93993503-proiect-definitivsena

- ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR DE MARFURI LA SC.DOBROGEA GRUP SA. CONSTANTA -

CAPITOLUL 1

ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR DE MARFURI LA SC.DOBROGEA GRUP SA.

1.1.Aspecte teoretice privind contabilitatea stocurilor de marfuri

Continutul prezentei lucrari evidentiaza preocuparea de a aborda in mod unitar fundamental teoretic si metodologic al contabilitatii stocurilor de marfuri.

Contabilitatea stocurilor s-a conturat din ce in mai pregnant ca un domeniu de preocupari teoretice si de dimensiuni practice cu un sistem in continua extindere de concepte,principii,metode si tehnici specifice,de evident rafinament.

Modul de organizare al contabilitatii marfurilor este la latitudinea fiecarei societati ,in functie de specificul activitatii,respective de obiectul de activitate,particularitatile tehnologiei,tipul de productie,marimea si structura organizatorica a intreprinderii,gradul sau de mecanizare si automatizare,precum si de necesitatile informationale ale organelor de decizie,avand din acest punct de vedere o larghete mai mare decat contabilitatea financiara(generala),care este strict reglementata din punct de vedere juridic(normativ).

Stocurile in contabilitatea financiara a intreprinderii se clasifica si se delimiteaza in functie de de patru criterii: fizic,destinatia,fazele ciclului de exploatare si locul de creare a gestiunilor.Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele structuri:

- materiile prime care participa direct la fabricarea produselor,regasindu-se in componenta lor integral sau partial in stare initiala sau transformata.

- materialele consumabile sau furniturile cuprind materiale auxiliare,combustibili,materiale de ambalat,piese de schimb care participa indirect si ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi,de regula in produsul rezultat.

- produsele sub forma semifabricatelor(produse in curs de fabricatie),produsele finite si produsele reziduale (rebuturi,materiale recuperabile si deseuri)

- animale care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte,animale de ingrasat,pasarile si coloniile de albine

- productia in curs de fabricatie,reprezinta materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile de fabricatie,produse nesupuse probelor si receptiilor tehnice sau necomplectate in intredime,precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate.

- marfurile,respective bunurile pe care societatea le cumpara in vederea vanzarii.In contabilitatea din tara noastra,in sfera stocurilor se includ si obiectele de inventar si baracamentele.Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe,indifferent de valoarea lor,precum si bunurile assimilate acestora(echipament de protectie,echipament de lucru,scule,instrumente,dispozitive si verificatoarele cu destinatie speciala,modelele si matritele)

1


Baracamentele si amenajarile provizorii sunt bunuri achizitionate sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii din care prin demolare sau demontare se recupereaza materialele.La SC DOBROGEA GRUP SA.s-a elaborat bugetul cheltuielilor de

desfacere,bugetul de aprovizionare si cuprinde toate cheltuielile legate de desfacerea si aprovizionarea marfurilor.

La societatea SC. DOBROGEA GRUP SA.controlul de gestiune este organizat potrivit legii si a statutului propriu,organizandu-se forma “controlului operativ current”.Aceste reprezinta forma cea mai eficace a controlului de gestiune exercitat simultan cu desfasurarea activitatii si producerea operatiilo.

In domeniul gestiunilor de valori materiale exista o serie de acte normative ce reglementeaza modul de efectuare a controlului si mai ales a stabilirii raspunsurilor .Astfel prin Legea Contabilitatii nr.82/1991,la articolul8 se prevede”obligatia inventarierii generale a patrimoniului”

Modul de contabilizare a stocurilor din Romania adoptat in cadrul reformei este conceput in conditiile in care ambele structuri informationale de baza si anume structura financiara standardizata si structura interna sau de gestiune sunt realizate prin contabilitatea financiara.

O asemenea operatiune are motivatia,nevoia de a asigura in primul rand,prin sistem standardizat,obligatoriu ,evidenta si controlul inregistrarii stocurilor.In tarile care s-a adoptat modul continental de contabilitate ,evidenta analitica a stocurilor pe sortimente si gestiuni se realizeaza prin contabilitaea interna de gestiune.

In plan teoretic si practic se apreciaza ca “evidenta analitica a stocurilor de marfuri nu poate fi standardizata”,de aceea decizia de adaptare trebiue sa corespunda conducerii intreprinderii.

Inventarierea stocurilor de marfuri si nivelarea posturilor reprezinta o problema de construire a informatiei consolidate in situatiile financiar-contabile de sintaza si raportare care nu sunt standardizate,criteriul de alegere fiind cel al activelor ,contabilitatea de gestiune si intereselor informationale.In masura in care nu exista un sistem de control de gestiune asupra stocurilor de marfuri,problema evidentei analitice pe sortimente si gestiune se poate realiza prin contabilitatea financiara.

Conform actiunilor de organizare si aliniere la standardele internationale,de actualizare permanenta a strategiei de dezvoltare a sistemelor informationale in conformitate cu prioritatile nationale,Comisia Nationala pentru Statistica este autorizata sa stabileasca nomenclatoarele si clasificarile de interes general utilizate in inregistrarea ,prelucrarea ,publicarea si diseminarea datelor.

Au fost realizate clasificari ale activitatilor din economia nationala (CAEN) si clasificarea produselor si serviciilor asociate activitatilor(CPSA),adoptate prin H.G.nr.53/1999.Utilizarea clasificarilor este obligatorie pentru intregul sistem ,agenti economici cu capital de stat,privat,organizatii patronale,profesionale,politice,sindicale,asociatii si alte persoane juridice si fizice care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei,in toate documentele oficiale care se refera la activitatea desfasurata sau la produsele si serviciile realizate.

Clasificarea CAEN,reprezinta un trunchi comun pentru un sistem nou,complet si complex de clasificari si nomenclatoare.

Elaborarea CPSA,care reprezinta o detaliere CAEN,prin ordonarea dupa principiul omogenitatii a tuturor familiilor de produse si servicii pe nivele ierarhice,succesive.CPSA asigura informatii privind fundamentarea si evaluarea politicilor sectoriale si grestionarea proceselor economico/sociale,satisfacerea cerintelor de agregare si detaliere a datelor referitoare la productia de bunuri si servicii.CPSA permite compararea si interpretarea datelor statistice permitand efectuarea gruparilor economice dupa principii unitare.

2


1.1.1.Continutul si structura stocurilor de marfuri

Structura financiara standardizata este proprie gestiunii si contabilitatii financiare a intreprinderii si opereaza pe doua criterii: destinatia si fazele ciclului de exploatare.Interesul informational este cel al finantarii pe termen scurt,calcularii si analizei mecanismului fondului de rulment,bugetara activitatii de exploatare si gestionara activitatii de trezorerie.

Din punct de vedere metodologic,o asemenea structura se realizeaza si se identifica prin costurile de grupa din planul de conturi general simbolizate prin doua cifre,sintetice de gradul intai sau divizionare,simbolizate prin trei cifre si sintetice de grad n sau subdivizionare simbolizate cu patru cifre.

Structura interna s-a separat,ea operind cu celelalte doua criterii:fizic si locul de creare a gestiunilor,ea se delimiteaza prin conturile analitice de stocuri de marfuri corespunzatoare sortimentelor si gestiunilor.(depozite create ca entitati gestionare aflate in raspunderea unor personae fizice)

Marfurile ,reprezinta bunuri achizitionate din afara societatii pentru a fi vandute in aceeasi stare fara a fi prelucrate.

Sunt asimilate marfurilor si alte categorii de mijloace circulante cum sunt:-stocuri achizitionate de unitati pentru utilizare proprie(materii prime,materiale,obiecte de

inventar)care isi schimba destinatia si se ofera spre vanzare tertilor-stocuri din productia proprie ce se vand prin unitatile de desfacere propriiMarfurile se vand printr-o retea adecvata care poate apartine:

-agentilor economici profilati pe aprovizionarea si desfacerea marfurilor-agentilor economici care au ca obiect alte activitati decat desfacerea

marfurilor,dar dispun de depozite sau magazine de marfuri.In functie de natura circulatiei marfurilor acestea se pot clasifica in :

-circulatia cu ridicata a marfurilor,care consta in achizitionarea de produse in cantitati mari de la producatori sau alti furnizori in scopul revanzarilor catre alte unitati in special celor de vanzare cu amanuntul.

-circulatia cu amanuntul a marfurilor consta in vanzarea acestora consumatorilor individuali pentru satisfacerea nevoilor personale sau altor unitati pentru consumul propriu.

1.1.2.Evaluarea stocurilor de marfuri

Evaluarea marfurilor difera in functie de reteaua comerciala prin care acestea se vand si anume:

-la unitatile comerciale cu ridicata se recomanda evaluarea marfurilor la costul de achizitie al acestora.Ele se vor vinde la pretul de livrare.Diferenta intre pretul de livrare si cel de achizitie formeaza adaosul sau marja comerciala care are menirea sa acopere costurile de circulatie si sa asigure rentabilitatea economica

3


-la unitatile comerciale cu amanuntul se recomanda evaluarea marfurilor la prêt de vanzare cu amanuntul,format din costul de achizitie,adaosul comercial si taxa pe valoarea adaugata colectata.Din pretul de vanzare cu amanuntul se deduce TVA-ul care se va regulariza cu bugetul statului,tinand seama si de alte categorii de TVA.

Diferenta intre pretul de vanzare cu amanuntul diminuat cu TVA.colectata si costul de achizitie formeaza rabatul(adaosul)commercial care trebuie sa acopere cheltuielile de circulatie si sa asigure rentabilitatea economica.

Baza legala privind evaluarea marfurilor este cuprinsa in articolele 7 si 9 din Legea Contabilitatii ,care prevede inregistrarea in contabilitate a bunurilor mobile si imobile la valoarea de achizitie,de productie sau la pretul pietei. Evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii si reflectarea acestora in bilantul contabil se face conform normelor pe care le stabileste Ministerul Finantelor.In cadrul Regulamentului privind aplicarea Legii Contabilitatii s-au stabilit regulile privind evaluarea elementelor patrimoniale:

-la intrarea in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare (valoare contabila) care se stabileste.

-valori materiale cum ar fi :a)aport social care se evalueaza la valoarea de aport stabilita prin expertiza tehnicab)cu titlu gratuit la valoarea de utilitate,in functie de pretul pietei,unitatea,starea si amplasarea acestora

-bunurile cumparate se inregistreaza la valoarea de achizitiea)bunurile realizate de unitate se evalueza la cost de productie

In vederea evaluarii elementelor patrimoniale se pot folosi diferite costuri,preturi,tarife.Costurile sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii produselor

sau lucrarilor,serviciilor.Ele se folosesc atat pentru evaluarea bunurilor achizitionate din afara unitatii-cost de achizitie cit si pentru evaluarea bunurilor fabricate in unitate-cost de productie.Se mai poate utiliza costul complet sau comercial la care se evalueaza bunurile obtinute din productie proprie si vandute in afara unitatii.

Costul de achizitie reprezinta:-pretul de cumparare negociat inscris in factura primita de la furnizor-eventualele cheltuieli de transport,aprovizionare suportate de cumparator-unele cheltuieli efectuate in vederea punerii in functiune a anumitor

bunuri(instalatii,mijloace fixe)-eventualele taxe nedeductibile

Costul de productie reprezinta:-costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate-cheltuieli de prelucrare a materiilor prime in vederea transformarii in produs

finit(cheltuieli directe si cota din cheltuielile indirecte)Costul complet sau costul de desfacere reprezinta:

-costul de productie al bunurilor-cheltuieli de desfacere pentru bunurile produse si livrate.

Preturile reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile vandute.Pentru furnizor acestea sunt preturi de vanzare,iar pentru cumparator sunt preturi de cumparare sau de achizitie.

Preturile pot fi :preturi cu ridicata si preturi cu amanuntul.

4


Pretul cu ridicata este pretul la care se vinde bunul respectiv intre agentii economici.El se compune din costul de productie complet al bunurilor vandute , profitul producatorului,unele accize si TVA-ul

Pretul cu amanuntul este pretul la care se vinde bunul respectiv (marfa)catre populatie.El se compune din pretul cu ridicata si adaosul comercial.

Adaosul comercial este destinat acoperirii cheltuielilor de circulatie al marfurilor si realizarii unei rate de profit.

Bunurile se mai pot evalua si la pretul pietei,adica suma la care se poate procura bunul respectiv in ziua evaluarii in functie de formarea preturilor pe baza cererii si ofertei.

Preturile se mai pot diferentia si in functie de elementele patrimoniale care de evalueaza si anume putem avea prêt de facturare(de livrare pentru furnizor),prêt efectiv sau antecalculat de productie,prêt de decontare,prêt de inregistrare.

Evaluarea elementelor patrimoniale se face in diferite momente ale desfasurarii activitatii economice si anume:

-la intrarea bunurilor in patrimoniu-la iesirea lor din patrimoniu sau la trecerea in consum-la inventariere-cu prilejul inchiderii exercitiului economico-financiar

Evaluarea bunurilor la intrarea in patrimoniuLa intrarea in patrimoniu bunurile sunt evaluate si sunt inregistrate in functie de modul de dobandire,astfel:

a) bunurile aduse ca aport la capital cu ocazia constituirii sau fuziunii unor unitati patrimoniale se evalueaza la valoarea prevazuta in raportul de evaluare determinate prin expertiza tehnica numita valoare de aport

b) bunurile dobandite cu titlu gratuit sau prin donator se evalueaza la valoare de utilitate in functie de pretul pietei,starea sau amplasarea acestora.Valoarea de utilitate reprezinta pretul presupus ca il accepta un client,in functie de utilitatea bunurilor pentru unitatea respective

c) bunurile dobandite cu titlu oneros(contra plata) se evalueaza la prêt de achizitie

d) bunurile obtinute din productia proprie se evalueaza la cost de productie efectiv

e) creantele si datoriile sunt evaluate si inregistrate la valoarea lor nominala inscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta sau datoriile.Aceste valori cu care se inregistreaza bunurile la intrarea in patrimoniu se numesc valori de intrare sau valori de inregistrare contabila adica costul istoric

Evaluarea bunurilor la iesirea din patrimoniu sau la trecerea in consumBunurile iesite din unitate sau depozite vandute sau consummate se evalueaza si se

inregistreaza la valoarea lor de intrare denumita si valoare contabila sau cost istoric.Preturile unitare si implicit valoarea lor de intrare poate fi diferita pentru acelasi bun,de la

o intrare la alta,aparand astfel dificultati la stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite intrucat ordinea iesirilor poate sa difere de ordinea intrarilor ,punandu-se problema preturilor unitare.In acest sens se pot utilize urmatoarele metode:

5


-metoda FIFO(first in first out)-costul unitar de achizitie al primei intrari se atribuie primei iesiri.Dupa epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizitie al celui de al doilea lot intrat s.a.m.d.Metoda prezinta dezavantajul ca in perioadele de inflatie apare un profit brut mai mare decat cel real si unitatea va plati un impozit pe profit mai mare.

-metoda LIFO(last in first out)adica pentru iesiri se atribuie costurile de achizitie in ordinea inverse intrarilor.Primele cantitati iesite sunt ultimele cantitati intrates.a.m.d.Metoda prezinta avantajul ca in perioadele de inflatie are loc micsorarea profitului real al unitatii.

-metoda costului unitar mediu ponderat CUP calculate dupa fiecare intrare dupa formula:

valoarea stocului initial +valoarea initialaC = ---------------------------------------------------------- cantitatea din stocul initial +cantitatea initiala

-metoda costului standard presupune stabilirea unui cost unic de inregistrare a iesirilor,de obicei pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare.Diferenta intre pretul real si cel standard se inregistreaza in contabilitate intr-un cont separat.Pentru a calcula valoarea reala se adauga la costul standard diferentele aferente.

Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariereLa inventariere,elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de utilitate

denumita si valoare de inventar.Valoarea contabila sau costul istoric se pune de acord cu rezultatele inventarierii astfel incat valoarea contabila se compara cu valoarea de utilitate stabilita la inventariere.Din aceste comparatii pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare care pot fi latente sau probabile datorita faptului ca bunurile nu sunt vandute inca.Diferenta dintre valoarea contabila(de intrare sau cost istoric) si valoarea de inventar ,la active se solutioneaza astfel:

-diferentele in plus nu se inregisreaza,iar activele raman la valoarea lor de intrare-diferentele in minus reprezinta o depreciere ireversibila sau reversibila.Deprecierea ireversibila se refera la imobilizari si se datoreaza uzurii fizice sau morale sau

altor cauze.Acestea se inregistreaza ca amortizare,iar imobilizarile apreciatesunt mentinute in contabilitate la valoarea lor de intrare sau contabila

Deprecierea reversibila este specifica stocurilor de active circulante materiale datorita oscilatiei preturilor pe piata.Aceste deprecieri nu sunt definitive,pentru ele constituindu-se provizioane,iar activele raman inregistrate in contabilitate la valoarea lor de intrare sau contabila.

Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiarLa inchiderea exercitiului economico-financiar in baza Ordinului nr.2388/1955 a

Ministerului de finante,evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare numita si valoare contabila sau cost istoric,pusa de acord cu rezultatele inventarierii.Cu acest prilej se pot stabili:

-diferente cantitative in plus sau in minus constatate pe teren fata de situatia faptica care se inregistreaza in contabilitate prin punerea de acord cu realitatea

-diferentele valorice care tinand seama de principiul prudentei sunt tratate asa cum s-a aratat la paragraful evaluarii cu prilejul inventarierii.Daca provizioanele constituite sunt mai mari sau mai mici decat cele stabilite,la inchiderea exercitiului economico-financiar se fac rectificarile necesare in sensul majorarii sau reducerii lor pentru a se pune cu situatia de fapt.Se influenteaza apoi valoarea contabila cu amortizarile si provizioanele rezultand valoarea reala sau neta a elementelor patrimoniale care se inscriu in bilantul contabil.

6


1.1.3 Documente utilizate pentru evidenta stocurilor

Documentele utilizate sunt foarte diversificate,ele fiind formate din:aviz de insotire a marfii,factura fiscala,nota de receptie si constatare de diferente.Legea Contabilitatii prevede la articolul 6 ca”orice operatiune se consemneaza in momentul efectuarii ei in scris care sta la baza integistrarilor in contabilitate dobandind calitatea de document justificativ.”Deasemenea legea precizeaza ca”angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit,vizat si aprobat ori inregistrat in contabilitate”

Documentele justificative cuprind:-denumirea documentului-denumirea si sediul unitatii care intocmeste-numarul si data intocmirii acestuia-mentinerea partilor care participa la efectuarea operatiei patrimoniale-continutul operatiei-date cantitative si valorice-numele,prenumele si semnaturile persoanelor care le-au intocmit,vizat,aprobat-alte elemente care se considera necesarePentru inlesnirea folosirii altor documente justificative comune in activitatea financiar-

contabila,prin HG.nr.831/1997,s-au aprobat modele formularelor comune privind activitatea financiar contabila.Astfel ,au fost impuse formulare tipizate comune pe economie,cu regim special de tiparire,inscriere si numerotare.Aici se include:

-avizul de insotire a marfii-chitanta fiscala-factura fiscala si factura-bonul de comanda-chitanta-fisa de magazie a formularelor cu regim special-monetare,bon cu valoare fixaRegistrele de contabilitate necesare pentru prelucrarea informatiilor cuprinse in

documentele justificativeLegea stabileste ca principalele registre utilizate in contabilitate sunt:

-registrul jurnal-registru invcentar-cartea mareRegistrul jurnal este acel document contabil in care opereatiunile contabile se inregisreaza

in ordine cronologica dupa data intocmirii documenteloir sau a intrarii lor in unitate.Se poate opta si pentru un registru jurnal general care sub forma unor registre jurnal auxiliare pentru operatii patrimoniale de aceeasi natura si anume:pentru aprovizionari,vanzari,trezorerie,alte operatii.In cazul folosirii registrelor jurnal auxiliare,lunar totalurile se centralizeaza in registrul jurnal general.Ministerul Finantelor a tipizat continutul registrului jurnal(cod14-1-1 A 4),care are urmatoarele coloane:

Nr.crt

Data inreg Documentul(felul,nr. data)

Explicatii Simbol conturi Sume

debitoare

creditoare debitoare creditoare

0 1 2 3 4 5 6 7

7


Registrul jurnal general se numeroteaza,se snuruieste si se parafeaza la organul fiscal.El serveste pentru inregistrarea tuturor elementelor patrimoniale de activ si de pasiv,grupate dupa natura lor,potrivit din bilantul contabil,inventariate in conformitate cu prevederile legale.Elementele patrimoniale au la baza listele de inventariere sau alte documente care sustin posturile din bilant.Modelul registrului inventar a fost tipizat(cod 14-1-2-A4) si are urmatoarea structura:

Nr.crt

Recapitulatia elementelor inventariate

Valoarea contabila

Valoarea de

inventar

Diferente din evaluarevaloare Cauzele diferentei

0 1 2 3 4 5

Registrul inventar se numeroteaza si se snuruieste,se parafeaza de organul fiscal la inceperea activitatii,la incetarea activitatii si in cazul deschiderii unui dosar nou.Registru inventar se intocmeste intr-un singur exemplar.

Registrul Cartea Mare este un document contabil prevazut de lege,in care se inscriu lunar,direct sau prin regruparea pe conturi corespondente,inregistrarile care s-au efectuat in Registrul jurnal.In registrul Cartea Mare se stabileste situatia fiecarui cont cu datele privind soldul initial,rulaje si soldul final.

Ministerul Finantelor a stabilit Cartea Mare in doua variante:-sub forma unor foi volante format A3,tiparite pe ambele fete lunare si a soldurilor pe

conturi sintetice pentru unitatile care aplica forma de inregistrare „jurnale” (cod 14-1-3) si care se intocmeste la sfarsitul lunii de compartimentul financiar-contabil

-sub forma unor foi volante de tip A4,tiparite pe ambele fete(cod 14-1-3a) denumite si „sah”Acest tip se foloseste in initatile care utilizeaza forma de inregistrare „maestru sah”,separat pentru debitul si separat pentru creditul fiecarui cont sintetic utilizat de catre unitatea patrimoniala.

Cartea Mare sta la baza intocmirii balantei de verificare prin care se valideaza corectitudinea aritmetica a inregistrarilor efectuate pe parcursul lunii si de la inceputul anului in registrul jurnal si Cartea Mare.

Balanta de verificare cuprinde simbolul si denumirea contului precum si cate o pereche de coloane pentru debit si credit privind:

-soldurile de la inceputul anului-rulajul in luna curenta-rulajul curent de la inceputul anului-total rulaj plus soldul de la inceputul anului-soldurile finaleBalanta sintetica trebuie sustinuta de balante analitice prin intermediul carora se verifica

soldurile finale si posturile din bilant.Balanta de verificare serveste la intocmirea bilantului.In documentele justificative si in

registrele contabile nu sunt admise stersaturi,razuiri,modificari si nici spatii libere lasate intre operatii inregistrate

8


1.1.4.Evidenta operativa a stocurilor de marfuri

Evidenta operativa se utilizeaza ,de regula ,la locurile de depozitare ea fiind formata din :-fisa de magazie ,deschisa pe fiecare sortiment de marfa din depozitele cu ridicata-raport de gestiune pentru gestiunile de marfuri din unitatile cu amanuntul.Organizarea evidentei operative a marfurilor se face in mod diferit la depozite si celelalte unitati:magazine,restaurante,baruri.La depozite,datele din fisa de magazie se confrunta periodic(lunar) cu cele de la contabilitate pentru controlul exactitatii lor. Evidenta operativa se organizeaza cu ajutorul raportului de gestiune intocmit periodic sau zilnic de catre gestionari si numai in etalon valoric.Acesta cuprinde miscarile valorice ale marfurilor si soldul scriptic determinat zilnic sau periodic.Soldul scriptic se verifica prin inventarul realizat,dupa metoda de inventariere utilizata

1.2.Contabilitatea stocurilor de marfuri

Contabilitatea interna nu poate adopta decat metoda inventarului permanent atunci cand prin sistemul de conturi analitice se analizeaza evidenta cantitativ-valorice pe feluri de bunuri stocate.O asemenea optiune se intemeiaza pe necesitatea organizarii unui sistem de urmarire a nivelului stocurilor orientat spre eliminarea costurilor de stocare,stiind ca stocuri prea mari sau mici costa mult.Pentru rezolvarea acestei probleme,trebuie organizata o evidenta a miscarii stocurilorcare sa furnizeze informatii importante ca si :cantitatea comandata,costul economic de stocare,sortimentele.La aceasta problema nu poate raspunde decat inventarul permanent.

La primirea marfurilor de la furnizor,comisia de receptie verifica din punct de vedere cantitativ si calitativ marfurile,respectand concordanta acestora cu datele inscrise in documentele de vanzare si cu prevederile din contracte.Diferentele constatate la marfa receptionata se inscriu in „Nota de receptie si constatare diferente”.Dupa natura lor diferentele pot fi :

-cantitativ valorice(cand cantitatea efectiv receptionata nu corespunde cantitatii din factura) care pot fi plusuri sau minusuri cantitativ valorice,

-calitativ valorice(cand calitatea marfurilor primite nu corespunde celei contractate)-valorice(cand datele cantitative corespund datorita unor preturi eronate sau a unor erori

de calcul.Dupa modul de solutionare,plusurile cantitativ valorice pot fi :-acceptate in gestiune daca marfa se incadreaza in prevederile contractuale-neacceptate in gestiune daca nu s-au respectat prevederile contractuale.Plusul acceptat se inregisreaza ca fiind o intrare de marfa la cost de aprovizionare sau pret

de vanzare,in functie de metoda practicata.Obligatia de plata se reflecta cu ajutorul contului 408”Furnizori facturi nesosite”,iar TVA aferenta este neexigibila.La primirea facturii se face transferul obligatiei in contul 401 „Furnizori”,iar TVA neexigibila devine deductibila. Plusul neacceptat se preia in custodie,intocmindu-se un proces verbal de prelucrare a marfurilor in custodie si restituita ulterior.Diferentele,valorile in plus se reflecta in contul 408”Furnizori facturi nesosite”pana la primirea facturii suplimentare,in contabilitate se debiteaza contul 8033”Valori materiale primite spre pastrare sau custodie”.Ulterior,aceste marfuri se restituie furnizorului,intocmindu-se”Aviz de insotire a marfii”in care se specifica „Plus de marfa restituita”si se crediteaza contul 8033.

9


In cazul diferentelor calitativ valorice,marfa poate fi acceptata cu sau fara bonificatie sau luata in custodie si restituita ulterior.Diferentele valori in plus se reflecta in contul 408”Furnizori facturi nesosite” pana la primirea facturii suplimentare.

Transferurile de marfuri sunt operatii de trecere a marfurilor de la o gestiune la alta a unitatilor operative din cadrul aceleiasi intreprinderi.

Aceste unitati operative nu au personalitate juridica si deci nici contabilitate proprie.Ele pot fi diferite sau de acelasi tip,in ambele cazuri evidenta contabila a marfurilor tinandu-se cu ajutorul acestui cont sintetic 371”Marfuri”.Transferurile au loc pe „Note de predare,transfer,restituire”intocmite de compartimentul comercial in patru exemplare.

Daca evaluarea marfurilor se face la acelasi tip de pret la ambele gestiuni sunt suficiente inregistrarile in contabilitatea analitica-contul de marfa,pe principiul debitului in rosu la gestiunea predatoare si in negru la gestiunea primitoare pentru a nu denatura rulajul contului sintetic si pentru a pastra corelatiile intre costurile analitice si cele sintetice.

Daca evaluarea marfurilor se face la pret de vanzare si cele doua unitati practica preturi de vanzare diferite,inregistrarile din contabilitatea analitica sunt identice cu cele mentionate mai sus,dar trebuie complectat cu inregistrarea diferentei dintre cele doua preturi in contabilitatea sintetica.

Marfurile provin din doua surse,respectiv:-de productie interna-de importComerciantii procura marfurile de la furnizori platindu-le contravaloarea bunurilor livrate

inregistrand aceasta operatie la un cost de achizitie.Daca furnizorul este producator sau importator costul de achizitie pentru comerciant este

pretul cu ridicata(de livrare) astfel:-pretul cu ridicata producatorilor interni este egal cu cost plus profit-pretul cu ridicata a importatorilor este egal cu valoarea in vama + taxa vamala + accize +

marja(profitul).Principalele operatii privind marfurile sunt:1. aprovizionarea de la furnizori:

-aprovizionarile se efectueaza la costul de achizitie,acestea sunt preturile cu ridicata daca aprovizionarile se fac direct de la producatori sau importatori sau pot fi preturi cu amanuntul-documentele pe baza carora se fac aprovizionarile sunt avizul de insotire a marfii si factura fiscala-plata bunurilor aprovizionate se face prin intermediulformelor si instrumentelor de decontare cunoscute(in numerar,in limita legala sau prin virament)

2.Incarcarea gestiunii raioanelor de vanzare cu pretul de vanzare cu amanuntul complet al marfurilor achizitionate:

-marfurile aprovizionate si intrate in unitate trebuie „receptionate”;-receptia marfurilor presupune verificarea concordantei cantitative si calitative a bunurilor inscrise in documentele de insotire cu cele reale;-cu ocazia receptiei se stabileste si adaosul comercial ce va fi practicat pentru vanzarea bunurilor primite,precum si TVA-ul aferent.Deoarece ,marfurile se vand treptat,se considera ca incasarea contravalorii se efectueaza in „transe” si din acest motiv,taxa pe valoarea adaugata inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul complet este socotita ca fiind neexigibila,-pentru incarcarea gestiunii se foloseste ca document”Nota de receptie si constatare de diferente”.

10


3.Incasarea zilnica de sume rezultate din vanzarea marfurilor

-sumele incasate de la clienti se evidentiaza la sfarsitul zilei in formularul cu regim special de tiparire ,inscriere si numerotare”Monetar” cod 14-50-61.

Monetarul se utilizeaza pentru vanzarea marfurilor cu amanuntul.Se intocmeste in doua exemplare,la sfarsitul zilei,prin inventarierea numeralului existent pe categorii de bancnote si monede.

4. Descarcarea gestiunii la sfarsitul fiecarei luni cu valoarea marfurilor vandute-pentru descarcarea gestiunii este necesar sa se cunoasca elementele care compun suma reprezentand totalul valorificarilor de marfuri din luna respectiva: costul de achizitie,adaosul comercial,si TVA-ul-suma totala a valorificarilor se cunoaste rezultand prin insumarea aritmetica a incasarilor din fiecare zi se cunoaste si TVA aferenta sumei totale rezultate prin acelasi procedeu de insumare aritmetica a taxei aferenta valorificarii lor zilnice.,Scazand din suma totala valoarea TVA obtinem valoarea marfurilor vandute ,exprimata in pret de vanzare cu amanuntul.In continuare este necesar sa stabilim din aceasta valoarea obtinuta,cat reprezinta valoarea marfurilor vandute,exprimata in cost de achizitie si cat reprezinta adaosul comercial.

In acest scop,se procedeaza la determinarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute dupa urmatorul algoritm de lucru:

-se determina cota medie de adaos-se aplica cota medie obtinuta la suma reprezentand valoarea marfurilor vandute in

cursul lunii(contul creditului) 707”Venituri din vanzarea marfurilor”

Sold cont 378 + rulaj creditor cont 378 cumulat de la La inceputul anului inceputul pana la finele lunii de referinta

K= ........................................................................................................................................... Sold cont 371 la inceputul + rulaj debitor cont 371 cumulat deanului(exclusiv TVA neexigibil) la inceputul anului pana la finele anului de referinta(exclusiv TVA neexigibil)

1.2.1.Contabilitatea analitica a stocurilor

Contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza pe feluri de bunuri materiale materiale stocate sau pe grupe de stocuri si locuri de depozitare.Exceptie fac contabilitatile marfurilor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul,care se tine global-valoric pe gestiuni(magazine de desfacere).Aceeasi structura se poate adopta si in cazul contabilitatii rechizitelor de birou,imprimatelor si materialelor folosite pentru ambalare.

Contabilitatea analitica a marfurilor se organizeaza astfel:-la unitatile cu ridicata se practica o contabilitate analitica pe sortimente de marfuri

folosind metoda cantitativ-valorica;

11


-la unitatile cu amanuntul se tine evidenta global-valorica pe magazine si in cadrul lor pe gestiuni;

Din punct de vedere metodologic,contabilitatea analitica se nuanteaza in raport cu metoda inventarului permanent sau cu cea a inventarului intermitent folosita pentru evidenta stocurilor,in cazul folosirii inventarului permanent,contabilitatea analitica se poate organiza dupa una din metodele:metoda cantitativ-valorica,metoda operativ-contabila si metoda global-valorica.

Metoda cantitativ-valorica,pe sortimente de marfuri,care se realizeaza cu ajutorul fiselor de cont analitice,pentru valori materiale deschise pe fiecare sortiment de marfa.Cuprind:data,explicatia,cantitatile intrate/iesite si stocul ramas dupa fiecare operatiune si valorile corespunzatoare(debit,credit,sold)si pretul unitar pentru fiecare miscare a marfii.Intrarile se completeaza pe baza notelor de receptie si constatare de diferente iar uiesirile pe baza facturilor.Valoarea de intrare a marfii iesite se calculeaza prin metoda cost mediu,FIFO,LIFO.

Aceasta metoda permite practicarea inventarului la cost de achizitie,permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic intre cantitatile de marfa inregistrate in fisele de magazin si cele din fisele de cont analitice de la contabilitate.si da posibilitatea realizarii unei imagini fidele a patrimoniului

Metoda operativ-contabila,consta in organizarea la locul de depozitare a unei evidente cantitative pe feluri de bunuri stocate,iar in contabilitatea analitica a unei evidente analitice a miscarilor pe gestiuni,grupe,subgrupe.Se organizeaza si o evidenta cantitativ-valorica numai pentru stocuri,pe feluri de bunuri stocate si pe gestiuni.Aceasta evidenta se creeaza la sfarsitul lunii cu scopul de a verifica concordanta dintre contabilitatea analitica si evidenta cantitativa tinuta la locul de depozitare.Ecuatia de control este:

soldul final al gestiunii N calculat in = soldul final al gestiunii N calculat pecontabilitatea analitica baza evidentei cantitative de la depozite

Soldul final al gestiunii N calculat in contabilitatea analitica are la baza relatia:

Soldul final al soldul initial al valoarea intrarilor valoarea iesirilorgestiunii N = gestiunii N + in gestiune N - din gestiune N

Metoda global-valorica

Daca pentru evidenta stocurilor se foloseste inventarul intermitent,contabilitatea analitica este circumscrisa numai la nivelul stocurilor initiale si finale,fiind realizata cantitativ valoric direct prin inventarul stocurilor.Pentru a se exercita controlul asupra integritatii stocurilor este necesar ca prin conturile grupei 60”cheltuieli cu materii prime,materiale si marfuri”sa se organizeze o evidenta global valorica a miscarilor pe gestiuni de stocuri.In aceste conditii,controlul se realizeaza prin relatiile:

12


stocul final al gestiunii N calculat stocul final al gestiunii pe bazape baza de inventar = evidentei de la depozite

valoarea iesirilor din gestiunea N = valoarea iesirilor,gestiunea N calculata pe baza de inventar calculata pe baza recapitulatiei documentelor de iesire

1.2.2.Contabilitatea sintetica a stocurilor

Contabilitatea sintetica utilizeaza doua metode: metoda inventarului permanent si metoda inventarului intermitent.

1.Metoda inventarului permanent este utilizata de unitatile mari si consta in utilizarea unor conturi de stocuri pentru a determina si urmari in permanenta stocul scriptic dupa fiecare operatie de intrare iesire.Contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta:

-stocul initial,de la inceputul lunii,care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi decat debitor;

-intrarile in cursul lunii,pe baza documentelor de intrare a stocurilor ce se vor inregistra in debitul conturilor corespunzatoare;

-iesirile din cursul lunii,in baza documentelor de iesire a stocurilor care vor forma rulajul creditor al conturilor de stocuri;

-in baza elementelor mentionate:stoc initial,intrari,iesiri se va stabili in permanenta stocul scriptic al bunurilor.Ele vor putea fi comparate la perioadele de inventariere cu stocurile faptice determinandu-se plusurile sau minusurile de inventar.Cu acestea vor fi corectate stocurile scriptice.Folosirea acestei metode presupune:

- utilizarea fiecaruia dintre preturile de inregistrare a stocurilor mentionate la paragrafele precedente;

- folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor;- conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adaptarea uneia din

metodele de contabilitate de scris.Metoda inventarului permanent,desi presupune un volum mare de munca asigura o riguroasa cunoastere in orice moment,a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii lor.

2.Metoda inventarului intermitent poate fi utilizata de unitatile mici si mijlocii si consta in neurmarirea prin contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri in cursul perioadelor.Conturile de stocuri se utilizeaza numai la finele perioadelor de gestiune,cand se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de consum sau de depozitare stabilite prin inventariere,dupa ce in prealabil,aceleasi conturi au fost diminuate cu stocurile intrate.Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri si direct conturile de cheltuieli sau venituri.Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera de la stocurile procurate din afara unitatii fata de cele provenite din productia proprie si anume:

13


a)pentru stocurile(bunurile)aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:

-se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli unde au fost inregistrate de la inceput;

-achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se inregistreaza direct asupra conturilor de cheltuieli;

-la finele perioadei se inventariaza bunurile aprovizionate ori provenite din perioada precedenta,neconsumate,cu care se degreveaza cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri.Prin parcurgerea acestor etape ,soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate in timpul perioadei,calculate dupa relatia:

Iesiri = stoc initial + intrari - stoc final

In perioada urmatoare operatiile descrise mai sus se repeta.

b) pentru stocurile (bunurile) provenite din productia proprie se parcurg urmatoarele etape: -se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente -bunurile(de exemplu veniturile finite) obtinute din productia proprie nu se inregistreza in contabilitatea sintetica,ci numai in evidenta operativa de la locurile depozitarii - pe masura vanzarii lor se vor inregistra asupra conturilor de venituri,fara sa fie necesara destocarea lor - la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productia proprie,inclusiv cele provenite din perioada precedenta dar nevandute si se inregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata.Prin parcurgerea acestor etape soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse in unitate(stocate sau vandute) in timpul perioadei calculate dupa relatia:

Intrari final = stoc initial + vanzari - stoc

In perioada urmatoare operatiile desrise mai sus se repeta.

c) pentru productia in curs de executie determinarea ei se face numai la sfarsitul perioadei prin metode diferite si se inregistreaza in contabilitate ca stocuri la conturile corespunzatoare,dar la inceputul perioadei urmatoare,operatia respectiva se storneaza in „rosu”.Folosirea acestei metode presupune:

-utilizarea ca preturi de inregistrare in contabilitate a stocurilor,a costului de achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv ca preturi de productie pentru bunurile obtinute din productia proprie

-nu trebuie utilizate conturi de diferente de pret aferente stocurilor-nu este necesara organizarea unei contabilitati analitice a stocurilor.

Metoda inventarului intermitent ar duce la simplificari in munca de contabilitate,daca inventarierile faptice ar fi efectuate anual si nu lunar.Ea nu permite insa un control riguros al gestiunii stocurilor si al asigurarii integritatii lor.

14


Conturile utilizate pentru contabilitatea marfurilor

Contabilitatea marfurilor se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:371”Marfuri” , 378”Diferente de pret la marfuri” , 607”Cheltuieli privind marfurile”, 707”Venituri din vanzarea marfurilor”.

Contul 371”Marfuri”,cont de activ,se debiteaza cu marfurile intrate si se crediteaza cu marfurile iesite,pe diferite cai,prezentand sold debitor care reprezinta marfurile aflate in stoc.

Se retin ca particularitati aparute la debitarea acestui cont prin creditul conturilor de materiale,obiecte de inventar,ambalaje cu bunurile respective vandute si ale conturilor de produse finite,semifabricate trecute spre vanzare in magazine sau depozite.

De asemenea contul de marfuri se debiteaza prin creditul contului 378,atunci cand evidenta marfurilor din depozite se tine la pret standard,precum si cu adaosul comercial la marfurile din magazine si prin creditul contului 4428”TVA neexigibila”,analitic distinct, pentru magazine atunci cand evidenta se realizeaza la pretul de vanzare cu amanuntul plus TVA.

La creditarea contului de marfuri retinem particularitatea descarcarii gestiunii de marfurile vandute.El se crediteaza prin debitul contului 607”Cheltuieli privind marfurile”,cu costul de aprovizionare al acestora: 378”Diferente de pret la marfuri” si 4428”TVA neexigibila”,calculul realizandu-se pe baza de coeficient mediu separat pentru cele doua elemente,care se aplica la valoarea marfurilor iesite,determinandu-se astfel suma aferenta acestora,iar diferenta pana la valoarea totala se inscrie prin contul 607”Cheltuieli privind marfurile”.

Contul 371 poate avea subconturi,sau analitice pe grupe daca se desfasoara mai multe categorii de activitati comerciale,ca de exemplu 371.0 „Marfuri in depozite cu ridicata sau de repartizare” , 371.1”Marfuri in unitatile cu amanuntul”, 371.3”Marfuri in unitatile de alimentatie publica” etc.

Contabilitatea analitica la contul de marfuri se tine pentru fiecare gestiune in parte,iar in cadrul acestora la nivelul depozitelor cantitativ si valoric pe sortimente sau per sold,iar in magazine global valoric pe gestiune.

Operatiunile privitoare la contul 371”Marfuri” pot fi reflectate in contabilitatea sinbtetica la unitatile care aplica metoda inventarului permanent,astfel:

Debit 371”Marfuri „ CreditOperatii cu care se debiteaza Cont

corespondent debitor

Operatii cu care se crediteaza

Cont corespondent

debitorValoarea la pret de inregistrare a

marfurilor aduse de laterti sau aflate in curs de aprovizionare

357, 401 Valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise in custodie sau

consignatie la terti

357

Valoarea adaosului comercial in situatia inregistrarii marfurilor la

pret cu amanuntul

378 Valoarea adaosului comercial aferent

maarfurilor vandute,in situatia inregistrarii marfurilor la pret cu

amanuntul

4428

15


Valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate cu sau

fara facturi de la furnizori

401, 408 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila,aferenta

marfurilor vandute,in situatia in care evidenta

marfurilor se tine la pret cu amanuntul

4428

Taxa pe valoarea adaugata neexigibila,in situatia in care

evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul

4428 Valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin

vanzare precum si a lipsurilor de inventar

607

Valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate din

avansuri de trezorerie

542 Valoarea la pret de inregistrare a marfurilor

iesite prin donatie

6582

Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime,materialelor

auxiliare,obiectelor de inventar,animalelor si produseloir

trecute in sectorul circulatiei pentru a fi vandute ca marfuri

701 Valoarea la pret de inregistrare a marfurilor

distruse ca urmare a calamitatilor

671

Valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primite cu titlu gratuit

7582

Operatiile privitoare la contul 371”Marfuri”pot fi reflectate in contabilitatea sintetica la unitatile mici si mijlocii care aplica metoda inventarului intermitent astfel:

Operatii cu care se debiteaza

Cont corespondent

creditor


Cont corespondent

debitorValoarea la cost de achizitie a stocurilor existente la inceputul perioadei inventariate la sfarsitul perioadei precedente(in rosu)

607

371=607Valoarea la cost de

achizitie a stocurilor existente la finele

perioadei,stabilita prin inventariere faptica(in

negru)

607

Contul 378”Diferente de pret la marfuri”inregistreaza adaosul comercial la marfurile din magazine si din cont de pasiv.Acest cont se crediteaza,adaosul comercial aferent marfurile intrate si se debiteaza cu sumele aferente marfurilor iesite.Soldul acestui cont poate fi creditor sau debitor si reprezinta diferente de pret,inclusiv adaosul comercial aferent marfurilor marfurilor aflate in stoc.La marile intreprinderi care au atat unitati cu ridicata cat si cu amanuntul,se tin doua

16


subconturi la contul 378 si eventual conturi analitice de diferente pe subunitati pentru o mai mare exactitate in determinarea rezultatelor financiare.

Adaosul comercial sau diferenta de pret aferente stocului de marfuri se pot stabili prin unul din cele doua procedee: procedeul inventarierii, cand la finele lunilor se realizeaza inventarul stocurilor de marfuri pe teren,caz in care se prevede atat pretul cu amanuntul,TVA,cat si adaosul comercial,procedeu care este exact,dar care nu se poate aplica la nivelul tuturor gestiunilor si in toate lunileProcedeu scriptic,bazat pe un coeficient mediu,calculat astfel:

sold dif.la 01.01.2005 + diferente inregistrate in cursul perioadei K = .......................................................................................................... m sold marfuri la 01.01.2005 + marfuri intrate in cursul perioadei

Coeficientul astfel obtinut se aplica la valoarea marfurilor iesite unitar, din suma rezultata se scad sumele repartizate in luna curenta.Similar se realizeza si calculul pentru TVA neexigibila aferenta marfurilor iesite dar numai putin decat TVA colectata pentru acestea.Operatiile privitoare la contul 378”Diferente de pret la marfuri”pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

Debit 378”Diferente de pret la marfuri” Credit

Operatii cu care se debiteaza

Cont corespondent

creditor


Cont corespondent

debitorValoarea adaosului comercial aferent

371 Valoarea adaosului aferent

371

1.2.3. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor de marfuri

La sfarsitul exercitiului,in cadrul lucrarilor de inventariere odata cu constatarea existentei cantitative a stocurilor se face si o apreciere a utilitatii si valorii de piata a stocurilor.Se constata ca anumite cantitati de stocuri,materii prime,materiale,marfuri care au suferit modificari(degradari)sau care sunt demodate,in acest caz se estimeaza minusul de valoare care este luat in considerare pentru stabilirea situatiei exercitiului si evaluarea stocurilor in bilant.De asemenea se poate constata ca unele stocuri de marfuri nu mai prezinta aceeasi utilitate sau ca pretul pietei este inferior valorii de intrare si,ca urmare se va creea in viitor ,un minus de valoare.

17


Aceste constatari,aprecieri,estimari constituie evaluarea deprecierilor reversibile,pentru care se apeleaza la principiul prudentei,inregistrandu-se pe cheltuieli minusul de valoare prin construirea unor rezerve sub forma de provizioane.Constituirea provizioanelor reprezinta o aplicatie delicata a principiului prudentei.Atunci cand contabilul constituie provizioanele ,el anticipeaza, deoarece acestea corespund pierderilor sau cheltuielilor usor previzibile.

Spre deosebire de amortizare-care corespunde unei pierderi realizate(adica o depreciere ireversibila),provizioanele sunt cote-parti din rezultate,rezervate pentru a finanta ulterior o depreciere reversibila sau pierderea unui element de activ,precum si a unei cheltuieli ce nu este inca efectiva(dar este considerata probabila la sfarsitul exercitiului).Acest lucru pune o serie de probleme privind deductibilitatea fiscala a provizioanelor.Studiile au relevatfaptul ca optiunile in aceasta privinta difera de la o tara la alta.

Contabilitatea romaneasca opereaza cu trei tipuri de provizioane reglementate :pentru depreciere,pentru riscuri si pentru cheltuieli.Prin HG.335/1995 si OMF1459/1995 sunt recunoscute ca fiind deductibile fiscal urmatoarele:

-provizioanele pentru deprecierea clientilor neincasati-in cazul declararii falimentului acestora;

-provizioanele pentru pierderi din diferente de curs valutar-aferente creantelor si datoriilor in valuta,inclusiv cele aferente creditelor pentru investitii;

-provizioanele pentru garantii de buna executie acordata clientilor conform cauzelor contractuale .

Constituirea provizioanelor se inscrie in principiul prudentei.Prin intermediul lor se atenueaza influenta nefavorabila a costului istoric asupra capacitatii de finantare a capitalurilor proprii.Provizioanele nu sunt obligatorii in dreptul fiscal,dar,ca si amortismentele ,contribuie in contabilitate la sinceritatea conturilor.In plan fiscal,cel ce conduce societatea este liber sa constituie sau nu un provizion pentru suma maxima sau pentru o fractiune din acesta.

Constituirea unui provizion este obligatorie in plan contabil,daca un eveniment a exercitiului o cere pentru a raspunde principiului sinceritatii.Cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului,la inchiderea exercitiului financiar se calculeaza provizioanele pentru deprecierea valorii stocurilor.In acest scop se foloseste relatia de principiu:

Provizioane pentru deprecierea + valoarea contabila - valoarea de inventar a stocurilor stocurilor

Pentru inregistrarea provizioanelor se foloesc doua metode:a) Metoda generala a reluarii provizioanelor;b) Metoda anularii globale a provizioanelor;

a) Metoda generala a reluarii provizioanelor este cea adoptata in cadrul reformei contabilitatii in Romania si consta in compararea provizioanelor pentru deprecieri calculate potrivit relatiei de mai sus,pe baza de inventar

la inchiderea exercitiului financiar cu soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecierea stocurilor.

In cazul in care soldul final calculat este mai mare decat cel contabil,pentru diferenta se face urmatoarea inregistrare:

18


---------------------------------- ----------------------------------------- 68 = 39„Cheltuieli cu amortizarile „Provizioanele pentru deprecierea si provizioanele” stocurilor si productiei in curs de executie”

Daca soldul calculat este mai mic decat cel contabil,pentru diferenta se face inregistrarea de diminuare a provizionului:

---------------------------------- ------------------------------------------ 39 = 78 „Provizioanele pentru deprecierea „Venituri din provizioane” stocurilor si productiei in curs de executie”

Calculul si inregistrarea provizioanelor in conditiile aplicarii acestei metode se pot realiza in doua variante:

1) varianta calculului si inregistrari pe fiecare categorie de conturi,asa cum este stabilit prin structurile de conturi sintetice de gradul intai din grupa 39”Provizioane contabile pentru deprecierea stocurilor in curs de executie”

2) varianta calculului si inregistrarii provizioanelor in mod global la nivelulpozitiei,stocuri si productie in curs de executie,min acest caz in planul de conturi ar figura un singur cont de provizioane si anume”Provizioane contabile pentru deprecierea stocurilor in curs de executie”

b)Metoda anularii globale a provizioanelor consta in anularea soldului initial creditor si provizioanelor calculate pe baza inventarului.Inregistrarile contabile vor fi :

a) provizioane anulate

---------------------------------- ------------------------------------------ 39 = 78 „Provizioanele pentru deprecierea „Venituri din provizioane” stocurilor si productiei in curs de executie”

b)provizioane calculate pe baza inventarului la inchiderea exercitiului financiar

---------------------------------- ------------------------------------------ 68 = 39„Cheltuieli cu amortizarile „Provizioanele pentru deprecierea si provizioanele” stocurilor si productiei in curs de executie”

Provizionul consta deci,dintr-o depreciere probabila dar nu definitiva a unor elemente de stoc,spre deosebire de amortizare care consta in deprecierea ireversibila a unei imobilizari.

19


In materie de stocuri,Codul general de impozite francez prevede posibilitatea de a constitui provizioane de reinnoire a stocurilor si anume

-provizioane pentru cresterea preturilor;-provizioane pentru fluctuatia de cursuri.

Intreprinderile ale caror preturi sunt legate de variatia preturilor internationale au posibilitatea sa constituie provizioane pentru fluctuatii de cursuri.Operatiile legate de priovizioanele pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie se refera la :

-constituirea provizioanelor,care are loc in primul an de la procurarea stocurilor in cauza,cand apare deprecierea lor la finele perioadei,iar valoarea de piata este inferioara valorii contabile;

-suplimentarea provizioanelor,care are loc in anii urmatori procurarii stocurilor,cand deprecierea lor la finele perioadelor este superioara deprecierii din primul an sau urmatorii ani ai existentei lor;

-anularea provizioanelor,cand ele raman fara obiect,adica atunci cand stocurile pentru care s-au constituit provizioane ies din patrimoniul unitatii in perioada urmatoare constituirii lor.Anularea lor se face la nivelul provizioanelor indiferent de pretul lor de valorificare;

-diminuarea provizioanelor,care are loc in anii urmatori procurarii stocurilor,cand deprecierea la finele perioadelor este inferioara deprecierii din primul sau urmatorii ani ai existentei lor.

20


CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ – MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND STOCURILE DE MARFURI LA

SC “DOBROGEA” SA CONSTANTA

2.1. PREZENTARE GENERALA A SC “DOBROGEA” SA CONSTANTA

2006 – CARTE DE VIZITA

* Capital social: 157,3 miliarde lei * Numar de salariati: 1.900 * Unitati de productie: 21 * Retea de magazine proprii: 50 * Mijloace de transport specializate: 150 * Plasamente de capital in societati cu capital mixt si romanesc: 6

SCURT ISTORIC AL INFIINTARII

SC “Dobrogea” SA este o societate comerciala cu capital privat 100% romanesc, privatizata in 1995. In data de 16 iunie 1961 a luat fiinta Intreprinderea de Morarit si Panificatie “Dobrogea” cu punerea in functiune a urmatoarelor obiective:

- Moara de grau Medgidia (1961) cu capacitate de macinis de 25 t/24 h si Moara de grau Constanta (1962) cu o capacitate de macinis de 220t/24 h, ambele dupa proiectare, utilaje si tehnilogia firmei “Ocrim” – Italia;

- Fabrica de biscuiti Constanta (1962) cu o capacitate de productie de 15 t/24 h, cu proiectare, tehnologie si utilajul firmei “Orlandi” – Italia;

- Fabrica de paine Constanta (1962) cu o capacitate de productie de 80 t/24 h, cu proiectare, tehnologie si utilajul firmei “Orlandi” – Italia.

21


La 1 aprilie 1963 s-au preluat din fostul Trust de Panificatie “Dobrogea” un numar de 14 sectii pentru fabricarea produselor de panificatie din zona municipiului Constanta si litoral cu o capacitate de productie totala de 127,3 t/24 h. La 1 octombrie 1996 intreprinderea cunoaste o noua crestere a capacitatilor de productie prin preluarea de la I.I.S. “Munca” a fabricii de biscuiti cu o capacitate de 8 t/24 h si a fabricii de produse zaharoase (halva) cu o capacitate de 12 t/24 h, ambele din orasul Constanta. Inreprinderea isi definitiveaza si mai mult caracteristicile de profil si dispersia teritoriala judeteana prin prelucrarea la 1 februarie 1968 a ultimelor sectii de productie, de panificatie (brutarii) de pe teritoriul judetului Constanta. In acelasi an, pe baza analizelor de necesitati de resurse de crestere a productivitatii muncii si a rentabilitatii s-a trecut la extinderea capacitatilor de productie la morile Constanta si Medgidia de la 220 t/24 h, la 360 t/24 h si respective de la 25t/24 h, la 32 t/24 h dupa proiectele I.S.P.C.A.I.A. Bucuresti si utilaj tehnologic I.M. Toplet Romania, iar din necesitatea utilizarii cat mai rationale a spatiilor de productie s-a extins capacitatea fabricii de biscuiti in cadrul complexului “Plas” prin montarea unei noi linii tehnologice de la 10 t/24 h cu utilaj Warner – Phlieder, capaciatatea de productie a fabricii ajungand astfel la 25 t/24 h. In 1970 prin lucrari de supraveghere in spatial existent la fabrica de paine Constanta s-au montat doua linii de paine cu capacitate de 20 t/24 h, cu utilaj I.U.A. Slatina. Prin acoperirea deficitului de capacitate depaine in anii 1971 – 1972 s-au construit la Mangalia o fabrica de paine cu o capacitate de 30 t/24 h si la Medgidia una cu o capacitate de 30 t/24 h, ambele cu utilaj I.U.A. Slatina. In 1973 s-a construit in incinta complexului o unitate de produse zaharoase (rahat) cu o capacitate de 6 t/24h (utilaj “Tehnifrig” - Cluj) careia, ulterior i s-a marit capacitatea la 7,2 t/24 h. In 1976 capacitatile de productie au crescut cu 30 t/24 h paine in orasul Mangalia (utilaj I.U.A. Slatina) si prin intrarea in functiune a unei linii de produse expandate de 1,2 t/24h, iar in 1977 cu 35 t/24h prin intrarea in functiune a unei mori de porumb cu degerminare (utilaj I.M. Toplet - Romania). In anul 1979 s-a dat in functiune o noua fabrica de paine si specialitati de panificatie dotata cu patru linii tehnologice cu utilaj I.U.A. Slatina, dupa proiectareI.S.P.C.A.I.A Bucuresti ci o capacitatetotala de 60 t/24 h, amplasata in incinta complexului “Palas” extinsa cu inca 10 t/24 h prin marirea suprafetelor de coacere a cuptoarelor de 20 t/24 h. In 1980 se dezafecteaza fabrica de halva in spatial disponibilizat montandu-se utilaj F.U.P.S.T. de panificatie si ulterior de sticks-uri. In anul 1983, in spatiul disponibil al morii de grau Constanta s-a construit si s-a pus in functiune o noua linie de macinis de grau, cu o capacitate de 120 t/24 h, prioect I.S.P.C.A.I.A. Bucuresti si utilaj I.M. Toplet – Romania. In acelasi an s-a dezafectat linia de biscuiti “Orlandi” si s-a instalat o linie import U.R.S.S. cu cuptor electric de 10 t/24 h, precum si o linie de paine “Orlandi” de 20 t/24 h introducandu-se o linie de chifle import F.D.G. co capacitate de 12 t/24 h. In 1982 prin hotarare ministeriala, centrala de resort C.I.M.P. – Bucuresti schimba numele intreprinderii in “Intreprinderea de morarit, panificatie, produse fainoase Constanta”. In anul 1984 a fost necesara construirea unei fabrici noi de paine in Navodari cu capacitatea de 30 t/24 h (utilaj I.U.A. Slatina) si marirea capacitatii in Medgidia de la 40 la 45 t/24 h paine si specialitati prin marirea suprafetei de coacere a cuptorului de 20 t/24 h. In acelasi an a intrat in functiune o linie de paste scurte cu capacitatea de 10 t/24 h amplasata in spatii existente disponibile ale morii de grai Constanta si o linie de paste medii de 6 t/24 h ambele I.M.U.C. Bucuresti.

22


In decembrie 1987 a intrat in functiune o noua fabrica de paine la Eforie Nord cu o capacitate de 20 t/24 h (proiect I.S.P.C.A.I.A Bucuresti, utilaj I.U.A. Slatina). In anul 1988 s-au dezafectat capacitatile de productie la unitatea 2 Constanta (avand ca utilaje conducatoare cuptoare cu leagane de tip “FTL - URSS”) si s-a marit capacitatea la 50 t/24 h in spatial existent (proiect I.S.P.C.A.I.A. Bucuresti, utilaj I.U.A. Slatina). In acelasi an s-a extins capacitatea de paine la unitatea din Medgidia cu montarea unei noi linii tehnologice de 20 t/24 h. In anul 1989 se pune in functiune o noua unitate de specialitati de panificatie si patiserie in Constanta cu o capacitate de 10 t/24 h, iar in 1990 se extinde cu 10 t/24 h si se modernizeaza capacitatea de paine si specialitati din orasul Harsova, ambele investitii dupa proiectare .S.P.C.A.I.A. Bucuresti. SC “Dobrogea” SA Constanta isi desfasoara activitatea de productie industriala in 24 de unitati din care:

- 2 mori – una de grau si una de porumb;- 17 fabrici de paine;- 3 unitati de patisserie, produse zaharoase, amelioratori de panificatie;- 1 fabrica de biscuiti- 1 fabrica de paste fainoase.

Gradul de uzura al capacitatilor de productie este diferentiat, ceea ce a condos la modernizarea prin utilaje independent in sectorul de panificatie, biscuiti, paste fainoase, in idea de adoptare a mentinerii cotei de piata prin investitii minime posibile. Restructurarea tehnologica a inceput cu capacitatea cea mai uzata fizic dar in acelasi timp si cu proprietatea in fluxul tehnologic al societatii. Activitatea comerciala desfasurata de societate se concretizeaza in urmatoarele cote de piata:

* judeteana: - 70% pentru produsele de morarit - 30% pentru produsele de panificatie* nationala: - 20% pentru biscuiti, produse zaharoase si paste fainoase.

Reteaua proprie de magazine in numar de 50 ocupa o suprafata totala de comercializare de 4.000 m patrati. Activitatea de intretinere – reparatii utilaje de productie se desfasoara in cadrul ateleriului propriu dotat cu strunguri, freze, masini de rifluit foarfeca ghilotina pentru efectuarea diferitelor operatii de confectii metalice, prelucrari prin aschiere, lucrari de tamplarie, instalatii, etc. Personalul atelierului de reparatii participa la realizarea reparatiilor curente si la utillajele din dotare. Activitatea de transport, reparatii si intretinere mijloace de transport e desfasoara in cadrul societatii, parcul auto find dotat cu masini speciale pentru transport paine, faina vrac, marfa, autoatelier mobil. SC “Dobrogea” SA Constanta a infiintat in 1991, 1993 si respective in 1994 societati mixte de productie si comercializare : SC “Pan - Dobrogea” SRL Constanta cu profil de panificatie, SC “Dobrogea Yeni - Kapadokya” srl Medgidia cu profil de morarit si SC “Pan Murfatlar” SRL Basarabi cu profil de panificatie, ale caror constructii si statute contin ca elemente principale:

- participarea SC “Dobrogea” SA cu 50% din capitalul social reprezentand mijloace circulante;

23


- spatiile de productie sunt in patrimonial SC “Dobrogea” SA pentru a se percepe chirie;

- personalul de conducere si executie provine de la SC “Dobrogea” SA;- aportul partenerilor straini consta in utilaje si instalatii care asigura un salt

calitativ in tehnologie, sistem de organizare si aprovizionare de piata;- participarea SC “Dobrogea” SA la “Pan Murfatlar” este de 45 % si consta in

aport in natura (utilaje) si in lei;

SC “Dobrogea” SA participa cu capital (actiuni, parti sociale)la:- SC “Eximpan”SRL Bucuresti – societate cu capital majoritar de stat, avand ca

obiect de activitate import-export specializat in domeniul morarit panificatie;- Bursa de Marfuri si Maritima Constanta;- Banca Agricola SA – sucursala Constanta;- SC “Europlus” SA Constanta – societate cu capital majoritar de stat, avand ca

obiect de activitate comercializarea produselor agroalimentare;

De asemenea, participa ca membra cotizanta la societati si organizatii neguvernamentale cu activitate specifica economiei de piata:

- Camera de Comert Industrie si Navigatie Constanta;- Clubul Oamenilor de Afaceri Constanta;- Rompan – Bucuresti (organizatie patronala).

Pe parcursul activitatii sale, in cadrul SC “Dobrogea’ SA se pot constata o serie de schimbari ce constau in:

- 1997 punerea in functiune a sectiei de paste fainoase scurte;- 1999 punerea in functiune a unei capacitati de productie congelata;- 2000 punerea in functiune a productiei de catering.

Un moment istoric in existenta firmei reprezinta data de 20 noiembrie 2001, data la care Adunarea Generala Ordinara aproba modificarea societatii mama “Dobrogea” in centre de venit, cost si profit si impreuna cu societatile la care are participatii de capital de peste 51 % formeaza “Dobrogea Grup.

Societatea este condusa de un Consiliu de Administratie format din 5 membrii, conducerea executiva fiind asigurata de o echipa de conducere care are un stil de lucru flexibil, cu oameni bine pregatiti profesional.

Structura de organizare este reflectata intr-o organigrama construita pe principii de functionalitate impletita cu mobilitate si asigurand controlul pentru toate nivelele de executie. Functiile societatii sunt bine reprezentate prin organizarea pe directii (comerciala, pe strategii, tehnica si de productie, economica, de mentenanta). Societatea are, organizatoric, instrumente de adaptare la economia de piata, functionand cu bune rezultate compartimentele de marketing, cercetare produse proprii, vanzari.

· Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politicile ei economice si comerciale. Adunarea Generala a Actionarilor are urmatoarele atributii principale:

a.) aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functoinale si de productie;

b.) numeste directorul general si adjunctii acestuia, le stabileste salarizarea, ii descarca de activitate si ii revoca;

24


c.) aproba si modifica programele de activitate si bugetul societatii;d.) hotaraste cu privire la infiintarea si desfiintarea de sucursale, filiale, agentii;e.) hotaraste cu privire la marirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numarului

de actiuni sau a valorii nominale a acestora, precum si la cesiunea actiunilor;f.) hotaraste cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum si la transformarea

formei juridice a societatii;g.) hotaraste cu privire la comas area, dizolvarea si lichidarea societatii;h.) hotaraste cu privire la executarea de revizii generale, reparatii capitale si realizarea de

noi investitii;i.) hotaraste in orice alte probleme privind societatea.

Principalii indicatori economico-financiari avuti in vedere la SC “Dobrogea” SA pentru ultimii 3 ani sunt: cifra de afaceri, veniturile, cheltuielile si profitul, indicatori pe care-I regasim inregistrati in Contul de profit si pierderi. Sintetizand pentru o perioada de activitate data (de obicei de un exercitiu financiar), ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri si cheltuieli, Contul de profit si pierderi arata cum s-a ajuns de la starea patrimoniala initiala la cea finala; in cazul de fata, vom analiza situatia indicatorilor mentionati anterior pe ultimii 3 ani, respectiv: 2003 – 2005. Cheltuielile cuprind totalitatea elementelor de costuri, suportate de intreprindere in cursul exercitiului, sub forma sumelor sau a valorilor platite sau de platit pentru:

- consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza societatea;

- cheltuielile cu personalul (salarii, asigurari si protectia sociala);- executarea unor obligatii contractuale sau legale de catre intreprindere;- cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune sau cele privind operatiile

de capital. Principalele elemente care formeaza veniturile unitatii patrimoniale sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat din:

- livrarile de bunuri, executarea de lucrari, prestari de servicii si din avantajele pe care societatea a consimtit sale primeasca;

- executarea unor obligatii legale sau contractuale din partea tertilor- venituri exceptionale, care nu sunt legate de activitatea curenta si se refera,

fie la operatiile de gestiune, fie la cele de capital. Ca o concluzie putem spune ca SC.DOBROGEA SA. are in activitatea sa privind

marfurile ,urmatoarele :-operatiuni cu marfuri privind activitaea de en-gros-operatiuni cu marfuri privind activitatea de en-detail-operatiuni cu marfuri privind activitatea de alimentatie publica-operatiuni cu marfuri privind activitatea de import-export de marfuri

25


2.2. Operatiuni cu marfuri privind activitatea de en-gros la SC.DOBROGEA SA.

1..SC.DOBROGEA achizitioneaza marfuri de la furnizor in valoare de 6000 lei RON(prêt de achizitie),TVA 19%.Receptia se realizeaza pe baza de avizului de expeditie,factura sosind ulterior.Se acorda furnizorului un avans de 1000 lei.Cota de adaos comercial este de 10%.Evidenta marfurilor se tine la prêt cu amanuntul,calculandu-se TVA neexigibil 19%.Furnizorul acorda un scont de 2%.Pentru diferenta de plata se accepta un efect de plata.(polita).Marfurile se vand ulterior unitatilor cu amanuntul.

• avansul acordat furnizorului

409 = 5121 1000 1000 “Furnizori debitori” “Conturi la banci in lei”

• se receptioneaza marfa pe baza avizului de expeditie

% = 408 “furnizori facturi nesosite” 7140 371 6000“Marfuri”

4428 1140“TVA neexigibila”

• soseste factura care confirma receptia

408 401 7140 7140“Furnizori facturi nesosite” “Furnizori”

•concomitent se trece TVA neexigibila la TVA deductibila

4426 = 4428 1140 1140“TVA deductibila “ “TVA neexigibila”

•cota de adaos comercial de 10%(6000x 10% = 600LEI )

371 = 378 600 600“Marfuri” “Diferente de prêt la marfuri”

26


• se inregistreaza TVA neexigibila(6600 x 19% ) = 1254 RON

371 = 4428 1254 1254“Marfuri” “TVAneexigibila”

•se inregistreaza scontul acordat de furnizor (7140 x 2% = 142,8)

401 = 767 142,8 142,8 ”Furnizori” “Venituri din sconturi obtinute”

• se retine avansul acordat ulterior

401 409 1000 1000 ”Furnizori” “Furnizori debitori”

•se accepta ca plata diferentei sa se faca cu o polita(7140-(1000 + 1.42,8)= 5997,2.lei

401 = 403 5997,2 5997,2

”Furnizori” “Efecte de platit”

•se face decontarea politei

403 = 5121 5997,2 5997,2 “Efecte de platit” “Conturi la banci in lei

• marfurile se vand unitatilor cu amanuntul conform facturii la prêt de livrare

4111 = % 7854 “Clienti” 707 6600 “Venituri din vanzarea marfurilor” 4427 1254 “TVA colectata”

• se incaseaza factura de la client

5121 = 4111 7854 7854 “Conturi la banci in lei” “Clienti”

27


•se descarca gestiunea depozitului cu ridicata pentru marfurile vandute % = 371 7854 “Marfuri” 607 6000“Cheltuieli privind marfurile” 378 600“Diferente de prêt la marfuri” 4428 1254“TVAneexigibila”

2.3.Operatiuni cu marfuri privind activitatea de desfacere cu amanuntul (en-detail) in magazinele proprii

1. SC.DOBROGEA achizitioneaza marfuri de la furnizor la cost de achizitie de 1500 lei RON ,TVA 19%(285 lei),adaos comercial 30%(1500 + 450) =195 x 19% = 370,5), prêt de vanzare cu amanuntul 3403,4 lei RON

• receptia marfurilor de la furnizor conform facturii

% = 401 1785 “Furnizori” 371 1500 “Marfuri” 4426 285 “TVA deductibila”

• se inregistreaza adaosul comercial si TVA-ul neexigibil aferent marfurilor achizitionate

371 = % 820,5.

“Marfuri” 378 450 “Diferente de prêt la marfuri” 4428 370,5000 “TVA neexigibila”

• marfurile se vand prin magazinele proprii cu amanuntul

28


5311 = % 2320,5“Casa in lei” 707 1950 “Venituri din vanzarea marfurilor” 4427 370,5 “TVA colectata”

• descarcarea gestiunii magazinului cu valoarea marfurilor

% = 371 3403,4 “Marfuri” 607 1500

“Cheltuieli privind marfurile” 378 450“Diferente de prêt la marfuri”

4428 543,4 “TVA neexigibila”

2. Societatea comerciala SC DOBROGEA cu activitate dubla achizitioneaza marfuri de la furnizori pe care le adduce in depozitul propriu de “en gros” la pretul de achizitie de 3000 lei,RON TVA 19 %.Din acestea 50 % se vand altor unitati cu amanuntul la un prêt de livrare de 1650 lei(include cota de de 10% de adaos comercial ),TVA19% iar restul de 50% se transfera la magazinul propriu unde pretul cu amanuntul este de 154,7 lei(prêt de inregistrare 1500+30% adaos comercial 1950+ 19% TVA = 2320,5)Societatea achizitioneaza marfuri de la furnizori si direct in magazinele cu amanuntul fara sa mai treaca prin depozitul cu ridicata,prêt de achizitie 1500 lei,TVA 19%.In magazine pretul de vanzare cu amanuntul este de 2320,5(2000 +3 0 % ) = 2600 +19 % = 3094)

• se receptioneaza marfuri de la furnizori in depozitul cu ridicata conform facturii

% = 401 3570 “Furnizori” 371/01 3000 “Marfuri in depozit” 4426 570 “TVA deductibila”

• se achita factura furnizorului 401 = 5121 3570 “Furnizori” “Conturi la banci in lei”

• Marfurile vandute catre o unitate cu amanuntul( 50% din marfurile achizitionate include si adaosul comercial 10%)

29


4111 = % 1963,5 “Clienti” 707 1650 “Venituri din vanzarea marfurilor” 4427 313,5 “TVA colectata”

• se incaseaza factura de la clienti

5121 = 4111 1963,5“Conturi la banci in lei” “ Clienti”

• se descarca gestiunea la prêt de inregistrare 607 = 371/01 1500“Cheltuieli privind marfurile” “Marfuri in depozite”

• marfurile sunt transferate in unitatile proprii cu amanuntul

371/02 = % 2320,5“Marfuri in unitatile cu amanuntul:” 371/01 1500 “Marfuri in deposit” 378 400 “Diferente de prêt la marfuri”

4428 370,5 “TVA neexigibila”

• se receptioneaza marfurile de la furnizori direct in magazinele cu amanuntul

% = 401 2380 “Furnizori” 371/02 2000 “Marfurile in unitatile cu amanuntul” 4426 380 “TVA deductibila”

• se inregistreaza adaosul comercial si TVA-ul neexigibil aferent marfurilor din magazine achizitionate direct de la furnizor

30


371/02 = % 1094“Marfurile in unitatile cu amanuntul” 378 600 “Diferente de prêt la marfuri” 4428 494 “TVA neexigibila

• se vand marfurile prin magazinele proprii la prêt cu amanuntul

5311 = % 3867,5

“Casa in lei” 707 3250 “Venituri din vanzarea marfurilor” 4427 617,5 “ TVA colectata”

• se descarca gestiunea magazinelor cu marfurile vandute la sfarsitul lunii % = 371/02 3867,5 “Marfuri in unitatile cu amanuntul” 607 2500“Cheltuieli privind marfurile” 378 750“Diferente de prêt la marfuri” 4428 617,5 “TVA neexigibila”

2.4. Operatiuni privind marfurile atunci cand societatea SC Dobrogea realizeaza intrari si iesiri de marfuri din alte operatiuni

•Societatea SC.DOBROGEA efectueaza intrari de marfuri aduse prin aport in natura la capital de catre asociati in valoare de 2500.lei ,inregistrarea este urmatoarea:

marfuri aduse ca aport in natura la capital 2500

371 = 456 2500 2500 “Marfuri” “Decontari cu asociatii

31


Privind capitalul”

• Un angajat al societatii SC Dobrogea achizitioneaza din avansul de trezorerie primit marfuri Evidenta se tine la prêt cu amanuntul: prêt de cumparare 3000 lei ,adaosul comercial 30%,TVA 19% 371 = % 2320,5 “Marfuri” 542 1500 “Avansuri de trezorerie” 378 450 “Diferente de prêt la marfuri” 4428 370,5 “TVA neexigibila”

•Societatea SC.DOBROGEA inregistreaza intrari de marfuri inapoiate din custodie de la terti in valoare de 200 lei RON marfuri returnate din prelucrari de la terti 200lei

371 = 357 200 200“Marfuri” “Marfuri aflate la terti”

•Societatea SC Dobrogea inregistreaza plusuri de marfuri la inventariere in valoare de 50 lei RON pe baza “Procesului de inventariere”,acestea se vor inregistra astfel: plusuri de marfuri constatate la inventariere 50 lei

371 = 607 50 50 “Marfuri” “Cheltuieli privind marfurile”

•Societatea primeste o donatie de marfuri in valoare de 1000 lei.RON Inregistrarea este urmatoarea: Marfuri primite gratuit

371 = 758 1000 1000“Marfuri” “Alte venituri din exploatare”

• SC.Dobrogea vinde fara prelucrare ,materii prime in valoare de 500 lei,materiale consumabile in valoare de 400 lei si obiecte de inventar in valoare de 200 lei.Inregistrarea contabila este urmatoarea:

371 = % 1100 “Marfuri” 301 500 “Materii prime”

302 400 “Materiale consumabile”

32


321 200 “Obiecte de inventar”

Societatea SC. DOBROGEA realizeaza iesiri de marfuri cum ar fi : lipsa de marfuri constatate la inventariere in valoare de 200 lei,marfuri trimise in custodie la terti in valoare de 600 lei,marfuri distruse in urma unor calamitati naturale in valoare de 100 lei si deasemenea donatii de marfuri facute unei fundatii in valoare de 500 lei

• lipsuri de marfuri constatate la inventariere 200 lei RON

607 = 371 200 200“Cheltuieli privind marfurile” Marfuri”

• marfuri trimise in custodie la terti 600 lei RON

357 = 371 600 600“Marfuri aflate la terti” “Marfuri”

• marfuri distruse in urma calamitatilor naturale 100 lei RON

671 = 371 100 100“Cheltuieli privind calamitatile “Marfuri”si alte evenimente extraordinare”

• donatii de marfuri unei fundatii 500 lei RON

6582 = 371 500 500“Donatii si subventii acordate “Marfuri”

Nota: atat la intrare cat si la iesire marfurile sunt incarcate,respectiv descarcate din gestiune cu adaosul comercial,iar daca evidenta se tine la prêt cu amanuntul se evidentiaza si TVA neexigibila( contul 4428)

2.5 Operatiuni cu marfuri privind activitatea la unitatea de alimentatie publica (cantina)

SC.Dobrogea are in profilul ei de activitate si cea de alimentatie publica ,respectiv o sectie de catering- cantina care deserveste angajatii societatii.Aceasta are in structura sa urmatoarele subunitati: un depozit central de materii prime (pentru laboratorul de cofetarie )si o unitate publica catre angajatii societatii.. Pentru evidenta marfurilor si a materiilor prime se utilizeaza urmatoarele conturi analitice:371/01” Marfuri in depozitul central”

33


371/02”Marfuri in cantina”378/02”Diferente de prêt la marfuri in cantina”(adaos comercial)4428/02”TVA neexigibila aferenta marfurilor in cantina”345/01”Produse finite pentru produsele de cofetarie345/02”Produse finite pentru produsele de cantina”

In cadrul depozitului central de marfuri si cantina”

• se ahizitioneaza marfuri de la furnizor conform facturii,prêt de achizitie 50.000.000.lei,TVA 19%

% = 401 5950 “Furnizori” 371/01 5000“Marfuri in depozitul central” 4426 950“TVA deductibila”

• marfurile din depozitul central se distribuie catre cantina,prêt de achizitie 1000 lei RON ,adaos comercial 30%(300 lei ) si TVA 19% =247 lei RON , prêt de vanzare de alimentatie publica1000 + 300 +247 = 1547 lei RON

371/02 = % 1547 “Marfuri in cantina” 371/01 1000 “Marfuri in depozitul Central” 378/02 300 “Diferente de prêt la Marfuri” 4428/02 247 “TVA neexigibila aferenta marfurilor din cantina”

•achizitionarea de marfuri si receptia lor direct la cantina fara sa treaca prin depozitul central,prêt de achizitie 2000 ,TVA 19%

% = 401 2380 “Furnizori” 371/02 2000“Marfuri in cantina” 4426 380“TVA deductibila”

34


•`adaosul comercial 30% (2000 x 30% = 600 ei) si TVA neexigibila 19%( 2000 + 600 =2600 x 19% = 494 lei, prêt cu amanuntul 2000 +600 + 494 = 3094 lei RON

371/02 = % 1094 “Marfuri in cantina” 378/02 600 “Diferente de prêt la marfuri in cantina” 4428/02 494 “TVA neexigibila aferenta marfurilor din cantina”

• se receptioneaza la cantina produsele de cofetarie de la laborator la cost de productie de 2500lei RON ,adaos comercial 30%( 750),TVA 19%(2500+ 750 =3250 x19%= 617,5 lei,prêt de vanzare de alimentatie publica 2500+750.+617,5 = 3867,5 lei.

371/02 = % 3117,5“Marfuri in cantina” 345/01 2500 “Produse finite pentru produsele de cofetarie 4428/02 617,5 “TVA neexigibila aferenta marfurilor din cantina”

•pentru obtinerea produselor de cofetarie s-a facut inregistrarea

345/01 = 711 2500 2500“Produse finite” “Variatia stocurilor”

• se vand marfuri prin cantina in numerar la prêt de alimentatie publica

5311 = % 1094 “Casa in lei” 707 600 “Venituri din vanzarea marfurilor” 4427 494 “TVA colectata”

•la sfarsitul lunii se descarca gestiunea cantinei cu valoarea marfurilor vandute

35


% = 371/02 3094 “Marfuri in cantina” 607 2000 “Cheltuieli privind marfurile” 378/02 600“Diferente de prêt la marfuri 4428 494 “ TVA neexigibila”

In cadrul depozitului de materii prime destinate laboratorului de cofetarie

•se achizitioneaa materii prime specifice laboratorului pe baza de factura ,prêt de achizitie 4800 lei RON ,TVA 19 %

% = 401 5712 “Furnizori” 301 4800 “Materii prime” 4426 912 “TVA deductibila”

• se dau in consum materiile prime in proportie de 50%

601 = 301 2400 2400“Cheltuieli privind marfurile’ ‘Materii prime”

•se efectueaza cheltuieli cu salariile

641 = 421 3000 3000“Cheltuieli cu salariile “Personal-salarii datorate” personalului”

• se inregistreza CAS-ul afferent salariilor neinregistrate

6451 = 4311 750 750“Cheltuieli privind contributia “Contributia unitatii la unitatii la asigurarile sociale” asigurarile sociale”

• se inregistreaza contributia la fondul de somaj

6542 = 4371 150 150“Cheltuieli privind contributia “Contributia unitatii la

36


unitatii pt. ajutorul de somaj” fondul de somaj”

• in cursul lunii se inregistreza produse de laborator la prêt prestabilit 2000

345/01 = 711 2000 2000“Produse finite pt.produse de “Variatia stocurilor”Cofetarie

• la sfarsitul lunii se stabileste costul efectiv de 19.00.000,se inregistreaza diferenta favorabila

348 = 711 “Diferente de prêt la produse “Variatia stocurilor”

• trecerea produselor de cofetarie la cantina pentru a fi vandute,prêt de livrare 2200 lei RON ,adaos comercial 30%,TVA 19%

371/02 = % 3403,4 “Marfuri in cantina 701 2200 “Venituri din vanzarea produselor finite 378/02 660 “Diferente la prêt la marfurile din cantina 4428/02 543,4 “TVA neexigibila aferenta marfurilor din cantina

• TVA aferenta produselor finite btrecute la marfuri(2200 x 19%)

4426 = 4427 418 418

“TVA deductibila” “TVA colectata”

•descarcarea gestiunii de produse finite

711 = % 1900 “Variatia stocurilor 345/01 2000 “Produse finite pt. produse de cofetarie” 348 “Diferente de prêt la produse”

100 100

100

37


• vanzara marfurilor din cantina in numerar

5311 = % 3403,4 “Casa in lei”

707 2860 “Venituri din vanzarea marfurilor” 4427 543,4 “TVA colectata”

•descarcarea gestiunii cantinei cu marfurile vandute

% = 371/02 3183,4 “Marfuri in cantina” 607 1980 “Cheltuieli privind marfurile 378/02 660 “Diferente de prêt la marfuri in cantina 4428 543,4 “TVA neexigibila”

Operatiuni cu marfuri privind activitatea de import-export a societatii SC Dobrogea SA

• Import de marfuri Societatea Dobrogea realizeaza un import de marfuri in valoare de 10.000.euro,cheltuieli de transport pe parcursul extern 500 euro.Furnizorul solicita deschiderea unui acreditiv in devize,de 12.000 de euro la cursul de 3,45 lei/euro.In vama se platesc taxe vamale 10%,comision vamal 0.5%,TVA 19%.la cursul de schimb 3,45 lei/euro.La achitarea furnizorului cursul euro creste la 3,5lei.Soldul acreditivului neconsumat se actualizeaza la cursul de 3,5 lei dupa care se anuleaza trecandu-se in contul curent in devize.

•Se deschide acreditivul in valoare de 12000 € (12000 x 3,45= 41,400)

38


512 = 512 41.400 41.400“Acreditive in devize “Conturi la banci in devize”

•furnizorul expediaza marfa pe baza facturii,valoarea in vama 10.500. € x 3,4.500 = 36.225 371 = 401 36.225 36.225 “Marfuri” “Furnizori”

• se inregisreaza taxele vamale in vama 10.500 € x 10% = 1050€ x 3,4.5 lei =3622,5 lei

635 = 446 36.225 36.225Cheltuieli cu alte taxe “Alte impozite,taxeImpozite si varsaminte si varsaminte assimilate”Assimilate”

•se inregistreaza comisionul vamal de 0,5% 10.000 € + 500 € = 10.500 € x 0,5= 52,5 € x 34.500 lei = 181,1.25 lei

635 = 446 181,125 181,125 “Cheltuieli cu alte taxe “Alte impozite,taxeImpozite si varsaminte “ si varsaminte assimilate”

• se calculeaza TVA –ul 19% la toate valorile( 10.000 € + 500 € +1050 € + 52,5 € =11.602.,5 €11.602,5 x 19 % = 13.807 € x 34500 lei = 47.634 lei 4426 = 446 47.634 47634 “TVA deductibila” “Alte impozite,taxe si varsaminte assimilate”

•se achita taxele vamale si TVA –ul ( 1050 €+ 52,5 € + 13.807 €) = 14.910 € x 3,45 lei =51.437,77 lei )

446 = 512 51437,77“Alte impozite,taxe si varsaminte assimilate” “Conturi la banci in devize”

•se achita furnizorul la cursul de 3,5 0 lei/€ ( 10500 € x 3,50 lei = 36.750) ,10.500 € x 3,45 lei = 36.225, diferenta nefavorabila de 0,5 lei/€ x 10.500 € = 525 lei

% = 521 36.750 “Acreditive in devize” 401 36.225 “Furnizori” 668 525“Alte cheltuieli financiare”

39


• soldul acreditivului neconsumat este influentat de cursul euro care este de 35000 lei ,cu o diferenta favorabila de 500 lei/€

12.000 € - 10.500 € = 1.500 € x0, 5 lei/€ = 75Lei

521 = 768 75 75“Acreditive in devize” “Alte venituri financiare”

• anularea acreditivului ramas nefolosit si trecerea lui in contul in devize( 1500 € x 3,5 lei = 5250 lei) 512 = 521 5250 5250“Conturi la banci in devize” “ Acreditive in devize”

• Export de marfuriSocietatea SC Dobrogea SA achizitioneaza marfuri in valoare de 10.000 si TVA 19 %,pe care ulterior le exporta in conditia de livrare CIF.Pretul extern al marfurilor este de 10.000 €,iar cursul de schimb la data exportului este de 3,45 lei/ €.La acelasi curs se achita prin virament bancar asigurarea pe parcursul extern al marfurilor care este de 40 € si transportul acestora pe parcursul extern care este de 60 €.Contravaloarea marfurilor vandute se incaseaza prin banca la cursul de 3,5 lei/ €..

•receptia marfurilor de la furnizorii interni % = 401 11.900 “Furnizori” 371 10.000 “Marfuri” 4426” 1900 “ TVA deductibila”

• achitarea in devize a asigurarii pe parcursul extern (40 € x 3,4 lei = 138 lei)

613 = 5124 138“Cheltuieli cu primele de asigurare” “Conturi la banci in devize”

• achitarea in devize a transportului pe parcurs extern ( 60 € x 3,45 lei = 207)

624 = 5124 207“Cheltuieli cu transportul “Conturi la banci in devize”de bunuri si de personal”

• livrarea la export a marfurilor in conditia CIF( cost,asigurare,navlu……port de destinatie numit)

411 = % 34.845 “Clienti” 707 34.500 “Venituri din vanzarea marfurilor” 708 345

40


“Venituri din activitati diverse”

• descarcarea gestiunii cu marfurile vandute

607 = 371 10.000 10.000 “Cheltuieli privind marfurile” “Marfuri”

• incasarea in devize a creantei externe la cursul de 3,5 lei

5124 = % 35.000“Conturi la banci in devize” 411 34.845 “Clienti” 765 155 “Venituri din diferente de curs valutar”

• recuperarea de la buget a TVA-ului

4424 = 4426 1900 1900 “TVA de recuperat” “TVA deductibila”

5121 = 4424 1900 1900 “Conturi la banci in lei” “TVA de recuperat”

41


CAPITOLUL III

UNELE PROPUNERI PRIVIND IMBUNATATIREA ORGANIZARII STOCURILOR DE MARFURI LA

SC.DOBROGEA GRUP SA.

3.1.PROPUNERI

In urma analizei cu privire la modul de organizare a contabilitatii de gestiune a marfurilor propun urmatoarele :

1. Introducerea unui sistem informatic de gestiune a stocurilor de marfuri cu ajutorul calculatorului in functie de mai multi parametrii,astfel incat la atingerea stocurilor de siguranta maxime,minime etc.sa existe posibilitatea de avertizare.

Acest sistem de avertizare sa existe si pentru marfuri similare,dar din loturi diferite,sa se respecte criteriile stabilite initial( ex. lotul de marfuri care expira primul va trebui sa fie lichidat primul)

2.Pastrarea evidentei contabile analitice pe depozite,puncte de desfaceresi in cadrul acestora pe categorii de marfuri precum si structurarea contabilitatii de gestiune pana la stabiliorea profitului pe feluri de marfuri.

3.Identificarea celei mai eficiente metode de organizare a contabilitatii de gestiune in functie de specificul si volumul activitatii,se propune conducerea evidentei stocurilor de en-gros dupa metoda cantotativ valorica(operandu-se stocurile cantitativ si valoric)

4.Achizitionarea de programe informatice care sa permita o actualizare permanenta a modificarilor legislative si instalarea calculatoarelor in retea care sa permita centralizarea datelor intr-o forma rapida.

5.Cresterea cifrei de afaceri si a profitului prin diversificarea ofertei de marfuri.Aceasta se realizeaza prin gestionarea stocurilor de marfuri la pretul de cost astfel incat functie de moment,perioada de timp ,preturile de vanzare sa fie adaptate rapid pietei..

42


3.2 CONCLUZII

Potrivit Legii Contabilitatii,contabilitatea analitica a valorilor materiale si implicit a marfurilor se organizaeza cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea metodei inventarului permanent sau a inventarului intermittent. Realizarea valorii marfurilor respective, transformarea acestora in bani este conditionata de pastarea calitatilor acestora,reducerea la mazimum a pierderilor in stadiul pastrarii sau circulatiei precum si prezentarea acestora in momentul vanzarii.

Evaluarea stocurilor,intrarilor si iesirilor de marfuri se face la prêt de vanzare, acesta incluzand pretul de achizitie si marja bruta,astfel ca societatea are datoria de a calcula si

inregistra diferenta intre pretul de vanzare si costul de achizitie adica marja bruta aferenta marfurilor intrate,iesite sau ramase in stoc. In vederea determinarii costului de achizitie al marfurilor vandute si al nivelurilor pe stocurile impuse de obiectivele de gestiune este necesara organizarea unei contabilitati analitice,in cazul folosirii inventarului permanent,contabilitatea analitica se poate tine dupa una din metodele: cantitativ-valorica sau global-valorica. Valoarea marfurilor si scopul final si cel mai important – transformarea lor in bani este conditionata de pastrarea calitatilor initiale pe toata durata valabilitatii, eliminarea pierderilor in timpul garantiei sau manipularii si cel mai important de prezentarea in momentul vanzarii. Stocurile de marfuri de ambalaje fac parte din sistemul general de indicatori prin care se apreciaza activitatea economica si financiara a societatii comerciale. Stocul de marfuri si ambalaje intra in combinatii complexe cu un numar mare de indicatori de evaluare a activitatii. Gestionarea stocurilor se realizeaza cu ajutorul mai multor metode care au ca principale caracteristici perioadele de aprovizionare, cantitatile de ambalaje aprovizionate si gruparea ambalajelor ce formeaza obiectul stocurilor in functie de ponderea pe care o detin in volumul de desfacere si in numarul total al produselor. La SC. DOBROGEA SA.,metodele de contabilitate a stocurilor permit crearea unui sistem prin care sa se evidentieze,pornind de la anumite reguli atat stocurile cat si operatiile care le influenteaza , respectiv fluxul circulatiei marfurilor. Sistemele create se pot determina prin: preturile utilizate in evaluarea stocurilor si miscarilor de marfuri,capacitatea de a identifica si reflecta in mod continuu nivelul stocurilor fie ca o afectare directa a nivelului stocurilor fie ca o cheltuiala determinata de procurarea unui bun. Adaptarea permanenta a activitatii societatii comerciale DOBROGEA dupa cerintele in continua schimbare se realizeaza si cu ajutorul analizei economice complexe,cantitative si calitative a cererii.Analiza dinamicii stocurilor se efectueaza cu ajutorul marimilor absolute relative si de structura si cu ajutorul indicatorilor care evidentiaza viteza de rotatie a stocurilor. Totalitatea unitatilor de desfacere cu amanuntul cuprinse in structura operativa formeaza reteaua comerciala ,in cadrul sistemului comercial,activitatea comerciala este organizata pentru desfacerea comertului cu ridicata sau /si cu amanuntul. Comertul cu ridicata realizeaza legatura economica intre productie si comertul cu amanuntul ,stocarea marfurilor este momentul principal in activitatea comertului cu

43


ridicata.Continutul activitatilor comertului cu amanuntul consta in aprovizionarea cu marfuri si organizarea vanzarii.Comertul cu amanuntul formeaza si el stocuri la fel ca si comertul cu ridicata. Alimentatia publica implica activitati de productie,comert si prestari de servicii,Aceasta determina o serie de particularitati in organizarea activitatii,imbinarea procesului de productie cu procesul de vanzare ceea ce determina cheltuieli mai mari in unitati si sunt acoperite de adaosul comercial . La dimensionarea circulatiei marfurilor in alimentatia publica se prevad in plus cantitatile de produse alimentare,materia prima care contribuie la fabricarea produselor finite.Stocurile de marfuri trebuie sa asigure desfasurarea continua atat a procesului de productie cat si a procesului de desfacere.Pentru desfacerea activitatii,societatea isi constituie stocuri in functie de conditiile de aprovizionare,de natura marfurilor,de specificul vanzarii,de politica adoptata in formarea stocurilor. In gestiunile depozitetelor de marfuri ,la sfarsitul fiecarei luni,se efectueaza un punctaj al stocurilor din fisele de magazine de catre gestionar si contabilul de gestiune. Un rol important in cadrul societatii il are compartimentul C.T.C.(control tehnic de calitate)care verifica odata cu receptionarea marfurilor din punct de vedere cantitativ si calitativ. Elibereaza buletine de analiza,certificate de analiza si de calitate a marfurilor,acte necesare pentru livrarea acestora.

44


BIBLIOGRAFIE

1. Stefan Florea -“Contabilitatea Financiara Practica” Editura Ex Ponto Constanta 2003

2. Gheorghe Dumitru -“Contabilitate Financiara” Editura Muntenia Si Leda Constanta 2002

3. Ioan Morosan -“Contabilitatea Practica”

4.. Iacob Petru Pantea -“ Managementul Contabilitatii Romanesti” Editura Intercredo Deva 2000

5. Victor Munteanu -“Contabilitatea Financiara A Intreprinderilor” Editura Silvi Bucuresti 2001

6. Valentina Capota Si Colectiv -“Contabilitate”

7. Bojian Octavian -“Contabilitate Generala” Editura Universitara Bucuresti 2001

8. Epuran M.,Cotlet D. –“Contabilitate Financiara” Vol Ii Editia A II-A revazuta si adaugata

9. Pop Atanasiu -“Contabilitatea Financiara Romaneasca Armonizata Cu Directivele Contabile Europene,Standarde Internationale De Contabilitate “ Ed. Intercredo 200210. Tabara Neculai -“Contabilitatea Nationala” Ed A Iii-A Editura Tipomoldova,2001

11. Bojian M. –“Contabilitatea Intreprinderii” Editura Eficient Bucuresti 199612. Capron M. –“Contabilitatea In Perspectiva” Editura Humanitas Bucuresti 199413. Epuran M. –“Contabilitatea Financiara In Noul System Contabil Vol. I-Ii Editura De Vest,Timisoara

14. Silion C. –“Probleme De Contabilitate” Editura Impex 1992

15. Feleaga N. –“Contabilitatea Financiara”Vol 1,2,3,4

45


Editura Economica,Bucuresti 1993

46

93993503-proiect-definitivsena

Documents