91526152-ingrijiri-paliative.pdf

8
CURS URS 1 DE INGRIJIR 1 DE INGRIJIRI PALIATIV PALIATIVE Definiti Definitii Ingrijirea paliativa Ingrijirea paliativa este ingrijirea activa si totala acordata pacientilor care sunt este ingrijirea activa si totala acordata pacientilor care sunt confruntati cu problemele asociate unei boli amenintatoare de viata si care are ca scop confruntati cu problemele asociate unei boli amenintatoare de viata si care are ca scop imbunatatirea calitatii vietii bolnavilor si a familiilor acestora,prin prevenirea si imbunatatirea calitatii vietii bolnavilor si a familiilor acestora,prin prevenirea si inlaturarea suferintei. inlaturarea suferintei. Ingrijirea terminala Ingrijirea terminala este parte integranta a ingrijirii paliative. este parte integranta a ingrijirii paliative. Î.P. sunt îngrijiri care ameliorează QOL Î.P. sunt îngrijiri care ameliorează QOL a pacienţilor şi a familiilor lor, care a pacienţilor şi a familiilor lor, care trebuie să facă faţă problemelor pe care le ridică o boală evolutivă. Această abordare se trebuie să facă faţă problemelor pe care le ridică o boală evolutivă. Această abordare se referă la prevenirea şi alinarea suferinţelor, graţie unei identificări precoce, unei evaluări referă la prevenirea şi alinarea suferinţelor, graţie unei identificări precoce, unei evaluări riguroase şi unui tratament eficace al durerii şi al oricărei alte probleme, fizice, riguroase şi unui tratament eficace al durerii şi al oricărei alte probleme, fizice, psihosociale şi spirituale psihosociale şi spirituale. Îngrijirea Paliativă Îngrijirea Paliativă Studiul şi managementul pacienţilor cu boală activă, progresivă, foarte Studiul şi managementul pacienţilor cu boală activă, progresivă, foarte avansată, în care prognosticul este limitat şi focalizarea se face pe calitatea vieţii”. avansată, în care prognosticul este limitat şi focalizarea se face pe calitatea vieţii”. specialitate medicală relativ nouă, recunoscută formal în România specialitate medicală relativ nouă, recunoscută formal în România arie distinctă de practică derivată din îngrijirea spitalicească arie distinctă de practică derivată din îngrijirea spitalicească Hospice Hospice –concept originar în Evul Mediu –concept originar în Evul Mediu – conceptul modern (asistenţa pacienţilor cu stare terminală) – – conceptul modern (asistenţa pacienţilor cu stare terminală) – – fundamentat de Dame Cicely Saunders (St Christopher’s Hospice) – fundamentat de Dame Cicely Saunders (St Christopher’s Hospice) hospice hospice -urile şi îngrijirile paliative s-au dezvoltat împreună, într-o mişcare -urile şi îngrijirile paliative s-au dezvoltat împreună, într-o mişcare mondială cu obiective comune (ex. terapia durerii în cancer). mondială cu obiective comune (ex. terapia durerii în cancer). Beneficiari Beneficiarii Pacienti cu boli progresive malig Pacienti cu boli progresive malig ne sau non-maligne care produc disconfort, ne sau non-maligne care produc disconfort, limiteaza activitatea zilnica limiteaza activitatea zilnica ş i au un prognostic rezervat. i au un prognostic rezervat. Populatia de pacienti vizata include: Populatia de pacienti vizata include: Copii sau adulti cu boli sau leziuni congenitale care duc la dependenta de Copii sau adulti cu boli sau leziuni congenitale care duc la dependenta de tratamente de sustinere a vietii sau in tratamente de sustinere a vietii sau in grijire de lunga durata pentru realizarea grijire de lunga durata pentru realizarea activitatii cotidiene. activitatii cotidiene. Copii sau adulti cu boala terminala Copii sau adulti cu boala terminala Copii sau adulti cu boli acute severe care ameninta viata (traumatisme severe, Copii sau adulti cu boli acute severe care ameninta viata (traumatisme severe, leucemii acute, accidente vasculare) unde vindecarea este un scop realist, dar leucemii acute, accidente vasculare) unde vindecarea este un scop realist, dar boala insasi sau tratamentele asociate aduc cu sine o suferinta semnificativa. boala insasi sau tratamentele asociate aduc cu sine o suferinta semnificativa. Copii sau adulti cu boli cronice progresive (cancer, boala vasculara periferica, Copii sau adulti cu boli cronice progresive (cancer, boala vasculara periferica, insuficiente renale sau hepatice, boli cardiace sau pulmonare avansate, boli insuficiente renale sau hepatice, boli cardiace sau pulmonare avansate, boli degenerative neurologice). degenerative neurologice). 1

Upload: florela

Post on 14-Aug-2015

69 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

amg

TRANSCRIPT

Page 1: 91526152-Ingrijiri-Paliative.pdf

CCURSURS 1 DE INGRIJIR 1 DE INGRIJIRII PALIATIV PALIATIVEE

DefinitiDefinitiii• Ingrijirea paliativaIngrijirea paliativa este ingrijirea activa si totala acordata pacientilor care sunt este ingrijirea activa si totala acordata pacientilor care sunt

confruntati cu problemele asociate unei boli amenintatoare de viata si care are ca scopconfruntati cu problemele asociate unei boli amenintatoare de viata si care are ca scop imbunatatirea calitatii vietii bolnavilor si a familiilor acestora,prin prevenirea siimbunatatirea calitatii vietii bolnavilor si a familiilor acestora,prin prevenirea si inlaturarea suferintei.inlaturarea suferintei.

• Ingrijirea terminalaIngrijirea terminala este parte integranta a ingrijirii paliative. este parte integranta a ingrijirii paliative.• Î.P. sunt îngrijiri care ameliorează QOLÎ.P. sunt îngrijiri care ameliorează QOL a pacienţilor şi a familiilor lor, care a pacienţilor şi a familiilor lor, care

trebuie să facă faţă problemelor pe care le ridică o boală evolutivă. Această abordare setrebuie să facă faţă problemelor pe care le ridică o boală evolutivă. Această abordare se referă la prevenirea şi alinarea suferinţelor, graţie unei identificări precoce, unei evaluărireferă la prevenirea şi alinarea suferinţelor, graţie unei identificări precoce, unei evaluări riguroase şi unui tratament eficace al durerii şi al oricărei alte probleme, fizice,riguroase şi unui tratament eficace al durerii şi al oricărei alte probleme, fizice, psihosociale şi spiritualepsihosociale şi spirituale..

Îngrijirea PaliativăÎngrijirea Paliativă

• ““Studiul şi managementul pacienţilor cu boală activă, progresivă, foarteStudiul şi managementul pacienţilor cu boală activă, progresivă, foarte avansată, în care prognosticul este limitat şi focalizarea se face pe calitatea vieţii”.avansată, în care prognosticul este limitat şi focalizarea se face pe calitatea vieţii”.

•• specialitate medicală relativ nouă, recunoscută formal în Româniaspecialitate medicală relativ nouă, recunoscută formal în România•• arie distinctă de practică derivată din îngrijirea spitaliceascăarie distinctă de practică derivată din îngrijirea spitalicească•• Hospice Hospice •• –concept originar în Evul Mediu –concept originar în Evul Mediu – conceptul modern (asistenţa pacienţilor cu stare terminală) –– conceptul modern (asistenţa pacienţilor cu stare terminală) –– fundamentat de Dame Cicely Saunders (St Christopher’s Hospice)– fundamentat de Dame Cicely Saunders (St Christopher’s Hospice)• hospicehospice-urile şi îngrijirile paliative s-au dezvoltat împreună, într-o mişcare-urile şi îngrijirile paliative s-au dezvoltat împreună, într-o mişcare

mondială cu obiective comune (ex. terapia durerii în cancer).mondială cu obiective comune (ex. terapia durerii în cancer).

BeneficiariBeneficiariii

• Pacienti cu boli progresive maligPacienti cu boli progresive maligne sau non-maligne care produc disconfort,ne sau non-maligne care produc disconfort, limiteaza activitatea zilnicalimiteaza activitatea zilnica şşi au un prognostic rezervat.i au un prognostic rezervat.

Populatia de pacienti vizata include:Populatia de pacienti vizata include:• Copii sau adulti cu boli sau leziuni congenitale care duc la dependenta deCopii sau adulti cu boli sau leziuni congenitale care duc la dependenta de

tratamente de sustinere a vietii sau intratamente de sustinere a vietii sau ingrijire de lunga durata pentru realizareagrijire de lunga durata pentru realizarea activitatii cotidiene.activitatii cotidiene.

•• Copii sau adulti cu boala terminalaCopii sau adulti cu boala terminala•• Copii sau adulti cu boli acute severe care ameninta viata (traumatisme severe,Copii sau adulti cu boli acute severe care ameninta viata (traumatisme severe,

leucemii acute, accidente vasculare) unde vindecarea este un scop realist, darleucemii acute, accidente vasculare) unde vindecarea este un scop realist, dar boala insasi sau tratamentele asociate aduc cu sine o suferinta semnificativa.boala insasi sau tratamentele asociate aduc cu sine o suferinta semnificativa.

•• Copii sau adulti cu boli cronice progresive (cancer, boala vasculara periferica,Copii sau adulti cu boli cronice progresive (cancer, boala vasculara periferica, insuficiente renale sau hepatice, boli cardiace sau pulmonare avansate, boliinsuficiente renale sau hepatice, boli cardiace sau pulmonare avansate, boli degenerative neurologice).degenerative neurologice).

1

Page 2: 91526152-Ingrijiri-Paliative.pdf

• Copii sau adulti cu sechele care limiteaza speranta de viataCopii sau adulti cu sechele care limiteaza speranta de viata,, rezultate in urma unor rezultate in urma unor accidente sau traumatisme severe.accidente sau traumatisme severe.

Ingrijirea paliativa se realizeaza la doua nivele:Ingrijirea paliativa se realizeaza la doua nivele:

1.Abordarea paliativa prin servicii ne-specializate de ingrijire paliativa.1.Abordarea paliativa prin servicii ne-specializate de ingrijire paliativa. EEaa este este acordata de personal medical cu o pregatire minima in ingrijiri paliativeacordata de personal medical cu o pregatire minima in ingrijiri paliative -- medici demedici de familie,familie, spital,spital, as.medicale,as.medicale, care au in afara pregatirii de baza,care au in afara pregatirii de baza, un curs introductiv de 40un curs introductiv de 40 ore in ingrijire paliativa.ore in ingrijire paliativa.2.Servicii specializate de ingrijiri paliative2.Servicii specializate de ingrijiri paliative

• Unitati specializate de ingrijireUnitati specializate de ingrijire paliativapaliativa (Hospice)(Hospice) - - imbina rigorile unei unitatiimbina rigorile unei unitati spitalicesti cu paturi cu ambientul familial,spitalicesti cu paturi cu ambientul familial, apropiat de cel casnic,apropiat de cel casnic, si ofera asistentasi ofera asistenta complexa pacientilor eligibili.complexa pacientilor eligibili.

•• Sectii cu paturi de ingrijiri paliativeSectii cu paturi de ingrijiri paliative•• Ingrijire paliativa la domiciliuIngrijire paliativa la domiciliu•• Centre de ziCentre de zi•• Ambulatorii de ingrijire paliativaAmbulatorii de ingrijire paliativa•• Echipe mobile specializate de ingrijiri paliative in cadrul spitaluluiEchipe mobile specializate de ingrijiri paliative in cadrul spitalului

Echipa interdisciplinaraEchipa interdisciplinara

Ingrijirea paliativa este o munca deIngrijirea paliativa este o munca de echipa, echipa, îîn conformitate cu standardelen conformitate cu standardele nationale de ingrijiri paliative.nationale de ingrijiri paliative. Componenta minima:Componenta minima:

•• MedicMedic•• As.medicaliAs.medicali•• Asistent socialAsistent social•• Preot/PastorPreot/Pastor•• PsihologPsiholog•• KinetoterapeutKinetoterapeut•• Terapeut prin jocTerapeut prin joc•• LogopedLogoped•• DieteticianDietetician

SServiciilerviciilee de ingrijiri paliative de ingrijiri paliative

•• Este necesara infiintarea si organizarea unei retele nationale de servicii paliativeEste necesara infiintarea si organizarea unei retele nationale de servicii paliative care se va face sub coordonarea ,monitorizarea si cu avizul MSP,MMSSF si acare se va face sub coordonarea ,monitorizarea si cu avizul MSP,MMSSF si a organismelor nationale din domeniul ingrijirilor paliative.organismelor nationale din domeniul ingrijirilor paliative.

•• Pot fi o parte a sistemului public de sanatate, organizatii neguvernamentale, sauPot fi o parte a sistemului public de sanatate, organizatii neguvernamentale, sau alte unitati private cu obiect de activitate medical.alte unitati private cu obiect de activitate medical.

• Finantarea serviciilor de ingrijire paliativaFinantarea serviciilor de ingrijire paliativa::-- Case de AsigurariCase de Asigurari-- Programul national de ingrijiri paliativeProgramul national de ingrijiri paliative-- Autoritati localeAutoritati locale- Donatii,Donatii, sponsorizarisponsorizari

2

Page 3: 91526152-Ingrijiri-Paliative.pdf

-- Autofinantare in conditiile legii.Autofinantare in conditiile legii.

Principiile îngrijirii de HospicePrincipiile îngrijirii de Hospice

•• Promovează viaţa şi se concentrează pe ameliorarea calitatăţii vietiiPromovează viaţa şi se concentrează pe ameliorarea calitatăţii vietii•• Nu îşi propune să grăbească, dar nici să amâne moartea, ce este privită ca unNu îşi propune să grăbească, dar nici să amâne moartea, ce este privită ca un

proces normal mai curând decât un fenomen biomedical.proces normal mai curând decât un fenomen biomedical.•• Tratează durerea şi alte simptome.Tratează durerea şi alte simptome.•• Oferă asistenţă şi susţinere pacientului, în manieră constructivă integreândOferă asistenţă şi susţinere pacientului, în manieră constructivă integreând

aspectele psiho-sociale si spirituale in ingrijirea pacientuluiaspectele psiho-sociale si spirituale in ingrijirea pacientului• Oferă un sistem de susţinere pentru a ajuta oamenii în suferinţă să rămână cât maiOferă un sistem de susţinere pentru a ajuta oamenii în suferinţă să rămână cât mai

activi şi creativi posibil, până în momentul morţii.activi şi creativi posibil, până în momentul morţii.• Oferă un sistem de susţinere a familiilor şi prietenilor în cursul suferinţei, şiOferă un sistem de susţinere a familiilor şi prietenilor în cursul suferinţei, şi

ulteriorulterior,, al doliului. al doliului.•• Utilizeaza o echipa interdisciplinara pentru a satisface nevoile complexe aleUtilizeaza o echipa interdisciplinara pentru a satisface nevoile complexe ale

pacientului si familieipacientului si familiei• Se aplică precoce în evoluţia bolii, în conjuncţie cu alte tratamente care privescSe aplică precoce în evoluţia bolii, în conjuncţie cu alte tratamente care privesc

prelungirea vieţii, ca de ex. chimioterapia sau radioterapia, incluzând explorările necesareprelungirea vieţii, ca de ex. chimioterapia sau radioterapia, incluzând explorările necesare pentru a înţelege mai bine şi pentru a aborda mai adaptat complicaţiilepentru a înţelege mai bine şi pentru a aborda mai adaptat complicaţiile

Obiectivele îngrijirii de HospiceObiectivele îngrijirii de Hospice

•• Principalul obiectiv este tratamentul simptomatic, combaterea suferinţei,Principalul obiectiv este tratamentul simptomatic, combaterea suferinţei, ameliorarea calităţii vieţii, atât a pacientului cât şi a familiei sale, aceasta presupunândameliorarea calităţii vieţii, atât a pacientului cât şi a familiei sale, aceasta presupunând acţiuni în 4 direcţii: fizic, emoţional, spiritual şi social. acţiuni în 4 direcţii: fizic, emoţional, spiritual şi social.

• Starea terminală Starea terminală poate fi definită după următoarele criterii:poate fi definită după următoarele criterii:– pierdere ponderală > 8 kg în ultimele 3 luni– pierdere ponderală > 8 kg în ultimele 3 luni– valorile proteinelor totale < 35 g/l – valorile proteinelor totale < 35 g/l – nivelul LDH > 700 UI/l– nivelul LDH > 700 UI/l

•• Simptomele frecvente în ultimele 48 de ore de viaţă:Simptomele frecvente în ultimele 48 de ore de viaţă:– Durere– Durere 51%51%– Dispnee– Dispnee 22%22%– Respiraţie zgomotoasă– Respiraţie zgomotoasă 56%56%– Greaţă şi vărsături– Greaţă şi vărsături 14%14%– Confuzie– Confuzie 9% 9%– Agitaţie– Agitaţie 42%42%– Mişcări necontrolate– Mişcări necontrolate 12%12%– Incontinenţă– Incontinenţă 32%32%– Retenţie urinară– Retenţie urinară 21%21%– Transpiraţie– Transpiraţie 14%14%– Anorexie– Anorexie 80%80%

Direcţii de asistenţă în HospiceDirecţii de asistenţă în Hospice

3

Page 4: 91526152-Ingrijiri-Paliative.pdf

Îngrijirile stării terminale sunt multilaterale, dar se concentrează pe controlulÎngrijirile stării terminale sunt multilaterale, dar se concentrează pe controlul medical al simptomelor şi semnelor fizice, elementele principale fiind:medical al simptomelor şi semnelor fizice, elementele principale fiind:

– necesitatea combaterii optime a durerii– necesitatea combaterii optime a durerii– combaterea altor simptome cauzatoare de disconfort şi suferinţă– combaterea altor simptome cauzatoare de disconfort şi suferinţă– aplicarea îngrijirilor de către medici şi personal sanitar antrenat care manifestă o– aplicarea îngrijirilor de către medici şi personal sanitar antrenat care manifestă o

atitudine pozitivă pentru îngrijirea paliativăatitudine pozitivă pentru îngrijirea paliativă– respectul pentru dorinţele pacientului– respectul pentru dorinţele pacientului– relaţia de încredere şi comunicare deschisă între medic–pacient–familie, ce– relaţia de încredere şi comunicare deschisă între medic–pacient–familie, ce

permite depăşirea anxietăţii şi pregăteşte familia şi pacientul pentru deces permite depăşirea anxietăţii şi pregăteşte familia şi pacientul pentru deces

Caracteristicile serviciilor de îngrijire paliativă domiciliară Caracteristicile serviciilor de îngrijire paliativă domiciliară

•• Oferă cunoştinţe şi expertiză în controlul simptomelor asociate stadiilor avansateOferă cunoştinţe şi expertiză în controlul simptomelor asociate stadiilor avansate de cancer şi recunoaşterea faptului că acestea (ex.: durerea) prezintă, pe lângăde cancer şi recunoaşterea faptului că acestea (ex.: durerea) prezintă, pe lângă componenta fizică, şi una socială, psihologică şi spirituală.componenta fizică, şi una socială, psihologică şi spirituală.

•• Recunoaşterea unui rol educaţional şi de cercetare.Recunoaşterea unui rol educaţional şi de cercetare.• Îngrijirea este centrată pe asistenţa pacientului la domiciliu, dar include şi serviciiÎngrijirea este centrată pe asistenţa pacientului la domiciliu, dar include şi servicii

de îngrijire de zi sau ambulatorii sau servicii de asistenţă în caz de doliu/de îngrijire de zi sau ambulatorii sau servicii de asistenţă în caz de doliu/suferinsuferinţă.ţă.• Asistenţa este administrată în sistem multidisciplinar, incluzând mediciAsistenţa este administrată în sistem multidisciplinar, incluzând medici

specializaţi în îngrijiri paliative, asistente (specializaţi în îngrijiri paliative, asistente (nursenurse), asistenţi sociali, terapeuţi ocupaţionali,), asistenţi sociali, terapeuţi ocupaţionali, asistenţi spirituali şi psihoterapeuţi.asistenţi spirituali şi psihoterapeuţi.

Probleme frecvente în cancerul avansatProbleme frecvente în cancerul avansat

– Durerea (75% dintre pacienţi)– Durerea (75% dintre pacienţi)– Greţurile şi vărsăturile– Greţurile şi vărsăturile– Constipaţia– Constipaţia– Astenia fizică– Astenia fizică– Dispneea– Dispneea– Ascita / pleurezia malignă– Ascita / pleurezia malignă– Îngrijirea plăgilor– Îngrijirea plăgilor– Limfedemul– Limfedemul– Inhibiţia măduvei osoase (anemie, limfopenie)– Inhibiţia măduvei osoase (anemie, limfopenie)– Tulburările de nutriţie (sindromul de anorexie-caşexie)– Tulburările de nutriţie (sindromul de anorexie-caşexie)– Anxietatea şi depresia– Anxietatea şi depresia– Confuzia– Confuzia– Reabilitarea şi efectele secundare pe termen lung ale tratamentelor– Reabilitarea şi efectele secundare pe termen lung ale tratamentelor

Rolul Asistentei Medicale La Domiciliu Rolul Asistentei Medicale La Domiciliu

•• Cunoaşterea sechelelor şi deficitelor datorate diagnosticului şi tratamentuluiCunoaşterea sechelelor şi deficitelor datorate diagnosticului şi tratamentului•• Potenţialul de leziuni tisulare asociate evoluţiei tumorii şi tratamentului Potenţialul de leziuni tisulare asociate evoluţiei tumorii şi tratamentului

– – limitarea riscului de infecţiilimitarea riscului de infecţii: evitarea traumatismelor, a procedurilor invazive şi a: evitarea traumatismelor, a procedurilor invazive şi a presiunii excesive / constricţiei la braţul homolateralpresiunii excesive / constricţiei la braţul homolateral

4

Page 5: 91526152-Ingrijiri-Paliative.pdf

– – facilitarea circulatiei venoasefacilitarea circulatiei venoase: exerciţii fizice moderate, ridicarea braţului când este: exerciţii fizice moderate, ridicarea braţului când este posibil, utilizarea masajelor terapeutice sau compresiuni pneumatice conform indicaţiilorposibil, utilizarea masajelor terapeutice sau compresiuni pneumatice conform indicaţiilor medicalemedicale– anunţarea medicului terapeut imediat ce este diagnosticat edemul– anunţarea medicului terapeut imediat ce este diagnosticat edemul– asigurarea că pacienta şi-a însuşit – asigurarea că pacienta şi-a însuşit măsurile de precauţie, regulile de monitorizaremăsurile de precauţie, regulile de monitorizare şi şi faptul că trebuie să se prezinte imediat la medic când survin simptomele (eritem cutanat,faptul că trebuie să se prezinte imediat la medic când survin simptomele (eritem cutanat, tumefacţie, durere la nivelul braţului).tumefacţie, durere la nivelul braţului).

• Durerea datorată evoluţiei bolii sau tratamentului (chirurgie, RT)Durerea datorată evoluţiei bolii sau tratamentului (chirurgie, RT)

– – eliminarea sau controlul dureriieliminarea sau controlul durerii

•• Perturbări importante ale imaginii corporale datorate bolii sauPerturbări importante ale imaginii corporale datorate bolii sau tratamentuluitratamentului

•• Stresul psihologic datorat diagnosticului, tratamentului, posibilităţii deStresul psihologic datorat diagnosticului, tratamentului, posibilităţii de recidivărecidivă

– – încurajarea pacienteiîncurajarea pacientei cu privire la rezultatele tratamentului cu privire la rezultatele tratamentului– se vor iniţia – se vor iniţia testări psihologicetestări psihologice şi şi măsuri educativemăsuri educative– se va proceda la – se va proceda la reinserţia profesională şi familialăreinserţia profesională şi familială a pacientei a pacientei

•• Posibilitatea apariţiei unor perturbări ale comportamentului sexual sauPosibilitatea apariţiei unor perturbări ale comportamentului sexual sau intimităţii, prin modificările psihologice determinate de boală sau de tratamentintimităţii, prin modificările psihologice determinate de boală sau de tratament

– – evaluarea funcţiei sexualeevaluarea funcţiei sexuale prin anamneză şi identificarea obstacolelor în cale intimităţii prin anamneză şi identificarea obstacolelor în cale intimităţii şi funcţiei sexualeşi funcţiei sexuale– – educarea pacienteieducarea pacientei despre posibilităţile de tratament a perturbărilor sexuale existente despre posibilităţile de tratament a perturbărilor sexuale existente

Asistenţa stării terminaleAsistenţa stării terminale

•• Chiar şi la începutul secolului XXI, circa 1/2 din pacienţii diagnosticaţi cu cancerChiar şi la începutul secolului XXI, circa 1/2 din pacienţii diagnosticaţi cu cancer vor deceda datorită bolii în decurs de câţiva ani.vor deceda datorită bolii în decurs de câţiva ani.

•• Datele statistice nu explică în totalitate aspectele reale ale bolii şi consecinţeleDatele statistice nu explică în totalitate aspectele reale ale bolii şi consecinţele pentru individul care trăieşte cu cancer, familia şi prietenii săi.pentru individul care trăieşte cu cancer, familia şi prietenii săi.

•• Când boala malignă atinge stadiul terminal, scopul tratamentului încetează să maiCând boala malignă atinge stadiul terminal, scopul tratamentului încetează să mai fie vindecarea sau prelungirea supravieţuirii. fie vindecarea sau prelungirea supravieţuirii.

•• În această perioadă stresantă şi dificilă, terapeuţii trebuie să-şi continue eforturileÎn această perioadă stresantă şi dificilă, terapeuţii trebuie să-şi continue eforturile pentru a trata suferinţa pacientului şi a combate simptomele principale. pentru a trata suferinţa pacientului şi a combate simptomele principale.

Măsuri Paliative în starea terminalăMăsuri Paliative în starea terminală

•• Tratarea simptomelor trebuie să rămână o prioritate în evoluţia finală a cancerelor.Tratarea simptomelor trebuie să rămână o prioritate în evoluţia finală a cancerelor. •• Pe măsură ce starea generală a pacientului devine mai gravă, cauzele simptomelorPe măsură ce starea generală a pacientului devine mai gravă, cauzele simptomelor

finale devin tot mai complexe şi limitează capacitatea clinicianului de a trata factoriifinale devin tot mai complexe şi limitează capacitatea clinicianului de a trata factorii etiologici primari. etiologici primari.

• Frecvent, etiopatogenia simptomelor este multifactorială sau neclară şi/sauFrecvent, etiopatogenia simptomelor este multifactorială sau neclară şi/sau cauzele nu pot fi corectate prin tratament.cauzele nu pot fi corectate prin tratament.

5

Page 6: 91526152-Ingrijiri-Paliative.pdf

DurereaDurerea

•• Durerea continuă să rămână simptomul dominant, cauzator de teamă şi de multeDurerea continuă să rămână simptomul dominant, cauzator de teamă şi de multe ori subtratat la pacienţii cu cancer în stadii finale, la care prezintă numeroaseori subtratat la pacienţii cu cancer în stadii finale, la care prezintă numeroase dimensiuni şi este adesea descrisă ca „durere totală”.dimensiuni şi este adesea descrisă ca „durere totală”.

•• Tratarea durerii în stadiile terminale presupune:Tratarea durerii în stadiile terminale presupune:– Evaluarea permanentă a medicaţiei şi modificarea acesteia indiferent de doze, până la– Evaluarea permanentă a medicaţiei şi modificarea acesteia indiferent de doze, până la obţinerea dispariţiei ei necondiţionate, prin utilizarea scalei OMS de tratament antalgic.obţinerea dispariţiei ei necondiţionate, prin utilizarea scalei OMS de tratament antalgic.– Morfina este cel mai puternic opioid de elecţie, şi trebuie administrată până la calmarea– Morfina este cel mai puternic opioid de elecţie, şi trebuie administrată până la calmarea totală a durerii.totală a durerii.– Doza optimă este considerată aceea care contribuie la calmarea completă a durerii, cu– Doza optimă este considerată aceea care contribuie la calmarea completă a durerii, cu cele mai reduse efecte secundare.cele mai reduse efecte secundare.

Urmărirea Altor SimptomeUrmărirea Altor Simptome

•• Alte simptome din stările terminale vor fi tratate pe măsură ce survin, ţinând contAlte simptome din stările terminale vor fi tratate pe măsură ce survin, ţinând cont în permanenţă că principalul scop este promovarea confortului pacientului şi nuîn permanenţă că principalul scop este promovarea confortului pacientului şi nu ameliorarea supravieţuirii / vindecarea.ameliorarea supravieţuirii / vindecarea.

•• Simptomele trebuie evaluate şi tratate rapid, intervenţiile optime fiind cele careSimptomele trebuie evaluate şi tratate rapid, intervenţiile optime fiind cele care prezintă un impact minim asupra calităţii vieţii. prezintă un impact minim asupra calităţii vieţii.

•• Se vor evita acele măsuri care nu sunt neapărat necesare, scad confortulSe vor evita acele măsuri care nu sunt neapărat necesare, scad confortul pacientului şi pot contribui fie la creşterea suferinţei acestuia, fie la grăbirea evoluţieipacientului şi pot contribui fie la creşterea suferinţei acestuia, fie la grăbirea evoluţiei nefavorabile. nefavorabile.

•• Se contraindică unele măsuri ale medicinei tradiţionale, analizele de laborator şiSe contraindică unele măsuri ale medicinei tradiţionale, analizele de laborator şi explorările inutile, ca şi monitorizarea permanentă a semnelor vitale.explorările inutile, ca şi monitorizarea permanentă a semnelor vitale.

Hidratarea Şi NutriţiaHidratarea Şi Nutriţia

•• Refuzul total al pacientului de a mânca şi a bea este un stadiu firesc al stăriiRefuzul total al pacientului de a mânca şi a bea este un stadiu firesc al stării terminale. terminale.

•• Foamea rareori este o sursă de disconfort!Foamea rareori este o sursă de disconfort!•• La cererea familiei, terapeutul tinde să instituie măsuri de hidratare I.V. sau săLa cererea familiei, terapeutul tinde să instituie măsuri de hidratare I.V. sau să

instaleze o sondă de nutriţie enterală – nu este necesară (nu prelungeşteinstaleze o sondă de nutriţie enterală – nu este necesară (nu prelungeşte supravieţuirea, nu ameliorează starea de nutriţie şi pierderea ponderală şi nu facesupravieţuirea, nu ameliorează starea de nutriţie şi pierderea ponderală şi nu face pacientul să se simtă mai puternic; de asemenea, au ca efect creşterea distanţeipacientul să se simtă mai puternic; de asemenea, au ca efect creşterea distanţei emoţionale faţă de familie)emoţionale faţă de familie)

•• Deshidratarea în starea terminală scade secreţiile pulmonare şi creşte dispneea,Deshidratarea în starea terminală scade secreţiile pulmonare şi creşte dispneea, scade debitului urinar cu diminuarea incontinenţei, şi minimalizează posibilitateascade debitului urinar cu diminuarea incontinenţei, şi minimalizează posibilitatea apariţiei vomismentelor.apariţiei vomismentelor.

•• Hidratarea prin metode artificiale determină disconfort şi se va utiliza numai cândHidratarea prin metode artificiale determină disconfort şi se va utiliza numai când pacientul se plânge de sete şi nu este capabil să bea. pacientul se plânge de sete şi nu este capabil să bea.

PrincipiiPrincipii De Suport Nutritiv La Pacientul TerminalDe Suport Nutritiv La Pacientul Terminal

6

Page 7: 91526152-Ingrijiri-Paliative.pdf

•• Se evită tehnicile invazive, cum ar fi nutriţia parenterală totală (NPT), şiSe evită tehnicile invazive, cum ar fi nutriţia parenterală totală (NPT), şi administrarea parenterală a medicaţiei; se va prefera o perfuzie S.C. lentă de suplimentareadministrarea parenterală a medicaţiei; se va prefera o perfuzie S.C. lentă de suplimentare nutriţională (hipodermocliza), care combate deshidratarea. nutriţională (hipodermocliza), care combate deshidratarea.

•• Se va promova pe cât posibil nutriţia orală, însă pacientul nu va fi forţat săSe va promova pe cât posibil nutriţia orală, însă pacientul nu va fi forţat să mănânce; alimentarea forţată poate accentua senzaţia de greaţă sau creşte riscul demănânce; alimentarea forţată poate accentua senzaţia de greaţă sau creşte riscul de aspiraţie.aspiraţie.

• Se indică controlul secreţiei salivare etc. – scopolamina (30-60 mg I.V./S.C.), sauSe indică controlul secreţiei salivare etc. – scopolamina (30-60 mg I.V./S.C.), sau hioscina hidrobromid (400-800 mg). hioscina hidrobromid (400-800 mg).

•• Igiena cavităţii bucale şi umectarea periodică a mucoasei, cu seringa, diminuăIgiena cavităţii bucale şi umectarea periodică a mucoasei, cu seringa, diminuă senzaţia de sete şi senzaţiile neplăcute locale.senzaţia de sete şi senzaţiile neplăcute locale.

•• Anorexia finală nu va fi combătută prin tentative de alimentaţie forţată; nici oAnorexia finală nu va fi combătută prin tentative de alimentaţie forţată; nici o medicaţie disponibilă actual nu este eficace în combaterea acesteia.medicaţie disponibilă actual nu este eficace în combaterea acesteia.«Pacientul nu moare pentru că nu mănâncă, ci nu mănâncă pentru că moare»«Pacientul nu moare pentru că nu mănâncă, ci nu mănâncă pentru că moare»

Modificarea Statusului MintalModificarea Statusului Mintal•• În preajma morţii pacientul pare că intră într-o altă dimensiune, manifestată prinÎn preajma morţii pacientul pare că intră într-o altă dimensiune, manifestată prin

modificarea de scurtă durată şi tranzitorie a stării de conştienţă, ce precede coma finală. modificarea de scurtă durată şi tranzitorie a stării de conştienţă, ce precede coma finală. –– Această stare se poate manifesta prin mâhnire, suferinţă profundă,Această stare se poate manifesta prin mâhnire, suferinţă profundă,

agitaţie fizică (până la punctul în care pacientul doreşte să coboare dinagitaţie fizică (până la punctul în care pacientul doreşte să coboare din pat); pat);

–– dacă agitaţia se prelungeşte, pacientul manifestă dispnee şi trebuie sedatdacă agitaţia se prelungeşte, pacientul manifestă dispnee şi trebuie sedat în mod adecvat.în mod adecvat.

• În acest moment, familia trebuie avertizată că această stare este un evenimentÎn acest moment, familia trebuie avertizată că această stare este un eveniment final, componentă a bolii final, componentă a bolii

–– probabil datorată hipoxiei profunde probabil datorată hipoxiei profunde –– ce necesită sedare, şi nu un semn de suferinţă fizică sau emoţională, sauce necesită sedare, şi nu un semn de suferinţă fizică sau emoţională, sau

de refuz a morţiide refuz a morţii

Importanţa ComunicăriiImportanţa Comunicării

•• Un subiect important în îngrijirea terminală este realizarea unei comunicăriUn subiect important în îngrijirea terminală este realizarea unei comunicări consistente între membrii echipei de îngrijire, pacienţi şi familia acestora.consistente între membrii echipei de îngrijire, pacienţi şi familia acestora.

• Cele Cele 6 subiecte6 subiecte de importanţă în comunicarea cu pacientul cu cancer în stare de importanţă în comunicarea cu pacientul cu cancer în stare terminală sunt următoarele:terminală sunt următoarele:

– a vorbi cu sinceritate şi onestitate– a vorbi cu sinceritate şi onestitate– a fi capabil să vorbeşti despre moarte– a fi capabil să vorbeşti despre moarte– a da veştile proaste într-o manieră sensibilă– a da veştile proaste într-o manieră sensibilă– a asculta pacienţii– a asculta pacienţii– a încuraja întrebările pacienţilor– a încuraja întrebările pacienţilor– a fi sensibil la momentul când pacientul este pregătit să vorbească despre moarte– a fi sensibil la momentul când pacientul este pregătit să vorbească despre moarte

Asistenţa Psihologică Familială Înaintea MorţiiAsistenţa Psihologică Familială Înaintea Morţii

•• Familia necesită un contact strâns şi comunicare cu medicul şi personalul deFamilia necesită un contact strâns şi comunicare cu medicul şi personalul de îngrijire atunci când sfârşitul pacientului este aproape.îngrijire atunci când sfârşitul pacientului este aproape.

7

Page 8: 91526152-Ingrijiri-Paliative.pdf

•• Terapeuţii trebuie să îndrume familia prin momentul dificil pe care membriiTerapeuţii trebuie să îndrume familia prin momentul dificil pe care membrii familiei îl parcurg, cu empatie şi înţelepciunea experienţei. familiei îl parcurg, cu empatie şi înţelepciunea experienţei.

•• Fiecare experienţă de moarte este unică, individualizată, şi poate afectaFiecare experienţă de moarte este unică, individualizată, şi poate afecta comportamentul personalului medical de îngrijire.comportamentul personalului medical de îngrijire.

•• Cea mai frecventă întrebare care i se pune oncologului înaintea morţii este: „CâtCea mai frecventă întrebare care i se pune oncologului înaintea morţii este: „Cât timp mai are de trăit pacientul?” timp mai are de trăit pacientul?”

•• Cel mai bun răspuns este explicarea în termeni simpli a semnificaţiei fiecăruiCel mai bun răspuns este explicarea în termeni simpli a semnificaţiei fiecărui semn care apare (modificările respiratorii, modificarea culorii pielii, slăbirea pulsului,semn care apare (modificările respiratorii, modificarea culorii pielii, slăbirea pulsului, starea de somnolenţă etc.), care poate ajuta şi ghida familia în decizia asupra timpului destarea de somnolenţă etc.), care poate ajuta şi ghida familia în decizia asupra timpului de petrecut împreună cu pacientul şi a dorinţei de a-şi lua rămas-bun.petrecut împreună cu pacientul şi a dorinţei de a-şi lua rămas-bun.

•• Cel mai important indice al fazei terminale este rata de deteriorare clinică.Cel mai important indice al fazei terminale este rata de deteriorare clinică.

ConcluziiConcluzii

•• Pacientul terminal trebuie asistat cu dragoste şi devotament.Pacientul terminal trebuie asistat cu dragoste şi devotament.•• Nu va fi forţat să mănânce şi nu se vor indica manevre agresive de restabilire aNu va fi forţat să mănânce şi nu se vor indica manevre agresive de restabilire a

aportului nutritiv (gavaj, tubaj, nutriţie parenterală pe vene centrale); se poate recurge la oaportului nutritiv (gavaj, tubaj, nutriţie parenterală pe vene centrale); se poate recurge la o perfuzie de soluţii izotone pe venă periferică sau hipodermocliză. perfuzie de soluţii izotone pe venă periferică sau hipodermocliză.

•• Decizia terapeutică va ţine cont în primul rând de confortul pacientului, înDecizia terapeutică va ţine cont în primul rând de confortul pacientului, în condiţiile în care încercările de suplimentare calorică a pacienţilor cu cancer în fazăcondiţiile în care încercările de suplimentare calorică a pacienţilor cu cancer în fază terminală nu au demonstrat un impact semnificativ asupra supravieţuirii şi a calităţiiterminală nu au demonstrat un impact semnificativ asupra supravieţuirii şi a calităţii vieţii. vieţii.

•• Se va insista predominant asupra ameliorării simptomelor dominante (dureri,Se va insista predominant asupra ameliorării simptomelor dominante (dureri, dispnee, somnolenţă, vărsături, hipersecreţii, respiraţie zgomotoasă, insuficienţădispnee, somnolenţă, vărsături, hipersecreţii, respiraţie zgomotoasă, insuficienţă sfincteriană), lăsând aportul alimentar în plan secundar. sfincteriană), lăsând aportul alimentar în plan secundar.

•• Explicarea situaţiei şi implicarea, pe cât posibil, a pacientului şi familiei înExplicarea situaţiei şi implicarea, pe cât posibil, a pacientului şi familiei în deciziile terapeutice ameliorează stresul psihologic.deciziile terapeutice ameliorează stresul psihologic.

8