90 de ani de existenŢĂ a institutului de istorie din cluj · marile direcţii de cercetare urmate...

„Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţiu» din Cluj-Napoca”, tom L, 2011, p. 441-474

90 DE ANI DE EXISTENŢĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE DIN CLUJ (1920-2010)

(l februarie 2010)

Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române a împlinit, la l februarie 2010, nouă decenii de la întemeierea lui. Aniversarea ca atare a oferit prilejul unei sărbători în Institut, cu care ocazie s-a efectuat bilanţul activităţii ştiinţifice a celor peste 150 de membri, de cercetători care au funcţionat în cadrul lui. Adunarea generală a Institutului desfăşurată în acea zi a pus în evidenţă marile direcţii de cercetare urmate de-a lungul celor 90 de ani de existenţă, principalele rezultate înregistrate de membrii lui în câmpul istoriei medievale, moderne şi contemporane, al ştiinţelor speciale ale istoriei, prin care Institutul de Istorie din Cluj şi-a precizat un loc binemeritat în peisagiul istoriografiei române.

Urmare a Marii Uniri din 1918, când s-a încheiat procesul de constituire a statului naţional român, Transilvania intrând atunci în corpul politico-statal general românesc, în principalul oraş al provinciei intracarpatice, Clujul, lua fiinţă în toamna anului 1919 o nouă universitate, românească, aşezată pe principii educaţionale moderne. În cadrul acesteia se constituiau institute de cercetare ştiinţifică, devenite centre solide ale ştiinţelor fundamentale frecventate cu asiduitate de dascăli şi învăţăcei, de magiştri şi studenţi. Profesorul Ioan Lupaş, membru al Academiei Române, în Lecţia de deschidere a cursului de Istoria Transilvaniei, ţinută la 11 noiembrie 1919 la noua Universitate din Cluj, demonstra necesitatea înfiinţării unui institut pentru studierea trecutului românilor din provincie, neglijată sub vechiul regim. Momentul constitutiv al Institutului l-a reprezentat donaţia regală oferită cu prilejul serbărilor oficiale de întemeiere a Universităţii din Cluj. În Discursul Regelui Ferdinand I al României, ţinut în Aula Magna a Universităţii clujene la l februarie 1920, se preciza că donaţia regală în cauză va fi întrebuinţată „pentru înfiinţarea pe lângă Universitate a unui institut pentru studiul istoriei române, atât de vitreg tratată sub stăpânirea trecută”.

Institutul de Istorie Naţională creat atunci la Cluj a urmat, sub directoratul lui Ioan Lupaş şi Alexandru Lapedatu, liniile de cercetare ştiinţifică mai vechi şi pe cele reliefate în momentul întemeierii, dincolo de vitregiile vremurilor şi presiunea unor regimuri politice, devenind o unitate de cercetare ştiinţifică performantă, apreciată în ţară şi străinătate.

Aniversarea ca atare a fost precedată de unele lucrări de natură bibliografică, prin care erau inventariate titlurile lucrărilor ştiinţifice publicate de membrii Institutului începând din anul întemeierii, 1920. Astfel, volumul Bibliografia lucrărilor ştiinţifice ale membrilor Institutului de Istorie din Cluj-Napoca 1920-2005, întocmit de Veronica Turcuş, Felicia Hristodol şi Gheorghe Hristodol (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2008, 406 p.), urmat de cel datorat lui Andrei Negru privind Bibliografia lucrărilor ştiinţifice ale membrilor Departamentului de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca 1969-2009 (Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009, 250 p.).

În Cuvântul directorului Institutului, rostit în deschiderea Adunării solemne aniversare, dedicată împlinirii a 90 de ani de la înfiinţarea Institutului de Istorie din Cluj, cel mai vechi din domeniul ştiinţelor istorice din ţară, erau sintetizate principalele etape din evoluţia instituţiei, marile direcţii de cercetare ştiinţifică urmate de membrii ei, colecţiile, sintezele istorice şi lucrările de bază elaborate şi publicate sub egida ei. Era exprimată totodată speranţa că Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca va funcţiona încă multă vreme pentru a împlini în continuare obiectivele ştiinţifice care i-au fost puse în faţă de întemeietori cu nouă decenii în urmă.

Nicolae Edroiu

Viaţa ştiinţifică 2

442

SIMPOZIONUL INSTITUTUL DE ISTORIE DIN CLUJ LA 90 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE (1920–2010).

LOCUL INSTITUTULUI ÎN CERCETAREA ISTORICĂ DIN ROMÂNIA

Cluj-Napoca, 2 iunie 2010

În cadrul „Zilelor Academice Clujene”, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca a organizat un simpozion aniversar dedicat împlinirii a 90 de ani de la înfiinţare (1920–2010), prilej cu care au fost invitaţi să participe, pe lângă membrii actuali ai Institutului, şi foştii cercetători, cadre didactice din Universitatea „Babeş-Bolyai”, din alte instituţii, muzee, arhive cu care, pe parcursul anilor, instituţia noastră s-a aflat în bune raporturi.

În cuvântul de deschidere susţinut de dl prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu”, s-a evidenţiat faptul că acest moment aniversar coincide cu mutarea Institutului din sediul de pe strada Napoca nr. 11 la o nouă locaţie aflată pe strada Kogălniceanu nr. 12-14, simpozionul fiind prima manifestare organizată la noua adresă a Institutului. Efortul cumulat al tuturor membrilor a îngăduit ca într-un interval de timp relativ scurt să fie transferat mobilierul, arhiva Institutului, urmând ca Biblioteca să urmeze Institutul, pe măsura pregătirii adecvate a spaţiului aferent. Au fost prezentate mesajele de salut şi felicitări adresate Institutului cu acest prilej aniversar.

Cele zece comunicări prezentate de membrii Institutului au avut ca numitor comun faptul că ele au reconstituit istoricul colectivelor sau al grupurilor de cercetare.

Comunicarea dlui prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, Concepţia reorganizării Universităţii din Cluj (1919) şi rolul institutelor de cercetare ştiinţifică, ca şi aceea a dlui acad. Camil Mureşanu, Institutul de Istorie Naţională din Cluj. 1945-1949, au conturat cadrul istoric general în care s-a înfiinţat Institutul pe de o parte, iar pe de altă parte, plecând de la experienţa proprie, au fost prezentate aspecte din istoria trăită în cadrul acestui institut în momente dificile.

Dna CSI dr. Susana Andea a prezentat comunicarea Din istoricul colectivului de istorie medie al Institutului. Realizări şi perspective, având la bază arhiva colectivului de editare a documentelor din seria Documenta Romaniae Historica. Series C. Transylvaniae, vol. X–XV (1351–1381), [Bucureşti, 1977–2000], continuatoarea vechii serii Documente privind Istoria României (1075-1350), veacul XI, XII şi XIII, vol. I-II şi veacul XIV vol. I-IV, [Bucureşti, 1951–1955]. De asemenea, a evidenţiat contribuţia majoră a clujenilor la editarea volumului I din seria D a aceleiaşi colecţii naţionale – Relaţiile dintre Ţările Române (1222-1456), [Bucureşti, 1977], ca şi împrejurările în care a fost editat Glosarul de termeni şi expresii din documentele latine privind istoria medie a României [Bucureşti, 1965]. În comunicare s-a insistat asupra contribuţiei individuale la editarea documentelor, întrucât seria veche nu conţine nicio precizare în acest sens.

Istoricul constituirii colectivului de cercetare, ca şi activitatea editorială a acestuia, dedicată răscoalei lui Horea, a fost prezentată de dl prof. univ. dr. Nicolae Edroiu în comunicarea Istoricul publicării documentelor referitoare la Răscoala lui Horea (1784) sub egida Institutului de Istorie din Cluj. Două serii distincte, A. Diplomataria cu vol. I–X, [Bucureşti, 1982–2006] şi B. Fontes Narrativae cu vol. I–III şi V [Bucureşti, 1983–2007], au pus în circuitul ştiinţific surse primordiale referitoare la subiect.

Comunicarea dlui prof. univ. dr. Ladislau Gyémánt, ca şi aceea a dlui CSI dr. Remus Câmpeanu, intitulată Editarea Conscripţiei la 1750. Istoric şi perspective, au evidenţiat momentul constituirii acestui grup (1993), ca şi efortul depus pentru publicarea acestui valoros izvor din care au fost deja tipărite vol. I/1 şi I/2 [Bucureşti, 2009].

Momente din istoricul constituirii colectivului de cercetători preocupaţi de editarea documentelor referitoare la revoluţia de la 1848 din Transilvania s-au regăsit în comunicarea dlui CSI dr. Gelu Neamţu, intitulată Colectivul de editare a documentelor referitoare la revoluţia de la 1848 în Transilvania. Pagini din trecut. Acest grup de cercetători a reuşit să publice în seria C. Transilvania vol. I–VIII (1977–2008) din Documentele revoluţiei de la 1848. Aşa cum a rezultat din prezentările făcute de dl CSI dr. Simion

3 Viaţa ştiinţifică

443

Retegan şi dl CSI dr. Dumitru Suciu în comunicarea Problema naţională. Istoria constituirii colectivului. Perspective, o parte dintre cercetătorii editori ai documentelor revoluţiei de la 1848 s-au regrupat în jurul anului 1970, cu scopul publicării unei noi serii de documente referitoare la problema naţională. S-a reuşit astfel editarea vol. I–V [Bucureşti, 1996–2008] din Documente privind mişcarea naţională a românilor din Transilvania.

Preocupările referitoare la istoria contemporană în interiorul Institutului au fost prezentate de dl CSI dr. Gheorghe Iancu, în comunicarea Istoria contemporană: unitate în diversitate, rezultând de aici o bogată activitate editorială, în pofida faptului că aici nu s-a constituit un grup cu o activitate comună ca în alte sectoare. În sfârşit, dar nu în ultimul rând, comunicarea dlui CSI dr. Stelian Mândruţ, Bibliografia istorică a României. Schiţe din trecut, a făcut o scurtă retrospectivă asupra activităţii desfăşurate în acest segment unde s-a reuşit publicarea vol. I–IX (1970–2010 până în prezent.

Concluziile care au încheiat această manifestare ştiinţifică aniversară, cumulate cu discuţiile ulterioare între vechii şi actualii membri ai Institutului, au încheiat simpozionul în mod fericit.

Susana Andea

REUNIUNEA COMISIEI MIXTE DE ISTORIE ROMÂNO-UNGARĂ LITERATURA ŞI ISTORIA

(Budapesta, 4-8 octombrie 2010)

În zilele de 4-8 octombrie 2010 s-au desfăşurat la Budapesta lucrările Reuniunii Comisiei Mixte

Româno-Ungare care funcţionează în baza acordurilor interacademice existente între Academia Română şi Academia Ungară de Ştiinţe. Reuniunea a marcat împlinirea a 40 de ani de la înfiinţarea Comisiei, fiind relevate contribuţiile acesteia în menţinerea contactelor dintre istoricii din cele două ţări şi rememorate principalele momente din activitatea ei, temele dezbătute şi protagoniştii celor 20 de întâlniri care au avut loc până acum.

Tema recentei reuniuni a Comisiei, Literatura şi Istoria, a oferit un câmp larg de dezbatere, relevând modalităţile de reflectare a trecutului în creaţia literară din cele două ţări.

Din partea română au participat prof. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, preşedintele Părţii Române în Comisie, CŞ I dr. Remus Câmpeanu, de la Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prof. dr. Vasile Ciobanu, de la Institutul de Ştiinţe Sociale din Sibiu, prof. dr. Kántor Lajos şi conf. univ. dr. Ovidiu Mureşan, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

În deschiderea Reuniunii, după cuvântul inaugural al preşedinţilor celor două Părţi, prof. dr. Szász Zoltán şi prof. dr. Nicolae Edroiu, au fost prezentate mesajul acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, primul secretar al Comisiei, şi acela al acad. Camil Mureşanu, ani îndelungaţi preşedinte al Părţii Române în Comisie. Din Partea Română s-au susţinut, în zilele de 5-6 octombrie 2010, comunicările: acad. Camil Mureşanu, Literatura şi Istoria. Aspecte teoretice (textul comunicării a fost prezentat în limba română şi în traducere maghiară de cei doi preşedinţi ai Comisiei, în lipsa autorului, care n-a putut face deplasarea la Budapesta); prof. dr. Nicolae Edroiu, Mişcările sociale din Ţările Române (sec. XVIII – începutul sec. XX) reflectate în literatura română; prof. dr. Kántor Lajos, Societatea maghiară transilvăneană oglindită în literatura maghiară; prof. dr. Vasile Ciobanu, Relaţia Istorie-Literatură în cultura săsească din sec. al 20-lea; conf. dr. Ovidiu Mureşan, Motive istorice în creaţia principalilor reprezentanţi ai literaturii române; CŞ I dr. Remus Câmpeanu, Istoriografia din România în anii 2008-2010. Contribuţii bibliografice. Din Partea Ungară au fost prezentate comunicările: prof. dr. Miskolczy Ambrus, Reforme sociale şi beletristică. O dispută uitată: Kazinczy şi Berzeviczky; prof. Pomogáts Béla, Scriitori la răscruce istorică, întâlnirea scriitorilor români şi maghiari de la Budapesta din 1990; prof. dr. Nagy Levente, Miklós Zrinyi şi Miklós Bethlen ca politicieni şi scriitori şi momentul istoric; prof. dr. Szörenyi László, „Constituţia pierdută” de János Arany (1845/49 şi problema naţionalităţilor din Ungaria; prof. dr. Borsi-Kálmán Béla, Realităţile româneşti din


444

deceniile de după 1849 în operele lui Józsa Oroszhegyi şi Sándor Veress; prof. dr. Kiss Gy. Csaba, Imaginea istoriei în imnurile naţionale din Europa Centrală-Estică.

Dezbaterile purtate pe marginea comunicărilor prezentate în timpul Reuniunii au stârnit vii discuţii la care au participat autorii lor, istoricii şi istoricii literari prezenţi. Au fost puse în evidenţă relevanţa temelor, semnificaţia raportului dintre Literatură şi Istorie în perceperea principalelor dimensiuni ale desfăşurărilor din trecutul istoric din aria celor două popoare.

Istoricii români şi unguri participanţi la lucrările Comisiei au efectuat în ziua de 7 octombrie 2010 o vizită de documentare ştiinţifică la Esztergom, în nordul Ungariei, la Muzeul Cetăţii şi Catedrala Episcopală de acolo, deosebit de instructivă. În cadrul discuţiilor purtate în şedinţele Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungare s-a apreciat că aceste schimburi interacademice sunt deosebit de utile, Comisia însăşi având un rol important în continuarea şi intensificarea legăturilor dintre istoricii români şi unguri, în lărgirea schimburilor de informaţie ştiinţifică, de reviste şi lucrări din domeniul ştiinţelor istorice apărute în cele două ţări.

Cu prilejul prezenţei în capitala Ungariei a istoricilor români participanţi la Sesiunea Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungară, a fost oferit Părţii Maghiare, Institutului de Istorie din Budapesta al Academiei Maghiare de Ştiinţe un set de cărţi de istorie apărute între timp în România, între care volumul al IX-lea din tratatul academic de Istoria românilor. 1940-1947, volumul XII al Bibliografiei istorice a României (2007-2008) şi publicaţia „Nouvelles études d’histoire” dedicată Congresului Internaţional de Ştiinţe Istorice de la Amsterdam (august 2010).

La rândul lor, istoricii unguri au oferit celor români volume din domeniul istoriei publicate în ultimii ani în Ungaria.

Un interes special a stârnit în rândul participanţilor la Reuniune volumul de Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, apărut la Cluj-Napoca doar cu trei zile înainte de sesiunea Comisiei, în cuprinsul căruia istoricii români abordează problematica legăturilor istorice dintre cele două ţări şi popoare.

Prof. dr. Nicolae Edroiu

membru corespondent al Academiei Române, Preşedintele Părţii Române în Comisia Mixtă de Istorie

Româno-Ungară

CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ INTERNAŢIONALĂ SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE FRONTIERE IMPERIALE

Chişinău, 8-9 octombrie 2010

Demersul îndrăzneţ şi dezinhibat reiterat acum de organizatori cu privire la efectul medierii provocate

colocvial prin apelul vizând hermeneutizarea paradigmei comensurării românimii situate între fruntarii neprielnice în spaţiul şi timpul istoric delimitat de evul mediu şi mijlocul veacului XX, a validat menirea „Almei Mater” din capitala Republicii Moldova ca o reală instituţie de (in)formare, de atractiv magnet şi coagulant ferment întru favorizarea circulaţiei unor altfel de idei / teze menite să contribuie la extinderea dialogului elevat profesional atât în contextul intern revolut la finele deceniului prim al mileniului trei, cât şi în conjunctura externă propice contactului cu modificate opţiuni conceptual-metodologice de sorginte comparat europeană.

Universitatea de Stat şi îndeosebi Facultatea de Istorie şi Filosofie, – ultima beneficiind de o nouă echipă de conducere formată din tineri specialişti beneficiari ai unor stagii de profil în strainătate, – a reprezentat şi continuă să se erijeze într-un teritoriu marcat intrinsec de confruntări evidente sub forma dezbaterii purtate în contradictoriu cu reprezentanţi ilustrând generaţii diferite în devenirea istoriografiei autohtone specifice arealului cuprins între Prut şi Nistru. Atari manifestări colective şi conştient asumate în aşezarea în ecuaţie a unor evenimente înregistrate ca având o dublă fatalitate în mentalul naţional de durată


445

lungă (1812-1918) ori scurtă (1940), au fost menite a releva date de formă / fond în interpretări adecvate timpului şi spaţiului conceperii şi expunerii lor de către specialişti din cât mai deosebite şi posibile arii cognitive.

Abordarea univocă a semnificaţiilor multiple ale actului săvârşit în iunie 1940 a avut loc la un nivel şi într-un palier relevant pentru faptul de „unitate în diversitate” în creionarea şi interpretarea destinului colectiv românesc la momentul respectiv. Tratarea antinomică a noţiunilor de centru şi periferie atunci când Basarabia şi Ţările Române erau situate în caruselul politic pe durata secolelor XIX şi XX, a avut supape reflexive în modele, transferuri şi interacţiuni, care au fost relevate într-un mod amiabil din punct de vedere conceptual şi contextual. Specialiştii invitaţi din institute de cercetare şi universităţi ale Republicii Moldova (Chişinău, Cahul, Bălţi), din Ucraina (Odessa), Franţa, Italia, Germania şi România (Bucureşti, Cluj, Galaţi, Iaşi, Oradea) au demonstrat un nevoalat ataşament faţă de climatul deschis schimbului de idei, necenzurat şi neclişeizat, în care absenţa tentei critic naţionaliste a fost vădită şi de judecăţile raţionale survenite prin benefice completări şi interferenţe bazate pe acceptarea unui soi de ecumenism în deopotrivă măsură de pan-românesc şi continental. „Interfaţă” a evenimentului ştiinţific şi modalitate eficientă a interrelaţiei dintre public şi specialişti, multiplele prezentări de carte istorică şi cele două centre interdisciplinare (de Studiere a Totalitarismului şi de Studii Imperiale) fondate cu acest prilej, au ilustrat o altă modalitate de cooperare şi de sperate aporturi la „discriminarea pozitivă” a alterităţii şi la întronarea deplină a excelenţei în cercetare şi studiu pe seama generaţiei de tineri specialişti şi capabili istorici din spaţiul Republicii Modlova şi nu numai, fiindcă tangenţa cu emisarii de profil din România şi alte ţări vecine sau mai depărtate a fost indiscutabil augmentată prin problematica investigată şi consecinţele rezultate în plan teoretic şi practic.

Desigur că momentul 28 iunie 1940 a generat exprimări diferite în funcţie de situarea programatică (ecuaţia dintre cercetare şi politică sau dimensiunea simbolică a reflectării dispersate/concentrice) şi de concordanţa cu e-in/voluţia scrisului istoric trecut ori mai recent, în raport cu stadiul prelucrării fondurilor documentare şi cu suita de reprezentări publice cu iz provocat/mascat aniversativ. Preliminariile gestului restitutiv/reconsiderativ din plan istoriografic au fost urmate legic de felurite strădanii de disecare interpretativă a aspectului expunerii ultimatumului şi a trasării frontierei „inventate” pe moment ori neelucidate nici ulterior (cazul Palanca, 1947). Ocuparea militară propriu zisă a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a ţinutului Herţei, reacţia populaţiei (prin mărturii memorialistice ori fronda anti-colectivizare), expresia manifestării minorităţilor etnice şi a grupurilor profesionale, politica de cadre şi represiunile politice au constituit repere esenţiale ale discuţiilor purtate în câteva subdiviziuni ale secţiei principale dedicată anului 1940. Fără să se omită importanţa analizării impactului factorului diplomatic şi a relaţiilor internaţionale atât din perspectiva implicării colective (România, URSS, Anglia etc.), cât şi prin oportuna încercare de comparare cu variantele de remediere tardivă a disputei teritoriale româno-ungare.

Reflecţiile generale exprimate în plan ideatic au fost urmate de provocări şi perspective istoriografice schimbate conceptual-metodologic atunci când se tratau direcţii concrete de translare de la analiza structurală la „noua istorie imperială”, de comparare între societatea naţională şi cea imperială ori de cuantificare a raportului între centru şi periferie, avându-se sub reflector starea Basarabiei în cadrul Imperiului ţarist şi situarea Transilvaniei faţă de cel habsburgic, ulterior austro-ungar. Necesara tratare cronologică şi factuală a vizat segmente temporale majore, de la Antichitate şi până în Modernismul timpuriu, cu afecte interpretative directe privind dihotomia dintre demografie şi politică, locul/rolul târgurilor drept centre ale vieţii de relaţie ori discursul profetic incumbat unor vădite ipostaze ale modernizării specifice pentru uriaşe arii spaţiale (Rusia, Austria, Turcia) ori alte reduse (precum Ţările Române şi sud-estul Europei) în veacurile XVIII şi XIX. Aceasta fiinţa vizibil îndeosebi prin abolirea gradată a rezistenţei faţă de tradiţia moştenită şi perpetuată, de obârşie internă, sau de influenţă străină.

Funcţionarea modelului paradigmatic centru şi periferie a fost accentuată mai cu seamă pe traseul secolului XX, când alternanţa între etapele de continuitate şi discontinuitate a fost discutată în raport cu starea minorităţilor din România interbelică, cu cazul singular al românilor din Ungaria ori cu ecuaţia politică a conexiunii dintre componenta sportivă, ideologică şi politică în ipostaza R.S.S. Moldoveneşti. Statutul Basarabiei ca obiect şi subiect între anii 1812-1918 a fost evident şi general abordat în tratări care subliniau diverse modalităţi de extindere şi ramificare a puterii centrale în defavoarea minimelor puncte


446

componente ale perifericului reprezentat de elitele locale şi bisericeşti, de fiinţarea datului etnic autohton, preponderent în mediul rural, ori de chestiunea învăţământului etatizat global. Politicile şi percepţiile existente în contextul temporal dat, componentele şi consecinţele lor în mentalul colectiv, statutul juridic deţinut de coloniştii „împământeniţi” în anumite zone sensibile, influenţa globalizatoare a pieţii ruseşti, atitudinea marilor proprietari faţă de actul unirii din martie 1918 au constituit alte repere ale discuţiilor desfăşurate în secţiunea finală a Conferinţei internaţionale de la Chişinău.

Fără a constitui deloc o notă aparte în terminalul dezbaterilor, considerăm că intervenţia rostită în legătură cu reflectarea trecutului Basarabiei în manualele şcolare româneşti de după anul 1989, reprezintă, prin incidenţa discursivă a cuprinsului dubitativ şi retoric exprimat, un veridic „alter-ego” pentru năzuinţa dorită de către organizatori (profesorii Igor Şarov, Virgil Pâslariuc, Igor Caşu şi Barbu Ştefănescu), de a ne incita şi îndemna la un altfel de judecată, deloc egolatră sau „egoistorică”, referitoare la existenţa şi perspectiva patriei comune, falie „periferică” la estul continentului, cu un trecut mereu disputat între foste şi actuale centre de putere, şi cu o istoriografie stăpână pe mijloacele proprii de exprimare şi validarea în concertul scrisului istoric european.

Stelian Mândruţ CONFERINŢA ŞTIINŢIFICĂ NICOLAE IORGA – 70 DE ANI DE LA ASASINARE

(Cluj-Napoca, 18 noiembrie 2010)

Institutul de Istorie „George Bariţiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române a organizat, în ziua

de 18 noiembrie 2010, Conferinţa Ştiinţifică „Nicolae Iorga – 70 de ani de la asasinare”, prin care s-a comemorat tragica dispariţie a marelui istoric român cu 70 de ani în urmă. Vocea savantului patriot a fost adusă atunci la tăcere prin forţa armelor mânuite de elemente de extremă dreaptă din România, cărora i-au căzut victimă şi alţi prestigioşi intelectuali români în împrejurările istorice din anul 1940.

Manifestarea ştiinţifică a fost deschisă prin cuvântul directorului Institutului, prof. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, care a reliefat opera ştiinţifică a istoricului şi acţiunea politică a marii personalităţi care a fost Nicolae Iorga.

În continuare s-au prezentat comunicările: acad. Camil Mureşanu, Activitatea lui Nicolae Iorga în ultimii ani, consemnată în reviste de cultură din Transilvania; prof. dr. Vasile Puşcaş, Nicolae Iorga – „ultimul bărbat goethean”; CŞ I dr. Lucian Nastasă, Nicolae Iorga în conflictul „istoriografic” dintre generaţii; C Ş dr. Veronica Turcuş, Nicolae Iorga şi un proiect de colaborare al elitei universitare europene; CŞ dr. Cornel Sigmirean, Nicolae Iorga şi studenţii români din Budapesta la începutul secolului al XX-lea, şi conf. dr. Marcela Sălăgean, Poziţia lui Nicolae Iorga în Consiliile de Coroană ale României din vara anului 1940.

Comunicările prezentate şi intervenţiile pe marginea lor ale participanţilor la conferinţă au relevat marea implicare a celui omagiat, Nicolae Iorga, în viaţa ştiinţifică şi culturală a ţării, în cea politică din primele patru decenii ale secolului trecut, legăturile acestuia cu elita românească din întregul spaţiu locuit de români şi cu elitele universitare europene. Personalitatea sa ştiinţifică rămâne pilduitoare pentru toate generaţiile de cercetători în domeniul Ştiinţelor Istorice de la noi care au urmat, opera istoriografică lăsată de Nicolae Iorga continuând să fie consultată mereu şi să incite noi cercetări şi dezbateri.

Urmare a calităţii ştiinţifice a comunicărilor prezentate, a problematicii tratate în cuprinsul lor, s-a convenit ca textele acestora să fie publicate, alături de alte materiale elaborate de cercetători din Institut şi colaboratori ai acestuia, într-un volum aparte, pentru a fi puse la dispoziţia specialiştilor din ţară şi străinătate informaţii ştiinţifice şi concluzii istorice noi privind viaţa şi opera marelui savant român, ucis cu sălbăticie în toamna anului 1940.

Veronica Turcuş


447

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ PRINCIPATUL TRANSILVANIEI ÎNTRE MĂRIRE

ŞI DECĂDERE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVII-LEA

(Cluj-Napoca, 22 noiembrie 2010) În ziua de 22 noiembrie 2010, la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca a avut loc

simpozionul dedicat principatului Transilvaniei şi evoluţiei sale istorice în a doua jumătate a secolului XVII. Prin organizarea acestei manifestări de către Institutul nostru, în special de către colectivele de istorie medievală şi premodernă, s-a dorit să fie reactualizate evenimentele care au avut loc la mijlocul secolului XVII, declanşate de eşecul campaniei din Polonia a principelui Gheorghe Rakoczi II, cu perindarea pe tronul princiar a lui Acaţiu Barcsai, principe de origine română, a lui Ioan Kemény şi, în final, cu îndelungata domnie a lui Mihail Apafi până la instaurarea stăpânirii habsburgice.

Organizatorii au dorit o repunere în discuţie a unor clişee mai vechi privitoare la această perioadă, considerată, la modul general, ca una a decăderii politice, economice, militare etc. În acelaşi timp, prin această conferinţă cu participare internaţională, s-a avut în vedere readucerea în atenţia cercetării istoria unei epoci neglijate în ultimele decenii.

Cuvântul de deschidere susţinut de dl prof. univ. dr Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului, a evidenţiat, pe de o parte, noul sediu al Institutului de Istorie iar, pe de altă parte, a creionat contextul politic şi istoric al perioadei analizate.

În comunicarea sa, dna dr. Susana Andea, cercetător al Institutului de Istorie, intitulată Autoritatea princiară între reglementari juridice şi puterea stărilor, a încercat să demonstreze, pe baza analizei comparative a condiţiilor impuse de stări principilor la urcarea pe tron şi respectarea lor ulterioară, a frecvenţei convocării stărilor în adunări, a funcţionării Consiliului princiar, că este necesară o viziune mai nuanţată asupra domniei lui Mihail Apafi.

Comunicarea dlui prof. univ. dr. Călin Felezeu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, intitulată Schimbarea statutului juridic a principatului Transilvania (1658), a insistat asupra decăderii statutului Transilvaniei în raporturile cu Poarta, prezentând şi evoluţia ei până la asediul Vienei (1683) din perspectiva cercetătorului familiarizat cu sursele otomane.

Prezentări interesante au fost susţinute apoi în cele doua secţii. Dl dr. Ioan Dregan, directorul Direcţiei judeţene Cluj a Arhivelor Naţionale, în comunicarea Categoriile juridice ale nobilimii româneşti din Transivania în sec. XVII–XVIII, a ţinut să pună în discuţie un subiect de interes la ora actuală care necesită noi clarificări. O notă aparte prin tema aleasă, ca şi prin abordarea ei, a fost dată de materialul intitulat Începuturile iudaismului în Transilvania la mijlocul secolului al XVII-lea. Prima comunitate de la Alba Iulia, prezentat de dl dr.Haraszti György, cercetător ştiinţific al Academiei Maghiare de Ştiinţe din Budapesta.

Îndelungata experienţă în arhive acumulată de dl dr. Ioan Dordea a fost valorificată în comunicarea Încercări de reorganizare a sistemului de exploatare, transport şi comercializare a sării în Maramureş (sec XVII–XVIII). Rezultatele cercetărilor asidue efectuate în bibliotecile din Italia de dna dr. Veronica Turcuş, cercetător la Institutul nostru, s-au concretizat în comunicarea Principatul Transilvaniei în publicaţiile interbelice ale Şcolii Române din Roma (sec. XVII). Aspecte privitoare la viaţa cotidiană, în special la alimentaţia curţii princiare, au fost regăsite în comunicarea dlui dr. Anton Dörner, cercetător la Institutul de Istorie, intitulată Bucătaria curţii princiare în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, în timp ce informaţii privitoare la istoria militară a principatului au fost prezentate de dl dr. Florin Ardelean, în comunicarea Steaguri de mercenari străini la curtea lui Mihail Apafi.

Secţiunea a doua a beneficiat şi ea de comunicări valoroase. Unele dintre ele s-au oprit asupra istoriei instituţionale, în timp ce altele s-au preocupat de istoria hârtiei. Din prima categorie menţionăm aici comunicarea dnei Livia Ardelean de la Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, intitulată Îndatoririle oficialităţilor comitatului Maramureş în sec. XVII oglindite în protocoalele congregaţiilor nobiliare ale comitatului, bazată preponderent pe investigarea actului de epocă. În aceeaşi categorie am


448

include apoi şi interesanta comunicare a dlui dr. Adrian Magina de la Muzeul de Istorie din Reşiţa, Notarii Caransebeşului (sec. XVII), precum şi pe aceea a dnei Livia Magina de la acelaşi Muzeu de Istorie din Resiţa, intitulată Prerogativele juridice ale judelui sătesc (sec. XVII).

Comunicarea dnei Mirela Cărăbineanu de la Direcţia judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, Hârtie şi filigran în cancelaria princiară (sec. XVII), şi cea a dlui dr. Adinel Dincă, cercetător la Institutul nostru, intitulată Libri inutiles: despre soarta cărţii medievale în Transilvania premodernă (sec. XVI–XVII), au diversificat paleta largă a diferitelor aspecte din istoria Principatului transilvănean.

Concluziile acestei reuniuni ştiinţifice au reafirmat dorinţa organizatorilor de a publica într-un volum comunicările prezentate şi de a repeta în viitor asemenea conferinţe.

Susana Andea


449

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE „GEORGE BARIŢIU”

ÎN ANUL 2010.

Departamentul ISTORIE Volume de autor

• Vasile Puşcaş, Managing Global Interdependencies, Cluj-Napoca, Edit. Eikon, 2010, 245 p.

• Lucian Nastasă, Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viaţa privată a universitarilor „literari” (1864-1948), Cluj, Edit. Limes, 2010, 256 p.

• Attila Varga, Elite masonice maghiare. Loja „Unio” din Cluj (1886-1926), Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2010, 157 p.

Volume colective

• Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, Volum îngrijit de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, 372 p.

• „Anuarul Institutului de Istorie «George Bariţiu» din Cluj-Napoca. Series Historica”, XLIX, 2010, 479 p.

• În căutarea fericirii. Viaţa familială în spaţiul românesc în sec. XVIII – XX, coordonatori Ioan Bolovan, Diana Covaci, Daniela Deteşan, Marius Eppel, Elena Crinela Holom, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010, 361 p.

• Vasile Puşcaş, România şi Uniunea Europeană post-Tratatul de la Lisabona, (coord. Vasile Puşcaş, Marcela Sălăgean), Cluj-Napoca, Edit. Eikon, 2010, 310 p.

• Vasile Puşcaş, Identitate europeană – Ce este important pentru Europa?, în vol. România şi Uniunea Europeană post–Tratatul de la Lisabona, Vasile Puşcaş şi Marcela Sălăgean (coord.), Cluj-Napoca, Edit. Eikon, 2010, p. 15-24.

Ediţii critice şi anastatice

• Adinel Dincă (coeditor) „Paulus Kyr – Gesundheit ist ein köstlich Ding”. Nachdruck des lateinischen Originals von 1551, sowie deutsche, rumänische und ungarische Übersetzungen, editat de Robert Offner, Schiller Verlag, Hermannstadt – Bonn, 2010, ISBN 978-3-941271-33-3, p. 201-267 (traducere în limba română din latină, note critice).

• Simion Bărnuţiu – Ştiinţa dreptului, editori Ionuţ Isac, Attila Varga, Târgu-Mureş, Edit. Ardealul, 2010, 624 p.

• Alte fărâme din prescura prigoanei. 1948-1990, editori Mircea Remus Birtz, Kierein Manfred, Cluj-Napoca, Edit. Napoca Star, 2010, 296 p. + 18 pl. foto.

• In memoriam Árpád Berevzky de Torboszlo 1917-2010, editor Mircea Remus Birtz, Claudiopolis, MMX, s.ed (Napoca Star), 2010, p. 260 + 22 foto.

• Ioan Bălan, Episcop de Lugoj – Sfaturi pentru urmaşii în Hristos, coord. P. Birtz Mircea, editori P. Birtz Mircea şi dr. Kierein Mandred, Cluj-Napoca, Edit. Napoca Star, 2009, 322 p. + 4 pl. Foto (apărută în anul 2009 şi neraportată în 2009).

• Marginei Ioan, Stihuri din Sfânta Scriptură pentru multe lucruri. Prima concordanţă biblică românească, coord. Ioan Chindriş, editori Ioan Chindriş, Niculina Iacob, Mircea Remus Birtz, Tg. Lăpuş, Edit. Galaxia Gutenberg,


450

2009, 341 p., transcriere text Mircea Remus Birtz (apărută în anul 2010 şi neraportată în 2009).

• Samuil Micu în mărturii antologice, coord. Ioan Chindriş, editori Ioan Chindriş, Niculina Iacob, Mircea Remus Birtz ş.a., Tg. Lăpuş, Galaxia Gutenberg, 2010, 648 p. – colaborator Mircea Remus Birtz.

Volume de izvoare

• Revoluţia transilvană de la 1848–1849. Date, realităţi şi fapte reflectate în documente bisericeşti ortodoxe. 1848–1850, Bucureşti, Edit. ASAB, coord. şi studiu introductiv de Dumitru Suciu, volum întocmit de Dumitru Suciu, Alexandru Moraru, Iosif Marin Balog, Diana Covaci, Cosmin Cosmuţa, Loránd Mádly, 2010, 604 p. [ISBN: 978-973-7725-85-1].

• Adinel Dincă (coeditor), Diplome maramureşene din secolele XVI-XVIII, provenite din colecţia Ioan Mihalyi de Apşa, coordonator Ioan-Aurel Pop, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 2010, 448 p. (ISBN 978-9-7327-2012-7)

• Ottmar Traşcă (editor), „Chestiunea evreiască” în documente militare române. 1941-1944, Iaşi, Institutul European, 2010, 924 p.

Instrumente de lucru

• Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca. 90 de ani de existenţă. 1920-2010. Volum aniversar întocmit de dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului, Cluj-Napoca, Edit. Mega, Cluj-Napoca, 2010, 280 p.

• Glossarium Mediae Latinitatis Actorum Transylvaniae, Moldaviae et Transalpinae Historiam Illustrantium, vol. I, lit. A-C. Coordonatori: Aurel Răduţiu şi Vasile Rus. Autori: Susana Andea, Adinel Ciprian Dincă, Lidia Gross, Viorica Pervain, Aurel Răduţiu, Vasile Rus şi Beatrice Tătaru †. Colaboratori: Anton Dörner şi Şerban Turcuş. Editura Academiei Române 2010, XX+694 p.

• Bibliografia istorică a României, vol. XII, partea II (2007-2008), Bibliografie selectivă. Autori: Mihaela Bedecean, Mircea Birtz, Monica-Gabriela Culic, Stelian Mândruţ, Ottmar Traşcă, Lucia Turc, Attila Varga, Bucureşti, Edit. Academiei Române, 2010, XVI+514 p.

STUDII ŞI ARTICOLE

B. ARTICOLE apărute în reviste străine recunoscute de comunitatea ştiinţifică de specialitate, capitole din cărţi apărute peste hotare În reviste

• [ ] Adinel Dincă, A Little Known Aquinas Manuscript in Romania (Sibiu, Brukenthal Library, Ms 608), în „Chora. Revue d'études anciennes et médiévales”, 7-8, 2009-2010, p. 359-371.

• [BDI] Ladislau Gyémánt, Ethnische und soziale Aspekte im Siedlungsraum Siebenbürgen im Lichte zweier unveröffentlichter Sammeltabellen der Steuerkonskription von 1750, în „Berichte und Forschungen. Jahrbuch des Bundesinstituts für Kultur und Geschichte der Deutschen im östlichen Europa”, vol. 17, Oldenburg-München, 2009 (apărut în 2010), p.119-164.

• [BDI] Ladislau Gyémánt, Zeit des Leidens und des Umbruchs. Die jüdische Gemeinde im siebenbürgischen Karlsburg von 1940 bis 1950, în „Danubiana


451

Carpathica. Jahrbuch für Geschichte und Kultur in den deutschen Siedlungsgebieten Südoseuropas”, herausgegeben von Mathias Beer, Harald Heppner, Gerhard Seewann, Stefan Sienerth, Band 3 / 4 (50/51), 2009/2010, R. Oldenbourg, p. 415-432.

• [BDI] Ottmar Traşcă, Németország és a román-magyar viszony. 1940. szeptember-1944. augusztus, „História”, Budapest, 2009, nr. 8, p. 8-13.

• [?] Ottmar Traşcă, Sikertelen próbálkozás. Román-magyar tárgyalások 1943 első felében, „Limes”, Tatabánya, 2010. nr. 1, p. 113-126.

• [BDI] Stelian Mândruţ, Annotationen. Neuerscheinungen aus Ostmitteleuropa. Ungarn, Rumänien, Bukowina, în „Berichte und Forschungen. Jahrbuch des Bundesinstituts für Kultur und Geschichte der Deutschen im östlichen Europa”, vol. 17, Oldenburg-München, 2009 (apărut în 2010), p. 376-383 (în colaborare cu Dácz Enikő, Edina Zavara).

Capitole din cărţi

• Vasile Rus, Giovanni Corvino di Hunyad ed il Monastero di Peri, în vol. Mathias Corvinus und seine Zeit. Europa am Übergang von Mittelalter zur Neuzeit zwischen Wien und Konstantinopel, Wien, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, 2010, p. 63-69.

• Remus Câmpeanu, Az erdélyi görög katolikus egyház történetének feltárására irányuló legújabb kutatási tervek, în vol. Symbolae. A görög katolikus örökségkutatás útjai. A Nikolaus Nilles SJ halálának 100. évfordulóján rendezett konferencia tanulmányai. Nyíregyháza, 2007, november 23-24 [coordonator Véghseõ Tamás], Nyíregyháza, Szent Atanáz Görög Katolikus Hittudományi Fõiskola, Nyíregyháza, 2010, p.111-119.

• [BDI] Daniela Deteşan, Under the crossfire of Church and State: Romanian couples in concubinage in Transylvania between 1850–1895, în vol. Many paths to happiness? Studies in population and family history. A Festschrift for Antoinette Fauve-Chamoux, Marie-Pierre Arrizabalaga, Ioan Bolovan, Marius Eppel, Jan Kok, Mary Louise Nagata (coordinators), Amsterdam, Aksant Academic Publishers, 2010, p. 450–464 (în colaborare cu Simion Retegan).

• Loránd Mádly, Umbrüche und Kontinuitäten in Rumänien. Die rumänische Wende 1989, ihre wissenschaftliche Deutung und öffentliche Erinnerung, în vol. Das Ende des Kommunismus. Die Überwindung der Diktaturen in Europa und ihre Folgen, Klartext Verlag, Essen, 2010, p. 195-209 (coautor cu R. Gräf).

• Lucian Nastasă, Public Intellectuals and the libido power, în vol. Idols of the forum. Why an intellectual middle class it so be preferred to a public intellectual ”elite”, Indianapolis, Interacademic Press, 2010.

În reviste ale Academiei Române şi capitole din cărţi publicate de Editura Academiei Române în reviste

• [B+] Lidia Gross, Exerciţiul carităţii în viaţa confreriilor medievale din Transilvania (sec. XIV-XVI), în „Historia Urbana”, tom XVIII, 2010, p. 77-89 (ISSN – 1221-6504)

• [ISI] Adinel Dincă, Les noms des Roumains en Hongrie à l’èpoque de Louis d'Anjou (1342-1382). Différents points de vue, în „Transilvanian Review” XIX, Winter 2010, ISSN: 1221-1249, p. 104-111.

• [BDI/C] Adinel Dincă, Antroponimul angelofor Mihail în onomastica transilvană până la 1350. Puncte de vedere şi reflecţii, „Anuarul Institutului de Istorie «George Bariţiu» din Cluj-Napoca”, Series Historica, XLIX, 2010, p. 347-358.

• [BDI] Nicolae Edroiu, Biographie et Micro-Histoire (Étapes des recherches romaines), în „Nouvelles Études d'Histoire”. XII. Publiées à l’occasion du


452

XXIe Congrès International des Sciences Historiques. Amsterdam, 2010, Bucureşti, Edit. Academiei Române, 2010, p. 153-162.

• [?] Nicolae Edroiu, Alexandru Lapedatu în „Academia Română. Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie”, 2008-2009, Bucureşti, Edit. Academiei Române, 2010 (10 p.).

• [?] Nicolae Edroiu, O reeditare necesară: George Bariţiu (1812-1893), Scrieri istorice, în “Academia Română. Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie”, 2008-2009, Bucureşti, Edit. Academiei Române, 2010 (9 p.).

• [BDI/C]Locul Institutului de Istorie din Cluj în istoriografia română, în „Anuarul Institutului de Istorie «George Bariţiu» din Cluj-Napoca, Series Historica”, XLIX, 2010, p. 13-20.

• [BDI] Ladislau Gyémánt, A Test of Modernisation – The Network of Commercial Centres in the Principality of Transylvania in the Middle of 18th Century, în “Nouvelles Études d’Histoire”, vol XII, 2010, p. 45-64.

• [BDI/C] Loránd Mádly, Proiectele statutelor pentru reprezentanţele de ţară – o cotitură în conceptul politic neoabsolutist privind ţările Coroanei, în „Anuarul Institutului de Istorie «George Bariţiu»” Series Historica, XLIX, 2010, p. 49-66.

• [ISI] Loránd Mádly, Die Modernisierung der Verwaltung und das Beamtentum in Siebenbürgen zur Zeit des Neoabsolutismus, în ‘Transylvanian Review”, nr. 1/2010, p. 22-31.

• [ISI] Marin Balog, Networks of Economic Relations between Rural and Urban Areas: The Economic Modernization of Transylvania in the Second Half of the 19 th Century, “Transylvanian Review”, vol. XIX, No. 1 Spring 2010, p. 11-22.

• [ISI] Mirela Andrei-Popa, The Forane Vicarage in the Romanian Greek Catholic Church. Historiographical and Theoretical Considerations, “Transylvanian Review” Aspects of confessional Diversity within the Romanian Space, vol. XIX, Supplement, no 3, 2010, Cluj-Napoca, Center for Transylvanian Studies, p. 127-142.

• [BDI/C] Marin Balog, Between centre and periphery: the role of connecting Transylvania to the Telegraph Network of the Habsburg Monarchy in the Mid- Nineteenth Century, “Anuarul Institutului de Istorie George Bariţiu din Cluj Napoca, Series Historica”, XLIX, 2010, p. 289-298.

• [?] Vasile Puşcaş, Nicolae Iorga – „ultimul bărbat goethean”, „Academia Română. Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie”, IV, 2010, 34, [volum omagial Nicolae Iorga], p. 51-67.

• [BDI] Vasile Puşcaş, Noemi Szabo, EU Soft Power and the Ethnic Management in Central and South Eastern Europe, “Nouvelles Études d’Histoire”, XII, Publiées a l’occasion du XXI Congres International des Sciences Historiques, Amsterdam, 2010, Bucureşti, Edit. Academiei Române, 2010, p.123-133.

• [fără clasificare CNCSIS] Ottmar Traşcă, Holocaustul în Ungaria. Studiu de caz: Ucraina Subcarpatică şi ghetoul din Munkács (I), „Revista istorică”, Bucureşti, tom XX, 2009, nr. 3-4, p. 229-260.

• [fără clasificare CNCSIS] Ottmar Traşcă, Holocaustul în Ungaria. Studiu de caz: Ucraina Subcarpatică şi ghetoul din Munkács” (II), „Revista istorică”, Bucureşti, XX, 2009, nr. 5-6, p. 479-518.


453

• [BDI/C] Ottmar Traşcă, Stelian Obiziuc, Diplomatul Constantin I. Karadja şi situaţia evreilor cetăţeni români din statele controlate/ocupate de Germania nazistă în cel de-al doilea război mondial, în „Anuarul Institutului de Istorie «George Bariţiu» din Cluj–Napoca. Series Historica”, XLIX, Cluj–Napoca, 2010, 49, p. 109-141.

• [?] Veronica Turcuş, Un document despre Nicolae Iorga păstrat în Arhiva Şcolii Britanice din Roma, „Academia Română. Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice”, ser. IV, 2010, 34, [volum omagial Nicolae Iorga], p. 69-90.

• [BDI/C] Veronica Turcuş, Elevii Şcolii Române din Roma în perioada directoratului lui Vasile Pârvan: direcţii de cercetare şi raporturi personale, “Anuarul Institutului de Istorie «George Bariţiu» din Cluj-Napoca. Series Historica”, XLIX, 2010, 49, p. 193-234.

• [BDI/C] Stelian Mândruţ, “Prolegomena” sau “file” din trecutul unei instituţii, în „Anuarul Institutului de Istorie «George Bariţiu» din Cluj-Napoca. Series Historica”, XLIX, 2010, p. 371-396.

În alte reviste de specialitate din ţară şi capitole din cărţi publicate la alte edituri În reviste

• [B+] Daniela Deteşan, Sub focul încrucişat al bisericii şi statului: Concubinajul la românii din Transilvania între 1850–1895, în vol. În căutarea fericirii. Viaţa familială în spaţiul românesc în sec. XVIII–XX, Ioan Bolovan, Diana Covaci, Daniela Deteşan, Marius Eppel, Elena Crinela Holom (coord.), Cluj-Napoca, 2010, p. 83–98 (în colaborare cu Simion Retegan) (Supplement no. 1 of the Romanian Journal of Population Studies, vol. IV, 2010).

• [D] Loránd Mádly, Chestiunea subvenţionării şcolii româneşti din Braşov în rapoartele diplomatice austriece (1894-1900), „Studia Universitatis Petru Maior”. „Historia”, nr. 10, 2010, Târgu Mureş, p. 70-78.

• Mirela Andrei, Formaţia intelectuală şi teologică a clerului năsăudean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea / The Theological and Intellectual Training of the Clergy from Nasaud County in the second half of the 19th Century, „Ţara Bârsei”, serie nouă, nr. 8, 2009, p. 80-87 (apărut 2010)

• Marin Balog, Biserică şi comunitate în Transilvania în epoca modernă”. Un proiect de publicare a corespondenţei protopopiatelor ortodoxe ardelene cu Eparhia de la Sibiu (1800-1918) -prezentarea unui studiu de caz, în „Ţara Bârsei”, serie nouă, 2010, p. 56-59.

• Marin Balog, Institute şi societăţi de asigurare din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Rolul lor în promovarea asociaţionismului şi spiritului de solidaritate, în „Revista Bistriţei”, XXIII, 2009, p. 219-224 (apărută în anul 2010 şi neraportată în 2009)

• [BDI] Vasile Puşcaş, Anda Curta, Current approaches to the European Health Policy, „Eastern Journal of European Studies”, Iaşi, Al. Ioan Cuza University, vol.1, Issue 1, June 2010, p. 63-86.

• [C] Ottmar Traşcă, Memoriul din 3 aprilie 1941 al Asociaţiei Expulzaţilor şi Refugiaţilor din Transilvania de Nord adresat generalului Ion Antonescu, „Buletin Ştiinţific. Studii Istorice”, Piteşti, 2008, 7, p. 157-173.


454

• [C] Ottmar Traşcă, Franz Babinger şi pogromul din Iaşi (1941), „ Archiva Moldaviae”, Bucureşti, 2009, 1, p. 219-226.

• [C] Veronica Turcuş. George G. Mateescu – elev al Şcolii Române din Roma (1922-1924), „Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie”, Bucureşti, 2008-2009, 59-60, p. 115-136.

• [BDI] Veronica Turcuş. Un promotor al experienţei pedagogice româneşti în Transilvania după Unirea din 1918 – George G. Mateescu (1892-1929). Repere biografice, „Acta Musei Napocensis. Historica”, Cluj, 2008-2009, 45-46, II, p. 125-151.

• [BDI/B+] Veronica Turcuş, Note privind negocierile de fondare a unui colegiu greco-catolic la Roma la începutul anilor ’20, „Studia Universitatis «Babeş-Bolyai». Theologia catholica”, 2009, 54, nr. 3, p. 129-142.

Capitole din cărţi

• Susana Andea (coautor), Istoria ilustrată a României, coord. Ioan-Aurel Pop şi Ioan Bolovan, Bucureşti-Chişinău-Cluj, Litera Internaţional, ediţia II /revăzută/, 2010, 627 p. cap. Ţările Române în secolul al XVII-lea (p. 242-303)

• Susana Andea, Avram Andea, Din viaţa şi activitatea medicului domnesc Bartolomeo Ferrati (?-1738), în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-maghiare, volum îngrijit de N. Edroiu, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p. 118-125.

• Susana Andea, Avram Andea, Voievozi şi cnezi din districtul Rodnei în secolele XV-XVI, în vol. Istoria culturii. Cultura istoriei. Omagiu Profesorului Doru Radosav la vârta de 60 de ani, coord. Ionuţ Costea, Ovidiu Ghitta, Valentin Orga, Iulia Pop, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2010, p. 89-101.

• Lidia Gross, Stelian Mândruţ, Reflectarea literaturii istorice maghiare în „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj” (1921-2006), în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, volum îngrijit de N. Edroiu, Cuj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p. 301-317.

• Nicolae Edroiu, Candid C. Muşlea (1886-1965) şi genealogiile braşovene, în vol. Romania Occidentalis – Romania Orientalis, volum omagial dedicat Prof. univ. dr. Ion Taloş, editat de Alina Branda, Ion Cuceu, Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2009 (apărut 2010), p. 213-219.

• Nicolae Edroiu, Emil Racoviţă (1868-1947) şi Congresul studenţilor socialişti de la Bruxelles din 1891, în vol. Călător prin istorie. Omagiu Profesorului Liviu Maior la împlinirea vârstei de 70 de ani, coordonatori Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, p. 619-630.

• Nicolae Edroiu, Importanţa gândirii istorice în Lumea contemporană, în vol. Cunoaştere, Interes, Responsabilitate, coordonator Vasile Marian, Cluj-Napoca, 2010, Edit. Argonaut, p. 13-16.

• Nicolae Edroiu, Un aspect al legăturilor politice dintre Matia Corvin şi Ştefan cel Mare: posesiunile domniei Moldovei (1457-1504) în Transilvania, în vol.: Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, volum îngrijit de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p. 74-82.

• Nicolae Edroiu, Un raport diplomatic belgian cu privire la desfăşurarea serbărilor de inaugurare a Universităţii româneşti din Cluj (1920), în volumul Ion Calafeteanu, Omagiu la 70 de ani, Târgovişte, 2010 (10 p.)


455

• Ladislau Gyémánt, Evreii în istoriografia română şi maghiară, în vol. Romania Occidentalis – Romania Orientalis. Studii oferite profesorului Ion Taloş la 75 de ani, Cluj-Napoca, Edit. EFES, Edit. Mega 2009, (apărut în 2010), p. 239-246.

• Anton Dörner, Instaurarea regimului habsburgic în Transilvania. Context şi realizare în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, volum îngrijit de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p. 87-95.

• Anton Dörner, Însemnările unui medic mason despre răscoala lui Horea, în vol. Masoneria în Transilvania. Repere istorice, ediţia a III-a (amplificată şi revizuită), (329 p. + ilustraţii), Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2010, p. 84-89.

• Remus Câmpeanu, Tradiţie şi tendinţe contemporane în istoriografia maghiară a răscoalei lui Horea, în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, vol. îngrijit de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române], Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p.346-359.

• Dumitru Suciu, Congres general al românilor din Monarhia Habsburgică – obiectiv de neatins la începutul regimului semiliberal al lui Schmerling, în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-maghiare, volum îngrijit de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p. 161–182.

• Dumitru Suciu, Kossuth în exil, chestiunea naţionalităţilor şi planurile de Confederaţii Danubiene, în vol. Călător prin istorie. Omagiu profesorului Liviu Maior la împlinirea vârstei de 70 ani, coordonatori Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, p. 595–610.

• Ela Cosma, Trei naţiuni, trei revoluţii în Transilvania la 1848, în vol. Călător prin istorie. Omagiu profesorului Liviu Maior la împlinirea vârstei de 70 de ani, coordonatori Ioan-Aurel Pop şi Ioan Bolovan, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2010, p. 215-232.

• Ela Cosma (coautor), Iluminism şi masonerie la saşi. Proiectul primului cabinet de lectură din Transilvania, în vol. Masoneria în Transilvania. Repere istorice, ediţia a III-a (amplificată şi revizuită), (329 p. + ilustraţii), Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2010, p. 47-53.

• Mirela Popa-Andrei, Legea şcolară 38/1868 şi efectele sale asupra evoluţiei învăţământului confesional năsăudean în vol. 140 de ani de legislaţie minoritară în Europa Centrală şi de Est, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Etnikai-Nemzeti Kisebbségkutató Intézet-Budapesta, ISBN 978-606-92512-8-7; ISBN 978-973-26-1020-6.

• Loránd Mádly, Prezenţe transilvănene la Viena: delegaţiile româneşti, maghiare şi săseşti în Capitala Imperiului în anii 1850-1851, în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, vol. îngrijit de N. Edroiu, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p. 183-193.

• Attila Varga, Societate şi masonerie în Transilvania şi Ungaria. Loja „Unio” din Cluj (1886-1918), în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, vol. îngrijit de N. Edroiu, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p. 232-241.

• Attila Varga (coautor), Dincolo de zidul suspiciunilor. Francmasoneria maghiară: trecut, prezent, viitor, în vol. Masoneria în Transilvania. Repere istorice, ediţia a III-a (amplificată şi revizuită), (329 p. + ilustraţii), Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2010, p. 90-116.

• Lucian Nastasă, Sfârşit de istorie. Evreii din România (1945-1965), în vol. Procese şi contexte social-identitare la minorităţile din România, ed. Jakab Albert Zsolt şi Peti Lehel, Cluj, Edit. ISPMN/Kriterion, 2009, p.159-202. (neraportată în 2009)


456

• Lucian Nastasă, Intelectualii publici din România şi libidoul puterii, în vol. Idolii forului. De ce o clasă de mijloc a spiritului este de preferat „elitei” intelectualilor publici, coord. Sorin A. Matei şi Mona Momescu, Bucureşti, Edit. Corint, 2010, p.163-177.

• Lucian Nastasă, Învăţământ şi cultură universitară maghiară la Cluj (1872-1918), în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-maghiare, volum îngrijit de N. Edroiu, Cluj, Edit. Mega, 2010, p.199-231.

• Vasile Puşcaş, Istorie contemporană şi contemporaneitate, în vol. Călător prin istorie. Omagiu profesorului Liviu Maior la împlinirea vârstei de 70 de ani, Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan (coord.), Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2010, p. 563-570.

• Vasile Puşcaş, Szabo Noemi, Puterea soft a UE şi managementul conflictelor etnice în Europa Centrală, în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, vol. îngrijit de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p. 360-367.

• Vasile Puşcaş, Profil biografic – omul, profesorul, parlamentarul, în vol. Vasile Soporan, O viziune pentru dezvoltarea României, Cluj-Napoca, Casa cărţii de ştiinţe, 2010, p. 7-8.

• Ottmar Traşcă, Sosirea Misiunii Militare Germane în România (Octombrie 1940) în vol. Armata română şi patrimoniul naţional, editat de general de brigadă dr. Mihai Chiriţă, comandor dr. Marian Moşneagu, locotenent-colonel dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Duţă, Bucureşti, Centrul Tehnic Editorial al Arrmatei, 2010, p. 381-390.

• Vasile Puşcaş, Romania and the Most Favored Nation Status (1990-1993), în vol. US-Romanian Relations in the Twentieth Century, Ernest H. Latham Jr. (editor), Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujeana, 2010, p. 357-369.

• Ottmar Traşcă, Relaţiile româno-maghiare de la ultimatumul sovietic la cel de-al doilea arbitraj de la Viena (iunie-august 1940), în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, volum îngrijit de Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p. 318-345.

• Ottmar Traşcă, The Anglo-American Air Raids against Romania, April-August 1944. German and Hungarian Interpretations, în vol. US-Romanian Relations in the Twentieth Century, edited by Ernest Latham Jr., Cluj-Napoca, 2010, p. 127-145.

• Veronica Turcuş, Alexandru Marcu, lucrări publicate, în vol. Un secol de italienistică la Bucureşti. I. Ctitorii, coordonatori Doina Condrea Derer, Hanibal Stănciulescu, Bucureşti, Edit. Universităţii din Bucureşti, 2009, p. 166-197.

• Veronica Turcuş, Alexandru Marcu, tabel cronologic, în vol. Un secol de italienistică la Bucureşti. I. Ctitorii, coordonatori Doina Condrea Derer, Hanibal Stănciulescu, Bucureşti, Edit. Universităţii din Bucureşti, 2009, p. 154-165.

• Stelian Mândruţ, Receptarea operei lui Nicolae Iorga în mediul academic şi universitar clujean (1965-1990), în vol. Nicolae Iorga. 1871-1940. Studii şi documente, vol. X, coordonatori Constantin Buşe, Constantin Gaucan, Bucureşti, Edit. Universităţii, 2010, p. 271-306.

• Stelian Mândruţ, Lidia Gross, Reflectarea literaturii istorice maghiare în “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”(1921-2006), în vol. Studii istorice privind relaţiile româno-ungare, vol. îngrijit de Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, Edit. Mega, 2010, p. 301-317.

• Stelian Mândruţ, „Libertate” şi „securitate” în demersul emancipativ al românilor din Monarhia habsburgică, în anii Primului Război Mondial, în vol. Călător prin istorie. Omagiu profesorului Liviu Maior la împlinirea vârstei de


457

70 de ani, coordonatori Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan. Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2010, p. 429-438.

• Stelian Mândruţ, Istoriografia autohtonă „postdecembristă” despre relaţiile româno-maghiare între anii 1939-1945, în vol. Istoria culturii. Cultura istorică. Omagiu profesorului Doru Radosav la vârsta de 60 de ani, coordonatori Ionuţ Costea, Ovidiu Ghitta, Valentin Orga, Iulia Pop, Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2010, p. 448-454.

În reviste de cultură

• Ela Cosma, Anton Cosma, dramaturg, în „Anuarul Bibliotecii Judeţene Mureş”, „Libraria. Studii şi cercetări de biblioteconomie”, VIII, Târgu Mureş, 2009, f.p., ediţie online: http://www.bjmures.ro/bd/B/001/16/B00116.pdf.

• Attila Varga, Din arhiva personală a generalului franc-mason Klapka György. Corespondenţa referitoare la Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Principatele Române (1859-1865), „Trivium”, Revistă de Gândire Simbolică, Anul II, nr. 3, 2010, p. 457-470.

• Gheorghe Iancu, Securitatea şi cercetarea, „Tribuna”, an IX, nr. 186, 1-15 iunie 2010, p. 19-20.

• Lucian Nastasă, Sentimentul urii ca resort al memoriei, în „Observator cultural”, nr.508 din 14 ianuarie 2010.

• Vasile Puşcaş, Fondurile europene – sprijin complementar finanţării sănătăţii, în „Medica Academica”, an II, nr.11, 2010, p. 20-23.

• Vasile Puşcaş, România care este, în “Foreign Policy Romania”, octombrie 2010, p. 42-45.

• Vasile Puşcaş, Fondurile europene – instrumente pentru dezvoltare, nu pentru interese de moment, în „Medica Academica”, an II, nr. 10, 2010, p. 35-37.

• Vasile Puşcaş, Noile state membre ale Uniunii Europene şi Politica Europeană de Sănătate, „Medica Academica”, nr. 8, 2010, p. 40-41

• Vasile Puşcaş, Jean-Claude Junker, „Foreign Policy”, an IV, nr.16, Bucureşti, Mai-Iunie 2010, p.40-42

• Stelian Mândruţ, Iorga inedit (1899), „Steaua”, LXI, 2010, nr. 7-8, p. 19-20. • Stelian Mândruţ, Viorica Guy Marica – 85, „Tribuna”, IX, 2010, nr. 190, 1-15

august, 2010, p. 14-15. • Vasile Puşcaş, Die Investioned in das Humankapital stellen eine wesentliche

Bedingung fur das Wachstum und die Wettberbsfahigkeit der Wirtchaft [Investiţiile în capitalul uman reprezintă o condiţie esenţială pentru creşterea şi competitivitatea economică], în „Reporter economic”, VI, nr. 10, dec. 2010-ian. 2011, Bucureşti, p. 4-11.

• Vasile Puşcaş, Un episod al negocierilor „Concurenţei”, în „Concurenţa – Studii, cercetări şi analize privind protecţia concurenţei economice”, Nr. 2-3, 2010, Bucureşti, p. 97-99.

• Vasile Puşcaş, Daniela Csimbalmos, Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, în „Medica Academica”, an II, nr. 13, Bucureşti, 2010, p. 44-46.


458

ORGANIZĂRI ŞI PARTICIPĂRI LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE ORGANIZĂRI: Sesiunea aniversativă Institutul de Istorie din Cluj la 90 de ani de la înfiinţare. 1920-2010. Locul Institutului în

cercetarea istorică din România. Manifestarea s-a desfăşurat în cadrul Zilelor Academice Clujene, în data de 2 iunie 2010, orele 10, în noul sediu al Institutului, str. Kogălniceanu nr. 12-14, Sala de Conferinţe.

Simpozion internaţional România în cadrul sistemului internaţional interbelic. Manifestarea s-a desfăşurat în cadrul Zilelor Academice Clujene, în vechiul sediu al Institutului, str. Napoca nr. 11, Sala Francisc Pall (Catedra de Istorie contemporană şi Relaţii internaţionale a Facultăţii de Istorie şi Filosofie), în data de 3 iunie 2010, orele 10.

Conferinţa ştiinţifică internaţională Recent Studies on Past and Present: Archaeology, History, Religion and Cutlure in Comparative Perspective-

Manifestare desfăşurată în 21-22 octombrie 2010, orele 10, în Sala de Conferinţe a Institutului de Istorie „George Bariţiu”, în cadrul POSDRU 89/1.5/61104. Beneficiar Academia Română – Titlu proiect Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetare postdoctorale. Partener organizator – Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca

Conferinţa Dialogul intercultural şi integrarea socio-culturală. A prezentat E.S. Monsenior Domenico Mogavero, episcop de Mazara del Vallo, Preşedintele Centrului Mediteranean de Studii Interculturale. Manifestarea s-a desfăşurat în data de 21 octombrie 2010, orele 16, în Sala de Conferinţe a Institutului de Istorie „George Bariţiu” Co-organizatori: Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române şi Institutul de Studii Internaţionale al Universităţii „Babeş-Bolyai”.

Conferinţa ştiinţifică Nicolae Iorga – 70 de ani de la asasinare. Manifestare desfăşurată în 18 noiembrie 2010, orele 10, în Sala de Conferinţe a Institutului de Istorie „George Bariţiu”. Cuvântul de deschidere a fost rostit de prof.dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului. Au prezentat comunicări acad. Camil Mureşanu, prof.dr. Vasile Puşcaş, CSI dr. Lucian Nastasă, CSIII dr. Veronica Turcuş, CSI dr. Cornel Sigmirean, conf.dr. Marcela Sălăgean.

Conferinţa Internaţională Principatul Transilvaniei între mărire şi decădere (a doua jumătate a secolului al XVII-lea Manifestarea s-a desfăşurat în data de 22 noiembrie 2010, pe secţiuni, începând cu orele 9, comunicările fiind susţinute de către cercetători ai Institutului şi în special ai Colectivului de Istorie medievală – Susana Andea, Anton Dörner, Adinel Dincă, Veronica Turcuş – şi de profesori, istorici, cercetători din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, ai Direcţiei Judeţene Cluj a Arhivelor Naţionale, ai Muzeului de Istorie din Reşiţa şi ai Academiei Maghiare de Ştiinţe. Cuvântul de deschidere a fost rostit de prof.dr. Nicolae Edroiu, directorul Institutului.

LANSĂRI DE CARTE ŞI DEZBATERI:

Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca a organizat în cursul anului 2010 lansări de carte cu prezentarea apariţiilor editoriale ale membrilor sau colaboratorilor Institutului şi ale publicaţiilor sale periodice.

În 14 ianuarie 2010, orele 12,00 – în Aula „Regele Ferdinand I” din clădirea Institutului, str. Napoca nr. 11, a avut loc prezentarea lucrării Întotdeauna loial. Note diplomatice pentru o Românie modernă (2005-2007), Iaşi, Edit. Polirom, Autor Mihai-Răzvan Ungureanu. Co-organizatori: Facultatea de


459

Istorie şi Filosofie şi Institutul de Studii Internaţionale din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Prezentările au fost rostite de acad. Nicolae Edroiu, prof. dr. Vasile Puşcaş şi conf. dr. Şerban Turcuş.

Participanţi: membrii Institutului, cadre didactice şi studenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

În 25 februarie 2010, orele 12,30, în Aula „Regele Ferdinand I” din clădirea Institutului de Istorie, str. Napoca nr. 11, a avut loc lansarea volumelor II şi III din colecţia Institutului, Biografii istorice transilvane, volume apărute în anul 2009 la Editura Academiei Române:

Ela Cosma, Saşi, austrieci, slavi în Transilvania şi Banat (Biografii de secol XIX şi din vremea revoluţiei paşoptiste), Colecţia Biografii istorice transilvane, vol.II

Biografii paşoptiste transilvane, Colecţia Biografii istorice transilvane, vol. III Au prezentat consideraţii pe marginea lucrărilor dr. Nicolae Edroiu, directorul Institutului, dr.

Attila Varga, dr. Marin Balog, dr. Ela Cosma, dr. Gelu Neamţu. Participanţi: membrii Institutului, cadre didactice şi studenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai” din

Cluj-Napoca. În 3 iunie 2010, în noua clădire a Institutului, str. Kogălniceanu nr. 12-14, Sala de Conferinţe, în

cadrul Simpozionului Internaţional România în cadrul sistemului internaţional interbelic a avut loc, sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” şi a Institutului de Studii Internaţionale, lansarea lucrării The identity of Romania de Keith Hitchins. Au prezentat consideraţii pe marginea lucrării acad. Nicolae Edroiu şi prof. univ. dr. Vasile Puşcaş.

Participanţi: membrii Institutului, cadre didactice şi studenţi ai Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

În 16 iulie 2010, orele 15,15, membrii Colectivului de Istorie contemporană al Institutului au organizat o prezentare de carte şi dezbatere pe tema Alexandru Vaida Voevod – un politician ardelean. Cuvântul introductiv a fost rostit de CSI dr. Lucian Nastasă-Kovács, iar prezentarea lucrării Nem (csak) Erdély volt a tét / Nu (numai) Ardealul a fost miza – reportaj postum de la Conferinţa de la Paris, Kozsta István, a fost realizată de CSI dr. Stelian Mândruţ.

În 30 septembrie 2010 – orele 12,30 în Sala de Conferinţe a Institutului, dr. Ionuţ Isac (Departamentul de Cercetări Socio-Umane) şi dr. Attila Varga (Departamentul de Istorie) au prezentat lucrarea Simion Bărnuţiu – Ştiinţa Dreptului (ediţie critică după manuscris inedit), editori Ionuţ Isac şi Attila Varga, Cluj-Napoca, Editura Ardealul.

În 28 octombrie 2010, orele 12,30, în Sala de Conferinţe a noii clădiri a Institutului, str. Kogălniceanu nr. 12-14, prof.univ.dr. Nicolae Edroiu, prof. Monica Columban şi CS dr. Attila Varga prezintă lucrarea Elite masonice maghiare. Loja Unio din Cluj (1886-1926), Cluj-Napoca, Edit. Argonaut, 2010, lui Varga Attila.

Participanţi: membrii Institutului, cadre didactice, studenţi şi elevi ai Colegiului Naţional „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca.

În 22 noiembrie 2010, orele 15, în Sala de Conferinţe a Institutului, str. Kogălniceanu nr. 12-14, prof. dr. Vasile Puşcaş şi CSI dr. Lucian Nastasă-Kovács prezintă lucrarea Transilvania roşie. Comunismul român şi problema naţională 1944-1965 de Stefano Bottoni. Cuvântul de deschidere este rostit de prof.dr. Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române.

Instituţie co-organizatoare: Institutul pentru Studierea problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca. PARTICIPĂRI LA MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE Interne:

• Susana Andea, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Zilele Academice Clujene, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, simpozionul „Zilele Academice Clujene. Ediţie jubiliară. Institutul de Istorie din Cluj la 90 de ani de la înfiinţare. 1920-2010. Locul Institutului în


460

cercetarea istorică din România”, comunicarea Din istoricul colectivului de istorie medie al Institutului. Realizări şi perspective.

• Adinel Dincă, Cluj-Napoca, Romania, 2 iunie 2010, Zilele Academice Clujene, Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, „Actualitatea lecturii. Perenitatea cărţii”, comunicarea Filigranele codicelor cipariene.

• Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 14 ianuarie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Universitatea „Babeş-Bolyai”, prezentare de carte: Mihai-Răzvan Ungureanu, Întotdeauna loial. Note diplomatice pentru o Românie modernă (2005-2007).

• Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 25 februarie 2010, Institutul de Istorie “George Bariţiu”, prezentare de carte: Biografii paşoptiste transilvane.

• Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 25 februarie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Ela Cosma, Saşi, austrieci, slavi în Transilvania şi Banat (Biografii de secol XIX şi din vremea revoluţiei paşoptiste).

• Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 22 aprilie 2010, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Sesiunea „Cunoaştere. Interes. Responsabilitate”, comunicarea Importanţa gândirii istorice în lumea contemporană.

• Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Zilele Academice Clujene, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, simpozionul „Zilele Academice Clujene. Ediţie jubiliară. Institutul de Istorie din Cluj la 90 de ani de la înfiinţare. 1920-2010. Locul institutului în cercetarea istorică din România”, comunicarea Editarea izvoarelor Răscoalei lui Horea la Institutul de Istorie din Cluj.

• Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Keith Hitchins, The identity of Romania.

• Nicolae Edroiu, Oradea, 5 iunie 2010, Fundaţia „Munţii Apuseni”, Simpozionul “Un român «uitat» – Vasile Stroescu”, comunicarea Vasile Stroescu, sprijinitor al instituţiilor culturale din Ardeal.

• Nicolae Edroiu, Satu Mare, 24 septembrie 2010, Prefectura din Satu Mare şi Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad, Sesiunea de comunicări „70 de ani de la Dictatul de la Viena din 30 august 1940”, comunicarea Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Consecinţe interne şi internaţionale.

• Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 28 octombrie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Attila Varga, Elite masonice maghiare. Loja Unio din Cluj (1886-1926)

• Ladislau Gyémánt, Remus Câmpeanu, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Zilele Academice Clujene, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, simpozionul „Zilele Academice Clujene. Ediţie jubiliară. Institutul de Istorie din Cluj la 90 de ani de la înfiinţare. 1920-2010. Locul Institutului în cercetarea istorică din România”, comunicarea Editarea Conscripţiei din 1750. Istoric şi perspective.

• Ladislau Gyémánt, Cluj-Napoca, 20 iunie 2010, Facultatea de istorie şi filosofie – participare la Masa rotundă comemorativă Un deceniu de la dispariţia profesorului Pompiliu Teodor.

• Remus Câmpeanu, Alba Iulia, 27-28 mai 2010, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Facultatea de Istorie şi Filologie, Catedra de Istorie, sesiunea ştiinţifică naţională „Elitele în spaţiul românesc. Structuri, paradigme, evoluţii”, comunicarea Elitele istoriografiei americane.

• Remus Câmpeanu, Ladislau Gyémánt, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Zilele Academice Clujene, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, Institutul de Istorie „George


461

Bariţiu” din Cluj-Napoca, simpozionul „Zilele Academice Clujene. Ediţie jubiliară. Institutul de Istorie din Cluj la 90 de ani de la înfiinţare. 1920-2010. Locul institutului în cercetarea istorică din România”, comunicarea Editarea Conscripţiei din 1750. Istoric şi perspective.

• Dumitru Suciu, Simion Retegan, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Zilele Academice Clujene, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, simpozionul „Zilele Academice Clujene. Ediţie jubiliară. Institutul de Istorie din Cluj la 90 de ani de la înfiinţare. 1920-2010. Locul institutului în cercetarea istorică din România”, comunicarea Istoricul Colectivului de Mişcare naţională a românilor din Transilvania. Documente 1849–1918 (în colab. cu Simion Retegan).

• Ela Cosma, Cluj-Napoca, 25 februarie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Biografii paşoptiste transilvane.

• Ela Cosma, Cluj-Napoca, 25 februarie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Ela Cosma – Saşi, austrieci, slavi în Transiolvania şi Banat (Biografii de secol XIX şi din vremea revoluţiei paşoptiste).

• Ela Cosma, Bucureşti, 2 martie 2010, sesiunea colegiului de redacţie al Revistei de Istorie Socială, director Mihai-Răzvan Ungureanu, comunicarea Romanitatea sud-dunăreană – documentarea şi metodele cercetării.

• Loránd Mádly, Cluj-Napoca, 24 martie 2010, Şcoala de agenţi de poliţie „Septimiu Mureşan”, Cluj-Napoca şi Centrul de Studii Transilvane Cluj-Napoca, simpozionul „Ordinea publică în Europa, între tradiţie şi contemporaneitate”, comunicarea Siguranţa publică şi urmărirea infractorilor în neoabsolutism – studii de caz la mijlocul secolului al 19-lea.

• Loránd Mádly, Lugoj, 2-4 iulie 2010, Muzeul de Istorie şi Etnografie Lugoj şi Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Sesiunea ştiinţifică „Spaţiile Alterităţii”, comunicarea Aspecte ale percepţiei problemelor naţionale transilvănene în rapoartele diplomatice austriece la cumpăna secolelor XIX şi XX.

• Loránd Mádly, Iaşi, 17-18 septembrie 2010, Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Asociaţia „Est-Democraţia” şi Muzeul Unirii Iaşi, Simpozionul „Discurs istoric şi diplomaţie: Românii din Transilvania şi Basarabia în politica externă a României (1877-1947), comunicarea Chestiunea subvenţionării şcolii româneşti din Braşov în rapoartele diplomatice austriece, 1894-1900.

• Attila Varga, Cluj-Napoca, 25 februarie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Biografii paşoptiste transilvane.

• Attila Varga, Cluj-Napoca, 25 februarie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Ela Cosma, Saşi, austrieci, slavi în Transilvania şi Banat (Biografii de secol XIX şi din vremea revoluţiei paşoptiste).

• Attila Varga, Alba-Iulia, 27-28 mai 2010, Universitatea „1 Decembrie 1918”, – Conferinţă ştiinţifică naţională „Elitele în spaţiul românesc. Structuri, paradigme, evoluţii”, comunicarea Elite franc-masonice maghiare în Transilvania în secolul XIX. Studiu de caz: Loja Unio din Cluj.

• Attila Varga, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Zilele Academice Clujene, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, simpozionul „Zilele Academice Clujene. Ediţie jubiliară. „Institutul de Istorie din Cluj la 90 de ani de la înfiinţare. 1920-2010. Locul Institutului în cercetarea istorică din România”, comunicarea Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania în documente britanice. Noi perspective de cercetare.

• Attila Varga, Cluj-Napoca, 30 septembrie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Simion Bărnuţiu – Ştiinţa Dreptului (ediţie critică după manuscris inedit).


462

• Attila Varga, Cluj-Napoca, 28 octombrie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Attila Varga, Elite masonice maghiare. Loja Unio din Cluj (1886-1926).

• Marin Balog, Braşov, 21-23 mai, Muzeul Mureşenilor din Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Ţara Bârsei”, ediţia a IX-a, comunicarea „Biserică şi comunitate în Transilvania în epoca modernă”. Un proiect de publicare a corespondenţei protopopiatelor ortodoxe ardelene cu Eparhia de la Sibiu (1800-1918) – prezentarea unui studiu de caz.

• Marin Balog, Cluj-Napoca, 25 februarie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Biografii paşoptiste transilvane.

• Marin Balog, Cluj-Napoca, 25 februarie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Ela Cosma, Saşi, austrieci, slavi în Transilvania şi Banat (Biografii de secol XIX şi din vremea revoluţiei paşoptiste).

• Marin Balog, Mediaş, 26-27 noiembrie 2010, Primăria Oraşului Mediaş, Comitetul de Cultură, Sesiunea Anuală de Comunicări Ştiinţifice, Relaţia preţuri-salarii în contextul modernizării economice şi a urbanizării din Transilvania în perioada 1850-1900.

• Gheorghe Iancu, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Zilele Academice Clujene, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, simpozionul „Zilele Academice Clujene. Ediţie jubiliară. Institutul de Istorie din Cluj la 90 de ani de la înfiinţare. 1920-2010. Locul institutului în cercetarea istorică din România”, comunicarea Istoria contemporană: Unitate în diversitate.

• Gheorghe Iancu, Satu Mare, 24 septembrie 2010, Prefectura din Satu Mare şi Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad, Sesiunea de comunicări „70 de ani de la Dictatul de la Viena din 30 august 1940”, comunicarea Deciziile din 30 august 1940 – rezultat al politicii statelor totalitaro-revizioniste.

• Gheorghe Iancu, Abrud, 3 octombrie, Primăria Abrud, Simpozionul „Zilele Ion Agârbiceanu”, comunicarea Destinul unei familii de moţi (Bucium – Poieni).

• Lucian Nastasă, Bucureşti, 29-30 martie 2010, Fundaţia Soros România, Conferinţa „Democraţie vs. Totalitarism: lecţii învăţate în ultimii 20 de ani”, comunicarea Istoria regimului comunist în istoriografia română.

• Lucian Nastasă, Bucureşti, 14-15 iunie 2010, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social (ACPART), întrunire în cadrul proiectului „Dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor din învăţământul superior din România”, comunicarea Istoria – Teme şi ierarhii în învăţământul superior românesc.

• Lucian Nastasă, Cluj, 28 septembrie-2 octombrie, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, al VII-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Neurochirurgie, conferinţa The beginnings of medical higher education in Cluj-Napoca untill 1918.

• Lucian Nastasă, Arad (jud. Arad), 15 octombrie 2010, Serviciul Judeţean Arad al Arhivelor Naţionale şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, conferinţa „Comunism – naţionalizare şi colectivizare”, comunicarea Mitul conspiratorilor alogeni, 1945-1955.

• Lucian Nastasă, Cluj, 18 noiembrie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, conferinţa “Nicolae Iorga – 70 de ani de la asasinare” comunicarea Nicolae Iorga în conflictul istoriografic dintre generaţii.

• Lucian Nastasă, Cluj, 19-20 noiembrie 2010, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj, conferinţa „Disciplinare socială în societatea modernă şi contemporană (sec. XVI-XXI)” comunicarea Universitarii „literari” şi însemnele prestigiului social (1864-1944).

• Lucian Nastasă, Cluj, 22 noiembrie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Stefano Bottoni, Transilvania roşie. Comunismul român şi problema naţională, 1944-1965.


463

• Vasile Puşcaş, Cluj-Napoca, 14 ianuarie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Universitatea „Babeş-Bolyai”, prezentare de carte: Mihai-Răzvan Ungureanu, Întotdeauna loial. Note diplomatice pentru o Românie modernă (2005-2007).

• Vasile Puşcaş, Târgu Mureş, martie 2010, Universitatea „Petru Maior”, prelegerea Sistemul internaţional postcriză”.

• Vasile Puşcaş, Iaşi, aprilie 2010, Universitatea „Petre Andrei”, prelegerea Şansele României de a investi în fonduri europene.

• Vasile Puşcaş, Cluj-Napoca, aprilie 2010, Banca Transilvania şi Ziarul Financiar, speaker la seminarul Fondurile europene – Soluţia României pentru ieşirea din criză.

• Vasile Puşcaş, Cluj-Napoca, aprilie 2010, Ziarul Financiar, Banca Transilvania, CEC Bank, Casa de Avocatură Boştină & Asociaţii speaker la conferinţa Cum să iei bani de la UE? Învaţă de la firmele care au primit finanţare europeană, organizată de Ziarul Financiar, în colaborare cu Banca Transilvania, CEC Bank, şi casa de avocatură Boştină & Asociaţii.

• Vasile Puşcaş, Bucureşti, mai 2010, speaker la Forumul Financiar Central si Sud-Est European, organizat de „Forum Invest”.

• Vasile Puşcaş, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Institutul de Istorie “George Bariţiu”, prezentare de carte: Keith Hitchins, The identity of Romania.

• Vasile Puşcaş, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Zilele Academice Clujene, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, simpozionul „Zilele Academice Clujene. Ediţie jubiliară. Institutul de Istorie din Cluj la 90 de ani de la înfiinţare. 1920-2010. Locul institutului în cercetarea istorică din România”, comunicarea Concepţia reorganizării Universităţii din Cluj (1919) şi rolul institutelor de cercetare ştiinţifică.

• Vasile Puşcaş, Bucureşti, iunie 2010, Fundaţia Fullbright, manifestare aniversativă, discursul 50 de ani de prezenţă a Programului Fulbright în România.

• Vasile Puşcaş, Bucureşti, iunie 2010, Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada SUA în România, Simpozionul „130 de ani de relaţii diplomatice cu Statele Unite ale Americii”, comunicare Parteneriatul strategic între SUA şi România, în contextul restructurării sistemului internaţional.

• Vasile Puşcaş, Cluj-Napoca, august 2010, Universitatea „Babeş-Bolyai”, CEEPUS SUMMER SCHOOL, prelegerea Regional, Religious and Ethnic Identities in Central Europe.

• Vasile Puşcaş, Bucureşti, septembrie 2010, Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană / Bruxelles, Dezbaterea „România-UE”, comunicarea România şi Strategia UE 2020.

• Vasile Puşcaş, Bucureşti, octombrie 2010, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Masa rotundă „Extinderea. Ce urmează acum?”, prelegerea Experienţa României în perioada de pre-aderare

• Vasile Puşcaş, Cluj-Napoca, septembrie 2010, Asociaţia pentru Cooperare Transilvania – Italia (ACTI), speaker despre Eficienţa administraţiei publice din România.

• Vasile Puşcaş, Bucureşti, octombrie 2010, Tarus Media, Conferinţa „Fonduri structurale pentru sănătate. Oportunităţi şi bune practici”, prelegerea Politici europene/româneşti privind investiţiile în sănătate&Fondurile Structurale.

• Vasile Puşcaş, Iaşi, noiembrie 2010, conferinţa „Perspective de dezvoltare a oraşelor din Regiunea Nord-Est”, organizată de Forumul Regional de Investiţii Nord-Est România, speaker la secţiunea: Managementul urban integrat – condiţii pentru un oraş modern european.

• Vasile Puşcaş, Cluj-Napoca, 18 noiembrie 2010, Academia Română, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Conferinţa „Nicolae Iorga – 70 de ani de la asasinare”, comunicarea Nicolae Iorga – ultimul bărbat „goethean”.


464

• Vasile Puşcaş, Bucureşti, 23 noiembrie 2010, Academia Română, Sesiunea comemorativă „Nicolae Iorga – 70 de ani de la asasinare’’, comunicarea Nicolae Iorga şi contemporaneitatea istoriei.

• Vasile Puşcaş, Cluj-Napoca, 22 noiembrie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, prezentare de carte: Stefano Bottoni, Transilvania roşie. Comunismul roman şi problema naţională, 1944-1965.

• Vasile Puşcaş, Bucureşti, decembrie 2010, Institutului European Român, Conferinţa aniversară „Redefinind Europa”, comunicarea Dispute inter-instituţionale şi procesul decizional european post-Tratatul Lisabona.

• Veronica Turcuş, Cluj-Napoca, 18 noiembrie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, Conferinţa Ştiinţifică „Nicolae Iorga – 70 de ani de la sfârşitul tragic”, comunicarea Nicolae Iorga şi un proiect de colaborare al elitei universitare europene.

• Stelian Mândruţ, Cluj-Napoca, 23 aprilie 2010, Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Asociaţia Muzeului Ardelean. Conferinţa ştiinţifică „Universitatea regală maghiară din Cluj(1872-1919)”, comunicarea Catedra de limba şi literatura română de la Universitatea din Cluj.

• Stelian Mândruţ, Cluj-Napoca, 2 iunie 2010, Zilele Academice Clujene. Ediţie jubiliară. Academia Română, Filiala Cluj-Napoca. Simpozion „Institutul de Istorie din Cluj la 90 de ani de la înfiinţare. 1920-2010. Locul Institutului în cercetarea istorică din România”, comunicarea Bibliografia Istorică a României. Schiţe din trecut şi noile tendinţe.

Interne cu participare internaţională:

• Susana Andea, Cluj-Napoca, 22 Noiembrie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Conferinţa internaţională „Principatul Transilvaniei între mărire şi decădere (a doua jumătate a secolului al XVII-lea)”, comunicarea Autoritatea princiară între reglementări juridice şi puterea stărilor.

• Adinel Dincă, Cluj-Napoca, 22 noiembrie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Conferinţa internaţională „Principatul Transilvaniei între mărire şi decădere (a doua jumătate a secolului al XVII-lea)”, comunicarea Libri inutiles: despre soarta cărţii medievale în Transilvania premodernă (sec. XVI-XVIII).

• Adinel Dincă, Cluj-Napoca, 30 Noiembrie 2010, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, seria de conferinţe ale Centrului de Filosofie Antică şi Medievală, lucrare prezentată Texte filosofice în manuscrise medievale occidentale din România.

• Ladislau Gyémánt, Cluj-Napoca, 12-13 martie 2010, Conferinţa Internaţională „Wurzeln, Protagonisten und Ideen im siebenbürgischen Unitarismus und ihre Rezeption im (Spät)humanismus und in der Geisteswelt Europas”, comunicarea The Sabbatariens in Transylvania.

• Ladislau Gyémánt, Bucureşti, 27-28 mai 2010, Simpozion internaţional „Evreii şi oraşul. Identitate etnică şi urbană în spaţiul european”, comunicarea Evreii şi oraşele din Transilvania în prima jumătate a sec. al XIX-lea.

• Ladislau Gyémánt, Oradea, 19-20 noiembrie 2010, Conferinţa internaţională „Situaţia evreilor din Europa la sfârşitul celui de-al doilea război mondial”, comunicarea Comunitatea evreiască din Alba Iulia între 1940-1950.

• Anton Dörner, Cluj-Napoca, 22 noiembrie 2010, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Conferinţa Internaţională „Principatul Transilvaniei între mărire şi decădere (a doua jumătate a sec. al XVII-lea)”, comunicarea Bucătăria Curţii Princiare în a doua jumătate a sec. al XVII-lea.

• Daniela Deteşan, Arad, 23–25 septembrie 2010, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Primăria Municipiului Arad, Asociaţia „Ştefan Cicio Pop”, Conferinţa


465

internaţională „Alimentaţia în spaţiul românesc în secolele XVII–XXI, între necesitate şi plăcere”, comunicarea Alimentaţia teologilor blăjeni în perioada prepaşoptistă.

• Loránd Mádly, Sibiu, 12-16 mai 2010, Societatea „Akademie an der Grenze”, Simpozionul Internaţional „Discursuri identitare colective în Europa”, prezentare introductivă în istoria României şi moderator/referent al unor secţiuni.

• Attila Varga, Timişoara, 9 iulie 2010, Academia Română Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” – Conferinţă internaţională „Istoria bisericii din Banat de la începuturi până în timpurile moderne”, comunicarea Episcopul francmason Horváth Mihály de Cenad şi proiectul unei biserici maghiare independente în Ungaria. Informaţii inedite din arhiva personală Silviu Dragomir.

• Attila Varga, Alba-Iulia, 13-16 octombrie 2010, Institutul de Istorie „Iuliu Maniu”, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Conferinţă ştiinţifică internaţională, comunicarea Masonerie, Bunii Templieri şi alcoolismul în Transilvania secolelor 19-20.

• Attila Varga, Timişoara, 12 noiembrie 2010, Academia Română Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Conferinţă internaţională „Istoria presei din Banat de la începuturi până la 1918, comunicarea Francmasonul Cornel Grofşorean şi polemicile din presa maghiară.

• Marin Balog, Arad, 23-25 septembrie, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Primăria Municipiului Arad, Asociaţia „Ştefan Cicio Pop”, Conferinţa Internaţională „Alimentaţia în spaţiul românesc, în secolele XVII-XXI, între necesitate şi plăcere”, comunicarea Tendinţe şi procese în evoluţia preţurilor în contextul schimbărilor economice din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

• Lucian Nastasă, Iaşi, 1-3 septembrie 2010, Universitatea „Paul Valéry” Montpellier III şi Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi, Colocviu internaţional „Enseignants et étudiants juifs à l’Université de Iasi et dans d’autres Universités roumaines et européennes”, comunicarea Les Universités roumaines et les fonctions symboliques des „pérégrinations académiques” (1864-1944).

• Lucian Nastasă, Bucureşti, 27-28 mai 2010, Universitatea din Bucureşti, Centrul de Studii Ebraice „Goldstein Goren”, Conferinţă internaţională pe tema „Identitate etnică şi urbană în spaţiul european”, comunicarea Evreii din România şi „Cetatea Universitară” interbelică.

• Lucian Nastasă, Cluj, 26 noiembrie 2010, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südost-europas e. V. an der Ludwig-Maximilians-Universität München (IKGS)/ Universitatea Babeş-Bolyai, conferinţa internaţională “Deutsche und andere Minderheiten in den nationalkommunistischen Staaten Südosteuropas 1964-1989”, comunicarea Roma, Juden und die ‚kleinen‘ Minderheiten in der Ceauşescu-Diktatur.

• Lucian Nastasă, Cluj, 2-4 decembrie 2010, Societatea Sociologilor din România, conferinţa internaţională “Direcţii şi teme noi în cercetarea istoriei sociologiei şi a istoriei sociale în România secolului XX” comunicarea Elitele universitare. Repere pentru construcţia şi deconstrucţia reputaţiilor intelectuale în spaţiul românesc.

• Vasile Puşcaş, Cluj-Napoca, aprilie 2010, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca/Facutatea de Istorie-Filosofie/Institutul de Studii Internaţionale cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Conferinţa internaţională „România şi Uniunea Europeană în era post-Tratatul de la Lisabona – interese şi comportamente”, comunicarea Tratatul de la Lisabona – modificări instituţionale şi constituţionale în Statele Membre (cazul României).

• Vasile Puşcaş, aprilie 2010, Foreign Policy, speaker la cea de-a doua Conferinţă Internaţională, Noii paşoptişti: S-a născut generaţia care va schimba România?

• Veronica Turcuş, Cluj-Napoca, 22 noiembrie 2010, Institutul de Istorie “George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, Conferinţa Internaţională „Principatul Transilvaniei între mărire şi decădere (a doua jumătate a secolului al XVII-lea)”,


466

comunicarea Principatul Transilvaniei în publicaţiile interbelice ale Şcolii Române din Roma (sec. al XVII-lea).

• Ottmar Traşcă, Satu Mare, 2-3 septembrie 2010, Muzeul Judeţean Satu Mare, Consiliul Judeţean Satu Mare, conferinţa internaţională „Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940. Antecedente şi consecinţe” comunicarea Gerrmania şi cel de-al doilea arbitraj de la Viena din 30 august 1940.

• Ottmar Traşcă, Iaşi, 30 noiembrie – 1 decembrie 2010, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Ambasada Republicii Federale Germania din Bucureşti, Deutsches Kulturzentrum Iaşi, conferinţa internaţională „130 de ani de relaţii diplomatice germano-române (1880-2010)”; comunicarea Mişcarea Legionară în exilul din Germania, ianuarie 1941-august 1944 (împreună cu Dorin Dobrincu).

• Stelian Mândruţ, Satu Mare, 2-3 septembrie 2010, Consiliul Judeţean, Muzeul Judeţean Satu Mare. Sesiunea ştiinţifică internaţională „Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940, antecedente şi consecinţe”, comunicarea Istoriografia românească “postdecembristă” despre arbitrajul de la Viena.

• Stelian Mândruţ, Oradea, 8-9 octombrie 2010, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, Departamentul pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni, Universitatea din Oradea, Conferinţa ştiinţifică internaţională “Societatea românească între frontiere imperiale. Secţiunea: Anul 1940 în destinul colectiv al românilor: Istoriografia românească dintre anii 1990-2007 despre anul 1940 în trecutul autohton.

Internaţionale:

• Susana Andea, Novi Sad, 25-27 iulie 2010, Consiliul Executiv al P.A. Voivodina, Muzeul Voivodinei, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa, – Sesiunea ştiinţifică româno-sârbă „Banatul – Trecut istoric şi cultural”, comunicarea Gheorghe Brancovici în slujba diplomaţiei transilvănene (a doua jumătate a sec. XVII).

• Nicolae Edroiu, Ungaria (Budapesta), 4-8 octombrie 2010 – participare la Reuniunea Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungară, pe tema Istoria şi Literatura, în baza Protocolului încheiat între cele două părţi în octombrie 2008, la Reuniunea de la Bucureşti. În calitate de preşedinte al Părţii Române în Comisie, în cadrul Reuniunii a prezentat şi cuvântul de deschidere.

• Nicolae Edroiu, Budapesta, 5 octombrie 2010, Academia Maghiară de Ştiinţe, Sesiunea Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungară, comunicarea Reflectarea mişcărilor sociale din ţările române (sec. XIX – începutul sec. XX).

• Nicolae Edroiu, Budapesta, 8 octombrie 2010, Institutul de Ştiinţe Istorice din Budapesta, comunicarea Iluminism şi culturalism în Transilvania secolului al XVIII-lea, Remus Câmpeanu, Budapesta, 5-8 octombrie 2010, Reuniunea Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungare, participare în calitate de secretar al Părţii Române.

• Remus Câmpeanu, Budapesta, 5-6 octombrie 2010, Academia Maghiară de Ştiinţe, Institutul de Ştiinţe Istorice din Budapesta al Academiei Ungare de Ştiinţe, Reuniunea Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungară pe tema „Irodalom és Történelem (Literatură şi Istorie)”, comunicarea A romániai történetírás 2008 óta. Bibliográfiai áttekintés (Istoriografia din România în anii 2008-2010. Contribuţii bibliografice).

• Daniela Deteşan, Ghent, Belgia, 13–16 aprilie 2010, Eighth European Social Science History Conference, comunicarea The influence of the Napoleonic Code on the Family Laws of the Romanians from Transylvania (1850–1900) (http://www2.iisg.nl/esshc/ programme.asp? selyear=10&nw=10).

• Daniela Deteşan, Amsterdam, Olanda, 23–28 august 2010, 21-st International Congress of Historical Sciences, section 3, Family, demography and well-being: Historical perspectives on Eastern Europe I”, comunicarea Transylvanian family


467

without marriage. Understanding present family models from the past in an European comparative perspective (http://www.ichs2010.org/programme-18.asp).

• Attila Varga, 25-27 iulie 2010, Novi Sad, Consiliul Executiv al P.A. Voivodina, Muzeul Voivodinei, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa, – Sesiunea ştiinţifică româno-sârbă „Banatul – Trecut istoric şi cultural”, comunicarea Klapka György-generalul bănăţean franc-mason şi corespondenţa secretă referitoare la Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Principatele Române (1859-1865).

• Lucian Nastasă, Budapesta (Ungaria), 3-4 iunie 2010, Academia de Ştiinţe Maghiară şi Institutul Francez din Budapesta, conferinţă „Conceptions sur l’Etat et la nation dans le basin des Carpates depuis Trianon”, comunicarea La minorité hongroise en Roumanie entre les deux guerres.

• Lucian Nastasă, Budapesta (Ungaria), 12-13 noiembrie 2010, Universitatea ELTE, sub egida ICHU (International Commission for the History of Universities), Conferinţa “Relations of Center and Periphery in the development of university structures in Europe and beyond”, comunicarea Romanian Academy “George Bariţiu” Institute of History.

• Vasile Puşcaş, Berlin, februarie 2010, The Berlin International Economic Congress „An Interdisciplinary of the Roles of Global Politics & Civil Society in International Economics’’, prelegerea Management of post-crisis global interdependencies.

• Vasile Puşcaş, Berlin, februarie 2010, The Berlin International Economic Congress „An Interdisciplinary of the Roles of Global Politics & Civil Society in International Economics”, speaker la dezbaterea: German Reunification: New Global Challenges for Europe and the Relationship-Economic Challenges and Consequences.

• Vasile Puşcaş, Berlin, februarie 2010, The Berlin International Economic Congress „An Interdisciplinary of the Roles of Global Politics & Civil Society in International Economics’’, speaker la dezbaterea Education and Training in the Global Economy.

• Vasile Puşcaş, Sarajevo, martie 2010, International conference on the EU integration of the Western Balkan countries “EU enlargement, state of play”, comunicarea Romania's experience on the route to integrating into the European bloc.

• Vasile Puşcaş, Bruxelles, aprilie 2010, Forumul Sănătăţii/Romanian Health Forum, conferinţa Perspectives on the European Health Policies; Opportunities and Challenges for the Central European Countries.

• Vasile Puşcaş, Berlin, mai 2010, The International Symposium on Cultural Diplomacy 2010 „Culture, Globalization, and International Relations over the next Two Decades”, comunicarea The Strategic Regions Managing the global interdependencies (case of Central Asia).

• Vasile Puşcaş, Gorizia, noiembrie 2010, XVI Edition Building International Cities, comunicarea World Cities – framework and networks. From traditional to virtual relationships

• Ottmar Traşcă, Budapesta, 28 mai 2010, MTA Történelemtudományi Intézete, Európa Intézet Budapest, MTA Európa-Történeti Munkacsoport, História. Conferinţa internaţională: „Das Friedenssystem von Versailles 1919-1938”; comunicarea Rumänien, 1919-1938.

• Ottmar Traşcă, Budapesta, 23 iunie 2010, MTA Történelemtudományi Intézete, Ludwig Boltzmann Institut für Kriegsfolgenforschung Graz. Conferinţa internaţională: „Ungarn und Österreich 1945-1955/1956. Sowjetische Besatzung im Vergleich”; comunicarea Soviet Economic Policy in Romania. 1944-1956.

• Stelian Mândruţ, Novi Sad, 25-27 iunie 2010, Fundaţia Română de Etnografie şi Folclor din Voivodina, Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Al XV-lea Simpozion internaţional „Banatul, trecut istoric şi cultural” (1996-2001): Bănăţeni, istorici în Clujul (academic şi universitar) interbelic.


468

Date privitoare la activităţile de doctorat din cadrul institutului ca ICA/IOD • În cadrul Institutului de Istorie „George Bariţiu” activează 10 cercetători/profesori având

calitatea de conducător de doctorat, coordonând activitatea a 98 de doctoranzi (89 doctoranzi la forma fără frecvenţă şi 9 doctoranzi la forma cu frecvenţă), aflaţi în diverse stadii de pregătire a tezelor de doctorat (program de pregătire, elaborare teză, susţinere publică fixată), incluzându-se aici şi cei 11 doctoranzi (7 la forma fără frecvenţă şi 4 la forma cu frecvenţă), admişi în urma colocviului de admitere la doctorat organizat de Institut în septembrie 2010. În anul 2010 la Institutul de Istorie „George Bariţiu” s-au înregistrat 188 de prezenţe ale membrilor Institutului în comisii de examene (54) şi referate (46).

• În anul 2010 în cadrul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca au avut loc 7 susţineri publice ale tezelor de doctorat elaborate de doctoranzii Institutului sub coordonarea conducătorilor de doctorat, membri ai Institutului.

Confesiune şi atitudini identitare. Memoria refugiului 1940-1944. Judeţul Satu Mare (drd. Bălu V. Daniela, coord. dr. Gheorghe Iancu) Problema Maramureşului istoric. 1919-1923 (drd. Ţineghe V. Cristina Dina, coord. dr. Gheorghe Iancu) Societatea secolului al XIX/lea din Dioceza reformată a Odorheiului (drd. Kolumban Zsuzsanna, coord. dr. Simion Retegan) Viaţa şi activitatea episcopului Ioan Bob (1739-1830) (drd. Sâmbotelecan I. Marinel, coord. acad. Camil Mureşanu) Structuri bisericeşti româneşti din comitatul Turda. Protopopiate, Parohii, Filii. 1850-1900 (drd. Melenti D. Dan Lucian, coord. dr. Dumitru Suciu) Pierderile umane şi materiale în timpul revoluţiei şi războiului civil din Transilvania la 1848-1849 (drd. Hancu M. Ana, coord. dr. Gelu Neamţu) Dinamica structurilor de putere în Timişoara şi în fostul judeţ Timiş (1944-1965) (drd. Mioc Gh. Eugen, coord. dr. Gheorghe Iancu)

Cercetătorii ştiinţifici gr. I şi II din cadrul Institutului au fost cooptaţi în numeroase comisii de evaluare

a tezelor de doctorat ca şi referenţi oficiali atât în cadrul Institutului, cât ci şi la diverse universităţi de stat din ţară (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea din Sibiu, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Oradea).


469

ŞCOALA DOCTORALĂ A INSTITUTULUI DE ISTORIE

„GEORGE BARIŢIU” DIN CLUJ-NAPOCA AL ACADEMIEI ROMÂNE Pe lângă Institutul de Istorie din Cluj-Napoca al Academiei Române funcţionează din anul 2000

Şcoala doctorală menită să asigure pregătirea în cadrul stagiului de doctorat a candidaţilor admişi în acest sistem de perfecţionare profesională postuniversitară. Institutul a dispus, în intervalul de un deceniu de funcţionare a Şcolii doctorale, de un corp de conducători ştiinţifici recunoscut pentru performanţele obţinute în domeniile lor de cercetare, precum acad. Camil Mureşanu, prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, directori ai Institutului, C.Ş. I dr. Simion Retegan, C.Ş. I dr. Gelu Neamţu, C. Ş. I dr. Gheorghe Iancu, C.Ş. I dr. Dumitru Suciu, C. Ş. I dr. Ioan Chindriş, cărora în ultimii ani li s-au alăturat C.Ş. I dr. Susana Andea, C.Ş. I dr. Lucian Nastasă şi C.Ş. I dr. Stelian Mândruţ. Doi dintre membrii Institutului, prof. univ. dr. Vasile Puşcaş şi prof. univ. dr. Ladislau Gyémánt, conduc doctoranzi în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, ei aducându-şi o contribuţie notabilă la funcţionarea Şcolii doctorale din Institut prin participarea ca membri în comisiile de susţinere a referatelor şi examenelor doctoranzilor şi în comisii de susţinere publică a tezelor de doctorat elaborate de doctoranzii Institutului. Domeniile ştiinţelor istorice frecventate mai des în cadrul doctoratului aparţin istoriei medievale, moderne şi contemporane a României, cu privire specială la Transilvania, istoriei instituţiilor, culturii, istoriei confesionale, ştiinţelor speciale ale istoriei.

În prezent, Institutul de Istorie „George Bariţiu" din Cluj-Napoca asigură, prin 10 conducători de doctorat, îndrumarea a 98 de doctoranzi, dintre care 89 la forma cu frecvenţă redusă, iar 7 la forma cu frecvenţă, dintre care 11 au fost admişi la doctorat în urma colocviului organizat în septembrie 2010. Pe parcursul anului 2010 la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca s-au susţinut 54 de examene de doctorat şi 46 de referate, în conformitate cu programele de pregătire individuală ale doctoranzilor aflaţi în stagiu.

În cursul anului de învăţământ 2010-2011 se propun doctoranzilor din Institut patru cursuri doctorale susţinute de prof. dr. Nicolae Edroiu (Izvoarele istorice. Metode de abordare), prof. dr. Vasile Puşcaş (Relaţii internaţionale contemporane), C. Ş. I dr. Gheorghe Iancu (Metodologia cercetării în istorie. Tradiţie şi modernitate) şi C. Ş. I dr. Lucian Nastasă (Interdisciplinaritate în cercetarea istorică), la care asistă doctoranzii înmatriculaţi în octombrie 2009 şi respectiv octombrie 2010. Cursurile propuse au menirea de a realiza mai buna situare a doctoranzilor aflaţi în stagiu în perimetrul metodologiei cercetării ştiinţifice în domeniul istoriei şi al izvoarelor istorice necesare reconstituirilor istoriografice.

În cadrul Institutului au fost susţinute public în anul 2010 şapte teze de doctorat din domeniile istoriei moderne şi contemporane, deosebit de bine apreciate de referenţii ştiinţifici numiţi în comisiile respective: Daniela Bălu, Confesiune şi atitudini identitare. Memoria refugiului 1940-1944. Judeţul Satu Mare (coord. Dr. Gheorghe Iancu), Cristina Dina Ţineghe, Problema Maramureşului istoric 1919-1923 (coord. dr. Gheorghe Iancu), Kolumban Zsuzsanna, Societatea secolului al XIX-lea din Dioceza Reformată a Odorheiului (coord. dr. Simion Retegan), Marinel Sâmbotelecan, Viaţa şi activitatea episcopului Ioan Bob (1739-1830) (coord. acad. Camil Mureşanu), Dan Lucian Melenti, Structuri bisericeşti româneşti din comitatul Turda. Protopopiate. Parohii. Filii. 1850-1900 (coord. dr. Dumitru Suciu), Ana Hancu, Pierderile umane şi materiale în timpul revoluţiei şi războiului civil din Transilvania la 1848-1849 (coord. dr. Gelu Neamţu), şi Eugen Mioc, Dinamica structurilor de putere în Timişoara şi în fostul judeţ Timiş (1944-1965) (coord. dr. Gheorghe Iancu).

Activităţile de pregătire în cadrul stagiilor de doctorat din Institut s-au desfăşurat la nivelul unor exigenţe deosebite, imprimându-se cerinţa publicării în reviste de specialitate a referatelor susţinute şi cu deosebire a tezelor de doctorat. Pentru acestea din urmă a fost iniţiată Colecţia Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca. Teze de doctorat, în cadrul căreia primul număr a apărut în cursul anului 2010: Daniela Bălu, Biserica românească din Judeţul Satu Mare în anii Dictatului de la Viena (401 p.).

Nicolae Edroiu


470

Doctoranzii Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca (2000-2010) Conducător ştiinţific acad. Camil MUREŞANU 1. Sâmbotelecan Marinel, VIAŢA ŞI ACTIVITATEA EPISCOPULUI IOAN BOB (1739-1830) 2. Boda-Ghena Gherghina, MUZEELE DIN TRANSILVANIA ÎNTRE 1517-1905 3. Lăcătuş P. Lucian-Petru, MEDIUL DE CULTURĂ ŞI PROBLEME DE MENTALITATE A

POPULAŢIEI DE CREDINŢĂ ORTODOXĂ DIN TRANSILVANIA. 1848-1918 4. Pîrvoni P. Petru, ROLUL BISERICII DIN TRANSILVANIA ÎN LUPTA PENTRU EMANCIPAREA

ROMÂNILOR ARDELENI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA 5. Firczák Julius Marian, ACTIVITATEA ŞI PERSONALITATEA EPISCOPULUI GRECO-CATOLIC

DE MUNKAČEVO, IULIU FIRCZÁK Conducător ştiinţific prof. univ. dr. Nicolae EDROIU 1. Motogna Mircea Dumitru, VIAŢA MONAHALĂ ORTODOXĂ ÎN NORDUL TRANSILVANIEI PÂNĂ

LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XIX 2. Rus Maria-Alexandrina, AŞEZĂRI ŞI FORTIFICAŢII DIN SECOLELE VII-XII DIN PĂRŢILE

SUD-ESTICE ALE ALBEI 3. Libidov S. Anca, MANUSCRISELE SLAVONE DE LA BIBLIOTECA FILIALEI CLUJ-NAPOCA A

ACADEMIEI ROMÂNE. STUDIU MONOGRAFIC ŞI ANTOLOGIE DE TEXTE 4. Crişan I. Sorin Ion, CARTE ŞI TIPAR ÎN SECOLELE XV – XVII. FIZIONOMIE, ARTĂ ŞI TEHNICĂ

TIPOGRAFICĂ ÎN SECOLELE XV-XVII 5. Robu I. Aurel, ERMINIILE CA IZVOR ISTORIC 6. Gecse D. Desideriu, ISTORICUL COMUNITĂŢILOR CEHE DIN ROMÂNIA (AŞEZARE,

EVOLUŢIE ETNO-DEMOGRAFICĂ, SOCIO-ECONOMICĂ ŞI CULTURAL-CONFESIONALĂ) 7. Iegar V. Gianina-Diana, NOBILIMEA DIN COMITATUL UGOCEA (sec. XIII-XVI) 8. Revnic C. Maria, DESPRE ROLUL ÎN ECONOMIE ŞI ARTA MILITARĂ ŞI REPREZENTAREA ÎN

ARTELE VIZUALE A CALULUI ÎN SECOLELE XI-XVIII 9. Neagu Gh. M. Răzvan-Mihai, POLITICA BENEFICIALĂ A PAPALITĂŢII DE LA AVIGNON

(1309-1377) ÎN TRANSILVANIA 10. Szekeres Attila István, PATRIMONIUL HERALDIC AL JUDEŢULUI COVASNA 11. Hasan V. (Ovesea) Marciana, VESTIMENTAŢIA ŞI ACCESORII VESTIMENTARE DIN

TRANSILVANIA. SECOLELE XV-XVI 12. Paşca G. Liviu, ISTORICUL AŞEZĂMINTELOR MONAHALE ROMÂNEŞTI DIN ŢARA SFÂNTĂ 13. Revnic F. Florin Alexandru, PLASTICA ORNAMENTALĂ ÎN ARHITECTURA DIN

TRANSILVANIA. SEC. XVI-XIX. STUCATURĂ. FERONERIE. LEMN 14. Weisz Gh. Attila, MONUMENTE ECLEZIASTICE MEDIEVALE ÎN ORAŞUL TURDA 15. Fodor R. Romulus Gelu, SISTEMUL LEGISLATIV AL TRANSILVANIEI ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA 16. Şanta A. Dacian Dumitru, STRUCTURI INSTITUŢIONALE BISERICEŞTI ROMÂNEŞTI

(ORTODOXE ŞI UNITE) DIN ŢARA LĂPUŞULUI ÎN SECOLELE XVIII-1918 17. Bogdan M. Adriana-Carmen, LEGĂTORIA DE CARTE – MEŞTEŞUG ŞI ARTĂ. EVOLUŢII

EUROPENE ŞI INFLUENŢE ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ (sec. XV-XIX) Conducător ştiinţific cerc. şt. I dr. Simion RETEGAN 1. Onofreiu Adrian, DISTRICTUL NĂSĂUDULUI ÎNTRE ANII 1861-1876 2. Kolumbán Gh. Zsuzsána, SOCIETATEA SECOLULUI AL XIX-LEA DIN DIOCEZA REFORMATĂ

A ODORHEIULUI 3. Rigman D.A. Ciprian-Doru, PROTOPOPIATE, PAROHII ŞI FILII ÎN DIECEZA GHERLEI LA

MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA (1856-1868) 4. Neniţoiu Gh. Ana-Maria, INTELECTUALITATEA ROMÂNEASCĂ DIN COMITATUL BISTRIŢA-

NĂSĂUD (1876-1914)


471

5. Vlaşin D. (Brânzan) Cornelia, ISTORICUL FONDURILOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUDENE. 1851-1947

6. Colcer Gh. Gheorghe, BISERICA BAPTISTĂ DIN TRANSILVANIA ÎNTRE 1875-1989: ISTORIA UNEI INTEGRĂRI

7. Guşeth T. Klara, MAGISTRATUL ORAŞULUI LIBER REGESC BAIA MARE ÎNTRE 1780-1876 Conducător ştiinţific cerc. şt. I dr. DUMITRU SUCIU 1. Peteanu S. Ghe. Claudia-Septimia, MENTALITĂŢI COLECTIVE ÎN FOSTELE COMUNE

GRĂNICEREŞTI NĂSĂUDENE ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA 2. Virag I. Paula-Cătălina, FAMILIA ÎN SATUL ROMÂNESC DIN COMITATUL SATU MARE ÎN

PERIOADA 1867-1914 3. Linul N. Grigore, VICARIATUL ORTODOX DE ORADEA. STRUCTURI: PAROHII ŞI ŞCOLI.

1850-1900 4. Melenti D. Dan Lucian, STRUCTURI BISERICEŞTI ROMÂNEŞTI DIN COMITATUL TURDA.

PROTOPOPIATE, PAROHII, FILII. 1850-1900 5. Sana O.I. Silviu-Iulian, STRUCTURI BISERICEŞTI ŞI ŞCOLARE ÎN EPISCOPIA

GRECO-CATOLICĂ DE ORADEA MARE. PAROHII ŞI ŞCOLI SĂTEŞTI (1850-1900) 6. Bârlianu M. Vasile Marius, BISERICI ŞI ŞCOLI ROMÂNE DIN SCAUNUL ORĂŞTIEI (1867-1918) 7. Ploşnea I. Niculina, BISERICI, ŞCOLI, COMUNITĂŢI RURALE ROMÂNEŞTI DIN COVASNA ŞI

HARGHITA (1850-1918) 8. Ploeşteanu Gh. Maria, IACOB BOLOGA. VIAŢA ŞI ACTIVITATEA 9. Sinaci P. Ionel-Dorel, CONTRIBUŢIA PRESEI ROMÂNE ARĂDENE LA DEZVOLTAREA

DISCURSULUI POLITIC ÎN PERIOADA NEOACTIVISMULUI (1897-1914) 10. Cosma Ana-Mihaela, AGENŢIILE CONSULARE HABSBURGICE ŞI REVOLUŢIILE PAŞOPTISTE

DIN PRINCIPATELE DANUBIENE (MOLDOVA, MUNTENIA, SERBIA) 11. Cozma S. Ioan, CULTURA BISERICEASCĂ ORTODOXĂ DIN TRANSILVANIA . 1867-1918 12. Criste I. Eugeniu, ARADUL ÎN VÂLTOAREA ANILOR 1914-1919 13. Glăvan I. Ciprian, PRESA DE LIMBĂ GERMANĂ DIN BANAT. 1771-1867 Conducător ştiinţific cerc. şt. I dr. GELU NEAMŢU 1. Bărbănţan I. Ioan Gheorghe, COMERŢUL PRIN PORTURILE DUNĂRENE (ZONA VÂRCIOROVA

– CALAFAT) ÎNTRE ANII 1829-1918 2. Fola N. Nicolae Victor, ŞCOLILE DIN BLAJ ÎNTRE ANII 1850-1918 3. Hagău M. Gligor, CLERUL DIN EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE GHERLA, ÎN MIŞCAREA

NAŢIONALĂ ŞI VIAŢA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ DIN TRANSILVANIA (1855-1905) 4. Mezei V. Vasile-Viorel (Câmpean), MOISE SORA NOAC (1806-1862). MONOGRAFIE ISTORICĂ 5. Popescu Valentin, IDEI SOCIAL-POLITICE ŞI FILOSOFICE LA ALEXANDRU MOCIONI

(1841-1909) 6. Hancu M. Ana, PIERDERILE UMANE ŞI MATERIALE ÎN TIMPUL REVOLUŢIEI ŞI

RĂZBOIULUI CIVIL DIN TRANSILVANIA 1848-1849 7. Mare A. Ilie, MIŞCAREA NAŢIONALĂ A ROMÂNILOR DIN COMITATUL NĂSĂUD (1867-1918) 8. Tutula V. Claudiu-Vasile, ELEMENTE DE RĂZBOI PSIHOLOGIC ÎN TRANSILVANIA PE

TIMPUL REVOLUŢIEI ROMÂNE DE LA 1848-1849 9. Lechinţan G. Vasile, REVOLUŢIA ROMÂNĂ DE LA 1848-1849 ÎN COMITATELE CLUJ, TURDA

ŞI SCAUNUL ARIEŞ 10. Mara G. Anamaria, FRANCISC HOSSU-LONGIN ÎN VIAŢA POLITICĂ A ROMÂNILOR DIN

COMITATUL HUNEDOAREI. 1881-1918 11. Pârvu R. Sebastian-Lucian, ROMÂNII DIN FOSTELE SCAUNE SECUIEŞTI ÎN REVOLUŢIA DE

LA 1848-1849 12. Pop T. Aurel, ROMÂNII DIN SĂTMAR ÎN REVOLUŢIA DIN 1848-1849


472

13. Noane N. Dumitru, ÎNCERCĂRI DE ÎNŢELEGERE ROMÂNO-MAGHIARĂ ÎN TIMPUL REVOLUŢIEI ŞI RĂZBOIULUI CIVIL DE LA 1848-1849 DIN TRANSILVANIA

14. Păcurar R. Lavinia Delia, A TREIA ADUNARE NAŢIONALĂ DE LA BLAJ – 15-28 SEPTEMBRIE 1848

15. Moldovan V. Roxana Maria, GENERAŢIA DE LA 1848 ŞI IDEEA DACOROMANIEI 16. Tămaş I. Dorin Rareş, REVOLUŢIA DE LA 1848 ÎN ŢARA CHIOARULUI Conducător ştiinţific Cerc. şt. I dr. GHEORGHE IANCU 1. Porumbăcean N. Claudiu Petru, REALITĂŢI ADMINISTRATIV-POLITICE ŞI SOCIAL-ECONOMICE

ÎN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI (JUDEŢUL SATU-MARE ŞI PARŢIAL MARAMUREŞ ŞI SĂLAJ). OCTOMBRIE 1944 – DECEMBRIE 1947

2. Cuc I. Gh. Ioan Sorin, EPISCOPIA ORTODOXĂ DE ORADEA. 1920-1940 3. Arbonie C. Emil, CĂLĂTORIILE CETĂŢENILOR ROMÂNI PESTE HOTARE ÎN PERIOADA

1918-1948. ACTE ŞI PROCEDURI. STUDIU DE CAZ: JUDEŢELE TRANSILVĂNENE 4. Narai Marcel-Eusebiu, SITUAŢIA POLITICĂ, ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢELOR CARAŞ,

SEVERIN ŞI TIMIŞ-TORONTAL (AUGUST 1944 – IUNIE 1948) 5. Petrescu Camil-Valeriu, SITUAŢIA SOCIAL-POLITICĂ A ORAŞULUI TIMIŞOARA. 1918-1940 6. Ţineghe Cristina Dina, PROBLEMA MARAMUREŞULUI ISTORIC 1918-1923 7. Mioc Gh. Eugen, DINAMICA STRUCTURILOR DE PUTERE ÎN TIMIŞOARA. 23 AUGUST

1944-1965 8. Bălu V. Daniela-Elena, CONFESIUNE ŞI ATITUDINI IDENTITARE. MEMORIA REFUGIULUI

1940-1944 ÎN JUDEŢUL SATU-MARE 9. Fürtös V. Andrea-Beatrice, SPAŢIUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST DIN ROMÂNIA.

PENITENCIARUL DIN SIGHET. 1950-1955 10. Gidro I. Aurelia, CONTRIBUŢII LA ISTORICUL CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ DIN

ROMÂNIA. 1918-2000. STUDIU DE CAZ – TRANSILVANIA 11. Luduşan Adrian, ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC DIN ORAŞUL CLUJ (1918-1940) 12. Borzan V. Marius-Daniel, EVOLUŢIA PROPRIETĂŢII FUNCIARE ÎN SATELE DIN SĂLAJ DE LA

LEGEA DE REFORMĂ AGRARĂ DIN 1921 PÂNĂ LA COLECTIVIZAREA AGRICULTURII 13. Uglea V. Marius-Vasile, COLONIILE DE MUNCĂ DIN ROMÂNIA (1950-1955). STUDIU DE CAZ:

COLONIILE DIN REGIUNEA MARAMUREŞ 14. Ienăşescu N. Lucian-Valentin, CULTURĂ ŞI ACŢIUNE SOCIALĂ ÎN LUMEA RURALĂ

ARĂDEANĂ ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 15. Mărginean E. Mara, PROCESUL DE URBANIZARE ÎN CENTRELE INDUSTRIALE HUNEDOARA

ŞI CĂLAN. 1945-1968 16. Rudolf E. Cristian, COMUNITATEA GERMANĂ DIN BANATUL MONTAN (1918-1940).

REALITĂŢI SOCIO-ECONOMICE, POLITICE ŞI CULTURALE 17. Chişu M. Romana Corina, SITUAŢIA POLITICĂ ŞI ECONOMICĂ DIN ORAŞUL CLUJ ÎNTRE

ANII 1929-1933 18. Guzun A. Vadim, FOAMETEA ARTIFICIALĂ DIN U.R.S.S. ÎN ANII 1920-1930 ŞI IMPACTUL

ASUPRA SPAŢIULUI ROMÂNESC 19. Timoni D. Dumitru Traian, ASTRA ÎN BANAT (1896-1948) Conducător ştiinţific Cerc. şt. I dr. IOAN CHINDRIŞ 1. Bărbos D. Elena-Felicia, „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ 2. Boroica Ioan, ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CULTURĂ ROMÂNEASCĂ ÎN MARAMUREŞ ÎNTRE 1848-1918 3. Deteşan T. Daniela, PROCESUL LEMENIAN – FENOMEN CULTURAL ÎN TRANSILVANIA

PREPAŞOPTISTĂ 4. Vaia (Nidelea) Nicoleta, IDEOLOGIA SOCIALĂ ŞI CULTURALĂ A BISERICII ROMÂNE UNITE

CU ROMA ÎN SEC. XX


473

5. Birţ A. Remus-Mircea, CARTEA ROMÂNEASCĂ DIN IMPERIUL HABSBURGIC. MONOGRAFIE ŞI REPERTORIU DESCRIPTIV

6. Nuţiu Gh. Florica, OPERA RELIGIOASĂ A ŞCOLII ARDELENE 7. Urs F. Otilia Adela, LOCUL LUI CORESI ÎN ISTORIA CULTURII ROMÂNEŞTI DIN TRANSILVANIA.

STUDIU MONOGRAFIC ŞI METODOLOGIE DE TEXTE 8. Boantă V. Vasile Adrian, VIAŢA ŞI OPERA LUI LADISLAU VAIDA DE GLOD. STUDIU

MONOGRAFIC 9. Botezatu C. Nicoleta, REVISTA „PAGINI LITERARE” (1934-1943). MONOGRAFIE ŞI INDICE

BIBLIOGRAFIC 10. Colceriu Dandu I. Ionel, ELITELE CLUJENE CONTEMPORANE. CONTRIBUŢII LA ISTORIA

CULTURII ROMÂNEŞTI 11. Cristea V. Vasilica-Eugenia, CULTURA LATINĂ ÎN TRANSILVANIA ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA.

CONTRIBUŢIA LUI IOAN GIURGIU PATACHI 12. Haiduc O.N. Zita, ILUSTRAŢIA INCUNABULELOR GERMANE DIN ROMÂNIA. STUDIU DE

CAZ: BIBLIOTECILE DIN CLUJ-NAPOCA 13. Tatay C. Al. Anca-Elisabeta, DIN ISTORIA ŞI ARTA CĂRŢII ROMÂNEŞTI VECHI: GRAVURA DE

CARTE DE LA BUDA Conducător ştiinţific Cerc. şt. I. dr. SUSANA ANDEA 1. Drăghici T. Teodora-Ligia, FAMILII NOBILE DE ORIGINE ROMÂNĂ DIN BANAT ŞI PARTIUM

(XVI-XVIII) 2. Magina E. Livia, INSTITUŢIA JUDELUI SĂTESC ÎN PRINCIPATUL TRANSILVANIEI (sec.

XVI-XVIII) 3. Cărăbineanu Al. Mirela, HÂRTIE ŞI FILIGRAN ÎN TRANSILVANIA PRINCIARĂ (SECOLELE

XVI-XVII) 4. Veres I. Mădălina Valeria, ÎNTRE TRADIŢIE ŞI REFORMĂ: ORGANIZAREA REŢELEI DE

COMUNICAŢII ÎN TRANSILVANIA PRINCIARĂ ŞI HABSBURGICĂ 5. Stanca Şt. Sorina, CUNOAŞTERE ŞI ISTORIE LOCALĂ ÎN BIBLIOTECILE PUBLICE.

PERSPECTIVĂ COMPARATIVĂ ÎNTRE SERVICIILE COMUNITARE EUROPENE ŞI CELE AMERICANE ÎN SECOLUL XX

6. Stoian E. Silviu, FRONTIERE PREMODERNE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC. STABILIREA ŞI DELIMITAREA GRANIŢEI DINTRE TRANSILVANIA ŞI MOLDOVA ÎN SECOLELE XVI-XVII

Conducător ştiinţific Cerc. şt. I dr. STELIAN MÂNDRUŢ 1. Bogdan A. Doru, PREPARANDIA DIN ARAD ÎN CONŞTIINŢA CULTURALĂ A EPOCII 2. Călin T. Claudiu-Sergiu, EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE TIMIŞOARA ÎN TIMPUL

EPISCOPULUI DR. h.c. AUGUSTIN PACHA (1930-1954) 3. Cristea Gh. Nadejda, ISTORIA BASARABIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ A SECOLULUI

XX 4. Dragotă P. (Ulici) Ioana Adelina, INSTITUTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR BAIA-MARE

(1960-1989), UN EXPERIMENT UNIVERSITAR 5. Pop A. Adrian Gabriel, UNIVERSITATEA „BOLYAI” DIN CLUJ (1946-1959). COMPOZIŢIA

SOCIO-PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE ŞI A STUDENŢILOR 6. Moldovan G. Grigore Claudiu, ISTORIE ŞI PROPAGANDĂ. „INSTITUTUL DE STUDII

ROMÂNO-SOVIETICE” FILIALA CLUJ. STUDIU DE CAZ 1948-1963 Conducător ştiinţific Cerc. şt. I dr. LUCIAN NASTASĂ-KOVÁCS 1. Cărare V. Liviu, EVREII DIN CERNĂUŢI. 1941-1944 2. Gyorke I. Zoltan, INSTITUŢIA PREFECTURII ÎN CLUJUL INTERBELIC (1923-1938) 3. Körtesi I. Zsuzsanna, PROSTITUŢIA ÎN JUDEŢUL MUREŞ. 1919-1940 4. Petraş Gh. Irina Maria, VIAŢA POLITICĂ A JUDEŢULUI ARAD ÎNTRE 1919-1939


474

5. Zborovsky I. Iosif-Călin, EVREII DIN JUDEŢUL MUREŞ ÎNTRE 1945-1953 6. Dohotaru Gh. Adrian Octavian, MIŞCAREA SOCIALISTĂ DIN ROMÂNIA. REVOLUŢIE SAU

REFORMĂ (1881-1921) 7. Jerca V. Laura, ETNICII GERMANI DIN ROMÂNIA ŞI „MITUL REÎNTOARCERII” (1947-1969) 8. Neagoe I. Liviu-Ioan, DIMENSIUNILE ETNICITĂŢII ÎN EVOLUŢIA CONCEPTULUI DE

CETĂŢENIE ÎN ROMÂNIA MODERNĂ 9. Panu M. Mihai-Adrian, FILIERE ŞI MECANISME DE PROPAGANDĂ NAZISTĂ ÎN BANAT.

1933-1945 10. Prunel A. Katalin, POLITICĂ, IDEOLOGIE ŞI EDUCAŢIE ÎN RELAŢIILE DIPLOMATICE

ROMÂNO-UNGARE (1956-1965) 11. Soica I. Sergiu, BISERICA GRECO-CATOLICĂ DIN BANAT. 1945-1965 12. Tőkőlyi Z. Robert Cristian, ORGANIZAŢII DE FEMEI DIN ROMÂNIA SUBORDONATE

PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ÎN PERIOADA (1945-1965). STUDIU DE CAZ: ORGANIZAŢIILE DIN NORD-VESTUL TRANSILVANIEI

13. Sdrobiş V. Ctin Dragoş, ELITE ŞI EDUCAŢIE ÎN ROMÂNIA INTERBELICĂ

90 de ani de existenŢĂ a institutului de istorie din cluj · marile direcţii de cercetare urmate...

Documents