93192198 tehnologia de repararea a cutiei de viteze a strungului normal

7/18/2019 93192198 Tehnologia de Repararea a Cutiei de Viteze a Strungului Normal

1/26

TEHNOLOGIA DE REPARAREA A CUTIEI DE VITEZE ASTRUNGULUI NORMAL

SN-400


2/26

CAPITOLUL . IARGUMENT

Repararea si intretinerea intre reparaii a mainilor, uitlajelor si instalaiilor necesitacheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal

muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoacaiesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:micsoreaza opririle neproductive , maresc perioada dintre reparatii si reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar demuncitori calificati.

Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor siinstalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. arimea uzarii in unitatea de timp sicaracterul acesteia depind de proprietatile fizico!mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasarea suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori e"terni,ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.

ulte piese importante ale masinilor, utilajelor si instalatiilor au suprafete activeinsufficient protejate #ghidajele batiurilor, meselor etc.$, fiind supuse in acest fel unei uzariabrazive intense.%e stie ca ungerea micsoreaza considerabil uzarea suprafetelor in frecare,totusi, in unele cazuri, ungerea nu micsoreaza ci, dimpotriva, mareste uzarea suprafetelor.De e"emplu, la degrosarea pe strung a pieselor turnate in fonta, suprafetele de ghidarenelubrifiate ale masinii!unelte se uzeaza mai putin decat cele unse. &ceasta se e"plica prinfaptul ca pe suprafetele unse sunt retinute particulele metalice si abrasive #aschiimarunte,nisip etc.$,care distrug suprafetele ce se freaca. 'entru protejarea impotriva uzariiintense, ghidajele batiurilor trebuie aparate impotriva murdariei, prin curatirea minutioasa de particule solide.

&deseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa!ziseioboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se distrugde obicei ca urmare a strivirii.&cest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cucaneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , saurectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.

In cazul rularii fara alunecare se observa e"folierea particulelor de metal datoritaoboselii straturilor superficiale( in cazul unei duritati insuficiente a materialului si a unor presiuni mari, are loc in acelasi timp si strivirea.Dintre piesele care sunt distruse in urmaoboselii straturilor superficiale ale metalului fac parte cuplajele cu gheare, rulmenti, etc.Incazul rostogolirii , caracteristica angrenajelor,


3/26

metalul se distruge datorita uzarii si oboselii stratului superficial, iar in unelecazuri din cauza strivirii.

)rganele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uzatit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau arepararii defectuoase.&semenea defecte sunt:!alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de e"ploatare a pieselor(!alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor(!utilizarii unei metode nerationale de imbinare a pieselor(!datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare(!alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pesuprafete defrecare(!rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a

masinii,utilajului sau instalatiei.'revenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de stareasistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei deserviciu a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor,controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor,mecanismelor etc.Durata de serviciu a piselor este determinata de marimea uzarii limita, careserveste drept criteriu pentru deplasarea pieselor.

In cazul masinilor!unelte, precizia de functionare depinde de precizia

pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor. Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii,inrautateste brusc caracteristicile de e"ploatare ale masinilor!unelte.


4/26

CAPITOLUL . IITEHNOLOGIA DE REPARARE A CUTIEI DE VITEZE A STRUNGULUI

NORMAL SN 400

2.1 Strungul n r!"l SN-400

%trungurile normale sunt denumite i strunguri universale, ca urmare a faptului c* , peastfel de maini !unelte, pe l+ng* operaiile de realizare a suprafeelor de revoluie#cilindrice, conice$ i plane se pot realiza i suprafee elicoidale # filete$.

Dimensiunile caracteristice ale strungurilor normale #parametrii strungurilor normale$sunt :

diametrul ma"im de rotire peste batiu,diametrul ma"im de rotire peste c*rucior,distana ma"im* -ntre v+rfuri.

n funcie de aceste dimensiuni caracteristice, strungurile normale se pot clasifica -n maimulte grupe :

strunguri mici !cu diametrul ma"im de rotire peste batiu mai mic de /01mmstrunguri mijlocii! ce permit prelucrarea unor piese cu diametre -ntre /01!

211mmstrunguri grele!pentru piese de diametre mai mari de 211mm

n figur* este prezentat* forma constructiv* i principalele p*ri componente ale unuistrung normal

Strung normal


5/26

'e batiul 3 , prev*zut cu ghidaje longitudinale, se deplaseaz* c*ruciorul / pe care se afl*sania transversal* 4 i sania portcuit 0. 'e batiul strungului se afl* montat* p*pua fi"* 5, -ncare se g*sesc mecanismele cutiei de viteze i arborele principal al strungului, la cap*tulc*reia se afl* platoul 6, pe care se prinde semifabricatul de prelucrat. %ub cutia de viteze seafl* cutia de avansuri i filete a strungului care acioneaz* a"ul avansurilor 2 i urubulconduc*tor 7 .

'*pua mobil* 8, care se poate deplasa pe ghidajele batiului , manual la strungurile micii mijlocii i mecanic la strungurile grele , servete pentru sprijinirea semifabricatelor lungisau pentru operaia de burghiere , burghiul fiind montat -n pinola 31.

icarea principal* I o e"ecut* semifabricatul , iar mic*rile de avans longitudinal II itransversal III le e"ecut* scula # cuitul de strung$ montat* -n portcuitul saniei portscul*.

icarea I9 este o micare de poziionare a saniei portcuit, iar micarea 9 este o micare deavans manual a saniei portcuit.

ipulstrungului

Caracteristici principale

uratia a"ului principal, rot;min

&vansullongitudinal,

mm;rot

&vansul transversal,mm;rot

3 / 5 6 0%

>=801 mm 51( 52( 64( 1,3/( 1,36( 1,34( 1,17/( 1,313( 1,335(>=3111 mm 02( 84( 74( 1,32( 1,/1( 1,//( 1,3/4( 1,301( 1,381(>=3011 mm 3/1( 301( 320( 1,/6( 1,/2( 1,5/( 1,326( 1,/15( 1,//4(>=/111 mm /51( 510( 521( 1,54( 1,61( 1,66( 1,/05( 1,511( 1,561('=8,0 ?@ 621( 411( 840( 1,62( 1,04( 1,45( 1,542( 1,614( 1,60/(

700(3/11(3011 1,8/( 1,21( 1,22( 1,014( 1,411( 1,421(1,74( 3,3/( 3,/2( 1,874( 1,23/( 1,716(3,66( 3,41( 3,84( 3,13/( 3,/11( 3,54(/,/6( /,22( 5,0/ 3,4/6( /,1/6( /,8/

%trungul normal se e"ecuta in trei variante constructive, ce se deosebesc intre ele numai prindistanta dintre varfurile strungului, si anume 801, 3 111, 3 011mm. 'atul strungului sustinecelelalte subansambluri.

Ahidajele patului strungului de forma prismatina si plana folosesc la ghidarea sanieicaruciorului si a papusii mobile.

'atul srungului se e"ecuta din fonta cenusie si se rifidizeaza printr!o serie de nervuriin forma de B.


6/26

'apusa fi"a#cutia de viteze$este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru prinderea si actionarea semifabricatelor( ea consta intr!o carcasa din fonta, in interiorulcareia este montat un sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de lamotorul electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.

ransmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face prinintermediul a patru curele trapezoidale.

Cel mai important element al papusii fi"e il constitue arborele principal. l se e"ecuta

tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de bare. >ae"tremitatea din dreapta, arborele principal este prevazut la e"terior fie cu filet, fie cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor #universal, platon etc.$.

Constructia si precizia de e"ecutie, de reparare si de montare ale arborelui principal sighidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice si acalitatii suprafetelor prelucrate.

'apusa mobila se compune din corpul propriu!zis, pinola si roata de mana. 'inola sedeplaseaza a"ial, in vederea prinderii semifabricatului sau a realizarii avansului sculelor prinse in alezajul conic al pinolei, prin intermediul unui surub si al unei piulite, precum si alrotii de mana. 'inola poate fi fi"ata in pozitia dorita cu ajutorul parghiei.

'apusa mobila se poate deplasa manual de!a lungul ghidajelor strungului, fi"andu!sein pozitia dorita cu ajutorul unei bride si al suruburilor de fi"are. Corpul papusii mobile

poate fi deplasat fata de placa suport in directie transversala, pentru strunjireaconica#inclinatie ma"ima 30 $a pieselor lungi.Cutia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru aschiere si

filetare.Cutiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent pentru gamafiletelor si a

avansurilor frecvent utilizate. 'entru restul cazurilor se utilizeaza rotile de schimb.Cutia rotilor de schimb serveste pentru transmiterea miscarii de la cutia de viteze la

cutia de avansuri. Cutia cu lira rotilor de schimb contine un inversor si una, doua sau trei perechi de roti dintate de schimb, cu ajutorul carora se poate obtine aproape intreaga gama afiletelor standardizate #metrice, @hitEorth, modul si diametral 'intch$.

Caruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de a!i asiguramiscarile de avans necesare. &cesta este format din cutia caruciorului, sania longitudinala,sania transversala, placa rotitoare, sania portcutit cu roata de mana si portcutitul.

Fara avansurilor sau bara de tractiune si surubul conductor servesc la transmitereamiscarii de la cutia de avansuri si filete la carucior. Fara avansurilor se utilizeaza in cazulstrunjirii, iar surubul conductor in cazul filetarii.


7/26

otorul electric de actionare a strungului este un motor trifazat cu turatia nereglabila.>egatura dintre motorul electric si cutia de viteze se face prin intermediul unei flanse.

Instalatia de racire!ungere este formata din motorul electric, avand pe acelasi arboremontata o pompa, un rezervor, un filtru, conductele prin care se aduce lichidul la racire inzona de aschiere si un robinet.

2.2 Cut#" $% t%'% " (trungulu# n r!"l SN 400

Cutia de viteze este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru prinderea siactionarea semifabricatelor( ea consta intr!o carcasa din fonta, in interiorul careia este montatun sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul electric deacionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.

S)*%!" )#n%!"t#)+ " )ut#%# $% t%'%.ransmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face prin

intermediul a patru curele trapezoidale.Cel mai important element al cutiei de viteze il constitue arborele principal. l se

e"ecuta tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de bare.>a e"tremitatea din dreapta, arborele principal este prevazut la e"terior fie cu filet, fie cu o

portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor #universal, platon etc.$.

apr


8/26

Constructia si precizia de e"ecutie, de reparare si de montare ale arborelui principal sighidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice si acalitatii suprafetelor prelucrate.

2., %*n l g## g%n%r"l% " l#)"t%

Btilajele, oricat de bine ar fi e"ecutate, intretinute si e"ploatate, in timpul functionariisufera un process continuu de uzura.

"ploatarea rationala si deservirea corecta #curatirea si ungerea minutioasa$ autilajului nu opresc procesul de uzura, ci doar il incetinesc.

'e masura cresterii uzurii, scade precizia si calitatea suprafetelor prelucrate, iar consumul de energie creste. De aceea, o deosebita impotanta o prezinta cunoasterea limitelor de serviciu a pieselor #a limitelor de uzura$. 'rin limita de uzura se intelege limita abateriidimensionale a unei piese de masina sau limita ma"ima a fost redusa intr!o masurainadmisibila.

Daca in prima perioada de functionare defectiunile sunt mici, iar remedierea lor consta obisnuit din simple reglari, continuindu!se insa e"ploatarea, uzurile pieselor cresc, iar defectiunile lor se e"tend si asupra ansamblurilor, astfel incat remedierea acestora necesitaun volum mare de munca.

Repararea utilajelor poate fi organizata dupa mai multe sisteme, si anume: !reparatiie"ecutate in functie de necesitati( !reparatii planificate(!reparatii e"ecutate dupa constatare #revizie$(!reparatii prevenite planificate(

Repararea utilajului dupa necesitati se face neplanificat, si anume la aparitiadefectiunilor.

%istemul de reparatii planificate prevede intrarea obligatorie a masinilor in reparatiela intervale de timp bine precizate, indiferent de starea masinii.

Reparatiile dupa revizie se fac atunci cand se constata aceste defectiuni, in urmareviziei planificate. %istemul de reparatii preventive planificate este cel mai des folosit,datorita urmatoarelor avantaje:!preintampina defectiunile, pastrand permanent utilajul in stare normala de functionare(!mareste durata de functionare intre reparatii.In functie de comple"itatea si importanta lor reparatiile pot fi:!curente!mijlocii!capitale

R% "r"t##l% )ur%nt%sunt relative de mica importanta si se efectueaza atunci cand s!a produs defectarea uneia sau a mai multor piese ale masinii, fara scoaterea din serviciu aacesteia.


9/26

Reparaiile curente urm*resc inlaturarea defectelor sau inlocuirea pieselor a c*roruzura nu mai asigura gradul de precizie cerut. In cadrul reparaiilor curente se e"ecutaurmatoarele operatii: !curatarea, stergerea si ungerea masinii(!spalarea pieselor provenite de la mecanismele demontate si inlaturarea defectelor desuprafata(!schimbarea pieselor uzate(!spalarea, verificarea si repararea dispozitivelor de ungere si de racire(!schimbarea uleiului si a lichidului de racire( !verificarea si reparareautilajului electric( !vopsirea partiala a masinii.

R% "r" ##l% !#/l )##asigura pastrarea capacitatii normale de lucru a masinii panacand subansamblurile principale si batiul masinii ajung la limitele de uzura admise, candmasina urmeaza a fi pusa reparatiilor capitale. Reparatiile mijlocii cuprinde, in esenta,aleleasi operatii ca si la operatiile curente, insa e"tinse asupra unui numar mai mare de piesesi subansambluri de masini .

In mod obisnuit, reparatiile curente si mijlocii se repeta de ma multe ori in intervaluldintre doua reparatii capitale, putand sa vizeze pentru reconditionare, de fiecare data, unulsau ma multe subansambluri. In aceasta perioada #ciclu de reparatii$, unele subansambluri pot suporta una sau mai multe reparatii, iar altele nici una, acesta depinzand de gradul deuzura la care au ajuns si care este conditionat de solicitarile la care acestea sunt supuse ine"ploatare.

Ciclul de reparatie e"istent: R? =3 Rc3=4 Rc/=/ Rt =7

Rk

Tk-

Rk

R? !reparatii capitale(Rc/ !reparatie curenta(Rc/ !reparatie curenta(Rt !revizie tehnica( ? !durata unuiciclu de reparatii capitale(c! intervalul dintre doua reparatii curente succesive.


10/26

In cadrul reparatiilor mijlocii, in afara operatiilor aplicate la reparatiile curente, see"ecuta si operatii de mai mare comple"itate, cum ar fi: !repararea si inlocuirea rulmentilorsi lagarelor uzate( !repararea si inlocuirea aparatului de pornire si a pompei de racire(!reglarea sau repararea sistemelor de comanda hidraulica si electrica( !razuirea penelormesei, a suportilor, a carucioarelor etc.( !reglarea completa a masinii si inlaturarea jocurilor(

!reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate, pentru a asigura precizia prescrisa lamasina(!verificarea si repararea pieselor uzate la motorului electric.

Reparatiile mici si mijlocii pentru instalatiile fi"e se efectueaza pe loc, dupa caremasina se verifica la functionarea in sarcina si se preda cu proces!verbal sefului de atelier.

R% "r" ##l% )" # "l%se efectueaza asupra masinilor, care , in timpul functionarii, ausuferit un proces continuu si avansat de uzura. Reparatia se face prin scoaterea din serviciu autilajului pentru o perioada mai mare de timp.

In cursul reparatie capitale se e"ecuta toate lucrarile prevazute la reparatiile curente simijlocii si, in plus, urmatoarele operatii: !demontarea completa a masinii si repararea batiului( !refacerea suprefetelor ghidajelor prin razuire( !reconditionarea sau inlocuireatuturor pieselor uzate( !verificarea preciziei de functionare a masinii la regim normal(!refacerea si inlocuirea partilor deteriorate ale aparatelor electrice si ale mecanismelor deactionare electrica si hidraulica .

Reparatiile capitale se e"ecuta in atelierul mesanicului!sef sau in ateliere productive,de catre specialistii din atelierul mecanicului!sef.

In cursul reparatiilor capitale se pot inlocui peste 01G din piesele componente aleunei masini, care au suferit un proces continuu de uzuraIndiferent de felul si gradul reparatiei inainte de inceperea lucrului se impune studierea cartitehnice a masinii sau a instalatiei si determinarea ordinii de demontare, nedemontandu!senimic in plus in afara pieselor sau ansamblelor necesare.

In cazul in care seful echipei sau muncitorii care urmeaza sa faca reparatiile nucunosc masina sau instalatia pe care trebuie sa o repare, trebuie cerute consultatii tehnicemaistrului sau a unui specialist. 'e baza studierii e"perientei e"istente in intreprinderile dindiverse tari, s!au putut stabili anumite reguli universal valabile pentru reparatii, a caror prezentare sintetica este urmatoarea: !sa nu se intrebuinteze niciodata forta de munca ine"ces pentru demontarea pieselor( !rulmentii cu bile, cu role sau cu ace trebuie manipulati cugrija, netrebuind fortati la demontare, iar la inelele rulmentilor trebuie verificate daca nu suntdeteriorate sau uzate suprafetele active(!nu se vor rupe la demotare jentile sau bordurile garniturilor de etansare(


11/26

!nu trebuie fortate piesele masinilor care au fost sranse inegal in suruburi sau buloane(!rulmentii nu se vor incalzi e"cesiv in vederea montarii(!toate piesele demontate trebuie manipulate cu grija, pentru a nu le produce lovituri saufisuri(!sa se asigure o curatire foarte buna, ca o operatie esentiala in procesul de reparatii( !sa nu selase niciodata o masina demontata fara sa fie acoperita cu o cuvertura de protectie din prelata panzata sau material plastic(

!sa nu se intrebuinteze aerul comprimat pentru curatirea pieselor asamblate,deoarece prin aceasta se fi"eaza impuritatile si se uzeaza piesele(!in cazuri deosebite, cand este necesar sa se loveasca piesele cu ciocanul pentrudemontare, se vor folosi numai ciocane din material plastic, cunoscand ca ciocaneledin alama sau plumb lasa urme pe piese(!pentru ungerea pieselor sa se intrebuinteze numai ulei curat(!sa nu se foloseasca deseuri de bumbac pentru stergerea pieselor sau a mainilor, deoareceacestea lasa scame care pot deveni depozite de material abraziv care sa uzeze piesele,folosindu!se hartia sau tifonul care nu permit destramarea fibrelor( !dupa indoirea la cald,conductele trebuie curatate in interior de zgura care ar putea perturba instalatia hidraulica infunctionare(!inainte de a se desena o piesa, aceasta trebuie stearsa si curatata de rugina, ulei si murdarie,deoarece acestea pot denatura cotele de reparatii(!piesele demontate trebuie asezate in ordinea montajului si daca este posibil, sa sefaca schema de montaj(!reparatia trebuie sa fie de calitate inalta(!dupa reparatie trebuie sa se asigure echilibrarea masinilor(! sa se respecte tolerantele si ajustajele prevazute, o suma de erori mici putand duce larebuturi sau la functionarea defectuoasa a masinilor( !ghidajele masinilor!unelte trebuie protejate impotriva prafului abraziv( !suprafetele de ghidare trebuie polozate la cotele optime pentru asigurarea ungerii si, deci, a functionarii cu uzuri minime pe durata normala deserviciu a masinilor( !materialele pentru confectionarea pieselor trebuie intrebuintate dupaanaliza de laborator care confirma calitatea lor(!sa se repare, modernizeze si, eventual, completeze dispozitivele de curatire si de protectieale masinilor(! sa se profite de momentul reparatiei pentru intelegerea conceptiei masinii , desenarea pieselor cu anduranta mica si aflarea cauzelor defectarii utilajelor(!dupa e"aminarea tuturor pieselor componente ale masinii sau instalatiei trebuie facute propuneri pentru modernizarea acelor piese care se uzeaza rapid( !pe parcusul repararii uneimasini sau instalatii trebuie discutat cu reparatorii pentru a afla parerea lor despree"ploatarea masinii despre starea si anduranta unor piese si, eventual, despre operatiile carevor fi necesare pentru reparatiile ulterioare.


12/26

Inainte de a considera reparatia terminata trebuie sa se verifice daca masina este binereparata si daca functioneaza normal, sa se controleze precizia masinii, inclusiv piesa de proba, urmarindu!se daca realizarea piesei dintr!un lot este corespunzatoare calitativ si seincadreaza ca timp de prelucrare in randamentul stabilit.

Reparatia trebuie intotdeauna incheiata cu inregistrarea lucrarii sau reparatiei in carteade evidenta tehnica a masinii, in care se vor specifica atat piesele care au fost inlocuite cat sicauzele care au condus la defectarea lor.

Cu r#n(ul r )%(ulu# $% r% "r"t##

"ecutarea reparatiilor de calitate superioara, cu productivitate mare si cost redus, seobtine prin aplicarea pe scara cat mai larga a proceselor tehnologice moderne in lucrarile dereparatie.

In acesta directie, tipizarea lucrarilor de reparatie are un rol deosebit. %ee"perimenteaza mai multe procese tehnologice la repararea pieselor si a subansamblurilor,dupa care se alege ca proces tehnologic tip acela care a dat cele mai bune rezultate. &cest proces tehnologic se aplica ulterior la repararea tuturor pieselor asemanatoare. ipizarealucrarilor de reparatii are si avantajul ca se pot folosi disozitive de control, de reparatie,au"iliare si diverse, ceea ce contribuie la reducerea duratei reparatiilor.

'rocesul tehnologic este diferit pentru fiecare fel de reparatie #curenta, capitala$ si seintocmeste un raport cu volumul lucrarilor de e"ecutat,procesul aplicat si conditiile dee"ecutie.

'rocesul tehnologic aplicat la utilaje si instalatii poate fi de doua feluri: !procestehnologic de reparatie individual( !proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.

In functie de numarul masinilor, utilajelor sau instalatiilor se alege procesultehnologic cel mai potrivit.

In intreprinderile unde numarul masinilor, utilajelor si instalatiilor de acelasi fel esterestrins, se prefera procesul tehnologic de reparatie individual. 'entru reparatiile capitale,cind e"ista un numar suficient de mare de utilaje de acelasi fel, devinde eficienta reparatia pesubansambluri.

'rocesul tehnologic de reparatie a unui utilaj sau instalatie cuprinde urmatoarele

operatii:!primirea utilajului sau instalatiei in reparatie si spalarea sa la e"terior(!demontarea in piese componente( !spalarea pieselor(!constatarea defectelor si sortarea pieselor(!intocmirea documentatiei de reparatie(!repararea pieselor si a echipamentului electric(!montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor(


13/26

!asamblarea utilajului sau instalatiei(!rodajul, controlul si receptia utilajului sau instalatiei(!vopsirea(!predarea utilajului sau instalatiei la beneficiar.

'regatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie'rimirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al

atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano!energetice. In prealabil,trebuie sa se e"ecute curatirea si spalarea e"terioara a masinii. Controlul tehnic al atelieruluide reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie se urmareste daca masinaeste completa si care sunt defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. &ceste constatariservesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor.

Demontarea utilajelor si instalatiilor

Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul procesului tehnologic de reparatie. &ceasta operatie trebuie sa fie precedata de: !studiereaamanuntita a constructiei si functionarii masinii respective( !stabilirea succesiunii operatiilorla demontare in functie de modul de fi"are al pieselor.

Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare pieselenu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. 'entru stifturi, bucse, arbori etc. sestabileste mai intii directia de demontare.

&rborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor ladepozitare. Fatiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. lese transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca suntconditii.

Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pestelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu sedeterioreze.

'entru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneazacu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat unnumar care arata ordinea demontarii.

&samblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecaruiorgan de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.

Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentiacuvenita. %e vor folosi numai chei in perfecta stare #nedecalibrate$, de preferinta tubulare.Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se


14/26

aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului sifiletului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta data nu reusestedemontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Bneori,din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. 'rezoanele sedemonteaza cu doua piulite si cheie fi"a sau cu dispozitive speciale. %tifturile se scot cuajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaurafiletata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de alacestora.

'entru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi #cupru,aluminiu, bronz etc.$.

Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecatesunt rupte, pentru e"tragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 1,0 mm maimic decit diametrul gaurii cuiului.

Demontarea penelor din canalul lor se e"ecuta cu o bara de otel avind forma uneidalti. 'enele prevazute cu gauri de e"tragere se scot cu ajutorul suruburilor. 'enele cu calcaise e"trag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub!piulita.

Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor.

Demontarea lagarelor si bucselor se e"ecuta in functie de tipul acestora. &stfel,demontarea lagarelor din doua bucati se e"ecuta cu scule obisnuite. >agarele si bucselemontate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.

Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele sauchiar rulmentul. >ipsa dispozitivelor de e"tras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci lacheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. %coaterearulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. >aacesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza inmod uniform intre labirint si partile fi"e. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutoruluiunor dispozitive si e"tractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se e"ecutafara a se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu!l deteriora.

"tragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se e"ecuta numai prin transmiterea presiunii pe inelui e"terior. Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 71!311 . Incalzirea se face prin turnarea uleiuluifierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu asbest.

Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului sie"tractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea

rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana latemperaturi de 311!/11 . Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi siarborele.


15/26

Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand fiecareconducta sau aparat. &colo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei electrice,daca aceasta nu se afla in cartea masini.

Curatirea si spalarea pieselor

Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti saudiferite solutii, ca de e"emplu: soda calcinata 5!0G dizolvata in apa, avand temperatura de41!21 , in care se mai adauga 5!31 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .

'rocesul de spalare are patru faze: !indepartarea noroiului sau a altor impuritati cuajutorul razuitoarelor si al maturilor( !spalarea pieselor in solutie incalzita( !spalarea in apacalda( !uscare cu aer cald.

%palarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. %palarea mecanizata se facecu ajutorul unei masini.) particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineralfierbinte. %palarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr!un vas curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 510 in procent de 4!2G din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar

pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spalain doua faze. >a ultima faza se foloseste benzina curata. %palarea in ulei fierbinte se faceintr!o baie incalzita electric pana la temperatura de 21 . Daca dupa spalare se constata carulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emerH #smirghel nr.111$uzata sau cu o pasta formata din o"id de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de paslasau postav curat. %uprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentulse spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cuulei 510. Bngerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.

%ortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare

%ortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca naturadefectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile

necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul e"ploatarii. Intimpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului,cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. ) atentie deosebita trebuieacordata verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. &cestea secontroleaza la feroflu", ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.


16/26

'rin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.Incategoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica autilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datoritafaptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Bltima categoriecuprinde piesele care, ajungind la limita ma"ima a uzurii, este imposibila sau neeconomicarepararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele noi.

'entru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita care

sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. %tabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se reparasau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat vafi indicat prin linii groase.

Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se e"ecuta ulterior desene, deoarece nuse recomanda reconditionarea pieselor sau e"ecutarea lor din nou sa se faca numai dupamodel. )data cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.

oaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare,numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul reparatiei.

Constatarea defectelor

In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de desenelede e"ecutie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza defectariisurvenite.

Cauzele defectarii pieselor pot fi:!de e"ploatare(!de fabricatie(!de constructie #proiectare$.

Defectele de e"ploatare sunt cele mai frecvente.Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de

productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata dedimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de e"ecutie, precum sila e"ecutie sau montaj.

Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Dacadimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur.

'iesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmandca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite


17/26

pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasicauze.

>a operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.%uruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau lovire.&ceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. iletul nu trebuie sa fie rupt maimult de 3,0 spire saustrivit pe o jumatate de spira la 31 spire. Aaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fieastupate sau deformate. usurile arborilor si ale a"elor trebuie sa aiba o forma cilindrica faraurme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.>a rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. %eadmit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Bzura dintilor nu trebuie safie mai mare de 1,/ din modulul rotii.

%uprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarelesuprafetelor rectilinii. %uprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopseaaceasta acopera G din suprafata conului.

>a lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupiturisau urme de coroziune. >agarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de gripare,iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire,cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de carecaptuseala nu adera are un zgomot infundat. ) metoda precisa pentru verificarea aderariicompozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunete.

2.4 P"rt#)ul"r#t"t# t%*n l g#)%

Repararea cutiei de viteze. Cele mai numeroase si importante lucrari de reparatii seefectueaza la cutia de viteza a strungului.

3$ U'"r%" #%(%l r ) ! n%nt% "l% )ut#%# $% t%'%.Diferitele piese ce intra incomponenta cutiei de vitze se uzeaza in mod diferential, in functie de gradul de solicitaree"istent in timpul functionarii strungului. 'rincipalele piese care se uzeaza sunt urmatoarele:

!&"ul ambreajului si piesele montate pe el, si anume: !'iulita de la capatul a"ului pre"inta o uzura ma"ima dupa apro"imativ 35 011 ore de functionare a strungului. Cauza

care provoaca aceasta uzura este presiunea a"iala e"ercitata de a"ul ambreajului, care setransmite direct piulitei, astfel ca filetul piulitei se uzeaza mai repede decat a"ul #piulita fiinde"ecutata dintr!un material mai moale ca cel al a"ului$.

!Canelurile de la flansa rotii de curea. In timpul functionarii, canelurile fiind solicitateim mod deosebit, se produce o uzura a flancurilor, care poate capata valori de la 1,2!3 mm, pe canelura.

Datorita acestei uzuri, flansa poate fi scoasa din functiune, ceea ce impiedica reparareasau inlocuirea ei.


18/26

!Rulmentii din saiba. Constructiv, rulmentii sunt asezati in interior, astfel ca numaidoua curele actioneaza direct, celalalte doua actionand in consola. Din aceasta cauza apare o bataie frontala in rulmeti, care impreuna cu ungerea nerospunzatoare a acestora face duratade functionare a rulmentiilor sa nu depaseasca /1 111 ore.

!>amelele ambreajului. Din cauza reglarii defectuoase, precum si din cauza solicitarilor insemnate, la turatii mari, uneori se intampla ca fetele frontale ale lamelelor sa se arda, si carezultat grosimea acestora sa se reduca de la / mm la 3,/3,6 mm in aprozimativ 2 111!7 111ore.

!rotile dintate cu bucsele respective. Bzuri accentuate inregistreaza, in general, lanivelul dintilor rotilor dintate, precum si la cel al bucselor respective. Cauzele sunt:e"ecutianecospunzatoare a dintilor, ceea ce face ca angrenarea sa fie incorecta, si repetatele schimaride viteza in timpul mersului, fara decuplarea ambreajului.

!Clichetul de schimabre a sensului. Bzura cea mai accentuata se produce la varfulclichetului, provocata de presiunea e"ercitata la pornirea si oprirea masinii!ulente. impulma"im de utilizare este de 2 011!7 111 ore.

! urca se uzeaza lateral pe zonele de contact cu mansonul. Din cauza frecarii, grosimeafurcii se micsoreaza de la /1 mm la 34!38 mm, ceea ce face ca la fiecare reparatie mijlociesau capitala aceasta sa se repare, prin incarcare cu sudura.

!&"ul canelat. Bzuri frecvente se semnalizeaza la rotile dintate, care din cauza

cuplarilor repetate, fara debreiarea ambreajului, capetele rotunjite ale dintilor sefragmenteaza #dintii fiind cementati$. In cazul unei e"ploatari rationale durabilitatea acestorase mentine de la o reparatie capitala la alta.

!'inionul dublu. Dantura pinionului nu se uzeaza, deoarece angrenarea estediscontinua, iar solicitarile sunt mici #pinionul se cupleaza numai in mersul inapoi$.

Bzura pronuntata se produce insa la nivelul bucsei, care dupa apro"imativ 2 111!7 111ore de functionare trebuie schimabata.

!&"ul canelat. Arupul de roti, din cauza cuplarilor repetate, se uzeaza frontal,necesitand ajustarea dintilor sau, uneori, chiar schimbarea rotii. Rotile dintate, fiind agrenatecontinuu, nu prezinta uzura accentuata, ele putand functiona apro"imativ 01111 ore.

!&"ul principal si piesele montate pe el, si anume:

!Rotile dintate nu prezinta o uzura accentuata a danturii. %e uzeaza insa mult mai rapidghearele de cuplare, care se rotunjesc, cuplarea devenind astfel defectuoasa.!&"ul propriu!zis prezinta uzura in zona de contact cu bucsele rotilor dintate, ceea ce face cala fiecare reparatie capitala sa se rectifice arborele in zonele respective. 'e locurile decontact cu bucsele, uzura ajunge la 1,2!3,0 mm. &"ul principal poate prezenta uzuriimportante in doua zone, si anume: !in zona locurilor de alunecare a rotilor dintate(

!la alezajul conic de centrare al a"ului principal, prin modificarea formei geomatrice aacestuia.


19/26

In zona locurilor de alunecare a rotilor dintate, a"ul principal se uzeaza intre 1,2 si 3,0mm pe diamentru, ceea ce face ca arborele principal sa aiba o functionare defectoasa.

/ R% "r"r%" )ut#%# $% t%'%.'rincipalele lucrari de reparatii sunt urmatoarele:!Repararea a"ului principal. liminarea jocurilor din portiunile de alunecare a rotilor,

in timpul reparatiilor mijlocii sau capitale, se realizeaza prin rectificarea a"ului pe portiunilemijlocii sau capitale, se realizeaza prin rectificarea a"ului pe portiunile respective sau prin

confectionarea unor bucse noi, avand ca diametru interior, diametrul e"terior al a"uluirezultat dupa rectificare.&lezajul conic al a"ului principal se repara prin rectificare direct pe strung, dupa ce

a"ul principal a fost fi"at definitiv in cutia de viteze.'artile uzate ale a"ului pot fi reconditionate prin cromare. )peratia de cromare se

bazeaza pe proprietatile cromului de a se depune din solutiile sarurilor lui, sub actiuneacurentului electric continuu, pe piesele introduse in electrolit.

>a cromare, catodul este chiar piesa pe care se depune cromul, iar anodul esteconstituit dintr!o placa de crom. Cromarea se aplica, in special, la capetele a"ului unde semonteaza rulmentii cu role conice. &ceasta operatie reduce foarte mult pretul de cost alreparatiei, deoarece confectionarea din nou a a"ului ar costa mult mai mult.

Arosimea stratului de crom depus este de 1,30!1,/1 mm, astfel incat, dupa inlaturareaadaosului de prelucrare prin rectificare, sa ramana un strat de crom cu grosimea de 1,15!1,31

mm. Reconditionarea prin metalizare a a"ului principal al strungului se face prin depunereaunui strat de metal antifrictiune, prin pulverizare. In acest caz, cuzinetul din fata, din bronz,se inlocuieste cu un cuzinet din otel.

!Repararea arborilor si a bucselor. 'artile cilindrice uzate ale arborilor se repara prin:

!strunjire sau rectificare, daca este posibila modificarea alezajului bucsei saumontarea unei bucse noi(

!restabilirea dimensiunilor arborelui prin cromare sau incarcare prin sudare electrica,metalizare etc.

&rborilor reparati li se verifica bataia radiala cu ajutorul comparatoarelor cu cadran, prin asezarea lor pe prisme sau intre varfuri. &baterea admisibila la bataia radiala este de1,10 mm la o lungime de 011mm.

>a arborii canelati se admite o uzura la latimea canelurilor de ma"imum 1,3 mm ozura mai mare de 1,3 mm provoaca socuri la cuplarea brusca, cauzata de jocurile dintre piese.

Imbinarile dintre arbori si piese montate pe el sunt tolerate in sistem arbore clasa 4 de precizie.


20/26

!Repararea rotilor dintate se face la aparitia urmatoarelor defecte: uzura, ruperea sausfaramarea dintilor. Daca uzura dintilor este mare, repararea lor nu mai este posibila, decirotile trebuie sa fie inlocuite.

Daca uzura in grosime a dintilor nu depaseste limitele admise #pentru roti de micaimportanta cel mult 1,/ mm pentru module 3!5mm$,adica, daca profilul dintelui se pastreaza,atunci roata dintata respectiva poate asigura o e"ploatare normala a strungului si deci poatefi lasata in functiune.

%e admite o uzura a varfurilor dintilor rotilor dintate in limitele de 3/!30G dinlungimea dintelui.

Ruperea si sfaramarea dintilor sunt provocate de corpurile straine intrate intamplator intre dinti sau de schimbarea neatenta a angrenarii.

) roata dintata care are un dinte rupt sau partial sfaramat nu poate fi lasata infunctiune.

Daca este necesara schimbarea unei roti dintate din cauza uzurii sau a ruperii unuidinte, atunci este mai rational sa se schimbe ambele roti dintate in agrenarea #pereche deroti$, din urmatoarele motive:

!inlocuirea perechii de roti dintate asigura o mai buna angrenare, deoarece, de obicei,rotile dintate ale aceleiasi transmisii se confectioneaza cu aceleasi scule si pe aceeasi masina!unealta(

!este foarte greu sa se e"ecute o singura roata dintata de schimb, tinand seama degradul de uzura al rotii dintate cu care angreneaza.

Rotile dintate noi, montate in timpul reparatiei, se vor e"ecuta cu respectarea tuturor conditiilor tehnice impuse la proiectarea masinii!unelte.

Rotile dintate solidare cu simicuplele cu gheare se inlocuiesc la fiecare reparatiecapitala din cauza uzarii suprafetelor de contact ale ghearelor. Daca semicupla este piesaseparata presata de roata, se preseaza ghearele semicuplelor se reconditioneaza prinincarcare cu sudura si prelucrare mecanica ulterioara.

!Reglarea jocului la lagare si rulmenti. Rulmentul din fata al a"ului principal seregleaza cu ajutotul piulitei. %labindu!se stiftul de blocare al piulitei, prin rotirea piulitei serealizeaza deplasarea a"iala a inelului conic interior al rulmentului. Dupa reglare se strangestiftul de blocare al piulitei. 'rin rotirea piulitei la dreapta, se obtine strangerea rulmentului,iar prin rotirea la stanga, se slabeste rulmentul.

Rulmentul din spate al a"ului principal se regleaza in acelasi fel ca si cel din fata, cuajutorul piulitei.!Reglarea jocului la a"ele prevazute cu rulmenti cu role conice. 'entru aceasta este

necesar sa muncitorul care regleaza jocul la rulmenti sa cunoasca bine constructia strunguluisi locurile unde se afla montati rulmentii respectivi, deoarece reglarea se face cu mentinereasubansamblului in stare asamblata.

Reglarea se face numai pentru eliminarea jocului longitudinal al a"ului, nicidecum pentru eliminarea jocului radial al rulmentului, deoarece atunci cand rulmentul are joc radialinsemana ca este uzat, deci trebuie schimbat.


21/26

%e ia ca e"emplu a"ul prevazut cu doi rulmenti cu role conice la cele douae"tremitati. Reglarea se face prin slabirea piulitei, care fi"eaza surubul, si prin rotireasurubului la drapta, pana cand a"ul prezinta o functiomare normala, dupa care se fi"eaza dinnou surubul cu piulita.

'rin functionarea normala a a"ului se intelege ca a"ul nu are joc longitudinal, nu are bataie radiala si se rostogoleste usor pe rulmenti. &ceasta incercare se face usor, cu mana, decatre muncitorul care efectueaza reglarea.

2. C"l#t"t%" (# &%r# #)"r%" )"l#t"t##. C n$#t## $% )"l#t"t%

Durabilitatea organelor de masini este influentata de rigurozitate suprafetelor decontact , care , in timpul functionarii, au o deplasare relativa una fata de cealalta .

Comportarea in functionare a organelor de masini depinde de rezistenta acestora ,care poate fi : !rezistenta la uzura a suprafetelor in contact ( !rezistenta suprafetelor lacoroziune ( !rezistenta la oboseala a pieselor in miscare ( !anduranta ajustajului realizat lafabricatie intre piesele in miscare .

'rin masuratorile facute asupra unor bucse si a"e sectionate dupa ce au fost imbinate, s!a observat ca la acestea contactul nu este pe toata suprafata ci numai pe varfulasperitatilor. Deci, suprafata efectiva de contact este mai mica decat suprafata numinala ,fapt de care trebuie tinut cont la calculul presiunilor specifice si a rezistentelor la uzura a

suprafetelor .In cazul cand posesorii de utilaje nu au in dotare mijloace pentru realizareasuperfinisarii pieselor , care vor lucra prin contat in miscare , este necesar sa!si organizezerodajul subansamblelor montate dupa reparare in vederea ruducerii asperitatilor din prelucrari si, deci , marirea rezistentei organelor de masini la uzura.

In timpul rodarii , se efectueaza reglarea lagarelor , a mecanismelor de comutare, amecanismelor pentru opririle automate , a sistemului de ungere. %e verifica , de asemeneafunctionarea transmisiilor cu roti dintate , a cutiilor de viteze si avansuri in ceea ce privestetemperatura pe care o dezvolta in lagare si zgomotul pe care il dezvolta in timpul rodajului.

Rodajul subansamblurilor este practicat in majoritatea intreprinderilor detinatoare si reparatoare de masini!ulete. etoda rodarii subansamblurilor este eficientafata de metoda rodarii masinii in ansamblul general, deoarece : !in cazul cand in timpulrodajului se observa defectiuni se demonteaza si se repara numai in zona defectului( celelalte

subansambluri ale masinii fiind pe bancuri diferite, pot continua rodajul(!productivitatea muncii la rodaj este mai mare(!calitatea rodajului este superioara.


22/26

Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj trebuie sa fiemai numeroasa.

Rodajul cutiei de viteze se face cu ajutorul unui sistem de franare actionathidraulic.

omentul de franare este asigurat prin presarea placilor de te"tolit pe a" de catre pistoane.

'istoanele primesc fluidul de forta prin ventilul cu trei cai, iar presiunea se

controleaza prin manometru.ste recomandat ca in timpul rodajului efortul sa creasca in trepte de la zero la ovaloare ma"ima.

9ibratiile a"ului principal si ale intregii cutii de viteze se masoara ci stretoscopul(temperatura din lagare se constata cu termocuplul traductor.

%e cupleaza treptele de turatii care se obtin prin angrenaje reparate sau inlocuite.Dupa o functiune a cutiei de viteze in regim de rodaj, timp de 4!2 ore, in cazul ca vibratiile sitemperaturile masurate sunt in limitele admisibile, rodajul se declara terminat.

2.3 C n)lu'##

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neantrerupta asuprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora. Din aceasta

cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si stareasuprafetelor. >a o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de e"ploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini!unelte, fapt care determinareparatia.

"ploatarea corecta a masinilor, utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabildurata de serviciu.

)btinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilireamarimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor, utilajelor si instalatiilor. &ceastase refera in primul rind la piesele principale ca: batiuri, mese, arbori principali, etc., de caredepind precizia si calitatea e"ecutiei.

rebuie avut in vedere ca piesele nu se uzeaza in toate locurile unde au fost prelucrate, ci numai unele dintre ele, iar reformarea pieselor si predarea lor la fier vechi in foarte multe cazuri este neeconomica si nerentabila, deoarecevaloarea reziduala a pieselor este deosebit de mica. Reconditionarea pieselor uzata duce larealizarea de economii insemnate de mijloace materiale, mareste cantitatea de piese deschimb, imbunatateste conditiile de folosire a metalului si reduce mult consumul de energie.

) eficienta economica deosebita se poate obtine prin organizarea de centrespecializate de reconditionare a pieselor, unde se pot aplica tehnologii si utilaje de


23/26

mare productivitate. Calculele si e"perienta pe linia reconditionarii au demonstrat ca pretul pieselor reconditionate reprezinta 51!01G din costul pieselor noi.

Criterilor durabilitatii consta in compararea resursei unei piese noi cu resursa pieseireconditionate. &cest criteriu are in vedere si aspectul tehnologic de alegere a celei maieficiente motode sau a celui mai eficient procedeu tehnologic de reconditionare.

2. N r!% $% t%*n#)" " (%)ur#t"t## !un)##

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate comple"a datorita carui fapt sinormele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .%e vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere aincendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorulmasinilor!unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele normespecifice reparatiilor:!la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistrusau sef de echipa(!uneltele si dispozitivele de ridicat #vinciuri, macarale, poduri rulante etc.$utilizate de echipade reparatii trebuie sa fie in buna stare(!inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful deechipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoarecu inscriptia: J


24/26

!la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici sivor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii(!nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii(!cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedicaevaporarea electrolitului(!in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumareaalimentelor precum si fumatului(!in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa e"iste o trusa de prim ajutor care sacontina antidoturile specifice otravurilor si arsurilor .


25/26

CAPITOLUL . III5I5LIOGRA6IE.

3.oraru( argineanu( )ghinat

!Btilajul si tehnologia meseriei!Constructii de masini, ,manual calasa a Ml!a licee industriale cu profil mecanic(FBCBR % I, DI BR& DID&C IC& %I ' D&A)AIC& !3772

/.I.Aheorghe( .9oicu( 'araschiv! ehnologia asamblarii si montajului!manual pentru licee industriale clasele MI!MII sau anii I9!9, scoli de maistri si despecializare postliceeala

FBCBR % I, DI BR& DID&C IC& %I ' D&A)AIC&!3788 5.


26/26

8.I. oraru( C.&culai( .)larica( .)ghina(

.Falaceanu ! ehnologia elaborari si prelucrarisemifabricatelor !manual clasa a MII!a pentru licee tehnologice cu profil tehnic ,specializareamecanica FBCBR % I, DI BR& %IA & ! /11/

2.9.Drobota(

93192198 tehnologia de repararea a cutiei de viteze a strungului normal

Documents