90834074 lucrare licenta model

7/23/2019 90834074 Lucrare Licenta Model

http://slidepdf.com/reader/full/90834074-lucrare-licenta-model 1/60

UNIVERSITATEA HYPERIONFACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ABSOLVENT

Prof.univ dr. GOLU IOANA ANDREI NISTOR

FEBRUARIE 2010



EDUCAŢIA COPIILOR CU

ABILITĂŢI

INTELECTUALE ÎNALTE

2



CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................pag. 5

CAPITOLUL I. INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR........................................................... pag. 6

1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE.........................................pag. 7

1. 2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE

IDENTIFICARE……………….................................................pag. 9

1.2.1 TESTE STANDARDIZATE……......……....pag. 9

1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV……....pag 10

1.2.3CHESTIONAR DE NOMINALIZARE

PENTRU PĂRINŢI.....................................................................pag 11

1.2.4 FIŞA DE NOMINALIZARE PENTRU

COLEGI.......................................................................................pag 12

1.2.5 FIŞA DE AUTONOMINALIZARE...............pag 13

1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU

PROFESORI.................................................pag 14

1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD

PENTRU PROFESORI............................................pag 18

CAPITOLUL II . ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRIIDIFERENŢIATE ŞI STRATEGII DE APLICARE ......................pag. 21

2.1 MODELE CURRICULARE............................pag. 21

2.2.ACCELERAREA.............................................pag.24

2.3 ÎMBOGĂŢIREA...............................................pag.26

2.4 GRUPAREA..................................................... pag.27

CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII3.1. OBIECTIVE ..........................................................................pag.30

3



3.2. IPOTEZE ................................................................................pag.36

3.3. EŞANTIONUL........................................................................pag. 36

3.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE .......................................pag.36

3.5. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR.......................pag.37

CAPITOLUL IV. CONCLUZII....................................................pag.42

BIBLIOGRAFIE...........................................................................pag.45

ANEXE.........................................................................................pag.47

4



INTRODUCERE

Astăzi persistă în psihologie întrebarea dacă inteligen a esteț

capacitatea generală de achizi ie a cuno tin elor, de ra iuneț ș ț ț și rezolvare de

probleme sau ea implică diferite tipuri de abilită i. Cei mai mul i opteazăț ț

pentru prima ipoteză.

Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive i aș

neuropsihologiei, care leagă comportamentul inteligent de eficien aț neurologică, ar putea aduce precizări preten ioase în acest sens.ț

Educaţia elevilor supradotaţi în şcoala românească este strâns legată de

modul de definire a acestora, mai ales prin prisma conceptelor de calitate

umană şi de valori promovate de către societate. Spre exemplu, în România

interbelică au existat preocupări legate de educaţia diferenţiată a supradotaţilor

(prima referire aparţinându-i lui Spiru Haret în 1904). În perioada comunistă

până în 1990 nu a fost acceptat conceptul în sine de supradotare, ci doar unele

forme mascate de educaţie specială a copiilor supradotaţi.

Am ales această temă de cercetare pentru a descoperi unde îi

regăsim pe copiii cu abilită i intelectuale înalte, ce nevoi au ei i cum putem să-ț ș

i educăm pentru a nu pierde nimic din achizi iile lor inteletuale.ț

Conform studiilor de specialitate supradotaţii se încadrează în categoria

copiilor care au nevoie de o atenţie specială. Inteligenţa nativă nu este

suficientă pentru a atinge performanţe intelectuale de lungă durată sau pentru o

realizare de sine, ci ea trebuie stimulată şi antrenată continuu pe baza unui

curriculum diferenţiat aplicat de către o echipă “antrenată” în acest sens.

5



CAPITOLUL I

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR

Scopul identificării este selecţionarea acelor elevi capabili să facă fată

unei instruiri diferenţiate. În strategiile de selecţie ale elevilor supradotaţi

intervin cel putin două alternative :

selecţia in funcţie de una sau mai multe variabile (componente ale

supradotării);

selecţia în funcţie de predicţiile succesului viitor.

In concepţia lui Feldhusen, identificarea supradotaţilor se

realizează prin parcurgerea a două faze :1.Screening-ul general se refera identificarea copiilor prin :

a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obţinute la

testele standardizate de inteligenţă sau de cunoştinţe ;

b) surse informale se intemeiază pe recomandările profesori-

lor, parinţilor sau pe propria nominalizare.

2. Diferenţierea în profunzime se desfaşoară ulterior screening-ului şi constă

într-o examinare suplimentară pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al

abilităţilor vizate. De obicei, diferenţierea în profunzime se aplică acelor elevi

care rezolvă 90% din problemele prezentate la testele de cunoştinţe.

În România, unde încă nu au fost elaborate teste standardizate, se

impun în mod obligatoriu următoarele şase faze :

1. Screening sau depistarea elevilor supradotaţi pe baza scalelor de apreciere

(surse informale);

2. Nominalizări ale părinţilor, profesorilor sau chiar autonominalizări pe baza

fişelor de nominalizare;

6



3. Evaluarea de către un grup de profesori experţi a produselor elevilor,

produse sub formă de lucrări scrise, referate ştiinţifice teoretice sau

experimentale, prezentări orale sau realizări artistice;

4. Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate;5. Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare;

6. Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5;

Decizia finală se ia numai în funcţie de resursele locale pe care şcoala

le poate oferi : clase speciale, grupe selectate, accelerare, programe

extracurriculare.

1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Nu ar fi o exagerare să spunem că există la fel de multe defini ii aț

copiilor talenta i ca i numărul de exper i care le formulează.ț ș ț Motivul este că

ace ti copii nu formează grupuri omogene. Toate defini iile au un punct comun:ș ț

un copil înzestrat este cel care arată că are rezultate excep ionale într-unul sauț

mai multe domenii. Deci un copil talentat se deosebe te de ceilal i copii prinș ț

abilită ile sale artisitice, matematice sau printr-un scop mai inteligent cum ar fiț gândurile creative, imagina ia i calită ile de lider.ț ș ț

Etimologia cuvântului “supradotat” derivă în literatura româna

de specialitate prin calchierea franţuzescului “surdoue”. În sens mai larg, prin

conceptul de “copil supradotat” înţelegem : superior dotat, înzestrat, precoce,

prodigios, excepţional, capabil de performanţe înalte.

Câteva definiţii adoptate în cadrul unor programe educaţionale

speciale

Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de

dezvoltare a aptitudinilor generale şi specifice, care necesită experienţe de

învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele obişnuite

furnizate de şcoală.

(Special Education Information Handbook, Toronto :

Ministry of Education, Ontario, 1984)

Dotarea superioară este un sistem al influenţelor corelative dintre

lumea interioară a copilului şi mediul său înconjurator. Mediul provoacă

7



şi stimulează inteligenţa, creativitatea şi talentele specifice. Această

interacţi-

une între “eul” copilului dotat şi stimulii exteriori generează “curajul de

a-şi încerca şansele” şi motivaţia de a se implica şi de a persevera.

(E. Landau, 1991)

Comportamentul aptitudinal înalt reflecta o interacţiune între trei grupuri

fundamentale de trăsături umane :

- aptitudini generale şi specifice supramedii,

- nivele înalte de angajare în sarcina şi

- nivele înalte de creativitate.

Copiii supradotaţi posedă şi sunt capabili să dezvolte acest compozit

de trăsături şi să le aplice în orice domeniu de performanţă. Copiii care

manifestă sau sunt capabili să dezvolte o interacţiune între aceste trei grupuri

de trăsături necesită o largă varietate de ocazii şi de servicii educaţionale care

nu sunt oferite de obicei de programele educaţionale curente.

(J.S. Renzulli, 1990)

Copiii capabili de performanţe înalte sunt cei identificaţi de persoane

autorizate ca având realizări şi aptitudini potenţiale în oricare din

următoarele domenii, izolate sau in combinaţie :

- Capacitate intelectuală generală;

- Aptitudini academice specifice;

- Gândire productivă sau creativă;

- Abilitate în leadership;

- Talent pentru arte vizuale sau scenice;

- Aptitudini psihomotrice.

Aceşti copii au nevoie de programe diferentiaţe şi de servicii în plus fată de

cele oferite în şcoala obisnuită, în vederea realizării contribuţiei lor faţă de

sine şi faţă de societate.

(Raportul Marland, 1971 în Comisia de Educaţie a Congresului S.U.A.)

Excelenţa intelectuală poate fi evaluată global, la scara ontogenezei,

prin analiza “succesului global” repurtat de un individ. Succesul global

este un construct psihopedagogic şi sociologic care exprimă atât evoluţiaîn context educaţional a disponibilităţilor aptitudinale, creative,

8



motivaţionale şi afective, cât şi gradul lor de recunoaştere în sistemele de

valori ale individului şi ale societăţii.

(Carmen Cretu, 1992, 1996, 1997)

1.2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE IDENTIFICARE

1.2.1 TESTE STANDARDIZATE

În S.U.A., Biroul naţional de măsurători mintale recomandă

folosirea următoarelor teste, mare parte dintre ele stând la baza evaluărilor

efectuate şi în România :

Teste individuale de inteligenţă

• Leiter international Performance Scale

• Peabody Picture Vocabulary

• Slosson Intelligence Test (SIT)

• Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B)

• Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC)

Teste de grup

• California Test of Mental Maturity• Goodenough-Harris Drawing Test

• Lorge-Thorndike Intelligence Test

• Ottis Lennon Mental Ability Test

Teste de realizare (educaţionale)

• California Achievement Test

• Metropolitan Achievement Test

• SRA High School Placement Test

• SRA Achievement Series

• Stanford Achievement Test

Teste de Personalitate şi sociale

• California Psychological Inventory

• Minnesota Multiphasic Personality Inventory

• Personal Orientation Inventory

Teste de creativitate

9



• Torrance Tests of Creative Thinking

1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV (după Margaret

Humprey)

+ -

1. Invaţă repede şi uşor 1. Se plictisesc repede în situaţiile de

obişnuite

2. Sunt foarte imaginativi. Sunt foarte puţin

dispuşi să urmeze ideile oferite de alţii

2. Doresc să facă totul dupa voia proprie, i

regulile3. Au o deosebită curiozitate. Pun numeroase

intrebări. Sunt interesaţi de o gamă largă de

probleme.

3. Pot deveni greu de suportat de către cei

4. Au un mare spirit de observaţie şi sunt activi 4. Reacţioneaza prea mult in clasă, pot

sursă de perturbare5. Au putere de concentrare pe perioade lungi de

timp

5. Uneori refuză să se opreasca dintr-o

sarcină, spre a trece la urmatoarea6. Fac generalizări pe care le transferă cu uşurinţă

la alte situaţii

6. Pot să-i suspecteze pe profesori de l

consecvenţă ideatică7. Au o mare capacitate de abstactizare 7. Pot pierde vremea în raţionamente inu

impresia că sunt visători si neatenţi8. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu

naturaleţe

8. Riscă să piardă prietenia sau simpatia co

+ -

9. Reţin totul cu uşurinţă, fără repetiţii sau efort 9. Adesea se plictisesc în timpul repetiţi

clasă10. Preferă lectura, în general de nivel mai

avansat varstei lor

10. Întotdeauna sunt incitaîi de câte o ca

nu este cea mai adecvată11. Se orientează uşor in studiu 11. Nu sistematizează întotdeauna foar

studiul12. Au simîul umorului dezvoltat 12. Fac glume despre adulţi. Nu toţi

apreciază acest lucru13. Recombină totul in modalitaţi originale 13. Uneori sunt prea inovativi14. Au o puternică dorinţă de a excela 14. Sunt prea adânc răniţi in urma vreunui15. Se ghidează întotdeauna după experienţa 15. Pot deveni excesiv de autoritari

10



practică16. Îşi impun deciziile în grupurile lor 16. Riscă să devină “tirani” şi să nu-i mai

şi pe ceilalţi17. Fac raţionamente corecte, au o gîndire clara,

înteleg sensurile lucrurilor

17. Pot sesiza relaţii nebănuite şi pierd pre

vreme concentrându-se asupra lor

1.2.3 CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI

Numele elevului……………………………………………………………..

Varsta………………………………………………………………………..

Adresa……………………………………………………………………….

Scoala…………………………………………………………………………

Clasa………………………………………………………………………….

Numele părintelui……………………………………………………………

Instrucţiuni de completare : vă rugăm să încercuiţi cifra din dreptul

fiecărei afirmaţii care caracterizează cel mai exact pe copilul dumneavoastră

(de la 5=”cel mai exact”, pană la 1=”cel mai puţin exact”)

Are vocabular avansat şi se exprima bine 5 4 3 2Gândeşte repede 5 4 3 2Işi reaminteşte totul cu uşurinta 5 4 3 2Este preocupat de modul cum merg lucrurile 5 4 3 2

Citeşte din vremea grădiniţei 5 4 3 2Combină idei sau lucruri intr-o ordine originală 5 4 3 2Se plictiseşte repede 5 4 3 2Intreabă aproape tot timpul : “de ce?” 5 4 3 2Se simte bine în anturajul adulţilor 5 4 3 2Este deosebit de curios 5 4 3 2Este aventuros 5 4 3 2Are simţul umorului 5 4 3 2Este impulsiv; reacţioneazţ şi apoi gândeşte 5 4 3 2Are tendinţa de a-i domina pe alţii 5 4 3 2

Este perseverent în sarcinile primite 5 4 3 2Are o bună coordonare motrică 5 4 3 2Îşi poate purta singur de grijă în familie 5 4 3 2Este atent cu lucrurile din jurul său 5 4 3 2Are putere de concentrare 5 4 3 2Manifestă dorinţa de a fi cât mai independent 5 4 3 2

1.2.4 FIŞĂ DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI

Nume……………………………………………………………………………

11



Scoala…………………………………………………………………………..

Clasa……………………………………………………………………………

…

Numeşte trei colegi de clasă pe care îi consideri cei mai

buni pentru fiecare din activitaţile menţionate mai jos.

Organizator

1.1………………………………………………………………………………

……

1.2………………………………………………………………………………

……

1.3………………………………………………………………………………

……

Inventator

2.1………………………………………………………………………………

……

2.2………………………………………………………………………………

……

2.3………………………………………………………………………………

…..

Judecător

3.1………………………………………………………………………………

……

3.2………………………………………………………………………………

……

3.3……………………………………………………………………………………

Scriitor

4.1………………………………………………………………………………

……

4.2………………………………………………………………………………

……

4.3……………………………………………………………………………………

12



Animator pentru distracţii

5.1………………………………………………………………………………

…..

5.2………………………………………………………………………………

…..

5.3………………………………………………………………………………

….

1.2.5 FIŞĂ DE AUTONOMINALIZARE

Numele

elevului……………………………………………………………………..

Şcoala…………………………………………………………………………

………

Clasa……………………………………………………………………………

……..

Data

naşterii…………………………………………………………………………..

Data completării

fişei………………………………………………………………..

Bifează domeniile în care crezi că ai aptitudini sau

talente şi explică de ce crezi aceasta.

domeniul bif domeniulAptitudini intelectuale generale Arte vizualeMatematică MuzicăŞtiinţe TeatruStudii sociale SportLingvistică CreativitateLiteratură Conducere

13



Adu argumente convingătoare, prin menţionarea unor

proiecte pe care le ai, activitaţi pe care le-ai facut, cărţi pe care le-ai citit, sau

prin orice altă experienţă pe care o consideri relevantă.

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

………………………………………………………

1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI

(J.S. RENZULLI si R.K.HARTMAN)

Instrucţiuni : Acest chestionar îşi propune să culeagă

aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale

copiilor, în domeniile învăţare, motivaţie, creativitate, leadership.

- Fiecare trăsătura trebuie să fie apreciată separat şi să reflecte

măsura în care dvs. aţi observat prezenţa sau absenţa trăsăturii

respective la copilul analizat.

- Astfel, scorurile obţinute la fiecare dintre categorii nu trebuie

însumate într-un scor total.

- Vă rugăm să citiţi cu atenţie itemii prezentaţi şi să marcaţi cu

X locul cel mai adecvat, pe urmatoarea scală de valori :

1 dacă aţi observat această trăsătură rar sau niciodată.

2 dacă aţi observat această trăsătură ocazional

3 dacă aţi observat această trăsătură destul de frecvent

4 dacă aţi observat această trăsătură aproape tot timpul

Calcularea scorului pentru fiecare dimensiune :

- Adunaţi X- urile din fiecare coloană şi efectuaţi Total coloană

;

- Inmulţiţi Total coloana cu “ponderea” fiecărei coloane şiefectuaţi Total pondere coloană ;

14



- Insumaţi subtotalurile pondere coloană şi efectuaţi scorul /

dimensiune

- Scrieţi scorurile în tabel :

Dimensiunea Caracteristici SDimensiunea I Caracteristici de învăţareDimensiunea II Caracteristici de motivaţieDimensiunea III Caracteristici de creativitateDimensiunea IV Caracteristici de leadership

Dimensiunea I : Caracteristici de învăţare

1. Are un vocabular neobişnuit de avansat pentru vârsta sa; foloseştetermenii corect; comportamentul verbal se caracterizează prin bogaţie deexpresie si fluentă.

1 2 3

2. Posedă o bancă de informaţii despre o varietate de subiecte (peste nivelulde interes al colegilor)

1 2 3

3. Prelucrează şi actualizează rapid informaţiile 1 2 3

4. Intelege rapid relaţiile cauză-efect; încearcă să descopere mereu “cum” şi“de ce”

1 2 3

5. Are o deosebită uşurinţă în surprinderea principiilor şi face generalizări pertinente despre fenomene, oameni şi lucruri

1 2 3

6. Este un fin şi atent observator; “vede mai mult şi mai bine” decât alţii oîntămplare, un film etc.

1 2 3

7. Citeşte mult din propria initiaţivă; nu ocoleşte materialele dificile; are o preferinţă specială pentru biografii, enciclopedii, atlase

1 2 3

8. Incearcă să înţeleagă probleme complicate; extrage concluzii din propriileraţionamente; sesizeaza soluţiile logice si evidente

1 2 3

Total coloanăTotal pondere coloanăScor total dimensiune

Dimensiunea II : Caracteristici de motivaţie

1. Este absorbit de anumite subiecte sau probleme; este perseverent înîndeplinirea completă a sarcinilor

1 2 3

2. Se plictiseşte repede în rezolvarea sarcinilor de rutină 1 2 3

3. Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini careiniţial l-au incitat

1 2 3

4. Urmăreste perfecţiunea; este autocritic; nu se mulţumeşte usor curezultatele sale 1 2 3

15



5. Preferă să lucreze independent; nu are nevoie de multă direcţionare din partea profesorilor

1 2 3

6. Este interesat de probleme mature, cum ar fi cele legate de religie, politică, sexualitate, rase

1 2 3

7. Deseori este categoric (uneori chiar agresiv); încăpăţnat în hotărârile lui 1 2 3

8. Îi place sa organizeze lucruri, oameni, situaţii 1 2 3

9. Este profund interesat de adevarat şi fals, de bine şi rău; avansează judecăţi despre oameni si realităţi

1 2 3


Dimensiunea III : Caracteristici de creativitate

1. Manifestă curiozitate în legătură cu o mare varietate de subiecte; pune tottimpul întrebări despre tot şi toate

1 2 3

2. Emite un mare număr de idei şi de soluţii; de multe ori elaboreazărăspunsuri neobişnuite, unice, inteligente

1 2 3

3. Este dezinhibat în exprimarea opiniilor; uneori riscă să devină

dezagreabil; este tenace

1 2 3

4. Îşi asumă riscuri mari; este aventuros şi speculativ 1 2 3

5. Manifestă o mare atracţie pentru jocul intelectual; este înclinat spreimaginaţie şi fantezie; este preocupat de adaptari, imbunătăţiri, modificări

1 2 3

6. Manifestă un savuros simţ al umorului 1 2 3

7. Este deschis iraţionalului din el; are sensibilitate emoţională 1 2 38. Este sensibil la frumos. Este atent la trăsăturile estetice 1 2 3

9. Este nonconformist; tolerează dezordinea; nu este acaparat de detalii 1 2 3

10 Critică în mod constructiv şi face analize critice 1 2 3


Dimensiunea IV : Caracteristici de leadership

1. Îşi asumă responsabilităţi; îşi respectă promisiunile 1 2 3

16



2. Manifestă încredere pentru toţi cei din jur; îi place să-şi prezinterezultatele activităţii

1 2 3

3. Pare să fie agreat de colegii de clasă 1 2 3

4. Este cooperant cu colegii şi cu profesorii; în general evită certurile 1 2 35. Are o mare uşurintă în exprimarea verbală şi se face bine înţeles 1 2 36. Se adaptează repede la noile situaţii; este flexibil în gândire şi nu se teme

să iasă din rutină1 2 3

7. Se simte bine în anturaje numeroase; este sociabil şi nu-i place sărămanână singur

1 2 3

8. Are tendinţa de a domina când se afla în grup; direcţio-nează activităţile în care se implică

1 2 3

9. Participă la toate acţiunile organizate de şcoală în afara orelor de curs 1 2 310 Exceleză la atletism; este bine coordonat motric şi agreează mişcarea în

aer liber

1 2 3


1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD 1 PENTRU PROFESORI

Conţine 78 de întrebări referitoare la caracteristicile copilului

supradotat, grupate în şase secţiuni

Scala de dezvoltare

Nr. item INTREBARE A1. (1) Copilul a fost precoce de la cea mai mică vârstă ? da2. (7) A început să meargă… 10 l

3. (13) Vorbeşte de la 2-3 ani într-o manieră originală : inventeazăcuvinte sau foloseşte fraze ? da4. (19) Ştie să-şi scri numele şi să numere înainte de a merge la şcoală ? da5. (25) A vorbit corect de la 3 ani, când folosea în mod adecvat

cuvintele ?da

6. (31) De timpuriu i-au plăcut jocurile inventate de el cu parteneriimaginari ?

da

7. (37) Cunoaşte de timpuriu numele obiectelor uzuale şi modul de a seservi de ele ?

da

8. (43) Este în avans cu scrisul, comparativ cu cei de-o varsta cu el ? da9. (49) A avut un interes precoce pentru numere si calcul da

10 (55) Are părinţi permisivi care încurajează interesele copilului ? da11 (61) Are iniţiativă şi multă independenţă în jocuri ? da

17



12 (67) A invăţat să citească pana la 4-5 ani ? da13 (73) Credeţi că însuşirile deosebite pe care le are au fost declanşate de

un moment aparte ?da

Trăsături de personalitate

Nr. item INTREBARE A1 (2) În tot ceea ce face are tendinţa de a-şi alege parteneri mai în

vârstă decât el ?Da

2 (8) Doreşte mult să vorbească cu adulţii ? Da3 (14) Îi place să-i judece pe oamenii mari ? Da4 (20) Este plictisit de activităţile de rutină ? Da5 (26) Este foarte sensibil la nedreptate, chiar dacă nu este el victima ? Da6 (32) Este interesat de evenimentele politice sau sociale ? Da7 (38) Are o atitudine critică faţă de unele evenimente ? Da8 (44) Se revoltă atunci caâd i se cer lucruri nerezonabile ? Da9 (50) Ştie să respecte regulile şi ascultă de autoritatea adulţilor Da10 (56) Doreste să facă servicii altora şi este grijuliu cu ceilalţi ? Da11 (62) Are un puternic simţ al responsabilităţii; este fidel angajamentelor

făcute ?Da

12 (68) Are pasiuni şi interese speciale ? Da13 (74) Este foarte perseverent atunci când işi doreşte ceva ? Da

III. Aptitudini speciale şi talente

Nr. item INTREBARE A

1 (3) Petrece mult timp singur cu jucăriile şi proiectele sale ? Da2 (9) Manifestă un interes deosebit pentru disciplinele tehnice ? Da3 (15) Manifestă o mare ingeniozitate tehnică ? Da4 (21) A manifestat de timpuriu un talent special la muzică ? Da5 (27) Are un interes particular pentru desen sau pictură ? Da6 (33) Are interes pentru teatru sau film (actorie) ? Da7 (39) Este deosebit de dotat pentru sport ? Da8 (45) Are o mare abilitate manuală ? Da9 (51) Are aptitudini deosebite pentru balet şi dans ? Da10 (57) Compune cu uşurinţă poezii sau cântece ? Da11 (63) A invăţat să calculeze în minte înainte să meargă la şcoală Da12 (69) Este deosebit de interesat de hărţi, atlase ? Da13 (75) În orice activitate ajunge spontan liderul grupului ? Da

IV. Aptitudini şcolare

Nr. item INTREBARE A1 (4) Învaţş repede si uşor ? Da2 (10) Deşi a învăţat să citească repede, a avut dificultăţi cu scrisul ? Da3 (16) Este în avans la învăţătură comparativ cu colegii lui ? Da4 (22) Preferă cărţi pentru copii mai mari sau chiar pentru adulţi ? Da

5 (28) Este în fruntea clasei, fără un efort deosebit ? Da6 (34) Afirmă că activităţile de şcoală îl plictisesc pentru că sunt prea Da

18



uşoare ?7 (40) Are o memorie foarte bună pentru lucrurile care îl interesează ? Da8 (46) Pune intrebări referitoare la cauzele şi originile lucrurilor ? Da9 (52) Are note sau calificative foarte bune la gradiniţă sau la şcoală ? Da10 (58) Rezolvă cu uşurinţă probleme de aritmetică şi calcul numeric ? Da

11 (64) Manifestă o curiozitate aparte pentru dicţionare si enciclopedii ? Da12 (70) Este ajutat acasă la teme sau lecţii ? Da13 (76) Deşi are mari resurse intelectuale, la şcoală nu excelează? Da

V. Limbaj

Nr. item INTREBARE A1 (5) A folosit primele cuvinte… 1 an2 (11) A folosit vorbirea în propoziţii scurte… 1 an3 (17) Utilizează corect cuvintele , având vocabularul unui copil mai

mare sau al unui adult ?Da

4 (23) Îi plac cuvintele lungi şi complicate ? Da5 (29) Întelege repede când i se explică ceva oral ? Da6 (35) Inventează cu talent scurte istorioare ? Da

7 (41) Poate vorbi cu uşurinţă într-o limbă străină ? Da8 (47) Estimaţi lectura după numărul de cărţi citite într-o lună >39 (53) Doreşte cărţi la un nivel mai avansat vârstei lui ? Da10 (59) Memorează cu uşurinţă poezii, proverbe, zicale ? Da11 (65) Citeşte zilnic, în afara cărţilor pentru şcoală ? Da12 (71) Are un vocabular bogat ? Da13 (77) Are un tatent de orator şi este foarte convingător ? Da

VI. Calităţi intelectuale

Nr. item INTREBARE A1 (6) Este considerat dotat de către familie ? Da2 (12) Pune multe întrebări, variate şi originale ? Da3 (18) Judecă şi întelege lucrurile, peste media celor de-o vârstă cu el ? Da4 (24) Are cunoştinţe remarcabile despre multe subiecte ? Da5 (30) Are tendinţa de a introduce reguli noi în jocurile sale ? Da6 (36) Este interesat de Univers şi de originea omului ? Da7 (42) Îi plac jocurile complicate care necesită concentrare ? Da8 (48) Face observaţii perspicace ? Da9 (54) Are simţul umorului ? Da10 (60) Are idei originale şi dă dovadă de mare imaginaţie ? Da

11 (66) A avut de mic un puternic interes pentru un anumit domeniu ? Da12 (72) Este informat asupra multor subiecte din varii domenii ? Da

19



13 (78) Este capabil să redea corect rezumatul unui film, unei cărţi Da

Se acordă fiecărui raspuns “da” valoarea 1 şi fiecărui

răspuns “nu” valoarea 0

Întrebările se citesc în ordinea lor fireasca, de la 1 la 78Totalurile pentru fiecare din cele şase secţiuni se obţin

însumând scorurile pentru cele 13 intrebări după numărul ce-l poartă în

paranteză

Factorul supradotare se obţine efectuând totalul general

al celor şase secţiuni

CAPITOLUL II

ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE IȘ

STATEGII DE APLICARE

De-a lungul timpului, s-a remarcat că, deşi supradotaţii invaţă mai

rapid şi mai mult decat colegii de aceeaşi vârstă, ei riscă să se piardă daca nu li

se oferă posibilitatea unor experienţe educaţionale corespunzătoare. Astfel,

pentru a fi satisfăcute nevoile lor educaţionale este nevoie de un alt tip de

instruire şi de alte conţinuturi decât cele incluse în programa şcolară obişnuită.

După cum arată D`Hainaud, o nevoie educaţională se transformă în

cerere educaţională numai atunci când există o “bază de cunoştinţe prealabilă”,

ceea ce în cazul copiilor supradotaţi înseamnă cunoaşterea modelelor de

instruire diferenţiată, precum şi a formelor de pregătire a profesorilor pentru

elevii supradotaţi.

2.1 MODELE CURRICULARE

Calvin Taylor elaborează modelul numit : “Stâlpii totemici ai talentului

multiplu” în care sunt specificate şase tipuri de talente :

Talentul intelectual ;

Talentul academic ;

Planificarea ;

20



Prognoza ;

Creativitatea ;

Luarea deciziilor

In lucrarea sa “Câte talente poate tolera un program”, Taylor a ridi-cat următoarea întrebare : ce copii selectăm pentru programele de supradotaţi,

pe cei ce au toate talentele sau pe aceia care au un nivel superior numai la unul

dintre talente

Elev Talent

intelectual

Talent

academic

Planifi

care

Prog

noză

Creativi

tate

L

d1 Locul1 Locul 2 Locul 9 Locul 3 Locul 10 Lo2 Locul 2 1 10 4 3

3 Locul 3 3 8 5 54 Locul 4 10 7 6 75 Locul 5 5 6 7 96 Locul 6 6 5 8 27 Locul 7 7 4 9 18 Locul 8 8 1 10 49 Locul 9 9 2 1 610 Locul 10 4 3 2 8

Se pune întrebarea dacă elevul nr.1, care a obţinut locul 1 la testele de

inteligenţă, dar locul 10 la creativitate, va fi sau nu inclus in program.

Holmes, Jellen şi Verduin evidenţiază necesitatea de a pune la punct o

instruire diferenţiată a supradotaţilor in funcţie de patru dimensiuni :

a) identificarea factorilor relevanţi ai supradotării (abilitate cognitivă,

afectivă si conativă) ;

b) rolul profesorului în instruire (a preda, a facilita, a consilia) ;

c) condiţiile în care sunt predate cunoştinţele (conţinuturi,metodologie, tehnici de evaluare) ;

d) necesităţile unei societăţi constituţionale (drepturile omului şi

obligaţiile umane).

Renzulli şi Reis elaborează “Schoolwide Enrichment Model” – SEM care

presupune compactarea tuturor acţiunilor şi recomandărilor

profesorului, precum şi eliminarea secvenţelor deja învăţate şi

diferenţierea ritmului de învătare pentru fiecare materie în parte.

Aspectele pozitive ale SEM :

21



Promovarea unui nivel avansat de învătare şi creativitate

productivă unei populaţii şcolare de 3-5% ;

Integrarea serviciilor speciale ale elevilor supradotaţi în

curriculumul obişnuit ;

Realizarea unei relaţii cooperative, şi nu competitive între

profesori ;

Reducerea problemelor legate de elitism şi a atitudinilor negative

fată de copiii cuprinşi în programele speciale ;

Promovarea superiorităţii intelectuale ;

Realizarea unui “portret al elevului”

G. Betts creează modelul “elevului autonom” pentru elevii supradotaţi

din şcoala primară, cu scopul formării self-concept-ului pozitiv,

dezvoltării gândirii şi formării responsabilităţii pentru propria învăţare.

Conceptul de elev independent nu se refera numai la dezvol-

tarea cognitivă, ci şi la cea emoţională.

Principiile de bază în formarea elevului autonom, aşa cum le

precizează Betts, se referă la :

Integrarea totală a individului (cognitiv, social, afectiv) cu

scopul de a deveni independent, având o direcţionare proprie,

abilităţi şi atitudini pozitive ;

Formarea stimei de sine : modul în care o persoana işi percepe

sinele o va ajuta să –şi anticipeze comportamentul şi eficienţa

acţiunilor ;

Modelarea deprinderilor sociale, dezvoltarea abilitatii de

comunicare eficienţa cu ceilalţi, de a asculta şi de a transmite mesaje

adecvate ;

Conţinutul bazat pe elev ;

Formarea elevilor pe termen lung ;

Rolul profesorilor de facilitatori ;

Lipsa restricţiilor de spaţiu şi timp.

Analizând efectele modelului, Betts şi Neihart au realizat adevărate

profiluri ale copiilor supradotaţi :

22



Tipul I : elevul care are succes

- este printre primii identificaţi în program ;

- scoruri mari la testele de realizare şi inteligenţă ;

- nu işi dezvoltă toate abilităţile şi aptitudinile ;

- este creativ şi autonom în atitudini şi comportament.

Tipul II : elevul ambiţios cu sine

- nonconformist, ramâne independent ;

- se plictiseşte şi rămâne frustrat de sistemul şcolar ;

- nu are un comportament adecvat şcolii.

Tipul III : elevul ascuns

- nu are suficientă încredere în sine ;

- nu este spontan ;

- îşi ascunde abilităţile ;

- trebuinţele sale de apartenenţă la grup sunt foarte puternice ;

Tipul IV : elevul care renunţă

- nu pot fi identificaţi din vreme de către profesori ;

- comit un “suicid educaţional”.

2.2 ACCELERAREA

Accelerarea reprezintă progresul intelectual obţinut în urma

aplicării unui program de instruire într-un ritm mai rapid sau la varste mai mici.

Premisele pe care se întemeiază instruirea accelerata se referă lastabilirea unor conţinuturi specifice fiecărui nivel de instruire, la corespondenţa

dintre ritmul de predare şi fiecare categorie de vârsta, precum şi la faptul că acei

copii cu o dotare cognitivă ridicată şi uşurintă de învăţare asimileaza mai repede

curriculumul standard.

Mulţi specialişti pledează pentru accelerare, având în vedere

următoarele argumente :

Deosebirea dintre supradotaţi şi ceilalţi copii constă în ritmul de asimilare acunoştinţelor şi deprinderilor ;

23



Trecerea unui copil supradotat într-o clasa mai mare răspunde nevoii

educaţionale a acestuia ;

Accesul la o programa şcolară specifică claselor mai mari îi stimulează şi îi

provoacă într-un mod benefic pe cei supradotaţi.Deşi formele prin care se realizează accelerarea reflectă întotdeauna

politica educaţională şi resursele economice, principalele forme, mai frecvent

aplicate, ar fi :

Saltul peste o clasă ;

Absolvirea a două clase într-un an ;

Admiterea timpurie în formele de învătământ ;

Activităţi suplimentare de tip extraşcolar ;

Progresul la o singurş materie şcolară ;

Cursuri extracurriculare.

Avantajele accelerării

Apropierea între nivelul de instruire şi potentialul cognitiv al elevului ;

Timp mai putin acordat exerciţiilor de rutină şi repetiţiilor plictisitoare ;

Recunoaşterea învătării depline prin acordarea de “credite” ;

Scăderea monotoniei şi a plictiselii ;

Posibilitatea de a stabili relaţii cu colegi care au aceleaşi preocupări

academice ;

Scăderea numărului de eşecuri sau abandonuri şcolare la supradotaţii

subrealizaţi ;

Creşterea motivaţiei realizării de sine ;

Creşterea timpului acordat pregătirii carierei ;

Evitarea unor studii “sărăcacioase” ;

Reducerea conflictelor cu elevii de aceeaşi vârstă, care nu au aceleaşi

preocupări, abilităţi, interese.

Dezavantaje

Creşterea ritmului de învatare poate influenţa calitatea asimilarii

cunoştinţelor ;

24



Sentimente de frustrare apărute în urma creşterii cerinţelor de învăţare ;

Izolarea fată de foştii colegi ; lipsa prieteniilor ;

Lipsa “hobby-urilor ;

Sacrificarea timpului de joacă în favoarea celui de studiu ; Lipsa activităţilor sociale specifice fiecărei vârste.

2.3 ÎMBOGĂŢIREA

Un alt mod de a răspunde nevoii de educaţie diferenţiată a copiilor

supradotaţi îl reprezintă “îmbogăţirea” curriculumului prin extinderea sau

aprofundarea studiilor. În timp ce accelerarea constituie un proces “vertical”

permitând o avansare mai rapidă în cadrul unui curriculum comun, îmbogăţirea

este considerată un proces “lateral”, prin includerea unor teme considerabil mai

extinse, dincolo de graniţele curriculumului obişnuit.

Argumentul principal susţine că dotarea intelectuală superioară se

poate transforma în competentă doar prin lărgirea numărului şi tipurilor de

experienţe ale învăţării.

Modelul “triada imbogăţirii” a lui Renzulli, prezintă trei categorii de

activităţi de instruire, prin care copiii se pot îmbogăţi din punct de vedere

intelectual :

Tipul I de îmbogăţire cuprinde activităţile şi excursiile tematice, centrele de

interes, utilizarea materialelor audiovizuale ce au scopul de a prezenta

copiilor teme noi şi interesante, informaţii şi teorii care nu se afla în

programa şcolară ;

Tipul II de îmbogăţire se bazează pe metode şi materiale didactice special

construite pentru dezvoltarea proceselor gândirii, comunicării ;

Tipul III de îmbogăţire reprezintă nivelul cel mai avansat, la care sunt

predate modalităţile de realizare a unei cercetări şi a unor produse de înaltă

ţinută ştiinţifică şi estetică.

“Purdue Three Stage Model”, elaborat de Feldhusen şi Kollof este un

alt tip de instruire îmbogăţită. Copiii, selectaţi şi grupaţi în funcţie de abilităţi,

frecventează alte cursuri decât cele ale orarului comun. Obiectivele modelului

25



Purdue sunt dezvoltarea abilităţilor cognitive de baza, stimularea creativităţii,

încurajarea copiilor supradotaţi de a învăţa eficient şi independent.

Anul şcolar se împarte în trei stadii, cu activităţi specifice :

1. exerciţii de gândire critică şi creativă ;

2. rezolvarea creativă a problemelor ;

3. studii independente.

Efectul pe termen lung al modelului, constă în impactul pozi-

tiv asupra transferului de aptitudini dobândite la toţi copiii care au participat de

timpuriu la programul Purdue.

Există mai multe tipuri de îmbogăţire a activităţilor şcolare :

îmbogăţirea orientată spre proces are ca scop dezvoltarea proceselor

mintale şi a creativităţii

îmbogăţirea orientată spre conţinut pune accent pe o anumită disciplină

predată mai aprofundat decât prin curriculumul normal

îmbogăţirea orientată spre produs are în vedere atât rezultatele tangibile

(lucrări, desene, prezentări), cât şi pe cele intangibile

Combinarea dintre îmbogăţire şi accelerare nu este o idee

revoluţionară, ci o necesitate, însuşirile supradotaţilor impunând predarea unor

concepte îmbogăţite (abstracte şi complexe) şi parcurgerea unei discipline

şcolare într-un ritm mai rapid.

2.4 . GRUPAREA

Gruparea, modalitate organizatorică asemănătoare cu formele studiuluiindependent, reprezintă un alt tip de răspuns prin care se poate efectua o

instruire diferenţiată elevilor supradotaţi.

Strategiile organizatorice reunite sub denumirea grupa-

re pe abilităţi sunt focalizate pe instruirea centrată pe nevoile grupului şi se

prezintă sub urmatoarele forme :

gruparea pe abilităti omogene (tracking) permite separarea copiilor in trei

mari categorii, în funcţie de performanţele obţinute(scăzute/medii/superioare);

26



regruparea pentru instruirea specializată separă elevii numai la unele materii

şcolare, restul timpului fiind petrecut în clasele eterogene ;

gruparea interclase selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase

diferite care au parcurs aceeaşi programă şcolară la mai multe discipline ;

pull-out program este o practică prin care elevii sunt separaţi în clase de alt

nivel cu scopul furnizării unor experienţe de educaţie îmbogăţite ;

gruparea “in mănunchi” este o practică prin care grupe de 5-6 elevi sunt

repartizate unui profesor.

Învăţarea cooperativă reprezintă tot o formă de grupare a elevilor, dar

nu a celor de acelaşi nivel, ci cu abilităţi mixte. Copiii aparţinând aceleiaşi

grupe învaţă împreună, fiind evaluaţi după performanţa medie a grupului,

calculată pe baza performanţelor individuale.

În toate formele de învăţare cooperativă pot fi identificate şase

caracteristici principale :

- scopurile echipei ;

- oportunităţi egale de succes ;

- responsabilitatea individuală ;

- specializarea pe sarcini ;

- adaptarea la nevoile individuale ;

- adaptarea la nevoile de grup.

Strategii extraşcolare

Presupunerea că indivizii supradotaţi se descurcă şi singuri, fără o

încurajare specială prin instruire, este total nefondată ; în cazul în care nu există

un proces intensiv şi îndelungat de încurajare şi educare, elevii supradotaţi nu

vor atinge nivelul maxim al capacităţilor lor.

Weinert şi Wagner argumentează un cadru teoretic de sprijinire a

programelor extraşcolare, caracterizat prin câteva aspecte :

incitări – stimularea curiozităţii, a căutării de informaţii în mai multe surse

oferte – o varietate de opţiuni adecvate angajării în activităţile de învăţare,

cum ar fi : ateliere de lucru, cursuri de vară, competiţii ;

27



provocări / stimulări – nivelul de dificultate a activităţilor trebuie să

corespundă nivelului aptitudinal, astfel încât fiecare elev să depună un efort

considerabil pentru a-şi atinge scopul ;

premieri / atracţii – activităţile să fie atractive şi incitante şi să-i ofere

elevului posibilitatea de a avea succes, de a fi recunoscut ;

consilierea – copiii mai mici, parinţii şi profesorii să poată să obţină o

informaţie calificată privind programele existente care pot susţine aspectele

unice ale potenţialului elevului ;

cooperarea – copiii supradotaţi trebuie educaţi în comunitate pentru a

deveni responsabili, din punct de vedere social, stimulându-se dezvoltarea

armonioasa a personalităţii.

28



CAPITOLUL III

METODOLOGIA CERCETĂRII

OBIECTIVE I IPOTEZEȘ

Cercetarea i-a propus a identifica câtevaș obiective ce trebuie urmărite

în educa ia copiilor cu abilită i intelectuale înalte. A adar:ț ț ș

3.1.1 OBIECTIVE

Obiectivul nr 1. Sprijinirea şi stimularea elevilor supradotaţi depind nu

numai de calitatea şi structura curriculumului, ci şi de nivelul de pregătire a

cadrelor didactice.

Elaborarea şi adoptarea unor programe specifice formării profesorilor

sunt procese aflate în strânsă legătură cu câţiva factori : politica sistemului de

învăţământ, concepţiile privind supradotarea, practicile educaţionale, resursele

materiale.

Aşa cum reiese din studiile de specialitate, un

profesor bun nu trebuie să aiba un IQ ridicat, dar trebuie sa acorde valoare

inteligenţei, implicaţiilor ei şi să ştie să o dezvolte. Competenţa didactică,

primul factor ce influenţează succesul şcolar, este apreciată nu după inteligenţa

profesorului, ci după comportamentul profesorului în clasă, rezultatele predării

fiind reflectate în cunoştinţele, deprinderile, aptitudinile şi valorile achiziţionate

de către elevi.

Studiul de referinţă în literatura de specialitate

este cel realizat de Bishop, care analizează comparativ două grupe de profesori :

eficienţi şi noneficienţi (cu aceeaşi distribuţie a loturilor în ceea ce priveşte

29



vechimea în predare, vârsta, sexul, tipul de facultate absolvită). Bishop

elaboreaza următorul portret al profesorului eficient pentru supradotaţi :

- matur şi experimentat ;

- cu un nivel de inteligenţă ridicat ;

- cu interese variate (intelectuale, culturale, artistice) ;

- cu aspiraţii spre realizări de excepţie ;

- cu abilitatea de a vedea lucrurile empatic ;

- sistematic, ordonat, muncitor ;

- stimulativ, imaginativ, entuziast ;

- cu o atitudine încurajatoare, astfel încât elevul să-şi poată

exprima liber opiniile ;

- cu o atitudine participativă, implicându-se în activităţile clasei.

Torrance, asociind supradotarea cu creativitatea, con-

sidera că anumite trăsături îl fac incapabil pe un profesor să predea elevilor

supradotaţi :

- autoritate ;

- atitudine defensivă ;

- presiune datorată timpului scurt avut la dispoziţie ;

- insensibilitate faţă de nevoile emoţionale şi intelectuale ale

copiilor ;

- lipsa de energie ;

- inerţie în plan intelectual ;

- preocupare excesivă în privinţa disciplinei ;

- lipsa de dăruire în procesul de predare-învăţare ;

- dezinteres în promovarea iniţiativei.

Clark sustine că principala caracteristică a profesorului pentru clasele de supradotaţi este “stima fata de sine” (self-esteem), această

trăsătură implicând următorii indicatori comportamentali :

- a fi empatic şi a şti să-i “inspiri” pe alţii ;

- a fi tolerant faţă de ambiguitate ;

- a fi deschis, flexibil, inovativ, entuziast ;

- a fi autentic, congruent, uman ;

- a fi citit, informat, alert cognitiv ;

30



- a acorda valoare inteligenţei, diversităţii şi unicităţii fiecărui

individ;

- a acorda valoare schimbării şi actualizării sinelui.

Cea mai utilizată tehnică de apreciere a competentelor

profesorului de la clasele de elevi supradotaţi este Teacher Perceiver Interview,

fişa elaborată de Baldwin, cu ajutorul căreia pot fi surprinse credinţele

profesorilor despre misiunea pedagogica proprie, concepţiile despre supradotare

şi modul de autocaracterizare, sub forma a 11 criterii :

Criterii Descriere

Misiune Consideră că educaţia este fundamentală pentru tot ce ar apărea mai tAutocaracterizare Se vede ca o persoană caldă, prietenoasă şi considera că profesorul a

benefic pentru eleviEmpatie Înţelege şi acceptă sentimentele elevilor, fără a încerca să

problemele în locul lor Perceptie

individualizatăElaborează activitaţi prin care elevii işi pot exprima individualitatea

Ascultare Facilitează exprimarea altora, fiind conştient că răspunsul la o proaflă în ceea ce pune vorbitorul

Investiţie Satisfacţia de profesor rezultă din performanţele elevuluiStimulare Este stimulat de activităţi noi pe care le aplică în demersul didactic

Activare Ştie să motiveze elevii să înveţeGestalt Are inclinatia de a fi perfecţionist, de a transfera “trebuinţe de inasupra elevilor, lucrând alături de ei pentru finalizarea activităţilor în

Obiectivitate Trage concluzii numai după fapteAtentie Are un model de profesor după care se ghidează şi consideră că ac

de predare se realizează pe termen lung

Hansen şi Feldhusen elaborează fişa de observaţie a comportamentului

profesorului pentru clasele de elevi supradotaţi Se acorda 5 puncte=deosebit; 4

puncte=superior; 3 puncte=mediu; 2 puncte=

=nevoie de îmbunătăţire; 1punct=nesatisfăcător

criterii

observate………………………………………………………………………

criterii

neobservate……………………………………………………………………

Nr. criterii subcriterii

31



1 Acoperirea disciplinei şcolare A. aprofundare şi extindere corectăB. orientare spre conceptC. expertiza profesorului

2Claritatea predării

A. abilităţi de comunicare verbală

B. abilităţi de comunicare nonverbalăC. instructaj clar şi specificD. exemple şi ilustrări suficienteE. răspunsurile elevilor evidenţiază înţelegerea mat

predat

3 Tehnici motivaţionale

A. energia şi entuziasmul profesoruluiB. varietateC. entuziasmul şi persistenţa elevului

4 Ritmul instruirii

A. corespunzător nevoilor individualizateCorespunzător nevoilor grupului

C. evitarea exerciţiilor şi repetiţiilor inutile

5

Posibilitatea ca elevii să-şistabilească singuri activităţile

A. oferta de alegeri corespunzatoareB. orientarea activităţilor pe elevC. stimularea intereselor individuale

6

Implicarea elevilor în mai

multe experienţe

A. discuţii, filme, excursiiB. folosirea mişcăriiC. rezolvare de probleme, studii independenteD. respectarea stilurilor individuale de învăţare

7

Interacţiunea dintre elev şi

elev, dintre profesor si elev

A. activităţi care promoveaza sentimente de grupB. respect pentru ideile individualeC. folosirea adecvată a umoruluiD. Promovarea autodisciplinei

8

Oportunităţi pentru elev de a-şi continua activităţile în afaraorelor de curs

A. deschidere faţă de interesele şi ritmul elevuluiB. activităţi de pregătit acasă pentru prezentarea în clasC. distribuire variată a sarcinilor

9Stimularea abilităţilor cognitive de nivel ridicat

A. evidenţierea taxonomiei prin mijloace didacticeB. activităţi de gândire critică

10 Stimularea creativităţii

A. deprinderi creativeB. atmosfera de acceptanţaC. incurajarea asumării risculuiD. intrebări deschiseE. modelarea comportamentului creativ

11Conformitatea dintre planullecţiei şi obiective

A. planificarea lecţiei în mod flexibilB. centrat pe elev

12

Utilizarea de mijloace

didactice auxiliare

A. materiale audiovizuale, modele, demonstraţiiB. varietatea materialelor utilizateC. Adecvat / necesar D. materiale scrise

32



Obiectivul nr 2. Importanţa acordată mediului (fizic şi sociocultural) în

consilierea educaţională justifică prin influenţa sa determinantă modelarea

potenţialului intelectual.

Bloom şi Sosniak au stabilit situaţiile sociale cele mai frecvente prin

care au trecut indivizii cu performanţe superioare :

majoritatea au fost puternic implicaţi într-un domeniu de activitate înainte

de 12 ani, având unul dintre părinti cu interese puternice în domeniul

respectiv;

familia a acordat atenţie dezvoltării limbajului şi a asigurat resursele pentru

stimularea talentului, existând asteptări deosebit de mari pentru

performanţele copilului ;

cea mai mare parte a instruirii a fost individuală ;

viaa părinţilor a fost adaptată la cea a copilului, pentru ca acesta să-şi

perfecţioneze talentul ;

accentul s-a pus pe “deplina stăpânire a învătării”, şi nu pe premiile sau

calificativele şcolare;

competiţiile sau concursurile au avut ca prim scop “întărirea” învăţării şi

reducerea emotivităţii, adică asocierea performanţelor cu unele deprinderi

socioafective;

odată cu începerea pregătirii în domeniul artistic, celelalte preocupări au

trecut în plan secund;

în perioada adolescenţei, timpul pentru exerciţii era de 15 ore zilnic.

O mare importanţă pentru eficienta activităţii de consiliere o

prezintă cunoaşterea influenţelor provenite din mediul şcolar. În acest sens, o

teorie coerentă a fost emisă de Colangelo şi Dettman, prin care sunt prezentate

interacţiunile dintre şcoală şi părinţi :

1. cooperarea presupune ca factorii educative să se implice activ în educaţia

supradotaţilor şi să coopereze cu părinţii ;

2. conflictul reprezintă un tip de interacţiune rezultată din concepţiile părinţilor

privind rolul şcolii, în care părinţii sunt activi, iar şcoala este pasivă ; de cele

mai multe ori, “părinţii activi” au o atitudine critică faţă de şcoală sau chiar

o blamează, ceea ce conduce la :

33



- respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii;

- o lupta continuă a părinţilor cu şcoala;

- asumarea unor programe pe contul părinţilor

- renunţarea la comunicarea cu şcoala.

3. interferenţa este o interacţiune de natură conflictuală, în care şcoala vrea să

ofere facilităţi educaţionale copiilor supradotaţi, dar părinţii se opun din

cauza relaţiilor cu colegii de aceeaşi vârstă.

4. Dezvoltarea naturală a copilului vine în urma acordului dintre părinţi şi

scoală, considerându-se că prin curriculumul normal şi activităţile

extraşcolare, copiii supradotaţi se dezvoltă foarte bine şi singuri.

Activitatea de consiliere impune cunoaşterea problemelor specifice

supradotaţilor, dintre care cele mai importante sunt :

Interdependenta între dezvoltarea cognitivă şi alegerea carierei ;

Alegerea profesiunii pe baza raţionamentului intuitiv şi nu pe a celui tipic

deductiv ;

Stările de ambivalenţă datorate multipotenţialului ;

Sentimente conflictuale ce apar în urma unei perioade îndelungate de

pregătire;

Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminăr

Programele de consiliere presupun o serie de activităţi

alese în funcţie de nevoile afective şi cognitive ale tinerilor, un consilier special

format pentru supradotaţi, implicarea şi participarea părinţilor şi elevilor,

realizarea consilierii prin consultaţii de remediere.

3.2 IPOTEZE

Ipotezele pe care inten ionez să leț verific veridicitatea în urma

studiului efectuat sunt:

1. Dacă elevii supradota i nu beneficiază de metode adecvate de predare-ț

învă are atunci ace tiaț ș devin neinteresa i de procesul de învă ământ deț ț

la coală.ș

34



2. Dacă în coală consilierea copiilor cu abilită i intelectuale înalte nu esteș ț

cea potrivită atunci ace ti coș pii au probleme de inadaptare în grupul de

colegi.

3. Dacă rela iile interumane din grupurile de prieteni i colegi de la coalăț ș ș

nu sunt de apropiere i acceptare atunci ace ti copii sunt marginaliza i.ș ș ț

3.3 E ANTIONULȘ

Am efectuat cercetarea pe un lot de 50 de subiec iț , astfel; 25 copii din

învă ământul primar, 13 învă ători/profesori i 12 părin i. Studiul a fostț ț ș ț

efectuat la o coală Generală din Cartierul Drumul Taberei –sector 6 Bucure ti.Ș ș

Pentru a lege această coală am cercetat site-ul Inspectoratului colar Bucure tiș Ș ș

i am ales coala în urma informa iilor despre rezulatele la concursurile colareș ș șț

ale acelor copii.

3.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE

Instrumentele folosite sunt chestionare i evaluări ale copiilor peș

parcursul anului colar 2008-2009. Totodată am plecat i de la ideea observăriiș ș

acestor copii, a părin ilor intervieva i dar i a profesorilor care lucrează cu ei.ț ț ș

Chestionarele pe care le-am conceput pentru părin i, profesori i eleviț ș

sunt chestionare de opinie formate dintr-un sistem logic de întrebări închise, cu

răspunsuri, fie dihotomice (da/nu) fie multiple precodificate ; în plus, au şi una,

două întrebări deschise care să reflecte atitudinea populaţiei investigate.

Ca rezultate, anticipez o atitudine entuziastă din partea elevilor, care în

cadrul acestui program au avut parte, nu numai de toată atenţia, ci şi de “unaltfel” de şcoală, o atitudine optimistă din partea profesorilor, bucuroşi să

lucreze numai cu "crema” şi o atitudine circumspectă din partea părinţilor, care

privesc oarecum îngrijoraţi noile exigenţe la care trebuie să se supună copiii lor.

Copiii propu i în e antion au fost evalua i i li s-au aplicat testeș ș șț

sumative la limba română. Aceste evaluări s-au efectuat pe parcursul a 3 luni.

3.5 ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR Ș

35



După evaluarea celor 25 de copii cu abilită i intelectuale înalte s-aț

constatat că:

Nr.crt Indicii de “copil supradotat” Observa iiț Ponderea

răspunsurilor

(nr. elevi)1 Înva ă repedeț Copiii supradota iț

înva ă repede iț ș

u or comparativ cuș

ceilal i copii deț

vârsta lor. Pot afi aș

i o indiferen ăș ț

pentru a învă a unț

cuvânt “u or”,ș

preferând altele

mai grele. Această

indiferen ă ar ț

trebuie observată,

deoarece în unele

cazuri poate indicao problemă decât

un avantaj. Mai

mult, ei încep să

vorbească devreme

i folosesc unș

vocabular mai

elevat decâtceilal i copii dinț

categoria lor de

vârstă.

21

2 Cite te bineș Am observat la

copiii supradota iț

că ei încep să

citească repede iș

există posibilitatea

19

36



ca la intrarea în

coala primară săș

aibă deja această

abilitate

dezvoltată.3 E curios Copilul nu vrea

răspunsuri numai

la “Ce?”, dar i laș

“Cum?” și “De

ce?”. Cu alte

cuvinte, el afi eazăș

un nivel înalt al

curiozită ii.ț

22

4 Este capabil să aibe gânduri

abstracte

Acest copil este în

stare să trateze

probleme abstracte

i să în eleagăș ț

concepte abstracte.

12

5 Se concentrează u or ș Acest copil este

capabil să- iș

concentreze

aten ia la subiecteț

care îl interesează

pe perioade lungi

de timp. Pe

cealaltă parte, dacă

este indiferent la

ceva, nu poate sta

într-un loc niciun

moment.

22

6 Are abilită i excep ionaleț ț Copilul are

abilită iț

nea teptate înș

domenii tiin ificeș ț sau un talent unic

20

37



în domeniul artistic

pentru vârsta sa.7 Este un copil „uşor” A nu se confunda

“uşor” cu “pasiv”.

Aceasta reprezintă

flexibilitatea şi

adaptarea copilului

şi posibilitatea de a

primi stimuli fără a

fi agitat sau iritat.

Binenţeles, există

situaţii în care

copiii îşi simt

unicitatea, caz în

care rolul

părinţilor poate fi

mai dificil.

20

Răspunsurile părinţilor intervievaţi au demostrat următoarele: Nr.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea

răspunsurilor

Nr.părinţi1 Sunt interesaţi de programul

de la şcoală al copiilor lor

1,2,3 12

2 Cunosc în amănunt

programele speciale de care

beneficiază copii lor încadrul procesului de

învăţământ

4-9 10

3 Poartă des dialoguri cu

profesorii copiilor lor

11,14 12

4 Cunosc problemele de

adaptare sau inadaptare ale

copiilor lor la grupul din care

fac parte

12-20 11

38



Profesorii şi învăţătorii care asigură traseul educaţional acestor copii sunt de

părere că:

Nr.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea

răspunsurilor

Nr.profesori1 Acestor copii le este necesar

un curriculum adaptat bazat

pe mai multe cunoştinţe şi

cu un grad mai mare de

dificultate

1-6 13

2 Dacă în clasă aceşti elevi nu

deţin ponderea este greu

pentru profesori să-şi

adapteze programul

educaţional

7,11 6

3 Nominalizarea acestor copii

este responsabilitatea

profesorilor

8,9,10 13

4 Profesorii de la clasă au

nevoie de sprijinul

psihologului şcolii pentru a

lucra mai eficientcu aceşti

copii

12,13 13

5 Sunt necesare schimbări în

programul acestor elevi

14-17 13

39



CAPITOLUL IV

CONCLUZII

Copiii cu abilităţi intelectuale înalte provin din toate mediile sociale şi

se pot naşte în familii de intelectuali, dar şi din părinti cu studii medii, diferenţaeste că viitorul unui copil supradotat este influenţat de mediul în care el creşte,

învaţă şi îşi dezvoltă abilităţile.

Aproape 60% dintre ei provin din familii intelectuale, care îi ajută să- şi

cultive ca lităţile. Familia este considerată la fel de importantă deoarece

moştenirea genetică este şi ea un factor important dezvoltării copilului. De

multe ori, copiii supradotaţi nu au parte de un mediu favorabil dezvoltării lor.

Părinţii trebuie să le ofere o atenţie deosebită, să-i înţeleagă, să le

accepte preocupările şi să-i ajute cât pot. Cu toate acestea, a avea un copil

supradotat nu este o sarcină uşoară pentru părinţi. Unii nu le cunosc nevoile şi

nici nu le recunosc abilităţile sau îi expun mai mult decât este nevoie. Din cauza

acestei expuneri, copiii îşi ascund capacităţile deosebite pentru că nu rezistă la

stresul social la care sunt supuşi sau dezvoltă hobbyuri în care îşi dezvoltă

potenţialul de unii singuri. De aici rezultă şi o serie de probleme de comunicare

între ei şi familie.

40



Pe de altă parte, inteligenţa lor nu se reflectă întotdeauna în rezultate

şcolare bune. Dimpotrivă, majoritatea sunt consideraţi elevi mediocri, iar unii

dintre ei rămân repetenţi sau abandonează şcoala din cauză că sfera lor de

interes depaşeşte limitele programei şcolare. Ei sunt creativi, au nevoie să îşi

folosească imaginaţia.

Constrângerea copiilor supradotaţi de a învaţa dupa o programă şcolară

de nivel mediu, precum şi izolarea lor de către colegii de clasă din cauza

intereselor diferite formează reţeta perfectă pentru transformarea unor copii cu

abilităţi deosebite în inadaptaţi social.

Toate problemele copiilor supradotaţi sunt cauzate de educaţia

necorespunzătoare din copilărie. Ei nu se încadrează în normele artificiale la

care sunt supuşi nici de societate, nici de sistemul educaţional şi nici de familii,

ci au nevoie de cineva care să îi înţeleagă, să se ocupe de ei şi să nu îi lase să se

piardă.

Din acest motiv astăzi multe şcoli din România au programe speciale

pentru copii cu abilităţi intelectuale înalte din interes pentru ei dar şi din

mândria de a-i avea elevi în şcoală.

Programul de instruire specială pentru copiii supradotaţi se referă la

înfiinţarea unui Centru de Excelenţă, care va funcţiona în cadrul colii.ș

coala va pune la dispoziţie, atât sălile de clasă necesare, căt şiȘ

profesorii care vor preda la aceste clase. De asemenea, coala va asigura bazaș

materială şi logistică necesare desfaşurării unei activităţi normale.

Centrul de excelenţă va beneficia de ajutorul material oferit de

Inspectoratul Şcolar Bucure ti, care va finanţa activităţile extraşcolare aleș

elevilor supradotaţi şi de asistenţă permanentă a speciali tilor (psihologi,ș

sociologi, logopezi, profesori metodişti) de la Centrul Judeţean de Asistenţă

Psihopedagogică.

Programul de instruire specială se adresează copiilor supradotaţi din

clasele I-VIII, selecţionaţi de către o comisie specială, prin teste standardizate

de inteligenţă, cunoştinţe şi aptitudini.

Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică, nu se

adresează unui procent redus din educaţia şcolară, ci, prin programele de

41



acumulare, accelerare şi îndrumare, sunt promovate, formate şi dezvoltate

abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii.

Fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial.

Există copii care învaţă eficient în singuratate, alţii în grupuri de

învăţare, tot aşa cum unii copii care preferă să înveţe în totală linişte, alţii cu

muzica lentă sau rapidă, tare sau cu intensitate redusă. Există copii care au

randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare, care preferă

lumina difuză sau lumina puternică.

Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala

poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului

mediul prielnic.

În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltării abilităţilor se cere

un anumit profil profesional al profesorului. Capacitatea lui de a empatiza cu

elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoaşterea profundă şi detaliată a

subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt

esenţiale. De asemenea, capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i introduce

uşor în subiectul predat sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate mai ales pentru clasele cu copii ce au imaginaţie şi creativitate mai bine dezvoltate. Un

mediu de învăţare confortabil pentru aceştia presupune profesori care nu expun,

nu predau, ci inspiră şi motivează.

Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea

posibilităţii de manifestare orală a acestora. Pentru favorizarea dezvoltării

calitative a educaţiei în cazul acestui tip de copii, este necesar să se

responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce pot

fi expuse ulterior colegilor.

Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu

individual sau domeniul de pasiune impartaşită. În aceste cazuri funcţionează

bine programele de îmbogăţire, unde se antrenează şi se recunosc abilităţile

antrenate individual.

42



Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri

pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau acestor copii. Din

acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor ce au copii cu abilităţi

intelectuale înalte în cazul în care aceştia nu-i înteleg.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Roşca(1941).Copii superior înzestraţi, Editura Institutului de

Psihologie al Universităţii din Cluj la Sibiu

Andrei Barna(1995)- Autoeducaţia.Editura Didactică şi Pedagogică,

Carmen Creţu (1998)- Curriculum diferenţiat şi personalizat. Editura

Polirom,

Carmen Creţu(1997) Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi

Creţu, T (1979), Dicţionar enciclopedic de psihologie, UniversitateaBucureşti.

Creţu; T (2004), Psihologia educaţiei, Editura Credis, Bucureşti.

Creţu, V (2006), Incluziunea socială şi şcolară a persoanei

Dolto, F ( 1994), Când apare copilul ,Editura Humanitas,Bucureşti

Doru Vlad Popovci(2004) Introducere în psihopedagogia

supradota ilor,ț Editura Funda iei Humanitas, Bucure tiț ș

Dumitru Popovici(2000) - Didactică. Soluţii noi la probleme

controversate Editura Aramis

43



Freud, S (1993), Psihopatologia vieţii cotidiene, Editura Trei, Bucureşti

Holdevici, I (2008), Ameliorarea performantelor individuale prin

tehnici de psihoterapie.Editura All,Bucureşti

Howard Gardner(2006) Inteligenţe multiple (Noi orizonturi), Editura

Sigma

Horst H. Siewert(2005) IQ - cum să ne calculăm coeficientul de

inteligenţă, Editura Gemma Print

Golu P., Golu I(200) Psihologie educaţională, Editura Miron, Bucureşti,

Golu, I.(2006) Componente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale ale

performanţei şcolare, EdituraCartea Universitară, Bucureşti

Maria Liana Stănescu (2002) - Instruirea diferenţiată a elevilor

supradotaţi, Editura Polirom

Yolanda Benito(2003) Copiii supradotaţi. Educaţie, dezvoltare

emoţională şi adaptare socială, Editura Polirom, Iaşi

Mihai Jigău (2001) -Consilierea carierei. Editura Sigma

Mihai Jigău(1994) Copiii supradotaţi, Editura Ştiinţă şi Tehnică,

Bucureşti

Maximilian Boroş(1998) - Nivelul de aspiraţii şcolare. Editura Gutinul

Mihaela Roco(2001) - Creativitate şi inteligenţă emoţională. Editura

Polirom

Nicolae Mitrofan(2005) Laurenţiu Mitrofan, Testarea psihologică.

Inteligenţa şi aptitudinile, Editura Polirom

Pavelcu, V (1982), Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Popescu- Neveanu (1978), Dicţionar de psihologie, Editura Albatros,

Bucureşti. Popescu- Neveanu (1969), Personalitatea şi cunoaşterea ei, Editura

Militară, Bucureşti.

Popescu- Neveanu (1976), Curs de psihologie generală, Tipografia

Universităţii, Bucureşti.

Petre, B ( 1979), Itinerar Psihiatric, Editura Junimea, Iaşi.

Verza , E (1993), Psihologia vârstelor , Editura Hyperion XXI,

Bucureşti

44



Site-uri web şi resurse web:

www.psihologie.ro

www.psihologieonline.ro

www.psihologie.net

ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie

ANEXA 1

CHESTIONARUL PENTRU PĂRINŢI

1. Aţi participat la atelierul de lucru adresat părinţilor, în care s-a prezentat

programul educaţional special al copiilor dvs. ?

DA

NU

2. Credeţi că sunteţi suficient de informat în legatură cu programul respectiv?

DA

NU

3. Sunteţi în temă cu experienţele educaţionale ale copilului dvs., din cadrul

programului special ?

DA

NU

4. Sunteţi în temă cu modalitatea noastra de diferentiere si individualizare a

educatiei ?

DA

NU

5. Sunteti in tema cu modalitatea de selecţie a copiilor pentru programe

educaţionale mai avansate ?

45

http://www.psihologie.ro/

http://www.psihologieonline.ro/

http://www.psihologie.net/

http://www.psihologie.ro/

http://www.psihologieonline.ro/

http://www.psihologie.net/



DA

NU

6. Copilul dvs. a fost inclus într-un program avansat în acest an ?

DA

NU

7. Dacă răspunsul la intrebarea 6 este “DA”, cunoaşteţi ce temă a ales copilul

dvs. din cadrul programului ?

DA NU

8. Vă sunt cunoscute procedurile de absolvire a programului avansat ?

DA

NU

9. Aţi fost invitat să vizitaţi locul de desfaşurare a programului (“camera de

resurse”)?

DA NU

10. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente oportunităţi de a fi în legătură cu

şcoala şi de a vă întâlni cu profesorii copilului dvs. ?

DA

NU

11. Copilul dvs. a întâmpinat anumite probleme în grupul de colegi din

programul special ? Dacă da, vă rugăm sa relataţi. DA

NU

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

………………………

12. Copilul dvs. a avut anumite probleme în şcoala de apartenenţă, în urma

implicării în acest program special ? Dacă da, vă rugăm relataţi.

46



DA

NU

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

……………………….

13. Copilul dvs. s-a exprimat vreodată în sensul că pierde experienţe utile

oferite de şcoala normală ?

DA

NU

14. Aţi avut vreo discuţie cu profesorii din şcoala normală despre implicarea

copilului dvs. în acest program special ?

DA

NU

15. Dacă copilul dvs. va dori să participe şi la anul la un program special, îl

veţi încuraja ? Din ce motive ?

DA

NU

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

………………………

16. Copilul dvs. vă vorbeşte despre experienţele lui în cadrul şcolii speciale ?

Des

Câteodată

Rar

Niciodată

17 Care dintre următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului

dvs. faţă de activitatea din programul special ?

Entuziasmat

Pozitiv

Indiferent

Refractar

47



18 Copilul dvs. îşi exprimă bucuria de a participa la acest program ?

Des

Câteodată

Rar

Niciodată

19. Care din următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului dvs.

faţă de gradul de provocare pozitivă a activităţilor ?

Foarte provocativ

Cateodată provocativ

Deloc provocativ

Nu pot aprecia

20. Vă rugăm să descrieţi câteva schimbări în atitudinea copilului dvs. faţă de

şcoala normală, ca rezultat al implicării lui în acest program.

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

………………………………………………

21. În spaţiul de mai jos, vă rugăm să ne transmiteţi orice părere, comentariu,

sugestie în legătură cu programul special.

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

………………………………………………………………

48



ANEXA 2

CHESTIONARUL PENTRU PROFESORI

1. Sunteţi familiarizat cu problematica programului educaţional special ?

Deloc

Oarecum

Familiarizat

2. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente informaţii despre acest program ?

Da

Nu

3. Sunteţi informat despre experientele de îmbogăţire a cunoştinţelor oferite de

acest program ?

Deloc

Oarecum

Informat

4. Sunteţi familiarizat cu procedeele de compactizare a studiilor ?

Deloc

Oarecum

49



Familiarizat

5. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a selecţiona şi include un

elev în acest program special ?

Deloc Oarecum

Familiarizat

6. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a reprimi un elev ce a

ieşit din programul special ?

Deloc

Oarecum

Familiarizat

7. Credeţi că a cere profesorilor să aplice compactizarea cursurilor reprezintă o

pretenţie exagerată ?

Adesea

Câteodată

Rar

Niciodată

8. Sunteţi multumit de nominalizările pe care le-aţi făcut pentru a trimite elevii

în programul special ?

Deloc

Puţin

Mulţumit

Foarte mulţumit

9. Consideraţi că nominalizarea a fost o responsabilitate importantă ?

Da

Oarecum

Deloc

10. Credeţi că programul special a pierdut din calitate acum, când admiteţi

un numar mai mare de elevi ?

Da

A scăzut putin calitativ

50



Nu a scăzut calitativ

11. Programul special vă creează vreo problemă în activitatea obişnuită de

la clasă ?

Nici o perturbare Oarecum perturbat

Foarte perturbat

12. Care din cuvintele următoare descriu cel mai bine colaborarea cu

profesorul de resurse ?

Entuziastă

Pozitivă

Indiferentă Negativă

13. Profesorul de resurse vă ţine la curent cu progresul elevilor din

programul special?

Adesea

Cateodată

Rar

Niciodată

14. Aţi observat modificări în atitudinea elevilor din momentul în care clasa

dvs. este introdusa în programul special ?

3 Da

4 Nu

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

……………………………….

15. Aţi recurs la schimbări de stil de predare de când suntei implicat în

programul special ?

Da

Nu

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

51



…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………..

16. Marcaţi cuvintele de mai jos care exprimă parerea dvs. despre programul

special.

Simplu

Activ

Confuz

Competiţional

Satisfăcător

O idee bună

Incorect

Responsabil

Complicat

Discontinuu

Pasiv

Sistematic

17. În spaţiul de mai jos, vă rugăm să faceţi şi alte comentarii, aprecieri, sau să

puneţi întrebări în legatură cu acest program.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

52



…………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………..

ANEXA 3

CHESTIONARUL PENTRU ELEVI

1. Mai jos sunt date câteva exemple de activităţi din programul special pe care

l-aţi urmat în acest an :

Conferinţe ţinute de invitaţi specialişti ;

Mini – cursuri extraşcolare ;

Excursii cu tematică ştiinţifică ;

Filme pe teme diferite.

Enumeraţi şi alte activităţi la care aţi participat.

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

……………………………….

53



2. Care dintre acestea v-au plăcut cel mai mult ?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

3. V-a făcut plăcere să lucraţi la proiect ? Sunteţi multumit de modul cum aţi

finalizat proiectul ?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

………………………

4. Ce aţi învăţat în plus, lucrând la acest proiect ?

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

………………………

5. Vă simţiţi mai bine când efectuaţi sarcini individuale, decât în grupurile

mici

Da

Nu

6. Credeţi că acum colaboraţi mai bine cu ceilalţi colegi, ca urmare a

experienţelor comune ?

Da

Nu

Nu ştiu

7. V-a plăcut să lucraţi cu profesorul de resurse ?

Da

Nu

Nu ştiu

8. Intenţionaţi să vă întoarceţi într-un program special la anul ?

Da

Nu

Nu ştiu

54



9. Credeţi că implicarea în programul special v-a ajutat să vă satisfaceţi

interesele ?

Da

Nu Nu ştiu

10. Credeţi că este corect să li se dea mai multor copii şansa de a participa la

programul special ?

Da

Nu

Nu stiu

11.Ce aţi dori să faceţi la finalizarea proiectului ?…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

………………………

ANEXA 4

REZULTATELE TESTULUI NR. 1 (INIŢIAL)SEPTEMBRIE 2008

Nr.Crt.

NUMELE ŞI

PRENUMELEELEVULUI

DICTAREEx. 1

Despărţire îsilabe

Ex. 2

Maj alin ghi Ade-la • Scriscaligra-

fic

Şcoa-lă Al-btr

1. A. D + + + + + - + +2. A. C. D - - + - + - - -3. B. G. O - - - - - - - -4. C. A. C - - + - + - - -5. D. G.. - - - - + + - -

55



6. D. C.D + + + + + - + +7. H.Ş - - - - - - - -8. I.B.I - - + + + + - +9. K. M - - - - - - - -10. M. M. L - - - - - + + -

11. M.E.F - - - - - - - -12. M. S. M + - + + + - + -13. M. D.G + + + + + + + +14. M.F - - - - - - - -15. M.M. M + - + + + + - -16. N. M.M - - + + + - + -17. O. N.D - - - - - - - -18. O. R. A + + + - + - - -19. P.E.A - - - - - - - -20. R. D. A + - - - + + + +

21. R. P. M + - - + - + + -22. R. T - - + - + - + +23. S.A. G + + + + + + + +24. Ş. V.R - - + - + - + +25. Z. G.T + - + + + - - -

ANEXA 5

REZULTATELE TESTULUI PARŢIALFEBRUARIE 2009

DICTARE

Nr.Crt.

NUMELE ŞI

PRENU

MELE

ELEVULUI

Majuscula laînc. de prop.

Alineate

MoşCră-ciun

Sfântul Petru Pomii îmb

Tot. 32 p 10x0,5 6x0,5 3 3 3 11. A. D + + + + +2. A.C + + + + -3. B. G + + - - -

4. C. A + + + + -5. D. G + + + - -

56



6. D. C. + + + + +7. H.Ş - - - - -8. I. B. I + + + + -9. L.M + + - - -10. M. M. L + + - - +

11. M. E - + - - +12. M.S + + + + -13. M. D. + + + + +14. M.F. - + - - -15. M. M + + + + +16. N. M + + + + -17. O. N + + - - +18. O. A + + + + +19. P. E. + - - - -20. R. D. A + + + + +

21. R. P + + + + -22. R. T + + + - -23. S. G + + + + +24. Ş. R + + + + +25. Z. G + + + + +

Nr. Crt. NUMELE ŞI

PRENUMELE

ELEVULUI

Alcătuire de propoziţiiEx. 2

Dezvoltarea propoziţiei

Ex.3

cetină drumuritroienite

nămeţi

Total 40 5 5 5 51. A. D + + + +2. A. C - + - +3. B. G - - - +4. C. A - + + +5. D. G - + + +6. D. C.D + + + +7. H. Ş - - - +

8. I. B.I + + + +9. L.M + + + +10. M.L. - + + +11. M. E - - + +12. M. S - + + +13. M.D + + + +14. M. F - - - +15. M.M.M + + + +16. N.M. M + + + +17. O. N - + + +18. O. R. A + + + +19. P. E - -- - +

57



20. R. D + + + +21. R. P - + + +22. R. T - + + +23. S. G + + + +24. Ş. R + + + +

25. Z.G + + + +

ANEXA 6

REZULTATELE TESTULUI SUMATIVIUNIE 2009

DICTARE

Nr.Crt

.

NUMELE ŞI

PREN

UME-

LE

ELEVULUI

1 2 3 4 5 6 7

Tot.

31 11x0,5

6x0,5

6x0,5

7x0,5

6x0,5

0,5 5x0,5

1. A.D + + + + + + +2. A. C + + + + + + +

58



3. B. G + + - + + - +4. C.A + + + + + + +5. D. G + + + + + + +6. D.C + + + + + + +7. H. Ş + - - + - + +

8. I. B. I + + + + + + +9. L. M + + + + + + +

10.M. L + + + + + + +

11. M.E + + - + - - +12. M. S + + + + + + +13. M. D + + + + + + +14. M.F + - - - - + +15. M.M + + + + + + +16. N. M + + + + + + +

17. O. N + + + + + - +18. O. A + + + + + + +19. P.E + + - - + + +20. R. D. A + + + + + + +21. R. P + + + + + + +22. R. T + + + + + + +23. S. G + + + + + + +24. Ş. R + + + + + + +25. Z.G + + + + + + +

Legenda: 1 – majuscula la începutul propoziţiei; 2 – majuscula la cuvintelenume de persoane; 3 – respectarea alineatelor; 4 – scrierea corectă agrupurilor de vocale; 5 – scrierea corectă a grupurilor de litere; 6 – scriereacorectă a cuv. Îmbracă; 7 – folosirea puncutlui; 8 – folosirea virgulei; 9 – folosirea semnului mirării; 10 – folosirea semnului întrebării; 11 – folosirea semnului două puncte; 12 – folosirea liniei de dialog; 13 – scriscaligrafic

Nr.Crt.

NUMELE ŞI

PRENUMELE

ELEVULUI

Despărţire însilabe

Alcătuirea de propoziţii

Cuvinte c

leii Mâh-nire

pris pă

luncă

rece

Tot. 40 3 3 5 5 31. A. D + + + + +2. A. C + + - + +3. B. G - - - + +4. C. A + + + + +5. D. G + + + + +6. D. C + + + + +7. H. Ş - - - - +

59



8. I. B. I + + + + +9. L. M + + + + +

10.M. L + + + + +

11. M. E - + + + +

12. M.S + + + + +13. M. D + + + + +14. M.F - - + - +15. M.M + + + + +16. N. M + + + + +17. O. N + - + + +18. O. A + - + + +19. P. E - - - - +20. R. D. A + + + + +21. R. P + + + + +

22. R.T + + + + +23. S. G + + + + +24. Ş. R + + + + +25. Z. G + + + + +

90834074 lucrare licenta model

Documents