a a a a a a un numtir veohiñ 30 banl, de pe cÀyipijl de ..._seria_2... · sa înteleaga pe...
TRANSCRIPT
SERIA II. ANUL III, No. 422 ECditia a treta MIERCURI. 9 APRILIE, 1897
NUMARUL 10 BANIARONAIIIENTELE
Incep la 1 §i 15 ale fle -eàrei luna ai se plátesotot -d'a -una mainte
In Bucure§tl la Casa Administratieiin judete si streinátate prin mandate postaleUn an in tara 30 le1 ; in streinatate 50 letase !uni ... 15 a a a 25 a
Trel luna . . . 8 a a a 13Un numar In streinatate 30 banc
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZÄ
ADMINISTRA TIANo. S STRADA CI.EMENTEI No. 8
NUMARUL 10 BANIANIINCIIIRILF.
In Bucure$ti ,i judete se nrimese numai laAdmivistra1tre
In streinatate, direct la administra(ie si latoate oHcüle de publicitate
Anuncinri la pag. IV 0.30 b. linka a a III 2. lei aa a a II . 3. » aInsertiile si reclamele 3 lei rindul
Un numtir veohiñ 30 banl,REDACTIA
No. 3 STRADA CLEMENTEI No. >s
DE PE CÀYIPIJL DE RESIIOIÚUN PARTID SFIRSIT
Cînd zicem ca partidul liberaleste sfïrsit, nu ne referim la ve-chite lui cadre in cari suntem o-bicinuiti a vedea oatneni de valoa-rea unui Nacu,unui Ferechide, unuiGiani, unui Tache AnastasiüsiPanaB,uescu.
Ne gindim la liberali in nouaretnoita lor formatiune ; ne gindinlla tinerii, la tinerimea liberala,sprijinul prezentului si speranta vii-torului.
In cele trei rninistere liberalesuccedate in scuri timp de un anjumatate, partidul a pus la incercarenu mai putin de nouät tineri, si anurne:pe d -ria : Pallade, Stoicescu, Cantacuzino, Porumbaru, Lascar, sen-drea, Djuvara, Haret si J. Bratianu.Am pus pe d. ,5endrea printretineri, pentru a simplifica chestia.Am fi putut sa punem si pe d. Ponitot printre ast -fel de tineri, darfostul ministru de instructie nueste une noü, de vreme ce a facutparte si din un cabinet conservator,ceea ce nu -1 impedita de a trecedrept un liberal foarte convins sistatornic.
Aceasta este floarea partidulua.Caci putini ali ramas cari inca nus'ali asezat pe banca ministeriala,precum d -nii : Delavrancea, Dumi-trescu -Iasi, N. Xenopol, T. Stelian,si inca vre'o dol.
Incolo, daca cautam a privi maijos, dam de d -nii Malla, Ghimpa,Maltezianu, Delimarcu, lancovescu,Procopiu, etc. etc.
E intrebar'ea, cum ali raspunstinerii, la asteptarile partidului ?Aü raspuns prin un fiasco colosal.
Incapacitatea lui Pallade a fostrecunoscuta de toata lumea ; poaten'a fost inca ministru mai nul simal inapt la ministerul domeniilor.Fiasco lui Pallade ar trebui sa facasa înteleaga pe colectivista ca mi-nistril nu se fac din stofa oratorilor de mahalale sau a strigatorilorde la Orfeü.
Stoicescu si -a sfìrsit cariera saministeriala, cum zice frantuzul,en queu de poisson fard aluzie.Stoicescu fusese acceptat ministru,entre altele, ca sa poata daprinzuri ditllomatice reprezentan-tilor streini sali oamenilor insem-nati venite întatnplator la noi.Ciad colo ce sa veza ? Stoicescu adat prinzuri, însa ceca -ce a fost di-plomatic n'a fost atit prinzurile, citfelul achitarei notelor. Stoicescu afacut sa se plateasen notele din fon -durile ministerelor pe unde a tre-cut...
Acest fel de liberalitate pe dos, adesgustat pe colectivista de frumo-sul Stoicescu, mal ales ca In ulti -mul timp se aruncase In afaceri deinicia si de aventura pe socotealaaltora, toate bine anteles in scolimatrin.ouial...
Lumea colectivista osi avea se-rios airintite privirile, mai eu seamaasupra fenixului partidului, asupraomului cu aureola de sfint liberal.Am designat pe d. Cantacuzino.Probabil pentru motivul ca specia-litatea acestuia este matematicapura, partidul a facut pe d. Can -tacuzino ministru de únante. Apoaandata ce l'a instalat in acel loe deonoare si de respundere, colectivi-tatea a Irclbat ochia, a deschis gurasi a lungit urechile ca sa vaza, saauza si sa admire minunatiile pecari le va produce geniul...
Geniul a dovedit ceca ce stiatoata 1uniea, afara de colecti ti isti,
ca este un spirit mijlociü, ingin-fat ca toti mediocrii, fanatic ca tot!tnarginitil si ambitios ca tot! poli -ticianii.
Calitati de politician de mina adoua a dovedit Cantacuzino ; apti-tudini de financiar de loe. Asa, ceamil! preocupare a sa a fost ca safaca din toti functionarii diferitelorservicii ale ministerului, un manun-chiü de agenti electoral! puse infie -care judet sub ordinele unui sin -gur sef numit administratoratir-nind direct de ministru. Prin aceastareforma, micul Cantacuzino tilde alua o mare parte din influenta elec-torala a prefectului de la ministe-rul de interne si a 'si o trece laministerul de finante.
De faimoasele lui reforme fis-cale : patente, timbre si inregistrare,nu mal vorbim, de vreme ce afost revoit singur sa le retraga inmod rusinos.
Deci al treilea fiasco si cil Iraiserios fiasco al partidului.
Eran dol tineri ( ?!!) in cari parti-dul punea multa speranta: Porum-baru si V. Lascar. Pe acessia par-tidul II exiba de vr'o 15 ani latoate solemnitatile colectiviste cîndera nevoe ca sa arate tineri ( ?) cuviitor.
Porumbaru isbutise chiar a atrageatentia lumel politice prin cite -vadiscursuri financiaro-economice inParlament. Se credea ca este ceva.Ajuns ministru, in cite -va zile do-vedeste ea acel ceva nu era nimic.Eran viste discursuri preparate pe-nibil si lung timp, si atïta tot. Discreditul lui Porumbaru este aproapeegal c'u acela al lui Pallade si allui Stoicescu.
D. Lascar, a fost, recunoastem,mal Siret de cit tot!. *tiind ca intara aceasta fanfaronada si indraz-neala tree de multe ore drept ta-lent, Lascar, de la cele entai cinc!minute ale ministeriatului sau, ainceput a irsdi uga rninciuni si laudeasa de colosale, in cit lumea, zapacita cit va timp, a crezut ca esteceva de el.
Toata lumea is! aduce arninte defaimoasa tartarinada eu care a de-butat la Senat : «D -for', abia cinc!minute a trecut de cïnd am de-pus juramintul in miinile M. S.Regelui si ma grabese a veni in-
4 ire d- voastre, pentru a lucra sprebineleDin nenorocire, minciunile sunt
contrare vinului. Cu cit ele se in-vechesc, cu atit sunt mai eftine.Incurcat in propriile sate minciuni,impleticit in tot felul de tratara,Tartarin a trebuit sa dispara, la-sind dupa dinsul o abominabilareputatie de sarlatan si de ministrunedemn eu privire la alegerile dela Galati, Braila si Botosana.
Despre Sendrea e mai bine satacem.
Acestia sunt tinerii cari ait'strälucit in cele doua rninistereliberale.
Sa vedem pe ace! cari figureazain acest al treilea si actual mi-nister.
Atragetn atentitutea asupra de-perilor noastre speciale, cumasupra acelora ale aAgentiel ro-mine', privitoare la izbucnirearegtilatit a rázboitilui luire Tur-cia Grecia la primele luptece art avut loe la fruntaria Te-salici gli in Epir.
Depelile se giasese in paginaa IV-a.
SITUATIUNEA GUVERNULUI
InipacarPa zsidrirnicitií.TaclicaaureliaeiMliior. liazeta
aureltanistia
Impdcarea zvcddrnieltdTratlirile de cine zite dintre d -nie Dim.
Sturdza, P. S. Aurelio rt !i Eugen Sta-tescu n'ait dat nice un rezultat fi probabil cd nice nu vor mai continua, deoare -ce condiliile puse de d. Sturdzanu pot mullumi pretend ile d -l-ue P. S.Aurelian .
Situalia rámîne, elect, aceeast. Aure-liani,§tii, ins », spera cd d. Dim. Stur-dza nu va putea sta mull la putere a-vind in potriva sa nu ninnai opozi jia,ci eri o parte £nsemnaSd a partidulueliberal, si aceasta cu alit mai vîrtos eucit insult M. Sa Regele ar fi pus con-dijie d -lui Dim. Sturdza ca in timpulcel mai scurf sa remanieze ministerulin sens concentrai.
Situajia internalionala s'a agravatM. Sa Regele a renuntat la cäldtoriaSa in strain!tate ,yi in aceease proporfie s'a agravat ,gi situatia d -lui Dim.Sturdza.
Tanica aurelianißtilorAst -fel fiind situajia, am intrebat pe
unul din eel mai fruntaqe aurelianiqtice atitudine vor lua fata de guvern.
Atirnä de opozifie. Dace opozijiaconservatorilor va fi energica, daca seva incepe lupta de ras!urnare, atuncie firesc sa ne stringent rindurile saimpunem guvernulue o concentrare atuturor forlelor liberale. Daca, ansa, o-pozijia nu va fi primejdioasä, atuncinoi vom observa mai departe linianoastra de conduiLä stînd in especta-tiva qi marginindu -ne de o cam dataa critica salt a aproba faptele guver-nulue, dupa cum vor fi ele bune scatrele.
Ceea ce ingrije,îte mull pe d. Sturdzain afara de situalia sa faja de Co-roana îi fa ja de aurelianiee, estefaptul ca d. Eugen Statescu, in fatazadärniciree concentra jiunee, arata osimpatie ostentativi aurelianiOilor.
Gazeta aurelianistdOre -curt se vor desvolta lucrurile, au-
relianistie sunt hotarîle a scoate la 1Mai fi un ziar.
Ziarul se va infiinla pe actiunt. Va-loarea nominala a acjiunilor va fi de100,000 lei. De o cam data se vor emiteacliune numai in valoare de 50,000 lei,ramînind ca la toamnet sel se emitarestul acjiunilor.
Comitetul de directie va fi compusdin d -nit P. S. Aurelian, V. Lascar,Porumbaru, Em. Costinescu, C. Dimi-trescu - Iasi, Delavrancea §i Xenopol.Delegalie comiletulue vor fi d -nit Dimi-trescu qi Delavrancea.
111111.
IN JURUL RAZBOIULUi
Resuraele Greciei. Lu tirg anglo -turcese. Planul lui Edhem- pula
Resnraele GrecielIntr'o corespondenta din Petersburg a zia -
rulul Le Nord se vorbeste despre reauastare financiara a Turciet si a Greciel.
La Turd, lucrul se vede cet putin ; sol -datil gramaditI la fruntarie sunt foarte raiaImbracati si foarte rail lrraniti, In cit ins-pira mila.
La Greci, Insä, desi starea financiara etot asa de rea, soldatil sunt bine imbracatisi foarte bine liranitl. Pe de alta parte, gu-vernnl greeesc, care nu -sl mal putea platidatoriile tu streinatate, a anuntat de multca a depus cuponul de Aprilie la BancaNattionata.
De unde iati Grecil ban!? tutreaba corespondentul.
El nu desleaga enigma, dar lasa sa selnteleaga ca Anglia ar da fondurl guver-nulut grecese.
o stire din Atena spille ca d. Delyanisar fi declarat la Camerá ca a depasit bu-getul eu 27 milioane de drackme. Declara -tiunea aceasta a faeut rea impresie asuprapoporulul, care -sI lnchipuia ca cheltuielilede pina acum ad fost acoperite cu contri -btitinnl ale bogatasilor greci.
Un tirg anglo- tnreescNeue Freie Presse» tnregistreaza un
zvon curios:Se apune, anurne, ca Anglia ar fi sondat
pe Sublima Poarta daca Sultanat ar fi dis-pus, In schimbul unnr Insemnat ajutor fi-nanciar de care trebue sa aihâ multa ne-voe in Imprejurarile de astazi, s4 lase Creta
sub o administratie interimarä englezeascäsä puie pe mahomedani din insulä sub
protectiunea Anglieï.Ziarul vienez nu dä nisi o crezare acestul
suon.
Platini lui F.dltena-paoa(Le Temps» din Paris dä urmätoarele a-
mänunte asnpra plantilai stabilit de Ed-hem-pasa, indata dupä prima lncälcare afruntarief de catre bandele grecestr :
Edhem-pa§a a propus Portel sa meargaimediat asupra Larissel, s'o cucereasca, saarunce lndarät pe mostenitorul Greciel cuarmata sa, sa inainteze maire cele doua cor-purl grecesti de la Est si Vest si sa se for-tifice tn aceasta pozitiunne ca sa astepte e-venimentele.
Sultanat, sfatuit de ambasadorul Rusiei,n'a vroit sa permita lui Edham a trece frun-taria.
Acum, dupa ce razboiul e declarat, E-dhem-pasa va cauta sa-sl pue plauul In a-plicare.
41111. _
BULETINUL RAZBOIULUI
Din §tirile contradictoril ce pornescde la cele doua cuartiore generale, egreü sa §I faca cine -va o ideie asupramersulul luptelor.
Pentru moment se pot ghici intentiu-nile calor doua armate du §mane.
Grecil vor sa se vire titre cele douacorpurl otomano.
Turcil vor sa razbata între cele douacorpurl grite §t1.
Pina acum, s'ar parea ca trupele gre-ce§tf progreseaza, taind drumul Turcilor§i deschizîndu - §i lor calea.
Un succes mat însemnat n'aü dat însaprimele lupte, luoru po care îl explicaconfiguratiunea terenulul. Turai! trebuesa coboare do pe înaltiml ; Grecil trebuesa urce înaltimile : operatiuni grelo §ipentru unit §i pnntru alti!.
La fruntaria Epirulul, lucrurite mergpîna acum bine pentru Grec!. El ad pusmina pe fortul Skafidaks, bombardeazaPreveza, careia i -ad facut mar! strica-ciuni §i tintesc sa la aceasta pozitiune,care e foarte însemnata.
Poate ca ziva de azi ne va aduce §ti-ro ia! hotarituare.
REPAOSUL DE LUNI
Colectivi §tit, cari aú luat pe seama formonopolul popularitlpl, aú fost sibili säcaute cite o explicalie pentru toate situa-¡file cînd se dovedea impopularitatea tor.
A §a, pe cînd conservatorii, la putere,ticeaú întrunirl in care se respundea peremp-toriú la oratoria rlsuflatl a Paladilor colec-tivi§ti, Voinfa Nationale zicea cl publiculnostru era compus din spirtaril comunali.
Cînd, dupl retragerea noastrA, am flcutacea intrunire monstrl care a sguduit co-lectivitatea de la chiar începutul domnie!el, Voinfa Nulional4 zicea cl cetltenilcari aplaudair pe oratorii no §tri sunt jidanlpînl a venit L'tmea Nona de a reven-dicat pe jidani pentru social democralie.
De uni -zi and, prin delegalil sll, parti-dul conservator î §1 spuse, in intrunire pu-blic, ceea ce crede cl e de fácut pentrua pune pe colectivi §tl acolo unde li se cade,Voinfa Nilionala zicea cl publicul il da-
torim repaosulul de Duminicl, care last invoia for pe funclionaril comerciall.
Pentru ziva de ieri, ins!, explicalia emal grei'i de glsit.
Intr'adevisr, spirtari nu se poate zice clair Post ce! cari aú asistat la întrunirea dela Dacia cicl comandantul spirtarilor estehainul Zalraria; jidani, iarl §i nu li se poatezice, pentru cl ace §tia, fiind, cam cu dreptcuvînt pretinde Lumea Noua, social -de-mocrah, sunt robil burghezimel ghiftuite §irobil nu vin la intrunirile conservatorilor ;nid funclionarl comerciall nu pot ii, caciace §tia surit liber! numa! Duminica re-paosul de Lun! n'a avut vreme sl't legife-reze d. Aurelian, pe cit §tim.
Atuncl, cum o sl numeascl Voinfa Na-tionala pe ce! cari aú manifestat ieri inpotriva colectivitliil?
Lucrul e greú, cum am zis, dar nu eimposibil. Data fiend împrejurarea cd sun-tern in slptlmîna patimrlor, §i cl in aceastaslptlminl §coalele sunt in vacanll, VoinfaNn jionala va putea zice, cu cel pulin totatîta dreptate ca pini acum, ca delegaliidin provincie cari aú asistat la întrunireaLinde s'a vorbit despre patircele colectivi-tile!, eraii copi! de la §coalele de prin ju-dele, ado §! la Dacia de Pelissier...
O zite §i e zisl; ce, te pul dumneatacu Vointa Nationale/ !
Ywann.
TRIBî!A UTEARAINVÄTAMÎNT UL PRIMAR
RURAL(Diseurs rostit la adunarea generalñ a cereulul
de studil)
Cele ce urnieaza in aeeast: expunere, nusunt isvortte ln mod pripit din dorinta dea'ml da pärerea, cum se crede ori -cine Indrept la noi In o chestie pe care o considerde prima importanta. Ele sant din contrarezultatul une! de demult observatil si ju-decatt. Le expun ast -fel cum le cred. Inale iusasI ateste pareri, fi -vor bune, fi -vorcele - -lì vor eu deosebire utile si indicate lanoi, _eel ce caut ln prima linie, sag nuse vo- pronunta totl ace! ce fra partinire,fara idei preconcepute, condusl fumai dedorul iabirei taret, vor voi, san vor trebui,a'sl da parerea. Ceea ce m'a coudus a lepune pe htrtie e fumai dorlota de a pro-voca discutie si luminä, In o chestie atitde importante. si niel o alta consideratie,cu deosebire de grupare politica. Daca pa-rente mele vor fi gresite, nu doresc alt -ceva de clt a mi se proba contrariul.
Cred Iosa ea trehuie a avea curagiul sane spunem verde parerile, oil -cat ele s'arparea cite, odata de baroce altora, cand a-vem convingerea Intäritä, ca modal eurovedem lucrurile ar putea aduce serviciïoamenilor ,gi tärei.
Inainte de toate sä stabilim un tuero. Cevoim, sag fiat bine, ce s'a voit obtine Ingenere, pria Invatamlutul primar ? Privatachestiunea In mod abstract, aceasta ne vada mijlocul de a face din om, In vtrstämica, ctud nu poate lucra si cä.nd fortelede asimilare intelectuala sunt asa de des -voltate, o fiinta care fata cu necesitatilevietel actuale sñ ,stie : serie, citi si calcula,sa -si dea seama despre multe lucruri bune,sa desemneze, sa cunoasca pe scurt mer-sul omenirel si In special al neamulul säù,si sa aiba cunostinte generale despre pla-neta noastra si in special de partea pe careo locueste.
La acestea se adeoga principiile religiu-nei tare!, sali regiunel ce locueste. Mal inurma si In scop utilitar special, s'aí1 intro-dus notiunile de hygiene, gimnastica ; alo -curea exercitiul militar, contrite religioasesi cinturile patriotice. Ast -fel pregatit uncopi!, el putea In urma sa lucreze cu suc-ces pamtntul, sa munceasca Inir'un ateliersai! mina, sad sa treaca pral departe In in-vataniintul secundar ori special. Defapt asasant croite majoritatea legilor relative lainvatamtntul primar, asa a fost croita si anoastra.. eu deosebire cä la no! de la tnce-put (1864), acest Invatamtnt a fost decretatgratuit si obligatorio, acelas pentru orase sisate. In multe parti, si eu deosebire la po-poarele germanice, sai] la Anglo - Saxon!. ex-ceptional In orasele marl de pe continentsi mal In urma pretutindeni, s'a cautat a sepregati pe copil si In o alta directie, a -1face abil la miei lucran, jucarii mal inttiü,fiori si ornamente. lar in urma diterite o-biecte utile tesute In pae, lag fibre vege-tale, lucrar! In lema, cartonage, etc.
De citi -va an! si noi am facut progresesinititoare In aceasta dirertie. Societatea=Tinerimea Romtna» si -a creat drepturi larecunostinta noastrl, prin stimularea la lu-crara manuale In scoala, iar fostul ministruT. Ionescu, a trimes spre acest stop dife-rite persoane In misiunl si a creat museulpedag.,gie.
Natural ca ln Germania, invatamtntul pri-mar ast fel conreput e bun, acolo seoala pri-mara ar putea fi de o potriva la oras ca sila sat, acolo s-oala nu poate si nu tre-bue sa aiba alta menire, de cit atea indicata mal sus. Germanul, vorbesc de sa-Lean, are familie, e moral, e muncitor,poseda practice agricole bune, fruct al ex-perientei sale si Invatamiutulul agrirol spe-cial ce a patrons pina la el. Ca agricultorel e in functiunea asociatiunilor, societati-lor, cornitiilor agricole, cari toste It pro-cura seminte, ingraseminte, si sfaturl inori -ce directie si la ori -ce ditieultate saginovatie ; el are gradina, si Statut 11 obligaa avea antimite specil pe botar sali pehaga drumuri ; altoeste, cultiva pe un miepetec de pamtut, dar In fie -care vara re-colta mal multe rinduri de legame nece-sare. Pe peretele easel sale se ridica 2 -3bntuct de vie, are neapärat eltl -va stupa sio vaca sali cal, bine IngrijitI. Are paml»tCu moli mal putin ea al nostru, dar e pre-gano ast -fel ca trage niAximum de profitdin pamtntul sail prin mueca sa si stie ase brani eu putin dar bine. Nu perde ni-mi , utiliseaza tot.
Mueca e cinslita de tott, produsul el res -pectat de totl, lenevia e privita cu ornare,liotia e foarte rara si aspro pedepsita, sisurf regiunr Intregl, in cari curtile cui u-rani n'an ce face, cae! crimele sont aproapeneeunoscute . Natural ca in o ast -fel de at-mosfera, copilut va creste religios, moral,deum, corect si tnuncitor. El stie perfectcari sunt drepturile sale, dar el stie eu deo -
sebire si datoriile ce are. Voind a i se res-pecta pulival sag1, va respecta multul, or!cit de mare, al altora. Tinarul om devineast -fel util lai si altora, util tard sale simai presos de toste o !tinta sociabila.
Dar toate acestea copilul nu le a Invatatnumal In scoala, el le -a Invatat cu deose-
E P O C A
brie stasa, la bisericu, In sat, pe cime,prin vaz si auz, i s'ad Infiltrat cu alte cu-vinte zilnic, prin radiatia din afar& a me-diulul muncitor, cunosc &tor, corect si pa-triot 1n care traerte,. Si cu toate acesteaseoalele la tara, chiar tn aceste tart ideale,difera de fapt de atele din oras.
Si cum ar putea fi alt -fel ? Mal molai cachestiune de principia, putem rol da, oricit am voi, In acelas mod, ori -carut copilnascut unde -va pe suprafata tarel, ceea ceputem lesne oferi celui din orase ? Evidentca nu. Niel conditiunile locale, niel mij-loacele banesti si culturale, nu ne [juta arealisa acest desiderat. Putem noi da oare,chiar un invatamint rudimentar tuturor ?Positiv nu.
Atuncl de ce Invatìímtntul e obligatorio?Putero noi face cu un singar profesor,
In 6 clase la tara, ceea ce un profesor maibun, obtine en o singura clasu In oras,unde copii dispun si de mijloace materialemat numeroase pentru a -s1 cumpara curta ?Evident ca nu!
Atunci de ce identitatea de programe ?Nu am vazut niel o data, In niod mal
palpabil, cum ne Inselam singuri de citelnd am studiat programele analitice alelectiunilor ce urnieaza sa faca Invatatorulsatesc. El era impartit pe fractiuni de quar-turl de ora, pe care profesornl sa le pe-treaca pe rind eu diferitele clase de elevi,preotudu -!e diferite materia.
Ele constituian pentru mine, o ingeni-oasu equilibrislica ni ca conceptie, In cepriveste pe autor, si ca executiune, dacavre -odata a fost executat, dar atit !
Astfel de cerante, due fatalmente la im-posibilitate In practica lucrului si tutretinfiinta scoalelor pe hlrtie.
Adaogatl la aceasta si Intrebati -va, dacafata cu scumpetea cartilor 1) noastre, si cudeosebire a numärului mare de cart' ce seimpon copiilor, gasir0m noi 10 la sut& dinsatenil actual[ cari s& poatä face fata la a-tltea cheltuell? Si totusl pedepsim cu a-menza pe parintii ce nu vor sa -s1 trimeatacopiil la scoala, pe clnd Statul fat& cu le-gea In vigoare, ar trebui s& plateasen ocolosal[ [menda pentru roti acel ce nu anlocura In scoaiele sale, lar legiuitorul primpentru a fi facut o lege ce nu convine sinu 1 utilä populatiunil noastre rurale si carea fost si va fi greti de schimbat acum.
Dar... este un puteruic dar ! Am copiatlegea, dupa turile din apusul Europei ; daravem noi In>& familia, clerul, viata social&la tara, aceleasl practice agricole si econo-mice, biblioteca sateanului, aceleasl bunemoravuri si exemple fericite, aceeasi bunaadministratie, inbirea si Ingrijirea proprie -
tatei miei. care duce la aspectul proprieta-tet vecinulul ; si In fine are sateanul nos-tra macar buna stare relativa a acelor dinapus ? Avem In fine scolile tor, materialullor didactic, protesoril si metodele lor ?Nimia din toate acestea ! Chiar daca ampresupune, si sunt numeroase exceptiunilefericite, ca scoala la noi ar fi la Inaltimeacelel din apus, ar resulta totul c& avemnumal scoala, adita nomai unul din nume -
rosil ni importatftii faciorl educativi a -1 co-pilulul.
In aceasta situatie exceptionala, trebuiedar eu atit mal mult sa ne gtndim, cescoala trebuie sa dam sateanului nostru sice anume resultate voim sa obtinem de ladinsa. Caci o copie, ori clt de buna ar fi,chiar dupa un model perfect, !a noi nu arputea da roadele pe care legga model le arproduce in apus, unde conditiunile econo-mice, culturale si sociale, sunt eu totul al-tele.
(Va urina) Dr. C. Istrati
BRAZIIDin bradul 'nalt îmbatrinitDol brazi, ca el aú rnsarit ;Mal sus se 'natta alti strabuni,
1) In Austria cartile gcoalelor primare suntfoarte putine gi sunt editate de Stat, pentru atì cit se puate dF ieftine. Manuscriptele esitela concurschiar gi pentru clasele gimnazialesunt larg premiate, tiparita gi vìndute deStat.
Mai jos de vale sunt si mureSi dumbrävioare de aluni,bar brazil 's Domnii din padure.
De sunt bätuti de vijelilEi singuri doar s-al lor copi!Cu fruntea sus, pe loc ramin,Resboinici plini de vitejieSunt stapinitl de-un dor pägin :S'alunge orl-ce vijelie.
Ce -ar fi de codril secular!,De n'ar fi brazil legendari,Sa bat& vinturl si furtuni ?cel popor de negre mure
Si dumbrävioarele de -aluntS'ar perde toate din padure.
Asa e neamul de brädetSublimul codrilor poet,Viteaz, de neam apärator ;Eü cind il simt divinaI boare,Parfumul lut imbatätor,Renasc intinerit imi pare.
Ah, codrule, lipsit de brad,Din ramurl frunzele -tl tot cad !De bate -un crivet soimanit,Urmat de -o neagra vijelie,Tot neamul tan e pustiitN'a! brazi s'o duca. inpustie...
Multeasca -sl bradul neamul lutIntru n rirea codrulut,Ca'n preajma lui e raiul sfint...Colo ce drag mi -ar fi si mie,Sa am o parte de mormint,Sa dormo, ferit de vijelie.
Din munti[ Sucevel, Petra Vulcan1896 Septembrie, 19.
Marti, 8 Aprilie, la orele 9 sears. d -na ElenaTheodorini va da in sala Ateneulai R nnin unmare concert spiritual, eu coneursul trupelitaliene.
Acest gen de concert este o novatiune pen-tru Bueure ?ti, gi de obiceiú ae oblgnuegte to.säptamina sfiuta» mal in toate capitalele dinEuropa.
* *.Tot la Ateneul Romin va avea loe la 16 A-
prilie, eoncertul dat de d -na Zina de Nori, cuconeursul d -lui Gueymard de la opera comicadin Paris, al d -reí C. Stancescu gi al d -lorFleseh, Dimitrescu gi Hoerath.
Vom da la timp programul [cei ;tul concert.
Regele la Academie
Lunt, 7 Aprilie, la orele 2 dupa a-'Diaz!, M. S. Regele, ansotit de adjutan-tul de servicig, a mers la Academia1omit a, unde s'a tinut sedinta sub Inaltapresedinta a Suveranulul.
La sosire, Majestatea Sa a fost intim-pinat de d. D. Sturdza, presedinteleconsiliulut de ministri ; d. S. Haret, mi-nistrul cultelor si instructiunel publice;d. N. Kretzulescu, presedintele Acade-miel ; d-ni! P. S. Aurelian si I. Kalin-deru, vice-presedint! al Academies, sid. general Vladescu, seful Casei mili-tare regale.
M. S. Regele, intrind in sala sedinte-lor, d. presedinte al Academies, N.Kretzulescu, rosti urmatoarele
Sire, Inalte Protector al Academief,Majestatea Voasträ aft facia onoarea
Academief sä veniff sd o presidaff £n aju-nul fericitef aniversärf a nafteref Majes-Mid Voastre. Daff voe supra-octogenaru-lui interpret al acestuf corp, a veni sdVä ureze cu aceastä ocasiune ani -înde-ltcnga f fSi ferici f f. Dea Provedinfa ca Ma-jestatea Voasträ, Care prin inf elepciuneace necontenit off desfä,surat in toate oca-siunile, all ftiut sä ardicaf f Ron:inia alinälfimea la care se afiä astä-zf, sä Vdacorde fi de aci mainte o deplinä &ämätate, ca sä puteff desävîr,si opera mafio-nald la a cäref fundare Majestatea Voas-trä aff pus o Mind vitejeascä iubitoareAcademia, in ceea ce o prive$te, nu arecuvinte spre a aräta Majestäfei Voastremarea sa recuno,stinfd pentru Incita pro-tecfiune bine-facerile ce 'f acordaff me-red spre a o vedea progres£nd.
La care M. S. Regele a bine -voit ari-,spunde :
Rlnainte de închiderea aesiunei ac-tuate am dorit sä vin încä in mijloeulAcadentiel'., a eäreea lucrärt le am ur-märit tot-d'a-una cu cel mat viü in-teresD.
Qlubirea Mea pentru frumoasa nons-trä limbä cresce din an in an. Cu atitmat mare este dar nerrSbdarea Mea cabogatul tesaur de encinte sä fie alcätuitctt mat curîndD.
«111ultumind cr>:lduros Academiel pen-tru urärile aqa de bine simule ce 'Miface prin venerabilul ei pre,vedinte, sa-lut astäzi cu deosebitä ptdcere pe ment-brit sät».
Apol Suve'ranul deschise sedinta.D. Gr. G. Tocilescu a vorbit asupra
aBasilicelor si mausoleulul de la Adatn-KlissiA si d. N. Ionescu : din istorianoastra contemporana eGrivitaA.
Majestatea Sa a felicitat pe ambitconferentiari, intretinandu-Se mal inuittimp cu d-lor si cu cei-alts membri pre-senti al acestel Malte institutiuni.
La orele 411 M. S. Regele S'a intorsla Palat.
-- ---- -- ----tes --Teatr:a rdsLolulul
greco-turcPentru ca cititoril su-sl poata da bine
seama de localitatile despre care se vor-beste In telegramele si corespondentele dela granita turco-greaca, amintim aci, dup&un confrate macedo-romin, numele comunelorrom£neef din Epir care sunt teatrul conflic-tuliit dintre cele doua State invecinate.
Mefova san Aminciú, este o comuna cu12.650 de locuitori ; Yotona$, 450 locuitorl,si Ameru 1000 locuitora.
Sa Marina, 12000 locuitora, Smixi. 1750loe. ; Avdela, 4500 loc. ; Perivoli, 6000 loc. ;Floru sad Flambura, 1500 loc. ; Cerne$,1800 loc.; Kacrini900loc. ; Grebeniff, 3400loc. ; Comunele: Calote, Cuculi, Drestinic,Civdila, Camia, Cavalari, etc., cu 2300 loc.
Pe rlul B&easa : Bäeasa cu 2200 loc.,Laca (Laista) cu 6000 loe., Leastanifa (Les-nita) eu 2500 loe., Scamnili si Peclari eu600 loc.
La Nord de Sa-Marina :Paleoseli cu 2600 loc., Furca eu 2300
loc., lamina eu 10000 loc., Arghirocastrocu 3500 loc., Liväzï cu 4300 loc.; Muscele(greceste : Miskeli). Brddetu, Zagori eu 12de sate rominestl eu o populatiune de25000 loc.; Säracu, eu 8000 loe., Prosvala,Palihori ; Armata, cu 500 loc., Turia eu3700 loe., Paltinu, eu 500 loc., Grebena,Disicata, cu 1750 loc., Elasona eu 760 loc.,Cornu. cu 2000 loc., Breaza cu 1850 loc.,Sesu, Bozova, Yeloni, Tisti, Zipinifa, Lä-bäniff, Pdzf cu 1580, Drägarf, Dobrino-vacu 1550 loc., etc. etc.
In uncle din aceste comune sunt si scoa-lele romtnestl, ea la Metova, Sa-Marina, Pe-rivoli, Avdela, Grebena, Grebenitl, Armata,Floru, Cernera, Baeasa, etc.
Numele rominesta ale acestor comune anfost schimbate de greci. Ast-fel:
Cornu greceste Krania.Disicata Discatas.Paltinu = Baltimos.Ameru » Milia.Brädetu Vradeton.Aminciü = Mesaovon.Bdca,sa D Vouvousa, etc.
EPOCA" IN PROVINCIE
TECUCIÙAdministratia Jadetalu1
Toatä lumea stie cä judetul si orasulTecucl sunt proprietatea lut Tache A-nastasiu, cit timp e guvernul liberal laputet e. Pasa tae si spinzura faya con-trol ; functiunile si onorurile sunt im-pàrtite dupa cheful pases, la oameniiWI de casó, orl -cit de nevrednict al'fi el.
Asa a pus prefect pe vestitul Patdr-lageanu, a caruia lipsa de cunostinte side bun simt merge asa de departe, incat in loc sä depue jurämintul de pre-
feet in fata ministrulul de interne, l'adepus in fata unul subaltern, directorulprefecture!. Nepriceperea lui Patarla-geanu e celebra si nu exittä un clientmat obisnuit al ziarelor umoristice dinCapitala, de tit dinsul.
Ca primar ne -a haräzit Conu Tache,pe un advocat far[ diploma, anumeil:arculescu, caruia ajutorul de primarAdamide it scosese reputatia de nebun.
La asa prefect si asa primar, trebuiasi un politai aidoma.
L'aO gasit indata pe Iancu Anastasiu,fratele lui Tache, care marturisea deu-nazi intr'o foae locals toate ilegalitatilepe care le -a facut din indemnul lui Pa-tàrlageanu si apol, dupa ce -1 trata demire!, las si mizerabil, it promitea opereche de palme.
Dupa ce s'a constituit trinitatea aceas-ta de antreprenort al budgetulut, a ca-utat sä -sI plaseze acolitil in cele -1 -alteslujbe.
Au pus mina pe un cirac de o seamscu el, numit doctorul Boteanu. Acestdiscipol al lut IIipocrat e un fost can -didat la popie, elev la seminarul dinlast, care a aruncat patrahirul si a apu-cat bisturiul, dupa ce si -a schimbat nu-mele de Brut in Boteauu, doara -doarait va confunda cine -va cu cei din cu-noscuta familie a Botenilor din Moldova.Tip eu apucaturs colectiviste, doctorulBoteanu se da in timpul conservatorilorde conservator, lar indatä ce a venit laputere liberalil, s'a trezit oro de casaa lut Tache Anastasiu. Puisorul de co-lectivist incepu prin a intriga in dreap-ta, a face denuntarl in stinga, ajungesa cumuleze leafa de doctor militar cuatea de medic de pissa, apol continuaprin a inlocui ca medic de oras pe unbun medic, dr. Iarchi, care castigase pos -tul prin concurs, si fineste prin a trecemedic al spitalulut judetean in locul doc-torulul Caragiani, un oro harnic si ca-pabil care se gasi intr'o buns dimineatamutat la spitalul orasulul gin interes deservicio ».
Doctorul Caragiani a fost foarte in-dignat de aceasta nedreptate, ca si tetalumea din Tecucl ; dar ce -t pasa luiTache de lume, ce -I pasa de spital, ce -Ipasa de bolnavl ? In oras se cam sop -tesc multe de noua creatura colectivis-ta, care ar cam incurca -o cu medicina.Se vorbeste de un copil pe care docto-rul Boteanu l a tratat de pneumonie,pe ciad el suferea de pericardita.
Bietul copil a trecut in lumea celornevinovatl. Alta data, fiind chemat laun bolnav caruia i se perforase apendi-cele vermiform, provocindu -I o peritifli-ta, doctorul nostru propune colegilor cucari era in consult, d -rit Potarca, Pe-trasc si Caragiani, spre adunca for stu-pefactie, sa transporte pe bolnav la Bu-curestl, *apte ore de drum de fier ; altrimetea la sigur pe urma copilului cupericardita.
Noroc ca bolnavul a fost imediat o-perat de d -ril Potârcä si Caragiani. Sicite altele se oral soptesc...
Lumea nu are dreptate. Pare cä enevoe sä [tit medicina ca sit el leafade medic ! Patarlageanu, Marculescu,Tache si Iancu Anastasiu n'aú stiut niciodata ce e o administratie cinstita.
Si cu toate acestea aU luat mereüleafa, ba aíß facut oamenii si.avere cuadministratiunea !
Dac
IMF OBMA.IrriErl, dupa terminarea impunätoarei in-
trunirl de la Dacia, o mare parte dinpublic a intovarasit pe membrii si frun-tasit partidulul nostru pins in fata lo-calulul clubulul conservator, unde i -aíßaclamat. Apol lumea s'a imprastiat incea mas perfecta liniste.
Chiazim-bey, ministrul plenipotenfiaral Turciei, a certificat ministerulut ro-min al afacerilor sträine declarareade rñzboiü din partea Turciel in con-tra Greciet.
In lata gravel isltaat,iunt ex-terne, creata Orel prin ineptiapoliticeìl d-lnl D. Sturdza, m. t+aiRegele a renontat cu total la ch-latoria ce prolectase.
Az!, 8 Aprilie, fiind aniversarea M. SaleRegelul, un Te-Deum se va oficia laMitropolie.
Capitala va fi pavoazata.
Se stie cä regele Siamulul va face ocalator'ie in Europa, pentru a lua partela jubileul de GO ant de domnie ai re-ginet Victoria a Angliei.
Regele Siamululdam de curiozitatenumele sad. Kulalongkuru, care so-seste prin Constantinopole, va trece siprin Bucuresti, ín drumul san spreLondra.
Majestatea Sa aziaticä va fi in capi-tala in cursul lunel Iutlie.
Ni se acrie din Constanfa c4, in cu-rind va apare in localitate un ziar re-dactat in limba turca, 7nenit sä apereinteresele populaliunet 4naitontedane dinDobrogea.
Noul confrate va fi sáptämtnal yci vaie,gi in 2000 exemplare.
Caracterele aü fost deja aduse.
Ag fost numiti din nou, membri inconsiliul sanitar superior, d-nil d-ri Ba-bes, Stoicescu si Buicliu.
In locul d-lui Trausch, a fost numitd. farmacist D. Rosu.
D. Ghesof, ministru al finantelor inBulgaria, a sosit in Capitala.
D-sa a avut eri o intrevedere cu d.D. Sturdza, presedintele consiliulut.
Se atribue o deosebitä insemnatateacestel intrevederi.
D. Crivat, al carui nume a figurat iertIn ziarul nostru, lntre delegatii la congresal clubulul conservator de la Iasi, nu ested. Teodor Crivat, presedinte de tribunal,
Societatea Semi-luna Rqie, a careiafunctionare a fost autorizata in Constan-tinopole, functioneaza si in Dobrogea.
Asa. ni se anunta din Constanta, cadoamnele musulmane din localitate au in-ceput sa stringa ban! si objecte de pan-sament pentru ranitil din razboiul cuGrecil.
Le Nord, intr'un articol de fondpublicat In numärul sáì1 de la 3 Apri-lie curent sub titlul «Criza ministe-rial& rominä», intte altele spune :
Si, fard a se fi multumit de a fi p .sasf -fel poporul romin sr institutiunileStatulul la dispozitiunea capricii!or unulnebun furios, zbuciumat de o ura si deo ambitiune deopotriva de nemasurate,Regele Carol i -a incredintat si afaceriledin afar[ ale regatulul, intr'un momentcind gravitatea situatiunel in Orient e-xige oamen! cuminte si cu singe recein fruntea diplotnatiilor europeane.
Stim bine ca Romania, dupa martu-risirea a insist ziarelor el, a incetat dea juca un rol in afacerile din Orient,gracie politicel sale sovaitoare care amicsorat considerabil renumele ei ; to-tusl un om de natura d -lus Sturdza arputea lesne sä atraga tara sa intr'unabiz mal mainte ca spirite asezate sa fiavut timpul de a -I opri.
Este inca recenta in mintea tuturorincercarea sa aventuroasa cind cu ale -gerea unul Mitropolit roman pentru Ma-cedonia. D. Sturdza, care face diplomatiein felul saltimbancilor, n'a gasit nimic
FOITA ZIARULUÏ EPOCA
12
PENTRU MOTENIRE
PARTEA YNTY111A
CAPITOLUL VIII
Nu I E mal mutt de cat trebue. Ilimultumesc. Si iart & -ma Baca nu intru Inexplicatiunl asupra Intrebuintarel pe carecred c& o s'o fac acestor haul.
Cit. de Inciudat as fi, draga domni-roaru, si s'o crezi c& sunt peste masur&de mult. Binevoeste a observa c& nu cerniel o explicare, zise el cu veselie. Vamultumesc e& m'atl pus In pozitie de a 'tiface o Indatorire, dupa cum tint scrieal Inbiletel. S& Intelege ea afacerea o s& ramieCu desavirsire Litre not ri c& n'ami su suflum &car o vorba nimunul, niel chiar lui Ga-briel, despre care ani sa 't1 dad o veste :el e aid.
Aid 1 Gabriel ? zise fata plina de bu-curie. Erti sigur de ceca ce spul ?
Foarte sigur ! La drept vorbittd, Incanu e ptu& acum, dar o sa fie peste uncas. Am primit mal adineaurl o scrisoare
care imi vestente sosirea lut cu trenul de8si35.
Doamne ! Dar pentru ce ? Intreba fatanelinintita.
Imi spune, pur si siniplu, cä are tre -buinta sa vorbeasc& cu unchiul sad Voinea,la care trebuie sa manlnce. 'I am oprit ocamera la Hanul med, unde o sä ne gasimasta seara.
Fireste ca o sa ma Insarcineze ca si teIntreb, data nu poate sä te lntilneasca peziva de mane ?
Adriana nu raspunse pe loc.Ea continua sa niearg& !fleet la bratul
lut Teofil, cufundat& In refiectiunt.D -le Zorescu, dupa o tacere destul de
lunga, erti prietenul, confidentul nostra.Far& s& mat intru In amanunte, pot sä 'tispun d -tale, cä greutatea situatiel mele seagraveaza din ce In ce. Sosirea lui Gabrielazt are ceva providential In ea. Vrean si'1 viz, nu mime, ci chiar ast &- sears.
0 si fie greti, domnisoara. Cuoi s& 'Ivestesc ? Mii.ne la d- voastra, cum stil.
Faurett un motiv pentru a pleca ime -diat dupa mass : 0 si te duel la CapitanVoinea. E la doul past. 0 sä veal pe Ga-briel.
II vel spune cu la zece ceasurl il asteptIn biserica. Usa din afar[ a tinder o s& fiedeschisa. Sa vie. Trebuie neap &rat s& '1viz asta sears.
Bine, domuisoara, pentru ca trebuieneapliat, o sa '1 vezi. Ne am Iuteles.
Adriana stia ca putea sa se Increaza Inprietenia si devotamentul lui.
Si, la inuma lui, d -na Zorescu, vazusepe Gabriel Floreanu.
Zorestil ni Florenil eran de neam dinPloesta, unde tat &l lut Floreauu murise pre-
sedinte al tribunalulul.Strinsa prietenie care legase In totdeauna
pe b &trinul Torna Zorescu si pe presedin-tele Floreanu, so transmisese si la co-pi! for.
Gabriel si Teofil crescusera la o l'alta,si singurul nor care a turburat vr'o datadragostea for frateasc &, rezult& dintr'o so-v&ire, iute risipita.
Gabriel nu putuse vedea pe Adriana faroca sa nu se lase a fi robit de frumuseteasi de gratia el Incintatoare.
I se paru eu tteputint& ca Teofil s& nuIncette pentru tlnara fat& aceleasl senti -mente pe care le Interesse si el.
Si toti shalt c& Zanifir Porescu ar fi fosttot atit de fericit tit si de mludru ca fica-sa sa devie M -nie Zorescu.
Oamenl bine informati, cuoi se gasese peori unde, asigurao chiar ea aceasta cis& -torie era chiar hotarlta, In principio, ri caraminea de fixat doar data.
Gabriel lu& aceste zvonurl ca hine lnte-meiate pe adevar, si nu mal vazu In Theo-
fil de clt un rival fericit.Inceta de a mat veui la doauima Zo-
rescu.1sí ocolea prietenul.
Teofil, pe cit de tntristat pe atti si demirat de aceasta noua si inexplicabila In-tors &tura, provoca o explicare catego-rica.
El jura lui Gabriel ca se gIndeste eu a-tit mas purin ca sa la pe Adriana, cu . citdin motive pe cari nu le putea aduce laeunostinta prietenului san, socotea ca varamine holteia.
D'altminteri slavi Insusiriled -rel Porescu,si spuse lui Gabriel c& ea are aceleasl sen-timente pentru el, asa ca putu sä '1 aibapermisia de a o cere de la tatal sin.
Adriana avea pentru Gabriel simtiminteasemeni cu ale lui, pentru ea, si nu cautasa i le aseunz &.
D -na Zorescu Imi lu& asupra-si sarcinade a st &rui pe Itnga Zamfir Porescu.
Dar spre marea el mirare si spre desa-virsita deznadejde a lui Gabriel, se v &zurefuzat& formal.
Zamfir visa pentru fica -sa o casatorieinuit mai aristocrati, anume eu vre -un fifíde boer adevarat, care s& alb& Lr sipete si-neturt de pe vretnuri ri hrisoave de Domn,de Sputar, de Ban ori de Visternic mare allui Voda.
Onorabilitatea familiei Floreanu era malpre sus de ori -ce critica, si situatia stralu-cita pe care viitorul '1-o rezerva lui Gabriel,averea de care se bucura, toate acestea nufaceao de cit un hrisov si o traditie.
Dar Adriana au Impartas modal de avedea al tatalul san.
Ea declara de la luceput ci nu se va
marita de clt atunca cind va fi libera de adispune de teina, ça si de anima sa, spre ale da po amindoua lui Gabriel Floreanu.
Boerul Zamfir nu prea se sinchisi de a-ceasta hotarlre, socotind ça ea nu va fi ne-straniutat &.
Dar Adriana refuza toate partidele care'a se ofereao.
Se stie ça avea motive particulare ça sarefuze pe aceea a bogatului mortier PetreLitescu.
Relatiunile, se intelege, fusesera rupteantre familia Porescu ni antre Gabriel.
Dar niultumita lui Teofil confidentul si a-mieul for, eel doua tineel rämasera In ra-port de corespondent&, si putura chiar sa sevada adesea.
Ast.fel asteptan, data nu f &ru nerabdareeel purin eu lncredere, apropiata epoca atnajoritatil Adrianei.
Teofil juta foarte Intelepteste, rolul sande mijlocitor.
D. si d -na Porescu, nu bauuian nimic ripastran In el cele mai Lune legatura.
Boerul niai ales avea o stima particula-r& si foarte multa simpatie pentru tinarularlfeolog. Caci, ocupatiile lui Zoreanu, luanIn ochil fostului negustor de sardele, o in-portanta urias &, demina de un fin, de vita.
Acel studia pe canti lit vechite, ateles &p &turf, scotocirl de ruine, toata aceastaevocare a trecutulul, aveu pentru el o im-portante. aristocratic&, ara cf Intr'o zi sehotarl a se ocupa si el de aceasta.
(Va urina)
E P O C A 3
A se citi Telegramele, §i Ulti-melE informatiuni in pagina a4-a.
mal ingenios pentru a sävirsi o lovituräde etect vrednicä a ridica intr'o clipaprestigiul Rominiel in Macedonia, de citde a hirotonisi in secret, cu asile inchise,un Mitropolit si sä proclame intre patrupereti existenta unel Biserici nationaleRomane !
Fara zgomotul fäcut in jurul acestuleveniment, dupä sävirsirea lui, lumean'ar fi cunoscut de loc ace-'sta faimoasäizbinda a diplomatului Sturdza.
Din fericire atunci, in momentul unelacalmil generale, aceastä extravagantän'a avut consecinti primejdioase pentrupace ; dar cine ne garanteazä cd nu vafi alt -fel pe viitor?
Barbarille de DuminicáAm relatat ieri cum oamenil parti-
culari, färä niel un raport cu politiasag Cu vre-o autoritate in a caret cä-det'e ar intra mentinerea ordineT, ares-tea lutnNa, ba unii chiar loviaü cu bas-toanele sub protectia si dupa îndemnulagentilor politienestl.
Ari sä daü cite-va cazuri chid ban-ditil oficiall op,-,raü isprä vile.
A fost are,,tat un cetatean, Christescu,din ordinul prefectulul de politie ;
A fost dus la sectia 6-a d. Ranetti,corectorul ziarulul nostru, pentru cä la5 ore, dupä ce manifestatia se impräs-tiase cu desävirsire, stetea pacific, infata bäcäniai Grancealucru care a dis-placut unul betiv cäruia sergentil il zi-ceaü inspector, probabil In zeflelnea;
A fost ridicat de agentii forte! pu-blice si dus, pina acum nu se stie unde,d. Ghitá. Constantinescu, pe cind trecealinistit, pe searà, prin dosul pasagiululCaragheorghevic! ;
Seapte sergenti de strada, impreunäCu aghiotantul revizor al lor, aü intratDuminicä pe la 8 ceasuri seara, in cTr-ciuma d-lu! Gheorghe Rado!, din stradaTraian 95, si, dupä ce aü baut pînäs'aü säturat, aü voit sa piece färä sapläteascä.
Bäiatul din prävälie, Gheorghe Iarca,väzindu-I ca pleacä, le-a cerut paralelepentru bäutura pe care o consumaserä.Atunci sergentii s'aü näpustit a.upralui si l'aü habit asa de cumplit, in citnenorocitul bäiat zace in spitalul Colteacu capul spart, cu ochil umflati si cunasul taiat de serjentul major care l'alovit peste fata cu teaca sabiel.
Toate acestea intr'o singurä z:, cuprilejul unel manifestati! de care presacolectivista pretinde cä patroni! el nuse tern.
Amintiri despre d. PalladiTirgul de rimatori din T. Severin a
fost inchis asta vara pentru a i se facereparatii marl, cari dupa deviz urmaüsä coste 140.000 lee,
S'a publirat o licitatiune si lucrärilede reparatie aü fost adjudecate asupraunul bulgar din Vidin, anume Petroli,care avea relatiuni zilnice cu un intimal fostutul ministru al domeniilor, d. G.D. Palladi.
In Octombrie trecut reparatiunile eraügata si d. Palladi arma sa institue ocomisiune care sä inspecteze lucrärileefectuate si sä deschidä tirgul. *i a-ceasta cu atit mai virtos, ca personalultirgului era foarte nemultumit de lucra-rile fäcute si banuia ca ele n'aü costatpe antreprenor mal mutt de 40.000 le!.
D. Palladi, ansa, n'aü voit sa faca re-ceptiunea reparatiilor fäcute.
Acure cite -va zile tirgul a fost des -chis, dar din prima zi s'a constatat catoate lucrärile fäcute astä: vara suntstricate : pavagiul de asfalt distrus, ten -cuiala si zidurile cräpate, acoperisurilesurpate, etc. Ast -fel tirgul a trebuit säfie evacuat si directorul lui a facut mi-nisterulul un raport amänuntit arätindcum antreprenorul d -lui Palladi n'a fa-cut nimio, ci din contra a stricat ce erabun in tirg.
La vara trebue sä se faca din noüreparatil radicale, cari vor costa eelputin 250,000 lei.
Ast -fel Statul a fost frustrat, lar an-treprenornl Petcoff si alte cite -va persoane s'aü ales eu un cistig de vr'o80,000 lei.
Societiiti comercialeJol, 17 Aprilie viitor, ora 4 p. nl. a-
dunarea generala a prima societäiï romanepentru fabricares hirtiel.
Intrunirea va avea loe ln localul Came-rel de comert.
Duminica, 27 Aprilie viitor, ora 10 di-mineata, adunarea generala a (Sperante] »,societate cooperativa de credit si economie.
Intrunirea are loc irr localul cerculul ab-solventilor scoalelor de comerciü.
Duminict, 4 Maiü viitor, ora 10 a. m.,adunarea generala a societäfei miniereromine. In biurourile el de pe bulevardulAcadrmiel, 4.
Duminica, 20 Aprilie, ora 1 p. in., a-dunarea generala a Unirei, soc. gen. deasigurare mutuala, In localul el str. Doam-nel 2.
Bilantul societäteï anonime de bazaltartificial si de ceramica de la Cotrocenï peanul 1896 se soldeaza eu snrua de 6,522,664lei la activ, pasivul urciudu -se la aceeas1sumí.
Intrunirea ConservatorilorSALA DACIA
(continuare)
D. Barbu Piiltineanu, continulnd, spuneça un guvern care a transformat ministe-rele In spitalurl de nevropati si In sroalepentru baeti cari n'ali tost la scoalä unasemenea guvern nu e niel liberal niel de-mocrat, ci guvern de camarila.
D. Sturdza muscs ça turbatil : a muscatpe Fleva. a muscat pe Macedoneni, a mus-cat pe Transilvaneni si dud aü vazut alsal ça ameninta sa -1 nluste si pe el, I -aüluat la goana.
In locul turhatilor aü venit aurelianistil,despre cari (Voieta Nationale) zite ça aüanemie si zapaceala la cap.
Acum s'aü readus turbatil la putere, sea-zuti eu etti va prea furiosl, si Intaritldaca tarie e eu citi -va tinerd cari n'aüfacut nimie ptna acum.
Am putea sa fim generosl si sa -I lasdnla face experienca pentru a vedea ce eu co-piil cari nu 'sl aü trecut Inca examenelenu se poate guverna dar and tunul bu-bue la granit a, nu e vreme de experience.Trebue dovedit ça In vremurl grele nu seguverneaza eu bolnavl si eu copil.
D. N. Filipescu multumeste cetatenilorcari aü vernit In uuntar atit de mare la a-ceasta Intrunire.
azi ça si Duminica trecuta atl rts-puns la apelul nostru.
Dar perrniteti ml sa spul et adesiunile deDominica trecuta eraü cani banuite. Ne a-flani In criza cind se hotartse Intrunirea side aceea multi s'aü Imbulzit la noi atunci.
Va multurnesc d -v, cari, fara calcul sifart sovaire raspundeti In vremurl bune çasi In vremurl rele la apelul nostru. (Aplause).
D. Filipescu evoaca amintirea politicel na-tionale urmarita de Cavour, In Italia, si deprintul de Bismarck, In Prusia. Ambit aüavut sprijinul net &rmurital regilor lor, pen-tru ça diusie urmareaü o politica nationale.
In lmprejurärile grave prin cari taranoastra trece, Regele nu poste sa se re-zeme Humai pe un Sturdza, care a facutscuze Austria!, care a lovit pe Romteil dinafara de regat, care a lasat tara fora ar-mata si armata fora arme.
Sa cream un eurent In care M. S. Re-gela sa gaseasce o justificare pentru oschimbare de guvern.
Oratorul termina eu cuvintele :Inainte pentru tara si Dinastie. (Apla-
use frenetice).
D. Take Ionescu Iucepe prin a spuneça o tara nu se poate duce, In vremurlgrele, de oit de cameo! cari all increderea el.
D. Sturdza v'a dovedit pria actele sale,ça nu e curainte, ça n'are singe rece, ça arenervozitate, hartag, si oamenil cu artag nupot governa popoarele In momente grele.
Dragoste de tara ne -a dovedit la 1876ra n'are, clod a spus sa ne retragem euarmata la munte, iar pe orma a marturisitça a pacatuit.
Acum d. Sturdza si al sal stint la deniesi dupa denie vine spovedania, iar dultovnicul, daca va fi drept, nu va da grijanied -lui Sturdza. Invierea inst nu va veni,pentru ça Inviere e numal pentru oamenitcart aü dovedit et aü dobindit curatenie deanimi si aceasta n'a dovedit d. Sturdza.
Adunarea aplauda eu entuziasm pe o-rator.
D. Lascar Catargi multumeste asisten-tilor pentru ça aü raspuns si asta data a-pelulul fruntasilor partidulul conservator,si le ureaza sarbatori fer icite.
Intrunirea ia sfirsit la orele 4 fara unsfert si capeteniile partidulul conservatorse retrag ire uralele nesfirsite ale celor defata.
DIS ORIENTServicial «Agentlei Romîne»
Bornbardarea PreveziïAthena, 7 Aprilie.
Flota greceasc& a debareat tru-pe pentru a ocupa Skafidaki.Dupa distrugerea lui Skafidakio parte a Hotel s'a Indreptat a-supra portului Preveza, a cärulbombardare intrerupt& va rein-cepe =dine. Preveza este aproa-pe cu des &virlire redus in ceuuttls.
Intre Larisa ti EllasonaTurcii aü ocupat Anomelone, dar n'aü
putut pune mina pe Katornelonna in dru-mul lui Ellassona ; el aü fost respinfï.
O Lrpt(' singeroasi s'a dat la treçätoa-rea Reveni. Tureil ail demontat dou(' tu-nirri grecesti. pe cind Grecia ali luat o ba-terie întreagä a armate! tureestl. Trel o-fiterl superiori greet aü fost omorltl.
Forte eleve considerabile lnainteazä incontra lui Menexe.
Brigada eleniet care apara Reveui, alnaintat In ctmpia Damassi si a ocupat Vi-glia care domina compia.O brigada greceasea Inainteaza spre Mes
tonna In drumul lui Elassona pentru a res-pinge pe Turcl, cari inainteaza In fumarde 8000 de oameul.
Mai multe bande air intrat In Macedonia.§tirirea In priviuta ludri! luI Menexe
cere confirmare.
Cine e provoealortal ?Atena, 7 Aprilie.
Guvernul grec a räspuns la notificarenlui Assim-bey printr'o nota exprimindmirarea sa asupra alegatiunilor Pori $iatabilind cä faptele demonstreazd cd a-gre-siunea a plecat din lagärul turcesc. Gu-vernul elen se descarcn de ori-ce räs pun-dere in privinta evenimentelor ce s'aüpetrecut.
ECOURÌ*** Primim la redactie o brosura intitu-
lata : Afezämintele Nifon Mitropolitul. ad-ministratiunea si detractoril lor, de d. PetreGradisteanu.
*** Comitetul societatil anonime a (FidelCentrale) luvite publicul sa viziteze stabi-limentul bailor. din strada En! No. 11,Mercurl, 9 Aprilie, de la 10-12 dimineata side la 2-4 dupa amiazi.
Deschiderea acestul stabiliment se vaface Jot, 10 curent.
*** Conform unul jurnal de eri al consi-liulul de ministri, cu Incepere de mtine, 9Aprilie, se vor plati lelile functionarilor pelu na cureuta.
MAINE AGRICOLEH. S. (4- EIFBucuresci, Str. Smirdan,2 (vin -ó -vis de Coloro)
_
DI VIE:Ltti*]EiDIN GAM ALA
MIMI=
O tllhärle in traten- ear. Alaltä -ari sea -r &. pe cind un train-car al d -lui Toirla Blindo,se íntorcea acasa pe soseaua Basarab, trai in-divizi s'ari repezit Inauntru, aü bätut In modbarbar pe vizitiul Vasile Popescu ;i pe con -ductorul Capusol Ntoulae si dupa ce i -aü jetuitpe amindoui de sumele encasate In atea zi side obiectele de valuare ce aves asupra lor, atedisparut.
La tipetele jefuitilor, dindu -se alarma, co-misarul sectiunel respective a inceput imediataeercetare si a luat masurr de urmarire a trl-harilor.
Acesti indrazneti tilharT, cari aü avut cura -jul s& ataca si s& jefuiasea In oras, tocmal casi cum ar fi operat In codrul Vlasiel, sunt unoare care V. Arghiropol, dezertor din armata.un frate al saü 1. Arghiropol, vestii pungas siun al treilea pensionar al arestului politiel, nu-mit Gheorghe Constantinescu.
Coatis :nut sectiunel, luind In urmarire pe ceTtrel banditi si reusind a -T deseoperi In raselefratilor Arghiropol din soseaua Bisarab, intrit din curte pentru a -1 aresta, Vasile Arghiropol aesit din casa si a tras asupra comisarulul douafocurl de revolver, fard !Lisa si'. -I lovrasea ; «poiaü Incercat s& fuga. Agentit politiel, ins &, carieraü postatl In rosea, at pus mina pe el sii -aü condus la sectia respectiv &.
TtlllariT sü fost inaintati eri parehetuluT.
DIN TARAiszmiummirallRI
Iucendli.. Alali & -erl noapte pe la orele3 si juniatate, un incendi(' violent s'a declaratla proprietatea d -lu! Andrei Zamfirato, situateIntre stradale VaduSacalelor si Marcu Aureliüdin Galati.
F,eul a lust nestere de la fabrica de pastefainoase a fratilor S'lavus, care este instatataiu acest imobil, si íntinzindu -se eu repeziciunea consumat Intreaga cladire compusa din cindpr &vatiT si atenante.
Aü mat fost consumate de flac &ri o marecantitate de tnarfa, paste fainoase si mal toateuneltele de fabricatiune. De asemenea, teamare parte din locuitorit imobilulul ah, suferitpagube mal mutt saü mal putin importante.
Pegubele eauzate de acest ineendiu tree pestesuma de 30.000 lei.
bnobilul era asigurat pentru suma de 32.000let la societatea «Nationala u, iar marfa ,ci in-stalatiunea fabrirel de paste fainoase eraü asi-gunite la societatea «Dacia - Romania» pentrusuma de 24.000 lei.
Sunt banuell temeinice ca focul a fost puscu intentiune de Sclavus, proprietarul fabricalde paste fainoase.
Parchetul a deschis o ancheta, lar banuituleste sub priveghierea politiel.
Oträvit din gregalA. Locuitorul IoanNiculae, din Comuna Crevedia, jud. Ilfov, sufe-rea de cot -va timp de frigurl. SPdtuit de maimulti sateni s& se lase a fi descintat ,si a i seda docterit de catre femeia Maria P. Mariaescudio aceeasi comuna, fenlee un fel de doctor alcomune!, nenorodtul primeste si luand ca me-dicamente niste prafurT, de odata simti ca -1e si mal réü, lar peste 20 minute muri.
Rudele, inmarmurite de efectut prafurilor,imediat denunta cazul doctorulul plasel si acestaInstiinta parchetul, care se va transporta Inlocalitate spre a face eercetare.
A se citi Telegramele, ksi Ulti-mele Informatiuni in pagina a4-a.
C. F. R.Serviciul Maritim RomînAdministratiuuea CItilor Ferate Romine acor-
da, cu ocaziunea Sarbätorilor de Patti, pe li-niile sale, precutn si pe vopoarele ServiciululMaritim Roman
O reducere de :I0 la mirth,din pretul biletelot de class Ia si a II -a, du-cere intoarcere, din Bucuresti, toate eapitaleledistrictelor. punctele de fruntarie Verciorova,Predeal si Burdujent si din Constanta
la Coust.antiuopol mil inapoii.Biletele sunt valabile de la 31 Martie (12 A-
prilie) pin& la 19 Aprilie (1 Malte) 1897, cu oprirefacultativ &, In aceste limite, In Constanta siBucurestT (pentru cal &torii ale carer bilete sunteliberate via Bucuresti).
D -nil c &latorl pot lua toate trenurile accele-rate si de personne, afar& de trenurile de luxOstenda- Express si Orient- Express, si toate va-poarele M. S. R., care pleat& din ConstantsMarcia JO ore sears; Joia 10 ore sears; si innoaptea de S£mbätä spre Duminica, la 2'/, ore,pain si inclusiv pe acela de Marl! 17127 Aprilie.iar la intoarcere .tonte vapoárele S. M. R. carepleaea din Conatantinopot, Ma,- ea, 2 ore p. in.si Duminicä, 9 ore dimineata. pin& si inclusivpe acela de Vinerf 1e so Aprilie.
Preturile biletelor, de ducere siBucuregtï Constantinopol suet :
Clasa 1-a, 57 lel 95 b.Clasa 2 -a, 36 80 b.Biletele se eliberatz& la casele Garet* de Nord
si la Sucursala S. M. R. cales Victories 56.Pentru ore -ce alte am &nunte s& se consulte
afisul de prie strade, stabilirnente publica sigante tutulor eapitalelor de districte, Instiinta-rile care vor 11 Incartate In ziare si sa se adre-srze la biuroul Sucursala S. M. R. Calea Vie -toriel, 56. 11Iall de l'lndi'pendanee Rouen'' inel
iutoarcere,
MIHnI CERREZAVOCAT
Br &ila, Strada Regal& No. 1.
AGENT DESGRANDS MAGASINS DU LOUVRE
14IE PAMSActualmente, STRADA NOUA, No. 2, I3ucureoti
INiNÁ CU INCEPERE DE LA SG GIIEORGIIE a. c., VA FI80, Calea Fictorieï', SO
UIt9i-À-VIS DE BISERICA KR1h:TZULESCUA primat si a pus In véncjare un mare asortiment de noutäti pentru
toaleta Doamnelor precum :
Pälárii Jupoane, Jupe de lânä Si de mátaseUmbselafe, Ea -Cas, l'eler'Itee de ,mellase ti eh, postal',
ilallyrées, Bobea de Chambre, etc. etc.Creatiunile cele mal recente si cari aG apärut ir! ultimele Expositiun!
la Paris sosesc zilnic la
AUX BRANDS M46ASNS OD LOUVRECataIogul cases din Paris se poate obfine franco la Agentie dupä] cerere.
Vinul Beef Lavoxpregatit de cotre d -rue Pillet din Paris eu bazade carne, quinquina si fosfat de calve. Aces!vin care in tt.'ranta este protejat de cätre cor -pal medical, este iudispensabil in formnatiunea$i nutritiunea oculuï, nervilor fi a cärneï mus -culare. Viuul Beef- Lavoix, estesun adevärat a-jiment, si rcpresint& valuare a 50 grame decarne pria !9 pahar de vin. El pe ling& caeste folositor copiilor, este indispensabil ane-mteilor si persoanelor vristnice.
Iatropo »it : Aventine Vittorie, 5, la Paris. De-tail: la far. Bru. Attie Rosu, Thüringer ,i InCoale farmaciile din tare.
Biscuitil d -rulul 011ivier din ParisVindecarea ra'icalli a hoalelor sifilitica re-
cante sag inveehite la barbati, femel sí copieAcademia National& dc medieina din Paris. adeclarat in raportul sag care guvernul fran-coz ca Biscuitil 011ivier pot aduce marri fo-laose omenirel. Biscuitais 011ivier Bunt singuriìcari aü fost aprobati de cätre Academia de mediicnä si singurif cari au primit din toatä lu-mea o recompensä nationalä de 24000 lei.
Biscuitil 011ivier Bunt adoptai In toate spita-lurile din Paris. Tratament lesnicios, rapid ,sieconomic. Intreposit general : str. Rivoli No. 3In Paris. In detail : Farm. Brus, Altrn, RosuThüringer si In tonte farmaciile din tara.
AylyABNI Bi GRONDAMedalia de
Anr
Curter Regale
Vechea si primaFabric(' de um-
breleFondata in a. 1880
BUCURWÏ24, Str. ,S'elari, 24
Recomandä atit onor. sale clientele,cit si onor. p. t. public, pentru sesonulactual, produsele fabricatuunel sale pre-cum :
UIPIBRELE si UMBRELUTEfantesie de tot t'elul.
Specialitate Umbreluta AGO, ul-tima noutate.
Mare asortiment de tot felul de bastoane. Speclalitate bastonul cu sis TO-LEDO.
Se prirnese or -ce comande si repara-iuni. Serviciul onest si prompt.
Rog a nota bine adresa mea, numeri:24, Strada Selari, 24.
Bucureltl189a
8, STRADA SARINDAR, -8Prelungirea strade] Nou&
BUCURE *TIIN FABRICA LUI
PAUL MILKERSe g&seqte in tot ti.upul un
Mare a8ortinaeiir tDE
Articole de VoiagiuPleldrie find
Porte- monaie, Porte visit. etc.SACI CU NECESAIRE CE TOIEETA
de la 40 pana la 350 lei
42.v4^AVIS
Casa G. P. Petheu face cunoscutonor. sale clientele ça cu tot incendiulce a avut toc in pivnita magasinuluid -sale de Droguerie si Coloniale din stradaPinzare No. 10 si 14, afacerea continuaça si in trecut fana niel o intrerupere.
lumatutarrastaimaaummisunimotammi
CASA P.IE4LER
Duminic8 6
C. IEGFLER.Are onoare de a avisa
pe numeroasa sa clien-telä, cä incepind de
Duminicä 6a. c.
a Expusin ma-
gasinul sadprecum si in
saloanele dinETAGIUL
Ou(' de mätas(', bronz,lemn, poreelan, email, cri-
stal, chacolat(', zachar, etc.DE LA 1-200 FRAl! CI.- Anul sweets s'a preväzut eu multe now ñi'
care de algar cä vor eatlsrace pe onor. public.
MUAM1EIMPERMEABILECELE MAT EFTINE
Vinde ca SpecialitateCasa de Masinl Agricole $i Industriale
Bucurescf, sir. Smardan, IW,
Bräila, Bulevardul Cuza,17Standecker Craiova, str. Cogalnicénu 10
0leetir-
D -ra Michette Vladimirface cunoscut doamnelor care vorbine -voi a'I face onoarea cu visitad-lor, cd deschizind salonul saü demode, strada Rrtlalä 8, undevor gasi cele mal frumoase si ul-timele creatiunl de päläril pentrudame si dornnisoare.
Mare assortiment de jupoanesi corsage haute nouveauté.
Bijouterie finis' si parfume-rie antisepticä, fiind singura de-positarä.
MINISTERUL JUSTITIEI
PUBLICATIUNEDomnul Constantin Nicolae, student, din
comuna Pogoanele, judetul Buzau, a facutcerere la acest Minister pentru adaogireainaintea numelut sad patronimic de ( Nicolae»a celui de (Chiritescu», spre a se numi(Constantin Nicolae Chiritescus
Ministerul publica aceasta cerere, con-form dispositiunilor art. 9 din legea asupranumelul, spre stiinta celor interesati, cariar voi sa faca opositiune In termenul pre -vazut de alineatnl 2 al zisului artirol.
Dinti cu 7 leI unulSe pune in cavrtchuk
in strada Cômpineanu No. 46
DE INCHIRIATCasele din fata,strada Popa -Tatu
No. 24, cu 8 camere, bucatarie, sparato-rie, pivnitä. Informatiuni la proprietar !n.curte.
DF VANZAREB dtBabasen -Noia
isele viNo.
rada
4. avind doua otage, loc spatios, finddepuse la credit, trel minute de palatuljustitiel. Doritorrl se pot adresa la pro -prietar, Biserica Amze! 4, saü la d -nulavocat Urläteanu. *tirbei -Vodä 23.
MOBILE FAß,A CONCURENTA!DIN FABRICELE
IACOB IOSEF KANN(V -ENA)
Aranjamente complecte de oaf, cu orna -meute in relief i imprimatiuni technice, ceamai nona, invontiune. ELEGANTE, FOARTEDURABILE §I DE TOT iDEMONTABILE.SE GASESC LA TOATE MAGASINELE MAI BUNE DE MOBILE
Recomandabile pentru ori i cine, in SPE-CIAL PENTRU IIOTELURI.
Fie -Dare buctttA de mobilipoarta firma incrustatll J- Jr- I
l
inform':ttiMoti se da t la representan4ii generali.le RUCTTKIF:l9CI
AI;
i iA 2, STRADA SMYRDAN
4 E P O C A
Edi4ia a III -a
DIN ORIENTSERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN FIR TELEGRAF1C)
Asî fdeerdr1 de paceViena 7 Aprilie.
Carcurile hotär£toare a,sigurei ca räz-boiul greco -turc va trece fard compli-caIiunl pentru Europa. Rdzboiul atestae bine venit intru cif el va pupe capätinsl1portabilel situa f funi actuale.
Ca donada pentru asigurarea capaca europeana va fi menfinutei, sedala vizita de poim£ine a ImpäratuluiVzlhelni la Viena fi curînda cäldtoriea Imparatulul Frantz Io,sef la Prters-burg, Ambele ateste calätoril c£,îtigaacum o importan f a mare.
In caz cartel Torcia va birui pc Gre-cia rum se crede, atunct Putertle vorpunta de grifa ca Grecia sa nu fie preaaspru tratald.
Burla din Viena a primit tinis1itvestea declareiirit razboiuiui.
M. Ring
RAZOUIUL 63ECO°TURCSERVICIUL AGENTIEÏ ROMANE"
Banedele la Jluntele AthosConstantinopol, 7 Aprilie.
Poarta a Insareinat societatea Semi -lunelrosir sa tnceapa sa functioneze.
Dupa o stire coniularä lin Salonic, oban-dä greeeas ä a debareat la Muntele- Athos.S'aie trimes acolo trupe turcesti.
Andien felConstantinopol, 7 Aprilie.
D. Markow, agent diplomatie bulgar, afost primit In audienta de Sultan. Audientaa fost destul de lunga.
Lindtrtea in AlbaniaCetinge, 7 Aprilie.
Mutesariful din Ipek a primit ordin de aparasi Borane eu trupele sale si de a mergela Ipek. Albanezii se retrag la dinsil. Or-dinea s'a restabilit.
LUPTELE DIN TESALIA
(Vorsiunea turceascä)Constantinopol, 7 Aprilie.
Generalnl Abdulah, elev al generalululvon der Goitz, a fost nnmit sef de stat-ma-jor al armatel de operatiwrl.
Stirea Iu privinta unii antiuni a flotelgrtcest! In contra Saloiiculu! si Dedeaga-ciulul este netntemeiata.
Constantinopol, 7 Aprilie.Depesl din Ellasona anunta ca Turcil aü
respins aseara o incercare de atac din par-tea Grecilor In contra Kranirl.
Inàltimele de la Melonna, care dominaEllassona, ait fost atacate de unsprezecebatalioane turce,slï. De aci a urmat o luptäînsersiunatä care a Iinut 28 de ore.
Ture.ii aú luat Melonna si douä forturigrecestf. Brigada turceascä a ocupat deasemenea niste ínältimi fortiflnato dinPernar si Papalivada. Grecii aft fugit ur-mti.riti de Turcl.
Constantinopol, 7 Aprilie.DupA an comnnicat oficial, lupta ce
s'a dat eri pe linia principalä de opera-Vinai, s'a terminat pria luarea eu asalta tutulor positiunilor grRcFstl, de la Me-lonna pina in împrejurimile Tyrnavel.
Pagubele {;recilor sunt mari, acelea aleTarcilor sunt mai miei. Citi-va ofiteriturci aft fost omorîti.
Edlient-pasa concPntreazä trupele sale.Se crede cä el va Inainta azi sair miineeu 60,0110 oameni asupra Tyrnave! siLarissri.
Dupä informat,iuni sosite la Ildiz Kiosk,trei diviziuni turcesti se aflä deja pe te-ritoriul grecese.
Londra, 7 Marcie.
Corespondentul special ai (A-gertiei Reuter» care urmäreltecpe'ratiunile arrmltel 1t rcevti, te-icgrafiazä din Elsscna ea Dlami-nieF ". sea.ra toatá trecatoarea Me-lon* era to puterea turcilor caritrii Mat Cu baioneta doua bloeka-usUri grecegti.
(Versiunea greuaasca.)Atena, 7 Martie.
Azi s'ala ocupat tre>i positiuni tu-semuate Itng* Menexe.Menexedctuinä trccätourea Melonna pedrunaul Elassonei.
rrintul Nieolae a primit ordl,iile a Intra lo Illuda de foe, tu va-pul ulael bateril.
Paris, 7 Aprilie.Se anunta din Tyrnovos «Agentie!
Havas» ca la 6 Aprilie seara o luptaera angajata la Bugazi si ca lupta in-cepuse de dimineata.
Grecif ait ocupat doua poxi fiunl tur-cesta, dar te-aït perdut mat t£rziïc.
0 Ir+terie greceasca stabilita pe teri-toriul ticrcersc bontbardeazd Viglia. Tut--eil se tin bine. Grecil primind irtarirl,probabil ca vor ocupa Viglia.
La Reveni s'a dat o ¿upta mal seri-oasd.
Tnrcii se silese sä filtre in Te-salin. Ir. fanteria elenä care res-pinge pe Turel se bate pe teri-toriul grec, aproape corp la corpCu otomauii.
Atena. 7 Aprilie.In lupta de la Grizovali, Uri-
goda :1lastrapas a putut sa ice re-forrneze dupa asaltul Tureilor.
Brigada Miulopulo tnainteazäpentru a Intiari brigada Mas -trapas.
Atena, 7 Aprilie.Printul mo.teuitor a päräsit
Larissa pentru a merge la T3r-n avo.
Atacul turcilor In contra luiReversi a cäzut eu desävtr:lire.
Greci] 9llaiuteazä cistre Da-massi ; ci aia filtrat pe teritoriulturc. la o leghe In interior.
Brigada Mustrapas s'a tntorsin 9mprejnriinile lui Grizovalidupa o luptä vie.
Luptele din EpirAtena, 7 Aprilie.
Armata greceasca din Epir a treentArachtos.
Bombardarea T` e`ezel a înce -out la 5ore si jumatat~ de dimineatä. CuirasatulSpetzai is parte.
700 de insurgents debarcati la Syrakoînainteazl asupra Filipiadel. Alte bandeaft nävalit in Epir.
Corfu, 7 Aprilie.Trupele grecosti înainteaz?. asupra
Filipiadel. Aproape 800 de oamonl sautgata sä debarcheze la Preveza. Forturiledin Preveza sent cu desävîrsire dis-truse.
Constantinopol, 7 Aprilie.Se deseuinte in mod oficial ,îtirea pri-
vitoare la luarea Prevezel de catregreci.
RAZDOIUL DIN CRETACanea, 7 Apriiie.
*ease puteri air arborat drapolele forin insula Suda si fortul Yzzedin, pentrua le protege in contra atacurilor colone-lului Vassos.
Canea. 7 Aprilie.Detasamente europene ail ocupat posi-
tiunile turcesti din Akrotiri si Yzzedin.Atitudinea Franciel
Paris, 7 Aprilie.D -nul Felix Faure a plecat asta -seara
in Vendée.Consiliul de ministri s'a intrunit de
dimineata pentru a examina situatia ceresulta din deschiderea ostilitatilor in-tre Greci si Turd.
Conflictul isbucnind cu toate silinteleputerilor, guvernul a fost de parere can'are nimic de crhimbat In linfa sa deeonduita aprobata de Camera, si caFrancia, In intelegere cu cele - l'alte pu-ter), n'are de intervenit.
Dupa cererea ministrulul Gtaciel pelinga Poarta, ambasada Franciel la Con-stantinopol a fost autorisata sa la subprotectia sa pe catolicil grecl din impe-riul otoman.
1.211
ULTIME I!IFOAMATIUNI
D. Eugen Státescu an-relianist
Evenimentul zilei in label ra li-beralei este cet d. Eugen Stätescu arenuntat cu desävirOre de a maiincerta set impace pe sturdzifti cuaurelianistiï, Si aceasta din cauzad -lui Gogu Cantacuzino, care stricànoaptea prin intrigile sale tot cefacuse ziva d. Stätescu cu Sturdza.
D. Stätescu a rupt acum rela-tiunile sale cu d. Sturdza ei cautäa stabili o înfelegere cu d. Aure-lian.
In acest scop d -nil Aurelian,Statescu qi V. Lascar aft Íinut eridupa amiazi o consfàtuire.
Aurelianieiï spun cä un viitorapropiat va aduce un ministerpresidat de d. Eugen Stätescu dincare, in a fard de cele- l'alte nuaníeliberale, vor face probabil parte . idoui sturdziei, dintre aceia caridores` concentratiunea.
Flevieii se vor intruni disearaca sa is o hotarire in fata nein-telegerilor din tabära colectivista.
D. Ghesoff, ministru de financeal Bulgarie!, a fost primit azi inaudientä de cotre M. Sa Regele.
Afiìi.m cá d. Ghesoff a fost in-sárcinat cu misiunea, din narteaprincipelui Ferdinand al Bulga-rie)", sa asigure atît pe Saverantit si pe govern cá Bulgaria nuhránelte de lot sentimente ostileRominiel.
D. Ghesoff mai are insärcina-rea de a negocia, drept asigurarepacinici din partea Bulgarie], ovizitá apropiatá a principelui bul-gar la Cartea noastrá Regaiä.
D. N. Filipescu ne trimete urmatoa-rea scrisoare :
Domnule Director,Candidatura mea la colegiul I de
Prahova, Band loc la felurite co-tnentarii, vis rog sä puhlicati urinatoarele lamuriri:
A doua zi dupa proclamarea va-cante! colegiului 1 de Prahova, maimulti amie! din Ploesti mi -aft pro -Pus sa me prezint la aces! colegio.l'ara stirea mea ei an si anuntatprin Timpul aceasta candidatura.
Indata ce am citit informatiuneaTimpului am Meut sa se publicein Epoca o inforinatie prin caleziceatn cä ori -ce fixare de candi-datura e prematura, cadi se cadeca comitetul conservator din Pra-hova sa desemneze pe acel care vaputea, cu mal multi sorti de isbanda,sa sustina lupta.
Clubul conservator din Prahova,precum si comitetul executiv dinBucuresti, intrunindu-se in urma, afthotarît sa-rnl sustie candidatura.
Cu toate acestea, in intrunireade la clubul conservator din Plo-esti, am declarat ca cred ca esteutil ca in fata candidatului liberalsa se prezinte un singur candidatconservator.
In acest scop, am spus si repelsi azi ca primesc ca tots alegatorilcolegiului I de Prahova, cari voescsa se declare conservatori, sa se în-truneasca si sa desemneze un can-didat. Ori- care ar fi acesta, dinparte -mi I1 voi sustine din toateputerile.
Poate ca cati -va amici din Plo-esti me vor tine de raft pentruaceasta declaratie.
Am tinut, insa ca sa o fac, fiind-canu voesc ca cal cari, la fie -carealegere, fac defectiune, sa me infa-tiseze pe mine ca find cauza une!desbinari in partid.
Doresc ca aceasta sa fie binestabilii, pentru a avea autoritateamorala necesarä spre a combatenu numai pe inamici, dar si pefallii amici.
Primiti, etc.N. Fllipegcn.
Se vorbeîte despre un mare scandaldiplomatic provocat de lipsa de tact ad -lut Dimitrie Sturdza.
A,sa, ni se asigura ca d. conte d'Au-bigny, ministrul Frantei la Bucuresti,s'ai fi plans M. Sale Regelui de purta-rea ministrulul de externe, contra ca-ruia are grave motive de nemul fu-mire.
Dupa ce a expus capulut Statululmotivele de nentul f umire, contele d'Au-bigny a declarat cd, daca nu i se vada satisfacfiune, se va vedea nevoit arupe on -ce relufiune eu actualul mi-nistru de externe.
* **ln urma acestel pl£ngerl, d. Dimitrie
Sturdza s'a väzut pus in pozifiune dea care scuze ministrulul Franciei.
Papeete s'ai fi petrecut in cursul saptäminel trecute, a doua zi dupa inchi-derea Camerelor, la palm zile dupaformarea noulul cabinet liberal.
D. D. Sturdza si -a inaugurai ast -felintrarea in cabinet cu noul scuze.
Ne aducern antinte ca tot astfel fi -ainaugurat si primul sal) minister intoamna anulut 1895.
Fie -care revenire la putere a acestulom nefast marcheaza o noua umilin fapentru tard. Lipsa de tact a d -lut D.Sturdza este identicei cu demenfa.
Chestia alimentare! orasulul eu apapreocupa municipalitatea din Craiova.
In acest scop dont inginerl hidraulicidin Pesta, adusl special de administra -tia comunala, se ocupa impreuna cuinginerul sef al primarie!, d. P. D. Ca-linescu, cu studiile pentru captarea apel.
Tratatul de comert romìno -turc, ne-gociat asta iarna, a fost aprobat sisemnat acum cite -va zile de Sultan.
Demisiunea reinoita a d-lui Dim. Mo-ruzzi, prefectul judetului Dorohoil),afostprimita de ministrul de interne, d. Fe-rekide, in urina avizulul d-lu! DimitrieSturdza.
Seful inginer al atelierelor regie! mo-nopolurilorStatulul din Turnu-Severin, d.Aamunsden, si-a dat demisia din acestpost, pentru motivul ca directia nu avoit sa 'i acorde märirea de salaril)promisa.
D. Aamunsden, caruia se datoreste,In mare parte, progresul atelierilor noas-tre de constructif navale, a fost anga-jaL íntr'un santiér la Glascov in Anglia.
Ieri malta Curte de Casatie a admisstergerea din listele electorale ale jude-tului Praliova a 80 de alegatorl nere
gulat inscrisl de catre administratia co-munet Ploeztl.
Tot eri irralta Curte a respins si con-testatia facuta de d. Ionel Antonescu,contra sectinte! tribunalului Ilfov care'!stersese din listele electorale ale cole-giulul I de deputati.
Simbata, d. Djuvara fagaduise ca facedecretul de reintegrare al d-lui C. Gri-goriu, judecatorul de la Iasi, inlocuitde d. Sendrea. Eri, insa, d-sa s'a ras-gindit, si a cerut d-lui Grigoriu safaca mal intil act de supunere la de-cretul regal si apol il va transfera.
D. Grigoriu a plecat aseara la Tecucipentru a depune juramintul.
In schimb, insa, d. Djuvara a apro-bat raportul primului prezident al Cur-tel pentru inlocuirea lu! Turtureanu,ne-potelul d-lui Sendrea. cel achitat defuit pentru «nepricepere».
D. Spiru Haret a convocat pentruasta - seara, la d -sa acasa, pe toil inspec-torii scola ri.
Se atribuie d -lui Haret intentiuneade a suprima posturile de inspectorl,sal) cel putin posturile acelora dintreinspectorl despre c ul d -sa va gasi ( äar putea fi inca bun! profesor!.
Daca faimosul Rache ar fi putut aveao atare prevedere si s'ar fi Meut in-spector, de sigur ca d. Haret l'ar fi pas -trat inspector peintre ce! dintal.
Procuror general pe linga curtea deapel din Craiova va fi numit d. C. D.Stefu, actual procuror de sectie la a-ceeas! curte.
O comisiune, compusa din d-ni! colo-nel! Iarca si Serghiescu, a facut o an-cheta. la regimentul 11 calarasl dinGiurgiü.
Ancheta a descoperit neregull gravein sarcina locot-colonelulul Vitu , co-mandantul acelu! regiment.
Multi al) fost mirati vazind pe d. Mftr-zescu esind de la d. Sturdza a treia zidupa revenirea acestuia la putere.
Verificare facuta, nu pentru chestiepolitica ehemase d. Sturdza pe d. Md.r-zescu, ci pur si simplu pentru a-1 in-sarcina sa pledeze la 28 Aprilie la Cur-tea din Craiova pentru princesa Gor-ciacof.
D. Márzescu isl va anima de sigur o-pozitia sa cel putin pina dupa acesttermen
La 4 Mail) Regele Serbie!, Alexandru,va intoarce vizita principelui Nichita alMuntenegrulul, la Cetinge.
Cu aceasta ocazie, dupa cum afirmao foaie din Triest, se va face si lo-godna Regelul Alexandru cu principesaXenia, flea principelui de Muntenegru.
Cu prilejul alegerel pentru colegiulMW de Senat am relatat un incidentpetrecut la primaria Capitale! intre d.Sulacolu, ajutor de primar, si casierulprimarie!.
In urma acestora, d. Sapient, functio-nar la primarie, probabil dupa indem-nul primarulus, ne -a adresat o scrisoareprin care, cum e si firesc, cauta sä'ä1degajeze raspunderea fata cu seful sal).
Tragerea loterie] (Tineri-mea Itoinînd»
In ziva de 6 Aprilie, In localul Ateneu-lui Romín, a avut toc tragerea loterie! Ti-nerimea Rouan&
lata lista numerelor elstigatoare :14.086 a clstigat 2.001) lei10.533 a » 1.000 »
4.592 D D 500 D
Ag ctstigat 100 lei :14.377, 19 736. 2.126 si 7.318.
Au cistigat 50 tel:1.457, 9.633, 13.636, 7.924, 18 477, 15 864,
15.775, 7.216. 2 373, 13.417, 17.969, 10 141.17.076, 9 309, 9.621, 9.647, 16.254, 17.390,16 694, 4.341, 7 499.
Persoanele, cari posed biletele cIStigatoare,se vor presenta la primaria capitale!, pentructstignrile prevazute niai sus, In termen desease lin! de la data tragerel. In caz con -trariu ateste sume vor ramtnea In beneficiul scopulul pentru care loteria a lost or-ganizata.
Consistoriitle EparcliialeS'aü confirmat, pe un noü period de irel
an!, socotit eu tncepere de la 1 Aprilie 1897,membri In cousistoriile eparchiale :
a) Pentru Eparhia Sinte! Mitropolii a Un-gro-Vlachiel Prea Cucerniri! : Economul Ni-colae Cesarescu, E onomul Ioan Constantineseu si Economul Gheorghe Floru ;
b) Pentru Eparchia Sintel Mitropolii aMoldovel si Sucevel Prea Cucernicil : Eco-nomul Ion Mitescu. Sachelarul Chiriac Ni-colau si Economul Nicolae Vereanu ;
c) Pentru Eparchia Stntel Episcopil a Rlm-niculul Non! Severi') Prea Cucermcif ; Ero-nomul Inati Stanesnu, Eronomul Mihail Nico-laescn si preotul Gheorghe lonescu ;
d) Pentru Eparchia Sintrl Episcopil a Ro-manulul Prea Cucernicil : Econornul Ilie Ga-vrilescu, Econoniul Gheorghe Dragan si A-lexaudru Laur Enonomu ;
e) Pentru Eparchia Sifilet Fpiscopi! a Bu-zaulul Cucernicil preott : Alexandra Movi-leanu, Teodor Popescu si Constantin Pau-lescu ;
j) Pentru Eparchia Sautel Epis,:opi1 a liu-silor Prea Cucernicil Economi : Teodor Bar-Jovanu, Constantin Isacescu si Ioan Auto-nuvic! ;
g) Pentru Eparchia Santel Episcopil a
Arg^sulul Prea Cucernici! : Economul Gli.C. Draganescu, Eoonomul N. Boiereseu sipreotul N. Pretorian, si
h) Pentru Eparchia Sautel Epi4copil aDunarel-de-.los Prea Cucernir-il: EconomulNicolae Tarabutä, Economul Stefan Stefa-nescu si preotul Alexandra 'liban.
**.Monachia Filotea Petrescu a fost numita
starita a manastirel Viforita din Dambovita,pe ziva de 1 Aprilie.
ITLTIiIA OltASERVICIUL NOSTRU SPECIAL
(PRIN FIR TELEGRAFIC)Viena, 8 (15) Aprilie.
Din Atena vine r tirea eä turcilataca din noú Grizovali tre-cätoarea Melara. Grecii aú fostsiliti sä se retragil. Perderile su-ferite de atubele parti nu se eu-Dose 911e'ä.
Grecii ocupa tonte posturile deItragä Nezero. 1 1.000 oameni a-1ära RevenI.
Viena, 8 (15) Aprilia.
ile pretilnde, tn cerenrile poli-tice de niel, eä doua mari Poteriasí tndemnat ili tnenrajat pe gu-vernal Turciei sa declare resboiiiGreciel. Se coinentcazä tu modaspru faptul eä tal armata tur-ceascä se gäsese oli eri germanivi ru 1. Grecia a solicitat marilorPuteri sä obtinä tndepärtareaacelor ofiteri, ceca -ce s'a refnzat.
M. Ring.
Atena, 8 (15) Aprilie.Greefi aia isbutit sä repiugä
aruceesiy mai multo atacuri foartecrîacene asupra punctulul tntä-rit Reveati. Actium trampele gre-cettf tnainteazä spre Dalnasi, nudeparte de Tiruova ; asemeneavi spre Bugasi.
Regimentele de infanterie ailtrecut tu F.pir, pria punetul Po-Iicastron.
Atena, 8 (15) Aprilie.Escadra greceascä continua sä
bombardeze Preveza.Menexe. o altä Pfevnä, reziatä.Moltellitorul Tronului a plecat
la T9rnova.
7
T. Pderanti.
CASA F91!: Stútf! blìv
SAA UELBUCURESCI
No. 6 Strada Lipseaai Ne.:.i.-n.,arat si vinde afecte publica ,ir fare ori.e
de rnonezr.Cursul pe ziva de 7 Ap ilfe 1837
ICum;:. Vile.;
R enta Aniortisatnia. .
D Amortisabilai. .
Obligat de Stat (Con. R.) .» Municipale dia 188.3D r D 1890
Scrisurl Funciar Ruraley D Urbanes » ' last .
Actiunl Banca Nat .Agricola
D Dada Rorninia asig.D S -tea Nationale asig.
S -tatea de Coastructiunl .Florin' valoare AustriacaMarc! Germana .Racnet° Franceze
a Italiene.a rutile hirtie
8131 8T 8 1
97¡1: 98 ltot'- 102'1efa6- 96'1D97 - 97i 2g11, 9286'+.43
3 750 --40%410480160
3s1009
e r5
86 "e841/f
177e212
490170
q
¡Ai93i
1325
70
PAPIER HIGH -LIFEFUMEZ LE
PllNAMAPANAMA
P211VI1iT1Ou ne fumez pas
Deposit general Cri angä & C. Bucurestisi rada Pinzari Noo 10-14.
AN 151N-CI EJDE INCHIRIAT cu incepere de
la sf. Gheorglte anal acesta, CA-;ELEdin strada Popa -Soare No. 15, avénd 5camere de stapant, 3 de servitori, euh-nie, instalatie de gaz in toate carnerile,apa in curte, curte spatioasa, gradina stpavilion.
A se adresa la d -na Olimpia Herovim,strada P2trascu -Voda No. 9 bis, langapiafa Sf. Gheorghe.
FABRICA. de BEREair LiT'I'IIEII,
Recomanda de Sf. Särbátorï ale Pasteluiexelentele sale produse de qualit:,te:LAGER ", PILSNER" §í BAVARESA"alit In butoae cit si lu hutelit adose la domi-ciliü dupa cerere prin posta sal) telefun No.30, care comunica cu tot orasul si provincia.
De asemenea se Incunostiinteaza onor.Public. pentru desehiderea gradini! ELISEUMLUTHER, unde ceo mai burra musicatara va dilecta pe onor. visitatori eu celeriai placate arii.
BucurestI. Tipografia (EPOCA,, Strada Clementes, 3, Bucuresti.
CONSTANTIN SiMiONESCUDoctorand to medicinà
Paris, Boulevard Montparnass, 152, ParisStabilit de mal mutt timp In l'anis si IliadIn relatil Cu tots specialistit si celebritatileniedicale din Paris, pot oferi serviciile melepersoanelor cari vin la Paris sa se con-sulte cu Dr. specialist!, asemenea se potcea consultatiuse si prize corespoadenta