75J S R I N o. 4/ Spring 2 0 0 3

n prima jumatate a secolului XIX, modernitatea,care se dorea a fi, nca de la Renasterea italiana, ovestitoare a viitorului luminos al umanitatii1 , seconfrunta cu o ruptura radicala n urma careia se varegasi scindata ntr-o modernitate nteleasa ca etapaistorica a civilizatiei Occidentului la baza careiaputem situa revolutia industriala ce aducea cu sineavntul tehnologic si progresul stiintei, precum simutatiile socio-economice, apanaje ale capitalismului si un modernism circumscris drept un conceptestetic.

Ciprian Lupse

Estetica arhitecturii moderne siproductia artistica

The period that has begun after the last quarter of the

19th century brings an open conflict between the histori-cal aspect of modernity and the aesthetical one. Thesituation raises a question about the modern architectural

shapes dependency on architectonic function. Utility,

production, profit become the keywords of the ideology;new social utopias and their reflection on the architecture-for-the masses projects emerge. This leads to the urban

alienation of the modern man, in spite of the well-intended

architectural functionalism and mechanistic comfort, bothof them ideologically uphold in order to ensure an easylivelihood for the proletariat. Thus, the late modernity is

constrained to retrieve though eclecticism the very values

that has denied itself, the mixing of codes that it

performs nowadays standing for a new ideology, one ofthe ending of ideologies.

CIPRIAN LUPSE

MA in Philosophy, Babes-Bolyai University, Cluj,Romania.

76J S R I N o. 4/ Spring 2 0 0 3

Conflictul genetic care a stat la baza acestei sciziunise va perpetua n timp, tensionnd n mod consecventrelatiile dintre cele doua modernitati2 . Contestareamodernitatii istorice de catre orientarea estetica viza nprincipal spiritul mercantil, pragmatic al modernitatiiburgheze care tinde nencetat sa anihileze modelulestetic printr-o practica sustinuta aproapentotdeauna ncununata de succes de a-l subordonalegilor pietei, de a-i transforma creatiile artistice nproduse destinate schimbului economic. n replicamodernitatea estetica va amenda sistematic ideea demodernitate burgheza, nclinatiile ei de a cuantificafinanciar timpul, primatul marfii, orientarea spre uncult al ratiunii etc., actiunile ei neramnnd ntotdeaunafara rezultat.

Intentionnd o reala ntelegere a raporturilor dintrecele doua modernitati, modul n care s-au influentatreciproc, ne vom opri asupra unui caz specific, acela alarhitecturii. Domeniu al artei, de multe ori contestatsub aspectul finalitatii sale estetice, n pofida legaturilorcomplexe cu artizanatul, arhitectura ramne totusi ceamai deschisa publicului dintre artele vizuale3 ,constituind din acest motiv exemplul cel mai adecvat,materialul propice unui studiu de caz ce urmareste sareleve interactiunile sociale la nivelul civilizatieioccidentale, pe fondul confruntarilor dintre cele douamodernitati.

Similitudinile artei libere moderne cu arhitectura nepoarta asupra paralelismului ntre procesele caremarcheaza, la trecerea spre secolul XX, evolutia artei sicea a arhitecturii: daca, n pictura, modernismul,

culminnd cu avangardele, opunea figurativului artaabstracta, non-figurativul, iar n literatura textul dadaist sedorea revolutionar, n arhitectura nregistram opozitiafata de decorativism, fata de nfrumusetarearedundanta si lipsita de gust estetic a cladirilor de tipclasic, similara distantarii n raport cu ceea ceprezentul desemneaza prin notiunea de kitsch. nopozitie, modernismul vine cu o arhitectura ascetica,utopica, rationalista4 . El opune arhitecturii clasiceformaliste, decorativiste, ideea ca functia contine nsine frumosul estetic, fapt ce consista n a afirmaidentitatea utilului cu frumosul. Pastrnd totusi ideea deforma, modernismul arhitectural al nceputului de secolXX a afirmat pe baza principiului sau fundamentaldependenta formei arhitecturale de functiaarhitectonica5 . La concurenta nu se poate ignora nsasi teza contrara asimilarii frumosului cu utilul:opunndu-se conceptiei kantiene ce privea arta dreptfinalitate fara scop (propunnd o perspectiva asupraartei ca dezinteresare ideala), Tophile Gautier, parti-zan al ideii de arta pentru arta sustinereavehementa a gratuitatii totale a artei afirma nprefata la Domnisoara de Maupin (1835) Il ny a devraiment beau que ce qui ne peut servir a rien; tout cequi est utile est laid, nscriindu-se n traditia formuleipater le bourgeois a ideii de arta pentru arta6 .

Introducerea primatului functiei traseaza genetic calea pe care o va urma arhitectura. Un AndrHermant se simte dator sa faca n acest sens distinctiantre formele construite (forme industriale siarhitecturale) si formele libere (artele majore). Forma

KEY WORDS:

aesthetics, decorativism,figurative, industrialdesign, industrial revolu-tion, modernity, neoplasticarchitecture, non-figura-tive, postmodernism, socialutopia, urban alienation,utilitarianism

77J S R I N o. 4/ Spring 2 0 0 3

industriala este riguroasa, n strnsa dependenta(constrnsa) de particularitatile sistemului tehnic, destructura, material, de functia sistemului, tehnologie simod de functionare etc.7 Consecvent cu sine, desiteoretizeaza problema functiei n cadrul esteticiiindustriale (Industrial Design), Hermant deplnge sicritica transformarea progresiva a esteticului sifrumosului n obiecte de afaceri pe care le percepe casimple instrumente publicitare pentru a vinde lucruride proasta calitate si urte8 . Concordanta formei,functiei si structurii este necesara pentru a conferiprodusului autenticitate9 . n arhitectura moderna, maievident dect n artele libere, se poate observa tendintagenerala a modernitatii istorice, exprimata n ecuatiacare pune semnul egalitatii ntre eficienta economica siutilitate industriala pe de o parte, si frumos, estetic pede alta.

Arta moderna se va lasa sedusa de mirajul utilitatii,profitului, tocmai ea, al carei obiectiv era critica artei sisocietatii burgheze. Aceasta utilitate se vadeste nfacilitatea producerii obiectului de arta, vizata deprocedeele implicate n crearea (a se citi producerea)acestuia; ne referim la preluarea si refolosirea directa,cu minime modificari a unor obiecte pe care artistul lencarca cu noi semnificatii, n contextul n care produsulartistic e unul de piata. Asa sunt celebrele ready-mades,dar sub rezerva faptului obiectiv ca dadaistulDuchamp pe cnd semna la Paris n anii 1913 si 1914acel porte-bouteilles si roata de bicicleta de petaburet1 0, care i-au conferit un prestigiu ceva mairedus dect Fntna din 1917 de la Salonul

Independentilor din New York, o facea constientfiind ca ndeplineste un act de revolta mpotrivamercantilismului pietei artistice1 1. Ne ndoim nsaserios ca, odata ndeplinit acest gest decisiv siirevocabil, care de-semneaza actul de deces al artei,mai poate exista sau aparea vreun curent artistic caresa-si pastreze autenticitatea; pna si proiectul unei Artepovera va esua lamentabil, orice ncercare de a face arta inclusiv cea de tip ready-mades este inautentica.Nimic nou nu mai poate fi inventat. Sa nu fim ntelesigresit: probabil n acest proces de re-valorificare siresemnificare n care sunt mplicate ready-mades artistiichiar experimenteaza un fior, un sentiment artis-tic1 2 (sau mai curnd o senzatie artistica), nu ne ndoimca Fntna lui Duchamp i ilustreaza1 3 geniul artisticnovator, nsa manifestam rezerve n ceea ce i privestepe discipolii sai epigonici care s-au straduit sadepaseasca si aceasta noutate totala, punct final al artei ca posedau geniul necesar unei astfel de ntreprinderimajore, ci cel mult erau ncercati de sentimente mai mult sau mai putin clare generate n procesulcrearii (producerii, al prelucrarii mai precis) obiectuluiartistic. De altfel ei nu mai depaseau nimic, nu maicreau1 4 nimic, eventual puneau bazele unei traditii1 5 ncare s-au nscris cu brio n bunul obicei economist alclaselor parvenite, anulnd distinctia ntre arta elitara sicea de mase, banaliznd-o pe prima si supunnd-omecanismului pietei1 6.

Ct priveste cazul special al modului dadaist de acompune (asambla!) poezii, se poate spune careprezentantii acestei miscari se nscriu n curentul gen-

78J S R I N o. 4/ Spring 2 0 0 3

eral al gndirii occidentale inaugurat odata cu cotiturasemiologica din secolul XIX1 7, care introduce untravaliu combinatoric si interpretativ aparte, conformcaruia semnul si cstiga semnificatia din context, dinstructura discursului. nsa dadaistii nu lucreaza nchiar travaliul lor creator numai la nivel interpretativci si la nivelul reprezentarii: poezia rezultata aresemnificatie ntruct i se atribuie una ea este semnarbitrar; la fel, urinoarul lui Duchamp supus travaliuluiinterpretativ semnificant devine Fntna.

O situatie similara ntlnim si n arhitectura, nsa aicinu avem de a face cu re-interpretari la nivelul limbajuluiplastic precum n cazul lui Duchamp, si nici cu ocombinatorica lexicala aleatoare de felul celeidadaiste1 8. Exploatnd aceleasi structuri aleimaginarului, arhitectura va introduce ceva nou:modulul prefabricat1 9. Prefabricatele si-au dobndit sipastrat n timp un prestigiu legat de utilitatea lormateriala imediata, dublat de avantajele clare pe care leaduc n ceea ce priveste fabricarea lor, transportul siasamblarea. nainte de inventarea jocului,modernitatea incluznd aici si strapungerilepostmoderniste era deja, sub aspect arhitectonic, omodernitate de tip Lego. Prefabricatul se extinde sin alte domenii dect cel arhitectural, gasindu-si largiaplicatii industriale, de la industria alimentara a semi-preparatelor la industria aerospatiala2 0.

n fapt, ceea ce s-ar putea numi epocaprefabricatelor se refera n mod specific, ntr-un senstare, la perioada moderna propriu-zisa contrapusade obicei ulterioarei modernitati trzii2 1 mai degraba

dect postmodernismului, cu rezerva ca formele salearhitecturale sunt preluate de contemporaneitateamodernitatii trzii ca forme istorice posibil de utilizat, lafel ca toate celelalte forme apartinnd traditiei2 2.Elementele intersanjabile si multifunctionale pot ficombinate liber, dupa dorinta si necesitati, si stau labaza unor cladiri cu forma flexibila, functionale sieconomice dar lipsite de ideal tipologic intrinsec2 3 care implica finalitati economice evidente. Totusi, dacan cazul artistului-ntreprinzator al lui Duchamp,obiectele fabricate de el nu au functionalitate sauvaloare de folosinta, iar pe piata, n ceea ce lepriveste, cererea nu precede oferta2 4, dimpotriva, ncazul arhitecturii lucrurile vor lua o alta turnura: cladiriletind spre un functionalism riguros, strict. Dar ceea ceintereseaza e ca att avangarda artistica ct siarhitectura nceputului de secol XX vor fi circumscriseacelorasi structuri de gndire (si imaginative) fata decare, nsa, vor lua atitudini complet diferite cu toate capropun solutii similare: ambele valorifica prefabricate,module, artefacte, ready-mades etc. Schimbndu-leutilitatea (n cazul artei) sau, similar, mbogatindu-le-opna la a deveni de nerecunoscut prin integrarea ntr-un sistem arhitectonic organic (arhitectura modernamodulara). Analogia poate fi adncita de nsusi moduln care concepea Duchamp raporturile dintre arta, art-ist si piata artistica. ntr-o lume dominata de tehnica,Duchamp transforma artistul ntr-un mestesugar,lipsindu-l de aura sa geniala, mostenire romantica decare nici majoritatea suprarealistilor nu au putut sa nuse prevaleze2 5. Mic ntreprinzator, artistul si plaseaza

79J S R I N o. 4/ Spring 2 0 0 3

productiile pe o piata unde oferta precede cererea,colectionarul deciznd asupra valorii estetice a operei.Similar, din punct de vedere economic arhitecturademocratizata (ieftina, confortabila, utila, functionala)va ncuraja ntr-o prima faza prin facilitatile prac-tice oferite, cresterea masei proletare, att denecesara pentru sporirea productiei, consumului si im-plicit profiturilor ce vor servi celor care au capacitateade a manevra aceasta multime.

Precum artele libere, arhitectura s-a cramponat, larndul sau, de problema noului, a inovatiei. Primul pasn acest sens modernitatea arhitecturala l facedebarasndu-se de ornament. Compromisuri ntrefunctie si idee estetica, cladirea si decoratiaclasica sunt indezirabile deoarece nu alcatuiesc unntreg organic2 6, care sa permita purificarea reciproca autilului si frumosului2 7. Ca o consecinta a aparitieinoilor materiale de constructie si aplicarii noilor tehnicide constructie, arhitectura moderna si permite sapuna n practica forme mai ndraznete, mai flexibile,inaccesibile clasicismului constrns la monumental defolosirea materialelor traditionale. De alta parte, odataarhitectura angajata pe aceasta cale, apare goanadupa materiale de constructie tot mai revolutionare,de ultima ora, usor de manevrat, ieftine, care sapermita arhitecturii sa se departeze de modelelegreoaie, monolitice ale clasicismului. Apetentapentru nou din arhitectura este similara celei din artelelibere si se nscrie n acelasi curs diacronic al gndiriisi imaginarului modern. n acest sens, noile materiale sitehnici de constructie ncearca depasirea novatoare

spre forme inedite de expresie arhitecturala a aceloraconsiderate atunci nca la moda. De exemplucomponentele celulare proiectate de un H. Coandaconstituie alternative pentru deja la acea vreme perimatul beton armat2 8. Se inaugureaza epocamaterialelor compozite2 9. Apare astfel n arhitectura odeschidere a posibilitatilor de realizare, de transpunere npractica a oricarui proiect, plan virtual pe hrtie, deobiectivare, reificare, a oricarui produs al imaginatieiumane3 0. Omul, animat de reveria sa demiurgica pecare acum este capabil sa si-o asume era pe cale(credea el) sa cucereasca o alta treapta n supunerea sitransformarea mediului natural nconjurator3 1; nca oobiectivare a visului sau demiurgic, pe care tehnica3 2 aceasta jucarie a oamenilor maturi parea sa o facaposibila. Utopia patrundea, din nou, realitatea.Proiectele de organizari sociale ideale, si reflectarileacestora n organizarea edilitar-arhitecturala, care aunflacarat imaginatia vizionarilor, din antichitate nca, sipe care multi le credeau clasate, deveneau dintr-o dataverosimile si realizabile n mod concret3 3.

Aceasta ideologie moderna, aceasta superstitie anoului, cum o numea Valery3 4, fundamentata peconceptia timpului liniar si ireversibil3 5, se afirma dupaprimul razboi mondial si revolutia rusa ca urmare avisului de reconstructie europeana pe baze sociale sipolitico-ideologice noi. Scopul sau principal eraintegrarea arhitecturii si urbanismului planului detransformare sociala. Animata de idealul luminat alarhitecturii moderne, utopia modernista urmarearealizarea unei societati nationale bazndu-se n acest

80J S R I N o. 4/ Spring 2 0 0 3

scop pe refuzul trecutului si pe mitul modernizarii3 6.Dar asa cum observa Piet Mondrian prin 1922,arhitectura e nca privata de libertate, aceasta fiinddisponibila fie doar la nivelul individului, fie la cel algrupurilor posesoare ale puterii materiale, Mondrianfiind nsa, la vremea aceea, destul de optimist n ceeace priveste realizarea proiectului sau de arhitecturaneoplastica ca eliberare a vietii de utilitarism si defizic3 7. Odata cu ideea reconstructiei urbane asocietatii apare si interesul pentru nevoile de locuit alepopulatiei citadine, n speta proletariatul. Forta demunca indispensabila productiei de bunuri si totodataconsumator si platitor de taxe si impozite,proletariatul, acest zeu-erou modern, beneficiaza acumde atentia deosebita a celor care conduc sistemul so-cial. Locuintele ieftine destinate de edilii Parisului3 8

maselor proletare, vor reduce, conform criteriului func-tionalist, frumosul artistic, esteticul arhitectural, laconfortabil; cerintele de frumos sunt nlocuite cunecesitati de confort. n societatea industrialadesacralizata se impun metafore de genul casa-masinade locuit, idee mprumutata din lumea mecanica creatade om3 9. Aceasta masina de locuit are scopul principalsa le permita oamenilor sa munceasca si sa seodihneasca pentru ca apoi sa poata din nou munci4 0.Implicatiile socio-economice ale unui atare mod deorganizare a societatii sunt evidente: calul de bataie alideologiilor populiste, proletariatul este acum mai multdect oricnd un motiv pentru a produce ieftin si unpretext pentru a consuma excesiv. n acest contextarta devine evadare, oamenii cauta mplinirea spirituala

n arta deoarece ea lipseste din viata curenta4 1. nsa sidistractia care nlocuieste contemplarea frumosului sisentimentul estetic ce decurge din ea este supusaacelorasi legi ale pietei, este o marfa: orice are valoarede schimb.

Toate acestea vor contribui la esecul arhitecturiimoderne. Ch. Lalo n 1957 critica limitelefunctionaliste ale acestei arhitecturi, aratnd caadaptarea exacta unei anumite functii nu estesuficienta pentru a da nastere sentimentuluifrumosului4 2. Esecul arhitecturii moderne este evidentdin momentul n care tehnica devine totalitara,consecinta a supunerii fata de putere, astfel nct dupa1945 arhitectura nu mai este interesata de proiectesociale; prin standardizare renunta la calitatea sa criticasi de negare caracteristica miscarii moderniste.Arhitectura moderna va fi acuzata de alienare sidezumanizare, urbanismul grotesc al oraselor-dormitoare si al blocurilor lama este denuntat depostmodernismul social ca inadecvat emancipariiomului modern si raspunzator de alienarea urbana aacestuia4 3. Ca o caracteristica a modernismului(incluznd aici si avangardele istorice ale nceputului desecol XX), ce ar putea da seama de esecul proiectuluisocial promovat de acesta, este de amintit faptul careligia artei, sustinuta de modernism ncepnd nca dinsecolul XIX, elitism care justifica ruperea artei derealitatea cotidiana, sfrseste prin a contaminaavangarda nsasi care viza democratizarea artei elitiste,unirea artei autonome cu cea pentru mase. Esecul nus-a lasat asteptat: legitimnd cultura prin inovatie

81J S R I N o. 4/ Spring 2 0 0 3

avangardei i-a reusit performanta individualizarii maiaccentuate a artei4 4. Desi intentia avangardelor eranobila, arta lor facuta pentru mase era o arta de elita.

Modernitatea trzie aduce cu sine contestareadogmei moderne puriste si absolutiste concomitent cuvalorificarea altor traditii arhitecturale (baroc,manierism), neocolind nici solutiile modernismuluidevenit acum o forma istorica accesibila prelucrarilorcontemporane4 5. Arhitectura contemporana seprezinta n conceptia lui Charles Jencks ca fiindschizofrena4 6, amalgameaza codurile si valorificatraditii vernaculare. Este o arhitectura duala, sincrona,care se opune puritatii, coerentei, echilibrului modernceea ce duce la o pluralitate si o coexistenta a stilurilor.Dezideratul arhitecturii postmoderne este unificareaformelor istorice cu mitul noutatii4 7. Postmodernismulse mpaca foarte bine cu traditionalismul, situatiedovedita de organizarea n 1980 a Bienalei de laVenetia, expozitie organizata de Paolo Portoghesi, cutema purtnd titlul sugestiv Prezenta trecutului4 8.

*Permisiv si ngaduitor, mercantil si ipocrit4 9,

postmodernismul se pare ca pretinde sa fie oideologie a sfrsitului ideologiilor5 0. Dar aceastalibertate nelimitata ce cuprinde o infinitate depotentialitati nu incumba ea, oare, conformismulabsolut5 1, ce se manifesta att la nivelul artelor plasticedevenite obiect central pentru Bursa de valori sipentru turismul snobist si prozaic, ct si la nivelul kitsch-ului arhitectural pe care nici un neo- sau un post-

nu-l mai pot salva din compromisul eclectic al prostuluigust?

Note:

1 Calinescu, Matei, Cinci fete ale modernitatii, Univers,Bucuresti, 1995, pp. 29-30.

2 Ibidem, p.46.3 Ibidem, p. 238.4 Ibidem, p. 235.5 Cf. Pacurariu, Dan, Arhitectura contemporana si celelalte arte,

Meridiane, Bucuresti, 1995, p. 15, principiul fundamental almodernismului n arhitectura: forma arhitecturala este orezultanta directa a functiunii (structurale sau de exploatare).

6 Cf. Matei Calinescu, op. cit., p. 49.7 Andr Hermant, Formes utiles, s.l., s.a., apud Achim Ionel,

Introducere n estetica industriala, Editura Stiintifica, Bucuresti,1968, pp. 70-73.

8 A. Hermant, op. cit., p. 115, loc. cit., p. 72.9 Ibidem.10 De Micheli, Mario, Avangarda artistica a secolului XX,

Meridiane, Bucuresti, 1968, p. 148.11 Compagnon, Antoine, Cele cinci paradoxuri ale

modernitatii, Echinox, Cluj-Napoca, 1998, p. 126.12 Sentiment carentat, lipsit de finalitatea demiurgica.13 n pofida non-esteticului declarat al ready-mades.14 Folosim termenul a crea n sensul sau avangardist: a

realiza noul.15 O traditie mpotriva careia avangardele, Dada,

luptasera si se pare ca au nvins: murind arta, mercantilismulcstiga numai mijloacele acesteia, neputnd-o lipsi de spiritulsau.

16 Antoin Compagnon, op. cit., p. 108.

82J S R I N o. 4/ Spring 2 0 0 3

17 Codoban, Aurel, Structura semiologica a structuralismului.Critica unei semiologii pure si practice, Dacia, Cluj-Napoca, 1989,pp. 195-197.

18 Nici un arhitect nu a dezvoltat arhitectura pna laultimele sale consecinte cum au facut avangardele artistice siliterare de la nceptul secolului XX. Nu cunoastem sa existevreo cladire nefunctionala, vreo casa de nelocuit, construita nmod deliberat astfel.

19 Un exemplu n acest sens l constituie preocuparile dinanii 1928-1929 ale lui Henri Coanda de a pune n practicainventia sa a unui element celular metalic, modul de baza nrealizarea unei macroconstructii de orice forma si dimensiune(pereti, plansee, terase, acoperisuri, etc.). n colaborare cuarhitectul J. Dupr participa la concursul initiat de primariaParisului cu tema Locuinte ieftine lund marele premiu. Ceidoi vor crea Societatea de Constructii Multicelulare,falimentata n criza economica din 1929-1930. (Cf. DinuMoraru: Un fapt aproape necunoscut: Henri Coanda -constructor, n rev. Astra, 7/1970, p. 4).

20 Cum altfel, dect din punct de vedere economic, s-arputea explica faptul ca civilizatia occidentala tehnicizata a gasitde cuviinta sa surmonteze dificultatile financiare legate dedomeniul explorarilor spatiului cosmic, atunci cnd s-a pusproblema alegerii ntre un zbor unic sau a unora repetate pentruplasarea pe orbita a unei statii spatiale? Pna si arhitecturaunei astfel de constructii a fost conditionata n mod prioritar deimperative financiare, legate de profit mai degraba dect decerintele de siguranta si confort ale cosmonautilor. Pentruprimatul aspectelor economice si tehnice n arhitectura v. siAscanio Damian, Quo vadis, architectura?, n Arta viitorului,Meridiane, Bucuresti, 1979, p. 85. De asemenea, n privintafolosirii si raspndirii pe scara larga a prefabricatelor, ibidem,pp. 88-89.

21 Karnoouh, Claude, Adio diferentei. Eseu asupramodernitatii trzii, Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 162. Termenulalternativ, postmodernism, este susceptibil de confuzii sau

nelamuriri privitoare la raporturile ntre modernitate si post-modernitate.

22 A. Compagnon, op. cit., p. 149.23 Cf. arhitectul Theo van Doesburg, Spre o arhitectura

plastica, n Functiune si forma, Meridiane, Bucuresti, 1989, p.239.

24 A. Compagnon, op. cit., p. 122.25 Ibidem.26 Cf. Piet Mondrian, nfaptuirea neoplasticismului n viitorul

ndepartat si n arhitectura de astazi, 1922, n Functiune si forma,ed. cit., p.218.

27 Ibidem.28 Nu att perimat, ct uzat din punct de vedere economic.

Orice alternativa care reducea costurile de productie eraconsiderata preferabila.

29 Nu se poate vorbi nca de materiale compozite propriu-zise, eventual de cladiri compozite, dar ideea de materialnou, inovator, care sa permita depasirea performantelormaterialelor clasice si cele ale nceputului de secol XX, prinsesecontur.

30 Suntem martorii eliberarii imaginatiei de subimperialismul materialului de constructie clasic, forma,functia si structura unui edificiu ne mai fiind conditionatariguros de limitele naturale ale acestuia.

31 Mesajul lui Antonio SantElia din 1914 exprima cuclaritate acest obiectiv; n Functiune si forma, ed. cit., p. 146.

32 Cf. Piet Mondrian, op. cit., loc. cit., p. 221.33 A se vedea n acest sens analiza pe care o face Dan

Pacurariu, op. cit., pp. 221-228. Modernitatea s-a vindecat,deocamdata, de scenarita utopismului arhitectonic, n prezentabordndu-si temele de interes dintr-o perspectiva mai curndconservatoare, limitndu-se la renovare si asanare urbana,mentinnd organizarea, alcatuirea si structura urbana clasica.Cel putin n viitorul previzibil.(Cf. Ascanio Damian, loc. cit., p.95. Realitatea prezentului i da nca dreptate lui Ascanio la unsfert de secol de la editarea prezentei antologii). Dar, precum n

83J S R I N o. 4/ Spring 2 0 0 3

cazul bolilor copilariei, pe lnga o imunitate durabila,modernitatea a dobndit (si a pastrat) cteva sechele, ntre carereveriile eficientei par sa-i fi marcat cel mai intens devenirea.

34 Cf. A. Compagnon, op. cit., p.7.35 Cf. M. Calinescu, op. cit., p. 89.36 Cf. A Compagnon, op. cit., p. 142.37 Piet Mondrian, op. cit, loc. cit., pp. 214-215, 217-218.38 Cf. nota 19.39 Cf. Le Corbusier, n Functiune si forma, ed. cit., p.

230.40 Eliade, Mircea, Sacrul si Profanul, Humanitas, Bucuresti,

1995, p. 47.41 Piet Mondrian, op.cit., loc. cit., p.214.

42 Lalo, Ch., Les structures matreses de la beaut industrielle,PUF, Paris, 1957, p. 36, apud Ionel Achim, op. cit., p. 73.

43 A. Compagnon, op. cit., pp. 142-143.44 Ibidem., p.156.45 Ibidem., pp. 143-144.46 Jencks, Charles, The Language of Post-Modern Architecture,

1977, n A. Compagnon, op. cit., p.144.47 Idem. A se vedea cazul cladirii AT&Building de la New

York a arhitectului Philip Johnson.48 Ibidem, p. 146.49 Cf. Claude Karnoouh, op. cit., n special pp.162-164.50 A. Compagnon, op. cit., p. 151.51 Cf. Claude Karnoouh, op. cit., p. 176.

Anticlericalism si ateism (Anti-clericalism and Atheism) Dan-Eugen RatiuLumea artei: imunitate sau responsabilitate? Problema responsabilitatii si a angajamentului n arta contemporana (The Art WorlStefan MafteiNietzsche's Thinking in Relationship with the Aesthetical Boris DeWielFreedom as Creativity: On the Origin of the Positive Concept of Liberty Mihaela MudureFrom the Gypsies to the African Americans Ciprian LupseEstetica arhitecturii moderne si productia artistica (The Aesthetics of Modern Architecture and the Artistic Production) Francisc BajaViolenta si corporalitate (Violence and Corporality) Mirela CalbazaFenomenologia spatiului si spatialitatea templului (Phenomenology of Space and the Space of the Temple) Eric Lee GoodfieldThe Jewish Question and Beyond: Universalism and Dialectic in the Confrontations of Marx, Zion and Intifada Demeter M. AttilaAspecte ale liberalismului englez (Aspects of British Liberalism) Manipulare, seductie si ideologie ostensiva (Manipulation, seduction and ostensive ideology) Camil MuresanuIdeologia puterii monarhice n Evul Mediu (The Ideology of Monarchic Power in the Middle Ages) Adrian-Paul IliescuIndividualismul modern ca ideologie justificativa (Modern Individualism as Justificative Ideology) Istvan Kiraly V., Moartea si experienta muririi (Death and the Experience of Dying) Adrian CostacheAziz Al-Azmeh, Muslim Kingship. Power and the Sacred in Muslim, Christian and Pagan Polities Horatiu CrisanMark Juergensmeyer, Terror in the Mind of God. The Global Rise of Religious Violence Lorin GhimanMarius Jucan, Singuratatea salvata (Redemption of Solitude) Romanian Journal of Society and Politics. Security in Romania / Security for Romania Maria GyemantAdrian Paul Iliescu, Solitude and the Birth of Modernity Alex MoldovanVolker Harlan, Rainer Rappman, Peter Schata - Plastica sociala (Social Plasticity) Petru MoldovanMoshe Idel, Hasidism ntre extaz si magie (Hasidism between Ecstasy and Magic) Gabriel TrocFredric Jameson, Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism Aurel Bumbas-Vorobiov; Valentina Bumbas-VorobiovPeter Sloterdijk, n aceeasi barca, Eseu despre hiperpolitica (Essay about hyperpolitics) Dispretuirea maselor (The Despizing oCodruta Cuceuntlniri la Ierusalim (Meetings in Jerusalem)

Anticlericalism si ateism (Anti-clericalism and Atheism) Dan-Eugen RatiuLumea artei: imunitate sau responsabilitate? Problema responsabilitatii si a angajamentului n arta contemporana (The Art WorlStefan MafteiNietzsche's Thinking in Relationship with the Aesthetical Boris DeWielFreedom as Creativity: On the Origin of the Positive Concept of Liberty Mihaela MudureFrom the Gypsies to the African Americans Ciprian LupseEstetica arhitecturii moderne si productia artistica (The Aesthetics of Modern Architecture and the Artistic Production) Francisc BajaViolenta si corporalitate (Violence and Corporality) Mirela CalbazaFenomenologia spatiului si spatialitatea templului (Phenomenology of Space and the Space of the Temple) Eric Lee GoodfieldThe Jewish Question and Beyond: Universalism and Dialectic in the Confrontations of Marx, Zion and Intifada Demeter M. AttilaAspecte ale liberalismului englez (Aspects of British Liberalism) Manipulare, seductie si ideologie ostensiva (Manipulation, seduction and ostensive ideology) Camil MuresanuIdeologia puterii monarhice n Evul Mediu (The Ideology of Monarchic Power in the Middle Ages) Adrian-Paul IliescuIndividualismul modern ca ideologie justificativa (Modern Individualism as Justificative Ideology) Istvan Kiraly V., Moartea si experienta muririi (Death and the Experience of Dying) Adrian CostacheAziz Al-Azmeh, Muslim Kingship. Power and the Sacred in Muslim, Christian and Pagan Polities Horatiu CrisanMark Juergensmeyer, Terror in the Mind of God. The Global Rise of Religious Violence Lorin GhimanMarius Jucan, Singuratatea salvata (Redemption of Solitude) Romanian Journal of Society and Politics. Security in Romania / Security for Romania Maria GyemantAdrian Paul Iliescu, Solitude and the Birth of Modernity Alex MoldovanVolker Harlan, Rainer Rappman, Peter Schata - Plastica sociala (Social Plasticity) Petru MoldovanMoshe Idel, Hasidism ntre extaz si magie (Hasidism between Ecstasy and Magic) Gabriel TrocFredric Jameson, Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism Aurel Bumbas-Vorobiov; Valentina Bumbas-VorobiovPeter Sloterdijk, n aceeasi barca, Eseu despre hiperpolitica (Essay about hyperpolitics) Dispretuirea maselor (The Despizing oCodruta Cuceuntlniri la Ierusalim (Meetings in Jerusalem)

Anticlericalism si ateism (Anti-clericalism and Atheism) Dan-Eugen RatiuLumea artei: imunitate sau responsabilitate? Problema responsabilitatii si a angajamentului n arta contemporana (The Art WorlStefan MafteiNietzsche's Thinking in Relationship with the Aesthetical Boris DeWielFreedom as Creativity: On the Origin of the Positive Concept of Liberty Mihaela MudureFrom the Gypsies to the African Americans Ciprian LupseEstetica arhitecturii moderne si productia artistica (The Aesthetics of Modern Architecture and the Artistic Production) Francisc BajaViolenta si corporalitate (Violence and Corporality) Mirela CalbazaFenomenologia spatiului si spatialitatea templului (Phenomenology of Space and the Space of the Temple) Eric Lee GoodfieldThe Jewish Question and Beyond: Universalism and Dialectic in the Confrontations of Marx, Zion and Intifada Demeter M. AttilaAspecte ale liberalismului englez (Aspects of British Liberalism) Manipulare, seductie si ideologie ostensiva (Manipulation, seduction and ostensive ideology) Camil MuresanuIdeologia puterii monarhice n Evul Mediu (The Ideology of Monarchic Power in the Middle Ages) Adrian-Paul IliescuIndividualismul modern ca ideologie justificativa (Modern Individualism as Justificative Ideology) Istvan Kiraly V., Moartea si experienta muririi (Death and the Experience of Dying) Adrian CostacheAziz Al-Azmeh, Muslim Kingship. Power and the Sacred in Muslim, Christian and Pagan Polities Horatiu CrisanMark Juergensmeyer, Terror in the Mind of God. The Global Rise of Religious Violence Lorin GhimanMarius Jucan, Singuratatea salvata (Redemption of Solitude) Romanian Journal of Society and Politics. Security in Romania / Security for Romania Maria GyemantAdrian Paul Iliescu, Solitude and the Birth of Modernity Alex MoldovanVolker Harlan, Rainer Rappman, Peter Schata - Plastica sociala (Social Plasticity) Petru MoldovanMoshe Idel, Hasidism ntre extaz si magie (Hasidism between Ecstasy and Magic) Gabriel TrocFredric Jameson, Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism Aurel Bumbas-Vorobiov; Valentina Bumbas-VorobiovPeter Sloterdijk, n aceeasi barca, Eseu despre hiperpolitica (Essay about hyperpolitics) Dispretuirea maselor (The Despizing oCodruta Cuceuntlniri la Ierusalim (Meetings in Jerusalem)

Anticlericalism si ateism (Anti-clericalism and Atheism) Dan-Eugen RatiuLumea artei: imunitate sau responsabilitate? Problema responsabilitatii si a angajamentului n arta contemporana (The Art WorlStefan MafteiNietzsche's Thinking in Relationship with the Aesthetical Boris DeWielFreedom as Creativity: On the Origin of the Positive Concept of Liberty Mihaela MudureFrom the Gypsies to the African Americans Ciprian LupseEstetica arhitecturii moderne si productia artistica (The Aesthetics of Modern Architecture and the Artistic Production) Francisc BajaViolenta si corporalitate (Violence and Corporality) Mirela CalbazaFenomenologia spatiului si spatialitatea templului (Phenomenology of Space and the Space of the Temple) Eric Lee GoodfieldThe Jewish Question and Beyond: Universalism and Dialectic in the Confrontations of Marx, Zion and Intifada Demeter M. AttilaAspecte ale liberalismului englez (Aspects of British Liberalism) Manipulare, seductie si ideologie ostensiva (Manipulation, seduction and ostensive ideology) Camil MuresanuIdeologia puterii monarhice n Evul Mediu (The Ideology of Monarchic Power in the Middle Ages) Adrian-Paul IliescuIndividualismul modern ca ideologie justificativa (Modern Individualism as Justificative Ideology) Istvan Kiraly V., Moartea si experienta muririi (Death and the Experience of Dying) Adrian CostacheAziz Al-Azmeh, Muslim Kingship. Power and the Sacred in Muslim, Christian and Pagan Polities Horatiu CrisanMark Juergensmeyer, Terror in the Mind of God. The Global Rise of Religious Violence Lorin GhimanMarius Jucan, Singuratatea salvata (Redemption of Solitude) Romanian Journal of Society and Politics. Security in Romania / Security for Romania Maria GyemantAdrian Paul Iliescu, Solitude and the Birth of Modernity Alex MoldovanVolker Harlan, Rainer Rappman, Peter Schata - Plastica sociala (Social Plasticity) Petru MoldovanMoshe Idel, Hasidism ntre extaz si magie (Hasidism between Ecstasy and Magic) Gabriel TrocFredric Jameson, Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism Aurel Bumbas-Vorobiov; Valentina Bumbas-VorobiovPeter Sloterdijk, n aceeasi barca, Eseu despre hiperpolitica (Essay about hyperpolitics) Dispretuirea maselor (The Despizing oCodruta Cuceuntlniri la Ierusalim (Meetings in Jerusalem)

Anticlericalism si ateism (Anti-clericalism and Atheism) Dan-Eugen RatiuLumea artei: imunitate sau responsabilitate? Problema responsabilitatii si a angajamentului n arta contemporana (The Art WorlStefan MafteiNietzsche's Thinking in Relationship with the Aesthetical Boris DeWielFreedom as Creativity: On the Origin of the Positive Concept of Liberty Mihaela MudureFrom the Gypsies to the African Americans Ciprian LupseEstetica arhitecturii moderne si productia artistica (The Aesthetics of Modern Architecture and the Artistic Production) Francisc BajaViolenta si corporalitate (Violence and Corporality) Mirela CalbazaFenomenologia spatiului si spatialitatea templului (Phenomenology of Space and the Space of the Temple) Eric Lee GoodfieldThe Jewish Question and Beyond: Universalism and Dialectic in the Confrontations of Marx, Zion and Intifada Demeter M. AttilaAspecte ale liberalismului englez (Aspects of British Liberalism) Manipulare, seductie si ideologie ostensiva (Manipulation, seduction and ostensive ideology) Camil MuresanuIdeologia puterii monarhice n Evul Mediu (The Ideology of Monarchic Power in the Middle Ages) Adrian-Paul IliescuIndividualismul modern ca ideologie justificativa (Modern Individualism as Justificative Ideology) Istvan Kiraly V., Moartea si experienta muririi (Death and the Experience of Dying) Adrian CostacheAziz Al-Azmeh, Muslim Kingship. Power and the Sacred in Muslim, Christian and Pagan Polities Horatiu CrisanMark Juergensmeyer, Terror in the Mind of God. The Global Rise of Religious Violence Lorin GhimanMarius Jucan, Singuratatea salvata (Redemption of Solitude) Romanian Journal of Society and Politics. Security in Romania / Security for Romania Maria GyemantAdrian Paul Iliescu, Solitude and the Birth of Modernity Alex MoldovanVolker Harlan, Rainer Rappman, Peter Schata - Plastica sociala (Social Plasticity) Petru MoldovanMoshe Idel, Hasidism ntre extaz si magie (Hasidism between Ecstasy and Magic) Gabriel TrocFredric Jameson, Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism Aurel Bumbas-Vorobiov; Valentina Bumbas-VorobiovPeter Sloterdijk, n aceeasi barca, Eseu despre hiperpolitica (Essay about hyperpolitics) Dispretuirea maselor (The Despizing oCodruta Cuceuntlniri la Ierusalim (Meetings in Jerusalem)

Anticlericalism si ateism (Anti-clericalism and Atheism) Dan-Eugen RatiuLumea artei: imunitate sau responsabilitate? Problema responsabilitatii si a angajamentului n arta contemporana (The Art WorlStefan MafteiNietzsche's Thinking in Relationship with the Aesthetical Boris DeWielFreedom as Creativity: On the Origin of the Positive Concept of Liberty Mihaela MudureFrom the Gypsies to the African Americans Ciprian LupseEstetica arhitecturii moderne si productia artistica (The Aesthetics of Modern Architecture and the Artistic Production) Francisc BajaViolenta si corporalitate (Violence and Corporality) Mirela CalbazaFenomenologia spatiului si spatialitatea templului (Phenomenology of Space and the Space of the Temple) Eric Lee GoodfieldThe Jewish Question and Beyond: Universalism and Dialectic in the Confrontations of Marx, Zion and Intifada Demeter M. AttilaAspecte ale liberalismului englez (Aspects of British Liberalism) Manipulare, seductie si ideologie ostensiva (Manipulation, seduction and ostensive ideology) Camil MuresanuIdeologia puterii monarhice n Evul Mediu (The Ideology of Monarchic Power in the Middle Ages) Adrian-Paul IliescuIndividualismul modern ca ideologie justificativa (Modern Individualism as Justificative Ideology) Istvan Kiraly V., Moartea si experienta muririi (Death and the Experience of Dying) Adrian CostacheAziz Al-Azmeh, Muslim Kingship. Power and the Sacred in Muslim, Christian and Pagan Polities Horatiu CrisanMark Juergensmeyer, Terror in the Mind of God. The Global Rise of Religious Violence Lorin GhimanMarius Jucan, Singuratatea salvata (Redemption of Solitude) Romanian Journal of Society and Politics. Security in Romania / Security for Romania Maria GyemantAdrian Paul Iliescu, Solitude and the Birth of Modernity Alex MoldovanVolker Harlan, Rainer Rappman, Peter Schata - Plastica sociala (Social Plasticity) Petru MoldovanMoshe Idel, Hasidism ntre extaz si magie (Hasidism between Ecstasy and Magic) Gabriel TrocFredric Jameson, Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism Aurel Bumbas-Vorobiov; Valentina Bumbas-VorobiovPeter Sloterdijk, n aceeasi barca, Eseu despre hiperpolitica (Essay about hyperpolitics) Dispretuirea maselor (The Despizing oCodruta Cuceuntlniri la Ierusalim (Meetings in Jerusalem)

Anticlericalism si ateism (Anti-clericalism and Atheism) Dan-Eugen RatiuLumea artei: imunitate sau responsabilitate? Problema responsabilitatii si a angajamentului n arta contemporana (The Art WorlStefan MafteiNietzsche's Thinking in Relationship with the Aesthetical Boris DeWielFreedom as Creativity: On the Origin of the Positive Concept of Liberty Mihaela MudureFrom the Gypsies to the African Americans Ciprian LupseEstetica arhitecturii moderne si productia artistica (The Aesthetics of Modern Architecture and the Artistic Production) Francisc BajaViolenta si corporalitate (Violence and Corporality) Mirela CalbazaFenomenologia spatiului si spatialitatea templului (Phenomenology of Space and the Space of the Temple) Eric Lee GoodfieldThe Jewish Question and Beyond: Universalism and Dialectic in the Confrontations of Marx, Zion and Intifada Demeter M. AttilaAspecte ale liberalismului englez (Aspects of British Liberalism) Manipulare, seductie si ideologie ostensiva (Manipulation, seduction and ostensive ideology) Camil MuresanuIdeologia puterii monarhice n Evul Mediu (The Ideology of Monarchic Power in the Middle Ages) Adrian-Paul IliescuIndividualismul modern ca ideologie justificativa (Modern Individualism as Justificative Ideology) Istvan Kiraly V., Moartea si experienta muririi (Death and the Experience of Dying) Adrian CostacheAziz Al-Azmeh, Muslim Kingship. Power and the Sacred in Muslim, Christian and Pagan Polities Horatiu CrisanMark Juergensmeyer, Terror in the Mind of God. The Global Rise of Religious Violence Lorin GhimanMarius Jucan, Singuratatea salvata (Redemption of Solitude) Romanian Journal of Society and Politics. Security in Romania / Security for Romania Maria GyemantAdrian Paul Iliescu, Solitude and the Birth of Modernity Alex MoldovanVolker Harlan, Rainer Rappman, Peter Schata - Plastica sociala (Social Plasticity) Petru MoldovanMoshe Idel, Hasidism ntre extaz si magie (Hasidism between Ecstasy and Magic) Gabriel TrocFredric Jameson, Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism Aurel Bumbas-Vorobiov; Valentina Bumbas-VorobiovPeter Sloterdijk, n aceeasi barca, Eseu despre hiperpolitica (Essay about hyperpolitics) Dispretuirea maselor (The Despizing oCodruta Cuceuntlniri la Ierusalim (Meetings in Jerusalem)

Anticlericalism si ateism (Anti-clericalism and Atheism) Dan-Eugen RatiuLumea artei: imunitate sau responsabilitate? Problema responsabilitatii si a angajamentului n arta contemporana (The Art WorlStefan MafteiNietzsche's Thinking in Relationship with the Aesthetical Boris DeWielFreedom as Creativity: On the Origin of the Positive Concept of Liberty Mihaela MudureFrom the Gypsies to the African Americans Ciprian LupseEstetica arhitecturii moderne si productia artistica (The Aesthetics of Modern Architecture and the Artistic Production) Francisc BajaViolenta si corporalitate (Violence and Corporality) Mirela CalbazaFenomenologia spatiului si spatialitatea templului (Phenomenology of Space and the Space of the Temple) Eric Lee GoodfieldThe Jewish Question and Beyond: Universalism and Dialectic in the Confrontations of Marx, Zion and Intifada Demeter M. AttilaAspecte ale liberalismului englez (Aspects of British Liberalism) Manipulare, seductie si ideologie ostensiva (Manipulation, seduction and ostensive ideology) Camil MuresanuIdeologia puterii monarhice n Evul Mediu (The Ideology of Monarchic Power in the Middle Ages) Adrian-Paul IliescuIndividualismul modern ca ideologie justificativa (Modern Individualism as Justificative Ideology) Istvan Kiraly V., Moartea si experienta muririi (Death and the Experience of Dying) Adrian CostacheAziz Al-Azmeh, Muslim Kingship. Power and the Sacred in Muslim, Christian and Pagan Polities Horatiu CrisanMark Juergensmeyer, Terror in the Mind of God. The Global Rise of Religious Violence Lorin GhimanMarius Jucan, Singuratatea salvata (Redemption of Solitude) Romanian Journal of Society and Politics. Security in Romania / Security for Romania Maria GyemantAdrian Paul Iliescu, Solitude and the Birth of Modernity Alex MoldovanVolker Harlan, Rainer Rappman, Peter Schata - Plastica sociala (Social Plasticity) Petru MoldovanMoshe Idel, Hasidism ntre extaz si magie (Hasidism between Ecstasy and Magic) Gabriel TrocFredric Jameson, Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism Aurel Bumbas-Vorobiov; Valentina Bumbas-VorobiovPeter Sloterdijk, n aceeasi barca, Eseu despre hiperpolitica (Essay about hyperpolitics) Dispretuirea maselor (The Despizing oCodruta Cuceuntlniri la Ierusalim (Meetings in Jerusalem)

Anticlericalism si ateism (Anti-clericalism and Atheism) Dan-Eugen RatiuLumea artei: imunitate sau responsabilitate? Problema responsabilitatii si a angajamentului n arta contemporana (The Art WorlStefan MafteiNietzsche's Thinking in Relationship with the Aesthetical Boris DeWielFreedom as Creativity: On the Origin of the Positive Concept of Liberty Mihaela MudureFrom the Gypsies to the African Americans Ciprian LupseEstetica arhitecturii moderne si productia artistica (The Aesthetics of Modern Architecture and the Artistic Production) Francisc BajaViolenta si corporalitate (Violence and Corporality) Mirela CalbazaFenomenologia spatiului si spatialitatea templului (Phenomenology of Space and the Space of the Temple) Eric Lee GoodfieldThe Jewish Question and Beyond: Universalism and Dialectic in the Confrontations of Marx, Zion and Intifada Demeter M. AttilaAspecte ale liberalismului englez (Aspects of British Liberalism) Manipulare, seductie si ideologie ostensiva (Manipulation, seduction and ostensive ideology) Camil MuresanuIdeologia puterii monarhice n Evul Mediu (The Ideology of Monarchic Power in the Middle Ages) Adrian-Paul IliescuIndividualismul modern ca ideologie justificativa (Modern Individualism as Justificative Ideology) Istvan Kiraly V., Moartea si experienta muririi (Death and the Experience of Dying) Adrian CostacheAziz Al-Azmeh, Muslim Kingship. Power and the Sacred in Muslim, Christian and Pagan Polities Horatiu CrisanMark Juergensmeyer, Terror in the Mind of God. The Global Rise of Religious Violence Lorin GhimanMarius Jucan, Singuratatea salvata (Redemption of Solitude) Romanian Journal of Society and Politics. Security in Romania / Security for Romania Maria GyemantAdrian Paul Iliescu, Solitude and the Birth of Modernity Alex MoldovanVolker Harlan, Rainer Rappman, Peter Schata - Plastica sociala (Social Plasticity) Petru MoldovanMoshe Idel, Hasidism ntre extaz si magie (Hasidism between Ecstasy and Magic) Gabriel TrocFredric Jameson, Postmodernism or the Cultural Logic of Late Capitalism Aurel Bumbas-Vorobiov; Valentina Bumbas-VorobiovPeter Sloterdijk, n aceeasi barca, Eseu despre hiperpolitica (Essay about hyperpolitics) Dispretuirea maselor (The Despizing oCodruta Cuceuntlniri la Ierusalim (Meetings in Jerusalem)