N. IORGA

Astoria lui yihai-ViteazulPENT]: I'

POPORUL ROMANESC

BUCURETI

Institutul de Arta grafice si Editura MINERVA"SOCIETATE ANON131,1

SO, Strada Isvor, 801901

....":11f '

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LUI MIHAI-VITEAZUL

PENTRU

POPORUL ROMANESC

E bine sa i se vorbeasca unui po-por de oamenii lui marl. De ceilaltioameni insemnati vorbesc carturariicatre alti carturari i se lumineazaintre asupra celor savirite. Dardespre fruntaii unui popor, despreaceia prin cari a fost mai mare, maivrednic de lama' poporul acela, des-pre dinii trebuie sa se auda pretu-tindeni, in graiul tuturora.

Pentru ca acei cari alcatuiesc anpopor, nu sint legati numai prin aceiaca stall pe acelai pamint, ca vorbesctot o limbs, i, cind li sint prielniceimprejurarile, se umbresc supt min-dria aceluiai steag. Ei mai sint le-gati. i prin amintirea unui trecut caree acelai pentru toti. Fiecare dintrenot are scurta viata pe care i-o in-

dinii

www.dacoromanica.ro

-4gaduie norocul lui, dar not toti, im-preuna, cei luminati i cei fara lumina,cei bogati i cei fara avere, eel desus i cei umiliti, aa de multi, in -cit nu se mai deosebete lumina, ave-rea i marirea not toti sintem maibatrini decit cel mai batrin dintre noti amintirea noastra merge pans lainceputul neamului. Cind ni se spuntoate cele ce s'ati intimplat cu acestneam, simtim ca not am citigat

mintuitoare, ca not am scriscartile innaltatoare de suflet, ca notam arat cinstit i rabdator ogoarelece au dat bogatia.

Si, cind vremurile sint rele, ne min-giiem gindind la cele ce am facutatuncea i ne mindrim cetind pagi-nile de our ale trecutuliii.

Aa se poate spune i de alte po-poare, dar not sintem dintre popoa-rele acelea despre care mai ales tre-buie sa se spuie aceasta.

Sintem cel mai insemnat la numar,cel mai ager i de vita mai ales din-tre cite popoare locuesc de la cursulmijlocia al Dunarii pans la apa Do-nului i de la virfurile de miaza-noapte ale Carpatilor pana la ter-murile marilor de miaza-zi ale Eu-ropei. Ne apropiem de zece milioanede suflete, i ce nu se poate face cucity putere omeneasca se gasete adu-

ba-tabile

www.dacoromanica.ro

-5nata in aceasta poporatiegata si pregatita pentru on -ce fel demunca ?

Dar nu sintem nici pe departe ceam putea sa fim, din doua princii :Una a fost adusa de vremile vitregesi de greselile noastre din trecut, iarcealalta o datorim not lipsei de tra-gere de inima a acelora dintre notcari se gasesc destul de sus pentrua face tot binele fratilor lor.

Sintem risipiti intaiu si n'avem, peurma, destula carte.

Care e in Rasaritul Europei stapi-nitorul de oameni care sa. n'aiba Ro-mini supt stapinirea lui, care satie supt ascultare o parte din acestpopor nenorocit ? Uitati-va numai !Din Tisa pans in Carpati rasuna dingura sutelor de mii, milioanelor grainromanesc in cuvinte de jale. Traiescacolo, in vechia lor tars, pe care allbrazdat-o cu plugul si au stropit-ocu singele, mai mult decit on ce altanatie si din timpuri mai vechi deciton cine,si samanatura norocului nuse innalta ca sa-i rasplateasca. Abiadaca pastrat credinta lor cea ve-che ; incolo nimic nu e al lor. Legeae facuta de capete straine, care gin-desc altfel si al caror cuvint e ne-inteles Rominilor : de datinele lor cinetine sama! Scoala cea mare e a lor,a neamurilor celelalte, si ce se in-

.

nu-si

imbielsu-

si-au

www.dacoromanica.ro

vats acolo indreapta mintea pe caleainstrainarii. Si, cind pornesc la oastefeciorii satelor, ei daft jertfa vietiipentru marirea fericita desfasurarea unui Stat care nu e al lor, supt unsteag care poarta colorile altorala care uitindu-se, ai nostri nu simtmindrie, ca sa se minglie murind.

Din Prut pans in Nistru, pe cimpiimanoase, unde falnice lupte datpentru apararea numele bun alvechii noastre Moldove,teranul romin,despretuit acoperit de ocara, e inmina strainului. fratii nostri delege, ail venit cu momelele cuvintelorbune, cu ispitele amagitoare ale ser-pelui indemnindu-ne sa ne batemcu paginii, au smuls la o pace, pecare vesnic va trebui sa o plingem,jumatatea de Rasarit a Moldovei. Peunde ail trecut stile lui Stefan-cel-Mare, pe unde intemeiat cetatilePetru Rares, pe unde au cutreieratcalaretil lui Ioan-Voda cel Cumplit,domneste astazi cea mai raparetadintre toate Imparatiile lumii. Abiadaca mai chiama clopotele din satepe credinciosi la auzul cuvintului dum-nezeiesc in limba strabunilor. Inco lotot s'a dus, tot a fost prigonit, inla-turat, stirpit. Cine invata o scoala,isi uita limba, nu-I mai intelegivorba, cind vine de acolo. De o rata

iiisi

iRuii,

si,

si-a

6 --

i,

i

i

s'au

www.dacoromanica.ro

7de ani in curind, este suferinta aceastaacolo.

Si in ce cuvinte ass putea vorbi detine, mormint al celor mai sfintemoaste romanesti, Bucovina? De acoloyin riurile cari ni strabat Moldova,de acolo a isvorit lumina cea d'in-taiii a noastra, pe acolo a fost dru-mul acelor cari au descalecat Carade la Siret, Prut i Nistru. Prin cinedintre not nu trece ca un for de tai-nica mindrie, cand aude numele Su-cevei ? i cine nu uita toate nenoro-cirile trecutului, toate durerile vre-milor de astazi, cind i se duce gindulla acea straveche manastire a Putnei,unde candela recunostintii arde Incade-asupra pietrei, sub care odihnestecel mai cuminte cap romanesc care apurtat o coroana, Stefan-cel-Mare ?

Era o vreme, cu multe veacuri inurma, cind credinciosii din lumeaintreaga nu-si puteau gasi linistea

cita vreme paginiimormintul cel sfint al Mintui-

torului. Si, de la cel mai sarac Wandla Imparatul care statea in frunteaLumii, au incins sabia crestinil Eu-ropei ysi, prin paminturi necunoscute,printre oameni vrajmasi, peste pri-mejdia marilor, dus de au im-pacat pe DumnezeP, liberind pamin-tul pe care el suferise,pentru oameni.

A suferit pentru not in .mijlocul

gindului, stapi-niaii

s'an

www.dacoromanica.ro

-8luptelor cu dusmani mai multi decittoti luptatorii terii sale, pe drumulamar al pribegiei intre. strain!, asuferit pentru not strabunul acela cedoarme intre zidurile Putnei. Si sutade ani a trecut de cind pamintulcare-1 acopere i pentru care de atiteaon a pus in minile lui Dumnezeiiscumpa sa e un pamint strain.0 suta de ani s'a petrecut de cindsfintul acesta mai mare decit on carealtul pentru noi, sufere robia in mor-inintu-I, innaltat acolo unde era datamai mare stralucirea adapostul maisigur. Si, in miselia noastra, nu gasimun gind care sa se opreasca din zboracolo, un dor curat care saingenuncheinnaintea Aceluia !

Unde n'am fost si unde mai sintemacuma ? Toti muntil Balcanului, toatevaile Pindului, prin Bulgaria, Serbia,Macedonia, Tesalia, erad impanati depastorii nostril. Doina cu viers ro-manesc rasuna din locurile neguroaseunde Niprul varsa apele in marepana in crestetele cintate de poetii ceimarl ai vremurilor antice. Pacurarulvalalip privia de pe stinca surd amuntilor dalmatini cum tremura lasoarele cald apele albastre ale ManiAdtiatice. Si unde nu erau? in Bosniain Croatia, in Moravia...

Fusese imparatia aceia a Romel, de-

viata,

si

isi

www.dacoromanica.ro

9cit care, ca putere, bogatie i lumina,ca ordine cuminte in Stat, mai presusnu mai poate fi alta. Nevoile o despar-tise in dona, si in Constautinopol, late-meindu-se acolo un nou scaun impa-ratesc se facu, patru sute de ani dupaIsus Hristos, o Roma noua. Supt ascul-tarea ei statea Asia romans, Africaromans in parte, i tot Rasaritul eu-ropean. Aici erail Greci multi, dar pelinga aproape de mare, de oparte i de alta a Dunarii, ici gi coloaiurea, Romani adevarati, nu numaicu numele. Dinteinqii toff numai notam ramas.

Am ramas, dar din ce in ce maiputini. Unii au uitat limba. Altii, rupticu totul de ceilalti, stricat-o, iau uitat veacuri intregi ce sint, pen-tru ca. desteptindu-se astazi, sa vadanumai soarta trista ce-i a0eapta. Cines'a intimplat mai mare prin vecini asmuls i din poporul acesta fara no-roc, s'a lacomit la aceasta binecuvin-tare, care e supusul totdeauna harnici rabdator, cum s'a aratat Rominul.

Azi avem o Romanie libera, daraproape jumatate din citi Rominisint, i intre din0i cei mai buni dintreRomini, nu se gasesc in umbra trico-lorului. Ce ne leaga de dinsii ? Intre-bati ce nu ne desparte. Granitile,cirmuirea, legile, prigonirea apasa-torilor...

din. il,

si-aa

www.dacoromanica.ro

10

Dacd insa nici un loc nu-i adundpe fratii rdzleti, ei se pot intilni cugindul supt bolta innaltd a celei maimarete biserici: aceia pe care a innal-at-o bratul viteaz mintea chibzuitaa stramoilor, in cladirea minunatape care nimic nu o poate darima,nici o urd, nici o nerecunostintd: a tre-cutului. Aici trebuie sa ne adunamcit de adesea on pentru a ne inchinacui se cuvine i a ne impartasi cusfinta impartdsenie a gloriei roma-neti. Cine lipsete de la adunare,acela e strain cu sufletul de noi.

Scrid alte popoare carti de istoriein care vorbesc de ale lor, ca sa tie.Se cuvine sa le scriem noi pentru ane stringe la o laltd cu gindul, pen-tru a ne impaca inimile, pentru a crede.

De aceia am scris i euaceste pagini.Ele pomenesc pe omul trimis de

Dumnezed care acuma trel sute deani a venit pe pamint ca sa facd unsingur trup din Rominimea intreaga.Nu fiind-ca acesta-i era gindulde ceam minti ? nici pentru ca minuneasa ramiie, ci pentru ca se sa tie deurmaii din toate timpurile, si maiales de aceia cari vor ti sa inteleagd

voiasca din noti, ca minunease poate. Si ca, pentru a o vedeai sa

i

www.dacoromanica.ro

11

iarasi savirita, se cere credintarugaciune. Iar rugaciunea omeneascacea mai primita de Dumnezeu e viataharnica, cinstita, dreapta, ceia ce inalte timpuri se chema virtutea ome-neasca.

De-ar avea-o de-ar sti s'o capetemulti dintre acei foarte multi pentrucan am simtit scris! Ceasul nostruar fi venit atunci.

Cine eram ?ce lun,e a venit acela care ne-a

mintuit o clipa si a suferit pentru noi?Din padurile Bucovinei pana linga

Dunarea de jos si Mare, de la Car-patii ungureti pana la cursul larg alNistrului, domnia din Suceava sicapitalele lui, Voevodul Moldovel. Dela Severin la Braila, intre aceiasi Car-pati Dunare, se intindea Tara-Ro-maneasca, Muntenia, stapinireaVoevo-dului Ungrovlahiei. In cetatuia mun-toasa a Ardealului, in vaile de lastinga Tisei, locuiati plugarii pas-torii romini cari tineati pe umeri stra-lucirea puterea Ungurilor din cas-tele si de la Curte, Sasilor bogati dinorase. Atunci, ca acuma.

De-o parte si de alta a muntilorfusese totdeauna terani romini, risi-piti in sate, pierduti in vai, acatatipe coastele muntilor. Neamul for se

i

i

i

Iaf,

i

i

i

In

www.dacoromanica.ro

12

alcatuise in departate vremi. AsupraDacilor, barbari cu cetati, cu regi, cuarme innaintate, venise cei mai tailintre cei tar!, Romanii. Ca ostaicolon4ti, invingatorii se asezase inmijlocul invinsilor fiind-ca cei d'in-fait"' erafi prea cuminti pentru a ficruzi, iar cei din urma erail de multvrednici de alt nume decit acela debarbari, se contopira. Aceasta afost temelia neamului, piatrape care s'a lipit mai tarziii ce au adusapele revarsarii furioase a natiilor.

Hotarele Romei s'ati ingustat cuvremea, cu batrineta, cu primejdia.Litre aceia cari au fost aruncati ingura dusmanilor pentru a-1 opri oclipa, am fost i noi. Odata lucrampamintul : acuma nesiguranta din fie-care zi ne puse pe not in miscare.Plugul inteleni in brazda abia ince-puta, plugarul 41 mina vitele inmuntii, unde ramase cioban. Si asamerse an de an,

iveac de veac, din

vale in vale din tara in tars,!Ana ce, ca niste valuri din munte, serevarsa din virful Carpatilor pretu-tindene pastorimea romans. A fostaici sau dincolo ? Pastorul n'are casa,i oile pascind 41 intind fara incetare

mosia.Toti barbarii ne -au gasit, i ne -au

lasat cu totil unde eram. Pastorul efolositor, cind it Iasi in pace. Si, cind

i

i,

i

i

www.dacoromanica.ro

13

nu, unde-1 pots prinde? Muntii autainele lor, si cine be stie mai binedecit dinsul ?

De la o vreme, vecinii nostri, Un-gurii, oaspeti not si barbari proaspeti,veniti abia printr'a noua suta de laHristos, vecinii nostri Bulgarii ince-putt a se intemeia, ei cari aveari ragazsa se intemeieze, ca unii ce erail ceimai tail.

Am incaput asa in minile Bulga-rilor intaiu, de la Dunare pand din-colo de munti. APoi Rominii de laTisa si cei din Ardeal furs supuside Unguri. Am imprumutat atunci obi-ceiuri de cirmuire de la dinsii, si pestelumea muncitoare din sate se intinseputerea Voevozilor, a cnezilor, iar inOltenia, unde fusese temeiul colonisarifromane, a Banului. In aceiasi vreme,acuma, cind era cine sa calauzeascasi sa apere, pastorul fu ispitit de fru-museta sesului, i brazda fu iarasidespicata in balariile pustiului.

La 1300, acum sase sute de ani,eraii in Ardeal, in Tara-Romaneasca,in Moldova, nu numai stine si tinein Carpati, ci lanuri de grin si demein, sate de case

biserici,albe, ici si colo

turnuri de ai caror popi-te-rani aveari Vladicii, terani ca sidinsii. Cei ce cirmuiati satele, ascultariin Ardeal si Tara Ungureasca deCraiul din Buda ; cei din Tara-Roma-

41

www.dacoromanica.ro

14

neasca cu vorba de acelai, iar, infapta, de nimeni; cei din Moldova deCraiul Ruilor din Tara Haliciului,mai ales de Hanul Tatarilor, caridomniau peste tot Rasaritul. Aa setraia atunci.

Apol intre Voevozil munteni se ri-dica unul i fu mai mare decit

chema Basarab, nume de bo-tez, care se facu, ca numele lui Cesarintr'o lame mai mare, nume de di-nastie. fn ce era sa se cheme pe urineMoldova, rataci un tinar si indraznetVoevod maramureean, care urmariazimbrul cu. steaua in frunte al noro-culul.

Aa se intemeiara Tara-Romaneascade la Dunare i Tara Moldoveneascade la Siret, Prut i Nistru.

Pe atunci slabise Ungurii, qi, panasa se preschimbe neamul Crailor lor,trecura citeva zeci de ani. Rominiipornise cu un avint care-i duse panala termurile maxi!, in cit timp nu s'arfi ateptat nimeni. Toata teranimealibera se inching Voevozilor, cari eraiimai marl numai prin intelepciuneai vitejia lor.

Pe la 1400, dupa un veac de in-cercarecele

i de intindere pe tacutele,cloud teri romaneti de dincoace

de Carpati nu mai atirnaii de nimeni.Mircea-cel-Mare, Domn muntean, iAlexandru-cel-Bun, Domn al Moldo-

si

cei-lalti. 11

www.dacoromanica.ro

15

vei, dadura Rominilor liberi o orinduiala : o Curte domneasca, o Bise-rica deosebita, o cirmuire in regula.

Zile bune se puteau prevedea pen-tru noi, dar atunci cind putea infloriviata noastra in lumina, venira Turcii.

Altil primit de bung voie sailli -au dat lupta numai cind au fostsiliti. Noi nu ne-am dat in laturi in-naintea incercarii. Am invins noi, ceiputini, la Rovine i la Podul-innalt,dar cei multi ne -au razbit. De nevoiaTurcilor ne inchinasem altora, veci-nilor cretini, ca Ungurii i Leii: laurma plecaram grumazul i platiramtribut.

Mai trecuse o suta de ani. Eraacum pe la 1500. Dar puterea nea-mului nu se stinsese, i sceptrul Mol-dovei era cald Inca de mina luiStefan-cel-Mare. Nu Turcii ne -au sla-bit pe noi, ci ne-am slabit singuri.Ne-a slabit boierimea noastra.

To varasii lui Voda se facuse rapedeoameni marl, primise moii in locu-rile pustii, deschisese slobozii pentrufugari din lumea mare, cumparasepaminturile saracilor. Vremea trecea,Cara se lumina i necontenit tarinamoneanului se Inneca in averea boie-rului vecin. Satele nu mai veniaii lalupta cu vatamanul in opinci, ci cuwww.dacoromanica.ro

16

falosul boier imbracat leseste i un-gureste.

cind se vazura asa de marl,asa de bogati avind atitea sufletein slujba lor, boierii se trufira. Cinenu era bun de Domnie, dintre din-,sii? Oameni sa jure ca oricine e flude Domn atita se cerea pentrualegere se gasiau.

Terile vecine se umplura de pri-begi, neastimparati pana la moarte.La Brasov, la la Bistrita, prinsatele Ardealului, la Craiul lesesc, laCazaci, la Curtile domnilor din Apus,la Poarta Sultanului din Constanti-nopol, citi vreai. Unii cereati

pungile.cu sa-

bia, altii cumparau cu prinvoia lor, tara pradata, furata, stoarsase cufunda tot mai mult in prapastie,de-o parte a Milcovului i de alta.

Pand ce, peste o tars de teranivinduti cu trupul i pamintul, tinutain ghiare de citeva familii de boieride toate neamurile, mincati de di-honie i ura, domnia, perindu-ti dinochi, ca o inchipuire, un biet Domncu zilele in mina i cu datorniciidupa cap.

Oastea de tara se pierduse aproape:straja lui Voda erati Turcii, care -1 pa-ziati mai ales pe dinsul.

Tar in Ardeal, unde fusese Voevozii cneji, de-o parte, terani de alta,

$i,

Sibiiu,

Si,

www.dacoromanica.ro

17

tot aa se desfaurase lucrurile. Boie-rimea ungureasca se intari tot maimult : boierii notri teraneti se pier-dura intr'insa. Iar jugul iobagiei apasatot mai grew pe satean.

Era poate aid mai multa bunastare, era, de bund sama, mai multasiguranta. Cirmuirea avea mai multaputere. Dar viata nu era aid roma-neasca decit jos, jos de tot, in lu-mile despretuite i sarace. Voda ro-manesc nu fusese nici odata in Caracucerita de strain; boierii se schim-base la fats i trecuse la duman ; inorae era meteugarul i negustorulstrain. Din ai sal, se alegeau pentru

.Rominul de aici numal popil, ceibatjocuriti de alte neamuri. Id icolo, se innalta cate o manastire, maimult de lemn, i popa de linga ma-nastire era Vladica rominesc sailprotopopul mai Val-zit:1. De el ascul-tail preotii ceilalti,i mai mare decitatita nu putea sa ajunga nimeni din-tre opincarii romini ai Craiului.

Aa era cind veni din mila luiDumnezeu din mila lui Dumne-zeti acesta Mihai-Voda, Domn alTerii-Romineti, care trebuia sa fieo clipa, destul sane ameteasca cit vommai trai de acum innainte, Craiul

al al Toii-finilor. Safi, inii-ittdo inioard-'-pisaril 'din .cancelItiail 1

ry 4 -1-14

1 . ',P. .... -1 t:1717: , : -. 1.; 1. 13 , 1,.. :("3 1

www.dacoromanica.ro

18

regald : Domnul Ardealului, al Terii-Rornaneti si al Moldovei. Ce visnebun, Doamne !

Cine era ?Sint oameni cari nu se stie de unde

yin pentru a fi mari intr'o clipd si ase stinge intr'o flacara singeroasa.Ei yin de undeva, dar e mai bine cainceputurile for de umilinta ni sintpentru totdeauna ascunse. Mihai afost cind s'a gasit unde trebuia safie pentru a indeplini ceia ce-i pas-trase ursita.

Despre ce-a fost innainte, spunepovestea care infasura cu poesia eitinere %a vietilor

omari, care uimesc

lumea i umplu de bucurie si dedurere. Un Domn bun in timpurirele : Petrascu-cel-Bun. 0 dragostepe care n'o binecuvintase nici unpreot, dar care fusese mai de susbinecuvintata. Un mindru tinar pri-gonit pentru innalta lui nastere, pen-tru gindurile-i si mai innalte.fiul Teodorei Cantacuzino, n'a fostboier pe vremea fratelui sad PetruCercel, care a domnit la Munteni. Aavut poate mai mult noroc supt altiDomni, din neamul vindut Turciloral lui Mircea Ciobanul. Iar, cind peurma venira Domnii pentru cite-valuni, cari se sfiriati in spinzuratoare

=

Mihai,

www.dacoromanica.ro

19

sau intr'un biet colt de umbra, eroulaparu de-o data in lumina. Intr'ovreme, cind lucruri viteze nu se mailiceat la Romini.

Iar vorbete legenda, i omul eraaa de mare incit negurile el elanridicat indata de-asupra mormintu-lui lui.

Era prin 1592-3. La Bucureti sta-pinia un Moldovean, Alexandru, carein treisprezece luni a tiut ce safaca pentru a i se zice cel Rau. Unbiet om cu multe griji, care a min-tuit cu latul de git. intre acele multegriji era i a feciorilor de Domni,cari puteail i el sa ajunga Domni,aa de uor.. Mihai era printre dinii.Un unchiii al lui, Iani, it chema laConstantinopol ca sa-i dea Scaunul.El pleca, dar fu prins in cale i osin-dit la moarte. Insa calaul avu, pri-vind ochii, strapicii ochi de foe ailui Mihai, ca o presimtire a viitoru-lui. Toporul cazu, dar falnicul cap ra-mase. Mihai scapa, trecu granita i,prin Ardeal, ajunse la Poarta. Prie-teni de buns voie i prieteni cu platait ajutara. Ajunse Domn. II aduse cade obiceiti un om de la Poarta, uncapugiu sail portar, purtind steagulcu cele cloud cozi de cal, dupa carese cunoateail Domnii. Si, in urma,Ienicerii, cari faceail i bani la noi,

=

www.dacoromanica.ro

20

ceilalti imprumutatori al tuturorDomnilor.

Inca un Domn vor fi zis cel cenumise pe Mihai. Si se vor fi ginditindata cit poate aduce i cind ar fibine sa.-1 scoatd. Dar acesta era unom pe care pentru a-I scoate nu erade ajuns un biet user si cite-va scufilalbe de Ieniceri, ci nici Vizirul celmare insusi, al doilea dupa Sultan, infruntea unei fail de numar.

Acesta era sd domneasca,pentruca, on -citi bani daduse, ca toata lu-mea, nu fusese Turcii aceia cari-1numise, nici prietenii aceia cu tre-cere mare, nici pungile. Prin el cevamare trebuia sd se indeplineasca. Sisoarta i-o hotarise spiritul neadormit,puterea de lupta si de cucerire cedormia intr'insul.

Un om se poate vedea in multechipuri e adeseori deosebit de din-sul singur. Dar, cind it vezi de de-parte si ai tot ce-ti trebuie pentrua-1 judeca, o insusire se desface, stra-luceste innaintea tuturor celorlalte,care-sI imprumuta lumina de la dinsa.Atunci vezi ce 1-a facut sa fie ceafost.

Se va fi luptat el vre-o-data, BanulMihai, innainte de a-si scrie numele inrindul Voevozilor ? Hangerul lui vafi iesit din teaca-i cu pietre scumpe

osti

si

i

www.dacoromanica.ro

21

pentru taiaa in carne vie? Aproapesigur ca nu : unde i pentru cine erasa lupte intr'o tars supusa, unde toateadormise de linitea sfiritului ?

Dar pentru asta era facut: pentrua face sa scinteie otelul lui sigur lasoarele luptelor biruitoare. Cind pri-lejul de a lovi se infatia, el fu celd'intaiii in picioare. Sufletul indraz-net, vointa neinfrinata a stramoilortram in acest cumparator de Domnie:citi nu se luptase din citi ii traise in-nainte, se luptara printeinsul.

Uitati-va la rapeziciunea faptei lui,la iuteala i puterea cuvintului. Gin-dul i mina lui fulgera. Ce sfaturizadarnice, ce zabavi irete ! Nu sintacestea lucruri de viteaz. Oprit in loc,zeul stranic, care se gasete in el, itarde, it mistuie. Cine-i pune stavild,ii e duman. El nu orinduiete o ba-talie, stind pe urma de-o parte sa seuite la dinsa. E cel d'intaiii in rin-durile celor ce invirt buzduganul, cedespica cu sabia. La Calugareni seinfatieaza ca un minuitor de tras-nete. Ochil sal strabat prin trupurica sagetile, navala lui are putereaingrozitoare a unei furtuni dezlan-tuite.

fl supara un duman dintre aceican ar trebui sa-1 ajute. E un gene-ral mare, un omimparatesc. care poatewww.dacoromanica.ro

22

face mult rau. Ce se gindete el laaceasta ! Minioasele-i vorbe se Infigca plumbul pustii in mintea celor ceasculta, string de parete : Ii va batescrisorile in frunte... OH el on cel-lalt... SA se

Imparatulgindeasca bine Impa-

ratul... cSi insui nu scapaneatins de fulgerele ce pleaca in toatepartile. Ce? Adeca nu i-ar putea luai lui cetatile: Caovia, Viena, Praga?..

Si, ca in framintarile cele marl alefirii, mania -1 cade rapede. Sufletu-ise odihnete o clipa: iertarea-i lumi-neaza adincurile turburate. Si e aade bun atunci, aa de increzator, aade copil, incit crede ca a iertat icellalt. Trimite vorba buns ca o im-pacatoare sigura, i-i vine, in schimb,din partea dumanului, alt-fel alcatuit,minciuna prefacuta. Iar el se ineala,nu banuiete, nu se apara : i on -caretradare it umple de uimire. Se poatesa fie oamenii aa de impietriti i derazbunatori ?

Firea are insa zilele sale linititede o netulburata seninatate si pace.Acele zile nu le-a cunoscut Mihai.El nu se putea opri, nu se puteamargeni in revarsarea puterii sale,cum fac oamenii obisnuiti, chiar cindail o destoinicie mai mare. El era osin-dit sa mearga innainte, spre culmileinnalte ale izbindei, in prapastiilesfaietoare ale infringerii, prin strim-

.

www.dacoromanica.ro

23

torile infricosate ale primejdiei, faraalts tints decit acest mers innaintecu on -ce pret. Calul cu narile de focal norocului sau 41 avea pregatitaodihna numai in fundul genunei undetrebuia sa-si sfarime mindrul ne-norocitul calaret.

Asa a fost acest Mesia razboinical neamului rominesc, acest frumos

infricosat arhanghel, a carui sabiestraluceste Inca asa de via din adin-cul veacurilor trecute.

Ce a, facut?Pentru ca sa se inteleaga aceasta,

trebuie sa stim cu cane a avut a face,cu ce teri cu ce oameni. Terilemai marl decit a lui, iar oameniicu cit mai mid decit dinsul !

La Rasarit de Nistru, sesul era alTerii lesesti. 0 Cara puternica odini-oard, cind facea pe Voevozii nostrisa-I jure credinta. Neintelegerea in-tre magnati, cari aveaa fie-care dreptulsa nu asculte si se folosiaa de undrept primejdios ca acesta, o slabise.Craiul era strain, venit tocmai dinSvedia, $i nu se pricepea sa tie infriu niste supusi ca acestia. Mai mareera, de fapt, cancelariul terii; loanZamoyski, om foarte luminat, agercare Linea la binele natiei sale. Uria

gi

,

si

si

frwww.dacoromanica.ro

-24de moarte pe Nemti, batuse pe fra-tele Imparatului, care voise el Scaunulpolon, mai degraba decit crestinica acest arhiduce Maximilian Au-striacul, voia ca prieteni pe Turd.Cu toate ca iarasi i-ar fi prins binesd se impartaseasca tara lui la im-partirea Statului Sultanilor. Si gin-du-i era mai ales la Moldova, pentrucare otile Crailor de odinioara su-ferise infringers aa de dureroase. Segindia la granita Dunarii, i in trufialui de magnat i de Polon se credeaajuns acuma pans la dinsa.

La Apus era un Craiu, dar acelanu domnia peste toata Tara Ungu-reasca, ci avea numai Ardealul. Cuepte-zeci de ani in urma, Ungariaveche se sfarimase, dupa o lupta cuTurcii decit care nu se poate unamai nenorocita, la Mohaci. Craiul deatunci, domnii unguri fusese tocaticalcati in picioare in smircuri.

Voevodul Ardealului Ioan Zapolyacercase sa capete locul mortului, darfratele Imparatului Carol al cincileaceruse, cum fusese invoiala, motenireaCraiului, care-i era cumnat. Tara Un-gureasca se impartise in cloud, cinevenise dupa Zapolya avuse numaiArdealul ce se Linea de dinsul: BA-natul in parte, Crasna, Solnocul, Ma-ramuresul. Peste atita loc numai sta.-

i

i

i

i

www.dacoromanica.ro

25 =

pinia la 1593 Sigismund Bathory, untinar de douazeci de ani, bolnavicios,slab la minte, lacom de marire pestemasura puterilor sale, si asa crescutde preotii sal, incit se credea cel

ostas al timpurilor sale.reste ca voia sa se lepede de cre-dinta turceasca, sa -si iea Craiasa deneam bun intre crestini ma-reasca Cara intregind-o cu ale noastre,cu Moldova si Tara-Romaneasca. DarArdealul era prea slab ca sa se tiesingur cu cit ajutor numai s'ar fi in-durat deie vecinii, pentru a sedezbate cu stile nenumarate aleTurcilor.

In Ungaria de Sus, la Casovia, sta-tea un general imparatesc, al impa-ratului nemtesc care-si lua din vremifoarte vechi numele de Imparat al

o Romei, dar care statea la Viena. Sechema ca stapineste cita Cara esteintre Rin intre Dunare, intre MareaBaltica muntii acoperiti de zapadaai Tirolului. Dar in cea mai mareparte din aceasta intindere de pamintse intarise altii, ascultatori numai deforma ai Imparatului. El avea numaiterile mostenite de la familia sa, deAustria : numai de acolo-i veniatibani oameni in mai mare bielsug.Avea i razboaie afaceri in toataEuropa, aa ca nu stia unde sa dea

Fi-

i salt

sa-i

isi

ii

d'intaiii

www.dacoromanica.ro

26

cu capul. in sfirit Imparatul de a-tunci, Rudolf al II-lea, era un bietnebun, urmarit de o frica nepotolitai instrainat in cea mai mare partede afacerile Statului. Acestea eraii inmina fratilor lui, arhiducii Matiasi Maximilian, oameni fara talentedeosebite.

Peste Dunare era imparatia tur-ceasca, de care se mai Linea Asiarasariteand toata i partea de miaza-noapte a Africei. Multe teri, locuitoriviteji, bogatil nepretuite... Dar sufletul,marele suflet de credinta i de lupta,care dusese corabiile lui Soliman-cel-Mare ping la Rodos i caii sal pinsla Buda, acest suflet slabise, innadusitpe incetul de traiul bun i uor, pen-tru care nu e facut nimeni. Nu maierati Sultanii cu inima larga i vointanestramutata. Adormiti de viata dedesfrinari din haremuri, crescuti raude femei netiutoare de ce inseamnaa calauzi soarta unui popor, atini deboale care pareau un blestem de laDumnezeil, betivi, lenei, fricosi,aa se facuse cei dintre cre-dincioii legii Islamului. Si, ca i diniifaceati capeteniile otilor, minitriimarl ai Portii, sfetnicii cei mai as-cultati al stapinului. Cu inima scazuta,poporul turcesc, incunjurat de du-mani pe cari nu -i mai putea invinge,

d'intAitt

www.dacoromanica.ro

27

simtia, pare-ca, apropiindu-se aripaingerului de razbunare care trebuiasa stings lumina Casei lui Osman.

In Moldova, sora de nenorocire aTerii-Romaneti, domnia, in a douaDomnie, Aron-Voda. Era un fiu almarelui ucigator i chinuitor al bo-ierilor, Alexandru Lapuneanu. Darel nu schingiuia pe nimeni i nufacea sa cads capetele. Era ce edreptul, lacom, dar avea i datoriimarl. i a dovedit ca putea sa fie unosta viteaz i un om simtitor pentrubucuria biruintilor ca i pentru du-rerea infringenlor. El a luptat ala-turi de Mihai, i n'a fost nevrednicde un aliat ca acesta.i mai erail in jurul lui, ca sa-1ajute sad ca cheme ca pe unmintuitor, alte popoare. Unii cari seluptau pentru altii I unii can aveatinevoie de altii ca sa se lupte pentrudinii.

Pribegi, saraciti de Tatari, satenicu casele arse, hoti urmariti de raz-bunarea jertfelor, se instrainasera delume, zilele Dumnezeu-lui razboaielor. Stateaii, adunatura detoate neamurile, in stufurile ostroa-velor Niprului ; viata for era numaio pinda i o luptd. Cind apa riuluisuna de visle sail pinze innalbiati pe

inchinindu-si

sa-1

www.dacoromanica.ro

-- 28

-marea vecinA, el 41 faceail cruce iplecau. i, cind in zarea ochilor nuse ivia nici o prada, ei incalecail pecaii for marunV, incingeau iataganul,puneaii in spinare flinta i se duceauunde-i chema primejdia i rasplatacare vine pentru aceia can o infrunta.Fusese i in Moldova, cad eraii iM o 1 do veni printre dinil, scoseseDomni, taiase oti turcesti i incunu-nase prin biruinta for capul pletosal vre unui tinar voinic cu singedomnesc in vinele sale. Cazacii eratimotenirea viteazului, i in ateptarealui traiau el.

Dincolo de Dunare, in imparatiaturceasca, neamurile cretineuitase faima de odinioard. Acolo undestapiniau PaiI, culegind h a ci u Ipentru Imparatul pagin, fusese pevremuri alti imparatI: ai Bulgarilor,Sirbilor, i numele lui Dusan, al luiSimion, voinicil incoronati, nu pe-risera din mintea nimaruia. Cintaretiidin popor raspindeau, neobositi, po-vestea acelor timpuri. Si Albanesiicu ochil de vulturi, fiii stincilor goale,se aprindeati de gindul rasplatiriicind vreunul, care tia ce fuseseinnainte de dinsii toti, ii vrajia po-vestindu-li de ispravile lui Scan derbeg,viteazul vitejilor.

Cind to uitai pe de-asupra era li-

nu-si

www.dacoromanica.ro

29

niste, supunere. Dar ceva se pregatiape acest pamint de parere de-

rau i de ura. Cei ce veghiau noapteain ascunzatorile muntilor, in poienilepadurilor sail in jurul focului aprinspe cimpie, credeau ca vad innaltindu-se steaguri de mult putrezite, adunin--du-se WI pe care le imbratiasemoartea si se opriau din vorbele tristeascultind tropotul calaretilor ce dor-miail de mult supt crucile parasite..

Era cineva care stia toate cele cese soptiait in aceasta lume de supu-nere falsd si de sfioase sperante.Acela era Papa, capetenia credincio-silor de lege latina, care se credeachemat sa supuie intreaga crestina-tate Scaunului ales intre celelalte alSfintului Petru. De doi ani Imparatialui Rudolf era in razboiii cu Turcii,

hotarele pustiau sa-tele. Ajutor se ceruse, ca totdeauna,la Roma. Si atunci Clement al VIII-lea,care era atunci Papa, se gindi la olegatura a tuturor inchinatorilor cru-cii, care ar pune in sfirsit un capatdomniei nelegiuite a Sultanilor. Intoate partile se raspindird scrisorisi trimisi can trebuiati sa propove-duiasca uitarea neintelegerilor si luptafrateasca impreund, supt steagul Min-.tuitorului.

cari-i calcati i-I

aid,

www.dacoromanica.ro

30

Aa stateail lucrurile. Voie bunspentru razboia era in multe locuri,din pricini deosebite. Dar, daca oncine poate ridica sabia, nu on -tinepoate birui printr'insa. Si data aceastaInvingeau Turcil mai mult decit o--

imparatului. Si, pe cind se cauta,in rindurile vestitilor generali, calau-zul potrivit pentru biruinta, acela ve-nise unde nu se atepta nime. Caciduhullui Dumnezeii sufla unde voiete.

Oameni de la imparat i de laPapa, un preot croat i un om deafaceri din Ragusa, mergeau din tarsin tars chemind la lupta in numelelui Dumnezeii. Sigismund Bathory,mindrindu-se pentru aceasta solie, sevisa, ca un al doilea Alex andru celMare, infricoind i umplind de mi-rare lumea prin minunile acute debratul sau neinvins. Primi din toatainima. Dar, la fapta, se codi, odata

.i de mai multe ori. Erati oamenimai batrini decit dinsul cari-i a-minteaa ca prin voia Turcului s'aIntemeiat Ardealul i credeau cavulturul izbindei zboara Inca innain-tea rindurilor osmane. Erail unii ti-neri, can aveau scopurile lor, canvinaii locul bicisnicului din Scaunulterii. La urma, indemnat din toatepArtile, el dadu lovitura: o sama demagnati, dintre cei mai vestiti, furs

tile

.

www.dacoromanica.ro

31

opriti in adunarea terii, zvirliti intemnite i ucii acolo. Cei ce rama-sera se invoira a se ridica asupraTurcilor i a incheia o invoiala cuImparatul.

Sirbii se rasculase de mai innaintegi daduse dovezi frumoase de voini-cie in Banat. Dar zabavile din Ar-deal ii facuse sa piara, putinierati. Cazacii primira cu strigate debucurie indemnurile la razboiti iprada.i pusera vulturul Imparatului pe stea-gurile for temute. Iar Leii yorbirdfrumos innaintea trimiilor i cautardpe urma sa zadarniceasca tot ce seputea face fail de dinii.

In Moldova, Aron-Voda se temeasa nu-1 mazileasca Turcii, cum maifacuse, i era sAtul sa-I prade Tatarii,sA-0 faca numele blestemat pentrua-Ni imbuiba stapinii, cari se jucaucu binele i viata cinelui de crestin.Avea pe linga dinsul mai de de mult,cind se batuse cu un fecior de Domn,Ardeleni, cari sA-I apere. I se pareaca e mai multi omenie la Nemti,ca cine se nenorocete pentru diniigasete un colt ca adaposteascanenorocirea. La tot ce i se spuse deispititori, el se invoi, i puse iscalituralui domneasca supt un hrisov de in-chinare catre Imparatul. Cu Sigis-mund se invoise mai de mult, i era

citi

www.dacoromanica.ro

32

sa lege in curind fratie de arme cuMihai.

La Mihai se sfiau solii sa se ducapentru a-i aduce vestea cea noua qi

Cine era omul acesta noil, des-pre care nu se tia nimic? Nu cumvaera un spion turcesc, in stare sa deade veste sprijinitorilor sal* tot ceia cese pregatia in taina, cu atita greu-tate i shall ?

Nu se gindiati cum traia Domnul.Era pus acolo, pastorul fratilorpentru a da bani, multi bani, citi niciun om n'ar fi fost in stare sa-i strings.Cumparase Scaunul el insui i rama-sese dator. Datori venise in Scaun ceitrei Domni d'innaintea lui, i nici unulnu fusese in stare a se plati pe deplin.Din Domnie in Domnie, din an in anse aduna de-asupra capului aceluicare stapina, stinca amenintatoarea datoriei catre cine nu ierta. Banicereal cei marl de la Poarta, banicereat zarafii din Stambul, bani Ie-nicerii din Bucureti, printre ocArilecarora trebuia sa treaca, plecindulifruntea, Domnul.

cind acesta era Mihai, degeteletremuraii de minie pe minerul

zadarnice.Altii it uitase pe dinsul. El li aduse

aminte ca traiete i ca are aplecarecatre cretinatate. Doi Buzeti, din

sal',

Si,sa-

biel

buns.

www.dacoromanica.ro

33

cel mai bogat, mai viteaz i mindruream al terii, mersera sa spuie ve-cinului de peste Milcov i celui de pesteCarpati ca el, Voevodul, e gata ibucuros, cu toata Curtea i tara,cerce, cu voia lui Dumnezeii, ascuti-urile sabiilor. Nu-1 cunoteaii, daravea i el o tars. fn Bucuretii luiMihai-Voda se jura invoiala de fratiein lupta.

Sigismund, cel mai tare, trimiseUnguri de-ai lui, trabanti, la Voevozii,de acum innainte enedespartitiD dedinsul, al Teril-Romaneti i Moldo-vei. Cind vinturile reel de toamnastrAbat vaile pustiite, ajutoarele tre-cura prin pasurile Branului i Bis-trite!.

Era vorba ca, la sosirea lor, Turciisa fie macelariti : lipitorile turceti,evreieti, armeneti i greceti aledatornicilor, acea ruinoasa povoaraa unei Domnil romine.

Nu e bine sa se atinga cineva deun duman care nu se poate apara,i nimeni nu trebuie sa fie adus lapeire pe drumul inflorit al inelaciu-nii. Un oaspete a fost sfint la toateneamurile, i Rominul a cinstit tot-deauna ca pe un trimis al lui Dum-nezeil pe acel ce i-a mincat pineai sarea. Dar pleava aceasta ome-neasca a imprumutatorilor intrupa in-

3

sal!

www.dacoromanica.ro

34

teinsa toata ruinea i nenorocireala care ajunsesem. Ei erati mai uritide on -i-cine, pentru ca de hatirulfor se pustiau satele i se chinuia otars intreaga, pentru acele citevasute de oameni ticalo1.i, pe urma, in ce fel altul, pentruacele vremi, decit prin acest singese putea pecetlui rascoala?

0 navala a Cazacilor zabovi minarazbunatoare a lui Aron Lapuneanu.Cit despre Mihai, el se tinu de cu-vintul de moarte ce daduse. Cei ce-1umilise perira pe la jumatatea luiNoiemvre in Curti le Visteriei. che-mase la plata, i rasplata fu aceia ceintimpinara.

Pedeapsa Turcului merge pe calpiezie. Cu daruri vine innainte ilasa cenua i singe in urma. Se in-torcea tocmai atunci din Tara Ungu-reasca un judecator de oaste turcesccu cloud mii de voinici in cealmale,tot oameni buni, cari nu gasise altdrum decit al Bucuretilor. Mihai seindemnase la omor. Oaspetii furs pof-titi sail vie pe la gazde. Apoi Voe-vodul iei din oral, alerga la Unguriidin corturi, i nimici toata multimeacelor ce venise sa-1 vada.

Pe acel timp, cit tine malul roma-

Ii

www.dacoromanica.ro

35

nesc al Nistrului i Dunarei eraa nu-mai cetati turceti, de unde on -cefapta, on -ce micare a Domnilor eraaspionate i tiute. De pe vremea luiStefan -cel-Mare eraa Turcii in Bu-geacul din josul Moldovei; de pevremea lui Petru Rare, straja stateain Tighinea ; in Tara-Romaneasca sefacuse cuiburi turceti din Braila,care-i pierduse tot negotul, din Giur-giu, pe care-1 cladise Mircea-cel-Ba-trin, din Turnu, in fata Nicopolei, dincetatea Severinului. Cercul acesta defier it mai sfarimase mina Rominilor,i, in micarea puternica ce facuraacum, it sfarima iarai. Pe un mal ipe altul, in toiul iernii, arsera traban--kii i cetele de terani, cu cine se in-timpla in frunte. Crivatul spulbera,gemind printre zidurile goale, zgurabogatiilor ingramadite in Giurgiu, inCetatea de Floci de la gura

in Hirova dobrogeana, in vechiaSilistra, ce fusese a lui Mircea, inSitov i Rahova. Anul cel nou seincepu cu aceasta fiacara roie aprinsade-asupra ghetii dunarene.

Daca un Domn nu era pe placulTurcilor, it maziliaa. Trimiteaa adecala dinsul un portar al Sultanului, cucitiva ostai, care-i aducea vesteacea rea, ii pecetluia averile i-1 duceaimpreuna cu dinsele la Constantino-

Ialomi-OI,

www.dacoromanica.ro

36

pol. Aid it despoiau de tot ceia ceadunase daca avea noroc, mazilulputea sal ajunga Domn.

Cind se auzi de rAscoala lui Mihaisi a lui Aron, aceasta fu hotarirea:sal -1 mazileasca. In locul lui Mihai fuales, doritori de asa ceva mail des-tui ! un copilandru domnesc, Radu-Voda, care era fiul din flori al luiMihnea Voevod, ce se turcise acuma

avea pasalicul la Dunare, fats infatal cu Sara unde domnise. In Mol-dova trebuia sal stapineasca un anumeStefan, fiul lui Ioan-Voda cel Cumplit.Tata! fusese un om strasnic viteaz.Despre fin se stia numai ca n'auziabine ; ziceati Surdul. Surdul maifusese Domn, dar dincoace, la Mun-teni.

Ca sal ducal in Scaun pe cei doiDomni, se adunara multi ostasi, chiar

leniceri, pentru a li porunci fursalesi doi Pasi din Asia. Rasculatiitrebuiail s fie luati pe neprevestite,in mijlocul iernii. Dar, innainte de ase porni spre Dunare steagurile deDomnie noun, se schimba Vizirul,cel nou inlocui pe Radu. Mihai, dupasocoteala aceasta de pe urma, era salaiba de urma pe unul Bogdan, carese coboria din Petru Rares si al ca-rui tats domnise cu vre-o zece aniin urma in Moldova.

Si, ca sal iasa lucrurile mai bine,

i,iarasi

i

si

si-I

si si

si

www.dacoromanica.ro

37

trebuiaii sa se rapeada asupra Terii-Romanesti si altI dusmanI, despreApus : Tataril, cari, cu gImparatulplor, Hanul, se gasiau in Banat, undei email dupa ce pradase Tara-Un-gureasca.

Sint multe vaduri pe Dunare, daracela pe unde in vremile vechi setrecea mai usor si Mai sigur era laRusciuc, despre Bulgaria, si la Giur-giu, de partea noastra. Acolo in mij-locul apeI se ridica un ostrov, si defoarte mult timp in ostrovul acelastatea o cetate, care, darimatal une-orl, dreasa pe urma, se innalta cu zi-durile-i negre si atunci, la inceputulanului 1595, cind Turcii intrara inoraselul Rusciucului.

Aid statura pe loc asteptind. Darpe termul sting al apeI nu se aratanimeni. Mihai iesise din Bucuresti sise miscase putin catre munti, pe cur-sul DimboviteI. De aici putea sa ur-mareasca ce se face la Dunare si pedrumul ce venia de la Apus.

Turcii prinsera inima si trecura,dar putini la numar. Tatarii alergauin goana cailor maruntI, ajunga,si .sa cads impreund asupra Bucures-tilor. Atunci citeva steaguri muntenese lasara in Vlasca, unde se ivira. inzare bulucuri tataresti, indata. Strajalui Voda avea in frunte pe cei trei

-

-

sA-I

www.dacoromanica.ro

38

luceferi ai boierimii muntene, Buzetii,i pe voinicul Radu Calomfirescu: decloud on Tatarii o rupsera de fuga,lasind in urma robi inghetati de frigi prada raspindita pe cimpiile ninse.

Dar Hanul i Turcil ramineail Incape loc. Asupra for se rapezi Mihai iBanul sail din Craiova, Grecul Manta.Dumanil furs aruncati in Dunare ;Hanul pleca in spre Cara lui depar-tata, in bataia crivatului. Munteniaera curatita acuma de navalitori.

Lisa Rusciucul forfotia Inca decealmale verzi, fesuri roii i scufiialbe de Ieniceri: Aici mai era un om,un plapind tinerel, care indraznia

zica Domn al Terii-Romaneti.Acest cuib de primejdie trebuia sparti curatit prin valvataile flacarilor.

Dar invingatorul trecu Dunarea cusocoteala, departe de locul pe care-i oprise ochii. Apoi, de la Marotin,'calarimea lui Mihai o lua Incet catreRusciuc. Din citi se gasiau in cetatenimic nu se alese, cind furtuna raz-bunatoare trecu asupra zidurilor. Ni-mic, decit putini fugari facind sasune ghiata de tropotul pripit al cai-lor. Intre dinii i Bogdan-Voda, carenu domnise acum i nu era sa dom-neasca nici odata.

Cind focul se stinse in Rusciuc ivintul de lama imprastie ramasitile

salt

www.dacoromanica.ro

39

distrugerii, Cazacii i Muntenii por-nira in sus, de-alungul Dundrii, luciide inghet ca otelul, ca sa ajute peAron. Inpotriva acestuia, Turcii, cuStefan -Voda cel noti, se infatiard lavadul Isaccei, pe unde trecuse atitiacuceritori de tars, din timpurile ne-guroase despre care tie sa spuie ceva,copilaros i maret, povestea. i aid

alaturi de rindurile osmane, ce-tele salbatece ale Tatarilor, luateprintre aceia can lccuiaii i atunciDobrogea noastra de astazi. i aidtropote furioase rasunara pe cimpulde ghiata, i aici se innaltara flaca-rile in aerul rece de noapte, i aicise anti cantecul biruintil innainteaturbanelor fluturind in fuga. tefan,Voda ramase printre morti, i man-tia-i domneasca fu giulgiul zapeziistropite de singe.

Mai ramasese cetati, in care, la ca-derea noptii, se striga din virful mos-cheilor credincioii lui Allah la ruga-ciune. Nu fusese cucerite tocmai ce-tatile cele tad i insemnate, care pu-teati inchide o oaste de navalire inzidurile lor. Acestea trebuiaii facuteuna cu pamintul, ca pretutindeni sase multameasca lui Dumnezed pen-tru biruinta Crucii.

Mihai, ramas lard de dumani, serapezi asupra Brailei, pe care o lo-

erati,

www.dacoromanica.ro

40

vise, cu doub -zeal de ani in urmaIoan-Voda. Cumplitul. 0 cuceri, prinBanul sau, ajutat de Unguri ; o da-rima si se imbogati de prada. Pe a-ceiasi vreme cind riurile se desfa-ceau din inchisoarea for de ghiatit

inverziati cimpiile, Aron se faceastapin pe tirgul turcesc al Ismailului,la Dunarea de jos, dar innaintea luiramasera in picioare si cetatea im-parateasca a Tighinei Cetatea-Albacu turnurile vechi, genovese.

Dar nu printr'o lupta la granita iprin citeva mil de oameni jertfitinorocului neprinciios se putea pra-padi Imparatia turceasca. Acolo eratiatitea puteri omenesti, incit cei mortierail uitati rapede, peste trupurilel or se trecea fara durere i fara frica lalupte noud, la biruintile viitoare poate.Cind iarasi soarele se oglindi lirn-pede in apele Bosforului, corturilese intinsera afard din Constantinopolpentru oastea noua pe care o trimi-tea Sultanul ca sa -i dea innapoi grina-rele dunarene, cimpii binecuvintatiai Rominilor.

Erati acolo, gata sa se miste cindse vor sfirsi certele dintre Pais'cind vor sosi carele cu hrana, la100.000 de oameni veniti de pretu-tindeni. Anatoliti din Asia Mica, Arabi,Curzi salbateci, Berberi africani, Bos-

si

si

si

li

www.dacoromanica.ro

41

niaci lepadati de lege, Osman lii cu-rati, calareti bogaV, ducinduli dupadinii satele, Ieniceri mergind in mi-nunata orinduiala. Tunurile se ba-teau pe care si steagurile verzi flu-turad in vintul primaverii noua.

Stafetele lui Mihai adusera tirea.Venise in sfirit ceasul cel mai grew,in care trebuia de sus atita indurarei aid jos atita barbatie, incit celtare sa se fringa de cel slab si ceimulti sa se risipeasca innaintea celorputini la numar.

Atunci intaia oars se gindi Mihaicu nerabdare la stapinul cel nod celldaduse, la efratelep sad care-1 jurasecredinta, la Sigismund i la Domnulde aceiai limbs cu el, pe care-1scapase de la moarte, la Aron. Vorveni ei la dinsul sa imparta greuta-tea primejdiei ?

Dar unul avea ginduri de nunta,iar asupra celuilalt se abatuse negreginduri de nenorocire fara liman.

Sigismund era in nouri. imparatulincheiase cu . dinsul o legatura, incare el dadea tot, supuinduli tara,fagaduind-o dupa moartea lui. Darera bucuros ca pentru atita sa capeteo decoratie mare, un titlu de domn,cum nu mai avuse neam de neamullui, i ca era sa fie cumnat al Craiu-www.dacoromanica.ro

42

lui lesesc var al imparatuluISe gatia omul de nuntd, si de raz-boil" uitase cu totul.

Dar i in mijlocul bucuriel de mirenu uita sal): umileasca fratii, dinMoldova i din Tara-Romaneasca. fipusese in legatura-i cu Imparatul casupusi ai sal, cari trebuiati sa jureinsa deosebit. Dar atita nu-1 ajungea.

cind zvonul veni pana la din-sul despre pregatirile cele marl aleTurcilor, el intelese ca acuma se potindupleca spre on -ce cei mai nein-duplecati. Acuma, cind despre miaza-zise ridica acest cumplit nour.

Mihai ceru ajutor. I se spuse cainnainte de ajutor trebuie sa se la-mureasca atirn area in care statea elfats cu Ardealul, ca trebuie un actscris, cum asa era, un act scris, IntreArdeal si Imparatul. Mihai trimisedo!. Vladici, pe Mitropolitul terii sidoisprezece boieri cari sa-1 aperedrepturile caute a se intelege.

Dar boierii, multi dintre dinsii, nuerail multamiti cu aceasta Domniede osteneala side jertfe in fie ce clipa.Decit sa fie al lui Mihai, in minalui cu totul, minati la razboaie sta-piniti la sfaturi, erail mai bucurosi

inchine Cara cu desavirsire lui Si-gismund, sa coboare pe Voda in rindulfor aproape. Ce li se ceru, primira;

pusera iscaliturile supt cea mai

si

$i,

si sa

si

sa -si

insui.

i-I www.dacoromanica.ro

43

ruinoasa legatura ce a incheiat vre-odata un Domn romin.

Nu mai era acuma o Domnie inTara-Romineasca, care se facuse unacu Ardealul. Voevodul raminea caun capitan al printului : n'avea nicidrept de razboiii i pace, nici dreptde judecata, nici socotirea venituri-lor,nimic. Dar boierimea fusese pia-tita pentru cita umilinta gramadiseasupra terii : ea null vinduse numarDomnul de sus, ci i ft-4i de jos,cari-i lucre' intru sudoarea fruntiipaminturile, fara hotare de intinse..Spusesera printului ca ar fi bine ca te-ranimea munteana sa fie ca i cea dinArdeal, legata de pamintul ce i sefurase prin inelaciuni san i se smul-sese cu puterea. printul se invoica aa sa fie pins la sfiritul stapi-nirii sale i a urmailor

Cind se intoarsera aceti vinzatoride Cara, nourul primejdiei statea dreptde-asupra capului lui Mihai. Era deajuns un duman ; mai trebuiafaca altul ?

Si apoi vedea el bine ca invata-tura ieia pentru dinsul din ce se fa-cuse in Moldova. Aid Aron, caren'avea indrazneala i noroc la raz-'Doiti i pierdea vremea in zadar in-naintea zidurilor Tighinei, cazuse in

i

sal.

sa-I

www.dacoromanica.ro

44

banuiala ca se intelege cu Turcii.Printul chemase innapoi pe capeteniade pAns atunci a otilor de ajutorardelene i pusese pe un altul. Aces-ta-i avea poruncile cum sa. sfirrasca.cu Aron. in loc sa-1 pazeasca de dus-mani, it prinse, i-1 trimise in Ardeal,unde, chinuit de pareri de rail, sestinse in inchisoare.

Iar Domn noil se facuse piritorul luiAron, un flu de Tiganca, vlastare insaa unui Domn, Razvan Hatmanul. Ur-cindu-se in Scaun, el 41 lua numelede Stefan-Voda, aducindu-I amintece frumoase lupte se daduse, suptalt Stefan-Voda, pe pamintul acestaal Moldovei. Si el trebui sa primeascasteag din Ardeal, cum se primise o-data de la Turd, ca semn de supu-nere. Si el trebui sa incheie un actde supunere.

In jurul lui Mihai roiaii Ungurii,Cazacii, Sirbii, Grecii. Numai strami,afard de boieri, cari erail cu inimafats de dinsul aa cum am vazut.Cit despre teranI ei se adunati cindse aprindea focul razboiului pe dea-luri i cartile lui Voda sosiaii la cur-tile boiereti, chemind Nara., dar peurma, cind se incheia lupta, ei apu-cau rabdare plugul i arail cu mi-.nile for triumfatoare.

inghitind i aceasta umilinta, Voda

cu

www.dacoromanica.ro

-40se supuse ; primi steagul injositor,.spuse cuvintele de durere ale jurd-mintului, lega dupa voia printuluipe terani de pamintul ce-1 aparaa_Si apoi, cu ochii la Dunare, astepta.

Veniau acum, in sfirsit ! Se schim-base un Vizir, si venise altul, cel maiviteaz, mai plin de ura pentru cres-tini, mai crud in fapta si mai aspru,in cuvinte: batrinul Sinan, care cu-noscuse vremurile cele marl ale Sul-tanului Soliman Biruitorul. Venia ho-tdrit sa se lupte pins la moarte pentru cinstea imparatului razbunareacelor cazuti.

Incet, stile veniaii, in frunte cuVizirul cel Mare i o stralucita ceatade Pasi. In Iulie toata nesfirsita mul-time de oameni ajunse la Rusciuc,camilele din - esurile pustiile Asieibaura apa crusita cu singe a Dunariibatrine.

0 lung de zile Mihai apara malul.Astepta sa-1 vie plata pentru cit su--ferise luptase : astepta pe Moldo-veni, pe Sigismund. Avea doar cu

legaturi jurate, si el se tineade dinsele.

Dar nu veni nimeni. Razvan traiacu frica Lesilor in spinare. Acestia,facindu-se prieteni buni ai crestini-lor, se adunaa pe nesimtite la gra-

si

sisi

si

dinsii

www.dacoromanica.ro

46

vita Nistrului, gata sa treaca apapentru a lua Cara in stapinire i apune la Iai Domn voit de dinii.Razvan avea citeva mii de trabanti,Cazaci i ostai moldoveni, prea pu-tini a se impotriviluiZamoyski;abia destui ca sa-1 apere de Tatarila Rasarit i la miaza-zi de Turcii cera.'taciat pradalnici prin Dobrogea i-cercau vadurile.

far Sigismund, se insura.In sfirqit podurile se intinser6. pe

Dunare, de la malul bulgaresc la os-trovul Giurgiului, de la ostrov la ora.Si, din zori pins in noapte, zi cu zi,otile trecura.

Pentru cei putini cari nu vreau safuga, firea a facut muntii paduroi,potecile printre stinci, strimtorileinguste intre ape Acolo potsta i ochi pindani ascungi, in mul-timea ce roiete in fats i, neputindtrece, se inmultete tot mai mult, seincurca, pierde increderea i o cu-prinde oboseala i groaza de primej-dia care nu se poate vedea.

Aa era trecatoarea Calugarenilor,linger apa miloasa a piraului Neajlov.Acolo se cobori Mihai in calea Ma-relui-Vizir, gata de moarte. Si acolose infatiara., in faptul zorilor, la 13August 1595, cele cete de cd-lareti turd, desfacuti din tabara cea

pentru

i codri.

d'intaiiiwww.dacoromanica.ro

47

mare, ce petrecuse noaptea apro-piere.

inteun loc ca acesta nu se poateda o lupta pentru o oaste mare careinnainteaza, dar se poate pierde una.Mult timp, in zadar, se cerca trece-rea : ceas cu ceas, in zborul sageti-lor, in scinteiarea topoarelor i iata-ganelor, in fumul sinetelor i tunu-rilor. Vizirul pierdu rabdarea: erael oare de aceia batrinul Sinan, care

inchinase viata lui Allah in atitealupte, de aceia avea el cu dinsulsutele de mii i purta in cutele stea-gurilor sale norocul Sultanului, casa-1 opreasca aid acest ghiaur cu ceieisprezece mii de oameni aistrinsi in toata lumea ?

Ca in tineretele lui, porni, intr'unmare avint de minie, i, oameniidindu-se in laturi, strimtoarea sedeschise. Putin, i era sa fie fugacrestinilor, pierderea Bucurestilor, ri-sipa ostasilor, navala Turcilor in Ar-deal, oaspeti nepoftiti la nunta luiSigismund.

Atunci Mihai aparu in vederea tu-turor, mare ca primejdia pe care ve-nia s'o inlature. Toporu-i se rotia inaer cu vijiituri ucigatoare, mantauaumflata de vint ii facea aripi de ar-hanghel ; lumina ochilor sai it ridicamai presus de oameni. Nu era el,Domnul, de care atitia se apropiase

in

isi

sai,

www.dacoromanica.ro

48

pentru a ingenunchia cu o plingere,pentru a primi o rasplata. Era furtu-nosul Dumnezeu al Biruintii, venitca sa mintuie pe aceia ce se credeailpierduti.

Mergea innainte, luminos stras-nic, lasind in urma o lata cale stro-pita de singe, pentru cine void sal viedupa dinsul. Si venira, aparati de bd-taia tunurilor, Cazacil, Unguril, boie-rii sal, ara. Turcil nu fursci cufundati de-a dreptul in mlastina.'cudesati

sfarimaturile podurilor rupte ; in-in spini, rataciti pe cararile

paduril. Ajutase Dumnezeii, si se fa-cuse minunea. Si, cind se rasa, rosie,sara de August, peste rosia cimpie,cind rosii incepura sa pilpiie focurilelinga corturi, atunci vazura crestiniice lucru neasteptat si mare se intim-plase.

Dar oStiri ca a lui Sinan nu sesfarima invinse. Erail atitia can nu

lui,avusera loc sa se lupte, dintre aicari Bateau gata sa inceapa iarasi

razboiul pentru trecatoare. Din ainostri mai multe mii cazusera in in-viersunata ciocnire sail in luptelemarunte. invin gAtoril irebuird sa piece.

Tot in sus, pe Neajlov, pe Dim-bovita, pe Arges... Bucurestii se ivird

disparurA, luminati de flacarile pecare le aprindea oastea strains alui Mihai, pradind. Apoi Tirgovistea,

si

i

in vini.

i

www.dacoromanica.ro

49

cu turnul ei, cu crucile aurite aleinultor biserici. In sfirit, dupa vre-ozece zile, cetatea de care poporullegase numele lui Negru -Voda i mun-tii prieteni.

Era sa vie Sigismund, Stefan ? Deaceasta atirna tot ce era sa mai fie.

Venira, unul in fruntea calarimiinemteti imbracata cu zale, in frun-tea Sacuilor, toti nobili, fiind-ca totsse luptaii, in fruntea trabantilor, aCurtenilor, a Sailor dati de orae,a ajutoarelor straine, venite tocmaidin Italia. Steagurile Batoretilor,purtind lupul cu gura deschisa, seridicara in cea d'infaid saptamina alunii Octomvre de-asupra corturiloradunate la Rucar.

Cu Sigismund era i Stefan -Voda,dar acesta era un biet pribeag acum,un pribeag care nu era sa mai dom-neasca. Zamoyski, cu Leii lui, tre-cuse Nistrul pe vremea cind Sinantrecea Dunarea, i pusese Domn peIeremia Movila, dintr'un neam vestiti bogat, inrudit cu Leii i bun prie-ten cu dinii. Cu citi avea pe lingadinsul, Stefan putu sa fuga numaiin siguranta pina in Ardeal, undeveni sa inchine lui Sigismund neno-rocirea sa.

Ardeleni, Munteni, cei citiva Mol-doveni, pornira in sfirit de la munte

4www.dacoromanica.ro

50

in sunetul trimbitelor si al tobelor,cu incredere in Dumnezeil care da-duse intaia oars biruinta. Pare ca-ivezi coborind de-a lungul riurilor

nebunatece. Sigismund, bolna-vicios, cu fats slabs, mica, intrecele doua urechi marl, cu nasul co-roiat de pasere de prada. La dreaptasi la stinga trufasului for stapin, bu-curos ca atita lume o sa vorbeascade ce face el acuma, cei doi Domni,calarind pe ginduri. Unul, Tiganul,purtind in minte ginduri de razbu-nare cruda pentru cine-1 vinduse.Cellalt, Mihai, urmarind cu privirealui de vultur luptele ce eraii sa sedeie, acum cind venia rascum-pere de la pagini Domnia Ora.

Ajunsera la Tirgoviste, unde Turciise asezase ca pentru vesnicie : ridi-cind ziduri de cetate, sapind san-turf, dind foc bisericilor, gramadindin grinare brand. pentru trei ani dezile. Era un Pasa acolo, dar acolonu erauitindu-si

Sinan. Marele-Vizir plecase,tot trecutul de viteaz, in-

necindu-si faima in aceasta ultimarusine de fugar.

Dupa trei zile, cit sa poata fugibatrinul pans la Dunare, se deschi-deau cu sila portile cetatii incepeamacelul prada. Sinan auzise ba-taia tunurilor crestine, dar focul cemistui intariturile Tirgovistei nu mai

iuti siurit,

si

isi

salt

www.dacoromanica.ro

51

lumina in zare fuga sa de Invins. Eradeparte acuma, i credea poate canu e prea tarziii ca sa aduca Sulta-nului innapol cea mai mare partedin oastea care i se incredintase,afara de cinste, pe care o lasase in urma.

Dar o oaste ca aceasta, 60.000 deoameni Inca, nu se strecura uor pescindurile inguste ale unui pod. CindDunarea se arata innaintea cretini-lor, irul fugarilor se desfaura Incain spre ostrov, aparat in urma decare gramadite unele de-asupra al-tora. Calarimea, aruncindu-se, fu o-prita de acest zagaz. Dar tunurileincepura a bate podul i sagetile a tintiin multimea aceia nebuna de spaimacare se strivia in picioare, care searunca in apa, care incerca sa se fu-rieze in luntri. Apa se inroi desinge i se acoperi de trupuri.

Apoi, a doua zi, cetatea fu incun-jurata, i Turcii dintr'insa, can lasasenadejdea vietii, se aparara o zi iziva urmatoare. Parasiti insa de ailor, lasati fara praf, ei furs invin1la urma i perira in flacarile care ar-sera ceia ce fusese podul lui Sinani cetatea Giurgiului.

Iarai cretine strabatura vaileTerii-Romaneti, in frunte cu cei treiprinti. Sigismund, stralucitor de trufie,incredintat ca fara dinsul nu s'ar fi

otile

www.dacoromanica.ro

52

facut nimic, Mihai, cu bucuria ca i-adobindit tot ceia ce pierduse oraza vesela pe figura-i apriga, Ste-fan zimbind la gindul ca acum erindul lui sa i se goneasca dumaniii sa i se dea innapoi Domnia.

Petrecura impreuna la Gherghitai apoi se despartira. Pe unul dintretovardii sei, Mihai nu era sa-1 maivada nici-odata, pe Razvan. Leii in-tarisera scaunul lui Ieremia-Voda, si-lind pe Tatarii ce navalise in Mol-dova, sa se intoarca innapoi. CindStefan se intoarse, cu ostai din Ar-deal, ca sa ceard ceia ce i el luasepe cai piezir de la altul, el gasiLeii innaintea lui, fu batut de din-

i Ieremia-1 infipse in -apa incare muriati hotii.

Cit despre prietenul Sigismund, infericirea de care era copleit, el seindura sa ierte pe Mihai de legaturape care boierii lui o incheiase cuArdealul. Trecind muntii, el lass peDomnul muntenesc in stapinirea in-treaga a terii lui, iarai Voevod dinmila lui Dumnezetip, i nu capitanprin voia

sfirit,Craiului.

Tn in Bucuretii arki de prie-teni si de dumani fu linite i si-guranta in sarbatorile acestea de lasfiritul anului 1595, i Mihai putu

odihneasca sufletul de furtunilece-1 strabatuse.sa-si

sit

www.dacoromanica.ro

53

Cind se desprimavara, Turcii ii la-sard de-o parte si trecura, ca in altetimpuri, in Tara Ungureasca, cu Sul-tanul in frunte. Se facura a uita deci-camdata ce suferisera de la omulce domnia la Dunare, i chiar pra-daciunile din urma ale lui : in Do-brogea, la Plevna, care era sa fie le-gata mai tarziti pentru totdeauna devitejia romaneasca.

Cind valurile turcesti se scurseracu totul spre cimpul cel nod de raz-

Mihai ramase slobod sa facace-1 ispitia mai mult, in pantile raftpazite din vecinatate. Trimise oastela Vidin, dar nu izbindi.

'Elsa aiurea norocul nu se despartiade dinsul : cind Radu-Voda, copiluldin 1595, veni iea Domnia cu aju-torul Moldovenilor, el fu batut cudesavir0re. Cind Tatarii, intelesi cuunii boieri nemultamiti, I i raspindiracetele pradalnice, ei nu le puturascoate aa de uor cum le adusese.Hanul, venit pe neprevestite, arse untimp in voie satele si cimpiile, darel nu se incumeta sa petreaca multavreme in tara acestui puternic. Intoamna, mai tarzin, cetatea turceascaa Turnului, ramasa Inca in picioare,fu arsa. Si, la sfirsit, dupa ce acumacresting fusese batuti de Turd inTara Ungureasca, Mihai primi, ca ras-plata pentru cit raft facuse stapini-

boni,

sa-i

www.dacoromanica.ro

54

for de odinioara, hirtie de pace isteag de Domnie.

Dar lui nu-i era gindul sa se im-pace cu paginii, i in cuvintul forn'avea incredere. i apoi ce impacareputea sa fie aceasta? A trecut vre-odata prin mintea lui Mihai gindul cas'ar putea trai iarasi cum se traise:in acea ru0ne, in acea nesiguranta,in acea primejdie ?

Nu, cu Turcii mintuise el pentrutotdeauna. i, daca a primit scriso-rile for i a raspuns, daca li-a trimisdaruri i n'a raspins darurile ce ye-niail de la din0i, lucrurile acesteabe facea de nevoie, i numai cit timptrebuia sa le faca. Apoi, cind ia-ra0 se limpezia cerul razboiuluisoarele zimbia crestinilor, el se treziacu sabia in mina, gata sa urmeze ceincepuse.

Si apoi ce era sa mai faca impotriva Turcilor ? Mara de Vidin i Ni-copol, nu mai eraii cetati turceti laDunare : briul de fier al terii se to-pise in flacari. Mai rAminea o sar-cilia de indeplinit, dar aceia era peatita de grea i de primejdioasa, pecit era de insemnata. Uimiti de biru-intile lui, it chemaii in genunchi cre-tinii supusi din imparatia turceasca,ridicau catre dinsul, Mintuitorul prinsabie, minile for incatuate, ca el sa

i

www.dacoromanica.ro

55

sfarime lanturile. La aceasta-1 indem-nau oamenii marl din Viena tm-paratului, unde fusese Banul Mihalcea.

Dar, ca sa faca aceasta noua mi-nune, ca sa dea viata acestor amor-titi in umilinta, s'ar fi cuvenit caMihai sa fie sigur la dinsul acasa.Numai de pe stinca unei sigurantedesavirsite putea iea el avintulpentru noul zbor puternic care 1-arfi dus pans la cetatea lui Constantin-cel-Mare, unde dormia nerazbunat celdin urma Imparat al Romei rasaritene.

Dar el avea in coasts pe Moldo-veanul Ieremia, care-1 adapostia dus-manii voia sa capete Tara-Roma-neasca pentru frate-sail Simion. Cindvoiaii sa. vie Cazacii la Mihai, el IIopria in drum, iar, cind voiati sa na-valeasca Tatarii, li deschidea portile.Si Tatarii eraii multi, neodihnitistrasnici. urma lui, pornit spreConstantinopol, ei ar fi facut Cara praf

taring.Si mai era Ardealul. Aid Sigis-

mund cazuse cu totul in boala neas-timparului. Voise erasila de dinsul. Ceruse nevasta, si sedadea in foc sa scape de dinsa. Nu-imai trebuia nici oaste, nici putere,nici tars. Voia sa fie Vladica undeva,sa se gaseasca cu altfel de oamenidecit aces cu cari traise. Ba, la drep-tul vorbind, nu stia el singur ce voia.

sa-i

i

iYn

i

razboia, i-i

si

'

www.dacoromanica.ro

56

In primavara anului 1598 de treiani Linea acuma razboiul veni tinom din Ardeal, care spuse lui Mihaica prietenul Sigismund i-a vindutSara Imparatului i ca se duce inlume, dar poate sa se intoarca. Aao bucurie nu-I facuse nici odata, luiMihai, vecinul. In sfirit.!

Era sa vie, vra sa zica, imparatul.Si iata ce zicea Mihai : Imparatul eun domn mare, atitea teri atirna dedinsul i sint fericite sa fie i teri-oara lui ! Imparatul e domn bogat,i i-ar da i lui cu ce plateascaoastea cu simbrie: Cazacil i Sirbil.Imparatul are WI multe : sa-i dea i luiceva calari nemteti, de cel grei, cu calmarl, de cari se tern Tatarii i cevameteri de tunuri i de cetati, cumvenise cu Sigismund in 1595. Imparatule domn lacom, care vrea sa aibamulte ter' ; i un om ca Mihai poatesa-I fie de folos. Cum ar cuceri elpentru Maria Sa paminturile de pesteDunare, Tara LeOsca de peste Nistru,cita Tara Ungureasca in Turcii! I-arda i lui ceva din atitea, i le-ar ti-nea ca un supus cu credinta al Im-paratulul cretinesc, multamind luiDumneieil care 1-a invrednicit sa-Islujeasca.

De aceia Mihai pofti la dinsul peoamenii imparateti, doi Unguri, din-

:

sa -Zi

www.dacoromanica.ro

57

tre cari un episcop, si un Neamt.Cind ei venird in sfirsit, legatura, pecare de multa vreme o doria Mihai,se incheie intre dinsul Imparat.Anume, la Dealu, manastirea din vii,linga Tirgoviste, in ziva de 9 Iu-nie stil noel 1598.

Mihai raminea stapin in Cara lui,ca sa bata pe Turd pentru folosul

Imparatului, era sa alba de la acesta5.000 de oameni ajutor, si bani pen-tru a plati Inca pe atitia. In loculdarii catre Turd, Mihai va da Impa-ratului cit va crede de cuviinta, casa se stie ca-i este ascultator.

Cind Mihai puse iscalitura lui cuslovele rasfirate pe hirtia actului, vafi crezut calf iscaleste fericirea luitrainica. Dar se inSela in gindurile lui.

Imparatul era un domn mare siavea teri multe, dar n'avea vremesa se gindeasca la toate, la celemai noun din ele se gindia si maiputin ; Imparatul avea oaste multa,dar era si ceruta in multenu-i mai raminea sa mai deie si unuiaca Mihai. Imparatul avea banidar ii trebuiaii de cloud on pe atita.Imparatul era lacom de cuceriri, darsa i le ieie altul, daca se poate,pentru slujba ceara rasplata.Si apoi Imparatul, care era departe,

ceia ce nu era rad intr'un felera asa de sus, asa de ingreuiat de

si

si

parti, simulti,

sisa nu-si

i,

www.dacoromanica.ro

58

trebi i asa de slab de minte incittoate plingerile i rugamintile cadeauzadarnice la scarile lui, i le spulberavintul.

Din April pans in August, Mihainu cunoscu prin nimic ca s'a inchinatImparatulul cretinesc. Nici oameni,nici bani. Si Tataril se adunaii, i din-colo de Dunare cetatile turceti seintemeiati iarai : la Vidin, la Nico-pol, la $ilistra. Si erati Pali acolocari nu-1 pierdeau din ochi, gata sasara asupra-i.

Dar Mihai se gindia Inca la de-partarea Curtil imparateti, la zaba-vile pe care le aduc imprejurarile.Ardelenii insa, cari fusese vindutide printul lor, aveati mai putina rab-dare. Trecea lung dupa lung_ i Cra-iul despre care li se vestise, Craiudin casa imparateasca, arhiduceleMaximilian, nu mai venia. Noi timca n'avea oameni, n'avea bani, darArdelenii de la 1598 nu tiaii nimicdin acestea. pierdeau rabdarea.

Dar mai ales Sigismund, omul cA-ruia nu-i placea nimic. Unde-I dusesedupa ce ieise din Ardeal nu-i eraindamina, in Silesia. Tara saraca, lo-cuinta proasta, bani putini, faga-duieli aminate... Tot mai bine innainte!

Si intr'o buns dimineata el se in-

-

www.dacoromanica.ro

59

toarse. Oastea, nevasta, primira_cu bucurie. Era un usuratec, adeva-rat, i era slab de minte. Dar Ardelenii judecail ca e dintre al" lor, iaceasta inseamna ceva...

Nu-i era uor lui Sigismund sa a-junga in Ardeal. Dar era i mai greiisa ramiie.

Pe cine sa se sprijine? imparatul, era furios, i nu voia sa asculte nimic

din indreptatirile aceluia care lua in-napoi ceia ce daruise odata. Mihaiabia scapase de acest vecin fudul,fara harnicie i farce cuvint. Iar sase umileasca innaintea lui, iar sa-iurmeze poruncile, iar sa-i sufere toa-nele, iar sa se primejduiasca de ha-tirul lui, ca sa fie parasit pe urma ?

raminea sa se deie cu Turcii, saasculte de Levi. doar se rasculaseimpotriva celor doar se lup-tase pentru Moldova cu ceialalti !Trebuia sa jure cui ii calcase jura-mintul si sa primeasca o stapiniremoldoveneasca, in care trebuia savada pentru dinsul o vesnica i mareruine...

Dar asa era facut acest om neno-rocit. De cloud on trimese solii sal la.Turd, cerind pace, rugindu-se deiertare : de acum va fi altfel, va as-culta. Ba aduse pe pagini innainteacetalil Oradea-mare, de linga Ardeal,

Cara -1

SiYb

dintaia,

www.dacoromanica.ro

60

care se Linea 'de aceasta tars, daravea innauntru ostasi nemti.

Sigismund nu putea sa aiba altspurtare, dar nici Mihai nu se puteaimpaca cu o purtare ca aceasta.

Ca sa strice pe printul ardeleancu Turcii, el urma razboiul cu din -ii. Radu venise iarasi dupa

Domnie, dar Mihai it dadu peste gra-nita. Apol trecu Dunarea, batu pcPaii de linga aceasta apa, la Nico-pol, la Vidin, prada Plevna i cloudmii de sate, si ajunse pans la pasu-.rile de munte ale Balcanilor de undeto cobori care capitala gultanilor.Speriati de nouAle ispravi ale mareluirazboinic, Turcii de la Orade se in-toarsera innapoi, Sigismund, pecare Mihai spusese ca nu-1 poatesuferi nici cu un chip in Ardeal, rd-mase singur.

Atunci se hotari ca iarasi sa se im-pace cu imparatul. Si se putea im-paca intr'un singur fel : dind a douaoath' Cara sa cui i-o daduse infant Afost o vreme pe la inceputul lui 1599cind toata lumea credea ca asa se vorimpaca lucrurile.

Dar Sigismund avea obiceiul, acumade cind se intorsese, sa ceara sfa-turi i in Polonia. De aice Zamoyskiit sfatui sa nu aduca a doua oars pe

Tinarul

i

i

www.dacoromanica.ro

61

Nemti in Ardeal, ci, daca este sa seduca el, sa cheme in loc tot pe unuldin neamul sau. Adeca pe unul dincei dol Bathoreti cari traiail ada-postiti in Tara Leseasca, Stefan i.Andrei.

Erau, adevarat, din neamul lui, dari aid era o prapastie peste care tre-buia sa treaca, era singe varsat pestecare trebuia sa intinda un pod deuitare. Fratii fusese data trei, i pecel de-al treilea pusese sa -1 ucida Si-gismund, pentru ca nu se invoia curascoala impotriva Turcilor. Si nu eranici aid o fapta veche, peste caresa fit recut iertarea anilor celor multi.Nu, ea se petrecuse abia, in 1594, cuvre-o cinci ani in urma.

Sigismund trecu aceasta cu vede-rea, i scrise aceluia dintre veri carei se parea mai potrivit ca sa dom-neasca, lul Andrei. Andrei era car-dinal i episcop, cu toate ca ajunseseabia vrista barbatiei. Cu Leii erainrudit, i in episcopia lui avea veni-turi, precum la Curtea Craiului i sefacea cuvenita cinste. Dar singeleBathoretilor cerea inteinsul domnia.

inlaturind orb -ce fric5.i nu era deglumit cu un om ca Sigismund,schimbator ca fata apelor,el se gatide cale i veni. Varul uciga it primifoarte bine i-1 facu, fara zabava, sa.fie ales print. Iar el, Sigismund, carewww.dacoromanica.ro

62

iii pastrase, prin invoiala cea noua,drepturi i moii in tars, lua inrind iarasi toiagul pribeagului.

Din nod veni un sol ardelean laMihai ca spuie ca stapinirea te-rii vecine s'a schimbat i cununa Ar-dealului impodobe.te alts frunte.

Cum putea lucra cineva pentrucretinatate cind in cetatea de muntipe care se razima Cara de es a Mun-teniei o zi nu mai era ca ziva ur-matoare, cind juramintele abia des-facute de pe buze crud Impratiatede vintul nestatorniciei ?

Fusese Sigismund intaiu, cu dorulsail de- marire, cu setea-i de a in-vinge si de a umili pe altii. Pe urmaImparatul, de la care se puteau a-tepta atitea. Venise iarasi Sigismund,dezgustat acuma de razboaie, stricatcu cretinii,bucuros sa traiasca in pace

intunerec, cum traise innainte derascoala. i acum venia Andrei, cuhaina un cucernic episcop latin, iarcu sufletul un Turc desavirit.

Doar venia din Polonia, de undese zadarnicise tot norocul crestina-tatii. Mai mult Leah 'decit Ungur,dator cu recunotinta Leilor, spriji-nit numai de dinii, el se purta aacum i se purtau stApinii. Se facu fra-tele de cruce al Voevodului moldo-

sa-i

i

cu-

Iar...

www.dacoromanica.ro

63

venesc Ieremia si voi sa se inrudeascacu dinsul. Starui pe toate caile caTurcii, de hatirul lui care n'are vi-novatie, ierte Cara vinovata si saddea linistea si siguranta vremurilornetulburate.

Mihai le stia toate acestea, stiecine merge din Ardeal la Poarta, caoameni gimparatestiD yin in Moldovasi in Cara Ardealului. Stia si ce lu-cruri scrise aduc unii si altii. Andreiceruse Munteanului sa intareasca

legatura cea veche cu Sigismund,pomenise si pe dinsul in cererile

de pace cu Turcii, de oare ce amin-doua terile tot ale printuluiMu lta vreme statura in Tara-Roma-neasca trimisii lui Andrei, veniti pen-tru ca sa primeasca juramintul luiMihai.

Dar Domnul stia bine ce se as,cunde in toate acestea. Lui Andreiii trebuia pacea, si Turcii o voiaudupa placul lor. S'ar fi oprit el, dacai s'ar fi cerut atita : s inlature peucigatorul ostilor osmane, pe Mihaicel rau ? Fireste ca nu. Cine umbladupa Turd cu mina intinsa, acelanu putea sd-i fie prieten. Si cine, ne-find mai mare decit dinsul, ii so-cotia tara ca o tars cucerita, acelanu putea sd-i fie la inima.

sa-i

ia-rasii-1

,

erad.

www.dacoromanica.ro

-64Ce bucuros ar fi facut Mihai cu

Andrei ceia ce voia sa faca innaintecu Sigismund, cind acesta se intor-sese dintre straini ! Ce bucuros si-arfi trecut stile prin pasurile Carpa-tilor, le-ar fi revarsat in vaile arde-lene, ar fi gonit pe dusmanii impa-ratului din orase cetAti si ar fiinchinat Mariei Sale .tara care-i fusesevinduta cu juramint! Cu cita patimaar fi dovedit el cine era inteadevarmai tare si mai viteaz cu citarivna ar fi slujit pe domnul mare sivestit care i-ar fi ingaduit aceastasfinta razbunare!

Dar nu se intimpla lesne ca doioameni sa aiba intocmai aceiasi tints

cind ei sint stapinitori de teri,aceasta se intimpla si mai grew. Dru-mul for nu e nici data. acelasi, cidoua drumuri deosebite merg o bu-cata de vreme alaturi.

Mihai avea numai un scop: sa nu-Icotropeasca Turcii, sa ramiie pe urniaslobod a imbratisa cu vinjoasele-ibrate cuceririle indepartate lardde capat. Imparatul era bucuros sa -1lase Turcii in pace, cad mai mult lalucrurile Apusului ii era gindul. Nuincepuse de buns voia lui razboiulcu Sultanul, ci fusese silit sa se a-pere. Ori cind Turcul i-ar fi intinsmina de prietenie, el era gata

si

si

$i

s'o

t',,

www.dacoromanica.ro

65

strings, mulOmind lui Dumnezed ca1-a scapat de belea.

iata ca tocmai in vara anuluiacestuia 1599, cind Mihal se gatiasa spulbere pe Andrei iubitorul depagini si se incredea in ajutorul im-paratesc pentru a face aceasta faptamare, tocmai atunci indemnuri sprepace venira de la Turd imparatului.Cinstite nu par sa fi fost aceste in-demnuri, pentru ca lucrurile se totzabovira si, cind, in toamna, ajunseraacolo incit sa stea de vorba oamenidintr'o parte si dintr'alta, toate pla-nurile de impacare se risipira de lacele d'intaiu cuvinte. Dar ce voiadTurcii se intimpla: imparatul fu opritin loc cit avead ei nevoie, si momitcu pacea mincinoasa.

mai era cineva care cauta sainduplece pe Imparat a rasa in pacepe Andrei, printul cel nod. Papa arfi fost fericit daca on -ce neintelegerear fi perit dintre crestini, si s'ar tiadunat cu tcrkii in potriva paginilor.De at4ia ani de zile se caznia prinscrisorile si prin trimisii sal sa aducape Lesi la ginduri mai buneimpiedece de a intra in lupta cuNemtii si cu Ardelenii. Toate fusesein zadar, dar nadejdea ca odata siodata tot s'ar putea ajunge la vre-unfolos, nadejdea aceia tot o avea. Si

6

i

i

sa-igi

www.dacoromanica.ro

66

cu atita mai virtos cauta Papa saimpiedece o varsare de singe fratescintre Ardelenii lUi Andrei i ostaiiimpAratului. El nu credea sa fie car-dinalul un om aa de raft, sa fi uitataa de mult datoria ce o avea fatade cretini Si pentru haina preoteascape care o purta. Un episcop venianume pentru impacare in Ardeal,i pana la sfirit el starui sa im-buneze lucrurile spre infratire. Iar,i din partea aceasta, imparatul as-culta bucuros. De ce sa faca jertfe,gindia el, daca se poate ca Andreisa piece de buns voie, cum plecasede cloud on Sigismund?

Era atunci in slujba imparatuluiun vestit general, anume GheorgheBasta, care se tragea din Arnautiiaezati in partea de miaza-zi a Italiei.Era un om foarte priceput i ager,care se luptase multi ani de zile inApus, i tia bine meteugul razboiu-lui. Nu era lacom de bani i nicimai flamind de cinste decit multialtii. Dar traise toata viata lui prin-tre oameni cari credeau ca sufletule dat cuiva pentru a minti, pentru ainela, pentru a ucide, i ca." nu e ni-mica mai frumos decit sa to aratimai tare decit toata lumea in fapteca acestea. Nu ca i-ar fi fost urit bi-nele, dar nu-1 facea decit atunci cind

.

www.dacoromanica.ro

67

putea sa traga folos dinteinsul i sastraluceasca in ochii lumii, iar raul itfacea, fara sa pregete, de cite on nu-mai razimindu-se pe rad, putea saajunga acolo unde voia.

Acest general pazia granita in Un-garia de Sus, la Casovia, fusesevorba odata ca el si cu Mihai sa cu-cereasca Ardealul pentru Imparat.Prin Septemvre veni la dinsul o sta-feta a lui Voda, care-i spuse ca Mi-hai nu mai poate astepta ca, onit va ajuta cineva on nu, el tot infrasa goneasca pe Andrei, care vreasa-1 vinda Turcilor.

Basta era insa un om pizmataret,durea in suflet ca un altul sa faca

lucrul pe care ar fi voit sa-1 saVir-easca el. Cind auzi ca. Mihai o sa

intre in Ardeal, el se cobori in a-ceasta tara, ca sa se zica pe urma calucrul nu s'a facut fara de dinsul.Dar abia mersese o bucata de loc,iata ca veni un om al printului, care-ispuse ca Andrei e in vorba cu im-paratul, care i-a fagaduit sa-1 lase inpace, pans se va ajunge la un capatcu mucindu-i buzele denacaz, Basta trebui intoarca o -tile innapoi.

Aceasta era in Septemvre. Mihainu trecuse muntii, dar ardea sa-1treaca. In jurul lui, pe cind Impara-till era tinut de vorba, se schimbau

i

si

dinsul.sa-s1

i

i,

www.dacoromanica.ro

68

se teseail laturi, se pregatiauoti, toate in potriva lui. Numai elramasese neimpacat cu Turcii: incolo,in Ardeal, in Moldova, in Polonia,numai prieteni sau oameni ai Sulta-nului. Si ei se intelesese intre dinii

prapadeasca. Cu fiece zi caretrecea, primejdia se facea mai mare.Un Papa statea la Dunare, gataintre in tall, Mahmud. In Ardeal unlagar era gata s se mite catremuntii de granitd. Ieremia-Voda seapropia de Carpatii ardeleni, ca sadea mina cu printul i sa se coboareimpreuna cu dinsul. Domnul munteanera gatit de multA vreme, i Simion,fratele lui Ieremia, se vedea acumain Bucureti. Ce era sal mai ateptedeci Mihai? Sa se impace doar iImparatul cu Turcii,- cum se pareaca o s se intimple, i atunci el saramiie singur, singurel innaintea unordumani neimpacati!

Yn viteazul acesta era, atunci cindnu-1 stapinia Dumnezeul de minie,care se coboria adese on asupragi un om de cugetare limpede icumpanita. Il inelaii altii, it purtaucu vorba ? Inela i purta de vorbai el, mai bine chiar decit dinii,pentru ca pe el it crezura, pe cindpe dinsii el nu-i credea. Scrise Tur-

-

sold,

sadsad

lui,

www.dacoromanica.ro

69

cilor de la Dunare, jura din buzelui Andrei ce voia. acesta.

Apoi, cind toamna intinse covoru-ide frunze moarte in pasurile munti-

cind desisurile se luminard,numal brazil ramasera vesnic verzi,plaiai neadormiti pe muchia stinci-lor, catre trecatoarea Buzaului careduce la Brasov, catre strimtoarea Tur-nului Rosu pe unde se ajunge la Sibiiu,osti jurate cu strasnic juramint decredinta se pornira, lute, zi noapte.Trei-zeci de mil de ostasi urcind lamunte, supt steaguri rupte de gloante

stropite de singe. Unguri calarihaiduci fara tars sail dintre aceiacan nu voiail sa calce juramintulcut Imparatului, Sirbi treziti din mortiprin faptele de vitejie facute inpreajma lor, Cazaci can nu traialldecit in praful fumul incaierarilor,Moldoveni, aduceau aminte degoanele nebune ale lui Ioan-VodaCumplitul, can nu uitase pe Aron celmort in temnita pe Stefan-Voda celtras in taps; alti haiduci, de peste Du-nare, can ajunsese prin hotie la cin-stea ostasului drept; calari romini, di-baci in a invirti maciuca; boieri, in du-lame rosii. Yn sfirsit cete de terani, pesate, tineri batrini, citi aveail inimai voie buns ca sa se lupte pentru

Voda, cu opinci, razimindtopoarele pe umar, sprijinindu-si coa-

si

lor, si

si

si

fa-

si

si

si

caciuli siwww.dacoromanica.ro

70

sele, facind sA sune la coapsa arcele.Iar, in fruntea tuturor, legatura a ce-lor cu limbile i deprinderile deose-bite, Voevodul, masurind cu ochiinerabdatori pamintul cit it mai des-partia de granita.

Trecu pe la Buzau. Vazu in valebisericile cele albe ale _celor eptesate, zidurile negre i coperemintelede tigle roii ale Braovului. Aidstatu de primi cel d'intaiii juramintce i se facu in numele Imparatului,din partea Sasilor i a Sacuilor. Apoilua drumul Sibiiului, unde se adunacu cei veniti pe alta cale, sill in-tinse corturile.

Andrei alergase in graba cu laga-rul sail. Intaiu spumega de miniecind vazu, el, singe de Ungur i de

episcop al Bisericii romane,cardinal, pe Voevodul Rominilor des-pretuiti, al plugarilor, oierilor,i va-carilor, odihnindu-se pe pamint ar-delenesc, intre ostai gata de lupta.De cinci-zeci de ani aproape de cindDomnii romini se amestecase la fatalocului in luptele din Ungurime, aaruine nu se vazuse. Nebunul i ci-nele nu-mi va iei teafar din tara,striga trufasul tinar.

Apoi doar era ruda cu mladiosulSigismund, ii fu grija de aceia ceera sA se intimple, poate i fried.Trimisul Papei veni sa vorbeascA cu

Crain,

www.dacoromanica.ro

71

Mihai, care-i spuse tot focul ce-1 mis-tuia de atita vreme: toata umilinta,toata primejdia ce se trasese pentrudinsul din venirea acelui popa raucare se da cu Turcii i vrea .sa -1 iz-goneasca.

Dar era prea tarziu pentru impa-care. Abia venise a

Octombre,doua oars, in

ziva de 18 impaciuitorul,i tunurile Ardelenilor pornira sa bu-buie. Apoi calarimea magnatilor searunca,intr'un mare avint despretuitor,asupra otilor opincarului, pe care1-ar fi sfarimat in copite, ca sal i seinvete minte neamul prost i obraz-nic. Ca i la Calugareni, cu patruani in urma, innaintea iuruului tur-bat al dumanilor, innaintea furieiasiatice, otile lui Mihai se dadurain laturi.

iarai ca atunci, aparu, straluci-tor de vitejie, arhanghelul, rotindulitoporul binecuvintat pentru biruinta.Fugaril se oprira in loc, cel sfioi seruinard de sfiala lor, inima se ridicamindra in pieptul vitejilor. Lupta ceaadevarata, rabdatoare, se incleta,lupta in care izbindete totdeaunafirea i sufletul cinstit i sigur al Ro-minului. De odata, din rindurile stra-lucitoare ale magnatilor se desfacuici unul, colo altul, pans i capete-nia tuturor otirilor Ardealului, cari

.

www.dacoromanica.ro

72

trecura la dusman. Atunci cardinalul,care statea de-o parte, in umbra stea-gului families sale, intoarse friul ca-lului i fugi in haina-i roie ca sin-gele. Si, cind, pe incetul, vestea seraspindi in multime, cind ochii lup-tatorilor, intorcindu-se, nu mai va-zurd steagul, calul focos, haina desinge, cind, de-asupra bataliei, sta-pinira numai fulgeratorii ochi ai Voe-vodului, cei ce mai luptaii Inca pen-tru tronul i cinstea Bathoretilor serisipira. Lupta era castigate.

De la muntii Bihorului pans in SA-cuime, din stincile Maramuresuluipana la pasurile muntene, Ardealultot, i cit se Linea de dinsul : vaileOltului, .Mureplui, Sameului, Tirna-velor, cetatile Sasilor, rerdinteleCrailor, moiile magnatilor, satele io-bagilor, eraii ale lui Mihai. Ale lui,adeca spunea el tuturora -- aleImparatului cretin, in numele caruiavenise.

Si oastea biruitoare porni in sus.Ajunse in capitala terii, la Balgrad,unde era Mitropolia romaneasca dinalte timpuri, i pe stradele unde se des-faurase alaiurile Bathoretilor trecu,in fruntea Rominilor, Cazacilor, Le-ilor, Ungurilor sal, legati impreunaprin acelai noroc i aceiai comanda,trecu, in haine de Craiu, in sunetulwww.dacoromanica.ro

73

musicilor, triumfatorul. In odaile pecare le locuise Andrei, feul invingd-tor 41 pleca spre odihnd capul min-dru. In piata unde trabantil se ini-rase innaintea printului, ostaii de laSibiiu jurard credinta Marie' SaleImpArateti, lui Mihai-Voda, capita-nul imparatesc, i copilului Nicolae-Voda. In adunarea terii, alcatuita dintrufai rnagnati, nascuti i trditi in uraRominului injosit, porunci Voevodulin vingator, puse dad, strinse jurdminte,alese iernatece pentru ostai. Pe unde

invirtise calul nesupus printul-cardinal, frunta al BiseriCii i domnal terii, pe acolo trecu, intre armestreine, avind in urma, in loc de rude,un stranic plingator, umilit acuminnaintea lui Dumnezeii, care pas-treaza vietile i da biruinta, trecualaiul de jale al cardinalului mort infuga, jertfit de pastorii sacui din mun-til catre Moldova. Si toate acestease petrecuse intr'o clipeala. Acelaivint de toamnd alerga peste muntii cimpli ca i in zilele, abia trecute,cind, in spre hotarul lui Mihai, se a-dunau pe tacutele, din toate partilelumil, aceia can trebuiait sa-1 rapuie.

tafetele ropotiau pe toate dru-murile, cu vestea cea mare. Sateleaflau in cale ca a venit Vodascape neamul, Voda pe care it atep-

41

Si

sd-Iwww.dacoromanica.ro

74

tail de veacuri, in saracie umilinta,iobagii romini, risul si ocara neamu-rilor. Si pe drumuri rasariati cete,innarmate cu unelte de munca, dincare facuse arme de razbunare, cetecare urmariail pe fugari cereadde la dinsii rasplata pentru suferin-tile indelungate. colo se aprin-deau focuri care erati de bucuriede pedeapsa. Si li se parea tuturora:celor ce erail sa ispaseasca pacatele

ispasitorilor, ca a venit, in sfirsit,ceasul judecatii drepte.

Aflaii magnatii, prin scrisori sau prinoaspeti rupti de oboseala prapa-diti de rusine; prin Cazaci, Lesi, Sirbi,can veniau sa ceara hrana i bani;prin vorba aspra, increzuta a ioba-gului, care stia ca s'ail schimbat vre-murile. Si se infiorati de minie side frica. Ori ce trebuia facut, darRominul sa nu stapineasca, scu-ture Cara, pe care pusese ghiara luisalbateca. Altfel numele bun al Un-gurimil peria.

Afla imparatul, catre care porniindata si o solie mare, alcatuita dinboierii Stoica Mihalcea. Vestea eradintre acelea care aduc mai multasuparare decit bucurie. Tot se maicredea la Viena ca s'ar putea ajungela o intelegere cu Turcii cu An-drei. Si iata ca sabia acestui soldatnorocos descurcase toate lucrurile.

si

lci sisi

si

.

si

sa-1

si

si

si

www.dacoromanica.ro

75

Era aa de grew sa le incurce dirtnou aceia cari nu puteati trai decitintr'o lume de incurcaturi...

Dar se pusera pe lucru sfetniciiimparatului. Daca ar fi fost alti oa-meni, mai putin carturari, dar maidrepti in cugetul lor, mai cu inimafats de simtirea i faptele altuia, eiar fi lasat Ardealul in mina lui Mi-hal. El IV inchinase Cara rmparatu-lui i venise sa ieie pe aceastalaltatot in numele Marie Sale. Niel odatan'ar fi cautat alt sprijin, daca i s'arfi dat ceva oameni i bani, i, cu unastfel de strajar la granita, ea n'ar ftstat multa vreme in acelaI loc. Bapoate acesta era omul care sa tiejugul tare de-asupra giturilor nesu-puse ale Ungurilor. Cel putin, cindel n'a mai fost acolo, stapinirea im-parateasca s'a risrpit in vint.

Dar el n'ati inteles s'aii n'ati vrutsa inteleaga. Samanind banuiala itesind curse, el nu puteau sa vadadecit curse i pricini de banuiala laorl i cine. Tot ce facea Mihai, ii pu-nea pe ginduri. De ce jurat, ilui i fiului lui, otirea ? De ce i-aluat drepturi de stapin in Ardeal ?De ce nu lass pe Nemti sa se aezein cetati ? De ce a trimis raspunslui Basta, care se grabise a alerga laprada, sa se intoarca de unde ve-nise ? De ce tinea oameni la Poarta.www.dacoromanica.ro

76

:i primia Turd cari-i aduceau steagde Domnie i daruri ?

El putea raspunde, intrebind undesint banii cu cari plateasca

unde sint ostaii imparateticari sa-1 sprijine, unde sint prieteniiintre capitanii de la granita, wide eraspunsul limpede, cinstit, pe care-1atepta, cum nu ateptase, de cindera el, nimic pe lume.