93006749-introduce-re-in-psihologia-sociala-simona-marica.pdf

8/14/2019 93006749-Introduce-Re-in-Psihologia-Sociala-SIMONA-MARICA.pdf

1/112

SIMONA MARICAINTRODUCERE N PSIHOLOGIA SOCIAL Editura FundaieiRomnia de Mine, 2008Editur acreditat deMinisterul Educaiei, Cercetrii si Tineretului

prin Consiliul Naional al Cercetrii Stiinificedin nvmntul Superior

Descrierea CIP a Bibliotecii Naioale a Ro!"ieiMARICA# SIMONAItroducere $ %si&olo'ia social / Simona Marica. Bucuresti:Editura FundaieiRomnia de Mine, 2008SB! "#8$"#%$&'%$&&'$(%&'.')eproducerea inte*ra+ sau ra*mentar, prin orice ormsi prin orice mi-+oace tenice, este strict interissi se pedepseste conorm +e*ii.

Rspunderea pentru coninutul si originalitatea textuluirevine exclusiv autorului/autorilor.)edactor: osmin 1M)!ES34enoredactor: 5aureniu oma 4361SE

7eor*iana 7)91operta: orne+ia )16!Bun de tipar: 0&.0;.2008< o+i tipar: &0,2(Format: &'/'& 8'Editura FundaieiRomnia de MineBu+e=ardu+ 4imisoara, nr.(8, Bucuresti, Sector '4e+./Fa>: ;;; 20 "&< ???.spiruaret.roe$mai+: [email protected]

UNI(ERSITATEASPIRU HARETSIMONA MARICA

INTRODUCEREN PSIHOLOGIA SOCIALE643) F3!6AEROMN! "E MNEBucuresti, 2008(CUPRINSCuvnt# $nainte .. &&. Obiectul %si&olo'iei sociale .. &%.&. e este psio+o*ia socia+C &%.2. sio+o*ie socia+ sau psiosocio+o*ieC &(.%. Docaia ap+icati= a psio+o*iei socia+e . &()eumat ..

oncepte$ceie ... eme ... &8%i&lio'rafie &8. Scurt istoric al %si&olo'iei sociale .. &".&. nceputuri+e domeniu+ui &".2. erioada c+asic 2&.%. erioada modern si contemporan .. 2;.;. sio+o*ia socia+ n )omnia .. 2;)eumat .. 2'

%i&lio'rafie 2'


2/112

. Persoaa $ %si&olo'ia social ... 2#.&. onceptu+ de persoan 2#.2. Statutu+ si ro+u+ persoanei 28.2.&. Statutu+ 28.2.2. )o+u+ 2".2.%. ersona+itatea de Ga si persona+itatea de statut +a)a+p 5inton ... %&.2.;. )e+aia dintre statut, ro+ si comportamentu+ persoanei %2.2.(. on+icte+e de ro+ . %;.2.'. Moda+iti de reo+=are a con+icte+or . %(.%. !i=e+u+ de aspiraie si raportu+ +ui cu statutu+ si ro+u+ persoanei %()eumat .. %'oncepte$ceie ... %#4eme ... %#

%i&lio'rafie %8'D. Costrucia social a %ersoalitii .. %")eumat .. ;;oncepte$ceie ... ;(4eme .. ;(

%i&lio'rafie ;(D. Perce%ia social si teoria atribuirii ... ;'D.&. reciri termino+o*ice . ;'D.2. E+emente+e percepiei socia+e ... ;'D.%. 4eoria atriGuirii . ;8D.%.&. nd au +oc atriGuiri+eC . ;"D.%.2. Mode+e a+e atriGuirii .. (0D.%.%. Erori+e de atriGuire . (%)eumat .. (;oncepte$ceie ... (;4eme ... (;

%i&lio'rafie ((D. Atitudiile sociale si sc&i!barea lor ('

D.&. titudini+e socia+e de+imitare conceptua+ si deinire .. ('D.2. 4eoria disonanei co*niti=e . (8D.2.&. +ustrri e>perimenta+e a+e teoriei +ui Festin*er ... '0D.2.2. )e=iuirea teoriei disonanei co*niti=e '2D.%. 4eoria eci+iGru+ui HF. IeiderJ '%D.;. omunicarea persuasi= si scimGarea atitudini+or ';D.;.&. aracteristici+e sursei ... '(D.;.2. aracteristici+e mesa-u+ui . ''D.;.%. aracteristici+e receptoru+ui . '8D.(. )eistena +a scimGare ... '")eumat .. '"oncepte$ceie ... #04eme ... #0

%i&lio'rafie #0D. Relaii iter%ersoale ... #2D.&. reciri termino+o*ice .. #2D.2. SociaGi+itatea Ga a re+aii+or interpersona+e . #2D.%. 4enica sociometric . #%D.%.&. 4estu+ sociometric ... #;D.%.2. ndicii sociometrici . #(D.%. Factori cu inciden asupra re+aii+or simpatetice .. #'D.;. 4eorii pri=ind atracia interpersona+ . #'D.;.&. )ecompensa #'


3/112

#D.;.2. 4eoria eci+iGru+ui .. ##D.;.%. 4eorii a+e simi+itudinii ##D.;.;. 4eorii a+e contrastu+ui . ##D.(. 4ipuri de re+aii interpersona+e Hc+asiicarea re+aii+or interpersona+eJ... #8D.'. 6eiciene a+e socia+irii .. #"D.'.&. n>ietatea socia+ ... #"D.'.2. Sin*urtatea 80)eumat .. 80oncepte$ceie ... 8&4eme ... 8&

%i&lio'rafie 82D. Co!%orta!etul %rosocial . 8%D.&. reciri conceptua+e 8%D.2. omportamentu+ prosocia+ mode+e e>p+icati=e . 8%D..2.&. Socio+o*ia 8%D.2.2. Socia+iarea si uncionarea norme+or socia+e .. 8;D.2.%. 4eoria n=rii socia+e . 8;D.2.;. KMode+u+ scimGu+ui socia+L sau Kparadi*ma costuriGeneiciiL..8(D.2.(. Empatia si a+truismu+ 8'D.%. Factori care in+uenea comportamentu+ prosocia+ 8#D.%.&. )o+u+ actori+or emoiona+i .. 8#D.%.2. Mode+e de ro+ ... 8#D.%.%. Mediu+ iic si demo*raic ... 8#D.;. Eectu+ de martor .. 8#D.(. -utorarea ce+ui+a+t ca proces deciiona+ stadia+ .. 88D.'. 6ierite+e orme de a+truism . 8"D.'.&. +truismu+ participati= . 8"D.'.2. +truismu+ -udiciar ... "0D.'.%. +truismu+ normati= . "0

)eumat . "&oncepte$ceie ... "&4eme ... "2

%i&lio'rafie "2. A'resi)itatea ... "%.&. reciri termino+o*ice ... "%.2. riterii de c+asiicare ... "%.%. aue+e a*resi=itii ";.%.&. *resi=itatea ca trstur nnscut ";.%.2. 4eoria n=rii socia+e "(8.%.%. 4eoria rustrare$a*resi=itate "(.;. Factorii care in+uenea a*resi=itatea ... "'

.;.&. +asiicarea surse+or "'.;.2. Mass$media si =io+ena ... "#.;.%. re=enirea si reducerea =io+enei "8)eumat .. "8oncepte$ceie ... ""4eme ... ""

%i&lio'rafie &00. Psi&olo'ia social a 'ru%urilor !ici .. &0&.&. Etimo+o*ie si deiniii ... &0&.2. ompararea *rupu+ui mic cu diada interpersona+ si mecanismu+


4/112

trecerii de +a diad +a micro*rup &0%.%. +asiicarea *rupuri+or socia+e .. &0%.;. roprieti+e *rupuri+or mici . &0;.;.&. Mrimea *rupu+ui . &0;.;.2. 6istriGuia spaia+ &0(.;.%. oeiunea *rupu+ui .. &0'.;.;. Eiciena *rupu+ui . &0#.(. 6inamica *rupuri+or . &08)eumat . &0"oncepte$ceie ... &0"4eme ... &&0

%i&lio'rafie &&0. I*luea social . &&&.&. reciri termino+o*ice ... &&&.2. E>perimente c+asice n studiu+ conormismu+ui .. &&2.%. e+e dou tipuri de in+uen ... &&%.;. 1Gediena &&(.(. Manipu+area si tenici+e de manipu+are .. &&'.(.&. 4enica picioru+ui n us . &.(.2. 4enica min*ii+or aruncate +a -oas n+ime .. &.(.%. 4enica us n a .. &&")eumat .. &20oncepte$ceie ... &2&4eme ... &2&

%i&lio'rafie &22. Acti)itatea $ 'ru% &2%.&. onceptu+ de aci+itare socia+ ... &2%.2. 5enea socia+ Heectu+ )in*e+mannJ .. &2;".%. Factorii producti=itii de *rup .. &2;.;. omunicare si +uarea deciii+or n *rup . &2(.;.&. onceptu+ de comunicare .. &2(.;.2. 6eciii+e de *rup &2#

)eumat .. &2"oncepte$ceie ... &2"4eme ... &%0

%i&lio'rafie &%&. Coducerea 'ru%urilor ... &%&.&. reciri termino+o*ice . &%&.2. Mode+e a+e conducerii .. &%&.2.&. Gordarea conducerii centrat pe trsturi de persona+itate... &%2.2.2. Gordarea conducerii centrat pe comportament &%2.2.%. 4eoria conducerii carismatice .. &%;.2.;. Gordarea conte>tua+ a conducerii . &%()eumat .. &%#

oncepte$ceie ... &%84eme ... &%8%i&lio'rafie &%8D. Gru%urile !ari si *eo!eele de !as . &%"D.&. articu+ariti a+e *rupuri+or mari . &%"D.2. oncepia +ui 7. 5e Bon asupra psio+o*iei mase+or ... &;0D.%. Fenomene+e de mas &;&D.%.&. N=onuri+e .. &;&D.%.2. Moda &;;D.%.%. Situaii+e socia+e critice anica . &;'


5/112

)eumat .. &;'oncepte$ceie ... &;'4eme ... &;#

%i&lio'rafie &;#D. Re%re+etrile sociale .. &;8D.&. reciri termino+o*ice .. &;8D.2. E+emente caracteristice a+e repreentri+or socia+e &(0D.%. 4ipu+ de cunoastere propus de repreentri+e socia+e &(&D.;. rocese undamenta+e a+e repreentrii socia+e . &(2D.;.&. 1Giectiicarea &(2D.;.2. ncorarea .. &(%D.(. Structura tripartit a repreentrii socia+e .. &(%D.'. 1r*aniarea si structura intern a )S &(;&0D.'.&. Sistemu+ centra+ Hnuc+eu+ centra+J. . &(;D.'.2. Sistemu+ perieric .. &('D.#. 4ransormarea repreentri+or socia+e ... &(#D.8. ondiii+e apariiei repreentri+or socia+e &(8D.". Funcii+e repreentri+or socia+e &(")eumat . &'0oncepte$ceie .. &'04eme .. &'&

%i&lio'rafie &'&%i&lio'rafie 'eneral . &'%&&CU(,NT-NAINTEn anul , suntei $nc la $nceputul drumului cunoasteriistiinifice( !i studiat pn acum Socio+o*ia*enera+ si sio+o*ia *enera+, dou materii fundamentale,centrate, una pe structura si funcionarea societii,cealaltpe pro&lematica individului( Este acum unmoment de sinte), cci psi*olo'ia social vine s

descifreze comportamentul individului n context social.!m structurat cursul, dupsc*ema celui care mi#afost profesor, dl( +antelimon olu, pe patru nivele deanali) a fenomenelor si proceselor psi*osociale-persoanarelaiile interpersonale grupurile mici grupurilemari sifenomenele de mas. Tre&uie $neles totusi cdesi aceastsc*em de anali) mi s#a prut cea mailo'ic, ea rmne o a&stracie cu caracter didacticpentru c real aceste nivele coexist- persoana funcionea)de la $nceput ca partener $n relaii interpersonale,$n acelasi timp ca mem&ru al unor 'rupuri mici, incluse,la rndul lor $n 'rupurile mari( .enomenele si procesele

de la aceste nivele se $ntreptrund si intercondiionea)(!m conceput cursul $ntr#un lim&a accesi&il si am$ncercat s nu $ncarc explicaia cu extrem de multeamnunte, astfel $nct sc*ema de anali)propussfietot timpul vi)i&il, iar textul s nu cree)e pro&leme, ci spoatfi usor asimilat( Maoritatea capitolelor coninilustrri experimentale, pentru c, dincolo de faptul cexperimentul este metoda princeps a psi!ologiei, sic*iar nasterea psi*olo'iei sociale se lea' de folosirea


6/112

experimentului, consider c acestea facilitea) $nele'erea,v auts o&servai cum se manifest efectiv, $n&2viaa de )i cu )i fenomenele studiate( !stfel, ele nu vorrmne la stadiul de a&stracie stiinific(.iind o introducere $n psi*olo'ia social, cursul de

fa aduce $n faa voastrprincipalele teme pe care acestdomeniu le studia) actual, fr a avea $nspretenia dea le trata $n profun)ime( Cartea acesta este menitsincite, sprovoace la studiu si cercetare individual, svfacs vpunei niste $ntre&ri si s cutai, $ncontinuare, rspunsuri( Nu cred $n existena al'oritmilor$n psi*olo'ie si consider drept cel mai important lucru cucare as dori s rmnei un anume fel de a privi si a vexplica realitatea(!utoarea&%. OBIECTUL PSIHOLOGIEI SOCIALE

.&. "e este psi!ologia social#a si psio+o*ia n *enere, psio+o*ia socia+ are un +un* trecutsuG aspectu+ proG+ematicii, ns doar un seco+ de airmare ca discip+instiiniic. sa cum arat S. e+cea H200'J, n tradiia american,e>perimentu+ desparte stiina de eseistic, de simp+e+e specu+aii pemar*inea apte+or supuse oGser=aiei. u e>perimentu+ ncepe istoriastiinei despre interaciunea comportamenta+, deGutu+ iind marcat deanu+ &8"#, an n care psio+o*u+ american !orman 4rip+ett pune ne=iden, pe ca+ea e>perimentu+ui, enomenu+ opusfrnrii socialefacilitarea social.Foarte mu+i autori, deinind$o, au considerat$o discip+in de*rani ntre socio+o*ie si psio+o*ie, dar aceast =iiune o srceste

oarte mu+t. sio+o*ia socia+ constituie un domeniu iterdisci%liarde studiu, a+at nu numai +a con+uena psio+o*iei cu socio+o*ia, ci si custiine+e po+itice si dreptu+, stiine+e economice si tenice, Gio+o*ice siumane. entru a e>p+icita aceast idee s ne *ndim c ne nastem ntr$oami+ie aparinnd unei anumite co+ecti=iti or*aniat socia+, *u=ernatde re*u+i+e acestei comuniti, a+at pe o anumit poiie ntr$oierarie< aceast co+ecti=itate, se a+, +a rndu$i, pe o anumit treapt dede=o+tare, aparine unui anumit timp istoric si unui anume spaiu*eo*raic si cu+tura+. mediat dup nastere, potenia+iti+e psio+o*icea+e indi=idu+ui se de=o+t si s+euiesc, ntr$un anume e+, suG in+uenasocia+u+ui care oer norme si mode+e de comportament, moda+iti deaciune si moduri de *ndire. utem airma deci c nu e>ist nimic n

psiic care s nu ie condiionat ori determinat socia+. ceasta este nsdoar o parte a e>p+icaiei, centrat asupra statutu+ui interdiscip+inar a+psio+o*iei socia+e si =ind n+turarea ca inadec=at a sinta*meiKdiscip+in de *raniL.!u am rspuns nc ntreGrii pri=ind oGiectu+ speciic a+ psio+o*ieisocia+e, a ace+ui ceva care o distin*e de a+te discip+ine socio$umane.&;S ana+im situaia: socio+o*ia studia societatea suG aspectu+structurii si uncionrii sa+e. sio+o*ia studia indi=idu+. 6omeniu+


7/112

nostru nu este nici indi=idu+, ca entitate separat, dar nici *rupuri+e sauor*aniaii+e, ca structuri socia+e autonome. e anume studia psio+o*iasocia+C !4E)A3!E uman, ie c urmrim e+emente+e destaGi+itate si scimGare a+e acestui proces, ie c suntem preocupai deapariia unor noi orme si mode+e a+e interaciunii. nd spuneminteraciune, nu spunem adiie. )eu+tate+e sau eecte+e despre care

discutam anterior depsesc ceea ce a ost n premise. ceste eecte senumesc %rocese sau *eo!ee %si&osociale.at, conorm +ui drian !ecu+au H200;J, cte=a dintre ntreGri+epe care ar treGui s ni +e punem: cum in+uenea comportamentu+ meuaciunea ce+or+a+iC cum modiic acti=itatea mea preena a+tuiaC cereu+t din preena +ao+a+t a oameni+orC ce eecte au asupra unuiindi=id comportamente+e trecute a+e a+toraC. u a+te cu=inte, psio+o*iasocia+ tratea dependena si interdependena conduite+or umane.6einiia dat de F+oOd I. ++port H&"2;J rmne de reerin:KPsi&olo'ia social are ca obiect de studiu relaiile reale saui!a'iare $tre %ersoae# $tr-u cote.t social dat# de atur sa*ecte+e %ersoaa i!%licat$ aceast situaie dat.L Mai triu

H&"(;J, rate+e su, 7ordon ++port, =a considera c K%si&olo'ia sociale.a!iea+ si e.%lic !odul cu! '"direa# seti!etele si coduiteleidi)i+ilor sut i*lueate de %re+ea actual# i!a'iat saui!%licit a altora/06ar psio+o*ia socia+ poate i deinit nu numai dup oGiectu+ eide studiu, ci si n uncie de modu+ de aGordare a enomene+or.ste+, dup cum arat Ser*e Mosco=ici n K+si*olo'ia socialsau masina de fa&ricat )ei0, psio+o*ia socia+ se distin*e mai puinprin teritoriu, ct printr$un punct de =edere speciic. Spre deoseGire depsio+o*i sau socio+o*i care o+osesc o *ri+ de +ectur Ginar Hpe de oparte indi=idu+, or*anismu+, pe de a+t parte KoGiectu+LJ, psio+o*iasocia+ propune o *ri+ de +ectur ternar a apte+or si re+aii+or: u

subiect# u alter# u obiect/ Modiicri+e inter=enite n comportamentu++ui doar pentru c B este n prea-m Hco$preenJ sau pentru c interacionea cu B HinteraciuneJ, comparati= cu situaia de so+itudine,ne arat ce impact are asupra noastr Knt+nireaL cu ce++a+t. Simp+a copreenne ace s im conormisti< cnd este =orGa despre in+uen,eectu+ este si mai pre*nant, mer*nd pn +a oGedien.&(!u putem trece n acest conte>t peste spuse+e +ui S. Freud:Kopoiia dintre psio+o*ia indi=idua+ si psio+o*ia socia+... si pierdemu+t din acuitate dac este e>aminat n prounime... e++a+t inter=inecu re*u+aritate n ca+itate de mode+, spri-in si ad=ersar, iar, prin acestapt, psio+o*ia indi=idua+ este de asemenea...o psio+o*ie socia+L

H7o+u, .,Note de curs, &""2J..2.Psi!ologie social sau psi!osociologie#6esi n )omnia s$a impus termenu+ depsi*olo'ie social, pre+uatdin +imGa en*+e, =ei nt+ni, totusi, ormu+areapsi*osociolo'ie, att ntitu+atura unor acu+ti de +a noi din ar, ct si a unor +ucrri de reerinn domeniu. ceasta deoarece denominaiapsi*osociolo'ie este rance,ori primii sa=ani romni ai domeniu+ui s$au ormat n Frana.e de a+t parte, prerea proesoru+ui S. e+cea este aceea c nuse -ustiic pe dep+in denumirea de psio+o*ie socia+, domeniu+ de


8/112

studiu +a care ne reerim neiind un apendice a+ psio+o*iei *enera+e, odiscip+in de *rani sau de otar.ondensarea termino+o*icpsi*osociolo'ie su*erea c a=emde$a ace cu un cmp de cunoastere unic, ciar dac n cadru+ +ui pot iidentiicai doi po+i de interese: ne+e*erea procese+or psiice a+epersoanei n contact cu socia+u+ si ne+e*erea uncionrii societii.

siosocio+o*ia Kump+e *o+u+L dintre suGiect si oGiect, studia sistematicinteraciunea uman si a-un*e +a enunuri teoretice proprii n urma=eriicrii ipotee+or prin cercetri empirice, ie e+e e>perimenta+e saude teren.Suntem de acord cu prerea domnu+ui proesor e+cea, dar, datiind c, +a ora actua+, ma-oritatea manua+e+or si cursuri+or tiprite +anoi urmea scema de e>punere a cursuri+or de KSocia+ sOco+o*OL,deci de +imG en*+e, preerm s ne intitu+m aste+ discip+ina..%. $ocaia aplicativ a psi!ologiei socialeentru mu+i dintre cercettorii domeniu+ui, psio+o*ia socia+ aresi o =ocaie aciona+. 6emersu+ cercettoru+ui acestui domeniu nu estedoar cunoasterea, ci si aciunea, or*aniarea proiecte+or de scimGare a

unor situaii inadec=ate, inter=enia asupra cmpu+ui socia+. Suntdesprite mode+e+e descripti=e si/sau e>p+icati=e prin adoptarea uneiperspecti=e intrate de mu+t n patrimoniu+ stiine+or socia+e: cercetare aciune H!ecu+au, ., 200;J.&'nceputuri+e ap+icrii cunostine+or de psio+o*ie socia+ au a=ut n=edere or*aniarea =ieii +ao+a+t a oameni+or si optimiarea procese+orsocia+e. rin studii+e de psio+o*ie a muncii sau asupra deciii+or -udectoresti,psio+o*u+ *erman Iu*o MunsterGer* este considerat unu+dintre ntemeietorii psio+o*iei socia+e ap+icate. 3n a+t pionier a+ domeniu+uieste considerat socio+o*u+ american E+ton MaOo, care re+e=importana actori+or psiosocia+i Hre+aii interpersona+e, in+uena c+imatu+ui

psiosocia+, sti+ de conducereJ asupra producti=itii muncii. E+este ondatoru+ scolii relaiilor umane, scoa+ care ino=ea concepii+e,predominant mecaniciste, din domeniu+ psio+o*iei muncii. 3n a+tnume mare, datorit cruia psio+o*ia socia+ ap+icat capt notorietate,este ce+ a+ psiosocio+o*u+ui american de ori*ine *erman Purt5e?in, care a ondat teoria despre dinamica *rupuri+or si a promo=atcercetarea aciune.sa cum arat Stuart 1sQamp, teme+e ma-ore a+e psio+o*ieisocia+e ap+icate sunt urmtoare+e: Msurarea indicatorilor sociali su&iectivi reeritori +a dieriteaspecte a+e =ieii oameni+or Hsatisacie cu =iaa de ami+ie, starea desntate, +ocu+ de munc etc.JonJ.&8TE&E )e=edei principiu+ determinrii sociocu+tura+e a psiicu+uiuman, tratat n cadru+ cursu+ui de psio+o*ie *enera+. e conc+uiitra*ei pentru domeniu+ psio+o*iei socia+eC 7sii, n =iaa cotidian, e>emp+e de enomene si procese


10/112

psiosocia+e. E>p+icai de ce =orGim despre efect de emer'en( )edactai un eseu n care s po=estii parcursu+ =ostru de pnacum prin prisma in+uene+or de ras, c+as, status socio$economic sicu+tura+, persoane semniicati=e etc. Facei apoi un e>erciiu de ima*inaie scimGai un actor si ncipuii$= repercusiuni+e asupra ormrii=oastre ca persona+itate. 6e ce =orGim despre =ocaie ap+icati= a psio+o*iei socia+eC*I*+I',RA-IEBrem, S., Passin, S. &""0, Social +s3c*olo'3, Iou*ton Mi+in ompanO,Boston.e+cea, S. 2002, 4n secol de psi*osociolo'ie, Editura o+irom, asi.e+cea, S. HcoordJ, 200',+si*osociolo'ie( Teorie si aplicaii, Editura Economic,Bucuresti.Mosco=ici, S. &""',+si*olo'ia socialsau masina de fa&ricat )ei, Editurao+irom, asi.

!ecu+au, . 200;,Manual de psi*olo'ie social, Editura o+irom, asi.1sQamp, S., &"8;,!pplied Social +s3c*olo'3, En*+e?ood +is, rentice Ia++&". SCURT ISTORIC AL PSIHOLOGIEI SOCIALEsio+o*ia socia+ are un +un* trecut n ntreGri+e i+osoiceprestiiniice pri=ind proG+eme+e omu+ui n societate. ntruct ns este=orGa despre ituiiipri=ind natura socia+ a omu+ui, preente n operamari+or *nditori nc din anticitate, dar oarte departe de manieraactua+ de conceptua+iare, numim aceast +un* perioadpreistorie(.&.nceputurile domeniuluincercarea de a *si *enea enomene+or psiosocia+e si$a *sit+ocu+ n interesu+ maniestat de ctre di=ersi specia+isti pentru a ne+e*eenomene+e imp+icate n comportamentu+ si cu+tura *rupuri+or socia+emari: mu+imi, co+ecti=iti, popoare H7o+u, ., &"#;J.n spaiu+ cu+turii *ermane, acest interes se maniest +a Morit5aarus Hantropo+o*J si Ia-in Steinta+ H+in*=istJ. ei doi consider csu+etu+ unui popor se maniest prin +imG, mituri si oGiceiuri, aste+ cprin studiu+ cu+turii se poate a-un*e +a psio+o*ia popoare+or. e+ carei+ustrea e>emp+ar aceast orientare este R. Rundt, autoru+ uneimonumenta+e opere +si*olo'ia popoarelor +ucrare n &0 =o+ume, ncare rea+iea istoria comparat a cu+turii, iind aduse n discuienumeroase e+emente de etno*raie. Rundt considera c psio+o*iasocia+ ar treGui s studiee su*letul colecti), acesta a=nd tot attarea+itate ca si ce+ indi=idua+.am n aceeasi perioad, n Frana, 7. 4arde puG+ic5e'ileimitaiei 6789:; considernd imitaia undamentu+ =ieii socia+e,mecanism care asi*ur diuarea nou+ui.n concepia autoru+ui, e>ist dou moduri principa+e de a imita: a

ace e>act ca mode+u+ si a ace e>act contrariu+ a ceea ce ace mode+u+HcontraimitaiaJ. mitaia s$ar propa*a prin Kconta*iune minta+L si ar ide natur ipnotic. 5e*tura dintre *eneraii este asi*urat de imitaiatradiie, iar +e*tura n cadru+ ace+eiasi *eneraii de imitaia mod(20ce+asi mecanism, imitaia prin conta*iune, cu sens ne*ati= ns,apare ca iind responsaGi+ de modiicri+e comportamentu+uiindi=idu+ui n starea de mu+ime. n acest a+ doi+ea ca ne reerim +a ncactua+a oper a +ui 7. 5e Bon +si*olo'ia mulimilor 6789


11/112

Mu+imea, consider 5e Bon, are o serie de caracteristici noi, e>trem dedierite de ce+e a+e oameni+or ce o compun. ersona+itatea constientdispare, sentimente+e si idei+e tuturor iind ndreptate n aceeasi direcie,ormndu$se aste+ unsuflet colectiv, mu+imea reacionnd ca o sin*uriin ce se supune le'ii unitii mentale a mulimilor.a urmare, mu+imea apare ca impulsiv este sc+a=a impu+suri+or

primite, mo&il cu sensu+ de posiGi+itate de scimGare oarterapid a sentimente+or sa+e si irita&il(!u pot i i*norate idei+e de psio+o*ie socia+ a+e +ui E. 6urQeim,creatoru+ sco+ii socio+o*ice rancee, oponent a+ *ndirii +ui 4arde. 6acpentru 4arde societatea se reduce +a suma indi=ior, 6urQeimconsider enomene+e socia+e ca niste apte oGiecti=e ce determin oanumit presiune e>tern asupra indi=ii+or1 *a%tul social este *enera+,are o e>isten proprie, independent de maniestri+e sa+e indi=idua+e.3n apt socia+ const ntr$un mod de a aciona, a *ndi sau a simi, i>atsau nu, susceptiGi+ s e>ercite o presiune e>terioar. 6e aceea, reusitasco+ar, cstoria, di=oru+, participarea +a =ot etc. sunt apte socia+entruct n iecare din aceste cauri societatea e>ercit presiuni asupra

comportamente+or iecrui indi=id HFurtun, ., 200(J.4otusi, un domeniu iese din sera specu+aiei si intr n cea astiinei atunci cnd ncepe s e>perimentee. Este meritu+ americanu+ui!orman 4rip+ett de a i introdus psio+o*ia socia+ pe ca+ea e>perimentrii,prin studii+e din &8"# pri=ind in+uena socia+ suG orma*acilitrii sociale Hasa cum a=ea s numeasc F.I. ++port acest enomenJ.Faci+itare socia+ semniic cresterea perormanei indi=idua+edatorit rea+irii unei acti=iti n preena sau n comun cu a+tepersoane Hin+uen socia+ n copreen sau coaciuneJ. ontriGuia +ui!. 4rip+ett este n=estit cu o asemenea importan ntruct e+ nu doar ca contro+at producerea unui enomen n condiii dierite, ci a si propusun mode+ teoretic e>p+icati= pentru reu+tate+e e>perimenta+e oGinute.

sadar, aul 2345 !arc&ea+ debutul %si&olo'iei sociale ca stii/5a nceputu+ seco+u+ui apar prime+e cri consacrate e>prespsio+o*iei socia+e:!n ntroduction To Social +s3c*olo'3 679:8;, aparinnden*+eu+ui R. Mc 6ou*a++. E+ spune: KSarcina primordia+ a psio+o*ieisocia+e este s arate cum =iaa socia+ na+t or*aniat, imp+icnd2&ca+iti mora+e, este posiGi+ pentru creaturi care au e=o+uat din +umeaanima+L. 1 a+t carte, aprut n ace+asi an, este: Social +s3c*olo'3( !nOutline and a Source %ooc= 2 aparinnd americanu+ui Ed?ard . )oss.otri=it +ui, psio+o*ia socia+ ar studia Kp+anuri+e si curente+e psiice careapar ntre oameni, ca urmare a asocierii +or. Ea caut s ne+ea* si se>p+ice ace+e uniormiti de sensiGi+itate, con=in*eri si aciune care se

datorea interaciunii indi=ii+or, deci unor caue socia+e.L oncepia +uiE.. )oss este puternic in+uenat de *ndirea +ui 7. 4arde, n +ucrarea sadin &"08 re*sindu$se capito+e despre psio+o*ia mu+imii, menta+itateamase+or, panic, mod, imitaie, opinie etc.n anu+ &"0", ar+es I. oo+eO de=o+t teoria iteracioist,iind considerat unu+ dintre ondatorii psiosocio+o*iei moderne. 4ot e+e+aGorea teoria eu+ui persona+ ca o*+indire si reo*+indire n a+tepersoane si introduce conceptu+ de 'ru% %ri!ar/ 6e=o+tnd teoriainteracionist, ar+es I.oo+eO consider c eu+ persona+ nu se poate


12/112

de=o+ta dect n raporturi interpersona+e. Fr interaciune uman eu+persona+ nu poate e>ista, cci e+ nu este a+tce=a dect o o*+indire sireo*+indire a persoanei n a+te persoane. n ceea ce pri=este *rupu+primar, acesta are ro+ de mi-+ocitor n procesu+ socia+irii. cest tip de*rup este ce+ n care e>ist re+aii de tipface#to#face ntre memGri si senumesteprimarpentru c acionea primordia+ si undamenta+ asupra

indi=idu+ui, identiicndu$+ cu *rupu+ din care ace parte, ducnd +aconstituirea sentimentu+ui de noi He+cea, S., 2002, p. ;%J.3n nume important este si ce+ a+ +ui F+oOd I. ++port care puG+ic,n &"2;, un tratat de psio+o*ie socia+ Gaat, n principa+, pe reu+tate+estudii+or e>perimenta+e. n opera sa se re*sesc une+e dintre teme+e ma-orea+e psio+o*iei socia+e contemporane: re+aii+e interpersona+e, studiu+conte>tu+ui socia+, ro+u+ repreentri+or socia+e etc. El cosiderstudiul relaiilor# al iteraciuii ditre idi)i+i# obiectul %si&olo'ieisociale/ F+oOd I. ++port a e+aGorat paradi*ma aci+itrii socia+e, cnddistincie ntre eecte+e puG+icu+ui si eecte+e coaciunii. 1ricum, n toatesarcini+e pe care +e d suGieci+or, e>cepie cnd reo+=area de proG+emesi proGe+e de -udecat, perormane+e au ost superioare n situaii+e

de coaciune si de puG+ic ce+or din situaia de so+itudine..2. Perioada clasiceea ce numim %erioada clasic$ %si&olo'ia social se ntindepe un inter=a+ de apro>imati= 2( de ani, mai precis ntre &"%( si &"'0.Sunt de notat mai mu+te nume si e=enimente importante: e>perimentu+22+ui M. Seri pri=ind eectu+ autocinetic, e>periment considerat dreptprototipu+ psio+o*ic de ormare a unei norme ntr$un *rup socia+ si ce+eectuat de ctre P. 5e?in si co+aGoratorii si, asupra c+imate+or deconducere. 6e nume+e +ui P. 5e?in se +ea* si niinarea, n &";%, aKCentrului de cercetri pentru dinamica 'rupurilor0( 6inamica *rupuri+ordesemnea, n sens +ar*, perspecti=a teoretico$e>perimenta+ care

se ocup de studiu+ *rupuri+or mici. n sens restrns, repreintansamG+u+ procese+or psiosocia+e si scimGri+or structura+e care au +ocn =iaa *rupu+ui. ccepiunea iniia+ pe care a conerit$o 5e?in acestuiconcept se reer +a tota+itatea scimGri+or, interaciuni+or si re+aionri+orcare se produc n structura de ansamG+u a unui *rup ca urmare a unorscimGri ce au +oc ntr$o on particu+ar a *rupu+ui He+cea, S., 2002J.ncepnd cu anu+ &"2%, E+ton MaOo conduce o serie de e>perimentede psiosocio+o*ie industria+, +und aste+ nastere miscarea relaiilorumane, miscare ce =a muta accentu+ asupra aspecte+or inorma+e a+eor*anirii si se =a opune punctu+ui de =edere mecanicist, a+ cruisusintor a ost F.R. 4aO+or.4ot acum 7eor*e 7a++up ondea primu+ institut de sondare a

opiniei puG+ice, a+ crui succes este +e*at de pro*nosticarea =ictoriei +uiF.6. )oose=e+t n a+e*eri+e preidenia+e din &"%'.n ace+asi an, )a+p 5inton puG+ic T*e Stud3 of Man, n care suntdeinii doi termeni undamenta+i ai psio+o*iei socia+e:statusul si rolul.rimu+ este ne+es ca +oc a+ indi=idu+ui n societate, a+ doi+ea repreentndaspectu+ dinamic a+ statusu+ui.3n c+asic a+ psio+o*iei socia+e este considerat si R.7. ++port,rate+e +ui F.I. ++port, prin ntrea*a sa contriGuie, dar mai a+es prinstudiu+ atitudini+or, a+ pre-udeci+or si, mai *enera+, a+ persona+itii.


13/112

6einiia Ko atitudine este o stare de pre*tire menta+ si neura+, or*aniatprin e>perien, care e>ercit o in+uen diri*uitoare sau dinamiatoareasupra rspunsu+ui indi=idu+ui +a toate oGiecte+e si situaii+e cucare se a+ n re+aieL si pstrea n ntre*ime =a+aGi+itatea.n anu+ &"%# apare primu+ numr a+ re=istei Sociometr3, care nanu+ &"(" =a de=eni puG+icaia oicia+ a Societii mericane de

Socio+o*ie. 4reGuie amintit, n acest conte>t, aptu+ c ondatoru+ sociometriei,cu sens de Kcercetare cantitati= a re+aii+or interpersona+e suGaspectu+ atracii+or, indierenei si respin*erii ntr$o situaie de a+e*ereL,este 9acoG 5e=i Moreno. )especti=a orientare s$a Gucurat de o ateniedeoseGit din partea psiosocio+o*i+or, dat iind +e*tura dintre sociometriesi dinamica *rupuri+or a +ui Purt 5e?in He+cea, S., 2002J.2%4ot anu+ &"%; este ce+ n care, ntr$o +ucrare a +ui 9on 5.6o++ard,este enunat pentru prima dat, ipotea rustrare a*resi=itate: rspunsuluman o&isnuit la frustrare $l repre)int a'resiunea $mpotriva o&iectuluifrustrant()ona+d 5ippit puG+ic, n &";0, studii+e e>perimenta+e asupra

sti+uri+or de conducere autoritar, democratic si +aisse$aire.Frit Ieider Hcunoscut ai ca printe+e teoriei atriGuiriiJ iniiastudiu+ or*anirii co*niti=e, uti+ind primu+ termenu+ de neconcordanco'nitiv( 4ea principa+ a +ui Frit Ieider este c indi=iii cauts$si ormee o =iiune ordonat si coerent asupra mediu+ui +or de=ia. n acest demers ei se comport ca niste oameni de stiin spontanisau intuiti=i, uti+ind cate*orii, sceme si +anuri inerenia+e ntocmaica si acestia.ontinuator a+ +ui M. Seri, So+omon sc rea+iea studiiasupra percepiei persoanei si asupra enomenu+ui conormismu+ui. E+puG+ic, n &";#, studiu+.ormin' mpresions of +ersonalit3, iar n &"(2o psio+o*ie socia+ prin care ncearc s impun aGordarea *esta+tist a

enomene+or psiosocia+e.e+ care marcea psio+o*ia socia+ a decenii+or D si D este5eon Festin*er, cu teoria comparrii socia+e si teoria disonaneico*niti=e. 4eoria comparrii socia+e repreint o de=o+tare a teorieicomunicrii socia+e. !ee>istnd posiGi+itatea msurrii iice a opinii+orsi atitudini+or, oamenii se compar cu a+i oameni pentru a =edea dacopinii+e si atitudini+e +or sunt corecte. u pri=ire +a teoria disonaneico*niti=e, pe scurt, este =orGa despre aptu+ c dac o persoan primesteinormaii contradictorii cu pri=ire +a orice oGiect a+ mediu+ui sau +asine, se produce o stare de tensiune sau de disconort psiic din careindi=idu+ ncearc s ias Hreducerea de disonanJ ie prin reducereaimportanei e+ementu+ui disonant, ie prin cutarea unor inormaii n

concordan cu credina iniia+.Studiu+ atitudini+or, ce a deGutat n perioada anterioar cuin=entarea sca+e+or pentru msurarea acestora H5. 4urstone si ).5icQertJ, ia amp+oare acum prin +ideru+ sco+ii de +a a+e, ar+ Io=+and,interesat de eecte+e dierite+or componente a+e procesu+ui persuasiuniisi a scimGrii atitudini+or pe aceast ca+e. Io=+and, mpreun cu r=in*anis si Iaro+d Pe++eO, puG+ic reu+tate+e in=esti*aii+or rea+iate n aniiT;0$T(0 n cadru+ unui pro*ram de cercetare +a 3ni=ersitatea a+e,=ind scimGarea atitudini+or n Gaa teoriei n=rii He+cea, S.,


14/112

2002J.2;.%.Perioada modern si contemporanSrsitu+ deceniu+ui D, seco+u+ trecut preent este o perioad ae>pansiunii dar si a tensiuni+or. e de o parte, sunt inau*urate acum noidomenii a+e psio+o*iei socia+e repreentri+e socia+e si in+uena minoritar,

comportamentu+ prosocia+, identitatea persona+ si socia+,atracia interpersona+ etc. e de a+t parte, asistm +a o cri apsio+o*iei socia+e, printre a+e crei caue se situea: +ipsa inte*rriiteoretice, critica statutu+ui stiiniic a+ discip+inei, critica metode+oro+osite, contaminarea ideo+o*ic s.a. ria nu a ntrerupt ns ritmu+cercetri+or empirice. Se de=o+t acum cercetri asupra comportamentu+uide a-utorare, a a*resi=itii, a stereotipii+or si discriminri+or inter*rupuri.erioada contemporan a suerit repercusiuni+e criei, nprincipa+ suG aspect metodo+o*ic. ste+, desi poiia dominant a metodeie>perimenta+e nu poate i pus +a ndoia+, u+time+e decenii au cuts apar a+ternati=e radica+e +a psio+o*ia socia+ tradiiona+. te=anume importante a+e perioadei moderne sunt: Ser*e Mosco=ici prin

redescoperirea repreentri+or co+ecti=e de sor*inte durQeimian,Ienri 4a-e+, care aGordea ormarea stereotipuri+or ca Gias$uri HeroriJco*niti=e, E++iot ronson, cu sintea cercetri+or pri=ind disonanaco*niti= si apoi cu T*e Social !nimal Hcarte considerat BiG+ia psio+o*ieisocia+e americaneJ, 9ean Maisonneu=e, cu aportu+ +a domeniu+re+aii+or interpersona+e, Stan+eO Scater, prin studii+e sa+e pri=indcomponenta socia+ a stri+or emoiona+e, 6arO+ 9.Bem prin teoria autopercepiei,9ane si r=in* i+ia=in cu reerire +a actorii comportamentu+uiprosocia+ etc.u pri=ire +a psio+o*ia socia+ contemporan oGser=m aptu+ c,pe de o parte, se accentuea une+e tendine a+e perioadei moderneHco*niti=ismu+J, pe de a+t parte apar teme si preocupri noi. sistm +a

un re=iriment a+ psio+o*iei socia+e europene, care are un a+t sti+ decercetare a de psio+o*ia socia+ nord$american. Se accentueainternaionali)areapsio+o*iei socia+e, prin co+aGorarea Est$Dest, princoninutu+ si circu+aia re=iste+or de specia+itate, prin conerine sicon*rese internaiona+e H!ecu+au, ., 200;J..;.Psi!ologia social n Rom/niasio+o*ia socia+ +a noi n ar si are nceputuri+e, +a e+ ca si pea+te me+ea*uri, ntr$o serie de constatri intuiti=e, inormaii empirice2(a+e indi=ii+or despre ei nsisi si despre a+ii, acestea iind acumu+atentr$un soi de ne+epciune popu+ar. E+emente incipiente se *sesc n+ucrri de i+osoie, etic, istorie, etno+o*ie, Ge+etristic, o+c+or.

Sistematiarea i=oare+or duce +a urmtoarea preentare a surse+or: ri de comportament aprute n istorio*raie nc din seco+e+eD$D, cum este cau+ criinvturile lui Nea'oe %asara&ctre fiul su, Teodosie E+aGorri+e cronicari+or romni din seco+e+e D$D 6. antacuino, 7. 3rece, !. ostin, 6. antemir etc. ri+e de c+torie. doua -umtate a seco+u+ a+ $+ea este marcat de crista+iareare+eciei psiosocia+e romnesti, datorat n specia+ contriGuiei unor *nditori


15/112

ca: .6. enopo+ Hideea ne=oii de airmare co+ecti=J, !. DascideHo ana+i a enomene+or de imitaie, corectnd +imite+e teoriei tardieneJ,6. 6r*icescu H=iiunea dinamic, interacionist ntre indi=id sisocietateJ, .). Motru H=orGeste despresufletul colectiv ca mod denisare a unui popor n aa a+tuiaJ.n aceast perioad, pe care o considerm c+asic, Miai )a+ea

susine +a 3ni=ersitatea din Bucuresti un Curs de psi*olo'ie social, ce=a i mu+tip+icat. n aceiasi ani si dessoar acti=itatea de cercetarepsiosocia+ F+. Stenescu 7oan*, 5. Bo+o*a, 6. 4udoran,. Sudeianu, +. )osca. Sunt puG+icate +ucrri pri=ind psio+o*ia martoru+uisi a mrturiei, psio+o*ia rec+amei, a conducerii, a opiniei puG+ice.n anu+ uni=ersitar &";#$&";8 +. )osca pred un curs de psio+o*iesocia+ e>perimenta+.n perioada modern H&"'&$&"8"J, n momente+e de re+a>are ideo+o*ic,n ara noastr s$au cut cercetri de psiosocio+o*ie concret siau aprut +ucrri teoretice care si pstrea si ai =a+aGi+itatea. Miai)a+ea si 4raian Ierseni propun o teorie psiosocio+o*ic a succesu+uiH&"';J si puG+icntroducere $n psi*olo'ia social H&"''J.

n anu+ uni=ersitar &"'($&"'' se reintroduce cursu+ de psio+o*iesocia+ +a 3ni=ersitatea din Bucuresti, curs susinut de ante+imon 7o+u,a crui+si*olo'ie social =a aprea n &"#;. n ace+asi an, +a nstitutu+de sio+o*ie a+ cademiei ia iin un sector de psio+o*ie socia+ suGconducerea +ui 4raian Ierseni.Fenomene+e si procese+e cercetate cu predi+ecie n etapa moderna psio+o*iei socia+e +a noi, au ost: condiionarea socia+ a persona+itii,dinamica *rupuri+or, re+aii+e n *rupuri+e de munc, intercunoasterea,re+aii+e interpersona+e, creati=itatea indi=idua+ si de *rup.2'6up anu+ &""0 psio+o*ia socia+ contemporan nre*istrea unre=iriment att n p+an teoretic, dar mai a+es n ceea ce pri=este

cercetarea concret, e>perimenta+ si de teren. Se deideo+o*iea si seconectea +a teme+e de cercetare si metodo+o*ia occidenta+e. ucontinuat acti=itatea de cercetare o serie de psiosocio+o*i consacrai ca:Septimiu e+cea, ndrei osmo=ici, ante+imon 7o+u, etru +u,drian !ecu+au, on )adu, !ico+ae )adu, Marcus Stroe, na 4ucico=$Bo*dan, E+ena si t+in Namir, Mie+u N+ate etc., a+turi de acestiaairmndu$se o nou *eneraie de cercettori.RE%U&ATsio+o*ia socia+ are un +un* trecut n ntreGri+e i+osoice prestiiniicepri=ind proG+eme+e omu+ui n societate, dar aGia de un seco+de in=esti*aie stiiniic.Este de menionat aptu+ c un domeniu iese din sera specu+aiei

si intr n cea a stiinei atunci cnd ncepe s e>perimentee. Estemeritu+ americanu+ui !orman 4rip+ett de a i introdus psio+o*ia socia+pe ca+ea e>perimentrii, prin studii+e din &8"# pri=ind in+uena socia+suG orma aci+itrii socia+e. sadar, anu+ &8"# marcea deGutu+psio+o*iei socia+e ca stiin.m mprit parcursu+ psio+o*iei socia+e n urmtoare+e etape:preistoria, nceputuri+e domeniu+ui, perioada c+asic, perioada modern siperioada contemporan, urmrind principa+e+e nume si contriGuii a+eacestor perioade, ca si un e>trem de scurt istoric a+ psio+o*iei socia+e n


16/112

)omnia.BIBLIOGRA6IEe+cea, S., 2002, 4n secol de psi*osociolo'ie, Editura o+irom, asi.e+cea, S. HcoordJ, 200',+si*osociolo'ie( Teorie si aplicaii, Editura Economic,Bucuresti.7o+u, ., &"#;, Tratat de psi*olo'ie social, Editura 6idactic si eda*o*ic,

Bucuresti.Furtun, ., 200(, Sociolo'ie 'eneral, Editura FundaieiRomnia de Mine,Bucuresti.Mosco=ici, S., &""',+si*olo'ia socialsau masina de fa&ricat )ei, Editurao+irom, asi.

!ecu+au, . 200;,Manual de psi*olo'ie social, Editura o+irom, asi.)adu, !. si co+aG, &""8,+si*olo'ie social, Editura FundaieiRomnia de

Mine, Bucuresti.2#. PERSOANA N PSIHOLOGIA SOCIAL.&. "onceptul de persoan4ermenu+ depersoan =ine din +atinescu+persona, care deri= din*recescu+prosopon nsemnnd, pe rnd, n teatru+ *rec din anticitate,

masca actoru+ui, rolul acestuia, actorul $nsusi,pentru ca, iesind dinincinta teatru+ui, s se *enera+iee asupra omu+ui. ste+, primu+ sens a+cu=ntu+uipersoan a ost ace+a de masc, de costumaie, prin careactorii ntrucipau pe cine=a pe scena teatru+ui antic. + doi+ea sens,oGinut prin e>tensiune, se reer +a ro+u+ socia+ ndep+init de cine=a nteatru sau n =ia, +a uncii+e si oG+i*aii+e socia+e pe care cine=a si +easum He>terioriarea, maniestarea puG+ic a persoaneiJ. 3n a+ trei+easens =iea pe actoru+ nsusi, care -oac ro+u+ Hindi=idua+itatea corpora+si psiic a ce+ui care ndep+ineste ro+u+J. 3n a+ patru+ea sensadau* conceptu+ui de persoan un atriGut =a+oric, reerindu$se +aca+itatea de a i om, +a ran*u+ Hstatutu+J su socia+. 1Gser=m cumnoiunea depersoan a e=o+uat spre cea depersonalitate, iind uti+iat

pentru a desemna iina +iGer, raiona+, constient, creatoare de =a+orisi responsaGi+ de aciuni+e sa+e HAuu, M., 200(J.Formarea omu+ui ca persoan decur*e n procesu+ interaciunii +uicu +umea ncon-urtoare, printre a+e crei sectoare un +oc important +ocup +umea socia+, re+aii+e si acti=iti+e din societate. 1mu+ este decisi o e>presie a sisteme+or de re+aii socia+e pe care +e ncorporea nstructura persona+itii sa+e. Mai mu+t dect re+aii si poiii socia+e,omu+ nseamn si contriGuii eecti=e +a de=o+tarea socia+, adic otota+itate de acti=iti mai mu+t sau mai puin producti=e. n ine, omu+ca indi=id socia+ nu este un sistem sin*u+ar, io+at, ci unu+ care seinte*rea, +a rndu+ +ui, n a+te sisteme re+aii interpersona+e, *rupuriprimare, *rupuri mari etc. H7o+u, ., &"#;J.

"e ce este importantpersoana pentru psi*olo'ia socialC entru psio+o*ia socia+ este oarte important oGser=areaaptu+ui c enomene+e, procese+e psiice nu e>ist ca entiti disparate,sunt a+e cui=a, nu anonime, aparin unui om concret persoanei.28 ersoana contea ca +oc de *ene a enomene+or psiice,cadru+ +or de reerin, reperu+ ce coner identitate enomenu+ui psiic.Mai mu+t, ora enomene+or psiice emer*e de +a persoan. Fenomene+e psiice contea ca +iani ntre oameni, nu doar ca


17/112

stri interne a+e cui=a..2.Statutul si rolul persoaneiStatutu+ si ro+u+ persoanei repreint dou noiuni core+ati=e, mu+tuti+iate n psio+o*ia socia+, e>primnd aspecte a+e dinamicii comportamenta+e*enerate de re+aia dintre persoan si situaie..2.&. Statutul

)e+ect aptu+ c, n *rupuri, comportamente+e persoane+or sedierenia potri=it poiii+or si uncii+or pe care +e ocup acestea ncadru+ anumitor structuri si situaii socia+e.Statutu+ repreint o poiie de Ga a persoanei n structura socia+,poiie ce poate i raportat +a un ran* mai coGort sau mai na+t sicare corespunde unui ansamG+u de re*u+i si oG+i*aii H7o+u, ., &"#;J.9ean Stoete+ deinea statutu+ drept ansamG+u+ comportamentelorla care ne putem astepta, $n mod le'itim, din partea celorlali(ste+, statutu+ de medic desemnea tota+itatea comportamente+or+a care ce+ care practic aceast proesiune se poate astepta dinpartea pacientu+ui, a ami+iei acestuia, a co+e*i+or, persona+u+ui mediusanitar, conducerii spita+u+ui s.a.

Fiecare indi=id deine n orice societate ce+ puin o poiie din carederi= drepturi si ndatoriri. 6e re*u+ ns, e+ ocup mai mu+te poiii.6in acest punct de =edere se poate airma c *rupuri+e socia+e repreintansamG+uri de statute, ree+e de poiii strns +e*ate ntre e+e< statute+erepreint ce+e mai mici e+emente a+e unui *rup or*aniat n =edereaatin*erii unui scop comun.6istin*em: statute %rescrise =rst Hstatut de copi+, ado+escent, adu+tJ,*en Hstatut de emeie sau GrGatJ. statute c"sti'ate +ider a+ *rupu+ui de munc."esemnnd si delimitnd comportamentele pe care individul este$ndreptit s le pretind altora, statutul d definiia social a persoanei

H7o+u, ., &"#;J.2".2.2. RolulEste re=ersu+ statutu+ui H*ndii$= +a statut si ro+ ca +a dou eea+e ace+eiasi meda+iiJ, iind +e*at de aptu+ c din orice poiie socia+decur* re+aii de reciprocitate si comp+ementaritate. n apt, poiii+eocupate de persoane sunt re+ati=e, e+e a=nd o semniicaie numai nraport cu a+te poiii. ceast semniicaie reid n re+aii+e de ro+ pecare un *rup sau o societate +e prescrie n raport cu dou sau mai mu+tepoiii. ste+, semniicaia poiiei de e+e= reid nu doar n prescripii+epri=ind comportamentu+ su n raport cu scoa+a si proesoru+, ci side prescripii+e care se adresea proesoru+ui n raport cu e+e=u+.

Rolul re%re+it asa!blul co!%orta!etelor %e care alii leastea%t de la oi# $ !od le'iti!/Sau, dup )a+p 5inton: Rolul este as%ectul dia!ic al statutuluiHpentru c ceea ce sunt se e>prim prin ceea ce acJ. n apt,interaciuni+e dintre oameni sunt rea+iate prin acesti pre+un*itori socia+i statutu+ si ro+u+.a si n cau+ statute+or si +a ni=e+u+ ro+uri+or =orGim de o maredi=ersitate, ro+uri+e iind mGinate n ree+e de ro+uri, n cadru+ crora unanume ro+ este determinant dar nu se poate e>ercita dect prin


18/112

comp+ementariare cu ro+uri suGordonate, Ga ciar depinde de modu+cum uncionea ce+e+a+te =eri*i a+e ree+ei H7o+u, ., &"#;J.)o+uri+e pot i: ideale HprescriseJ desemnea, +a modu+ idea+, contriGuia pecare un indi=id treGuie s o aduc +a re+aia comportamenta+, mu+nduseperect pe prescripii+e ro+u+ui Hde e>emp+u, n re+aia de cup+u,

aeciunea si ide+itateaJ. e!er'ete 1 descriu re*u+aritatea rea+ a comportamentu+uinostru n ceea ce pri=este interpretarea respecti=u+ui ro+, apropiindu$nemai mu+t sau mai puin de prescripii+e aerente.sa cum actorii si interpretea ro+uri+e conorm unei partituri,tot aste+, n =iaa socia+ e>ist partituri atriGuite ntr$un scenariu scrisde societate, mai e>act de cu+tura unei societi. Este ceea ce sedeineste ca %rescri%iile de status 1 rol, adic un set de norme, dere*u+i ap+icate comportamente+or pe care +e presupune o anumit poiiesocia+. tunci cnd sunt prescrise, ro+uri+e sunt strns +e*ate denorme+e pri=itoare +a maniera indi=idu+ui de a$si asuma uncii+e caredecur* din statut, manier n raport cu care e>ist, n snu+ *rupu+ui, un

acord *enera+. 4reGuie spus c nu toate aciuni+e si comportamente+e%0ce+ui care deine un anumit statut sunt esenia+e n raport cu uncii+eacestui statut. 3ne+e nu au niciun raport, n timp ce a+te+e pot sintereree rea+ cu uncii+e respecti=e. 6e pi+d, a preda e+e=i+or esteparte necesar a statutu+ui proesoru+ui, n timp ce a purta sacou estepermis dar nu ace parte cu necesitate din ro+< +a po+u+ opus, a Gate e+e=iieste un comportament interis si tota+ e>c+us de ro+u+ respecti=. ste+,ne putem ima*ina un continuum care, +a una dintre e>tremiti, arecomportamente+e interise, +a cea+a+t, pe ce+e oG+i*atorii. Nona intermediareste constituit de comportamente+e permise, dar neso+icitate nmod oG+i*atoriu, ci +sate +a +iGera a+e*ere. e de o parte aceast mar-

de +iGertate, a onei comportamente+or permise dar neoG+i*atorii, pe dea+t parte structura persona+itii insu+ui, posiGi+iti+e sa+e de conceperesi interpretare a unui ro+ =or ace ca pentru unu+ si ace+asi ro+, =arietateainterpretri+or s ie practic ne+imitat. H7ndii$= +a toi proesorii pecare i$ai cunoscut de$a +un*u+ timpu+ui si +a modu+ +or de a i n ro+ =ei descoperi proesoru+ simpatic, proesoru+ autoritar, pe ce+ timid carenu se poate impune, proesori pe care i$ai respectat si a+ii pe care i$airidicu+iat nu att pentru cunostine+e +or, ct pentru modu+ de a -ucaro+u+ de proesor.Jsa cum artam, ro+u+ este aspectu+ dinamic a+ statutu+ui, e+p+asndu$se ntre statut si disponiGi+iti+e aciona+e a+e persoanei, camod de +e*tur a socia+u+ui cu psio+o*icu+. DorGim, n acest sens,

despre sub%rocesele de rol: %erce%erea $ele'erea acce%tarea si iter%retarea rolului/rime+e dou sunt de actur co*niti= si presupun c, nainte de ainterpreta un ro+ noi nsine, este posiGi+ s i =ut pe ce+ puin un a+tmemGru a+ societii n aceeasi postur, aste+ nct adunm o anumit


19/112

cantitate de inormaie apt de a ne *ida n noua noastr sarcin.3rmtoare+e dou suGprocese de ro+ sunt de actur atitudina+$aptitudina+,presupunnd o anumit poiie pe care o a=em a de ro+u+ deinterpretat si preena unor aGi+iti necesare interpretrii +ui Hpentru cas pot interpreta un ro+ treGuie ca, mai nti, s am o atitudine a=oraGi+a de acesta si apoi s am aptitudini+e necesare pentru a o aceJ.

ncipuii$= ce *reu s$ar descurca cine=a ca +ider dac nu$i p+ace sdomine, i este team s$si impun preri+e, s =orGeasc n puG+ic sau,pur si simp+u, nu$i p+ace s interacionee cu cei+a+i oameni.%&4ra=ersnd disponiGi+iti+e aciona+e a+e persoanei, e=ident ciecare ro+, dinco+o de prescripii+e mereu ace+easi, =a primi o not deinterpretare persona+ de +a iecare indi=id care$+ adopt..2.%. Persoalitatea de ba+ si %ersoalitateade statut la Ral%& Liton Ginecunoscuta sa +ucrare,.undamentul cultural al personalitii,antropo+o*u+ socia+ american )a+p 5inton se preocup de ormareapersona+itii n conte>t socio$cu+tura+, prin ana+ia mecanisme+or socia+irii,

a+e aGsorGiei si n=rii de cu+tur.onc+uii+e trase cu pri=ire +a ro+u+ actoru+ui cu+tura+ n ormareapersona+itii pot i sintetiate aste+: !orme+e de persona+itate dier de +a o societate +a a+ta MemGrii iecrei societi =or preenta ntotdeauna =ariaiiindi=idua+e consideraGi+e n ceea ce pri=este persona+itatea 4otusi, cea mai mare parte a acestui sir de =ariaii si cea maimare parte a ace+orasi tipuri de persona+iti pot i *site n toatesocieti+e H5inton, )., &"'8, p. &(;J.n cadru+ ace+eiasi cu+turi, e+emente+e comune a+e persona+itiiormea +ao+a+t o coni*uraie destu+ de Gine inte*rat, care poate inumit tipu+ %ersoalitii de ba+ a ace+ei societi. Faptu+ c e>ist

aceast coni*uraie urniea memGri+or societii =a+ori si ne+esuricomune si ace posiGi+ un rspuns emoiona+ uniicat a+ memGri+orsocietii n situaii care imp+ic aceste =a+ori.6inco+o de aceast coni*uraie, n iecare societate e>ist coni*uraiisup+imentare, de rspunsuri n uncie de anumite *rupurisocia+$mente de+imitate nuntru+ societii. ceste coni*uraii sunt+e*ate de statute si pot i numite %ersoaliti de statut/ Foarteimportant este si remarca +ui 5inton reeritoare +a ro+u+ aci+itator a+acestor coni*uraii n uncionarea societii, e+e crend posiGi+itatea camemGrii ei s interacionee cu succes ciar si numai pe Gaaindicaii+or de statut Haste+, dac urmea s interacionm cu cine=acomp+et necunoscut nou, =om sti totusi cum s ne raportm +a

respecti=a persoan *raie acestor indicaii de statut care nu sunt a+tce=adect prescripii+e despre care =orGeam mai susJ.%2.2.;. Relaia ditre statut# rol si co!%orta!etul %ersoaeisa cum am =ut, statutu+ e>prim poiia socia+ a persoanei.)o+u+ repreint ndep+inirea statutu+ui, intrarea persoanei ntr$o acti=itateprin care se asi*ur rea+iarea uncii+or statutu+ui. 6esi*ur, ocupndo anumit poiie, persoana este in+uenat de so+icitri+e, prescripii+esi oG+i*aii+e asociate poiiei respecti=e, ns interpretarea


20/112

ro+u+ui decur*nd din statut se ace n uncie de comp+e>u+ nsusiri+orpsiice a+e persoanei. dea+ este ca persoana, prin ca+iti+e sa+e, scoincid cu cerine+e statutu+ui, s$si rea+iee ro+u+ +a ce+ mai na+tni=e+ de perorman. 6e ce+e mai mu+te ori, se oGine o =ariant intermediar,persoana conormndu$se statutu+ui, dar nu n tota+itate. nace+asi timp treGuie admis c ea se si aGate, ntr$o oarecare msur, de +a

prescripii+e statutu+ui, dar nu radica+, ci oerind un compromis ntreceea ce se cere si ceea ce$i permit disponiGi+iti+e sa+e. cest compromisse e>prim concret n comportament care, din punctu+ de =edere a+teoriei status$ro+uri+or, repreint interpretarea ro+u+ui.apacitatea persoanei de a intra n ro+ si de a$+ adopta =a+id=aria n uncie de ima*inea pe care o are persoana despre sine, despreeu+ su n dierite situaii socia+e si n di=erse conte>te de asteptare aro+uri+or socia+e. ersoane+e cu ima*ine de sine oarte staGi+ rea+ieaun coeicient de adoptare a ro+u+ui oarte coGort, nu se pot muta nro+u+ respecti=. ceast +e>iGi+itate persona+ este neuniorm distriGuit+a ni=e+u+ di=erse+or persoane datorit e>perienei de =ia dierite,*radu+ui de antrenament socia+, imp+icrii dierite n sarcini+e de ro+.

omportamentu+ rea+ a+ indi=idu+ui ce ocup o poiie poate s nuse conormee dect paria+ prescripiei sau se poate aGate de +a ea ncip radica+. 6e ce+e mai mu+te ori se oGine o =ariant intermediarntre prototip si aGaterea tota+, care re+ect aptu+ c persoana seadaptea +a prescripii+e de ro+ ntr$un mod propriu Hun compromisntre ceea ce este deiraGi+ si ceea ce este posiGi+J.n *enera+ se poate spune c e>ist o re*u+aritate ntre: comportamentu+ ace+uiasi indi=id p+asat n situaii dieriteHaccent pe particu+ariti+e psiiceJ< comportamentu+ unor indi=ii dierii p+asai n aceeasi situaieHaccent pe prescripii+e ro+u+uiJ.Exemplu- O&servm comportamentele a > indivi)i diferii !, % si

C, $n cadrul a ? tipuri de situaii sociale 6aceleasi pentru toi; 2 sef,'a)d, so, partener de 'olf( "esi cei trei trec prin aceleasi situaii,%%teoretic rolurile si prescripiile acestora fiind aceleasi, felul $n care estestructuratpersonalitatea fiecruia va influena modul $n care vor fiinterpretate aceste roluri( !stfel, ! este un individ extrem de vivace, unexpansiv, vor&re si optimist( % este un tip re)ervat, taciturn, iar C unindivid superficial si detasat( !ceste moduri de a fi vor impre'naatmosfera celor ? situaii prin care indivi)ii trec, astfel $nct, $n ciudaasemnrii lor din perspectiva rolurilor, comportamentele concrete vorfi diferite( "esi'ur, si reciproca este vala&il, $n sensul c diferenelemer' pn la un punct, dincolo de care prescripiile de rol asemntoare

$si vor spune cuvntul( !vem astfel determinri personale sideterminri poziionale $n interpretarea rolurilor sociale(ndep+inirea eecti= a ro+u+ui poate e=o+ua de +a orme determinateaproape inte*ra+ de actori de persona+itate, pn +a orme determinataproape inte*ra+ de prescripii+e statutu+ui. nd a=em ma>im dedeterminism situaiona+ si ero determinism de persona+itate =orGimdespre co!%orta!et co*or!ist. nd a=em ma>im de determinismde persona+itate si ero determinism situaiona+ =orGim despreco!%orta!et de)iat/


21/112

n *enera+, persoane+e se nscriu n prescripii+e de ro+ pentru c nca contrar, societatea are +a ndemn si poate o+osi dierite sanciuni.roG+ema raporturi+or ntre ro+ si persona+itate a-un*e, aproapentotdeauna, +a o perspecti= i+osoic, pentru c atin*e proG+ema+iGertii< se pot distin*e, n acest sens, trei poiii esenia+e Hc.Maissoneu=e, 9. n !ecu+au, ., coord., &""', p. 200J: 3na menine o distincie erm ntre ce+e dou noiuni:persona+itatea Heu+J nu se poate conunda cu ro+uri+e< ea +e transcende sinu ace dect s se e>prime prin intermediu+ +or. 1 a doua poiie reduce n mod strict persona+itatea +a -ocu+ dero+uri: nu suntem a+tce=a dect actori, persoana conundndu$se cupersona-u+. 1 a treia poiie, mai ec+ectic, tinde s ac din persona+itate oputere de opiune ntre ro+uri si de sinte a +or si a anumitor e+ementeaparte, ireductiGi+e. nd aceast dia+ectic reuseste, =orGim depersoan,noiune +e*at, aste+, de o scar de =a+ori< cnd este =orGa de uncompromis, =orGim desprepersona(ersona-u+ constituie, deci, n *enera+, un e+ de compromis ntrespontaneitatea suGiectu+ui Hpu+siuni, aspiraiiJ si e>i*ene+e socia+e< e+capt o uncie de securiare sau de =a+oriare, n moduri oartedierite. Se pot distin*e, aste+:%; ersona-u+ ca ro+ stereotipiat Ha treGui s iiJ ncercarea destrict conormitate cu mode+u+ si cu asteptri+e ce+or+a+i< ersona-u+ ca masc HaparenJ un tip de compromis cu inteniemanipu+atorie sau oportunist Hcau+ ariseu+uiJ< ersona-u+ ca reu*iu, tinnd ctre intrarea n ro+uri protectoaresau ciar ma*ice Heste cau+specialistului cantonat n insu+ia +ui protectoareJ ersona-u+ ca idea+ persona+ Ha =oi s iiJ..2.(. Co*lictele de rol=nd n =edere aptu+ c n cadru+ partiturii socia+e ce ne re=ine,a=em ntotdeauna mai mu+te status ro+uri, este posiGi+ ca n interioru+acestora Hntre prescripii+e +orJ sau ntre e+e +ucruri+e s nu decur*ntotdeauna +in, e>istnd tensiuni si con+icte. S oGser=m surse+e care+e pot *enera H9ean Maisonneu=e, n !ecu+au ., &""', p. 20%J:. Surse de co*lict la i)el socio-cultural pro+ierarea ro+uri+or n societatea contemporan< inconsistena si eci=ocu+ poiii+or si a+ mode+e+or de ro+core+ati=e toate poiii+e de itersecie sunt aste+, ie c apar:a. ntre dou cu+turi cau+ mar*ina+u+uiist asa$numite+e rituri de trecere saude pasa, care ac traniia ntre statutu+ de copi+ si ce+ de adu+t. !iciune+ de conuie de ro+ nu se mai poate naste aici. n societi+e ci=i+iatestatutu+ ado+escentu+ui este incert, e+ iind, pe de o parte consideratcopi+, asteptndu$se de +a e+ s se conormee re*u+i+or pe care +e impunadu+ii. e de a+t parte, ns, anumite comportamente copilresti i suntinterise ado+escentu+ui, cerndu$i$se, n aceste condiii, s se comporteca un adu+t. ceasta *enerea conuie de ro+ si con+icte +a ni=e+u+indi=idu+uiJ


22/112

c. ntre dou *rupuri proesiona+e maistru+< e=o+uia ro+uri+or o de=ansea pe cea a statute+or si a mode+e+orcomune Hima*inea ro+u+ui emeii contemporaneJt Hde e>emp+u, preot mi+itarJ sau care sunt perceputeca incompatiGi+e Hde e>emp+u, n cadru+ ro+u+ui de mam, a mpcaautoritatea cu permisi=itatea, discip+ina pe care treGuie s o impui cuapropierea pe care copi+u+ treGuie s o simt permanentJ. !u treGuie sconc+uionm c ro+uri+e mi>te actua+iea, n mod constant, +a ce+care +e dein tensiuni peniGi+e. cestea nu apar dect atunci cnd unanume sector a+ ro+u+ui se radica+iea..2.'. Modaliti de re+ol)are a co*lictelorndi=idu+ a+at n con+ict poate a+e*e un ro+ si renuna +a ce++a+t,e>punndu$se e=entua+ sanciuni+or care reu+t din nerespectarea acestuiadin urmSe poate cuta o so+uie de compromis: staGi+ind o ierarie ntre prescripii aste+ nct ro+u+ pri=i+e*iat=a i cnd ce+ care corespunde presiuni+or co+ecti=e ce+e maiintense, cnd ce+ care rspunde ce+ mai Gine aspiraii+or persona+e. staGi+ind o a+ternan ntre ro+uri, acordndu$i iecruia un spaiu. utem ncerca s promo=m un nou tip de ro+, care ar permite

s rspundem situaiei si s conci+iem asteptri+e contrare. Este, dee>emp+u, cau+ unei persoane care renun +a ro+u+ de se pentru a$+pre+ua pe ce+ de e>pert. ste+, e+ si pstrea in+uena, dar -oac, nace+asi timp, -ocu+ democratic.Moduri+e de a-ustare precedente constau n *sirea unei so+uiirea+e pentru con+ictu+ dat. +te moduri de rea+iare ima*inar suntposiGi+e pe p+anu+ suGiecti= a+ perceperii con+ictu+ui. E+e constau nacomodarea mai mu+t sau mai puin reusit cu contradicia, ie prinraiona+iare, ie prin u*..%.(ivelul de aspiraie si raportul luicu statutul si rolul persoanei!i=e+u+ de aspiraie se reer +a +atura proiecti= a persona+itii

care cuprinde dorine, sperane, asteptri, aspiraii, scopuri. Fenomene+ece in de proiecti=itate s$au ncetenit suG denumirea de nivel de%'aspiraie, uti+iat, pentru prima dat, de ctre 4. 6emGo H&"%&J dincadru+ sco+ii +ui P. 5e?in.FranQ H&"%(J deinea ni=e+u+ de aspiraie ca iind nivelul performaneiviitoare $ntr#o sarcinfamiliarpe care individul $ncearcs oatin' explicit, cunoscnd nivelul performanei anterioare $n aceasarcin(


23/112

!i=e+u+ de aspiraie are dou surse:a. nteraciunea dintre suGiect si sarcin HsuGiectu+ se compar cue+ nsusi n dierite situaii, dinamica ni=e+u+ui de aspiraii e=o+und nuncie de +ecia pe care i$au ser=it$o ncercri+e anterioareJ.G. nteraciunea dintre memGri *rupu+ui Hasupra dinamicii aspiraiesi pun amprenta sca+e+e de reerin urniate de =a+ori+e cu+tura+e

si norme+e de *rupJ.=nd n =edere cea de$a doua surs din care se a+imenteani=e+u+ de aspiraie si anume, interaciunea dintre persoan si *rup, =om=edea c asupra aspiraiei si pun amprenta scri+e de reerin urniatede =a+ori+e cu+tura+e si de norme+e de *rup Hdin acest punct de =edereeste oarte important pentru indi=id, mai a+es pentru ce+ nc normare, ca+itatea uman a memGri+or *rupu+ui de apartenenJ. 5aintersecia acestor enomene se creea terenu+ in+uene+or reciprocedintre statut, ro+ si comportamentu+ persoanei H7o+u, ., &"#;, p. &2%J.E>ist, ca atare o suit de dependene:n+imea aspiraiei persoanei depinde de statutu+ su< msuraacestui statut e dat de ceea ce apare ca norma+ pentru *rupu+ su sau de

comparaia stimu+atoare ori demoGi+iatoare cu reusite+e unor *rupurirecunoscute de suGiect ca superioare sau inerioare +ui H7o+u, ., &"#;,p. &2;J.)e*u+i: !i=e+u+ de aspiraie creste dac suGiecii constat c *rupu+ custatut inerior reuseste mai Gine n rea+iarea unei sarcini !i=e+u+ de aspiraie scade dac suGiecii constat c *rupu+ custatut inerior reuseste mai puin Gine.RE%U&ATStatutu+ si ro+u+ persoanei repreint dou noiuni core+ati=e, mu+tuti+iate n psio+o*ia socia+. 6ac statutu+ repreint poiia socia+ asuGiectu+ui, poiie n =irtutea creia acesta are dreptu+ de a se astepta +a

anumite conduite din partea ce+or+a+i, ro+u+ este aspectu+ dinamic a+%#statutu+ui, constnd din ace+e comportamente pe care cei+a+i +e asteaptde +a noi, n =irtutea a ceea ce se ceam prescripii de ro+. E>ist o seriede suGprocese de ro+ care se interpun ntre aceste prescripii sidisponiGi+iti+e aciona+e a+e persoanei. n *enera+, iecare dintre noidispune de mai mu+te asemenea poiii n societate Hie e+e nnscute saudoGnditeJ, iar incompatiGi+iti+e ntre prescripii+e a di=erse statusro+uridau nastere +a con+icte+e interro+ sau intraro+. cestea au dieritesurse si moduri de reo+=are. n strns +e*tur cu statusu+ si ro+u+persoanei am introdus si nivelul de aspiraie, a+e crui surse sunt attinteraciunea dintre suGiect si sarcin HsuGiectu+ se compar cu e+ nsusi

n dierite situaiiJ, ct si interaciunea dintre memGri *rupu+ui cruia iaparine indi=idu+ si compararea cu out*rupuri."'("EPTE)"HEIEStatut ansamG+u+ comportamente+or +a care ne putem astepta, nmod +e*itim, din partea ce+or+a+i.Rol repreint ansamG+u+ comportamente+or pe care a+ii +easteapt de +a noi, n mod +e*itim.Co*lict itrarol con+icte determinate de prescripii incompatiGi+en cadru+ ace+uiasi ro+


24/112

Co*lict iterrol con+icte determinate de prescripii+e incompatiGi+ea dou sau mai mu+te ro+uri dieriteSub%rocese de rol sunt suGprocese de actur co*niti= si aecti=atitudina+ ce se interpun ntre prescripii+e ro+u+ui si modu+ de rea+iarea acestuia n comportament.Ni)el de as%iraie ni=e+u+ perormanei =iitoare ntr$o sarcin

ami+iar pe care indi=idu+ ncearc s o atin* e>p+icit, cunoscndni=e+u+ perormanei anterioare n acea sarcin.TE&E Enumerai statute+e pe care +e deinei n acest moment n societate. D$ai a+at =reodat n stare de con+ict intra sau interro+C 6acda, ce moda+itate ai *sit pentru reo+=area con+ictu+uiC e importan are, din punctu+ de =edere a+ ni=e+u+ui deaspiraie, aptu+ c *rupu+ din care acei parte este/nu este un *rupperormantC e in+uen au trsturi+e de persona+itate asupra modu+ui ncare ne interpretm ro+uri+e socia+eC%8

*I*+I',RA-IEe+cea, S., +u, ., 200%,Enciclopedie de psi*osociolo'ie, Editura Economic,Bucuresti.7o+u, ., &"#;, Tratat de psi*olo'ie social, Editura 6idactic si eda*o*ic,Bucuresti.7er*inescu, )., 200', Sinte)e de psi*olo'ie social, Editura r*ument,Bucuresti5inton, )., &"'8,.undamentul cultural al personalitii, Editura Stiiniic,Bucuresti.

!ecu+au, ., &""',+si*olo'ie social2 aspecte contemporane, Editura o+irom,asi.Auu, M., 200#,+si*olo'ia personalitii, Editura FundaieiRomnia de Mine,Bucuresti.

%"D. CONSTRUCAIA SOCIALA PERSONALITAIIersona+itatea iecrui indi=id este o construcie unic. ornind de+a mostenirea *enetic, indi=idua+ si irepetaGi+ Hde reinut c nicimcar *emenii nu sunt identiciJ, iecare dintre noi =a parcur*e n =iaun itinerar aGso+ut dierit de a+ oricrui a+t indi=id, =a tra=ersa situaii,e>periene de =ia unice, =a nt+ni anumite persoane, n anumiteconte>te, care$+ =or in+uena n mod particu+ar. nu se ne+e*e de aici c sunt adepta in+uenei determinante amediu+ui. Mediu+ nu poate dect de=o+ta, potena sau ntria ce=a ceeste nscris de-a n *ene. eea ce coner unicitatea este tocmai comGinaia

dintre un *enotip, anumite con-uncturi si in+uene+e or*aniate cepoart nume+e de educaie. !u putem -udeca n aara acestei triade.SuG+iniem ns, natura socia+ a ceea ce constituie nuc+eu+ persona+itii,eu+ sau sine+e, ce+ care ne d sentimentu+ identitii persona+eHeul nu are, n acest conte>t, conotaii psiana+iticeJ.onsiderm c sine+e socia+ are trei componente: omponenta co*niti= sau conceptu+ de sine omponenta aecti= sau stima de sine


25/112

omponenta comportamenta+ sau preentarea de sineSelf concept 7coce%tul de sie8 repreint tota+itatea inormaii+or,atitudini+or si credine+or pe care +e are o persoan despre sine.!e punem ntreGarea cum se ormea acest concept de sineCare sunt moda+iti+e de autocunoastereCItros%ecia

ea mai =ece si mai +a ndemn dintre metode+e psio+o*iei nuputea s nu ac parte din e>punerea moduri+or n care se ormea conceptu+de sine. ntr$ade=r un comportament poate a=ea =arii moti=aiisi ma-oritatea oameni+or consider c doar ce+ care cunoaste din interior*nduri+e si sentimente+e ce acompania comportamentu+ poate s$siormee o impresie =a+id asupra a ceea ce +$a determinat. 4otusi,;0cercettorii nu sunt de acord cu ncrederea acordat introspeciei, a=ndn =edere c n mu+te e>perimente suGiecii nu au putut e>p+ica cuacuratee caue+e propriu+ui comportament. at un e>periment n acestsens-


26/112

;&u si*uran, acest proces de comparare = este Gine cunoscut. 6e+a prime+e inserii n *rupuri+e socia+e, ncepem s im comparai dectre educatorii nostri. Mai triu, =om i asimi+at att de Gine acestprocedeu nct, n mai toate pri=ine+e, de +a =estimentaie, perormanproesiona+, pn +a mrimea contu+ui din Ganc ne =a preocupa +ocu+

unde ne situm, pe o scar ima*inar, a de cunoscuii nostri. !uoricine dintre cei din -ur =a i a+es ca eta+on. ste+ de persoane treGuies ie si!ilare si rele)atepentru ce+ care se e=a+uea Hdac acemmuic de p+cere si ne e=a+um ct de Guni suntem +a pian, nu$i =om+ua ca eta+on pe marii pianisti ai +umii, ci pe cei care, ca si noi, au acestoGGOJ. ompararea socia+ se poate ace n sus cnd ne comparm cucine=a mai Gun dect noi n acea pri=in, ca un imGo+d pentruperecionarea ace+ei ca+iti, sau n -os, pentru a creste stima de sine.e+e dou teorii preentate se comp+etea n ncercarea de ae>p+ica une+e reu+tate pri=ind stima de sine. 6e e>emp+u, s$a oGser=atc stima de sine a minoriti+or este mu+t mai mare dect a indi=ii+oraparinnd ma-oritii. onorm primei teorii, minoritarii primind doar

eedGacQ$uri ne*ati=e din mediu, ar treGui s$si ormee o ima*ine desine ne*ati=, dar teoria comparrii socia+e arat c minoriti+e nu au ostim de sine scut deoarece e+e nu se compar cu ma-oritatea, ci cua+te *rupuri, de oGicei mai dea=oriate dect *rupu+ +or de apartenen.Teoria iteriori+rii rolurilor/unoastei oarte Gine e>presia K suer de o deormaie proesiona+L acest Gana+ apt de oGser=aie se reer tocmai +a inte*rareacaracteristici+or ro+u+ui proesiona+ n structura persona+itii, deci +ainterna+iarea ro+u+ui, a=nd ca eect aptu+ c indi=idu+ nu maniestcomportamente+e speciice ro+u+ui doar n situaii proesiona+e, ci nma-oritatea situaii+or Haceast re*u+aritate a comportamentu+ui artndc e =orGa despre o trstur de persona+itateJ de e>emp+u: este se

+a ntreprindere, dar se comport ca un se si n situaii care n$au nicio+e*tur cu acest ro+, cu ami+ia, cu prietenii etc. at cum ro+u+ socia+a-un*e s in+uenee si s mode+ee trsturi+e de persona+itateTeoria auto%erce%iei 7Dar9l Be!8Este o teorie pri=ind modu+ n care a-un*em s cunoastem proprii+ecaracteristici pornind de +a comportamente+e noastre anterioare. nesen, este o teorie Gea=iorist, care nu pune accent pe procese+e interne,pe stri+e su+etesti, ci pe inormaii+e pe care +e a=em +a ndemndespre propria persoan. H5un*u, 1., n !ecu+au, ., coord, 200;, p."&J. e scurt, teoria consider c a-un*em s acem inerene HdeduciiJ;2despre noi nsine, despre trsturi+e si stri+e noastre interne Hcare nu

sunt accesiGi+e direct oGser=aieiJ asa cum acem si n cau+ ce+or+a+i oGser=ndu$ne propriu+ comportament.6eci, asa cum am inerat despre >, pe care +$am =ut certndu$sen numeroase situaii, c este un tip irasciGi+, apri* +a mnie si cutendina de a de=eni =io+ent, +a e+, ceea ce credem despre noi nsinereu+t din modu+ n care ne comportm n di=erse situaii.E>emp+u: 6au oarte des Gani cersetori+or deci sunt a+truist,*eneros.M simt Gine +a petreceri deci sunt e>tra=ert, sociaGi+ etc.


27/112

Sti!a de sieonceptu+ de sine se studia ns nu doar prin prisma co*niiei,ci si a aecti=itii componenta sti!ei de sie Hself 2 esteemJ. u=ntu+stim pro=ine din +atinescu+ aestimare, a=nd sensu+ de apreciere.ste+, cnd =orGim despre stima de sine ne reerim +a aprecieri+epoiti=e sau ne*ati=e pe care +e ac oamenii despre ei nsisi. 6esi este

suprae=a+uat, ce+ puin n cu+tura american, ro+u+ *ndirii poiti=e si a+moda+iti+or n care aceasta se poate antrena, nu e mai puin ade=rat ce+u+ n care *ndesti despre tine aectea modu+ n care si!i despre tinesi, n ine, modu+ n care te si!i HBrem, S., Passin, S., &""0, p. '#J.ste+, e>ist un cerc =icios n care stima de sine scut neintroduce, ea atr*nd dup sine e>pectaii ne*ati=e Hnu sunt n stareJ,eort scut si an>ietate na+t, esec, autoG+amare, dup care ntre* acestparcurs se reia.Fi*. &. Cercul vicios al stimei de sine sc)uteE>pectaii ne*ati=eStim de sine scutEsec Eort mic

n>ietate mareutoG+amare;%n strns +e*tur cu componenta aecti= a sine+ui mai sunt deadus n discuie cte=a concepte core+ate:Costiia de sie 7self a0areness8 desi*nea starea psiic ncare se+u+ este oGiect a+ propriei atenii. Sunt identiicate dou tipuri a+econstiinei de sine: constiina de sine pri=at Hstarea temporar de re+ecieasupra aspecte+or intime, persona+e a+e se+u+uiJ si constiina de sinepuG+ic Hstarea temporar de re+ecie asupra aspecte+or se+u+ui maniestatepuG+icJ. ercetri+e au re+e=at c pria de constiin asupra se+u+uiconduce +a o intensiicare a triri+or emoiona+e att poiti=e ct sine*ati=e. are sunt ns situaii+e n care ne creste pria de constiinasupra sine+uiC o*+ini+e, camere+e =ideo, puG+icu+. cestea ne atra*Grusc atenia asupra e+u+ui n care ne percep cei+a+i semniicati=i si adiscrepane+or se+u+ui HBrem, S., Passin, S., &""0J.Discre%aele sielui 7self 1 discrepancies8 repreint nepotri=irintre dierite stri a+e sine+ui Hde e>emp+u, ntre se+u+ actua+ repre)entareasinelui, se+u+ idea+ ceea ce doreste persoana $nssi si se+u+dorit ceea ce asteapt ceilali semnificativiJ. ceste discrepane producreacii emoiona+e, cu consecine n p+an moti=aiona+. nd e>isto discrepan semniicati= ntre se+u+ actua+ si se+u+ idea+ apare unsentiment de deam*ire si suprare. nd discrepana este ntre se+u+actua+ si ce+ dorit se insta+ea o stare de an>ietate. ste+, discrepane+ese+u+ui sunt un indicator att pentru stima de sine, ct si pentru stareade Gine emoiona+ a iinei He+cea, S., coord., 200', p. 28;J.Pre+etarea sielui 1 co!%oeta co!%orta!etalEste rea+mente important ce credem si ce simim despre noi nsine,dar taG+ou+ este incomp+et dac nu a=em n =edere e+u+ n care nee>teriorim sine+e, spre a$+ ace cunoscut a+tora. 6inco+o de ceea cesuntem si simim, cei mai mu+i dintre noi sunt preocupai de a ace o impresieGun. ndustria modei, cosmetica, centre+e de rumusee, cirur*iap+astic, rec+ame+e pentru medicamente si creme miracu+oase, toate arat


28/112

ct de preocupai sunt oamenii de ima*inea +or iic. 6esi*ur, oameniisunt +a e+ de preocupai si de impresia pe care o +as prin comportamentu++or n societate, cci K5umea e o scen si toi suntem actoriL asa cumoGser=a R. SaQespeare. n termenii stiine+or socia+e acest apt a ostnotat de ctre Er=in* 7oman, care a spus c =iaa este ca teatru+, iecaredintre noi a=nd anumite rep+ici n cadru+ unor scenarii. Mai important

este c iecare dintre noi si asum o anumit identitate socia+ si cei+a+imemGri ai societii ne a-ut s o meninem. nspirndu$se din teoria +ui7oman, sociopsio+o*ii studia preentarea de sine ca pe un proces;;prin care ncercm s mode+m nu doar ceea ce cred cei+a+i despre noi,dar ciar e+u+ n care *ndim despre noi nsine.E>ist, n principa+, dou raiuni pentru preentarea de sine: este,mai nti, preentarea de sine strategic, constnd din eorturi+e pe care+e acem pentru a mode+a e+u+ n care ne =d cei+a+i pentru a csti*aputere, in+uen, simpatie sau aproGare. 6esi strate*ii+e speciice dierde +a o situaie +a a+ta Hie c =orGim despre o campanie po+itic sauncercarea de a csti*a admiraia cui=a de se> opusJ, dou scopuri par a

i comune: dorina de a i p+cut si autopromo=area, deci dorina de a iperceput si respectat ca iind competent. 1 a doua raiune sau moti=aieeste aceea a =eriicrii sau, mai Gine is, a validrii conceptului de sine.6up unii cercettori, oamenii sunt na+t moti=ai de dorina de a$siairma conceptu+ de sine si de a$+ =eriica aste+. sa cum susine R.B.S?ann, oamenii au tendina de a a=ea un concept de sine consistent. 6inaceast cau, mai a+es cnd meninerea stimei de sine este n perico+,simim ne=oia de =eriicare a sine+ui, iind oarte ateni +a ceea ce ni separe important n +e*tur cu se+u+. ceast acti=itate =a determina oatenie se+ecti= concentrat asupra inormaii+or conirmatorii, se+ecti=itaten a a+e*e persoane+e care ne pot susine conceptu+ de sine sie=itarea re+aii+or cu persoane+e care pot s ne dea inormaii discordante.

Spre deoseGire de ntrirea sinelui Hse+$enancementJ, care esteo acti=itate preponderent emoiona+, =eriicarea sine+ui este o acti=itaten specia+ co*niti=.RE:UMATersona+itatea este o construcie socia+, cei+a+i contnd n drumu+de=enirii noastre att ca mode+e, ct si ca repere, ca termeni de reerin.Sine+e socia+ are trei componente: componenta co*niti= sau conceptu+de sine, componenta aecti= sau stima de sine si componenta comportamenta+sau preentarea de sine. um se ormea conceptu+ de sineConorm teorii+or preentate, oGinem cunoasterea necesar din maimu+te surse: introspecia, e=a+uarea re+ectat HeedGacQ$u+ pe care$+primim de +a cei+a+i n +e*tur cu propria persoanJ, compararea

socia+, autopercepia, interioriarea ro+uri+or.;(CONCEPTE-CHEIECoce%tul de sie componenta co*niti= a sine+ui, repreinttota+itatea inormaii+or, atitudini+or si credine+or pe care +e are o persoandespre sine.Sti!a de sie componenta aecti= a sine+ui, repreentnd aprecieri+epoiti=e si ne*ati=e pe care oamenii +e atasea propriu+ui eu.Pre+etarea sielui componenta comportamenta+, modu+ n


29/112

care ne acem cunoscui ce+or+a+iCostiia de sie Hself aAarenessJ indic starea psiic n carese+u+ este oGiect a+ propriei atenii.Discre%aele sielui Hself 2 discrepanciesJ repreint nepotri=irintre dierite stri a+e sine+ui Hde e>emp+u, ntre se+u+ se+u+ idea+ sise+u+ doritJ.

TEME 6e ce sunt importani cei+a+i n procesu+ cunoasterii de sineC are este dierena dintre introspecie si autopercepieC 7ndii$= +a ceilali semnificativi care au a-utat +a ormareaima*inii =oastre de sine. e comportamente, ce =orGe, ce tipuri deraportare +a =oi = amintii c =$au marcatCBIBLIOGRA6IEronson, E., Ri+son, 4.6., Qert, ).M., &""8, Socia+ sOco+o*O, !e? orQ,5on*man.Brem, S., Passin, S., &""0, Social +s3c*olo'3, Iou*ton Mi+in ompanO,Boston.Boncu, St, &""",+si*olo'ie si societate, Editura Erota, asi.

e+cea, S.HcoordJ, 200',+si*osociolo'ie 2 teorie si aplicaii, EdituraEconomic, Bucuresti.!ecu+au, ., &""',+si*olo'ie social2 aspecte contemporane, Editura o+irom,asi.

!ecu+au, . 200;,Manual de psi*olo'ie social, Editura o+irom, asi.)adu, ., +u, , Matei, 5, &"";,+si*olo'ie social, Editura E>e, +u-$!apoca.;'D. PERCEPAIA SOCIAL SI TEORIA ATRIBUIRIID.&.Precizri terminologice6ac psio+o*ia *enera+ se preocupa de percepie ca re+ectare aoGiecte+or n suGiecti=itatea indi=idu+ui, psio+o*ia socia+ se centreape un alter, omu+ ca stimu+ pentru om.n sens +ar*, percepie socia+ nseamn att perceperea enomene+orsocia+e, percepia co+ecti= H*rupa+J, ct si percepia ce+ui+a+t.n sens restrns percepia socia+ repreint studiu+ modu+ui ncare ne ormm impresii despre cei+a+i si e+aGorm raionamentepri=itoare +a ei.De*ii! %erce%ia social ca procesul co'nitiv reali)at $n cadreleexperienei sociale a individului, prin folosirea tiparelor culturale existente(ste+, a$+ percepe pe ce++a+t nseamn a$+ introduce n dierite cate*oriisemniicati=e din punctu+ de =edere a+ unei cu+turi, a$i cunoastestatusu+ si ro+u+.um se rea+iea ns percepia socia+CD.2.Elementele percepiei socialeercepia semeni+or se Gaea pe o inormaie incomp+et, pe

anumii indici +a care se adau* date+e memoriei si cate*orii+e cu+tura+ee>istente. ndicii pe care$i primim sunt reeritori +a:&. a%area *i+ica. confi'uraia feei 2 desi suntem n=ai de mici s nu-udecm cri+e dup coperte si pe oameni dup aparena iic, adu+iiind, se pare c cedm acestei tentaii. ntr$un studiu rea+iat asuprastudeni+or s$a constatat c apro>imati= "0U dintre ei considerau ctrsturi+e eei spun ce=a despre caracteru+ persoanei: aste+, Gue+e


30/112

suGiri denot rutate, ocii mari nai=itate, inocen, runtea na+t inte+i*en sau o persoan meditati=. t de ade=rate sunt acesteasocieri, +as +a aprecierea =oastr. 4otusi, se pare c, indierent ce nen=a e>periena, ne aGinem cu *reu de +a a nu ace aste+ de aprecieri.;#G.structura corporal n pri=ina structurii corpora+e, aceasta

=ine s comp+etee impresia pe care trsturi+e eei o ac asupranoastr. 6ac = amintii, au e>istat ciar teorii persono+o*ice Gaate pestructura corpora+. M reer aici +a Se+don sau Pretscmer si +a+e*turi+e pe care ei +e ac, de e>emp+u, ntre structura corpora+ sinc+inaia de a dec+ansa anumite tu+Gurri psiicec. $m&rcmintea n pri=ina mGrcmintei, si*ur c aceastane poate urnia indicii importante despre statusu+ socio$economic a+persoanei n cau, despre modu+ n care se autopercepe aceasta Hcumsi mGracpersonaul spre a$+ preenta puG+icu+uiJ, ciar despre anumitetu+Gurri psiice Hse stie c depresia determin n ma-oritatea cauri+orun *rad de ne*+i-en =estimentar, +a e+ si tu+Gurri+e discordante,structuri+e maniaca+e tind s ie e>cesi=e, att ca pa+et cromatic, ct si

ca accesoriare etc.J2. li!ba;ul )erbal se spune c +imGa-u+ a ost creat pentru aascunde, totusi e>ist si n modu+ de o+osire a +imGa-u+ui indici importanicu pri=ire +a ceea ce este persoana. 6inco+o de aptu+ c este =eicu+a+ *nduri+or noastre, e>presi=itatea +imGa-u+ui, modu+ de comGinarea+ cu=inte+or, Go*ia +e>icu+ui dau inormaii importante despre ni=e+u+de instrucie, despre inte+i*ena, despre creati=itatea persoanei n cau.%. li!ba;ul o)erbala. mimica asa cum artam mai de=reme, dac +imGa-u+ =erGa+a ost cut pentru a ascunde, ce+ non=erGa+ ne trdea. E>presii+eacia+e comp+etea sau ciar contraic ceea ce airmm cu a-utoru+cu=ntu+ui.

G.pantomimica repreint ansamG+u+ *esturi+or pe care +eacem si pot i de asemenea indici importani n citirea persona+itiicui=a. omparai *esturi+e amp+e, si*ure, con=in*toare a+ee>tra=ertu+ui, cu moda+itatea mu+t mai reer=at, p+iat pe sine, aintra=ertu+ui. omparai timidu+ cu ce+ oarte si*ur de sine, *ndii$=cum primu+ pare, n ce+e mai mu+te situaii socia+e, c nu stie cum s$siin mini+e si ce s ac cu e+e.c.postura pe +n* ce+e e>puse pn acum, e+u+ n carecine=a st, mer*e sau se asea, ne oer a+te importante inormaiidespre e+u+ n care e+ este si se simte.ceastscanare a ce+or+a+i o acem oarte rapid si oarecumspontan, n ncercarea de a$i cate*orisi si ne+e*e aste+ mu+t mai repede

cu cine a=em de$a ace, pentru a sti cum s ne comportm.;8ornind de +a aceast cunoastere supericia+, ra*mentar sie>terioar, cum a-un*em s ne dm seama de esena enomene+or, cua+te cu=inte despre caue+e care au dec+ansat un anumit comportamentCeste meritu+ teoriei atriGuirii de a i rspuns +a aceast ntreGare.D.%. Teoria atri2uirii4eoria atriGuirii repreint una din +inii+e de cercetare a+e psio+o*ieisocia+e interesat de moda+iti+e n care oamenii si e>p+ic ceea


31/112

ce ac ei nsisi sau ceea ce ac, simt ori *ndesc cei+a+i.ionieratu+ n domeniu+ atriGuirii +$a cut Frit Ieider n &"(8,pentru ca apoi numru+ +ucrri+or dedicate acestei proG+eme s creasce>ponenia+, a-un*ndu$se doar n &"80 +a peste "00 de +ucrri pri=indatriGuirea. entru Ieider, atriGuirea este procesu+ prin care omul intuiesterealitatea, o poate pre)ice si stpni(Hc. +u, )adu, Matei, &"";J

4eoria atriGuirii repreint o parte a ceea ce se numeste %si&olo'ieai) Ha simu+ui comunJ. Se p+eac de +a supoiia c, n ncercareade a ace inte+i*iGi+ rea+itatea, de a$si e>p+ica e=enimente+e aicror actori si oGser=atori sunt, oamenii oGisnuii se comport ca un e+de oameni de stiin intuiti=i sau spontani. Ei uea, ca si sa=antu+, deo serie de teorii, ipotee, principii de concordan si +anuri de deduciidinspre enomene+e oGser=aGi+e spre caue+e ce +e$au *enerat H+u,)adu, Matei, &"";J..!oiuni o+osite n teoria atriGuirii: actor ce+ care se a+ n cmpu+ percepiei noastre< obser)ator ce+ care percepe< i*ere1procedeu menta+ prin care indi=idu+ a-un*e +aconc+uia c dintre mai mu+te posiGi+e caue a+e unui comportament,una anume este rspuntoare de producerea acestuia. n urma procedeu+uiinerenia+ a-un*em s dm sens, s atriGuim o cau comportamentu+uia+tei persoane, sau ciar propriu+ui comportament H=orGimdeci, att despre eteroatriGuire, ct si despre autoatriGuireJ< atribuire iter1 este aste+ atunci cnd considerm c indi=idu+a ost determinat din interior Hde dispoiii+e, de trsturi+e sa+eJs rea+iee un anumit comportament< atribuire e.ter1 atunci cnd considerm c un comportamenta+ actoru+ui este determinat din e>terior, de ctre situaieist aste+ script$uri pentru prima nt+nire, pentru conduita n sa+ade asteptare a medicu+ui, pentru situaia de e>amen etc. iar dacdeta+ii+e dier de +a o situaie +a a+ta, n +inii mari =om nt+ni ace+easisec=ene si n aceeasi ordine.6impotri=, cnd scenariu+ +ipseste sau cnd ce=a nu corespunde

asteptri+or noastre, au +oc acti=iti inerenia+e. cti=iti+e co*niti=ecare =ieafamiliari)area cu neo&isnuitul HMosco=ici, &"8&J, ar intreprinse atunci cnd se constat un deca+a- ntre ceea ce este si ce artreGui s ie, cnd suntem conruntai cu neasteptatu+ H6oise, R.,.6escamp, 9.., si Mu*nO, 7., &""'J.)eproducem n continuare, dup 9.. 6escamp, un e>perimentcare doreste s do=edeasc acest apt:4n complice al experimentatorului se strecoar $ntr#o coad de


32/112

studeni care asteapts le vin rndul la fcut fotocopii( ntru)iunealui este $nsoit de una dintre cererile urmtoare- Bscu)ai#m, am fotocopii de fcut, pot folosi copiatorul@0 6cerere frustificare;DBscu)ai#m, am fotocopii de fcut, pot folosi copiatorul, $ntruct suntfoarte 'r&it@0 6cerere cu ustificare;D Bscu)ai#m, am fotocopii defcut, pot folosi copiatorul, $ntruct am fotocopii de fcut@06cerere

cu falsustificare;( Cnd cererea nu era foarte costisitoare pentrusu&ieci 6< fotocopii;, cererea cu falsustificare &eneficia) de aceeasicomple)en din partea su&iecilor ca si cererea ustificat( Nu la felstau lucrurile atunci cnd cererea este mai important 6: de fotocopii;(+entru autori, $n cursul normal al vieii cotidiene, oamenii anali)ea)situaia verificnd numai dac derularea evenimentelor se faceconform asteptrilor, dac ele au loc conform scenariului o&isnuit(Scenariul pe care su&iecii $l au $n cap $ntr#o cercetare de acest 'enimplic o cerere si o ustificare( Cnd cererea nu este foarte important,su&iecii se asi'ur, pur si simplu, cscenariul este respectat,frs continue anali)a H6oise, R., 6escamp, 9.., si Mu*nO, 7.,&""', p. %J.

(0D.%.2. Modele ale atribuirii. Modelul i*ereei cores%odete 7=oes si Da)is8entru 9ones si 6a=is H&"'(J, care se situea e>p+icit n descendena+ucrri+or +ui Ieider, proG+ema centra+ este atriGuirea unordispoiii persona+e staGi+e ce+ui+a+t, pornind de +a aciuni+e oGser=ate.Este =orGa despre deducerea intenii+or suGiacente comportamentu+uiunui indi=id, aceste intenii permind e+e nse+e s se atriGuie indi=idu+uio dispoiie persona+.1 ineren este o deducie. 6e ce inferen corespondent@ 2pentru c ncercm s deducem din act dac el corespunde unei dispoiiipersona+ staGi+e a actoru+ui.

Este persoana care a comis un act a'resiv o &estie@Este cel care a donat &ani &isericii un altruist@entru a rspunde acestor ntreGri, oamenii rea+iea inereneGandu$se pe trei cate*orii de actori: rimu+ actor este constituit de +iGertatea a+e*erii. ce+e comportamentecare nu sunt impuse, care nu sunt coerciti=e, dau ce+e maimu+te inormaii despre actor Heste e=ident c dac rea+ie un act pentruc cine=a m$a si+it s$+ ac, acest +ucru nu = d prea mu+te inormaiidespre dispoiii+e me+e persona+eJ. + doi+ea actor de care inem seama este ct de neasteptat econduita n cau. dic, pe msur ce ea se ndeprtea de prescripii+ede status ro+, ea este considerat ca iind mai persona+. 1 aciune

e>ercitat n =irtutea respectrii stricte a prescripii+or de ro+ nu esteinormati=.at n acest sens un e>periment citat de Ri++em 6oise, 9..6escamp si 7. Mu*nO HPsi&olo'ie social e.%eri!etal, &""'J:O conduit care se a&ate de la exi'enele unui rol determinat $ntrosituaie datfurni)ea) mai multe informaii o&servatorului dect unacare corespunde exi'enelor rolului( n acest studiu, varia&ila li&ertiide ale'ere a actorului este definit ca a&atere fa de un rol, noiuneade rol fiind definit, la rndul ei, ca un ansam&lu de comportamente


33/112

asteptate, implicit definite $n consemnele date su&iecilor actori( naceast cercetare, su&iecii ascultau $mpreun un interviu de candidaturfie la postul de sumarinar, fie de astronaut( 4n psi*olo' $i descriacomplicelui 6persoana care aplica pentru unul dintre aceste posturi;calitile necesare pentru aceste funcii, acestea fiind extrovertirepentru marinar 6spirit de ec*ip, cooperare etc(;, si introvertire pentru

(&astronaut 6capacitatea de a tri sin'ur etc(;( !poi complicele rspundeaunei serii de $ntre&ri, comportamentul su ver&al fiind fie conformexi'enelor rolului 6introvertire pentru candidatul astronaut si extrovertirepentru candidatul marinar;, fie contrarii exi'enelor rolului( nfine, se cerea su&iecilor s#l evalue)e pe complice6$n privina dimensiuniiextraversie#introversie;D se cerea, de asemenea, acestor su&iecisspun dac erau si'uri de evalurile lor si dac, dupprerea lor,complicele $si de)vluise adevrata identitate(Conform re)ultatelor, certitudinea referitoare la atri&uirea unorcaracteristici celuilalt creste atunci cnd conduitele complicelui nu suntconforme cu cele cerute pentru un anume rol( Su&iecii ar avea tendina

de a nu reine dect aspectele nonconforme din conduita complicelui caindicatori ai inteniilor acestuia( + trei+ea actor pri=este eecte+e sau consecine+e unei aciuni.cte+e care produc mai mu+te eecte deiraGi+e nu de=+uie moti=aii+eunei persoane asa de Gine cum o ac acte+e care au o sin*ur consecina=oraGi+. 6e e>emp+u, ne e mai *reu s stim de ce cine=a care are os+u-G p+cut, care$i oer si o remuneraie corespuntoare si un statusridicat, a+e*e aceast s+u-G, deoarece iecare dintre consecine+e enumeratepoate constitui o moti=aie.1dat aceste condiii ndep+inite, procesu+ de atriGuire se dessoaraste+:&. 1Gser=atoru+ reperea eecte+e unei aciuni

2. E+ compar eecte+e acestei aciuni cu eecte+e a+tor aciuniposiGi+e dar nerea+iate%. StaGi+este corespondena ntre aciunea eectuat, intenia suGiacentsi o dispoiie.B. Modelul co)ariaiei 7H/ >elle986ac mode+u+ anterior descrie e+u+ n care oamenii ac inerenedespre dispoiii+e persona+e pornind de +a comportament, acest mode+mai ia n discuie un actor situaia/. E>ist oarte mu+te comportamentecare pot i atriGuite +a e+ de Gine dispoiii+or persona+e, dar siactori+or situaiona+i. 6eci, ce a determinat comportamentu+ +ui ntr$oanume con-uncturC e=a din structura intern a +ui , o dispoiiepersona+ sau ce=a din situaieC 6in acest punct de =edere Pe++eO este

de acord cu Ieider pri=itor +a aptu+ c oamenii oGisnuii se comport nmaniera oameni+or de stiin. Ei nu$i aduc pe cei+a+i n +aGorator, darac comparaii si$i -udec n termeni e>perimenta+i. onorm autoru+ui,oamenii ac atriGuiri o+osind u %rici%iu al co)ariaiei? dac u(2*actor deter!i co!%orta!etul# atuci el este %re+et de c"te orico!%orta!etul se %roduce si abset c"d u se %roduce/rincipiu+ co=ariaiei se ap+ic atunci cnd inormaia pro=ine dinoGser=aii repetate. tunci, oGser=atoru+ =a *rupa inormaia n trei


34/112

cate*orii:&. I*or!aie cosesual.ceasta pro=ine de +a comportamentu+ unor persoane dieritea+ate n aceeasi situaie, suG in+uena ace+uiasi stimu+.2. I*or!aia s%eci*ic 7disticti)8ri=este comportamentu+ unei ace+eiasi persoane n condiii+e

aciunii unor stimu+i dierii.%. I*or!aia cosistet6 seama de comportamentu+ unei sin*ure persoane, n preenaunui sin*ur stimu+, dar de$a +un*u+ timpu+ui, n situaii dierite.4aGe+ & Mode+u+ co=ariaiei Hdup E+iot ronson et a+., &""8, &2(JConsens sc)ut SpecificitateredusConsistenridicatTendina spreatri&uire internConsens ridicat Specificitateridicat

ConsistenridicatTendina spreatri&uire externConsens sc)ut

sau ridicatSpecificitate

sc)utsauridicatConsisten

sc)utTendina de a fi luai$n calcul factorii

situaionaliS +um un e>emp+u: ndrei p+n*e +a i+m. cest eect aptu+c ndrei p+n*e, poate i pro=ocat de ce=a din persoana +ui ndreiHcare p+n*e din oriceJ, din stimu+u+ n cau Hi+mu+ este dramaticJ saudin circumstane+e interaciunii cu stimu+u+ Hndrei era tu+Gurat dincaua a ce=a ntmp+at anterior =iionrii i+mu+uiJ. rincipiu+ co=ariaieipostu+ea c eectu+ este

93006749-introduce-re-in-psihologia-sociala-simona-marica.pdf

Documents