97799821 douglas reeman ataca si scufunda

DOUGLAS REEMAN ATAC ŞI SCUFUNDĂ Ă


Douglas Reeman GO in AND SinK !

Hutchinsos & Co., Ltd., Lonclon

© Douglas Reeman, 1973

DOUGLAS REEMANATAC ŞI SCUFUNDĂ Ă

Traducere şi note de

CONSTANTIN PAPADOPOL CALIMAH

BUCUREŞTI-ROMÂNIA 1993


CAPITOLUL 1

O CAPTUR INTERESANTĂ Ă

Într-o diminea de februarie a anului 1943, la ora nou fix,ţă ă Tristram, submarin al Maiest ii sale britanice, se strecur printreăţ ă pilonii da i cu p cur ai Fortului Blockhouse, de la Portsmouth,ţ ă ă parâmele fiindu-i preluate de echipa de acostare ce-l aştepta la cheu.

În picioare, la partea dinainte a turelei, comandantul, locotenent comandorul1 Steven Marshall, supraveghea cu aten ieţ prinderea parâmelor de babalele2 de pe cheu. Sub" picioare, pl cile de o el vibrau neobişnuit; parc , asemenea c pitanului,ă ţ ă ă nici navei nu-i venea s cread c ajunse cu bine la destina ie.ă ă ă ţ

În zori, când Tristram aştepta în avanport c mareea s -iă ă permit a p trunde prin Haslar Creek în baza de submarine,ă ă Marshall. Privind coasta ce ieşea treptat din umbr , reflectaseă îndelung, întrebându-se dac avea cumva sentimentul uneiă împliniri. Acum, privind în jos la cei care se uitau la el de pe dana, îl încerca, mai degrab , o und de decep ie. Chiar proprii luiă ă ţ oameni, membrii echipajului, i se p reau oarecum str ini, şi nu-iă ă venea s cread . Timp de patrusprezece luni tr iser împreun înă ă ă ă ă interiorul navei ce constituia singurul lor univers, br zdând de laă un cap la cel lalt Mediterana, în fiecare zi confrunta i cu un nouă ţ pericol.

În tot acest timp au ap rut doar pu ine figuri noi mor ii şiă ţ ţ r ni ii erau înlocui i, dar, în general, echipajul a r mas acelaşi, celă ţ ţ ă înşirat pe toat lungimea pun ii submarinului în ziua când ieşiseă ţ din portul Portsmouth pentru a str bate m rile în c utareaă ă ă inamicului.

— Totul în regul la pupa, sir!ăMarshall privi la cel care raporta, ofi erul secund Robertţ

Gerrard: înalt şi sub ire, cu spinarea uşor curbat , consecin aţ ă ţă vie ii pe Tristram, şi alte submersibile pe care servise. I se p reaţ ă curios, îmbr cat acum cu costumul bleumarin şi cu cea mai bună ă

1 Corespunz tor gradului de c pitan de rangul 1 din marin romana (echivalent gradului de colonel dină ă ă armata terestr .ă(T.S.A.)2 Stâlpi scur i de fier, fonta sau beton, fixa i pe marginea cheului, de care se leag navele la acostare.ţ ţ ă


şapca. Luni de zile, Marshall şi el se v zuser reciproc îmbr ca iă ă ă ţ cum d dea Dumnezeu, niciodat în inut reglementara, ci cuă ă ţ ă vechi pantaloni de flanela, c m şi sport roase, sorturi şi sandaleă ă când vremea era frumoas , impermeabile şi cizme grele cândă Mediterana îşi a rai a cealalt fat , niciodat prezentat pe afişeleă ă ă ă turistice.

— Î i mul umesc, Bob; da ordin s se opreasc motoareleţ ţ ă ă principale.

Apoi Marshall şi-a îndreptat privirea la cele ce se petreceau pe dana. Dou Wrenă 3se ad postiser de vânt lâng peretele danei,ă ă ă în drum spre vreun birou, cu bra ele înc rcate de dosare şi hârtii;ţ ă una din ele l-a privit, apoi ambele au luat vântul în piept şi au disp rut. Un grup de recru i erau muştrului i deasupra unei mariă ţ ţ cazemate, probabil c un subofi er le ar t cum se prezint ună ţ ă ă ă submarin întors din curs . Pu ini dintre recru i p reau s deaă ţ ţ ă ă aten ie spuselor şi Marshall îşi cam închipuia care erauţ sentimentele lor.

Deasupra capului, pe postamentul periscopului, Marshall vedea fâlfâind pavilionul cu cap de mort şi oase încrucişate, mândria şefului de echipaj al submarinului, care zi şi noapte cât au fost pe mare, avusese grij de el. Cusute al turi de simbolulă ă macabru, diferite inscrip ii aminteau succesele omologate aleţ Tristramului: linii orizontale pentru navele scufundate, evi de tunţ încrucişate pentru atacuri dezl n uite asupra navelor sauă ţ instala iilor de coast inamice, pumnale pentru ac iunile „de capţ ă ţ ă şi spad ", adic debarc ri sau recuper ri de agen i de pe teritoriulă ă ă ă ţ inamic; oameni bravi, care operau solitar, ei reveneau aducând informa ii pre ioase, dar de multe ori erau aştepta i în zadar;ţ ţ ţ Marshall se rugase pentru ei, sperând s nu se fi chinuit preaă mult.

Se gândea cu am r ciune c marinarii recru i de la baza deă ă ă ţ submarine vor fi aceia care se vor fotografia în fata pavilionului, şi nu cei de pe nava br zdat de r ni.ă ă ă

Puntea salt brusc, apoi r mase imobil . Se terminaseă ă ă acostarea, Tristram îşi încheia oficial misiunea.

3 Ini ialele cuvintelor Women's Royal Navy Service — Serviciul auxiliar de femei al Marinei militareţ britanice.


La pupa, motorul generatorului a tuşit, reluându-şi activitatea şi un nor ce os de gaz ars a trecut pe deasupra navei. Marshall şi-ţa înfundat mâinile în buzunare, întrebându-se ce avea de f cut.ă De fapt, nimic. În curând, submarinul va fi dus la şantier şi reparat de la prova la pupa. Şi avea nevoie berechet! Noul echipaj care îl va lua în primire trebuia s -l fi v zut aşa cum arat acum:ă ă ă sfârtecat peste tot, îşi continuase totuşi misiunea, indiferent de circumstan e. Aproape c nu exist pe suprafa a lui o por iuneţ ă ă ţ ţ nescrijelita sau care s nu poarte o cicatrice. Pl cile din preajmaă ă turelei erau deformate în urma exploziei foarte apropiate a, unei grenade antisubmarin, eveniment petrecut în largul coastei tunisiene în timp ce Tristram punea pe fug vasele pentruă aprovizionarea lui Afrika-korps4. O brazd adânc traversa punteaă ă pe toat l imea: era opera unui proiectil tras de pe un avion deă ăţ lupt italian, în largul portului Taranto; omorâse oamenii deă veghe, în timp ce submarinul intra în imersiune. Un pre cumplit,ţ pl tit pentru o greşeal capitala: cei de veghe ar fi trebuit să ă ă observe pericolul ce-i amenin a atât pe ei, cât şi pe cei de sub ei,ţ din interiorul navei, pe to i a c ror soarta depindea deţ ă permanent lor vigilenta.ă

O schel de lemn ă 5 fu împins , acum, de pe cheu. Marshall z riă ă pe comandantul bazei înso it de al i ofi eri cu şepci împodobite cuţ ţ ţ frunze de stejar, gata pentru îndeplinirea formalit ilor de primire.ăţ A recunoscut doar pu ini dintre ei. Nu era de mirare: timp deţ paisprezece luni se, întâmplaser multe nu numai în Mediterana.ă

— D drumul oamenilor în permisie, Bob! Aş dori îns ...ă ăSe întrerupse, devenit brusc nesigur.— Aş dori s le vorbesc înainte s p r seasc nava. Pân laă ă ă ă ă ă

sfârşit, a pronun at cuvintele ce i se opriser pe buze. Oamenii,ţ ă echipajul s u de cincizeci de matelo i şi ofi eri se vor r spândi înă ţ ţ ă diferite p r i ale insulelor britanice c s -siă ţ ă ă petreaca permisiile cum credeau de cuviin : cu so ia, cu p rin ii, cu copiii sau cuţă ţ ă ţ prietena. Timp de câteva s pt mâni se vor integra în lumeaă ă cartelelor6 şi a priva iunilor, a bombardamentelor şi a voin ei de aţ ţ rezista cu orice pre . Dup care, vor fi afecta i altor nave, peţ ă ţ

4 Corpul expedi ionar german, de sub comanda feldmaresa-iului Rommel, în 1941—1943, în nordul Africii.ţ În 1944, Rommel a fost implicat într-o conspira ie împotriva lui Hitler şi silit s se sinucidţ ă ă5 Punte de leg tura a unei nave cu locul de acostare, pentru circula ia echipajului sau transportul diverseloră ţ materiale. (T.S.A.):6 Anglia tr ia sub blocad navala germana, cu condi ii grele de aprovizionare.ă ă ţ


fiecare din acestea constituind nucleul solid în jurul c ruia se voră grupa oameni noi, poate dintre recru ii ce se antrenau acum peţ cazemata de pe dana. Vor constitui echipajul unit ilor nouăţ înfiin ate pentru înlocuirea celor z când în adâncul unei duzini deţ ă mari.

L-au trecut fiori: o briz rece îi biciuia fa a. Se terminaseă ţ prima lun din 1943. Ce-i rezerv acest an, dup permisie?ă ă ă

S-a aplecat peste parapetul pasarelei pentru a urm ri cuă privirea cum matelo ii urcau veseli pe punte prin deschidereaţ principal . Cu caschetele lor albe, cu figurile intens bronzate,ă p reau nelalocul lor, în discrepan cu peisajul cenuşiu, în contrastă ţă cu valurile domole ale Canalului Solent, cu ceata de pe dealul Portsdown. Marshall suspin şi, p r sind pasarela, coborî peă ă ă puntea submarinului.

Comandantul bazei l-a întâmpinat cu sincer cordialitate, cu oă c lduroas strângere de mân . Ceilal i l-au înconjurat, l-au b tută ă ă ţ ă pe umeri, i-au strâns şi ei mâna.

— Sunt fericit c te v d, Marshall! Când citeşti relat ri despreă ă ă ispr vile ce-ai realizat, te sim i înviorat: este cel mai bună ţ medicament!

Un ofi er din suita propuse comandantului:ţ— Nu ar fi cazul s mergem în biroul dumneavoastr , sir?ă ăMarshall era mort de oboseal şi, cu toate c îmbr case oă ă ă

c maş curat şi inuta „num rul unu", i se p rea c este murdar,ă ă ă ţ ă ă ă neîngrijit. Nu te despar i de un submarin, simplu, coborând laţ

rm. R mâi impregnat cu mirosul exalat de diesele şi de metalulţă ă umed. Miroşi a varz şi a sudoare, poate şi mai urât. Oricât deă preocupat de asemenea gânduri, Marshall surprinse totuşi, între comandantul bazei şi ofi er, un schimb semnificativ de priviri;ţ în elese c era vorba de o problem urgent .ţ ă ă ă

— Bun idee, spuse comandantul, luându-l pe Marshall deă bra ; o s afli, cred, c s-au schimbat multe cât timp ai fostţ ă ă absent.

Se angajar pe schela principal şi r spunser la salutulă ă ă ă santinelei.

— Am avut parte pe aici de teribile bombardamente, continua comandantul cu un surâs cam stânjenit; dar Capul Keppel mai exist ă la locul lui şi lucrurile merg înc destul de bine!ă


Marshall porni t cut al turi de comandantul bazei, urma i deă ă ţ mic escort a acestuia, îndreptându-se cu to ii spre cl dirileă ă ţ ă portului. În jurul s u, conversa iile continuau, înghe at pân înă ţ ţ ă m duva oaselor, chiar când treceau prin locuri ad postite deă ă vântul rece, el se întreb când va reuşi s scape de această ă ă reuniune neprev zut . Z ri în treac t tineri ofi eri mergândă ă ă ă ţ încolona i la instruc ie, în s lile de cursuri, cursuri urmate şi de elţ ţ ă cândva: de artilerie, de torpile, de ofi er secund, şi, la sfârşit,ţ cursul de comandan i, cel mai „cumplit" din toate. Fortţ Blockhouse nu se schimbase prea mult, dar Marshall se sim ea caţ un intrus.

Au intrat într-un birou spa ios, unde ardea un agreabil foc deţ lemne. Deasupra c minului, atr gea aten ia fotografia unuiă ă ţ submarin dinaintea r zboiului, acostat în Grand Harbour dină Malta. Marshall privi fotografia cu interes şi îşi aminti de acest port, aşa cum, recent, îl v zuse ultima dat : ruine, vârtejuri deă ă praf, bombardamente f r sfârşit şi popula ia luptând să ă ţ ă supravie uiasc în pivni e şi ad posturi.ţ ă ţ ă

La cel lalt cap t al înc perii, un steward preg tea paharele.ă ă ă ă— Este cam prea devreme, diminea a, ca s lu m un pahar,ţ ă ă

declar comandantul amabil, dar prilejul este cu totul exceptional.ăMarshall încerca s surâd îşi amintea bine de acest birou:ă ă

venise acolo, cândva, pentru a primi din partea comandantului de atunci al bazei cea mai teribil s puneala din via a lui, pentru oă ă ţ n zbâtie comis , despre care nu-şi mai amintea. Dup cât vaă ă ă timp, acelaşi comandant îl convocase în acelaşi birou pentru a-i aduce la cunoştin c tat l s u pierise într-o. B t lie naval .ţă ă ă ă ă ă ă Scene foarte diferite, tipice, îns , pentru via a de pe submarine.ă ţ „Aşa se întâmpl în timp de r zboi", gândi el, vag.ă ă

S-au umplut paharele, comandantul începu s vorbeasc , to iă ă ţ îl priveau.

— Beau pentru fericit reîntoarcere în Anglia, a dumitale şi aă echipajului. A i f cut o treab bun .ţ ă ă ă

Privind spre pieptul lui Marshall, continu :ă— Ai meritat din plin aceasta D.S.C. 7cu barete!Dincolo de ofi erii care ridicau paharele, Marshall s-a z rit într-ţ ă

o oglind . Nu era de mirare c se sim i Schimbat. Nu mai eraă ă ţ

7 Distinguished Service Cross = decora ie engleza acordat pentru merite excep ionale.ţ ă ţ


acelaşi şi, în orice caz, nu mai sem na cu ofi erii din jur. P rul s uă ţ ă ă negru, rebel pe vremuri, era prea lung, îi c dea peste urechi. Dină cauza motorului tribord, care avea hachi e, la Gibraltar, ultimaţ escal , nu a avut timp s treac pe la frizer. Şi asta nu era totul:ă ă ă chiar în acea diminea descoperise, când se râdea la oglind , cţă ă ă îi ap ruser fire argintii. Deocamdat pu ine, dar incontestabile.ă ă ă ţ Şi nu avea decât dou zeci şi opt de ani! Îşi surâse propriei saleă imagini din oglind şi, o secund , a v zut cum i-au disp rută ă ă ă cearc nele din jurul ochilor cenuşii, în timp ce col urile buzelor iă ţ se ridicau: câteva clipe, s-a sim it din nou tân r.ţ ă

— Sir! Se adres comandantului bazei ofi erul de stat major,ă ţ cel atât de gr bit s mearg cu to ii în birou; Comandamentul deă ă ă ţ între inere şi repara ii a f cut cunoscut c totul este gata pentruţ ţ ă ă c Tristram s fie dus în bazinul docului; şi, îndat ce îşi va fiă ă ă primit soldele, cartelele de alimente şi documentele de transport, echipajul lui va putea pleca în permisie.

Fixându-l pe Marshall, continu :ă— Doar dac ...ăMarshall îşi arse gâtlejul cu o înghi itur de whisky simplu,ţ ă

ceea ce îl f cu s -şi recapete încrederea în sine.ă ă— Mai înainte, spuse el cu voce calm , doresc s schimbă ă

câteva cuvinte cu cei de pe Tristram.Comandantul bazei aprob :ă— Bineînțeles; dup atâtea luni tr ite împreun , desp r ireaă ă ă ă ţ

este într-adev r dureroas .ă ă— Chiar aşa.Marshall îşi termin whiskyul, întinse stewardului paharul golă

şi continu :ă— Este exact ceea ce simt.Îşi d dea seama c era prea distant şi-şi reproşa mereu acestă ă

lucru.To i acei ofi eri îi voiau numai binele: c utau s -iţ ţ ă ă

s rb toreasc cât mai pl cut întoarcerea deşi, desigur, aveau şi eiă ă ă ă destule probleme pe cap, probleme care le reclamau prezenta în alte p r i.ă ţ

Nu-i convenea, îns , grab cu care ofi erul de stat major îiă ă ţ luase comand . Ce era Tristramul pentru acel ofi er? O încâlceală ţ ă de o el şi de aparate, o maşin rie de r zboi. Dar pentru el,ţ ă ă


Marshall? Se întreb dac . şi ceilal i din echipaj încercau acelaşiă ă ţ sentiment de singur tate. Se sim ea de parc ceva s-a rupt în el.ă ţ ă Oare oamenii s i vor fi în stare s vorbeasc , despre cele ce auă ă ă înd r t împreun : angoasa care îi cuprindea când aşteptauă ă ă explozia grenadelor antisubmarin, tensiunea nervoas cândă urm reau inamicul, înaintea comenzii, foc!", sau în timpulă interminabilelor secunde dintre lansarea torpilei şi bubuitura anun ând c aceasta-şi atinsese inta?ţ ă ţ

„Reîntoarcerea lui Tristram are ceva excep ional", spuseseţ comandantul bazei, şi, într-un sens, avea dreptate: cinci alte submarine de acelaşi tip p r siser Portsmouth pentruă ă ă Mediterana; împreun cu multe altele se odihneau acum peă fundul m rii, cu echipajele închise pe vecie în interiorul lor.ă

— Am fost sincer impresionat de moartea tân rului Wade,ă spuse comandantul bazei.

— V în eleg, sir, r spunse Marshall; tocmai urma s seă ţ ă ă întoarc în Anglia peste câteva zile.ă

F r a remarc t cerea general , el continu emo ionat:ă ă ă ă ă ă ţ— Am urmat împreun cursul de comandan i. Când mie mi s-aă ţ

dat comanda lui Tristram, lui i s-a dat cea a lui Tryphon şi, de atunci, ne-am întâlnit de multe ori.

— De fapt, ce s-a întâmplat?Comandantul bazei arunc ă o privire ucig toare celui. Ceă

pusese întrebarea. Marshall îi r spunse:ă— F ceam aprovizion ri, duceam la Malta alimente şi muni ii.ă ă ţ

Nu puteau p trunde în port decât submarinele şi, în timpul zilei,ă st m ascunşi în fundul radei, din cauza bombardamentelor. Înă diminea a aceea, Tryphon a p r sit Malta înaintea zorilor; nu s-aţ ă ă mai aflat nimic despre el.

Ridicând încet capul:— Cred c a fost o mân , erau multe pe acolo.ă ăVorbind, Marshall îşi reamintea ultima lor întâlnire într-un local

din Malta: Wade, cu figura încadrat de o barb scurt , neagr ,ă ă ă ă b uturile diverse şi un b trân maltez care mângâia clapele unuiă ă pian în camera vecin . Auzea, parc , vocea lui Wade: „N-aş fiă ă crezut c o s reuşim s trecem, dragul meu! Parc suntem sorti iă ă ă ă ţ s supravie uim!" Cam acestea au fostă ţ ultimele lui cuvinte. Bietul Bill, nu a fost profet!


Comandantul bazei îşi consult ceasul şi se adres ofi eriloră ă ţ din suita:

— Cred c este momentul s începem lucrul; în ce mă ă ă priveşte, aş vrea s pun pe locotenent-comandorul Marshall laă curent cu unele fapte.

Ofi erii s-au retras unul câte unul, fiecare oprindu-se unţ moment în fa a lui Marshall, adresându-i un cuvânt amabil.ţ Stewardul ieşi ultimul şi închise uşa f r zgomot.ă ă

Comandantul se instal confortabil la birou:ă— Ia loc, Marshall. i-ai f cut vreun program pentru permisie?Ţ ăMarshall se aşez în fotoliu, cu coatele pe bra ele acestuia;ă ţ

whiskyul şi c ldura din camer îl moleşiser şi se sim ea relaxat.ă ă ă ţ— Ca s v spun drept, nu mi-am f cut nici un program, sir.ă ă ăR spunsul era sincer: nu prev zuse nimic. Mama luiă ă

practicase activ sportul hipic şi murise înainte de r zboi, într-ună accident. Cât despre tatal sau. Scurt timp dup sfârşitul primuluiă r zboi mondial fusese scos la pensie. Dup moartea so iei,ă ă ţ devenise apatic, ducea o via singuratic şi nu prea a mai avutţă ă contact cu fiul s u. Şi-a revenit la intrarea nem ilor în Polonia,ă ţ când a fost rechemat în serviciu pe nave comerciale şi a primit comanda unui convoi transatlantic spre Statele Unite. Dar nava lui a fost acufundata împreun cu altele de o flotil de submarineă ă germane, „U-Boot"-uri; o întâmplare destul de banal . Chiară speram s nu- i fi f cut vreun program. Dup un moment deă ţ ă ă ezitare prelungit , c pentru a-şi [ace curaj, comandantul aă ă continuat:

— Am s - i vorbesc sincer, Marshall: i se propune o nou şiă ţ ţ ă urgen misiune, bineînţă țeles, dac eşti dispus s-o accep i. Nu i-aşă ţ ţ vorbi despre misiune atât de brusc, dac am avea destul timpă înainte. Dar nu este cazul. Misiunea propus este periculoas ,ă ă cere eforturi considerabile, poate vor fi risipite în van, reclama mult experien , dar şi mai mult abilitate.ă ţă ă

F cu o pauz , apoi continu :ă ă ă— Ne trebuie cineva cât mai calificat, cred c dumneata eştiă

acela.— Şi, întreb scurt Marshall, privindu-l cu seriozitate, trebuieă

s m decid imediat?ă ăComandantul nu-i r spunse direct la întrebare.ă


— Ai auzit vreodat de c pitanul Giles Browning? ă ă Buster8

Browning, cum i se spunea în timpul primului r zboi mondial. Întreă alte ispr vi a primit ă Victoria Cross 9 pentru c a intrat cuă submarinul sau în Strâmtoarea Dardanele, în cadrul nenorocitei aventuri de la Galipoli10. Un tip dintr-o bucat acest Buster.ă

Marshall ascult atent, dar nu în elegea ce rost avea această ţ ă introducere.

— Mi se pare c am citit ceva despre el. Misiunea care mi seă propune are vreo leg tur cu el?ă ă

— A ieşit la pensie dup primul r zboi mondial; dat la o parte,ă ă la fel ca tat l dumitale. La începutul actualuluiă r zboi, a fostă mobilizat, i s-au încredin at diverse sarcini, şef de Centre deţ antrenament etc, dar pân la sfârşit i s-a dat un post foarteă special la Combined Ops11. Nu intru în am nunte, nu este cazul să ă vorbesc acum prea, mult despre toate acestea.

De afar , se auzi urletul lugubru al sirenei unui remorcher.ă Marshall îşi reaminti de Tristram, acostat în, port Curând, nu va mai fi nimeni la bord. Îi trecur prin minte fotografiile aproapeă şterse de fete frumoase, prinse cu ace pe pere ii cabinelorţ echipajului şi desenele deşucheate pe care ofi erul cu naviga ia leţ ţ zmâng lea pe marginile mesei cu h r i, un mijloc de a-şi st pâniă ă ţ ă nervii în timpul opera iunilor.ţ

La urma urmei de ce s refuze propunerea? Ce s fac cuă ă ă permisia? Doar vizite la câ iva prieteni şi r t ciri dintr-un hotelţ ă ă într-altul.

— Dar nu aş putea şti despre ce este vorba? — O nou comand .ă ăComandantul examina intens figura aparent impasibil a luiă

Marshall, cauta s -i citeasc gândurile.ă ă— Dac accep i, vei pleca chiar mâine diminea în Sco ia;ă ţ ţă ţ

acolo îl vei intimi pe Browning.Ad ug , zâmbind: ă ă — Buster..:Marshall se ridic , se sim ea deodat uşor şi bine dispus.ă ţ ă— Ei bine, sir, ne-am în eles: accept.ţ

8 „Gura Mare".9 Decora ie militar , acordat pentru acte remarcabile de bravur .ţ ă ă ă10 Încercare eşuat a flotei aliate, în timpul primului r zboi, dă ă e a p trunde spre Istanbulul inamic, de-aă lungul peninsulei Galipoli.11 Opera ii combinate (amfibii s.a.)ţ


— Î i mul umesc. Ştiu, împreun cu to i cei care'trebuie sţ ţ ă ţ ă ştie, c ai trecut prin teribile încerc ri şi de aceea dumneata esti'ă ă omul care ne trebuie. Dac î i schimbi gândul, vei putea pleca înă ţ permisie şi, la terminarea ei, vei primi o alt comand . Poate totă ă comanda lui Tristram, dac se va constata c merit s fieă ă ă ă reparat.

Prin uşa întredeschis , ap ru capul unui ofi er:ă ă ţ— M-a i chemat, sir?ţ— Da, locotenent comandorul Marshall a acceptat.Apoi, cu voce joas :ă— Caut -l pe locotenentul Gerrard, pune-l şi pe el la curent.ăÎndat ce s-a închis uşa, Marshall întreb :ă ă— Ce leg tur are secundul meu cu aceast problem ?ă ă ă ă

Comandantul îl privi lung, înainte de a r spunde.ă— Îi cerem s fie de acord s te înso easc în nou misiune.ă ă ţ ă ăRidic mâna dreapt , pentru a opri orice replic .ă ă ă— Noul dumitale echipaj va fi foarte amestecat: marinari

vârstnici, dar şi tineri. La comand , avem nevoie de un tandemă perfect.

— Dar, sir, Gerrard. Este însurat şi dup permisie trebuia să ă urmeze un curs de comandan i. Iat c , din cauza mea, îlţ ă ă repartiza i pe alt nav , nu-l l sa i s -şi trag sufletul dupţ ă ă ă ţ ă ă ă patrusprezece luni de Mediterana!

— Ştiu, Marshall. Tocmai de aceea nu i-am vorbit de laţ început despre el.

Cu un surâs cam stânjenit, comandantul continua.— Înainte s se întâlneasc cu dumneata în Sco ia, îi voiă ă ţ

permite s treac pe-acas , pentru patruzeci şi opt de ore.ă ă ăSurâsul i se şterse de pe figur .ă— Nu-i pot da mai mult, misiunea este foarte important şiă

urgen .ţă— Am în eles, sir.ţLui Marshall îi trecu prin minte figura lui Gerrard în acea

diminea , când Tristram aştepta zorile în Solent: era figura unuiţă copil care vede un pom de Cr ciun pentru prima dat . A fost oă ă imagine de-o clip .ă

Nici gând îns s se poat schimba ceva, avea dreptateă ă ă comandantul. Probabil c totul era decis demult, de zile sau chiară


de s pt mâni. Şi ce era oare aceast misiune urgen ? Poateă ă ă ţă comanda unei nave experimentale, cu utilaje în curs de prob ,ă susceptibila de a scurt durat r zboiului, dar şi de a s ri în aer cuă ă ă ă echipaj cu tot, în perioada testelor.

Marshall îşi lu şapc de pe birou:ă ă— V-aş ruga s -mi permite i s m retrag, sir. Trebuie s mă ţ ă ă ă ă

întâlnesc cu oamenii mei. Vocea i se voal , imperceptibil:ă— S-au comportat admirabil, nici c se putea mai bine.ă— Te în eleg, Marshall; po i pleca. Telefonul începu s sune;ţ ţ ă

Marshall se încrunt , totuşi comandantul ad ug :ă ă ă— Avem aici o nou promo ie de sublocotenen i. N-ai vrea să ţ ţ ă

cinezi disear cu ei? Întâlnirea cu un veteran le-ar l rgi orizontul!ă ăMarshall cl tin din cap:ă ă— V mul umesc, sir, dar nu-i posibil: trebuie s m întâlnescă ţ ă ă

cu nişte prieteni, am câteva scrisori de expediat.— Ar fi totuşi bine s te şi odihneşti pu in. Ne vom revedeaă ţ

mâine diminea a, înainte s pleci spre Sco ia.ţ ă ţComandantul îl privi pe Marshall ieşind şi abia acum ridică

receptorul telefonului. P rea îngrijorat. Când se propusese numeleă lui Marshall pentru misiunea în chestie, g sise c alegerea eraă ă excelent ; statele lui de serviciu, victoriile repurtate, faptul că ă supravie uise atâtor ac iuni îndr zne e, toate pledau pentruţ ţ ă ţ alegerea lui. Acum îns , dup ce st tuse de vorb cu Marshall, eraă ă ă ă mai pu in convins c judecase just, f r a-şi putea explica de ce.ţ ă ă ă Incontestabil, Marshall era un bun ofi er. Şi, pe hârtie, omul celţ mai potrivit. Totuşi, parc îi lipsea ceva: „Oare ce?" se întrebă ă suspinând, comandantul. , da, tinere ea, asta-i lipsea, oĂă ţ pierduse! O l sase undeva, în ă siajul12 Tristramului. R zboiul îl camă d râmase".ă

Comandantul duse receptorul la ureche.— Ascult!O voce se plângea de insuficient alimentelor şi a pieselor deă

rezerv . Comandantul încerca s uite ochii lui Marshall, ochiă ă stranii în care i se p ruse c observ o und de descurajare.ă ă ă ă C ut s nu se mai gândeasc la Marshallă ă ă ă . La urma urmei, problema Marshall nu-l mai privea..

12 Dâra ce se formeaz în ap , la pupa unei nave în mers.ă ăşi s se concentreze: asupra dolean elor interlocutorului s u telefonic. ă ţ ă


** *

Dac Marshall avusese îndoieli privind urgen a misiunii ceă ţ urma s i se încredin eze, foarte curând avu ocazia s gândească ţ ă ă altfel.

Mijeau zorile la Harbour, când împreun cu comandantulă bazei, Marshall s-a urcat în maşin statului major care ia dus la oă baz aero-navala situat la câteva mile în interior.ă ă

Instalat într-un avion ce zbârnâia îngrozitor şi, pe cât p rea,ă era şi neânc lzit, Marshall, odat centura de siguran încheiat ,ă ă ţă ă îşi ridic gulerul mantalei şi gândi la cele întâmplate în ajun. Înă general, era dezam git, nedumerit, începând cu luarea de r masă ă bun de la echipajul Tristramului. Ofi eri, subofi eri şi matelo i, deşiţ ţ ţ tr iser laolalt timp de luni de zile, nu p reau s fie afecta i deă ă ă ă ă ţ desp r ire. Aşa i se mai întâmplase şi alt dat , de-a lungul aniloră ţ ă ă de serviciu. Poate din pudoare, ca s nu îi se vad sentimenteleă ă lor intime. În orice caz, erau ner bd tori s plece cât mai repede,ă ă ă s afle ce mai era pe-acas .ă ă

Nu era înc sigur de-cum va reac iona Gerrard Ia bruscă ţ ă modificare a planurilor sale. Când a vorbit cu el despre această schimbare, i-a p rut c era mai preocupat de reac ia so iei sale şi,ă ă ţ ţ surprinz tor, nu-l interesa deloc aluzia la un curs de comandan i.ă ţ Gerrard era un foarte bun ofi er submarinist şi, dup cum seţ ă pronun ase comandantul bazei, împreun cu Marshall forma unţ ă excelent dup ce a plecat ultimul marinar din echipajulă submarinului, în timp ce paşii lucr torilor de la şantierul navală r sunau pe puntea pustie, Marshall a mai inspectat pentru ultimaă oar nava. Evident, era o prostie s atribui unei nave oă ă personalitate. Ofi erul de stat major avea dreptate:ţ un submarin nu este decât o el şi maşini, combustibil şi aparate. Via a nu areţ ţ decât prin oameni. Este doar o simpl arma, nimic mai mult.ă

Dar când a ajuns cu inspec ia în minusculul careu, când şi-aţ plimbat privirea pe perdelele murdare ce asigurau fiec rei cuşeteă un, simulacru de intimitate, nu a mai fost de acord cu cele spuse de ofi er. Deasupra capului, pe punte, paşii se estompau, din ce înţ ce mai mult, şi Marshall a avut Impresia c , la fel ca el, şi nava îşiă


ascu ea auzul aşteptând parc vocile familiare. Voci, fiecare cu altţ ă accent, apar inând unor oameni foarte diverşi. Erau mucali i şiţ ţ posomorâ i, b ie i devota i, harnici şi al ii care considerau muncaţ ă ţ ţ ţ drept o urgie. Întâlni i individual pe strad în timp de pace, nuţ ă erau decât componente ale unei mul imi. Dar reuni i în interiorulţ ţ Tristramului, formau împreun , un tot, o entitate, reprezentau oă for care impunea s se in seama de ea.ţă ă ţ ă

Dup ce a g sit unde s doarm peste noapte, dup ce a dată ă ă ă ă instruc iuni pentru a fi trezit la ora cuvenit ca s mearg laţ ă ă ă aeroport, Marshall a pornit prin oraş. Cu unul din pu inele taxiuriţ care mai circulau, a mers la locuin a lui Bill, într-o suburbie aţ Southamptonului. Pe drumul de câteva mile, s-a tot gândit ce s -iă spun tinerei femei cu care Bill se c s torise numai cu dou luniă ă ă ă înainte de a se îmbarca pentru Mediterana. Şi-o amintea foarte bine: mic , brun , plin de vitalitate şi zburd lnicie. Ce s -iă ă ă ă ă spun ? C -l v zuse pe Bill în ajunul plec rii de la Malta? Că ă ă ă ă petrecuser seara precedent împreun la un bar?ă ă ă

La un moment dat, aproape se decisese s spun taxi-ă ămetristului s ia drumul înapoi spre Portsmouth, dar îşi f cuseă ă probleme degeaba: v duva lui Bill se mutase şi noii locatari nu-iă cunoşteau adresa. Judecând dup atitudinea lor, nu p rea c s-auă ă ă desp r it în termeni buni. ă ţ

Poate c ea se întorsese la p rin i? Sau se angajase într-oă ă ţ slujb în leg tur cu r zboiul, c utând s rup cu tot ce-i puteaă ă ă ă ă ă ă aminti trecutul?

S-a întors la Port Blockhouse obosit şi cam ab tut; trecând peă dana, descoperi un lucru incredibil. Tristram plecase, locul lui era ocupat de alt nav . Pentru prima oar , de luni încoace, Marshallă ă ă se sim i p r sit. De necrezut! Imposibil! În zori va zbura spreţ ă ă Sco ia şi nimeni nu voia - sau nu ştia - s -i spun exact unde vaţ ă ă merge, ce-l va aştepta acolo. I se luase comand şi echipajul. Eraă singur, teribil de singur.

A evitat popota, unde ar fi putut întâlni cunoştin e şi ar fi fostţ inta privirilor noii promo ii de sublocotenen i, ca şi cum ar fi fostţ ţ ţ

infirm sau vinovat de ceva; „sunt ridicol şi plictisitor" îşi spunea mereu. A urcat direct în camera sa. B trânul îngrijitor, marinară pensionar, nu l-a întrebat nimic. V zuse destui ofi eri c Marshall,ă ţ ă în trecere! I-a adus o sticl de gin, i-a prezentat s semneze ună ă


bon şi a ieşit din camer f r s spun un cuvânt. Nici m cară ă ă ă ă ă despre vreme, ceva cu totul surprinz tor din partea unui englez...ă

Zborul spre Sco ia a fost destul de agitat, cerul era înnourat şiţ aparatul dep şise prima june e. Câ iva pasageri, destul de diverşi:ă ţ ţ un matelot cu ten g lbejit, un dezertor legat cu c tuşe de celă ă care-l aducea înapoi la nava de pe care fugise; mai era o „Wren" galonata, care a adormit îndat dup decolare şi nu s-a trezită ă decât la aterizare, în apropiere de Rosyth. Apoi un locotenent suferind de un tic al figurii, p rând a fi în pragul unei depresiuniă nervoase, şi un sergent de marin , care îşi mas continuu fluierulă ă piciorului de parc îl durea, dar în realitate îşi tot cauta o pozi ieă ţ din care s vad pulpele Wren-ei.ă ă

Pentru Marshall, c l toria a fost plictisitoare, mai ales c dină ă ă cauza ginului b ut avea gura amar şi maxilarele în epenite. Aă ă ţ savurat cu satisfac ie o ceaşc de cafea cald şi sandvişurileţ ă ă servile de un membru al echipajului.

La aterizare, un taciturn locotenent R.N.V.R. 13l-a condus la un alt avion, un mic monomotor, al c rui pilot p rea prea tân r ca s -ă ă ă ăşi fi terminat şcoala. Avionul s-a îndreptat înc mai spre nord şiă Marshall, urlând în inter fon pentru a se face auzit, a reuşit, în fine, s afle ceva despre destina ia spre care se îndreptau. Pilotulă ţ strig :ă

— Vom ateriza ceva mai la sud de Capul Wralh, sir!Capul Wrath! Extremitatea nord-vestica a Sco iei! De acoloţ

începea Atlanticul! Din cuvintele rezervate ale comandantului bazei de la Portsmouth, Marshall sperase c va fi trimis la Holyă Loch, unde ştia c exist o baz de la care submarinele porneauă ă ă în misiuni operative. Nu prea în elegea ce se putea afla la Capulţ Wrath.

Din când în când, prin deschideri între nori, se z reau spin riă ă de dealuri şi drumuri sp late de ploaie. Cu fiecare învârtire aă elicei, se tot dep rta de Mediterana, nu numai c distan , dară ă ţă mai ales c peisaj:ă

În fine; pilotul anun a.ţ— Ateriz m, sir!ă

13 Roval Navy Volunteer Reserve = rezerv de voluntari al Royal Navy.ă


Aeroportul era format dintr-o pist de beton înotând într-ună lac de noroi, dou bar ci în form de tunel şi o ă ă ă manş de vântă 14. Dac zborul ar fi avut loc noaptea, Marshall se îndoia c avionul şiă ă ocupan ii ar fi supravie uit la aterizare. Dintr-o barac au ieşitţ ţ ă siluete în impermeabile, parc cu regret, înfruntând zgribuliteă burni şi alergând -spre avion.ţă

Câ iva solda i i-au înşf cat bagajele şi Marshall v zu venindţ ţ ă ă spre el, înotând parc prin smârcurile de ap , un sergent deă ă poli ie marin , un om zdrav n, cu impermeabilul muiat şi bocanciiţ ă ă plini de noroi. Sergentul lua pozi ie şi salut cu un gest mecanic,ţ ă dându-şi silin a s -l primeasc pe ofi er cum se cuvine.ţ ă ă ţ

— Sunte i locotenent-comandorul Marshall, sir? Subofi erul îlţ ţ examin din cap pân în picioare şi continu :ă ă ă

— V rog s -mi ar ta i buletinul de identitate. Marshall i-aă ă ă ţ întins documentul, sergentul l-a examinat cu aten ie dup careţ ă declar :ă

— E-n regul , sir, putem merge.ăÎi ar t cu un gest un vechi automobil Humber şiroind subă ă

ploaie.— N-avem de mers departe şi v aşteapt o mas cald .ă ă ă ăSe întoarse pe c lcâie şi ordon solda ilor cu bagajele s-o iaă ă ţ

înainte.Îndreptându-se spre maşin , Marshall mai privi o dat spreă ă

avionul care se dep rta pentru a se pune în vânt pe pist ;ă ă probabil c tân rul pilot îl şi uitase: îşi predase, coletul", seă ă reântorcea la baz , apoi la o prieten . Marshall surâse şi gândi:ă ă „s -i fie de bine!"ă

Sergentul rosti cam autoritar:— Ar fi bine s nu întârziem, sir.ăUrcar în vechiul Humber şi Marshall se aga a de un miner;ă ţ

vehicolul se angaja trepidând pe un drum cu hopuri. — Mergem la Loch Cairnbawn, sir, spuse sergentul cu ochii la

parbriz.Apoi trase o înjur tur , adresat unei oi care îi t iase drumul.ă ă ă ă— Ajungem repede, dac totul merge bine.ă

14 Dispozitiv pentru indicarea direc iei vintulul, constând dintr-un sac de pânz deschis la un cap t şi careţ ă ă se roteşte în jurul unui ax.


Marshall nu r spunse; pentru a-i da acele câteva l muriri,ă ă sergentul aşteptase s fie singuri în maşin şi avionul decolat. Seă ă întreb cum ar reac iona sergentul, dac i-ar ordona s -l aducă ţ ă ă ă înapoi la micul aerodrom; f r îndoial , s-ar face c nu aude...ă ă ă ă

Se înserase când au ajuns la destina ie şi lui Marshall nu-iţ venea s cread c se terminase, în fine, cu salbaticileă ă ă zdruncin turi ale maşinii şi înjur turile proferate de sergent. Prină ă geamurile portierei, Marshall z ri figuri ă indistincte şi fascicole luminoase de lanterne electrice, apoi, în timp ce rulau încet printre bar ci, re ele de sârm ghimpat şi, din loc în loc,ă ţ ă ă santinele înarmate.

Maşina se opri, sergentul s ri jos, deschise portiera luiă Marshall, b tând din palme pentru a alerta nişte solda i s iaă ţ ă bagajele ofi erului, apoi declar :ţ ă

— Am ajuns, sir; o şalup v va conduce la ă ă nava bază15 unde sunte i aşteptat. ţ

— Dup atâta c l torie, replic Marshall acru, bine c amă ă ă ă ă ajuns undeva!

Surprins de propriul s u ton, Marshall ad ug :ă ă ă— Î i mul umesc, Sergent, c te-ai ocupat de mine. Sergentulţ ţ ă

îl privi indiferent, cum se îndrepta spre un far de semnalizare de la cap tul danei.ă

Înc o re ea de sârm ghimpat . Din întuneric ap ru ună ţ ă ă ă locotenent care-i proiecta direct în fata lumina unei lanterne, în timp ce-i examina şi el buletinul de identitate.

— V rog s m scuza i, sir spuse el pân la sfârşit; avemă ă ă ţ ă consemne de securitate foarte severe.

Aproape orbit de lantern , Marshall f cu un gest deă ă în elegere; nu vedea îns nici urm de nava baz .ţ ă ă ă

Agitând lanterna în direc ia unei mici ambarca iuni cu motorţ ţ care ap ruse şi se leg na pe ap , la câteva ă ă ă picioare16 de dig, locotenentul continu :ă

— Venerabila nava Guernsey este ancorat -n ă Loch17. S-au montat geamanduri speciale pentru ea.

15 Nava special utilat pentru asisten tehnic şi cazarea' echipajelor pe timpul sta ion rii submarinelor înă ţă ă ţ ă port. (T.S.A.)16 Picior (foot) = 30,5 cm.17 Loch = lac îngust în fundul unei v i (cu sau f r , ieşire la mare), caracteristic hidrografici Sco iei (T.S.A.).ă ă ă ţ


Marshall privi mica ambarca iune al turându-se cheiului.ţ ă Guernsey era pentru el o veche cunoştin ; c mul i al i marinariţă ă ţ ţ submarinişti, petrecuse un timp la bordul ei: O foarte veche nava baz , care utiliza c rbuni pentru propulsie şi era complet lipsită ă ă de confort. Acum nu se mai deplasa, era folosit doar pentruă cartiruire temporar .ă

Conduc torul ambarca iunii sta pe bancheta pupa şi Marshallă ţ cobora-n micul cocpit18; Marshall privea cum i se încarc bagajul şiă se sim i mai „acas " citind inscrip ia ce-i era familiar de peţ ă ţ ă bonetul respectivului: H. M. Submarines19; chiar aici în acest dezolant şi friguros Loch, se afla într-o lume cunoscut .ă

Drumul pân la Guernsey n-a durat mult. Când ocoleau pupaă demodat a navei, Marshall z ri dou submarine acostate unulă ă ă lâng altul. Dar mica ambarca iune trecu deă ţ cealalt parte a naveiă şi, cu un huruit al elicei, se opri lâng scar din babord.ă ă

Ofi erul de serviciu ap ru la capul sc rii, îl salut ceremoniosţ ă ă ă pe Marshall şi îi ura bun sosit. Marshall îşi scutur pic turile deă ă ploaie de pe şapca şi când balustrad s-a închis în urma lui avuă certitudinea c începe un nou capitol de via . Se, auzea ună ţă zgomot de împuşc turi şi tropot de cai; ofi erul de serviciu zâmbi:ă ţ

— Se vizioneaz un film western la popot , sir. Oamenii l-auă ă mai v zut de câteva ori, dar pe aici nu au de ales între prea multeă distrac ii!ţ

— Când am venit, începu Marshall, mi se pare c am z rită ă dou nave al turate.ă ă

— Mda..., sir, r spunse ofi erul, evitând privirea lui Marshall.ă ţ Ad ug , schimbând subiectul:ă ă— Comandorul Browning ne-a dat ordine precise, sir. A dispus

s v conducem în cabina dumneavoastr , s vi se serveasc oă ă ă ă ă mas bun şi s vi s pun la dispozi ie tot ce ave i nevoie.ă ă ă ă ă ţ ţ

Ridicând ochii spre ceasul de perete:— Va va-primi la ora dou zeci şi unu.ă Marshall se sim i iar şi cuprins de iritare: era tratat chiar cţ ă ă

un recrut!— Sper c cel pu in pot afla ce se serveşte la mas ? Întreb elă ţ ă ă

ar gos.ţă

18 Spa iu deschis la pupa unei mici ambarca iiţ ţ19 Submarinele Maiest ii Sale britanice.ăţ


Ofi erul se înroşi la fa .ţ ţă— Pateuri cu carne, sir.Dup care, îşi plec ochii:ă ă— Nu fac decât s execut ordinele, sir.ăCondus de un steward, Marshall coborî dou sc ri şi ajunse laă ă

cabina care-i era destinat : cu lambriuri pe pere i, era curat şiă ţ ă agreabil . Probabil c , pe timpul îndelungat cât Guernsey serviseă ă c vas. de croazier , fusese, o cabin de clasa întâi.ă ă ă

Marshall f cu o baie fierbinte şi se schimb . Pateurile cuă ă carne, foarte gustoase, i-au risipit proast dispozi ie, A fost servită ţ la cap tul unei mese lungi; nu mai pu in de trei stewarzi seă ţ ocupau de el. Nu mai erau al i ofi eri, probabil to i se distrau laţ ţ ţ cinema.

Marshall se aşez comod în scaun şi oft : bietul Gerrard o să ă ă se simt foarte prost când va veni aici. Nava p rea mai mult oă ă mân stire decât baz pentru submarine.ă ă

— Aş dori un pahar de porto, comand el. Stewardul îşi priviă ceasul:

— M ierta i, sir, dar nu cred c mai ave i timp! ă ţ ă ţAproape s rind de pe scaun, Marshall izbucni:ă— Am spus: un pahar de porto! Lans el cu voce autoritar .ă ăStewarzii schimbar între ei priviri însp imântate.ă ă— Ba chiar dou pahare!ăAfar , vântul vâjiia puternic şi ploaia b tea în bordajele înalteă ă

ale navei. Marshall auzi la travers gâfâitul unui motor de ambarca iune şi se întreb dac era o patrul de siguran sau unţ ă ă ă ţă exerci iu de noapte. Bau vinul pe îndelete, gândind la Gerrard. Ceţ f cea el oare în acel moment? F r îndoial , se dr gostea cuă ă ă ă ă so ia; sau îi explic înc o dat de ce pleca din nou aşa repede peţ ă ă ă mare.

Îşi privi ceasul: întârziase cu cinci minute de la întâlnirea cu c pitanul Browning. Surâse, uitând recent s pornire de mânie;ă ă ă Buster!

Când se ridic şi p r si masa, i se p ru c cei trei stewarzi auă ă ă ă ă respirat uşura i.ţ

Se îndrepta spre puntea principal şi într-o anticameră ă Marshall fu întâmpinat de un locotenent cu ochelari. Purta o


uniform alb şi epole i cu trese aurii. Locotenentul se prezentă ă ţ ă ceremonios:

— Sunt Morris, secretarul comandantului.P ru gata s fac o remarc asupra orei, dar se mul umi aă ă ă ă ţ

declara:— V aşteapt .ă ăSituat pe puntea principal , pe toat l imea suprastructurii,ă ă ăţ

biroul comandorului Browning era vast, cu lambriuri pe pere i, cţ ă majoritatea înc perilor de pe Guernsey şi avea un aspect luxos şiă vetust.

Comandorul Giles Browning era în picioare, sprijinit cu spatele de un radiator de calorifer şi privind spre uşa prin care intră Marshall; bra ele îi atârnau greoaie. Era scund, dar lat în umeri şiţ pântecos, înclinat pu in spre spate parc pentru a-şi men ineţ ă ţ echilibrul.

Aştepta c Marshall s parcurg o bun parte a înc perii şi îiă ă ă ă ă întinse o mân enorm :ă ă

— Sunt fericit s te v d, Marshall!ă ăVocea îi era groas şi cald , strângerea de mân ferm . Îiă ă ă ă

indic cu un gest un fotoliu şi el se îndrepta spre o mas mic peă ă ă care se afla o caraf şi pahare.ă

F r s lase s se vad , Marshall îl observ . Browning eraă ă ă ă ă ă chel, doar câteva şuvi e de p r c runt deasupra urechilor şi peţ ă ă ceaf ; chelia îi era bronzat şi pres rat cu pete maronii. Maiă ă ă ă interesant era fa a lui Browning: şifonat , br zdat teribil, înă ţ ă ă ă tinere e practicase probabil, boxul sau rugby.ţ

Comandantul îi oferi un pahar:— Este un porto de cea mai bun calitate, spuse el, fixându-lă

pe Marshall cu ochi de un albastru deschis, rece; sper s - i plac .ă ţ ăMarshall b u încet, socotind c nu era cazul s se mai scuzeă ă ă

de întârziere şi oricine dorea s afle cât b use în cabin , putea să ă ă ă afle dup cât r m sese în sticl . Aşa c intr direct în subiect:ă ă ă ă ă ă

— Dup câte am în eles, sunt chemat ca o s preiau oă ţ ă comand ...ă

Browning îi t ie vorba, cu un ton sec:ă— Fiecare lucru la timpul s u! Bea şi destinde-te! Eu suntă

destul de bine informat, despre dumneata; vreau ca şi dumneata s mai afli câte ceva despre mine.ă


Se aşez într-un fotoliu.ă— Totdeauna am admirat oamenii pricepu i în meseria lor. Cuţ

un palmares ca al dumitale, trebuie s fii teribil de capabil. Şi euă am fost la vremea mea, dar azi nu mai sunt în stare s comand ună submarin, cum nu sunt în stare s vorbesc chinezeşte. Cu toateă acestea, nu înseamn c sunt de la început convins c dumneataă ă ă eşti omul de care am nevoie.

Marshall era gata s sar în sus. Dar mâna mare a luiă ă Browning se ridic cu un gest de împ ciuire.ă ă

— Nu te enerva! Î i spun pe şleau tot ce gândesc şi, cum suntţ mult mai în vârst , am dreptul s vorbesc primul. Nu crezi c aşaă ă ă se cuvine?

Pe figura ridat îi ap ru un surâs; „c o raz de soare pesteă ă ă ă ruine", gândi în treac t Marshall. Se pomeni c şi el zâmbea!ă ă

— Ave i dreptate, sir, aşa se cuvine.ţ — Bine. Misiunea ce te aşteapt este şi trebuie s r mână ă ă ă

ultra-secret . D-aia sunt aici, cu dumneata, întinse mâna, invita ieă ţ la caraf cu porto.ă

— Ai muncit destul vreme în Mediteran şi cunoşti situa iaă ă ţ de-acolo. A fost o încleştare crunt , dar acum, în Africa de Nord,ă nem ii sunt în debandada: prinşi între armata a VIII-a britanic laţ ă est şi americani la vest, pân la prim var , Rommel va fi gonit dină ă ă Africa.

Marshall se l s pe sp tarul scaunului; îl fascina sigurană ă ă ţă calm a lui Browning care continu :ă ă

— Ce va urm acum, va fi o debarcare a alia ilor în Europa.ă ţOchii s i albaştri aruncar o privire t ioas .ă ă ă ă— sta-i un alt secret. Dar este sigur c pentru o opera ie deĂ ă ţ

asemenea anvergur va fi nevoie de mult mai numeroase trupeă decât dispunem în prezent. Vom porni din Statele Unite, din Canada, dar şi din Australia şi Noua Zeeland , ocolind Capul Buneiă Speran e.ţ

Marshall se uit la bareta Victoria Cross prins pe tunica luiă ă Browning; era uşor s i-l închipui la comanda unei nave.ă ţ

Brusc, Browning întreb :ă— Ştii ce este o „vaca de muls"?Întrebarea l-a surprins pe Marshall, dar a fost în m sur să ă ă

r spund : ă ă


— Da, sir, nem ii au multe: sunt submarine mari folosite caţ nave de aprovizionare şi, dup câte am auzit, fiecare are pesteă dou mii de tone deplasament.ă

— Bravo, Marshall! La ce servesc, î i dai seama tot atât deţ bine ca mine. Într-o misiune opera ional , un ţ ă U-Boot 20obişnuit poate parcurge şapte mii de mile. Chiar pornind de la bazele pe care acum germanii le au pe coastele Fran ei, trebuie s parcurgţ ă ă patru mii de mile pentru a ajunge în centrul Mediteranei şi a se înapoia la baze; aşa c nu le mai r mân decât trei mii de mile caă ă s aduc pagube navelor noastre. Socoteala este exact , nu-iă ă ă aşa?

Marshall confirma cu o înclinare din cap. Nu vedea însă leg tura dintre evenimentele din Africa de nord şi opera iileă ţ submarinelor germane în Atlantic.

— Aceste „vaci de muls" se întâlnesc cu U-Boot-urile la locuri şi la termene fixe, le aduc alimente, torpile, carburant, coresponden , pe scurt, tot ceea ce le trebuie. Se tripleaz astfelţă ă perioada pe care fiecare submarin o petrece pe mare, ataci nd convoaiele noastre. Înainte, pentru a men ine zece U-Boot-uri înţ activitate în largul coastelor americane, erau necesare treizeci de submarine obişnuite. „Vacile de muls" au simplificat problema. Din p cate, pân în prezent nu am reuşit s punem mâna pe niciă ă ă una. Îndat ce ne simt prin apropiere, intra în imersiune şi o ştergă spre alte întâlniri fixate. Î i închipui cât de mult se simplificaţ opera iunile lor.ţ

Browning respir adânc şi continu :ă ă— Peste o lun , poate ceva mai târziu, aşteptam s neă ă

soseasc din Statele Unite convoaie importante cu trupe care neă vor permite s exploat m succesele repurtate în Africa de Nord.ă ă Dac reuşim s punem mâna pe o pereche din aceste „vaci deă ă muls", sau chiar numai pe una, multe lucruri s-ar schimba. Fară îndoial , vor trece s pt mâni pân când germanii îşi vor daă ă ă ă

20 De la Untersee-Boot — submarin (în german ).ă


seama de captur ; s pt mâni nepre uite pentru noi, deoareceă ă ă ţ jum tate din U-Boot-urile lor ar fi obligate s se întoarc târâş-ă ă ăgr piş spre bazele lor, sau s r mân f r combustibil şi proviziiă ă ă ă ă ă pân la sosirea altor ajutoare.ă

Mâna lui Marshall strânse paharul ceva mai puternic: aşadar, viitoarea lui misiune va consta, probabil, în a c uta s pun mânaă ă ă pe una din aceste „vaci de muls".

— Dar, sir, întreb el calm, ce speran e avem s reper mă ţ ă ă vreuna din aceste „vaci de muls"? Nu v d nici una.ă

Browning zâmbea, încântat; se amuz .ă— Dac exist cineva care s poat pune mâna pe una dină ă ă ă

ele, declar el, numai dumneata eşti acela!ăSerios, continu :ă— În orice caz, mi se pare c merit s încerc m.ă ă ă ăSe ridic de pe fotoliu şi se îndrept repede spre birou.ă ă— S pt mâna trecut , un U-Boot plecat de la Kiel spreă ă ă

Atlantic a avut necazuri la motoare. Submarinul era vechi, dar cu echipaj novice, recolta fraged . Vremea era îngrozitoare: ă vânt „for a 10",ţ 21ceata s-o t i cu cu itul. Comandantul a hot rât s seă ţ ă ă pun la ad post, s încerce s repare avaria şi a intrat într-ună ă ă ă fiord pe coasta de est a Islandei. Riscant, dar ideea nu era rea şi oricine în situa ia lui ar fi avut-o. De când le-am ocupat insul ,ţ ă blestema ii ştia de islandezi nu ne mai pot suferi nici pe noi,ţ ă englezii, nici pe americani.

T cu, observându-l pe Marshall atent, câteva secunde.ă— Din fericire, relu el, comandantul unui trauler al nostruă

prev zut cu ă ASDIC22 a fost obligat s se îndrepte şi el, dină întâmplare, spre acelaşi loc de refugiu. S-a trezit nas -in - nas cu neam ul.ţ

F r s -şi dea seama, Marshall se ridicase de pe scaun.ă ă ă— Aşa c a i pus mâna pe documente, cod în care se arataă ţ

unde şi când acest submarin trebuia s -şi întâlneasc „vaca deă ă muls".

Browning se îndrepta spre Marshall, îl prinse de bra , Ochii îiţ str luceau:ă

21 Scara Beaufort categoriseşte t ria vânturilor de la 1 la 12, iar uraganele. - De la 13 la 17.ă22 Dispozitiv pentru detectarea submarinelor (cu denumirea format prin abrevierea ini ialelor: Anti-ă ţSubmarine Detection investigation Commitee). ASDIC este un aparat de emisie-receptie de ultrasunete care poate m sura distan a la o int submarin pe baza eronometrarii timpului consumat de und directă ţ ţ ă ă ă ă şi cea reflectat de int respectiv (T.S.A.)ă ţ ă ă


— Mai mult înc , dragul meu! Am pus mâna chiar pe ă U-Boot! Cu un gest spre peretele cabinei:— Este aici, foarte aproape!Stupefiat, Marshall nu se putu opri de a exclama:— Dumnezeule!— Chiar aşa, spuse Browning, surâzând; şi, acum, i-am g sită

comandantul! Ce crezi? Marshall se l s pe scaun, încercând s zâmbeasc !ă ă ă ă— De acord, sir!Browning jubila.— Eram sigur c te va interesa problema; este ceva ce i seă ţ

potriveşte.A întins bra ul spre carafa cu porto:ţ— Cred c avem dreptul la înc un pahar, ă ă Herr Kapitän.23

23 Domnule c pitan (cu sensul de comandant; in germana).ă


CAPITOLUL 2

LUARE DE CONTACT

În timpul nop ii, ploaia se deplasase spre uscat şi vântulţ glaciar se potolise. Dup un mic dejun luat în cabin , Marshall seă ă urc pe punte unde g si pe comandorul Browning lângă ă ă balustrad , discutând aprins cu doi ofi eri din echipajul naveiă ţ baz .ă

Marshall îşi luase micul dejun singur, în cabin .. tinde locuiaă temporar conform unei „sugestii" a lui. Browning; c uta s -lă ă izoleze pin la momentul confrunt rii cu viitoarea sa nav . În ajun,ă ă ă conversa ia dintre cei doi se prelungise pţ ân târziu seara.ă


Marshall vorbise pu in, mul umindu-se s -l asculte pe Browningţ ţ ă care-şi expunea planul urzit de mult vreme şi acum pe cale să ă devin realitate.ă

Captur U-Boot-ului a fost rezultatul unei serii de întâmpl riă ă fericite, cel pu in pentru englezi. Când a întâlnit traulerul,ţ înzestrat cu dispozitiv ASDIC şi piese de artilerie, comandantul german încercase s-o ştearg , dar curând a descoperit c furtunaă ă îl silise s intre în fiord mai adânc decât inten ionase, Submarinulă ţ eşuase pe nişte stânci, cu balasturile acoperite de ap , r mânândă ă la vedere doar postamentul periscopului.

Submarinul a fost prins în proiectoarele traulerului şi câteva obuze de avertizare şuierând pe deasupra l-au decis pe comandantul german s se predea, ca s evite ceva mai r u.ă ă ă Marinar cu experien , la fel ca şi secundul s u, f r îndoial ar fiţă ă ă ă ă încercat s se opun , dac se putea bizui pe oameni. Dar, cumă ă ă spusese Browning, echipajul era format mai mult din „boboci".

Ştirea captur rii a fost transmis prin radio Amiralit ii, laă ă ăţ Londra. Câteva ore mai târziu, şosea cu avionul la Reykjavik o echip de specialişti cu misiunea de a constata ce-i de f cut. Auă ă trebuit s lupte mai multe ore pe întuneric, ninsoare şi contraă viforni ei ca s între în fiord, unde furtuna le f cea misiunea şi maiţ ă ă periculoas . Doi scafandri s-au înecat, mai mul i oameni au suferită ţ deger turi. Cu toate acestea echipa a reuşit mai mult decât să ă culeag câteva relicve înutilizabile: a reuşit s ranfluezeă ă submarinul şi, îndat ce vremea a devenit mai clement , a putută ă fi luat la remorc şi adus în Sco ia.ă ţ

În timp ce specialiştii lui Browning lucrau dou zeci şi patru deă ore din dou zeci şi patru pentru a readuce U- Boot-ul la starea deă func ionare, utilizând piesele de schimb recuperate o dat cuţ ă nava, al ii erau în leg tur cu serviciile de contraspionaj şiţ ă ă supravegheau f r încetare emisiunile radiofonice ale germanilor.ă ă Trebuia neap rat s afle dac , înainte de a fi capturat, U-Boot-ulă ă ă semnalase c era în dificultate sau dac , ulterior, vreun agentă ă inamic, operând, pe uscat în Islanda, aflase de captur atât deă straşnic ascuns de Royal Navy. Se p rea.c nem ii nu aflaser ,ă ă ă ţ ă mul i se mirau, dar Browning credea c mai exista o alt ipotezţ ă ă ă plauzibil : t cerea putea avea explica ia c Marele cartier generală ă ţ ă


al Marinei germane de la Kiel prev zuse dinainte o asemeneaă eventualitate şi existau dispozi ii luate anterior.ţ

Cu trecerea zilelor, el a ajuns la convingerea c totulă decurgea în favoarea planului s u. Într-adev r, un comandant deă ă submarin dispune totdeauna de o oarecare libertate de ac iune şiţ cel al unui U-Bout în croazier pe imensitate Atlanticului era maiă independent decât oricare altul.

A sunat prelung o trompet şi la pupa navei baz s-a ridicată ă pavilionul. White Ensigne24, marcând oficial începutul unei noi zile de activitate; sub cerul cenuşiu şi compact, m rginit de rmurileă ţă înce oşate ale Lochului, solemnitatea c p ta un caracter deţ ă ă irealitate.

Când Marshall sosi pe punte, Browning i se adres zâmbind:ă— Bun diminea a.ă ţP rea în mare form ; era greu de închipuit c abia câteva oreă ă ă

mai înainte îl ajutase pe Marshall s termine carafa cu porto.ă Tremurând sub briza înghe ata, Marshall salut :ţ ă

— La ordin, sir!Browning f cu prezent rile: cei doi ofi eri erau responsabili cuă ă ţ

preg tirile necesare ca neobişnuita nou unitate a lui Royal Navyă ă s reporneasc pe mare. Unul dintre ei, un b rbos cu numeleă ă ă Marker, spuse cu ton de glum :ă

— Am fost obliga i s modific m grada iile la o bun parte dinţ ă ă ţ ă aparate, s convertim metri în picioare şi alte schimb ri de acelaşiă ă fel, pentru cei mai neştiutori afla i la bord. Dar, în general, nu ne-ţam atins de echipamentul tehnic. Nu uita i de convertire, dac ,ţ ă lua i prin surprindere, ve i fi for a i s intra i brusc în imersiune!ţ ţ ţ ţ ă ţ

Urmându-l pe Browning, micul grup a pornit la drum contra vântului şi Marker a continuat:

— Nu avem în stoc piese de schimb pentru submarinele germane, aşa c v ve i descurca cu ceea ce se g seşte la bord.ă ă ţ ă Totuşi, oamenii mei scormonesc prin magazii; poate mai g sescă ceva piese de care s-ar putea s avem nevoie mai târziu.ă

Aceste cuvinte au fost o confirmare pentru Marshall: în ajun, Browning l sase s se în eleag c , dac ducea la bun sfârşită ă ţ ă ă ă prima misiune, U-Boot-ul ar putea fi utilizat pentru o alt opera ie,ă ţ tot atât de pu in ortodox , de genul celor puse la cale de statulţ ă

24 Denumirea marin reasc a pavilionului navelor militare britanice.ă ă


major al Opera iilor amfibii, men ionate de comandantul cu careţ ţ Marshall discutase la Fort Blockhouse.

În caz de eşec al primei misiuni — nu se spunea, dar se subân elegea — Marshall şi echipajul s u vor fi pe fundul m rii şiţ ă ă acolo vor r mâne; astfel devenea inutil planificarea unei ac iuniă ă ţ ulterioare.

Marshall se aplec peste balustrada navei baz pentru aă ă examina cele dou submarine acostate. Cel mai aproape deă Guernsey era un mic submarin englez din clasa H, o relicv dină primul r zboi mondial, la care participase activ şi Browning.ă

— Ne serveşte pentru antrenamente şi drept cobai, spuse Browning cu vocea joas . în plus, p c leşte pe indiscre ii care neă ă ă ţ observ de pe mal: ei cred c oamenii primesc o instruc ieă ă ţ obişnuit .ă

Marshall nu-l auzea: îşi plimba încet privirea asupra celuilalt vas, încercând un sentiment straniu, de bucurie amestecat cuă oarecare îngrijorare. Cu toate c turela era mascat cu o prelată ă ă mâzg lita, precau ie suplimentar contra curioşilor, conturul nuă ţ ă putea da ocazie la confuzie: era silueta unui U-Boot, aşa cum şi-o imaginase totdeauna; dou sute cincizeci de picioare de la etravaă ascu it pin la pupa în partea submersat . Câ iva oameni înţ ă ă ă ţ combinezoane lucrau la intrarea prova, în timp ce al ii pe punte,ţ treb luiau în jurul unui tun destul de mare.ă

— N r vaş animal, nu-i aşa? Întreb Browning; fostulă ă ă comandant al submarinului un oarecare Opetz, c pitan deă covertă25, a primit faimosul Ritterkreuz26 pentru ultima sa victorie pe mare.

Vocea i se în spri, continuând:ă— A trimis la fund dou zeci şi dou de nave de-ale noastre; oă ă

sut cincizeci de mii de tone, lua-l-ar naiba!ăÎntrerupând examinarea U-Boot-ului, Marshall se întoarse

surprins spre Browning: pe uscat, deseori auzise asemenea vorbe, totdeauna le considerase ilogice şi f r rost. Ca submarinist, aveaă ă o alt p rere despre luptă ă ă sub ap . Inima i se strângea, gândind laă navele date la fund şi la neferici ii care pieriser împreun cu ele.ţ ă ă

— S coborâm! Zise Browning, eşti aşteptat.ă

25 Rang în marina militar german , echivalent cu c pitan de rangul 3 (T.S.A.).ă ă ă26 Distinc ie militar german Crucea de cavaler.ţ ă ă


Deschizând drumul, se angaja, f r a mai spune ceva, peă ă schela foarte înclinat ducând spre puntea U-Boot-ului.ă

Poate c ghicise gândurile lui Marshall, comandantul nu eraă din cei c rora le po i ascunde ceva. Pe puntea submarinului H, auă ţ f cut o scurt halt , în timpul c reia Browning d du ordin s fieă ă ă ă ă ă chemat ofi erul Marker. Marshall l-a aşteptat, inându-şi echilibrulţ ţ pe picioare contra uşoarei balans ri a navei.ă

Privi în sus la turela U-Boot-ului; un matelot termina de piturat o emblem mascot nou ..ă ă ă

— M-am gândit, explic Marker, c se cere o emblem nou ;ă ă ă ă pentru a înşela pe nem i, dac afl c unul din submarinele lor le-ţ ă ă ăa sc pat de sub control.ă

Noua emblem reprezenta un taur cabrat, negru cu ochiă Verzi, holba i spre o posibil victim şi sco ând nori de fum prinţ ă ă ţ n rile dilatate.ă

— Artistul, continu Marker, s-a. Inspirat dintr-un film al luiă Walt Disney: ca s seduc o „vac de muls", cel mai potrivit esteă ă ă un taur, nu-i aşa?...

Browning se adres lui Marshall:ă— Noul dumitale echipaj va avea cincisprezece zile de

antrenament la bord, nu dispunem de mai mult timp. Dar vei avea vreme s -l mai instruieşti pe drum spre zona întâlniriloră prestabilite. La urma urmei, nu- i cer s cau i cu tot dinadinsulţ ă ţ nod în papur nem ilor. Singurul obiectiv ce- i pretindem este celă ţ ţ de care am vorbit asear .ă

Ochii albaştri ai comandantului lucir mai dur.ă— S nu te lansezi în eroisme inutile! Misiunea încredin at ,ă ţ ă

nimic mai mult.Marshall înclin capul aprobativ; dar îi tremura tel corpul,ă

dintâi îi cl n neau, încât îi era team c vor observa şi cei dină ţă ă ă jur. S fi fost frigul, oboseala, nervii suprasolicita i, sau pur şiă ţ simplu descump nirea stârnit de faptul c ora din nou trimis înă ă ă vâltoarea b t liilor, f r nici un r gaz cât de mic?ă ă ă ă ă

Au p şit pe o schel mobil şi Marshall s-a sprijinit deă ă ă balustrada din jurul turlei U-Boot-ului. Doar câteva secunde... şi s-a sim it alt om.ţ

O santinel le-a dat onorul când au urcat pe puntea navei şiă Marshall se întreba dac echipajul fusese anun at de sosirea lui.ă ţ


Curând, figura santinelei şi a altor matelo i îi va deveni familiar şiţ ă va înv a s le citeasc gândurile la fel ca celor de care seăţ ă ă desp r ise la Portsmouth, numai cu dou zile înainte. Apoi aă ţ ă început s inspecteze în jur. Puntea i se p ru mai lung şi maiă ă ă îngust decât a Tristramului. Pe o platform , chiar în spateleă ă turelei, era instalat un Vierling: o arm german cu mare putereă ă de foc, cu patru guri ce puteau scuipa obuze de optzeci şi opt de milimetri.

Au coborât apoi jos, de unde le parveneau c salut mirosuri şiă zgomote caracteristice unui submarin şi în cele din urm au ajunsă în postul central. Observ c Browning se inea cam la distan ,ă ă ţ ţă probabil ca s -i examineze mai bine reac iile provocate deă ţ vizitarea U-Boot-ului. Pu in îi pas , de-acum înainte nu mai contaţ ă decât abilitatea sa personal şi cunoaşterea meseriei. Pe mare,ă nimeni nu va mai veni s -i dea sfaturi sau ajutor.ă

Observ c postul central era mai bine alc tuit şi mai spa iosă ă ă ţ decât se aştepta: o mare parte a lui era rezervat ofi eruluiă ţ mecanic. Va fi deci în contact direct cu el, ceea ce nu sem na cuă situa ia de pe submarinele engleze. Lucru îmbucur tor, c ciţ ă ă ofi erul mecanic avea la bord un rol esen ial pentru siguran a şiţ ţ ţ performan ele navei; era mul umit s -l aib sub ochi în timpulţ ţ ă ă atacurilor şi al momentelor dificile, cânt rindu-l cât era de abil.ă

Browning îi spuse:— Am prev zut numai personalul strict necesar; cred c niciă ă

dumitale nu- i place înghesuiala.ţ— V mul umesc, sir. Privi apoi instruc iunile imprimate,ă ţ ţ

redactate în malez , recent lipite pe majoritatea cadranelor.şiă indicatoarelor. Pe un perete r m sese ca amintire o plac deă ă ă alam cu inscrip ia „U-192. Krupp-Germania. Kiel 1941".ă ţ

Îl trecu un fior prin şira spin rii, întreba, parc adresându-seă ă sieşi:

— S-ar putea ridica periscopul?Un mecanic a ap sat pe butonul de comand , Marshall: aă ă

înclinat pentru a apuca manetele urm rind periscopul tn l indu-seă ă ţ în l caşul s u; îşi imagin pe cei ce, înainte, f cuser acelaşi gest.ă ă ă ă ă

Roti periscopul cu câteva grade: se vedea coşul zvelt al lui Guernsey, pesc ruşi pion jind cu ipete dup mâncare şi, dincoloă ţ ă de apele v lurite ale Lochului, c su e ascunse pe rm într-un pâlcă ă ţ ţă


de arbori; acestea au p rut c se îndep rteaz când a tras deă ă ă ă manet din dreapta şi s-au apropiat când a adus la maximumă puterea lentilelor. A distins o b trân în pragul unei uşi deschise.ă ă Chircit de frig, b trâna îşi privea pisica, aşteptând-o s intre sauă ă ă s ias din cas . Surâzând, Marshall a readus instrumentul cuă ă ă maneta din sting la putere normal şi a dirijat obiectivul spreă ă cer. Îşi imagina c cerceteaz dac nu se vede vreun avionă ă ă patrulând cu speran a de a descoperi eventuala ieşire la suprafaţ ţă a unui submarin, ceea ce reprezint momentul cel mai periculosă pentru acesta din urm .ă

Probabil c Browning îi remarcase surâsul atunci cândă Marshall prinsese scena cu b trânic de pe rm, C ci i se adres :ă ă ţă ă ă

— Mi se pare c ai început s te acomodezi cu noua dumitaleă ă nav !ă

Marshall îl privi cu seriozitate; parc , un moment, comandorulă îşi abandonase masca de impasibili au şi pe figura br zdat i seă ă puteau citi multe: mul umire, satisfac ie, dar mai ales invidie.ţ ţ „Bietul Buster! Gândi Marshall, nu mai este în actualitate, nu mai în elege toate!" Apoi, r spunse:ţ ă

— Cam aşa ceva, sir; aş dori ins s vizitez tot vasul, după ă ă care s -mi compar unele note ale mele cu rapoartele referitoareă la repara iile executate.ţ

— Şti i, f r îndoial , vorbi unul din cei doi ofi eri de şantier,ţ ă ă ă ţ care inc nu scosese vreun cuvânt, vasul are şase tuburiă lanstorpile la prova şi dou la pupa. în compartimentul torpileloră sunt dou sprezece torpile de rezerv şi inc nou la pupa, înă ă ă ă compartimentele etanşe.

— În total, se gr bi Browning s spun , dou zeci şi nou deă ă ă ă ă torpile! Impresionan , nu-i aşa?ţ

To i îl privir lung şi Marshall în elese, cu surprindere, cţ ă ţ ă Browning era cam dep şit; planurile lui, st ruin a de a realizaă ă ţ imposibilul, urmau doar s deschid drum altora care s le duc laă ă ă ă realizare.

Se mul umi s spun , calm:ţ ă ă— De la ultima dumneavoastr comand pe nave, multeă ă

lucruri, s-au schimbat:— Este foarte adev rat! Pe vremuri, mi-ar fi p rut enorm chiară ă

un mic submarin precum cel de clasa H, de al turi.ă


— Dieselele, spuse Marker, sunt în stare perfect ; ve i puteaă ţ realiza optsprezece noduri27 la suprafa . În imersiune, ve i reuşiţă ţ s ob ine i opt noduri, cu motoarele electrice.ă ţ ţ

— Crezi c acestea sunt în stare bun ? Întreab Marshall.ă ă ă— Oamenii mei le-au demontat complet şi par s fie în stareă

destul de bun . Cred c nici la Kiel nu li s-ar putea reproşa multe.ă ă Vor trebui ins supravegheate de aproape!ă

Trecur mai departe prin compartimentul de presiune şi seă oprir la tabloul principal de bord la care trei mecanici seă descurcau într-un complex de fire şi aparate; se degaja o impresie de energie poten ial ce d via inlregului corp al navei.ţ ă ă ţă

Inspec ia a continuat şi Marshall a r mas un moment peţ ă gânduri înaintea unei uşi cu inscrip ia „Kapitan". Pe Tristram,ţ comandantul locuia în careu împreun cu Ofi erii, ceea ce nu-iă ţ sporea autoritatea. Aici, va avea posibilitatea s se izoleze, să ă r mân m car un moment singur cu gândurile. Când se va sim iă ă ă ţ îngrijorat, prad îndoielilor, nu va mai fi nevoie s se prefac ,ă ă ă simulând optimismul.

Deschise uşa, aruncând o privire în înc pere. Pe rafturile dină perete erau aranjate reviste englezeşti, dar mai existau incă publica ii germane.ţ

Pe culoar, Browning continu :ă— Unul din ofi erii pe care îi vei avea sub comand vorbeşteţ ă

curent germana. Apoi, doi dintre operatorii radio au fost aleşi pentru îndemânarea lor de a se descurca în codurile şi transmisiile inamicului.

— V mul umesc c v-a i gândit la acestea, sir.ă ţ ă ţDar Marshall de-abia îşi ascundea iritarea: oare Browning îşi

închipuia c era incapabil s organizeze şi S -şi preg teasc elă ă ă ă ă însuşi misiunea? Era evident c trebuia s aib la bord un ofi er şiă ă ă ţ operatori radio care s cunoasc germana, nu se putea altfel.ă ă

Vizita continu . Din când în când, micul grup se oprea, f cândă ă loc membrilor echipajului. Marshall le surprinse privirile. Evident, vestea prezen ei sale se r spândise repede: „A sosit noulţ ă comandant. — Ce mutr are? — S mai avem r bdare! O să ă ă ă vedem. — Cu comandan ii, nu ştii niciodat la ce s te aştep i!" Şiţ ă ă ţ alte reflec ii de acelaşi fel. ţ

27 Nod (knot) == 1 mil marin /or = 1 853 m/or .ă ă ă ă


A vizitat totul: careul unde se va întâlni cu ofi erii, cel alţ subofi erilor şi, mai departe, c mara frigorific unde ofi erul cuţ ă ă ţ aprovizionarea inventaria stocurile de alimente, confruntând lista pe care o avea în min cu cea afişat pe panoul uşii. Trebuiaă ă utilizat şi cel mai mic spa iu. Alimentele erau controlate, bifate,ţ apoi controlate inc o dat .ă ă

La prova, în compartimentul în care erau depozitate torpilele, se aflau dou sprezece „balene" lungi şi lucitoare, fixate înă l caşurile lor. O bun parte a echipajului îşi va petrece timpulă ă acolo când nu vor fi de cart, mâncând şi odihnindu-se al turi deă maşinile mor ii.ţ

Marshall arunc o privire în sus la ieşirea de salvare prova,ă apoi în jos, la compartimentul ASDIC şi, prin uşa etanş , laă înc perea tuburilor lanstorpile. A z rit cozile lucitoare a şaseă ă torpile. Al turi, în contrast, o. enorm lad cu cutai de lapteă ă ă conservat. Şi aici se vedea tendin a de a folosi cât mai bineţ spa iul.ţ

De câteva ori, notase câte ceva într-un carnet, c utând s -şiă ă imprime în minte imaginea precis a interiorului submarinului. Îşiă sim ea gâtlejul uscat; probabil din cauza mirosului puternic,ţ dezagreabil al dieselelor şi al vopselei proaspete, amestecat cu mirosul înc foarte persistent r mas de la echipajul precedent;ă ă noile mirosuri şi nici scurta-inundare a navei nu-l îndep rtaseră ă complet, îşi imagina cele ce obişnuit se petreceau la un atac: sunetul claxonului, ochiul încordat al comandantului privind prin lentila periscopului ridicat la suprafa . Întreaga scen a atacului,ţă ă cu imaginile care p trund prin micul vizor în pupila şi creierulă omului determinându-i hot rârile ce vor fi transpuse în ac iune şiă ţ vor duce la distrugere.

Din nou îl trecur fiori. în ultimele luni tr ise aievea el însuşiă ă asemenea scene: grupul r sfirat de nave în lumea t cut aă ă ă câmpului periscopului; alegerea celei mai potrivite nave pentru a fi lovit , pândindu-i mişc rile pin când va fi prins într-o pozi ieă ă ă ă ţ convenabil pentru atac. în jur, nava tr ia murmurele vie ii,ă ă ţ

c nitul vanelor şi instrumentelor. Inc o scurt privire: unde seţă ă ă ă afla escorta inamic ? Oare nu detectaser prezen a submarinuluiă ă ţ atacator? Senza ia de sudoare rece pe şira spin rii. Luareaţ ă hot rârii. Comanda: ine-aşa! Ignorarea în buşitului zgomot ală ţ ă


elicelor produs de o alt nav de escort care se strecoară ă ă ă periculos printre navele convoiului. Comanda: Aten ie! Foc!ţ

A fost readus la realitate de glasul lui Browning:— Nu te sim i bine, Marshall?ţ— Ierta i-m ! M gândeam la ceva.ţ ă ă— Îmi închipui la ce, murmur Browning, Marshall privi vag,ă

undeva. Ce i se întâmpla? Poate c era surmenat. Scos dină circula ie, aşa cum v zuse pe mul i. A supravie ui, nu era totul, seţ ă ţ ţ cerea ceva în plus, îşi consult ceasul: se aflau-de dou ore laă ă bord; dar lui i se p rea c nu trecuser decât câteva minute. Priviă ă ă la înso itori, întrebându-se ce gândeau despre el?ţ

— Propun s ne întoarcem pe Guernsey. Spuse Marker, acoloă v pot comunica ultimele rapoarte primite.ă

— Dup care, ad ug Browning, mai r mâne s treci vizită ă ă ă ă ă medical şi s faci cunoştin cu noul dumitale echipaj.ă ă ţă

Marshall nu şi-a ascuns mirarea:— Vizit medical ?ă ăRidicând din umeri, Browning îl linişti:— Un simplu examen general, obligatoriu pentru noul

dumitale post. Dac nu îndeplinim aceast formalitate, Amiralul-ă ăşef al submarinelor e-n stare s m spânzure!ă ă

Nimeni n-a râs.— Bine, spuse Marshall.A p strat ins în sine ceea ce ar fi ad ugat bucuros: „Numaiă ă ă

asta lipsea! Te pomeneşti c m g seşte inapt şi m trimite într-ă ă ă ăun post la uscat, unde o s termin c Browning privind la al ii cumă ă ţ pleac s -şi frâng gâtul".ă ă ă

Au urcat t cu i scara postului central şi au ieşit pe punte.ă ţ Oare câ i inşi înaintea lui au ieşit astfel pe punte pentru o ac iuneţ ţ de artilerie sau ca s z reasc mai devreme rmul patriei laă ă ă ţă terminarea unei misiuni? La aer curat, Marshall s-a sim it maiţ bine; parcurse cu privirea toat lungimea pun ii U-Boot-ului „s u".ă ţ ă Începea s se simt altul, în pragul unei noi misiuni cu totulă ă deosebit de cele precedente. Se încheia un capitol. „N-aş fiă crezut c o s ne strecur m", spusese odinioar Bill. Bietul Bill!ă ă ă ă Tristram supravie uise multor nave-surori. Dar acum nu mai eraţ vorba de o ac iune bazat pe experien e anterioare. Plec de laţ ă ţ ă zero pentru ceva cu totul diferit.


Când au ajuns în biroul c ldu al comandantului navei,ă ţ Browning îl întreb :ă

— Cunoşti pe un oarecare Roger Simeon? Marshall îşi încre iţ fruntea.

— Destul de vag. Ultima dat când l-am întâlnit, era ofi eră ţ secund pe un submarin.

Îşi reamintea personajul: figur p trat , aer insolent, p ră ă ă ă blond t iat scurt; un tip care pl cea femeilor.ă ă

— Probabil c despre el este vorba; evident, acum a fostă avansat c pitan-comandor.ă

Marshall aştepta urmarea: ce rost avea întrebarea?— Un tip extraordinar, relu Browning; ast zi şi el este b gată ă ă

pân -n gât în Opera iile amfibii. O minte de primul ordin, un omă ţ întreprinz tor. îl vei întâlni curând.ă

Marshall privea întreb tor la Browning, gândind: „îl deteşti,ă nu-i aşa?", dar cu glas tare, spuse:

— Nu l-am v zut decât o dat sau de dou ori cel mult, la Fortă ă ă Blockhouse.

— Mda, probabil el este.Aştept apoi ca ceilal i ofi eri s plece şi continu :ă ţ ţ ă ă— Dup câte ştiu, locotenent-comandorul Bill Wade î i era bună ţ

prieten. Nava lui s-a scufundat anul trecut; bietul b iat, n-a avută nici un pic de noroc.

Marshall îl privi, întreb tor:ă— Într-adev r, eram foarte buni prieteni.ăObserv c Browning era vizibil stânjenit.ă ă— Mai bine s afli de la mine: v duva lui Wade s-a m ritată ă ă

luna trecut cu c pitanul-comandor Simeon. Trebuia s - i spun.ă ă ă ţ Nu este pl cut meseria de crainic de veşti dezagreabile...ă ă

Fraza a r mas neterminat .ă ăMarshall se for s -şi domine reac ia; întoarse capul, privindţă ă ţ

printr-un hublou. C ut s -şi aminteasc cele discutate cu Billă ă ă ă Wade în ultimele lui zile. Se schimbase el oare atunci? Aflase ceva despre so ie? Pentru un comandant obosit de o prelung misiuneţ ă cu interminabile ore de veghe, era destul de dificil sarcin de aă ă dirija un submarin prin câmpurile de mine din jurul navei, cu nervii încorda i la limita de rezisten . Dac , pe deasupra; Bill avea şiţ ţă ă preocup ri personale, dac se întreba ce avea s spun şi cum să ă ă ă ă


procedeze la întoarcerea în Anglia, asta poate f cuse s seă ă reverse paharul şi, muncit de gânduri, a fost suficient o secundă ă de neaten ie pentru a comite o eroare fatal !ţ ă

Cu efort, Marshall reuşi s -şi p streze calmul, dar declar cuă ă ă voce surd :ă

— Cred, sir, c trebuie s m prezint îndat la vizit medical ;ă ă ă ă ă ă dup care vom fi l muri i.ă ă ţ

Remarc o expresie de triste e pe figura lui Browning; îi p ruă ţ ă brusc b trân, ab tut; ad ug , mai calm:ă ă ă ă

— V sunt recunosc tor, sir; e mai bine c am aflat vesteaă ă ă prin dumneavoastr .ă

Trecându-şi mâna peste chelie, Browning spuse, f r s -lă ă ă priveasc :ă

— Penibil întâmplare, Marshall; r zboiul a stricat via a multoră ă ţ oameni...

Când îşi ridic privirea, observ c Marshall plecase.ă ă ăR mas singur, Browning oft şi, f r s -şi dea seama, îşi pip iă ă ă ă ă ă

bareta Victoria Cross de pe piept, îl în elegea pe Marshall; uneori,ţ r zboiul cimenteaz leg turi trainice între oameni. Şi el, după ă ă ă atâ ia ani, îşi mai amintea de camarazi care pieriser .ţ ă

Îşi îndesa şapca pe cap şi, trecând prin vestibul, ordon cuă glas autoritar ofi erului de serviciu:ţ

— Unitatea de recru i adunare la centru, la ora 11,00!ţOfi erul îl privi cam surprins, salut şi aştept s ias dinţ ă ă ă ă

vestibul. „Bietul b trân!" gândi el, îndreptându-se spre portavoce.ă Puse în func iune microfonul şi duse la buze ţ sifleea28 de

argint.Fluierul a r sunat strident prin cele dou sprezece difuzoareă ă

r spândite pe nav , ajungând pin la submarinul al turat, cuă ă ă ă taurul fioros lucind la prova.

O rafal mai puternic stârni un val care izbi pântecosulă ă balast al submarinului acostat al turi, f când parâmele să ă ă scâr ie şi s se smuceasc , mai s se rup .ţă ă ă ă ă

Orice ar spune scepticii, U-192 era dornic s porneasc înapoi,ă ă spre pânda nev zut din fundurile m rii, singura lume ce-i eraă ă ă familiar .ă

28 Fluier special cu care se dau comenzile şi onorurile pe navele militare.


** *

În urm toarele trei zile, Marshall nu a mai avut vreme să ă gândeasc la altceva, adânc preocupat de preg tirile plec riiă ă ă submarinului.

Îşi acord r gazuri scurte, doar pentru mese sau pentru aă ă rezolva mici cazuri de indisciplin ; c uta s se preg teasc pentruă ă ă ă ă toate situa iile c rora urma s le fac fa în noua s comand .ţ ă ă ă ţă ă ă Numai dup ce a terminat cu vizit medical şi a luat contact cuă ă ă echipajul, şi-a dat seama c nou misiune era mai dificil decâtă ă ă crezuse. De obicei, înainte de a porni în misiune, noul echipaj al unui submarin dispunea de o anumit perioad de timp pentru aă ă se obişnui cu nava. Data plec rii nu era inc precizat , dar, deă ă ă ast dat , era evident c lucrurile nu se vor petrece chiar aşa, că ă ă ă nu se vor executa decât câteva probe importante.

Marshall ajunse la concluzia c , în unele privin e, plecareaă ţ precipitat prezenta avantaje: oameni vor fi prea preocupa i pină ţ ă în ultimul moment ca s -şi mai fac gânduri negre în leg tur cuă ă ă ă misiunea ce aveau de îndeplinit, în plus, problemele de securitate erau foarte importante şi fiecare or al turi de ă ă Guernsey sporea probabilitatea dezv luirii secretuluiă submarinul fusese adus la Cairnbawn Loch; locul era bine ales: acolo se antrenau multe echipaje, de exemplu cele ale submarinelor „de Buzunar", care, cu neînchipuita îndr zneala, au atacat şi nu scufundat puterniculă cuirasat Tirpitz. Dar, din p cate, în fiecare zi soseau tot felul deă curioşi s se informeze asupra mersului lucr rilor: doi membri aiă ă Parlamentului, o pereche de amirali şi multe alte personaje de mai importan . Asemuindu-i cu turiştii din timp de pace, preocupa iţă ţ doar s profite cât mai mult de vacan e, Marshall socotea c dină ţ ă cauza lor se pierdea un timp pretins şi se multiplic pericolulă indiscre iilor.ţ

Destul de curios, cu vizit medical nu a avut deloc dificult i:ă ă ăţ medicul se ar tase mai curând dornic s -l interogheze pe Marshallă ă despre ispr vile sale în Mediterana, decât s -i examineze condi iaă ă ţ fizic , în vederea noii sale misiuni. Omul avea ceva ciudat: îiă amintea lui Marshall de maniacii care stau zile întregi în s lile luiă


Old Bailey29 delectându-se cu am nuntele macabre ale unui omor,ă pândind pe figuri reac iile martorilor şi ale acuzatului.ţ

În diminea a celei de a patra zile, instalat la biroul fixat deţ peretele cabinei sale de pe U-Boot, Marshall îşi revedea notele -numeroase, luate de el la prima inspec ie ţ a navei şi ajunse acum la un caiet de grosimea corespunz toare unui întreg roman.ă Aştepta ca în dup -amiaza acelei zile s soseasc Gerrard şi ineaă ă ă ţ s fie în m sur s -i explice clar totul, când vor face împreună ă ă ă ă inspec ia vasului. Acum submarinul nu mai ar ta ca o nav deţ ă ă instruc ie. Era plin cu provizii, muni ii, combustibil şi, mai ales, cuţ ţ oameni. Stând la bord, Marshall auzea continuu mişcare în jurul s u: paşi pe punte, scâr iitul parâmelor, z ng nit metalic în timpulă ţ ă ă exerci iilor la tun. Dincolo de uşa închis era o forfot continu ,ţ ă ă ă iar în caicul al turat al ofi erilor se auzea stewardul aranjândă ţ vesela pentru prânz.

Se gândea la cei patru ofi eri subalterni ai s i. Excluzându-ţ ăse.pe sine şi pe Gerrard, formau deocamdat un grup neomogen,ă prea pu in animat de spirit de echip .ţ ă

Locotenentul Adrian Devereaux, ofi erul cu naviga ia, urma sţ ţ ă aib un rol de prim ordin în micul lor grup. L sa ins impresia că ă ă ă n-ar fi în locul potrivit şi pentru Marshall era evident c el însuşiă crea aceast impresie: b iat frumos, politicos, vorbea cuă ă pre iozitate şi p rea c dispre uieşte pe to i cei din jur.ţ ă ă ţ ţ

Cu acelaşi grad, Victor Frenzel, ofi erul mecanic, era tocmaiţ contrariul. Servise pe submarine inc înainte de r zboi, îşiă ă dobândise galoanele muncind din greu, începuse ca ajutor de fochist. Dar în ciuda faptului c începuse via a pornind de jos şi că ţ ă folosea un limbaj destul de dur ca s -şi impun opiniileă ă subalternilor, avea un real farmec: cu p r brun şi ondulat, maiă totdeauna surâz tor, nu p rea niciodat impresionat de sarcinileă ă ă ce i se repartizau.

Ceilal i doi erau ofi eri cu grad temporar. Primul, locotenentulţ ţ Colin Buck, ofi erul cu torpilele, avusese pe vremuri un garaj deţ reparat automobile şi se ocupase şi cu vânzarea de maşini de ocazie. Cu tr s turi marcante, privire rece, greu puteai dibui ce felă ă de om era. Al doilea, sublocotenent David Warwick, ofi er cuţ artileria şi cu sarcina de traduc tor în german , era- cel mai tân ră ă ă

29 Principala Curte cu juri din Londra, azi denumit .. Central Criminal Court".ă


membru al careului de ofi eri. Cu fa a roz şi tr s turi delicate,ţ ţ ă ă având inocen a unui copil, nu f cea deloc impresia unui om deţ ă ac iune. Dar din documentele dosarului personal, Marshall aflaseţ c renun ase la cursurile universitare pentru a se angaja înă ţ marin şi c ieşise primul la examenele cursurilor de artilerist şiă ă de submarinist. Probabil c era un om mai remarcabil decâtă p rea.ă

Restul echipajului era tot atât de divers. Marinari vechi, ca Starkie, şeful echipajului, sau Murray, şeful electromecanic, al turiă de al ii, abia ieşi i din şcoli şi care urmau s fac pe U-Boot-ulţ ţ ă ă capturat primul lor stagiu opera ional.ţ

Marshall îl mai întâlnise doar de câteva ori pe Browning, după ce acesta convocase echipajul U-Boot-ului pe nava baz pentru a-lă prezenta pe noul comandant. E adev rat c Browning fuseseă ă foarte ocupat cu preg tirea altor nave, dar atitudinea lui rezervată ă avea şi alt motiv. Marshall ştia despre ce era vorba şi îi p rea r u,ă ă temându-se s nu se vorbeasc de un diferend ce ar fi intervenită ă între ei. Considerând c a devenit de pe acum responsabil deă soarta U-Boot-ului, îi p ruse normal s ia el singur unele hot râri,ă ă ă o dat cu preluarea comenzii.ă

Aşa cum Marshall prev zuse, cu ocazia ceremoniei deă prezentare, Browning inuse o mic cuvântare. în timp ceţ ă Browning îl recomand , Marshall observa pe ofi erii şi matelo iiă ţ ţ aduna i, care, la rândul lor îl studiau. Dac ar fi fost adresat unuiţ ă ă auditoriu de civili sau la radio, nu unor oameni. Direct implica i înţ realit ile r zboiului: cuvântarea lui Browning ar fi avut afect. Aăţ ă fost pompoas , vibrând de patriotism, un patriotism completă desuet, nepotrivit cu împrejur rile. A vorbit despre loialitate şiă dârzenie, dou virtu i asupra c rora toat lumea era de acord.ă ţ ă ă Când U-192 se va desprinde de la cheu, va porni având în interiorul corpului rezistent cincizeci de inşi, care, prin for aţ lucrurilor, vor trebui s se bizuie unii pe al ii şi s ştie ce s fac înă ţ ă ă ă cazul unui accident, chiar confrunta i cu teribila necesitate de aţ închide o uş etanş pentru a salva nava, ştiind c , în acelaşiă ă ă timp, închideau într-un coşciug de o el pe cel mai bun amic.ţ

Astfel de gânduri îi trecuser prin minte în timpul ceremonieiă când observase c Browning t cuse şi c toate capetele seă ă ă întorceau atente spre el, noul comandant. A. început, la rândul


s u, s vorbeasc , cu o voce pe care ini ial nu şi-a recunoscut-o, iă ă ă ţ se p rea c apar ine altuia.ă ă ţ

— Cred c u. nii dintre voi m cunosc, poate ne-am maiă ă întâlnit pe alte nave, alt dat . Dar cea mai mare parte dintre voiă ă sunte i pentru mine oameni noi, ca şi pentru meseria de marinar.ţ Îmi pare r u c nu putem schimba aceast situa ie, n-avemă ă ă ţ vreme. Dar înainte de a porni împreun la munc , trebuie s vă ă ă ă spun câteva lucruri care s v r mân clar în minte.ă ă ă ă

Fusese conştient c spusele sale îl şocau pe Browning, şiă Marshall se întorsese pu in într-o parte ca s -i evite privirea.ţ ă

— R zboiul nu este deloc o joac , nici un prilej de eroismă ă pentru ridicarea moralului. Suntem aici pentru a manevra această nav , a o folosi ca arm destinat s distrug cât mai mult posibilă ă ă ă ă din for ele inamice. în afar de corpul acestei nave, s nu neţ ă ă încredem în nimic. în ce priveşte sarcina noastr , nu exist altaă ă mai solitar şi f r îndoial , este una din cele mai periculoase.ă ă ă ă

Observase c cei mai în vârst aprobau înclinându-şiă ă capetele, în timp ce tinerii schimbau priviri pline de surprindere.

— Trebuie s uita i c a i venit ca voluntari sau a i fostă ţ ă ţ ţ repartiza i de al ii! O dat ce vom fi pe mare, orice asemeneaţ ţ ă discrimin ri nu trebuie s mai existe. Nu va conta decât munca peă ă care o ve i îndeplini în comun, decât ceea ce ve i realiza chiarţ ţ când ve i fi dep şit limitele îndur rii.ţ ă ă

A f cut o pauz ; nu-i luase oare prea repede? Prea brutal?ă ă Geu de spus!

— Dac vom repurta succese, înseamn c am muncit bine şiă ă ă merit m s ni se spun „bravo"! Dar aten ie, nu ve i avea dreptulă ă ă ţ ţ s v mândri i în public cu reuşita voastr , c ci, dac dorim să ă ţ ă ă ă ă exploat m la maxim succesele, ac iunile noastre trebuie să ţ ă r mân secrete. Altminteri vom deveni vânat în loc de vân tori!ă ă ă

Îşi d dea seama c vocea îi devenise mai joas , de parc nuă ă ă ă mai vorbea pentru echipaj, ci mai curând pentru a se convinge pe sine.

— Ve i avea ins o recompens : ve i fi singurii, într-adev rţ ă ă ţ ă „singurii", care vor duce r zboiul chiar cu mijloacele inamicului,ă de pe propriul s u teren, cu propria sa arm . Aştept mult de la voiă ă şi ave i dreptul s aştepta i mult de la mine. Atât am avut deţ ă ţ spus.


Se sim ea tare obosit şi ad ug :ţ ă ă— Exerci iu general de antrenament la ora 14,00.ţO b taie în uş l-a smuls pe Marshall din gândurile saleă ă

despre cum se desf şurase ceremonia lu rii de contact cuă ă echipajul. Auzi onorul cu sifleea. Cu figur inexpresiv , Devereauxă ă intr şi raport :ă ă

— Comandorul Browning urc la bord, sir, Operativul aă anun at c locotenentul Gerrard a aterizat la aeroport; o maşin aţ ă ă plecat s -l aduc la bord.ă ă

— Î i mul umesc, locotenente.ţ ţMarshall se întreba dac Browning venea s fac pace sauă ă ă

pentru altceva; c ut s intre în vorb cu Devereaux:ă ă ă ă— Sectorul dumitale s-a organizat? R spunsul a fost destul deă

ambiguu:— Oarecum, sir.Marshall zâmbi; ofi erul cu naviga ia se inea înc rezervat.ţ ţ ţ ăAu urcat pe punte, unde l-au întâlnit pe Browning în dreptul

portierei pasarelei.— Dumneata eşti de Serviciu? Întreb Browning peă

Devereaux.— Da, sir...— Bine. Treci pe Guernsey, strânge- i to i oamenii: adunareţ ţ

general , vreau s -i întâlnim peste o or ; în eles?!ă ă ă ţDevereaux deschise gura s spun ceva, dar se opri. în timp,ă ă

ce el se îndep rta, Browning murmur , cam printre din i:ă ă ţ— Un tip încrezut, dar are foarte bune state de serviciu.A coborât împreun cu Marshall în minuscula cabin aă ă

acestuia. Odat uşa închis , cu voce devenit brusc foarteă ă ă serioas , Browning spuse:ă

— Ordin s porni i imediat la drum, Marshall! Cl tinând gravă ţ ă capul. "

— Ştiu ce vei spune şi sunt de acord. Dar am şi alte nout i;ăţ am primit un mesaj de la Cartierul general din Islanda: un membru din echipajul ini ial al lui ţ U-192 a evadat din lag rulă temporar de prizonieri în care era internat. Poate c a murită înghe at într-un loc necunoscut, dar e tot atât de posibil s se fiţ ă ascuns undeva, sperând s p r seasc Islanda la bordul vreunuiă ă ă ă


vas neutru. În orice caz, noi trebuie s lu m în considerare c elă ă ă poate stabili un contact şi divulga secretul nostru.

— Am în eles, sir.ţ Marshall scoase din dulap o sticl şi dou pahare. Inutil să ă ă

mai discute, s mai sus in c Gerrard abia şosea şi se îmbarcaă ţ ă ă f r s cunoasc deloc nav al c rui secund devenea; s maiă ă ă ă ă ă ă obiecteze c echipajul nu. Executase nici m car o imersiune şi că ă ă ar fi necesare inc unele teste destul de importante. Desigur, şiă Browning gândea la fel. Aşteptând c Marshall s toarne whiskyulă ă în pahare, el începu:

— Îmi pare r u de mica mea cuvântare stupid care a umbrită ă rela iile noastre.ţ

Suspin , apoi continu :ă ă— La vârsta dumitale, eram şi eu la fel. Cu anii, devii mai

sentimental, ui i c eroismul este totdeauna înso it de suferin .ţ ă ţ ţăMarshall îi întinse un pahar:— Eu trebuie s -mi cer scuze, declar el cu o încercare deă ă

surâs amar; am mai reflectat, şi acum sunt de acord cu ceea ce dumneavoastr a i spus: voi avea destul, timp, când vom fi peă ţ mare, s preg tesc echipajul pentru cele ce-l aşteapt .ă ă ă

Browning dete pe gât o înghi itur de whisky şi exclam :ţ ă ă— Sincer vorbesc: tare aş. Dori s plec cu dumneata!ă— Şi eu aş fi bucuros.Cu mirare, Marshall îşi dete seama c într-adev r gândeaă ă

ceea ce afirmase. Browning se l s pe sp tarul scaunului,ă ă ă inspect cu privirea minuscul cabin şi continu :ă ă ă ă

— Cred c nu e po i opri s te gândeşti la cel care, pin deă ţ ţ ă ă curând, a folosit aceast cabin ; nu-i aşa?ă ă

Se auzir paşi pe culoar; Browning ad ug , brusc:ă ă ă— La ora 16,30 va fi destul de întuneric şi ve i porni la drum,ţ

pilota i de o nav auxiliar , iahtul Lima. Va r mâne cu voi înţ ă ă ă timpul primei imersiuni.

Cu voce parc obosit , ad ug :ă ă ă ă— Dup care, urmeaz s v descurca i singuri. Oamenii meiă ă ă ă ţ

au preg tit un dosar în care vei g si toate informa iile ce ne-auă ă ţ parvenit în ultimele zile. Vei g si acolo toi ceea ce ştim... şi o serieă de lucruri pe care numai le presupunem.

Privi în ochii lui Marshall:


— Asta am avut de spus; de acum înainte, dumneata vei decide totul şi vei proceda cum crezi mai bine.

— V mul umesc.ă ţMarshall a mai umplut înc o dat paharele, dar gândul îi eraă ă

la noii marinari care se instalau în interiorul submarinului; ap reauă deja porecle, disp reau rezervele şi incertitudinile ini iale.ă ţ Oamenii începeau s se obişnuiasc cu noua situa ie. Despreă ă ţ comandant înc nu se pronun au.ă ţ

Cineva b tu la uş şi prin întredeschidere a ap rut capulă ă ă locotenentului Frenzel adresându-se lui Marshall:

— Am fi bucuroşi, sir, dac a i accepta s ne reunim cu to ii înă ţ ă ţ careu ca s ciocnim un pahar înainte de a porni la drum.ă

Zâmbind, se adres şi lui Browning:ă— Bineîn eles, v rug m şi pe dumneavoastr s pofti i, sir.ţ ă ă ă ă ţ— Mul umesc, dragul meu, excelent idee s s rb torimţ ă ă ă ă

plecarea! Aprob Marshall.ăDar Browning, spre surprinderea lui Marshall, declin invita ia:ă ţ—- Sunt dezolat, am o groaz de lucruri de rezolvat. Dar voiă

asista la plecarea submarinului şi, clin toat inima, v urez tuturoră ă noroc. Spune-le şi celorlal i, te rog, Frenzel.ţ

— Le voi transmite, sir! Apoi, c tre Marshall:ă— V aştept m, deci, peste zece minute, sir?ă ă— Neap rat.ăFrenzel ieşi; îndat ce se închise uşa în urma lui, Browningă

vorbi, adânc îndurerat:— Nici n-aş fi în stare s ciocnesc un pahar cu Frenzel!ăScoase din buzunar o foaie de hârtie mototolit :ă— Am primit acum o or acest mesaj: so ia şi copilul lui auă ţ

murit noaptea trecut în timpul unui bombardament. Dac îi spună ă acum, va fi zdrobit şi misiunea voastr va fi periclitat .ă ă

Luându-şi şapca, ad ug :ă ă— Mi-ar fi imposibil s joc o comedie, ştiind c ..., B trânulă ă ă

ofi er era sincer mâhnit.ţ— Frenzel va în elege c nu s-a putut face altfel, îl liniştiţ ă

Marshall.Şi-au strâns mâinile în t cere şi Browning mai ad ug :ă ă ă— Îi voi spune totul când v ve i întoarce. Este de datoriaă ţ

mea.


Au ieşit afar trecând prin culoar şi prin postul central,ă puternic iluminat; nu era acolo decât mecanicul de serviciu. Dar ambii, Marshall şi Browning ştiau care va fi situa ia peste câtevaţ ore; postul central devenea centrul nervos al navei, punctul de jonc iune al tuturor firelor, locul spre care converg toate energiile,ţ totul şi toate la dispozi ia unui singur om: comandantul.ţ

Au urcat pe punte şi Marshall l-a urm rit cu privirea pin 08ă ă Browning a disp rut la bordul lui Guernsey. Avea senza ia c s-aă ţ ă rupt ultimul fir de leg tur ; de-acum înainte va fi singur, totul vaă ă depinde numai de el.

Pe puntea umed a submarinului o santinel b tea zgomotosă ă ă din picioare ca s se înc lzeasc . Marshall privi mai departe,ă ă ă dincolo de prova înclinata, c tre cap tul Loch-ului. Încerc înă ă ă zadar s g seasc un sens celor ce se petreceau în lume. Billă ă ă murise, tocmai când so ia lui era pe cale s -l p r seasc pentruţ ă ă ă ă altul. în careu, Frenzel umplea paharele şi se preg tea s închineă ă în s n tatea comandantului, ignorând c so ia şi copilul îi z ceauă ă ă ţ ă sub d râm turile c minului şi c era absolut interzis s i se spun .ă ă ă ă ă ă

Şi undeva, în Islanda, un neam anonim declanşase, f r sţ ă ă ă ştie, un întreg lan de evenimente, printre care şi faptul c el,ţ ă Marshall, şi camarazii lui erau împinşi spre un destin imprevizibil.

Nu f r uimire, Marshall descoperi deodat c nu se maiă ă ă ă temea de viitor. La urma urmei, poate c îndoielile şi neliniştile luiă îi erau provocate de faptul c se afla inc acostat la rm. Ca şiă ă ţă nava s , care se leg na încet sub picioare, era fericit c porneşteă ă ă din nou pe mare, indiferent de ce-l aştepta acolo.


CAPITOLUL 3

NIMIC ALTCEVA DECÂT MISIUNEA

Dup febr şi agita ia ultimelor verific ri şi preparative ieşireaă ă ţ ă în larg a constituit o destindere pentru to i. Perfid c totdeauna,ţ ă ă vremea se stricase şi un vânt puternic agita apele Loch-ului r scolit de n r vaşii ă ă ă „berbeci"30. Aproape to i marinarii de peţ Guernsey erau înşira i pe punte de-a lungul balustradei pentru aţ asista la plecare. Înfruntând valurile cu corpul s u alungit, iahtulă Lima a stopat lâng ă U-Boot c s -l piloteze în larg. ă ă

În picioare, la partea din fa a pasarelei, aplecat pesteţă balustrad , Marshall urm rea cu privirea cum se agit ajutorulă ă ă şefului de echipaj, subofi erul Cain, poreclit „zdrahonul", dirijândţ pe cei ce manipulau parâmele la posturile de manevr . Cain eraă

30 Creşte albe de spum rezultate din spargerea valurilor, datorit vântului şi aderentei bazei lor de fund.ă ă


un bun subofi er de marin şi avea mult experien , aşa c nuţ ă ă ţă ă exist nici un pericol s scape ceva din vedere. Sub cizme,ă ă Marshall sim ea gr tarul pun ii trepidând şi vibrând din cauzaţ ă ţ b t ilor puternice ale dieselelor; şi-l închipuia pe Frenzel jos, înă ă fata tabloului de control, supraveghind în acelaşi timp cadranele şi oamenii din echipa sa.

Marshall purta un impermeabil peste mai multe rinduri de veşminte suprapuse şi un fular gros în jurul gitului; totuşi, îi era frig, nu-şi putea st pâni tremurul. Probabil, mai mult din cauzaă nervilor. Strig :ă

— Fi i gata!ţMai jos un om de veghe a repetat ordinul într-o porta-voce, iar

de deasupra se auzea un scâr âit uşor: „probabil Gerrardţ manevreaz periscopul pentru a lua relevmente", gândi Marshall,ă amintindu-şi totodat c secundul îi paruse foarte obosit laă ă întoarcerea din scurta lui permisie. Vorb re nu fusese niciodat ,ă ţ ă dar era de un ajutor pre ios s -l ia al turi, se putea conta pe el.ţ ă ă

— Înc trei minute! Anun un matelot.ă ţă— Foarte bine.Marshall nu prea avusese timp s stea de vorb cu Gerrard. Îlă ă

întrebase doar ce f cea so ia lui, Valerie, şi ad ugase: „Ce-a spusă ţ ă c pleci atât de repede înapoi?" R spuns: „Nu mi-a f cut preaă ă ă multe reproşuri". „Bietul Bob! Probabil c fusese aprig luat laă rost...", gândi Marshall.

I-a atras apoi aten ia sublocotenentul Warwick: se dep rtaseţ ă pu in de pasarel ca s schimbe câteva cuvinte cu Cain. Lângţ ă ă ă robustul subofi er de marin şi zdravenii fl c i din echipaţ ă ă ă acestuia, sublocotenentul p rea şi mai firav.ă

Al turi, pe puntea micului submarin de tip H se aflau câ ivaă ţ marinari; asistau la plecarea U-Boot-ului. Cineva le-a strigat: „Noroc bun, camarazi!; iar altul: „C l torie bun şi s v întoarce iă ă ă ă ă ţ s n toşi acas !"ă ă ă

Cu toate ur rile prieteneşti, încurajatoare sau glume e c deă ţ ă obicei, Marshall încerca un sentiment ciudat, deosebit de ceea ce sim ise la alte plec ri. Privind înainte la „berbecii" r scoli i, vedeaţ ă ă ţ teuga31 U-Boot-ului prelungit , aparent, cu un cap t de s geată ă ă ă

31 Suprastructura - la extremitatea prova a navei.


lung şi negru: era sârm antiplasa, marcând o linie sub ire peă ţ cerul întunecat pe care norii goneau fug ri i de vânt.ă ţ

De pe puntea de comand a navei baz a âşnit un fascicol deă ă ţ lumin şi au mai r sunat câteva urale, dominând b t ileă ă ă ă dieselelor şi vâjâitul persistent al vântului.

Locotenentul Buck ieşi prin tambuchi32 şi urc pe dibuite peă gr tarul pasarelei. Fa a lui forma o pat luminoas în obscuritateaă ţ ă ă crescândă.

— Totul este gata, sir! Anun el cu voce în care se sim eaţă ţ accentul londonez. Am verificat lista ce mi-a i dat.şi cred c n-aţ ă fost uitat nimic.

Marshall i-a confirmat cu un gest primirea raportului, dar mai întâi ordon :ă

— Mola33 prova!Dup care, îi r spunse lui Buck:ă ă— În orice. Caz, acum e prea târziu ca s mai facem ceva. ăSim ea puntea mişcându-se uşor: vântul îndep rt încet provaţ ă ă

submarinului de Guernsey. Parâma eliberat se frec cu zgomotă ă de carcasa şi echipa lui Cain o ridic repede la bord.ă

— Mola pupa! Continu s comande Marshall.ă ăSe auzir paşi precipita i, zgomotul unei c deri, o înjur tură ţ ă ă ă

grosolan , apoi:ă— Totul în regul la pupa, sir! Marshall replic scurt:ă ă— Mai controleaz o dat , Buck!ă ăAcesta se aplec peste balustrad din spatele pasareleiă ă

pentru a mai vedea o dat dac totul era în regul . C ciă ă ă ă înf şurarea unei parâme în jurul elicii putea s împiedice plecareaă ă navei la timpul planificat; iar un start greşit nu ar fi fost de bun augur.

Buck raporta:— Totul în regul , sir, peste tot!ăTreptat, se m rea distan a între cele dou nave; pe Guernseyă ţ ă

figurile oamenilor abia mai erau vizibile.— Amândou maşinile încet, înainte!ă

32 Deschidere în puntea navei.33 Comanda pe nave pentru manipularea parâmelor = Lasa!; D -i drumul!ă


Imediat b taia motoarelor s-a. Înte it, a devenit mai clar , dară ţ ă tot se mai întrerupea. La pupa, elicele învolburau apa spumoasa; curând motoarele au luat îns un ritm regulat.ă

— Drum doi-noua-zero!Marshall a aşteptat c ordinul s fie transmis prin portavoce,ă ă

apoi ad ug : ă ă— Transmite i secundului s îndrepte periscopul spre ţ ă Lima;

peste un moment, ea îşi va aprinde lumina de la pupa, ca s neă ghid m dup ea.ă ă

Totul a decurs foarte repede. U-192 se dep rta de locul s uă ă de acostare, prova ascu it proiecta de o parte şi de alt o dublţ ă ă ă învolburare de spum şi valul provocat ondula cu gra ie de-aă ţ lungul balasturilor bombate.

Marshall auzi cum unul din matelo ii de veghe vorbea cu voceţ joas , dar foarte animat, şi îl interpel :ă ă

— T cere! Fii atent la ce se întâmpl în sectorul du-mi tale şiă ă p streaz - i comentariile pentru mai târziu!ă ă ţ

Buck transmitea:— Postul central raporteaz c totul este în ordine, sir!ă ă— Bine.Neştiind dac s -i mai înso easc sau s se lase p gubaşi,ă ă ţ ă ă ă

pesc ruşii zburau la suprafa a apei, sco ând ipete stridente. Înă ţ ţ ţ crepuscul, stolul lor ap rea ca o coroan mortuara abandonat peă ă ă mare. Marshall se înfior .ă

Acum dieselele submarinului duduiau lin. Dup ce s-a mvirtită aproape pe loc, Lima se îndrepta spre larg. Ce frumos era! O juc rie de lux, probabil cu portul de ataş undeva pe Mediterana, înă alte timpuri.

Aplecat peste portavoce, Marshall ordon :ă— Men ine drumul, Starkie! Peste' cincisprezece minute vomţ

întâlni un curent puternic de travers.— Am în eles, sir.ţVocea lui Starkie parc venea de la multe mile distan .ă ţă

Marshall îl cunoştea mai de mult. Oare la ce se gândea el acum De statur excep ional de scund , avea aspectul unui dihoră ţ ă n pârlit. Cu ocazia precedentei sale îmbarc ri, nava pe care seă ă afla fusese scufundat de bombardiere în largul coasteloră olandeze. Nici el nu ştia cum se salvase, cum supravie uise. A fostţ


cules, împreun cu al i trei inşi, de o vedet torpiloare, mai multă ţ ă mort decât viu. Acum pornea din nou pe mare. Poate c silueta luiă zvelt îl salvase, dezmin ind p rerea c , de obicei, graşiiă ţ ă ă supravie uiesc.ţ

— Nav la tribord, sir!ăMarshall îşi îndrept binoclul în direc ia indicat şi, dup ună ţ ă ă

moment, recunoscu una din navele de siguran ale lui Browningţă care îşi îndeplinea misiunea de a masca plecarea submarinului.

— E în ordine, îi r spunse Marshall celui ce anun ase; nu teă ţ ocupa de ea, continua veghea!

— Am în eles, sir.ţEra vocea matelotului de veghe pe care îl repezise mai înainte

pentru tr nc neala; dup ton, se sim ea c omul fusese sensibil laă ă ă ţ ă muştruluial .ă

Afar din Loch hul sporea pe m sur ce se dep rtau în larg.ă ă ă ă ă Dar Gerrard reuşea s men in în câmpul de vizibilitate ală ţ ă periscopului lumina din pupa iahtului; era un început promi tor.ţă

Deasupra parapetului pasarelei ap ru figur rotund , lucindă ă ă de sudoare, a lui Warwick; abia r sufl :ă ă

— Toate parâmele au fost puse în siguran la bord, sir.ţă— Foarte bine.„Unde, gândi Marshall, vor r mâne pân ne vom reântoarce înă ă

port, dac nu..." Apoi continu :ă ă— Trimite jos echip cu care ai lucrat! Dup un moment deă ă

ezitare:— Dup care, mergi şi verific capacul prova!ă ăSublocotenentul se dep rta gr bit, în timp ce Buck remarc :ă ă ă— Cred c începe s -i plac .ă ă ă— Poate.Apoi Marshall îl întreb :ă— Şi dumneata, cum te sim i în noul serviciu? Mi se pare c aiţ ă

mai f cut optsprezece luni pe submarine?ăBuck ezit între mai multe r spunsuri şi declar :ă ă ă— De ast dat e ceva mai neobişnuit, sir.ă ăSe auzi tropot de paşi pe scar ; era un matelot care încercaă

s suie la pasarel şi unul din echipa lui Warwick îl apostrofă ă ă viguros.

— Ce se întâmpl acolo? Întreb Marshall. Buck îl inform :ă ă ă


— Unul care vrea s vomite în aer liber, sir. ăÎnghe at sub veşmintele umede, omul din echipa lui, Warwickţ

nu se l s impresionat de suferin bolnavului. Cineva îl interpel :ă ă ţă ă— Hai, m Roşcovanule, d -te la o parte, las -l s treac , eă ă ă ă ă

bolnav, bietul de el!— Ba trimite-l jos! Interveni Marshall; dac îi vine s vomite,ă ă

sunt acolo c ld ri pentru aşa ceva!ă ăÎn timp ce disp rea jos, respectivul tot vomita şi Marshall îşiă

muşc buza, îşi reproş duritatea fa de tân rul suferind de r uă ă ţă ă ă de mare. Dar odat pleca i în misiune, pe pasarela nu trebuie să ţ ă se afle decât ofi erul de cart şi oamenii lui de veghe; oriceţ prezen în plus poate avea consecin e grave: un atac neprev zutţă ţ ă impune o imersiune rapid şi se provoac înghesuiala la capaculă ă deschis, în timp ce nava începe s se scufunde încet. Gerrard,ă aflat la postul central, ştia bine aceste lucruri şi n-ar fi trebuit s -lă lase pe cel suferind s urce pe punte prin pasarela.ă

Warwick reap ru lâng Marshall, scuturându-se de ap ca ună ă ă c el plouat:ăţ

— Totul în regul , sir.ăAd ug , zâmbind:.ă ă— În fine!Marshall surâse şi el; poate ca alt dat sem nase şi el cuă ă ă

Warwick.— Bine, îi r spunse; po i coborî.ă ţ— N-aş putea s r mân aici, sir? Intreba' Warwick, timid.ă ă— Dac vrei!ăCu binoclul la ochi, Marshall urm rea lumina iahtului şi îl v zuă ă

balansându-se la primele valuri..— Totuşi, se comporta bine, îi spuse lui Warwick.Încerc s -şi imagineze rmul care disp rea în obscuritateă ă ţă ă

dincolo de pup , Poate c nici un indiscret nu v zuse submarinulă ă ă plecând. Pe deasupra norilor zbârnâia un avion, bâzâitul surd al motoarelor lui a fost curand acoperit de cel al dieselelor submarinului. Brusc îi veni în minte Frenzel.

La dejun, fusese plin de bun dispozi ie, bucuros c sectorulă ţ ă lui era gata de plecare, c era sigur de buna func ionare aă ţ maşinilor. Deasupra cuşetei lui, Marshall remarcase fixate pe


perete fotografiile so iei şi copilului, un b ie el, şi i se strânseseţ ă ţ inima.

— Aici secundul, m auzi i, sir! Era Gerrard, la portavoce.ă ţ— Schimb m drumul: doi-sapte-noua; bineân eles dacă ţ ă

busola Liniei este bine verificat .ă— Î i mul umesc.ţ ţDar Marshall mai aştepta, convins c mai urm ceva; şi aşa aă ă

fost:— În ce priveşte matelotul bolnav, îmi pare tare r u, sir; a fostă

o prostie din partea mea s -l las s ias pe pasarel ...ă ă ă ă— Nu-i nimic, Bob; nu te mai gândi, cred c ai destule alteleă

pe cap.— Ave i dreptate, sir, destule.ţVocea mai pu in crispat , arata c Gerrard r sufl uşurat.ţ ă ă ă ă— Oamenii încep s se obişnuiasc cu nava şi trebuie să ă ă

recunosc c se l s uşor manevrat . S n-o deochem!ă ă ă ă ăCând s-a terminat convorbirea, Marshall reveni la gândurile

sale: oare Gerrard era preocupat de necazuri personale? Probabil c da: chiar pe timp de r zboi, chiria tot trebuia pl tit , facturileă ă ă ă achitate şi alte cumparaturi trebuiau f cute, chiar dac erauă ă modeste. Şi so ia lui, Valerie, era din nou singur ! Marshall seţ ă întreb dac ă ă îi pl cuse şalul pe care Gerrard îl cump rase laă ă Malta. Gândurile i-au fost întrerupte de o întrebare a lui Warwick.

— Crede i c o s ne apropiem mult de ei?ţ ă ă— De cine? De nem i? Ridicând din umeri, Marshall continu :ţ ă— Se prea poate. Şi dac se întâmpl , trebuie s te descurci.ă ă ă— Voi încerca, sir! Murmur Warwick.ă— Cred şi eu, interveni brusc Buck; cu oalele al nem eşti peţ ţ

el, o s semene cu un brav mic nem oi!ă ţMarshall aprob cu un gest din cap; aveau la bord o întreagă ă

colec ie de uniforme germane. Urmau s fie utilizate numai dacţ ă ă angajau o b t lie la suprafa şi de la scurt distan şi pentruă ă ţă ă ţă asemenea situa ie, Warwick era foarte potrivit.ţ

Devenind serios, Buck ad ug :ă ă— Nu- i bate capul Warwick! Sunt sigur c te vei descurca..ţ ăMarshall t cu, dar atitudinea prieteneasc a lui Buck dovedeaă ă

c nu era un insensibil, aşa cum îl crezuse;ă


— Î i convine, îi riposta Warwick lui Buck; cu torpilele tale, nuţ sunt probleme: magaoaiele alea nu trebuie s vorbească ă nem eşte şi nici alt limb !ţ ă ă

Submarinul c zu brutal în golul unui val si o perdea de miciă pic turi inunda suportul periscopului. Vremea se stric mereu şiă ă de ambele p r i ale provei nu se mai z rea nici urm de ă ţ ă ă ţ rmă . Lumina albastr din pupa Limei juca în toate direc iile şi Marshallă ţ ştia c cei de pe iahtul auxiliar se sim eau destul de prost. Şi-lă ţ imagin pe comandant sperând c cele dou ore urm toare voră ă ă ă trece f r incidente şi va veni momentul când, dup ce asista laă ă ă proba de imersiune a submarinului, putea s se întoarc laă ă ad postul portului.ă

Şi Marshall se gândea la imersiune. Trebuia executată neap rat, nu mai avea alt ocazie s probeze comportarea naveiă ă ă în prezen a unui martor. Dup care...ţ ă

Gonindu-şi gândurile, el ordon :ă— Schimba i pe cei de veghe şi stewardul s -mi aduc cevaţ ă ă

cald de b ut!ăÎşi imagina oamenii echipajului stând la posturi, supraveghind

aparatele şi manetele de comand , ascultând aten i b taiaă ţ ă motoarelor şi ritmul elicelor. Al ii, înc în repaos, aveau timp sţ ă ă gândeasc , s -şi treac în revist sim mintele, în timp ce fiecareă ă ă ă ţă minut îi desp r ea tot mai mult de „acas ". Peste câteva zile, seă ţ ă vor obişnui cu submarinul ca şi cu orice alt nav . Nu trebuiauă ă îns l sa i s se încread prea mult în abilitatea lor; ar fiă ă ţ ă ă primejdios, poate chiar fatal.

— Matelotul brevetat Churchill cere permisia s urce laă pasarel , sir.ă

Cel ce raport abia îşi st pânea râsul. Afectat la tuburileă ă lanstorpile, Churchill îndeplinea şi func ia de steward la careulţ ofi erilor. De la începutul r zboiului, to i surâdeau când i seţ ă ţ pronun numele ţă patronimic.34

— De acord.Curând, purtand o can şi paharele pe o tav sprijinit deă ă ă

piept, stewardul ap ru prin tambuchi, salut şi spuse:ă ă— Cacao, sir.

34 Aluzie la faptul c Winston Churchill Era în acea vrem prim-ministru al Marii Britanii.ă


Turn lichidul gros în paharele, privi cruciş spre „berbecii"ă rostogoli i pe suprafa a m rii şi blestem printre din i:ţ ţ ă ă ţ

— Lua-v-ar naiba!Ducând paharul spre gura, Marshall îl întreb :ă— Cum merge treaba, Churchill?Surprins, stewardul-raspunse, cu un v dit accent deă

cockney.35

— Straşnic, sir! Buc tarul preg teşte o friptur faină ă ă ă specialitatea lui!

Apoi coborî prin gura deschis a tambuchiului, în inu ce unulă ţ din cei de cart îl interpel :ă

— Salut din partea mea pe colegii dumitale din Consiliul deă r zboi!ă

Înainte de a dispare, Churchill replic :ă— Care eşti la, deşteptule!ăDup acest mic incident, Buck se adres lui Marshall.ă ă— Cred, sir, c n-o s avem dificult i cu torpilele Le-amă ă ăţ

verificat pe fiecare în parte, dar am auzit c şi nem ii auă ţ rebuturi...

Goli pe punte ultimele pic turi de cacao şi ad ug :ă ă ă— Dac îmi da i voie, Sir, m-aş duce s v d cum se prezintă ţ ă ă ă

situa ia la prova.ţ— Bun idee!ăMarshall ştia c inspec ia lui Buck va dezmor i pe torpilorii dină ţ ţ

prova, îi va împiedica s se lase fura i de gânduri. Mai târziu,ă ţ obişnui i cu marea, şi vor pune mai pu ine întreb ri, deocamdatţ ţ ă ă era preferabil s nu prea aib timp s gândeasc , la fiecare rotireă ă ă ă de elice care îi îndep rta de c mine, de familii şi prieteni:ă ă

Dup plecarea lui Buck, Warwick întreb :ă ă— Este adev rat ce-a spus, sir? Marshall lasa binoclul în jos:ă— Rebuturi, avem şi noi câteodat , greu ele aflat de ce. Seă

întâmpl !ăSe plec apoi asupra porta vocii:ă— Aten ie la vitez ! ţ ă Lima se mişc foarte încet şi, dac nuă ă

suntem aten i, o s trecem pe lâng ea, dep şind-o.ţ ă ă ăÎl auzi pe Starkie confirmând primirea comenzii şi repetând-o;

Gerrard şi Frenzel d deau desigur ordinele necesare. Devereauxă

35 Londonez de baştin , mai ales din estul oraşului.ă


se sprijinea cu ambele bra e pe mas h r ilor; deocamdat nuţ ă ă ţ ă avea nimic de f cut, privea cam cu dispre agita ia celorlal i.ă ţ ţ ţ

— Vom avea mult de furc , nu-i aşa, sir?ăMarshall îl privi pe Warwick, el pusese întrebarea:— Cred c da, sigur c vom avea probleme. Cu încetul le vomă ă

rezolva pe toate.În ochii sublocotenentului, Marshall citea o oarecare team peă

care nu trebuia s i-o alimenteze, ca s nu devin paralizant . Şiă ă ă ă nu trebuia ca Warwick s vad în comandantul s u o fiină ă ă ţă superioar , un erou neânfricat; tân rul trebuia s r mân elă ă ă ă ă însuşi, s -şi afirme propria-i personalitate. Schimbând subiectul,ă Marshall îl întreb :ă

— În afar de cursurile universitare, ce te mai intereseaz ,ă ă Warwick?

— Militez pentru pace, sir.Stânjeneala tân rului îl amuza pe Marshall, care surâse şiă

exclam :ă— Asta-i bun !ăPe m sur ce submarinul se dep rta de coast , deplasareaă ă ă ă

devenea tot mai anevoioas ; vântul se-nte ea, valuri tot maiă ţ multe br zdau suprafa a m rii, zgomotul lor acoperea pe cel ală ţ ă maşinilor. Pe pasarel , cei patru inşi se ag au cu ambele mâiniă ăţ de o elul umed al balustradei şi îşi încordau, picioarele ca s facţ ă ă fa bruştelor mişc ri ale navei.ţă ă

Ochii îi l crimau, totuşi Marshall se for s urm reasc pesteă ţă ă ă ă prova lumina Limei. Totul va merge mai uşor când, îşi vor m riă viteza. C ci ă U-Boot-ul era proiectat s navigheze rapid laă suprafa ca s -şi poat urm ri prad , s-o ajung la distanţă ă ă ă ă ă ţă convenabil , apoi s intre în imersiunea şi s atace. Judecândă ă ă dup reac iile propriului s u stomac, j Marshall îşi spuser ,ă ţ ă ă probabil, câ iva „boboci" din echipaj se sim eau teribil de r u.ţ ţ ă

Cele dou nave au ajuns, în fine, la locul convenit. F r aă ă ă înceta s observe iahtul balansându-se violent, Marshall spuse:ă

— Am ajuns.Apoi, aplecându-se asupra portavocii:— Totul este gata jos?— Gata, sir, r spunse Starkie; ceasul din postul central arataă

ora 19.00.


Marshall ordon :ă— Mesaj pentru Lima!Aşteapt ca Warwick s preg teasc lanterna pentruă ă ă ă

semnalizare:— Începem proba de imersiune! Ordon oamenilor de veghe:ă— Toat lumea jos de pe pasarel !ă ăEra nemaipomenit de calm, detaşat complet de toate.Pe mare, se v zu o lumin deplasându-se şi i se p ru c audeă ă ă ă

sirena iahtului dând un foarte scurt semnal.Warwick se gr bi spre tambuchiul de coborâre şi Marshallă

r mase singur. Încet şi calm, închise capacele celor două ă portavoci36, arunc o ultim privire în jur şi spre silueta abiaă ă perceptibil a Limei, apoi coborî şi învârti roata de blocare aă capacului superior. Dup care, f r grab , coborî scaraă ă ă ă alunecoas , la piciorul c reia aştepta un matelot pentru a strângeă ă în şuruburi capacul inferior. Acesta din urm f cu un zgomot surd,ă ă c atunci când afunzi o canistr goal în ap . Dup muşc turileă ă ă ă ă ă vântului şi şfichiuirile pic turilor de ploaie, în postul central deă comand Marshall sim i c obrajii încep s -i ard . Şi-a predată ţ ă ă ă impermeabilul umed unui matelot şi privi la cei din jur: micul Starkie la timon , atent, încordat; cei doi timonieri de la cârmeleă orizontale, cu capetele plecate asupra cadranelor; Gerrard în picioare, cu bra ele încrucişate, în spatele lui Starkie, cu rigla deţ calcul ieşindu-i din buzunarul tunicii; aşa cum şi-l închipuise, Devereaux se afla la masa h r ilor şi Frenzel observ atent tabloulă ţ ă de control, cu figura luminat de reflexele becurilor colorate.ă

— Totul în regul , Secundule?ăGerrard se întoarse spre Marshall, se vedea c e palid, cu totă

tenul bronzat.— Totul este gata, sir!Marshall se apropie de periscopul prova şi-l roti încet, cautand

s prind iahtul ă ă Lima, care ap ru ca o mas imprecisa la distană ă ţă de un cablu37.

— Manevra i cârmele orizontale prova!ţCoborî ocularul periscopului şi observ cârmele provaă

desf cându-se c dou bra e. Perechea pupa era deja în pozi ieă ă ă ţ ţ

36 Tuburi acustice pentru comunicare între diferitele puncte ale navei (T.S.A.).37 Unitate de m sur pentru lungimi, egal cu a zecea parte dintr-o mil marin , adic 185 m.ă ă ă ă ă ă


de imersiune. Dar trebuia f cut o prob complet , Cel pu in oă ă ă ă ţ dat :ă

— Ac iona i cârmele prova şi pupa, Secundule!ţ ţDin nou cârmele se mişcar de la pozi ia de urcare la cea deă ţ

imersiune, apoi revenir la orizontal . Un tân r mecanic r m seseă ă ă ă ă cu gura c scat la comandant, privindu-l la un iepure hipnotizat.ă ă Marshall îi zâmbi, dar tân rul r mase mai departe serios.ă ă

Privi din nou la cei din jur; atmosfera era c ldu , luminileă ţă str luceau, tricourile oamenilor erau înc curate, nemurd rite cuă ă ă pete de ulei.

– Cârmele prova şi pupa func ioneaz bine, sir, anun aţ ă ţ Gerrard.

Marshall se adres lui Frenzel:ă– Gata, şefule mecanic?Acesta aprob cu un gest scurt din cap. Marshall privi din nouă

prin periscop. Începea imersiunea. Totul era straniu de t cut,ă nimeni nu mişca în interiorul submarinului. Motoarele electrice preluau schimbul de la diesele.

– Gata pentru imersiune! Amândou maşinile încet înainte!ă Deschide i ţ purjele38! Coborâre la paisprezece metri!

Marshall observ cu aten ie cârmele prova, lasanduă ţ -se în jos ca nişte aripioare de peşte; se distingeau bine în valul spumos ce înso ea prova. Ca întotdeauna, spectacolul îl încânta. Prova coboraţ adânc, marea n v lea peste punte care se înclin sub picioare. Aă ă ă avut impresia c o âşnire de spum îi stropeşte figur şi, c deă ţ ă ă ă obicei, fu tentat să-şl in respira ia, c pentru a se feri de înec.ţ ă ţ ă Nava continua s se afunde, înghi it treptat de marea tot maiă ţ ă silen ioas sub valurile agitate.ţ ă

– Coborâ i periscopul!ţMarshall privi la indicatoarele de adâncime şi la cele dei

pozi ie a cârmelor. Gerrard manevra admirabil, calm, f r grab .ţ ă ă ă Privea acul mare deplasandu-se în raport cu adancimea. Când acesta se opri, cu voce grav , Gerrard anun a:ă ţ

– Paisprezece metri sir, cota periscopic . ă– Ridica i periscopul !ţ

38 Dispozitiv pentru evacuarea aerului din tancuri şi balastul, condi ie a intr rii submarinului în imersiuneţ ă (T.S.A.).


Şi Marshall inspecta din nou suprafa a marii Lima nu se maiţ vedea în întuneric, dar i se auzea uşor b t ile ritmice aleă ă maşinilor.

– Coborâ i periscopul! ţMarshall împinse manetele instrumentului în l caşurileă

respective:– Imersiune la dou zeci de metri! ăApoi aştept ; de la toate compartimentele veneau rapoarte laă

postul central prin interfon sau portavoci. Ascult vorbele,ă urm rind, în acelaşi timp, uruitul uniform nl motoarelor şi bâzâitulă sondei ultrason39.

Dou zeci de metri, sir! Raport Gerrard ştergându-şi frunteaă ă cu bra ul; nu se semnaleaz infiltra ii de apa.ţ ă ţ

– În sfârşit o veste bun ! Exclam , flegmatic, Deveraux.ă ăNici un comentariu.Conform instruc iunilor, men inur o jum tate de or urcaşiţ ţ ă ă ă

adâncime si viteza. Nava era stabil c o construc ie terestr , şiă ă ţ ă rapoartele diverselor compartimente nu semnalau vreo defec iune.ţ Dup ce a trecut timpul prescris pentru proba, Marshall ordonă ă

– Preg ti i ieşirea la suprafa ! Apoi semnal m Limei totulă ţ ţă ă este în regul şi pornim la drum, la suprafa .ă ţă

– Dr cia asta nem easca se comporta bine, remarc Gerrard.ă ţ ăMarshall aprob :ă– Aşa este. Vom intra în imersiune din nou înainte de zori.

Verific dac oamenii de cart cunosc perfect instruc iunile; aiciă ă ţ orice greşeal poate fi fatal !ă ă

Privi la oameni, unul dup altul.ă– Începând de acum, U-192 îşi reia curs . Cu o voce grav , dară ă

zâmbind, ad uga:ă– Sub o conducere cu totul nou !ă

** *

Marshall deschise ochii şi, timp de câteva minute, contempla curbura plafonului de deasupra cuşetei. Dup t cerea ce domnea,ă ă ştia ce se întâmpl : submarinul era tot în imersiune, nu se serviseă

39 Dispozitiv cu care se m soar adâncimile în timpul navigatiei tot pe baza unui semnal de ultrasunete.ă ă


înc micul dejun. L mpi a de citit aprins şi carnetul de note de peă ă ţ ă cuvertura îi dovedeau c asear adormise pe nesim ite. Pentru elă ă ţ nu exist interval între stare de veghe şi cea de somn, se deză -barase demult de asemenea lux. Constat c , în diminea a aceea,ă ă ţ pentru prima oar , la deşteptare nu se mirase descoperind tablaă curbat deasupra capului; ieri înc , aceasta îl surprinsese. Erau deă ă opt zile pe mare şi se obişnuise cu multe lucruri.

Îşi consult ceasul ora 6.00. De când se desp r iser de Lima,ă ă ţ ă majoritatea zilelor le petrecuser în imersiune, dar aproape toateă nop ile la suprafa pentru reânc rcarea acumulatorilor,ţ ţă ă supraveghind îns "multiplele semnale care? În întuneric, leă aminteau realitatea r zboiului.ă

În aceste opt zile înv ase multe lucruri folositoare pentruăţ sarcinile sale de comand şi în privin a noii misiuni a lui U-192.ă ţ Navigaser spre vest, p trundeau tot mai departe în Atlantic şi îşiă ă urmau drumul evitând marile îtinerarii ale convoaielor, ferindu-se de prieteni, ca şi de inamici, dirijindu-se numai dup instruc iunileă ţ secrete ce-i fuseser încredin ate. Statul Major al lui Browningă ţ lucrase bine, le predase traducerea codurilor şi jurnalelor de bord germane; din acestea din urm , Marshall aflase trecutulă submarinului, tot aşa de bine c propria sa via . Cu baza laă ţă Lorient pe coasta franceza, U-192 fusese tot timpul folosit în Atlantic pentru a distruge vase aliate, pân în ziua când repara iiă ţ urgente l-au constrâns s se întoarc la Kiel, adev ratul s u portă ă ă ă de domiciliu. Acolo, în timp ce era repus în stare de func ionare,ţ echipajul a fost dispersat şi repartizat altor unit i recent ieşite dinăţ şantierele navale. De fapt, istoricul lui U-192 seam n cu cel ală ă Tristramului, care şi el fusese trimis în mare doar cu scopul de a instrui echipajul pentru opera ii ulterioare. La întoarcere, dupţ ă terminarea cu bine a misiunii, U-192 urma s revin la Loriejită ă pentru a-şi relu locul al turi de alte nave consoarte.ă ă

Alt asem nare cu Tristram: matelo ii erau veni i deă ă ţ ţ pretutindeni şi avuseser parte de un antrenament doar par ial,ă ţ dar comandantul şi secundul erau oameni cu experien .ţă

Marshall îşi arunc privirea la şapc germana ag at înă ă ăţ ă cuierul de pe spatele uşii. Poate c va fi obligat s o poarte, clacaă ă alte şiretlicuri d deau greş. O încercase o singur dat cu coafa eiă ă ă


alb - semn distinctiv de comandant ele U-Boot - era foarteă ar toas .ă ă

Îşi umezi buzele uscate, în gâtlej sim ea parc un gust deţ ă motorin . P cat c au fost obliga i şi noaptea trecut s r mân înă ă ă ţ ă ă ă ă imersiune, dar siguran a trecea pe primul plan. U-192 se afla acumţ la vreo mie de mile la sud de Capul Farewell (Groenlanda) şi la o distan egal de insul Terra Nova (Canada). În p r ile acelea,ţă ă ă ă ţ inamic nu le erau doar germanii se puteau ciocni cu un ghe ar şi,ţ pentru a evita pericolul, era mai prudent s r mân în imersiune.ă ă ă

Prin pere i p trundeau acum zgomote de paşi şi z ng nit deţ ă ă ă vesela era vremea micului dejun, singura ocazie din timpul zilei când putea s stea de vorb concomitent cu majoritatea ofi erilor.ă ă ţ

Pe drum spre zona în care „vacile de muls" se întâlneau cu submarinele pe care le aprovizionau, au fost confrunta i cu toateţ necazurile obişnuite unei pirime c l torii supape defectate şiă ă deterior ri inexplicabile în circuitele electrice pe care au trebuit să ă le detecteze unul câte unul cu ajutorul lui Warwick şi al unuia din radio telegrafişti; ambii cunoşteau german şi să -au descurcat în instruc iunile nem eşti, aflate la bord.ţ ţ

Dup primele două ă-trei zile de mare, mul i din oameniiţ echipajului începuser s dea semne ale unei încrederi excesive.ă ă Era o experien neobişnuit se fereau de navele de patrulareţă ă engleze şi aliate, se scufundau îndat ce z reau un avion sauă ă auzeau doar uruitul unui motor de avion; toate acestea creau o atmosfer de „roman de aventuri", care îi ajut s uite de crudă ă ă ă realitate a misiunii lor.

Faptul c se cerea excesiv de mult fiec ruia avea influentaă ă asupra comportamentului. Cea mai mic tensiune d dea naştereă ă unui conflict. Dac cineva se prezent la cart cu o întârziere deă ă numai un minut, era privit duşm nos de cel pe care îl schimb ;ă ă ieşiri nejustificate, dar de-nteles. Echipajul nu va ajunge să formeze un tot unitar, nu se-va fi sudat, decât dup ce va fiă înfruntat inamicul.

Între Gerrard şi Devereaux a avut loc chiar un mic incident, din fericire repede aplanat. A fost provocat de o decizie luat deă Marshall la trei zile de la pornire. Vremea se ameliorase şi Atlanticul cenuşiu era br zdat de valuri mari, f r s fieă ă ă ă amenin toare. Aşa c Marshall ordonase un exerci iu deţă ă ţ


imersiune la mare adâncime, primul de acest fel întreprins de ei; proba important pentru orice submarin, cu atât mai mult pentruă U-192.

Trei sute cincizeci de picioare nu erau prea mult, c ciă submarinul fusese construit ca s suporte adâncimi şi mai mari dară într-o asemenea proba nimeni nu se simte la largul s u. Frenzel şiă electricianul şef urmau s se strecoare cu greutate pân înă ă col urile cele mai strâmte ale navei, în c utarea vreunui viciu deţ ă construc ie sau a unei infiltra ii de ap . Mul i din echipaj nu preaţ ţ ă ţ se sim eau în siguran la gândul c grosimea tablei corpuluiţ ţă ă rezistent nu dep şea un ă inci40.

Gerrard operase de multe ori pe Tristram la mare adâncime. Şi de data aceasta ca întotdeauna înainte de aceast prob , aă ă f cut multiple şi am nun ite - calcule cu rigla. Trebuia de câtevaă ă ţ ori pe zi verificat asieta navei consumul de combustibil puteaă provoca o pierdere de greutate care trebuia cât mai curând compensat . Mai trebuia s se in seama de schimb rileă ă ţ ă ă intervenite în greutatea rezervoarelor de alimente şi ap potabil ,ă ă precum şi de deplas rile simultane ale oamenilor, de exemplu,ă când se precipitau spre posturile de lupt . Un submarin a ieşit peă neaşteptate la suprafa în momentul lans rii torpilelor pentru cţă ă ă un secund neatent uitase s compenseze brusc reducere aă ă greut ii navei.ăţ

Din când în când, un scâr âit strident sau o trosniturţ ă însp imânt pe cei mai neexperimenta i membri ai echipajului.ă ă ţ Chiar la adâncime de numai o sut de picioare, fiecare ă yard patrat 41al suprafe ei navei suporta o presiune de dou zeci şi cinci toneţ ă de ap .ă

Când acele indicatoarelor de adâncime s-au imobilizat la diviziunea o sut cincizeci de metri, Gerrard a întrebat:ă

– Începem s urc m, sir? Devereaux a exclamat îns ironic:ă ă ă– Mi se pare c nu prea te sim i în siguran , Secundule?ă ţ ţăMarshall îşi d duse seama de antipatia existenta între cei doi.ă

Aflat la bordul lui U-192 de când a fost capturat, probabil că Devereaux sperase s devin el secund. Cât despre Gerrard, lungă ă ă campanie din Mediterana îl solicitase poate prea mult; ambele 40 Inci (inch) 2,54 'cm41 Yard (yard) = 0,914 m; yard p trat (squar yard) = 0,836 mă 2


motive îi p reau plauzibile lui Marshall, care las întrebarea luiă ă Gerrard f r r spuns, multuminduă ă ă -se a ordona calm:

– Verifica i toate compartimentele!ţDup care, a, aşteptat c r spunsurile s parvin prină ă ă ă ă

interfon. Nimic de semnalat. Constructorii de nave de la docurile din Kiel f cuser o treab bun . În acel moment, asupra cocii seă ă ă ă exercita o presiune total de optzeci de mii de tone - câtă deplasamentul marelui pachebot Queen Mary.

Totul era în regul , dar pentru Marshall nu se rezolvaseă problema esen ial trebuia ca fiecare s acorde o ţ ă ă încredere totală atât comandantului cât şi navei. Fiecare s în eleag c nu potă ţ ă ă supravie ui decât to i împreun , reuninduţ ţ ă -şi toate energiile. De asemenea, trebuia aplanata animozitatea dintre cei doi locotenen i, care se priveau cu ochi duşm noşi.ţ ă

Marshall ordona scurt :- Coborâm la o sut optzeci de picioare, Secundule!ă– Am în eles, sir!ţIar şi să -au auzit trosnituri. Sub efortul suplimentar cerut cocii,

se coşcovea pitura de pe pere i, câ iva fulgi ca z pada au zburatţ ţ ă prin interior. Submarinul a fost adus Ia orizontal şi în mintea luiă Marshall ap ru o nou compara ie. Deasupra capului, avea acum oă ă ţ coloan de ap de în l imea catedralei Saint-Paul din Londra.ă ă ă ţ Frenzel se întorsese, dup ce terminase inspec ia printră ţ -un examen serios al compartimentului pup : totul în stare perfect ,ă ă ca şi restul navei. Era satisf cut de toate, de corpul rezistent, ca şiă de maşini.

Cu o voce puternic , pentru a fi auzit de to i, Marshall declar :ă ţ ă– Acum, putem acorda deplin încredere navei noastre!ăReuşita imersiunii consolidase, încrederea echipajului, dar

între Gerrard şi Devereaux persista ostilitatea.Cu paşi abia auzi i, Churchill intra în cabin , intrerupindţ ă

gândurile lui Marshall referitoare la proba de imersiune. - S tr i i, sir!ă ă ţLâng cuşeta, el depuse o ceasca de cafea.ă - V rade i, în diminea a asta, sir?ă ţ ţMarshall se întinse, suspinând; înfofolit în puloverul gros, în

picioare cu cizme marin reşti, ar fi dat orice pentru o baie cald ,ă ă


un râs şi schimbarea îmbr c min ii. Dar, pe mare, toate astea erauă ă ţ o pierdere de timp.

– Nu voi lua o cafea, şi cu asta, gata. Ce mai este nou?Churchill îşi trecu palma peste barbie:– Totul în ordine, sir; calm şi linişte. Trecând prin postul

central, am v zut c ne afl m la dou zeci de metri adâncime; câtă ă ă ă face asta, în picioare?

Marshall zâmbi :– Şaizeci şi cinci, Churchill. E uşor de calculat, te vei obişnui,

repede, ai s vezi!ăAjuns la uş , Churchill spuse:ă– Poate, sir; dar de ce naiba nem ii ştia nu întrebuin eaz şiţ ă ţ ă

ei m suri obişnuite?ăMarshall a b ut cafeaua era cald , destul de bun , în orice cază ă ă

mai bun decât cea cu care se mul umise precedentul ocupant ală ţ cabinei; întreaga Germanie ducea mare lips de cafea. Dar a l sată ă repede ceaşca jos, c ci în difuzor se auzi :ă

– Comandantul este chemat la postul central! S rind dină cuşet , Marshall parcurse în fug scurtul culoar ce ducea la postulă ă central; ceaşca de cafea se rostogoli pe podeaua cabinei.

Buck, ofi er de cart, iţ -a raportat, grav:– Operatorul de la hidrofon a detectat ecouri pe verde-patru-

cinci, sir. Foarte slabe. Au disp rut, aproape imediat. Probabil,ă zgomote de elice.

Marshall se aplec asupra operatorului de la ă dispozitivul de ascultare 42înghesuit în minusculul sau compartiment, îl b tu încetă pe um r:ă

– Ce crezi, Speke?Operatorul de la ascultare se redresa şi îndep rta unul dină

receptoarele c ştii:ă– Nu sunt sigur, sir, a fost foarte imprecis un moment, am

crezut c este un banc de peşti.ăMarshall ordona lui Buck:– Claxonul imediat!La sunetul strident al claxonului, oamenii care nu erau de cart

s-au precipitat spre posturi. Mai palid ca de obicei. Gerrard sosi gâfâind în postul, de comand ă

42 Pentru reperarea direc iei şi t riei sunetelor sub ap (T.S.A.).ţ ă ă


- Echipajul-la posturile de imersiune, sir!Pe scaunul metalic, cu degetele uşor sprijinite pe spitele le

alam ale timonei, Starkie aştepta; nu să -ar fi spus c , o jum tateă ă de minut mai devreme, dormea profund.

Marshall îşi privi ceasul curând, va începe s se lumineze deă zi.

– Opri i ventilatoarele! Linişte complet în toat nava!ţ ă ăFoarte calm, Gerrard întreb :ă– Ce crede i, sir? Marshall ridic din umeri:ţ ă– O eroare, probabil; vom încerca s ne l murim cuă ă

periscopul.Gerrard repet :ă– Adâncime periscopic !ăMarshall se apropie de aparat; auzea aerul comprimat

p trunzând în tancuri.ă– Încet! S nu urc m prea repede! Sus periscopul! Ridicândă ă

bra ul, repet :ţ ă– Încet!Când periscopul începu s se ridice în l caşul sau, Marshall seă ă

aplec şi apuc cele dou manete aparatul era cald, anumeă ă ă înc lzit, pentru a preveni aburirea lentilelor.ă

– Încet!Privi prin ocular şi z ri o slab lumin cenuşie deasupra unuiă ă ă

clocot de bule de aer şi spum ; obiectivul periscopului ieşea laă suprafa .ţă

– Suntem la adâncime periscopic , sir. Vocea lui Gerrard eraă doar o şoapt .ă

Complet aplecat, Marshall rotea încet instrumentul al c ruiă obiectiv era acoperit cu stropi fini de ap . Nu se vedea nimic.ă

– Ridica i complet!ţMarshall se redres , urm rind mişcarea ascendent aă ă ă

periscopului. Sim ea c to i cei din jur îi pândeau impresiile peţ ă ţ figur şi comentau cu voce joas , în timp ce el inspecta suprafa aă ă ţ m rii.ă

– Se vede o nav , anun el; st nemişcat .ă ţă ă ăPotrivi obiectivul la m rire maxim şi priveliştea îi t ieă ă ă

r suflarea nava eraă -un cargou, puternic înclinat şi coca. Lui prezenta o gaur prin care putea trece un autobuz.ă


Un subofi er care urm rea citirile pe cercul gradat alţ ă periscopului anun a:ţ

– Nava se afla la Verde-trei-cinci, la distan de... Dar Marshallţă îl întrerupse.

– E pe cale s se scufunde z resc dou b rci acostate deă ă ă ă -a lungul ei.

Nu-şi putea dezlipi ochii de la drama care se derula de pe pun i, siluete se aruncau în marea cenuşie, bântuit de hul ; alteleţ ă ă înotau c tre cele dou b rci de salvare, teribil de înc p toare. F ră ă ă ă ă ă ă îndoial , cargoul r m sese în urma unui convoi şi echipajul f cuseă ă ă ă încerc ri disperate saă -l salveze; bie ii oameni, cine ştie câte mileţ vor trebui s r t ceasc pân vor fi salva i, dac vor fi vreodat !ă ă ă ă ă ţ ă ă Obiectivul devenise obscur, parc n p dit de lapovi . Marshall seă ă ă ţă dep rta de periscop.ă

– Arunc şi dumneata o privire, Secundule!ăCargoul era englez, vechi sit pr p dit. Se îndrepta probabilă ă

spre portul unde trebuia reparat, când, ap rut ele cine ştie unde,ă ă o torpil ...ă

– Ecoul pe care i-ai auzit, îi spuse Marshall lui Speke, fost probabil, de la submarinul atacant. A r mas cât va timp la pând ,ă ă pentru cazul când o alt nav ar veni În ajutorul victimei.ă ă

Marshall privi, spre Gerrard, care era tot aplecat la periscop; vorbi, f r a se adresa cuiva anume.ă ă

– Ar fi poate cazul s vedem ce se mai întâmpl . Cu voceă ă surd , Gerrard întreb :ă ă

– V referi i, sir, la Nenoroci ii aceia de naufragia i? ă ţ ţ ţDar Marshall continu , hot rât, f r să ă ă ă ă-i r spund direct:ă ă– Poate c U-Bootă -ul se mai învârteşte înc prin împrejurimi;ă

dac ieşim Ia suprafa , ne atac imediat.ă ţă ăAd ug , cu voce joas :ă ă ă- Nu putem face nimic, Bob!A urmat o t cere ap s toare. Chiar Starkie să ă ă -a rotit pe scaun

pentru a privi la comandant; vorbele lui, parc îi transformaser peă ă to i în stane de piatr . ţ ă

- Sir, exclam Devereaux, nuă -i putem l sa s piar ! Marshallă ă ă apuca manşetele periscopului şi, imprimând aparatului o mişcare de rota ie, inspect repede marea şi cerul marea era pustie, cerulţ ă


cenuşiu, probabil era frig Etrava ruginit a cargoului ieşea acumă din ap , parc tras de invizibile parâme. A l sat în jos manetele.ă ă ă ă

– Coborî i periscopul! Merse la hart :ţ ă– Ne scufund m la dou zeci de metri! Noul cap, doiă ă -patru-

zero! M rim viteza timp de o or ca s câştig m timpul pierdut!ă ă ă ăÎşi ascult cu mirare propria sa voce: rece, egal , f r pic deă ă ă ă

emo ie. Cum era în stare s fie atât de calm, când cu întreaga saţ ă fiin ar fi dorit s ias la suprafa ca s ia la bord pe neferici iiţă ă ă ţă ă ţ naufragia i?ţ

– Dar, sir, spuse Devereaux, dac ..: Marshall îl întrerupse şi iă se adres brusc:ă

- Nici un dar, nici un dac , Locotenente! Crezi c iau decizia cuă ă inima uşoar ? Judec , îns , înainte de a face pe eroul cavaler!ă ă ă

Pe cadrane, acele se mişcau încet.– Dou zeci de metri, sir; drum doiă -patru zero.Un zgomot surd a str b tut coc , apoi să ă ă -a auzit un enorm

vuiet care p rea c nu se mai termina: nava se rupea în dou ,ă ă ă înainte de a fi inghitita de mare.

Ochii lui Marshall i-au întâlnit pe cei ai lui Gerrard; secundul în elegea mai bine decât oricine. În ochi, Marshall iţ -a citit ruşine şi triste e şi c îl comp timea, pe el, comandantul, ştiind cât îl costaţ ă ă decizia pe care numai el o putea lua.

– Liber de la posturile de imersiune!S-a aşternut o t cere grea şi Marshall p r si postul central.ă ă ă

CAPITOLUL 4

"ATACA I"Ţ


Marshall intr în careu şi trase în urma sa perdeaua,ă acoperind cadrul uşii.

- Bun ziua! Lua i loc, v rog. A aşteptat ca cei patru ofi eri să ţ ă ţ ă se aşeze şi ca Warwick s netezeasc col urile h r ii pe care oă ă ţ ă ţ întinsese pe mas . Sub unica lamp din plafon, figurile ar tauă ă ă obosite şi surmenate, iar mişc rile apatice.ă

Dincolo de perdeaua care unduia încet, se auzea vocea severă a lui Buck, dojenind pe unii din oamenii s i de la cârmele deă imersiune. În rest, în toat nava domnea o t cere deplin .ă ă ă Motoarele b teau în ritm lent, deoarece nu li se cerea decât oă vitez de patru noduri şi submarinul era parc imobil sub ap .ă ă ă

Marshall privi pe rând la fiecare din ofi erii s i, încercând s leţ ă ă ghiceasc gândurile, starea lor sufleteasc .ă ă

Dou zeci şi nou de zile! Se aflau pe mare de dou zeci şiă ă ă nou de zile şi, dup cum m rturiseau fizionomiile, fiecare dină ă ă aceste dou zeci şi nou de zile l sase urme adânci. A fost laă ă ă început agita ia plec rii, la pilotajul Limei, spre largul m rii. Aţ ă ă urmat tensiunea nervoas a primei imersiuni. Mai târziu, mai ales,ă oribila necesitate de a abandona tragicului s u destin cargoul înă agonie, aceasta cauzându-le un sentiment general de frustrare şi decep ie. Se sim eau izola i de restul lumii, rup i de realitate.ţ ţ ţ ţ

La cota periscopic , ca şi la suprafa , au urm rit continuuă ţă ă semnalele lansate de alia i, de surse inamice sau neutre. Nuţ -i interesa nici unul. Apeluri de ajutor de la nave comerciale în primejdie, instruc iuni de la Cartierul general german cţ ă submarinele s vâneze departe în Atlantic, apoi mesaje trunchiateă emise de nave de r zboi şi de avioane, toate se succedau aproapeă f r întrerupere, Pe m sur ce zilele treceau, Marshall ajunsese să ă ă ă ă se întrebe dac misiunea lor avea vreun sens. Poate c Înaltulă ă comandament german îşi modificase planurile de aprovizionare a U-Boot-urilor sau descoperiser c un inamic se introdusese înă ă sistemul lor. În ultima ipotez , poate chiar c îl şi c utau, dină ă ă vân tor, poate devenea vânat...ă

În interiorul submarinului, aerul era umed şi în crit.ă Veşmintele mototolite se lipeau de trupuri, sporind atmosfera deprimant cauzat de nesiguran a aştept rii îndelungate.ă ă ţ ă

Marshall îşi aplec privirea asupra h r ii U-192 se afla acumă ă ţ aproximativ la dou sute de mile la sud de Bermude şi la o mie deă


mile la est de coasta Floridei. Cu o or înainte, submarinul seă ridicase la cota periscopic şi Marshall avusese ocazia să ă contemple un spectacol minunat acoperit de o cea uşoar ,ă ţă ă marea era plat , verde pal, reflectând razele soarelui şi aruncândă în obiectivul periscopului milioane de diamante str lucitoare. Ceă pl cut ar li fost s ias la suprafa şi s profite de aerul proasp t,ă ă ă ţă ă ă învior tor, de care to i aveau atâta nevoie De aproape trei zile seă ţ aflau în imersiune, mereu în stare de veghe, în timp ce se apropiau de zona întâlnirilor. Era pentru a doua oar , c ci prima loră ă tentativ , la vreo dou sute de mile mai la sud, cu toate c ut rileă ă ă ă atente, nu se soldase cu nici un rezultat. Au recep ionat mesajeţ despre un puternic atac inamic dat în sud împotriva unui convoi şi Marshall presupusese c , vaca de muls", dac nu se mai afl prină ă ă împrejurimi, va veni acolo unde putea fi cel mai de folos, adică exact în zona în care şi ei se g seau. Acum îns nu mai era sigură ă de juste ea ra ionamentului s u.ţ ţ ă

– Am convocat aceast şedin pentru a v pune la curent cuă ţă ă situa ia.ţ

Privi la degetele lui Gerrard care b teau darabana pe hart .ă ă– Şi v rog să ă-mi spune i p rerea voastr . Devereaux luţ ă ă ă

primul cuvântul:– Mi se pare, sir, c am ratat întâlnirea pe care o aşteptam.ăAşez vârful unui creion pe hart , de cealalt parte aă ă ă

Atlanticului.– Dup informa iile ce de inem, o a doua „vac de muls"ă ţ ţ ă

opereaz probabil pe aici, în largul portului ă Free-town43. De ce nu mergem s-o c ut m? N-ar fi bine s ne scape amândou !ă ă ă ă

Gerrard replic imediat:ă– Nu-i aşa de simplu! Suntem de o lun pe mare, dacă ă

travers m Atlanticul, şi nu g sim nava cealalt , abia vom mai aveaă ă ă carburan i ca s ne întoarcem acas . În orice caz este sigur c nuţ ă ă ă vom avea destul ca s ne reîntoarcem aici şi s c ut m pe cel laltă ă ă ă ă p c tos!ă ă

Cu un surâs amabil, Devereaux r spunse:ă– Ştiu toate astea, Secundule, ui i c sunt ofi er eu naviga ia!ţ ă ţ ţMarshall interveni:

43 Port la Atlantic, ast zi capitala statului Siera Leone din Africa Occidental .ă ă


– În orice caz, sunt de acord cu cele re spui dumneata, Secundule. Decât s alerg m dup umbre de la o margine la alta aă ă ă Atlanticului, prefer s r mânem aici, unde mai avem o şans ca să ă ă ă d m o lovitur .ă ă

Rezemat pân atunci de perete, Frenzel se aplec şi se sprijiniă ă cu ambele mâini de mas :ă

– Nu prea sunt de acord, sir, cu o imersiune prelungit .ă Trebuie urgent s aerisim nava şi s reânc rc m acumulatorii. Maiă ă ă ă târziu, în caz de necazuri, vom avea nevoie s dispunem deă întreaga noastr capacitate.ă

Ridic privirea spre becul solitar din plafon:ă– Am redus înc lzirea, luminatul şi ventila ia, atât cât a fostă ţ

posibil ca s nu exasperez echipajul. Nuă -mi cere i mai mult!ţ– S-a în eles.ţMarshall se îndrept de spate şi c ut s reflecteze cât maiă ă ă ă

adânc. Lui îi revenea s ia o decizie; dar care? Dac ar fi angajat înă ă lupt direct cu inamicul, echipajul ar reac iona cu totul altfel. Dară ă ţ îşi d seama c situa ia devenea intolerabil , chiar pentru vechiiă ă ţ ă submarinişti.

Cu o s pt mân înainte, au întâlnit o nav neutr şi, pentru aă ă ă ă ă întrerupe monotonia unei existen e prea calme, Marshall aţ ordonat, simularea unui atac asupra ei. Era noaptea şi au prins „inamicul" în periscop; se minunase de încrederea naiv aă c pitanului respectiv: marele pavilion suedez, zugr vit pe bordaj,ă ă era din belşug luminat, pe pun i şi prin hublourile cabinelor seţ vedeau tot felul de lumini. Cum era posibil s fie atât deă încrez tor? În timp ce oamenii s i îndeplineau „în joac " gesturileă ă ă unei lupte, Marshall i-a privit şi to i iţ -au p rut anima i de un fel deă ţ bucurie s lbatec , pe care şi el o împ rt şea. Dac ar fi ordonat laiă ă ă ă ă Buck s lanseze torpile, era sigur c ar fi fost ascultat. În viitoareaă ă r zboiului, este dificil s te opreşti a ac iona în modul care aă ă ţ devenit o a doua natur .ă

– Astă-sear vom ieşi la suprafa , îi spuse lui Buck; aici, suntă ţă aproape sigur c nu întâlnim patruloare aliate. Dar ne afl m înă ă zona întâlnirilor inamice şi vreau s evit orice risc: nu ne vom ar taă ă decât când vom fi siguri c suntem în contact cu „vaca de muls".ă Dac ieşim la suprafa în mijlocul unui cârd de U-Bootă ţă -uri sau


chiar sub nasul unuia singur, ne va fi destul de greu să-i explic mă ce inten ii avem.ţ

– Am putea spune c neă -am r t cit, remarc Warwick,ă ă ă zâmbind.

Marshall surâse; cel pu in, Warwick îşi p stra bun dispozi ie.ţ ă ă ţ Îşi consult ceasul; în curând va fi amiaz , or când „vaca deă ă ă muls" îşi semnaleaz de obicei prezen a printră ţ -un mesaj discret destul de puternic ca s fie auzit de U-Bootă -urile care evolueaz înă împrejurimi, dar prea slab pentru a fi captat de puternicele sta iuniţ de radio goniometrie de pe continentul american. Evident, numai dac „vaca de muls" se afl efectiv în zon şi c pitanul ei ar fiă ă ă ă liniştit în privin a propriei securit i. C ci nu er o glum s execu iţ ăţ ă ă ă ă ţ croaziere în Atlantic cu o înc rc tur egal cu o bomb uriaş .ă ă ă ă ă ă

Devereaux se adres lui Warwick:ă– Spune-mi, Sublocotenente, eşti sigur c te po i descurca înă ţ

codurile lor de semnale? Emi toarele radio îşi îndeplinescţă misiunea, dar dumitale î i revine sarcina s interpretezi mesajele.ţ ă

Era aproape o acuzare, dar Warwick nu se tulbur .ă– M-am verificat de mai multe ori, r spunse el calm; dacă ă

nem ii şiţ -ar fi schimbat codurile, aş fi observat.A intervenit Gerrard:– Lasă-l în pace! În orice caz, nimeni dintre noi nu-l putem

înlocui, aşa c nuă -l mai bate la cap!Marshall îşi încrunt sprâncenele dihonia dintre cei doi ofi eriă ţ

persista. Se gr bi s intervin :ă ă ă– Dac noi to i ne facem datoria...ă ţBrusc, transmis prin difuzor, vocea lui Buck curm discu iaă ă ţ

din careu care se cam înfierbântase:– Comandantul la postul central!Marshall se ridic , d du la o parte perdeaua de la uş şi,ă ă ă

urmat de ceilal i, alerg spre postul central, singura înc pere deţ ă ă pe nav bine luminat .ă ă

– Ascult toarele detecteaz ecouri slabe la doiă ă -cinci-zero, sir, anun scurt Buck.ţă

Imperturbabil, Marshall se apropie de operatorul aplecat asupra aparatelor sale; din nou, de serviciu era Speke.

– Despre ce este vorba, Speke?


Interpelatul ridic din umeri, dar continu s priveasc atentă ă ă ă cadranele.

– Ecouri foarte slabe, sir; provin de la o singur elice, ună Diesel.

– Bine; urm reşte mai departe!ăMarshall c uta s nu lase s i se vad decep ia navaă ă ă ă ţ

semnalat nu putea fi un mare submarin ca „vaca de muls".ăÎn spate, îl auzi pe Warwick spunând, cu oarecare ezitare:– Pun r m şag c e vorba de un U-Boot atins în cursul ataculuiă ă ă

asupra unui convoi; caut un camarad care să ă-i dea ajutor.Auzindu-l, Marshall îi arunc o privire rapid , facanduă ă -l pe

tân r să ă-şi lase ochii în jos.- Ce-ai spus?Warwick înghi i în sec şi se bâlbâi, stânjenit c to i din jur îlţ ă ţ

priveau:– Credeam numai c ...ăDar Marshall îl întrerupse, punându-i o mân pe bra :ă ţ– Eşti tân r, Sublocotenente, tân r şi f r experien . Apoiă ă ă ă ţă

continu , cu voce mai pu in sever .ă ţ ă– Dar se prea poale s ai dreptate.ăWarwick se înroşi şi îşi mişc încurcat picioarele pe podeauaă

metalic , Adresânduă -se lui Buck, Marshall ordon :ă– Schimba i drumul ca sţ ă-l intercept m şi suna i alarma îă ţ

Dup care, t cere absolut în toat nava!ă ă ă ăÎl re inu un moment cu mâna pe Buck:ţ– Şi toat lumea s nu uite: dac avem deă ă ă -a face cu un U-Boot

avariat venit la întâlnire cu „vaca de muls", trebuie s ac ion mă ţ ă repede, s nuă -i l s m timp să ă ă-şi alerteze camarazii prin radio!

Privi în ochii lui Buck:– Trebuie deci c atacul s fie perfect executat! Buck d du dină ă ă

cap în semn de în elegere; un început de barb îi îmblânzeaţ ă conturul figurii;

– Am în eles, sir.ţ– Drum doi-cinci-zero, sir! Anun timonierul.ţă– Foarte bine! Claxonul!Trezi i din somnul greoi din cauza aerului îmbâcsit, oamenii,ţ

înc z p ci i, se precipitau spre posturile respective. Marshall sim iă ă ă ţ ţ c propriaă -i oboseal se risipea, ca dup un vis provocat de febr .ă ă ă


Gerrard raport :ă– Totul e gata pentru atac, sir!Marshall privi ceasul din postul central 11:55. Ordon :ă– Imersiune la cota periscopic , Secundule! Încet! Pe buzeleă

lui Gerrard se schi a un început de surâs.ţF r îndoial , gândi Marshall, ca şi mine, îşi aminteşte de alteă ă ă

atacuri. Acelaşi episod, dar alt pies ."ă ăApoi se ghemui al turi de pu ul periscopului, c utând să ţ ă ă-şi

st pâneasc propriile reac ii, ritmul r sufl rii, chiar b t ile inimii.ă ă ţ ă ă ă ă– Paisprezece metri, sir!– Ridica i periscopul! Nu prea repede!ţAplecându-se, Marshall îşi sprijini fruntea de garnitur deă

cauciuc a ocularului şi z ri lumina soarelui coborând spre el ună vârtej de bule argintii, apoi str lucirea orbitoare a zilei, cândă obiectivul aparatului a ieşit la suprafa .ţă

– Men ine i aşa periscopul!ţ ţ„Acum, încet, s nu ne gr bim!" gândi pentru sine Marshall. Aă ă

rotit aparatul; str b tând cea a, soarele str lucea peste o hulă ă ţ ă ă lung , p rând a fi format din lichid verde. A avut impresia că ă ă ă simte c ldura razelor solare mângâinduă -i obrajii şi pe buze salinitatea aerului proasp t. Cu ochii mereu la ocular, întreb :ă ă

– Ce-a i mai detectat?ţ- La fel ca mai înainte, sir semnate foarte slabe. Vocea lui

Speke era calm , nu se sim ea nici urm de emo ie. „Lucru bun",ă ţ ă ţ gândi Marshall.

– Ridica i complet periscopul!ţMarshall se redres , pe m sur ce periscopul se în l a încetă ă ă ă ţ

din locaşul s u. A aruncat o privire spre cer: nu se aştepta laă apari ia vreunui avion, era nevoie de ele în al le p r i şi coastaţ ă ţ american era departe. Totuşi, trebuiau s fie vigilen i. Nu eraă ă ţ exclus existen a unui portavion în împrejurimi sau a unuiă ţ hidroavion din escorta unui convoi. Manevrând aparatul pentru m rire maxim , Marshall dirija obiectivul spre propria sa prov ,ă ă ă înc sub ap . Pe suprafa a m rii era un nor des de cea , f cândă ă ţ ă ţă ă observarea imposibil .ă

– Coborâ i periscopul!ţMarshall abandon aparatul şiă -şi trecu mâna peste b rbie; eraă

aspr ca glaspapirul.ă


– M reşte viteza la şapte noduri, Secundule! Dac nu suntemă ă aten i, ne scap p c tosul!ţ ă ă ă

Periscopul cobora în l caşul s u cu un clinchet discret; brusc,ă ă Warwick, cu un receptor la ureche, strig tare, ca şi cum să -ar fi adresat unor surzi:

– Semnal radio, sir!De la masa de atac, Buck strig :ă- Relevmentul, pentru Dumnezeu!Conştient c nu fusese destul de prompt, Warwick îi r spunse:ă ă– Aproape la fel cu al celuilalt vas scuza iţ -m ! Marshall merseă

s consulte harta.ăDetectau zgomote provenind de la o singur elice aă

submarinului avariat, dar nimic de la „vaca de muls"; probabil că aceasta se afla drept înaintea lor, dincolo de U-Boot-ul avariat.

Ordon :ăFi i gata! Amândou maşinile pe drum, înainte! Coborâ i laţ ă ţ

dou zeci de metri!ăRa ionând cu glas tare, el continu :ţ ă– Ne vom apropia cât mai mult posibil de prima nav , apoiă

ieşim la suprafa . Trebuie s m rim viteza, s ne apropiem câtţă ă ă ă mai mult, „vaca de muls" ar considera suspect un submarin german ap rând pe neaşteptate la suprafa ; ea ar ştergeă ţă -o imediat l sând pe avariat s se descurce cum o putea.ă ă

În fa a tabloului de control, Frenzel era absorbit în calcule şiţ supozi ii; în imersiune, chiar for ând viteza la maxim, submarinulţ ţ lor avea nevoie de cincisprezece minute ca s parcurg dou mile.ă ă ă Şi câte nu se puteau întâmpla în cincisprezece minute!

– Dou zeci de metri, sir; drum doiă -cinci-zero. Timonierul vorbise foarte calm ca şi comandantul, poate c era bucuros c , înă ă fine, aveau ceva de f cut.ă

Marshall c uta să ă-şi st pâneasc nervii. Cu mâinile sprijiniteă ă de marginea mesei h r ilor, privea cum secundele treceau peă ţ ceasul din perete, unele dup altele, formând minute. Oareă secundele erau mai gr bite decât b t ile inimii sale?ă ă ă

– Distan a, anun Speke, este probabil de circa şase mii deţ ţă yarzi, sir. E greu de precizat, nava nu are decât un diesel şi este se pare destul de paradit .ă


Şase mii de yarzi, cam trei mile Marshall gândi c , dac nu eraă ă cea , lţă -ar fi putut vedea pe german dar pentru a-l ataca, era încă prea departe. Nu trebuia s se ocupe prea mult de submarinulă avariat care abia îşi tr gea sufletul; era destul de aproape, cu oă singur salv îl putea da la fund, f r ca cei de la bord să ă ă ă ă-şi dea seama ce se întâmpl . Dar în primul rând îl interesa.. vaca deă muls" aceasta trebuia lovit cu o lovitur precis , lansat - exact.ă ă ă ă

– Dieselul navei avariate a stopat, sir.– La naiba!– Marshall mai arunc o privire prin periscop, apoi reveni laă

hart . Îşi imagina situa ia probabil c submarinul germană ţ ă observase.. vaca de muls" Oamenii ei ele veghe, f r îndoială ă ă zdrobi i de oboseal , z riser cu bucurie coca masiv a.. vacii deţ ă ă ă ă muls" şi sperau c la bordul ei se şi f ceau preg tiri pentru ca s liă ă ă ă se pompeze carburant; li se vor da alimente, îmbr c minte curată ă ă şi piese de schimb, pe care mecanicii specialişti afla i la bordul eiţ le vor monta acolo unde era nevoie. Poate c le va trimite şi ună medic pentru bolnavi şi r ni i...ă ţ

Aproape f r să ă ă-şi dea seama, Marshall se auzi spunând:– Aten ie, ieşim la suprafa ! R mânem pe motoareleţ ţă ă

electrice, dar s fhn preg ti i s trecem pe diesele, îndat ce. Vomă ă ţ ă ă fi observa i. Dac rat m lovitura, nu vom mai avea alt ocazie!ţ ă ă ă

Privi figurile celor din jur, toate îndreptate spre el, atente şi grave.

– Warwick, adună- i echipa de artilerişti; controleaz ca to i sţ ă ţ ă poarte c şti şi veste de salvare germane!ă

Ordon lui Churchill, care st în picioare lâng masa de atac:ă ă ă– Adu-mi şapca nem easc !ţ ăMarshall era sigur c to i lă ţ -au în eles; ştiau c , executat deţ ă

foarte aproape, atacul va fi rapid şi periculos. Churchill se dep rtaă gr bit şi Marshall se adres lui Gerrard:ă ă

– Dac se dau la noi când suntem la suprafa , intri înă ţă imersiune, Bob... şi cât mai adânc! Uit de oamenii surprinşi peă punte, nu încerca să-i salvezi! Scufundă-te, cât po i de repede!ţ

– Am în eles, sir, aprob Gerrard cu gravitate.ţ ă– Şi nu va mai fi cazul s te ocupi de alte întâlniri cu, vaci deă

muls"; dac rat m ocazia de acum, vom fi h itui i de toate U-Bootă ă ă ţ -urile" aflate de aici pân la Pasul Calais.ă


Apoi Marshall îşi atârn binoclul de gât, lu de la Churchillă ă şapca alb şiă -şi plimb vârful ar t torului peste emblemaă ă ă decolorat de soare, un vultur cu svastica în gheare.ă

– Gata?– Gata, sir.Aruncând o privire asupra postului central, Gerrard continu :ă– Aşa cum a i ordonat atac la suprafa cu şase tuburiţ ţă

lanstorpile, ac iune* de artilerie numai în ultim instan .ţ ă ţăRidicând capul:– Doamne! Grea meserie ne-am ales!Aten ia lui Marshall iţ -a fost atras de un zgomot de paşi venită

de sub turel era Warwick cu echipa lui de artilerişti. Unii dintre eiă râdeau copil reşte când îşi puneau în cap c ştile nem eşti şiă ă ţ îmbr cau vestele de salvare oranj, aşa cum purtau oamenii de peă pun ile U-Bootţ -urilor. Nici un detaliu nu trebuia neglijat. Niciodată Warwick nu-i p ruse atât de tân r şi multe depindeau de sângeleă ă rece şi priceperea lui! Calm Marshall ordon :ă

– Preg ti i tunul, îndat ce ieşim la suprafa ! Oamenii s steaă ţ ă ţă ă pe lângă-el, f r s se arate c sunt preocupa i de ceva! Dar gataă ă ă ă ţ s intervin , la nevoie!ă ă

Ridicând vocea:- Acelaşi lucru pentru cei de la mitraliere! Este normal ca un

U-Boot ieşit la suprafa s fie preg tit pentru ap rare, dar cuţă ă ă ă m sur !ă ă

To i priveau spre el, suda i acum întrţ ţ -o singur voin , cuă ţă figurile b rboase încordate. Marshall continu :ă ă

- Revenim din nou la cota periscopic !ăPuntea se ridic foarte încet, aerul comprimat p trundea înă ă

balasturi. Îi trecu prin minte Browning ce-ar fi gândit despre toate astea Buster, Gur Mare?ă

– Paisprezece metri, sir.Îşi umezi buzele. În compartimentele submarinului to iţ

aşteptau s înceap ac iunea. Se stabileau devierile pentru fiecareă ă ţ torpil , toate se puneau la punct. Germanii perfec ionaseră ţ ă submarinele lor adaptându-le pentru lansarea în evantai. În timp ce un submarin englez trebuia s schimbe de cap în momentulă lans rii fiec rei torpile, U-Bootă ă -urile erau prev zute cu ună dispozitiv special care le permitea ca fiecare lovitur s fieă ă


executat individual pe relevmente diferite, f r s fie nevoie să ă ă ă ă se modifice direc ia navei. Poate c antrenamentul la care Buck îşiţ ă supusese oamenii va da roade.

Marshall a aşteptat, num rând secundele, apoi se aplecă ă asupra instrumentului şi r sufl uşurat: inamicul era acolo!ă ă

– Patru sute yarzi distan , sir! Se auzi vocea calm a lui Buck;ţă ăMarshall înregistra mintal anun ul, dar nu r spunse. Observaţ ă

ridicându-se prin cea a slab turela submarinului german, parcţ ă ă detaşat de corpul navei sau de alt funda ie. Era mai mic decâtă ă ţ ă cea a submarinului lor şi de un cenuşiu murdar în lumina filtrat aă soarelui. Cu obiectivul la putere de multiplicare maxim seă distingea rugin şi depunerile de pe tabl ; îi lipsea o por iune dă ă ţ in parapet, semn c recent purtase o b t lie. ă ă ă

- Jos periscopul!Apoi, se îndrept spre scar ;ă ă– Deschide i capacul inferior!ţA urcat primele sc ri, cu artilerişti! Gr mad în urma lui.ă ă ă

Auzea zgomotul respira iilor lor în spa iul strâmt al urcuşului prinţ ţ turel . A apucat volanul capacului superior şi a sim it o ploaie deă ţ pic turi de ap pe încheieturile mâinilor. Cineva iă ă -a prins ferm gleznele pentru a preveni orice întâmplare un comandant de submarin a fost propulsat afar prin tambuchi, înainte caă presiunea s se echilibreze. A observat pe o treapt , la în l imeaă ă ă ţ gleznei, mâna lui Warwick, mic şi alb aproape ca de copil.ă ă Marshall a inspirat adânc şi a ordonat cu voce tare;

– La suprafa !ţăAproape imediat a auzit parc departe, jos, ordinul repetat deă

Gerrard. Încordat, Marshall a învârtit volanul greu. Când s-a deschis capacul, a sim it pe figur o împroşc tur de apţ ă ă ă ă înghe at . Ajuns pe punte, gr tarul acesteia tocmai ieşise din apaţ ă ă care înc se mai scurgea gâlgâind prin drenaje. Cu cârmeleă orizontale la eleva ie maxim , corpul submarinului ap rea înţ ă ă lumina soarelui. Marshall alerg la prova pasarelei; din balasturi şiă tancuri ieşea clocotind ap înspumegat , l sând s apar tunul şiă ă ă ă ă puntea, precum şi sârma anti-plas , dincolo de care se vedeaă cel lalt U-Boot, avariatul, cam la travers şi foarte aproape.ă

Prin binoclu, Marshall îi vedea pasarela înc abură indă. Un ofi er îşi potrivea binoclul în direc ia neaşteptatei lor apari ii;ţ ţ ţ


Marshall îşi imagina acele rapide secunde de panic aleă germanilor, v zând c apare aproape de ei un submrain, apoiă ă uşurarea când descopereau c era vorbaă -de unul de-al lor.

Un om de veghe deschise capacul portavocilor; Gerrard anun a:ţ

– Primul obiectiv se afl în vedere pare c se roteşte în jurulă ă s u.ă

Marshall continu s observe cu binoclul; îşi reproşa c nuă ă ă -şi d duse seama U-Bootă -ul avariat se oprise nu numai pentru că aştepta ajutor, dar şi din cauz c ultimul s u diesel refuzase să ă ă ă mai func ioneze. Plutea greoi pe valurile de hul cu puntea laţ ă nivelul apei şi sub pasarel se afla un grup de marinari. Îl auzi peă Warwick dând ordine artileriştilor, dup care urm un clinchetă ă metalic; de cele dou borduri ale pasarelei, servan ii mitralierelor,ă ţ îşi preg teau armele. La pupa, pe punte, c utând s nu alunece peă ă ă tabla umed , al i oameni preg teau Vierlingă ţ ă -ul.

Foarte încet. Marshall inspecta suprafa a m rii dintre celeţ ă dou submarine nu se vedea n; mic. Probabil c , vaca de muls eraă ă invizibil pentru U-Bootă -ul avariat. Nici Marshall n-o z rea.ă

– Spune şefului mecanic s troac pe diesele! S înceapă ă ă ă înc rcarea acumulatorilor şi ventilarea navei!ă

Frenzel se aşteptase la asemenea ordine: aproape imediat, dieselele îşi reluau ritmul tuşind, în timp ce un curent de aer puternic era absorbit în interiorul navei prin tambuchiul deschis.

– Amândou maşinile încet, înainte.ăÎntre cele dou nave, distan a se micşora rapid, dar Marshallă ţ

vroia s câştige timp: nu dorea s atace înaintea apari iei „vacii deă ă ţ muls". Zgomotul dieselelor îngreuna conversa ia cu submarinulţ avariat, împiedicandu-l să-şi dea seama de imperfec ia germaneiţ lor; apoi, lipsa de grab contribuia la risipirea eventualelor b nuieliă ă ale comandantului U-Boot-ului avariat în privin a bruştei lorţ apari ii.ţ

Peste marea spumegând , a trecut un semnal luminos.ă Subofi erul semnalizator Blythe confirm primirea cu lanterna sa,ţ ă în timp ce, al turi de el, operatorul radio traducea rapid:ă

– Cere denumirea navei noastre, sir.– R spunde, Blythe suntem U-unuă -nouă-doi!


Doamne, ce repede se apropiau! Cea a se risipise, gonit de oţ ă briz slab , aşa c acum r nile suferite de corpul submarinuluiă ă ă ă avariat ar tau clar c foarte aproape de el explodase o grenadă ă ă submarin .ă

Apoi, Marshall ad ugă ă:– Cere-i să-şi declare şi el identitatea.Marshall se sprijinea cu ambele mâini de balustrad , aproapeă

că-i amor eau degetele. Ştia c jos, Gerrard privea prin miculţ ă periscop de atac, gata s intre în imersiune urgent, în caz deă pericol.

Totul se juca în acel moment: o eroare de cod, un semnal de recunoaştere necorespunz tor...ă

Blythe murmur :ă– R spund, sir U-unuă -cinci-patru.Apoi începu s r sfoiasc gr bit un mic anuar ală ă ă ă -submarinelor

germane.– Probabil, denumirea adev rat . Nu este din bandaă ă

p c toşilor cu baz la Lorient.ă ă ăAu urmat alte semnale: rare şi nesigure, c ci U-154 seă

balansa puternic sub picioarele celui ce transmitea. Se auzi apoi vocea operatorului radio;

– Ne cer să-i lu m la remorc , sir; se balanseaz prea mult caă ă ă s ...ă

Operatorul n-a terminat vorba. Întrerupt de un om clo veghe care striga;

– „Vaca de muls"', sir! Chiar la prova babord! Aproape în acelaşi moment, Gerrard chema prin portavoce;

– Obiectiv în vedere, sir; relevment Roşu-unu-cinci. Distan ,ţă cinci mii yarzi. Se apropie.

La început, Marshall n-a v zut nimic; înjura printre din i,ă ţ conştient c pierdea un timp pre ios ca să ţ ă-şi ştearg lentileleă aburite ale binoclului. Când privi clin. Nou, marele submarin de aprovizionare ieşea din cea , ca un imens monstru dintrţă -un coşmar. Nu sem na cu U-Bootă -urile obişnuite, p rea mai curând oă nav de suprafa nefinisat .ă ţă ă

- Drace! Murmur Blythe, este uriaş!ăMarshall privi peste parapetul pasarelei aplecat deasupra

balustradei pun ii, Warwick îşi agita şapca german în direc ia U-ţ ă ţ


Boot-ului avariat. Câ iva oameni din echipa lui gesticulau şi ei,ţ salutând pe nem i ca şi cum întâlneau vechi camarazi. Darţ Marshall observ c marinarul brevatat Tewson, servantă ă -ochitor, r m sese la locul s li, în aşteptare: cu o mân pe volantul deă ă ă ă bronz al tunului, cu cealalt ştergea uşor cu o cârp vizorulă ă telescopic.

Gerrard chem din nou;ă- Toate tuburile lanstorpile sunt gata, sir.Vorbind încet, Marshall ad ug ;ă ă– Bine.– Dumneata vei conduce atacul, din postul central. Suntem

prea aproape ca s proced m altfel. Dac blestema ii ştia deă ă ă ţ ă nem i ne v d c umbl m la vizorii de pe pasarel ...ţ ă ă ă ă

Apoi t cu jos, îl auzea pe Gerrard dând ordine şi îi venea să ă coboare şi el ca s ia comanda. În aparatul poreclit „automatul" seă introduceau acum relevmentele şi distan ele, acestea erauţ prelucrate prin calcul şi rezultatele transmise la prova, la compartimentul torpilelor.

– Tuburile prova au fost deschise, sir.- Ce s le r spund, sir?ă ăÎntrebarea lui Blythe l-a surprins pe Marshall, aproape uitase

cererea de ajutor a U-Boot-ului. Trebuia s r spund : orice altă ă ă ă manevr ar fi dat imediat de gândit submarinului de aprovizionare.ă

– Spune-le c vom veni în babordul lor. S trimit oameni cuă ă ă parâme la prova!

F r s in seama de clipirile l mpii de semnalizare, îi strigă ă ă ţ ă ă ă lui Warwick care acum se g sea chiar sub turel .ă ă

– Sublocotenente, e rândul dumitale! Un om s se prefac că ă ă vrea s lanseze o par im !ă ă

La un semn al lui Warwick, Cain apuc o parâm şi începu să ă -o învârteasc ca pe o ă bandulă 44.

Marshall încerca să-şi concentreze gândurile. Vroia s uite U-ăBootul avariat aflat foarte aproape, semnele amicale şi apelurile echipajului de pe puntea acestuia.

Se auzi vocea perfect calm a lui Gerrard:ă

44 Parâm sub ire având la un cap t o par de lemn ce se arunc la locul de acostare pentru a uşuraă ţ ă ă ă manevrarea parâmei de legare, prins de cel lalt cap t.ă ă ă


– Acum distan a este patru mile cinci sute yarzi, sir; tuburileţ unu pân la patru sunt gata de lansare.ă

Marshall îşi muşc buza; submarinul avariat se afla acumă numai la dou cabluri distan . Nu mai era cazul s întârzie, dintră ţă ă -un moment într-altul nem ii puteau observa c se petrece cevaţ ă anormal. Poate comandantul U-Boot-ului îl va interpela pe numele fostului c pitan. Înjur în gând şi, voit, întoarse spatele inamicului.ă ă Ce putea să-i fac pe nem i s b nuiasc ceva? Simulaser perfectă ţ ă ă ă ă întâlnirea cu un camarad. Cei de pe U-Boot erau desigur destul de preocupa i de situa ia lor şi sperau c acest submarin neprev zutţ ţ ă ă le putea aduce un ajutor binevenit.

Marshall privea mitralierele sale rotindu-se pe trepie-duri; lungile benzi cu. Cartuşe ieşeau ca o pereche de şerpi prin tambuchiul deschis.

Gerrard chem din nou:ă– Imposibil s tragem asupra submarnului avariat, sir; exploziaă

ne-ar lichida şi pe noi.– Mul umesc, Bob; tocmai m gândeam şi eu la acest lucru.ţ ăApoi se adres unui om de veghe.ă– Anun pe tunari! Când voi da comanda, s deschidţă ă ă

imediat foc asupra U-Boot-ului avariat... Dar umbl calm, nuă alerga! Trebuie-s p rem c suntem prieteni!ă ă ă

Blythe, ironic:– Curat prieteni, sir!– Sir, raport al doilea om de veghe, nem ii au scos ună ţ

megafon; se preg tesc s ne vorbeasc când vom fi mai aproape.ă ă ă– Am v zut şi eu.ăDin nou, Marshall privi „vaca de muls": se~ deplasa greoi, ca

o enorm dal de ciment r t cit pe mare. Pe punte se agitau miciă ă ă ă ă siluete, muştiucul de alam al furtunului de aprovizonare cuă combustibil scânteia în soare.

Marshall v zu c omul de veghe ajungea aproape de tun şiă ă transmitea lui Warwich mesajul concomitent o voce abia perceptibil , dominat de murmurul dieselelor şi şuieratul vântuluiă ă peste coc , ajunse la urechea lui Marshall; întrebau ceva nem ii deă ţ pe U-Boot-ul avariat.


F r s se zoreasc , Marshall îşi scoase şapca şi o agită ă ă ă ă deasupra capului. Şiretlicul p ru c prinde; dar vocea omului deă ă veghe îl f cu pe Marshall s tresar :ă ă ă

– Sir! Se vecie pe mare fum la travers tribord! Marshall nu îndr znea s se întoarc spre a privi probabil, nem ii înc nuă ă ă ţ ă z riser fumul, mascat de turel submarinului s u se aplecaă ă ă ă asupra unei portavoci.

– Postul contrai? Aici, comandantul; se vede fum la travers tribord. Verifica i cu periscopul mare!ţ

A urmat o aşteptare exasperant , apoi i să -a comunicat;– Nav la orizont, sir.ăMarshall nu a c utat s mai identifice vocea, probabil a unuiă ă

matelot. Nu mai putea întârzia. A ordonat scurt:– Ataca i imediat!ţA urmat un moment de t cere complet , ca şi cum to i cei deă ă ţ

jos fuseser zdrobi i de o for invizibil .ă ţ ţă ăDar imediat, prin difuzoarele interfonului au început s fieă

transmise ordinele date de Buck echipei sale.– Tubul unu, foc!Puntea a s ltat uşor şi Marshall să -a lovit cu pieptul de

parapetul metalic al pasarelei; urm rea cu gândul torpila ieşind dină tub.

– Tubul doi, foc!La prova, un matelot învârtea şi el o parâm pe deasupraă

capului, ca un cowboy de cinema, eu un ochi la pasarel , parcă ă m surând secundele ce se scurgeau încet.ă

– Tubul trei, foc!Înc un mic salt, ca un semn de în elegere conspirativ .ă ţ ă

Marshall ordon iar şi;ă ă– Gata pentru ultima!– Tubul patru, foc!Dup un moment de t cere, vocea lui Buck:ă ă– Toate torpilele au fost lansate, sir.Conform planului, ultimele dou r mase în tuburile prova erauă ă

destinate U-Boot-ului avariat, dar acesta se g sea prea aproape îlă puteau ajunge chiar cu o aruncare de piatr .ă

Un om de veghe anun :ţă


– Nava de la travers tribord se apropie, sir. Un singur coş, probabil un distrug tor american.ă

Marshall a confirmat, primirea raportului cu un gest din cap. Nu-şi lua ochii de la silueta înce oşat a submarinului deţ ă aprovizionare. Urm rea cu gândul cele patru torpile alergând peă sub ap cu vitez în jur ele patruzeci şi cinci de noduri,ă ă desf şurânduă -se în evantai o salv mortal .ă ă

– Sir, murmur Blythe, mi se pare c lă ă -am atins!Îndat a detunat prima explozie. Întră -o clipit , Marshall aă

v zut partea dinainte a enormei coci desf cânduă ă -se în dou , iară deasupra" navei se ridica un*glbb de foc oranj înconjurat de fum negru şi dens, care se tot m rea. Prin v zduh zburau buc i deă ă ăţ metal tot mai mari, mai str lucitoare şi zgomotul era aşa deă intens, încât explozia celeilalte torpile abia s-a auzit.

Pe lâng teribilul zgomot şi groaznicul incendiu izbucnit,ă Marshall înregistra în minte o întreag succesiune de m runteă ă întâmpl rl aşa de rapid înl n uite. Încât iă ă ţ -au p rut aproapeă simultane, durând cât o clipit sub pasarel , alergând spre pupa,ă ă un matelot şi-a pierdut echilibrul ci n cauza şocului cocii după prima explozie Cain abandona parâm pe care o învârtise şi strigaă oamenilor s i s se pun la ad post arliloriştii se deplasau în jurulă ă ă ă tunului ca nişte robo i şi. Împreun cu ei, Warwick avea figuraţ ă luminat de infernul incendiului, p rând c de aram .ă ă ă ă

Urm toarele explozii au fost şi mai groaznice şi Marshall aă sim it corpul propiului s u submarin zguduinduţ ă -se ca şi cum s-ar fi lovit" de o epav scufundat .ă ă

Pe U-Boot-ul avariat; stupefac ia şi groaza primei clipe s-aţ transformat într-o agita ie nebun . Unii se precipitau c tre tunulţ ă ă de pe punte; cu pistolul în mâna un ofi er tr gea orbeşte peţ ă deasupra scurtei distan e ce separa cele dou submarine.ţ ă Instinctiv, Marshall îşi b g capul între umeri, când „ceva" aă ă ricoşat pe turel . Îndep rtânduă ă -se cu un şuierat ca s cad în mareă ă a fost un glon sau o bucat de metal provenind de la submarinulţ ă de aprovizionare? Dar nu avea nici o importan .ţă

Atrase aten ia servantului de mitralier cel mai apropiat:ţ ă– Deschide focul! M tură ă-i pe to i care se afl pe punte!ţ ă


Mitraliera c ni. Primele proiectile; trasoare au trecutţă ă deasupra periscoapelor germanului, dar urm toarele au c zut peă ă puntea lui, ridicând jerbe de scântei din o elul cenuşiu al navei.ţ

Marshall c ut cu ochii, vaca de muls disp ruse. Pe cer, doară ă ă un nor des de fum şi, pe mare, epave şi o pat de p cur marcauă ă ă locul unde se scufundase pentru ultima dat . Ordon :ă ă

– Înainte, cu toat viteza, cu ambele motoare! Zece grade laă stânga!

Urm rea manevrele tunarilor: aduceau eava lung a tunuluiă ţ ă deasupra balustradei, îndreptând-o asupra U-Boot-ului avariat care balansa pe hul .ă

– Foc!Tunul a reculat şi proiectilul a explodat mult dincolo de int ,ţ ă

într-un nor de spum şi. Împroşc turi de ap .ă ă ă– Scurteaz o sut !ă ăS-a auzit clinchetul închiderii culatei.– Foc!Turela lui U-192 s-a scuturat puternic, c ci simultan, o jerbă ă

înalt de ap să ă -a ridicat aproape de flancul lui, la o jum tate deă cablu, Marshall s-a întors brusc, ştiind ce avea s strige omul deă veghe.

– Distrug torul a deschis foc asupra noastr , sir! Prină ă portavoce se auzi;

– Submarinul avariat încearc s transmit ceva! Dar Marshallă ă ă nu a mai avut timp s reflecteze pe deasupra capului iă -a şuierat un obuz care a explodat în m re, la travers. Pasarela a fost viuă luminat . Întorcânduă -se repede, Marshall a v zut zburând înă

nd ri suportul periscopului şi antena radio a submarinuluiţă ă avariat: era opera artileriştilor lui Warwick. Din puntea g urită ă ieşea fum. Câ iva matelo i fugeau f r rost spre turel . Era inutil,ţ ţ ă ă ă f r motor nava era neputincioas , condamnat ; dar ascultau deă ă ă ă instinctul de conservare şi de implacabila lege a marinarilor de submarine lupt pân la ultima secund .ă ă ă

Cu cele patru guri, Vierling-ul continua s scuipe cu furieă proiectile, secerând oamenii, ca o maşin de - t iat spicele peă ă câmp. R mas singur, ofi erul german îşi înc rca pistolul, dar, lovită ţ ă şi el, se pr buşi. Un alt obuz a p truns vâjâind întră ă -un balast şi,


printre strig tele de bucurie ale echipei lui Warwick şi duduitulă motoarelor, Marshall auzi tunetul apei n v lind în untru.ă ă ă

Se for sţă ă-şi men in calmul. Chem mai întâi postul central.ţ ă ă– S-a terminat! Opri i ambele diesele!ţApoi, cu mâinile în chip de pâlnie la gur , strig spre tunari;ă ă– Asigura i tunul şi toat lumea jos!ţ ăSe auzi vocea lui Gerrard, r sunând puternic în t cere bruscă ă

intervenit .ă– Oprit amândou maşinile, pornim motoarele electrice.ăZ p ci i, r suflând ca dup o curs de alergare, oamenii de peă ă ţ ă ă ă

punte> se înghesuiau prin tambuchi, ducând cu ei mitralierele cu evi înc fumegânde. Marshall şi un om de veghe au r mas singuri.ţ ă ă

Observau distrug torul american venind la atac, cu prova aproapeă în întregime ascuns de valul înalt provocat de etrav . F ră ă ă ă îndoial , comandantul respectiv îşi închipuia c a surprins două ă ă submarine germane atacând şi. Scufundând o nav neidentificat .ă ă Cu un singur proiectil, distrug torul ar fi ad ugat înc un trofeu laă ă ă palmaresul victimelor.

Marshall ordon omului de veghe s coboare şi aştept până ă ă ă ce acesta disp ru.ă

Un obuz îi trecu pe deasupra capului, foarte jos, unda* de şoc îl lovi ca un bra de om; se aplec asupra portavocii:ţ ă

– Urgent imersiune! Nou zeci metri! Probabil vom fi ataca i.ă ţ Imersiune!

Închise capacul portavocii şi arunc o ultim privire la traversă ă U-Boot-ul avariat aproape disp ruse, doar prova îi mai r mâneaă ă afar din ap , ieşind ca o s geat dintră ă ă ă -o clocotire de bule de aer şi de p cur .ă ă

– Marshall se gr bi spre tambuchi; sim ea c , treptat, cocaă ţ ă cobora, se auzeau valurile n v lind peste punte şi asaltând turel ;ă ă ă conform ordinului, Gerrard urgenta imersiunea.

Închise deasupra capului capacul tambuchiului, roti volantul de etanşare şi coborî scara. Începea s simt mirosul din postulă ă central, caracteristic pentru atmosfer închis clin timpulă ă imersiunii. A închis şi capacul inferior şi auzi vocea lui Gerrard;

– Fi i gata. Înainte eu toat viteza. Apoi Gerrard. se adres luiţ ă ă Marshall:

– Executat, sir!


Cu mâna înc sprijinit de scar , gâfiind, sim induă ă ă ţ -se p reaă golit de substan . Marshall aprob din cap, abia putând sţă ă ă adauge:

– Tocmai la timp!– Nou zeci de metri, sir, de la timon , Starkie întreb ;ă ă ă– Oare, sir, ce vor fi devenit cei de pe submarinul avariat?Marshall f cu un gest vag; era peste m sur de obosit şiă ă ă

deprimat dou submarine şi vreo sut cincizeci de oameni pieri i,ă ă ţ aşa, într-o clipit !ă

Se auzeau deasupra b t ile ritmice ale elicelor distrug toruluiă ă ă care, probabil, se preg tea s lanseze grenade. Cu pu in noroc, U-ă ă ţ192 putea sc pa neatins, dac ASDIC-ul distrug torului reperaă ă ă epava submarinului scufundat. Dac mai existau supravie uitori,ă ţ grenadele lansate de distrug tor le vor veni repede de hac, nu seă vor mai chinui.

Marshall înghi i în sec, sim ea un gust amar în gur . Spera cţ ţ ă ă Browning s fie mul umit; misiunea a fost îndeplinit .ă ţ ă

A explodat prima grenad , destul de departe, cu un zgomotă surd ca de tob cu surdin . ASDIC-ul distrug torului localizaseă ă ă submarinul scufundat, îşi socotea şi el misiunea îndeplinit .ă

Marshall privi în jur oamenii îşi ciuleau urechile? Dar figurile erau aparent calme, inexpresive.

Ştiau c , deocamdat , pentru ei, pericolul trecuse.ă ă

CAPITOLUL 5

„SE-NTOARCE-N PORT MARINARUL..."


Fara s i se fac cunoscut motivul, lui U-192 i să ă -a cerut să suspende urm rirea celui deă -al doilea submarin german de aprovizionare. La dou zile dup atacul încununat de succes şiă ă dup ce au sc pat teferi de grenadele distrug torului american, deă ă ă la îndep rtata Amiralitate de la Londra au primit un scurt mesajă cifrat, redactat probabil chiar de Browning Reveni i imediat laţ baz .ă

În momentul primirii mesajului, submarinul se afla la suprafa , navigând spre sudţă -est, spre zona de întâlniri ale vacilor de muls" situat în dreptul portului Freeă -town; era noapte, cerul senin, pres rat cu stele pân departe la orizont.ă ă

Dup ce, au luat cunoştin de mesaj, Marshall şi Gerrard auă ţă început, să-şi pun întreb ri poate c brusc rechemare însemnaă ă ă ă c inamicul nu fusese înşelat de şiretenia misiunii lor şi urma s liă ă se încredin eze o cu totul alt misiune. Folosind un sistem deţ ă informa ii bine pus la. Punct, f r îndoial Browning reuşise sţ ă ă ă ă urm reasc periplul lui U-192 pân la primul lor contact cuă ă ă inamicul, dar poate c nă -a mai putut stabili dac acest contact seă soldase cu o victorie sau dac Marshall şi echipajul s u peruseraă ă da i la fund.ţ

Aşa c , pentru prima oar de când p r siser Cairnă ă ă ă ă -bawn, Marshall se hot rî s trimit lui Browning un mesaj foarte scurt,ă ă ă doar cu scopul să-l asigure c erau în via a. Operatorii radio şiă ţ specialiştii în coduri, atât alia i, cât şi germani, vor fi fost foarteţ intriga i de textul respectiv, dar nţ -avea importan ce vorţă presupune sau suspect ; trebuia doar c Browning s afle care eraă ă ă situa ia, c unul. Din planurile lui reuşise şi c putea fi mândru deţ ă ă n struşnica lui idee.ă

Pentru tot echipajul vestea a fost o surpriz ; îşi d duseră ă ă seama de riscurile nes buite ale deplas rii întră ă -o alt zon deă ă întâlniri ale celeilalte, vaci de muls"; dar, dup ce stabiliser ruta şiă ă reânc rcaser tuburile de lansă ă -torpile, precum şi acumulatorii, se obişnuiser cu ideea. Ca şi Marshall, acum echipajul se întreb deă ă rostul neaşteptatei rechem ri în Anglia.ă

Prima parte a c l toriei de întoarcere să ă -a desf şurat întră -o atmosfer de vacan . Navigând spre nordă ţă -est, submarinul a evitat obişnuitele cai maritime şi a r mas la suprafa cea mai mareă ţă


parte a timpului. De câte ori a fost posibil, oamenii au ieşit pe punte şi tol ni i pe gr tare, să ţ ă -au bronzat la soare ca pasagerii unei croaziere turistice. Ba chiar, atunci când Frenzel a cerut o oprire pentru a inspecta elicea babord, Marshall ie-a permis s se şiă scalde, dar totdeauna numai aproape de nava contravenea la regulamente, dar şi misiunea lor nu era prea regulamentar .ă

Mai târziu, când s-au apropiat de drumurile practicate de convoaie şi au intrat în zonele patrul rilor aeriene, oamenii auă în eles c scurta lor recrea ie la soare şi pe marea calm eraţ ă ţ ă singura r splat pentru ceea ce realizaser . Nuă ă ă -şi mai b teauă capul cu ceea ce f ceau sau nu germanii. Zi dup zi blestemau cuă ă mai mult ostilitate şi animozitate avioanele britanice şiă bombardierele americane cu baza în Europa, decât pe nem i.ţ

S-a întâmplat chiar c de dou ori s fie confrunta i cu situa iiă ă ă ţ ţ foarte grave. Prima dat , atunci când au fost siguri c parcurgeauă ă ultima etap a c l toriei spre cas şi au ieşit la suprafa pentruă ă ă ă ţă înc rcarea acumulatorilor; ap rând din nori de la mic în l ime, ună ă ă ă ţ greoi hidroavion englez Sunderland i-a mitraliat în picaj, apoi a aruncat grenade care au c zut aproape de ambele borduri, în timpă ce intrau la iu eal în imersiune. Alt dat în largul coastelorţ ă ă ă irlandeze, au fost surprinşi de un bimotor de vină-toare, ieşit din cea doar la câteva picioare deasupra m rii. Gloan ele au ricoşatţă ă ţ pe coca şi punte, unul din ele a str b tut impermeabilul luiă ă Devereaux, trecandu-i prin sub ioara bra ului întins, f r sţ ţ ă ă ă-l r neasc . S-a dat la mine, tic losul" a glumit Devereaux, dar nuă ă ă mic iă -a fost spaima.

Conform instruc iunilor, peste patruzeci şi opt de oreţ submarinul a r t cit la vest de Hebride, aşteptând întâlnirea cuă ă nava de pilotaj, tot iahtul armat Lima. Câmpurile de mine şi posibilitatea unui atac englez, din cer sau de pe mare, îl obligau pe Marshall s nu intre singur în port, mai ales c trebuia s p strezeă ă ă ă şi caracterul secret al navei sale.

În cursul acestor ultime zile, Marshall a avut r gaz să ă-şi observe camarazii, li era din ce în ce mai dificil s întâlnească ă privirea lui Frenzel, să-i vorbeasc sau s r mân singur cu el. Ceă ă ă ă să-i spun ? Cum va reac iona când. - Din gura lui Browning, va aflaă ţ de moartea so iei şi fiului? Şi Gerrard p rea din ce în ce maiţ ă nervos, mai pu in dispus la confiden e de când se deplasau cuţ ţ


vitez mic şi se ridicau ocazional la adâncime periscopic pentruă ă ă a determina punctul navei, sau a lua un relevment de control sau, simplu, pentru a observa o nav în trecere. Preocupat eleă animozitatea dintre Gerrard şi Devereaux, Marshall îi consacrase lui Warwick mai pu in timp decât ar fi dorit. Dupţ ă dou luniă de mare, Warwick se schimbase mult: adolescentul devenise un b rbat rezervat, cu privire serioas . O uza profund a acesteiă ă ă transform ri nu a sc pat observa iei lui Marshall; se aflase al turiă ă ţ ă de Warwick, în postul central, când, fugind de grenadele lansate de distrug tor au auzit cum U-Bootă -ui avariat exploda în timp ce se scufund . Cu figura alb ca de cret , Warwick începuse s tremureă ă ă ă privind la pere ii cocii ca şi cum se aştepta ca aceştia s crape. Deţ ă spaima mor ii? Nicidecum. F r s vrea, întrţ ă ă ă -o noapte, Marshall îl auzise pe Buck spunandu-i lui Gerrard: „Ce te po i aştepta de la el,ţ Secundule? Warwick este un puşti, n-a cunoscut greul vie ii, nuţ ştie decât ce a înv at din c r i şi, brusc, iatăţ ă ţ ă-l confruntat cu o realitate oribil şi descoper c se afl aici ca s ucid ! Tunarii cuă ă ă ă ă ă vechime sunt preocupa i doar de executarea corect a ordinelorţ ă primite, adic s procedeze astfel ca s nu supravie uiasc niciă ă ă ţ ă unul dintre nem ii cu care schimbaser saluturi camaradereşti!"ţ ă Dup o pauz , Buck ad ugase, în ce m priveşte, nuă ă ă ă -mi pas deă nemtoii ştia. Ştiu de ce sunt în stare şi nu ezit să ă-i împuşc dacă este nevoie. Dar alta este situa ia cu tân rul Warwick; cel pu inţ ă ţ deocamdat Marshall spera c , în timpul viitoarei permisii, venindă ă în contact cu „omul de pe strada", schimbarea va avea un efect salutar asupra lui Warwick. Altminteri, cu toate calit ile tân ruluiăţ ă sublocotenent, va fi. Obligat s cear mutarea lui, şi nu peă ă submarine, arma în care prea multe lucruri depind de comportarea fiec ruia, to i se bizuie. pe ceilal i, tot atât cât pe ei înşişi şi trebuieă ţ ţ să-şi in firea.ţ ă

Într-o sear , la ora stabilit , U-192 a pus capul spre coastaă ă atunci când detun tura unei mici grenade submarine iă -a semnalat sosirea navei pilot. Ghidat de lumin albastr din pupa iahtuluiă ă Lima, submarinul a fost pilotat spre rm.ţă

Pentru aceast ultim etap , submarinul a ieşit la suprafa .ă ă ă ţă L sând pe seama lui Gerrard grij guvern rii şi lui Buck pe aceea aă ă ă preg tirii acost rii, Marshall sta pe gr tarul pasarelei. Lochă ă ă -ul Cairnbawn era aproape la fel cum îl p r sise; acum era aprilie,ă ă


îns r ceal aerului t ia c o lam iar marea agitat era tot atâtă ă ă ă ă ă ă de neagr . Gândi c aceast întoarcere nu sem na cu altele tr ite:ă ă ă ă ă cu tot succesul lor, se întorceau pe ascuns. Nici un echipaj pe dana ca s le ureze bun venit, nici o aclama ie, nimic.ă ţ

Îşi trecu mâna pe obraji, se gândea la baia şi veşmintele curate de care va avea parte când va fi iar şi pe puntea luiă Guernsey. Se râsese cu o or înainte, totuşi se sim ea murdar şiă ţ resping tor. Cel pu in, în aceast privin , lucrurile se petreceauă ţ ă ţă normal, c la alte întoarceri din misiune.ă

Din semiîntuneric s-a desprins o şalup care să -a rotit uşor pentru a veni paralel cu submarinul. Marshall se întreba cum ar fi reac ionat cei de pe şalupa dac inamicul ar fi capturat unţ ă submarin britanic şi l-ar escorta acum în propria lor baz .ă

Urm rea rapidul schimb de semnale, o serie de lumini clipindă aproape de suprafa a apei, emise de echipele de legare la cheiţ care erau preg tite şi aşteptau.ă

– Amândou maşinile încet înainte!ăMotoarele p c neau surd şi pe balustrad pasarelei să ă ă -a ab tută

o ploaie de mici pic turi, în chip de salut. ă- Zece grade babord!Observ lumina unei lanterne rotinduă -se încet pe bordajul

înalt al navei baz .ă– Cârma zero!Îl auzi pe Buck strigând tare cuiva de dincolo de prova, dar

urm ri cu privirea lumina lanternei în timp ce parcurgeau ultimiiă câ iva yarzi.ţ

– Dreapta, încet înapoi!Submarinul se roti uşor şi Marshall v zu cum pariă -mele

şerpuiau prin fasciculul de lumin al lanternei, auzi vocileă marinarilor ce aşteptau, scrâşnetele parâmelor înnodate.

– Stop maşinile!Coi pul submarinului a trepidat şi s-a f cut sim it ruliulă ţ

provocat de valurile cam agitate ale Loch-ului.– Totul în regul la prova, sir!ăS-au mai auzit şi alte interpel ri, paşi trop ind la bordulă ă

micului submarin de tip H, Marshall nu se mir că ă-l g sea tot acolo.ă– Totul gata la pupa, sir !– Foarte bine!


Apoi Marshall se aplec asupra portavocii :ă– Liber la maşini!Aştept pân ce Gerrard transmise ordinele şi îl interpel :ă ă ă– Ne-am întors acas , Bob! Teferi. Trimite nişte b ie i să ă ţ ă

camufleze turel . Probabil c înc mai figuram" pe list secret .ă ă ă ă ăSe sim ea satisf cut, relaxat, ca şi în alte d i misiuneaţ ă ăţ

îndeplinit , revenea cu întreg echipajul.ăBuck, care ap ru pe pasarel , frecanduă ă -şi mâinile, tres riă

brusc când pornir generatoarele.ă– - Am devenit cam nervos, exclam el, scuzanduă -se.– P strează ă- i calmul, Buck! În zori vin cei de la şantier ca sţ ă

inspecteze nava. S le ar t m c totul func ioneaz bine!ă ă ă ă ţ ăS-au mai auzit al i paşi pe punte şi ap ru Marker, b rbosulţ ă ă

comandor, cu mâna întins .ă– Sunt tare bucuros c v v d, sir !ă ă ăApoi privi interogativ spre lumin tambuchiului deschis:ă– Dup cât se pare, nu a i avut necazuri cu motoarele?ă ţCu voce joas ad uga:ă ă– V aşteapt comandorul Browning, dar, mai întâi doreşte să ă ă-

l vad pe ofi erul mecanic.ă ţ– Bine.Şi Marshall se adres lui Buck care ascultase;ă– Vrei să-l anun i?ţ– Groaznic bun venit îl aşteapt , murmur Marker Marshall îlă ă

observ pe acesta, plimbanduă -şi mâna pe balustrad pasarelei. Deă fapt, gândea el cu am r ciune, pe Marker nu prea îl interesează ă ă familia lui Frenzel. Mai mult se bucura c iă -am readus acasă juc ria. Îl în eleg este blazat. Vede plecând nave care nu se maiă ţ întorc niciodat , observ locuri goale în cabinele de pe nava baz ,ă ă ă dar nu vorbeşte despre cei ce lipsesc: au fost sorti i s dispar , caţ ă ă şi cum n-ar fi existat vreodat ."ă

Înc în combinezon, Frenzel ap ru prin tambuchi;ă ă– Ce înseamn asta, sir? Nepricepu ii ia de la şantiere voră ţ ă

veni să-mi cioc neasc maşinile, aşa c acum trebuie s pună ă ă ă multe lucruri la punct!

– Ştiu, r spunse Marshall cu voce cât putea mai calma; dară mergi să-l vezi pe comandorul Browning. Pentru ce-i de f cut până ă te întorci, d instruc iuni ajutorului dumitale.ă ţ


Frenzel a deschis gura pentru a spune ceva. Dar o închise brusc; a urmat o lung t cere.ă ă

– Voi face cum ordona i, sir} spuse el dup o pauz ; m ducţ ă ă ă s m îmbrac.ă ă

Privi spre Marker dar p rea c nuă ă -l vede şi ad ug :ă ă– Vin îndat .ă„Ştie, gândi Marshall, a în eles."ţDregindu-şi glasul. Marker se adres lui Frenzel:ă– Aştept s te îmbraci şi mergem împreun . Continu , l sândă ă ă ă

ochii în jos.– Între timp, m voi infoima pe scurt despre modul cum să -a

comportat submarinul.Marshall chema postul central prin portavoce:– Aici, comandantul; preveni iţ -l pe secund c m duc la navaă ă

baz .ăA închis capacul portavocii care func iona destul 3c bine. Deşiţ

st tuse atâta timp sub ap . Dac evenimentele ar fi decurs altfel,ă ă ă acest gest l-ar fi f cut un german, întră -un alt port, în care consemnele ar fi fost altele.

Mai privi o clip la oamenii care se agitau la ieşirea prova şi îşiă continu gândurile: "Dar şi la ei, oamenii au de furc cu acelaşiă ă mizerabil r zboi..."ă

Marshall intra în vasta cabina situat chiar sub puntea deă comand de pe Guernsey şi auzi în urma lui c uşa se închideaă ă încet de c tre comandorul r mas în culoar. La birou, Browning eraă ă adâncit în consultarea unui dosar. Nu a remarcat prezen a luiţ Marshall, decât când a ridicat capul; a p rut surprins şi un momentă l-a privit în t cere.ă

– Iartă-m ! Spuse el; probabil c îmb trânesc.ă ă ăÎn ciuda aerului obosit, se îndrept rapid c tre Marshall, cuă ă

bra ele întinse:ţ– Nu ştii cât sunt de bucuros c te rev d teaf r şi ce s maiă ă ă ă

vorbim despre ceea ce ai realizat! Într-adev r, o treab bun !ă ă ăGreoi, se îndrepta spre o m su pe care se afla o sticl leă ţă ă

whisky şi dou pahare. Marshall îl observ : baă ă -trinul ofi er nuţ glumise, parc îmb trânise cu zece ani.ă ă

– L-am v zut adineaori pe ofi erul mecanic, aduse vorbaă ţ Browning; i-am anun at vestea, cu câte menajamente am putut.ţ


– Cum a reac ionat?ţÎntinzând mâna spre paharul pe care i-l oferea Browning,

Marshall remarc pe propriaă -i mâneca vreo dou pete. Îi trecu prină minte inuta îngrijit a lui Marker; pe lâng acesta, el avea aerulţ ă ă unui vagabond.

– Nu a vorbit prea mult, r spunse Browning, inyiră -tind paharul între degete; am avut impresia c ştia de ce lă -am convocat.

Ridic paharul şi ad ug ;ă ă ă– Acum, în s n tatea dumitale, Marshall! Sunt teribil deă ă

mândru de dumneata.Servit sec, whiskyul era de bun calitate şi Marshall, care nuă

mai gustase nici o pic tur de dou luni, a avut -impresia că ă ă ă imediat i se va urca la cap.

Cei doi s-au aşezat, fata-n fata şi au r mas t cu i un moment;ă ă ţ ambii se gândeau la Frenzel.

– Îmi închipui c eşti frânt de oboseal , începu, în fine,ă ă Browning, dup un lung moment de ezitare.ă

Sorbi o înghi itur de whisky;ţ ă– Probabil te întrebi de ce v-am rechemat. Foarte simplu: a

doua „vaca de muls" nici nu a apucat s porneasc la drum, a fostă ă distrus în port împreun cu o alta. Nav la fel, întră ă ă -un raid de bombardament care a costat pe Royal Air Force 45vreo dou zeci deă aparate; consider îns c nu a fost prea scump. Va fi nevoie deă ă luni întregi pentru ca nem ii sţ ă-şi revin de pe urma loviturii ce li să -a dat cu acea ocazie... Şi ei înc conteaz pe cel lalt mareă ă ă submarin de aprovizionare, cel pe care l-a i scufundat. C ci nuţ ă avem nici un motiv s credem c pân acum au aflat de pierdereaă ă ă lui.

Cl tinând din cap, continu :ă ă- Şi a i mai dat înc unul la fund, ca s fac o pereche;ţ ă ă ă

admirabil!Marshall auzea cum vuia vântul lovind bordajul navei baz . Cuă

toat c ldura pl cut din cabin , se sim ea înfrigurat. Avea nevoieă ă ă ă ă ţ s fac o baie, să ă ă-şi schimbe veşmintele, înc nu se obişnuise cuă ideea c nu mai era expus unui permanent pericol. Dar ceva dină atitudinea lui Browning îl îngrijora. Ca şi la prima lor întâlnire, b trânul ofi er p rea s caute a întârzia momentul când va trebuiă ţ ă ă

45 For ele aeriene britanice.ţ


să-i comunice ce avea de spus; de ast dat îns , Browning să ă ă -a decis brusc:

- Trebuie să- i fac cunoscut c Amiralitatea miţ ă -a cerut să-i înapoiem codurile germane capturate. Conduc torii de convoaie,ă fregatele care urm resc pe nem i şi alte nave le vor utiliza,ă ţ continuând treaba pe care ai început-o. Amiralitatea considera că în lunile ce urmeaz , le vor da o utilizare mai bun decât să ă ă serveasc la opera ii individuale de genul celei pe care aiă ţ executat-o. V Marshall goli paharul, p strând în gura whiskyul,ă câteva secunde; alcoolul îi ardea cerul gurii.

– M aşteptam, sir, r spunse el. Numai c , prin aceasta,ă ă ă inamicul va în elege mai repede ceea ce sţ -a întâmplat. Va schimba codurile, poate şi tactic .ă

Îi ap ru în minte, cu precizie, imaginea sferei de foc, ieşind dină submarinul de aprovizionare când a fost lovit de torpile: tone de carburant şi muni ii, torpile şi oameni distruşi. Un adev ratţ ă dezastru.

Dup un oftat:ă– Şi noi, ce devenim? Vom fi afecta i unei activit i... normaleţ ăţ

în cadrul flotei, c U-Boot al Maiest ii Sale?ă ăţBrowning n-a surâs. Se uit la dou mici pete de unsoareă ă

scurse pe covor de pe cizmele lui Marshall; ca dou minusculeă potcoave.

– Nu chiar aşa, îi r spunse Browning. Se consider c veiă ă ă putea s aduci mari servicii, întră -un mod cam tot atât de pu inţ regulamentar ca şi în precedent misiune...ă

Browning s-a întrerupt, c ci se deschise uşa şi o voce clară ă întreb : r~ Pot s particip şi eu la reuniune, sir?ă ă

F r s aştepte încuviin are, a intrat un ofi er cu servieta subă ă ă ţ ţ bra . Marshall schi gestul de a se ridica, dar cu mâna, noul venitţ ţă îl invit saT r mân pe loc.ă ă ă

– Nu te deranja! Pari destul de obosit.Un surâs îi descoperea din ii frumoşi şi regula i, dar expresiaţ ţ

figurii nu era agreabil . Cu o polite neobişnuit , Browning f cuă ţă ă ă prezent rile:ă

– C pitanul comandor Simeon, care asigur leg tura noastră ă ă ă cu Intelligence Service şi S.O.E.46

46 Serviciul secret britanic şi Special Operations Executive (Direc ia opera iilor speciale ale armatei).ţ ţ


Pe gânduri, Marshall privea la Simeon. Îl reg sea, aşa cum îlă cunoscuse prima dat : figura p trat , p r blond cu grij piept nat,ă ă ă ă ă ă uniforma impecabil . Şi so ia lui era Gail, v duva lui Bill!ă ţ ă

– Am terminat tocmai de citit darea de seam pe care aiă remis-o lui Marker, se adres Simeon, calm, lui Marshall; este ună excelent raport; exact ceea ce trebuie pentru a re ine aten ia celorţ ţ mari.

Ad ug , cam ironic:ă ă– Da-i înainte pe aceast cale, poate vei reuşi s bagi ceva înă ă

capetele opace a e celor de la Amiralitate!ţA deschis servieta, cu gesturi precise; „ale unui om, îşi spuse

Marshall, care nu are timp de pierdut, un tip eficient".– Cred, relu Simeon, c ai aflat de la comandorul Browningă ă

c Amiralitatea reclama codurile. Eu, nu regret; continu m să ă ă dispunem de un U-Boot în perfect stare şi ar fi p cat să ă ă-l folosim pentru plicticoase patrul ri de rutin . Cred c eşti de aceeaşiă ă ă p rere?ă

Marshall n-a încercat să-şi ascund contrarietatea:ă– În ce m priveşte, nu am g sit „plicticoas " ultima noastră ă ă ă

ac iune.ţSimeon îl privi calm ;– Da? Poate c ai dreptate. Dar dac î i voi explica... Seă ă ţ

întrerupse, şi se adres lui Browning, aratinduă -şi to i din ii întrţ ţ -un zâmbet larg:

- Aş accepta şi eu un pahar, dac se poate... sir?ăCu col ul ochiului, Marshall îl observ pe b trânul comandor.ţ ă ă

S-a mirat v zând cu cât grab acesta să ă ă -a dus, cu pasul sau greoi, s ia sticlă a de whisky pentru a-l servi pe Simeon, care, cel pu inţ teoretic, îi era subordonat.

Simeon întinse o mân dup pahar în timp ce cu~~ceaă ă -lalta scotea din. Serviet un dosar cu coperta roz.ă

– În s n tatea dumitale, Marshall! Acum s revenim la aleă ă ă noastre.

Marshall îl privea cu r ceal . Nu se mir c Browning seă ă ă ă temea de el. Personajul ştia ce vrea, nici un obstacol nu-l putea opri, îi era scris pe figur . Minte clar , în elegea repedeă ă ţ evenimentele şi ştia cum s le foloseasc .ă ă

Simeon tot mai caut ceva prin dosar.ă


– Este curios, spuse el, cum intervine hazardul în planurile cele mai bine studiate. De exemplu, acel neam evadat din lag rulţ ă din Islanda: a fost prins, pe jum tate mort de frig, la mai pu in deă ţ un sfert de mil distan de unde fugise, dar isprava lui a provocată ţă o mare emo ie, care a precipitat lucrurile. Din aceast cauz aiţ ă ă fost trimis pe mare, c ci, dac ar fi fost consulta i creierii de peă ă ţ White-hall47 ai fi muceg it aici, în Loch, s pt mâni întregi!ă ă ă

Browning s-a sim it dator s intervin ;ţ ă ă– Am procedat cum se putea mai bine. U-192 nu putea

r mâne aici prea mult timp. Nem ii ar fi sfârşit prin a afla şiă ţ Marshall ar fi c zut imediat întră -o capcan !ă

Simeon îi replic ;ă– Crede i c a i reuşit sţ ă ţ ă-i scoate i din amor eal ? Nu şti i cţ ţ ă ţ ă

strategia lor se inspir din filme vechi, de acum dou zeci de ani?ă ăÎşi reprim rapid un zâmbet ironic;ă– Din fericire, dup cum vă -am spus, U-192 a demonstrat ce

poate face un submarin când nu i se cere să-şi expedieze torpilele spre nave comerciale care nu pot riposta!

Privind spre Marshall:– S nu crezi c vreau să ă ă- i reproşez ceva, Marshall cauta sţ ă-şi

p streze calmul.ă– Sunt sigur, replic el, simplu.ă– Foarte bine! Dup câte v d, ne vom în elege de minune.ă ă ţDin nou, Simeon se adres lui Browning:ă– Apropo, sir, i-am cerut lui Marker s pun în grafic raportulă ă

misiunii lui U-192. L-a realizat şi expus în sala operativ şi cred să ă ar dori s aib şi...ă ă

Se întrerupse un moment, c utând parc un cuvânt;ă ă– ... p rerea dumneavoastr .ă ăSe ridic , lua în mina sticl de whisky şi se adres maiă ă ă

insistent c tre Browning:ă– Dup câte ştiu. ar dori s v cunoasc cât mai curândă ă ă ă

opinia, sir.Stapanindu-şi cu efort mânia care i se v dea prin crispareaă

figurii, Browning se ridic şi se opri înaintea lui Marshall.ă– Am s te rev d mai târziu. Marshall sunt foarte bucuros că ă ă

te-ai întors!

47 Artera de Circula ie în Londra, pe care se afla şi Ministerul Marinei (Amiralitatea).ţ


Cu inten ie fa de Simeon, ad uga;ţ ţă ă– Este-o pl cere s stai de vorb cu un veritabil subă ă ă -marinist!Ieşi, trântind violent uşa în urma lui. Simeon, ridicând din

umeri:– Ce dramatic! Dup aproape patru ani de r zboi, ne maiă ă

împiedic m de asemenea fosile! M întreb dac amiralul ă ă ă Doenitz48

are şi el asemenea pensionari în activitate.P rea amuzat de propriaă -i ironie.Marshall se relax în elese c atacanduă ţ ă -l pe Browning, Simeon

încerca să-l exaspereze. Îi va r spunde cum se cuvine.ă– Credeam, replic el calm, c nu sunt prea numeroşiă ă

pensionarii care poart pe piept Victoria Cross...ăSurâzând, dup o mic pauz , ad uga;ă ă ă ă– ... sir!– Se prea poate, spuse Simeon tot c utând printre dosareleă

din servieta. La urma urmei nu este cazul s discut m acumă ă meritele lui Browning.

Tonul cu care îi vorbise Marshall îl f cuse să ă-şi mai piard dină suficient .ă

– Important este doar c am, vreau s spun c avem, o altă ă ă ă misiune în perspectiv pentru dumneata, împreun cu cei de laă ă Intelligence Service, am vegheat nop i întregi aşteptând vestea cţ ă ai terminat cu submarinul acela de aprovizionare şi te putem rechema. Personal, de la început am fost contra planului lui Browning dac U-192 era distrus, pierdeam imense posibilit i.ă ăţ Lucrurile au luat îns o întors tur bun , domnii de la Amiralitateă ă ă ă au fost foarte impresiona i şi recentul lor optimism este favorabilţ pentru a pune în practic planurile noastre.ă

– R mâne îns un fapt cert, spuse, sec, Marshall, ideea luiă ă Browning a salvat multe vie i omeneşti. Multe vase transportândţ trupe, care altminteri ar fi fost trimise la fund, îşi îndeplinesc acum în continuare misiunile; şi pân când germanii o să ă-şi dea seama, vasele de escort , informate de cele întâmplate, vor scufunda maiă multe U-Boot-uri decât ar fi reuşit dac mai exista „vaca de muls"ă distrus .ă

Simeon suspin uşor:ă48 Karl Doenitz, comandant suprem al marinei hitleriste începând din 1943, promotor al r zboiuluiă submarin. Succesor al lui Hitler în 1945, a negociat capitularea Germaniei. A fost judecat împreun cuă ceilal i criminali de r zboi nazişti şi condamnat la zece ani închisoare (1945--1950).ţ ă


– Dup cât în eleg, teă ţ -ai p truns de predicile lui Buster, Guraă Mare!

Surâzând, continu ;ă- Dar nu are importan ! Acum, te rog s m ascul i!ţă ă ă ţPe deasupra plafonului, Marshall auzi un trop it de picioare, înă

timp ce un difuzor anun a „Buc tarul a terminat de preg titţ ă ă dejunul!" Cum echipajul de pe U-192 se afla şi el acum la bordul lui Guernsey, Marshall gândi c , dup multe s pt mâni, era primul loră ă ă ă dejun demn de acest nume.

Simeon continua cu st ruin ;ă ţă– A pierde, în timp de r zboi, o nav de r zboi sau ori ce altă ă ă ă

nav , este, întră -adev r, o pagub ! Dar dac ne alarm m deă ă ă ă mul imea dezastrelor suferite, de mult ar fi trebuit s renun m laţ ă ţă lupt . Începând îns cu anul acesta totul să ă -a schimbat. B t liaă ă Atlanticului face o cotitur : tot mai multe U-Bootă -urî sunt scufundate, tot mai multe convoaie reuşesc s treac intacte. Înă ă Africa de nord, nem ii au pierdut partida. Luna viitoare, Afrikakorpsţ va trebui sau s capituleze, sau să -o ştearg , cum va putea. Va fi,ă s spun aşa, Dunkerqueă -ul lor... Dup care, Alia ii vor da lovitură ţ ă decisiv , debarcând pe Continent Cu voce grav , continu :ă ă ă

– Opera ie care trebuie s decurg perfect, f r rateuri.ţ ă ă ă ă Bineînțeles, toate acestea sunt ultrasecrete curând vom debarca în Sicilia, apoi vom urca spre nord, prin Italia.

Marshall îşi aminti de conversa ia avut cândva cu Browningţ ă Simeon folosea acum aproape aceleaşi cuvinte şi continu ;ă

– Evident, vom c uta s ne purt m bine cu macaronarii. Seă ă ă spera c vor trece de partea noastr , pe m sur ce vom înainta şiă ă ă ă c vor l sa pe nem i s se descurce singuri.ă ă ţ ă

– Îmi închipui, spuse Marshall cât de surprinşi vor fi nem ii!ţPrivea la gesturile rapide ale lui Simeon, pline de suficient !ă

Nu în elegea ce g sise Gail la el, ce o f cuse sţ ă ă ă-l p r seasc peă ă ă Bill.

– Surprinşi, e prea pu in spus şi din aceast cauz debarcareaţ ă ă trebuie s se desf şoare perfect, ca un mecanism He ceasornic!ă ă Toate rile ocupate din Europa vor fi cu ochii asupra noastr . Unţă ă nou dezastru c la Creta sau c la Singapore ar compromiteă ă perspectivele noastre de a invada nordul Fran ei şi cucerireaţ Berlinului va fi amânat pe mul i ani, poate pentru totdeauna!ă ţ


– Dar nu v d. Simeon îl opri cu un gest al mâinii !ă– Totul la vremea s ! Desigur, vei fi pus la curent. De mai multă

timp avem oameni în toate rile ocupate, aceştia au leg turi cuţă ă mişc rile de rezisten , creeaz noi re ele, procura arme oricuiă ţă ă ţ poate trimite un neam pe lumea cealalt . Patrio i, partizani, sauţ ă ţ cum vrei s le zici, esen ialul este c ei ne ajut mult şi, dac pierdă ţ ă ă ă încrederea în noi, ne va fi greu s înaint m. Nici nu vom mai puteaă ă s punem m car piciorul pe o plaj de debarcare! Din surs sigur ,ă ă ă ă ă ştiu c , dup dou luni de la predarea lui Afrikaă ă ă -korps sau de la retragerea lui, noi vom lansa o debarcare în Sicilia. F socoteal !ă ă Asta înseamn peste cel mult trei luni începând de azi.ă

Se plimba acum cu paşi mari şi repezi prin cabin .ă- Acest interval, de care bonzii plasa i în posturile cele maiţ

înalte nu ştiu s profite, nu trebuie să ă-l pierdem f r s ac ion m!ă ă ă ţ ă– Dar, întreb Marshall, ce rol am eu în toate astea?ă– Ce rol? Ca şi în ultima misiune, s intervii acolo unde suntă

cele mai bune perspective s p c lim pe inamic, folosind o armă ă ă ă tot atât de ucig toare c bomba sau torpila.ă ă

A f cut o pauz , fa a i se aprinse de însufle ire:ă ă ţ ţ– Vreau s te întorci în Mediterana; este o mare pe care oă

cunoşti la perfec ie. Vei fi ca acas . Ca şi precedent , misiuneaţ ă ă este ultrasecreta. P strarea secretului nu este problema dumitale,ă ci a noastr . Vei conduce opera iile cum crezi mai bine, unde şiă ţ când crezi c po i întreprinde o ac iune eficace. Dup cât ai dată ţ ţ ă dovad , te pricepi admirabil s înşeli pe inamic. Dumneata şi cuă ă mine, o să-i d m un aperitiv la ceea ce îl aşteapt !ă ă

Marshall îşi trecu mâna peste barbie.– E vorba de lovituri date de pe mare pe uscat şi alte opera iiţ

combinate de acest fel?Simeon surâse;– O s vorbim mai târziu; dar mai întâi vreau s ştiu ce p rereă ă ă

ai despre asemenea ac iuni?ţ– Am mai participat la unele opera ii aventuroase de felulţ

acesta.Gura lui Simeon se strâmb întră -un rictus dispre uitor.ţ– Mici ac iuni, implicând multe riscuri, dar aducând inamiculuiţ

doar mici pagube.


Marshall privi cu r ceal la Simeon. „Oare cât timp, ele când lă ă -am v zut ultima oar , acest viteaz ofi er petrecuse pe mare. laă ă ţ bordul unui submarin ?" se întreb el şi spuse:ă

– Cunosc acest gen de opera ii şi ştiu c pun teribil laţ ă încercare nervii unui echipaj. Pentru un englez, nu este o bucurie s se ştie h ituit de nave şi avioane engleze.ă ă

Pe figura lui Simeon se l i un surâs;ăţ– Mie îmi spui? Şi eu am p ităţ -o în unele misiuni, îmi amintesc

c întră -o zi, când m îndreptam cu* submarinul spre baza dup oă ă asemenea misiune pe coastele Olandei, abia am izbutit s scap deă atacul avioanelor noastre.

Marshall nu reuşi să-şi st pâneasc un surâs;ă ă– Sunt de acord c cei din Royal Air Force au uneori tendin aă ţ

s dea drumul cam repede la bombe. Dar ultima mea misiune mă -a înv at ce înseamn s ai inamici în cele dou tabere.ăţ ă ă ă

Preferând s nu mai insiste, Simeon a continuat:ă– Deci suntem de acord. Voi vorbi cu echipajul dumitale:

secret, gura cusut şi toate celelalte. Oamenii vor în elege, eă ţ vorba de propria lor securitate.

– Dar ce facem cu permisiile?– Permisii? Glumeşti! Nu uita c a i revenit mai curând decâtă ţ

era prev zut! De altminteri, majoritatea oamenilor dumitale auă stat pe uscat timp de mai multe luni pentru antrenament şi altele; acum este corect s navigheze un timp mai îndelungat!ă

Figura îi lu o expresie de gravitate;ă– Ceea ce am spus, evident, nu se refer la dumneata. Î i ceră ţ

mult, îmi dau seama. Dar cred c nu eşti de acord s l s mă ă ă ă resursele de care dispunem s se iroseasc şi c nu avem dreptulă ă ă s ne culc m pe o ureche!ă ă

C ut s devin cât mai conving tor;ă ă ă ă ă– Atac şi scufunda! Loveşte şi ştergeă -o! Aceasta va fi

viitoarea dumitale misiune şi î i vine ca o m nuş !ţ ă ăMarshall se ridic . În perete, întră -o oglind , vedea o dublă ă

imagine a sa, un individ b rbos, cu tunica grosolan plin de pete;ă ă ă şi cea a lui Simeon, de ofi er spilcuit. „C întrţ ă -o reclam înainte şiă dup ", gândi el.ă

– Dar echipajului am să-i vorbesc eu: în felul meu.


– De acord. Poate c voi putea ob ine câteva permisii deă ţ patruzeci şi opt de ore pentru cazuri speciale. De exemplu, pentru secundul dumitale. Nu promit îns nimic.ă

Îşi consult ceasul:ă– Acum, plec abia îmi trag sufletul de ocupat ce sunt!Aranjindu-şi, cam f r rost hârtiile în serviet , ad ug :ă ă ă ă ă– Mi se pare c în trecut ai cunoscută -o pe so ia mea? ţMarshall se preg ti la defensiv ;ă ă– Aşa este.– Minunat!Cu ton foarte natural, Simeon continu ;ă– Locuim într-o vil rechizi ionata, la câteva mile de Loch.ă ţ

Înainte de a pleca din nou pe mare. ne-ar face pl cere s vii să ă ă cinezi cu noi. S te mai r coreşti de mirosul dieselelor.ă ă

Privi pe Marshall direct în ochi:– Ce zici?– Î i mul umesc.ţ ţDup o scurt pauz Marshall ad ug :ă ă ă ă ă– Bietul Bill Wade n-a avut noroc!– Wade?Simeon se pref cea c încearc să ă ă ă-şi aduc aminte. - , da!ă Ăă

Aşa este! Ce s iaci, se întâmpl ... Îşi consult din nou ceasul.ă ă ă– Se r resc cei din vechea gard ! Cât de folositori neă ă -ar fi, unii

dintre ei, ast zi!ăCu un gest scurt, el pocni închiz toarea servietei.ă– Ne revedem mâine. Imediat dup micul dejun de acord?ă– De acord.Simeon se îndrepta cu paşi rapizi spre uş ; Marshall îi urm riă ă

cu privirea. În ultimele secunde în elesese ce se afla dincolo^deţ fa ad lui de eficien şi st pânire de sine. Poate c se sim eaţ ă ţă ă ă ţ vinovat? Sau poate c avea pic pe Marshall c o cunoscuse peă ă ă Gail înaintea lui, ba chiar înaintea lui Bill?

Ajuns la ieşire, Marshall îl întreb pe şeful de cart care seă plictisea în post:

– Oamenii de pe U-192 au ieşit în oraş? Examinând uniforma ponosit a lui Marshall, marinarul avu un moment de ezitare, dar îiă r spunse:ă

– Da, sir cu excep ia ofi erului mecanic, r mas la bord.ţ ţ ă


Marshall coborî pe scara la schela de leg tura şi trecu pesteă submarinul vechi de tip H, unde ofi erul de serviciu de peţ Guernsey verific , cu o lantern paă ă -rimele ele legare; p şi peste oă mic şi instabil schela şi urc pe scara de lâng parapetul încă ă ă ă ă umed a lui U-192. O santinel înfofolita întră -o suba a morm it cevaă când s-a strecurat în jos prin tambuchiul oval cu care se obişnuise timp de atâtea s pt mâni.ă ă

L-a g sit pe Frenzel în careul ofi erilor, îmbr case din nouă ţ ă combinezonul ^au murdar; st la mas cu p rul c zut pesteă ă ă ă frunte, privindu-şi paharul.

– Ce faci, Frenzel? Întreb Marshall aproape în şoapt , dar înă ă t cerea înconjur toare, cuvintele au r sunat neobişnuit de tare.4ă ă ă

Frenzel ridic ochii spre el, cu privire pierdut , c de câineă ă ă b tut;ă

– Ştia i, nuţ -i aşa, sir?Marshall a aprobat cu un gest din cap;– Da, îmi pare tare r u, dar am crezut c trebuie s tac. Ast ziă ă ă ă

îns nu mai sunt sigur "c am procedat bine.ă ăF r s se scoale de pe scaun, Frenzel. A întins bra ul şi aă ă ă ţ

deschis un dul pior din care, f r s priveasc , a mai. Scos ună ă ă ă ă pahar.

– În locul dumneavoastr , aş fi f cut la fel.ă ăÎn timp ce turna ginul mâna îi tremura vizibil.– Lu m împreun un pahar, sir?ă ăMarshall se aşez , în elegea c inima îi era zdrobit şi îi citeaă ţ ă ă

pe figur o cumplit disperare.ă ă– Cred c aş putea să ă- i ob in o scurt permisie înainte sţ ţ ă ă

plec m din nou pe mare...ăFrenzel goli paharul; câteva pic turi de gin i să -au scurs pe

b rbie, ca nişte lacrimi.ă– Plec m din nou? Aşa curând? Cu glas stins;ă– M aşteptam !ăApoi p ru c în elese propunerea lui Marshall:ă ă ţ– O permisie? V mul umesc, sir, nuă ţ -i nevoie. Tat l ei să -a

ocupat de toate... mormântul şi celelalte. Dac merg acolo, tot nuă -i pot readuce în via . Aici, cel pu in m preocup cu ceva...ţă ţ ă

Marshall îi evit privirea:ă


– Vino cu mine la bordul lui Guernsey, Frenzel! Mergem în cabina mer mânc m ceva împreun .ă ă

Dar Frenzel îşi continu propriile gânduri;ă– La urma urmei, mai bine s plec din nou, cât mai curând!ă

Iubesc marea te laşi în mrejele ei şi ui i de toateţSe ridic şi. cu gesturi precaute, desf cu cele dou fotografiiă ă ă

prinse cu ace deasupra cuşetei. În timp ce le strecura în portvizit, s-au prelins pe ele dou pic turi; dar nu mai erau de gin.ă ă

Marshall a stins lampa din careu şi am îndoi s-au îndreptat în t cere c tre tambuchiul turciei. Pe punte, Frenzel să ă -a oprit, a închis portiera balustradei şi a ridicat ochii spre cer: norii alergau repede, stratul lor era acum sub ire şi se întrez reau stele.ţ ă

–, În orice caz, sir. Spuse el cu voce calm , s nu fi i îngrijorat,ă ă ţ am s pot face fa !ă ţă

– - Ştiu, r spunse Marshall, nici nu mă -am îndoit.Ajunşi pe Guernsey, Frenzel ceru lui Marshall permisiunea să

se duc mai bine în cabina sa.ă- Mâine, ad ug el, va fi ziua cel pu in, aşa se spune!ă ă ţÎncerca s surâd , dar nă ă -a reuşit. A trecut pe lâng postulă

timonierului şi s-a îndreptat spre puntea cabinelor.Acelaşi şef de cart îl întâmpin pe Marshall, frecanduă -şi

mâinile şi trop ind picioarele pentru a le dezmor i. Privi la Frenzelă ţ care se îndep rt şi glumi:ă ă

– Aşa cum spune cântecul, „se-ntoarce în port marinarul", nu-i aşa sir?

Marshall îl privi sever şi tân rul îşi d du seama c a f cut oă ă ă ă gaf .ă

- Nu este momentul s faci glume prosteşti!ăApoi Marshall se îndrepta spre scara tambuchiului.Marinarul r mase nedumerit, gândind.. oare ce ha. Apucat peă

comandant V"Marshall îl mai privi înc o dat lung şi se mai r sti:ă ă ă– Nu st cu gura c scat ! F ceva!ă ă ă ă– Am în eles, sir!ţBietul marinar încerca s surâd mânzeşte şi privi pe Marshallă ă

indepartandu-se. „Dracul să-i ia pe ofi erii ştia, gândi el, niciodatţ ă ă nu ştii ce-i apuca!" I se stricase dispozi ia pe restul timpului deţ


cart. Apoi zâmbi, gândind ce bine le-ar prii şi ofi erilor s facţ ă ă munci de rând.

În diferite compartimente ale navei baz , echipajul luiă Marshall se prepar pentru noapte. Pân la gât întră ă -o cad cu apă ă foarte cald , Devereaux visa, gândind la glon ul care îi g uriseă ţ ă haina, dar nu-i nimerise inima, doar cu câ iva centimetri. În cabinaţ sa, Gerrard se oprise la jum tatea unei scrisori c tre so ie seă ă ţ întreb : s o termine sau mai întâi s se informeze despreă ă ă perspectiva ele a ob ine o permisie? În cabina al turat intraseţ ă ă Frenzel şi, îmbr cat, se pr buşise pe cuşet . Nu va dormi. Doreaă ă ă s r mân treaz, să ă ă ă-şi întip reasc cât mai bine în minte imagineaă ă a lor s i, aşa cum erau când lă -au condus la gar şi să -a desp r it deă ţ ei ultima dat . De cealalt parte a peretelui se auzea cineva: eraă ă Warwick, se plimba c o fiar în cuşc . Trei paşi întră ă ă -un sens, trei paşi în cel lalt. „Bietul b iat! Este obsedat de amintirea ororilor laă ă care a asistat. Totuşi, cu timpul, le va uita. Pe când eu..." Şi Frenzel îşi Scufunda fata în pern , cu umeri zgudui i în hohote deă ţ plâns.

În alt parte a navei, întră -o cabin mare unde locuiauă împreun , subofi erii de pe submarin, aşeza i în jurul unei mese,ă ţ ţ urm reau cu privirile pe Starkie, timonierul, care f cea cinste,ă ă impartindu-le rom.

Kerville. Şeful electrician, învârtea cu o linguri romul înţă pahar, îşi linse buzele şi întreb :ă

– Ei, Starkie, ce spui?Murray, maistrul mecanic îşi întredeschise pleoapele umflate

de somn:– Ce s spun , şi despre ce? Zâmbind, Starkie îi privi pe to i laă ă ţ

rând;– Cred c e cazul s repet m, ce zice i?ă ă ă ţKerville cl tin din cap; abia îi ieşir cuvintele din gur ;ă ă ă ă– Nu; eu m refeream la ultima noastr c l torie. Starkie oft ,ă ă ă ă ă

înc un gât de rom şi Kerville nu va mai şti bine ce e cu el! O să ă-i cad capul peste pahar!"ă

– S ştii, dragul meu, niciodat nu m gândesc la ultimaă ă ă c l torie. Şi nici la viitoarea. M preocup doar ce se întâmplă ă ă ă ă acum!


Cu zgomot surd, capul lui Muray se pr buşi pe mas . Starkieă ă abia avu vreme s scape de dezastru sticl aflat acolo.ă ă ă

– Adic , replic Kerville cu ochi împ ienjeni i, eşti îngrijorat?ă ă ă ţ– Sigur c sunt! Strig Starkie, suspinând uşurat; înc pu in, şiă ă ă ţ

pr p ditul sta r sturna sticl şi se pierdea romul din ea!ă ă ă ă ăRâsete zgomotoase i-au salutat glum ; au ajuns pân laă ă

Blythe, lungit pe cuşeta, dincolo de peretele sub ire. Şefulţ semnalizator încercase s citeasc un roman politis 'si acumă ă închidea cartea, îngrijorat de sfor iala sonor a lui Cain, în cuşetaă ă de sus. Se gândea la bravul Starkie: înc o dat să ă -a ame it. Apoiţ gândul îl duse la lupt de pe mare la canonada, la figuraă descompus a tân rului Warwick, alergând pe punte, când să ă -a dat ordinul de imersiune...

Starkie se mai aflase o dat pe o nav torpilata şiă ă supravie uise, nimeni nuţ -şi explic cum. Era un sl b nog, doară ă ă piele şi oase; dar îşi cunoştea admirabil meseria. Cu Starkie al turiă şi cu Marshall comandant vor avea poate norocul s duc la bună ă sfârşit şi nou misiune. A stins l mpi a de citit. „Doamne, gândi el,ă ă ţ avem mare nevoie de noroc!" Un minut mai târziu, c zu întră -un somn ca de plumb.

CAPITOLUL 6CU CE OCHI NE V D AL II...Ă ŢDup dou zile de la întoarcerea lui U-192 la Loch Cairnbawn,ă ă

evenimentele s-au precipitat a fost precipitarea provocat deă Browning, de Simeon, sau de amândoi? Marshall nu putea spune. Dar se pare c , oricare avea s fie misiunea rezervat lui seă ă ă urm rea s se verifice dac echipajul întreg, de la comandantă ă ă


pân la ultimul matelot erau în stare să -o duc la bun sfârşit.ă Marshall ştia c în tot timpul zilei soseau tot felul de specialiştiă misterioşi, care împ r eau oamenii de pe U-192 în mici grupe, peă ţ unii îi duceau cu şalupele pe mare, pe al ii pe rm, de unde erauţ ţă transporta i cu camioane militare spre locuri de instruc ie dupţ ţ ă metode noi.

Cât despre Marshall. Nici nu mai p r sea bordul navei baz ,ă ă ă afundat pân la gât în organizarea viitoarei misiuni. Studiereaă numeroaselor dosare şi documente puse la dispozi ie deţ Intelligence Service* şi rutina cotidian a recompenselor şiă pedepselor echipajului îl ineau izolat, urm rea doar mintal cele ceţ ă se întâmplau.

Toat zona înconjur toare p rea pres rat cu tabere izolate şiă ă ă ă ă locuri bine p zite, unde oamenii erau instrui i s mânuiasc totă ţ ă ă felul de pistoale şi arme automate fabricate în toate rile lumii.ţă Apoi erau înv a i s escaladeze pe faleze şi s treac pesteăţ ţ ă ă ă viroage. Obişnui i s tr iasc în strâmtoarea de pe submarin, bie iiţ ă ă ă ţ matelo i f ceau pe alpiniştii, deseori noaptea pe întuneric, mereuţ ă h r ui i de instructori cu cizme de piele care nuă ţ ţ -şi precupe eauţ mustr rile amenin rile; câteodat , pentru aă ţă ă -i stimula, tr geau ună glonte de pistol în apropierea picioarelor lor, bineanteles cât permitea prudenta, ca s adauge la exerci ii şi un dram de pericol.ă ţ

Erau foarte ciuda i aceşti specialişti care dirijauţ antrenamentul. Nu purtau uniforma corespunz toare armei c reiaă ă apar ineau. Ofi eri de specialitate se ocupau de transmisiuni înţ ţ cursul exerci iilor sau explicau cu competen arta de a folosi mici,ţ ţă dar ucig toare „creioane" explozive. Un c pitan care pretindea că ă ă apar ine Serviciului medical lţ -a pus pe Buck şi echipa lui de torpilori s fac un marş for at pe o ploaie toren ial şi noroi,ă ă ţ ţ ă pentru a simula un atac împotriva unei pozi ii de artilerie, puternicţ ap rat . Câteva salve "şi explozii au fost mai „reale" decât eraă ă recomandat, dar instructorul-şef a inut sţ ă-i declare lui Marshall că marinarii lui se comportau mai bine decât îndr znise s spere.ă ă

Inginerii de pe nava baz imaginaser şi au montat pe turelă ă ă U-Boot-ului un înveliş uşor şi pliant care, de la distan , d deaţă ă navei aspectul de submarin britanic. Pe mare, îl puteau demonta, strangandu-l c pe o umbrel şi amaranduă ă -l pe puntea submarinului.


Ini ial, oamenii murmuraser , ba chiar protestaser cu glasţ ă ă tare. Apoi au început s se entuziasmeze de activit ile noi pentruă ăţ ei şi, foarte curând, exerci iile pe care le executau şi asprul climatţ sco ian iţ -a c lit. În acelaşi timp, au descoperit c instruc ia intensă ă ţ ă îi apropia mai mult pe unii de al ii, devenind o echip mai coerentţ ă ă şi mai puternic decât atunci când porniser în c utarea „vacii deă ă ă muls", de cealalt parte a Atlanticului. Pe deasupra, erau mândriă c o echip întreag de specialişti se interesau de ei şi le l udauă ă ă ă performan ele..ţ

În a zecea zi, atmosfera de agita ie a luat sfârşit, ca şi cumţ specialiştii-instructori îşi epuizaser ideile şi energia. În timpulă destul de scurt pe care l-au avut la dispozi ie, ei împ rt şiserţ ă ă ă marinarilor tot ceea ce ştiau. Acum înv turile urmau s fie puseăţă ă în aplicare, în confrunt ri veritabile cu inamicul.ă

Browning urm rise de aproape toat activitatea deă ă antrenament. Îi admonestase pe şov itori şi recalcitran i, instalată ţ pe un sc unel pliant de vân toare, hot rât s nu piard nimic dină ă ă ă ă spectacol. Particip foarte activ şi, de multe ori, Marshall seă întreb ce ar fi devenit dac vârstnicul comandant ar fi fost mutată ă într-un post pur birocratic sau, mai r u, dac toat r spundereaă ă ă ă activit ii bazei ar fi fost trecut lui Simeon.ăţ ă

În ultima zi de antrenament, Browning a venit să-l vad peă Marshall. L-a g sit în biroul care i se rezervase pe Guernsey, f ră ă ă veston, înconjurat de o gr mad de hârtii prinse în agrafe, mostreă ă de alimente şi de combustibil, şi de tot felul de alte produse pentru aprovizionarea submarinului.

– Am "venit, începu Browning, ca să- i aduc ultimele nout i.ţ ăţ Chiar azi, germanii vor afla c întregul echipaj al lui U-192 esteă prizonier în mâinile noastre; nu putem p stra secretul mai departe.ă Este o datorie de umanitate s d m veşti de existen a lor, nuă ă ţ avem dreptul s mai t cem.ă ă

Marshall a primit vestea cu sentimente contradictorii, în câteva localit i din Germania, mul i vor respira uşura i so ii, copiiăţ ţ ţ ţ sau logodnice, ba chiar vecini care abia îi cunoşteau pe prizonieri, apoi colegii de munc . Browning avea dreptate era o problem deă ă umanitate şi în conformi Late cu prevederile Conven iei de laţ Geneva, pân atunci neînc lcata nici de englezi, nici de germani.ă ă


– Crede i, sir, c vor afla şi ce punem noi la cale? Browningţ ă cl tin din cap:ă ă

– Dup p rerea mea, nu: prizonierii au fost îndep rta i înainteă ă ă ţ de sosirea specialiştilor noştri în fiord. Ei ştiu doar c submarinulă lor se afla pe fundul unde a eşuat. Am luat m suri ca această ă veste s fie larg difuzat . Pentru dumneata, singura diferen a va fiă ă ţ c , în urm toarea misiune nu ve i mai fi obliga i s „simula i". U-ă ă ţ ţ ă ţ192 a încetat s mai existe şi, la viitoarele opera ii, v ve iă ţ ă ţ prezenta sub denumirea pe care o ve i crede mai potrivit . Putemţ ă spune c ve i opera sub o identitate la alegere, dar f r falseleă ţ ă ă documente respective.

– Drept vorbind, prefer aceast situa ie, spuse Marshall.ă ţAvea un sim mânt de uşurare, nuţă -şi d dea seama de ce, şiă

continu ;ă– Nu v d nici un inconvenient s rivalizez cu inamicul înă ă

inteligen a, abilitate şi iscusin , dar un anumit gen de r zboi îmiţ ţă ă repugn , este josnic.ă

Se gândea la cele suportate cu greu de Warwick.– S întâmpini cu semne prieteneşti pe nişte oameni care ştiiă

c î i sunt inamici, dar care te cred c eşti amic. Apoi să ţ ă ă-i dai la fund, m rturisesc c ...ă ă

Atent, Browning îl ascultase în t cere.ă– C pitan comandorul Simeon, îl întrerupse el, sunt sigur că ă

nu va fi de acord cu dumneata. Ar sus ine c te înşeli pe dumneataţ ă însu i, c este o eroare sţ ă ă-l informezi pe inamic despre prizonierii pe care i-ai luat, c este ne realist s priveşti r zboiul numai prină ă ă vizor sau periscop şi tot atât de f r rost să ă ă-l anun i pe inamic ceţ prizonieri ai capturat. El este de p rere c toate mijloacele suntă ă bune şi trebuie toate utilizate, „Inclusiv, gândi Marshall, materialul uman" totuşi, admitea c în ra ionamentul lui Simeon era şi oă ţ parte de adev r. Pilo ii care îşi leap d bombele deasupra unuiă ţ ă ă oraş, reîntorşi la baza dup un raid masiv, nă -au v zut nimic dină suferin ele şi ororile pe care leţ -au l sat în urma lor. Prin lentileleă periscopului nu se aude zgomotul exploziilor din camera maşinilor unui cargou sau petrolier torpilat, nici strig tele de teroare aleă celor prinşi între pun i, înnebuni i de groaz , ruganduţ ţ ă -se s moară ă cât mai curând.


Poate c la acestea f cuse aluzie Simeon când vorbise cu ună ă oarecare dispre de confrunt rile dintre torpiloare şi naveleţ ă comerciale. Sigur, era o parte de adev r, dar submarinele careă z ceau pe fundul m rilor dovedeau cu prisosin c lupta nu eraă ă ţă ă atât de inegal cum pretindeau unii.ă

În ultimele zile, ansamblul echipajului beneficiase de permisii locale, scurte, doar câ iva privilegia i au fost autoriza i s petreacţ ţ ţ ă ă patruzeci şi opt de ore în c minele lor. Gerrard a plecat spre sudă pentru a se întâlni cu so ia. Va avea doar timpul sţ -o îmbr işeze şiăţ s pl teasc câteva datorii f cute în lipsa lui, apoi s se agite înă ă ă ă ă c utarea unui aviator care, zburând spre Sco ia, s aibă ţ ă ă bun voin a să ţ ă-l aduc pân la terenul de aterizare de lâng Loch.ă ă ă Pentru liniştea sufleteasc a secundului s u, Marshall spera c vaă ă ă g si un asemenea aviator binevoitor.ă

Datorit bombard rii caselor lor, doi matelo i au putut mergeă ă ţ acas , ambii în periferia Londrei. Primul, a c rei mam pierise subă ă ă d râm turile casei, avea nou sprezece ani; el era „b rbatul"'ă ă ă ă familiei, de când tat l s u c zuse la Dunkerque. Mai în vârst .ă ă ă ă Cel lalt îşi pierduse so ia; o bomb r mas intact explodase laă ţ ă ă ă ă trecerea autobuzului cu care nefericit mergea ele acas spreă ă uzina aeronautic unde lucra.ă

Buck plecase singur la pescuit, l sând un num r de telefonă ă unde putea fi g sit. Un ofi er de pe Guernsey f cuse observa ia că ţ ă ţ ă num rul de telefon l sat apar inea unei cabane simpatice, la fel deă ă ţ simpatic cum era şi proprietara cabinei, al c rei so , circumstană ă ţ ţă poate semnifica i va. se afla în Ceylon, în cadrul Royal Air Forces.ţ

Cât despre matelo ii care murmuraser c nu li se d duserţ ă ă ă ă pei misii, nici ei nu prea se dep rtaser de vas, multuminduă ă -se să coboare la uscat ca s mearg ia cantin marinarilor la două ă ă ă cârciumi şi la o ferm din vecin tate, al c rui proprietar se spuneaă ă ă c îşi fabrica el însuşi b uturile spirtoase.ă ă

John Willard. Un mecanic de dou zeci de ani. Plecase şi el întră -o astfel de învoire dar cu hotarirca s nu se mai întoarc la bord.ă ă Dezertarea lui a contrariat întreg echipajul, întrucât arunc oă umbr asupra legitimei mândrii rezultat în urma recentelor loră ă ispr vi, pe mare.ă


– Dezertorul sta, declarase Simeon, trebuie neap rat g sit şiă ă ă adus înapoi, cu orice pre ! Şi nu miţ -ar p rea deloc r u dac poli iaă ă ă ţ militar iă -ar cr pa capul idiotului!ă

Willard locuia la Newcastle, dar a fost prins la mai pu in deţ cincizeci de mile de Loch.

De regul , nu este prudent s fie men inut la bordul unuiă ă ţ submarin un om care a încercat s dezerteze: are o ar şi la bordă ţ ă se ivesc situa ii când poate deveni periculos. Dar în cazul luiţ Willard, Marshall a fost obligat s priveasc lucrurile la fel caă ă Simeon care sus inea c nu era de dorit s fie l sat s apar pe caiţ ă ă ă ă ă obişnuite în fa a Cur ii mar iale şi s fie pedepsit. Întrţ ţ ţ ă -o barac deă de inu i sau mai târziu, pe nava sau în portul unde va fi trimis,ţ ţ mecanicul putea dezv lui totul sau o parte din secretele lui U-192;ă repetat din gură ă-n gura, vestea risca s ajung pân la urechiă ă ă inamice.

Willard a fost adus la bordul lui Guernsey cu mâinile înc tuşate şi p zit de doi poli işti. Marshall a v zut tristă ă ţ ă ă procesiune sosind cu barca de serviciu şi se întreb ce să ă-i spună omului. Browning declarase c decizia apar inea comandantului şiă ţ Simeon se al turase, semnând raportul de arestare a dezertorului.ă

În biroul care i se pusese la dispozi ie la bordul lui Guernsey,ţ Marshall reflect asupra cazului. Rolul lui în opera iile întreprinseă ţ de U-192, comanda lui, echipajul, toate figurau pe o list secretă ă cunoscut de cel mult de dou sute pân la trei sute de persoane.ă ă ă Era pu in, foarte pu in, întrţ ţ -un conflict în care erau implica iţ milioane de oameni. Pentru inamic, U-192 fusese trecut la contul pierderi înc o victim a b t liei Atlanticului, nimic mai mult. Înă ă ă ă registrele oficiale ale lui Royal Navy Forces figura numai sub denumirea unei cifre, nava afectat unor „misiuni speciale", două ă cuvinte f r semnifica ie precis . Ultrasecret.ă ă ţ ă

Dar, în realitate, Marshall comanda un submarin şi r spundeaă de oameni în carne şi oase dintre care unul se numea John Willard.

Marshall se afla în biroul s u. Înc rcat cu hârtii, când intră ă ă Simeon. Impecabil c întotdeauna, dar cu fruntea încre it de griji.ă ţ ă

– Rezolvi chiar acuma cazul Willard 7? Întreb el.ăÎşi arunc şapca cu frunze de stejar pe un scaun şiă -şi aprinse o

igar .ţ ă


– Da, r spunse Marshall, şi cum secundul este înc înă ă permisie, eu am s m ocup de el împreun cu ofi erul, cuă ă ă ţ naviga ia.ţ

Simeon puf i un nor de fum.ă – Îmi face impresie bun , acest Devereaux are şi state deă

serviciu bune, ceea ce se întâmpl destul de rar în aceste vremuri.ăMarshall oft îşi p stra greu calmul când Simeon îşi exprimă ă ă

simpatiile şi antipatiile În picioare, privind printr-un hublou p tat de sare prin careă

apa cenuşie i se reflect în ochi, Simeon vorbi;ă - Cred c ve i porni la drum cam peste dou zile.ă ţ ă

Instruc iunile referitoare la misiunea pe care urmeaz sţ ă ă-o îndeplini i vor sosi azi dupţ ă-amiaz . În linii mari, desigur;ă am nuntele, i le voi da eu.ă ţ

Marshall era pe cale s r spund când cineva b tu la uş .ă ă ă ă ă Devereaux trecu pragul şi anun ceremonios;ţă

– De inutul şi escorta lui, sir.ţPrivi la Simeon. F r să ă ă-şi schimbe expresia.Prin uşa deschis . Marshall îl z ri şi pe Starkie inea sub bra oă ă ţ ţ

foaie de placaj pe care, cu patru pioneze era fixat o hârtie cuă enumararea crimelor comise de mecanic. Şeful de echipaj era ciufulit, parc atunci se d duse jos din cuşet .ă ă ă

– Foarte bine, spuse Marshall nu uita ce iţ -am recomandat, Devereaux nu e vorba de un proces.

Devereaux lua pozi ie;ţ– Am în eles, sir.ţJohn Willard a fost introdus cu ritualul obişnuit. A r mas înă

picioare, între una din santinelele care îl înso iser la bord şiţ ă Starkie. Acesta din urm începu s citeasc raportul cu data, or şiă ă ă ă locul unde fusese arestat. Willard ascult , p rea c nu în elegeă ă ă ţ ceva şi nu avea deloc aerul unui dezertor.

Scund de statur , cu fa a rotund , lui Willard nu i se d deaă ţ ă ă vârst . Marshall îl v zuse de multe ori pe lâng maşini, totdeaunaă ă ă în combinezon şi de obicei murdar de unsoare şi funingine, c to iă ţ din echipa lui Frenzel. Mai mult o parte din maşini, decât o fiinţă uman . Acum, în inut „de parad ", cu o elice din fir de aur peă ţ ă ă mâneca, întruchipa perfect naivitatea şi fragilitatea vulnerabil .ă


Când s-a terminat lectur , Marshall i se adres , c utând să ă ă ă vorbeasc blând. Convins c bietul om se va pierde complet dacă ă ă îl va lua repede. - Ei bine Willard, ce ai de spus?

– Ce s v spun, sir? Ceă ă -aş putea s v spun.ă ă Se balansa de pe un picior pe cel lalt.ă - Cred, sir, c ...ă

Fraza a r mas neterminata inând în mina bonetul de inutului,ă ţ ţ Starkie se r sti la el.ă

– Stai liniştit şi r spunde comandantului, ridică ă- i capul!ţDe lâng hublou, Simeon respira cu zgomot, pentru aă -şi arata

nemul umirea.ţ– Hai, spuse Devereaux cu voce calm , explica comandantuluiă

de ce ai dezertat?To i aşteptau. Willard privea fix, undeva, deasupra um ruluiţ ă

drept al lui Marshall şi tr s turile crispate ale figurii m rturiseauă ă ă efortul de concentrare ce-şi impunea.

– Nu ştiu cum s v spun, sir. De unde s încep,.. B rbiaă ă ă ă tân rului maşinist era agitat de un tremur slab.ă ă

– Din cauza mamei mele. Sir. Marshall îşi plec privirea asupraă biroului.

– Şeful t u direct, Frenzel, este mul umit de tine. Pân acum nă ţ ă-ai f cut n zbâtii. Dac mama ta este bolnav , trebuia s teă ă ă ă ă adresezi unui superior şi...

Marshall t cu. Liniştit, ca şi cum nu auzise nici un cuvânt,ă Willard continu ;ă

– Tat l meu este prizonier, sir. L-au prins japonezii laă Singapore. Nu am aflat decât acum câteva luni, to i am crezut cţ ă murise. La ultima mea permisie, sir, chiar înainte de a fi venit aici. Am fost acas .ă

Înghi i în sec şi continu ;ţ ă– Mama era... Dup o lung ezitare;ă ă– Deja încurcat cu un tip. Marshall îl opri cu un gesl al mâinii.ă– Te po i retrage, Starkie şi escorta... Adresanduţ -se lui

Devereaux;– Şi dumneata. Locotenente?Când uşa s-a închis în urma lor. Willard privi la Simeon, apoi la

mâinile proprii, mirat c nu mai sunt înc tuşate.ă ă


– În echipaj, sir, relu el. Mai sunt doi b ie i din Newcastle. Amă ă ţ fost mobiliza i împreun şi o cunosc pe mama mea. Dac afl cţ ă ă ă ă ea...

Marshall regreta c nu a ieşit şi Simeon împreun cu ilal i.ă ă ă ţ– Şi de asta voiai s mergi acas ?ă ăWillard r spunse mai întâi cu un semn energic, afirmativ dină

cap.– Da, sir; mama mi-a scris c tipul o b tea şi a amenin ată ă ţ -o ca

va fi vai de capul ei dac îndr znea s se plâng . Este un zdrahon,ă ă ă ă în elege i, şi are o mul ime de prieteni. Tr ia de pe urma ei... aţ ţ ţ ă obligat-o s fac trotuarul!ă ă

Willard era torturat, i se vedea pe figur . Tr s turile fe eiă ă ă ţ spuneau totul ruşine, mil şi nest pânit pornire care îlă ă ă îndemnaser s mearg la Newcastle ca s fac ordine.ă ă ă ă ă

– Şi, întreb blând Marshall. Ce sperai s faci?ă ă– S aplic, sir, o parte din cele înv ate la antrenamentul peă ăţ

care-l facem aici.Willard schi un pas înainte, dar se r zgândi şi r mase pe loc.ţă ă ă– Nu m-am priceput niciodat la b t i, dar instructoriiă ă ă

comando-ului mi-au ar tat cum trebuie procedat. Cum s te lup i,ă ă ţ sir, cum s dobori adversarul. Cu haimanalele acelea, tocmai astaă trebuia!

Pe birou, a sunat telefonul şi maşinistul l-a privit speriat; Marshall a ridicat receptorul:

– Am spus s nu fiu deranjat!ăLa cel lalt cap t al firului, Browning r spunse scurt;ă ă ă– Îmi pare r u, Marshall Simeon este înc la dumneata?ă ă– Da, sir.– Cum merge treaba?Marshall arunc o privire spre Willard începuse tremure şiă

ochii îi erau plini de lacrimi. Întreruperea îi m rise disperarea.ă– Destul de bine, sir m temeam c o s mearg mai greu.ă ă ă ăBrowning îşi potrivi vocea, tuşind;– Sunt într-o situa ie delicat , relu el la cel lalt telefon, am oţ ă ă ă

comunicare pentru dumneata, personal şi urgen .ă ţăA urmat o pauz .ă– Po i s vorbeşti? Cred c este ceva. Întrţ ă ă -adev r foarteă

urgent. Î i fac leg tura.ţ ă


În receptor se auzi o hârâial , apoi o voce feminin ;ă ă– Aş vrea s vorbesc cu locotenent comandori, Stevenă

Marshall.– La aparat.Se auzea prost, dar Marshall avu totuşi impresia că

interlocutoarea r sufl greu.ă ă– Steven? Aici este Gail.F r s mişte capul, Marshall privi succesiv la cei doi inşi careă ă ă

se aflau în cabin . Palid ca hârtia, Willard se tot balansa de pe ună picior pe cel lalt. Înc în picioare lâng hublou, Simeon îşi scutură ă ă ă de pe şapca fire do praf. Nu p rea s fie atent la convorbireaă ă telefonic .ă

– Despre ce este vorba, relu Marshall în receptor;ă– Roger î i va cere s ne faci o vizit .ţ ă ăVorbea precipitat, parc temanduă -se c nu va fi l sat să ă ă ă

termine.– M-am gândit c poate ai s g seşti o scuz c refuziă ă ă ă ă

invita ia, dar dac î i spun c ... eu doresc, sper c vei accepta...ţ ă ţ ă ăMarshall îşi drese glasul pentru a pronun a clar:ţ– Perfect, am în eles.ţPuse la loc receptorul, intrebandu-se de ce proceda astfel?Simeon zâmbi;– Tot Browning? Nu putea s mai aştepte? Marshall reluă ă

discu ia cu Willard;ţ– Pe scurt, rosti el binevoitor te-ai comportat ca un mare

prost nac. Î i dai seama? Te preg teai s te încaieri cu nu ştiu ceă ţ ă ă puşlama. Poate chiar să-i frângi gâtul. Crezi c prin asta ai fiă aranjat lucrurile, şi pentru tine şi pentru maica-ta?

Willard r spunse încet;ă– Trebuie s fac ceva, sir!ă– Acum. Totul depinde de tine, continua Marshall; locul t uă

este aici cu camarazii t i, oameni care au încredere în tine şi înă care tu te po i încrede.ţ

Marshall abia îşi auzea propriile-i cuvinte. De ce îi telefonase Gail, cu riscul de a trezi b nuielile lui Simeon?" gândea el întreă timp.

– Am s cer Serviciilor de Asisten Social s verifice cele ceă ţă ă ă ne-ai povestit. Dac este adev rat, voi vedea... sau, mai bine spus.ă ă


Royal Navy va vedea ce este de f cut. Iar dac ai min it, te trimită ă ţ la Curtea Mar ial . În orice caz, deocamdat ai s r mâi aici. subţ ă ă ă ă comanda mea. Suntem de acord?

– Da, sir.Împietrit de mirare. Wjllard continu , precipitat.ă- V mul umesc, sir.ă ţ– Pân la noi ordine, nu te vei mişca de pe nava baz şi acumă ă

şterge-o!Tân rul salut , f cu stingaă ă ă -mprejur şi disp ru cu atâta grab ,ă ă

c se împiedic de pragul uşii. Simeon, deschizinduă ă -şi tabachera.– La naiba! Maic -sa se prostitueaz şi el vrea s alerge să ă ă -o

scape. B nuiesc c se teme c jum tate din Home Fleet 1 va veniă ă ă ă s bat la uşa casei sale, data viitoare când va fi în permisie.ă ă

1 Zona Metropolitan britanic .ă ă

R sturnat în fotoliu, Marshall privea la Simeon, dar mai multă monologa;

– Am încercat să-mi imaginez ultima noastr c l torie, aşaă ă ă cum acest tân r mecanic a tr ită ă -o. A participat pentru prima dată la o b t lie şi cred c atunci când.. vaca de muls" a explodat,ă ă ă camera noastr de maşini i să -a p rut c un adev rat iad sau, dacă ă ă ă preferi, ca un vulcan.

Simeon îi r spunse, indiferent;ă– Ei, şi? Şi dumneata ai trecut prin aşa ceva şi eu, toată

lumea!– S-a întors din misiune zdruncinat sufleteşte de cele tr ite.ă

Ajuns în port, îl aştepta faimoasa scrisoare, în jurul lui, camarazii scriu familiilor, cei mai mul i mamelor, c ci echipajul este formatţ ă din tineri. Ce crezi despre toate astea?

Marshall se ridic în picioare, prezen a lui Simeon îi deveniseă ţ insuportabil , îl interpel ;ă ă

– Ce ai fi f cut dumneata în locui lui?ăSimeon ridic ambele mâini, întră -un gest împ ciuitor;ă– Frumoas pledoarie! Nu te ambal ! La urma urmei, esteă ă

treaba dumitale. Nu a mea!Revenind la tonul de conversa ie banal . Simeon ad ug , f rţ ă ă ă ă ă

tranzi ie;ţ


– Cinezi cu noi ast sear ?ă ăAnterior, Marshall hot râse s refuze invita ia, dar după ă ţ ă

conversa ia telefonic cu Gail. R spunse f r ezitare;ţ ă ă ă ă– Bucuros, î i mul umesc.ţ ţ– În ordine.Simeon se dirija spre uş în momentul ieşirii. Întoarse;ă– Ai cumva vreun preot în familie Marshall zâmbi;– Dup câte ştiu, nu.ă

- M mir!ăCând Simeon ieşi. Marshall se reaşez în fotoliu, reprosinduă -şi

c prea uşor îşi ieşea din s rite. Ridic din umeri. Nu aveaă ă ă importan . Scrise o scurt not pe care a introdusţă ă ă -o în dosarul lui Willard, înainte de a-l închide. De ce se amestec în întâmpl rileă ă mamei lui Willard? Tân rul avea desigur motive serioase c să ă ă dezerteze, dar va fi obligat s r mân la bord, indiferent deă ă ă motivele pentru care înc lcase disciplina. Din moment ce trebuiaă câştigat r zboiul, indivizii nu mai contau. Devereaux reap ru înă ă cabin .ă

– Mai ave i sţ ă-mi ordona i ceva, sir? Marshall îi întinse dosarulţ Willard.

– Da; s previi Asistenta Social de la Newcastle: Devereauxă ă r spunse, dar cu o grimas de mirare! ă ă

- Foarte bine, sir.– Ce s faci, Locotenente, spuse Marshall trebuie s neă ă

ocup m de necazurile oamenilor.ăSe ridic şi ieşi din cabin . Foarte surprins, Devereaux priviă ă

lung în urma lui.Marshall se examina câteva secunde în oglind . Cu toateă

eforturile stewardului uniforma lui - deşi cea mai bun tot ora camă mototolit . Prea st tuse mult timp închis Întră ă ă -un dulap metalic. Cel pu in nu se umezise. C maş curat conferea totuşi inutei oţ ă ă ă ţ oarecare elegan .ţă

Simeon ap ru la uşa cabinei.ă– Gata?inea neglijent şapca în mân .Ţ ă

– Aşa dichisit, semeni a erou. Avans câ iva paşi.ă ţ– Sau, cum ar spune Gura Mare, veritabil submarin.Marshall schi un surâs sec:ţă


– Pe aici, g seşti doi la o par !ă ă– Dac eşti gata, s plec m imediat. Str zile, probabilă ă ă ă

denumite astfel în glum , sunt destul de dificil de parcurs după ă c derea nop ii.ă ţ

Au urcat pe punte şi s-au îmbarcat într-o barc cu motor careă îi aştepta. Cerul era foarte întunecat, dar f r pic de nori.Seă ă anun vreme bun mâine, gândi Marshall. Primele semne deţă ă prim var ."ă ă

Paşii le r sunau pe cheu şi Marshall îşi d du seama că ă ă aproape nu coborâse deloc pe uscat, de când preluase sarcina noii misiuni. În orice caz, nu ieşise din zona bazei.

Se auzea b taia motorului unui automobil cu caroserieă str lucitoare sta ionat la extremitatea schelei. De la volan coborîă ţ un matelot care deschise portiera pentru c Simeon s se aşeze înă ă locul lui. Dup ce Marshall să -a instalat, Simeon spuse matelotului;

– Mâine să-i mai tragi o lustruial . ă- Am în eles, sir! Automobilul demar .ţ ă– Îmi aduc totdeauna maşina pe cheu, spuse Simeon asta mă

scuteşte s-o caut printre celelalte.„M-aş mira dac ar proceda altfel", îşi spuse în sine Marshall,ă

în timp ce maşina avansa încet între garduri de sârm ghimpată ă p zite din loc în loc, de santinele. Simeon vorbise şoferului c unuiă ă servitor personal, sau c unui portar de hotel luxos. Aici, şiă probabil pretutindeni, via a îi era bine organizat .ţ ă

Când au ieşit din baz , Simeon apasa pe accelerator.ă Conducea cu siguran şi îndr zneal , lua virajele scurt, aproapeţă ă ă f r s încetineasc . Pentru a se feri. Siluete imprecise se d deauă ă ă ă ă la o parte. Maşina.. r spundea" admirabil la comenzi, probabilă costase multe parale.

– Vil în care locuim. Începu Simeon, nu este grozav , dar lă ă -am convins pe amiral să-mi împrumute pe unii din şefii s iă buc tari, aşa c cina va fi acceptabil . Totuşi aş fi bucuros s mă ă ă ă ă întorc în locuri mai civilizate!

Trase o înjur tur , orbit de farurile unui camion militar venindă ă în sens contrar şi ad ug .ă ă

– Tot felul de „boboci" au ajuns la volan!Drumul a durat cam o jum tate de or şi Simeon a vorbit totă ă

timpul despre raporturile lui cu Intelligence Service, de modul cum


era condus r zboiul, despre toate avea p reri foarte ferme.ă ă Amintindu-şi de prima conversa ie, Marshall era surprins deţ franche ea cu care îi vorbea acum şi nuţ -şi mai explica schimbarea. Simeon critic guvernul, Înaltul Comandament şi se referea laă personaje importante, care pentru Marshall nu erau decât nume citite în ziare. F cea pe grozavul? Marshall nu era prea convins.ă P rea c evolua întră ă -o alt lume, lumea prestigioasa a M rimilor, aă ă celor cu influen .ţă

Au intrat printr-o poart şi să -au angajat pe o alee larg , apoi să -au oprit lâng alte maşini parcate. Simeon îşi consult ceasul:ă ă

– Am cam întârziat. Pe viitor va trebui s conduc mai repede.ăApoi îl invit pe Marshall:ă– S intr m!ă ăMarshall îl urm ; se gândea la cât de mult inea Simeon laă ţ

talentele lui de şofer, la abilitatea de a conduce maşina cât mai repede. P rea c da mai mult importan şoferiei decât munciiă ă ă ţă sale profesionale. Oare nu era din cauz că ă-i invidia în secret pe cei c Marshall, care tr iau efectiv r zboiul?ă ă ă

Camera în care l-a condus Simeon era bine mobilat şiă atractiv . În şemineu ardea vesel un foc de lemne, înc pereaă ă respirând un aer do prosperitate rural .ă

- Mai avem al i câ iva invita i, spuse Simeon. Obliga ii.ţ ţ ţ ţCu un gest îi indic lui Marshall un dul pior cu b uturi;ă ă ă– Serveşte-te, în timp ce mii pun la punct inuta.. Nu am avutţ

timp nici s m piept n înainte de a p r si bordul lui Guernsey.ă ă ă ă ăMarshall îşi re inu cu greu un zâmbet. Simeon se credeaţ

obligat s scoat continuu în eviden cât de copleşit era de lucruă ă ţă şi c tot timpul se f cea apel la inteligen a lui, Marshall deschiseă ă ţ dul piorul cu b uturi şi contempl cu mirare un impresionantă ă ă sortiment de sticle; aici nu existau restric ii! Alese o sticl cuţ ă whisky de mal şi îşi servi o bun jum tate de pahar. Era oţ ă ă precau ie pe care o socotea în eleapt şi util , c ci reuniuneaţ ţ ă ă ă promitea s comporte momente dificile.ă

S-a întors la zgomotul unei uşi care se deschisese, Avea o fraz preg tit pentru Gail, dar se g si în prezen a unei alte tinereă ă ă ă ţ femei pe câte n-o cunoştea; îmbr cat foarte simplu, cu o fust deă ă ă stof groas şi tricou negru. În lumin discret a camerei, luiă ă ă ă


Marshall se p ru c tr s turile figurii ii tr dau o oarecare oboseala,ă ă ă ă ă poate chiar contrarietate c îl g sise pe el în camer .ă ă ă

– Scuza i-m ! Zise ea, luând maşinal în mân o revist , apoiţ ă ă ă punând-o la loc nu ştiam c este cineva aici.ă

Vorbea cu un abia perceptibil accent str in, poate francez.ă Marshall se prezent ;ă

– Numele meu este Steven Marshall eu trebuie s m scuz!ă ăNoua venit se îndrepta spre un fotoliu se deplasa cu gra iaă ţ

supl a unei pisici. P rul şaten îi era t iat scurt şi privirea ochiloră ă ă mari îi p ru lui Marshall c avea o fixitate neobişnuit , li spuse că ă ă ă se numea Chantal Travis, apoi cu un surâs cam trist, dar care îi lumin toat figura, ad uga;ă ă ă

- Dar sunt fran uzoaic , n scut la Nantes.ţ ă ă ăSe aşez şi, incrucisanduă -şi picioarele, se sprijini de sp tarulă

fotoliului. P rea c se relax , pe jum tate absenta.ă ă ă ă- Acum locui i aici întreb Marshall cu oarecare ezitare,ţ ă

observând o fugitiv crispare a miiniior tinerei femei, mâini mici,ă frumos modelate.

– N-aş vrea s fiu indiscret.ăEa zâmbi din nou, dar întrebarea a r mas f r r spuns..ă ă ă ă– Nu face nimic... V d c ave i multe decora ii, mat multeă ă ţ ţ

decât m aşteptam!ăMarshall surâse, în elegând c Simeon îi vorbise despre el.ţ ă– Suntem în plin r zboi!ă– Se pare. R spunse ea, gânditoare în plin r zboi!ă ă– Sunt stupid, relu el calm; am spus o. prostie. Uitasem...ă

Familia v-a r mas în Fran a?ă ţEa înclin capul afirmativ, p rul îi c zu uşor peste frunte.ă ă ă– Da; tat l şi mama au r mas la Nantes.ă ăMarshall îşi aminti c ea se recomandase Travis, nume englez.ă– Sunte i c s torit ?ţ ă ă ăAcelaşi gest afirmativ din cap, apoi;– Da, cu un englez.Privea spre paharul pe care Marshall îl inea în mân .ţ ă– Dac ar fi s aleg, decât înc o întrebare, aş prefera maiă ă ă

bine ceva de b ut.ăConfuzia lui Marshall o amuz . ă


- Iartă-m ! N-ar fi trebuit s spun asta. Marshall îi indic oă ă ă sticl cu vin de Xeres şi ea accept cu un gest.ă ă

În timp ce el umplea paharul, îi spuse, amabil :ă– So ia c pitanului comandor Simeon miţ ă -a vorbit despre

dumneata, despre ispr vile din Mediterana, El îi întinse paharul.ă Când se aplec să ă-l apuce, p rul tinerei femei reflect luminaă ă l mpii; Marshall decise c p rul îi era brun, nu şaten, cum crezuse.ă ă ă

– O cunoaşte i de mult vreme pe Gail? Cu un gest de necazţ ă el continu ;ă

– Vai! Iat c reîncep cu întreb ri! ă ă ăEa râse.– Nu-i nimic! Am cunoscut-o aici... recent. Marshall se aşeză

într-un fotoliu, în fa a ei. I se p rea c o for invizibil îl ineaţ ă ă ţă ă ţ departe de tân r femeie. Totuşi, dac ar fi avut mai multă ă ă ă vreme? Înainte, i-ar fi pl cut s r mân în prezen a ei; poate doară ă ă ă ţ pentru a-i auzi sunetul vocii şi a gusta farmecul odihnitor al prezen ei sale.ţ

Simeon reveni în camer şi examin , nedecis, dulă ă ă-piorul cu b uturi.ă

– A i f cut cunoştin ? Bravo ...! Ne aşez m la masa peste unţ ă ţă ă sfert de or .ă

Prin perdeaua grea din culoar str b tu un murmur de vociă ă precedând intrarea altor invita i doi ofi eri de uscat, dintre careţ ţ Marshall recunoscu c unul era maior medic. Dup prezent ri şiă ă ă strângeri de mii-ni, conversa ia a devenit general . Marshallţ ă observ c se evita s se vorbeasc despre r zboi, probabil dină ă ă ă ă cauza tinerei franceze, a c rei tara tr ia sub cizma nazist .ă ă ă

– Vine şi comandorul Browning? Întreb Marshall. Simeon îlă privi pe deasupra paharului.

– Nu. A luat avionul pentru Londra, convocat de M rimile de laă Whitehall.

– Chiar dac nu pleca, spuse unul dintre ofi eri, cred, Roger,ă ţ c nu lă -ai fi invitat!

A urmat un râs general.Marshall avu o strângere de inima când, din spate, auzi;O voce feminin exclamând;ă– Steven! De cât vreme nu teă -am v zut!ă


Se întoarse Gail purta o rochie înflorat , f r mâneci; nu seă ă ă schimbase, era aşa cum o p strase în amintire. ă

- Tot fermec toare!ăMâna pe care ea i-a întins-o era înghe at , cu toate c înţ ă ă

înc pere era cald şi Marshall a avut impresia c percepea ună ă tremur uşor.

– O rochie nou , draga mea? Se auzi vocea lui Simeon şi camă decoltat , nu crezi?ă

Gail r spunse, f r aă ă ă -şi lua privirea de la Marshall: - Vreau s determin prim vara s vin mai repede; am v zută ă ă ă ă

în sat primele flori şi mi-am spus... Simeon îi t ie vorba;ă– Poate! Dar ui i c tichetele de îmbr c minte nu cresc peţ ă ă ă

copaci!Maiorul medic protest .ă– Nu-l ascult ! Ne desfe i ochii!ă ţS-a pornit o conversa ie general , dar lui Marshall i se p ru cţ ă ă ă

atmosfera r mânea încordat . Cele dou tinere şedeau al turi,ă ă ă ă p reau dou surori, dar fa de rochia înflorat şi de br araă ă ţă ă ăţ scumpa de pe bra ul lui Gail, fran uzoaic parc şi mai izolat .ţ ţ ă ă ă

Marshall sim i un fior: probabil, din cauza whiskyuţ -lui nu-şi mai amintea de câte ori Simeon îi umpluse paharul. S-au poate că nu se mai sim ea în apele lui, dezobişnuit de atâta vreme deţ lumea civilizat .ă

Servit impecabil de un foarte demn stewardă -marinar cina era excelent . Marshall nu contenea s se întrebe cum reuşise Simeonă ă s procure materii prime pentru numeroasele mânc ruri alese şiă ă vinuri de cea mai bun calitate.ă

În timp ce stewardul îi turn un pahar de coniac, Simeon seă adres maiorului medic:ă

– Aşadar, Jack, curând ne p r seşti?ă ă– Aşa mi s-a spus. De acum înainte, m aşteapt regim deă ă

cârna i şi piure de cartofi!ţMarshall se aştepta ca o s urmeze o conversa ie pe aceeaşiă ţ

tem , dar să -a înşelat; n-a mai urmat nici o întrebare şi nici altă explica ie. Parc asista la o cin de inspiratori.ţ ă ă

De la cap tul mesei, auzi vocea lui Gail ochii îi str luceau şi îşiă ă învârtea verighet pe deget:ă

Vorboeste-ne despre Malta, Steven!


- Ce pot s v spun? Bombardamente masive, precum şti i, cuă ă ţ care maltezii au sfârşit prin a se obişnui.

Bie ii oameni, coment Jack, maiorul medic; ce pot faceţ ă altceva?

Stewardul se aplecase şoptind ceva la urechea lui Simeon acesta se ridic , îşi şterse buzele cu şervetul şi anun ;ă ţă

– A sosit un curier motociclist de la Statul Major trebuie să merg s v d despre ce este vorba.ă ă

Plimb privirea asupra celor din jurul mesei şi continu ;ă ă– V rog s v sim i i c acas ! Robbins v serveşte oriceă ă ă ţ ţ ă ă ă

dori i s be i.ţ ă ţF când cu ochiul:ă– Bineîn eles orice, afar de snaps nem esc.ţ ă ţCei doi ofi eri şi tân ra fran uzoaic au trecut în cameraţ ă ţ ă

vecin . Marshall şi Gail au r mas singuri.ă ă– ineam neap rat s te v d, spuse ea repede ca sŢ ă ă ă ă- i vorbescţ

despre Bill.– Ce mi-ai putea spune? Întreb el, incapabil să ă-şi ascundă

am r ciunea lă ă -am v zut pe Bill în ajunul mor ii sale.ă ţConversa ia celorlal i se estomp , pân la sfârşit nu maiţ ţ ă ă

auzea nimic. În t cerea ce domnea în sufragerie, Marshall observă ă respira ia precipitat a lui Gail.ţ ă

– Tu nu în elegi. Nici nţ -ai putea şi nici nu vrei a în elege!ţ– Poate! Replic el; dar ştiu c erai so ia lui Bill şi, în timp ce elă ă ţ

se b tea în Mediterana, ai decis să ă-l p r seşti ca s te m ri i cuă ă ă ă ţ Simeon. Mai este ceva de spus?

Gail se ridic şi se apropie de şemineu. În trecere, cu un gestă mecanic, ea redresa ram strâmb a unui tablou.ă ă

– Bill, continua Marshall, a fost un b iat minunat nă -am cunoscut altul ca el.

Gail se întoarse, figura îi exprima o profund triste e.ă ţ– Da, Steven. Dar lumea nu este f cut numai din b ie iă ă ă ţ

minuna i. Semeni mult cu Bill, de altminteri, totdeauna iţ -ai sem nat. Î i mai aminteşti de mic vila de lâng Southampton?ă ţ ă ă

Ea umbla încet prin camer , nici nu observ c se lovea deă ă ă mobile.


– Îmi amintesc când Bill a venit într-o permisie. Eram tocmai dup trei nop i de bombardamente, în raiduri neîntrerupte.ă ţ Portsmouth a fost aproape complet distrus şi la Southampton am avut sute de mor i şi r ni i. Oribil!ţ ă ţ

Gail se opri, privi la Marshall şi figura îl lu o expresie dura.ă– Bill nici n-a întrebat cum" suportasem bombardamentele! Nu

-l "interesa decât viitoarea sa misiune, viitoarea ac iuni, echipajulţ s u, submarinul s u.ă ă

Tonul îi deveni mai blând - Ştii bine cum era. - De ce te-ai c s torit cu el? ă ă- Tu întrebi? Ştii bine de ce! Îl privi pe Marshall, drept în ochi.Cu tine doream s m c s toresc; dar tu erai aşa de sigur că ă ă ă ă

vei muri! Ca to i ceilal i prieteni ai noştri! Î i mai aminteşti? Atât deţ ţ ţ sigur erai c vei fi omorât! ă

Mirat, Marshall o întreb ;ă– Eşti sigur de ce spui?ă– Perfect sigur . Am avut timp s m gândesc la zileleă ă ă

petrecute cu Bill, Nu regret nici una dintre ele! Niciodat ! Dară r zboiul nu este suportat numai de voi b rba ii, ca Bill şi ca tine! Şiă ă ţ noi, femeile, îl suport m! Tr im şi noi zilele lui odioase, una după ă ă alta! Via a trebuie s continue şi am crezut c dac m rem rit cuţ ă ă ă ă ă Simeon, voi avea un c min adev rat, Este un lucru neobişnuit?ă ă

– Îmi pare tare r u eu am inut mult la Bill.ă ţ– Pentru Dumnezeu, exclam ea indreptanduă -se spre el fii

sincer! M car cu tine însu i!ă ţApoi, revenindu-şi;– Când m-am c s torit cu el, nu iă ă ţ -ai dat seama c şi tu eraiă

oarecum de vin ? Cred c da, dup modul cum m priveai.ă ă ă ăMarshall îşi plec ochii.ă– E greu s spun exact ce am sim it.ă ţEra lâng el. Aproape îl atingea, ochii ei îi c utau pe ai lui, că ă ă

pentru a-i ghicit gândurile.– Vai, Steven... Iat ce a f cut r zboiul din tine! Toat seara teă ă ă ă

-am observat ce mult te-ai schimbat!– R zboiul te face mai dur.ăÎşi aminti imaginea sa din oglind , când Tristram să -a reîntors

la Portsmouth.


– Şi mai este ceva, Steven! Cau i s mergi pân la limit ,ţ ă ă ă extrem a puterilor tale! În ultimul timp, am avut ocazia s v dă ă ă mul i oameni purtând uniforma, invita i deţ ţ -ai lui Roger. Vorbesc, îşi spun p rerile, dar nu seam n cu tine.ă ă ă

Îi lua ambele mâini, strâns într-ale ei:Tonul îi deveni mai blând;– Din tine, r zboiul a f cut o maşin !ă ă ăMarshall o privi în ochi, convingerile începeau s seă

pr buşeasc , mânia îi trecuse.ă ă– Încearc , Gail, s vezi lucrurile aşa cum le v d eu. Trebuieă ă ă

s fiu aşa cum sunt, altminteri aş înnebuni.ăF r să ă ă-şi dea seama, o îmbr işase, capul tinerei femei i seăţ

culcase pe piept. El continu s vorbeasc , cuvintele i se rev rsauă ă ă ă ca un fluviu.

– Nu po i sţ ă- i dai seama ce via duc! Nici un moment deţ ţă r gaz. Şi nu v d când se va termina. Trebuie s dau ordin altora să ă ă ă atace, s atace mereu, s m gândesc la nav , la lupt , laă ă ă ă ă obiectiv! S fac totul, da, totul, pentru c întregul sistem s nu seă ă ă n ruie. Nu te puteam face p rtaş la o asemenea existenta, să ă ă ă- iţ impun a fi mereu singur .ă

R spunsul ei a fost abia perceptibil;ă– Aş fi acceptat cu toat inima toate acestea! Marshall oă

îndep rta, cu mâinile pe umerii decolta i.ă ţ– Dar ce-i cu Simeon?Gail îi sus inu privirea f r s clipeasc .ţ ă ă ă ă– Cu el este altceva. El îmi d siguran şi, destul de curios, înă ţă

felul lui, şi el are nevoie de mine. Dar între tine şi mine a fost altceva. Îndr zneşti s spui c nuă ă ă -i aşa?

Se auzi zgomotul uşor al unei uşi deschizindu-se şi în pupilele lui Gail, Marshall v zu o und de îngrijorare. Se întoarse repede,ă ă simtindu-se n p dit de o iritare inexplicabil . Dar nu era decâtă ă ă cealalt tân r , Chantal Travis; îi privea imobil şi, foarte simplu,ă ă ă ă pronun a.ţ

– Ierta iţ -m ! Cred c am greşit camera. Se retrase, închizândă ă uşa şi încercând o scuz .ă

– Am crezut c ...ăSurprins de cum arat figura lui Gail. Marshall a intrebală -o;– Ce-i cu tine?


Foarte încet, Gail se îndep rta;ă– Ce mutr ai f cut, Steven, când să ă -a deschis uşa! Credeam că

era Roger. şi mie mi-a fost team şi, oarecum ruşine. Dar tu aveaiă aerul unuia gata s ucid !ă ă

Marshall ridic din umeri;ă– Poate chiar eram în stare...Privi la masa p r sit . Ce s fac Nu mai era un om ca ceilal i,ă ă ă ă ă ţ

avea dreptate Gail. Se sim ea descurajat, chiar însp imântat.ţ ă– Steven, relu Gail cu însufle ire, dac ar fi s ne reg sim întră ţ ă ă ă

-o zi, f r reproşuri, f r compara ii. M ag de amintirea pe careă ă ă ă ţ ă ăţ tu o ştii. Am nevoie de ea!

Marshall îşi aminti de Frenzel cu fotografiile lui, de maşinistul Willard şi mama acestuia, precum şi de Gerrard probabil, în acest moment era sfâşiat sufleteşte ca Bill alt dat , între necesitatea deă ă a pleca de lâng so ie şi dorin a de a mai r mâne.ă ţ ţ ă

Poate c Gail avea dreptate: era furios c ea se c s torise cuă ă ă ă Simeon. Mai pu in din cauza lui Bill, decât din cauza lui însuşi.ţ Oricum, era prea târziu. Pentru ea, ca şi pentru el.

– Nu mai este cazul s discut m! Spuse el, privindă ă -o drept în ochi; între noi totul s-a sfârşit.

– Numai fiindc tu vrei s fie aşa. Steven.ă ăDin vestibul, un murmur de voci marca plecarea invita ilor.ţ– Nu mai este vorba de ce vreau eu şi nici de ce vrei tu.Se deschise uşa, de ast dat intra Simeon. Îi privi cu aeră ă

în eleg tor, apoi, surâzând, îşi puse mâinile pe umerii lui Gail.ţ ă– A i schimbat confiden e şi amintiri? Foarte bine. Acum copii,ţ ţ

petrecerea s-a terminat!Marshall aprob cu un gest din cap „Chiar aşa. Gândi el dină

multe puncte de vedere".


CAPITOLUL 7

A DOUA REPRIZĂ

A doua zi dup cin de la Simeon, Marshall afla că ă ă instruc iunile se schimbaser data plec rii fusese devansat cuţ ă ă ă dou zeci şi patru de ore, adic urmau s porneasc la drum chiară ă ă ă în acea sear , la orele 20,00.ă

Malurile Loch-ului începeau s se înv luie în obscuritateă ă instalat la biroul din cabina sa, Marshall proceda la ultimele verific ri, deocamdat prea preocupat pentru a se gândi la celeă ă ce-i rezervau zilele urm toare.ă

Al turi de el, în picioare, cu bra ele încrucişate. Gerrard îlă ţ privea semnând raportul de plecare. În culoar şi deasupra, pe punte, un constant du-te-vino de paşi marcau c totdeauna forfotaă ultimelor preg tiri de plecare.ă

Gerrard se întorsese chiar în acea diminea cât p-aci sţă ă rateze plecarea din cauza devans rii datei.ă

– Cred c totul este în regul , declar Marshall; proviziile,ă ă ă combustibilul, muni iile şi ap potabil . Ai inspectat echipamentul?ţ ă ă

Gerrard r spunse mai întâi cu un gest, p rea obosit.ă ă– Da, sir. A trebuit o adev rat lupt ca s depozit m totă ă ă ă ă

calabalâcul suplimentar ce ni s-a dat s îmbarc m, l-am împ r ită ă ă ţ cam peste tot. Doar dup ce vom consuma o bun parte dină ă provizii, vom avea loc s respir m mai În larg.ă ă

Cu surâs amar, ad uga;ă– Şi ne întoarcem în Mediterana! Cine ar fi crezut? Buck îşi

b g capul prin uşa întredeschis ;ă ă ă– Cpt. Comandor Simeon urca la bord, sir.Vocea îi era cam r guşit amintire de la faimoasa lui partidă ă ă

de pescuit., Dar pescuitul nu-i justifica nici cearc nele din jurulă ochilor, nici expresia de satisfac ie", gândi Marshall, apoi îiţ r spunse;ă

– Foarte bine, Buck. Se adres lui Gerrard;ă– Po i merge s - i vezi de treab pornim peste vreo treizeci deţ ă ţ ă

minute. Ar fi timpul s începi a te distra cu rigla de calcul.ăRepetarea acestei vechi glume a lor n-a adus decât un slab

surâs pe buzele lui Gerrard..


– Suntem aşa de înc rca i, sir, încât s ne fereasc Dumnezeiiă ţ ă ă de necesitatea de a ne scufunda urgent!

Simeon tocmai intr în cabin şi Gerrard pleca.ă ă– Totul este gata, începu Simeon, num rând pe degete amă

f cut toate verific rile, am cenzurat corespondenta expediat deă ă ă echipaj şi am trimis-o la poşt . Cred c nu s-a uitat nimic.ă ă

– De ce ni s-a devansat ora plec rii?ă– Pentru multe motive, r spunse Simeon la Gree-nock seă

adun vase pentru un convoi ce se va îndrepta spre vest şi mâine,ă în canalul navigabil, vor opera dragoarele de mine. Nu este cazul s v întâlni i cu al ii pe drum fara s mai vorbesc de foştii st pâniă ă ţ ţ ă ă ai navei voastre, atraşi ele convoiul ce se preg teşte s pornească ă ă la drum.

– Comandorul Browning nu s-a întors? Simeon îşi încruntă sprâncenele.

Nu vad leg tura între întoarcerea lui şi plecarea voastr !ă ă„Nu-i mul umit c am întrebat", gândi Marshall, uitându-seţ ă

calm la Simeon. Era sigur c ghicise: Simeon preciptase plecareaă ca s aib loc în absen a lui Browning. Dorea ca toate meriteleă ă ţ opera iei s -i revin lui.ţ ă ă

– O simpl întrebare, r spunse Marshall, cu oarecareă ă întârziere.

O clip . Simeon îl privi cu ochi cam b nuitori.ă ă– Curând dup plecarea voastr , relu el, ve i întâlni o vedetă ă ă ţ ă

care v va aduce trei agen i de-ai noştri pe care îi ve i lua la bord.ă ţ ţ Am aranjat ca bagajele lor s fie de pe acum aduse la bord, dară prezen a persoanelor trebuie. S r mân secret pân în ultimulţ ă ă ă ă ă moment.

– Am în eles; i-e team , de ceva?ţ ţ ă– Sunt doar prudent. Trebuie luate toate precau iile, totulţ

trebuie prev zut. Munca de securitate seam n cu cea pe care oă ă ă îndeplineşte submarinistul atunci când efectueaz o prim probă ă ă de imersiune la mare adâncime. Dac nu ia toate m surile, nu vaă ă mai apuc s regrete c nu le-a luat.ă ă ă

Schimb vorba, suspinând;ă– Aceast cabin este mai spa ioas decât cea pe care amă ă ţ ă

avut-o pe ultimul submarin.


Marshall continua s -l studieze cu aten ie pe Simeon cum deă ţ nu observase pân atunci c personajul p rea deplasat la bordulă ă ă unui submarin? Lucru de care, parc şi cel în cauza-si d deaă ă seama.

Deasupra se auzea hârşiitul parâmelor de o elul cocii şiţ subofi erul Cain îşi muştruluia echip . Se apropia ora plec rii.ţ ă ă

Pe culoar, matelo ii se înghesuiau din ce în ce mai numeroşi şiţ se auzeau frânturi de conversa ii despre ispr vile lor de pe uscat.ţ ă Linişti i, indiferen i la cele ce-i aşteptau.ţ ţ

– Ce?! Te-ai dus la muierea aceea, prostanacule? Nu mi-au v zut ochii una mai urât ca ea! Trebuie c i-ai pierdut min ile!ă ă ă ţ ţ

I-a r spuns o voce, în defensiv ;ă ă– Ei asi! Parc tu te ui i la gur sobei când a ati focul.ă ţ ă ţ Simeon

surâse, îng duitor;ă– Cred c nu se vor schimba niciodat !ă ă– Tocmai pe asta m bizui, replic Marshall.ă ăŞi se ridic , verificându-şi buzunarele pentru a se asigura că ă

luase cu el toate cele de care va avea nevoie în orele urm toare.ăÎnso it de Simeon, a mers la postul central. Înc o dat ,ţ ă ă

Marshall remarc contrastul dintre Simeon, în inut lui imaculat ,ă ţ ă ă şi oamenii echipajului. Pulovere groase, cizme marin reşti,ă pantaloni petici i şi tot felul de tichii de lân .ţ ă

Poate nu ar strica s i se reaminteasc lui Simeon deă ă responsabilitatea sa fa de oamenii aceştia, care-şi pun pielea laţă b taie încercând s traduc în via a cele pl nuite.ă ă ă ţ ă

Aplecat asupra tabloului de comand , Frenzel discuta cuă Kerville, şeful electrician. Arunc o privire spre cei ce intrau, dară Marshall n-a fost prea sigur c Frenzel îşi d dea seama deă ă prezen a lor de când Browning îi anun ase moartea alor s i,ţ ţ ă Frenzel nu se mai interesa decât de maşinile sale. Acordându-le şi mai mult timp şi aten ie decât înainte.ţ

Urcând spre scara spre punte, Marshall se întreb cum îşi vaă lua Simeon r mas bun. Fara îndoial , îi va ura noroc va faceă ă câteva remarci despre riscurile misiunii şi o aluzie la Gail.

S-au oprit al turi un moment privind la matelo ii care, peă ţ punte, filau paramele49, sporov ind cu camarazii de pe miculă submarin al turat. Buck şi. Warwick se plimbau în lung şi-n lat; peă

49 Desf şurarea cu încetul a unei parame. A unui lan , în timpul manevrei unei nave.ă ţ


pasarel , Blythe verifica starea porta-vocilor, a l mpii deă ă semnalizare şi a curelelor de siguran , absorbit de lucru, fluierandţă printre din i. Dintr-o portavoce se auzi un glas r guşit. Blythe aţ ă recep ionat mesajul şi l-a repetat imediat lui Marshall, aflat laţ câ iva paşi.ţ

– Sta ia radio-raporteaza, sir plecarea peste zeci minute Limaţ este la punctul stabilit, gata pentru pilotaj.

– R spunde primit mesajul. Marshall se adres lui Simeon;ă ă– Mai r mâi un moment cu noi.ăCu toat penumbr , Marshall observ c , de asta da ii Simeonă ă ă ă ţ

a avut un moment de ezitare, apoi a r spuns scurt;ă– Nu mai, bine s m întorc la cabina radio de pe Guernsey. Înă ă

caz c ceva nu merge, eu trebuie s iau decizia cuvenit .ă ă ă"Nu: f r satisfac ie, Marshall constata în gând c personajulă ă ţ ă

r mânea acelaşi. Simeon strânse mâna lui Marshall, îi ura noroc şiă porni spre puntea lui Guernsey. Marshall zâmbi. Îşi încheie gulerul impermeabilului şi se îndrepta spre portavoce. Auzi zgomotul retragerii schelei dup trecerea lui Simeon şi se aplec asupraă ă portavocii.

– Postul central? Aici, comandantul. Preg ti i-v de plecare.ă ţ ă Gata motoarele principale!

Pasarela a început s vibreze când s-au pus în func ieă ţ dieselele.

Privind pe deasupra balustradei, Marshall ad uga;ă– Fi i gata! Buck ridic bra ul;ţ ă ţ– S-au redus parâmele la prova, şi la pupa, sir!Oamenii de veghe şi-au luat pozi iile la posturi, ajustandu-şiţ

fiecare binoclurile de noapte, cu o grij special ştiind c în spateă ă ă se afla comandantul.

– Iat-o pe Lima! anun a Blythe ocoleşte prova lui Guernsey.ţ– În regul .ăBrusc, Marshall îşi aminti de Gail. De pielea ei catifelat , deă

parfumul p rului ei. "R zboiul a facut din tine o maşin ." Îşiă ă ă strânse pumnii. S-o ia naiba! Putea el deveni altceva?

Pe puntea de comand a lui Guernsey clipi o lumin . Nici nuă ă se terminase bine transmisia, şi Blythe confirma recep ia cu lampaţ sa; apoi comunica lui Marshall mesajele;

– Pleca i când sunteti gata apoi noroc la vân toare!ţ ă


– Bine. Comunic aceste mesaje şi postului nostru central.ăMarshall ezit , deşi ştia c Blythe aştepta, inevitabil urm rea;ă ă ă- Şi transmite-i lui Guernsey Mul umiri pentru ajutorul dat.ţOare cele dou nave se vor mai reg si vreodat ancorateă ă ă

al turi? Marshall se îndoia. Peste o zi sau dou , probabil c navaă ă ă baz va primi o nou misiune. Nu lipseau proiectele poate lansareaă ă unui submarin experimental, a unui nou sistem de detec ieţ submarin sau poate acele dane flotante reclamate de atâtaă vreme de necesit ile r zboiului.ăţ ă

Revenind la prezent, Marshall se scutur şi ordon :ă ă– Mola pupa!Apoi, for ându-se s nu se mai gandeasca la nimic, aştepta. Oţ ă

briz uşoar împingea nava, despartind-o de micul submarină ă al turat.ă

– Amândou maşinile încet înapoi! F când un semn cu mânaă ă lui Buck:

– Mola prova!Cu pupa înainte, submarinul se dep rta de Guernsey tare îlă

domina cu toat în l imea ei apa alunec peste balasturi formândă ă ţ ă o arcuire de spum alb . Se auzi pocnetul capacului de pe punteaă ă prova inchizindu-se, parâmele erau puse la ad post de ap s rată ă ă ă a m rii.ă

– Lima i-a vitez , sir. Foarte bine.ăMarshall ordon prin porta-voce: Stop maşinile!ăUrm rea cu privirea semnalul luminos alb strui de la pupaă ă

iahtului Lima şi siajul format de un trauler în trecere.– Amândou încet înainte! Dou zeci de grade babord!ă ă– Aici Gerrard, siv inem dup lumina lui Lima?ţ ă– Da.Marshall auzi periscopul inaltandu-se în l caşul s u.ă ă– Peste o or vom îmbarca nişte pasageri.ăSim i nava virând la manevrarea cârmei. Gerrard o inea bineţ ţ

în mâini.– Oamenii de pe punte, jos!Marshall c uta s -şi aranjeze binoclul pentru vizibilitate deă ă

noapte, dar casele de pe rm disp ruser din vedere, îşi aminti deţă ă ă precedenta s plecare pe mare, de batrana doamn şi de pisica ei.ă ă

Într-o parte a parapetului ap ru capul lui Buck;ă


– Camuflajul turelei a fost strâns pe punte, sir! Matelo ii seţ înghesuiau la coborâre. Cu ochii spre coasta obscur , Warwick seă apropie de Marshall care cl dea instruc iuni lui Blythe':ă ţ

– Aten ie! Când va fi semnalata şalup , verifica i-i mai întâiţ ă ţ indicativul!

Marshall era precaut îl credea capabil pe Simeon s trimit oă ă alt vedet , pentru a se asigura c Marshall nu se l sa înşelat.ă ă ă ă Dealtminteri, Marshall recunoştea c Simeon şi Browningă organizaser cu mare pricepere plecarea submarinului. Nu fuseseă o treab uşoar s se realizeze pornirea U-Boot-ului f r ca acestaă ă ă ă ă s fie reperat de patrulatoarele de coast şi de alte nave. F r aă ă ă ă mai vorbi de nenum rate alte precau ii, precum p strareaă ţ ă secretului repartiz rii echipajului, aprovizionarea cu combustibilă etc.

– Coboar , ordona Marshall lui Buck, şi inspecteaz cum a fostă ă aranjat înc rc tura. Nu in deloc s v d cutii de conserveă ă ă ţ ă ă rostogolindu-se prin compartimentul prova!

De fapt, era sigur c opera ia se executase cu grij , dar doreaă ţ ă s r mân singur cu Warwick.ă ă ă

– Am în eles, sir! Replic Buck, care probabil ghicise motivulţ ă adev rat al ordinului.ă

Marshall privi câtva timp la lumina din pupa Limei şi la siajul de spum albicioas pe care mic nav o l s în urm . Apoi seă ă ă ă ă ă ă adres lui Warwick;ă

– M duc la pupa s arunc o privire asupra.. umbrelei",ă ă camuflajului nostru.

Observ surpriz pe figura tân rului locotenent.ă ă ă– Secundul conduce nava din postul central, dar e bine c niciă

dumneata s nu scapi din vedere semnalul Limei. Ea va observaă înaintea noastr întâlnirea cu vreo nav .ă ă

Coborî apoi scar spre punte şi cu mâna sprijinit peă ă balustrad , sim i împroşc turi de ap pe impermeabil.ă ţ ă ă

Mecanicii de pe Guernsey f cuser o treab bun strâns ,..ă ă ă ă ă umbrela ocupa pu in loc. Era bine fixat , lucru de care Marshall seţ ă convinsese prin câteva lovituri cu tocul înc l mintei clar nu vaă ţă rezista nici o clip când prima grenad va exploda în apropiereaă ă submarinului. Se întoarse pe pasarel .ă


- Nu seam n deloc cu prima noastr plecare, nu-i aşa,ă ă ă Warwick?

Acesta n-a r spuns imediat.ă– Mi se pare, sir, c abia ne-am întors şi deja...ă– Şi eu sunt de aceeaşi p rere. Nu avem îns ce face. Luminaă ă

zilei era pe sfârşite, colinele rmului începeau s se estompeze,ţă ă Loch-ul intrase în complet obscuritate.ă

– Nu credeam s ne mai întoarcem în Mediterana. Lui Marshallă vorbele îi ieşeau din gur parc f r voia lui.ă ă ă ă

– Mai ales dup cele ce am îndurat acolo, timp de paisprezeceă luni afurisite!

Marshall îşi strânse pumnii în buzunare; ce mai puica ad uga?ă Paisprezece luni! Şi, de ast dat , câte vor mai fi? Cine puteaă ă prevede?

– Crede i c vom avea necazuri, sir?ţ ăMarshall îşi aminti de cele spuse lui Gail oare asta fusese ieri.

Seara?.. Trebuie f cut orice, pentru c întregul sistem s nu seă ă ă n ruie!"ă

Dar lui Warwick îi r spunse;ă– Nu cred.Cu tot frigul, sim ea transpira ia rece sub şapca.ţ ţ– Nu cred c vom întâmpina dificult i pe care s nu le putemă ăţ ă

rezolva.„Eşti un mincinos, un mincinos! De ce nu-i spui adev rul gândiă

Marshall, dar cu voce sever continu ;ă ă– Spune timonierului c se men ine prea departe de pupă ţ ă

babord a Limei! Ştii bine, Sublocotenente, c trebuie s iei înă ă primire cartul! Procedeaz deci în consecin !ă ţă

– Da, sir ierta i-m .ţ ăWarwick se precipit spre portavoce.ăBlythe îi privea pe amândoi, spunându-şi în sine Warwick este

un b iat bun, dar înc nu este c lit pentru ceea ce i se pretinde.ă ă ă Marinarii l-au poreclit „Iepuraşul", dar far r utate. Slavă ă ă Domnului! Bine c pe pasarel sunt acum eu,.şi nu pr p ditul laă ă ă ă ă de Buck sau Devereaux, bine poreclit Gomosul"? Aia ar fi mirosit c , "Batranul" Marshall îşi f cea probleme cu Warwick" îşi frecă ă ă mainile ca s le înc lzeasc şi se gândi la so ia lui, acolo, laă ă ă ţ


Gosport50. Privi la silueta lui Marshall, care se z rea vag după ă parapetul pasarelei.. Bietul om! Trebuie s ridice tuturor moralulă când, de fapt, el însuşi ar avea nevoie de aşa ceva"

Urm rind lumina Limei, U-192 se deplasa rapid pe suprafa a.ă ţ Loch-ului, într-o linişte abia tulburat de slabul i'isiit al apeiă despicat de etrava. Se auzi vocea lui Gerrardă

– Postul central, c tre comandant. Peste câteva minute,ă trebuie s îmbarc m pasagerii, sir.ă ă

– Foarte bine, Secundule. Spune subofi erului. Cain s trimitţ ă ă urgent oameni pe punte.

Dup o pauz , se auzi trop it de paşi pe scar din spate.ă ă ă ă– - Acolo sus. Totul merge bine, sir? Mai întreba Gerrard– Cum? De ce s nu mearg bine?ă ăMarshall îşi şterse fa a cu dosul m nuşii şi ad ug , îng duitor;ţ ă ă ă ă– Iarta-m , Bob! Nu lua în nume de r u c te-am repezit!ă ă ăÎn acelaşi moment, Blythe anun a;ţ– Lima semnalizeaz , sir.. Ambarca iune Ia tribord"ă ţMarshall privi prin binoclu într-adev r, şalupa era acolo, oă

mic pat neagr pe mare.ă ă ă– Stop maşinile! Spune-i lui Cain s fie gata!ăObserv c Lima îşi continu drumul f r s -şi modifice capul;ă ă ă ă ă ă

precau ie în eleapt ; dac un observator invizibil privea, totul îiţ ţ ă ă p rea normal.ă

De pe şalup , o lantern electric lansa un semnal pesteă ă ă suprafa a Loch-ului.ţ

– Indicativul, sir, spuse Blythe; l-am verificat! - Confirm primirea!ăMarshall înainta pe gr tarul din tribordul pasarelei ca să ă

urm reasc şalupa. Cu motorul c nind, mica ambarca iune seă ă ţă ă ţ apropia de submarinul care îşi vedea încet de drum. Era momentul s se ac ioneze repede.ă ţ

O comand , o parâm dat peste bord, un hârşâit de lemn peă ă ă o elul cocii şi, f r ceremonie, au urcat la bord trei siluete. Dupţ ă ă ă mai pu in de un minut şalupa îşi schimb direc ia, îndep rtându-ţ ă ţ ăse.

– Amândou încet, înainte! Puntea submarinului trepid uşor.ă ă

50 Port în sudul Angliei.


– M ri i vitez pân ve i reocupa pozi ia stabilit ! Marshall z riă ţ ă ă ţ ţ ă ă pe cei trei pasageri disp rând prin tambuchi. Un moment el seă întreb ce fel de oameni erau cei ce se ofereau voluntar pentru oă misiune atât de periculoas . Mai avusese şi alt dat asemeneaă ă ă pasageri, la bord, dar prea scurt timp pentru a lega cunoştin e.ţ Ceea ce era mai bine date fiind pericolele ce-i aşteptau. Cei ce se îmbarcau executau acum numai partea cea mai uşoar a misiuniiă lor.

Trebuie s merg s salut pe musafiri, Warwick. Spune-i luiă ă Buck s vin s m schimbe.ă ă ă ă

– Şi eu v pot schimba, sir!ăMarshall. Ezit : nu-i vedea clar figura, dar dup tonul vociiă ă

în elegea c Warwick ardea de dorin a de a se face util, de a fi pusţ ă ţ la încercare pentru a dovedi altora, cât şi sie însuşi, ce era în stare. - Ai dreptate, spuse Marshall, punând mâna pe mi-neca tunicii lui Warwick; î i dau nava în seam !ţ ă

Apoi coborî. În postul central, to i îşi vedeau de treab .ţ ă Gerrard la periscop. Cu ambele mâini pe scaunul timonierului, Devereaux supraveghea repetitorul giroscopului51. Willard îi prezen a lui Frenzel un carnet de note, pe care şeful a aruncat oţ privire, înainte de a-l semna cu ini iale, îndreptându-se spre pupa,ţ tân rul mecanic îl observ pe comandant. Cu un gest prietenesc,ă ă Marshall îl întreb ;ă

– Merge, merge?– Da, sir, r spunse acesta zâmbind. V mul umesc sir!ă ă ţFrenzel întoarse capul pe jum tate, în elese şi îşi îndreptă ţ ă

privirea din nou spre panoul de comand . Marshall porni spreă careu. La intrare, aproape se ciocni cu Churchill care ieşea gr bit,ă cu un ibric de f cut cafea în mân ..ă ă

– Mare comedie, sir!Mirat. Marshall privi pe Churchill îndep rtându-se şi intr înă ă

careu. Cei trei pasageri îşi descheiau hanoracele, îşi scuturau pic turile de ap de pe mâneci şi pantaloni, Unul dintre ei, înalt şiă ă slab. Îl întâmpin pe Marshall cu mâna întins ;ă ă

– Numele meu este Carter, sir. Vom c uta s v stânjenim câtă ă ă mai pu in cu prezen a noastr .ţ ţ ă

51 Dispozitiv care repet indica iile giroscopului. Aparatul modern care indic în permanen drumul navei,ă ţ ă ţă înlocuind compasul magnetic (busola).


– Suntem bucuroşi c v avem la bord. Carter relu ;ă ă ă– V prezint pe Toby Moss. Cât despre ai treilea component ală

echipei, cred c -l cunoaşte i: D-na Travis.ă ţDându-şi la o parte gluga hanoracului, tân ra îl privi peă

Marshall! Cu acel amestec de gravitate şi triste e pe care îlţ remarcase când o cunoscuse.

– Aşa este, spuse Marshall f r emo ie aparenta ne-am maiă ă ţ întâlnit.

Tân ra n-a surâs.ă– Pot dormi oriunde, sir nu va faceti griji. Revenit cu ibricul

plin cu cafea fierbinte, Churchill îi întinse tinerei o ceaşc metalic ,ă ă pe care ea o lu , spunându-iă

– Minunat, î i mul umesc!ţ ţP rea s fi uitat complet de Marshall.ă ă - D-na Travis va avea la dispozi ie cabina mea, declar acestaţ ă

cam confuz. Aici în careu sunt dou cuşete, unul dintre titulari esteă totdeauna de cart şi pot s-o folosesc eu pe cea liber . Voiă comunica cele necesare secundului.

Moss, cel mai scund dintre cei doi b rba i, cu înf işare tipică ţ ăţ italian , exclam , zâmbind uşor;ă ă

– Voi fi atât de aproape şi totuşi departe de casa mea! Interesant! Cred c aceast expedi ie îmi va pl cea.ă ă ţ ă

Carter îşi scoase hanoracul şi se aşez . Purta o inut deă ţ ă campanie de infanterist, doar cu cele trei trese de maior.

– Îmi închipui c şti i de la c pitan comandorul Simeon ceă ţ ă aştept m noi de la dumneavoastr .ă ă

Marshall îi confirma cu un gest privind la tân ra. ineaă Ţ ceşcu a cu ambele maini îşi bea pe îndelete cafeaua ca un copil.ţ

– Sunt la curent cu toate, r spunse Marshall bagajele v suntă ă depuse la prova.

– Admirabil.Ridicând capul, doamna Travis observ c Marshall o privea.ă ă– Cred. Domnule comandant, c ai petrecut bine asear ?ă ăPrivirea ei era calm oare îşi batea joc de el? Îi reproşa ceva?ă

Nu-şi d dea seama. Marshall r spunse, scurt Destul de bine. Aşaă ă mi s-a p rut şi mie. Se auzi o voce;ă

– Comandantul este chemat pe pasarel .ă


Marshall ieşi precipitat din careu şi urc scara, spre pasarelă ă tân ra p rea c nu-i mai da aten ie. Când Marshall ajunse peă ă ă ţ pasarel ;ă

– Îmi pare r u c v-am deranjat, sir, îi spuse Warwick; Lima aă ă semnalat prezen a unei mici nave în apropiere, dar nu era decât oţ bucat de lemn plutitoare.ă

Warwick credea c f cuse o enorm greşeal , clar liniştiă ă ă ă îndat .ă

– Nu face nimic, Sublocotenente, îi r spunse Marshall, abiaă tr gându-şi sufletul din cauza grabei cu care venise mai bine ună exces de pruden , decât s regre i ceva.ţă ă ţ

Prin tambuchiul deschis parveneau râsete; oare împreun cuă tân ra râdeau de el? D-na Travis era o amic de-a lui Simeon şiă ă poate povestise camarazilor c -l surprinsese pe el, Marshall, camă prea aproape de Gail. Isi scoase şapca şi-şi trecu palma peste p r.ă

Acum tân ra se afla la bordul navei comandat de el.ă ă Împreun cu el, c to i ceilal i, pân ce... Brusc îşi aminti deă ă ţ ţ ă anxietatea latent care p rea c n-o p r seşte niciodat , de felulă ă ă ă ă ă ei de a observa şi ascult . Oare nu sem na cu el? Angajat într-oă ă ă ac iune pe care o detesta, o aventur c reia nu era sigur c -i vaţ ă ă ă ă supravie ui. Aceasta asem nare îl mai linişti amândoi erauţ ă angaja i în aceeaşi b t lie.ţ ă ă

Îi veni în gând şi Simeon vinurile ce le oferise, stewardul împrumutat de la amiral, maşina lui, noua lui so ieţ , pe toate, el le manevr ca pe nişte marionete.ă

Warwick i se ardesa;– A i spus ceva. Sir?ţMarshall îl privi mirat, gândind „trebuie s m supraveghez!"ă ă– Nu, gândeam cu glas tare; nu da aten ie! ţPe rm, foarte departe, lucea o lumin un ochi g lbui înţă ă ă

noapte. Cineva deschisese uşa ca s priveasc cerul nocturn. Ce n-ă ăar fi dat s fie în locul lui! S calce pe iarb , piatr , şi p mânt, nuă ă ă ă ă pe o el umed!ţ

Consulta or pe cadranul luminos al ceasului. Mai erau treizeciă şi cinci de minute pân la proba de imersiune. Dup care, Lima, îiă ă p r sea, ca s -şi vad de alte treburi.ă ă ă ă

Cu binoclul, el c ut din nou mica lumin disp ruse. Laă ă ă ă orizont, intersec ia p mântului cu bolta cereasc se estompase.ţ ă ă


– Cerceta i cu toat aten ia de jur împrejur! Ordon el.ţ ă ţ ăA f cut o pauz pentru a l sa celor ce-l ascultau timpulă ă ă

necesar ca s în eleag c recomandarea nu era numai formal .ă ţ ă ă ă– Dup ce ne desp r im de Lima, orice nav z ri i, va fi unaă ă ţ ă ă ţ

inamic .ăÎşi imagina perfect cum va decurge c l toria lor ca şi cumă ă

urm rea o hart . La noapte vor intra în Atlantic şi vor trece prină ă apropierea multor insule obscure, cu malurile adânc crestate, cu denumiri vechi de când lumea. Apoi vor coborî spre sud. Spre Golful Gasconiei şi, navigand de-a lungul coastelor paşnice ale Portugaliei şi Spaniei, vor ajunge la Gibraltar, poarta acelei Mediterane pe care vor p trunde din nou. Probabil c tare s-auă ă amuzat in ceruri mul i dintre inamicii mor i, scufunda i de el. Candţ ţ ţ au aflat c urma s se reîntoarc în Mediterana şi înc la comandaă ă ă ă unui U-Boot capturat! Dac lumea cealalt exist , probabil că ă ă ă aceşti foşti inamici se mai distrau şi acum, şi-l aşteptau s vină ă printre ei ca s le povesteasc pe larg cele p timite.ă ă ă

Din nou gândurile i se îndreptar spre tân r din careu.ă ă ă Probabil c mai mult ca oricând era fr mântat de temeri.ă ă ă

– Spune s ne aduc cafele, Warwick! To i avem nevoie.ă ă ţStia ce le trece prin minte, lui Warwick şi celor de veghe. Erau

mai destinşi şi rec p tau încredere. „Ei cred," gandi Marshall cu ună ă surâs amar c , sigur de sine, comandantul este calm. Preocupată numai de misiunea s ; un supraom, pe care nimic nu-l clinteşte.ă Churchill tropaia pe treptele sc rii cu ibricul de cafea în mâini. Fieă ce-o fi, gândi Marshall. Începe a doua repriz !"ă

Primele trei zile de c l torie spre sud, spre Coiful Gasconiei,ă ă au fost marcate de câteva incidente tehnice, în leg tur cu stareaă ă navei, şi atât de frecven e încât mul i din echipaj începuser s seţ ţ ă ă întrebe dac nu vor fi constransi s se întoarc la baz .ă ă ă ă

Chiar Marshall şi-a pus de câteva ori aceeaşi întrebare, f ră ă îns s -şi împ rt şeasc cuiva îngrijor rile. Culmea e că ă ă ă ă ă ă submarinul revenise din precedent sa expedi ie f r avarii sauă ţ ă ă pierderi, dup ce scufundase dou U-Boot-uri inamice. De astă ă ă dat , îns , nava p rea a-i avertiza cu r utate c , incompletă ă ă ă ă domesticita, refuza s mai asculte de noii s i st pâni.ă ă ă

În prima zi s-a constatat o scurgere la manşonul peri-popului. A survenit într-un moment foarte dificil, cand submarinul naviga


prin zone periculoase şi se apropia de canalul Mânecii, pe care trebuia s -l str bat în timpul acelei zile. Frenzel şi mecanicii lui auă ă ă terminat repara ia tocmai la timp. A doua zi, ofi erul de cartţ ţ raporta o alt scurgere: aerul dintr-o torpil introdus în tubă ă ă strecur prin coca cu o vitez alarmant şi bolborosea ieşind laă ă ă suprafa . Navigând la adâncime periscopic , bulele de aer puteauţă ă fi z rite chiar şi de un orb.ă

Şi, colac peste pup z , arborele motorului principal tribord aă ă început s se înc lzeasc , obligandu-i s navigheze la suprafaă ă ă ă ţă într-o zon înc accesibil patruloarelor de coast şi avioanelor deă ă ă ă vân toare.ă

În fine, pana cea mai sup r toare a fost blocarea unei valveă ă de admisie care i-a pus lui Frenzel o problem ce p rea insolubila,ă ă dar unul dintre mecanicii lui a descoperit c valva nu va maiă func iona din cauza unei buc i de cârpa uitat acolo de unţ ăţ ă lucr tor neglijent de la nava baz unde revizuiser submarinul; oă ă ă eroare omeneasc , dac re a contribuit la afectarea moraluluiă ă echipajului.

Dup care, submarinul p ru a consim i s mai lase r gază ă ţ ă ă echipajului. Au putut naviga mai repede, la supra fata, şi s -şiă încarce acumulatorii, f r alt incident.ă ă

Marshall nu prea avusese timp s stea de vorb cu pasageriiă ă s i. Pe tân ra a z rit-o doar de dou sau de trei ori: totdeaunaă ă ă ă şezând parc neclintit într-un fotoliu din cabina lui, cu ochiiă ă deschişi, dar cu privirea pierdut .ă

În diminea a celei de a treia zi, el se afla în careu, somnolândţ deasupra unei ceşti cu cafea. Churchill debarasa masa de resturile micului dejun şi preg tea tacamurile pentru ofi erul al c rui cariă ţ ă urniri s se termine. Zgomotul asurzitor al dieselelor se amestecă ă cu cel al mobilelor şi veselei "scuturate de trepida ia provocat deţ ă mersul submarinului la suprafa . Marea era agitat , vizibilitateaţă ă foarte redus . R mas pe pasarel pân în zori, Marshall fuseseă ă ă ă surprins de brusca schimbare a vremii nu era frig, dar valurile asaltau coca şi loveau furios turel c în toiul iernii.ă ă

Marshall bea mult cafea neagr b utura îl reconforta şi aveaă ă ă nevoie de aşa ceva. Rarele momente de repaos ce îşi acord erauă totdeauna întrerupte de probleme urgent de rezolvat. În general, nu era nemul umit de cum începuse misiunea. Avuseser nazuri,ţ ă


dar le rezolvaser f r ajutor din afar . Spera c pân şi, bobocii"ă ă ă ă ă ă echipajului şi-au dat seama.

În jurul lui, dincolo de perdelele l sate, ceilal i ofi eri dormeau,ă ţ ţ deocamdat elibera i de r spunderi şi ne-mai-fiind obliga i s -şiă ţ ă ţ ă stoarc min ile şi trupurile de puteri, îi lipsea destul de mult cabinaă ţ sa, fapt de care se mir . Cateodata. În careu, încercând s doarmă ă ă în spatele perdelelor cusetei sale. Avusese impresia c ceilal iă ţ colocatari nu îndr zneau s vorbeasc intre ei, parc îi reproşauă ă ă ă ca-si impusese prezenta acolo. Temeri nejustificate, to i îl agreauţ şi de când porniser , to i fuseser prea ocupa i ca mai interesezeă ţ ă ţ de asemenea am nunte.ă

Submarinul plonja în golul unui val şi Marshall prinse ceaşca ce alunec pe mas . Auzi metalul cocii vibrând, cu elicea aproapeă ă ieşit din ap . În postul central r sunau înjur turile celor deă ă ă ă serviciu.

Când ridic ochii, o z ri pe Chantal Travis. inându-se cuă ă Ţ ambele mâini de perdeaua oscilant . Marshall se precipita;ă

– D -mi voie s te ajut!ă ăA luat-o de bra şi a ajutat-o s se aşeze pe bancheta aliataţ ă

de-a lungul peretelui, sub cuşete; era palid şi transpira.ă– E groaznic! Spuse ea m-am sim it teribil de r u. Churchillţ ă

intra în careu şi depuse o ceaşc pe mas , fixat în gr tarul deă ă ă ă ruliu.

– Cu ce v-aş putea servi, Miss?Marshall îl privi îngrijorat, ştia din experien c marinarii nuţă ă

sunt indulgen i cu victimele raului de mare. Dar işi f cea grijiţ ă degeaba.

– Be i totuşi aceast cafea, în timp ce m mai gandesc. Spuseţ ă ă Churchill.

Încre indu-şi fruntea;ţ– Jum ri din câteva ou şi pu in pâine pr jit Şi continu ,ă ă ţ ă ă ă ă

surâzând;– Pentru dumneavoastr , Miss, orice dori i! Disp ru, f r să ţ ă ă ă ă

aştepte r spuns. - Nu în eleg ce mi se întâmpl , spuse tân ra luiă ţ ă ă Marshall, cu voce "joas , privind spre plafon poate zgomotul,ă mirosul de p cur ...ă ă

Marshall o privea, în timp ce ea încerca s -şi bea cafeaua. Înă lumina slab , figura ei p rea foarte tân r .ă ă ă ă


– Îmi pare r u, spuse el; din p cate, deseori se întâmplă ă ă asemenea vreme rea în Golful Gasconiei.

– Golful Gasconiei? Am ajuns aşa departe?– Cred c acum ne afl m la dou sute mile sud-vest de Brest.ă ă ă

Zona nu prea periculoas , dar trebuie s fim vigilen i.ă ă ţ– Brest! Am fost acolo de multe ori... spuse ea cu privirea

pierdut . Când crezi c sc p m de vremea asta îngrozitoare?ă ă ă ăMarshall zâmbi;– Dac totul merge bine, la noapte navig m de-a lungulă ă

coastei de nord-vest a Spaniei pân la Capul Finisterre. Apoi, vomă urma coasta în afara limitei apelor teritoriale ale Portugaliei. Acolo vremea va fi mai blând .ă

- M bucur !ăTân ra a t cut pierdut în gânduri.ă ă ă– So ul dumitale este în Fran a? Întreb el, dup o ezitare.ţ ţ ă ăEa neg din cap;ă- Nu. Este în Italia lucr m împreun , dar nu pot spune maiă ă

mult.Marshall considera inutil s mai insiste şi schimb conversa ia.ă ă ţ– Sper c oamenii mei sunt amabili cu dumneata.ă– Desigur, mul umesc.ţTân ra îşi plimb privirea peste dezordinea din careu mantaleă ă

de cart ag ate la uscat, raftul cu pistoale şi o gr mad de revisteăţ ă ă r v şite.ă ă

– Aici. pe nav , "m simt înconjurat de prieteni. O trecură ă ă ă fiori.

– Am un sentiment de securitate, care îmi va lipsi, ad ug eaă ă dup o pauz .ă ă

– S ştii, declar el curtenitor ca şi dumneata ne vei lipsiă ă tuturora, şi mie!

Tân ra se ridic , cu o figur mai relaxat .ă ă ă ă– Cred, domnule comandant, c zilele î i sunt foarte pline.ă ţMarshall o privi înconjurând mas şi spuse;ă– S ştii c în privin a lui Gail şi a mea cred c te inseli oă ă ţ ă

poveste veche, terminat demult.ă- Nu m priveşte ! ăSe întoarse spre el cam iritat ; dup o pauz ;ă ă ă


– Nu m intereseaz ce ave i de împ r it, dumneata şi Gail!ă ă ţ ă ţ Nu cer decât s fiu l sat în pace.ă ă ă

– Foarte bine, spuse MarshallÎn usa ap ruse Gerrard, cu ochi-intrebatori. Marshall i seă

adres scurt, profesional, dorind s arate s socotea încheiată ă ă ă conversa ia cu tân r . ţ ă ă

- Nimic de semnalat. Secundule?– Nu, sir.Gerrard se aşez pe o banchet .ă ă– Drum doi-zero-patru. Dou sprezece noduri.ăÎşi frec cu mâna b rbia neras , ad ugând:ă ă ă ă– Şi mor de foame!Churchill tocmai intr , aducând o farfurie cu ou jum ri.ă ă ă– Ei dr cie! exclam Gerrard ce-i asta? Ne afl m într-un mareă ă ă

restaurant?Churchill. Cam stânjenit;– Este pentru doamn , sir. Pentru ofi eri, nu am decât ou înă ţ ă

prafuri.Chantal îi surâse lui Gerrard, punându-i mâna pe um r.ă– M nânc dumneata! Nu sunt înc sigur de stomacul meu...ă ă ă ă

Te rog, îmi faci o mare pl cere.ăGerrard ridic din umeri:ă– În acest caz, foarte mul umesc! Apoi, se adres lui Churchillţ ă– Ou în prafuri! Da-le-ncolo!ăTân ra se preg tea s ias şi, dup o ezitare, întreb . - Aşă ă ă ă ă ă

putea urca pe punte?Nu se adresase lui Marshall, ci-lui Gerrard.– Doar câteva minute, aerul mi-ar face bine. Gerrard îl

consulta pe Marshall;– Ce crede i, sir? Cam balanseaz , acolo sus, dar nu prea tare.ţ ă– De acord, r spunse Marshall; anun pasarela, Warwick esteă ţă

de cart. Anun -l şi spune-i s -i preg teasc o centur deţă ă ă ă ă siguran a lui Mrs. Travis.ţ

Gerrard aşez o farfurie întoars peste jum ri şi p r si careul.ă ă ă ă ă– Mul umesc, domnule comandant, spuse Chantal îşi aranjţ ă

hanoracul.– Î i sunt recunosc toare.ţ ăGerrard reveni, în timp ce tân ra ieşea.ă


– Dr gu fat ! P cat c este m ritat . ă ţă ă ă ă ă ăIritat, Marshall se scul brusc;ă– M duc şi eu s m dezmor esc pu in!ă ă ă ţ ţ– Bun idee, sir.ăGerrard ataca lacom painea proasp t pr jit şi declar ;ă ă ă ă– Pân şi pâinea pr jit miroase a femeie! Marshall ajunse înă ă ă

postul central, furios pe Gerrard şi pe el însuşi, f r s ştie de ce.ă ă ă Arunc o privire pe harta r mase un moment în spateleă ă timonierului acesta imobil şi impasibil, ca şi cum ghicise proastă dispozi ie a comandantului.ţ

În afar de cei de cart, restul oamenilor coborasera c utândă ă un pic de odihn , pân va fi din nou nevoie de ei.ă ă

Marshall se îndrepta spre scara turelei şi privi spre cer era plumburiu, ici şi colo cu spa ii albastre. Poate ca vremea seţ ameliora mai repede decât sperase. Se îndrepta spre periscopul prova; era în l at, un mecanic îl gresa.ă ţ

– Vreau s arunc doar o privire, îi spuse Marshall.ă Manevr foarte încet instrumentul ca s fac un tur deă ă ă

orizont complet, observând valurile ce se sp rgeau de nav şiă ă asaltau pasarela în lungi şiroaie r sfirate. Vizibilitatea r mâneaă ă înc foarte slab , cam pân la o mil , nu mai mult. Şi-l imagin peă ă ă ă ă Warwick pe cei de veghe şi tân ra femeie, stând în apropiereaă periscopului. El se afl sub ei, dar i se p rea c -i observa de sus,ă ă ă nu prea distingea clar. Zgomotul discret ce înso ea manevrareaţ periscopului nu-i sc pase, desigur, lui Warwick care, poate, îiă spunea lui Chantal c „B trânul" încearc s vad ce se petreceă ă ă ă ă pe punte. Poate Chantal îşi punea acum mâna pe um rul luiă Warwick. Aşa cum f cuse adineaori cu Gerrard? Tanara asta seă în elegea bine cu toat lumea, doar cu el, Marshall, nu prea.ţ ă

Furios. Îndrept obiectivul spre cer. La urma urmei poate că ă Gail avea dreptate spunând c numai el însuşi nu-şi d seama ceă ă teribil se schimbase.

Brusc alarmat, îşi ap s ochiul de ocular ap ruse ceva ca oă ă ă lic rire printre nori. Privi, ca hipnotizat a trecut parc o veşnicie,ă ă apoi lic rirea se repet . F r îndoial , nu se înşela şi strig .ă ă ă ă ă ă Îndep rtându-se de periscop.ă

– Claxonul! Avion la prova babord!


Postul central se anim . Marshall alerga la scar , cu capulă ă golit de alte gânduri; nu mai conta decât aceasta

Amenin area din ceruri. Din cauza hulei puternice, poate cţ ă inamicul nu observase submarinul, dar un lucru era sigur dintre cei de pe pasarel , nimeni nu observase apari ia avionului.ă ţ

Ieşind prin tambuchi, sim ea curentul aerului supt de dieseleleţ înfometate. Claxonul începu s sune din interior, oamenii de vegheă scrutau z rea cu fetele ca nişte m şti. Tân ra Chantal se ag aseă ă ă ăţ de balustrad şi Warwick tocmai arata ceva la travers, cu bra ulă ţ întins, parc înlemnise în acea pozi ie.ă ţ

Marshall strig cât îl inea gura:ă ţ– Avionul la babord prova! Zboar de la stânga la dreapta!ă

Toat lumea jos ' La posturile de imersiune!ăDieselele au fost oprite şi echipa lui Frenzel a dat drumul

motoarelor electrice. Avionul se apropia, zbârnâitul lui devenea tot mai distinct. Cu ochi cam speria i, cu gesturi stângace, Warwikţ închidea portavocile, dezvinova-tindu-se,

- Nu l-am observat, sir! Tocmai..:Marshall nu-l asculta; dup ce desf cuse centura de sigurană ă ţă

a tinerei, o împingea spre tambuchi. Unul dintre cei doi oameni de veghe disp ruse, cel lalt st pe capac, aşteptând s ajute tinereiă ă ă ă s coboare. Totul a durat mai pu in de un minut. Marshall sim eaă ţ ţ c submarinul începe s se scufunde, auzea aerul ieşind for at dină ă ţ balasturi, totul devenea confuz din cauza suieratului provocat de aerul evacuat în grab .ă

Un val enorm lovi pasarela, udinclu-i leoarc şi rasturnandu-iă pe Marshall şi pe Chantal Travis. Marshall se ridic , o ridic şi peă ă tân r . Dar tocmai atunci au început s pârâie mitraliereleă ă ă avionului, gloan ele porneau pe tabla în jurul lor şi o mare umbrţ ă le trecu pe deasupra capetedor.

Cu toat grab , Marshall nu-şi putea lua ochii de la matelotulă ă ce aştepta la tambuchi, se r sturnase pe spate, cu ambele mâiniă se inea de pieptul din care se prelingea o dâr de sânge. Cinevaţ ă strig din interior şi tinând-o de mâna pe Chantal pentru a o ajutaă s coboare, Warwick aproape c zu peste cel ce striga.ă ă

La rândul s u, Marshall se l s şi el în jos pe scara dar maiă ă ă avu vreme s vad apa n v lind peste parapet inainte de aă ă ă ă închide capacul tambuchiului, dup care r suci volanul deă ă


etanşare deasupra capului. În josul sc rii se ciocni de cei de-ală doilea om de veghe şi, c utând s -l ajute, degetele i s-au mânjit deă ă sânge.

Îşi impunea s nu tin seama de gemetele r nitului; nu voiaă ă ă s gândeasc decât la sarcina sa imediat : s scape submarinulă ă ă ă de pericol! Aşa c ordon :ă ă

– Imersiune la o sut de ă metri!52 Amândou maşinile toateă viteza înainte!

Se sim ea sfârşit, merse la periscop şi se prinse cu ambeleţ bra e.ţ

– Închide i uşile etanşe! Trebuie s ne aştept m la un atac cuţ ă ă grenade submarine.

Gerrard îl privea cu resturi de jum ri in jurul gurii şi pe b rbie.ă ă– Un avion Liberator, spuse el, abia reluandu-şi ritmul

r sufl rii; f r îndoial , echipat cu rezerve suplimentare deă ă ă ă ă benzin .ă

Ambii supravegheau cadranele şi indicatoarele de adâncime şi direc ie. Oamenii de la cârmele orizontale se munceau sţ ă echilibreze nava; Gerrard anun :ţă

– O sut de metri, sir!ăDin cauza presiunii. În coc se auzi o puternic paraitura şi ună ă

matelot scoase o exclama ie de spaim , crezand c este vorba deţ ă ă un atac cu grenade submarine. Da nu s-a aruncat nici o grenad .ă Marshall îşi explic acest lucru prin faptul c , probabil, întâlnireaă ă surprinsese tot atât de mult pe aviatori, ca şi pe cei din submarin.

În liniştea care se stabilise brusc se auzi glasul lui Buck:– A murit, sir.Marshall privi la micul grup îngr m dit sub capacul turelei.ă ă

Omul de veghe ucis z cea pe spate, cu gura largă deschis , ca şiă cum chema ajutor într-un ultim strigat disperat. Buck şi Chantal erau în genunchi lâng el. Warwik st tea mai la o parte, cu bra eleă ă ţ atârnând de-a lungul corpului. Una dintre mâinile lui era stropită cu sânge.

– Eu sunt de vin , murmur Chantal cu vocea înecat deă ă ă lacrimi; n-ar fi trebuit s urc.ă

Punând mâna pe bra ul lui Warwik:ţ– Dumneata n-ai nici o vin .ă

52 Fiind germane, aparatele indicau adancimea in metri.


Marshall îşi aminti c şi el ezitase dup sesizarea primeiă ă lic riri în obiectivul periscopului nu a fost sigur şi a aşteptat a douaă lic rire.ă

– Nu este greşeala nim nui, spuse el cu voce calm şiă ă hot rât . Totdeauna trebuie s ne aştept m la apari ia unoră ă ă ă ţ bombardiere care ne atac , chiar atunci când nu avem motive să ă credem c se afla în partea locului.ă

Culmea era îns c atacantul era un Liberator, avion englez,ă ă de-al lor, probabil acum ajuns în apropiere de baz , unde vaă povesti c a obligat un U-Boot s intre nepreg tit în imersiune şiă ă ă c a împuşcat cativa nem oi afla i pe punte. La drept vorbind, deă ţ ţ ceea ce se întâmpl la orice or a zilei şi nop ii, responsabil eraă ă ţ numai el, Marshall. Şi nu împ r ea responsabilitatea cu nimeniă ţ Continu ;ă

– Transporta i corpul în camera torpilelor de rezerv ; îl vomţ ă scufunda la noapte.

Chantal Travis plângea încet, cu capul plecat asupra, matelotului ucis.

– Ne ridic m la cota periscopic ? Întreb Gerrard;ă ă ă– Peste cincisprezece minute, r spunse Marshall, Vom faceă

mai întâi o rapid inspec ie a cerului şi marii.ă ţÎncercând s surâd :ă ă– Mul umesc c ai ac ionat atât de rapid, Secundule. Amţ ă ţ

trecut printr-un moment greu!Blythe şi un operator radio aduceau o targ .ă– Primul ucis dintre noi! Vino! Spune Marshall. Luând-o pe

Chantal de bra .ţÎnc puternic emo ionat , ea schi un gest de rezisten .ă ţ ă ţă ţă– Unde?– În careu; s lu m câte o cafea, ne va fi de folos amandurora.ă ăTân ra îl fix pe Marshall, c utând, parc , s -i citească ă ă ă ă ă

gândurile.Un sfert de or mai târziu, submarinul revenea k. adâncimeă

periscopic şi Marshall inspect cu aten ie suprafa a m rii: eraă ă ţ ţ ă pustie, ca şi cerul.

– Preg ti i pentru ieşire la suprafa ; Frenzel, încarcaă ţ ţă acumulatorii!


Buck îşi revenise din emo ia provocat de moarteaţ ă matelotului:

– Preiau cartul, sir? Dup Warwick este rândul meu. Aşa c ,ă ă ceva mai devreme sau mai târziu, îmi. Este egal!

– Dar mie nu-mi este egal! Replic Marshall. Apoi se adres luiă ă Warwick:

– Te sim i în form , Sublocotenente ? ţ ăVorbise blând, dar Warwick r mânea sumbru.ă– Da, sir.– Bine schimb oamenii de veghe şi fii atent! Cu voce joas ,ă ă

ca s nu-l aud ceilal i:ă ă ţ– Şi nu mai face mutra asta! I se putea întâmpla oric ruiaă

dintre noi.– Da, sir, dar dumneavoastr a i venit tocmai la timp, deşi nuă ţ

era i obligat s urca i..ţ ă ţSublocotenentul nu termin ; complet calm Garrard se apropia:ă– Gata pentru ieşirea la suprafa , sir.ţă– Bine: executarea! Schi un surâs. Ad ugând:ţă ă– Secundul se gr beşte s termine jum rile începute!ă ă ăPrivi la plac de alam fixat pe perete U-192, Kiel. Neînvinsă ă ă

înc , U-Boot-ul îşi continua misiunea, Marshall ridic din umeri şiă ă continu :ă

– Şi când vei avea un moment liber, înl tur , Buck, dracia astaă ă de plac ! Cunoaştem originea navei noastre, inutil s ne mai fieă ă mereu adus aminte!ă

Privi pe punte, la pata de sânge r mas acolo unde agonizaseă ă unul din matelo ii s i şi ad ug :ţ ă ă ă

– Placa asta... este cu totul de prisos!


CAPITOLUL 8

TREI NECUNOSCU IŢÎn picioare, lâng masa h r ilor, Marshall privea degetele agileă ă ţ

ale lui Devereaux jonglând cu riglele şi raportoarele. Harta era mâzg lita, plin de şters turi.ă ă ă

Motoarele electrice bâzâiau slab, asieta submarinului era perfect . Dac indicatoarele de profunzime nu ar fi ar tat nu ai fiă ă ă crezut c nava se deplasa la adâncime de patruzeci de metri subă suprafa a m rii.ţ ă

De la scurtul şi câinosul atac al Liberator-ului trecuse o s pt mân . Marshall urm rea liniile trasate de Devereaux,ă ă ă ă memorandu-şi fiecare cruciuli a s u punct. Traversarea Strâmtoriiţ ă Gibraltar ridicase o problem delicat , din cauza a două ă ă distrug toare britanice care dep şiser probabil zona lor deă ă ă patrulare sau investigau ecoul inexplicabil al unei sonde ultrason. Prezen a lor iţ -a amintit lui Marshall c trebuia s se gr beasc şi îiă ă ă ă furniza motive suplimentare ca să-l înjure în gând pe Simeon şi pe ceilal i strategi de birou careţ -i acordaser o marj de timp foarteă ă redus .ă

Din fericire, un cargou venerabil, cu coş înalt, le-a venit, f ră ă s ştie, în ajutor.ă

Tot cercetând prin periscop, Marshall z rise la început o pală ă groas de fum, cu mult înainte ca nava s apar la orizont spreă ă ă vest, cu capul spre Gibraltar. A urm rită -o cu interes crescând: pe bordajul ruginit erau pictate pavilioane turceşti şi, cu rufe sp lateă fâlfâind ag ate de ăţ biga53 se îndrepta cu total indiferenta spreă distrug toare, c pitanul continuând să ă ă-şi" fumeze pipa pe puntea de comand , cu şapc de uniforma pe cap, dar îmbr cat doar cu oă ă ă flanel murdar şi şort. U-Bootă ă -ul a urm rit din imersiuneă cargobotul la o distan atât de mic de pup lui, c neandoios,ţă ă ă ă distrug toarele au atribuit cargoului undele reflectate deă submarin.

Este sigur c nava turceasc era o veche cunoştin aă ă ţă distrug toarelor, c ci nici nu şiă ă -a micşorat viteza s-au schimbat

53 Dispozitiv pentru ridicarea şi manevrarea greut ilor la bord.ăţ


chiar saluturi, între pun ile de comand , cargoul era gr bit, nuţ ă ă avea timp s întârzie cu semnaliz ri formale.ă ă

Dup ce a trecut prin Gibraltar şi deă -a lungul coastei spaniole f r a fi reperat, submarinul să ă -a îndreptat spre nord-est, a l sat înă urma Balearele, înaintând spre Corsica. Oamenii îşi vedeau de treburi sau dormeau ca s fac economie de aer respirabil şi deă ă rezervele proprii de energie, puse la încercare cart dup cart.ă

Deseori au trebuit s r mân în imersiune, fie din cauz că ă ă ă ă nave rapide ap reau chiar deasupra lor, fie c observau înă ă apropiere un vas suspect. Cu mult necaz. Marshall a prins în ocularul periscopului un enorm petrolier trecând în apropiere. Ce-ar fi gândit echipajul submarinului, dac ar fi ştiut c las să ă ă ă-i scape o prad pe care cu o singur salva de torpile ar fi expediată ă -o la fund? Se aflau acum în ape inamice patrulate de avioane cu baze în peninsul italica şi în Sardinia şi de nave de r zboi cu bazeă ă în nenum rate porturi, ape care. de obicei, erau calme.ă

Devereaux se îndrept din sale.ă– Am terminat, sir.Cu satisfac ie, continu :ţ ă– Peste treizeci de minute vom fi la punctul de întalnire.Buck se apropie:– Eşti sigur, ofi er cu naviga ia?ţ ţ Devereaux replic scurt;ă– Nu sunt un idiot! Buck râse ironic:– Tot faci pe grozavul!F r s se ocupe de ei, Marshall examina mai cu aten ieă ă ă ţ

hart : erau marcate adâncimile, distan ele, locurile eventualeă ţ unde s se ascund dac evenimentele luau un curs defavorabil,ă ă ă zonele de evitat, cu pericole evidente de eşuare.

Incercand să-şi uite oboseala. Marshall îşi frec ochii: dureroşi,ă parc plini cu gr un i de nisip. Gura şi limba îi erau coclite, aerulă ă ţ era greu de respirat din cauza mirosului oamenilor îmbâcsi i înţ spa iul restrâns în care erau obliga i s tr iasc .ţ ţ ă ă ă

Se apropie un matelot– Sir, maiorul Carter întreab dac pute i veni pân în careu?ă ă ţ ăMarshall îşi trecu mâna peste cap;– Bine, voi veni.


De când ieşiser din Golful Gasconiei, se poate spune c niciă ă nu-şi mai v zuse pasagerii. Aceştia se odihneau ei mai multă posibil, şi. În restul timpului revedeau planuri-misiunii ce aveau de executat. Acum se apropia momentul intr rii lor în ac iune.ă ţ

Marshall ridic ochii la urm care r m sese pe perete placă ă ă ă ă de alam nu mai era acolo. Greutatea ei contribuise la testareaă corpului omului de veghe ucis, pentru lungul drum pân la Fundulă m rii. L-au scufundat noaptea. Momente teribile pentru to i.ă ţ Submarinul n-a putut sta mult timp la suprafa . Prin tambuchiulţă deschis, unii tr gând al ii împingând, trupul cusut întră ţ -o pânz aă fost ridicat pe punte pe aceeaşi scar pe care fusese tras în jos.ă Gemând şi agonizând. L-au înso it cinci inşi Marshall, cei doiţ camarazi de veche de cart, subofi erul Cain şi un matelot, cel maiţ bun prieten al defunctului. Valuri negre asaltau nava şi enorme şuvoaie de spum alb se scurgeau pe punte. Spectacolul eraă ă halucinant cinci siluete lucitoare în impermeabile şiroind de ap ,ă asem n toare, în obscuritate, unor foci pe o stânc , printre care,ă ă ă proptit de balustrad turelei, conturul mortului p rea înc ună ă ă spectator.

Marshall nu îndr znise s utilizeze lanterna electric ca să ă ă ă citeasc cele câteva versete din biblie. De altminteri, gândea el, laă ce bun? To i îl priveau; stânjenit. Neştiind ce s fac , el spuse:ţ ă ă

– Da iţ -i drumul, b ie i!ă ţCamarazii de veghe au pus mâna şi totul s-a petrecut toarte

repede greut ile prinse de sacul giulgiu au scâr âit frecăţ ţ ându-se de peretele balastului şi corpul s-a pr buşit în adâncimi. Aplecată peste, balustrad , prietenul decedatului, p rând c abia acum îşiă ă ă cl dea seama de realitate, a strigat;ă

– Drum bun, Jim! Marshall îi atinse bra ul;ţ– Face mai mult decât toate predicile funebre.Dup care, au coborât, să -au întors la posturile lor, la munca

zilnic . ă Nu privi niciodat înapoi! ă Acest sfat i-l d duse lui Warwick,ă dar Marshall ştia c , de fapt şiă -l adresa sieşi. Îşi aminti de scenă când a surprins-o pe Chantal, observandu-l din cadrul uşii, acas laă Simeon îi cercet figura, dar şiă -a schimbat expresia când el a privit-o. Nu ştia ce descoperise tân ra în acele câteva secunde.ă Poate c se temuse de el, de ceea ce devenise?ă


Nu se l s prad gândurilor. Era obosit, frânt de eforturileă ă ă f cute pentru a aduce în secret nava intact în punctul pe careă ă Devereaux îl marcase cu o cruce pe hart .ă

Se îndrepta spre careu şi se opri în prag, când d du deă pasagerii s i, surprins c şi cum îi întâlnea prima dat . Îmbr cată ă ă ă ă cu un mantou negru, Chantal Travis şedea pe banchet , cu o mică ă valiz pe genunchi. Moss purta acum o hain de piele şi o elegantaă ă bereta. Dup ureche, o igar fumata pe jum tate. Iar maiorulă ţ ă ă Carter avea aspectul unui om de afaceri dintr-o ar european înţ ă ă timp de r zboi pardesiul, ini ial bine croit şi elegant, avea acumă ţ mânecile franjurate, dar cârpite cu deosebit grij . P l ria şiă ă ă ă pantofii tr dau semnele priva iunilor, restric iilor suportate de civiliă ţ ţ pe timp de r zboi.ă

– Ce spune i, domnule comandant? Întreb Carter sunt oareţ ă destul de elegant pentru o premier la un teatru şic din Londra? Teă rog s ai grij de oalele mele militare. Altminteri, „aia;" ar fi înă ă ţ stare s mi le re in din sold !ă ţ ă ă

Marshall zâmbi îi p rea r u c se desp r eau.ă ă ă ă ţ– Am spus subofi erului Cain c toate bagajele ce v apar inţ ă ă ţ

s le depoziteze în magazia prova.ăCarter suspin şi se adres lui Moss;ă ă– S mergem s ne vedem şi noi bagajele, Toby e mai bine să ă ă

ne asigur m.ăCu o clipire spre Marshall;– Ştii cum sunt marinarii, iu i de mân .ţ ăAu ieşit din careu dou fiin e stranii, dintră ţ -o lume ireal .ă– Sper, se adres calm Marshall lui Chantal c totul a fost înă ă

regul .ăEa se ridic , incheinduă -şi mantoul;– Î i mul umesc. Am ajuns la locul de întâlnire? Marshall îiţ ţ

privea cearc nele de sub ochi, ar fi dorit să -o opreasc , să -o împiedice s plece.ă

– Da, r spunse el la jum tatea drumului dintre Corsica şiă ă Insula Elba. Ast zi am ocolit nordul Corsicii, Sectorul p rea calm.ă ă

Dup câteva secunde de ezitare;ă– Crezi... c v ve i putea îndeplini misiunea?ă ă ţ– Prima parte a misiunii nu are nimic secret. Îi r spunse ea cuă

gravitate; când ne vom desp r i de submarin vom fi conduşi înă ţ


Insula Elba. De acolo, la momentul stabilit, aceeaşi nav ne vaă duce în Italia.

Auzind-o. Lucrul p rea simplu totuşi. Între Elba şi coastaă italian erau peste zece milă e şi sectorul mişun de patrule şi pază ă costiera.

Cu acelaşi calm, ea continu ;ă– Vom lua trenul şi vom coborî spre sud cu destina ia Napoliţ

dup care, vom mai vedea!ă– Maiorul pare s fie un om descurc re ?ă ă ţ– Da.Se întrerupse, îşi deschise valiz şi examin con inutul;ă ă ţ

zâmbind cam for at;ţ- Totul în regul ! Totdeauna e bine s te asiguri c nă ă ă -ai uitat

ceva.Relu conversa ia, inehizanduă ţ -şi valiza cu un pocnet:– Da, maiorul este un descurc re . Vom c l tori în acelaşiă ţ ă ă

tren? Dar separat, î i închipui de ce. Dac se întâmpl ceva unuiaţ ă ă dintre noi... ştii la ce m refer, ceilal i s poat continua.ă ţ ă ă

– Mai avem zece minute, sir! Vocea venea din postul central. Marshall continua conversa ia cu Chantal.ţ

– Ai mai executat astfel de misiuni? - Câteva.Se apropie de ea luându-i mâna:– Tare aş dori s r mâi aici !ă ă– Ai mai spus-o, domnule comandant! Replic ea, iar să ă ă-şi

retrag mâna.ă– Sau s te înso esc! Ea zâmbi:ă ţ– Ai fi reparat în primele cinci minute; Degajandu-şi uşor

mâna.– Totuşi, î i mul umesc şi regret unele cuvinte pe care i leţ ţ ţ -am

spus.Ridicând din umeri;– În timp de r zboi... Îi în eleg pe b rba i...ă ţ ă ţDe dincolo de perdea se auzeau paşi şi din postul central

parvenea un murmur de voci; to i se adunau ca s asiste laţ ă plecarea pasagerilor.

– Sper c ne vom mai întâlni, declar Marshall.ă ă


– Ai s m ui i repede... şi poate e mai bine aşa. Luă ă ţ ându-şi mic valiz , ad uga;ă ă ă

– Cine ştie, poate c întră -adev r ne vom mai întâlni, întră -o zi!Marshall o urm , indreptă ându-se spre postul central. Gerrard

anun a;ţ– Totul este gata, sir!Marshall arunc o privire la ceasul din perete era ora 2:00.ă– Foarte bine. Transmite i semnalul. Şi linişte complet înţ ă

toat nava.ăCăuta parc s in timpul în loc, nuă ă ţ ă -şi lu ochii de Ia. Tân r ,ă ă ă

aşteptau s vin un matelot. Să ă -o conduc la cei doi parteneri ai ei.ă Şi ea îl privea, parc aştepta să ă-l vad transformă ându-se, pândea momentul, când el înceta s mai fie omul care dorea ca ea să ă r mân şi redevenea comandantul navei.ă ă

– Amândou maşinile încet înainte Echipele s fie gata!ă ă Ordon Marshall.ă

Privea la mâinile lui Frenzel, miscandu-se pe tabloul do comenzi.

– Adâncime periscopic !ăCând privi din nou la locul uncie se afla înainte, Chantal Travis

plecase.– Paisprezece metri, sir !– Ridica i periscopul!ţMarshall apuca manetele şi roti cu un cerc instrumentul. Cerul

şi marea se confundau. Aduse obiectivul la multiplicare maxim şiă z ri o mic flotil de vase pesc reşti ale c ror lumini clipoceau peă ă ă ă ă ap , în continuarea stelelor de pe cer, la cinci sau şase mileă distan dificil de apreciat din cauza întunericului.ţă

– Jos periscopul! Preg ti i pentru ieşirea la suprafa !ă ţ ţă– Chem m pe cea de la mitraliere,. Sir? Întreb Devereaux.ă ă– Nu, spuse scurt Marshall, ajustându-şi binoclul de noapte.

Dac se iveşte ceva neprev zut, nu insist m.ă ă ăSe îndrepta spre cap tul sc rii de ieşire spre punte mul umită ă ţ

c z rise la timp micile lumini şi ordon ;ă ă ă– Ieşire la suprafa !ţăAjuns pe punte, l-a surprins cât era de cald se îndrepta în

grab spre prova. O briz uşoar îi r corea fata. Inspecta întinsulă ă ă ă marii jur împrejur foarte departe, numai b rcile pescarilor, cuă


micile lor lumini dansând pe marea calm . Marshall se plecaă asupra unei portavoci;

– Deschide i capacul punte prova!ţPe deasupra balustradei, el urm ri îngrijorat un val: dup ceă ă

se sp rsese de balasturi, se retr gea leneş, l sând în urma lui ună ă ă siaj fosforescent. Viteza submarinului era redus la minimum dacă ă navigau mai încet, riscau s intre în deriv şi s rateze întâlnireaă ă ă fixat .ă

Se auzi un zgomot de cizme pe punte, apoi un hârşâit prin deschiderea prova era scoas o mic barca pneumatic cu rame.ă ă ă Momentul era foarte periculos cu puntea afar din ap şiă ă deschiderea prova descoperit era imposibil ca nava s intre rapidă ă în imersiune, în caz de pericol.

Retinandu-şi respira ia. Marshall îşi potrivi binoclul şi z ri oţ ă mic umbr ce se deplasa pe suprafa a m rii. Un on de veghe oă ă ţ ă v zuse şi el şi anun :ă ţă

- Nav la travers tribord! Sir!ă– Opri i motoarele!ţUmbra devenea tot mai distinct curând, începu s aud şiă ă ă

gafâitul r guşit al motorului ei. Cu gâtul întins deasupraă balustradei, Marshall strig ;ă

– Semnaliza i!ţBuck dirija opera iile la prova; lans cu lanterna un scurtţ ă

mesaj în direc ia umbrei. În timp ce st lâng ambarca iaţ ă ă ţ pneumatic preg tit .ă ă ă

Marshall aştepta, secundele i se p reau c trec nemaipomenită ă de încet. Aştepta ca proiectilele trasoare s âşneasc brusc dină ţ ă întuneric. Într-adev r, curând o rapid succesiune de puncte şi liniiă ă luminoase au str b tut întunericul nop ii, aşa c r sufl uşurat.ă ă ţ ă ă ă

– Mola barca!Era s adauge, Cât pute i mai repede dar nă ţ -a fost nevoie.S-a auzit un „pleosc" şi pe ap , despicat de rameleă ă

manevrate cu vioiciune de matelo i, au ap rut dâre fosforescente.ţ ă Barca se dep rta, curând să -a topit în noapte, spre vasul pesc rescă care virase pentru a o întâlni.

Marshall auzea vocile pescarilor, i-a ajuns la n ri un miros deă peşte, de gudron şi scule de pescuit. Necunoscu ii de pe micaţ nav , meritau ei încredere? Îşi punea întrebarea şi se gândea laă


cele spuse de Simeon se utilizau toate ajutoarele partizani patrio iţ sau, simplu, oameni care doreau s scape de nem i. Dar şi al iiă ţ ţ care, pentru bani, îşi asumau orice risc.

– Barca pneumatic a terminat transportarea pasagerilor, sir.ă– Bine.Marshall lasa binoclul să-i atârne pe piept. Câteva momente

mai târziu, a z rit pe mare învolburarea albicioas provocat deă ă ă elicea navei de pescuit. Dup preluarea pasagerilor, mic nav seă ă ă întorcea printre celelalte, ca şi cum nimic nu se întâmplase.

Foarte departe, la multe mile, se auzea zbârnâitul vag al unui avion şi Marshall gândi la Chantal Travis care, curând. Urma să debarce pe rmul st pânit de inamic. Cât de calm vorbise eaţă ă despre c l toria spre sudul Italiei! Pân la Napoli! Peste dou suteă ă ă ă de mile, cu controale, verific ri de acte şi numeroase întreb ri laă ă care trebuia s dea r spunsuri bine gândite!ă ă

– Barca s-a înapoiat şi a fost am rât la locul ei, sir.ă ă– Bine; închide i capacul prova. Prin portavoce, ordon :ţ ă- Amândou maşinile încet înainte !ăAuzi cum se închidea capacul prova, dar gândul îi zbur laă

Chantal, la imensa ei singur tate, atât de asem n toare cu a lui.ă ă ă Merse s verifice închiderea capacului.ă

Când s-a întors în postul central. Gerrard l-a întrebat;– Totul a decurs bine. Sir?– Da.Marshall privea la uşa etanş deschis , parc aştepta să ă ă -o mai

vad pe Chantal masură ându-l din ochi.– Coborâm la dou zeci de metri! Ne dep rt m în grab deă ă ă ă

vasele pesc reşti apoi ne relu m drumul.ă ă– Am în eles, sir.ţGerrard se adres lui Frenzel:ă– Da iţ -i drumu! Deschide i purjele!ţMarshall se sprijini cu ambele mâini de mas h r ilor Se auzeaă ă ţ

apa n v lind în tancuri şi balasturi.ă ăMai târziu, când au ridicat iar şi la cota periscopic , flotil deă ă ă

pescari disp ruse şi la est mijeau zorile, începea o nou zi.ă ă

* * *


- M-a i chemat, sir?ţGerrard intra în cabma şi se adres comandantului aşezat laă

biroul înc rcat cu tot felul de hârtii.ă– Da; a venit momentul ca s afli ceva mai mult despre celeă

ce ne aşteapt .ăGerrard d du la o parte câteva dosare şi se instal cum putuă ă

pe marginea cuşetei. Ca to i din echipaj, era palid şi obrazul îiţ disp rea sub o barb de trei zile.ă ă

De când cei trei pasageri fuseser transborda i pe nava deă ţ pescuit, U-Boot-ul îşi continuase drumul spre sud, cât mai aproape posibil de coast Siciliei, apoi să -a îndreptat spre nord-est, spre c lcâiul cizmei italiene. Privit de la adâncime periscopic ,ă ă ă str lucirea soarelui era uluitoare, marea p rea de un albastruă ă intens, imens şi tentanta. Dup ce privea câtva timp prină ă periscop, Marshall sim ea totdeauna remuşc ri când d dea cuţ ă ă ochii de oamenii s i, de atâta vreme priva i de lumina soarelui, cuă ţ figurile trase, marcate de oboseal .ă

Deocamdat U-Bootă -ul inea drumul spre nord, cam la şaizeciţ de mile dep rtare de coast italian .ă ă ă

Luând în mân un teanc de note ale Intelligence Serviceă -ului, Marshall ad ug :ă ă

– Mai bine mai târziu, decât niciodat , "trebuie s te pun laă ă curent cu ce avem de f cut, zâmbind, continu ;ă ă

– Se prea poate, c mai târziu s nu mai avem ocazia s st mă ă ă ă de vorb împreun ...ă ă

- Ştiu, spuse Gerrard, c vom p trunde în Adriatica:ă ă– Da, dar asta nu este totul! Ar fi bine s fie doar atât!ăMarshall ascult atent câteva secunde: în nava domnea oă

linişte de mormânt, nu se auzea decât uşorul baziit nu al motoarelor şi din când în când, zgomot de paşi în postul central.

– În Africa de Nord, nem ii vor fi obliga i s depun armeleţ ţ ă ă dintr-un moment într-altul. Alia ii sunt preg ti i s p trund înţ ă ţ ă ă ă teritoriul controlat de inamic. Bineanteles, nem ii se aşteapt laţ ă aşa ceva. Sunt informa i c for ele noastre de debarcare, precumţ ă ţ şi vasele de sprijin respective, se adun în diverse locuri, iară agen ii lor leţ -au semnalat intrarea în Mediterana a multor nave de-ale noastre.


- Era dificil s treac neobservate, coment Gerrard;ă ă ă– Comandorul Browning crede c nem ii sunt convinşi că ţ ă

debarcarea noastr va avea loc în Grecia, de unde trupele noastreă s urce apoi spre Balcani.ă

Gerrard se strâmb ;ă– Ceea ce n-aş face dac eu aş fi cel care decide; dar cumă

asta nu se va întâmpla...– Ai dreptate, spuse Marshall şi eu, dac aş fi ofi er la Mareleă ţ

Cartier General german m-aş aştepta mai curând la o debarcare în Italia sau sudul Fran ei.ţ

Ridicând din umeri, continu ;ă– Dar Browning pare sigur ca nem ii au fost înşela i şi sunt.ţ ţ

Convinşi c vom debarca în Grecia. Este consecin a unui şiretlic? Eă ţ vorba de divulg ri voite de secrete? Pentru noi nă -are importan !ţă

Întinse un dosar lui Gerrard;– Sarcina noastr este s le înt rim nem ilor credin a c vomă ă ă ţ ţ ă

debarca efectiv în Grecia. Ultimele rapoarte ale Intelligence Service-ului semnaleaz ca un doc plutitor coboar prin Adriaticaă ă spre Bari. Se pare deci c tab ra duşman este convins că ă ă ă ă partid se va juca prin p r ile acelea.ă ă ţ

– Docul sta este destinat pentru repara ia marilor unit iă ţ ăţ germane care ar fi avariate în cursul opera iilor de debarcare înţ Grecia? Întreb Gerrard.ă

– Ai ghicit bine? Şi tocmai acest doc trebuie să-t arunc m înă aer! Pentru ca nem ii s fie şi mai convinşi c nu ne d m înapoi deţ ă ă ă la nimic pentru a facilita preg tirile noastre în vederea zilei Z.ă

Gerrard, cu un gest de mirare;– Cred totuşi c unul din submarinele noastre cu baza laă

Alexandria putea s preia aceast sarcin . Amândoi. şiă ă ă dumneavoastr şi eu, am mai f cut Adriatic . Îmi amintesc că ă ă ă într-o zi, am ieşit la suprafa ca s bombard m o linie de caleţă ă ă ferat , mult mai la nord de Ban.ă

– De ast dat trebuie s realiz m un t r boi de toată ă ă ă ă ă ă splendoarea! Spuse Marshall, rasturnandu-se în scaun cu mâinile sub ceaf , şi s p rem cât mai conving tori!ă ă ă ă

– Aşa este.R mas, o clip , pe gânduri, Gerrard ad uga;ă ă ă


– Dar dac suntem obliga i s ieşim la suprafa .,ă ţ ă ţă perspectivele noastre sunt foarte sumbre.

– Ai dreptate.Marshall închise ochii. Gerrard nu-şi d dea înc seama că ă ă

fiecare ac iune a lor putea s fie ultima. Simeon l sase s seţ ă ă ă în eleag aceast , şi instruc iunile scrise o confirmau. Întrţ ă ă ţ -adev r,ă din p cate, fiecare opera ie a lot reprezenta o ac iuneă ţ ţ independen se putea termina cu un dezastru sau preg tea "jaleaţă ă pentru urm toarea şi pentru înc alta. Marshall îşi redeschise ochiiă ă şi continu , calm;ă

– Vom ataca, c de obicei; şi dac lucrurile iau o întors tură ă ă ă proast , vom vedea atunci ceă -i de f cut!ă

Gerrard luase dosarul în mân şi, în timp ceă -l r sfoia. Marshallă observ sub cuşeta o mic valiz l sat de Chantal. Probabil,ă ă ă ă ă gândi el, con ine doar veşminte, cele purtate când sosise la bord şiţ la cin oferit de Simeon Valiza o umpluse, aici în cabin , cu cinciă ă ă zile înainte, când şi-a schimbat identitatea şi s-a preg tit sufleteşteă pentru, misiunea ce avea de îndeplinit. Oare unde se afla acum? Unde ajunsese?

– Crede i în povestea asta cu docul? Întreb Gerrard.ţ ă– Nu ştiu ce s spun.ăApoi Marshall reveni la preocup rile de moment.ă– Cred c data indicat va fi respectat . Dar. Naiba s m ia,ă ă ă ă ă

nu ştiu ce fel de escort poate înso i docul.ă ţ– Ave i dreptate, informa iile sunt destul de vagi, aprobţ ţ ă

Gerrard, c scând zgomotos; probabil c docul nu se va dep rta deă ă ă coast , ca s beneficieze de protec ie aerian . La drept vorbind,ă ă ţ ă recunosc c planul nem ilor nu este prost. Cum nu sunt prea siguriă ţ de alia ii lor italieni, ei vor trimite cu siguran noi unit i navaleţ ţă ăţ proprii în zona poate c vor considera oportun s expedieze şiă ă trupe terestre în Iugoslavia şi în Grecia.

– Tocmai asta se spera.Marshall îşi imagina desf şurarea forma iilor inamice pieseă ţ

minuscule ale unei enorme maşin rii. În teritoriile ocupate vor s riă ă în aer poduri, trenuri cu muni ii vor deraia şi vor fi obliga i sţ ţ ă blocheze pentru represiune forte-armate urgent necesare în alte p r i. De exemplu în Sicilia, cum spunea Browning. Dar ce preă ţ ţ trebuia pl tit pentru toate acestea? Mai bine s nu te gândeşti laă ă


el. Ostateci puşi la zid şi împuşca i f r judecat , partizani, b rba iţ ă ă ă ă ţ şi femei, tortura i de Gestapo pân îşi dau sufletul. Iritat de acesteţ ă gânduri, Marshall privi din nou mic valiz a lui Chantal, apoiă ă întreb brusc:ă

– Şi oamenii din echipaj ce spun, Bob? Eşti mai aproape de ei decât sunt eu şi, desigur, nu-şi pun lac t la gur în prezen aă ă ţ dumitale. Te rog să-mi spui tot ce gândesc.

– S şti i c se comport mai bine decât m aşteptam!ă ţ ă ă ă Moartea camaradului lor i-a afectat destul de mult, dar plecarea pasagerilor le-a f cut o puternic impresie. Cred c şiă ă ă -au spus că trebuie s fac şi ei ceva.ă ă

Cu un gest spre dosar, continu :ă– Şi dup cele ce am citit, vor avea curând ocazia. Se auziă

zgomot de paşi pe podeaua metalic şi vocea lui Buck din postulă central Devereaux prelua cartul; rutina cotidian , nimic altceva.ă

– Mai curând sau mai târziu, relu Marshall, va fi nevoie să ă ieşim din joc, s ne acord m pu in repaos. Am de gând s cer s fiiă ă ţ ă ă mutat într-o unitate- cu sediul în Metropol .ă

Observ fa a lui Gerrard crispanduă ţ -se, dar continu :ă– Dumneata ai contribuit mai mult decât oricine la formarea

pe aceast nav a unui echipaj bine închegat, demn de acestă ă nume...

- Şi de mult vreme trebuia s fii promovat. Ştii bine cât deă ă util este un bun comandant!

Gerrard zâmbi;– Nu m pute i înşela ştiu c v gândi i mai mult s face iă ţ ă ă ţ ă ţ

bucurie so iei mele. Dar când Valerie sţ -a m ritat cu mine,ă cunoştea riscurile meseriei mele!

Marshall îşi plec ochii Valerie credea c le cunoştea, c toateă ă ă so iile, ca şi Gail.ţ

– Şi mai este ceva, continua Gerrard; dumneavoastr şi cuă mine am venit împreun aici de ce s nu continu m împreună ă ă ă ceea ce am început?

Ad ug cu un surâs for at;ă ă ţ- R zboiul va dura mul i, înc mul i ani destui ca s am timpă ţ ă ţ ă

s preiau şi eu o comand !ă ăMarshall se ridic , muşchii îi erau dureroşi de atâta obosealaă

şi umiditate r spunse, dorind s încheie conversa ia;ă ă ţ


– Ca de obicei, cred c ai dreptate. Gerrard se ridic şi el.ă ă– Atunci, îmi permite i s vorbesc pe şleau?ţ ă– Da-i drumul!– Prea v expune i! O s c de i din picioare de oboseal !ă ţ ă ă ţ ă– Tocmai dumneata îmi reproşezi aşa ceva? Gerrard ridic dină

umeri;– Trebuie c cineva s v spun adev rul în fata t Majoritateaă ă ă ă ă

oamenilor v v d doar superficial şi spun, Un ofi er de mare clas !ă ă ţ ă Nervi de o el!" Dar, la naiba, ce ştiu ei?ţ

Continu repede, cuprins c de o brusc mânie;ă ă ă– Eu, eu am mai v zut cum aceast meserie îi distruge pe ceiă ă

ce o profeseaz şi v d ceă ă -a f cut din dumneavoastr . Galona ii deă ă ţ pe uscat n-au nici cea mai mic idee de realitate. Ce este, pentruă ei, un submarin? O coc , cu oameni în untru, înghesui i că ă ţ antr-o cutie de sardele.

Abia stapanindu-se, coborî tonul:– Tr iesc al turi de dumneavoastr de optsprezece luni;ă ă ă

destul ca s cunoşti bine pe cineva.ăMarshall ştia din experien c era greu sţă ă ă-l opreşti pe

Gerrard, când se pornea. Totuşi încerca:– Ai terminat?- Aproape. Ca to i cei ce suntem sub comandaţ

dumneavoastr , v acord deplina mea încredere şiă ă -mi dau silin aţ s v ajut s îndeplini i cu bine sarcina. Cred c şti i acest lucru.ă ă ă ţ ă ţ Deci, nu duce i povara numai pe umerii dumneavoastr ! Warwickţ ă avea dreptate n-ar fi trebuit s v risca i via a ca să ă ţ ţ ă-i veni iţ într-ajutor atunci când el era vinovat c nu observase dr cia aia deă ă Libertor!

Gerrard ridic mâna. ca pentru a par r spunsul lui Marshall.ă ă ă– Ştiu! Dac tân ra aceea nu era acolo sus, putea i s fiă ă ţ ă

ordonat intrarea în imersiune şi s fi l sat oamenii de pe punte să ă ă se descurce cum puteau. Şi mai ştiu c mul i ar fi procedat aşa.ă ţ Dar dumneavoastr , nu cred. Pentru c v cunosc înc de peă ă ă ă Tristram. Şi acolo era i acelaşi! Menaja i pe to i oamenii dinţ ţ ţ echipaj! Îi purta i în bra e în loc sţ ţ ă-i l sa i s umble pe propriileă ţ ă picioare. Dac cel pu in a i fi avut o permisie înainte de a plecaă ţ ţ acum din nou pe mare, poate ar fi fost mai bine. În orice caz, a iţ


luat-o din nou de la cap t şi sunte i pur şi simplu pe cale s vă ţ ă ă distruge i!ţ

Continu cu un surâs amar;ă– Acum. Sir, pute i s m lua i la rost pentru cele ce vţ ă ă ţ -am

spus merit din plin.Marshall, sim ind cţ ă-i tremur mâinile şi le înfunda înă

buzunare.– Voi încerca s nu uit ce miă -ai spus.Ar fi dorit s manifeste iritare sau indiferen , dar descoperiă ţă

c era incapabil s spun ceva. I se p rea ca şi cum ar fi ascultată ă ă ă în vis, ca spectator, un discurs adresat altuia. Se auzi, spunând;

– În orice caz, ne place sau ba, ast sear trecem prină ă Strâmtoarea Otranto. Dup care, trebuie s d m peste dr coveniaă ă ă ă aia de doc plutitor.

Îl privi pe Gerrard, drept în ochi;– Poate mai ai ceva de spus, Secundule?– Nu mai am. Sir.Marshall observ c ultima sa întrebare îl şocase pe secund;ă ă

când acesta se îndrepta spre uş , îl rechema şiă -i spuse;– Nu-mi foloseşte s ştiu ceă -i cu mine, tot nu pot face nimic.– Am în eles, sir, r spunse Gerrard, privinduţ ă -l cu triste e; şiţ

sunt dezolat!– Şi eu.Apoi, Marshall se reaşez şi începu să ă-şi aranjeze hârtiile în

seif.– Ştii ce se spune, "Ai intrat în hor , trebuie s joci!"ă ă– Al naibii joc! Spuse Gerrard ieşind.Marshall îşi cuprinse capul în mâini a fost cât pe-aci s nuă

reziste pân la sfârşitul conversa iei. S-a sim it ca un dig înă ţ ţ preajma ruperii, pe punctul să-i m rturiseasc totul lui Gerrard,ă ă să-i dest inuie cumplita sa suferin a, s strige c nu mai poate, că ţ ă ă ă tensiunea nervoas de fiece clip îl m cina îngrozitor.ă ă ă

Cu câteva zile înainte, aproape c m rturisise toate acesteaă ă lui Gail şi ar fi dorit s-o poat spune şi acelei, tinere care acum era,ă undeva, în Italia"

Gerrard a fost cât pe-aci să-i smulg secretul ceă -i sfâşia. Sufletul. Înc fericit în recent s c s torie, Gerrard suferea; că ă ă ă ă ă


era desp r it de so ie, poate c nă ţ ţ ă -o va mai revedea vreodat .ă Totuşi, starea lui sufleteasc era mai bun decât a lui Marshall.ă ă

Prin deschiderea uşii ap ru Frenzel, sterganduă -şi degetele cu o cârp .ă

– Îmi pute i acorda un minut, sir, aş dori s v expun situa iaţ ă ă ţ combustibilului şi alte dou sau trei mici probleme.ă

Marshall îşi d du acordul cu un gest nu avea rost s regreteă ă ceva în leg tur cu starea sa sufleteasc . La ce bun s seă ă ă ă fr mânte? Şi nici nu avea vreme s se fr mânte.ă ă ă

- Ia loc. Frenzel, şi spune-mi ce te nec jeşte.ăTreizeci şi şase de ore mai târziu submarinul ocolea peninsula

Monte Gargano, la o sut dou zeci de mile distan de la intrareaă ă ţă în Adriatic . Traversarea. Strâmtorii Otranto, între c lcâiul Italiei şiă ă coasta albaneza, fusese mai uşoar decât se temuse Marshall.ă Z riser un distrug tor în patrulare şi captaser în ASDIC câtevaă ă ă ă ecouri, ceea ce le-a dat de gândit c în împrejurimi d deauă ă târcoale torpiloare inamice1, dar acestea p reau s se ocupe doară ă de acel du-te-vino al numeroaselor nave mici care br zdau marea.ă Nu se ocupau de un submarin solitar probabil, problema era în sarcina altora.

În strâmtoare, traficul era intens. Constituia un adev rată coşmar supravegherea mişc rilor neancetate şi imprevizibile aleă unei sumedenii de goelete, caiace şi minuscule ambarca iuniţ construite parc pe timpul anivers rii a cincizeci de ani de domnieă ă a reginei Victoria Marshall ştia c , printre ele, erau şi nave careă aprovizionau pe partizanii iugoslavi şi altele care participau la misterioasele opera iuni ale forma iei.. Special Boat Squadron" luiţ ţ Royal Navy, forma ie a c rei misiune difer , c ci avea ca obiectivţ ă ă ă înfruntarea direct a adversarul întră -o b t lie crud , un r zboiă ă ă ă înverşunat dus cu inteligen a şi şiretenie, în care eşecul nu eraţ iertat.

Stând lâng piciorul sc rii ce ducea la turel . Marshall priveaă ă ă la Devereaux care lucra pe hart .,. Ping-urile regulate ale sondeiă ultrason îl informau continuu despre fundul m rii. Adâncimile erauă mici: în vecin tatea malului nu dep şeau dou sprezece ă ă ă fathom54. Tot U-Boot-ul trebuia s in drumul cât mai aproape coast .ă ţ ă ă Marshall se întreb dac docul plutitor ajunse* la Bari sau era peă ă

54 Fathom unitate de m sur pentru adâncimi, egal cu 1,852ă ă ă


drum; poate c nici nu pornise ir în ajun, submarinul se apropiaseă de Bari portul era v; mat, dar nici urm de doc plutitor. Ună bastiment de t menea talie, cel mai mare pe toat Mediterana, eraă vizibil.

Devereaux se adres comandantului:ă– Sir, cam la treizeci de mile înaintea noastr se afla Insuleleă

Tremiti. S dirijez nava spre larg?ă– Nu dac le ocolim, se poate s nu întâlnim obiectivul nostru.ă ă– Am în eles, sir. Dar în canalul dintre aceste insule nu avemţ

destul adâncime dou zeci şi unu de fathomi, cel mult.ă ăSonda ultrason emise un,. Ping" c pentru a confirmaă

avertismentul.– Voi ine seama, Devereaux!ţMarshall surprinse un schimb de priviri între timonier şi

subofi erul Cain, care aştepta momentul s preia cartul.ţ ăŞi-a dat seama c trebuie s reflecteze serios s nu se maiă ă ă

gândeasc la altceva decât la docul plutitor. Cum s procedezeă ă dac dau de el în urm toarele câteva ore? Să ă ă-şi continue drumul pân la Trieste, de unde se presupunea c docul trebuia să ă ă porneasc ? îi revenea în minte cele câteva cuvinte, mereuă aceleaşi Decizia î i apar ine!ţ ţ

Apoi mai erau şi problemele ridicate de Frenzel de exemplu, combustibilul. De unde s se aprovizioneze?ă

O voce anun scurt;ţă– Ecouri hidrofonice la trei-unu-zece. Sir retur foarte lent încă

foarte slabe.Marshall se dep rta de scar turelei şi ordon ;ă ă ă– La cota periscopic !ăSe redresa pentru a-şi dezmor i muşchii. Poate c nu eraţ ă

docul, obiectivul c utat, dar, lucru foarte nepl cut, poate că ă ă trebuia s modifice drumul ca s nu întâlneasc . Est intrus înă ă ă canalul de mic adâncime despre care îi orbise Devereaux.ă

– Paisprezece metri, sir !– Reduce i viteza la foarte încet! Ridica i perispopul!ţ ţAştepta ca periscopul s se ridice din l caşul s u şi apucă ă ă ă

manetele instrumentului. Palmele îi erau transpirate, scrâşni din din i ca sţ ă-şi st pâneasc nervozitatea.ă ă


Îşi închise pleoapele când d du de lumina str lucitoare aă ă soarelui. Arunc o privire în sus, apoi jur împrejur pe mare. Îşiă umezi buzele, aveau un gust de p cur . Plutea o cea deas şiă ă ţă ă lumina soarelui, pe suprafa a uşor unduita a m rii, era orbitoare.ţ ă În fine, prinse în câmpul de viziblitate cealalt nav .ă ă

– Un iaht cu motor, anun el.ţăM ri puterea de multiplicare a instrumentului şi ad ug ;ă ă ă– Piturat în cenuşiu.Vasul ap rea treptat din cea . Se z rea un mic pavilion,ă ţă ă

fluturând la catarg.– Este italian, probabil în vân toare antisubmarina. Auzi peă

cineva spunând cu jum tate glas;ă– Credeam c este vechea noastr prieten Lima, care a venită ă ă

s vad ce mai facem!ă ăGlum a stârnit un hohot de râs. Marshall lasa în jos manetele.ă– Coborâ i periscopul! Ordon el, privind spre Gerrard, f rţ ă ă ă

să-l vad ; vom avea de furc cu dr cia asta!ă ă ăSpeke anun a;ţ– Iar şi ecouri, sir, la acelaşi relevment! Mai numeroase, dară

foarte slabe.Marshall îl întreb ;ă– S fie nava de r zboi?ă ă– Nu. Ecourile sunt prea slabe, r spunse Speke, cl tiă ă -nand din

cap.- Poate un remorcher, interveni Gerrard cur putem cunoaşte

ecourile ce ar proveni de la un doc plutitor?Speke anun a din nou:ţ– Ecourile sunt acum amestecate, sir. Poate provin de la

fundul pu in adine... sau de la un alt vas.ţ– Sus periscopul!Marshall roti instrumentul ca s prind nava în câmpul deă ă

vizibilitate. Ceata împiedica vederea. Roti pu in.ţAparatul, z ri departe verdele coastei şi, mai departe înc ,ă ă

creşte de coline verzi un peisaj paşnic. Brusc, aten ia îi fu re inutţ ţ ă de un mic punct str lucitor ap rut în v zduh.ă ă ă

– Un avion. Secundule. Nu cred c trebuie s ne alarm mă ă ă decât dac face parte dintră -o escort .ă


Marshall vorbea mai mult pentru a întârzia momentul când trebuia s ia o decizie. S atace? Era prea riscant. Iahtul nu vaă ă întârzia s repereze în ASDIC-ul sau prezen a submarinului. Şi, înă ţ apele pu in adânci din zon , va men ine uşor contactul pân laţ ă ţ ă sosirea ajutoarelor pe care le va solicita. Ce s fac , deci? Să ă ă aştepte întunericul? Era prea mult de aşteptat. S manevrezeă pentru a se dep rta de drumul micului vas ? Putea pierdeă contactul şi ar fi avut nevoie de un timp pre ios ca sţ ă-i reg sească ă pozi ia.ţ

Brusc, inima începu să-i bat mai repede: z ri ceva, c oă ă ă imens cl dire, ieşind parc din mare. Înv luit în cea , peă ă ă ă ă ţă jum tate ascuns de fumul unui remorcher. Nu trebuia ratată ă ă ocazia. Cu ochii înc la ocular, Marshall strig ;ă ă

– La gesturile de lupt , Secundule! Coborâ i periscopul!ă ţPrivi ceasul, ferindu-şi urechile de sunetul strident al

claxonului.– Warwick s fie gata şi ieşim, la suprafa !ă ţăOcazia era minunat : în primele secunde, nespus deă

pre ioase, ale atacului, Marshall avea soarele în spate. Ordon ;ţ ă– Ieşim la suprafa ! Preg ti iţă ă ţ -va de atac!

CAPITOLUL 9

O LOVITUR GREAĂ

Dup r coarea umed a aerului greu de respirat din interiorulă ă ă submarinului, c ldur de pe pasarela p rea în buşitoare. Abia să ă ă ă -au retras ultimele valuri de pe punte, şuvoaiele de ap se mai.ă


Scurgeau prin drenaje şi, din cauza soarelui, de pe pl cile pun ii seă ţ ridicau mici nori de aburi.

Considerând c nu avea rost s se preocupe de marinarii careă ă mai urcau prin tambuchiul deschis sau alergau spre tunul de dincolo de turel , Marshall îşi potrivi binoclul ca s observe iahtul.ă ă În timp ce-l examina, era totuşi vag conştient de altele, de c ldură ă care îl p trundea pân la oase. de puternicul miros salin inhalat cuă ă pl cere de pl mânii avizi dup o atât de prelungit imersiune.ă ă ă ă

– Escorta în relevment verde, unu-cinci Arunc o privire rapidă ă spre punte, apoi ad ug ;ă ă

– Viza i spre unuţ -cinci!Acum iahtul avansa în zigzag, ridicând cu etrava-i elansata o

înalt jerb de spum . Era, oare, o mişcare întâmpl toare sau oă ă ă ă manevr premeditat , pentru a oferi docului o protec ieă ă ţ suplimentar ? Greu de spus. Dar faptul complica lucrurile.ă

Ghici al turi prezen a lui Buck care îşi regl aparatele deă ţ ă vizare. Respir scurt şi neregulat. De sub parapetul pasarelei,ă aproape de tun, Warwick strig ;ă

– Gata pentru tragere, sir!– Bine, replic Marshall. Tot cu binoclul la ochi; escorta înc nuă ă

ne-a reperat, dar ne va observa curând. Fi i deci gata!ţSe întoarse ca s se adreseze lui Buck şi nuă -şi putu re ine oţ

tres rire cu şapca nem easca şi veston de piele, avea aerul unuiă ţ veritabil german. Apoi Marshall privi în jos, la puntea submarinului şi dup aspectul celor de acolo, submarinul p rea a fi fost înapoiată ă foştilor proprietari: cu casca şi în şort, Warwick avea un proeminent pistol de tip german pe coaps . Vestele oranj aleă tunarilor contrastau cu cenuşiul submarinului.

Când îşi îndrept din nou privirea spre iaht, Marshall avuă impresia c mica nav era pe cale s fie zdrobit de masă ă ă ă ă impozant a docului, a c rui silueta, înc estompat , ap rea masivă ă ă ă ă în urma ei. Un fum gros dovedea prezenta în apropiere a înc unuiă remorcher, deocamdat invizibil, prev zut a servi ca ancora deă ă deriva dac mastodontul înfrunta o furtun sau era antrenat de ună ă curent din larg.

Cu b rbia aproape sprijinit de marginea unei portaă ă -voci, Buck preciza pozi ia inamicului;ţ


– Docul la verde-trei-zero distan , zeroţă -cinci-zero. Apoi se adres lui Marshall;ă

– Ce crede i, sir? Sţ ă-i expediem de îndat o jerb întreag ?ă ă ăMarshall cl tin negativ din cap; se întreb dac italienii deă ă ă ă

veghe nu dormeau.– Nu, se pronun el; mai întâi s ne regl m torpilele laţă ă ă

adâncime minim . Altminteri risc m s treac pe sub doc! Nu ştimă ă ă ă ce pescaj are şi, dac deschidem focul îndat , să ă -ar putea să atingem iahtul şi stric m toat treaba.ă ă

Câteva momente mai târziu o lumin sclipi pe puntea iahtului.ăUn om de veghe anun :ţă– Ne-au observat, sir!Blythe, transmisionistul, declar satisf cut:ă ă– Folosesc tot acelaşi cod, sir, nu l-au schimbat! Pregatindu-şi

lanterna. Întreb ;ă– S r spund?ă ă– Înc nu. Să ă-i l s m câtva timp nedumeri i! Marshall încercaă ă ţ

să-şi închipuie cum ap rea nava lor inamicilor care se apropiau.ă Num rul U-Bootă -ului fusese demult înlocuit cu o mare Cruce de fier, de pe acum deteriorat de mare şi depuneri, dar p strândă ă înc un foarte suficient caracter de autenticitate. Se ştia c treiă ă sau patru U-Boot-urî operau deja cu italienii în Mediterana. Erau de prea scurt timp acolo, pentru c italienii s se fi familiarizat cuă ă aspectul lor.

– Au repetat semnalul sir?– Bine, r spundeă -le!Dintr-o portavoce, se anun c echipa lui Buck avea gataţă ă

toate tuburile lanstorpile.– Bine, spuse Manshall, umezindu-şi buzele care acum aveau

gust s rat.ă– Regla i imersiunea torpilelor la hei metri dar mai întâi s neţ ă

apropiem, suntem înc prea departe ca s fim siguri de reuşit .ă ă ăÎn timp ce Buck d dea rapid instruc iuni echipei sale, Marshallă ţ

îşi concentr din nou aten ia asupra iahtului inamic: drumul s u înă ţ ă zigzag îl aducea pe încetul în prova tribord a submarinului. Pe puntea de comand a iahtului vedea mici siluete în uniforme albeă altele, la prova, erau grupate în jurul unui tun ar tos.ă

Marshall ordon ;ă


– Postul contrai s supravegheze continuu avionul cuă periscopul principal opera ia s fie executat de un om priceput,ţ ă ă un om care s nu fie tentat s se ocupe de ceea ce facem noi aiciă ă sus pe pasarel !ă

– S ridic pavilionul sir? Întreb Blythe cred c este momentul.ă ă ă– Da, spuse Marshall s ne lu m rolul În serios.ă ăSe auzi hârşâitul sardelor55 pavilionului şi Marshall îl privi cum

se înalt deă -a lungul suportului periscopului, era roşu, cu cruce neagr şi zvastica şi flutur pe deasupra, echipei de tunariă ă încremeni i în nemişcare. Şi de astaţDat , Marshall nu şiă -a putut st pâni un sentiment de surpriz .ă ă

Tân ra fran uzoaic avusese dreptate el nă ţ ă -ar fi fost în stare să execute o misiune ca a ei, în care te puteai aştepta la orece: b nuieli, acuz ri, tr dare.ă ă ă

– Sir, anun a Buck, ofi erul cu naviga ia raporteaz c e timpulţ ţ ţ ă ă s schimb m drumul la tribord.ă ă

– Nici vorb !ăMarshall şterse abureal de pe lentilele binoclului şi privi dină

nou spre docul plutitor acum se afla cam la dou mile distan .ă ţă Devereaux avea dreptate să-i atrag aten ia c nu era laă ţ ă adâncime. Dar U-Boot-ul era obligat să-şi tina drumul între coastă şi principalul s u obiectiv. Cea mai mic schimbare de drum riscaă ă s trezeasc b nuielile inamicului şi aerodromului cel mai apropiată ă ă care probabil nu era ia o distan mai mare de zece mile.ţă

Buck ridic din umeri la urma urmei, nu era treaba lui!ă– Pasarela, c tre postul central Drum. Neschimbat laă

doi-şapte-opt grade. Amândou maşinile încet. Înainte!ăMarshall auzi fisaitul micului periscop de atac înăltându-se în

l caşul s u. Ştia c Gerrard era ă ă ă la ocular şi observ şi el vasele ceă se apropiau, stabilind pozi ia inamicului şi comparândţ -o cu propriile sale calcule.

Acum iahtul se afla la mai pu in de o mie de yarzi distan . Peţ ţă puntea lui, un matelot era gata s goleasc peste bord con inutulă ă ţ unei g le i. Deasupra, se roteau pesc ruşi, unii plonjând deja spreă ţ ă suprafa a apei.ţ

– La naiba! Exclam Blythe docul are ataşate pe laturile sale,ă şalande, sir!

55 Parâma sub ire - pentru manevrat velelor, ridicarea pavilioanelor etc.ţ ă


Las jos binoclul şi trase o înjur tur , ad ugând;ă ă ă ă– Şi dr cia asta de cea devine tot mai deas ! Nu se maiă ţă ă

vede bine.Marshall îl privi pe Blythe nu era omul care s aib halucina ii.ă ă ţ

Probabil c inamicul ataşase şalande de laturile docului ca să ă-i asigure o protec ie suplimentar . O idee bun , pentru a limitaţ ă ă avariile provocate de o lovitur de la distan . O torpil , sau chiară ţă ă dou , ar fi explodat în şalande. F r ca docul s fie seriosă ă ă ă periclitat.

– Continu observarea! Îi spuse lui Blythe.ăApoi se aplec peste parapet şi se adres lui Warwick:ă ă– Aten ie. Sublocotenente! Preg teşteţ ă -te să- i îndeplineştiţ

meseria, dac se mai apropie! R spundeă ă -le în nem eşte! Dar dacţ ă sim i c nu se prinde, vino imediat al turi de mine.ţ ă ă

Warwick începu s le fac semne prieteneşti cu mâna şiă ă Marshall se întreb dac italienii vor observa, oare, paloarea celoră ă de pe submarin şi c nu purtau uniforme albe la fel cu ale lor.ă Team nejustificat , c ci marinarii de pe submarine se poartă ă ă ă dup o lege a lor, aceeaşi pretutindeni, indiferent c rei marine îiă ă apar in.ţ

Buck lansa într-o portavoce un torent continuu de ordine pentru oamenii lui de jos relevmente, distan e, direc ie, vitezaţ ţ estimat , îi p rea r u c nu i se permitea s lansete o jerb înă ă ă ă ă ă evantai. Pentru a ob ine un rezultat, trebuie neap rat lovit, dacţ ă ă nu cu toate torpilele, cel pu in aproape cu toate.ţ

Protejandu-şi ochii cu mâna de lumin orbitoare a soarelui.ă Marshall inspecta v zduhul; nu se vedea nici un avion, doar doiă pesc ruşi evoluau în jurul periscoapelor, probabil cu speran a că ţ ă U-Boot-ul le va oferi o hran mai bun decât italienii de pe iaht.ă ă

– Iahtul semnalizeaz , siv, anun a Blythe; de ast dat . Înă ţ ă ă limba macaronarilor.

– R spunde. Nu în eleg"!ă ţC ..; a nu para c manifest un dispre total pentru aliatulă ă ă ţ

latin, un comandant de U-Boot trebuie s fie politicos.ăPavilionul s-a ridicat fâlfâind în briza uşoar şi Marshallă

observ pentru prima dat docul în toat m re ia lui. În lentileleă ă ă ă ţ binoclului p rea c avanseaz o înalt faleza albicioas şiă ă ă ă ă suprastructurile lui, bra ele de macara şi podurile rulante desenauţ


pe cer un gigantic arabesc. A distins şi şalandele, ambarca iuniţ lungi şi joase. Erau patru şi, probabil, tot atâtea de cel lalt flanc.ă Primul remorcher era o ambarca iune scurt , îndesat şi puternic ,ţ ă ă ă în timpuri mai. Calme destinat , probabil, opera iuni lor de salvareă ţ în caz de naufragiu. Al doilea remorcher era înc ascuns dincolo deă pup docului, tr dat doar de un sub ire fir de fum ce ap reaă ă ţ ă deasupra.

– Ce mare este, murmur Buck; poate folosi la reparareaă cruciş toarelor, chiar a cuirasatelor. O bazaconie util !ă ă

Marshall nu-i r spunse. El urm rea cum iahtul armat înainta,ă ă conducând lentul convoi spre cartul prova tribord al submarinului. Ajuns în dreptul lui, pozi ia va fi potrivit , ba chiar excelent , c ciţ ă ă ă inta se va reliefa net pe fundalul orizontului clar şi degajat...ţ

- Preg ti iă ţ -va!Deplasandu-se pe gr tarul pun ii unde se afla Buck, Marshallă ţ

se aplec pentru a privi prin aparatele de vizare. Mai întâi îi ap ruă ă falnicul pavilion verde-alb-roşu al iahtului armat. A avut un gest reflex de re inere a respira iei când pe firele colimatorului sţ ţ -a profilat mai întâi remorcherul, apoi masa enorm a docului, ambiiă continuandu-şi impetuoas înaintare.ă

– Tuburile-de la unu la şase, aten ie!ţSe redresa şi îşi scoase şapca nu era cazul s stea cu ochiulă

lipit de vizor, l-ar fi alertat pe inamic. Auzi pe Buck strigând furios;– Ei dr cie! P c toşenia aia de iaht vireaz spre noi!ă ă ă ăCe aveau de gând? Micul vas vira în unghi aproape drept;

dac îşi p stra direc ia, avansa direct spre prova submarinului.ă ă ţ Curiozitate? Nebunie? Nu mai era timp de l murit!ă

– Warwick s fie gata! Strig Marshall.ă ăPrivi spre pupa pentru a se asigura c şi oamenii de la cel laltă ă

tun nu sl beau din ochi iahtul. Vierlingul era îndreptat spre cer,ă mic echip de tunari era ascuns dup parapetul metalic ală ă ă ă pasarelei se vedeau doar degetele ochitorului încleştate pe manete, gata de a orienta arma spre int .ţ ă

– Sir, pe puntea iahtului se afla un neam anun a Blythe.ţ ţMarshall îşi impuse, cu efort, s nu se întoarc prea brusc.ă ă

Privi din nou cu binoclul la iaht pe puntea lui de comand , în cadrulă uşii timoneriei, se vedea o siluet în alb. Nu mai era îndoial peă ă multe din navele italiene era şi personal german, pentru


încurajare, dar şi pentru motive de securitate. Şi neam ul de peţ iaht p rea c acord un viu interes U-Bootă ă ă -ului.

– Postul central c tre pasarela! Se auzi vocea lui Gerrard vineă peste noi!

Marshall se smulse din contemplarea ofi erului german şi seţ aplec peste vizoare. Acum sau niciodat !ă ă

De sub chipiu, transpira ia îi curgea pe figur , tulburanduţ ă -i vederea.

– Aten ie i Dar f r pripeala!ţ ă ăGândea cu glas tare; sim ea c to i din jurul lui, extrem deţ ă ţ

încorda i, aşteptau. În colimator, docul p rea imobil.ţ ă– Tubul unu, foc!Aerul refulat cu putere spre interior îi imprimase cocii o

mişcare de cabrare.– S lansat torpil , sir!ă ăCu figura încordat , Buck strângea cronometru! În mân ,ă ă

aproape sati sf râme.ă– Tubul doi. Foc!Cu voce joas , Blythe comunica;ă– Iahtul semnalizeaz din nou, sir.ă– Tubul trei. Foc!Mugetul unei sirene a sfâşiat aerul; Marshall în elese c U-ţ ă

Boot-ul sau nu mai înşela pe inamic. - Deschide i focul!ţCele patru evi ale Vierlingţ -ului se l sar în jos, îndreptateă ă

spre iaht. Banda de cartuşe a unei mitraliere de pe punte luci în lumina soarelui când ochitorul apasa pe tr gaci.ă

Marshall cauta s uite totul, să ă-şi concentreze aten ia numaiţ asupra suprafe ei de ap din fata provei submarinului. Dar nu sţ ă -a întâmplat nimic, n-a ap rut nici o dâr de spum de la cea deă ă ă -a treia torpila.

S-a aplecat asupra portavocii, dar un şoc violent l-a aruncat înapoi o explozie surd a scuturat pasarela, urmat imediat, chiară ă dedesubtul provei, de un fulger alb strui de intensitate orbitoare.ă O cascad de ap se rev rs peste submarin, r sturnând ună ă ă ă ă mitralior care c zu pe spate, sc pând arma din mâini.ă ă

– Dracu s-o ia! Zbier Buck; porc ria asta de „balena" a pocnită ă cu capul în jos şi a lovit fundul m rii.ă


În mod reflex, Buck s-a curbat: un roi de proiectile trasoare cioc nir coca metalic . Marshall se aplec asupra portavocii;ă ă ă ă

– Continua i atacul!ţÎşi încord auzul, preg tit s aud c torpila defecta loviseă ă ă ă ă

mortal submarinul. Dar tot ce auzi era un zgomot de sticl spart ,ă ă urmat de o voce care cerea s se dea drumul la sistemul deă iluminat de rezerv , apoi de r spunsul torpilorilor:ă ă

– Gata de lansat, sir!– Tubul patru, foc!Marshall cauta cu privirea iahtul: micul vas încerca s taieă

drumul U-Boot-ului. De pe punte, dou mitraliere tr geau continuu,ă ă tunul încercând s nimereasc submarinul.ă ă

O bubuitur în buşit se rostogoli peste mare, urmat imediată ă ă ă de o puternic explozie. Marshall cauta docul cu binoclul o coloană ă de fum se ridic deasupra şalandelor, mai exact, de locul undeă dou din ele se aflau cu pu in înainte, O alt explozie tulburaă ţ ă marea calm şi un enorm nor de fum, de ast dat amestecat cuă ă ă limbi de fl c ri portocalii au semnalat c cea de a doua torpil şiă ă ă ă -a atins inta.ţ

Primul proiectil al tunului echipei lui Warwick s-a pierdut în mare la peste o mil dincolo de iaht, dar Vierlingă -ul fusese mai norocos. Ca nişte linii convergente, cele patru traiectorii de proiectile trasoare au lovit puntea de comand a iahtului,ă strapungandu-i coca. În toate direc iile zburau p r i din agrement.ţ ă ţ Buc i de lemn şi piese de metal. O siren continua s urleăţ ă ă lugubru, de parc mâna unui mort ar fi r mas încleştat peă ă ă mânerul ei.

– S-au lansat toate torpilele, sir.Figura lui Buck se însenin când înc o torpil lovi docul,ă ă ă

explodând violent într-o latur . Şalandele disp ruser ; după ă ă ă puternic înclinare a remorcherului se p rea c italieniiă ă ă renun aser s mai trag docul sau încearc sţ ă ă ă ă ă-l îndrepte spre

rm.ţă– Raporta i cât de grave sunt avariile!ţMarshall se sprijini de parapetul pasarelei. Jur împrejur

gloan ele şuierau amenin tor - provocând scântei când pocneauţ ţă în tabla ricoşând în mare. Sau disp rând în fum.ă


Stergandu-şi ochii şi privind la silueta înv luit în fum aă ă docului, Buck exclam ;ă

- P c tosul! Mi se pare c iă ă ă -am venit de hac!- Doi r ni i pe punte, sir!ă ţF r a aştepta r spuns. Blythe ordon ;ă ă ă ă– Aduce i t rgile.ţ ăIahtul era acum în situa ie foarte dificil , corpul lui putinţ ă

rezistent, ciuruit de proiectilele Vierling-ului, era înv luit, ici şi colo,ă de fum şi vâlv t i de fl c ri. Una dintre mitralierele submarinuluiă ă ă ă des vârşea opera, distrusese armamentul principal al iahtului şiă secerase mul i oameni din echipaj.ţ

O explozie în cala proiectase în spa iu o parte a pun ii, în timpţ ţ ce nav începea s se r stoarne; ă ă ă gurna56 ei prezenta înc o gaură ă c scat , urm a loviturii fatale dat de echipa lui Warwick.ă ă ă ă

– Avion la travers babord, sir!Strig tul de alarm al omului de veghe lă ă -a f cut pe Marshallă

s tresar , dar se for să ă ţă ă-şi p streze capul limpede. Avionul eraă destul de departe, probabil înc deasupra uscatului, ascuns acumă de o perdea de fum abia putea fi z rit.ă

– Înc o lovitur la int ! Spuse Buck, agitând şapca; privi i!ă ă ţ ă ţTorpila p trunsese în doc la pupa, cam la dou treimi deă ă

travers. Izbucnit din nav , o coloan de fum p rea încremenit înă ă ă ă ă aer, parc solidificata; de sub bordajul docului ap reau por iunileă ă ţ de unde fragmente din suprastructura şi din maşini s-au pr v lit înă ă mare.

Pe submarin, un om alerga pe punte, purtând o trus cu cruceă roşie; cu tot fumul, Marshall îl recunoscu pe Willard, tân rulă mecanic, cel a c rui mam , f cea trotuarul" În trecere, Willardă ă ă întoarse capul spre comandant, doar o clip , şi îi surâse. Al iă ţ matelo i îl urmau, z p ci i de lumina soarelui, şi de apropiereaţ ă ă ţ mor ii.ţ

Cu mâinile în form de pâlnie. Marshall ordon ;ă ă– Înceta i focul! Ochi i acum remorcherul!ţ ţCu toate c iahtul aproape disp ruse în mare. Echipa luiă ă

Warwick nu se putea opri. Salvele de proiectile se succedau, ciuruind corpul navei incendiate şi ridicând vârtejuri de stropi de ap în jurul ei.ă

56 Partea inferioar , rotunjit a navei aflat sub ană ă ă ă.


A şasea torpila a lovit docul la câ iva yarzi distan de loculţ ţă unde p trunsese precedent . S-a în l at o nou coloana de fum.ă ă ă ţ ă de ast dat f r fl c ri. Marshall examina neancrezator siluetaă ă ă ă ă ă înc impozant a docului. Nuă ă -r venea s cread c bastimentulă ă ă putea supravie ui unui atac atât de distrug tor. F r voie, şiţ ă ă ă -a strâns pumnii când tunul de pe puntea submarinului a reluat focul, tr gând asupra marelui remorcher primul proiectil îl izbi puternică sub etrava înalt .ă

– Avionul vireaz spre noi, sir!ăMarshall îşi îndrept binoclu spre travers înc foarte departe,ă ă

avionul p rea imobil, un mic punct, scânteind în soare. Era evidentă c avionul vira, se îndrepta spre locul unde avea loc b t lia.ă ă ă

– Trimit toat lumea jos, sir? Întreb Buck. Marshall îl prinseă ă de bra ;ţ

– Nu mai întâi s fim siguri c am dat docul la fund. O s neă ă ă mai apropiem de el, ca să-l atac m cu tunul.ă

Îl scutur puternic de bra , ad ugând:ă ţ ă– Spune celor de la Vierling s se preg teasc s resping ună ă ă ă ă

atac aerian; pân acum este vorba doar de un singur avion!ăBuck se îndrepta dup ce ascultase la o portavoce.ă– Nici o avarie serioas , sir!ăMarshall, incapabil s vorbeasc , îi semnala doar: u un gest că ă ă

înregistrase cele raportate. Dac torpila defecta ar fi g urit corpulă ă submarinului, nu aveau altceva de f cut decât s mearg la rmă ă ă ţă şi s se predea.ă

– Avionul se apropie, sir!Cu voce care nu se ştia dac era disperat sau mânioas ,ă ă ă

Buck strig ;ă– S preg tim şi cele dou torpile pupa, sir!ă ă ă– Nu! Dac nă -au fost de ajuns cinci torpile, atunci,. Marshall

tocmai se întorcea, când apa m rii deveni tumultoas înă ă apropierea docului, c agitat de o gigantic maşin rie submarin .ă ă ă ă ă

– L-am dat gata! Exclam Buck cu un oftat de rare; să -a dus dracului!

Încet, foarte încet, ca şi cum execut o manevr docului, seă ă culca pe o parte. La nivelul liniei de plutire o învolburare de spumă arata brutal naval a apei p trunzându-i în cal , în urmă ă ă ă ă distrugerii unuia sau mai multora din marile balasturi. O macara


r mas suspendat în aer, dea supra m rii, p rea o barz . Buc iă ă ă ă ă ă ăţ de metal se desprindeau şi c deau de pe toat lungimea bordului.ă ă Remorcheru era o vâlv taie de fl c ri, cu coca ap rând brusc dină ă ă ă tromb de ap stârnit de ultimul proiectil al lui Warwick.ă ă ă

– L-am dat gata! Strig şi Marshall p r si i puntea! Preg ti iă ă ă ţ ă ţ pentru imersiune!

Încerca s descopere avionul, dar acesta disparura-n fum, nuă se ştie unde. Tunul t cuse, şi prin tambuchiul deschis se auzi bruscă sunetul claxonului. Pe punte, şchiop tând sau ducând pe bra eă ţ camarazii r ni i, oameni ce gr beau c tre scara de coborâre la locă ţ ă ă „sigur".

Prin fum, se auzeau zbârnâind motoarele avionului. Brusc, acesta ap ru la o distan de dou cabluri la travers, scuipândă ţă ă jerbe de foc din mitraliere. Proiectilele zburau peste puntea submarinului şi se pierdeau în mare rotindu-se, Vierling-ul urm reaă aparatul şi ripost . Matelo ii mai tineri, teroriza i de proiectileleă ţ ţ trasoare şi zgomotul infernal, se înghesuia la coborâre, c zândă peste tambuchi. Buck le strig ;ă

– Coborâ i, pentru numele lui Dumnezeu! Mai repede!ţc nitul mitralierelor continua înso it de zgomotul metalic alŢă ă ţ

loviturilor o el pe o el. Apoi avionul sţ ţ -a îndep rtat, pentru a lua ună nou viraj. Sigur c se va reantoarce.ă

Marshall prinse de bra . Un matelot şi îl împinse de pe punte.ţ Avionul nu avea grenade submarine, dar un nou atac de felul celui precedent putea pune U-Boot-ul în imposibilitate de a intra în imersiune.

Atinse aproape cu gura marginea portavocii:– Dreapta toat viteza înainte! Imediat! ăAplecat deasupra parapetului, Buck strig ;ă- Uite c mai r mas un leneş!ă ăEra Willard, mecanicul, cu fa a alb ca varul, dar p rând c nuţ ă ă ă

se emo iona se ce c nonada şi de urletul motoarele- avionului Unţ ă om de veghe întinse brattfl aratlnd ceva, şi îi spuse;

– A r mas unul acolo la tun!ă– E mort, r spunse Willard cu voce stins ; nă ă -avem ce-i face!Şi repet , mai tare:ă– Da de unde, declar ornat de veghe, lă -am v zut c maiă ă

mişca.


Marshall ordona scurt în portavoce: - Preia comanda jos, Secundule!Apoi se redresa şi se uit la omul de care vorbiser cei doiă ă

întins sub eava înc fumegând a tunului, z cea cu bra ele înţ ă ă ă ţ cruce într-o balt " sânge. F r îndoial Willard avea dreptateă ă ă ă pierduse un picior şi probabil murise Totuşi, şi lui Marshall p ru că ă îi v zuse o mân miscanduă ă -se încet.

Avionul disp ruse iar şi, dar prin perdeaua de fum i se maiă ă auzea zbârnâitul motoarelor. Nu mai era cazul s se întârzie.ă

– Înceta i focul!ţTunarii se precipitar pe punte, mitraliorii îşi aruncar armeleă ă

prin tambuchi şi se îngr m deau s coboare şi ei.ă ă ă– Toat lumea jos de pe punte!ăBuck lansa o înjur tur şi se adres lui Willard: ă ă ă- Întoarce-te, dobitocule!Marshall ajunse din doi paşi lâng Buck şi în elese cui seă ţ

adres cu geanta de cruce roşie batanduă -i pe şold ca un ghiozdan de şcolar, Willard alerga spre cel lovit. Marshall îl d du la o parteă pe Buck:

– Coboar , Buck! î i ordon!ă ţPuntea se goli, r mânând numai Marshall şi Willard. Întră -o

portavoce se auzi glasul îngrijorat al lui Gerrard:– Ce se întâmpl , sir?ăDar Marshall n-a r spuns, atent numai la Willard care seă

apropia de tun; când ajunse, tân rul mecanic se opri, apoi, după ă câteva secunde, se întoarse cu fa a la pasarel . A deschis gura,ţ ă strigând cuvinte care s-au pierdut acoperite de zgomotul produs de avionul ce se întorcea; totuşi, Marshall crezu c îl în elege. Cuă ţ tot fumul care întunec în parte lumina soarelui, pe figura luiă Willard se citea teroarea, sfâşierea, dar şi brusc acceptare a uneiă mor i iminente.ţ

Pilotul inamic îşi calculase greşit atacul, derutat, probabil, de schimbarea de drum a submarinului şi de viteza lui m rita. Cândă ap ru din fum, se afla departe în urma vasului. Din nouă mitralierele lui au scuipat foc unele proiectile au g urit pavilionulă german, altele au ricoşat departe, spre norul des de fum planând deasupra remorcherului în fl c ri. Dar câteva au lovit în plină ă


Marshall l-a v zut pe Willard clatinanduă -se şi rostogolindu-se, peste balustrad . În ap . ă ă

– Intr în imersiune, Secundule, în imersiune! R mas peă ă punte, Marshall se apropie de balustrad : trupul lui Willard pluteaă pe lâng balasturi, cu fa a îndreptat spre submarin, dar curând aă ţ ă fost apucat de vârtejul elicei şi a disp rut.ă

Într-o atmosfer de vacarm prova submarinului începea s seă ă scufunde; se auzea zgomotul motoarelor, zbârnâitul avionului, şuieratul apei p trunzând în balasturi şi vuietul m rii care, trecândă ă peste punte, ducea tot mai departe cadavrul matelotului ucis.

Marshall percepea toate acestea înm rmurit, incapabil s facă ă ă o mişcare.

A fost îns conştient c cineva îl împingea spre tamă ă -buchi; mai multe mâini l-au ajutat s pun picioarele pe primele trepteă ă ale sc rii. Coborând, îşi ridic privirea; deasupra lui, albastrulă ă cerului era încadrat de ovalul tambuchiului înc deschis.ă

În postul central domnea o t cere deplin . Submarinul intra înă ă imersiune cu toat rapiditatea posibil . Marshall privi laă ă indicatoarele de adâncime şi la înregistr rile regulate ale sondeiă ultrason.

Era perfect conştient de toate, dar avea impresia c esteă str in de cele ce se întâmpl . În jurul lui to i vorbeau f r a ineă ă ţ ă ă ţ seama de el, ca şi cum ar fi r mas înc pe pasarela sau, luat deă ă hul , împreun cu Willard, şi dus departe de orice suferin .ă ă ţă

– R mânem la adâncimea actuala timp de dou zeci deă ă minute, ordona Gerrard; drum zero-opt-zero!

Un zgomot surd zgudui toat nava docul se aşezase acum peă fundul m rii. Marshall recunoştea zgomotul, îl auzise de mai multeă ori la alte nave scufundate şi nu-l mai impresiona.

Gerrard se adres lui Marshall;ă– Cred c am st pânit bine nava, sir!ă ă– Î i mul umesc, Bob, îi r spunse Marshall. cu un glas pe careţ ţ ă

nu. şi-l recunoştea ar fi momentul s avem parte de linişte, câtvaă timp!

Sim ea o sfârşeal la stomac, pe figur o transpira ie rece,ţ ă ă ţ semn prevestitor al unei îmboln viri. Ce bine dac ar fi putut să ă ă mearg m car câteva momente în cabina sa, s se odihneasc câtă ă ă ă


de pu in, sţ ă-şi recapete energia pentru a-şi duce mai departe sarcina!

Blythe trecu pe lâng Marshall zdrobind cu cizmele buc i deă ăţ becuri şi cadrane de aparate c zute pe jos. Zgomotul îl aduse peă Marshall la realitate. Sub nici un motiv, orice s-ar întâmpla, şi putea permite s gândeasc la sine.ă ă

– Ce avarii sunt? întreb el; vă -a i ocupat de rani ? ţ ţăUn curent submarin a scuturat uşor nava şi Marshall a fost

nevoit s se sprijine de scaunul metalic al timonierului. Blytheă r spunse:ă

– Sunt trei r ni i, Avem medicamentele Iar avariile, nimică ţ grav.

Veşmintele lui Blythe şiroiau de ap ; f r îndoial , el veniseă ă ă ă şi-l luase pe comandant de pe pasarel .ă

– În regul , spuse Marshall, înlocui i becurile aparte şiă ţ reancarcati tuburile lanstorpile];

Apoi se adres lui Frenzel;ă– Cred c este necesar o acare general a întregii p r iă ă ă ă ţ

mecanice. Mâine intr m în Strâmtoarea Giranta şi e bine s evit mă ă ă eventuale necazuri cu maşinile.

Gerrard se apropie de Marshall şi-i vorbi foarte calm;– Totul este în regul . Eu însumi am controlat, ar fi momentulă

s v odihni i, cât de pu in, merita i din plin!ă ă ţ ţ ţMarshall se descoperi şi, câteva secunde privi la şapc cuă

vultur german inând svastic în gheare. Sim ea o teribil epuizareţ ă ţ ă nervasa şi-i venea s urle.Gerrard continu ;ă ă

– De ce a i r mas atâta pe punte? Era cât pţ ă -aci s fi i omorât!ă ţMarshall n-a r spuns şi Gerrard st rui mai departe:ă ă– Din cauza lui Willard . Nu-i aşa? Cu un gest evaziv, Marshall

r spunseă– Probabil. Se uit la mine, voia să ă-mi arate de ce era în stare!

Să-mi dea s în eleg cât de mult conta pentru el aprecierea mea.ă ţ– Dar nu mai putea i face nimic petru el!ţŞi continu . Dup ce privi împrejur şi se convinse c toată ă ă ă

lumea din postul central este ocupat şi nu ascult :ă ă– Ştia i bine acest lucru!ţ– Poate c ai dreptate.ă


Reiraia ultimele momente ale lui Willard: r maşi singuri, seă stabilise între ei o leg tur invizibil pentru acele ultime clipe.ă ă ă

– Doream din suflet - spuse Marshall să-l fac s în eleag că ţ ă ă nu era singur, c cineva inea la el, chiar dac era prea târziu!ă ţ ă

– Am în eles sentimentele dumneavoastr , spuse Gerrard cuţ ă un surâs trist.

Anun at printrţ -un scrâşnet de sticl spart pe podeauaă ă metalic , Warwick să -a oprit lâng uş .ă ă

– Cum te sim i, Sublocotenente? Îl întreb Frenzel.ţ ă– Destul de bine, mul umesc!ţWarwick privea la Marshall şi, înc scuturat de un trem.ua*ă

nervos, continu ;ă– N-am fost deloc emo ionat, declar el. Parc surprins de ceţ ă ă

sim ea cel pu in, deocamdat !ţ ţ ăF r să ă ă-şi dea seama, Marshall se plimb în lungul şiă -n latul

postului central.. Devereaux era aplecat peste-masa h r ilor, dară ţ observ c mâinile şi instrumentele erau imobile. Apropiinduă ă -se, descoperi c ofi erul cu naviga ia avea ochii închişi, parc în.ă ţ ţ ă Adânc medita ie. În culoar, dincolo de uş , Buck vorbea cu câ ivaă ţ ă ţ dintre oamenii s i cum şi de ce dr cia aia de torpil capotase?ă ă ă Discu ia îşi urma cursul. Warwick r m sese lâng uş , înc în şort,ţ ă ă ă ă ă cu greul pistol german la şold. Emo ionat sau nu, ei se comportaseţ ca un vechi marinar. Marshall încerca să-şi aminteasc am nunteă ă în leg tur cu desf şurarea luptei şi modul cum să ă ă -au comportat cei de sub comanda sa. De exemplu, Buck şi Warwick primul, fost patron de garaj şi al doilea, student fost militant pacifist!

Îl observ pe Frenzel cu bra ele încrucişate, urm rea muncaă ţ ă unui mecanic care, cu o şurubelni în mân , încerca s repare oţă ă ă pies deformat cu ocazia exploziei torpilei defecte. Oare se maiă ă "gândea şi el la bietul Willard? Sau îl şi uitase? Poate c nuă -şi mai amintea, cum nu-şi amintea de o cârp de şters devenită ă inutilizabil .ă

– Po i s dai liber de la posturile de imersiune, spuse Marshall.ţ ă Dup ce se face pu in cur enie pentru a îndep rta urm rileă ţ ă ăţ ă ă torpilei capotate, spune-i buc tarului s prepare mas !ă ă ă

Sim ea nevoia s vorbeasc , s continue a da ordine, pentruţ ă ă ă a-şi preocupa mintea şi a sc pa de gândurile ceă -l obsedau.

Gerrard îl înso i pân la uş :ţ ă ă


– Dac se întâmpl ceva, v voi chema, sir. Cu un surâs,ă ă ă ad ugaă

– Ca totdeauna! Dar trebuie s v odihni i! De asta dat ,ă ă ţ ă Marshall nu a mai protestat.

– Am trecut cu to ii prin momente grele, spuse el calm, parcţ ă întâmpin m dificult i mereu mai mari!ă ăţ

Gerrard îl privi departandu-se şi-şi relu locul în spateleă timonierului. Aproape că-i era mil . de Marshall. Era necesar ca elă să-şi revin , interesul propriu, dar şi al întregului echipaj.ă

Departe. În urm , unde au imersat ultima dat , remorcherulă ă r mas cerceta cu grij dac nu erau ceva supravie uitori, deşi nuă ă ă ţ se putea vedea mai nimic din cele întâmplate, din cauza fumului produs de navele explodate şi provenite din tirul de artilerie. Seara, renun a, indreptanduţ -se spre rm.ţă

Întins pe cuşeta, cu ochii în plafon, Marshall îşi imagina cele ce se petreceau acolo unde se desf şurase b t lia, ca şi cum ar fiă ă ă fost de fa . Era aproape sigur c nu au fost supravie uitori şi U-ţă ă ţ192 nu ar fi putut face ceva în aceast privin . În orice caz, acumă ţă era prea târziu.

Din culoar, auzea cum un matelot matura sp rturile fluierândă încet, în ritmul mişc rii m turii. C ut să ă ă ă ă-şi aminteasc titlulă cântecului, dar, brusc, se pr buşi întră -un somn greu, f r vise.ă ă


CAPITOLUL 10

MISIUNE URGENTĂ

Noaptea era r coroas . Marshall scrâşni din din i şi, cuă ă ţ binoclul la ochi, îşi ap s coatele pe balustrad pasarelei.ă ă ă Motoarele electrice mergeai cu minimum de rota ii, nu se auzeauţ decât loviturile valurilor de-a lungul balasturilor şi; din timp în timp, un geam t metalic, ca şi cum înfruntau o puternic hul .ă ă ă

U-Boot-ul naviga la suprafa de aproape o jum tate de or ,ţă ă ă dar orice atingeau era înc umed şi rece. Zile întregi v zuser prină ă ă periscop str lucind soarele şi acum erau decep iona i c nu seă ţ ţ ă bucurau de lumina şi c ldura lui.ă

A r sunat zgomotul unui ciocan izbind întră -o pies metalic ,ă ă chiar sub turel , urmat imediat de un torent ele înjur turi proferateă ă de Cain.

Aflat al turi d. e Marshall, Buck îşi l s jos binoclul de noapteă ă ă şi explic :ă

– Şti i, sir, dr cia aceea de camuflaj sţ ă -a cam scofâlcit când torpila defect a explodat sub noi.ă

Se mai auzeau şi alte zgomote metalice, mai pu in puternice,ţ dar se amplificau în t cerea ă nop ii.ţ

– Spune-le s termine repede, ordon Marshall, şi s Iac câtă ă ă ă mai pu in zgomot!ţ


Îşi plec privirea asupra cadranului luminos al ă repetitorului57, de la girocompas, submarinul se dirija direct spre sud, cu capul fixat spre golful Siriei şi coasta Libiei. Spusele lui Buck despre avariile suferite de submarin din cauza torpilei defecte aminteau c era cazul s fie vigilen i, s evite alte avarii în apropiereaă ă ţ ă coastei.

Noaptea era sumbr , numai un sfert de lun şi câte va steleă ă z rite prin cea luminau suprafa a r scolit de valuri a unei m riă ţă ţ ă ă ă foarte negre. Dup ce trimisese la fund enormul doc plutitor ună vas din escorta lui, Marshall şi echipajul tr iser opt zile întră ă -o nemiloas incertiă tudine. Nivelul combustibilului sc dea vertiginosă şi rezervele din alimentele cele mai indispensabile se epuizau. P reau a îi uita i de restul lumii, ale c rei ecouri le parveneau peă ţ ă undele scurte ale unui aparat de radio veşnic în ascultare. Uita i,ţ sau poate scoşi din preocup ri din cauza vreunui eveniment nou.ă În fine, într-o sear ., începând ascultarea la ora fixat pe lungimeaă ă de und ce le era rezervat , au recep ionat mesajul aşteptat După ă ţ ă descifrare şi ci te va puncte de reper fixate pe h r ile luiă ţ Devereaux, Marshall pus îndat capul spre coasta nordă -african . Înă fine, cineva îşi amintise de ei Curând îşi vor reâmprosp ta atât deă necesarele provizii de combustibil şi alimente poate c voră beneficia şi de o perioad de odihn .ă ă

Marshall gândea la coasta invizibil , ascuns undeva, laă ă babord. Acolo se desf şuraser câteva din cele mai înverşunateă ă lupte ale campaniei nord-africane la Benghazi şi Derna. Apoi, mai departe la est, devastat, dar înc seme , era portul Tobruk. Ultimaă ţ dat când operase în aceleaşi ape la bordul lui Tristram,ă strecurându-se de-a lungul coastei în c utarea transporturiloră inamice, situa ia se prezenta altfel se auzea continuu bubuitulţ îndep rtat al canonadei, estompat de întinderile nisipoase aleă ă deşertului; din timp în timp, rachet urca în v zduh şi se auzeauă ă împuşc turi izolate marcând angaj ri de patrule.ă ă

Buck se întoarse, frecându-şi mâinile pentru a le înc lzi.ă– S-a f cut, sir! În întuneric, nu mi să -a p rut c să ă -a realizat

ceva prea faimos, dar la lumina zilei şi de la distan cred c vaţă ă face impresie destul de bun !ă

57 Dispozitivul care transmite îşi repet indica iile girocompasuă ţ lui în diverse compartimente unde este necesar s se cunoasc drumul submarinuluiă ă .


Se referea, la uşorul camuflaj metalic din spatele turelei, construit la iu eal de mecanicii de la nava baz pentru a se puteaţ ă ă masca aspectul german al navei, la o prim vedere.ă

- În orice caz. Spuse Marshall, confec ionarea lui a fost unţ timp. Pierdut? Acuma inamicul ne-a înregistrat precis în fişele sale!

Se auzi prin portavoce glasul lui Gerrard, provenind din postul central;

– Au trecut zece minute, sir, de când trebuia s fi primită mesajul!

– Ai dreptate.Încet, Marshall îndrept din nou binoclul spre tribord nu seă

vedea nimic şi nu se auzea alt zgomot decât cel al propriului submarin.

– Oare ceva nu este în regul ?ă– Am. O b nuial , sir, interveni Buck poate c nem oii şiă ă ă ţ -au

dat seama de situa ie şi ne aşteapt î S-ar putea foarte bine sţ ă ă c dem, chiar în mijlocul -unei patrule a lor!ă

Marshall zâmbi.– Aproape c eu nu mai ştiu de partea cui lupt m.!ă ăCum putea oare s glumeasc cu Buck, ca şi cum toate celeă ă

ce se întâmplau nu-l priveau? Când, în realitate, tensiunea lui nervoas creştea secund cu secund şi totul, chiar calmul m rii, îiă ă ă ă p rea plin de amenin ri..ă ţă

– Spune, operatorului ASDIC s cerceteze din nou cu aten ie.ă ţ Poate c a fost indus în eroare de ecourile venite dinspre fund sauă de la coast .ă

Dar îl opri cu mâna pe Buck:– Mai bine stai! Inutil să-l tulbur m pe operator cu tot felul deă

ordine. Desigur c face verificarea din proprie ini iativ .ă ţ ăBuck râse încet:– Nu crede i, sir, c cei de acas , din Anglia, şiţ ă ă -ar râde de noi

dac neă -ar vedea în acest moment?Marshall l s binoclul în jos şi îşi frec ochii cu mâinile;ă ă ă

evocarea patriei îi aduse în minte imagini de acas era luna mai.ă Natura reânvia şi bombardamentele nu puteau schimba mersul anotimpurilor.

Îşi aminti de acea vil , de lâng Southampton: îmbr işareaă ă ăţ Gail sfidând orice pruden . Dac se însura cu ea, via a fi fost alt ?ţă ă ţ ă


– O sir! La prova babord!Era vocea lui Buck, aplecat peste parapet; în umbr , servan iiă ţ

de Ia mitraliere îşi preparau armele.De fapt ap rea doar ca o pat mai întunecat pe suprafa aă ă ă ţ

m rii şi numai agerimea ochilor lui Buck au putută -o distinge. Foarte jos pe ap să -a z rit lucirea fugar a unei lanterne şi unulă ă dintre mitraliori a fluierat tare, a surpriz .ă

– R spunde, Blythe!ăCu mâinile crispate pe balustrad umed , Marshall aştepta.ă ă

Lampa cu voleuri a lui Blythe a emis în cod indicativul submarinului. Imediat s-a auzit demarând un motor şi umbra neagr începu s se mişte pe ap , venind spre U-Boot.ă ă ă

Judecând dup otrava înalt şi dup pup , era o veche rabl ,ă ă ă ă ă un vas pesc resc portughez. Dar vocea care sporov ia în megafonă ă era incontestabil britanic .ă

– ine i drumul dup noi, C pitane! C ci înainte de a p r siŢ ţ ă ă ă ă ă locurile, nem oii şiţ -au scufundat navele şi acestea au format un fel de spargeval, constituind acum un bun dig de larg pentru protec iaţ portului, dar periculos pute i da peste vârfurile care aproape iesţ din ap ar putea s v sparg coca!ă ă ă ă

– Face pe deşteptul! Murmur Buck.ăDincolo de prova submarinului a ap rut un semnal luminosă

pentru ghidaje şi cele dou nave, una dup alta, se îndreptară ă ă c tre coasta invizibil .ă ă

– Oamenii de la posturile de pe punte s urce! Spuse Marshall,ă s aduc cu ei un proiector, nu mai e cazul s inem seama deă ă ă ţ camuflaj! N-am ajuns pân aici ca s ne spintec m submarinul!ă ă ă

S-a mirat el însuşi de violen a tonului s u. Şiţ ă -a plimbat mâna pe metalul rece al balustradei. Oare începea s se ataşeze deă submarinul nem esc? Avusese dreptate Buck s se supere cândţ ă cei de pe vasul pesc resc au spus c au perspectiva să ă ă-şi sfâşie coca.

- Numai un prost putea prevesti aşa ceva...În tribord, ap ru la un moment dat masa confuzii, mână -cată

de rugin , a unei nave sau a unei p r i do nav . Parc era o faleză ă ţ ă ă ă artificial , construit de mâna omului şi abandonat să ă ă ă putrezeasc acolo. Când se va sfârşi r zboiul, va fi îndep rtată ă ă ă acea epav ? Sau va fi conservat timp de genera ii, ca dovad aă ă ţ ă


sacrificiilor r zboiului, şi a stupidit ii oamenilor? Un fascicolă ăţ puternic de lumin str punse obscuritatea plimbânduă ă -se încet de-a lungul corpului U-Boot-ului. Tot mai multe lumini ap reau deasupraă suprafe ei agitate a m rii şi se vedea clar spargeţ ă -valul constituit din diverse bastimente par ial scufundate se recunoşteau, b tuteţ ă de valuri, ici un şir de hublouri, dincolo un sistem de guvernare grav avariat.

– Stop dreapta!O bandul a şerpuit printre luminile de pe mare şi să -a auzit un

om alunecând şi c zând în ap când a încercat să ă -o prind .ă– Dreapta încet înainte! Stop stânga!Prova submarinului era acum chiar deasupra luminilor de pe

suprafa a apei şi se vedeau mici siluete cu ap r tori în mâini,ţ ă ă precipitându-se pentru a amor i şocul acost rii.ţ ă

- Stop dreapta!Submarinul a oscilat uşor şi, Ia pupa, echipa lui Caia lansa alte

parâme, protec ie suplimentar contra teribililor ghimpi ai "danei"ţ ă de epave.

În întuneric se auzea un vioi schimb de cuvinte şi undeva a r sunat un râs prelung, parc nu se mai termina. Un om era ajutată ă s se suie peste balasturi la bordul submarinului. Tocmai cândă ordona lui Frenzel s opreasc motoarele, Marshall v zu un capă ă ă ap rând deasupra parapetului pasarelei.ă

– Ei bine, dragul meu, l-ai dat gata! Excelent treab !ă ăEra Simeon în semiîntuneric se observa totuşi cât era de

destins, ca totdeauna, şi surâdea cu toat gura..ă– Nu m aşteptam deloc s ne întâlnim aici, spuse Marshall.ă ăNu ştia cum s înceap conversa ia. Pentru el, această ă ţ ă

întâlnire nocturn pe o mare pustie avea ceva ireal şi se p reaă ă cam absurd . Îi trecu prin minte amintirea a doi actori dintră -o pies , în mijlocul, unei scene obscure. Curând scena se va iluminaă şi atunci...

– Nu vrei s coborâm? Spuse Simeon; er r coare şi suntemă ă îmbr ca i cam sub ire.ă ţ ţ

Jos, în postul central str lucitor iluminat, Marshall nu se putuă ab ine, nici de data aceasta, s fac o compara ie» Oamenii s i, cuţ ă ă ţ ă ochii obosi i şi flanele p tate de unsoare, se agitau în jurulţ ă intr rilor şi a vanelor de înc rcare a combustibilului al ii manipulauă ă ţ


cutii şi rafturi goale, cu figuri cumplit de trudite. Prin contrast, spilcuitul Simeon, purtând o uniform kaki deschis, bine croit , şiă ă cu un pistol la şold, avea aerul unui şerif gata s intervin ca să ă ă pun cap t unei înc ier ri. ă ă ă ă

Au intrat în careu şi Simeon examina, cu un aer cam ironic, dezordinea din înc pere.ă

– Nu prea v preocupa i de ale gospod riei! Marshall scoaseă ţ ă din dul pior o sticl şi dou pahare.ă ă ă

– Am dat docul la fund, dar ne-a costat via a a doi oameni.ţLi ap ru în minte Willard şi vocea iă -a tremurat pu in şiţ -i

amintea în fa a lui, de cealalt parte a aceleiaşi mese, vorbinduţ ă -i despre întâmplarea cu mama sa apoi, la prova, aşteptandu-şi moartea.

- Nu ştiu înc precis ce avarii am suferit o torpil defect ...ă ă ăS-a întrerupt, observând privirea vag a lui Simeon; eraă

evident c aceste lucruri nuă -l interesau, nu-i p sa de ele;ă– Toate acestea le-am consemnat în raportul meu, încheie

Marshall.Simeon lu paharul ce i se oferea.ă– Am aflat imediat de torpilarea docului o lovitur reuşit ! Şiă ă

se pare c inamicul înc nu vă ă -a descoperit. Am spus, eu c era iă ţ cei mai potrivit ca s do/organiza i ac iunea pe care o puneau iaă ţ ţ cale cu acel doc!

Ridic paharul;ă– Noroc!Marshall se aşez pe banchet şi îşi trecu mâna pnn p r; sim iă ă ă ţ

mici asperit i, probabil, gr un i de nisip aduşi de vânt pe coast ,ăţ ă ţ ă din deşert. B u dintră -o înghi itur whiskyul.ţ ă

– Acum, relu Simeon, a i terminat cu necazurile, în zon suntă ţ ă o gr mad de arme şi materiale şi avem echipe care triaz totă ă ă ceea ce a abandonat inamicul când s-a retras precipitat. Arme care vor fi foarte de folos machisarzilor şi altor partizani. Am organizat aducerea aici dou şalande germane transformateă provizoriu în tancuri petroliere înaintea zorilor v voi da totă combustibilul ce ve i putea îmbarca. Apoi ap şi altele de careţ ă ave i nevoie.ţ

P rea foarte încântat de el însuşi.ă


– Mul umesc, spuse Marshall, neputânduţ -se opri ele a resim iţ o oarecare admira ie, şi cum merge r zboiul?ţ ă

– Aşa este,., nu prea m eşti la curent. Putem spune germaniiă au p r sit Africa de Nord. Mai r mân câteva unit i r zle e, dară ă ă ăţ ă ţ grosul trupelor au şters-o spre Capul Bon din Tunisia, unde se îmbarc pentru evacuare.. Înc mai înainte, Rommel să ă -a repatriat cu avionul; asta înseamn c reprezenta ia să ă ţ -a sfârşit, Gerrard a ap rut în uş :ă ă

– Scuza iţ -m , sir! Am cam terminat treburile şi au r masă ă câ iva oameni neocupa i. Pot trimite unii din ei pe uscat? Ar duceţ ţ şi o parte din echipamentul nostru la cantonamentul pe care c pitan comandorul Simeon lă -a prev zut pentru timpul cât vom staă aici.

I-a r spuns chiar Simeon, privinduă -l cu r ceal ;ă ă– Aşadar, Secundule v d c nu o ceda i dup vechiul obicei vă ă ţ ă ă

ocupa i mai întâi de matelo i!ţ ţContinu , zâmbind:ă– Mi-e team îns c nu este posibil. Trebuie s porni i laă ă ă ă ţ

drum chiar la mijirea zorilor şi nimic nu v va împiedica să -o face i.ţContinua s zâmbeasc , dar tonul devenise glacial. Gerrard îlă ă

ascultase cu stupoare şi se adres lui Marshall;ă– Aşa este, sir?Simeon nu-l l s pe Marshall s r spund ;ă ă ă ă ă– S ştii. Secundule, c nă ă -am inten ia s discut dispozi iile cuţ ă ţ

oricine. Le voi comunica comandantului, care i le va transmite.ţSe aşez comod pe scaun şi privi la Gerrard câteva secunde;ă– Bineân eles, în m sura în care va crede necesar, încet,ţ ă

Marshall se ridic i se p rea c pere ii careului oscileaz , şi că ă ă ţ ă ă vede totul ca printr-o oglind concav .ă ă

- Po i pleca, Secundule.ţDup ce Gerrard a ieşit, Marshall se adres lui Simeon;ă ă– Nu ai v zut oamenii când teă -ai urcat la bord? Sânt la cap tulă

puterilor, nedormi i de nu mai ştiu câte zile şi nop i.ţ ţSim ea un tremur, un nod în gât:ţ– Ce dracu le mai ceri? Simeon îşi p stra calmul;ă– Stai jos! R spunse el; dac nă ă -am fost clar, am s m explic.ă ă

R zboiul a ajuns la o cotitur . Armata terestr , marina militar ,ă ă ă ă înaltul Comandament şi chiar adversarul, toat lumea ştie c acumă ă


se joac partida. Momentul este decisiv şi nici eu nu pot s fiu deă ă acord cu o pauz pentru c dumneata şi echipajul s v destinde i!ă ă ă ă ţ Vocea îi deveni dur .ă

– Totul este gata pentru o debarcare în Sicilia. Am repus în func iune cea mai mare parte din porturile recucerite pe coastaţ Africii de Nord. Afrikakorps abia p r sise portul Sicilia şi acesta a şiă ă redevenit opera ional pentru noi. Chiar acolo am pus mâna peţ combustibilul pe care-l ve i înc rca.ţ ă

Se auzea cum un generator era pus în mişcare, Marshall era conştient şi de alte zgomote provenind din exteriorul navei l ziă grele erau trase pe "puntea submarinului, macaralele scâr âiauţ coborând provizii prin intrarea prova.

– Şi ce anume urm reşti? Întreb Marshall. Simeon lu sticla şiă ă ă turn în ambele pahare câte o por ie bun ele whisky.ă ţ ă

– Aşa mai merge s te aud vorbind, b trâne! Zâmbind,ă ă ad ug ;ă ă

– Nu are sens s ne ciorov im!ă ă– Te ascult. - Bine.Simeon scoase din buzunar uri carnet gros şi începu să-i

r sfoiasc filele;ă ă– Nem ii au ştersţ -o cu mare vitez , clar nici. Noi nă -am pierdut

vremea. Debarcarea va avea loc peste dou luni.ăMarshall ridic încet capul;ă– Şi atunci?Simeon îşi privea paharul pe care-l în l ase spre lumin .ă ţ ă– Atunci... atunci o s avem de furc ! Cei de la Intelligenceă ă

Service raporteaz c nem ii au inventat o arm nou .ă ă ţ ă ă– Probabil tot ia de care miă -ai mai vorbit, replic Marshall,ă

moroc nos.ă– Acum este o realitate.Inchizându-şi zgomotos carnetul, Simeon continu :ă– O bomb teleghidat . Lansat din avion, ea poate îi dirijată ă ă ă

prin radio spre orice obiectiv important... Cred că- i dai seama deţ posibilit ile ei de utilizare.ăţ

– Dar, întreb Marshall, ce amestec avem noi în toate astea?ăSimeon nu a r spuns direct;ă


- Dac dorim ca debarcarea s reuşeasc , trebuie ca trupeleă ă ă terestre s primeasc un ajutor maxim din partea lui Royal Navy.ă ă Cel pu in, pân când se vor ocupa anumite terenuri.de avia ie.ţ ă ţ Dup care, avia ia noastr de vân toare şi de bombardament voră ţ ă ă colabora la opera ii dou zeci şi patru de ore din dou zeci şi patru.ţ ă ă

Marshall se ridic în picioare şi începu s se plimbe prină ă înc pere.ă

- Bomba asta teleghidat este uşor de manipulat?ă– O joac de copil.ăSimeon ap sa cu mâinile pe mas .ă ă– Va pune în pericol orice vas de linie, inclusiv cuira-satele,

care nu vor mai fi în stare s sprijine debarcarea prin bombardareaă sectoarelor respective. Trupele terestre ar fi obligate s pună ă piciorul pe pl jî, f r nici un pic de protec ie.ă ă ă ţ

Marshall se opri din mers şi-l privi;– Dup câte în eleg, spuse el,. Secretul nu prea a fost p strat?ă ţ ă– Totdeauna sunt sc p ri. Acum cunoaştem, îns , mai multă ă ă

sau mai pu in inten iile germanilor şi putem ac iona. Dar maiţ ţ ţ întâi...

T cu: perdeaua uşii a fost dat la o parte de Frenzel care, cuă ă figura mânioas , intr în careu.ă ă

– Este adev rat ceea ce mi se spune, sir? Nu a aşteptată r spunsul şi a continuat:ă

– Nu r spund de sectorul meu dac din nou pornim imediat laă ă drum f r o inspec ie serioas a maşinilor. Ceă ă ţ ă -şi închipuie „ ia"?ă

Calm, Marshall îi r spunse:ă– Î i voi spune p rerea mea, îndat ce voi cunoaşte eu însumiţ ă ă

ordinele pe care „ ia" ni le dau.ăFrenzel îl privi cu mâhnire;– Atunci, este deja hot rât?ăSe întoarse şi ieşi f r un cuvânt, Simeon oft ;ă ă ă– Dac le dai prea mult nas... foarte calm, continu :ă ă– Ve i lua la bord nişte agen i secre i. Aceştia pot culege celeţ ţ ţ

mai bune informa ii despre ce pun nem ii la cale. Pentru caţ ţ debarcarea s reuşeasc , este absolut necesar s cunoaştemă ă ă planurile inamicului.

– Agen ii ştia îi vom lua de pe mare sau de pe o insul ?ţ ă ă


– Nici una, nici alta de pe coasta italian sunt alerta i vă ţ ă aşteapt şi este poate chiar prea târziu! În orice caz, trebuie s fimă ă informa i!ţ

Imobil, impasibil Marshall asculta gâfâitul ritmic al unui motor pompând în rezervoarele lui Frenzel combustibilul de pe şalandele capturate. S fac plinul şi în zori s plece! Pentru tipii ştia deă ă ă ă uscat, nu conteaz altceva Dar nu era just şi mai mult înc , eraă ă chiar periculos s cear U-Bootă ă -ului şi echipajului mai mult decât putea da.

Cu aceeaşi voce calm Simeon continu ;ă ă– Printre agen ii pe care trebuie sţ ă-i prelua i este i aceaţ ţ

tân ra francez pe care ai transportată ă -o, î i mai aminteşti?ţMarshall îl privi pe Simeon: judecând dup exprosia figurii,ă

spusele nu erau decât o informa ie banal .ţ ă– Fireşte! zise el. Îmi amintesc.– Aş fi putut încredin a aceast misiune unui submarinţ ă

obişnuit. inând îns seama de circumstan e şi mai ales de ceeaŢ ă ţ ce s-ar putea întâmpla ulterior, am preferat submarinul vostru; cred c este mai bine aşa.ă

– În eleg.ţ– Ştiam c vei vedea lucrurile la fel ca mine. Simeon se ridică ă

şi îşi lu şapca.ă– Când pleca i, vor merge cu voi şi nişte tipi de ia Intelligenceţ

Service pentru orice eventualitate.Nu mai insist asupra acestui subiect, dar ad ug ;ă ă ă– Bineân eles, în cursul ac iunii, dumneata vei decide!ţ ţ

Marshall îl privi în ochi şi spuse:– Ca de obicei: r spunderea îmi revine mie.ă– Nu cred c iă ţ -ar pl cea s fie altfel! Simeon zâmbi,ă ă

punându-şi chipiul:– Amicul dumitale, Browning-Gur Mare, este la Gibraltar.ă

Mâine îl. Aduce aici un avion. Dac totul merge bine, nu mă -aş mira ca el s fie cel felicitat!ă

– Şi dac nu merge bine?ăCu un bobârnac, Simeon. Îşi scutur un gr unte de nisip de peă ă

mânec .ă– Asta, e alt problem .ă ă


Cei doi au p r sit careul; la întoarcere, Warwick supravegheaă ă matelo ii care îmbarcau saci plini cu cutii de conserve şi îi aşezauţ la întâmplare în col urile libere din interior. Marshall se opri lângţ ă el.

– Peste o or , conferin cu ofi erii în careu anun ai pe to i!ă ţă ţ ţ ţSimeon a urcat scara şi a disp rut, iar Marshall să -a întors în

cabin , îşi privi cuşeta; era tentat s se întind , s doarm , s uite.ă ă ă ă ă ă Dar a respins tenta ia. Apoi z ri mic valiz a tinerei franceze şiţ ă ă ă resim i aceeaşi strângere de inim ca adineaori când Simeon, înţ ă trecere, vorbise de ea. Era acolo, undeva pe coasta italian ,ă aşteptând ajutor.

O or mai târziu, când se îndrepta spre careu, pe submarină domnea t cere adânc şi mul i oameni din echipaj erau jum tateă ă ţ ă adormi i sau numai întinşi pe podea chiar acolo uncie terminaserţ ă munca.

A vorbit, şi ofi erii lţ -au ascultat în t cere. Buck se sprijinea deă perete cu pleoapele înroşite, aproape închise. Devereaux se prezenta ceva mai bine, tân rul Warwick nuă -şi putea st pâniă c scatul. Iar Frenzel urm rea ceva în jurnalul de bord, controlândă ă cu ochii mari şi obosi i nişte calcule f cute cu creionul. Numaiţ ă Gerrard p rea în form .ă ă

Când Marshall a terminat, Gerrard a întrebat calm;– Aşadar, sir, nu avem de ales?– Nu.Buck se ridic cu greutate, încheinduă -şi tunica. Ştia c to i îlă ţ

priveau şi începu cu voce r guşit :ă ă– O s adun oamenii chiar dac trebuie s trag de? Ei dină ă ă

cuşete. Trebuie s profit m c st m pe loc, solid acosta i şi putemă ă ă ă ţ s înc rc m torpilele de rezerv în tuburile pupa, ca s le avem laă ă ă ă ă îndemân când va fi nevoie.ă

Luând de pe mas lanterna electric , privi la cei din jur;ă ă– Dac tot e s plec m, firă ă ă -ar s fie, m car s facem o treabă ă ă ă

bun !ăLa rândul s u, Frenzel se ridic ;ă ă– Are dreptate.Zâmbind, se adres lui Marshall.ă– P cat c cpt. comandorul Simeon nu ne înso eşte! 'red că ă ţ ă

sunte i de acord!ţ


Ieşi în urma lui Buck şi Warwiek. Devereaux îşi freca chii şi murmur ;ă

– . Spune iţ -mi m car încotro mergem ca s preg tesc hartaă ă ă respectiv .ă

– Î i voi spune, când voi şti ceva precis.ţŞi Marshall privi cu triste e la cei ce" p r seau careul unulţ ă ă

dup altul, ca nişte somnambuli. R mas ultimul, Gerrard exclam ;ă ă ă– Avem o echip formidabil , sir!ă ăMarshall nu îndr znea să ă-l priveasc în ochi îi atinse doară

bra ul;ţ– Nici nu exist alta mai bun , Bob!ă ăIeşind, se încrucişa cu matelotul Churchill acesta se d du la oă

parte, apoi intr în careu, avu grij s trag perdeaua în urma lui şiă ă ă ă se opri în fa a lui Gerrard;ţ

– Peste cinci minute, v aduc o cafea proasp t , sir! Cu ună ă ă gest spre uş ;ă

– M întreb cum de mai rezist şeful? Gerrard îşi aminti deă ă ochii obosi i ai lui Marshall.ţ

– Nici eu nu ştiu!Cu o grimas , Churchill continu :ă ă– Ave i un exemplu despre ceea ce v aşteapt când ve iţ ă ă ţ

avea şi dumneavoastr comanda unui submarin, nuă -i aşa, sir?Apoi, stewardul porni spre oficiu, fluierând încet, admirativ.Gerrard se r sturn pe scaun cu mâinile sub ceaf .ă ă ă

Comandant de nav ! Eventualitate la care Marshall f cuse deseoriă ă aluzie. Putea el, îns , s m rturiseasc c acum avea oroare deă ă ă ă ă aceast meserie? C totdeauna la intrarea în imersiune îi veneaă ă aproape s vomite când privea la acele indicatoarelor deă adâncime?

Se ridic şi se îndrept din şale, atingând ca de obicei plafonulă ă cu capul.

O comand de submarin? Niciodat nu discutase cu Valerieă ă aceast posibilitate. Era inutil. Nici ea nu dorea aşa ceva. Când seă va termina misiunea în curs, va spune adio submarinelor pentru totdeauna.

De dup perdea, ap ru capul lui Starkie, îmb trânit de barbaă ă ă c runt :ă ă


– Îmi pute i acorda câteva minute, sir? Ca s mergemţ ă împreun s inspect m cum am aranjat tot ceea ce am îmbarcat...ă ă ă

- Desigur! Şi s avem grij de asieta navei.ă ăAmbii au pornit spre prova. Oamenii p r seau cuşetele şiă ă

începeau preg tirile pentru ieşirea în. Mare. Nu mai a r u oameniă ă din carne şi oase, ci elemente ale unei echipe solidare. Gerrard se gândea la ultimele cuvinte ale Iui Marshall nici nu exist alta maiă bun ! Cu toate obsesiile sale, Gerrard zâmbi cu asemenea b ie i,ă ă ţ nimic nu era imposibil.

Şi îi vor demonstra şi lui Simeon acest lucru.

* * *– Comandantul este chemat la postul central! Marshall s ri dină

cuşet şi din doi paşi ieşi din cabin .ă ăNu ştia dac apuc .se s doarm s u r m sese doară ă ă ă ă ă ă

suspendat între starea de veghe şi sfârşeala de pe urma epuiz rii,ă într-o secund , se afla al turi de Gerrard.ă ă

– Sir, îi spuse acesta cu o grimas , îmi pare r u c vă ă ă -am deranjat, dar s-au reperat nişte ecouri la doi-şase-zero, care se deplaseaz repede. Miă -e team c vom avea curând necazuri.ă ă

Marshall se apropie de masa cu h r i, U-Boot-ul p r sise deă ţ ă ă trei zile acea improviza ie de port, trei zile de un calpi neobişnuit,ţ parc Mediterana le acorda un scurt r gaz dup luni şi luni deă ă ă lupte. Dar tensiunea nervoas devenea tot mai mare. Imposibil să ă se odihneasc , se lungeau pe cuşete cu ochii în tavan. F ceauă ă cartul, mâncau, duceau o via de automate, cu gesturi mecanice.ţă Permanent, aveau un sentiment de anxietate latent .ă

Probabil c la suprafa , fireşte, marea îşi înviora culoarea înă ţă fiecare zori de zi. Aici, în imersiune, domnea mereu aceeaşi atmosfer mohorât , totul era jilav, ventilatoarele erau imobilizateă ă pentru a economisi curent şi a reduce cât mai mult zgomotul. Acum U-Boot-ul se dirija spre cunoscut strâmtoare ce separă ă Sicilia de Capul Bon de pe coasta tunisian . O distan de optzeciă ţă de mile, unde lupte nedecise s-au terminat când în avantajul unuia, când al celuilalt adversar: atacuri aeriene şi de submarine asupra convoaielor britanice ce c utau s aprovizioneze Malta, sauă ă asupra liniilor de aprovizionare ale lui Rommel. Marshall cunoştea


bine toate acestea, ca şi cei de o seam cu el, dar situa ia era maiă ţ pu in cunoscut pentru „bobocii", care participau acum prima datţ ă ă la confrunt ri.ă

– La cota periscopic , ca s arunc m o privire la suprafa !ă ă ă ţăÎn timp ce Gerrard d dea ordinele necesare şi puntea seă

înclina destul de acentuat, Marshall se dep rta de masa h r ilor şiă ă ţ se apropie de pu ul periscopului impasibil iat de fâsâitul aeruluiţ ă comprimat ce p trundea în balasturi pentru a ridica nava laă suprafa .ţă

Deocamdat , c uta s evite orice confruntare, atât cuă ă ă englezii, cât şi cu germanii. Socotea c era mai cuminte aşa, c ci îiă ă mai trebuiau doar dou zile ca s ajung la locul de întâlnire, înă ă ă largul coastei occidentale a Italiei.

Gândurile i se îndreptar la cei trei pasageri afla i în careu.ă ţ Probabil c profitau s doarm când aveau timp.ă ă ă

Pentru aşa ceva erau st pâni pe nervii lor şi puteau să ă doarm atunci când era posibil. Formau un grup destul de disparată probabil, dar asem n tor desigur cu alte grupuri pe care Marshallă ă le mai întâlnise, de oameni angrena i în acel misterios r zboiţ ă secret.

Şeful celor trei era maiorul Mark Cowan sl bu , pu ină ţ ţ comunicativ, nu avea aspectul unui militar de carier . Din cât deă pu in vorbise, rezulta c nu era prea convins de şansele misiunii.ţ ă

Cei trei au fost anun a i printrţ ţ -un mesaj radio de or şi loculă exact al întâlnirii cu ceilal i agen i. N-au confirmat primireaţ ţ mesajului şi nici nu era aşteptat o asemenea confirmare. După ă cum spunea Cowan, nem ii b nuiau zona în care se aflau şi unţ ă mesaj radiofonic din partea lor ar fi compromis perspectivele de reuşit . Cowan nu vorbise mult probabil c aştepta s fie maiă ă ă aproape de obiectiv, s nu divulge secretele decât atunci cândă putea da şi alte am nunte.ă

Marshall se aplec asupra periscopului şi cu degetele ap să ă ă cele dou manete gemene pentru a fixa aparatul în cea mai bună ă pozi ie. Lumina soarelui p trundea prin lentil trecând de la verdeţ ă ă deschis la albastru pe m sur ce obiectivul urca prin abureal ,ă ă ă apropiindu-se de suprafa . Cât de tentant era luminaţă ă v zduhului!ă

– Ridica i periscopul complet!ţ


Îşi redresa şalele dureroase şi, departe la orizont, z ri o vagă ă ridic tur purpurie, înc înce oşat , ieşind din ap în lumina zoriloră ă ă ţ ă ă era insula Pantellaria. U-Boot-ul se afla deci pe drumul prev zut.ă Fireşte, cum ar fi spus Devereaux, ofi erul cu naviga ia.ţ ţ

Marshall roti încet periscopul se opri brusc se vedea ceva. Primele raze ale soarelui se reflectau pe bordajul sticlos al comenzii unei nave care înainta cu prova înso it de o musta eleţ ă ţă spum alb . Chiar cu obiectivul la putere maxim , silueta nave,:ă ă ă r mânea imprecis , imposibil de identificat cu certitudine. Alaiuriă ă de ea, la babord, se mai distingea înc o nav desigur, două ă ă distrug toare.ă

Se adres lui Gerrard:ă– Coborâm periscopuL Schimb m drumul; cârma zei e gradeă

tribord şi drum trei-doi-zero. Coborâm la treizeci de metri !Se apropie de h r i:ă ţ– Aten ie la fundul m rii! Trecem pe lâng bancul de laţ ă ă

Adventure cu fund mic. Nu dep şeşte treizeci de fathomi.ă– Am în eles, sir.ţGerrard îşi umezi buzele şi se sprijini cu ambele mâini de

sp tarul scaunului timonierului.ăMarshall îl privi îngândurat, zicându-şi în sine:,., poate avem

noroc şi fundul m rii ne va cur a depunerile de pe ă ăţ chilă58.Marshall observ c în uş se afl maiorul Cowan cu o ceaşcă ă ă ă ă

în mân .ă– Sânt dificult i, sir?ăţ– Nu, dou distrug toare patruleaz , dar departe de noi.ă ă ăCowan se apropie de Marshall, spunându-i;– Şti i, aceast c l torie nu seam n deloc cu ceea ce îmiţ ă ă ă ă ă

închipuiam! Credeam c am s aud sunând claxoane şi o s v dă ă ă ă echipajul alergând dintr-o parte într-alta. În loc de asta, calm absolut; te-ai crede într-o mân stire!ă

Marshall zâmbi, tentat s r spund „dac mai r mâi cu noi, aiă ă ă ă ă s ai ce vedea, prietene!" Dar se mul umi s spun :ă ţ ă ă

– Merg şi eu s beau o cafea;, vrei s m înso eşti? Intrară ă ă ţ ă împreun în careu.ă

– Şi acum, spuse Marshall cu ton calm, ce-ar fi mi dai câteva am nunte suplimentare?ă

58 Grind metalic instalat pe rundul navei, de la prova la pupa.ă ă ă


Împinse ibricul cu cafea c tre Cowan:ă– Am oroare de necunoscut! Cowan zâmbi;– Fie!Apoi, privi în jur: perdelele erau trase şi sfor ielile indicau că ă

cuşetele erau ocupate.– Te în eleg, cred c este natural s ştii de fapt, ce doreşti sţ ă ă ă

cunoşti?Nu se gr bea s spun totuşi ceva.:ă ă ă- Ce-i cu Mrs. Travis? Care este rolul în aceast poveste?ă

Întreb Marshall. Cowan oft ;ă ă– Personal, n-am fost de acord ca ea s fie implicat Marshallă ă

aştepta îşi amintea r spunsul tinerel când întrebase dac maiă ă îndeplinise alte misiuni. Cowen";

– În ultimul timp, a lucrat pentru noi la Paris, undea fran uzoaic , ne aducea servicii nepre uite. Dar a devenit suspectţ ă ţ ă şi. A fost arestat poli iştii francezi colaboreaz cu nem ii şi, înă ţ ă ţ unele privin e, sunt chiar r i decât aceştia, cred c rezisten aţ ă ă ţ constituie amenin are pentru situa ia lor... şi pentru via a lor.ţ ţ ţ

– Şi dup arestare?ă– A fost inut patruzeci şi opt de ore undeva la margineaţ ă

Parisului, aştepta s fie preluat de germani. Gestapoă ă -ul o c utaă de mult vreme, f r ins să ă ă ă ă-i cunoasc identitatea.ă

Marshall îşi aminti c în sinea s o compara pe Chantal Travisă ă cu un animal fug rit.ă

– Pân la sfârşit, continu Cowan, ai noştri au reuşit cu greuă ă s-o elibereze. A fost cât p-aci s-o p easc ;ăţ ă

Ridicând umerii; – Dar asta n-a împiedicat-o, când i s-a propus aceast nouă ă

misiune, s-o accepte f r ezitare. B rbatul ei se afl în Italia înă ă ă ă apropiere de Napoli.

– Acum în eleg şi el lucreaz pentru voi! Figura lui Cowan seţ ă întunec :ă

– Nicidecum. Este un colabora ionist, lucreaz cu nem ii.ţ ă ţ Inginer-constructor, execut în Italia lucr ri asem n toare cu celeă ă ă ă de care s-a ocupat şi în Fran a. Lucr ri foarte importante.ţ ă

Lui Marshall nu-i venea s cread cele auzite;ă ă– Şi, cu toate astea, ea consimte să-l revad Cowan îşiă

reumplu ceaşca cu cafea.


– V-a spus ceva despre p rin ii ei? Tat l face parte dină ţ ă rezisten . Pentru noi, este un contact foarte util c ci lucreaz laţă ă ă c ile ferate franceze. V închipui i, deci. Dar revin la so ul ei,ă ă ţ ţ Travis din surs sigur am aflat c au început să ă ă ă-l cam treacă sudorile şi ar dori din nou s schimbe partida. S se întoarc înă ă ă Fran a şi s se fac uitat. So ia, careţ ă ă ţ -l dispre uieşte, este totuşiţ singura persoan din lume de la care ar accepta sfaturi. El îiă acord încredere, fiind convins c ea nu este o momeal aă ă ă Gestapo-ului.

Scârbit, Marshall fixa cu privirea ceaşca de cafea.– Şi a i fost de acord s se întoarc la el, când şti i c poate fiţ ă ă ţ ă

suspectat de germani şi c poate acest Travis, dac acesta esteă ă ă numele lui adev rat, leă -a şi spus totul despre ea?

Cowan neg din cap:ă– Pu in probabil; nu prea sunt contacte între for ele deţ ţ

ocupa ie din Fran a şi cele din Italia. F r îndoial , exist unţ ţ ă ă ă ă pericol şi cred c în alte circumstan e nă ţ -am fi procedat astfel. Dar aşa cum stau lucrurile, riscul merit s fie preluat. De fapt, esteă ă so ia lui. Vine acolo unde el sţ -a instalat, lucru foarte normal. În plus, actele ei sunt în regul şi îşi cunoaşte meseria de agentă secret.

Cowan ad ug , f r pic de emo ie:ă ă ă ă ţ– Travis ştie multe despre acele noi proiectile teleghidate.

Dac reuşim să ă-l aducem în Anglia, poate vom salva prin aceasta un mare num r de vie i engleze!ă ţ

– Şi dac ea nu reuşeşte?ă- Atunci vom vedea ce vom putea ob ine prin al i agen i. Dacţ ţ ţ ă

po i sţ ă-i repatriezi...Asaltat de mii de gânduri, Marshall îl întrerupse, ridicându-se;– Dar acum nem ii ştiu totul despre ea!ţ– Poate; dar nu vom avea certitudinea decât atunci când...Restul frazei se pierdu: submarinul se înclin brusc şi, dină

postul central parvenir strig te de alarm .ă ă ăMarshall îşi pierdu echilibrul, aproape c zu, c ci coca se smuciă ă

violent. Se auzea un zgomot ciudat, ca acela de bomfaier hârşâind în blindajul submarinului şi crescând, p rând c umple întregulă ă careu cu intensitatea s .ă


Basculând în trecere matelo i z p ci i, scula i din somn sau deţ ă ă ţ ţ veghe, Marshall alerg la postul central. De la periscop, Gerrard,ă cu figura palid , d dea ordine;ă ă

– Aer în balasturi! La suprafa ! Marshall îl apuc de bra ,ţă ă ţ strigând;

– Ordin anulat!Arunc o privire rapid la indicatoare, apoi, de la spateleă ă

timonierului care se muncea cu timona, ordon ;ă– Claxonul!Din cauza vacarmului, abia îşi auzea vocea.– Ce s-a întâmplat?A fost nevoie să-l zgâl âie puternic pe Gerrard ca s ob in unţ ă ţ ă

r spuns; secundul p rea c nuă ă ă -l vede.– Submarinul s-a înclinat cu prov în jos! Reuşi el s spună ă ă

apoi, s-a pornit acest zgomot.Privi în jur brusc, zgomotul încetase.– Am crezut c am lovit o epav şi c mergem la fund. ă ă ăOamenii alergau la posturi.– Verifica i asieta! Ordon Marshall.ţ ăSe adres lui Frenzel, care tocmai ap rea ling tabloul deă ă ă

control;– Raporteaz dac sunt avarii la coc !ă ă ăUnul dintre timonierii de la cârmele orizontale striga alarmat:– Nu mai pot men ine la orizontal , sir! Nava a luatţ ă -o razna!În picioare, în centrul postului, Marshall st tea imobil. ă- Ce arat ASDIC-ul? Apoi, lui Frenzel;ă- Cârmele pupa sunt blocate, probabil c am dat peste ceva.ă– Nu sunt ecouri la ASDIC, sir!Marshall confirm cu un gest primirea r spunsurilor. Cowan şiă ă

cei doi înso itori ai lui ap ruser în cadrul uşii; Marshall eraţ ă ă conştient de prezen a lor, f r sţ ă ă ă-i vad . Nu avea ochi decâtă pentru cei din echipai. To i erau acolo, fiecare la postul lui,ţ aşteptând ca el, Comandantul, s fac ceva, la nevoie, chiar oă ă minune.

Cu telefonul în mân , adjunctul lui Frenzel raporta:ă– Nu sunt avarii la corpul navei, sir!


Marshall îşi impuse s "mai aştepte câteva chinuitoareă secunde. Îi era team c , vorbind, vocea îi va fi întret iata, caă ă ă adineaori, vocea lui Gerrard.

– S urc m încet, Secundule! Pân la cota periscopic .ă ă ă ă Trebuie să-i d m de rost!ă

Zâmbind;– Cum am mai reuşit şi alt dat , nuă ă -i aşa? Gerrard veni în

spatele timonierului:- Aten ie! Amândou maşinile încet înainte! Starkie trase oţ ă

înjur tur :ă ă– Nu pot manevra timona decât pe jum tate, sir! Ap s peă ă ă

mânerele timonei, într-un sens, apoi în cel lalt.ă– Dr cia dracului!ăBrusc, zgomotul reâncepu, parc un geam t, parc un scâr âită ă ă ţ

care încet dup un pocnet violent pe coc . Cu gâtlejul uscat,ă ă ă Gerrard anun :ţă

– Paisprezece metri, sir!– Sus periscopul!Marshall apuc manetele. Nu mai era cazul s fie prudent oă ă

privire rapid la dreapta, alta la stânga, apoi în v zduh. Se f ceaă ă ă ziu dar cerul era înc cenuşiu.ă ă

A dirijat obiectivul spre pupa, reducând uşor puterea aparatului. Nu se vedea vreo parâm sau un cablu, dar o min seă ă balansa pe suprafa a apei, în urma submarinului. Acoperit cu mâlţ ă verzui, probabil c plutise pe mare luni întregi, sau ani. Derivaseă din câmpul ini ial de foarte mult vreme cu o parte din leg turi,ţ ă ă aşteptând momentul s loveasc ceva: o epav , o nav , orice. Cuă ă ă ă epi. Ascu i i, era tot atât de periculoas ca în ziua când p r siseţ ţ ţ ă ă ă

Germania. Sau Anglia.– Coborâ i periscopul!ţ– Acum, nava parc ascult mai bine, sir! Declar Starkie.ă ă ă– Foarte bine ! Marshall ridic glasul, ca s fie auzit de to i cei aflau în postulă ă ţ

central;– Târâm la remorc o min , la cin/cei de picioare în urmaă ă

noastr .ă


Marshall remarc privirea stupefiat a celor eeă ă -l ascultau, unii dintre ei se uitau pe furiş spre uşa etanş de la pupa. Ca şi cumă c utau s se asigure de ceva.. Cowan vorbi primul:ă ă

– Pute i face fa situa iei, C pitane? Redobândinduţ ţă ţ ă -şi brusc calmul, Marshall îi r spunse;ă

– Pentru asta sunt aici!Se apropie de masa cu h r i .ă ţ– Ce p rere ai. Devereaux?ăOfi erul cu naviga ia îşi şterse buzele cu dosul palmei.ţ ţ– Locul nu mi.se pare potrivit ca s ieşim la suprafa , sir.ă ţă– Nu eu l-am ales!F când abstrac ie de tot ce-l înconjura, se apleca peste mas ,ă ţ ă

Marshall examina cu aten ie h r ile zonei.ţ ă ţ– Chiar în mijlocul Strâmtorii! Schimba i capul, îl punem directţ

spre nord!În postul central, a început agita ia.ţ– Încet! Nu v gr bi i! Cablul este prins dedesubt, în dreptulă ă ţ

turelei şi s-a înf şurat pe cârmele orizontale pupa. Sper c mânaă ă nu va ajunge la elici!

Calm, Cowan mai puse o întrebare;– Nu putem aştepta pân la noapte, sir? Dac ieşim acum,ă ă

risc m s fim imediat repera i.ă ă ţ– Ziua abia începe, aşteptarea ar fi lung şi nu suntemă

departe de coasta inamic , r spunse Marshall, privinduă ă -l grav în plus, dac încerc m s ne descurc m pe întuneric, creşte riscul să ă ă ă ă s rim în aer.ă

Dep rtânduă -se de la masa cu h r i: ă ţ- Sus periscopul !O inspec ie rapid : cerul era gol, mâna tot acolo, str lucindţ ă ă

amenin toare în soare.ţă– Zece grade tribord!Marshall îl observ pe Gerrard supraveghind "labilitatea navei.ă

Era bun . Dar el însuşi nuă -şi pierduse capul adineaori? La ce se gândea? La cele dou distrug toare? La Bitl Vhicle? R suci înc oă ă ă ă dat periscopul şi i se p ru c vede umbra submarinului aproapeă ă ă de suprafa a apei.ţ

- Drept aşa! Ordon el timonierului.ă– Drept aşa, sir , confirm timonierul.ă


Dup ce execut ordinul, Starkie se aplec pu in pe spate caă ă ă ţ s priveasc repetitorul girobusolei, al c rui ac se imobiliza dup oă ă ă ă ultim oscila ie; direct spre nord.ă ţ

– Coborâ i periscopul !ţMarshall îşi b g mâinile în buzunare.ă ă– Frenzel. Adună- i oamenii şi preg teşte uneltele cu care sţ ă ă

încerc m a sc pa de min ! Dar cât mai pu in lume pe punte!ă ă ă ţ ăBuck se apropie de Marshall;– V rog, sir, s fi i de acord s preiau eu conducereaă ă ţ ă

opera iei!ţZâmbind timid.– Şeful mecanic îşi cunoaşte perfect meseria şi maşinile sale,

dar eu, la garajul meu de Ia Wandsworth, am t iat în atelier multeă rable de maşini şi cred c m pricep mai bine la ce este de. F cut.ă ă ă

Marshall aprob ;ă– Ai dreptate, îl c ut din ochi pe Warwick;ă ă– Preg teşteă - i mitraliorii s urce pe punte! Privind spre h r i,ţ ă ă ţ

c uta să ă-şi pun ordine în gânduri ca s organizeze cât mai bineă ă ac iunea.ţ

Spre pupa, în afara postului central, se auzea un zgomot unelte r v şite şi Buck spunea;ă ă

– Dă-mi aia... şi asta... şi cleştele la mare..; Curând Buckă reap rea cu aer satisf cut:ă ă

– Sânt gata, sir, aştept ordine!– Pot şi eu s fiu de folos? Întreba Cowan. ă- Poate, cu o rug ciune! Glumi Marshall.ăÎşi privi ceasul. Al dracului ghinion! Şi la cel mai nepotrivit

moment !Gerrard se apropie de Marshall:– V rog s m ierta i, sir! Cred c adineauri mi-am camă ă ă ţ ă

pierdut capul!Marshall îl privi gânditor, apoi:– Nu- i face probleme, Bob !ţ– Câ iva oameni treceau pe ling ei îndreptânduţ ă -se c treă

scara de sub turel , unde al ii formau deja un mic grup. Matelo iiă ţ ţ de punte, încinşi cu veste.de salvare, duceau uneltele lui Buck; mitraliorii, benzile de cartuşe. Warwick îşi ştergea lentilele binoclului cu o batist . To i p reau încorda i, dar nimeni nu aveaă ţ ă ţ


aerul că-şi pune întreb ri în privin a ordinelor primite.ă ţ Comandantul ordonase, ei executau, atâta tot.

Marshall d instruc iuni lui Gerrard:ă ţ– Îndat ce ieşim la suprafa , vei izola toateă ţă

compartimentele. Dac dr cia aia explodeaz , f tot posibilul caă ă ă ă oamenii s fie evacua i.ă ţ

Observ c figura lui Gerrard se întuneca.ă ă– Dac voi sc pa i şi eu pier, maiorul Cowan î i va spune undeă ă ţ ţ

s merge i şi ce ave i de f cut. R spunzi de cei trei pasageri.ă ţ ţ ă ăPunându-i mâna pe um r:ă– Ne-am în eles, Bob?ţ– Da, sir; dar fi i prudent!ţMergând spre scar , Marshall îi ordon lui Devereaux:ă ă– Înainte de închiderea uşilor etanşe, treci la prova! Coborând

vocea;– Dac se întâmpl o nenorocire, va fi nevoie ca dumneata să ă ă

te descurci.Devereaux arunc o privire la uşa masiv de o el.ă ă ţ– Am în eles, sir.ţ– Mai ales, ai grij s nu se produc panic ! Dac trebuie să ă ă ă ă ă

evacuezi oamenii, vezi s fie aten i când se strecoar prin ieşireaă ţ ă de salvare.

Cu un zâmbet for at:.ţ- Dar s nu ne leg m la cap înainte s ne doar !ă ă ă ăCând capacul inferior a fost deschis, Marshall începu s urce. Iă

s-a p rut c treptele alunec , dar poate c de vin erau mâinileă ă ă ă ă transpirate. Cineva îl sprijinea de picioare, el apuc strâns volanulă de deschidere şi ordon cu glas tare, f când s r sune interiorul:ă ă ă ă

- Ieşim la suprafa !ţăÎnv ase multe în ultimele minute; despre el însuşi, despreăţ

Gerrard şi chiar despre Buck, despre care abia acum aflase c eraă de fel din Wandsworth.

Auzi fluieratul strident al lui Gerrard şi Marshall începu să roteasc deasupra capului greul volan al capacului.ă


CAPITOLUL 11

ARMA SECRETĂ

Locotenentul Colin Buck îşi trase pe ochi cozorocul şepcii şi examina mâna: o sfer cu ghimpi ascu i i şi înc rcat cu mâl. Eraă ţ ţ ă ă chiar la extremitatea pupa a submarinului, partea cea mai îngustă a acestuia, şi cu spatele la turel . Buck se sim ea cu totul detaşat,ă ţ parc plutea deasupra m rii, f r nimic sub picioare.ă ă ă ă

Ce diminea superb ! Nici un nor pe cer, doar o gean deţă ă ă cea masca albastrul orizontului. O lume de vis, dup îngustimeaţă ă cocii, animat de permanentul duă -te-vino al matelo ilor, undeţ mereu eşti obligat s te lipeşti de pere i ca. S laşi pe al ii să ţ ă ţ ă treac sau s te apleci ca s p şeşti prin uşile etanşe, înguste şiă ă ă ă joase.

Purtând doar un şort murdar, un subofi er mecanic din echipaţ lui Frenzel înota lâng pup navei, în dreptul cârmelor orizont ale*ă ă în timp ce Buck îl urm rea cu privirea. Locotenentul conştient deă riscul întârzierii la suprafa în plin zi, era mai lucid ca oricând,ţă ă animat de dorin a fierbinte de a termina cu mâna aia blestemat .ţ ă

– Spune-mi, Rigby, cum se prezint ? Îl întreb pe subofi erulă ă ţ mecanic când acesta se urc pe puntea metalic .ă ă

Rigby se scutur şi oft :ă ă- Destul de prost, sir! Mare porc rie!ă– Ai putea face ceva?Subofi erul se aplec peste cap tul navei ar tând spre siajulţ ă ă ă

acesteia:


– Aşa cum mi-a i spus am urm rit dr cia de cablu începândţ ă ă din locul de unde este ag at de pup . Pareăţ ă -se c . Să -a înf şurat peă sub balast împrejurul cârmei orizontale din babord. Necazul este c să -a înf şurat teribil de strâns şi st întins la extremitatea pupei,ă ă trecând foarte apmap. Ele cârma submarinului.

Buck aprecie din ochi grosimea cablului şi se apleca asupra pupei înguste, aproape ascu it . Marea era atât de limpede, încâtţ ă se puteau distinge algele prinse de coc ş. arabescurile auriiă desenate de lumina solar în vârtejui elicei.ă

– Ai dreptate, Rigby. Mare porc rie!ăBuck se întoarse şi privi peste punte spre turela profilat înă

v zduh se vedeau evile Vierlingă ţ -ului, mitraliorii şi Marshall care urm rea mersul opera iei.ă ţ

Cu palmele în form de pâlnie, Buck strig ;ă ă– Cablul s-a înf şurat pe cârma orizontal , sir. Nu se poateă ă

t ia de pe punte, trebuie intrai sub ap .ă ă– Treaba nu-i uşoar ! Bomb ni Rigby v da i seama? Elicea ară ă ă ţ

putea cresta fesele celui ce ar încerca s se apropie!ăBuck continu cu voce tare;ă– Dac opri i maşinile, sir, cablul nu mai st întins şi mânaă ţ ă

ajunge la pupa.– Ai idee ce-i de f cut?ăCu un semn din ochi, astfel ca s fie v zut doar de Rigby,ă ă

Buck se l ud :ă ă– Am mai multe idei, sir!– F cum crezi c e mai bine. Spuneă ă -mi dac mai ai nevoie deă

ajutoare.Marshall s-a întors spre partea dinainte a pasaralei, cu p rulă

fluturat de briza uşoar .ăBuck privi la micul grup de matelo i ce trebuia sţ ă-l secondeze.– Şi acum, las pe noi! Patru din voi lua i nişte pr jini ca sţ ă ă

men ine i mina la distan . Subofi erul Rigby v va spune de peţ ţ ţă ţ ă punte ce ve i avea de f cut.ţ ă

Începu să-şi dezbrace c maşa.ă– Cablul, îl tai eu.Îşi scoase ceasul de la man şiă -l încredin a unui matelot:ţ- Ai grij de el lă -am câştigat la o partid de poker!ă


Se aflau la suprafa doar de zece minute, dar li se p reaţă ă mult vreme de când, împleticinduă -se, ieşiser la lumina soarelui.ă Preg teau pe punte sculele cleştele mare de t iat sârm şi oă ă ă parâm cu care să ă-l lege pe Buck de mijloc.

Încruntat, Rigby îl sf tuiaă– Fi i atent s nu v prind curentul elicei, sir. Sub o nav ca aţ ă ă ă ă

noastr , totdeauna se formeaz aşa ceva.ă ă– Am luat not şi voi avea grij !ă ăBuck îşi ajust ochelarii de scufundare şi se aşez peă ă

extremitatea pun ii. Metalul se înc lzise, dar era înc umed,ţ ă ă alunecos.

- Locotenentul se l s s alunece în ap ; marea i se p ru receă ă ă ă ă ca ghea a, 'un şoc dup c ldura soarelui. Re inânduţ ă ă ţ -şi respira ia,ţ Buck se scufund şi examina sârma groas , ghimpat , acoperită ă ă ă cu rugin şi alge şi sem nând cu cea din re elele tranşeeloră ă ţ r zboiului din 1914-1918, despre care b trânul Buck, tat l lui,ă ă ă vorbea cu un fel de stranie nostalgie. B trânul p strase amintireaă ă bombardamentelor sau nop ilor petrecute în tranşee, cu noroiţ pân la brâu. Murise câtva timp mai târziu, când Buck era foarteă tân r. Tot din cauza r zboiului, cu pl mânii mânca i de gazeleă ă ă ţ asfixiante. Buck şi-l amintea tuşind în micul dormitor din spatele casei. Tuşea continuu, ziua şi noaptea. Dar când a încetat să tuşeasc , t cerea a devenit mai ap s toare decât tusea.ă ă ă ă

Buck a ieşit la suprafa şi îşi ridic ochelarii de scufundare peţă ă frunte.

– Nu-i nimic de f cut cu sculele astea. Spune i şefului mecanică ţ să-mi trimit un cleşte de t iat sârm ac ionat electric! Şi cât maiă ă ă ţ repede!

Privi în sus, spre cer; era tentat s se dep rteze înot de cocaă ă submarinului pân departe, tot mai departe.ă

L-a auzit pe Marshall vorbind cu matelotul care ducea mesajul. Un om de treab , acest Marshall! Cu totul deosebit de anumi iă ţ înfumura i întâlni i la început, dup ce sţ ţ ă -a angajat ca voluntar în Royal Navy. Luase aceast decizie ca s scape de Wandsworth, cuă ă casele lui murdare şi aglomerate, cu veşnicile certuri între cumetre şi smiorc ielile puştilor. Sâmb ta seara, ieşind din cârciuma,. Capiiă ă de familie" vomitau pe uli e, se întorceau be i acas şi îşi b teauţ ţ ă ă nevestele. Soseau poli iştii de la postul din Lavender Hili şi îl luauţ


pe sus pe be iv. Glumind, dar cu man forte. "De ce faci atâtaţ ă t r boi, b trâne?" şi urmau câteva înjur turi şi individul îşi terminaă ă ă ă noaptea la postul de poli ie.ţ

Ca s evadeze din acest mod de existen , Buck nu g siseă ţă ă decât o singur cale angajare temporar în Royal Navy. Devenit laă ă moartea tat lui s u singurul sus in tor al familiei, lucrase mai întâiă ă ţ ă în acel oribil, garaj din strad Battersea High. Patronul, o mareă puşlama. Demonta automobile furate şi le vindea c pieseă detaşate sau recondi iona maşini întregi şi le repunea în circuit, înţ afara Londrei, cu numere false. Dar Buck nu avea de ales era greu de g sit o slujb şi, pe lâng mama sa, mai avea de între inut treiă ă ă ţ surori.

A început actualul r zboi ca torpilor brevetat. Cu toate c îşiă ă f cuse ucenicia pe nave de tipuri demult reformate şi cu instructoriă a c ror majoritate nuă -şi mai îmbog iser cunoştin ele de la primulăţ ă ţ r zboi mondial, el a avansat mai repede decât al i colegi. Înă ţ nenorocitul la de garaj, înv ase totuşi multe lucruri s nu seă ăţ ă amestece^ unde nu-i fierbea oala, ceea ce era deseori foarte util, şi, mai ales. Înv ase s se descurce cu un circuit electric şiăţ ă -cum s produc c ldur şi energie. Toate acestea iă ă ă ă -au folosit ca s seă eviden ieze fa de al i tineri, chiar mai instrui i decât el.ţ ţă ţ ţ

Avea acum dou zeci şi opt de ani şi de la vârsta de dou zeciă ă de ani devenise patron, proprietar al acelui garaj care îl aştepta şi la care se va întoarce într-o zi, dac între timp nu va fi distrus deă bombardamente.

În marin , avusese ini ial o via dur admis ofi er cu titluă ţ ţă ă ţ temporar, el fusese inta ostilit ii abia scutise a unor ofi eri deţ ăţ ţ carier , plini de ei. Dispre ul lor nu la demobilizat, ba, din contr , aă ţ ă reac ionat cu insolen a deliberat , numai ca s arate c e capabilţ ţ ă ă ă s r spund şi s se distreze pe seama mutrelor lor ofensate.ă ă ă ă

Toate acestea i se p reau tare departe; ast zi mul i ofi eri deă ă ţ ţ marin erau oameni ca el, sau proveneau din simpli matelo iă ţ profesionişti dinainte de r zboi. Ceilal i, neadapta i, se retr geauă ţ ţ ă în cochilia lor Buck nu se putea opri de a zâmbi „sau erau înainta iţ în grad, ca gogoaşa ceea ce Simeon", gândi el.

Din fericire, mai existau tipi de felul lui Marshall. Cu aceştia merita s te încurci. Dealtminteri, recunoştea c pe submarine eraă ă ceva mai deosebit ca pe alte nave. Pe submarine, nu aveai timp să


te plictiseşti, cel pu in el. Ba, câteodat , se întreba dac va mai fiţ ă ă în stare s se reântoarc la garajul s u...ă ă ă

Matelotul trimis dup cleşte îi strig :ă ă– Se preg teşte cleştele, sir! Înc nu este gata! Rigby mârâi:ă ă– Sper s nu fie prea târziu!ăGândurile lui Buck se reântoarser la o cârcium din Sco ia.ă ă ţ

Straşnic muiere, cea deă -acolo! O partener demn de el. Laă ă plecarea lui, ea plângea ciudat! Nu se aşteptase la aşa ceva.

Li auzi pe Warwick strigând ceva tunarilor s i. Probabil că ă tân rul nici nu cunoscuse vreo femeie pân acum. Se vedea cât deă ă colo! Buck încerc să ă-şi reaminteasc prima sa cucerire: oare peă când era ia şcoal ? Sau când pastorul organizase o excursie laă Brighton! Ridic din umeri şi îşi scutur pic turile de ap de peă ă ă ă trup. O să-i aleag el o femeie tân r ului Warwick! Una pe cinste,ă ă priceput !ă

– Iat c soseşte instrumentul, sir, spuse Rigby.ă ăDoi matelo i, cu cablul electric târâş în urma lor, aduceau laţ

pupa masivul cleşte, sem nând cu un cap de monstru din poveşti.ă Buck se aplec pentru a examina mai bine elicea: era foarteă aproape, o mic neaten ie şi să ţ -a terminat cu el!

– Aten ie la picioare, sir! Îi spuse Rigby îngrijorat. Punânduţ -şi ochelarii de scufundare, Buck îi replic ;ă

– Ştiu cât sunt de nepre uite picioarele şi oţ s am grij de ele!ă ăDeşi tot îngrijorat, Rigby zâmbi şi ripost în glum ;ă ă– Dac le pierde i, am s cer şefului s v confec ioneze înă ţ ă ă ă ţ

atelierul s u altele. Nici o femeie nu va sesiza diferen a!ă ţDar Buck s rise deja în ap ; Rigby îi mai recomanda;ă ă– ine iŢ ţ -v solid de ă saul de sigurană ţă59 şi aten ie la cablu!ţDe la locul s u. la partea dinainte a pasarelei, Marshall v zuă ă

cum dispare sub ap capul lui Buck şi se aştepta s aud uruitulă ă ă cleştelui în ac iune. Dar nu sţ -a auzit nimic. De o utilitate incontestabil , instrumentul figura în inventarul majorit ii U-ă ăţBoot-urilor. Permitea unui scafandru s lucreze pe punte - în timpă ce coca era sub apa - pentru a t ia plasele antisubmarin şiă estacadele de la intrarea porturilor.

– Cât timp îi va trebui Iui Buck? Întreb Warwick.ă

59 Parâm cu care se asigur un marinar ce lucreaz în o: îtenorul bordajului,. Cap tul liber fiind fixat laă ă ă ă bord.


– O jum tate de or , r spunse Marshall; poate mai mult, greuă ă ă de precizat.

Cu tot pericolul opera iei, era bucuros c Buck se oferise.; nuţ ă ştia care altul ar mai fi fost în stare s-o execute... Se întoarse, Warwick îi transmitea un mesaj;

– De la postul central, sir, ecouri care se deplaseaz rapid laă unu-cinci-zero. Se apropie.

Marshall se precipit în spatele pasarelei şi îşi îndreptă ă binoclul spre mare. Pe m sur ce soarele se ridica, cea a deveneaă ă ţ mai dens , ascundea linia întunecat a orizontului.ă ă

– Urm ri i cu aten ie! Poate c se îndep rteaz ...ă ţ ţ ă ă ă– Ce facem cu locotenentul Buck, sir? Să-l previn? Întrebă

Warwick.– Nicidecum; inutil să-l distragem de la treaba lui. Are destule

pe cap!– F r porc ria asta, sârv neă ă ă -am fi v zut linişti i de drum!ă ţMarshall nu a r spuns. Dac U-Bootă ă -ul n-ar fi intrat în

irnersiune ca s scape de distrug toare, probabil c mâna lă ă ă -ar fi lovit în plin în loc s se fi ag at doar cu cablul de el.ă ăţ

– Spune postului central s m in la curent cu ecourile!ă ă ţ ăIl v zu pe Buck ieşind din ap ling balast; sufl din greu şi îşiă ă ă ă

scutur capul ca un câine ud.ăMarshall se întreba ce s fac , dac aceast navă ă ă ă ă

necunoscut îi repereaz ? Aproape sigur, era vorba de ună ă distrug tor englez s u american. Ocupa i cu reâmbarcareaă ă ţ trupelor din Africa de Nord, probabil c nem ii nu mai aveauă ţ bastimente în zon . S intre în imersiune cu mâna la remorc ? Niciă ă ă gând. Nu-numai c blestemata asta de maşin rie ar încurcaă ă mişc rile submarinului, dar o lansare de grenade la adâncime,ă chiar mai pu in apropiat , ar faceţ ă -o s explodeze. În asemeneaă caz, U-Boot-ul risca s i se amputeze toat partea anterioar .ă ă ă Atunci? S r mân pe loc şi s încerce a comunica cu acea nav ?ă ă ă ă ă Nici un comandant de distrug tor englez nu ar fi l sat s se piardă ă ă ă ocazia U-192 nu era trecut în registrele lor şi orice submarin german la suprafa reprezenta o linie care nu trebuia cru at . I-aţă ţ ă trecut prin cap ideea de recurge la învelişul de camuflaj care îi ascundea aspectul german. Dar nici asta nu prezenta suficiente garan ii persista riscul unei neân elegeri, iar cablul minei era clarţ ţ


vizibil, putând provoca suspiciuni. Apoi, o zdruncin tur cât deă ă mic , o încetinire de vitez neaşteptat putea provoca o"ciocnireă ă ă cu mâna, sau, în orice caz, îl putea împinge pe Buck în vârtejul aripilor elicei.

Ascultând la portavoce, Warwick repeta cele auzite.– Ecouri regulate, sir, tot la unu-cinci-zero. Continu s seă ă

apropie. Distan a aproximativ , dou sprezece mii de yarzi. Şi suntţ ă ă dou nave, sir; Speke crede c sunt distrug toare.ă ă ă

Marshall îşi frec b rbia. C uta să ă ă ă-şi imagineze harta, drumul.de urmat, apropierea de coasta Siciliei. Erau tot cele două distrug toare pe care. Le mai z rise? Îşi goni întrebarea din minteă ă acelea sau altele, n-avea importan !ţă

– Sir, anun un om de veghe, locotenentul Buck a intrat dinţă nou sub ap . A cincea oar !ă ă

Marshall privi la periscopul principal ridicat la m mum, cuă obiectivul dirijat spre pupa tribord. Acum lucrurile se vor precipita.

– Spune-i semnalizatorului s urce la pasarel ; probabil vomă ă avea ceva de transmis.

Blythe ap ru aproape imediat. Surprins de str lucireaă ă soarelui, cu ochii întredeschişi doar ca dou mici feă nte orizontale, privea mina.

– P cat c " nu putem deschide focul asupra ei! Dup uri oftat.ă ă ă– E prea aproape, lua-o-ar dracu!Marshall privi în gol. Se gândea la Bill Wade, la sfârşitul lui,

explozia brusc , apa n v lind în nav , oamenii r sturna i unulă ă ă ă ă ţ peste altul, c utând s . se ridice spre plafon, cu figuriă ă schimonosite de spaim şi în timp ce coca plonja spre fund, gurileă se c scau, încercau s aspire o ultim înghi itur de aer...ă ă ă ţ ă

Foarte distinct, la cel lalt cap al pasarelei se auzi întră -o portavoce glasul lui Gerrard;

– Postul central c tre pasarel : nav în vedere, relevmentă ă ă prova verde unu-patru-cinci..

– O v d, sir! Strig un om de veghe cu binoclul la ochi.ă ăEra aplecat, ca un vân tor observând apropierea victimei.ăMarshall aştepta, inânduţ -şi respira ia; distingea o masţ ă

cenuşie înv luit în cea a orizontului. Estompat , dar nu existaă ă ţ ă îndoial . ă


- Când ne vor z ri, murmur Warwick printre din i, o s tragă ă ţ ă ă în noi c la fasole!ă

Marshall continua s observe cu binoclul zona unde aflau celeă dou nave care avansau, probabil una în urma celeilalte. Poate că ă reperaser prezen a U-Bootă ţ -ului cu noile radiolocatoare instalate de curând pe unele nave..

A remarcat c , de câteva momente, Rigby nu înceta de aă -l privi din dreapta pupei; nu trebuia s fii un geniu ca s ghiceşti că ă ă se întâmpl „ceva" îi strig lui Warwick:ă ă

– Mergi şi vezi ce se întâmpl ! Îl prinse îns de un bra .ă ă ţ– Încet î Nu provoca prea mult agita ie!ă ţ– Au deschis focul, sir! Strig Blythe.ăLa orizont, cea a se învolbura, ca fumul tunurilor din. Picturileţ

reprezentând b t lii navale din secolul al XVIII-ă ă lea. Câteva secunde mai târziu, Marshall auzi bubuitul tunurilor şi observ dou jerbeă ă de ap gemene ridicânduă -se spre v zduh, exact pe axaă submarinului, dar destul de departe. A sim it o slab s ltare aţ ă ă navei, în momentul dublei explozii.

– Prea lung tirul, spuse el, dar îi vor corecta..L s în jos binoclul şi îi şterse lentilele. Când privi din nou,ă ă

dou largi cercuri de spum marcau locul unde proiectileleă ă disp ruser în mare.ă ă

– Dou lovituri deodat , spuse Blythe la urm toarea sul v , neă ă ă ă vor încadra!

Marshall îşi imagin pe comandantul distrug torului care, înă ă acel minut, primea raportul ofi erilor de tir un U-Boot la suprafa ,ţ ţă n-a intrat în imersiune, deci este avariat. Ce noroc pentru cele dou distrug toare! În luni întregi de lupte înverşunate, v zuseră ă ă ă multe nave engleze incendiate de submarinele germane şi salvaser supravie uitori înlemni i ele spaim . Era ocazia. S seă ţ ţ ă ă r zbune.ă

Scrâşnind din din i, Marshall îşi spunea c , în locul lor; nici elţ ă nu ar fi gândit altfel.

Din apa albastr a m rii au mai âşnit dou gheizere: auă ă ţ ă r mas un moment ca suspendate în lumina soarelui, nişteă str lucitoare perdele de cristal, apoi au c zut încet, parc cuă ă ă regret. Erau mai aproape de submarin deffit precedentele, la mai pu in decât o jum tate de mil . Distrug toarele goneau pe mare,ţ ă ă ă


ca nişte adev ra i pur-sânge, Marshall fusese locotenent pe o navă ţ ă de acel tip. Era în timp de pace, dar avusese ocazia s cunoască ă de ce era în stare.

Warwick revenea, tr gânduă -şi sufletul:– Aproape a terminat, sir.; mai sunt de t iat dou sau trei fireă ă

de cablu şi va putea trage de cap tul eliberat ca s degajezeă ă cârma orizontal .ă

Tres ri c ci proiectile au explodat în mare, foarte departe unulă ă de altul, dar mai aproape de submarin.

– Şi când te gândeşti c tocmai ai noştri in neap rat s neă ţ ă ă dea la fund, murmur Blythe.ă

Trase o înjur tur , aşteptând urm toarea pereche de exploziiă ă ă de ast dat , corpul submarinului să ă -a cutremurat serios.

– Nu prea e-n regul ! Coment mai departe Blythe.ă ăMarshall l s binoclul să ă ă-i atârne pe piept era o nebunie să

mai insiste c ci precizia tirului distrug toarelor se ameliora şi,ă ă dintr-un minut într-altul mina putea exploda. Ar fi fost omorâ iţ degeaba. Aşa c se adres lui Blythe;ă ă

– Preg teşteă -te! O s încerc m s semnaliz m ca s ne facemă ă ă ă ă recunoscu i.ţ

Blythe plec dup lampa de semnalizare şi Marshall privi dină ă nou cu binoclul la distrug toare; acum erau perfect vizibile.ă Distrug torul din capul forma iei, ui otrava s puternic , p rea oă ţ ă ă ă secer toare t ind spice întră ă -un lan de grâu. S-au v zut mai multeă fulger ri alo tunurilor apoi să -a auzit şuieratul proiectilelor c zute înă maro la o distan de submarin de mai pu iftde patru cabluri.ţă ţ Prima nav îşi modificase uşor drumul şi se dirija direct spre pupaă submarinului. Cu cele dou tunuri tr gând simultan îl puteaă ă încadra imediat. Iar dac Marshall se hot ra s intre în imersiune,ă ă ă distrug torul era. În m sur să ă ă ă-l atace cu grenade antisubmarin.

– Un avion, sir! Strig brusc un om. de veghe "a hi bord prova!ăAparatul se deplasa teribil de încet şi, str lucind m,: oare, încă ă

nu putea fi identificat. Marshall auzi cum Vierling-ul era pivotat. Atac aerian! Asta mai lipsea!

– Este un avion german, sir! Raport precipitat Warwick, ună Dornier 17Z, vine direct spre noi.

Continu , ca şi cum gândea cu glas tare;ă


– Ei dr cie! Credeam c au renun at la aceste, "creioaneă ă ţ zbur toare"!ă

Marshall urm rea cu binoclul evolu ia aparatului. Deşi se aflaă ţ Ia vreo patru mile distan , îl recunoştea uşor dup profilul luiţă ă lunguie . Era bine aleas porecla de "creion zbur tor". Acesteţ ă ă Dornier-urî, bombardiere bimotoare, executaser ceaă -mai mare parte din ac iunile lui ţ Luftwaffe60 când trupele hitleriste au început s invadeze rile aliate; încete şi putând înc rca un num r limitată ţă ă ă de bombe, ast zi nu mai jucau decât un rol minor în lupteleă devenite mult mai sofisticate. Involuntar, Marshall se curb , cândă alte dou obuze au c zut în mare, dintre care unul nu prea departeă ă de submarin.

Blythe înjura ;– Nu merge dr covenia asta de lampa de semnalizare, sir!ăWarwick interveni, explicând;– Am uitat ceva! Tocmai pe circuitul l mpii este branşată

cleştele de t iat sârm . Cu celelalte circuite nu se putea ajungeă ă pân la pupa.ă

Blythe ridic din umeri:ă- Abea acum îmi spui!Marshall urm rea, "creionul zbur tor" care trecea înă ă

apropierea U-Boot-ului. Între cele dou cercuri provocate deă învârtirea elicelor se vedeau crucile negre pe fuzelaj şi pe aripi, precum şi lucirea botului din plastic transparent incasabil.

Pilotul cânt rise just situa ia imobilizat la suprafa , ună ţ ţă submarin german era atacat de dou distrug toare inamice;ă ă trebuia să-l ajute cum putea mai bine.

Pivotând încet, Vierling-ul prinse Dornier-ul în linia de vizare.– Nu trage i! Strig Marshall; o s avem timp s ne r fuim cuţ ă ă ă ă

el!– Nu prea cred, sir, spuse calm Blythe; cu puterea lor de foc,

distrug toarele vor face praf juc ria asia de Dornier în mai pu ină ă ţ de dou secunde!ă

Cu trapele larg deschise pentru lansarea bombelor, Dornier-ul descria un arc de cerc deasupra submarinului, cu mitralierele preg tite ca s atace distrug toarele, apoi lu în l ime. Curând, înă ă ă ă ă ţ jurul avionului cerul se pres r u colaci de fum brun închis. „Nuă ă

60 For ele aeriene germane.ţ


era cazul s atace cu armele sale cu b taie scurt ", gândiă ă ă Marshall, Pentru ca un distrug tor navigând în Mediterana să ă poat supravie ui, trebuia s fie formidabil echipat, o adev rată ţ ă ă ă platform de tir plutitoare. Dup cât p rea, bombardierul se for aă ă ă ţ din greu s se înal e.ă ţ

De la pupa, s-a auzit o voce strigând:– Cablul a fost t iat, sir!ăMarshall privi mâna se îndep rta rostogolinduă -se, în timp ce

Buck era ridicat pe punte de ajutoarele lui. În mâinile mânjite cu mâl inea masivul cleşte electric şi p rea teribil de extenuat.ţ ă

– La posturile de imersiune!Mai explod înc un proiectil, foarte aproape. Dac nu ap reaă ă ă ă

Dornier-ul, f r îndoial , acesta şiă ă ă -ar fi atins obiectivul.Oamenii se îngr m deau s coboare ducând cu ei unelte şiă ă ă

materiale. Mitraliorii îşi demontau armele de pe trepiede. Doar servan ii Vierlingţ -ului nu se mişcau.

Observând Dornierul, Marshall avu impresia c acesta,ă planeaz " întră -un mod curios. Crezu c fusese atins de schije.ă Probabil c pilotul german şi echipajul respectiv se sacrificaseră ă pentru a da r gaz U-Bootă -ului. S scape. Acum, distrug toareleă ă erau destul de aproape şi urmau deschid un atac cu grenade. Cuă viteza lor de aproximativ treizeci de noduri, în timp ce submarinul abia dac reuşea s fac sub ap nou noduri, era sigur c ataculă ă ă ă ă ă cu grenade îşi atingea inta. Cu condi ia ca...ţ ţ

Cu mirare, Marshall observ un proiectil care se desprindea deă pântecul Dornier-ului, sclipind în lumina soarelui.

Dornier-ul şi-a pierdut cump tul, spuse Blythe; nuă -i cazul să-i reproş m ceva. Dar bomba va c dea prea departe şi nu va reuşiă ă nici să-i sperie pe cei de pe distrug toare!ă

Sus inut de doi matelo i, Buck se apropia de turel ; trapul îiţ ţ ă era plin de r ni sângerânde t ieturi, unele din cauza cabluluiă ă minei, altele din cauza asperit ilor de pe corpul submarinului.ăţ

– Echipa Vierling-ului s coboare!ăMarshall sim i trecând pe deasupra unda de şoc a unui neţ

proiectil. Sigur, urm torul va atinge puntea. Strig ;ă ă– Toat lumea jos! Imersiune! Irnersiune! Imediat! Dară

Warwick îl apuc de bra , ar tânduă ţ ă -i ceva;


– Privi i, sir! Bomba aceea! Nuţ -i posibil î Exclam , completă înnebunit.

– Urm reşte distrug torul! Se arunc asupra lui! Cu binoclul,ă ă ă Marshall c uta bomba pe suprafa a apei.ă ţ

Când a descoperit-o tocmai izbea distrug torul în spateleă pun ii de comand . A âşnit un fulger formidabil, în v zduh sţ ă ţ ă -a ridicat o coloan groas de fum şi, sub «ochii îngrozi i ai luiă ă ţ Marshall distrug torul, aflat în plin atac, începu a se roti ca oă pas re, continuând, pe baza vitezei doă -bmdite, s br zdeze mareaă ă ca un imens fier de plug.

În timp ce U-Boot-ul s lta din cauza şocului cauzat de ultimulă proiectil, Marshall deveni martorul unui spectacol de neânchipuit. Al doilea distrug tor a virat scurt ca s nu dea peste nava atins şiă ă ă tr gea cu toate tunurile asupra Dornieră -ului care se îndep rta laă nord, spre coast . Şi el fusese lovit, unul din motoare l sa în urmă ă ă o lung dâr neagr .ă ă ă

Marshall coborî pe scara pasarelei şi închise capacul superior valurile m rii începuser asaltul turelei..ă ă

– R mânem la adâncime periscopic , Secundule! ordon el.ă ă ăDup lamina soarelui;, ochii i să -au acomodai greu cu lumina

din postul central.– O nav naufragiaz dincolo de pup noastr , siră ă ă ăOperatorul ASDIC anun ase foarte calm; f r îndoiala, încţ ă ă ă

nu-şi d dea seama de ce se întâmpl ..ă ă– Suntem la adâncime periscopic , sir.ăMarshall privi în jur pe figuri se citea o maxim tensiuneă

nervoas .ă– Încet înainte!În picioare, ling masa cu h r i, Cowan p rea c nu seă ă ţ ă ă

mişcase...– A fost o nav englez , îi spuse Marshall.ă ăCu vorbe r spicate; c zând ca nişte pietre, el continu ;ă ă ă– Scufundat cu una din acele bombe teleghidate, pretinseă

ultrasecrete. Într-o jum tate de minut, lansat de un vechiă ă bombardier care abia reuşea s se târasc cu dou sute de mileă ă ă pe or ..ă

Ordon s se ridice periscopul şi ad ug cu voce amar ;ă ă ă ă ă– Priveşte şi dumneata!


Cu aceeaşi voce neutr , Speke anun a:ă ţ– Nava se scufund , sir !ăCu tot zbârnâitul produs de motoarele şi ventilatoarele

submarinului, s-a auzit scrâşnetul pl cilor de o el care se sf râmauă ţ ă în buc i, în timp ce distrug torul se precipit spre fund. Cu oăţ ă ă vitez care nu permitea vreo speran c ar exista supravie uitori.ă ţă ă ţ

Marshall lu locul lui Cowan la periscop şi inspect îndelungă ă marea dincolo de pup . Nu mai era decât un singur distrug toră ă acolo unde, cu câteva momente înainte, erau dou ,. Oprise ca să ă ia la bord b rcile de salvare lansate pentru eventualiiă supravie uitori. Nici un semn despre Dornier, salvatorul. U-ţBoot-ului; îl salvase, f r s ştie c în realitate cru ase un inamică ă ă ă ţ care avea s aduc mari pagube germanilor. Probabil şi Dornieră ă -ul c zuse în mare, la câteva mile distan .ă ţă

– Jos periscopul! Relu m drumul la aceeaşi adâncime!ă Marshall aştept un moment: ştia c tot calmul straniu ce reuşiseă ă să-l p streze atâta vreme, nu va întârzia să ă-l p r seasc , l sânduă ă ă ă -l f r ap rare.ă ă ă

– Deschide i por ile etanşe; liber de la posturile de imersiune!ţ ţDup un schimb de priviri cu Gerrard, Marshall ieşi repede dină

postul central şi se îndrept spre careu. Ce se petrecea cu el? Deă ce îşi sim ea inima ca de piatr ? De ce nuţ ă -l mai impresiona nimic?

În careu, r sturnat pe un scaun, cu ochii închişi, Buck primeaă îngrijiri de la Churchill, care, cu un tampon de tifon în mân , îiă pansa cu aten ie o duzin de r ni; Marshall lu el tamponul şiţ ă ă ă continu pansarea um rului lui Buck.ă ă

– Un whisky pentru Mr. Buck, Churchill! Auzind vocea comandantului, Buck deschise ochii:

– Whisky, sir? Dar poate c mai este nevoie de mine şi trebuieă s am mintea clar !ă ă

– Totdeauna avem nevoie de dumneata! Churchill îi prezentă ofi erului torpilor un pahar plin ochi.ţ

– Şi eu, şi to i ceilal i avem nevoie de dumneata! Şi voi aveaţ ţ grij s fii recompensat pentru ceea ce ai realizat.ă ă

Buck privi mirat spre Marshall; nu prea ştia ce s spun :ă ă– Este de ajuns paharul cu whisky, sir!Marshall recomand lui Churchill s aib grij de Buck şi seă ă ă ă

întoarse în postul central, direct la masa cu h r i. Cowan era totă ţ


acolo, ca şi numeroşi matelo i care nu se gr beau s serveascţ ă ă ă masa. To i erau t cu i. Examinând conturul coastei italiene,ţ ă ţ Marshall revedea în minte distrug torul r sturnânduă ă -se. Simeon precizase c misiunea lor era important , dar nu b nuise nici peă ă ă jum tate în senin tatea ei. Nu numai c germanii posedau armaă ă ă noua, clar începeau chiar s-o utilizeze. Şi aceast arm puteaă ă nimici orice încercare de debarcare amfibie dup tipicul obişnuit.ă

Marshall f cu dou mici semne cu creionul pe hart şiă ă ă -i spuse lui Devereaux;

– Calculeaz drumul, inând seam de aceste modific ri!ă ţ ă ă Pasagerii pe care îi c ut m, trebuie să ă ă-i îmbarc m repede şi de laă prima încercare nu poate exista o a doua! S-a în eles?ţ

Devereaux înghi i în sec;ţ– S ne apropiem aşa mult de coast ? Îmi cere i prea mult,ă ă ţ

sir!– Nu- i cer nimic, replic Marshall, î i spun doar ce trebuie sţ ă ţ ă

faci!Îi veni în minte tân ra francez , expus la. Mari pericoleă ă ă

pentru a recupera un personaj care o tr dase şi pe ea, şi propriaă lui patrie. Ad ug scurt;ă ă

– Opera ia va reuşi, neap rat!ţ ăSe gândea la acel Travis. R zboiul producea situa ii cuă ţ

adev rat absurde trebuia dus în Anglia un englez, unul careă -şi tr dase ara şi urma s fie interogat; în timp ce un pilot germană ţ ă împiedicase c Marshall şi echipajul lui s fie omorâ i de proiectileă ă ţ engleze!

F r s adauge un cuvânt, se întoarse pe c lcâie şi merse înă ă ă ă cabina sa.

Când Browning - Gur Mare şi Statul s u major au repus înă ă func iune U-Sootţ -ul capturat, nu aveau decât o vag idee de ceeaă ce declanşau. Marshall se aşez la micul s u birou şi îşi deschiseă ă jurnalul de bord. Spera c aceleaşi creiere" vor şti s termine ceeaă ă ce începuser .ă

* * *


În aerul jilav şi st tut ai careului, to i ofi erii erau aduna i înă ţ ţ ţ jurul lui Marshall, în picioare ca şi ei, în fa a une. H r i desf şuratţ ă ţ ă ă pe mas . Din timp în timp, din plafonul piturat contra condens riiă ă c deau totuşi pic turi de ap .ă ă ă

To i se îngr m deau în jur, respirând greu şi privind la hartaţ ă ă br zdat de semnele creionului cu care se f cuser calculele.ă ă ă ă

Cu un raportor, Marshall lovi repetat un punct precis de pe hart :ă

– Ne afl m aici.ăObserv c Cowan şi cei doi înso itori îl priveau t cu i.ă ă ţ ă ţ– În golful Gaeta. Raportorul se deplas încet.ă– Napoli este aici, la şaizeci de mile sud-est de pozi ia noastrţ ă

şi noi ne afl m cam la trei mile sud de Capul Circeo.ăCowan aprob cu un gest şi spuse;ă– Cred c cunosc locul; foarte aproape de coast sunt ruineleă ă

unei mân stiri de care apar ineau alt dat câteva sate din zonaă ţ ă ă mlaştinilor Pontine din centrul Italiei.

Ar t cu un deget pe hart :ă ă ă– Dac totul merge bine, cei pe care îi c ut m vor fi aici.ă ă ăDup o t cere de câteva secunde, Marshall întreb ;ă ă ă– Nu crezi c ar fi bine s ne mai dai şi alte informa ii careă ă ţ

ne-ar interesa?– Aglomera ia ceva mai important şi mai apropiat esteţ ă ă

Terracina, ar t Cowan cu degetul pe hart ; cam la zece mile laă ă ă est de locul stabilit. Alt dat , acolo nu erau decât câteva posturiă ă de paz italiene. Dar timpurile să -au schimbat şi probabil c nem iiă ţ au trimis şi acolo trupe blindaje de la Napoli. O s vedem!ă

Marshall gândi, scrâşnind din din i " O s vedem! Totul pareţ ă aşa simplu".

Îşi privi ofi erii unul dup altul cu figura tras şi ochii înfunda iţ ă ă ţ în orbite, înf işarea lui Buck amintea c , cu patruzeci şi opt de oreăţ ă înainte, dusese o lupt grea, epuizanta pentru a sc pa submarinulă ă de min . Acum ascult , atent şi grav la vorbele lui Cowan.ă ă Devereaux p rea foarte calm, deşi avusese mult de furc , timp deă ă dou zile şi jum tate de când cu episodul minei nu încetase de aă ă calcula noi drumuri. Dup ce.au trecut de golful Napoli, U-Bootă -ul executase un mare ocol pentru a evita dou grupe de mici Insuleă


în vecin tatea c rora, dup rapoartele serviciilor de spionaj,ă ă ă inamicul instalase pe fundul m rii aparate de detectare aă submarinelor. Chiar dac informa ia era fals au socotit c nu eraă ţ ă ă cazul s se expun la riscuri inutile. De mai multe ori, submarinul aă ă fost obligat s intre în imersiune pentru a se feri de recunoaşterileă aeriene sau navale. Cu toate dificult ile, continuaser s urceăţ ă ă orbeşte de-a lungul coastei italiene, neutilizând periscopul de atunci când trebuia neap rat s se determine pozi ia sa... cândă ă ţ ASDIC-ul înregistra un ecou neidentificat.

Sosise momentul s joace ultimul act al piesei semnele şiă graficele de pe hart deveneau nisip şi stânci, iar rapoarteleă serviciului secret, salve de artilerie şi lupte corp la corp.

Adresându-se lui Cowan, Marshall relu ;ă– Pentru coborârea la rm, ve i primi instruc iuni de laţă ţ ţ

Secund.Îi spuse lui Gerrard;– Ieşim la suprafa peste cincisprezece minute.. Dac totulţă ă

pare liniştit o s ne apropiem cât mai mult de coast , pândindă ă semnalul convenit. Atunci, şi numai atunci, vom deschide capacul punte prova şi vom l sa barca la ap . Alte întreb ri?ă ă ă

Cowan neg din cap şi îşi scoase din centur un mare pistolă ă automat:

– Din partea mea, nici una. Înso itorii lui p reau şi ei l muri i.ţ ă ă ţ– Dac semnalul este cel convenit, spuse Gerrard, am putea,ă

sir, s aşez m nava cu prova spre larg, pentru cazul când am fiă ă nevoi i sţ -o ştergem repede. Altminteri, cum ne afl m la adâncimiă mici de ap , vom avea nevoie de mult timp ca s facem manevraă ă şi va fi o manevr la suprafa .ă ţă

Vorbise hot rât, dar foarte repede, ca şi cum se aştepta s fieă ă întrerupt.

– Imposibil, replic . Marshall; dac se deschide focul de peă ă coast , nă -am putea riposta ca s ne acoperim oamenii. Vom c utaă ă s ne aşez m paralel cu rmul.ă ă ţă

Zâmbind, ad ug ;ă ă- Între dou rele... Buck se îndrept spre uş ;ă ă ă- M duc la prova ca s verific starea b rcii pneumatice, sir.ă ă ăSe adres celor trei pasageri ă- V urez noroc! Sper c ve i sc pa teferi!ă ă ţ ă


Ventilatoarele erau oprite pentru a evita zgomotul, atmosfera devenise în buşitoare şi to i transpirau. În lumina g lbuie, figurileă ţ ă p reau palide parc de spaim .ă ă ă

– Cred c neă -am gândit la toate, spuse Marshall, încurajator; aşadar, s începem!ă

L-au urmat în postul central. În timp ce Gerrard proceda la unele controale cu Frenzel şi oamenii de cart, Warwick îşi alinia echipa de tunari în ordine sub turel , la piciorul sc rii. Vorbeauă ă pu in, cu voce joas , to i erau îngrijora i.ţ ă ţ ţ

Marshall se apropie de Devereaux care cauta o hart nou .ă ă– Ai f cut o treab bun , cu variantele dumitale! ă ă ă Ofi erul cu naviga ia reuşi s surâd , deşi inea creionul întreţ ţ ă ă ţ

din i fericit de aprecierea comandantului sau bucii ros c acestaţ ă preluase, aşa cum gândea el, r spunderea urm toarei faze aă ă opera iei.ţ

Cowan anun c merge la prova şi ieşi cu cei doi înso itori.ţă ă ţ Marshall îşi privi ceasul, apoi îl controla cu cel din perete.

– Gata, Secundule!Ochii lui Gerrard str lucir în penumbr ; ă ă ă- Gata, sir.– Dac suntem întâmpina i cu alai, relu calm Marshall oă ţ ă

ştergem spre larg cu toat viteza! Ar fi cu totul inutil s insist m înă ă ă asemenea situa ii.ţ

Merse la scar :ă– Deschide i capacul inferior!ţExamina micul grup de oameni, asigurându-se c erau înşirui iă ţ

în ordinea prev zut pentru ieşire pe punte. ă ă- Este momentul convenit, sir! - Foarte bine.Merse la periscop şi aştept ca ocularul să ă-i ajung la nivelulă

ochilor. Sim ea transpira ia curgânduţ ţ -i de-a lungul şirei spin rii şiă mâinile umede îi alunecau pe manete. Şi-a concentrat aten iaţ asupra imaginii t cute ce ap rea: câteva stele, dâre de spum înă ă ă jurul periscopului şi, foarte departe, la distan de mai multe mile,ţă o minuscul lumin în întuneric.ă ă

Devereaux supraveghea inelul gradat de aram din jurulă periscopului, spunând cu-voce joas :ă


– Relevmentul corespunde sir; lumin este o geamandură ă temporar pe care italienii au fixată -o acum câteva luni.

Râzând înfundat:- Relevementul este perfect identic. - Jos periscopul!Apoi. Marshall privi la Devereaux:– Sunt sigur c niciodat nu ai greşit calculele. P şind spreă ă ă

scar :ă– La suprafa , Secundule! Începem!ţăCa totdeauna zgomotele ieşirii la suprafa i sţă -au p rută

interminabile, asurzitoare, iar atunci când paşii lui şi ai lui Warwick r sunar pe gr tarul alunecos al pasarelei iă ă ă -a fost team că ă manevr va fi sesizat de inamic, deşi ştia c zgomotul unuiă ă ă submarin ce iese la suprafa nu este auzit dincolo de o jum tateţă ă de cablu.

Au mai ieşit prin tambuchi doi oameni de veghe. Semnalizatorul st tea ,la cap tul sc rii ca s fac semn tunariloră ă ă ă ă s urce dup ce se va vii eliberat calea de acces.ă ă

Warwick dezveli portavocile:– De la postul central, ASDIC-ul nu semnaleaz nimic!ă– Bine.Foarte încet, Marshall examina cu binoclul orizontul în babord.

Lumin intermitent a micii geamanduri disp ruse, ascuns deă ă ă ă capul de la extremitatea golfului. Noaptea era întunecoas , aerulă r coros şi agreabil, parc plin de miresme. „Ca vinul italienesc",ă ă gândi Marshall. Dup zile întregi de imersiune obligatorie, seă sim ea bine când ieşea Ia r coare şi aer pl cut, uneori plin deţ ă ă miresme. Era încordat şi examina cu binoclul o form lungă ă întunecat , dar se linişti îndat ce hula domoal de larg o f cu să ă ă ă ă dispar .ă

- Sir, se auzi încet vocea lui Warwick, postul central anun cţă ă mai sunt cinci minute.

Priveau amândoi la o lumin care se deplasa departe laă babord prova: probabil o maşin pe uscat cu farurile aprinse, ună cet ean care nu respect camuflarea luminilor.ăţ ă

Domnea un calm perfect; se auzea doar clipocitul liniştit al valurilor sp lând coca şi Marshall sim ea dedesubt ritmul lent ală ţ motoarelor.


Ridicându-se de deasupra unei portavoci, Warwick raporta:– Fund la dou zeci de fanthomi, sir.ă– Bine.Acum se putea distinge coasta: o linie şerpuit sub luminaă

palid a stelelor. Parc pictat cu o pensul mare de un artistă ă ă ă gigant. Dou zeci de fathomi: adâncime de ap teribil de redus . Şiă ă ă nu trebuia s se apropie de locul stabilit în unghi drept, în goană ă mare. Îi veni în minte Gerrard: îl îngrijora, c ci de mult vremeă ă p rea surmenat. Ştia c nu este un fricos, adic nu mai mult decâtă ă ă era normal s fie dup atâtea prin câte trecuser .ă ă ă

Îl chem sus pe Blythe, semnalizatorul, care ap ru urgent,ă ă bucuros s respire aer curat.ă

– Înc o pereche de ochi nu stric , Blythe !ă ă– Optsprezece fathomi, sir!– Î i mul umesc, Sublocotenente! C utând s par calm,ţ ţ ă ă ă

Marshall ad ug :ă ă– Continu s sondezi!ă ă– Acolo, sir! La tribord! Se auzi vocea lui Blythe. În întuneric

începu s str luceasc puternic un semnal: N... N... N... N...ă ă ă– S r spund „primit", sir? Întreab Blythe cu voce încordat ;ă ă ă ă– Nu! S vedem dac ei cunosc consemnul oprire un minut,ă ă

apoi repetare timp de alt minut.Marshall se sim i îngrijorat: semnalul persista, foarteţ

str lucitor. S-a liniştit, când a disp rut şi să ă -a repetat în termen.– Deschide i capacul punte prova! Tunarii la posturi!ţWarwick a transmis ordinele, apoi comunic :ă– De la ofi erul cu naviga ia, sir; suntem cam la o mie de yarziţ ţ

dep rtare de coast .ă ăEzit , înainte de a continua: ă- Propune s începem rondoul.ă– Nu! Trebuie s ne mai apropiem, cel pu in cu înc un cablu.ă ţ ăA aşteptat, ascultând paşii oamenilor care ieşeau pe punte şi

se adunau în jurul turelei; apoi a continuat:– Trebuie s uşur m sarcina celor ce vor merge înă ă

întâmpinare. Î i dai seama, Warwick? Nuţ -le va fi uşor s vâslească ă pân la coast cu b rcu a aceea şi s revin .ă ă ă ţ ă ă

Vocea i-a devenit dur : ă- Iat din nou semnalul! Prinse de bra pe Warwick:ă ţ


– Du-te la tun şi vizeaz lumina! Fii gata s faci fa , laă ă ţă nevoie!

Blythe înlocui pe Warwick la portavoce:– Paisprezece fathomi, sir!Se auzi un zgomot metalic şi Marshall z ri în umbr silueteă ă

care se agitau preg tind barca pneumatic scoas pe punte.ă ă ă– Zece fathomi, sir!Pe rm, se vedea înc o lumin deplasânduţă ă ă -se: probabil tot o

maşin pe drum. Încuraja i de liniştea sectorului, se pare c mul iă ţ ă ţ uitau consemnele de camuflaj.

Marshall se aplec asupra portavocii;ă– Cincisprezece grade la dreapta! Stop tribordul! Urm rea cuă

privirea repetitorul de girocompas:– Cârma zero! Dreapta, încet înainte!Privi pe deasupra parapetului: rmul era întunecat. La luminaţă

soarelui, peisajul ar fi fost unul din cele mai colorate din lume. eava lung a tunului era dirijat spre coast , ca un degetŢ ă ă ă

ar t tor.ă ă– Stop maşinile!Cu mâna pe bra ul lui Blythe:ţ– Spune la prova s lase la ap barca pneumatic !ă ă ă– Nou fathomi, sir!ăMarshall hot rî s ignore rapoartele despre adâncime;ă ă

urm rea cu privirea mica ambarca iune, dep rtânduă ţ ă -se spre coast : o umbr în întuneric. Cei de la bordul ei începeau acum să ă ă rameze; echipa i pentru lupt , curând ei urmau s înfrunte mariţ ă ă pericole.

N... N... N... N... N...Blythe exclam pe înfundate:ă– Ei dr cie! Crede c suntem orbi?ă ă– Deocamdat nici nu ştiu c suntem aici, îi replic calmă ă ă

Marshall; şi c am sosit la punctul de întâlnire.ă– Ierta iţ -m , sir! Am spus o prostie, uitasem c e vorba de oă ă

ac iune special .ţ ăMarshall citi or pe cadranul luminos al ceasului s u vaă ă

aştepta un semnal de la Cowan, apoi va pune motoarele în marş şi va descrie pe mare un cerc. Când se vor întoarce la locul de unde au plecat, barca pneumatic va fi acolo, aşteptând. Îşi d du seamaă ă


c , inconştient, îşi strângea pumnii: s nu i se fi întâmplat ceva luiă ă Chantal! S nu fie în barc la întâlnire... Nu! Ea trebuie s fieă ă ă acolo!

– Iat semnalul, sir! Spuse Blythe, plesc ind din buze; maiorulă ă Cowan a luat contact.

Marshall se aplec asupra portavocii:ă– Amândou , încet, înainte! Execut m rondoul, Devereaux!ă ă– Am în eles, sir!ţDar nu se putu opri s adauge:ă– Acum, sir, fundul, este la şase fathomi.Puntea începu s vibreze când submarinul vir încet spre larg.ă ă

eava tunului sŢ -a rotit virând spre coast pân când aceasta a fostă ă mascat de turel .ă ă

Marshall îşi scoase şapca şi îşi trecu mâna prin p r: era umedă de transpira ie. Dar nu era mai încordat ca alt dat , în împrejur riţ ă ă ă similare. Aştepta, sondându-şi reac iile: poate c , întrţ ă -adev r,ă devenise o maşin insensibil .ă ă

Brusc îi ap ru îns în minte imaginea tinerei aflat acolo,ă ă ă undeva, pe coasta înv luit în întuneric; şiă ă -a dat seama c seă sim ise singur considerânduţ -se insensibil.

Şi sim ea c îl cuprinde un sentiment nou, de caldţ ă ă recunoştin .ţă

CAPITOLUL 12

O MIC PLIMBARE PE RMĂ ŢĂ


Întinzând bra ul peste balustrad , Blythe strig cu o voceţ ă ă sugrumat de emo ie; ă ţ

- Iat barca, sir!ăÎnc lecând creasta unui val, submarinul se ridic , apoi c zuă ă ă

leneş, dar Marshall îşi men inu binoclul în direc ia indicat .ţ ţ ă Semnalizatorul avea dreptate mica ambarca iune se întorcea. Îlţ auzi pe Warwick dând ordine; nu era nevoie s mai controlezeă personal: Marshall era sigur c tunul de pe punte şi se roteaă urm rind lenta apropiere a b rcii.ă ă

– Echipa de pe punte, fi i gata pentru acostare! Ordonţ ă Marshall.

L s binoclul în jos şi îşi frec ochii; avea impresia că ă ă ă-i ieşiser din orbite, tot c utând s str bat întunericul, întreb peă ă ă ă ă ă Blythe;

– Po i distinge câ i sunt în barc ? R spunsul a cam întârziat;ţ ţ ă ă– Greu de spus, sir; mi se pare c v d zece capete. Nici nu ştiuă ă

cum naiba încap cu to ii!ţMarshall observ pe matelo ii care se adunau în jurulă ţ

capacului prova. Am reuşit! Marshall se întoarse repede, rând o rachet de semnalizare începu s urce în v zduh: era departe, peă ă ă uscat, în interior, poate un exerci iu de antrenament sau semnalulţ unei patrule care-i urm rea pe agen i.ă ţ

– Stop maşinile!Marshall privi din nou eu binoclul spre barc . Blythe n avută

dreptate: se distingeau destul de multe siluete. Pe puntea bombat a b rcii, subofi erul Cain aştepta s prind o bandul .ă ă ţ ă ă ă

Mica ambarca iune a balansat uşor când sţ -a fixat prima parâma şi Warwick a strigat unui matelot s ajute pasagerii s seă ă urce la bord. Inima lui Marshall b tea precipitat; de ce oareă aceast anxietate? Din cauza t cerii absolute în care se desf şuraă ă ă scena? Sau poate... Strânse din din i v zând c un corp e depus peţ ă ă punte. Un mort? Un r nit? Se auzeau crâmpeie de conversa ie,ă ţ întreb ri şi r spunsuri în şoapt . Unul câte unul, cei din barcă ă ă ă ap reau pe punte.ă

Maiorul Cowan alerg spre pupa şi curând t lpile de cauciucă ă ale cizmelor lui scrâşneau pe treptele sc rii pasarelei, în câtevaă cuvinte, l-a pus pe Marshall la curent:


– Au avut necazuri, domnule comandant. Cu bra ul ar tândţ ă spre coast :ă

– De mai multe zile ai noştri se ascundeau, obliga i sţ ă schimbe f r încetare locul. Tot sectorul mişun de patrule.ă ă ă

Aspir adânc de câteva ori:ă– Dar am pus mâna pe Travis... nemernicul!– Şi ceilal i?ţMarshall în elese c Chantal nu a revenit, dar nuţ ă -i venea să

cread .ă– Mi s-a p rut c erau mul i în barc .ă ă ţ ă– Aşa este am recuperat mai mul i agen i de~ai noştri, printreţ ţ

care şi un locotenent de paraşutişti care a lucrat cu un grup italian de sabotori. Apoi, un italian r nit, dup cât se pare un comunist. Şiă ă pe Moss, singurul din echipa ini ial .ţ ă

– Ce-au devenit ceilal i doi?ţ– Maiorul Carter şi Mrs. Travis au fugit spre interior ca să

scape de nem ii careţ -i c utau. Moss nu iă -a înso it: r nit, cu unţ ă glonte în coaps , nu le putea fi de nici un folos. Miă -e team c nuă ă mai putem face nimic ca să-i salv m pe cei doi.ă

Warwick a ap rut pe pasarel .ă ă– Sir, raport el, sublocotenentul Buck întreab dac închideă ă ă

capacul prova.Marshall nu a r spuns, parc nuă ă -l auzise:- Crezi c cei doi au fost prinşi? Întreb el pe Cowan.ă ăÎn orice caz, inten ia lor era s se lase prinşi. Numaiţ ă

procedând aşa, germanii renun au sţ ă-i mai caute pe ceilal i.ţ Important era s ne dea posibilitatea s lu m cu noi pe Travis careă ă ă de ine informa ii pre ioase ce nu pot fi inute decât de la el.ţ ţ ţ ţ

Marshall îşi aminti acea rachet pe care o v zuse ridicanduă ă -se în întuneric poate c semnala s se opreasc urm rirea, c ciă ă ă ă ă agen ii fuseser prinşi.ţ ă

Se adres lui Warwick:ă– Spune-i secundului s urce imediat; eu merg la pi ova.ăCoborî scara şi, urmat de Warwick şi Cowan au ajuns repede

pe puntea umed de la prova. Barca s lta înc pe ap . „Ca şi cumă ă ă ă aş aştepta ceva", gândi Marshall. Se adres direct unuia careă vorbea cu Cain.

– Dumneata eşti ofi erul paraşutist recuperat?ţ


– Da, sir; numele meu este Smith. Omul era de statur foarteă scund .ă

– Cunoşti bine regiunea?Smith îl consult din ochi pe Cowan, care aprob ;ă ă– Po i r spunde.ţ ăDestul de bine; de fapt, nu f ceam parte direct din ceiă

implica i în aceast ac iune. Vocea îi c p t o nuan de regret.ţ ă ţ ă ă ă ţă– Doream doar s trimit un glonte în sc fârlia numituluiă ă

Travis!Marshall aştept un moment ca să ă-şi pun ordine în i: mduri,ă

apoi declar hot rât:ă ă– Cobor pe uscat.Smith r mase înlemnit, cu un bra în aer.ă ţ– Crezi că-i mai putem g si? Continu scurt Marshall. Ridicândă ă

din umeri, paraşutistul l s s se în eleag c îndoieşte.ă ă ă ţ ă ă– Este drept c macaronarii din sector au ordine câteă -r. Orice:

s p streze pe prizonieri pân la sosirea alia ilor germani, adic ,.ă ă ă ţ ă Gestapo-ul, preciza Smith.

Apoi, ridicând încet capul, ad ug :ă ă– Totuşi, merg cu dumneavoastr .. Adresânduă -se lui Cowan:– Ne înso i i, sir?ţ ţ– Îmi pare r u, r spunse Cowan, dar trebuie s m conformeză ă ă ă

ordinelor şi s încep imediat interogarea lui Travis.ăSe apropie de Marshall;– Nu ştiu care sunt motivele. Marshall, şi nici nu doresc s leă

ştiu. Dar dac îmi permi i să ţ ă- i dau un sfat, î i spun s r mâi peţ ţ ă ă nav . Lasă ă-te p gubaş '! În* partid pe care noi, agen ii secre i, oă ă ţ ţ juc m sunt şi riscuri. Ast zi este rândul celor dai r maşi pe rm,ă ă ă ţă mâine ai altora, cine ştie?

Pe punte ap ru figur prelung a lui Gerrard, înaintând deă ă ă -a lungul balustradei.

– M duc la rm, îi spuse Marshall; în absen a mea,ă ţă ţ Secundule, iei comanda, ne reântâlnim aici peste patru ore.

– O s avem nevoie de cel pu in patru ore, sir, murmură ţ ă Smith.

– Dac nu m întorc, continu Marshall, urma i drumulă ă ă ţ c utând s fi i cât mai mult în siguran ! Cred c nu ve i aveaă ă ţ ţă ă ţ dificult i, face i toate ocolurile pe care le crede i necesare. Cândăţ ţ ţ


ve i fi siguri c a i sc pat ieşind din zona periculoas , utiliza iţ ă ţ ă ă ţ indicativul nostru codificat şi chema i prin radio pe Simeon. V vaţ ă spune spre ce port s v îndrept i. S-a în eles?ă ă ăţ ţ

Gerrard protest ;ă– Dar este o adev rat nebunie, sir! N-ave i nici un pic deă ă ţ

şans ! Nu... nu v pot l sa s face i asta! Dar subofi erul Cain îl şiă ă ă ă ţ ţ întreb pe comandant:ă

– Ajung cinci voluntari, sir? Marshall îl privi lung, cu satisfac ie.ţ– Da, î i mul umesc; s ia cu ei puştiţ ţ ă -mitraliere şi grenade! Şi

să-şi aminteasc antrenamentul f cut în Sco ia, cu instructoriiă ă ţ speciali!

Se adres din nou lui Smith:ă– Eşti sigur c mai po i face o escapad , locotenente? Cu ună ţ ă

râs scurt, Smith r spunse;ă– De fapt, aproape opt zile m-am odihnit în acea veche

mân stire, bând vin şi nef când nimic, pân când Cowan şi ai luiă ă ă au dat peste mine... Acum, nu vom mai putea folosi acea ascunz toare!ă

Gerrard, îngrijorat, relu obiec iile:ă ţ– Pentru numele lui "Dumnezeu, sir, cum voi putea justifica

cele întâmplate dac ve i c dea prizonier?ă ţ ă– Dandu-mi dreptate, Bob, şi accentuând că-mi pare r u că ă

am dat greş.Luând pe secund de bra :ţ– Pentru mine problema este de o importan capital !ţă ăCain coborâse în barca pneumatic :ă– Oamenii mei sunt gata, sir; presim isem c preg ti i ceva!ţ ă ă ţMarshall privi la cei din jur;– Închide i capacul punte prova şi aştepta i în larg! Apoi seţ ţ

adres lui Gerrard:ă– Intr în imersiune dac consideri necesar! Decizia î iă ă ţ

apar ine... şi, mai ales, nu te nec ji, Bob!ţ ăWarwick se afla al turi, cu greul pistol german la şold cu voceă

înceat , rug toare, declar :ă ă ă– Lua iţ -m şi pe mine, sir!ă– Nu. Sublocotenente; nu pot s expun prea mul i deodat .ă ţ ăSe l s s alunece pe marginea pun ii şi, ajuns în barc ,ă ă ă ţ ă

Marshall apuc o ram :ă ă


– Şi acum să-i d m b taie! S vedem cât de repede suntem înă ă ă stare s mişc m juc ria asta!ă ă ă

Întorcând capul, z ri deasupra silueta submarinului, şi i seă strânse inima ca la, o grea desp r ire. Apoi, în timp ce barca seă ţ dep rta în întuneric, ad ug :ă ă ă

– În orice caz, o mic plimbare pe uscat ne va dezmor iă ţ picioarele!

Nu se auzi decât un râset stingher şi Marshall îşi reproşa că recurgea la reflec ii atât de copil reşti ca s sus in moralulţ ă ă ţ ă oamenilor s i.ă

– Cred, vorbi Smith, c ştiu singurul loc de pe coast undeă ă patrulele de macaronari in pe prizonieri în aşteptarea nem ilor.ţ ţ Dac mă -am înşelat, nu avem ce face, trebuie s renun m! Pesteă ţă patru ore va fi ziu şi atunci...ă

Nu a mai sfârşit fraza.Coasta devenea tot mai vizibil . Nimeni nu vorbea şi Marshallă

îşi d dea seama c , la fel ca şi ai lui, nervii tuturor erau încorda iă ă ţ la extrem. Iar când şi-a privit înso itorii, sţ -a sim it cuprins deţ remuşc ri cu ce drept îşi permitea el s le pun vie ile în pericol?ă ă ă ţ

– Se vede o por iune de plaj , sir! Strig Cain; dar va trebui sţ ă ă ă ne b l cim pu in prin ap ca s debarc m.ă ă ţ ă ă ă

Au s rit în ap . Marshall sim i un slab contracurent submarină ă ţ cuprinzându-i picioarele, dar contactul cu solul, absen a o elului şiţ ţ a trepida iei maşinilor lţ -au ajutat ca s se men in în picioare şiă ţ ă d du instruc iuni oamenilor:ă ţ

– Doi dintre voi r mân cu barca; dac noi, ceilal i, nu neă ă ţ întoarcem, cei doi r maşi se vor înapoia la submarin la ora stabilită ă şi vor raporta locotenentului Gerrard. Te las să-i alegi dumneata, Cain!

S-a dep rtat cu câ iva paşi, urmat de Smith, care,ă ţ impresionat, murmur ;ă

– Straşnic echip , sir! To i par gata s intre în joc, aşa că ă ţ ă ă alegerea va fi dificil .ă

Gr bind pasul pe nisipul umed, Cain îi ajunse din urm ,ă ă raportându-i lui Marshall:

– I-am ales, sir, şi putem porni la treab , îşi scoaseă pistolul-automat şi-l încarc . Examinânduă -şi busola Smith spuse r spicat:ă


– Urma iţ -m ! F r zgomot şi când vede i c m opresc,ă ă ă ţ ă ă opri iţ -v şi voi!ă

Smith, care în compara ie cu matelo ii p rea şi mai scund, îiţ ţ ă prelucra;

– Dac suntem obliga i s lupt m, da iă ţ ă ă ţ -i drumu'! F ră ă menajamente, altminteri murim înainte de a începe lupta! Repezi iţ -v asupra inamicului şi omorâ iă ţ -l. Imagina iţ -v c ave i deă ă ţ a face cu un ofi er superior, v va veni mai uşor!ţ ă

Au început s escaladeze un mal destul de abrupt, dep rtată ă de marginea apei. Smith, nu s-a oprit decât o singur dat pentruă ă a-i spune lui Marshall cu voce abia perceptibil :ă

– Şti i, sir, o aventur ca asta poate foarte bine s reuşeasc !ţ ă ă ă C ci numai unul bun de legat eă -n stare s-o încerce!

Dup o or de mers, Smith se aşez pe p mânt, cu pistolulă ă ă ă automat pe genunchi.

- S ne odihnim pu in! Şi s ne orient m!ă ţ ă ăMarshall se aşez al turi. Era evident c Smith cunoşteaă ă ă

terenul. Condusese micul grup pe un drum care, pornind de pe coast , înainta spre interior peste o câmpie arid şi pustie. Dină ă timp în timp, întindea bra ul prin întuneric, numea un sat invizibilţ sau o simpl potec ducând la o locuin izolat ; avea bineă ă ţă ă întip rit în minte harta regiunii.ă ă

– Am lucrat la nord de Terracina spuse el; acolo este o cale ferat care traverseaz colinele. Machisarzii din partea loculuiă ă voiau s-o arunce în aer şi cu greu i-am convins s renun e!ă ţ

Zâmbind;– Le-am explicat c tot nou ne va servi întră ă -o zi. Brusc, s riă

într-o parte:– Nu trage i!ţTo i sţ -au aruncat în iarba înalt . Pe drumul din apropiereă

trecea un convoi de maşini, apoi zgomotul s-a estompat şi a disp rut.ă

– Probabil, spuse Smith cu voce calm , trec trupe pe drumulă apropiat. Se întorc la cantonament, dup ce au terminată vân toarea de suspec i.ă ţ

Se adres lui Marshall, privinduă -l cu interes;– Ciudat mod de a face r zboi, pentru un marinar, dac îmiă ă

permite i s spun ce gândesc!ţ ă


– Tot r zboiul este ciudat!ă– Sunt cu totul de aceeaşi p rere.ăApoi Smith d du semnalul:ă- E timpul s-o lu m din loc! Cam la dou mile de aici, la oă ă

r scruce de drumuri, este un post de poli ie. O cas cu etaj, cuă ţ ă dou mici anexe. Alt dat , acolo erau numai jandarmi italieni;ă ă ă acum este cazat în permanen un grup de solda i.ţă ţ

Au mers în t cere pe drumul pr fuit, cu armele preg tite să ă ă ă întâmpine orice pericol venit din întuneric.

– O lumin , sir! Exclam alarmat Cain, lipinduă ă -se de nişte buşteni.

– Este de la casa de care am vorbit.Cu un gest, Smith îi adun lâng el pe matelo i:ă ă ţ– Voi trei trece i de cealalt parte a drumului, în fa a cl dirii.ţ ă ţ ăPrivind în sus:– Trebuie s fie undeva un fir telefonic. Îndat ce. Intr m înă ă ă

cas , o să ă-l t iem ca s nu avem surprize dac opera ia va duraă ă ă ţ mai mult decât am prev zut.ă

Cu pruden tot mai mare, au continuat s avanseze,ţă ă mergând apleca i, ca şi cum se aşteptau s fie întâmpina i cuţ ă ţ rafale de mitralier . Acum casa se distingea foarte clar, având ună gard de zid spoit cu v r în care poarta dubl ap rea ca oă ă ă strung rea .ă ţă

Smith se apropie de Marshall;– În interiorul cur i nu este decât o santinel . Îi vede i igaraţ ă ţ ţ

aprins ?ăSmith aştept cu r bdare şi ad ug :ă ă ă ă– Escapad asta e ceva nou pentru dumneavoastr , nuă ă -i aşa?

Sunt sigur c pute i comanda admirabil un submarin, dar aici esteă ţ altceva!

Se aşez pe jos şiă -i f cu semn lui Marshall să ă-l imite.– Postul de gard este chiar în fa a por ii; de obicei, în interioră ţ ţ

sunt zece solda i şi un locotenent. Acesta locuieşte în sat. Darţ astă-sear cred c şi el este la post, gata s primeasc laudeleă ă ă ă nem ilor.ţ

– O maşin , sir!ă- Culcat!


S-au aruncat în iarba deas şi înalt ; pe drum, zbârnâitulă ă motorului devenea tot mai distinct.

– Este o maşin mic şi rapid , murmur Smith.ă ă ă ăCu fa a plin de praf Marshall îşi ridic pu in capul. Luminaţ ă ă ţ

farurilor se proiecta pe fa ada alb a casei, apoi se auzir vociţ ă ă germane, aspre şi mânioase, r spunzând la soma ia santinelei.ă ţ

– Nu-mi place! Declar Smith; au venit nem ii o s avem deă ţ ă furc !ă

Portierele maşinii au pocnit, se auzir iar şi voci, apoi lingă ă ă poart a reap rut solitar vârful de igar . Santinela italian îşiă ă ţ ă ă relua garda întrerupt .ă

– S mergem! Spuse Smith.ăApoi, c tre cei doi matelo i mai apropia i de el:ă ţ ţ– Lua i fiecare pozi ie la capetele gardului, dar cfe aceastţ ţ ă

parte a drumului. Realiz m astfel o bun încrucişare de focuri.ă ăÎntinse ceva celui de al treilea matelot:– Tu, s te ca eri pe stâlpul acela şi s tai firul. Dar îl re inu peă ţ ă ţ

om de bra .ţ– Nu înc , b iete! Nu fii aşa gr bit! Nu trebuie s dai buzna!ă ă ă ă– Şi noi, sir? Întreb Cain, neliniştit;ă– i s vezi!Ă ăSmith examina grenadele pe care le adusese cu el;– Noi... noi intr m şiă -i d m drumu f r s preget m! Drept laă ă ă ă ă

int , ca în Far West!ţ ăDin carâmbul cizmei scoase un pumnal de comando; apoi f ră ă

pic de zgomot, purtat parc de o adiere neauzit , a trecut deă ă cealalt parte a drumului. Silueta lui se detaşa pe albul gardului,ă mai mult ca o umbr .ă

Marshall îşi potrivi în min enormul s u revolver şi încercă ă ă să-şi aminteasc ce i se spusese în leg tur cu piedica lui. Când aă ă ă ridicat ochii, Smith disp ruse.ă

– Doamne! Murmur Cain; iă -a f cut felul!ăNu s-a auzit nici un strig t, dar încet, foarte încet, vârful roşuă

al ig rii santinelei cobora spre sol. Dou sau trei secunde sţ ă ă -a mai v zut doar ca un licurici, jos pe p mânt.ă ă

Marshall se ridic în picioare:ă– Taie firul!


Cu Cain al turi, a traversat drumul alergând, cât pe ce s seă ă împiedice de cadavrul santinelei. Foarte calm, cu un genunchi pe p mânt, Smith îşi ştergea pumnalul ascunzânduă -l apoi din nou în carâmbul cizmei.

Dup care să -a ridicat, a f cut un semn spre cas şi a pornită ă -o foarte încet, urmat de Marshall şi Cain. Se auzea un zgomot confuz de voci şi în n ri sim eau miros de benzin . Şoferul nu menajaseă ţ ă maşina, a c rei caroserie era împodobit cu o Cruce de fier.ă ă

Smith se apropie de o fereastr a cl dirii şi, dou sau treiă ă ă secunde privi printr-o gaur din oblon, prin care filtra o raz deă ă lumin .ă

– Sunt cel pu in o duzin în untru, murmur el; se cinstesc cuţ ă ă ă vin italienesc. Sunt numai italieni şi ofi erul nu este cu ei înţ camer .ă

Cu precau ie, încerc cu mâna un col al oblonului.ţ ă ţ– Norocul nostru cu c sca ii ştia!ă ţ ăÎncepu s scoat grenade din sacul de pânz pe careă ă ă -l purta la

el:– Lua i fiecare câte dou scoate i ştifturile de siguran şiţ ă ţ ţă

sl bi i pârghiile de armare; num ra i pân la doi şi arunca iă ţ ă ţ ă ţ -le prin fereastr !ă

Îşi aşez pistolul automat sub bra ul stâng.ă ţ– S sper m c geamurile nu sunt incasabile! Altminteriă ă ă

c dem noi victim grenadelor!ă ăCu aten ie, Marshall arm una dintre grenadele sale, apoi seţ ă

ocup de a doua. Vedea pe Cain că ă-l imit şi se întreba dacă ă înso itorii auzeau cât de tare îi b tea inima.ţ ă

Smith nu armase decât una din grenade; cu mâna liber ,ă apuc oblonul.ă

– Sunte i gata?... Aten ie!ţ ţCu un gest brutal, trase de oblon ca s se ridice şi strig :ă ă– Da iţ -le drumu!A urmat un vacarm de geamuri sparte, de strig te de surpriză ă

apoi de teroare. Totuşi, s-a auzit cum striga Cain:– Ei, dr cie! Am sc pat o grenad în exterior! Smith se aplecă ă ă ă

repede, apuc de pe sol grenada amorsata şi o lans cu mânaă ă ferm dup celelalte. Abia a mai avut timp s amorseze propria saă ă ă grenad şi, dup ce aruncată ă -o, s fac un salt înapoi, al turi deă ă ă


Marshall şi Cain. Fa ada cl dirii explod cu un zgomot ca de tunet.ţ ă ă În lumina orbitoare a fl c rilor resturi de sticl , piatr şi buc i deă ă ă ă ăţ lemn zburau în toate direc iile în timp ce de sus c dea un potop deţ ă igle sparte şi de moloz.ţ

– S intr m! A strigat Smith.ă ăCu o lovitur de picior, Smith izbi uşa de perete, iar marinariiă

n v lir în înc pere. Curentul era întrerupt, dar dintră ă ă ă -un culoar din spate mai venea suficient lumin pentru a constata c grenadeleă ă ă îşi îndepliniser opera aduc toare de moarte. Doar întră ă -un colţ întunecat mai gemea unul sufocându-se; f r preget, Smith ochi şiă ă cu o rafal de arm îl reduse la t cere.ă ă ă

Apoi, traversând culoarul, Smith se arunc cu toat greutateaă ă asupra unei uşi, for anduţ -i z vorul. Prin uşa larg deschis luminaă ă n v li brusc în culoarul plin de fum, orbinduă ă -i pentru un moment pe marinari.

R sun o singur împuşc tur care desprinse din perete oă ă ă ă ă bucat de tencuial deasupra um rului lui Marshall. Autorul era ună ă ă ofi er italian care îi privea cu ur , preg tinduţ ă ă -se s mai trag oă ă dat .ă

Smith zbier ;ă– Lichida iţ -l!Marshall a avut impresia c pistolul iă -a zvâcnit de la sine în

mina. Ofi erul sţ -a rotit şi s-a pr buşit ca o marionet : în spatele lui,ă ă peretele s-a p tat cu sânge. Iar Cain strig ;ă ă

– Sir! Iată-l pe maiorul nostru!Ceea ce r m sese din Carter mai era îmbr cat în acel costumă ă ă

de „om de afaceri în mizerie", care acum era murdar şi mototolit. Nefericitul maior fusese împuşcat cu mai multe gloan e, iar figuraţ îi era aproape de nerecunos: ul.

– Aten ie la uşa aceea! Strig Smith;ţ ăÎntr-adev r, în fundul înc perii se vedea o uş îngust , înt rită ă ă ă ă ă

cu bare de fier. Uşa se deschise foarte încet şi, dup descoperireaă corpului mutilat al lui Carter, aceast nou amenin are poten ial îiă ă ţ ţ ă îndârjea şi mai mult. Cu maxilarele contractate, Marshall privi încordat prin lisa cr pat ap ru o dâr de lumin alunecând pesteă ă ă ă ă italianul omorât, pân , la cizmele lui Cain; dup o foarte scurtă ă ă pauz , a ap rut o mân fluturând o batist alb .ă ă ă ă ă

– Armisti iu? Întreb Smith scurt.ţ ă


Fa a îi exprim , îns , o decizie necru toare; el ridic tonul şiţ ă ă ţă ă ordon ;ă

– Ieşi i! Cu mâinile sus! Îi şopti lui Marshall:ţ– Dac vreunul clipeşte din ochi, trage i f r mil !ă ţ ă ă ăErau doi germani, în uniforme negre, atât de asem n toriă ă

între ei, de parc erau gemeni. Cu un gest, Smith le ar tă ă ă podeaua;

– Culca iţ -v jos! Cu mâinile la ceaf !ă ăAu ascultat ştiau c nu era cazul s se prefac c nu în eleg şiă ă ă ă ţ

s-au întins ling ofi erul mort. Foarte calm, Smith se adres luiă ţ ă Cain;

– Supraveghează-i!F r grab , deschise complet uşa şi intr îh camera al turat ,ă ă ă ă ă ă

urmat de Marshall. Era cât pe-aici s scape din mina armaă automat când a z rită ă -o pe Chantal: era întins , în pielea goal , peă ă o mas masiv , legat de mâini şi de picioare, în lumina ce c deaă ă ă ă de sus, p rea o statuet frânt .ă ă ă

- N-o atinge i! Strig Smith.ţ ăMarshall încremeni lâng uş . De sânii şi coapsele tinerei erauă ă

conectate fire ce ieşeau dintr-o cutie metalic de lâng mas ,ă ă ă cutie care emitea un uşoi\bâzâit., Smith l sând jos arma ap s peă ă ă nişte butoane bâzâitul a încetat. Apoi c tre Marshall;ă

– Acum po i sţ ă-mi dai o mina de ajutor.Marshall lu în mâini capul lui Chantal şiă -l n p dir lacrimileă ă ă

v zânduă -i gura însângerat şi vân t ile de pe corp. Smith aă ă ă desf cut firele unul dup altul. Când a îndep rtat şi ultimul fir,ă ă ă tân ra a deschis ochii, cu pântecele încordat ca pentru a rezista laă noi torturi. Marshall îi şopti:

- Nu te teme, s-a terminat! Smith îşi scoase mantaua de piele şi o întinse lui Marshall:

- Îmbrac-o cât se poate de repede! Apoi strig :ă– Totul e în regul , Cain?ă– Da... Dar mi se pare c aud voci din spatele casei.ă– Probabil alte santinele.Marshall a coborât-o pe tân r de pe mas . Cea mai mică ă ă ă

mişcare îi smulgea un geam t de durere; era complet epuizat şiă ă se sprijini inert de pieptul lui.ă

– Duce iţ -o pe bra e! Spuse Smith.ţ


Îşi reâncarc arma, dup care se adres lui Marshall;ă ă ă– Pute i pleca!ţCu Chantal pe bra e, Marshall trecu în înc perea vecina; Smithţ ă

privi la cei doi nem i supraveghea i de Cain şi, ar tând spre uşaţ ţ ă camerei de tortur , le ordon :ă ă

– Voi amândoi, în untru! Schnell!ăCalm, Smith scoase din sac ultima sa grenad , o amors a oă ă

arunca la picioarele lor; s ri rapid înapoi, închise uşa grea şi oă încuie cu cheia. S-au auzit ipete de groaz Şi b t i în uş ale celorţ ă ă ă ă din untru.ă

– Somn bun, bestiilor! Le ur Smith când a explodat grenada.ăAfar , pe drum, era r coare, chiar rece; să ă -a. adresat

matelo ilor:ţ– Da iţ -i o mina de ajutor comandantului!A aşteptat ca ei s dispar în întuneric şiă ă -i spuse lui Cain;– Mai avem un ultim lucru de terminat, apoi plec m şi noiă

dup ei.ăCu pistolul-automat întins se îndrept tiptil spre col ul casei.ă ţ

Ascunse în umbr , acolo st teau pitite dou santinele din postul deă ă ă gard , alarmate de împuşc turi. Italienii să ă -au oprit cu pruden caţă s afle care e situa ia. Smith descarc asupra lor o rafal întreag ,ă ţ ă ă ă r p itul armei fiind multiplicat de ecou. Privi în treac t cele două ă ă ă leşuri şi spuse;

– Am terminat! Tocmai bine, mai avem o or pân la întâlnire.ă ăŞi-a reânc rcat arma şi a pornit ca să ă-i ajung pe ceilal i.ă ţ

Dup el, cu arma automat lovinduă ă -l pe şold la fiecare pas, venea şi Cain, îngrozit de toate cele v zute, toate i se p reau deă ă necrezut, nereale, spera c nu fusese decât un coşmar şi se vaă trezi...

Smith se opri al turi de el:ă– S tragem o igar !ă ţ ăÎşi aprinse igara, mina nuţ -i tremura; apoi se aplec , ridic oă ă

mic piatr rotund şi o b g în buzunarul lui Cain.ă ă ă ă ă– P strează -o ca amintire; o bucat din teritoriul ocupat! Suntă

mul i care nţ -or s mai aib parte de aşa ceva!ă ăCain trase un fum de igar şi tuşi. Se gândea la maiorulţ ă

Carter, la trupul lui însângerat, ciopâr it Aproape nu se maiţ cunoştea c a fost un om! Se gândi şi la tân ra care suportaseă ă


torturi inimaginabile. La Marshall, care mergea înaintea lui, purtând-o pe Chantal pe bra e, f r s dea vreun semn deţ ă ă ă oboseal .ă

Lui Cain îi veni în gând şi so ia sa, de la Harwich. Ceţ -ar fi sim it el, dac ea ar fi fost pe mas în locul acestei tinere?ţ ă ă

S-a oprit la marginea drumului şi, r scolit de gânduri şiă întâmpl ri, a vomitat. Smith lă -a aşteptat;

– Cred c acum te sim i mai bine?ă ţ– Chiar aşa e greu s supor i toate astea, dac nu eştiă ţ ă

obişnuit!Cain îşi şterse fa a cu mâneca.ţSmith zâmbi şi privi cerul; începea s se lumineze.ă

* * *

În picioare, lâng tabloul de control, locotenentul Victor Frezliă supraveghea pe şeful electrician Keville care, nu se ştie pentru a c ta oar , verifica aparatele de m sur . În postul central linişteaă ă ă ă era total şi, mereu la adâncime periscopic , submarinul naviga înă ă largul coastei. Echipajul sta la posturile de imersiune gata să intervin la nevoie: becurile reduse din plafon luminau slabă capetele apleca şi mâinile gata s execute manevrele necesare.ă

Buck era la periscop, manipula încet manetele pentru a inspecta f r grab orizontul. Secundul şi Devereaux se aflau înă ă ă careu.

Frenzel privi cu ner bdare la ceasul din perete. Probabil că ă sus se f cuse ziu deă ă -a binelea. În curând se va termina afurisita asta de aşteptare.

Sub tambuchiul turelei, Warwick discuta în şoapt cu cel maiă vârstnic ochitor din echipa sa, aprobând detaliile tehnice pe care acesta i le expunea; trecea timpul, îşi mai st pâneau îngrijorarea.ă

Frenzel suporta greu aceste momente de aşteptare sub tensiune. Nu totdeauna se comportase astfel; numai de mul maiorul Browning îl convocase în biroul lui ca să-i pun teribilaă veste. Bietul b trân Gur Mare! Nu ştia cum s înceap . Nuă ă ă ă -şi d dea seama c nu exist şi nu va exista niciodat cineva care să ă ă ă ă ştie cum trebuie început aşa ceva!


Îşi strânse pumnii. Îi revenea în minte so ia şi b iatul; un micţ ă omule , sem na aşa de mult cu mama sa!ţ ă

Începuser bine el şi so ia. Se c s toriser foarte tineri, cândă ţ ă ă ă el nu era decât fochist brevetat. F r ea, niciodat nu ar fi b gată ă ă ă nasul în c r i, niciodat nă ţ ă -ar fi descoperit c era în stare să ă-şi croiasc o soart mai bun . A devenit ofi er şi au r mas strânsă ă ă ţ ă lega i unul de altul, destul de izola i de cei din preajma lor.ţ ţ Totdeauna aşa fusese, aşa se sim ea şi acum, privind în jur la ceiţ clin postul central. Era copil când a început s navigheze. În afară ă de Starkie şi în c unul sau doi, ast zi era decanul bordului. Dar şiă ă alt dat , pe alte submarine se sim ise la fel, niciodat îngrijorată ă ţ ă sau speriat. L-a trecut un fior. Poate era ceva trec tor.ă

– Coborâ i periscopul! Spuse Buck. Se apropie de Frenzel:ţ– Înc nu se vede nimic!ă– S-a f cut ziu ?ă ă– Da, se vede coasta. Dureaz cam mult opera ia.;: Buck nuă ţ

era în apele lui; continu ;ă– Nu prea ne sim im bine când şeful nuţ -i aici, nu-i aşa?– Nu prea, ai dreptate.– Crezi c a procedat bine?ăBuck p rea c are poft de vorb , lucru neobişnuit pentru el.ă ă ă ăFrenzel îl privi:– Ştii vreodat dac procedezi bine? Oft , şi ad ug :ă ă ă ă ă– Este un om plin de surprize.– O s pl teasc scump fantezia de ast zi.ă ă ă ăFrenzel gândi la noii pasageri pe care îi v zuse urcând la bord:ă– O s pl teasc şi mai scump dac nem ii pun mâna pe el!ă ă ă ă ţRemarca lui Buck îl l murise absen a Iui Marshall schimbaă ţ

totul. Când se afla acolo, totdeauna gata, f când fa dificult iloră ţă ăţ şi luând decizii, bune sau rele, te sim eai liniştit. În absen a lui,ţ ţ parc î i lipsea un picior sau un element esen ial al navei...ă ţ ţ

Electricianul Keville se întoarse pe scaun;– Am verificat aparatele de m sur ! Construiesc bine navele,ă ă

p c toşii ia de nem i!ă ă ă ţNer bdarea lui Buck mergea crescând.ă– Nu mai putem aştepta, murmur el; ce naiba s facem?ă ăChurchill intr în postul central.ă


– Scuza iţ -m , sir! Se adres el lui Frenzel; secundul vă ă ă cheam la careu.ă

Buck zâmbi acru;– Poate c au luat o hot râre.ă ă– Poate, replic Frenzel; mai degrab cred îns c nu sunt înă ă ă ă

stare s-o ia.

În careul slab luminat de un singur bec din plafon, Gerrard şi Devereaux şedeau faţă-n fa , fiecare la un cap t de mas . Înţă ă ă spatele perdelelor trase cineva gemea încet. Frenzel ghici c eraă Moss, agentul r nit. Mirosea a dezinfectant. Italianul ocupa altă ă cuşet şi sfor ia zdrav n. ă ă ă

Travis şi ceilal i trei agen i secre i se aflau în cabina luiţ ţ ţ Marshall. Ce f ceau acolo? Frenzel nu ştia şi nu era treaba lui.ă

Când a intrat, Devereaux a ridicat capul: - Iat omul pe care îl aştept m!ă ăOfi erul cu naviga ia, începu Gerrard, crede c a sositţ ţ ă

momentul s nu mai aştept m, s plec m.ă ă ă ăFrenzel se aşez şi privi la secund: lă -a impresionat figura

descompus a acestuia obrajii scofâlci i, fruntea în br zdat deă ţ ă ă riduri. În câteva ore, Gerrard p rea a fi îmb trânit cu zece ani.ă ă R spunsul lui Frenzel a fost destul de t ios.ă ă

- Dumneata ai preluat comanda! Dumneata ce crezi? Devereaux nu-l l s pe Gerrard s r spund .ă ă ă ă ăP rerea mea este c nu mai putem aştepta nici o secud . Esteă ă ă

indiscutabil: comandantul şi-a dep şit instruc iunile primite.ă ţ– Dup mine, nu este aşa! Se pronun Frenzel. ă ţăPrivi din nou spre Gerrard, care îl interpel :ă– Atunci ce crezi?– În eleg perfect situa ia comandantul a f cut ceea re credeaţ ţ ă

c trebuie s fac , dar... ă ă ăSchimbându-şi parc gândul, Frenzel îşi aprinse o igar ,ă ţ ă

spunându-şi în sine „totdeauna aceleaşi cuvinte: a f cut bine,ă dar.,."

Gerrard declar scurt:ă– S vorbim de ceva care te priveşte, Frenzel! Maşinile mai auă

destul combustibil? Destul ulei? Ai tot ce- i trebuie?ţFrenzel se ridic brusc;ă


– Un adev rat ofi er mecanic nu este niciodat satisf cut deă ţ ă ă ceea ce are!

Privi pe rând la to i şi continu :ţ ă– Probabil c îmb trânesc; trebuia, să ă ă-mi dau seama dori i caţ

eu s înlesnesc luarea unei hot râri. S furnizez un motiv.ă ă ăDevereaux protest :ă– Nu-i aşa! Secundul nu ştie... De ast dat , Gerrard îi t ieă ă ă

vorba;– Când voi avea nevoie de p rerea dumitale, iă ţ -o voi cere, n-ai

grij !ăSe adres lui Frenzel:ă– Nu m în elegi, Frenzel! Nu încerc s arunc r spundereaă ţ ă ă

asupra dumitale.Frenzel îl privi stupefiat:– Dar despre ce r spundere poate fi vorba? F cu doi paşi şpreă ă

Gerrard;– Este comandantul prietenul, dumitale, sau nu? În locul

dumitale el nu te-ar aştepta? În orice caz, ar face tot posibilul!Gerrard plec ochii şpre mas ;ă ă– Ştiu, clar nu asta este problema. Calm, Frenzel continu :ă– Te credeam mai curajos. Gerrard s ri în sus;ă– Ce ştii despre curajul meu? Dumneata nu mai ai nevast !ă

Aşa că- i convine s ne recomanzi o decizie care poate s ne ducţ ă ă ă pe to i la moarte!ţ

Chipul lui Frenzel şi-a pierdut culoarea. Brusc, Gerrard şi-a dat seama c vorbise f r rost; ad ug repede;ă ă ă ă ă

– Iartă-m , Frenzel, nu mai ştiu ce vorbesc!ăAu t cut to i trei. Din postul central se auzi vocea lui Buck. -ă ţ

Se vede barca! A şi lansat un semnal!Dând la o parte pe ceilal i doi, Gerrard se precipit spre postulţ ă

lui pentru a dirija ieşirea la suprafa .ţăFrenzel apuc pe Devereaux de bra , împiedicânduă ţ -l să-l

urmeze:- Am ştiut totdeauna c eşti un ipocrit. Dar nă -am crezut c eştiă

în aşa hal o javr !ăDevereaux îl privi cu gura încre it de un mic surâs rece:ţ ă– Cred c nuă - i dai seama de ce vorbeşti!ţÎmi dau perfect seama, replic Frenzel. ă


Îi l s bra ulă ă ţ– Vrei să-l distrugi pe comandant! Apoi s te duci şi te lauzi şiă

s te faci bine v zut de cei de sus.ă ăDevereaux se îndrept gr bit spre postul central. Frenzelă ă

r mase, gândinduă -se la gestul ireparabil pe care poate l-ar fi comis dac nu intervenea la timp vocea lui Buck.ă

Când Frenzel s-a întors la tabloul s u de control. Gerrard îşiă trecea peste cap cureaua binoclului, supraveghind deschiderea capacului inferior. Îndeplinind func ia de secund, aplecat deasupraţ lui Starkie, Devereaux urm rea indicatoarele.ă

– Goli i balasturile respective şi se auzi şuieratul noruluiţ comprimat intrând în balasturi.

Marshall revenea. În ultima clip .ă

CAPITOLUL 13

UNDE NU CÂNTA NICI O PAS REĂ

V rog s aştepta i aici, sir.., Ofi erul de serviciu inea uşaă ă ţ ţ ţ deschis , poftinduă -l pe Marshall s intre întră -o camer spa ioas ; ă ţ ă

- Comandantul v primeşte imediat. ăMarshall intr în înc pere, se apropie de o fereastr mare cuă ă ă

vedere dominând asupra portului. Afar , c ldura era în buşitoare.ă ă ă Str lucea soarele, numeroase nave erau acostate şi întinderea deă ap albastr a m rii lansa reflexe orbitoare: Alexandria. Marshallă ă ă zâmbi trist. F r pictura de camuflaj a unor nave, f r şirul miciloră ă ă ă geamanduri şi al flotoarelor semnalând estacadele şi plasele antisubmarin, te-ai fi crezut în timp de pace. Pe multe nave erau întinse tende61 şi la pupa unui mare cruciş tor, o fanfar cânta caă ă

61 Pânze pentru protejarea pun ii de soare.ţ


la parad . Ca s cear executan ilor s cânte pe o asemeneaă ă ă ţ ă c ldur , şeful fanfarei trebuie c era un adev rat tiran.ă ă ă ă

Marshall privi în camera mozaicul fin al podelei şi plafonul în cupol aveau ceva odihnitor şi, pentru cine venea de afar ,ă ă înc perea p rea r coroas ca un cavou. Pe marmura unei meseă ă ă ă solitare se afla un vechi num r dintră -un magazin englez, al turi deă un carton îng lbenit de vreme pe care se citea „Ce trebuie f cut înă ă caz de alarm aerian ". Sub recomand rile tip rite, cineva careă ă ă ă aşteptase acolo scrisese cu creionul: „Ad posteşteă -te într-o sticlă cu gin"!

Ocupat acum de comandamentul naval, localul îşi p straseă aproape intact aspectul din timpul precedentului proprietar. Acesta fusese un înalt func ionar al guvernului egiptean, dar, se spunea,ţ se ocupa mai ales de petrecerile pe care regele le oferea prietenilor. Marshall examina în-delung enormele picturi murale dansatoare nude, în toate pozi iile imaginabile. Chiar picioareleţ scaunelor prezentau picioare feminine.

Marshall îşi întoarse ochii; gândurile îi reveneau mereu la cea pe care o descoperise legat pe o mas , cu mai bine de oă ă s pt mân în urm . Se gândea neâncetat la Chantal, cum i seă ă ă ă zb tea în bra e, lovinduă ţ -l cu pumnii micu i, f r putere... şi f rţ ă ă ă ă să-şi dea seama ce face. Ea îi d duse semne c ar deveniă ă conştient nici când, din barc , au z rit submarinul, şi când Cain,ă ă ă în picioare, îşi agitase nebuneşte bra ele ca s atrag aten ia celorţ ă ă ţ de veghe.

Odat ajunşi la bord, în timp ce U-192 îşi croia drum rând înă imersiune, când la suprafa , Marshall a vegheat ca Chantal s fieţă ă confortabil instalat în cabina lui. Cowan încerc s protesteze.:ă ă ă

– Dar acolo îl interoghez pe Travis!– Du-l în alt parte! Îi replic Marshall; dac ai poft , bagă ă ă ă ă-l

într-un tub lanstorpile, îmi este egal!Chiar la câteva minute de când reluase comanda, Marshall

descoperise c Travis nu se ar t dispus s aduc servicii patrieiă ă ă ă ă sale de bun voie. La locul din Italia unde lucrase, să -au comis unele încerc ri de sabotaj, şi, f r ştirea lui, poli ia începuse cercet ri.ă ă ă ţ ă Cuprinşi de panic , italienii alertaser serviciile de spionajă ă germane care, la rândul lor, telefonaser Cartierului general ală Gestapoului. Majoritatea mâinii de lucru de acolo fusese recrutată


local sau consta din nişte nenoroci i, straşnic p zi i, io la un lag rţ ă ţ ă de concentrare din nord. S-au verificat fişele tuturora, între care şi a lui Travis şi oficiul Gestapo din Paris comunicase informa iiţ am nun ite asupra personajului, dar şi asupra rela iilor pe careă ţ ţ so ia sa era b nuit c le între ine cu Rezisten a.ţ ă ă ă ţ ţ

Sosirea neaşteptat a lui Chantal în Italia, a sporit temerile luiă Travis. De aceea, f r a pierde timp, el a considerat c a venită ă ă momentul s se sustrag cordonului de supraveghere care seă ă strângea în jurul lui îndat ce a fost contactat, să -a decis s pleceă cu Chantal şi înso itorii ei, conspirativ deţ -a lungul rii, r t cind unţă ă ă timp prin ascunz tori mai mult sau mai pu in sigure sau dormindă ţ pe câmp sub cerul liber. Dar tot. Îşi considera so ia ca fiind cauzaţ principal a schimb rii soartei sale. Din cauza ei nu mai putuseă ă continua s lucreze liniştit pentru germani. Bine pl tit, el sper să ă ă ă fie şi mai bine într-un viitor apropiat. C l torise mult înainteaă ă r zboiului şi ştia c , dac germanii pierdeau ultim b taie, ipoteză ă ă ă ă ă ce-i p rea improbabil , va g si modalitatea, s dispar în vreo ară ă ă ă ă ţ ă neutr , unde va aştepta pân când timpurile se vor schimba. Vor fiă ă necesari peste tot ingineri pricepu i, mai ales dup r zboi, şi el ştiaţ ă ă c era foarte bine cotat în meseria lui.ă

De multe ori, Marshall încercase să-şi imagineze ce fel de om era cel care, chiar dac rela iile lor nu mai erau bune, îşi expuneaă ţ so ia ghearelor Gestapoţ -ului. cu scopul de a se pune la ad post, baă chiar de a fi reabilitat, divulgând unor oameni ca Simeon şi Cowan multe secrete în leg tur cu strategia duşmanilor.ă ă

Nu aveau medic la bordul submarinului, dar Marshall îşi d duse toat osteneala ca Chantal s se simt cât mai bine, deşiă ă ă ă nu putea ghici reac iile ei interioare. Churchill iţ -a fost de mare ajutor veghea asupra ei, p zind s nu fie deranjat , ap rândă ă ă ă -o ca un cline de paz .ă

Zi dup zi, or dup or , în timp ce U-Bootă ă ă ă -ul îşi urm drumulă prin apele abandonate acum de patruloarele inamice, Marshall aşteptase ca ea să-l cheme. Dar n-a f cută -o. Sta singur în cabin ,ă ă f r alt companie decât o veioz deasupra cuşetei.ă ă ă ă

Smith încercase să-l consoleze pe Marshall;– R bdare, sir! Nu îşi revine aşa de repede; trebuie timp...ă

câteodat şi altceva!ă


Au ieşit la suprafa pentru a-şi transmite prin radioţă indicativul codificat. R spunsul a venit imediat destina ieiă ţ Alexandria, p strând acelaşi caracter ultrasecret.ă

În diminea a respectiv , ieşit la suprafa exact la oraţ ă ţă convenit , submarinul intrase în portul Alexandria escortat de oă canonier din ă Special Bot Squadron62. Acum submarinul se afla al turi de o nav baz , ea îns şi la dan . Sosise cu turelaă ă ă ă ă camuflat . Dar imediat specialiştii iă -au completat deghizarea cu tende şi câteva g le i de vopsea. Nu trebuia s atrag aten ia,ă ţ ă ă ţ deşi riscul era destul de limitat: locul mişuna de nave în repara ieţ sau în revizii rapide. O vechitur mai mult sau mai pu in...ă ţ

Marshall îşi aminti de prima dat când Chantal iă -a vorbit după ce au revenit la bord; el se afla lâng intrarea cabinei,ă observându-l pe Churchill care apropia o ceaşc de sup de buzeleă ă tinerei. Cât i se p ruse de micu , pierdut întră ţă ă -un veston larg de matelot şi nişte pantaloni ponosi i!ţ

Zarindu-l, ea îndep rtase ceaşca cu un gest brusc şi strigaseă cu vocea voalat :ă

– Unde ai fost?Cu ochii plini de groaz , ca un animal h ituit, continuase;ă ă– Nu ai venit la timp!Apoi, l sase să ă-i cad capul pe pern , în timp ce Churchill,ă ă

sincer afectat, o scuz :ă– Nu şi-a revenit înc , sir.ăÎşi amintea de Chantal aşa cum era când a fost ridicat laă

bord vân t i pe tot corpul, sânge în jurul gurii. Nici un alt spectacolă ă nu-l revoltase mai mult. Dac lă -ar fi avut pe Travis la îndemân ,ă l-ar fi omorât.

Submarinul odat acostat la Alexandria, evenimentele să -au precipitat. S-au urcat la bord ofi eri cu figuri severe şi lţ -au preluat pe Travis şi pe cei trei agen i ai Intelligence Serviceţ -ului. Al ii, de laţ Serviciul sanitar, au acordat îngrijiri lui Chantal şi lui Moss. Parcă bucuros de c l torie, italianul a coborât la sol f r ajutorulă ă ă ă nim nui, salutând cu mâna, ca un suveran în vizit , pe matelo iiă ă ţ care priveau de pe cheu.

62 Flotil britanic de opera ii speciale.ă ă ţ


Smith plecase ultimul, în plin soare, cu cizme murdare şi veston de piele p rea un erou încarnat de ă Peter Lorre63.

– V urez noroc, sir, spusese el lui Marshall strângânduă -i mâna; sunte i un om şi jum tate!ţ ă

Cu ar t torul pe pieptul lui Marshall, în dreptul inimii,ă ă ad ugase;ă

– Dar mi-e team c sunte i, totuşi, mult prea inimos!ă ă ţO uş se deschise f r zgomot şi întrerupând şirul gânduriloră ă ă

lui Marshall, ofi erul de serviciu îl anun :ţ ţă– Comandorul v aşteapt , sir!ă ăMarshall l-a urmat printr-un culoar gol; numai în c maş şiă ă

şort alb, ofi erul nu p rea la locul lui în acest palat. Ar fi fost maiţ ă potrivit aici rochii vaporoase, miros de cafea şi domnişoare.

A fost introdus într-o înc pere asem n toare cu cea pe care oă ă ă p r sise, dar plin de dulapuri, telefoane şi mese înc rcate cuă ă ă ă hârtii şi dosare. Se ghicea c ş aici erau picturi murale, dară dansatoarele nude erau mascate cu h r i şi grafice.ă ţ

Comandorul Browning st tea în picioare în fa a ferestrei cuă ţ spatele spre uş . La soare, chelia lui lucea ca o castană ă dezghiocat . S-a întors, la intrarea lui Marshall:ă

– Marshall, exclam el, totdeauna ai ştiut s m uluieşti!ă ă ăI-a luat mâna şi i-a strâns-o îndelung:– Şi cu toate cele prin care ai trecut, pari foarte în form !ăMarshall îşi puse şapca pe un col al mesei şi se aşez ,ţ ă

Strângerea de mâna a lui Browning nu mai era aceeaşi: mai pu inţ ferm , cam tremurând , ca a unui om bântuit de friguri.ă ă

– Nu- i fac alte complimente, relu Browning, r sturnânduţ ă ă -se în fotoliul turnant se pare că- i prieşte pericolul.ţ

Nu i-a oferit vreo b utur . Deaitminteri, p rea c nici nuă ă ă ă exist aşa ceva în înc pere. Browning continu .ă ă ă

– C pitan comandorul Simeon doreşte să ă- i vorbeasc cât maiţ ă curând posibil. Pentru moment, este îns cu cei de la Intelligenceă Service, caut s l mureasc ce a reuşit Cowan s scoat de laă ă ă ă ă ă Travis. Am citit raportul dumitale, şi m-a interesat mai ales partea care se refer la distrug torul scufundat de o bomb teleghidat .ă ă ă ă

Cl tin din cap:ă ă– Îngrozitor! Nu-mi vine s cred!ă

63 Actor de teatru şi cinema, interpret de filme germane şi americane, poli iste şi de aventuri (1904-1964).ţ


Marshall revedea în minte b t lia cele dou nave tr gândă ă ă ă salve asupra submarinului s u. Apoi întreb .ă ă

– Ce nav era, sir?ă– Dundee.Intorcându-se, Browning a rotit fotoliul care scâr âi subţ

greutatea lui; privea undeva departe.– La bord se afla şi fiul meu, aspirant.Marshall îl privi lung. Îi trecur prin minte şi alte suferin e, aleă ţ

altora: momente de tensiune pe mare, atacul condus de Smith contra postului de poli ie italian,.ţ

– Îmi pare r u, sir! Au fost supravie uitori? Browning oftă ţ ă adânc:

– Câ iva. Dar el nţ -a fost printre ei.Se uita la Marshall, dar privea parc la ceva dincolo de el. Îşiă

drese glasul şi, reaşezând hârtiile de pe birou, continu ;ă– Mi-e team c nă ă -o s putem acorda permisii echipajuluiă

dumitale. Am dat instruc iuni ca oamenii s beneficieze pe navaţ ă baz de tot confortul b i, spectacole de cinema, distrac iileă ă ţ obişnuite. Îmi pare r u c nu pot face mai mult, din motive deă ă securitate.

Pronun ase foarte încet ultimele, cuvinte, parc reflectândţ ă asupra lor.

– M întrebam, sir, în leg tur cu doamna Travis, aduse vorbaă ă ă Marshall.

Urm rind reac ia lui Browning, ad ug dup o scurt pauz :ă ţ ă ă ă ă ă– Ce se va întâmpla cu ea?– Cred c se va întoarce în Anglia. Organiza ia de careă ţ

depinde se va ocupa de ea. O tân r curajoas , miă ă ă -ar fi pl cut să -o cunosc.

Cu un surâs uşor, continu :ă– Doamne. Marshall, ai avut perfect dreptate s procedeziă ă

aşa cum ai f cut! Dar nu to i sunt de aceeaşi p rere.ă ţ ăRidicând din umeri;– Va trebui totuşi s se ia o decizie: ori sunte i o unitateă ţ

naval ca oricare, ori îndeplini i misiuni speciale! Încep s mă ţ ă ă întreb dac noi ştim ce vrem.ă

Uşa s-a deschis încet;– A sosit c pitan comandorul Simeon, sir. - Bine.ă


Cu voce gr bit , privind în ochii lui Marshall, Browningă ă ad ug , r sturnânduă ă ă -se în fotoliu.

– S m laşi pe mine s aranjez lucrurile! Oi fi eu b trân, dară ă ă ă tot mai sunt bun la câte ceva!

Simeon intr gr bit şi îşi arunc şapca pe un scaun; purta oă ă ă uniform alb , bine croit şi imaculat . Vorbea tare, roşu deă ă ă ă mânie.

– Am aflat c eşti aici, Marshall. La naiba! De ast dal aiă ă ă întrecut m sura!ă

Browning a intervenit:– Stai jos! Nu vreau s v certa i în biroul meu. Simeon seă ă ţ

aşez , îşi potrivi dunga pantalonilor şi continu mai calm:ă ă– Când am fost informat de isprav dumitale, când am auzită

cum ai expus totul, misiunea, submarinul, totul, procedând după capul dumitale. Nu mi-am crezut urechilor!

– Chiar dumneata mi-ai spus, replic Marshall, c la fa aă ă ţ locului voi fi singurul care decide. Submarinul şi-a îndeplinit misiunea a fost la întâlnire la momentul stabilit, conform instruc iunilor dumitale...ţ

Dup o scurt t cere, fixînduă ă ă -l pe Simeon în ochi:– ... Sir!– Nu iţ -am da instruc iuni s cobori la uscat. Nebunia asta aiţ ţ ă

comis-o din proprie ini iativ .ţ ăFigura lui Simeon devenea din nou purpurie.– Tân ra Travis îşi f cea meseria; ca noi to i! Marshall îşi d duă ă ţ ă

seama c , f r s vrea, se ridicase în picioare:ă ă ă ă– O torturau. Nu şedea ca al ii în spatele unui birou.ţ

Debarcase cu maiorul Carter, dac acesta era veritabilul lui nume,ă şi ambii s-au l sat aresta i. Şi toate astea, pentru a salva ună ţ nemernic, tr d torul cu care discutai adineaori.ă ă

Şi privindu-l rece pe Simeon, continu ;ă– Oamenii dumitale au trimis-o în viesparul acela, f r s ştieă ă ă

c lucrurile puteau deveni atât de periculoase; de fapt, nici nu vă ă pas !ă

Furios, Simeon ripost :ă– Şi dac te prindeau şi pe dumneata? Nu crezi c ar mai fiă ă

aflat şi alte lucruri? Despre U-Boot, despre misiune, despre toate! Ar fi aflat totul!


Marshall zâmbi, v zând cum Simeon d dea în vileag puncteleă ă slabe ale planurilor sale; şi îi trânti, scurt:

– Cred c spusele dumitale se aplic mai curând celor dină ă organiza ia din care faci parte!ţ

Browning s-a ridicat:– Da iţ -mi voie! Acum este rândul meu s vorbesc. În ultimeleă

zile ne-am consultat îndelung cu şefii de Stat Major, atât britanic, cât şi american şi s-au luat unele hot râri importante.ă

Un moment, Simeon îl uit pe Marshall:ă– Iat o veste interesant , sir; nă ă -am fost informat! Browning îl

privi, calm– Mi se pare c tocmai asta fac acum! Mai r mân de stabilită ă

unele am nunte, dar vom debarca în Sicilia în primele două ă s pt mâni din iulie. Este aproape sigur.ă ă

Simeon îşi scoase din buzunar tabachera:– Dac despre asta este vorba, sunt şi eu la curent.ă– Foarte bine, ripost Browning zâmbind; dar înainte deă

debarcare, avem de îndeplinit o anumit sarcin care va facilitaă ă opera ia şi, cu pu in noroc, va salva numeroase vie i omeneşti.ţ ţ ţ

Cu igara aprins , Simeon se reaşez pe scaun, p strândţ ă ă ă t cere. Impasibil, f r emo ie aparent , Browning continu :ă ă ă ţ ă ă

– Bombele teleghidate sosesc în Italia c piese detaşate. După ă ce sunt asamblate în uzina în care lucra acest Travis, sunt dirijate pe calea ferat sau cu camioane spre diferite baze aeriene.ă Aproape toate sunt expediate spre est şi pe coasta Adriaticii; indiscre ii premeditate au convins pe inamic c pl nuim sţ ă ă ă debarc m în Grecia, în Balcani. Totuşi, unele din aceste maşin riiă ă sunt expediate, pe mare, în Sicilia şi puse la dispozi ia celor dinţ Luftwaffe. Multe au şi ajuns în Sicilia, dar mai pu ine decât dacţ ă germanii ar fi cunoscut adev ratele noastre inten ii.ă ţ

- Evident, sir! Spuse Simeon pe un ton sec- Îmi pare bine c te aud vorbind astfel! Dar ceea ce, f ră ă ă

îndoial , nu ştii, este c stocurile din Sicilia sunt puse subă ă comanda unui anumit general italian pe care îl cunosc chiar dinaintea r zboiului din 1914-18. Am luptat apoi în primul r zboiă ă mondial pe acelaşi front şi, f r împrejur rile ştiute, am fi r masă ă ă ă excelen i prieteni.ţ

Simeon îşi redobândise încrederea în sine; un râs scurt, Ironic:


– În locul dumneavoastr , sir, nă -aş prea vorbi despre asta!- Ba, am şi vorbit! Şefilor de la Statul Major, A l sat s treacă ă ă

două-trei secunde; cuvintele îşi atinser inta, se cunoştea după ţ ă expresia uimit a lui Simeon.ă

– To i sunt de acord c italienii vor trece de partea noastrţ ă ă îndat ce vom debarca. Bineân eles, cei din partea locului.ă ţ Generalul în chestiune este inteligent, destul de perspicace ca să în eleag c , dac colaboreaz cu no/înainte de debarcare, viitorulţ ă ă ă ă lui este asigurat... Şi în acelaşi timp, va cru a mul i oameni dinţ ţ regimentele sale.

Simeon se ridic pe jum tate şi se reaşez pe scaun ;ă ă ă– Înaintea debarc rii, sir?ă– Da, am vorbit clar. Dac i se fac promisiuni cu certitudineaă

c vor fi respectate, generalul va pune mâna pe toate depoziteleă subterane unde se afl bombele şi le va bloca. Asemenea bombeă mai sunt şi în alte p r i, dar pân 8ft parvin unde trebuie...ă ţ ă ă

Cu un gest larg, îşi trecu mâna pe deasupra h r ii.ă ţ– Scurt! R canii britanici şi americani vor putea curând s seă ă

bronzeze la soare la Palermo şi Siracuza.Se adres lui Marshall, care ascultase în t cere;ă ă– Ce crezi? Marshall aprob din cap:ă- Dac se poate face, sir, sunt de acord cu dumneavoastr .ă ăSimeon nu s-a mai putut st pâni:ă– Dac se poate face! Dar, dac miă ă -e permis s ştiu, sir, cineă

va primi misiunea de a-şi lua un asemenea angajament fa deţă acel general italian?

Figur lui Browning s-a destins, zâmbind:– Eu.– Da... dar...Simeon privi în jur, r t cit: ă ă- Dar, sir, n-ave i nici o experien în acest gen de ac iuni!ţ ţă ţ– Ce spui? Sunt prea b trân, nuă -i aşa? Dup un oftat nu lipsită

de satisfac ie, continu :ţ ă- Slav Domnului, mai sunt unii care judec altfel! Privi calm laă ă

Simeon;– Dac vrei s ştii mai multe, duă ă -te la biroul

coman-dan uluiţ -şef şi aghiontantul lui î i va da am nunte.ţ ăSimeon îşi lu şapca şi se ridic foarte în epat:ă ă ţ


– Am în eles, sir; din moment ce totul este decis..:ţ– Într-adev r, totul este decis! Zâmbind din nou, Browningă

ad ug :ă ă– În mod definitiv.Când s-a închis uşa în urma lui Simeon, Browning se îndreptă

spre un dulap ce p rea plin cu dosare şi scoase o sticl intact :ă ă ă– Whisky special, spuse el, l-am primit în dar de la un ofi erţ

din Statul Major al lui Eisenhower. Nu l-am gustat înc , dar ziua deă ast zi merit a fi s rb torit cu aşa ceva!ă ă ă ă ă

Era emo ionat, câteva pic turi au c zut pe mas :ţ ă ă ă– Am aşteptat mult timp acest moment. Numai ca s v d ceă ă

mutr face acest tip impertinent!ă– Ve i avea nevoie de submarinul meu, sir?ţ– Aş putea g si ceva mai bun? Browning îl privi drept în ochi:ă– in mult la dumneata, Marshall cred c eşti un om la fel cumŢ ă

ar fi devenit şi David, fiul meu. Cel pu in, îmi place s cred.ţ ăMarshall îşi st pâni emo ia:ă ţ– V mul umesc, sir, de încrederea ceă ţ -mi acorda i; nici nu şti iţ ţ

cât sunt de impresionat, nu g sesc cuvinte...ăPe figura lui Browning ap ru o und de satisfac ie:ă ă ţ– M bucur, relu el, c , atunci când aceast nou misiune vaă ă ă ă ă

fi îndeplinit , vom putea termina şi cu U-192. Vom conferiă submarinului dumitale un nume corespunz tor şiă -l vom folosi la opera ii mai pu in neobişnuite.ţ ţ

– Şi dumneavoastr , sir?ă– Ei bine, Simeon are dreptate numai dintr-un singur punct de

vedere: încep s îmb trânesc.ă ăCu ton foarte indiferent:– Se vorbeşte, dar nu este decât un zvon, c voi fi înaintată

contraamiral.Ochii îi str lucir un moment:ă ă– Şi mi se va da comanda unei baze de submarine, undeva.– M bucur pentru dumneavoastr , sir! Merita i cu prisosin oă ă ţ ţă

asemenea avansare!– Acum, Marshall, s nu iei în nume de râu ceea ce î i voiă ţ

spune cu toat sinceritatea. R zboiul teă ă -a solicitat mult, i sţ -au cerut prea multe* în prea scurt timp. Pân la sfârşit, surmenajul îşiă arat col ii, îmi închipui c ştii tot atât de bine ca şi mine.ă ţ ă


S-ar fi cuvenit c Marshall s protesteze cu energie. N-aă ă f cută -o, dar a avut impresia c se ridic brusc o greutate ceă ă -i ap sa umerii. Browning continu ;ă ă

– Pentru c viitoarea baz s fie aşa cum o v d eu, am nevoieă ă ă ă de un om priceput care s m ajute să ă -o dirijez. Un combatant, care a participat la opera ii, nu o momâie provenind direct de laţ Amiralitate. Dup care, cred n voi putea fi numit comandant ală unei grupe de escort .. ei lupt la suprafa , vei înv a pe al ii cumă ă ţă ăţ ţ s distrug submarine. Gândeşteă ă -te la toate astea! Dar, deocamdat , avem înc foarte multe de f cut!ă ă ă

Marshall ascultase, f r un gest:ă ă– M voi gândi, sir.ă– Astfel, relu Browning, îmi mai trebuie câteva zile.1 s pună ă

definitiv la punct planul meu. Am dat dispozi ii ca dumneata şiţ secundul dumitale s fi i încartirui i la rm. Ambii ave i nevoie deă ţ ţ ţă ţ odihn , clar nu putem ace prea mult pentru voi. De fapt, cum seă simte secundul dumitale?

Lui Marshall îi trecur rapid prin minte ultimele întâmpl ri; peă ă drumul de întoarcere sim ise încordarea crescând , devenind oţ ă veritabil barier între Gerrard şi Devereaux. Şi Frenzel avea parcă ă ă o parte din vin . Dar Marshall se f cuse c nu în elege. Aşa c îiă ă ă ţ ă r spunse lui Browning:ă

– Foarte bine, sir.– Minunat; Gerrard a ac ionat bine aşteptând s v nloarce iţ ă ă ţ

din escapad aceea. L-am propus s fie decorat, ii şi pe dumneata,ă ă ele altfel.

F r să ă ă-i lase timp lui Marshall să-i r spund , Browningă ă ad ug :ă ă

– Şi acum încearc s te relaxezi ' în ce m priveşte, o iiă ă ă -mi mai acord înc un pahar, poate chiar mai multe, a s savureză ă modesta mea victorie de ast zi.ă

Când Marshall p r si înc perea. Browning se apropiase eă ă ă fereastr ; avea ochii umezi. Din cauz c privea la soare? Poate,ă ă ă dar Marshall nu era deloc sigur.

* * *


Camionul militar de mare tonaj se opri cu o smucitur brutal ,ă ă stârnind un adev rat nor de praf. Şoferul, un soldat cu ten bronzat,ă purtând doar şort şi casc metalic , ar t cu mâna spre o cl direă ă ă ă ă cu ziduri albe nu departe de drum.

– Am ajuns, sir; îmi pare r u c nu v pot aştepta ca s vă ă ă ă ă aduc tot eu înapoi l Alexandria.ă

Marshall s ri din cabin şi îşi scutur praful de pe c maş .ă ă ă ă ă Soldatul era de tip obişnuit simplu şi serios. Nu mai era foarte tân r. Povestea lui se confunda cu imaginea de pe portiera îndoită ă a vehiculului; înf işând un şoarece din deşert, însemnul Armatei aăţ 8-a britanice. Ca şi mul i al ii, peste câteva s pt mâni va lupta înţ ţ ă ă Sicilia, dac planurile lui Browning vor ajunge a fi puse în aplicare.ă

– Î i mul umesc, soldat! Îi spuse Marshall, dânduţ ţ -i un pachet de ig ri nuţ ă -i nimic, am s m întorc pe jos!ă ă

– ig ri de import? V mul umesc, sir! Şoferul privi în v zduh;Ţ ă ă ţ ă– Dar b ga i de seam , dup cincizeci de paşi ve i fi devorată ţ ă ă ţ

de muşte!A ambreiat şi camionul s-a îndep rtat, ro ile l sând în urmă ţ ă ă

o-tornad în miniatur de nisip şi praf.ă ăUn drum lateral îngust ducea la cl direa izolat indicat ,ă ă ă

f cândă -o s par şi mai impozant . Sem na, în mai mare, cu ceaă ă ă ă în care o reg sise pe Chantal Travis, îşi aminti de spaima brusc aă ă lui Cain, în momentul când sc pase grenad , privind cu ochiă ă încrunta i la fulger rile armelor, la Smith, strigând „dţ ă ă-i la cap!" Apoi la tân ra imobilizat sub becul slab din plafon.ă ă

La poart , un militar cu chipiu roşu de poli ist îi ieşi înă ţ întâmpinare, salut şi, recunoscând gradul de ofi er de pe um rulă ţ ă lui Marshall, îl întreb :ă

– Ce dori i. ţ- Sir?Marshall îşi aminti de sergentul-major care îl primise în Sco ia,ţ

pe acel teribil aeroport; cât de multe se întâmplar de atunci şi câtă de repede! Îşi prezent permisul de intrare.ă

- Sunt autorizat s vizitez o persoan internat în spital.ă ă ă- Aaa, asta-i altceva! Poli istul sţ -a dat înapoi cu câ iva paşiţ

pentru a intra în umbra zidului.- N-avem mul i vizitatori. Se pare c nu prea sunt permiseţ ă

vizite.


Ia restituit documentul, apoi l-a îndrumat pe o alee.- Prin uşa aceea mare şi mai întreba i! ţPe drum, Marshall s-a întors din simpl curiozitate: poli istulă ţ

telefona. Mereu vigilen .ţăCeremonia de la poart să -a repetat într-un vestibul r coros.ă

Permisul, buletinul de identitate, cerute politicos, dar cu o vagă irita ie în voce: de ce tulbura liniştea oamenilor?ţ

Aşa cum se aştepta, spitalul nu era unul obişnuit. Era destinat numai pentru cei îmboln vi i fizic nu psihic în Invizibilul r zboi ală ţ ă spionilor şi contra-spionilor.

– V rog s m urma i, sir...ă ă ă ţCondus de un planton, Marshall a trecut printr-un culoar cu

parchetul admirabil ceruit, la care totuşi mai lustruia şi acum un grup de ordonan e egiptene.ţ

– Privi iţ -i! Spuse plantonul; freac de o or !ă ăA deschis o uş , l sând pe Marshall s treac , spunânduă ă ă ă -i;– Aici este doctorul, sir!Scund de statur şi dichisit, medicul sem na cu o pas re.ă ă ă

Când ventilatorul i se rotea deasupra capului, f cea ii fâlfâieă gulerul bluzei sale albe şi personajul te ducea cu gândul la un cocoş, umflându-se în pene.

– Cu ce v pot fi de folos? Întreb medicul.ă ă_- Aş dori s-o v d pe Mrs. Travis, dac se poate. - Ah, da.ă ăCu un gest, doctorul îl invit pe Marshall s ia loc;ă ă– Sunte i, probabil, comandantul submarinului cârc.. Foarteţ

bine, s st m pu in de vorb !ă ă ţ ă– Este pe cale s se îns n toşeasc ? Micul om ridic ochii spreă ă ă ă ă

ventilator;– Nu putem decât spera. Fizic, desigur totul merge bine. N-am

s v plictisesc cu un jargon de specialitate, care de obicei nuă ă spune mare lucru, dar pot afirma c nu ar fi trebuit trimis în aceaă ă misiune. Acum, faptul fiind consumat, nu are rost s mai fie acuzată cineva; oricum este prea târziu.

– Vre i s spune i c mai are nevoie de repaos? C va maiţ ă ţ ă ă trebui timp pân să ă-şi revin ?ă

Medicul privi lung la Marshall:– Dac în eleg bine, relu el, vizita dumneavoastr nu este deă ţ ă ă

simpl polite e? B nuiam, dar prefer s fiu sigur.ă ţ ă ă


Ridicând din umeri;– Sincer vorbind nici nu prea ştiu ce pot face pentru dânsa.

Poate c se îns n toşeşte complet, dar să ă ă -ar putea s nuă -şi mai revin , ca mul i al i pacien i pe care iă ţ ţ ţ -am îngrijit aici.

Se ridic şi merse la fereastr :ă ă– Veni i lâng mine!ţ ăA întredeschis jaluzelele de la o fereastr care d dea întră ă -o

mic gr din interioar , în parte umbrit şi înveselit de culorileă ă ă ă ă ă florilor din câteva m ri vaze de piatr . Înaintea uneia din acesteă ă vaze sta un om singuratic şi o contempl cu aten ia încordat .ă ţ ă Purta pantaloni dv pijama şi o tunic şi avea cam dou zeci de ani.ă ă

– Este locotenentul... n-are importan numele, spuseţă medicul; a servit în forma iile de comando care au operai înţ deşert. Un om inteligent. Înainte de r zboi începuse s lucreze caă ă arhitect. Ast zi, nu mai vorbeşte şi nu reac ioneaz chiar dac îiă ţ ă ă amintesc de familie şi de propriul lui trecut. Pare c să -a desprins cu des vârşire. ca şi cum toate ar fi încetat s mai existe.ă ă

Vederea acestui om, cu totul str in de lumea lui, la consternată pe Marshall.

– N-ar fi mai omeneşte, întreb el, s fie trimis în Anglia,ă ă îndep rtat de aici?ă

Medicul reânchise oblonul:– Nu îndr znesc. În afar de flori, nu mai manifest interesă ă ă

pentru nimic. Ce reprezint florile pentru el? Oare vede? Nu ştiu,ă dar poate c este un început... Un progres? Poate, dar singurul înă trei luni... A sunat ner bd tor telefonul.ă ă

– V spun toate astea ca s v previn, s v preg ti iă ă ă ă ă ă ţ sufleteşte.

Ridic receptorul, dar continu ;ă ă- Camera doamnei Travis este în fundul culoarului: num rulă

dou zeci.ă

Marshall mai ezita s bat , când uşa se deschise f r zgomotă ă ă ă şi ap ru o infirmier care îl examin cu un ochi sever timp deă ă ă câteva secunde.

– Sunt locotenent comandorul Marshall... Ea l-a întrerupt;– Ştiu, am fost prevenit ; bine a i venit !ă ţ


Privindu-şi ceasul;– S nu sta i prea mult dealtminteri, poate c va cere să ţ ă ă

pleca i imediat. Se întâmpla!ţMarshall ar fi sugrumat-o pe aceast infirmier se întâmpla caă ă

şi cum Chantal era deja condamnat , ca unicul locotenent dină curte, cu florile lui!

– Nu voi fi departe, ad ug infirmiera. La nevoie, m chema i!ă ă ă ţChantal era întins pe un pat de campanie alb, cu spateleă

sprijinit de perne, cu bra ele întinse pe cearşaf. ţ Întoarse încet capul spre Marshall, dar ochii îi erau ascunşi de ochelari de soare cu sticle puternic colorate, ui Marshall îi trecu prin minte imaginea unui copil orb.

- Dumneata eşti?Îşi trase cearşaful şi cuvertura pân la gât.ă– Mi s-a spus c vei veni.ăÎn voce, nici urm de emo ie, figur inexpresiv . Marshall seă ţ ă ă

apropie de pat şi se aşez pe un scaun. Era cald, probabil îlă ocupase infirmier , p zinduă ă -şi pacienta.

– Am vrut să- i aduc ceva, dar nţ -am avut timp. M-am zb tută ca s ob in permisul şi s g sesc un mijloc de transport.ă ţ ă ă

Se împotrivea tenta iei de a întinde bra ul şi a lua mânaţ ţ tinerei într-a sa.

– Cum te sim i?ţ– Din pat, pot privi pe fereastr .ăA schi at începutul unui gest, dar îndat şiţ ă -a l sat mâna să ă

cad .ă– Se vede un copac, dar n-am reuşit înc s z resc o pas re.ă ă ă ăA t cut. Marshall să -a aplecat pu in spre ea, provocânduţ -i o

uşoar mişcare de retragere. Cum se mai întâmplase şi alt dat .ă ă ă– Ar i minunat, relu el; chiar în aceast pijama de spitalăţ ă ă

militar.Ea nu-i zâmbi.– Afar e cald caă -ntr-un cuptor...Marshall descoperi cu disperare c nu ştie ce s spun , c eă ă ă ă

incapabil să-i fie de ajutor, c se simte stângaci şi inutil. „Ca oă maşin rie !" gândi el;ă

– Vorbeşte-mi de cei de pe submarin!Şi tân ra să -a întors pe o parte spre a-l privi;


– Ce face acel marinar din Londra, care a fost atât de bun cu mine?

– Churchill? For ânduţ -se s zâmbeasc ;ă ă– Continu s se plâng ; îi pare r u c nu mai are cum s seă ă ă ă ă ă

ocupe de dumneata. Cred c şi ofi erii te regret !ă ţ ă– Cât de departe mi se par toate astea!Lui Marshall îi venir în minte, spusele mediculuiă -şef; repede,

ad ug ;ă ă– Aş vrea s te scot de aici, cât mai curând!ăChantal privi din nou spre fereastr şi r mase un momentă ă

t cut .ă ă– Imposibil!Cu o uşoar ridicare din umeri;ă– Şi unde m-ai duce?– În alt parte, departe de r zboi.ă ăMarshall nu era sigur c ea îl asculta, dar continu ;ă ă– Vreau s mergem la Gizeh s vedem piramidele; o să ă ă

dejun m pe malul Nilului şi ne vom plimba pe c mile ca nişteă ă turişti adev ra i.ă ţ

Şi-a pus mâna pe cea a tinerei:– iŢ -ar face bine.Dar ea îşi retrase mâinile, ascunzându-le sub cuvertur .ă– Visuri!Vocea îi p rea venind din dep rtare şi Marshall se întrebaă ă

dac nu cumva se afla sub influen a unui tranchilizant.ă ţ– Piramidele...Dar Marshall nu renun a;ţ– Da, spuse el, la lumina lunii... Privindu-l din nou– Le-ai mai v zut? Împreun cu o prieten ? Accentul franceză ă ă

devenise mai pronun at. Marshall cl tin din cap şi ad ug ,ţ ă ă ă ă scuzându-se:

– Nu le-am v zut niciodat !ă ăDe afar se auzeau voci, paşi pe coridor.ă– Inspec iile obişnuite, spuse ea. Dup un gest din umeri,ţ ă

continu ;ă– M supravegheaz .ă ă– Vor numai s te fac bine, Chantal!ă ăO privi, tem tor: f r s vrea, îi spusese pe nume. ă ă ă ă


- Şi... Într-adev r, nă -ai v zut niciodat piramidele? Ea seă ă întoarse într-un cot, spre a-l privi direct.

- Numai în filme.Incapabil de a privi în alt parte, vedea o mina ieşind de subă

cuvertur , foarte încet; ca un animal fricos, ieşind clină ascunz toare.ă

– Nu mi s-ar permite, pronun ea cu glas slab, e contrarţă regulamentului.

Acum, mâna ei o atingea pe cea a lui Marshall. Privind mâna tinerei femei, observ c nu mai avea verighet .ă ă ă

– Aş putea totuşi încerca. Ştiu, Chantal, c tov r şia mea nuă ă ă este prea interesant , dar...ă

– Nu vorbi aşa!Degetele ei i-au apucat mâna, strângând tare.– Eşti un om minunat. Când m gândesc cum mă -am purtat cu

dumneata şi ce ai f cut pentru mine...ăDe sub lentilele negre ale ochelarilor au ap rut dou lacrimi.ă ă– Nu-i nimic, nu te îngrijora îi continu ea; de când sunt aici miă

se întâmpla des s plâng.ăNu s-a ferit când el i-a tamponat obrajii cu batista. Marshall

s-a ridicat încet, pregeta s se despart .ă ă– M duc s vorbesc cu mediculă ă -şef.Era emo ionat . Buza inferioar îi tremura aproapeţ ă ă

imperceptibil.– Mi se pare, spuse ea, c adineauri miă -ai spus pe pe nimic.– Aşa este. Ai un nume atât de frumos!– Al dumitale este Steven! Încruntând fruntea, silabisi;– Steven. Zâmbind, la rândul ei:– Nici Steven nu este urât! Infirmiera a deschis uşa, anun ând:ţ– S-a terminat vizita. Cum ne sim im? Marshall o lu de mânaţ ă

pe Chantal şi r spunse:ă– Mul umesc, ne sim im minunat. Plec, dar m întorc peste unţ ţ ă

minut.Infirmiera înc nuă -şi revenise din mirare când Marshall. Intră

în cabinetul medicului-şef.Doctorul „Williams ascult cererea lui Marshall f r să ă ă ă-l

întrerup , apoi îl întreb ;ă ă


– Cât timp ai la dispozi ie?ţ– Nu prea ştiu, probabil câteva zile.– Destul, ca s încerc m experien a. Nu v d de ce nă ă ţ ă -ar reuşi.

Doar dac ...ă– Doar dac ?ă– Dac încerci s for ezi vindecarea. În acest caz, să ă ţ -ar putea

s nu reziste. Deocamdat , orice contact prezint pentru ea ună ă ă risc Dar riscul merit s fie asumat.ă ă

Întinse mâna lui Marshall:– Ob ine permisia, de rest m ocup ţ ă eu. Cu mâna pe clan a uşii, Marshall declar ;ţ ă– Sunt sigur de reuşit , doctore; îi trebuie o schimbareă

radical .ăDup plecarea vizitatorului, medicul ridic receptorulă ă

telefonului. „Nici ofi erul sta de marin nu prea st bine cuţ ă ă ă s n tatea, gândi medicul, dar poate c are dreptate şi va reuşi să ă ă -o vindece pe tân ra fran uzoaic . Şi să ţ ă -ar putea ca vindecarea s fieă reciproc ."ă

Când a terminat convorbirea telefonic , doctorul a revenit laă fereastr : locotenentul X îşi contempla mereu vaz cu flori, numaiă ă umbra i se deplasase pu in.ţ


CAPITOLUL 14

CEVA CARE MERIT STR DANIAĂ Ă

Comandorul Browning îşi tampona ceaf cu batista.ă- Teribil c ldur !ă ă ăAr tând spre dosarele şi telegramele îngr m dite pe biroulă ă ă

s u;ă– Dac astea mai continu , îmi plesneşte capul!ă ăPe scaun, în fa a lui, se afla Marshall, dar gândul îi zbur laţ ă

vizit f cut la spital. La întoarcere vorbise comandantului, despreă ă ă o eventual permisie, dar Browning avusese pe cap multe alteă lucruri pe care le considerase mai importante.

– Înc dou sau trei probleme de pus la punct şi o vom puteaă ă lua din loc, declar Browning.ă

Zâmbind;– Am ob inut aprobarea întâlnirii cu generalul italian, darţ

numai dup aprinse discu ii, ca între aprigi oameni de afaceri careă ţ se ciorov iesc.ă

Tonul i-a redevenit serios:– N-a fost uşor, dar scopul merita str dania. Dac ajungem laă ă

o în elegere cu italianul, r zboiul se va termina mai repede şi miiţ ă de vie i vor fi cru ate!ţ ţ

Marshall asculta, aproba din când în când, dar gândurile îi mergeau la oamenii s i. Tocmai coborâse de pe nava baz undeă ă descoperise cu satisfac ie c echipajul s u sţ ă ă -a obişnuit cu izolarea for at . Între timp, se vor obişnui poate şi cu cele ce mai aveau deţ ă înfruntat. Pe Gerrard îl g sise întră -o cabin , scriind scrisori.ă

– Credeam, Bob, c ai coborât la rm.ă ţă


Nu se aştepta ca secundul s fi r mas pe nava baz , dină ă ă moment ce echipele de între inere cu utilajele lor erau concentrateţ pentru punerea la punct a submarinului.

Gerrard îi r spunsese, cam pe gânduri:ă– Am primit o scrisoare de la Valerie, aşteapt un copil. ă- Bun veste!ă– Şi ea este bucuroas , amândoi îl doream demult. ă- Atunci, felicit ri! Şi iat înc o veste bun . ă ă ă ă- Bob când termin m misiunea viitoare, o s fim l sa i în pace;ă ă ă ţ

înc nu este oficial şi, bineân eles, nu trebuie s vorbeşti despreă ţ ă asta.

– Şi misiunea viitoare va fi mai dificil decât ultima?ă– Ei, Bob! Parc tocmai dumneata îmi recomandai s fiuă ă

optimist! Oare a început să- i fie fric ?ţ ăMarshall se aşteptase la o replic prompt sau la o glum maiă ă ă

mult sau mai pu in învechit , dup obiceiul lor de alt dat .ţ ă ă ă ăDe ast dat , Gerrard iă ă -a replicat– În timpul ultimei misiuni, a fost cât p-aci să-mi pierd curajul.

Ceilal i sţ -au f cut c nu observ , dar sigur c să ă ă ă -au întrebat dacă data urm toare nu voi provoca o catastrof .ă ă

Consternat, Marshall se aşezase lâng Gerrardă– Bob, dac crezi c ai nevoie de repaos, îl voi ob ine şi nuă ă ţ - iţ

voi purta pic . Numai din pricina mea eşti angrenat în această ă teribil aventur . Meri i un r gaz... şi multe altele. Şi cum Valerieă ă ţ ă este pe cale de a deveni mam , nş în elege foarte bineă ţ sentimentele dumitale.

– Nu. Dac e vorba numai de înc o singur misiune, voiă ă ă rezista. Amândoi form m o echip şi dac vă ă ă -aş p r si acum nuă ă mi-aş ierta-o niciodat .ă

Vocea lui Browning l-a smuls pe Marshall din gânduri :– iŢ -aş putea acorda patru zile.– Patru zile, sir?Marshall nu se aştepta la atât; Browning zâmbea;– V d c eşti mul umit cu aceste patru zile; aşadar; neă ă ţ -am

în eles. Doctorul Williams, mediculţ -şef al spitalului cu care am şi vorbit, a aranjat totul, de partea sa. Are la dispozi ie un fel de vilţ ă la câ iva kilometri de Cairo şi, de o or , este chiar pe drumţ ă


într-acolo cu so ia şi cu Mrs. Travis. Am aranjat şi transportulţ dumitale, Nu am vrut s împart cu al ii pl cerea de aă ţ ă - i fi de folos.ţ

Marshall c uta cuvintele:ă– Nu ştiu ce s v spun, sir nu este înc sigur c această ă ă ă ă

escapad îi va face bine...ă– Vom vedea.Browning se ridic şi ocoli biroul:ă– Şi dumitale î i va face bine!ţ– Atunci, sir, dac nu mai ave i nevoie de mine.. Browning îlă ţ

conduse spre uş ;ă– Am izbutit s fac rost de o maşin de la Statul Major. Dacă ă ă

şoferul apas pu in pe accelera ie, vei fi la Cairo înainte deă ţ ţ c derea nop ii.ă ţ

Cu capul uşor înclinat într-o parte, privi la Marshall:– Patru zile, dac nu intervine ceva neprev zut; caut s leă ă ă ă

foloseşti cât mai bine!O jum tate de or mai târziu, a sosit maşina, Marshall şiă ă -a

aruncat valiza pe bancheta din spate şi şoferul l-a întrebat:– Sunte i, gata, sir?ţAr tând cu un gest la fanionul îmbr cat cu plastic de lângă ă ă

capot :ă– Cu toate c este învelit, egiptenii se vor da la o parte dină

calea noastr când îl vor vedea. O s cread c trece o m rime.ă ă ă ă ăApoi râse satisf cut, porni rapid cu maşina pe str zileă ă

aglomerate, exclamând: - ine iŢ ţ -v bine, sir!ăSprijinit de sp tarul scaunului, Marshall privea aglomera ia deă ţ

pietoni şi c ru e, de ambele p r i ale maşinii. Nuă ţ ă ţ -l interesa deloc ce va spune Şeful de Stat Major dar, se întâmpla un accident şi ce explica ie ar da Browning.ţ

Vila era mic , dar cochet : se afla în afara oraşului Cairo,ă ă destul de aproape de Nil, aşa c se vedeau catargele şi pânzeleă ambarca iunilor indigene. Seara era calm . Coborând din maşin ,ţ ă ă Marshall privi în jur. I se p rea c era întră ă -alt lume, cuă ambarca iunile acostate pe Nil şi deşertul ca fundal.ţ

– Acum, sir, m întorc la Alexandria, la Comandament, spuseă şoferul zâmbind; cred c comandorul Browning v va trimite altă ă ă maşin pentru întoarcere.ă


B tând, uşor cu palma volanul, şoferul continu .:ă ă– Nu va mai fi chip s v întoarce i tot cu mine; şefului meu nuă ă ţ

prea i-ar pl cea s m ştie mereu pe drumuri.ă ă ăCând maşina a plecat, Marshall privi spre vil : doctorulă

Williams cobora scara de la intrare ca să-l întâmpine– Las valiza! Spuse el; servitorul se va ocupa de ea şiă - i vaţ

preg ti o baie. Ai venit destul de repede!ăDeparte de cabinetul spitalului şi f r halat alb, medicul aveaă ă

mai curând aerul unui func ionar decât al unui specialist în maladiiţ mintale.

– Înainte de toate, s bem ceva!ăL-a condus pe Marshall într-o înc pere r coroas cu pere iiă ă ă ţ

acoperi i de rafturi cu cârti.ţ– Un gin?Marshall accept şi se aşez întră ă -un fotoliu de nuiele, era

foarte bine dispus, ca pe mare, înaintea unui atac cu mintea clară şi ideile bine formulate.

Zâmbind, Williams ridic paharulă– În s n tatea dumitale! Acum, s te pun la curent cu situa iaă ă ă ţ

Mrs Travis este sus, cu Megan, so ia mea, Vila este agreabil , nuţ ă -i aşa? Am s-o regret când m voi întoarce în Anglia.ă

Vorbind, doctorul îşi ordon ideile spre a se face mai bineă în eles:ţ

– Chantal l-a întâlnit pe Travis în Anglia, pu in înainte deţ r zboi. Era student , el urma nişte cursuri, nu prea ştiu de care, laă ă universitate. Nimic surprinz tor c personajul, care avea s devină ă ă ă un foarte bun inginer, a p rut seduc tor tinerei. Aşa c să ă ă -au c s torit, apoi să ă -au stabilit în Fran a. El lucra acolo, când aţ intervenit dezastrul Dunkerque, c derea Parisului şi toate celelalte.ă Curând, Chantal s-a întors la Nantes, la familia sa.

– S-a desp r it de el? Întreb Marshall surprins.ă ţ ă– Da. Descoperise c nu era omul pe care şiă -l închipuise. Era

el sincer convins? Nu ştiu, dar se comporta ca un veritabil nazist. Bineân eles, autorit ile militare germane nu prea aveau încredereţ ăţ în el; au fost totuşi foarte bucuroşi să-l utilizeze. Când armatele noastre aliate vor debarca pe coasta de nord a Fran ei, multe dinţ ele vor trebui să-şi croiasc drum prin fortifica iile proiectate şiă ţ construite de prietenul Travis.


– Atunci, de ce s-a mai dus la el la Paris? Întreb Marshall.ă- În parte, fiindc se temea pentru tat l ei, unul din; şefiiă ă

Rezisten ei de la Nantes. Un om dintrţ -o bucat . Cred c îi eraă ă team c Travis va c uta să ă ă -o loveasc prin tat l ei, c era în stareă ă ă să-l denun e nem ilor. La Paris, ea a început s lucreze pentruţ ţ ă Intelligence Service, când a aflat c Travis a denun at Gestapoă ţ -ului zece francez!! Nu ştiu nici m car dac f ceau to i parte dină ă ă ţ Rezisten . Important e c rezultatul a fost acelaşi: to i au fostţă ă ţ tortura i, cei mai norocoşi au. Murit împuşca i. Atunci a începutţ ţ Chantal s culeag informa ii pe care le comunica Rezisten ei; maiă ă ţ ţ ales le semnal ce sabotaje erau realizabile. Dar Travis îşi urmaă ascensiunea. Dup ce a denun at pe acei francezi, se bucura deă ţ încredere, dovedise loialitate fa de cauza nazist .ţă ă

– Î i mul umesc cţ ţ ă-mi spui toate astea.– Urmarea o cunoşti: tocmai când Gestapo-ul era pe cale s-o

aresteze, s-a reuşit ca Chantal s fie trecut în Anglia. Travis nă ă -a ştiut nimic, a crezut c ea se întorsese la Nantes, la p rin i. Cândă ă ţ Intelligence Service a aflat c Travis ocupa un post importantă într-o uzin din Italia, înde se fabricau bombe teleghidate, Chantală a fost, evident, considerat ca cel mai indicat „contact" cu el.ă Desigur, misiune foarte periculoas pentru ea. Dar Marii şefi deă sus socotesc c o informa ie conteaz mult mai mult decât o viaă ţ ă ţă omeneasc .ă

Marshall îşi privi mâinile cu toate c se sim ea foarte calm, iă ţ s-a p rut că ă-i tremurau.

Dac Chantal nă -ar fi urcat la bordul submarinului s u, Marshallă n-ar fi ştiut niciodat cine era, ce f cea şi nu jă ă -ar fi interesat de ea. Şi ea ar fi murit în chip oribil pe icea mas de tortur sau pe altaă ă de acelaşi fel. Şansa de i se fi întâlnit fusese neânchipuit de mic .ă

Williams se ridic :ă– Iat c vin şi doamnele! Le aud pe scar . Nu uita fii cât maiă ă ă

natural, dar prudent. O cât de mic neân elegere fi totul seă ţ compromite.

Cele dou femei au intrat în înc pere. Lui Marshall i iă ă -a t iată r suflarea Chantal purta o rochie alb foarte simpl , cu bra eleă ă ă ţ goale, punând în valoare bronzajul lor, cu b sm lu roşie pe p rulă ă ţă ă negru, scurt, şi aceiaşi ochelari de soare.


Radioas , Megan, so ia medicului, iă ţ -a urât lui Marshall bun venit.

– Regret doar, ad ug ea, c nu v putem g zdui dup modaă ă ă ă ă ă de acas , din ă Wales64.

Chantal îi întinse mâna lui Marshall.– Sunt bucuroas c ai putut veni s stai cu noi câtva timp.ă ă ăVocea îi era calm , pu in emo ionat .ă ţ ţ ă– Mâine, declar Williams, facem un tur şi vom putea admiraă

Piramidele.– Şi, f când cu ochiul c tre Marshall:ă ă– Cred c nu leă -a i v zut înc !ţ ă ăMarshall privi la Chantal: aşadar, îi vorbise doctorului despre

el.– B nuiesc, spuse Chantal, c i se cuvenea o permisie, după ă ţ ă

cele...Figura îi deveni serioasă– Iartă-m ! Nu trebuie s vorbesc despre probleme deă ă

serviciu!Marshall observ un scurt schimb do priviri între medic şi so iaă ţ

lui.– N-am decât patru, zile de permisie pu ine, dar mai multeţ

decât îndr zneam s sper.ă ăChantal a surâs, prima datăSper c eşti convins de ce spui... Sigur c este convins!ă ă

Exclam Williams. Apoi se îndrept spre un dul pior cu b uturi -- înă ă ă ă timp ce comandantul va face un duş şi îşi va schimba uniforma, noi vom bea un pahar în s n tatea lui.ă ă

Urcând scara în urma servitorului indigen, Marshall o auzi pe so ia lui Williams spunând „Bietul om, pare teribil de obosit!" şi peţ Chantal r spunzând „Numele lui este Steven şi trebuie să ă încerc m să ă-i facem permisia cât mai agreabil ". Marshall continuă ă s urce scara: „trebuie s încerc m"... Chantal se gândea deci laă ă ă bun lui dispozi ie; era un început.ă ţ

Primele dou zile au trecut nespus de repede, înveselite deă episoade pitoreşti şi numai câteva momente cam dificile. Marshall se sim ea ca întrţ -o pensiune de vacan , împ r ind via a cotidianţă ă ţ ţ ă

64 ara Galilor.Ţ


cu câ iva turişti care aleseser pentru concediu aceeaşi perioadţ ă ă de timp.

Conform promisiunii, Williams şi-a condus oaspe ii pe cel laltţ ă mal al Nilului, la Giseh şi la Piramide. Suflând din greu în urma unui ghid bun de picior, au escaladat pân la vârful de patru suteă cincizeci de picioare al marei piramide a lui Keops. Medicul şi so iaţ lui s-au oprit la jum tatea urcuşului, pretextând c nu mai eraă ă pentru vârsta lor. Marshall a în eles c , de fapt, era o aten ieţ ă ţ delicat din partea lor şi leă -a mul umit în sinea sa.ţ

Din vârf, ferici i şi emo iona i, au contemplat m re ul peisaj:ţ ţ ţ ă ţ jos, pe Nil, pânzele colorate ale felucilor65, Cairo, de cealalt parteă a fluviului şi la vest, imensitatea african , deşertul.ă

– Aici, spuse Chantal, m simt liber , întră ă -adev r liber .ă ăBorurile mari ale p l riei îi umbreau fa a; ad uga;ă ă ţ ă- Eşti mul umit?ţMarshall îi prinse bra ul:ţ– Foarte mul umit!ţChantal nu şi-a retras bra ul, dar îşi plec privirea asupraţ ă

mâinii lui Marshall, de parc voia să ă-şi testeze propriile reac ii.ţCând au coborât de pe piramid , Williams a propus să ă-i

fotografieze c l ri pe c mile. Cu aceast ocazie, Marshall a în elesă ă ă ă ţ de ce aceste animale erau poreclite „cor biile deşertului". Esteă destul de uşor s te urci pe spinarea animalului, dar mai greu s teă ă men ii când c mila se ridic , prin patru înclin ri succesive, peţ ă ă ă lungile ei picioare. Conduc torii c milelor zâmbeau, Williams îi daă ă sfaturi

– Lasă-te pe spate, Steven! Acum înainte! Înc o dat peă ă spate! Atent la spectacol, Chantal aplauda. Se distra ca oă şcol ri în vacan , dar Marshall avea impresia c i se rupe înă ţă ţă ă dou coloan vertebral .ă ă ă

Marshall nu se mai gândea la cele prin care trecuser şi îlă revolt gândul c trebuia s se întoarc în lumea de o el şiă ă ă ă ţ umiditate a submarinului. Ar fi dorit s r mân mereu cu Chantal.ă ă ă

În a treia zi, so ii Williams au plecat la Cairo. În absen a lor,ţ ţ casa p rea prea t cut şi, la dejun, în fa a lui Chantal, Marshall aă ă ă ţ avut impresia c ambii se sim eau lot mai stânjeni i; parc ,ă ţ ţ ă vinova i.ţ

65 Mici ambarca iuni folosite, pentru cabotaj, în nordul Africii.ţ


– Vreau s ştiu, începu el, dac ai inten ia s r mâi ună ă ţ ă ă oarecare timp în Egipt?

Chantal şi-a dat la o parte o bucl de pe frunteă– Aşa cred.Îl observ , atentă ă– Şi dumneata, ce vei face?– M aşteapt o nou misiune, dup care, cine mai ştie?ă ă ă ăBrusc, i se p ru c ceea ce avea. Să ă ă-i spun îi dep şeaă ă

puterile. Dup o ezitare, continuă ă– Într-o zi sau alta, te vei întoarce în Anglia; aş dori.. S-a

întrerupt: cuvântul nu i se p rea potrivit:ă– Trebuie s te rev d, Chantal, doresc nespus.ă ă– Dar abia m cunoşti!ăP rea emo ionat , r sufla precipitat. Era mul umit ? Sauă ţ ă ă ţ ă

numai surprins ? Sau nu era decât semnul prevestitor al uneiă reuşite?

– Vreau s ne cunoaştem mai bine, spuse el, am nevoie deă prezen a dumitale.ţ

Ea s-a îndreptat spre fereastr şi privind prin aceasta, iă -a r spunsă

– S-ar putea să- i port nenoroc. Steven cum ani purtat şiţ altora...

Marshall îi replic prompt:ă– Nu vorbi aşa, Chantal! Nu ai dreptate! Orice b rbat şiă -ar da

bucuros via a pentru dumneata; în orice caz, eu nţ -aş ezita.I-a pus mâna pe um r, dar ea a îndep rtat-o.ă ă– Nu m în elegi, Steven! Emo ia o f cea să ţ ţ ă ă-i tremure vocea– Te-aş putea face foarte nefericit poate c nu voi fi în stare...ăÎşi întoarse fa a spre fereastr şi reluţ ă ă– ... s fiu capabil de vreun sentiment. Insensibil ;ă ă ă– Voi aştepta să- i revii complet! Mai liniştit , Chantal îl privi înţ ă

ochi - Ştiu, Steven.Cu degetele, îi atinse buzele– Va fi o încercare crud aceast aşteptare şi eu nă ă -aş vrea

să- i provoc o cât de mic sup rare.ţ ă ăMarshall îi zâmbi– Atunci, te rog s ai încredere în mine!ă


– Am!Încet, luând-o pe Chantal de ambii umeri, a strâns-o la piept.– Dup toate cele prin care am trecut, nu vreau s îmi maiă ă

pierd, Chantal! Cred c nă -aş mai putea suporta.Mai calm acum, dar Marshall tot îi sim ea respira ia încâtă ţ ţ

precipitat .ă– Dar, întreb Chantal: cu voce stins , ui i c am un so !ă ă ţ ă ţ– Nu m intereseaz .ă ăTonul a fost atât de drastic, încât Chantal a ridicat capul.– O s g sim cum s rezolv m problema, continu Marshall;ă ă ă ă ă

ar face bine s nu caute s te mai revad .ă ă ă– Vai! Steven, şopti ea bucuroas , niciodat nă ă -am crezut că

mai pot fi fericit ! Îmi amintesc de prima noastr întâlnire.ă ă Credeam c erai amorezat de so ia lui Simeon, poate iubitul ei...ă ţ

Marshall nu a l sată -o s continue:ă– Romanul acela s-a terminat, demult. Am reuşit n o fac să

în eleag . Nici nu m pricep sţ ă ă ă-mi ascund sim mintele.ţăChantal s-a întors şi, v zânduă -i umerii scutura i de un unorţ

tremur, Marshall, îngrijorat, a crezut c plângea; de fapt, ea râdeaă încet.

– Nu-i totdeauna adev rat c nu ştii să ă ă- i ascunziţ sim mintele!ţă

Mângâindu-l pe obraz, continu :ă– Nu fi modest, Steven, te pricepi destul de bine s te faciă

în eles.ţMarshall a sim it c i se ia o piatr de pe suflet şi r spunseţ ă ă ă

zâmbind:– Se întâmpla! Uneori.Pe şosea, s-a oprit o maşin . Curând, ap ru Williams Înă ă

camer şi îi privi pe rând, cu aten ie.ă ţ– Fii liniştit, doctore, spuse Marshall, am fost cumin i.ţPrivi la Chantal şi schimbar un surâs conspirativ.ă– Perfect! Sunt încântat pentru amândoi, spuse Williams cu un

gest de încurajare.Îşi muşc buza inferioar :ă ă– Totuşi...Marshall remarcase c doctorul inea o hârtie în min .ă ţ ă– Sunt rechemat?


– Aşa mi se pare, şi înc urgent i se trimite o maşin .ă ţ ăSe vedea c îi p rea r u de vesteă ă ă– M duc să -o caut pe Megan, va fi foarte nec jita, ar fi dorit să ă

mai sta i aici amândoi.ţR maşi singuri, cei doi să -au privit un lung moment şi Chantal

vorbi prima:– Ce obosit pari, Steven!Cu o mân pe um rul lui, continuă ă ă– Nu am observat pân acum, f r îndoial din cauz c mă ă ă ă ă ă ă

preocup prea mult propriile mele necazuri.ăCu voce mai calm :ă– Eşti obligat s pleci şi nu pot merge cu tine! Cât de multă

aş-fi dorit! Te-am mai observat şi alt dat , înainte de a trece deă ă pe submarin pe barca de pescari erai la periscop, în jurul t uă oamenii se sim eau în siguran . Contau pe tine, î i acordau toatţ ţă ţ ă încrederea.

Capul ei se sprijinea pe pieptul lui Marshall.– Aş vrea s fiu ca ei! Dar s te v d plecând f r mine... Ceă ă ă ă ă

nedreptate! O zi în plus, ce-ar fi însemnat pentru ei?Ridicându-i b rbia cu un gest plin de tandre e, Marshall iă ţ -a

scos ochelarii c ci lacrimile îi inundaser ochii.ă ă– Am s revin, Chantal,. şi nu pentru o singur zi Tân ra îlă ă ă

privea insistent, pe obraji îi curgeau lacrimi, nu încerca s leă ascund .ă

– Am să-mi amintesc de toate, Steven; b rcile indigene,ă bazarul, Marea Piramid ...ă

Mângâindu-i p rul, ea continu :ă ă– Şi figura ta, c lare pe c mil !ă ă ăDe afar , se auzea zbârnâitul unui motor; sosea maşina,ă

interludiul se termina. Williams şi so ia lţ -au aşteptat la uş pân ceă ă Marshall a aranjat în grab con inutul valizei. Megan declara,ă ţ printre lacrimi:

– O s avem grij de Chantal pân te întorci!ă ă ă– Destul, drag so ie! Exclam Williams; altminteri încep şi euă ţ ă

s plâng.ăSe adres lui Marshall:ă– Te înso esc pân la maşin .ţ ă ă


Marshall o s rut pe frunte pe Chantal, apoi îl ajunse din urmă ă ă pe doctor coborând treptele peronului.

– Spune-mi doctore, o s reuşeşti să -o vindeci?– Dumneata eşti cel mai indicat s-o vindeci, Steven! Nimeni

altcineva.Deschizând portiera maşinii:– Şi fii prudent, omule! Ne vom gândi mereu la dumneata şi la

echipajul dumitale.Maşina a demarat, Marshall a mai privit în urm ; nara îi f ceaă ă

semne de r mas bun, dar, dup un viraj, nu să ă -a mai v zut.ă

* * *În cabina lui Marshall, Frenzel aştepta s i se semneze nisteeă

hârtii. Deasupra, se auzeau paşi pe punte. Din postul central parveneau frânturi de conversa ii. Când a terminat de semnat,ţ Marshall a ridicat capul:

– Gata de plecare, Frenzel?– Da, sir; lucr torii de la nava baz au terminat, inând seamaă ă ţ

de scurtul timp ce l-au avut la dispozi ie, îi f cut o treab foarteţ ă ă bun .ă

Marshall se ridic şi îşi consult ceasul: ora şapte • ara.ă ă Plecarea avea loc la ora nou . Cum hot râse Browning.ă ă

Gerrard intr , raportând:ă– Am luat toate m surile pentru instalarea pasagerilor la bord,ă

sir. Comandorul Browning a anun ai ca dorestee s doarm înţ ă ă careu.

– Foarte bine! R spunse Marshall zâmbind; aşa miă -a spus şi mie. I-am oferit cabina mea, dar, dup câte v d, vrea s fie tratată ă ă ca oricare!

Frenzel râse înfundat:– Îl în eleg redevenind simplu matelot, se va sim i mai tân r!ţ ţ ăŞosea şi Buck:– Schela mare a fost ridicat , sir; coresponden a a fostă ţ

cenzurat şi trimis la Oficiul poştal al flotei.ă ăBuck p rea în excelent form , cum nu mai fusese de multă ă ă ă

vreme.


– Î i mul umesc, spuse Marshall; pari bine dispus! „Cu unţ ţ zâmbet larg, de i se vedeau to i din ii, Buck r spunse:ţ ţ ă

– Poate, sir, pentru c se vorbeşte c este ultima noastră ă ă misiune, şi c o s termin m cu via a asta agitat ! S nu crede iă ă ă ţ ă ă ţ îns c m plâng. Nici nă ă ă -am de ce, pin acum am avut noroc cuă carul!

Plec , interesânduă -se în continuare de echipa sa de torpilori.– E destul de ciudat, remarc Gerrard, dar la nebunia asta deă

existen Buck sţă -a adaptat mai bine decât ofi erii de carier !ţ ăDin spatele lui Gerrard ap ru figura asistentului lui Buck:ă– Ierta iţ -m , sir, dar ofi erul de cart raporteaz c primulă ţ ă ă

dintre pasageri urc la bord...ăDup un scurt timp de gândire, ad ugă ă ă– C pitan comandorul Simeon.ăCând matelotul a disp rut, Gerrard exclamă ă– Lua-l-ar dracu! Ne-am fi lipsit bucuroşi de el! Frenzel îşi

punea vechile sale m nuşi de lucru.ă– Plec, sir; o ultim inspec ie. S m asigur c nu să ţ ă ă ă -a uitat

vreun tampon de stupă66 într-o eava de alimentare!ţDup câteva secunde, Gerrard închise uşaă– Sir, aş vrea s v spun c regret modul cum mă ă ă -am

comportat acum câteva zile. Fi i sigur, voi rezista. Atunci mţ ă gândeam îns la Valerie, care va naşte în timp ce eu m voi aflaă ă naiba ştie unde...

Încerc s surâd ;ă ă ă– Trebuie s m obişnuies cu ideea. ă ă- Ai dreptate, Bob.Lui Marshall îi trecu prin minte imaginea lui Chantal, lipit deă

pieptul lui şi privindu-l emo ionat . Ad ugţ ă ă ă– Mai bine s merg să ă-l întâmpin pe acest Simeon. Privindu-l o

clip , se adres lui Gerrardă ă– Nu- i face sânge r u! Neţ ă -am în eles?ţ– Ne-am în eles, sir. M duc acum s v d cum se prezintţ ă ă ă ă

camuflajul turelei; probabil c a ruginit zdrav n.ă ăMarshall îl g si pe Simeon în careu, absorbit în contemplareaă

unei ceşti cu cafea. Protocolar, îl întreb :ă– Vi s-a adus bagajul?

66 Bumbac de şters unsoarea.


– Da. Comandorul Browning va urca la bord cam peste o or ,ă împreun cu ceilal i.ă ţ

– Cine sunt aceşti, "ceilal i"? Impasibil, Simeon r spunseţ ă– Mai întâi, un tip de la Intelligence Service, ataşat la Cartierul

General al Armatei, apoi... sta... Travis.ăMarshall nu şi-a ascuns mirarea– Travis?... Ce dracu caut aici?ă– Browning a ob inut permisiunea sţ ă-l întâlneasc pe scumpulă

s u amic italian, dar se poate întâmpla c Asocia ia B trâniloră ă ţ ă Camarazi s nu fie un intermediar destul de serios. Aşa c , pentruă ă a negocia, trebuie s mai dispunem şi de alte atuuri care s facă ă ă impresie asupra acestui macaronar galonat.

– Vrei s spui c ai reuşit să ă ă-i convingi pe cei de la Statul Major să-l dubleze pe. Browning cu Travis, nu-i aşa?

– Ca m sur de prevedere. Simeon p rea acum foarteă ă ă satisf cut.ă

– Pentru a face pe acest onorabil italian s în eleag ceea ce iă ţ ă s-ar întâmpla dac se va afla contra noastr în ziua Z, sau dacă ă ă încearc s r mân numai neutru, cine ar fi mai calificat să ă ă ă ă-l conving , decât Travis, care. Ştie totul despre posibilit ileă ăţ bombelor teleghidate şi despre modul cum nem ii socotesc s leţ ă utilizeze?

– Am în eles.ţMarshall sim ea o imens scârba la ideea de aţ ă -l revedea pe

Travis la bordul navei sale. Un tr d tor şi dezaxat, de tipul cel oră ă ă despre care vorbise doctorul Williams. Acum revenea la bord; urma s fie, eventual, utilizat şi, probabil, iertat.ă

– Ştii, relu Simeon, în timp de r zboi nu ai de ales. Seă ă întâmpla c prietenul de ast zi devine inamicul de mâine şiă ă viceversa. Totdeauna a fost aşa.

Dup brusca vibrare a pun ii, Marshall a în eles c Frenzel îşiă ţ ţ ă balans unul dintre motoare. S-a uitat la Simeon, c utând să ă ă-i vad reac ia o crispare nervoas a figurii.ă ţ ă

Marshall îşi punea în ordine gândurile în leg tur cu misiuneaă ă pe care urma s o îndeplineasc . În diminea a aceea, Browning îiă ă ţ schi ase în linii mari planul de ac iune. Generalul italian primiseţ ţ mesajul transmis prin agen i ai lui Intelligence Service care lucrauţ în Sicilia. Scrisoarea personal a lui Browning nuă -l indignase şi


nu-şi alertase superiorii. Se stabilise o întâlnire pe mare, U-192 urmând s întâlneasc o nav aleas de italian. Aceasta însemnaă ă ă ă c generalul accept propunerea. Dac nu venea la întâlnire, nu seă ă ă întâmpla nimic şi Browning n-avea decât s Informeze de eşec peă cei de la Statul Major.,

Curios mod, de a purta r zboi * Dar atât de multe lucruri seă schimb în ultima vreme; gândi Marshall.ă

Se adres lui Simeon:ă– Şi Travis sta va fi p zit?ă ă– Supravegheat, r spunse Simeon cu un gest vag. Dar va luaă

mesele cu noi ca să-l facem s cread c este din nou deă ă ă -al nostru.Calm, Marshall privea la Simeon gândind.. Bestia ştie, desigur,

ce s-a întâmplat cu Chantal şi este bucuros! Aşteapt o revanş ".ă ă Cu glas tare, îi spuse

– Din partea mea, să-l ia dracu! Simeon r spunse, privinduă -l cu seriozitate

– Foarte bine, dragul meu! Ocupă-te de conducerea navei şi las pe seama noastr diploma ia. De acord?ă ă ţ

– Da. Acum, urc pe punte.Pân a ajuns la pasarel , să ă -a mai liniştit. La urma urmei,

dracul să-l ia şi pe Simeon; dac îşi închipuie c poate să ă ă-l exaspereze, v descoperi c se înşal . Obiectivul misiunii ce aveauă ă ă de îndeplinit era prea important şi Marshall hot rî s se preteze laă ă joc.

Se apropie de parapetul pasarelei. Sub privirea atent aă şefului de echipaj Cain, matelo ii desf ceau parâmele legate laţ ă cheu. Cu un picior sprijinit neglijent de balustrad , Warwick discutaă cu Blythe şi, în cald lumin purpurie a înser rii, totul p rea calmă ă ă ă şi paşnic. De ambele p r i ale submarinului, ambarca iuni şiă ţ ţ instala ii portuare luceau în lumin ciudat ; o nav de paz ocoleaţ ă ă ă ă geamandura de care era legat nava baz , v lul din oro va avândă ă ă o str lucire de metal lichid.ă

Portul era aglomerat. Se remarca prezen a a numeroase vaseţ speciale cu coca joas , scunde, f r preten ii de a fi ar toase,ă ă ă ţ ă construite numai pentru un" scop bine determinat transport de oameni şi tancuri pentru debarc ri pe plaje. Asemenea nave seă concentrau în multe puncte de-a lungul coastei Africii de nord.


Aşteptau de mult vreme, încât p rea greu de crezut c acum eraă ă ă atât de apropiat ora interven iei lor.ă ţ

Devereaux a venit să-i raporteze:– Am însemnat reperele pe h r i, aşa cum miă ţ -a i spus, sir.ţ

Cred c nu vor fi probleme.ă– S sper m!ă ăMarshall aştepta; ştia c ofi erul cu naviga ia nu era omul careă ţ ţ

s se deranjeze f r motiv. De ce venise s raporteze c preg tiseă ă ă ă ă ă h r ile? Era doar sarcina lui.ă ţ

Cu ton de conversa ie, Devereaux a ad ugat:ţ ă– M întrebam, sir, dac la întoarcerea din aceast misiuneă ă ă

am vreo perspectiv s fiu propus ca s urmez un curs la Fortă ă ă Blockhouse?

– Un curs de ofi er secund? Desigur. M-am şi gândit şi am sţ ă fac propunerea.

Devereaux schi o grimas ;ţă ă– V mul umesc, sir. Dar lucrez pe submarine de mai multă ţ ă

vreme şi adeseori am ac ionat ca secund. Pe ultimul submarin amţ înlocuit chiar pe secund când acesta şi-a rupt piciorul. Am destulă practic .ă

– Totuşi, trebuie s urmezi cursul. Devereaux şiă -a continuat îns firul gândurilor:ă

– S-a întâmplat destul de frecvent, sir, şi pe acest U-Boot. Aşa c speram s fiu propus a urma direct un curs de comandan i.ă ă ţ

Marshall r mase un moment pe gânduri. Se imagin în loculă ă lui Devereaux şi-i în elegea ner bdarea. Dac nţ ă ă -ar fi fost repartizat pe neaşteptate la bordul lui U-192, poate în ambi ia lui ar fi fostţ pân acum satisf cut .ă ă ă

– Ştii cum merg lucrurile, Devereaux trebuie s ne închin m înă ă fa a regulamentului. Chiar dac ai merita s h lungi amiral, totţ ă ă trebuie s urmezi ierarhic cursurile..ă

– Cred, sir, c unele lucruri nu se pot rezolva uşor, printră -o simpl glum .ă ă

Marshall îl repezi– Pentru Dumnezeu, scuteşte-m de fraze pompoase!ăDar Devereaux s-a înc p ânat s r spundă ăţ ă ă ă– Nu ave i dreptate, sir! M-am gândit chiar s m plâng peţ ă ă

cale oficial , dar...ă


– S te plângi? De ce?ăTonul era atât de dur, încât Devereaux ezit s r spund , dară ă ă ă

numai o secund .ă– De lipsurile secundului nostru, sir. Acum câtva timp, aproape

şi-a pierdut capul. N-a i fost de fa , dar asta este adev rul!"ţ ţă ă– Destul!Marshall îşi imagina scena la care Devereaux se referea, ca şi

cum ar fi asistat la ea.– Aveam o p rere mai bun despre dumneata; nu te rodeamă ă

în stare s vorbeşti de r u, în absen , pe unul lin camaraziiă ă ţă dumitale.

– Dar, sir, sunt obligat, este datoria mea!– Aşa crezi?... Atunci f bine şi mergi s te ocupi deă ă

adev ratele dumitale îndatoriri!ăÎnainte de a coborî pe scar , Devereaux mai spuse ;ă– Cred, sir, c nu mai este cazul s contez pe propunerea.ă ă

Pentru Fort Blockhouse!Marshall îşi strângea pumnii, mai să-şi înfig unghiile în carne.ă

Îl subestimase pe ofi erul cu naviga ia! Dac eum nu mai f ceaţ ţ ă ă propunerea, Devereaux se va plânge pretutindeni c nă -a înaintat-o din cauz c îndr znise să ă ă ă-l critice pe Gerrard, r sf atulă ăţ comandantului. Iar dac înainta propunerea, Devereaux va sfârşiă poate prin a ob ine o comand . Îns prin cele câteva frazeţ ă ă schimbate, Devereaux ar tase exact c nu era mare lucru deă ă capul iui îi lipsea sim ul responsabilit ii colective, al camaraderiei,ţ ăţ care este adev rata for a unui echipaj şi f r care mai ales ună ţă ă ă submarin, nu poate supravie ui.ţ

Cu un sac gol sub bra , un matelot urca la pasarel . A salutat:ţ ă– Am dus poşta la mal, sir. Întinzându-i un plic:– Este pentru dumneavoastr , sir. A fost adus de un curieră

special, din partea domnului Williams.Marshall aproape c a smuls plicul; poate c Chantal îşiă ă

schimbase p rerea şi îi scria c ...ă ăÎn plic a g sit o fotografie şi un bilet scris la iu eal cu mânaă ţ ă

lui Williams pe hârtie cu antetul spitalului „Am developat-o cât mai repede, dorind să- i fac o bucurie".ţ

Fotografia era foarte bun , ar ta pe Chantal aşa cum era înă ă zilele petrecute împreun trist , fericit , dezam git . Probabil că ă ă ă ă ă


n-a ştiut c era fotografiat . A privită ă -o lung, amintindu-şi vocea tinerei, spunându-i: „Te-aş putea face nefericit". Dup tot ceă îndurase, dup încerc rile de neânchipuit prin care trecuse, ea seă ă gândea îns la el, temânduă -se de a nu fi capabil s r spund laă ă ă ă dragostea lui, incapabil să ă-l iubeasc .ă

A pus cu grij fotografia în portvizit. Darul reprezenta multă mai mult decât presupusese doctorul Williams. Probabil c acestaă se întorsese la spitalul s u. Poate, chiar în acel moment, observaă de la fereastr pe locotenentul solitar, contemplânduă -şi florile...

Abia s-a re inut s nu scoat din nou fotografia, sţ ă ă -o mai priveasc .ă

De pe punte, Warwick striga:– Prizonierul şi escorta urc la bord, sir!ăSe z rea un mic grup care p r sea nava baz , M rului IIă ă ă ă ă

r spunse;ă- Nu e vorba de un prizonier, Warwick! Acesta a c scat ochii de mirare.ă- Mr. Travis trebuie tratat ca pasager. Nici mai mult, nici mai

pu in!ţ– Bine, sir; am în eles.ţMarshall coborî pe punte. Curând, Travis ajunse la cap tulă

sc rii.ăPurta un costum nou, kaki, croit milit reşte şi iă ţ -nea în mân oă

serviet . Îl înso ea un c pitan din armata de uscat, v dită ţ ă ă consternat de aspectul U-Boot-ului. Travis la salutat pe Marshall cu o scurt mişcare din cap. ă

- Iat c ne întâlnim.ă ăAruncând o privire spre tambuchiul deschis, f cu o grimasă ă– Dup cât în eleg, o lu m de la început. C pitanul înso itor seă ţ ă ă ţ

prezent lui Marshall.ă– M rturisesc, ad ug el, c nu prea sunt bun de marinar.ă ă ă ă– Cred c vom avea o mare destul de calm , r spunseă ă ă

Mnrshall.Plivea la ochii lui Travis înfunda i în orbite şi îşi spuse c nuţ ă

vor fi atât de calmi în interiorul submarinului.– V rog s coborâ i; am aranjat s fi i instala i în careu. ă ă ţ ă ţ ţApoi privi spre port. Inserarea înv luia treptat navele prostateă

şi marea devenea de un albastru mai închis. Era inert pe punte,


când a ap rut Browning, respirând greu, dar radios. Evident,ă c l toria cu submarinul îl încânta. ă ă

Marshall îl salut :ă– Fi i binevenit la bord, sir... V-am instalat în careu, aşa cumţ

a i cerut. Sper c v ve i sim i bine.ţ ă ă ţ ţBrowning zâmbi satisf cută– Abia aştept s mai reâncep o dat via a de pe submarin!ă ă ţEra cu palma pe o geant de piele ag at de centur :ă ăţ ă ă– Totul este aici! Cred c vom avea noroc şi vom reuşi cevaă

care merit str dania; asta înseamn enorm pentru mine!ă ă ă– V în eleg, sir!ă ţBrowning mângâie cu mâna portavocile şi arunc o privireă

fugar prin tambuchiul de coborâre; apoi se adres lui Marshall:ă ă– Şi dumneata? Sper c totul a mers bine?ăOchii i-au disp rut întră -o re ea de riduri minuscule.ţ– Dup figur dumitale, în eleg c da. Sunt încântat, ai ună ă ţ ă

motiv ca s tr ieşti!ă ăCâteva momente mai târziu, puntea a început s vibreze după ă

ritmul maşinilor lui Frenzel. La prova şi la pupa, oamenii de serviciu pe punte îşi preluaser posturile; Blythe, de la portavoce,ă zâmibind

– Postul central comunic : comandorul Browning cere s urceă ă la pasarel .ă

Marshall a aprobat cu un gest din cap. Privea la numeroşii matelo i înşirui i deţ ţ -a lungul balustradelor pe pun ile navei baz :ţ ă U-Boot-ul nu-şi v mai p stra mult timp secretul, prea mul i ştiauă ă ţ de existen a lui.ţ

Browning a reuşit s se strecoare urcând prin tambuchi, cuă greu din cauza corpolen ei.ţ

– S ştii Marshall, spuse el, c nă ă -am s te plictisesc şi nă -am să te incomodez.

Ajustându-şi cureaua binoclului, Marshall îi r spunse;ă– V mul umesc, sir!ă ţUrm ri cum un val, stârnit de briz , îndep rta pa-; rima provaă ă ă

de bordul navei.- Gata maşinile! De pe nava baz a lic rit o lumin Blythe anun ; ă ă ă ţă- Aştept ce s transmit, sir! Mola prova!ă


Marshall sim ea în spate prezen a lui Browning, îi auzeaţ ţ respira ia b trânul ofi er tr ia intens minutele pornirii la drum.ţ ă ţ ă

- Mola pupa, sir!- Babord încet înainte! Mola pupa!- Mola pupa, sir! Apoi, în portavoce, Starkie;- Babord încet înainte, sir! Cârma zero!- Tribord, încet înainte! Marshall arunc o privire pe repetitorulă

giro:- Zece grade babord!- Iat vasul care ne va pilota, sir! Anun Blytho. Aceeaşiă ţă

canoni era mic , gra ioas , ca la sosirea lui U-192 în port.ă ţ ă- Bine; comunică-i indicativul nostru!- Cârma zero! Canoniera a virat, provocând un siaj puternic. Buck strig ;ă- Nava gata de luat marea, sir!- Foarte bine. Toat lumea la front! ăPrivi la cele dou şiruri de matelo i de pe punte cuă ţ Buck în

frunte.Apoi, pe furiş, la Browning. Ştia ce înseamn aceast plecareă ă

pentru el; i se adres , salutânduă -l:- Sir, nava aşteapt ordinele dumneavoastr ; dac dori i s ...ă ă ă ţ ăCâteva secunde, Browning l-a privit mirat, parc nu iă n elegeaţ

bine. Apoi, tr gânduă -şi viziera şepcii peste ochi, mint pe gr tar.ă ă Marshall s-a dat la o parte, bucuros c oferta f cut a fost primit .ă ă ă ă

S-a auzit o voce;- Postul central, c tre pasarel .ă ăBrowning şi-a plecat cu aten ie capul;ţ– Aici pasarela, ascult! I s-a auzit din nou vocea, cam

surprinsă.– C pitan comandorul Simeon cere s i se permită ă ă s urce laă

pasarel , sir.ăBrowning privi la oamenii de veghe, ochii i s-au oprit un

moment asupra lui Marshall, apoi, aplecându-se asupra portavocii, rosti un singur cuvânt:

– Refuz!

CAPITOLUL 15


VÂLV TAIAĂ

Marshall privi ceasornicul din perete şi se adres lui Gerrard: ă- S urc m! La paisprezece metri!ă ăLa trecu un fior, probabil din cauza umidit ii, dar întreba deăţ

ce era atât de nervos. Le trebuise şase zile c s ajung la pozi iaă ă ă ţ lor actual , la nordă -vestul Siciliei. Şase zile de naviga ie liniştit şiţ ă prudent , în timpul c reia au evitat orice întâlnire, ceea ce nă ă -a prezentat mari dificult i. Nu ieşiser la suprafa decât noaptea,ăţ ă ţă doar atât cât trebuia pentru reânc rcarea acumulatorilor. Totuşi, înă întreaga nav domnea o atmosfer de tensiune, tot atât de t cută ă ă ă ca atunci când U-Boot-ul traversase câmpurile de mine din largul coastelor Africii de Nord.

Cu expresia încordat , cu privirea fix , Gerrard supravegheaă ă indicatoarele de adâncime.

- Paisprezece metri, sir! Şuieratul aerului comprimat a încetat şi nava a redevenit tot

atât de silen ioas ca mai înainte. ţ ă- Sus periscopul! Marshall s-a aplecat asupra aparatului şi i-a adus manetele la

pozi ia cuvenit când obiectivul a ap rut la suprafa .ţ ă ă ţăSe observa şi în lumin tot mai redus , suprafa a m rii,foarteă ă ţ ă

întunecat , pu in agitat , p rea ca o m tase neagr .ă ţ ă ă ă ăA ac ionat încet periscopul ca s descrie o rotire complet ,ţ ă ă

c utând o lumin sau o jerb de spum care pune în evidenă ă ă ă ţă prezen a unei nave. Nu se vedea nimic. A ridicat obiectivul spreţ cer ap reau primele stele, înc foarte pale şi. un mic nor, cuă ă contur neregulat, mai reflecta ultimele raze ale soarelui, deja disp rut sub orizont.ă

Marshall privi prin periscop spre rm, cu puterea de m rire laţă ă maximum. Linia coastei era o umbr alb strui.ă ă

difuz , cu un promontoriu destul.de vizibil în apropiere, ceă p rea familiar asemenea unui vechi prieten. Sau unui duşman.ă

– Ce drum ai?– Unu-cinci-zero, sir! r spunse Devereaux. ă- Capul Santo Vito, un bun reper.


Marshall auzea respira ia rapid a lui Devereaux, dar ofi erulţ ă ţ cu naviga ia t cea. De la Alexandria, de la conversa ia de peţ ă ţ pasarel cu comandantul, Devereaux vorbea pu in şi se ar taă ţ ă prudent în cele ce spunea.

– Jos periscopul! Coborâm din nou la nou zeci de metri!ăApa n v li cu un vuiet surd în balasturi. Marshall întoarse şiă ă

v zu c Browning îl observa sta împreun cu Frenzel aproape deă ă ă tabloul de control şi, cu toat bârfe neras , aproape alb , care îiă ă ă acoperea obrajii, p rea c întinerise cu zece ani. Îşi respectă ă ă promisiunea. C uta s nu stânjeneasc pe nimeni, dar să ă ă -a f cută util de câte ori a putut. Bolnav, c pitanul de la Intelligence Serviceă nu încetase s geam între dou crize de vomat. Studiindă ă ă ostentativ documentele sale ultrasecrete, Simeon c utase s par.uă ă foarte activ r sfoinduă -şi dosarul cu informa ii confiden iale,ţ ţ B trânul Gur Mare p rea nu numai c întinerise, clar parcă ă ă ă ă devenise şi mai înalt.

Deşi observase c exista o oarecare animozitate între uniiă ofi eri ai submarinului şi o ostilitate evident a lui Simeon fa deţ ă ţă Marshall, Browning se ab inuse de la orice comentarii. În careulţ aglomerat personalitatea lui îi eclipsa pe ceilal i, mânca cât patruţ şi stârnea interes, povestind episoade din timpul r zboiului „s u",ă ă cel din 1914-1918.

– Dac totul merge bine, îi spuse Marshall, mâine sear vomă ă ajunge cu siguran la locul de întâlnire, sir.ţă

Browning oftă– Sper c b trânul lup de mare Capello îşi va ine cuvântul.ă ă ţ

Ştii, îi trebuie curaj ca s fac ceea ce îi cerem!ă ăSe îndrept spre masa cu h r i şi scoase din buzunar oă ă ţ

pereche de ochelari cu montur metalic .ă ă– Va veni la întâlnire pe o mic nav , doar cu câ iva oameniă ă ţ

siguri. În aceast privin , putem fi linişti i ofi eri, solda i sauă ţă ţ ţ ţ matelo i, to i cei care îl înso esc, sau aproape to i, sunt din miculţ ţ ţ ţ oraş natal al generalului sau din împrejurimi. Au încredere în el şi îi ur sc pe hitlerişti.ă

Ar ta cu degetul pe hart :ă ă– V d c a i marcat locul întâlnirii.ă ă ţ– Da. A i spus c generalul va veni la bordul navei noastre.ţ ă

Cred deci c este prudent s ne apropiem pe la nord, deă ă -a lungul


coastei. Astfel vom avea destul timp s inspect m minu ios marea.ă ă ţ Nu e în elept s fim prea încrez tori!ţ ă ă

– Ai perfect dreptate.ăBrowning r mase câtva timp cu ochii la cadranele şiă

indicatoarele supravegheate de Frenzel. - Frumoas nav !ă ăSe distingea îns în vocea lui şi necaz, ca şi cum regreta aă

laud calitatea muncii inamicului. Dar iă -a revenit bun dispozi ie.ă ţ– Hai s bem o cafea!ăÎn careu, Simeon f cea însemn ri pe o hart personala. Hart,ă ă ă

c pitanul de la Intelligence Service şedea la cap tul mesei,ă ă suferind de r u de mare, galben ca cear şi privea cu ochi ficşi la oă ă ceaşc cu cafea aburind . Întră ă -un col , Travis şedea îngr m dit peţ ă ă un scaun şi r sfoia o revist inut pe genunchi.ă ă ţ ă

– Sunte i satisf cut, sir? întreb Simeon.ţ ă ă– Foarte satisf cut îi r spunse Browning, aşezânduă ă -se, cu un

ochi la cafeaua pe care i-o servea Churchill; dac vrea Dumnezeu,ă mâine sear vom avea de lucru.ă

– Bine c termin m şi cu asta! declar Travis. P rea c nuă ă ă ă ă -i pas deloc de ce gândeau ceilal i despre el; parc nici nu existau,ă ţ ă aşa cum nu-l interesa nici soarta so iei sale. Simeon i se adres ;ţ ă

– Ce vei face, dup r zboi?ă ă- Cred c voi reâncepe s lucrez în meseria mea. ă ăImperturbabil, Travis înfrunta privirea lui Simeon.– De ce m întrebi? continu Travis.ă ă– Din simpl curiozitate.ăSimeon începu să-şi r sfoiasc hârtiile, semn c nu. mai doreaă ă ă

s continue discu ia. Dar Travis fet continuat, sfid tor;ă ţ ă– Ştiu ce vrei s insinuezi şi pu in îmi pas . Patronii dumitaleă ţ ă

m apreciaz la justa mea valoare. Şi nu m intereseaz deloc ceă ă ă ă gândeşti dumneata.

- Atât mai bine? pentru dumneata! Mi se pare c nu teă intereseaz nici ce gândeşte so ia despre dumneata.ă ţ

– Vezi- i de treburile dumitale!ţTravis îşi pierduse brusc calmul impus şi continuă– N-am nevoie de aprecierile dumitale!– Bine, încheie Simeon, privind vag la Marshall;


– Cum se sim ea Mrs. Travis când ai v zutţ ă -o la Cairo? Arată bine?

Nemaiputând suporta, Browning interveni– Destul! Avem suficiente probleme de rezolvat pentru ziua de

mâine, ca s ne inem de certuri!ă ţSimeon ridic mâinile în semn de scuză ă– Ierta iţ -m , sir! Am c lcat în str chini! Aruncând o privireă ă ă

pieziş spre Marshall:ă– Nu b nuiam, b trâne, c e un lucru atât de serios!ă ă ăMarshall sim ea c i se urc sângele la cap; dar indignarea ceţ ă ă

se citea pe figura lui Browning l-a obligat s se st pâneasc şiă ă ă -i r spunseă

– Ei bine, acuma ştii!Se ridic , f când un semn lui Churchill:ă ă– Am să-mi beau cafeaua în cabin .ăDe fapt, nici nu s-a atins de cafea şi au trecut câteva minute

pân şiă -a redobândit calmul.Era clar, Simeon c uta s se serveasc de Travis ca să ă ă ă-l

exaspereze, sperând, prin aluzii insidioase, să-l provoace s spună ă sau s comit o prostie. Desigur, asta din cauza lui Gail gelozieă ă retrospectiv . Trecuse mult vreme, dar ranchiunos, Simeon nu seă ă împ ca cu ideea c Marshall şi Gail fuseser intimi. G sea normală ă ă ă c iă -o luase lui Bill pe Gail, dar nu suporta gândul c , înainte, Gail îiă apar inuse lui Marshall. Evident, numai din motive de orgoliu.ţ

Marshall îşi aminti de telefonul primit de la Gail la bordul navei baz , când tocmai îl judeca pe Willard, acel biet fochist deă dou zeci de ani, îngrozit c trebuia s pl teasc i;cump tentativaă ă ă ă ă de dezertare. Simeon era atunci prezent la scen sau poate chiară el o îndemnase pe Gail s telefoneze, pentru aă -şi confirm sauă infirma vagi b nuieli...ă

Se aşez mai bine în fotoliu, şi, cu gesturi pline de aten ie,ă ţ Marshall scoase din portvizit fotografia lui Chantal. Cit linişteă sim ea privindţ -o! Slav Domnului, era salvat ! Niciodat nu va maiă ă ă avea de suferit! îşi aminti de recenta ieşire a lui Travis sigur, individul sta nu trebuia l sat s se mai apropie vreodat eleă ă ă ă Chantal. A pus înapoi fotografia în portvizit.

În acea noapte, submarinul a înconjurat capul de nord-vest al Siciliei şi a intrat în Marea Tirenian . Marshall nu se gr bea, seă ă


deplasau pe îndelete, înainte de a coborî spre sud ca s ajung laă ă locul stabilit pentru întâlnire. Marea era pustie. Auziser câtevaă zgomote de elice, provenind de la nave de patrulare, dar dep rtate şi neglijabile.ă

În timpul cartului ele diminea , în picioare lâng periscoapeleţă ă învelite în capoate, Devereaux se gândea la Marshall, la Gerrard şi mai ales la Simeon. La început, acesta îi p ruse antipatic, dară acum începea s cread că ă ă-i putea fi folositor pentru a-şi vedea satisf cute ambi iile. Gând misiunea actual se va fi terminat,ă ţ ă Browning se va instala în fotoliul unui birou şi Marshall va fi avansat c pitan comandor. Dar el, Devereaux, ce va deveni? Va fiă probabil mutat pe alt submarin, unde va avea de a face cu cine ştie ce comandant câinos, care nu-i va recunoaşte meritele. Poate c ar fi cazul s se fac binev zut de acest Simeon, care probabilă ă ă ă va fi chemat s ocupe posturi importante...ă

A fost smuls din gânduri de o deviere a acului repetitorului giroscopic şi s-a r stit la timonier s in cârma bine. Cel certat să ă ţ ă -a scuzat, dar în sinea lui îşi spunea c tare lă -ar da cu capul de pere iţ pe acest înfumurat Devereaux.

În camera maşinilor, cu spatele sprijinit de peretele compartimentului cu torpilele de rezervaşi inânduţ -şi echilibrul cu mâna înm nuşat , Frenzel se gândea şi el la ziua de mâine.ă ă

Când U-192 va reveni acas , ce i se va oferi lui? Un curs deă perfec ionare la Fort Blockhouse? Repartizare pe o alt nav ? Oţ ă ă permisie? N-o dorea, dar al ii vor st rui sţ ă -o primeasc ! La ce bun?ă S fac pelerinaj la morminte? Să ă ă-şi aminteasc de îmbr iş rileă ăţ ă so iei, de chiuitul b ie elului când se juca cu el?ţ ă ţ

S-a pomenit exclamând cu glas tare;- Doamne! De ce mi i-ai luat? Întins pe cuşet , cu mâinile subă

ceaf , Warwick st tea cu ochii deschişi în întuneric. Se îndreptauă ă spre o nou întâlnire, spre noi pericole. Totuşi, nu avea emo ii. Nuă ţ uita nimic retr ia acea clip de groaz , când tunarii din echipa saă ă ă au deschis focul asupra nem ilor care le f ceau semne amicale:ţ ă parc fusese ieri. Dar acum, se schimbase complet. În bine sau înă r u ? Nu ştia... O pic tura grea de ap condensat iă ă ă ă -a picat pe fa , a morm it ceva, a înf şurat în cuverturile jilave şi a adormit. ţă ă ă

În penumbra careului, c pitanul Hart de la Intelligenceă Service, înfundat într-un fotoliu, îl observ pe Travis, instalat laă


mas . Ştia multe despre ei mai multe decât al ii. La început,ă ţ asemenea tipi, îl revoltau tr d tori, agen i dublii, mincinoşi,ă ă ţ ucigaşi cu sânge rece, gata s execute toate ororile care li seă ordonau. Dar pe m sur ce r zboiul s-a prelungit, să ă ă -a obişnuit să aib deă -a face cu ei, să-i utilizeze, să-i exploateze şi, la momentul potrivit, s se descotoroseasc de ei.ă ă

Era la curent cu cele prin care trecuse so ia lui Travis şi ştia ceţ tratament aplicau nem ii agen ilor care le c deau în min . Dar maiţ ţ ă ă ales, ştia c el personal avea acum nevoia un repaos, s se întindă ă ă pe pat şi s profite c era prima zi de când urcase la bordul acestuiă ă blestemat submarin, ca r ul de mare nuă -l mai chinuia. De fapt, stomacul tot îl mai sup ra, nu era capabil s înghit nici o buc ică ă ă ăţ ă de hran . Şi mâine diminea , la micul dejun, va reântâlni şuncaă ţă aia gras ă şi cârna ii conserva i. Sim i c i se ridica un nod în gât.ţ ţ ţ ă

- De ce nu te culci? îl întreb Travis, închizând revista pe careă o frunz rise, nă -ai s fii bun de nimic mâine diminea a!ă ţ

Hart, nu s-a sim it în stare sţ ă-i r spund . S-a ridcat şi s-aă ă îndreptat spre cuşeta sa.

Când Hart a disp rut în spatele perdelelor, Travis s-a sculat înă picioare; în careu nu mai era nimeni.

Într-o cuşet opus uşii, Buck să ă -a ridicat într-un cot şi, furios c a fost trezit de conversa ia dintre Hart şi Travis, a privit printră ţ -o gaur f cut cândva de o igar aprins în perdeaua cuşetei: cu oă ă ă ţ ă ă privire r t cit , Travis, acum singur, îşi fr mânta mâinile. Foarteă ă ă ă mirat, Buck descoperea un personaj cu totul diferit de acel Travis sigur de sine şi arogant pe care-l cunoscuse pân atunci. Aveaă aerul unui dezechilibrat mintal, cu ceva straniu în privire. Pân laă urm Travis se urc şi el în cuşet sa şi Buck să ă ă e mai linişti. Îşi spunea c Travis sta trebuie supravegheat de aproape. Hartă ă sus ineaţ -c se pricepe la oameni de aceasta teap . Dar ochiiă ă r t ci i ai lui Travis lă ă ţ -au f cut pe Buck s în eleag c nu era ună ă ţ ă ă vânat obişnuit. Unul care se comport ca el, nu se schimb pesteă ă noapte.

Un matelot b rbos a dat la o parte perdeaua uşii:ă– Începe cartul dumneavoastr , sir!ă– P cat!, r spunse Buck; tocmai adormeam. Coborî din cuşetă ă ă

şi f r grab ajunse în postul central, unde oamenii îşi luau înă ă ă


primire carturile. Devereaux i-a predat consemnele, i-a comunicat drumul, adâncimea şi viteza.

– Parc domneşte aici o linişte de mormânt! îi spuse Buck.ăDe la uş , ofi erul cu naviga ia îi r spunse, serios:ă ţ ţ ă– Chiar aşa! Cu precizarea c ne afl m întră ă -un sicriu al naibii

de scump!Buck ridic din umeri; apoi, cu glas tare, se adres tuturoraă ă

din postul central: – Atunci, înainte! Toate drumurile merg spre Londra! ine iŢ ţ -vă

bine, b ie i!ă ţS-au auzit câteva râsete şi Buck s-a sim it mai încurajat. Searaţ

trecut Marshall îi spusese c lă ă -a propus s fie decorat cu ă D.S.C. 67

pentru isprava degaj rii minei ce se ag ase de submarin. Nu şiă ăţ -a putut opri un zâmbet ce-or s zic cei de pe Wandworth Road cândă ă vor afla?

Dup care, cu ună -oftat, a început controlul de rutin .ă Decora iile sunt un lucru bun, dar dup p rerea lui, maşinile suntţ ă ă mult mai importante.

* * *

În postul central, lâng pu ul periscopului, Marshallă ţ supraveghea preg tirile pentru intrarea în ac iune. De câte ori, înă ţ trecut, se mai aflase în aceeaşi situa ie? Pe acest submarin, laţ bordul Tristram-ului şi, mai înainte, pe atâtea alte nave? Pân laă sfârşit, se obişnuise. Totuşi, nu pân întră -atât, înc s renun e laă ă ţ vigilen .ţă

Toat ziua, submarinul f cuse navet între dou puncte laă ă ă ă distan respectabil de coast . Spre sear , cu o ultim schimbareţă ă ă ă ă de cap, plasase nava pe un drum care s-o duc direct la loculă întâlnirii.

Ziua p ruse lung , lung şi posomorât . Plictisitoare, chiară ă ă ă pentru Browning. O ultim consf tuire nă ă -a adus nimic nou. S-au stabilit m suri de retragere rapid . În caz c lucrurile luau oă ă ă întors tur rea şi să ă -au trasat drumuri do urmat în zig-zag ca s seă fereasc de navele de patrulare.ă

67 Distinguished Service Cross Crucea pentru nrerite excep ionale.ţ


Nu erau semne de pericol iminent. Patrularea antisubmarină se execut mai la nord de zona de întâlnire şi dup un orară ă regulat; iar dac ziua numeroase avioane str b teau cerul, seă ă ă p rea c italienii aveau oroare de orice activitate nocturn . Nu eraă ă ă cazul s li se fac reproşuri.ă ă

Marshall arunc o privire la ceasornicul din perete eraă aproape miezul nop ii.ţ

Gerrard discuta calm cu timonierul. Atent, Frenzel îşi supraveghea tabloul de control. Sub turel , cei de veghe aşteptau,ă cu ochii proteja i de ochelari cu lentile negre, pentru a nu fiţ stingheri i de lumina din postul central, • meau doi orbi, invalizi deţ r zboi. Nici un ecou, sir. Bine.ă

A ap rut şi Browning purta o uniformă ă-kaki, proasp t c lcată ă ă şi şapc cu frunze de stejar înclinat neglijent într-o parte. Seă ă b rbierise, ceea ce îi d dea un aspect cam neobişnuit în acea lumeă ă de b rboşi.ă

– Nu am vrut s par neângrijit, explic el, scuzânduă ă -se; trebuie s fiu prezentabil, nuă -i aşa?

La piciorul sc rii, un matelot a surâs; tot echipajul îl simpatizaă pe Browning şi Marshall considera c faptul nu era surprinz tor.ă ă

– .Sir, îi spuse el, aştept m ordinele dumneavoastr . ă ă- Bine.Browning îşi ajust centura, ca pentru a câştiga timp şiă

ad ug .:ă ă– Atunci, începem! Marshall se adres lui Gerrardă– Urc m, secundule! La adâncime periscopic ! Simeon şiă ă

ceilal i se aflau în careu, ca s nu stânjeneasc manevrele; rolul lorţ ă ă începea peste câteva minute şi atunci cel al lui Marshall lua sfârşit.

– Paisprezece metri, sir.Marshall se instal la periscop. Constat cu satisfac ie c de laă ă ţ ă

ultima observa ie cerul se acoperise. Doar câteva rlele ap reauţ ă printre nori. Marea nu era agitat , numai câ iva „berbeci", m ri iă ţ ă ţ de lentilele aparatului. Îi trecu uri moment prin minte c pitanulă Hart cu r ul lui de mare şi ordon : y - Deschide i capacul inferior!ă ă ţ Ieşim Ia suprafa ! Se dep rta de periscop, care începu.s fieţă ă ă coborât

– Şi b ga i de seam s nu d m peste generalul italian! Ar fiă ţ ă ă ă un prost început!


Râsetele provocate de glum lui să -au pierdut în zgomotul produs de aerul n v lind în balasturi. Marshall urc pe scar şiă ă ă ă începu s învârteasc greul volan al capacului superior. Ac ionaă ă ţ f r să ă ă-şi dea seama, automat, ca o maşin . Aerul r coros ală ă nop ii. Îl izbi în. fa ca un prosop umed şi, ca s nu cad pe spate,ţ ţă ă ă s-a sprijinit cu ambele mâini , de metalul şiroind de ap .ă

Blythe l-a urmat pe pasarel , şi a deschis portavoceaă– Bate un vânt puternic! spuse el; ne-ar fi fost mai prielnic oă

briz uşoară - !ăSprijinindu-se de metalul umed al balustradei. Marshall

cercet cu binoclul de noapte suprafa a m rii. Valurile erau scurte,ă ţ ă n r vaşe şi o cea de pic turi fine trece peste prova.ă ă ţă ă

– Postul central, c tre pasarel ! Vocea lui Gerrard era calm ,ă ă ă prea calm , - Miezul nop ii, sir.ă ţ

– Foarte bine.Marshall relu cercetarea cu binoclul. Începea s se îrră ă -hvbe

dac nu se acordase prea mult credit agen ilor, cu privire laă ţ generalul italian. Dar curând a distins, abia vizibil prin cea a deă ţ pic turi fine, o mic lic rire luminoas .ă ă ă ă

Blythe o z rise.ă– Este semnalul convenit, sir.– Bine. R spunde „Primit" şi spune c pitanului Hart s urce peă ă ă

pasarel .ăMarshall auzi ritmul sacadat al unui motor pus în func iune.ţ

Ambarca ia generalului italian se oprise un timp pentru a aşteptaţ miezul nop ii. Hart a sosit lâng el, ma ele ii ghior iau atât de tareţ ă ţ ţă c întreceau zgomotul valurilor. ă

- Italianul vine în babord, sir. În vocea lui Blythe se sim ea o oarecare neâncredere; ţ- Dac nu bag de seam , o s dea peste noi!ă ă ă ă- D ordin lui Cain să ă-şi urce oamenii pe punte! S ia cu eiă

ap r toare! 1ă ăApoi Marshall se adres lui HartăTe sim i mai bine? ţC pitanul aprob din cap.ă ă– În aer liber, merge... mi-e ceva mai bine!– Perfect vel servi ca interpret.


Ambarca iunea italian se deplasa pe valuri, întrţ ă -o prudentă apropiere în diagonal ; judecând dup profilul ascu it, era destulă ă ţ de rapid .ă

- Pe puntea ei, cineva a început s vorbeasc întră ă -un megafon. Hart a tradus;– Generalul declar c nu poate p r si bordul; cere s meargă ă ă ă ă ă

ai noştri pe vedet .ăCu binoclul la ochi, Marshall observa nava italian ;ă– De ce aceast schimbare? întreabă ă-i!A venit r spunsul, tradus de Hart, cuvânt cu cuvânt:ă– Spune c nu departe spre nord patruleaz dou nave. Vină ă ă

dintr-un port italian... De dou zile se tot plimb prin Zon .ă ă ăMarshall în elegea pruden a generalului: nu vroia s rişte caţ ţ ă

vedet s fie surprins de o nav italian , în timp ce el să ă ă ă ă -ar afla la bordul unui submarin inamic. Unul câte unul, matelo ii lui Cainţ ieşeau prin tambuchi. Marshall ordon lui Blythe:ă

– Coboar şi puneă -l pe comandorul Browning la curent!Semnalizatorul îl privi, nedumerit:– Eu, sir? Marshall zâmbi:– Vrei s m duc eu şi s r mâi dumneata aici ca s conduciă ă ă ă ă

opera iile?ţPe punte se alinia un şir de matelo i cu baloane de acostareţ

preg tite pentru primul contact cu vedeta. Cu un concert deă hârâieli, vedeta s-a lovit de ap r toare. Marshall z ri figuraă ă ă timonierului italian, slab luminat de lampa busolei. Execută ă manevra de acostare. Se mai vedeau câteva siluete, pu inţ numeroase. Evident, generalul limita riscurile.

– Aici Browning!Marshall se plec asupra portavocii !ă– Dup câte în eleg, cere s merg eu pe nava lui!ă ţ ă– Cred c trebuie s accept m, sir.ă ă ă– Bine. Iau cu mine pe Travis şi pe Hart! De acord?Se auzi exclama ia lui Hartţ– Poftim, asta îmi lipsea!Curând, respirând greu, Browning ap ru pe pasarel ;ă ă– Sunt gata.– V vor înso i şi câ iva oameni înarma i, sir! spuse Marshall.ă ţ ţ ţ– Nici gând!


Cu un gest energic, Browning îşi îndes şapca.ă– Nu iau cu mine nici pe Simeon. Nu vreau s complic lucrurileă

îmbarcând jum tate din Royal Navy pe aceast dr cieă ă ă italieneasc . Lucrurile sunt destul de complicate şi aşa!ă

Marshall n-a insistat şi l-a condus pe Browning spre scar .ă Ra ionamentul b trânului ofi er p rea just. În orice caz. acumţ ă ţ ă vedeta era bine legat de submarin şi, la nevoie cu dou sau treiă ă grenade putea fi scufundat . Dar nu era deloc liniştit c Browningă ă se ducea înso it doar de Travis şi de Hart.ţ

– Dealtminteri, murmur Browning, am cu mine revolverul.ăS-a oprit, înainte de a pune piciorul pe scar figura u str luceaă ă

de satisfac ie.ţ– Şi î i mul umesc, b iete! Ştii de ce.ţ ţ ăA coborât. Marshall şi-a re inut r suflarea când cei trei Inşi, peţ ă

jum tate sus inu i, pe jum tate împinşi au trecut, pe deasupraă ţ ţ ă unei efervescen e de spum , spa iul strâmt şi periculos careţ ă ţ separa cele dou nave. I să -a p rut c unul; din cei trei iă ă -a adresat un semn cu mâna înainte de a disp rea în mica timonerie aă vedetei; probabil Browning, poale Hart.

Când s-a întors la pasarel , tocmai se auzea o voce de laă postul central. Simeon cerea permisiune s urce. Mară -i.hall îşi, re inu un surâs, amintinduţ -şi cum o asemene: cereri» fusese respins de Browning. De acord.ă

Sosi Simeon, înfofolit în impermeabil, cu gulerul ridicat.Au plecat? întreb el, cu ciud .ă ă– Da.– Timp pierdut!P rea c aşteapt discu ie - cum Marshall p stra t cere,ă ă ă ţ ă ă

Simeon reluă– Dac mă -ar fi ascultat!– Postul central c tre pasarel ecouri rapide Ia nord de noi, sir.ă ă

Dar foarte slabe şi cu multe interferen e.ţDup o pauz .ă ă– Deocamdat , par f r importan .ă ă ă ţăRevenit la postul s u, Blythe merse la pupa pasarelei şiă

ascult câteva secunde cu mâinile pân la urechi.ă ă– Cred c sunt dou nave de patrulare, sir! Tot iritat. Simeonă ă

replică


– Pu in probabil s vin încoace. Se vor dirija mai curând spreţ ă ă insula -Ustiea dup câte ştiu, asta e ruta lor.ă

A intervenit Marshall:– Semnalizatorul ne spunea doar p rerea lui.ă– Din moment ce sunte i. de acord... spuse Simeon, mai calm..ţMarshall reflect totuşi la cele dou nave reperate de ASDIC.ă ă

Rapide şi probabil mici. Poate c nu dispuneau de aparate deă detectare la mare distan . Pe aceast mare agitat , nu preaţă ă ă departe de rm, considerau c , deocamdat , nuţă ă ă -i paşte vreun pericol.

Inamicul posed , probabil, avioane echipate cu radaruriă asemenea celor folosite de avioanele Royal Air Force. Aparate care le-au fost fatale multor submarine noaptea la suprafa . Dar eraţă îndrituit s cread c aceste aparate erau mai curând utilizate înă ă ă sudul Italiei, sau cât mai aproape de zona prezumtiv a unoră iminente debarc ri aliate. ă

- Le aud, sir! anun a un om de veghe.ţCa Blythe adineaori, Marshall îşi f cu mâinile pâinie la urechi.ă– Sunt departe.Se auzea doar ca bâzâitul unui roi de albine, zgomot pe care

Marshall îl cunoştea, îl auzise deseori când escadrilele britanice de vedete torpiloare ieşeau pentru raiduri nocturne de-a lungul coastelor.

– M întreb ce fac acolo? exclam Simeon.ă ăNu se referea la cele dou nave, ci la Browning şi la înso itoriiă ţ

lui. Nu i-a r spuns nimeni. Gerrard chem din nou;ă ă– Ecourile se deplaseaz de la est spre vest, şir în scad înă

intensitate.– Mul umesc.ţSimeon judecase just, vasele de patrulare urmau un traseu

prestabilit şi-şi îndeplineau conştiincios programul, ha nevoie, acceptau o confruntare, dar n-o c utau.ă

Simeon privea spre vedeta generalului şi nu-şi ascundea ciuda:

– Probabil îşi evoc amintiri din cel lalt r zboi! Dac l- aş aveaă ă ă ă eu în fa pe acest macaronar!ţă

Din nou, Gerrard, în portavoce:


– Postul central, c tre pasarel . ă ă- Aici pasarela, ascult.– Ofi erul cu torpilele doreşte s urce ca s v vorbeasc , sir.ţ ă ă ă ă– Un necaz?Gerrard a ezitat, înainte de a r spunde:ă– Prefer s v comunice el însuşi despre ce este vorba. nir!ă ă– Foarte bine, Buck a ap rut gâfâind, cât peă -aici s alunece peă

gr tarul ii mod" al pun ii.ă ţ– A disp rut din careu pistolul ă Very68, sir! Presim eam ceva, nuţ

ştiu, de ce, şi m-am dus s controlez...ă– Era în grija dumitale! exclam sever Simeon şi trebuia să ă

verifici mereu dac este la loc sigur!ăBuck replic , acruă– Noi nu suntem niciodat la loc sigur!ă– Sir, strig omul de veghe din babord, cei de pe vedet să ă -au

înc ierat!ăDându-i la o parte pe Buck şi Simeon, Marshall a alergat la

balustrad ling timoniera vedetei se vedeau câ iva inşi,ă ă ţ dintre care unul lovea din exterior cu pumnul în uş ; să -a auzit un zgomot de sticl spart şi strig te. Apoi, prin uşa opus a ap rut un omă ă ă ă ă alergând spre pupa, cu un bra ridicat în sus. „ţ

A urmat un pocnet înfundat şi, dup câteva secunde, să -a în l at în v zduh o rachet luminoas care a explodat, reliefând cuă ţ ă ă ă reflexe argintii marginea de jos a norilor.

– E Travis! strig Marshall; împuşcă ă-l Cain!Pe puntea îngust a vedetei au mai ap rut şi alte siluete. Laă ă

lumina produs de rachet , Marshall a z rit str lucind capul chel ală ă ă ă lui Browning. B trânul ofi er se zb tea s scape de îngr m dealaă ţ ă ă ă ă de la uş ca s se repead saă ă ă -l prind pe Travis. Acesta, aplecat şiă cu p rul fâlfâind în vînt reânc rca pistolul.ă ă

– Nu pot trage, sir! strig Cain. Risc s nimeresc pe altcineva !ă ăBrowning s-a sprijinit cu spatele de o gur de ventila ie caă ţ

să-şi scoat revolverul din buzunar. Se vedea cum Travis îi strigaă ceva, dar vorbele nu se în elegeau în vacarmul ce domnea peţ vedet . Travis a ridicat pistolul, un surâs îi dezv luia din ii, poateă ă ţ râdea...

- Postul central, c tre pasarel ecouri la zeroă ă -zece-zei , sir.

68 Pistol lansator de rachete luminoase


- Se apropie.- Numai nişte orbi n-ar fi v zut lumina rachetei! strigândă

Blithe, consternat.În momentul când Travis ap sa din nou pe tr gaciul pistoluluiă ă

Vers Browning, care se l sase pe genunchi pe punte ca să ă ocheasc mai bine, lă -a împuşcat. S-a produs o înv lm şeala deă ă oameni cu figuri deformate de spaim şi mânie. Travis se pr buşiă ă şi a doua rachet explod în spatele micii timonerii, declanşând oă ă minge de foc.

În momentul urm tor, întreaga punte a vedetei era în fl c ri.ă ă ă Prin gurile do drenaj curgea petrolul aprins şi Marshall v zu doiă matelo i, mai curând dou tor e umane, aruncânduţ ă ţ -se urlând în mare.

Vocea lui Gerrard devenea tot mai insistentă– Ecourile se apropiau rapid, sir; trebuie s ne îndep rt m.ă ă ăGeamul timoneriei vedetei s-a spart în nd ri din cauzaţă ă

c ldurii, timonierul să -a r sucit ca un derviş în trans , întră ă -o agonie groaznic de privit. O nou explozie, incendiul creştea înă intensitate, limbi de foc se aplecau periculos spre submarin, atingându-i, aproape, bordajul. Parâmele de leg tur au început să ă ă ard ca fitilele de bumbac muiate în petrol lampant.ă

– Sir! strig Blythe cu voce însp imântat ; comandorul să ă ă -a pr buşit!ă

Sub privirea însp imântat şi neputincioas a lui Marshall,ă ă ă Browning s-a ridicat cu greutate, a încercat s mearg , parcă ă ă ezitând, şi. se pr buşi în mijlocul fl c rilor, c zând, probabil, întră ă ă ă -o gaur deschis în punte de explozia unui rezervor de carburant. Aă ă disp rut, nă -a apucat frici m car s strige.ă ă

Briza şi valurile îndep rtau acum mica vedet în fl c ri, cuă ă ă ă corpul adânc intrat în ap . O perdea ele aburi ascundea oribilulă spectacol. Totuşi, la prova, Marshall a dir tins o siluet cuprins deă ă fl c ri, i s-a p rut că ă ă ă-l recunoaşte pe c pitanul Hart. Apoi, cu oă imens sfârâial , vedet a disp rut, înghi it de valuri.ă ă ă ă ţ ă

– Toat lumea coboar ! strig Marshall; nu r mâne nimeni peă ă ă ă punte! *

Simeon era în spatele lui, striga ceva, aproape url :ă– De ce a f cut sta? De ce?ă ă


– Poate pentru c dumneata lă -ai montat! Şi împingându-l spre scar , Marshall ad ug :ă ă ă

– Iar acum. Coboară!Pe punte, oamenii lui Cain se îngr m deau la tambuchiul deă ă

coborâre f r un cuvânt, înm rmuri i de teribilul spectacol la careă ă ă ţ asistaser , Marshall a mai privit o dat în direc ia vedetei peă ă ţ marea întunecat nu se mai vedea decât un nor de aburi. S-aă aplecat asupra unei porta voci:

– Coborâm! Urgent!Marshall a închis porta vocile şi a p r sit pasarela, adâncă ă

impresionat de cumplitul sfârşit al lui Browning. Ajuns în postul central, ordon sec.ă

– Coborâre la o sut optzeci de metri! Drum doiă -opt-zero!Încordându-şi bra ele puternice, Starkie roti timon .., Corpulţ ă

navei protest cu un geam t ascu it, în timp ce submarinulă ă ţ continua s intre în imersiune. Mai jos! Tot mai jos! Indiferente,ă acele indicatoarelor de adâncime se deplasau pe cadrane.

– Cap doi-opt-zero, sir, închide i pere ii etanşi! ţ ţ- Ne putem aştepta probabil, la o lansare de grenade.Se auzeau „bipurile regulate ale ASDIC-uIui, dar Marshall le

ignor percepea mersul rapid al celor dou nave invizibile, chiară ă f r s le aud ecourile.ă ă ă ă

– O sut optzeci de metri,.sir .ăAbia acum, Marshall privi la Gerard:– Reduce i viteza Amândou maşinile încet! ţ ăPrintre aparate şi instrumente, urm rind indicatoarele deă

imersiune, Marshall se gândea mei eu la Browning, i se p rea că ă mai este mc pe nav . Şiă ă -a strâns pumnii, c utând să ă-şi st pâneasc sim mântul de mânie neputincioas .ă ă ţă ă

– Ecourile se apropie mereu. sir; dou nave de patrulare,ă probabil rapide.

– Bine, spuse Marshall, privind compasul giroscopic; curând vor trebui să-şi încetineasc drumul, pentru c zgomotul loră ă propriu s nu acopere ecourile prinse în ASDIC.ă

Marshal s-a mirat c a reuşit să ă-şi p streze vocea calm şi,ă ă din nou, îl privi pe Gerrard. Îl vedea din profil: p rea dus peă gânduri, f r îndoial nec jit c U-192 nuă ă ă ă ă -şi îndeplinise misiunea. Nu era. totuşi, ultimul la angajament, aşa c poate alt dat ...ă ă ă


– Ce întâmplare!Era vocea lui Simeon Marshall îl privi întrebându-l rece– Doreşti ceva?La rândul lui, Devereaux îl invit :ă– Poate v aşeza i aici, lâng masa cu h r i.,. Simeon îl fulgeră ţ ă ă ţ ă

cu privirea:– Vezi- i de treab ! N-am nevoie s mi se spun team deţ ă ă ă

f cut!ăMarshall se sprijini de suportul periscopului şi privi la Simeon

gândind: „N-ai nevoie s i se spun ! Dar dac sc p m teferi dină ţ ă ă ă ă buclucul sta, am să ă- i spun eu multe! Şi înc pe fa !"ţ ă ţă

Trei minute mai târziu, explodau în apropiere primele grenade antisubmarin.

CAPITOLUL 16A DOUA ZI

La prima explozie corpul submarinului a scrâşnit din toate încheieturile şi Marshall observ câ iva matelo i schimbând priviriă ţ ţ pline de îngrijorare; nu-şi lua ochii de la indicatoarele de adâncime de când luase comanda lui U-192, niciodat nu coborâser atât deă ă adânc.

Primul atac a fost executat de o singur nav . Probabil c aă ă ă doua se îndep rtase aşteptând rezultatul şi pentru ca ASDIC-ulă propriu s nu se interfereze cu zgomotele de la elicea celeilalteă nave.

– Se apropie ecouri din pupa noastr , sir. Marshall nu aă reac ionat, atent doar la indicatoare.ţ

– -O sut optzeci de metri, sir.ă– Ecourile se apropie rapid, sir.La o adâncime atât de mare, ecourile nu mai erau aceleaşi,

obişnuitul, bip-bip-bip" metamorfozîndu-se în


„scrump-scrump-scrump" Cu degetele încleştate pe suportul aparatului. Marshall îşi imagina grenadele inamice alunecând pe şinele de lansare, apoi coborând spre fundul m rii, cu zeceă picioare pe secund .ă

– Banda stânga69! Ordon el. Amândou cu toat vitezaă ă ă înainte!

Ascult toare, nava r spundea prompt. Frenzel manevraă ă levierele, asemenea unui interpret cântând la org .ă

- Cârma zero! Tine-aşa!- Cârma zero, sir. Drum doi-doi-zero. Vocea lui Starkie era calm .ăMai multe grenade au explodat simultan, zguduind violent

corpul navei. Submarinul s-a aplecat pe o parte, s-a scuturat ca un cal n r vaş, apoi şiă ă -a revenit. Fire de vopsea scuturat zburau înă lumina becului...

Marshall asculta atent uruitul motoarelor str ine se atenua.ă Navele inamice se îndep rtau, f r îndoial pentru a preg ti ună ă ă ă ă nou atac.

Devereaux privea spre plafon, parc se aştepta să ă-i cad cevaă în cap. Marshall îi spuse

– Traseaz cât mai corect prin calcul drumul navei, nu puneă prea mult baz pe indica iile ultrason!ă ă ţ

Îl privi p trunz toră ă– Dac eşu m, nu iă ă ţ -o voi ierta! Devereaux d du din capă

înghi ind în sec.ţDe câtva timp, Simeon îi observ pe Marshall şiă -l interpelă

scurt– Ce faci? N-ar fi mai bine s st m aici linişti i pân când ştiaă ă ţ ă ă

renun ?ţăDar Marshall asculta atent un anun al operatorului ASDICţ– Ecourile se apropie dinspre babord, sir. Apoi r spunse luiă

Simeon– Nu cred. Dup cât pare, avem deă -a face cu vedete-torpiloare

acestea nu urm resc decât s ne" imobilizeze pân în zori. Atunciă ă ă vor primi înt riri, şi înc multe! Nu e cazul s aştept m.ă ă ă ă

69 Comand dat timonierului pentru a aduce cârma imediat şi complet întră ă -un bord sau în cel lalt (înă cazul de fa la babord). (T.S.A.).ţă


Blythe se sprijini cu o mina de dulapul cu pavilioane şi murmură

– Iar încep !Sus, deasupra lor, uruitul motoarelor s-a amplificat apoi s-a

estompat din nou. De ast dat , grenadele au explodat mult maiă ă aproape, provocând submarinului o violent ambardee. Corpulă navei a pârâit îngrozitor şi Gerrard lupta să-şi men in echilibrul.ţ ă Marshall ordon ;ă

– Iar şi la nou zeci de metri î încet înainte! Gerrard înghi i înă ă ţ sec, repet ondinele, apoi se adres lui Marshallă ă

– Urc m, sirăDa. S nuă -i l s m s ne afle exact pozi ia! Ascult atentă ă ă ţ ă

zgomotul aerului comprimat, care, ia început, acoperea duduitul motoarelor inamice. -- Nou zeci de metri. Sir. R- Bine î ine aşa?ă Ţ

Marshall se apropie rapid de masa cu h r i, ling Devereaux.ă ţ ă Foarte palid, acesta transpira de încordare.

Puntea s-a balansat încet, sub efectul exploziei unei singure grenade, probabil destul de îndep rtat . Un matelot scoase ună ă fluierat, exprimîndu-şi îngrijorarea. Marshall studia harta.

– Dou zeci de grade tribor! ă- Drum trei-zero-zero ! ÎI observ pe Devereaux cu coada ochiului, în timp ce acestaă

urm rea cârma.ă– Ne trebuie mai mult spa iu de manevr .ţ ăDin nou lâng periscoape, aştept , num rând secundele. S-aă ă ă

auzit un dublu.. bang", mai apropiat, dar foarte distinct. Disp reauă ecourile exploziilor şi se auzeau b t ile motorului celeilalte nave.ă ă Nu avea nevoie de indica iile ASDIC-ului ca s în eleag inamiculţ ă ţ ă îşi schimba tactica. Se adres lui Gerrardă

– Ce p rere ai Câte grenade poate duce fiecare nav ?ă ăGerrard şi-a strâns buzele, reflectând– Cam o duzin , sir nă -au mai mult loc la bord. Brusc, s-a auzit un zgomot nou, continuu, insistent c atunciă

când un fir d sirma se freac de un peree metalic.ăDoamne, strig Gerrard de ast data ne-au detectat ferm!ă ă– Din nou la o sut optzeci de metri! Ordon Marshallă ăApoi privi la Devereaux, pe a c rui figur se citea spaima, şiă ă -l

încuraja cu un surâs:


– Fii calm, şi vezi- i de calcule!ţÎnaintând al turat, ca doi ogari lansa i în urm rirea aceluiaşiă ţ ă

iepure, cele dou nave au t iat în diagonal dramul U-Bootă ă ă -ului.A reînceput lansarea de grenade, mai intens . Şase auă

explodat pe rând, ultimele dou cu violen pupa să ţă -a ridicat atât de mult, încât, cu toate eforturile, cei de la cârmele. Orizontale abia mai puteau frâna coborârea navei.

Acele indicatoarelor se roteau nebuneşte, submarinul emitea gemete disperate, pitura de pe pere i detaşa în pelicule şi unul dinţ oamenii de veghe, sprijinit de scara turelei, strig însp imântată ă

Doamne, se îndoaie scara '?Apucând de umeri pe un timonier de la cârm , aplecată

aproape la orizontal , Gerrard striga;ă– ine bine, Kennan? ine bine !Ţ ŢCând acele aparatelor s-au stabilizau indicatoarele de

adâncime ar tau dou sute de metri. Aerul p rea să ă ă ă-şi fi modificat consisten a, solidificat, parc , de teribil presiune ce ap sa asupraţ ă ă ă lor. Cu un surâs „de satisfac ie, Marshall se adres lui Gerrardţ ă

– Pe lâng imersiunea de acum, prima noastr proba deă ă adâncime a fost o joac de copil !ă

Încerca s glumeasc , dar f r tragere de inim . La fel caă ă ă ă ă ceilal i, a tres rit când nava scos un geam t. sfâşietor.ţ ă ă Potrivindu-şi mai întâi glasul, Devereaux a anun atţ

– Ne afl m la şase sute de fathomi, şi acum avem destulă spa iu de manevr ?ţ ă

Marshall îl c uta cu privirea pe Simeon. Surprins l-a descoperită stând jos pe podea, cu spatele sprijinit de perete, privind fix, ca hipnotizat, la îngusta por iune de podea dintre picioarele sale.ţ

– Ecourile se apropie din urm noastr , sir. Marshall îl b tu peă ă ă Simeon pe um ră

– În locul dumitale, m-aş ridica în picioare. Dac urm toareaă ă salv de grenade explodeaz în apropiere, şocul poate să ă ă- i rupţ ă coloana vertebral !ă

Aproape imediat s-a auzit vocea lui Gerrard– Mi se pare c salva asta de grenade coboar mai încet caă ă

celelalte!


To i au ridicat ochii spre plafon, ca şi cum puteau str pungeţ ă cu privirea grosimea o elului. Erau conştien i de enorma coloanţ ţ ă de ap de deasupra şi de abisul întunecat de sub picioare.ă

Nu se mai auzea ritmul normal al ASDIC-ului navei de patrulare, ci un nesfârşit, monoton srum-srum-srum.

- Ecourile sunt mai rapide sir!Marshall privi în jur la to i cei din postul central şi se întrebaţ

cum se comporta restul echipajului din celelalte compartimente ale submarinului. F r îndoial , to i ştiu de ce motoarele inamiceă ă ă ţ b teau acum mai repede. Dup lansarea grenadelor, cele două ă ă nave se îndep rtau în grab ca s nu aib ele însele de suferit dină ă ă ă cauza exploziilor.

Exploziile au fost trei, aproape simultane. Cu sângele înghe atţ în vine, şi sprijini i de pere ii navei, zgâl âi i cu furie, marinarii,ţ ţ ţ ţ aproape asurzi i, au fost copleşi i de un vacarm ca de avalanş .ţ ţ ă Becurile s-au spart, cioburi de sticl au zburat în toate direc iile,ă ţ peste tot a plouat cu piese metalice smulse din aparatele dislocate, lovind pe oamenii c rora li se p reaă ă -c totul e pe cale să ă se sfarme.

– Porni i iluminatul de avarie!ţMarshall alunec pe cioburi de sticl şi auzi o voce care cereaă ă

ajutor. La lumina tremur toare a becurilor de avarie, el a observată pe ecranele indicatoarelor de adâncime o nou lent deplasare aă ă acelor. U-192 se afla acum la şapte sute de picioare sub nivelul m rii de necrezut rezistase la presiunea conjugat a m rii şi aă ă ă exploziilor. Marshall privi la ceasornicul de perete, trecuse de ora trei diminea a, atacul dura de mai bine de dou ore. Curios, i seţ ă p rea c începuse doar de câteva minuteă ă

- Asieta noastr este în regul , sir, spuse Gerrard cu voceă ă cam sugrumat .ă

Ofi erul secund p rea pe punctul de aţ ă -şi pierde cump tul.ă– Foarte bine! R spunse Marshall lui Gerrard tine aşa!ăApuc pe Gerrard de bra şi continu , c utând s domineă ţ ă ă ă

vacarmul– Ştiu c vei fi în stare. Bob!ăDoar cu un gest de asigurare, f r un cuvânt, Gerrard şiă ă -a

întors privirea la aparatele sale. Marshall a ad ugată– Cere rapoarte de la toate compartimentele.


Unul dintre oameni s-a apropiat de telefon şi a ridicat receptorul ca s execute ordinul. Înc z p ci i, to i îşi reluauă ă ă ă ţ ţ posturile, p şeau f r siguran , îşi târau picioarele ca nişteă ă ă ţă b trâni.ă

Curând, un mecanic anun aţ– În camera maşinilor nu sunt avarii şi nici r ni i, sir.ă ţ

Motoarele sunt intacte.Cu casca la ureche, matelotul de la telefon comunica, la

rândul lui– Locotenentul Buck anun c totul este în regul înţă ă ă

compartimentul prova, sir doar un om şi-a scrin! It încheietura mâinii.

Au venit şi alte rapoarte, toate pozitive. Dar zgomotul motoarelor inamice se auzea din nou cele dou nave începeau ună nou rondou, undeva la tribord.

Simeon travers postul central şi, f r s in seama deă ă ă ă ţ ă prezen a celorlal i, îl interpel pe Marshall cu voce şuier toareţ ţ ă ă

– Scoate-ne de aici! M reşte viteza, f ce ştii. Dar scoateă ă -ne de-aici!

Marshall îi privi cu r ceal :ă ă– Mi se pare c mai mult iă ţ -e grij * de persoana dumitale!ă– Ecourile se apropie mereu din tribord, sir. Marshall n-a

clintit.– Viteza, declar el, am să -o m resc curând când vom ieşi laă

suprafa , nu înainte.ţă– Ecourile au încetat, sir.Operatorul ASDIC s-a întors şi el pe jum tate, pe scaun, cândă

l-a auzit pe Simeon exclamând;– La suprafa ? Eşti. Nebun de legat! Vrei s ne omori pe to i?ţă ă ţ

Asta vrei?Tot imperturbabil, Marshall, a replicat– Inamicul a stopat. - Asta înseamn c va sta imobil un timp, probabil că ă ă

proiectoarele lui cerceteaz marea, c utând r m şi e, pete deă ă ă ă ţ p cur sau poate cadavre. Din cauza asta r mânem aici, laă ă ă adâncime. Consemn de t cere complet , pân vor pleca.ă ă ă

Cu ochii ieşi i din orbite, Simeon strig ;ţ ă– Şi dac nu pleac ?ă ă


– Atunci, vom fi obliga i s r mânem aici pân mâine sear .ţ ă ă ă ăSimeon a trebuit s aştepte ca să ă-şi recapete respira iaţ

înainte de a protesta;– Pân mâine sear ? Înc o zi la fel cu asta?ă ă ă– Între timp, spuse Frenzel cu ton sec, ei vor chema şi alte

nave mari într-ajutor:Privi, la Simeon cu dezgust:– Aşa c nu vom fi lipsi i de companie! ă ţMarshall s-a apropiat de Simeon:– Te sf tuiesc s te st pâneşti! Îmi...ă ă ă– Au pornit din nou motoarele! Se auzi strigând Gerrard.To i sţ -au privit surprinşi. Duduitul monoton al motoarelor s-a

amplificat apoi a început s scad şi curând a disp rut. Marshallă ă ă respir uşurat.ă

– Peste zece minute, spuse el, începem s urc m şi vom c utaă ă ă s observ m, ce se întâmpla la suprafa .ă ă ţă

Men inînduţ -se, cu greu, în picioare, se sprijini de scara turelei. Într-adev r, sub enorma presiune suportat de coc , scara seă ă ă îndoise la partea de sus. Omul de veghe avusese dreptate.

Cele zece minute au p rut de dou zeci de ori mai lungi decâtă ă cele dou ore cât a durat atacul. Nimeni nu vorbea; în afaraă uruitului generatoarelor şi, din timp în timp, a unui geam t al cocii,ă t cerea era absolut .ă ă

Marshall arunc o privire la ceas, dar ochii îi erau înce oşa i deă ţ ţ oboseal . Şi ştia c aceasta va creşte şi mai mult pân îşi va fiă ă ă scos echipajul la liman. În prezent, era singurul lucru care îl obseda. Îşi aminti de Browning îi revedea figura în momentul când b trânul ofi er, gata s treac pe vedeta italian , îi spusese,ă ţ ă ă ă Mul umesc, b iete; ştii de ce La ce f cuse aluzie? Poate la faptulţ ă ă c reg sea în Marshall pe fiul pierdut. Poate c aceasta eraă ă ă explica ia.ţ

S-a apropiat de Gerrard– Preg teşte s începem a urca la adâncime periscoă ă -pic , Bobă

î Dar mai înainte, avertizeaz toate compartimentele! Se preaă poate ca inamicul s se repead la noi îndat , ce vom fi maiă ă ă aproape de suprafa .ţă

Când U-Boot-ul a ajuns la adâncime periscopic , Marshallă constat c marea era pustie. I-a spus lui Buck să ă ă-î înlocuiasc laă


periscop, s-a apropiat de timon şi a luat în min microfonul re eleiă ă ţ interfon. Cu degetul pe butonul de comand a stat un moment peă gânduri,. Nehot rât înc ce s spun şi cum s spun . În fine, aă ă ă ă ă ă început

– Aici comandantul. Şti i to i, am fost ataca i, am trecut oţ ţ ţ noapte groaznic . Dar poate c unii dintre voi înc nă ă ă -a i aflat cţ ă l-am pierdut pe comandantul Browning, Gur -Mare, pentru cei maiă mul i dintre voi. Trebuie s şti i c a murit îndeplinind o misiuneţ ă ţ ă despre care credea c merita s fie întreprins , cum eu însumiă ă ă credeam şi continui s cred.ă

S-a tras deoparte ca să-şi ascund fa a de cei din jur;ă ţ - Dac mai era cu noi, sunt sigur c ar fi fost primul s vă ă ă ă

felicite pentru felul cum v-a i comportat. O fac în locul lui, vţ ă mul umesc tuturor... din toat inima!ţ ă

A luat degetul de pe butonul microfonului şi ordon scurt;ă- Deschide i capacul inferior! Trecem pe diesele începem sţ ă

înc rc m acumulatorii. Dar mai întâi am s arunc o privire peă ă ă suprafa a m rii.ţ ă

Ceva mai târziu, când se îndrepta spre scara turelei, Frenzel îi t ie drumul.ă

– Ce se întâmpla, Frenzel?Acesta îl privi direct în ochi şi, cu sincer gravitate, îi spuse:ă- Voiam doar s v mul umesc, sir, în numele întreguluiă ă ţ

echipaj!Marshall puse piciorul pe prima treapt şi privi în sus, spreă

turel ; crezuse c nu va mai urca niciodat pe acea scar .ă ă ă ă* * *La Alexandria, înc perea era aceeaşi, dar f r Browning laă ă ă

birou şi lui Marshall i-a p rut cu totul diferit .ă ăInstalat într-un fotoliu de trestie, Marshall încerca s seă

destind , surprins c nu mai era obosit. Chiar în acea diminea ,ă ă ţă submarinul lui acostase al turi de nava baz . Acum era sear şiă ă ă ziua fusese lung .ă

În camer se mai aflau înc patru inşi şeful de Stat Major, doiă ă locotenen i afera i şi un personaj important, contraamiralulţ ţ Dundas, principal ofi er de leg tur între serviciile deţ ă ă contraspionaj englez şi american. Cu vestonul de stof fin , griă ă


închis, acesta p rea mai curând un profesor pensionar, decât ofi eră ţ superior în activitate.

Curând dup ce plecase de la bord, Marshall predase ună raport preliminar în mâinile unui ofi er de pe nava baz .; f rţ ă ă ă îndoial , fusese convocat pentru discutarea lui.ă

Contraamiralul îşi împreun mâinile şi privi lung la Marshallă prin ochelarii cu ram groasă ă

– Misiunea lui Browning putea foarte bine reuşi. Ei era un ofi er foarte abil, lucruţ -cunoscut de mult vreme, de când eraă tân r.ă

Şeful de Stat Major lu cuvântul. Avea figura obosit ca şi cumă ă nu mai dormise nici o or de când Marshall anun ase prin radio că ţ ă se întorcea şi c misiunea eşuase.ă

– Am primit în ultimul timp o mul ime de informa ii. Hitleriştiiţ ţ acumuleaz stocuri enorme de proiectile teleghidate şi unele dină acestea sunt mai mari şi mai eficace decât cel pe care Marshall l-a v zut în ac iune.ă ţ

Vocea îi deveni mai gravă– În tot ce vom întreprinde în viitorul apropiat, trebuie să

inem seam de aceast nou arm . Desigur, când vom fiţ ă ă ă ă implantat serioase for e în teritoriul inamic, când vom fi capturat şiţ reorganizat baze de avioane şi vom fi asigurat aprovizionarea normal a trupelor debarcate, cu sus inerea din partea lui Royală ţ Air Force şi a artileriei, vom fi în m sur ...ă ă

A t cut, întrerupt de Dundas;ă– Pentru o cât de mic şans de a reuşi debarcarea în Sicilia,ă ă

trebuie neap rat s reducem la minimum folosirea acestor noiă ă proiectile teleghidate.

– Comandorul Browning era de aceeaşi p rere, sir, spuseă Marshall.

Privindu-l intens pe Marshall, Dundas continu ;ă– Trebuie s fii pus la curent cu toate paste trei s pt mâni şiă ă ă

patru zile, începând de mâine diminea , va avea loc debarcarea,ţă opera ia denumit codificat Husky.ţ ă

Marshall privi la h r ile de pe pere i, care ascundeauă ţ ţ dansatoarele egiptene. Prin minte i se derulau imagini: distrug torul scufundînduă -se într-o clipit , cu fiul lui Browning laă


bord; vedeta italian în fl c ri Browning b rbierit proasp t pentruă ă ă ă ă întâlnirea cu generalul italian. Dar Dundas continua

– Nu uit m micul depozit de. Proiectile deja constituit în Siciliaă şi va fi sarcina primelor noastre valuri de comando-urî c să ă-l neutralizeze. Dar stocul de pe continent r mâne problema cea maiă arz toare. Dac nu facem nimic contra lui, nu ne r mâne altcevaă ă ă decât s amân m dezbaterea. Poate chiar s renun m.ă ă ă ţă

Marshall se ridic şi se apropie de una dintre h r i. ă ă ţ- Cunoaşte i amplasamentul acestui stoc de pe continent?ţDesigur nebunul la de Travis neă -a dat informa ii, confirmateţ

ulterior de proprii noştri-agen i. Depozitul este în golful Polieastro,ţ la Nestore, un port recent construit., dispunând. de bune leg turi,ă rutiere şi feroviare. Asamblate mai la nord, acolo unde lucra Travis. Proiectilele din acest depozit sunt transportate la diverse sectoare militare. Pe mare, Nestore se afl la o sut şaizeci de mileă ă de Palermo. Îndat ce se va fi l murit asupra veritabilelor noastreă ă inten ii, pentru inamic va fi o simpl joac s transfere tone deţ ă ă ă proiectile de la un loc la altul. Oare toate manevrele la care am recurs pentru al face pe inamic s cread c vom debarca înă ă ă Grecia vor fi fost zadarnice?!

T cut şi atent, Marshall examin harta. Nestore eraă ă reprezentat doar ca un mic sat de pescari, de care nu auzise încă vorbindu-se.

Ghicindu-i parc gândurile, şeful de Stat Major apropie, dândă explica ii lui Marshallţ

– Nem ii au transformat s tucul întrţ ă -o adev rat fort rea .ă ă ă ţă Popula ia b ştinaş a fost în mare parte evacuat , portul esteţ ă ă ă folosit numai în scopuri militare. Dup informa iile noastre,ă ţ proiectilele sunt aduse pe o mic linie ferat simpl pân la o nouă ă ă ă ă dan , de unde sunt ambarcate direct la bordul navelor care leă aşteapt . Nu ştim prea multe despre ap rarea antisubmarina, dară ă sigur c exista o estacad mai multe posturi de observare, şi de peă ă marc, italienii asigur patrularea antisubmarina dou zeci şi patruă ă de ore din dou zeci şi patru. Pe scurt, situa ia nu este delocă ţ încurajatoare.

– Dac reuşea planul lui Browning, spuse Dundas, lucrurile seă petreceau altfel. Cu depozitul din Sicilia f cută


1 Obstacol constituit clin bârne de lemn, pontoane, plase de sârm şi alte mijloace flotante, instalat la intrarea unui port pentruă a împiedica p trunderea navelor inamice.ă

De la început inutilizabil şi o dat trupele noastre debarcate,ă nem ii şiţ -ar fi v zut dispozitivele lor date peste cap.ă

– Ce crede i, sir, interveni Marshall, despre un atac prinţ bombardament aerian?

Afar , pe o nav de r zboi ancorat , o fanfar , marin rească ă ă ă ă ă ă marca ceremonia coborârii pavilionului;, poate în amintirea lui Browning", gândi Marshall.

– Imposibil, r spunse şeful de Stat Major; opera ia ar fi preaă ţ dificil ca s dea rezultate interesante şi, mai grav, ar permite caă ă inamicul s afle ceea ce în special dorim s nu cunoasc . Ar fi ca şiă ă ă cum l-am informa de ziua şi ora debarc rii.ă

Marshall se întoarse lâng scaunul s u, dar a r mas înă ă ă picioare, cu mâinile la spate. Îşi aminti de Simeon şi se întreb deă ce nu pomenise nimic despre el în raportul pe care-l predase. Probabil fiindc se temuse c din cauza antipatiei ce sim ea faă ă ţ ţă de acest personaj nu ar fi fost suficient de obiectiv. Dar acum descoperea c nu procedase bine. Dac , la început, Travis avuseseă ă inten ia sţ ă-i tr deze înc o dat pe englezi, el nă ă ă -ar fi spus nimic despre noul port, Nestore. Şi dac revenise asupra primei saleă hot râri, cauz nu putea fi decât Simeon, cu insinu rile lui despreă ă ă Chantal. Şi aceast schimbare a lui Travis, Browning o pl tise cuă ă via a!ţ

– Cred, sir, c să -ar putea întreprinde ceva, declar Marshall.ăF r să ă ă-şi dea seama, îşi exprimase gândul cu voce lare. Dar

poate c intrând în camer era hot rât dinainte s accepte dac iă ă ă ă ă se propunea o misiune, indiferent despre ce era vorba. Cei doi interlocutori ştiau şi ei acest lucru, dar pregetau s fac eiă ă propunerea.

– Te-ai gândit bine?Marshall n-a r spuns direct la întrebarea contraamiralului.ăSunt mai multe luni, sir, de când dispunem de acest U-Boot şi

poate c nimeni nu a ştiut cum să ă-l foloseasc cât mai bine.ă


Cei doi luceau şi-l priveau. F r să ă ă-şi dea seama, Marshall începuse s mearg încolo şiă ă -ncoace prin fa a biroului care-iţ apar inuse lui Browning.ţ

- O ultim misiune ar fi un prilej ca să ă-l folosim cât mai bine.Şi ne va dovedi c Browning a avut dreptate de la început.ă– Da, sir; asta este şi p rerea mea. Aş fi bucuros s ar t c înă ă ă ă

planul lui nu era nimic utopic, c nu era o pierdere de timp.ăŞeful de Stat Major se adres contraamiralului:ă– Ce crede i, sir?ţ– Ce cred?Dundas îşi frec b rbia şi continuă ă ă– Nu avem de ales! Apoi, se adres lui Marshallă– Cu ce te-aş putea ajuta?– Aş dori, sir, s am mâna liber când ajungem la locul cuă ă

pricina, s am dreptul de a decide dac s intru în port sau s facă ă ă ă cale întoars , în caz c apreciez c încercarea este f r speran .ă ă ă ă ă ţă

Sprâncenele şefului de Stat Major s-au ridicat uşor, dar şi-au revenit când Dundas a r spuns;ă

– De acord!Apoi se adres unui locotenent;ă– Telefoneaz lui Saunders şi spuneă -i c doresc s ob in oă ă ţ

convorbire cu generalul Eisenhower în urm toarele patruzeci şi optă de ore.

În timp ce locotenentul se gr bea spre uş , Dundas continua;ă ă– Ideea dumitale mi se pare excelent , Marshall. Dar pentru oă

asemenea expedi ie pe rm, î i trebuie nişte oameni. I i vom daţ ţă ţ ţ un comando de treizeci de inşi din infanteria marin pe care îi veiă înghesui cum vei putea în submarin şi pe care îi vei utiliza cum crezi mai bine.

Marshall îl privi dintr-o parte f r îndoial , Dundas gândea că ă ă ă bie ii b ie i nu se vor mai întoarce, aşa c nu conta dac va fiţ ă ţ ă ă confortabil sau nu c l toria...ă ă ă

- Evident, mai spuse Dundas, po i reveni asupra deciziei, parţ r spunsul precis trebuie s miă ă -l dai pân ast sear , c ci voi fiă ă ă ă obligat s aleg pe altcineva. Cred c m în elegi! Marshall zâmbiă ă ă ţ

– in s îndeplinesc eu aceast misiune. Am credin a c voiŢ ă ă ţ ă reuşi s-o duc la bun sfârşit.

Amiralul s-a ridicat şi i-a întins mâna;


– Nu ştiu ce să- i mai spun, Marshall! Credeam c cunoscţ ă toate formele de curaj, dar al dumitale mi se pare cu totul deosebit şi sunt mândru c teă -am întâlnit!

Jenat, parc , de aă -şi fi ar tat pe fa sentimentele, se adresă ţă ă şefului de Stat Major

– Cred, Charles, c se va face totul ca s i se uşureze sarcina.ă ă– Desigur, sir. Oamenii mei se vor ocupa de tot ce trebuie.Dup aceast asigurare înso it de un surâs, şeful de Stată ă ţ ă

Major se adres lui Marshall;ă– Echipajul submarinului dumitale poate coborî la uscat, dar,

pentru motive de securitate, s nu se îndep rteze de baza naval .ă ă ă Ne vom ocupa de repara iile urgente ale submarinului. Mi sţ -a spus c elicea tribord a cam suferit în cursul ultimului angajament.ă

– Aşa este, sir; o arip este fisurat şi neă ă -ar putea aduce necazuri.

Dundas a f cut un gest cu mâna:ă– Vei organiza totul cât mai bine, Charles şi dac se iveşteă

vreo dificultate, anunţă-m !ăContinu , adresînduă -se lui Marshall– În orice caz, dumneata s nu te ocupi de nimic! P strează ă ă-te

pentru misiunea propriu-zis . Nuă - i pot da decât trei zile deţ permisie. E foarte pu in, dar doresc s nu le petreci învîrtinduţ ă -te în jurul submarinului şi certandu-te cu oamenii de la şantierul naval, îi cunosc eu pe comandan ii de submarine! Vreau s fii în plinţ ă ă form când vei porni la drum! Şi dac preg tirile nu merg cum hă ă ă trebuie să-şi sparg capul Charles, nu dumneata!ă

- V mul umesc, sir! ă ţÎntrevedea ocazia s se întâlneasc cu Chantal. Probabil eaă ă

aflase de moartea lui Travis. Oare nu i-o reproşa? Oare sentimentele ei au r mas aceleaşi, dup dispari ia lui Travis?ă ă ţ

V sunt recunosc tor, sir, ad ug Marshall.ă ă ă ă– Acum, altceva, relu Dundas. În l area dumitale la gradul deă ă ţ

c pitan comandor este pe cale de a deveni oficial . Felicit ri!ă ă ă Evident, cu condi ia c r zboiul s . Nu se termine mâine,. Altfelţ ă ă ă pierzi un galon!

Cu un surâs– Acum, eşti liber! Vom îngriji ca şi ofi erii dumitale s seţ ă

simt bine în cele trei zile cât vor dura repara iile submarinului.ă ţ


Bineîn eles, deocamdat nu le spune nici o vorb despre cele ceţ ă ă am discutat!

Lui Marshall, Dundas îi era simpatic îi amintea de Browning.– Am în eles, sir şi v mul umesc! Serios, Dundas iţ ă ţ -a replicat– Dumneata îmi mul umeşti! Eu î i mul umesc pentruţ ţ ţ

hot rârea luat ! Şi mul i al ii î i vor mul umi, când te vei întoarceă ă ţ ţ ţ ţ cu misiunea îndeplinit !ă

Marshall remarc cu pl cere c Dundas nu spusese.. dac teă ă ă ă vei întoarce. Îşi lu şapca şi se îndrept spre uş . Dar se opri şiă ă ă mai arunc o privire asupra înc perii. Se gândea la Browning, laă ă bucuria b trânului ofi er atât de fericit când i se acceptase planul.ă ţ La cele spuse despre fiul s u, la toate cele petrecute.ă

Înso induţ -l spre uş , Dundas în elesese ce gânduri îi treceauă ţ prin minte lui Marshall.

– Da, spuse el, Browning a fost un om şi jum tate.. Am servită odinioar sub comanda lui şi ştiu ce vorbesc Misiunea pe care o veiă întreprinde este de genul celor care îl încântau când era tân ră ofi er Pentru o misiune oarecum asem n toare a ob inut Victoriaţ ă ă ţ Cross, dar nu exist decora ie pe lume demn de curajul s u, deă ţ ă ă probitatea sa sufleteasc .ă

– Ştiu, sir, sunt lucruri pe care nu le voi uita niciodat .ă Dup plecarea lui Marshall, în înc pere să ă -a aşternut t cereă

pân când locotenentul r mas singur cu Dundas a riscat oă ă întrebare:

– Misiunea asta, sir, este oare posibil de realizat? Dundas tocmai examina o hart de pe perete şi se întoarse:ă

– Acum o or , eram convins c este categoric irealizabil . Dară ă ă dup discu ia cu acest ofi er, dup cele ce miă ţ ţ ă -a spus, mi-am schimbat p rerea. În orice caz, dac exist cineva care să ă ă -o poată îndeplini, apoi acela nu este decât acest Marshall! Deci, s avemă încredere deplin şi s continu m a ne ocupa de blestematul staă ă ă ă de r zboi!ă

Era ora unu noaptea, o noapte calm şi cald , când maşinaă ă s-a oprit în fa a vilei doctorului Williams, pe malul Nilului.ţ

Dup hurduc ial maşinii de comandament care ridicase noriă ă ă de praf, liniştea era binevenit . Marshall aştepta ca maşina să ă dispar pe drumul umbros, apoi se îndrepta spre intrarea vilei. Totă drumul, de la Alexandria pân aici se gândise mereu la momentulă


reîntâlnirii cu Chantal. Cum îi va primi? Ce-i va spune? De necrezut, totuşi, pe drum îi pierise complet din minte viitoarea sa misiune.

Se preg tea s sune, dar uşa să ă -a şi deschis. Se aştepta fie întâmpinat de Williams sau de so ia lui. Dar i deschis chiarţ Chantal! Profilat pe lumina din vestibul i să -a p rut mai sl bu . Aă ă ţă sim it c o adiere mireasma p rului ei. Ar fi dorit sţ ă ă -o ia în bra e şiţ s-o in mult timp strâns la piept.ţ ă

Dar n-a îndr znit şi i să -a adresat cu o voce aparent calm 'ă– Iată-m , mă -am întors! Nu m-am l sat prea mult aşteptat!ă Fraze banale, cu care c uta să ă-şi ascund stânjeneal . Niciă ă

nu apucase să-i spun ceă -i sta pe suflet şi se sim ea intimidat.ţ– Intr ! Îi spuse Chantal, luînduă -l de min şi închizând uşa.ăLa lumina înc perii, ochii ei str luceau. ă ăZâmbind, ad ug :ă ă– Gazdele s-au culcat, cred, din discre ie.ţÎn sufragerie, pe o m su , se afla friptur rece, câteva foi deă ţă ă

salat şi o sticl de vin întră ă -o frapier . Învârtind sticla. Chantal îlă întreb :ă

– Pentru început, un pic de vin? Ghea a aproape sţ -a topit.– Bucuros. Nu ştiu ce i sţ -a spus, Chantal, în leg tur cu so ulă ă ţ

t u...ăA remarcat c degetele tinerei să -au crispat pe sticla de vin.– Mi s-a povestit totul. M temeam c se va întâmpla aşaă ă

ceva. Am fost îngrijorat de când am auzit c pleca împreun cuă ă ă tine...

- Îmi pare r u, Chantal. În eleg c erai îngrijorat pentru el...ă ţ ă ăNu ştia cum s mai continue, dar ea lă -a întrerupt; a l sat să ă

cad în g leat sticla şi să ă ă -a apropiat de Marshall– Dar nu pentru el îmi f ceam griji! Pentru tine îmi era team !ă ăSe l s în genunchi lâng scaunul lui, c utînduă ă ă ă -i privirea– Ştii, Steven, îl cunoşteam! Îl cunoşteam foarte bine şi ştiam

de ce era capabil! Când mi s-a spus c se afla la bordulă submarinului t u...ă

Cu o ridicare din umeri... - În fine, acum s-a terminat! S nu mai vorbim despre asta! Aiă

revenit, slav Domnului! Cât mă -am rugat ca s te întorci cu bine!ă Şi m-am gândit tot timpul la zilele petrecute împreun .ă


Marshall a pus mâna pe um rul lui Chantal, temerile să -au spulberat, s-a sim it p truns de o linişte interioar nemaicunoscutţ ă ă ă vreodat .ă

– Ce fericit sunt s te aud vorbind astfel, Chantal! S ştiu c ...ă ă ăPrivindu-l insistent, Chantal schi un surâs şi îl întrerupseţă– S nu ne mai gândim la cele întâmpla te-ai întors! Altcevaă

n-are importan ! Când doctorul Williams miţă -a spus c să -a terminat...

Strânse bra ul lui Marshall cu vigoare neaşteptatţ ă– C ci să -a terminat, nu-i aşa, Steven? S-a terminat? Spune-mi!– Misiunea a eşuat, Chantal!– Şi i se d alta? Murmur ea, ridicînduţ ă ă -se dup câte în eleg,ă ţ

aşa este?– Da.– Dar de ce n-au g sit pe altcineva? De ce mereu tu?. Mergeaă

agitat prin camer , apoi din nou se l s în.ă ă ă ăGenunchi, cuprinzîndu-i picioarele:– De ce mereu tu? N-ai f cut destul? S te schimbe cu cineva!ă ăNu-şi mai re inea lacrimile şi el o mângâie pe p r:ţ ă– Se pare c eu sunt cel mai potrivit pentru nou misiune. Şiă ă

tu po i în elege mai bine ca al ii c nici eu. Nu pot sţ ţ ţ ă -o las pe seama altora!

Ea îl privi cu disperare în ochi:– Te în eleg, dar tocmai dificult ile misiunii m fac s m temţ ăţ ă ă ă

şi mai mult!C utând să -o mai linişteasc , Marshall schi un zâmbet, şiă ţă -i

spuse:– Deocamdat sunt bucuros c mi să ă -a acordat o permisie de

trei zile; nu vor să-i mai nec jesc cu preten ii în timpul repar riiă ţ ă submarinului.

Chantal îşi şterse pleoapele |– Trei zile? Întotdeauna englezii îşi închipuie ca totul| se

rezolv cu trei zile de permisie!ăDorind să-i urmeze exemplul, încerc şi ea s surâd , dar peă ă ă

obraji tot i se mai prelingeau lacrimi.Eşti probabil mort de oboseal . Am s te las s m nânciă ă ă ă

liniştit.


Marshall o lu de talie, bucuros să ă-i simt trupul suplu, lipii deă al s u.ă

– Şi vinul meu?– Vai, iartă-m !ăRidicând paharul, Marshall comentă– Prad de r zboi, vinul sta! În s n tatea ta, cu ur ri dină ă ă ă ă ă

partea lui Afrikakorps! Hoch! 1Au b ut în t cere, privinduă ă -se reciproc.– Dac m voi întoarce...ă ăDar Marshall nu continu . Din nou, se sim ea îndep rtat deă ţ ă

ea, ca separat printr-o pr pastie. Chantal îi veni în ajutor:ă– Sunt sigur c te vei întoarce, Steven ! Sunt convins !ă ă ă

Trebuie s te întorci!ăZâmbind, Marshall îi replic :ă– Când m voi întoarce, ai s accep i s devii so ia mea?ă ă ţ ă ţI-a r spuns cu o privire lung , ca şi cum nu în elesese. El reluă ă ţ ă– Îmi cunoşti sentimentele... Deocamdat , î i cei doar s teă ţ ă

gândeşti şi...Ea s-a ridicat şi a întins mâna dup sticlă ă– Pu in vin?ţScutur din cap, dând la o parte p rul ceă ă -i c dea peste ochi.ă

Apoi s-a întors, privindu-l pe Marshall, cu ochii radiind de fericire.– Nu mai trebuie s aştep i, Steven! M-am şi gândit. Dac eştiă ţ ă

sigur c m iubeşti... Miă ă -a fost tare team ...ăRestul frazei s-a pierdut, c ci Marshall a îmbr işată ăţ -o, a

strâns-o la piept cu putere. În sfârşit, s-a convins c şi ea îl iubea.ă Toate îndoielile anterioare i se p reau f r rost. Îl durea fizic doară ă ă gândul apropiatei desp r iri.ă ţ

Chantal ridic privirea;ă

1 „Noroc „Tr iasc " (în german ).ă ă ă

– Trei zile!– Numai trei zile dar vom merge s le petrecem undeva, undeă

nici nu s-a auzit de r zboi...ă– N-ai vrea s r mânem aici?ă ă– Bineîn eles, dac aşa doreşti... ţ ă- Atunci, ne-am în eles! Î i mul umesc!ţ ţ ţ


Prin culoar a trecut un om de serviciu, controlând ostentativ dac uşile erau încuiate pentru noapte, Ea explic ;ă ă

– Aşteapt s plec m. ă ă ăEl aprob şi începu;ă– Mâine...Ea îl întrerupse, punîndu-i un deget pe buze– S nu vorbim înc despre mâine!ă ăAu urcat la primul etaj, ea îl p r si la uşa camerei lai, dar îiă ă

spuse, zâmbind– Sunt bucuroas c ai venit ast sear , Steven altminteriă ă ă ă

poate c , cine ştie, î i schimbai gândurile!ă ţS-a dep rtat în grab ca s nuă ă ă -l lase s r spund .ă ă ăMai târziu. Culcat în pat, cu ochii închişi, ascultând cum sufla

vântul în storuri, Marshall îşi l s gândurile s vagabondeze spreă ă ă viitor. Acum, când avea atât de mult de pierdut, trebuia s fie deă dou ori vigilent. O eroare de ra ionament, un moment deă ţ neaten ie şi se poate întâmpla o catastrof ! Aşa cum a p itţ ă ăţ -o s racul Bill, cu gândul probabil, la Gail, în timp ce submarinul lui aă p truns în câmpul de mine...ă

I s-a p rut c aude uşa deschizînduă ă -se încet. Ştia, intrase Chantal. St tea nemişcat lâng pat, în întuneric corpul ei p rândă ă ă ă o form fantomatic . Marshall a încercat s fac o mişcare.ă ă ă ă

- Te rog, spuse ea repede, nu te mişca! N-am putut s nu vin,ă s te tot aştept, f r s fiu sigur de mine! Marshall nă ă ă ă ă -o vedea, dar avea impresia c tremur .ă ă

- Nu m atinge, dragule! Dă ă-mi r gaz, "încearc s mă ă ă ă în elegi!ţ

Marshall s-a dat la o parte, re inînduţ -şi respira ia, în timp ceţ ea se strecura lâng el. Steven era conştient de lupta disperat dină ă sufletul ei, şi pentru nimic în lume nu voia să-i m rească ă fr mântarea.ă

Nu şi-a dat seama cât timp a trecut aşa. Cu încetul, respira iaţ întret iat a tinerei să ă -a liniştit. Curând, cu un gest firesc, Chantal s-a apropiat de el, murmurând:

- Steven". I-a repetat numele de câteva ori, ca şi cum îi aducea linişte şi curaj. Apoi îl îmbr işa, spăţ unaîndu-i

– Iubeşte-m , Steven! Iubeşteă -m !...ă


Acum Marshall era sigur c va disp rea f r urm groazniculă ă ă ă ă coşmar care o chinuise.

CAPITOLUL 17

ULTIMUL EFORT

Un mare grup de ofi eri erau îngr m di i în mijlocul camerei,ţ ă ă ţ în jurul mesei h r ilor din biroul Opera ii de pe nava baz . Deă ţ ţ ă obicei plin de forfot asisten ei, înc perea era acum neobişnuită ă ţ ă de liniştit . Hublourile erau acoperite, deşi seara abia începea, şiă pe mesele p r site de dactilografe maşinile de scris erauă ă acoperite. Lâng uş , un subofi er solitar sta la un mic birou, cuă ă ţ casca de ascultare la urechi pentru men inerea contactului cuţ celelalte birouri. Începea o consf tuire.ă

Intrând în urma contraamiralului, Marshall îl înso i pe acestaţ pân la mas şi salut cu un gest ofi erii din echipajul s u şi peă ă ă ţ ă infanteriştii de marin care urmau participe la expedi ie. Dar maiă ţ erau prezen i şi al ii Şeful sec iei Opera ii, specialişti de laţ ţ ţ ţ Intelligence Service, şeful de Stat Major şi un ofi er pe careţ Marshall a fost surprins să-l revad pe Smith, micul locotenent deă Paraşutişti care sem na cu Peter Lorre şi împreun cu care oă ă salvase pe Chantal din ghearele Gestapoului.

Pe mas era desf şurat o hart la scar mare a obiectivului"ă ă ă ă ă Dundas o privi şi spuse;

- Pute i fuma mai târziu, ve i fi prea preocupa i!ţ ţ ţMarshall urm rea reac iile ofi erilor s i. Warwick a zâmbită ţ ţ ă

for at la invita ia lui Dundas; Buck, impasibil, ca de obicei; cuţ ţ sprâncenele încruntate, Frenzel studia harta, f r îndoială ă ă gîndindu-se la posibilit ile de manevr ; Gerrard p rea c nu audeăţ ă ă ă nimic, cu aer îngrijorat; la fel şi Devereaux, care p rea c de patruă ă zile nu prea se odihnise, de când se aflau în port.


- Cunoaşte i, începu contraamiralul, scopul misiunii. Vi sţ -au comunicat am nuntele; o p trundere în noul port Nestore pentru aă ă distruge un stoc de proiectile ce constituie pentru inamic o formidabil putere de foc. Pân azi diminea a ştia i numai c ve iă ă ţ ţ ă ţ lua parte la o nou ac iune, c ci înc nu eram siguri c vom fiă ţ ă ă ă autoriza i sţ -o întreprindem. Avem acum dezlegarea Comandamentului Suprem. Vom juca o carte mare, marele şlem. C pitanul Lambert conduce un detaşament de treizeci infanteriştiă de marin , cu tot echipamentul, inclusiv b rci pneumatice. S-aă ă întrerupt o secund , zâmbindă

– Poreclite de obicei „pui", dac sunt bine informaiă Locotenentul Smith are sarcina s distrug bombele, fiind şiă ă principal consilier al comandantului în probleme de ap rare şi deă recunoaştere.

Mai mul i ofi eri luau note şi Frenzel cl tin din cap cândţ ţ ă ă Dundas ad ug :ă ă

– Pentru a compensa înc rcarea suplimentar pe care o vaă ă lua, submarinul nu va îmbarca decât minimum de carburant şi apă potabil .ă

Şeful de Stat Major atrase aten ia lui Dundas printrţ -o tuse discret şi acesta i se adresă ă

- Crezi, Charles, c mai este ceva de spus? ă- Un cuvânt despre intrarea în port. Impacientat, contraamiralul r spunse;ă– Am men ionat asta în ordinele scrise pe care leţ -am înmânat

la fa a locului, c pitan comandorul Marshall va lua decizia final . S-ţ ă ăa constituit un mic dosar cu date privind dispozitivele de ap rare aă portului şi organizarea siguran ei locale, dar informa iile noastreţ ţ nu sunt pre bogate.

Se adres concluziv lui Marshall;ă– Doreşti s adaugi ceva?ă– Îmi pare r u, sir, c revin asupra problemei de securitate,ă ă

dar...– Ai dreptate, dragul meu! Ad ug Dundas cu un oftat. Facemă ă

şi noi ce putem. Comandantul suprem a avut contact permanent cu serviciul de informa ii american. Opera ia este inut cât maiţ ţ ţ ă secret posibil şi, dac totul desf şoar cum sper m, peste câtevaă ă ă ă zile vom cere Comandamentului opera ional de la Gibraltar s viţ ă


se asigure o protec ie, sau s se pun la cale o diversiuneţ ă ă oarecare. În orice caz, dumneata Marshall, ai în mina ansamblul ac iunii.ţ

Marshall zâmbi. Înainte de conferin , mul umiseţă ţ Cotraamiralului pentru a-i fi acordat dreptul de a lua îl decizia final la fa a locului, cum spusese adineaori. Şi Dundas îiă ţ r spunsese „Vei afla c nă ă -ai nici un motiv să-mi mul umeşti. Uneoriţ e mult mai bine s ai doar de executat ordine precise, bune sauă rele!"

- Cei de la Statul Major, continu Dundas, vor r mâne cu voiă ă pân în momentul când ve i p r si nava baz .ă ţ ă ă ă

Uitîndu-se la ceas, Dundas continu :ăAsta înseamn cam peste opt ore. Infanteriştii de marin seă ă

vor îmbarca îndat ce se las noaptea şi îi ve i instala la bord cumă ă ţ ve i putea.ţ

Pivind la Frenzel;- Ai ceva de spus?- Da, despre elicea avariat , sir; nă -ar putea fi reparat ?ă- Nu este timp. Consilierul meu tehnic şi şeful mecanic al bazei

apreciaz c repara ia va dura prea mult. O opera ie care necesită ă ţ ţ ă ridicarea navei pe doc.

Schimb vorba şi, cu un surâs, se adres lui Marshall:ă ă- Acum c sunte i complet angaja i, pot s divulg un secret.ă ţ ţ ă

Al ii vor debarca în Sicilia exact peste o lun , începând de mâine.ţ ă Precizez deoarece, dac nu reuşi i s distruge i neîntârziat stoculă ţ ă ţ de imediat aprovizionare cu proiectile a inamicului, se prea poateă ca debarcarea s nu mai aib loc. Şi cu asta, să ă -ar pune deocamdat punct întregii opera ii.ă ţ

Marshall a remarcat expresia de surpriz a unora din cei deă fa şi un schimb de priviri între cei doi ofi eri de infanterie marin .ţă ţ ă Doar atât. Ca şi cum li se propunea nu o misiune aproape egal cuă o sinucidere, ci o sold lunar suplimentar .ă ă ă

Dar Marshall îşi goni din minte orice team de eşec,ă amintindu-şi de expresia fe ei în momentul când sţ -au desp r it înă ţ ajun. Deşi nu ştiau la ce s se aştepte în urm toarele câteva zile,ă ă amândoi au fost extrem de calmi, detaşa i de realitate, întrţ -o lume numai a lor.


Cu o voce monoton , ofi erul cu opera iile d dea detaliiă ţ ţ ă despre organizarea ap r torilor de coast inamice, dar gândul luiă ă ă Marshall zbura la cele câteva zile şi nop i petrecute împreun cuţ ă Chantal. Acum, nimic nu avea mai mult importan ; se întorseseă ţă însufle it de sentimente complet schimbate şi, indiferent deţ dificult ile misiunii, era sigur c le va face fa .ăţ ă ţă

În fine, vocea monoton a t cut şi Dundas îşi închise servieta,ă ă spunând:

– Înc un cuvânt trebuie s adaug c . C pitan comandorulă ă ă ă Simeon va participa la expedi ie pentru a asigura conducereaţ opera iunilor terestre.ţ

Toate privirile se îndreptar spre Marshall, care reuşi să ă r mân impasibil. De fapt, era deja la curent şi ştia de ce Simeonă ă nu putea asista la consf tuire.ă

Anume, pu in timp înainte de începerea consf tuirii, când îşiţ ă strângea lucrurile în cabin pe care o ocupa la bordul navei baz ,ă ă Simeon n v lise peste el; Vizibil st pânit de o mânie pe care abiaă ă ă şi-o st pânea, a trântit uşa în urma lui şi a strigat:ă

– Aşadar ai ob inut ceea ce doreai? Controlul absolut alţ opera iei? Iatţ ă-te devenit copilul protejat al amiralului!

Marshall p strase t cere, privinduă ă -l rece, abia auzin-du-i potopul de cuvinte. În picioare în dreptul unui hublou deschis, cu soarele în spate, cu figura în umbr , îl ubserva pe Simeonă clocotind de exasperare.

– S ştii c de mult vreme sunt l murit cine eşti! Ştiu şi ce aă ă ă ă fost între so ia mea şi dumneata...ţ

– Înainte ca dumneata s-o cunoşti, îl întrerupse Marshall.Roşu de mânie, Simeon continu ;ă– Nu m întrerupe! Şi acum, iei locul lui Travis în expedi ie şi,ă ţ

totodat , te strecori în patul lui!ăMarshall îşi p strase calmul, bucuros c acuza ie lui Simeonă ă ţ

nu-i f ceau nici o impresie. În lumina soarelui ce intra prin hublou,ă vedea cum celuilalt îi ieşiser ochii de mânie din orbite şi spuseă calm;

– Scuză-m . Am uitat ceva am uitat s te informez deă ă avansarea mea. Este adev rat c nuă ă -i acord decât o importanţă relativ , dar acum...ă

Simeon râsese batjocoritor


– Ce spui! Dup cât te cunosc, probabil c acum... Înaintândă ă spre Simeon, Marshall îl întrerupse scurt

– Acum dragul meu, nu voi mai putea fi acuzat c am plesnită un superior!

- Îl ovise cu toat puterea gustând din plin satisfac ia de ală ţ vedea pe Simeon pr buşit pe cuşet . Pe b rbie i se prelingea oă ă ă dâr de sânge, coborând spre plastronul c m ri, pân atunciă ă ă ă imaculat .ă

Apoi Simeon se ridic în picioare, uimit, umilit la culme şi cuă fa a schimonosit de durereţ ă

- M-ai lovit! Pe mine!Nu-şi g sea cuvintele şi, f r a mai spune ceva, ieşise l sândă ă ă ă

în urm pic turi de sânge pe covor.ă ăCând contraamiralul îi anun ase participarea lui Simeon laţ

expedi ie, Marshall sţ -a sim it tentat s protesteze, dar nţ ă -a f cută -o, c ci Dundas ad ugase;ă ă

– Dac dumitale i se întâmpla ceva, cine va prelua comanda?ă ţ Secundul dumitale? Un alt ofi er? Simeon are cel pu in experien aţ ţ ţ unor asemenea expedi ii. Dup ce se lanseaz ac iunea pe rm,ţ ă ă ţ ţă el este în stare s-o duc la bun sfârşit. Dar i să -a pus în vedere că dumneata ai puteri de decizie depline. Importan a misiunii nu neţ permite s inem seama de simpatiile şi antipatiile personale.ă ţ

Consf tuirea să -a terminat târziu. Împreun cu Gerrard şiă Frenzel, Marshall s-a urcat pe puntea superioar to i trei au privită ţ timp de mai multe minute la submarinul lor acostat al turi. Ajuta iă ţ de matelo ii care le duceau armele şi bagajele, cei din comandoţ -ul de infanteria marin urcau la bord.ă

– B rcile pneumatice vor ocupa mult loc, spuse Marshall luiă Gerrard; d ordin lui Buck s depoziteze jum tate din ele la pupa,ă ă ă în compartimentele r mase goale prin scoaterea torpilelor deă rezerv .ă

– De ast dat , spuse calm Frenzel, în timp ce se cundulă ă pleca, suntem pe cale s d m ultima lovitur , ultimul efort!ă ă ă

– Şi avem şanse s reuşim! Îi replic Marshall.ă ă– Desigur! Doar un prost ar putea crede c o s las s neă ă ă

scape o asemenea ocazie! Se apropie c pitanul de infanterie de marin şi salut ;ă ă ă- Gata pentru îmbarcare, sir!


Era înalt şi sub ire, cu musta stufoas roşcovan careţ ţă ă ă probabil şi-o l sase ca s par mai în vârst . Dar nu prea reuşeaă ă ă ă avea aerul unui adolescent, jucând un rol de b rbat matur întră -o pies de amatori.ă

– Sunt bucuros c vei fi împreun cu noi, c pitane Lambert!ă ă ăMarshall observa manevra ce se f cea cu prima barcă ă

pneumatic adus al turi de nava baz .ă ă ă ă– Am mai utilizat în alte expedi ii asemenea b rci, declarţ ă ă

c pitanul infanteriştilor de marin ; sunt minunate.ă ăApoi s-a îndep rtat, dând ordine celor doi locotenen i ai s i.ă ţ ăFrenzel spuse, cu zâmbet cam acru.:– Tare vom fi înghesui i la bordţ !Marshall se uit la ceas peste câteva momente, solicitat deă

pretutindeni, nu va mai avea nici un minut liber. Trebuia totuşi să g seasc un r gaz ca să ă ă ă-i scrie lui Chantal. Nu putea s plece f ră ă ă să-i lase un cuvânt, pentru orice eventualitate.

– De fapt, sir, spuse brusc Frenzel, ineam s v felicit. Nu mţ ă ă ă refer la avansare, aceasta vi se cuvenea.

Marshall remarc faptul c Frenzel îşi freca palmele deă ă balustrad ; desigur era emo ionat, îşi amintea de solia sa, de ceeaă ţ ce ar fi putut s fie.ă

– Î i mul umesc, Frenzel! Nu ştiam c totul este deja cunoscut.ţ ţ ă– Nu se ştie, sir, dar v-am z rit pe amândoi când vă -a condus la

baz şi am în eles. Forma i o pereche minunat , dânsa este foarteă ţ ţ ă frumoas . Pe deasupra, şi curajoas .ă ă

– Da, cred c am avut noroc.ăMarshall se preg tea s plece, dar Frenzel îl mai re inu ună ă ţ

moment- S ave i mereu noroc, sir! Niciodat nu avem prea multă ţ ă

noroc!Marshall a pornit încet de-a lungul pun ii r spunzând din cândţ ă

în când la salutul oamenilor s i aceştia se îndreptau spre schela deă leg tur cu submarinul. I-a v zut pe Starkie şi Blythe, fiecare cuă ă ă pipa în gur , c rând câte un geamantan voluminos. Discutau calm,ă ă ca vechi lupi de mare, plecând într-o c l torie obişnuit .ă ă ă

– Bucuroşi s ne întâlnim la bord, sir! Spuse Starkie.ăIar Blythe, semnalizatorul, ad ugă ă


– Cum se spune pe nem eşte,. Luaţ -v-ar naiba" sir? Aş dori să le semnalizez ceva special când vom porni la drum!

– Cere p rerea sublocotenentului! Lă -a îndemnat Marshall zâmbind.

Apoi trecu prin portiera balustradei şi se duse în cabin . S .ă ă Blocul de coresponden era deschis pe mas . Brusc a sim it cţă ă ţ ă-i înghea sângele în vine. li era din ce în ce mai r u şi când aţă ă încercat s scrie data scrisorii nu mai putea ine tocul în mina. Aă ţ privit la perete. Îl cuprindea disperarea, ca o febr .,ă

Tocmai acum s m pierd, nu se poate!"ă ăA închis ochii, şi-a strâns pleoapele. I-a ap rut imaginea luiă

Chantal, parc iă -a sim it chiar prezen a, c ldura ei. În fine, şiţ ţ ă -a revenit. Numai atunci a început s scrie.ă

Ca s intre în postul central, Marshall a trebuit s p şească ă ă ă peste un infanterist de marin adormit pe podea, înc rcat la limit ,ă ă ă submarinul era plin de forfot echipajului şi pasagerilor. Peste totă vedeai matelo i şi infanterişti, dormind, mâncând sau lucrând,ţ dup un orar aproximativ respectat.ă

Şi asta dura de opt zile! În timpul c rora, navigând cu viteză ă redus , submarinul evitase zonele supravegheate şi tot ce puteaă prezenta o amenin are pentru securitatea lui.ţ

Marshall se aplec asupra mesei h r ilor şi îşi compară ă ţ ă calculele cu cele ale lui Devereaux. Dirijîndu-se spre vest, U-Boot-ul avea în tribord, la vreo dou zeci de mile câmpul de mineă cel mai apropiat de Malta, Frenzel sta în picioare la tabloul de control, unde, deocamdat , prezen a lui nu era necesar . Dar seă ţ ă compl cea acolo, ling aparatele sale, se sim ea mai, acas ". Şiă ă ţ ă asta îl ajuta-s suporte multe.ă

Marshall le cedase cabina lui Simeon şi ofi erilor comandoţ -ului de infanterie marin , c ci nu avea alt loc unde să ă ă-i cazeze. Careul era şi el ocupat pân la refuz şi Churchill nu prindea s satisfacă ă ă comenzile de cafea, cacao, ceai şi alte alimente.

Auzind pe cineva c râde, Marshall se întoarse: în culoar seă afla un sergent german, cu casc în cap şi înarmat cu un fiorosă pistol nem esc; lţ -a recunoscut pe plutonierul-major al c pitanuluiă Lambert.

– Mâinile sus! Strig un mecanic, primul nostru nem oiă ţ prizonier!


– Îmi probez uniforma, sir, explic infanteristul: dac mi seă ă potriveşte, şi cum o s ar t când voi debarca?ă ă

Marshall surâse; incidentul l-ar fi amuzat pe Browning, i-ar fi pl cut aceast atmosfer de roman de aventuri; ca şi replicaă ă ă acestui infanterist, mai preocupat, de inut decât de pericoleleţ ă care-l aşteptau.

Marshall se apropie de Frenzel: - Tot îngrijorat?– Oarecum, sir. Cu fisura aceea a elicei, nu putem dep şi înă

imersiune şase noduri f r s înceap o trepida ie puternic , dină ă ă ă ţ ă cauza c reia am fi repera i imediat de primul ASDIC inamică ţ întâlnit.

- Atunci, s respect m aceste şase noduri! O s vedem ceă ă ă -i de f cut, în caz de pericol. Sau... ajungem s folosim „puii"!ă ă

Buck, ofi er de cart, se apropieţ– Mi se pare c ast sear intr m în marele câmp de mineă ă ă ă

sicilian, nu-i aşa, sir?– Exact, şi dup ceă -l vom fi dep şit ne vom îndrepta spreă

continent. Lovitura o vom da peste patru zile, adic duminic , zi deă ă odihn ...ă

– Vai! Voi fi obligat s lipsesc de la slujb bisericeasc !ă ă ăMarshall privi spre Frenzel încrederea lor nu era oare

simulat ? Nu jucau to i o comedie, pentru aă ţ -i da curajul de care el avea nevoie ca s duc sarcina la bun sfârşit şi s se întoarcă ă ă ă teferi?

– Când ne apropiem de coast , relu Marshall, o s revedemă ă ă ultima dat planul de ac iune, s stabilim exact fiecare faz aă ţ ă ă opera iei şi s corect m eventualele erori.ţ ă ă

Încerc să ă-şi imagineze cum vor decurge lucrurile. C uta să ă-şi reprezinte portul aşa cum era în realitate, nu cum ap rea marcată pe hart . Dac briza va fi puternic? Sau vremea se va strica, va fiă ă imposibil s lase b rcile la ap departe de coast . Asta însemna oă ă ă ă pierdere de timp pentru submarin, care va trebui s se întoarcă ă pentru a ajunge la zona de unde începea atacul. Şi aceasta ar provoca o alt întârziere, dac ... A avut un gest de enervareă ă Dac ... dac ... dac ... O s vad la fa a locului şi o s decidă ă ă ă ă ţ ă ă atunci.

Şi ieşi cu demnitate.


– Sper, începu Frenzel, c to i îşi dau seama de ce tu se cereă ţ şi c se apreciaz la justa valoare expedi ia noastr .ă ă ţ ă

Buck a surâs, de i s-au v zut to i din iiă ţ ţ– M-aş mira s nu fim to i decora i şi avansa i !ă ţ ţ ţMarshall s-a reîntors la masa cu h r i: glumele care aveau caă ţ

scop numai s -l reconforteze îi deveneau insuportabile. Apoi îiă aminteau importan a misiunii, responsabilitatea lui în aventura înţ care îi antrenase pe to i.ţ

– Este ora schimb rii cartului, sir! Declar un mecanică ă– Foarte bine; dă-i drumul!Gerrard a ap rut în postul central; ascult cu atente raportulă ă

lui Buck, apoi merse s consulte harta.ă– Aşadar, iată-ne din nou printre mine!– Ast sear "intr m. În câmpul de mine, ad ug , iritat,ă ă ă ă ă

Gerrard.Marshall remarcase nervozitatea secundului şi completă– Şi vom reuşi-s sc p m cu bine!ă ă ă– Desigur!Privirea lui Gerrard fixa ostentativ um rul lui Marshall, cuă

semnul noului s u gradă– Sunt unii care reuşesc totdeauna! Profund jignit, Marshall îl

privi nedumerit:– Î i dai seama ce vorbeşti? Eu umblu dup glorie? Îmiţ ă

închipuiam c m cunoşti mai bine.ă ăGerrard se îndrept spre girocompas, spunând:ă– Ierta iţ -m ! Am vorbit f r să ă ă ă-mi dau seama;– M duc s m nânc ceva, încheie Marshall.ă ă ăCând ieşea din postul centrai, l-a auzit pe- Frenzel spunând– Nu era momentul s faci o remarc atât de stupid ! Nu auziă ă ă

r spunsul lui Gerrard, nici nuă -l interesa. S-ar li aşteptat la o asemenea remarc din partea lui Simeon sau a lui Devereaux,ă într-un moment de enervare. Poale şi de la al ii. Dar nu de laţ Gerrard, pe care îl socot» a prieten.

În careu, Warwick juca şah cu Smith, locotenentul de paraşutişti. La cel lalt cap al mesei, Buck se îndopa cu cârna iă ţ conserva i, ca şi cum ar fi fost ultimii existen i în lume. Marshall arţ ţ fi vrut s fug , s se ascund . Dar unde?ă ă ă ă

- Mai ai o singur mişcare de f cut, îi spuse lui Warwick!ă ă


Smith, cu un semn din ochi;- Sublocotenentul dumneavoastr , sir, este poate un as înă

artilerie, dar la şah nu prea se descurc !ăChurchill îi servi lui Marshall o ceaşc de cafea şi îl întrebă ă

dac nu vrea s se întind pe cuşeta secunduluiă ă ă– Este de cart, explic el, şi un pui de somn vă -ar face bine.– Nu, î i mul umesc deocamdat nu.ţ ţ ăR spunsul a fost probabil prea t ios, c ci Buck şi Warwiek auă ă ă

schimbat o privire între ei.Împ ciuitor, Smith interveni în conversa ie:ă ţ– Într-o misiune executat în sudul Fran ei, nă ţ -am dormit trei

zile şi trei nop i. Îmi f cusem capul calendar cu. Probleme deţ ă tactic şi strategie. Dup care am dormit timp de o s pt mân .ă ă ă ă ă Este cel mai bun sistem.

– Cred, spuse Marshall.– Gra ie acestui sistem mai exist! Apoi, împingând tabla deţ

şah– Nu prea îmi place s joc cu ageamii. Marshall a surâs.ă– I i mul umesc!ţ ţ– Mie? De ce?– Cred c ştii; am s caut s pun şi eu în practic sistemulă ă ă ă

dumitale.Cu fa a buh it de somn, a ap rut Simeon\ţ ă ă ă– Pot s beau şi eu o cafea?ăS-a aşezat pe un scaun; pe figur se cunoşteau urmeleă

pumnului încasat. C ut s intre în discu ieă ă ă ţ– Vorbea i despre expedi ie?ţ ţ– Da. Replic Smith cu voce calm este o joac de copii!ă ă ăSimeon se adres lui Marshallă– Asta este şi p rerea dumitale.ă Marshall se ridic şi se îndrept spre uş :ă ă ă- P rerea mea o cunoşti! ăS-a întors în postul central unde Gerrard, care îl aştepta îl

acost imediat:ă– Vreau s v prezint scuze, sir!ă ă- Am uitat totul. S nu mai vorbim despre asta! ăGerrard a c utat s insiste, dar Marshall lă ă -a întrerupt:


– iŢ -am spus c am şi uitat. Nu eşti singurul careă -şi are probleme, Bob! Dac vrei, o s discut m dup îndeplinireaă ă ă ă misiunii, atunci te voi asculta. Deocamdat , am prea multe lucruriă la care trebuie s m gândesc!ă ă

Gerrard, dezolat– Ştiu, sir. Dar v rog s m în elege i şi pe mine. Poate c deă ă ă ţ ţ ă

prea mult , vreme duc via a asta neobişnuit . Oare din această ţ ă ă cauz ? Nu ştiu, dar...ă

Marshall îl lu de bra , îl trase mai deoparte, lâng masa cuă ţ ă h r i, şiă ţ -i spuse cu voee joas :ă

– To i suntem în aceeaşi situa ie, Bob! Nu ştiu dac vom fi înţ ţ ă stare s mai suport m înc dou zeci şi patru le ore! Eşti îngrijorat,ă ă ă ă şi ai dreptate: Valerie şi copilul. Dar gândeşte-te şi la bravii oameni care peste câteva s pt mâni vor debarca pe plajele siciliene! Şi eiă ă au so ii şi copii!ţ

Cu toat figura crispat a lui Gerrard, a continuat cuă ă brutalitate voit ;ă

– Şi dac asta nuă -i destul, gândeşte-te la Browning şi-a pierdut fiul şi s-a omorât încercând s cru e vie ile altora! Sau întreabă ţ ţ ă-l pe Frenzel despre familia lui şi î i va spune de ce nu înnebuneşte!ţ

Îşi d du seama c Gerrard era mâhnit de duritatea cuvinteloră ă lui.

Schimbând tonul, Marshall termin cu voce obosit ;ă ă- Ştiu, aceast nou misiune nu era prev zut . Şi ncii nu va fiă ă ă ă

o joac , cum spune sublocotenentul Smith... Cu toate astea, nuă -i nevoie s mi le mai spui, mai ales în prezen a altora! Dacă ţ ă consideri c suntem prieteni, nu-mi refuza aceast favoare!ă ă

A p r sit brusc postul central; ştia c Gerrard priveaă ă ă îngândurat în urma lui.

* * *

Marshall a examinat eu privirea careul, înghesuit pân laă limit , aşteptând ca cei prezen i s se aşeze astfel ca to i s poată ţ ă ţ ă ă vedea planul la scar mare desf şurat pe masa.ă ă

Din motive de economie a energiei, func ionau doar pu ineţ ţ ventilatoare şi atmosfera era foarte umed .ă


Dup ce a sc pat de ultimul câmp de mine, submarinul aă ă urcat spre nordul Siciliei. Acum îşi continua calea spre, coasta Italiei continentale. To i d deau semne de oboseal şi nervozitate,ţ ă ă ochii le sticleau, pute în ei anxietate, fric , dar şi dorin a ferm deă ţ ă a reuşi.

– To i, sau aproape to i, şti i, c acum vremea nu este aliatulţ ţ ţ ă nostru, începu Marshall.

În ajun, seara, U-Boot-ul revenise la adâncime periscopic şiă se în l ase antena pentru un ultim contact prin Radio, Marshall aă ţ fost foarte decep ionat de Raportul lui Randal, al doilea subofi erţ ţ telegrafist prevederile meteorologice erau rele, se anun au vânturiţ puternice din sud-vest. Adic tocmai ce trebuia pentru a stârniă mare agitat ., Marshall era îngrijorat, dar nu l sa s vad şiă ă ă ă continuă

– Dar vremea nefavorabil pentru naviga ia submarinului esteă ţ favorabil pentru debarcarea propriuă -zis . C ci dac vor ieşiă ă ă avioanele de recunoaştere inamic şl ele vor fi preocupate maiă mult de propria lor soart , decât de a observa manevrele noastre.ă

A parcurs cu privirea figurile celor ce-l ascultau ofi erii deţ infanterie marin , Smith, micul grup de ofi eri din echipaj, în afară ţ ă de Gerrard care era de cart, subofi erii şi grada ii de infanterieţ ţ marin , dintre care mul i se sprijineau cu mâinile de ev ria de subă ţ ţ ă plafon. În fine, de cealalt parte a mesei Simeon, cu bra eleă ţ încrucişate, cu figur inexpresiv .ă ă

– Iat , relu Marshall, cum vom ac iona.ă ă ţCapetele s-au aplecat asupra h r ii. Rada portului Nestoreă ţ

p rea o pung mare, având la suci, în partea cea mai îngust , oă ă ă l ime de abia un sfert de mil . Indicând cu compasul un punctăţ ă precis, Marshall continuă

Ştim c aici se afl o estacad supravegheat de un vas careă ă ă ă o deschide şi închide dup caz. Intrând în port, pe partea stingă ă este o falez , ce se ridic aproape vertical, şi nimic altceva. Laă ă dreapta, unde alt dat se afla portul de pescari, majoritateaă ă caselor au fost demolate, terenul a fost cur at şi săţ -au construit cazemate, reprezentate pe hart prin aceste mici cercuri roşii.ă Deşi inamicul a sperat c nu vor fi folosite niciodat , cred c totuşiă ă ă le-a dotat cu o putere de foc deloc neglijabil .ă


- O s le facem repede s tac ! Vorbise un tân r locotenentă ă ă ă de infanterie marin , dar a l sat capul în jos când c pitanulă ă ă Lambert i-a aruncat o privire sever . ă

Zâmbind, Marshall a continuat;- Poate c nici nu va fi nevoie s angaj m o b t lie. ă ă ă ă ăA intervenit Lambert;- Dac nu se pot lansa la ap , "puii" la o distan potrivit deă ă ţă ă

coast , va trebui s reducem la jum tate durata debarcarariiă ă ă propriu-zise şi s sper m c nu vom atrage aten ia.ă ă ă ţ

- De acord vom ieşi la suprafa şi vom lansa b rcile cât maiţă ă aproape posibil de estacad .ă

Cu dou zile înainte, cu ocazia unui scurt exerci iu deă ţ antrenament pentru a stabili cel mai potrivit mod de a calcula manevra, s-a produs un incident îngrijor tor. Anume, b rcile erauă ă foarte uşoare şi uşor de manevrat, dar înc rcate cu explozivi,ă arme şi instrumente erau în pericol s scape de sub control dacă ă se l sau la ap pe vreamea rea. Buck a g sit o solu ie foarteă ă ă ţ simpl prev zut la cap t cu o bucat mai lung de lemn, ca oă ă ă ă ă baionet ; tunul de pe punte putea servi ca macara pentru a coboraă b rcile al turi de submarin. Când cineva şiă ă -a exprimat îndoiala, Lambert a ripostat;

- Cum nu avem alt solu ie, o să ţ -o încerc m pe asta! ă- Dar patruloarele de coast , sir? Întreb Devereaux.ă ă- Avem informa ii asupra câtorva dintre ele şi ieri puiul stabiliţ

orarul uneia. Probabil au la bord consilieri germani, poate-întregul echipaj este german. În orice caz sunt strict şi punctual planificate, deci previzibile. Dar sta nu este un motiv ca s ne culc m pe oă ă ă ureche.

Privind spre Simeon:– Dumneata ce ai de spus?Ambii reuşiser pân atunci s se evite, dar trebuiau s iaă ă ă ă

parte la discu ii. Simeon începu, cu un ton degajatţ– Obiectivul nostru este distrugerea şi întârzierea intr rii înă

ac iune a unor mijloace inamice. Dar nu trebuie s l s m s seţ ă ă ă ă ghiceasc c e vorba mai ales de a împiedica inamicul să ă ă aprovizioneze urgent for ele sale din Sicilia.ţ

A luat în mân un compas şi a început să ă-l mişte pe hartă


– Aici este o cale ferat care traverseaz Italia pornind dină ă nord-est şi se termin la Bari, port la Adriatica, prin care seă tranziteaz tot materialul de r zboi destinat trupelor din Grecia şiă ă Iugoslavia. Dac inten ia noastr ar fi s debarc m în acele ri,ă ţ ă ă ă ţă cum încerc m să ă-i facem s cread pe germani, aceast caleă ă ă ferat ar fi un obiectiv evident. C pitanul Lambert o va distruge cuă ă jum tate din oamenii de care dispune. Cealalt jum tate va mergeă ă ă cu mine şi, împreun cu locotenentul Smith, ne vom ocupa deă ceea ce se afl mai sus de localitatea propriuă -zis . Clipind uşor clină ochi şi privind spre Marshall

– Iar comandantul nostru, Marshall, va dirija atacul asupra principalei dane de înc rcare şi asupra cl dirii ce domin portul, ună ă ă fel de bunc r enorm, care permite s se îmbarce proiectile pe pă ă nava f r s se vad din exterior. Dup informa iile date deă ă ă ă ă ţ inginerul Travis, este o lucrare formidabil , iar distrugerea ei vaă bloca întreg sistemul, timp de s pt mâni, poate şi mai mult,ă ă Lambert îşi tr gea musta aă ţ

– Iat o treab interesant de f cut!ă ă ă ăMarshall se uit la ceas era ora dou dup amiaz . ă ă ă ă- Reuşita, începu el, depinde de rapiditatea ac iunii noastre.ţ

Garnizoana german cea mai apropiat se afla în Lagonegro, laă ă şaisprezece mile nord-est de Nestore. Trebuie s avem în vedereă trei puncte esen iale: primo, s ne ferim de patruloarele deţ ă coast ; secundo, s sc p m de estacad şi de, vasul de sigurană ă ă ă ă ţă din interiorul portului, probabil o şalup ; în fine, ter io, s alert mă ţ ă ă cât mai târziu cu putin pe ap r torii portului, ştiind c ei vorţă ă ă ă solicita imediat ajutor din interior.

În jurul lui, figurile deveniser serioase Marshall întreba;ă– Are cineva de pus întreb ri?ă– N-ar fi posibil, sir, întreb Warwick, s t iem estacada şi să ă ă ă

ne strecur m în port f r s fim repera i?ă ă ă ă ţ- Nu cred; portul are o adâncime suficient doar pentru naveleă

de cabotaj, mici şi de talie mijlocie. Devereaux ad ug , plictisit;ă ă- N-are mai mult de şase fathomi adâncime. Frecîndu-şi mâinile zgomotos, Buck ad ug ;ă ă– Am fi prinşi ca un crap într-un butoi!


– Ne vom apropia de estacad la ora stabilit , continuaă ă Marshall, vom lansa torpilele spre partea din amonte a portului, apoi, cu pu in noroc, vom recupera echipele noastre debarcate,ţ care, în acest moment, vor fi izbutit s dezl n uie un vacarm înă ă ţ toat regula.ă

Simeon se ridic în picioare;ă- Acesta este planul de atac ce propune i? ţTonul era acuzator; Marshall replic scurt;ă- sta este! Ai alt propunere? Ă ăSimeon se pref cu c îşi scutur fire de praf de pe mânec .ă ă ă ă- Eu? Nicidecum! Planul este al dumitale. Şi r spunderea, nuă -i

aşa?- Chiar aşa, replic Marshall. Apoi, ridicînduă -se- Vom trece la posturile de lupt peste patru ore. Se voră

distribui atunci uniforme şi echipamente germane. Dar, mai înainte, s se serveasc tuturora o mas copioas ! Ocupă ă ă ă ă-te de asta, Buck!

Consf tuirea se terminase, participan ii se risipeau. Lambertă ţ îşi potrivi ceasul dup cel al lui Marshall şi spuse;ă

– Vom fi gata de ac iune mâine diminea la ora prev zut . Şiţ ţă ă ă va merge bine!

Buck întrerupse, ironic:– Tocmai într-o duminic , zi de repaos!ăMarshall se îndrept spre ieşirea din postul central, cu Frenzelă

al turi, Acesta declar :ă ă– P cat c nu putem ataca pe întuneric!ă ă– Ştiu! Ar fi totuşi prea complicat, oamenii noştri s-ar descurca

noaptea mai greu decât inamicul.Curând, Marshall s-a reîntors la postul central, unde, câteva

momente mai târziu, Buck veni să-i raporteze ca totul era preg tit,ă echipajul şi comando-ul au mâncat, to i au primit instruc iuniţ ţ am nun ite în privin a particip rii lor la ac iune.ă ţ ţ ă ţ

– Î i mul umesc, spuse Marshall. Consemn de linişte în toateţ ţ compartimentele!

Se adres lui Gerrard, atent la indica iile aparateloră ţ– Supravegheaz ordinea, Secundule! Şi când vor debarcaă

infanteriştii de marin , aten ie la tancurile de reglaj.ă ţ


Au trecut minute, foarte lungi, şi Marshall sim ea sudori reciţ pe şira spin rii. Din timp în timp, arunca o privire la aparateleă indicatoare. U-Boot-ul se afla mereu în imersiune, coca aproape imobil , din când în când scuturat de un scurt: tremur.ă ă

– S-au terminat toate verific rile, sir! Anun Frenzel.ă ţă– Bine.Gerrard sta în picioare, în spatele operatorului ASDIC, Marshall

i se adres , încercând s descopere ce gândea, cum se maiă ă sim ea;ţ

– Gata, Gerrard?– Peste câteva minute, sir! Operatorul anunţă– Nici un ecou, sir.Apoi, cu un gest c tre ceasul de pereteă– Urm toarea nav de patrulare ar trebui s treac cam pesteă ă ă ă

dou zeci de minute.ăTonul era calm, aproape indiferent. Gerrard se întoarse pe

c lcâie;ă– Acum sunt gata, sir!– Bine. Ne ridic m la dou zeci de metri!ă ăFrenzel începu s manevreze aparatele, în timp ce un mecanică

not pe un bloc. Cu mult timp înainte ca submarinul s ajung laă ă ă nivelul ordonat, nava începu s se încline. De pe masa cu h r i aă ă ţ c zut un creion, să -a rostogolit pe podea şi Blythe se sprijini ca să fac fa înclin rii pun ii. Gerrard se sprijinea şi el cu mâna deă ţă ă ţ scaunul timonierului şi urm rea indicatoarele.ă

– Dou zeci de metri, sir... Str batem un curent foarte afurisit,ă ă Devereaux declar ;ă

– Mai afurisit, decât m aşteptam! Nici acum nu sunt ecouri,ă sir!

– Bine.Marshall îşi şterse palmele pe c maş , erau transpirate şiă ă

ordon ;ă– Adâncime periscopic !ăAştepta, num rând secundele: se auzea vocea lui Gerrard.ă

Ordonând mereu ajustarea asietei. Nava se înclina teribil, îi era team c prova îi va ieşi din ap .ă ă ă

– Sus periscopul!


inând strâns manetele aparatului din cauza unei smuceliŢ violente, Marshall îşi lipi fruntea de cauciucul ocularului. Mai întâi, nu a v zut decât spum şi coama unui val deferlant. Apoi, în timpă ă ce periscopul se mai în l a, au ap rut nori joşi şi o mare cuă ţ ă „berbeci" mici, abrup i, asaltând submarinul ca o armatţ ă duşman . A ajustat lentilele la m rire maxim . Coasta ap reaă ă ă ă departe, ultimele raze de soare colorau colinele şi f ceau să ă luceasc unele ferestre ale caselor.ă

– Ecouri slabe la tribord, sir!Marshall roti periscopul, c utând s prind în câmpul vizuală ă ă

nava care le producea. Probabil c se afla departe, deocamdată ă era invizibil . Şi pe o asemenea hul cum ar fi v zut submarinulă ă ă chiar de aproape? Un avion, chiar la altitudine joas , ar fi luată periscopul drept o dar de spum produs de valuri.ă ă ă

S-a auzit un râs nervos şi Marshall a în eles c cei dinţ ă apropiere îl priveau intens, încercând s ghiceasc cele ce seă ă întâmplau dup reflexele ochilor lui.ă

Marshall îndrept obiectivul spre rm cu lentilele la putere deă ţă m rire maxim .ă ă

În lumina înser rii, la început coasta iă -a ap rut neclar , o linieă ă gri-albastr . Apoi a distins silueta estompat a unei nave imobileă ă care nu putea fi decât vasul estacadei, şi, dincolo de el, portul cu o mas cenuşie în planul din fund, probabil partea de deasupra apeiă a enormei construc ii de beton formând dana şi bunc rul subteran.ţ ă

– Coborâ i periscopul!ţRedresîndu-se, Marshall a observat c Simeon se uita la el.ă– Totul se petrece conform planului! Îi spuse.– Ecourile sunt mai slabe, sir.Marshall zâmbi probabil c pe nava de patrulare italiană ă

comandantul blestema vremea, marea şi stupiditatea alia ilorţ germani, sclavi ai orarelor şi itinerarelor. la ce folosea această patrulare inutil ?ă

- Vom l sa să ă-şi execute patrularea timp de o jum tate deă or , spuse Marshall, apoi coborâm din nou la adâncime.ă

Sprijinit cu ambele mâini de masa h r ilor, sim ea că ţ ţ ă-i tremur picioarele ca dup o lung curs . Continu ;ă ă ă ă ă

- Dup miezul nop ii, ne vom apropia cât mai mult şi vomă ţ începe treaba!


C pitanul Lambert intrase în postul central; îmbr caseă ă uniform de Afrikakorps şi terminase de verificat pistolul nem esc.ă ţ A auzit ultima fraz şi, b gînduă ă -şi arma la loc, exclamă

- Perfect! Aşa c mâine..:ăMarshall n-a vrut s mai asculte; să -a sprijinit de masa cu h r iă ţ

gândind, S dea Domnul s mai apuc m ziua de mâine!ă ă ă


CAPITOLUL 18

ÎNVING TORIIĂVremea era rea. Sprijinit cu ambele coate de parapetul

pasarelei, Marshall îşi îndrept binoclul spre rm. Turela dansaă ţă nebuneşte şi, gonit de valuri din pup . Submarinul se l sa cu greuă ă dirijat. Gerrard întrebuin a cât putea mai bine cele dou eliceţ ă pentru a ajuta cârma. Din cauza vântului, Blythe trebuia s strigeă ca s se fac auzită ă

– Nici un ecou, din nici o direc ie, sir.ţApoi scuip , c ci un val înalt a trecut peste pasarelă ă ă– Doamne! Groaznic noapte! Marshall îi ordonă ă– Spune secundului s ridice nava complet şi s deschidă ă ă

capacul prova.O stea solitar a ap rut întră ă -o deschidere printre nori. U-

Boot-ul se afla la suprafa de zece minute. Zece minute lungi câtţă o or ! Marshall privi peste prova; crestele albe ale valurilor asaltauă coasta, înc invizibil Dac reuşeau s lase b rcile la ap f ră ă ă ă ă ă ă ă incidente, briza va împinge destul de repede „puii" spre rm.ţă Sosise momentul decisiv.

– Anun a i prima echip , s se preg teasc de debarcare.ţ ţ ă ă ă ăCapacul punte prova se deschise scâr iind şi ap rur maiţ ă ă

multe siluete ca nişte spectre ieşind dintr-un mormânt. Mai întâi ap ru Warwick cu oamenii s i, precum şi Buck careă ă -i strunea pe infanteriştii de marin , împingând, împreun cu ei, prima dintreă ă micile ambarca iuni spre macaraua improvizat .ţ ă

De la pupa, se auzeau pocnituri şi bufnituri provocate de deschiderea compartimentelor etanşe. C pitanul Lambert să -a apropiat de parapetul pasarelei salutîndu-l pe Marshall:

– Ce bine-i la aer! Spuse el; m-am s turat pân peste cap deă ă submarinul dumneavoastr !ă

Marshall zâmbi şi ordon lui Blythe:ă– Comunic la postul central s reduc vitez cât mai multă ă ă ă

posibil! Prima barc va fi gata de lansare dintră -un minut într-altul.


Prelungit cu stâlpul imaginat de Buck, tunul se înclina lent, prinzând în palane 1 prima barc , în care se îngr m diseră ă ă ă oameni, arme şi instrumente. Suspendat la în l ime, barca p reaă ă ţ ă un coş enorm, prea greu înc rcat.ă

Buck conducea opera ia:ţ– Fila parâma prova! Cu grij , h ie i!ă ă ţParc regretând, barca ajunse pe suprafa a agitat a m rii.ă ţ ă ă

Penele ramelor au lucit în întuneric şi barca s-a dep rtat imediată de submarin.

– Urm toarea! Strig Buck, sprijinit cu mâinile de parapet;ă ă ag a iăţ ţ -o! Aten ie! Gata, coborâ i!ţ ţ

Apoi morm i:ă– Drum bun, pifanilor! Un om de veghe anun :ţă– Se vede o lumin , sir! La tribord prova!ăDar lumina a disp rut mai înainte ca al ii să ţ -o vad . Eraă

departe, probabil în interiorul portului, un vas de gard sau ună soldat neglijent care a aprins o lantern .ă

Marshall ordon celui care strigase:ă– Fii atent în continuare!Se for a sţ ă-şi domine nervozitatea. C uta să ă-şi amintească

dac nu uitase ceva.ă– A treia barc este la ap , spuse Blythe; urmeaz celelalteă ă ă

dou .ăMicile b rci se îndep rtau rapid, curând au disp rut dină ă ă

vedere; echipa de comando era bine antrenat .ăMarshall îşi aminti c , pu in înainte ca submarinul s ias laă ţ ă ă

suprafa , Lambert îi spusese „Dac ne-or prinde, cel mai r u lucruţă ă ă ce ni se poate întâmpla este s fim împuşca i pentru c amă ţ ă îmbr cat uniforme germane!" Marshall nu a r spuns, dar şiă ă -a amintit trupul de nerecunoscut; al maiorului Carter în postul de poli ie şi pe Chantal r stignit pe masa de tortur . Cel mai r uţ ă ă ă ă lucru ce li se putea întâmpla! Lambert nu era un prost, ştia ce-i aştepta, dar nu voia s produc panic .ă ă ă

Un ropot de strig te şi înjur turi lă ă -a f cut pe Marshall să ă tresar .ă

– Barca patru a cam intrat la ap , sir}ă ! exclam Blythe.ăÎntr-adev r, din cauza înc rc turii, barca aproape seă ă ă

scufundase şi infanteriştii de marin c utau s prind pară ă ă ă âmele ce


li se lansau de la bord. P strînduă -şi sângele rece, Buck d deaă ordine pentru urm toarea barc :ă ă

– Barca cinci la palane!– Lamlpert prev zuse un incident de acest fel, spuse Marshall;ă

ştia c se putea s mai piard din oameni chiar înainte de a ajungeă ă ă la rm.ţă

Toate b rcile erau acum pe mare. Blythe scoase un oftat deă uşurare v zîndtfă -i pleca i.ţ

– Bine, spuse Marshall.Îşi frec pleoapele şi îşi şterse figura şiroind de transpira ie.ă ţ– Totul în regul , sir.ăÎnchide i capacul prova! Tunarii s coboare A Nu mai r mâneţ ă ă

nimeni pe punte! Apoi, în portavoce:– Veni i la noul drum!ţA urmat raportul lui Gerrard;- Drumul trei-zero-zero, sir. Ofi erul cu naviga ia apreciaz cţ ţ ă ă

marginea de est a portului se afl la tribord cam la zece mile deă noi.

– Bine. Coborâm la nou zeci de metri!ăDe pe marginea tambuchiului Blythe anun :ţă– To i au coborât, sir!ţMarshall a închis portavocile şi urmat de Blythe, care şi altă

dat r m sese singur cu el pe punte şiă ă ă -l sc pase de în pieire, auă coborât prin tambuchiul turelei. Ajuns în postu central, Marshall sim i o uşurare c navigau din nou la adâncime. Submarinul seţ ă deplasa lin. Îi ardeau îns ochii şi obrajii îi erau înroşi i deă ţ muşc tura vântului şi a apei s rate.ă ă

În picioare, lâng masa cu h r i, cu fa a în întuneric, Simeonă ă ţ ţ întreb :ă

– Avem mult de aşteptat?Înainte de a r spunde, Marshall privi hartaă– Îi vor trebui trei ore c pitanului Lambert ca s ajung laă ă ă

rm. Apoi, depinde de el cum se descurc ! Cunoaşte terenul şiţă ă ştiu c va c uta s evite complica iile.ă ă ă ţ

Cu mutr dispre uitoare, Simeon replică ţ ă– Asta nu înseamn c va şi reuşi! Iar dup o t cere, ad ugă ă ă ă ă ă– P cat c vremea este atât de proast !ă ă ăRidic vocea, parc dorind s se fac auzit de cei de veghe:ă ă ă ă


– Dac mai aşteptam dou zeci şi patru de ore, probabil că ă ă vremea se va ameliora şi, f r îndoial , am fi avut mai multeă ă ă şanse.

Marshall controla calculele lui Devereaux şi le g si irproşabile;ă apoi r spunse:ă

– Ştiu. Dar am considerat c duminica este ziua cea maiă indicat pentru aceast ac iune.ă ă ţ

Simeon ridic din umeri;ă– Dumneata ai decis, nu eu!Marshall nu i-a r spuns urm rea cu gândul minusculeleă ă

ambarca ii s ltate de hul , în care Lambert şi oamenii lui scrutauţ ă ă întunericul, cu speran a s z reasc în fine rmul...ţ ă ă ă ţă

Nu avea astâmp r, travers nava în c utarea locotenentuluiă ă ă Smith şi a unui sergent din infanteria marin r mas la bord.ă ă

– M voi apropia cât mai mult de estacad ca s debarc m şiă ă ă ă echipa voastr de comando. Sper c ve i reuşi s p trunde i înă ă ţ ă ă ţ port f r prea multe dificult i.ă ă ăţ

Micul locotenent de paraşutişti zâmbi.– Am f cut instructaj cu oamenii mei, sir. Şi cunosc pe de rostă

aceast parte a rmului, înc de pe vremea când locuitorii dină ţă ă Nestore nu se ocupau decât cu pescuitul!

– Admirabil, r spunse Marshall zâmbind; în orice caz,ă aminteşte- i de instruc iunile referitoare la reîntoarcere, chiar dacţ ţ ă ui i tot restul!ţ

Pe ceasornicul de perete, acele se învârteau parc mult maiă încet ca de obicei O or ... Dou ore... T cere... Pu in duă ă ă ţ -te-vino cu ocazia schimb rii cartului... Crâmpeie de conversa ii... Rar, câte oă ţ glum ...ă

– Se apropie momentul, sir! Anun Devereaux, r sucind unţă ă creion între degete pentru a-şi calm nervozitatea.ă

– Bine. Spune celui de al doilea comando s se preg teasc ,ă ă ă ordon Marshall tuşind pentru aă -şi drege glasul curând urc m să ă vedem ce se întâmpla la suprafa .ţă

– Sir! Strig Speke, operatorul şef ASDIC comunic : ecouriă ă ciudate la Verde-patru-cinci! Iat ! Reîncep!ă

Marshall îşi duse receptorul la ureche şi aştept reă -începând, zgomotul sem na cu şipotul apei unei fântâni sau cu b t i uşoareă ă ă pe un geam la intervale regulate. Merse rapid la masa cu h r i.ă ţ


– Care este pozi ia noastr exact , Devereaux?ţ ă ăCel interpelat indic cu compasul o mic cruce pe care nă ă

desenat-o pe hart :ă– Sunt sigur c suntem aici, sir!ăMarshall se întoarse spre Speke c ruia nuă -i vedea decât

umerii:– Ce-i cu ecourile?– Se aud mereu, sir, se apropie şi se dep rteaz destul deă ă

constant.Marshall îşi b g mâinile în buzunar, ca s nu se vad c -iă ă ă ă ă

tremurau.– Drum doi-opt-zero! încet, înainte!Când Starkie a adus nava la noul cap, Marshall reflectând cu

voce tare, rosti gânditor:– Se pare c au instalat pe fundul m rii un nou sistem deă ă

aparate detectoare.– Sir, întreb Warwick, nă -ar fi bine s aştept m ca nava deă ă

patrulare s se întoarc din curs în zori şi s ne şi recur m înă ă ă ă ă urma ei când i se va deschide estacada?

– Nu, nava de patrulare este rapid şi chiar dac reuşim să ă -o urm m de aproape...ă

Marshall l s fraza neterminat ; dar a continuată ă ă -o Frenzel– Nu merge, sublocotenente; admi ând c zgomotul nostru arţ ă

fi acoperit de cel f cut de elicele navei de patrulare, elicea noastră ă cu aripa fisurat , for at la plin vitez , ar emite ecouri atât deă ţ ă ă ă pu in obişnuite, încât noul lor sistem de detectare leţ -ar repera imediat. Am fi descoperi i în primele minute.ţ

Apoi, Frenzel se adres lui Marshall;ă- Dup cum se vede, avem un teribil ghinion!ăSmith se apropie de Marshall:– Totuşi, trebuie s debarce şi echipa mea. Ar fi p cat să ă ă-l

scutim pe inamic de pagubele pe care i le-ar putea provoca!Simeon vorbi, prima dat dup mult vreme:ă ă ă– Câteva pagube, dar nu suficiente, nu-i aşa? Marshall îl privi

direct în ochi;– Nu.– Atunci e minunat! Relu Simeon cu ton dulceag; ai f cută ă

gestul m re , acum po i pune cap t expedi iei. Cu toate onorurile!ă ţ ţ ă ţ


Abia acum în eleg de ce ai st ruit atât s ai în mâna ansamblulţ ă ă opera iei!ţ

Toate privirile se îndreptar spre cei doi.ă– Aşa crezi? R spunse Marshall. Apoi, privind spre Gerrard,ă

continu ; ă- Mai sunt şi al ii care cred la fel, se pare!ţÎntorcând spatele lui Simeon, Marshall se apropie de masa cu

h r i; c uta s se st pâneasc , avea impresia c tr ieşte un visă ţ ă ă ă ă ă ă urât.

– Cred, îi spuse Devereaux, c nu avem deă -a face numai cu câteva detectoare, ci cu o re ea întreag .ţ ă

Lovind harta cu vârful creionului, continu .ă– Care, dac Speke nu se înşal , se întinde în larg pân la celă ă ă

pu in dou mile.ţ ăChiar dac încurc tura în care se afla Marshall îi d deaă ă ă

oarecare satisfac ie ofi erului cu naviga ia, acesta nuţ ţ ţ -şi tr daă sentimentele.

– Ai dreptate, spuse Marshall.Dar aceasta nu schimb situa ia. Pentru a fi în stare s ataceă ţ ă

instala iile portuare conform planului, U-Bootţ -ul trebuia să înainteze pân la estacad . Marshall sim ea c îl cuprinse mânia şiă ă ţ ă disperarea. Oare tot ce întreprinse-ser s fi fost în zadar?ă ă

Pref cînduă -se c îşi examineaz palma cu aten ie, Simeonă ă ţ vorbi din nou

– Dac aş fi putut debarca oamenii mei la locul potrivit şi laă ora cuvenit , cine ştie, poate c reuşeam.ă ă

Ridic din umeriă– Aşa stând lucrurile, mi se pare, ierta iţ -mi expresia, c amă

pierdut trenul.Marshall ridic ochii spre ceasul de perete:ă– La ce or se face ziu ?ă ă– Cam peste dou ore, sir, r spunse Devereaux posomorât; cuă ă

condi ia ca Vântul s se mai linişteasc şi s nu fie negur .ţ ă ă ă ăSimeon zâmbi mali ios:ţ– C pitanul Lambert ar fi mul umit s aib în "fa a lui o zi cuă ţ ă ă ţ

vreme bun !ăMarshall îl privi. Foarte calm, dar sim ea c este pe punctul deţ ă

a izbucni. Îi venea să-l apuce pe Simeon de gât şi să-l izbeasc cuă


capul de peretele metalic, s -i ştearg surâsul ironic odat pentruă ă ă totdeauna. Tenta ie care îl încercase şi atunci când Simeon îlţ g sise împreun cu Gail.ă ă

– Vom ieşi la suprafa , declar el cu fermitate, vom intra înţă ă port şi vom debarca acolo comando-ul!

A urmat o t cere destul de lung , pe care au ruptă ă -o simultan mai multe voci.

Devereaux:– Dar nu cred c vor deschide estacada pentru noi, Frenzel.ă– Şi dac estacada r mâne închis , nu putem face nimic!ă ă ăMarshall r mânea neclintit:ă– Da, spuse el, dar vom câştiga timp, şi ne vom apropia mai

mult de obiectiv.– Oare, întreb Simeon, speri să ă-i convingi cu vorbe frumoase

pe cei care manevreaz estacada?ăNu ascundea c se amuz şi continu ;ă ă ă– Mi se pare c î i iaci iluzii!ă ţ– Poate, dar aşa am decis. Anun a i toate compartimentele!ţ ţSe adres lui Gerrardă– F r îndoial , vor începe prin a trimite o ambarca iune după ă ă ţ ă

informa ii şi, în acel timp, estacada va r mâne închis .ţ ă ăÎşi imagina scen ca şi cum ar fi tr ită ă -o: o nav de paz cu ună ă

conduc tor nervos; submarinul la suprafa , bun int pentru oă ţă ă ţ ă baterie de coast ; şeful estacadei alertat urc pe pasarela deă ă manevrare a estacadei; toate acestea durau un timp, poate mai pu in decât credea. Dar ce putea face altceva? Continu cuţ ă aceeaşi voce hot rât :ă ă

– Trebuie s reuşim! E prea târziu s mai punem la cale oă ă variant , chiar dac am avea una la îndemân . Trebuie s alegem:ă ă ă ă de o parte, via a noastr şi nava, de cealalt , soarta opera iilorţ ă ă ţ care vor începe peste zece zile!

Aştepta, observând figurile, conştient c importan aă ţ considerabil a misiunii lor ap rea pentru prima dat multora. Dină ă ă cei care îl ascultau.

– Am hot rât, şi peste un moment m voi adresa întreguluiă ă echipaj.


F r s scape din ochi girocompasul, Starkie aprob cu ună ă ă ă gest din cap; Blythe arunc o privire complice c tre unul dină ă oamenii echipei sale.

– Aşadar, pronun calm micul locotenent Smith, intr m peţă ă poarta cea mare!

Dup un fluierat discret, ad ug ;ă ă ă– Merit s încerc m!ă ă ăPalid, cu fa a crispat , Simeon se detaş brusc de grup şi seţ ă ă

precipit spre Marshall:ă– Dac lovitura nu reuşeşte, dragul meu, nu vei mai ob ine oă ţ

comand câte zile vei avea, nici m car aceea a unui feribot! Teă ă asigur!

Marshall îi sus inu privirea, f r a clipi:ţ ă ă– Dac lovitura nu reuşeşte, mi se pare c nu vor existaă ă

supravie uitori. Nu crezi?ţÎntorcîndu-se, se adres lui Devereaux:ă– Să-mi calculezi un drum nou pentru apropiere, prin centru.Apoi, lui Warwick:– Iar dumneata, sublocotenente, rememorează- i frazeleţ

germane!Zece minute mai târziu, Marshall lu în mân microfonulă ă

interfonului, r mase un moment pe gânduri, apoi voirbi echipajuluiă prin toate difuzoarele bordului;

- Aici comandantul...

* * *

Când, urmat de cei de veghe, Marshall a urcat pe pasarel ,ă vremea se îndreptase. Vântul era înc puternic, valurile mai pu ină ţ înalte şi prova submarinului se ridica şi se scufunda, spintecîndu-le.

Se auzeau ordine transmise prin portavoci, zgomotele metalice ale armelor preg tite pentru ac iune, dar Marshall îşiă ţ concentr aten ia la cele ce se întâmplau pe mare şi în aer.ă ţ

Spre r s rit, cerul începea s se deschid , dar în fa mareaă ă ă ă ţă r mânea înc întunecat , rmul se întrez rea ca o linie la orizont.ă ă ă ţă ă

– Schimba i drumul cu dou grade tribord!ţ ă


Marshall şterse cu mâneca pelicul de sare umed depus peă ă ă repetitorul girocompasului şi urm ri cu privirea mişcareaă indicatoarelor aparatului.

– Drum, trei-patru-zero, sir, anun Starkie.ţă– E întuneric ca într-o pivni , sir, remarc Blythe. Ap rut peţă ă ă

pasarel , Warwick scruta cerul şi coment :ă ă– Ştii cum este în Mediterana, Starkie abea z reşti ceva înă

întuneric, ca apoi, brusc, s te orbeasc lumina!ă ăMarshall observ c Blythe zâmbea în spatele lui Wară ă -vvlck;

desigur, gândea c acesta se schimbase mult, vorbea acum ca ună b trân lup de mare.ă

– Postul central, în portavoce, sir; ofi erul cu naviga iaţ ţ apreciaz c p i avem şase mii de yarzi ca s ajungem la re eauaă ă ă ă ţ de detectare.

– Bine.Marshall l s binoclul în jos. Privea drept înainte, dar gândul îiă ă

era în alt parte, la aceste noi ciudate detectoare de care se totă apropiau. Se întreba de la ce distan vor fi observa i, sau când seţă ţ va deschide focul asupra lor. S-au auzit paşi trop ind pe punte iaă pupa, apoi un scâr âit metalic şi plesc itul unui obiect c zând înţ ă ă ap . Dup care, peste parapetul pasarelei ap ru capul lui Buck:ă ă ă

– Am aruncat în ap dr cia aia de camuflaj, sir. Sper c cei deă ă ă la nava baz nu ne vor reproşa c neă ă -am descotorosit de această monstruozitate, opera lor!

Warwick întrebă– Oare nu va mai fi nevoie de ea?Marshall nu coment . Nu era cazul s scad moralul luiă ă ă

Warwick. În schimb, îi ordon ;ă– Întreabă-l pe ofi erul cu naviga ia dac a hot rât ce indicativţ ţ ă ă

s folosim; curând, v fi nevoie!ă ă– De la postul central, sir c pitan comandorul Simeon cereă

permisiunea s urce pe pasarel .ă ă– De acord!Dar Marshall îşi aduse aminte de Browning, r spunzând,ă

refuzat!" la aceeaşi solicitare a aceluiaşi Simeon. B trânul „Gură ă Mare" murise, dar i se p rea c era mereu cu ei.ă ă

Blythe transmise r spunsul primit de la Devereauxă


– Ofi erul cu naviga ia crede c U-178 ar fi indicativul cel maiţ ţ ă potrivit, sir.

– Fie deci U-178!Privi spre Blythe şi Warwick, ale c ror siluete se precizau maiă

clar cu toate c întunericul înc persista.ă ă– Rapoartele Intelligence Service semnaleaz c U-178 esteă ă

unul din submarinele germane care colaboreaz cu marinaă italian . Se presupune c în prezent nu se afl pă ă ă e aici, dar nu este sigur. Când ni se va cere s ne declin m identitatea, vomă ă transmite acest indicativ, cu speran a c totul va ieşi bine!ţ ă

Se auzi în umbr vocea lui Simeon:ă– Pişc al dracului frigul!ă– Spune şefului mecanic, continu Marshall, s fie gata să ă ă

treac pe diesele la comanda mea! Un submarin prieten nu intră ă niciodat în port pe acumulatori. Chestiune de economie!ă

Simeon rânji:- Tare mai suntem atotştiutori! Marshall se îndrept spre elă- Vrei s mai r mâi pe pasarel ?ă ă ă- Cred şi eu! Replic Simeon surprins.ă- Atunci, ia seama! Dac mai faci glume, te azvârl jos!ă- Cinci mii de yarzi, sir! Un val înalt se n pusti asupra provei şiă

se pr v lii înă ă -i un clocot de spum . Cerul nu mai era cenuşiu, ciă g lbui şi evile Vierlingului începeau s luceasc în primele raze deă ţ ă ă soare. Cu c ştile germane pe cap, tunarii erau la posturi. Warwickă îmbr case şi el uniforma inamicului.ă

V zând c Marshall îl urm reşte cu privirea, sublocotentul îiă ă ă surâse cam stânjenit

– În marina german am şi ob inut gradul de locotenent, sir!ă ţMarshall îşi privi ceasul, se apropia ora critic , trebuiau să ă

înceap marea lovitur .ă ă– Şeful mecanic s treac pe diesele!ă ăCu toate c se aştepta, Marshall tres ri când acestea au nlrată ă

în ac iune; eşapamentele tuşeau, la început, cu zgomot, dup careţ ă s-a statornicit un ritm regulat de func ionare.ţ

– Amândou maşinile jum tate înainte! Ordon Marshall.ă ă ăŞi-a ciulit urechile, c utând s prind vreo modificare n ii Imulă ă ă

elicelor, dar nu auzi nimic. Cu binoclul la ochi, privi înainte. Acolo,


pe rm, întrţă -o cazemat , dormitând deasupra aparatelor,ă operatorul inamic de gard nu va întârzia să ă-i aud . Probabil, cuă mult înainte c detectoarele le sub ap s dea alarma. F ră ă ă ă ă îndoial va observa b taia ciudat a elicei fisurate. O defec iuneă ă ă ţ din care probabil inamicul va trage avantaje.

Deasupra tambuchiului deschis, cu câte un picior de fiecare parte a acestuia, Buck cu p rul zburlit de curent, strig :ă ă

– Începem, sir?– Da. Spune oamenilor dumitale s preg teasc o salvă ă ă ă

complet , torpilele de la unu la şase. Nu vom avea timp să ă reînc rc m.ă ă

Buck a disp rut în tambuchi. Siluetele periscoapelor seă profilau acum pe cer, ca şi sârmele respective de leg tur . Antenaă ă se balansa şi ea dup mişcarea navei.ă

Gerrard privea, desigur, prin periscop la intervale regulate, urm rind s schimbe direc ia îndat ce va fi observat nava careă ă ţ ă manevra estacada. Dar la ce se gândea el oare? La so ia lui? Laţ copilul aşteptat? Sau la moarte?

– Arboreaz pavilionul german, Blythe! Ordon Gerrard.ă ă– S sper m c o s func ioneze dispozitivul de ridicare £ă ă ă ă ţ

pavilionului.Drapelul german flutur deasupra capetelor. Marshall îiă

arunc o privire; îl detesta din toat inima, dar deocamdat soartaă ă ă lor depindea de el.

– ine iŢ ţ -l şi pe cel lalt preg tit! Îi ordon lui Blythe.ă ă ă– Am în eles, sir.ţPrintre din i, Blythe ad ug :ţ ă ă– N-aş vrea s cr p sub faldurile acestui steag blestemat!ă ăA trecut un minut.– ASDIC-ul semnaleaz ecouri drept în fa , sir, Marshallă ţă

inspir adânc; probabil c acum inamicul prinsese contactul.ă ă Ordon lui Warwiek:ă

– Spune tunarilor s fie gata! S încarce, dar s se aranjezeă ă ă astfel ca s nu se vad muni iile.ă ă ţ

Un matelot alerga pe punte cu casca b l b ninduă ă ă -i-se pe cap ca o oal .ă

– Spune-i s scoat dr cia aia de pe cap, ordon Marshall luiă ă ă ă Warwiek; numai tunarii vor ac iona camufla i.ţ ţ


Marshall c uta să ă-şi pun ordine în gânduri, care toate, i seă înv lm şeau în minte.ă ă

– Ecourile devin mai puternice, sir!– Foarte bine.La travers babord s-a luminat brusc o por iune de ap . Seţ ă

vedea acum clar puntea, prova, ba chiar tatuajul bra ului unuiţ tunar care-şi verific muni ia.ă ţ

Un matelot se apropie– V-am adus şapca german , sir.ăMarshall şi-o puse pe p rul în dezordine. Ar fi vrut s coboară ă ă

s mai inspecteze înc o dat toate compartimentele, s fie sigură ă ă ă c totul este în ordine. Încerca să ă-şi st pâneasc nervozitatea.ă ă „Acum, îşi spuse el, mai sunt doar câteva secunde!"

Lumina zilei creştea cu fiecare rotire de elice, parc deă ambele borduri se ridica o perdea, l sând submarinul descoperit,ă vulnerabil. Dincolo de prova lui ascu it se distingea la babord liniaţ ă imprecis a rmului consult busola: aceast linie de culoareă ţă ă ă închis era probabil partea de vest a portului. Dac planul lui eşua,ă ă peste o jum tate de or nu va mai avea suficient spa iu pentru aă ă ţ manevra. Poate c undeva, pe coast , un comandant de baterieă ă d dea ordine, aşteptând momentul să ă-i sfarme în buc i.ăţ

Brusc, peste marea agitat str b tu o lumin albastruă ă ă ă -închis, maturând hula de larg ca o coad de comet .ă ă

– Ne cer identitatea, sir! Spuse Blythe; s m preg tesc!ă ă ăŞi-a ridicat lanterna, dar n-o inea chiar dreapt . În modţ ă

premeditat, Marshall se întoarse cu spatele spre coast ...ă– Acum, asculta iţ -m to i! S nu ne pierdem firea, s ştim ceă ţ ă ă

avem de spus am suferit o avarie grav şi cerem acces în primulă port prieten la care am putut ajunge, S-a în eles?ţ

To i au aprobat automat din cap, ca nişte marionete, cuţ excep ia lui Simeon. Marshall apuc mâna lui Warwick era sloi deţ ă gheaţă

– E gata mesajul în german ! Citeşteă -l lui Blythe! Gata, Blythe?

– Ca totdeauna sir, încerc acesta s glumeasc .ă ă ăApoi deveni serios şi scoase lanterna peste balustrad .ăMarshall se întoarse ca s priveasc spre coast care an ună ă ă

ieşea din întuneric. Se vedeau chiar valurile înspumate cu alb


asaltând plaja. Auzea, în spate, clinchetul lanternei lui Blythe. Spera c Warwick redactase corect textul, limitat doar la două ă cuvinte: „Cerem asisten ". Nimic altceva. Mesajul pe care îl emiteţă orice comandant de submarin, avariat în cursul unui atac, când ajunge în situa ia de a solicita ajutor.ţ

Lumina albastr clipi din nou.ă– Ne cer indicativul, sir, spuse Warwick dup o pauz .ă ă– Dă-l: U-178.Era primul moment critic. Sau ultimul. - Ecourile se dep rteaz , sir. ă ă- Mul umesc.ţDin nou, în dep rtare, a str fulgerat lumina albastr .ă ă ă– Semnaleaz „primit", sir.ăMarshall îşi muşc buza. Acolo, un om se întreba: s decidă ă ă

singur, sau, pentru mai mult siguran , s telefoneze uneiă ţă ă autorit i ierarhice? Întrăţ -o duminic diminea , la asemenea or ,ă ţă ă era nevoie de curaj, pentru a telefona unui superior.

Marshall a privit din nou prin binoclu, cuprinzând cu vederea intrarea portului în toat l imea ei. La tribord, se vedea ancorată ăţ ă nava care manevra estacada. Pe puntea ei luceau geamurile, coşul fumeg ; se ridica presiunea pentru deschiderea estacadei când seă va întoarce prima nav de patrulare a zilei. Îşi privi ceasul: asta seă va întâmpla cam peste dou ore. Sim i că ţ ă-l n p deşte transpira iaă ă ţ şi f cu un efort să ă-şi in firea. Vţ ă

– Spune-i lui Buck s fie preg tit tuburile lanstoră ă -pile unul la şase; adâncime minim .ă

În timp ce observa vasul de manevre a estacadei, din-lr-o portavoce peste care îşi sprijinea cotul âşni vocea lui Gerrard.ţ

– Pasarela! În port se afl ancorat un cargou, sir! L-am z rită ă prin periscop. Nu putem lansa torpilele spre instala ii.ţ

– Ei dr cie! Exclam Blythe. Simeon travers cu paşi mariă ă ă pasarela:

– Grozav idee, de a fi ales tocmai duminica! Zi de repaos!ăFurios, vorbea şuierând, cu fa a aproape de cea a lui Marshall.ţ– Î i dai seama c nu mai po i face nimic? Cargoul va încasaţ ă ţ

torpilele şi nem ii îi vor scoate epava întrţ -o s pt mân ! Totul esteă ă ă ratat!

– Un mesaj, sir! Cer s stop m! Ne trimit pe cineva.ă ă


– Reduce i viteza la foarte încet, dar continua i a înainta!ţ ţAbia putea pronun a cuvintele. Simeon avea dreptate, f cuseţ ă

o socoteal greşit , ar fi trebuit s in seama de ceea ceă ă ă ţ ă intervenea acum, c în port se putea afla o nav , chiar dac eraă ă ă duminic . Totul îi era potrivnic.ă

– O ambarca iune trece prin estacad , sir! E foarte mic , oţ ă ă şalup de port.ă

Mânia lui Simeon nu se potolise.– Aşadar, strig el, vom aştepta pân vor binevoi s neă ă ă

omoare! Pentru Dumnezeu, s-o ştergem cât mai este posibil!Nu i-a r spuns Marshall, c ci iă ă -a luat-o Warwick înainte– Dac nă -a fost prins, comando-ul c pitanului Lambert trebuieă

s se întoarc curând. Înc rc turile de explozivi de pe linia ferată ă ă ă ă îşi vor face datoria peste o or . Nuă -i putem abandona!

– Tacă- i gura! Cum o s explici celor de pe şalupa ce c ut mţ ă ă ă aici? Spuse Simeon.

– În orice caz ai dreptate, Warwick, interveni Marshall, nu-i putem abandona.

Apoi, continu , f r a l sa pe Warwick s spun vreun cuvântă ă ă ă ă ă– Spune-i lui Smith s mearg la prova, ştie el de ce. Prină ă

binoclu, Blyhte urm rea f r încetare şalupa; cu vitez redus , seă ă ă ă ă apropia de U-Boot.

– Este o şalup italian , sir; dar comandantul este un ofi eră ă ţ german.

– Dar ce aşteptai s fie, morm i Simeon, un pop ? Marshall seă ă ă sim ea neobişnuit de calm, parc era drogat. B tând încet cuţ ă ă vârful piciorului în gr tarul pun ii, observa manevra şalupei. Eraă ţ grav dac neam ul venea direct în tribordul submarinului. Dară ţ dac , cedând unei curiozit i foarte naturale, f cea mai întâi ocolulă ăţ ă U-Boot-ului, mai existau speran e, c ci şalupa r mânea un timpţ ă ă ascuns privirilor de pe vasul de manevrare a estacadei.ă

De pe punte, câ iva matelo i gesticulau, adresau semneţ ţ amicale celor din şalup . La piciorul turelei, Marshall z ri peă ă cineva, nu l-a recunoscut la început: era Smith. Neavând timp să îmbarce uniforma german , urcase pe punte în şort, doar cu oă bonet german , cochet pus peă ă ă -o ureche. Şi el f cea semneă amicale, strigând ceva în nem eşte, când, ocolind pupaţ submarinului, şalupa s-a apropiat de babordul acestuia.


Blythe murmur :ă– Îşi anun vizita, sir!ţăIeşind din minuscula timonerie, un locotenent în uniformă

german alb striga întră ă -un megafon:– Was ist los, Herr Kapit n? ă 70Marshall îl strânse pe Warwick

de bra .ţ– Spune-i c am avut avarii la motoare şi c ne îndrept mă ă ă

spre Taranto. Invită-l s ia un pahar la bordul nostru! Sper m c oă ă ă să-i fac pl cere.ă ă

– N-o s se prind ! Morm i Simeon. Ajutanduă ă ă -se de o parâmă binevoitor aruncat de la bord, ofi erul german apucând mânaă ţ întins de Smith, începu s urce pe tabla alunecoas a pun ii. Timpă ă ă ţ de câteva secunde, Marshall nu i-a mai v zut, se aflau în spateleă turelei. Spre marea surpriz a neam ului. Smith, continuând să ţ ă-i vorbeasc amabil, lă -a înconjurat cu bra eleţ si l-a proptit de parapetul de sub pasarel . Apoi, brusc, Smith îşi degaj mânaă ă dreapt , scoase un pumnal din centur şiă ă -l înfipse în pieptul neam ului.ţ

În acelaşi timp, câ iva inşi din echipa lui Smith au s rit înţ ă şalup . În dou minute, treaba a fost gata; italienii nă ă -au fost în stare s opun rezisten infanteriştilor de marin .ă ă ţă ă

– . Acum, exclam Marshall, s ne gr bim! Comandoă ă ă -ul doi, în şalup ! Dar s nu v ar ta i, pân nu trece i de estacad ! Şiă ă ă ă ţ ă ţ ă spune i italienilor de pe şalup c îşi pot salva vie ile dac ascultţ ă ă ţ ă ă de voi f r s scrâşneasc !ă ă ă ă

Pe puntea submarinului au r sunat paşi şi să -a auzit z ng nită ă de arme: infanteriştii de marin treceau în şalup . Simeon îi spuseă ă lui Marshall:

– Merg şi eu cu ei în şalup ! Punem mâna pe cargou şi sper că ă ne putem întoarce.

S-au privit lung, ochi în ochi.– Când ve i termina, v reîmbarc pe to i, spuse Marshall.ţ ă ţF r s gândeasc prea mult, îi întinse mâna lui Simeon;ă ă ă ă– Noroc!Simeon privi mâna oferit , dar nu numai c nă ă -a strîn-s-o, dar

exclam :ă– Lua-te-ar dracu!

70 Ce s-a întâmplat, domnule comandant? (în german ).ă


Marshal îl privi plecând. Nu-i venea s cread ! Ce însemnaă ă acest gest? Ridic din umeri: oamenii trebuie accepta i aşa cumă ţ sunt. Apoi ordon ;ă

– Mola barbeta şalupei!Şalupa se îndrept spre port, cu doi sau trei matelo i italieni laă ţ

vedere. Nava estacadei era tot imobil , în lumina crescând aă ă dimine ii. Marshall aştepta, re inînduţ ţ -şi r suflarea. Aplecat pesteă balustrad , v zu ceva care se scufunda în ap . Întreb din ochi peă ă ă ă Blythe.

– Este corpul neam ului care comanda şalupa, sir, explicţ ă acesta; locotenentul Smith l-a lestat, înf şurînduă -l cu o parâm deă sârm . E iute ca un diavol!,ă

Mâinile lui Marshall s-au crispat de balustrad .ă - Amândou maşinile jum tate înainte! Urm m şalupa!ă ă ăAştepta, abia îndr znea s respire. S-au auzit, în fine, scâr iindă ă ţ

troliile cu c re nava estacadei deschidea plasa.ăCurând, nava estacadei s-a deplasat la tribord. De pe pasarela

ei, un ofi er saluta U-Bootţ -ul intrând În port.– Estacada se închide în urma noastr , sir! Marshall nă -a

r spuns celui ce anun ase. Urm rea cu privirea şalupa care, acumă ţ ă cu toat viteza, se deplasa spre fundul portului adormit, spreă cargoul ancorat.

– Şalupa a acostat la cargou, sir!– Amândou maşinile încet înainte!ăMarshal examina dana cea mai apropiat şi se for a s nuă ţ ă

gândeasc la cazematele de pe colin . Privi la Cain şi la oameniiă ă de pe punte care manipulau ostentativ parâme, simulând preg tirea acost rii. Pe mica dan , trând vea urî. Mic grup deă ă ă ă italieni, probabil matelo ii de pe. Cargoul acostat în fundul portului.ţ

– Acum e momentul! Spuse Warwick cu voce re inut .ţ ă– Observa i cu aten ie cargoul! Ordon Marshall; îndat ceţ ţ ă ă

grup lui Simeon va p r si şalupa, trebuie s ac ion m imediat!ă ă ă ă ţ ăÎşi privi ceasul. Nu va mai dura mult. Totul p rea c decurgeă ă

bine, suspect de bine! Imposibil s nu intervin ceva neprev zut!ă ă ăWarwick îl prinse de bra :ţ– Cargoul se mişc , sir! Privi iă ţ -i catargul mare! Marshal se

aplec asupra unei porta voci:ă– Înainte, cu toat viteza! Zece grade babord!ă


Submarinul a f cut un salt, ridicând în prova un puternic vală care izbi cu zgomot în peretele danei apropiate, spre marea surpriz a italienilor afla i acolo.ă ţ

– ine aşa!ŢMarshall lovi cu pumnul în parapet;– Anun a i ofi erul cu naviga ia c am nevoie de el peţ ţ ţ ţ ă

pasarel ! Trebuie s lu m la remorc cargoul şi să ă ă ă ă-l d m la oă parte, ca s nu ne mai stânjeneasc !ă ă

P truns mai adânc în interiorul portului, submarinul descriseă un mare arc de cerc. Pe puntea cargoului, la prova, infanteriştii de marin manevrau o parâm de sârm , în timp ce al ii îndreptauă ă ă ţ pistoalele-mitralier spre rm.ă ţă

A r p it o mitralier şi Marshall a z rit minusculi gheizeriă ă ă ă ap rând în vecin tatea şalupei abandonate. Undeva, departe, aă ă început s urle o siren şi, cu toate c garnizoana fusese luat prină ă ă ă surprindere. Deasupra portului au ap rut dâre luminoase deă proiectile trasoare.

– Banda sting ! Stop babordul!ăMarshall îşi strânse maxilarele foarte aproape acum, cargoul

domina cu în l imea sa U-Bootă ţ -ul care se îndrept direct spre el.ă– Fi i aten i, cei de pe punte!ţ ţNu mai era timp s se scoat ap r toarele. Nu mai era timpă ă ă ă

pentru nimic. Un glonte ricoşa pe turel şi c zu şuierând în ap .ă ă ăBarajul mitralierelor din port s-a înte it şi Warwick întrebţ ă– Deschidem focul, sir?Submarinul trecu cu tribordul pe sub marea ancoră

suspendat a cargoului şi cele dou coci se frecar una de alta cuă ă ă un scrâşnet metalic. Mâini apucau parâmele. Cu capul gol, cu ochii aprinşi, Devereaux striga ordine oamenilor care tr geau parâmaă de remorc pe submarin.ă

Primele salve cu proiectile şi trasoare ale tunului lui Warwick au sfâşiat aerul, vizând cazematele cele mai apropiate. Una din ele a ripostat cu un tir puternic şi un matelot de pe puntea submarinului a c zut întră -o balt de sânge. Pe metalul cenuşiu,ă sângele ap rea ca o vopsea neagr .ă ă

– S-a legat, sir!- Bine. Spune- i comandoţ -ului s treac urgent la bordulă ă

nostru!


Marshall a tres rit când tunul de pe puntea submarinului aă bubuit prima dat ; proiectilul a fulgerat peste turel şi a explodată ă lâng o cazemat care a încetat s mai trag . S-a auzit un şuierată ă ă ă mai ciudat, urmat de o violent explozie; un moment, Marshall aă crezut c provenea de la un tun mobil inamic, dar Devereauxă explic :ă

– Este un mortier chiar deasupra bunc rului. Blythe anun ;ă ţă– Frenzel raporteaz c a preg tit totul pentru remorcare, sir!ă ă ăDieselele se opriser , dar din cauza vacarmului canonadei,ă

Marshall nu observase. Din fericire, indiferent de pericol şi de ce se întâmpla pe afar , Frenzel nu uitase consemnul şi motoareleă electrice mergeau lin.

– Amândou maşinile încet, înapoi! Ordon Marshall. Parâmaă ă de remorc să -a întins, cargoul s-a cutremurat violent din cauza exploziei unui obuz de mortier pe puntea lui superioar . Datorită ă trac iunii sus inute a U-Bootţ ţ -ului mergând în marşarier, cargoul se dep rta de la locul de acostare ini ial. Dar lă ţ -a lovit în plin înc ună obuz, împroşcând în toate direc iile buc i de lemn şi de fier rie.ţ ăţ ă Agitîndu-şi frenetic şapca, Warwick exclamă

– Cargoul a început s se scufunde! Simeon iă -a deschis vanele!

Aşa era; şi cu avariile cauzate de obuzele de mortier, curând cargoul urma s se aşeze pe fundul bazinului portuar. Acumă infanteriştii de marin îl p r seau, coborând pe o scar de pisică ă ă ă ă ag at de balustrad . Jos, marinarii îi luau în primire pe punteaăţ ă ă submarinului.

Acesta s-a deplasat mai departe, cu toate c . Tirul continua,ă fumul devenea tot mai des şi abia mai puteau distinge inamicul.

O r p ial furioas de mitraliere a parvenit dinspre l rm şiă ă ă ă ă gloan ele au m turat puntea submarinului. Când şi-a ridicat capul,ţ ă Marshall a v zut c mul i din oamenii s i z ceau întinşi pe punte şiă ă ţ ă ă al ii se târau cu greu spre turel . Sprijininduţ ă -se de balustrad ,ă Devereaux c uta s ajute un infanterist de marin care seă ă ă împleticea la cap tul sc rii de pisic . La o nou r p ial deă ă ă ă ă ă ă proiectile, infanteristul a c zut de pe scar în apa spumegânda şi,ă ă antrenat de greutatea armelor, a disp rut în adânc. Un bubuit surdă trecu peste coline.


– Sunt exploziile provocate de c pitanul Lambert, sir! Exclamă ă Blythe.

– O să-i scoale din somn!Vorbise unu! Din cei de veghe, dar îndat şiă -a dus mîi-* nile ia

piept şi, icnind o dat , se pr buşi mort peste mitral i or ui deă ă al turi:ă

– Gata de molare, ordin Marshall; stop maşinile! Nu maiă puteau aştepta pe coast , împuşc turile continuau, mai dese.ă ă

- Iat , vine comandoă -ul c pitanului Lambert!ăBlythe v zuse bine: ad postinduă ă -se pe rând în spatele câte

unei cazemate, infanteriştii de marin se reîntorceau. Aerul vibraă din cauza exploziilor grenadelor aruncate între dou cazemate. Înă ad posturile de beton, nem ii tr iau probabil un adev rat coşmar.ă ţ ă ă Lua i pe nepreg tite, credeau c sosesc înt riri din interior, darţ ă ă ă curând descopereau teribila realitate grenadele, pârâitul mortal al pistoalelor mitraliere...

Cu mâinile pâlnie la gur , Cain striga la cei de pe pasarel :ă ă– Au mai r mas doi dintră -ai noştri pe cargou, sir!Marshall se aplec pentru a se feri de gloan ele trasoareă ţ

şuierîndu-i pe deasupra capului; observa cargoul, care se apleca tot mai mult. Unul din cei doi r maşi nu putea fi decât Simeon.ă Marshall îşi duse mâna la ochi şi-l z ri pe Smith; acesta cobora peă scara de pisic ducînduă -l în circa pe Simeon, inert ca un sac

– Simeon a fost r nit, sir, spuse Warwick cu voce joas .ă ăMarshall privi cu jale la cei mor i şi r ni i z când pe punte:ţ ă ţ ă– Deschide i capacul prova! Apoi, c tre Cainţ ă– D o min de ajutor, s fie duşi jos!ă ă ăIeşi i prin prova, Buck şi al i câ iva matelo i, nefiresc de calmi,ţ ţ ţ ţ

transportau r ni ii pe puntea submarinului şi îi coborau în interior,ă ţ indiferen i la pârâitul armelor de foc şi la gemete. Pe punctul de aţ ajunge cu un ultim efort pe U-Boot, Smith, r nit şi el, scoase ună strig t şi c zu între cele dou vase. În locul unde c zuse, apa să ă ă ă -a colorat în roşu. Un matelot preluase îns pe Simeon şiă -l ducea spre intrarea prova.

– Mola! Ordon Marshall.ăLa prova nu mai erau decât câ iva matelo i neînsufle i i şiţ ţ ţ ţ

Devereaux care se lupta cu nodul parâmei de remorc . Cain c utaă ă


să-l ajute cu un singur bra , valid, cel lalt îi atârna inert şiţ ă sângerând.

Cu um rul gol, r nit de o schij pe puntea cargoului, Simeonă ă ă era pe punctul de a fi coborât în nav , dar, înl tuă ă -rând mâinile care c utau să ă-l ajute, a urcat înapoi pe punte şi s-a repezit spre prova. Se cl tina şi striga furios cuvinte acoperite de pârâitulă mitralierelor. R nit şi el mortal Devereaux mai apuc să ă ă-l vad cuă o secund înainte de a se pr buşi îmbrâncind la o parte pe Cain,ă ă Simeon se repezi la parâma de remorc şi o apuc cu ambeleă ă mâini. Un prim efort, apoi altul şi parâma degajat alunec încetă ă spre balustrad şi disp ru în apa portului, chiar în locul în careă ă muriser Smith şi al ii înaintea lui.ă ţ

Simeon privi spre pasarel , parc înnebunit de durere, apoiă ă când se preg tea s ajung din nou la intrarea din prova c zu înă ă ă ă genunchi şi se întinse încet pe punte.

– Cu toat viteza, înapoi! Strig Marshall; trebuie. Să ă ă-i lu m laă bord pe Lambert şi comando-ul lui de pe cheu! Privea spre prova. Pe punte nu mai erau decât mor i şi capacul fusese închis.ţ

În marşarier, submarinul ajunse lâng mica dan de pe care îlă ă priviser italienii la sosire. S-a oprit doar un scurt timp pentru aă permite infanteriştilor de marin , gîfaind, s sar la bord.ă ă ă C pitanul Lambert era şi el dar mai mult de jum tate din oameniiă ă lui erau r ni i. Marshall privea toate acestea, dar se sim eaă ţ ţ detaşat, nu-l mai interesa nimic, ca un om în pragul mor ii. Îlţ împinse pe Warwick spre scara pasarelei :

— Du-te şi ajut -i s coboare ! Nu mai avem nevoie de tunulă ă de pe punte. Am terminat ce aveam de facut cu el.

Blythe îl întreb : ă- V sim i i bine, sir ?ă ţ ţ- Stai cu mine, r spunse Marshall.ăPrivi spre pupa îndreptat c tre ieşirea din port şi c prină ă ă cea vasul ţă

estacadei manevrând pentru a închide intrarea.- Tuburile pupa, gata ! Trei secunde interval de lansare.Pe punte r p iau din nou gloan ele. Marshall închise ochii şiă ă ţ

când îi redeschis îl z ri pe Warwick l sând s cad prin tambuchiă ă ă ă un matelot r nit.ă

- Foc !


Puntea submarinului a s ltat uşor. Marshall num raă ă secundele, o nou smucitur a înso it plecarea la drum a celei de-aă ă ţ dou torpile ; erau acum atât de aproape de nava estacadei, încâtă cele dou explozii aproape s-au suprapus. Curând, în timp ceă resturi mai zburau prin aer, nava estacadei s-a aplecat pe o parte, într-un vârtej de fl c ri şi fum. A început s se scufunde, o dat cuă ă ă ă toat estacada.ă

Marshall se îndrepta cl tinându-se c tre partea dinainte aă ă pasarelei şi îşi d du seama c era singurul supravie uitor peă ă ţ puntea navei. Îşi şterse fruntea de sudoare şi privi : avea acum sub ochi obiectivul pentru care veniser atât de departe: cargoulă z cea puternic înclinat într-un col al portului, iar enormul zid deă ţ beton, cu intrarea întunecat a bunc rului ap rea tot atât de clară ă ă c pe schi a lui Travis.ă ţ

– Tuburile prova unu la şase, sunt preg tite, sir!ă– Bine, murmur Marshall.ă– Pasarela c tre postul central: le vin ajutoare, sir... Acolo,ă

departe!Era vocea înceat a lui Blythe şi cu tot fumul dens ceă

acoperea totul, Marshall z ri un tanc deplasînduă -se pe drumul de pe falez , dar îi p ru ireal, ca o juc rie inofensiv . Marshall îşiă ă ă ă concentr aten ia asupra cheului de la intrarea bunc rului. Seă ţ ă putea distinge un mare pod rulant şi, dincolo de acesta, l ziă metalice de dimensiuni impresionante f r îndoial , racheteă ă ă teleghidate care a doua zi diminea urmau s fie înc rcate peţă ă ă cargouri, cu destina ia vreunui aeroport german.ţ

– Tubul unu, foc!S-a auzit în interfon vocea lui Buck repetând ordinul şi

Marshall şi-l imagin pe acesta urm rind atent cronometrul.ă ă– Continua i lansarea! Torpilele la câte trei secunde interval!ţU-Boot-ul se apropia acum de locul estacadei care se odihnea

pe fundul m rii. Şi nava respectiv disp ruse. În locul ei, peă ă ă suprafa apa ap ruse o mare pat de p cur .ţă ă ă ă ă

A patra torpil a ieşit din tub tocmai când prima exploda înă plin pe cheu. Dup care, nu să -au mai putut distinge între ele exploziile torpilelor urm toare.ă

Probabil c au fost atinse şi rachetele preg tite pe cheu, c ciă ă ă s-a auzit o explozie gigantic şi apa din bazin să -a ridicat ca o mică


maree, în timp ce valurile spumoase asaltau furioase corpul submarinului, ca o r zbunare. Vacarmul a durat mult vreme,ă ă liniştindu-se câte un moment, pentru a reîncepe cu aceeaşi intensitate când explodau proiectilele stocate în interiorul bunc rului sau alte depozite de pe colin .ă ă

- S-au lansat toate torpilele, sir!– Bine. Toat lumea jos!ăPe Marshall l-a înecat tuşea; fumul se întinsese asupra

întregului port Se sim ea obosit. Trebuia totuşi s continue, sţ ă ă cump neasc , s ac ioneze; ca o maşin ...ă ă ă ţ ă

– Stop stânga! Dreapta pe drum înainte! Cârma banda stânga!Un proiectil explod prin apropiere şi Marshall se pomeni josă

pe gr tar cu o durere puternic întră ă -un şold; ar fi vrut s strige, dară nu a fost în stare. Şi-a dat seama c Blythe îl împinge spreă tambuchi şi reuşi, totuşi, s se ridice şi s se sprijine de oă ă portavoce pentru a mai da un ordin:

– Stânga pe drum înainte! Cârma zero? Îi venea s geam şiă ă ochii i se înce oşau.ţ

Apoi auzi vocea lui Gerrard, care venise lâng el pe pasarelă ă şi se sprijinea de balustrad . Blythe exclam :ă ă

– Comandantul a fost r nit! Gerrard îl sprijinea, spunînduă -i:– Nu v nec ji i, sir! Preiau eu comanda! Marshall îşi ridică ă ţ ă

ochii spre el:– P r si i cât mai repede zona estacadei, Bob! Apoi intra i înă ă ţ ţ

imersiune şi şterge iţ -o!Gerrard se sim i cuprins de o imens triste e:ţ ă ţ– Totul va merge bine, sir; dar trebuie s coborâ i ca s vi seă ţ ă

panseze rana!Împreun cu alt matelot, Blythe lă -a c rat pe Marshall spreă

intrarea prova. Gerrard îi urm ri cu privirea, apoi ridic capul spreă ă cer: aşa cum prevestise Devereaux, începea s se însenineze. Seă aplec asupra unei portavoci;ă

– Drum. Unu-cinci-zero! Cu toat viteza!ăPrivi spre pupa un fum opac ascundea portul. Din timp în timp

se mai auzea câte o explozie subteran .,ă„Am reuşit! Succes pe toat linia!" îşi spunea Gerrard. Gândulă

i se îndrepta spre Marshall la tot ceea ce f cuse, nu pentru elă însuşi, ci pentru ei to i.ţ


C ci victoria era a lor, a tuturora.ă

* * *

Trei zile mai târziu, navigând la suprafa cu cele dou dieseleţă ă grav avariate, U-192 se îndrepta spre vest, în direc ia Gibraltarului,ţ Marshall contempla marea de pe pasarela grav avariat , pentruă prima dal mul umit s lase altora comanda.ă ţ ă

Submarinul îşi îndeplinise misiunea şi anun ase c se întorceaţ ă în Anglia, conform ordinelor ini iale. Nu mai avea altceva de f cut,ţ ă decât s ajung la Gibraltar mai înainte ca o nou avarie să ă ă ă-l facă mai vulnerabil la atacurile inamice.

În cursul dimine ii celei de a treia zi, iţ -au g sit două ă distrug toare britanice. În timp ce ele se apropiau încet, Blytheă spunea

– Sper, sir, c ştiu ceă -i cu noi şi nu vor trage asupra noastr !ăÎntr-adev r, erau la curent, ceea ce să -a confirmat dup ună

schimb de semnale luminoase.– Sir, transmite Blythe, comandantul lor întreab dac dori iă ă ţ

s abandona i submarinul sau să ţ ă-l ia la remorcăMarshall îşi ridic ochii spre pavilionul ce flutur deasupra lor,ă ă

de ast dat cel adev rat, care aşteptase şase luni întră ă ă -o lad şi peă care acum, în fine, îl în l aser .ă ţ ă

Buck observ distrug toarele ridicând în borduri valuri deă ă spum şi manevrând pentru a ocupa pozi ie de o parte şi de alta.ă ţ

– Auzi, ce tupeu, s ne cear s abandon m nava! Deă ă ă ă necrezut!

Pip induă -şi şoldul r nit, Marshall dict r spunsul:ă ă ă– Nici una, nici alta! Transmite U-Boot-ul 192 al Maiest ii Saleăţ

Britanice se întoarce acas cu mijloacele proprii!ăEzit un moment; îşi aminti de to i cei disp ru i şi ad ug :ă ţ ă ţ ă ăNava asta ne-a adus pân aici, chiar aşa avariat , nu esteă ă

cazul s-o abandon m!ăBlythe a transmis mesajul; apoi comunic r spunsul:ă ă– R spunsul, sir: Felicit ri!ă ă Marshall zâmbi;– Cred c le merit m din plin!ă ă

97799821 douglas reeman ataca si scufunda

Documents