Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

ANALIZĂ | Profesor universitar Dan Armeanu: Comisia Europeană şi

FMI confirmă performanţele economiei româneşti

Cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale se retrage la anul.

Cine se pregătește să-l înlocuiască pe Mugur Isărescu?

Studiu ASE: România, în coada clasamentului la comerţul online din

Uniunea Europeană. „Cumpărăm timp, comandând online, folosim

tehnologie şi plătim încredere. Probabil tocmai din neîncredere stăm rău

poziţionaţi ca ţară”

9 MAI 2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

ANALIZĂ | Profesor universitar Dan Armeanu: Comisia Europeană şi FMI confirmă

performanţele economiei româneşti

Ultimele analize ale economiei româneşti

realizate de CE şi FMI pun în evidenţă faptul că

Romania are o foarte bună stabilitate

macroeconomică şi nu este ameninţată de nicio

criză, se arată într-o analiză a prof. univ. Dan

Armeanu, de la Facultatea de Finanţe, Bănci, din

cadrul ASE Bucureşti. "Care sunt principalele coordonate

macroeconomice care arată soliditatea economiei

românesti?

În primul rand, creşterea economică în 2017 a

fost una dintre cele mai mari din UE, a fost cea mai

mare din ultimii zece ani inregistrata de tara noastra

si a fost de 2,8 ori mai mare decat media inregistrata

in zona euro si in UE. In anul 2017, s-a atins maximul ultimilor zece ani atat in UE cat si in Romania, fiind

maximul unui ciclu economic. Din 2018 ratele de crestere economica vor incetini insa se vor situa in

continuare la valori semnificative. Conform raportului CE, cresterea economica in 2018 va fi de 4,5% si “va

ramane robusta”. Mai mult, conform raportului "World Economic Outlook", FMI a revizuit in crestere, de la

4,4% la 5,1%, estimarile privind evolutia economiei romanesti in acest an. Conform acestui document

referitor la perspectivele economiei globale, Romania va inregistra a doua cea mai mare crestere economica

din UE dupa Malta", arată prof. univ. Dan Armeanu.

Sursa citată precizează că modelul european de creştere economică este considerat ca fiind sustenabil şi

presupune o structură în care consumul are o pondere medie de aproximativ 76-77% iar formarea brută de

capital fix de aproximativ 19-20%. În Romania, consumul are o pondere de aproximativ 77-78% iar

formarea brută de capital are o pondere de aproximativ 22%.

"Deci, România se situează din punct de vedere al structurii creşterii economice în media modelului

european. Din punct de vedere al dinamicii, in perioada 2014-2017 cresterea anuala a consumului s-a situat

intre 4,7% si 10,1% iar ritmul de crestere a inregistrat de la un an la altul salturi de maxim 2,5 pp (in 2015

fata de 2014 a crescut cu 1,2 pp, in 2016 fata de 2015 cu 1,7 pp, in 2017 fata de 2016 cu 2,5 pp). Deci

evolutia consumului a fost una progresiva, sustenabila, fara sa inregistreze derapaje semnificative iar,

conform estimarilor CE, in acest an ritmul de crestere a consumului scade cu 5,2 pp fata de 2017.

Mai mult, ritmul mediu de crestere a consumului in perioada 2014-2018 este de 6,64%, fiind la

aproximativ jumatate fata de cel din perioada pre-criza (2006-2007, 13,2%) cand consumul era exuberant.

Formarea bruta de capital fix si-a revenit, inregistrand o crestere substantiala in 2017, de 4,7%, dupa un

declin de 2% in 2016 iar conform estimarilor CE in urmatorii doi ani cresterea investitiilor va fi

semnificativa si se va situa in jurul cifrei de 7%.

In al doilea rand, perspectivele de crestere a economiei pe termen lung, reflectate in evolutia PIB

potential sunt cu mult peste media europeana, fiind printre cele mai bune din UE. Rata de crestere a PIB

potential a fost in 2017 (de 4,1% conform CE) dubla fata de media UE si media zonei euro. Mai mult, in

2018 rata de crestere a PIB potential creste la 4,3%, fiind cu mult peste cea inregistrata de Cehia (3,1%),

Polonia (3,6%), Ungaria (3,2%), Franta (1,2%), Austria (2%), Germania (1,9%) sau media UE (1,7%).

In al treilea rand, excesul de cerere care arata gradul de incalzire a economiei si poate fi evaluat prin

output-gap PIB se afla in limita de sustenabilitate de 1,5-2% utilizata de bancile centrale in politica

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

monetara. In 2018, output gap-ul este evaluat de CE la o valoare de 1,4% din PIB-ul potential iar in 2019 la

1,1%, sub nivelul inregistrat de multe tari europene ca: Cehia (1,2% si 1,4%), Croatia (2,3% si 3,1%),

Ungaria (2,4% si 2,3%), Polonia (1,5% si 1,5%), Olanda (1,1% si 1,8%), Lituania (2,7% si 2,2%), Letonia

(2,1% si 2%), Cipru (2,3% si 3,3%), Spania (1,4% si 2,3%), Estonia (2,9% si 2,8%). Astfel, daca am lua in

considerare opiniile conform carora economia romaneasca este supraincalzita, atunci aproape jumatate din

UE este supraincalzita. Dar, tinand cont de estimarile unor institutii credibile, precum CE sau FMI atunci

toate aceste ingrijorari privind incalzirea economiei sunt nejustificate.

In al patrulea rand, datoria publica, care exprima si sustenabilitatea politicilor publice, a scazut ca

pondere in PIB in 2017 la 35% de la 37,4% in 2016, fiind la minimul ultimilor patru ani, a cincea cea mai

scazuta datorie din UE, si la mai putin de jumatate din media europeana (82,5%). De asemenea, estimarile

CE in ultimul raport au fost substantial rectificate fata de precedentul raport, de la valoarea de 39,1% la

35,3% in 2018 si de la 40,5% la 36,4% in 2019.

In al cincilea rand, rata somajului in 2017 a fost de 4,9%, fiind la minimul istoric al ultimilor 20 de ani,

la aproape jumatate din media zonei euro (9,1%) si cu mult sub media UE (7,6%). De asemenea, estimarile

CE arata ca economia romaneasca creeaza locuri de munca iar rata somajului scade in 2018 la 4,5% iar in

2019 la 4,4%.

In al saselea rand, rata ocuparii fortei de munca pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani

a crescut in 2017 cu 2,5 pp fata de 2016, Romania inregistrand a patra cea mai mare crestere din UE. De

asemenea, nivelul ratei ocuparii fortei de munca de 68,8% din 2017 a fost cel mai mare nivel din ultimii 17

ani. Mai mult, in 2018, in ritmul actual de crestere a economiei, Romania va atinge tinta de 70% rata de

ocupare a fortei de munca", se arată în analiza Prof univ. Dan Armeanu.

Acesta precizează că România, în 2017, a trecut pentru prima dată de borna de 60% a PIB/locuitor

exprimat în PPS faţă de media UE.

"Deficitul bugetar este in limita de sustenabilitate calculata pentru economia romaneasca iar CE si-a

revizuit in scadere estimarile pentru anul 2018 cu 0,5 pp iar in 2019 cu 0,3pp. Deficitul de cont curent, chiar

daca a crescut, se afla in limita admisa pentru economia romaneasca si este in totalitate acoperit din surse

calitative. Mai mult, reprezentantul CE (şeful Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare a

Comisiei Europene) recunoaste ca pentru o ţară cu nivelul de dezvoltare ca al României nivelul acestui

indicator nu este preocupant. Din punct de vedere al inflatiei, saltul semnificativ in Romania a început în

luna iulie 2017 atunci cand inflaţia a accelerat la 1,42% de la 0,85% în iunie, ca urmare a majorării tarifelor

energiei electrice cu 6,8%. O nouă majorare a preţului energiei electrice a avut loc în octombrie 2017

(+6,9%) fata de septembrie, simultan cu creşterea preţurilor combustibililor (+3,5%) fata de septembrie

2017. Astfel, în 2017, cei mai importanti factori ai accelerării inflaţiei până la 3,32% au fost majorarea

tarifelor energiei electrice (+12,18%) si creşterea preţului combustibililor (+5,85%). Cauzele majorărilor de

preţuri in 2017 si in primul trimestru din 2018 nu tin de politicile guvernamentale sau monetare ci au fost, în

principal, de natură externă: creşterea preţului barilului de petrol pe pieţele internaţionale in martie 2018 fata

de martie 2017 cu 33% (in ianuarie 2018 fata de ianuarie 2017 cu 24% iar in decembrie 2017 fata de

decembrie 2016 cu 17,7%), cresterea preţului combustibililor în martie 2018 faţă de decembrie 2017 cu

2,24% si cresterea pretului gazelor naturale, în aceeasi perioadă, cu 5,69%. Dar, tinand cont de faptul ca in

primul trimestru al anului 2017, IPC (indicele preturilor constante) avea o valoare in jurul lui zero, atunci

avem un puternic efect de baza iar inflatia lunara are mai mult un caracter statistic. Astfel, pentru populatie e

important cu cat au crescut preturile in perioada actuala fata de decembrie 2017 iar preturile pe baza IPC fata

de decembrie 2017 au crescut cu doar 1,37%".

"In martie 2018 fata de martie 2017, inflatia s-a dublat in UE, zona euro, Cehia, Germania, Ungaria si a

crescut cu mai mult de doua ori in Danemarca, Estonia, Spania, Croatia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania,

Luxemburg, Olanda, Polonia, Romania, Slovenia, Slovacia, Anglia. In Romania, in martie 2018, inflatia a

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

fost de 1,9%, cu 0,3 pp mai mare decat media UE. Mai mult, in martie 2018, in opt tari din UE inflatia a fost

mai mare sau egala cu cea din Romania: Belgia 1,9%, Cehia 2,2%, Lituania 3,7%, Estonia 3,7%, Ungaria

2,2%, Austria 2,2%, Letonia 2,6%, Suedia 1,9%. Ţinând cont de faptul că 70-80% din schimburile

comerciale sunt cu UE şi luând în considerare şi deprecierea cursului, atunci rezultă si o contribuţie

însemnată a preţurilor de import asupra inflaţiei. In concluzie, in 2018 si 2019, cu un model echilibrat de

crestere economica asemanator cu cel european, cu o crestere economica medie anuala de 4,2% (una dintre

cele mai mari din UE), cu o crestere medie anuala a consumului privat de 4,55%, cu un salt in ritmul mediu

de crestere a investitiilor la 7,15%, cu o rata de crestere a PIB potential dubla fata de media UE, cu un output

gap, deficit bugetar si deficit de cont curent aflate sub limitele de sustenabilitate, cu o inflatie in scadere spre

sfarsitul anului, cu o pondere a datoriei publice in PIB aflata la mai putin de jumatate din media UE, cu o rata

a somajului ce a ajuns la minimul istoric al ultimilor 20 de ani, Romania se situeaza printre tarile din UE cu

cea mai buna pozitie macroeconomica si nu este amenintata de nicio criza", se mai arată în analiză.

SURSA: MEDIAFAX - http://www.mediafax.ro/economic/analiza-profesor-universitar-dan-

armeanu-comisia-europeana-si-fmi-confirma-performantele-economiei-romanesti-17201212

Oameni care ne inspiră

Cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale se retrage la anul. Cine se

pregătește să-l înlocuiască pe Mugur Isărescu?

După 28 de ani, cu întrerupere de un an (decembrie 1999 – decembrie 2000) când a fost „detaşat” prim-

ministru, guvernatorul BNR Mugur Isărescu renunță la funcție. „Nu mai pot. Am 70 de ani, nu? ... Nu este de

actualitate întrebarea. De actualitate este soliditatea acestei instituţii. Credibilitatea ei este esenţială” a spus

guvernatorul într-o conferinţă de presă, întrebat de jurnalişti dacă „mai are răbdare" să rămână la BNR.

În context, acesta a subliniat că Banca Națională nu este o instituţie cu un şef, fiind condusă de un

Consiliu de Administraţie, iar oamenii care lucrează acolo nu merită să fie "tăvăliţi într-un noroi mediatic",

potrivit Agerpres. Pe 16 iunie 2014, Mugur Isărescu a primit pentru cinci ani cel de-al cincilea mandat pentru funcţia de

guvernator. ECONOMICA.NET a scris anul trecut că surse din piața bancară au declarat că puterile

politice au căzut de acord că mandatul care se încheie în 2019 nu va fi reînnoit.

Mugur Isărescu a fost numit în Consiliul de Administrație al

Băncii Naționale a României (BNR) la 4 septembrie 1990,

Guvernator general și președinte al BNR. A fost reconfirmat în

funcție la 31 iulie 1991, iar mandatul său de guvernator a fost

reînnoit la 16 decembrie 1998, de Parlament, pe o perioadă de 5

ani, fiind reales, apoi, la 28 septembrie 2004 și la 8 octombrie

2009. La 16 iunie 2014, Plenul reunit al Parlamentului l-a validat

pentru un nou mandat în funcția de guvernator al BNR.

Cel mai longeviv guvernator al unei bănci centrale

În iulie 2009, Mugur Isărescu, a fost desemnat de World

Record Academy drept cel mai longeviv guvernator al unei bănci

centrale pentru cei 19 ani, însumați atunci, în funcția de

guvernator al BNR. ''Din funcția de guvernator al Băncii

Naționale a României, Mugur Isărescu a coordonat politica

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

economică a României din 1990'', nota World Record Academy în articolul dedicat acestui record. ''Mulți

atribuie echipei lui Isărescu de la Banca Națională salvarea economiei României de la un colaps, majorând

rezervele de aur și în euro dincolo de necesități, reducând inflația la valori cu o singură cifră și introducând

leul nou'', mai preciza articolul citat.

Recunoașterea sa internațională a fost confirmată în cartea ''Dracula Is Dead (How Romanians Survived

Communism, Ended It, and Emerged since 1989 as the New Italy)'', publicată în 2009 de Jim Rosapepe, fost

ambasador al SUA în România, în perioada 1998 — 2001, și soția sa, jurnalista Sheilah Kast.

„Tata era țăran din clasa de mijloc”

Mugur Constantin Isărescu s-a născut la 1 august 1949, la Drăgășani, județul Vâlcea. ''Mama nu era

bogată. (...) Provenea din clasa de mijloc, dintr-o familie de mici proprietari de terenuri. Tatăl mamei era

preot. Tata era țăran din clasa de mijloc'', a povestit Mugur Isărescu, citat în capitolul ''The Bishop of

finance'' din cartea fostului ambasador.

Este licențiat al Academiei de Studii Economice București, Facultatea de Comerț, specializarea Comerț

Exterior (1971); doctor în economie (1989). A fost cercetător principal și șef de departament la Institutul de

Economie Mondială — București (1971—februarie 1990). Asistent universitar la ASE București (1975-

1989), profesor la Universitatea de Vest din Timișoara (1994-1996), profesor la ASE București, Facultatea

de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, din 1996.

A obținut titlul de Doctor în științe economice cu teza ''Tendințe în politica guvernamentală a cursurilor

de schimb pe plan internațional și incidența lor asupra relațiilor economice externe ale României'',

coordonator științific prof. dr. Costin Kirițescu, susținută la Academia de Studii Economice București

(1989).

SURSA: CARIERE - https://www.cariereonline.ro/leadership/oameni-care-ne-inspira/cel-mai-

longeviv-guvernator-al-unei-banci-centrale-se-retrage-la

Studiu ASE: România, în coada clasamentului la comerţul online din Uniunea

Europeană. „Cumpărăm timp, comandând online, folosim tehnologie şi plătim încredere.

Probabil tocmai din neîncredere stăm rău poziţionaţi ca ţară”

Potrivit studiului „Evaluarea impactului e-commerce asupra consumatorului, economiei şi societăţii”,

prezentat luni de ASE, ponderea e-commerce în PIB

şi în totalul retailului poziţionează România pe

ultimul loc european, în top clasându-se Marea

Britanie, Suedia şi Danemarca. „Cumpărăm timp, comandând online, folosim

tehnologie şi plătim încredere. Probabil tocmai din

neîncredere stăm rău poziţionaţi ca ţară, neîncrederea

aceasta remarcându-se la toţi consumatorii pe toate

palierele”, a declarat Eduard Dinu, profesor doctor la

Facultatea de Studii Economice.

În 2017, în România au fost 7,36 de milioane de

cumpărători online, care au făcut în medie 8,7

achiziţii per cumpărător. Rezultatele studiului arată că

sectorul comerţului online are un impact pozitiv

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

asupra bugetului de stat, este favorabil afacerilor mici, contribuie la dezvoltarea durabilă a societăţii,

creşterea productivităţii muncii, dar au dus şi la schimbarea modelului de afaceri al firmelor de curierat,

inclusiv derularea de investiţii importante pentru asigurarea profitabilităţii afacerilor.

„Pot să vă spun că, în cazul firmei de curierat lider din România, ponderea clienţilor de e-commerce din

total vânzări a crescut de la 5% acum 7 ani, ajungând la aproape 40%. Cu alte cuvinte, sunt lideri tocmai

datorită faptului că a crescut e-commerce-ul în totalul vânzărilor realizate”, a relatat Eduard Dinu.

La nivelul consumatorului, principalele beneficii se materializează în economie de timp şi diversitate net

superioară comparativ cu formele tradiţionale de comerţ sau transparenţa preţurilor şi uşurinţa de comparare

a acestora.

„Beneficiile generate de e-commerce ca efect direct al preţurilor mai mici şi al gamei sortimentale

semnificativ mai variate la aproximativ 11,7 miliarde de euro, în condiţiile în care efectele negative ale

politicilor de geoblocking nu au fost eliminate. În cazul eliminării depline ale acestora, e-commerce va

ajunge să reprezinte 15% din retailul total la nivelul Uniunii Europene, iar beneficiile generate

consumatorilor va ajunge la 204 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1,7% din PIB-ul Uniunii

Europene”, arată raportul.

Rezultatele studiului arată că impactul e-commerce asupra bugetului de stat este unul favorabil, ajungând

la peste 17,2 milioane de euro, din care 4,3 milioane de euro numai la nivelul anului 2016.

„Astfel, 7,2 milioane de euro reprezintă contribuţii suplimentare plătite de angajaţi, 5,6 milioane de euro

reprezintă contribuţii suplimentare plătite de angajaţi, 5,6 milioane de euro reprezintă contribuţii plătite de

angajatori şi 4,5 milioane de euro – impozit pe profitul suplimentar obţinut”, arată studiul.

Iniţiatorii raportului au mai arătat că e-commerce contribuie la dezvoltarea durabilă a societăţii.

„Impactul asupra mediului evaluat în cadrul studiului indică aproximativ 400.000 de copaci salvaţi în

România între 2014 şi 2017 ca efect al emisiilor mai reduse de monoxid de carbon aferente cumpărăturilor

comandate online, în locul deplasării cu maşina pentru a realiza respectiva achiziţie”, spun realizatorii

studiului.

Concluzia deprinsă de realizatorii studiului este aceea că e-commerce constituie un pas înainte în

procesul de optimizare a comecializării bunurilor şi serviciilor, în beneficiul consulatorului final, inclusiv

prin încurajarea concurenţei, fără limitări de timp şi spaţiu.

SURSA: ZIARUL FINANCIAR - http://www.zf.ro/eveniment/studiu-ase-romania-coada-

clasamentului-comertul-online-uniunea-europeana-cumparam-timp-comandand-online-folosim-tehnologie-

platim-incredere-probabil-tocmai-neincredere-stam-rau-pozitionati-tara-17201412

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).