9-altarul-10-12-2014-comuniunea

12
COMUnIUnEA EUHArISTICĂ, DESĂVÂrȘIrE A COMUnITĂȚII BISErICII Preot asist. univ. dr. Cosmin Santi Învăţătura ortodoxă afirmă cu stăruinţă că Biserica este o comuniune de viaţă. Între viaţa de comuniune a credincioşilor în Biserică şi viaţa lor de comunitate cu toţi oamenii, pe planurile multiple ale existenţei concrete, trebuie să fie un raport de vase comunicante. Astfel că între membrii comunităţii Bisericii, se stabileşte o comuniune intimă, duhovnicească, o comuniune de dragoste. Mântuitorul Hristos învaţă că mai presus de orice, dragostea este aceea care întemeiază cea mai puternică comuniune omenească. Comuniunea înseamnă mai mult decât o asociaţie morală sau spirituală. Comuniunea înseamnă unirea spirituală pe care o produce şi o realizează iubirea. În epistolele pauline, termenul de comuniune exprimă ideea de participare a creştinului la viaţa în Hristos şi la harurile Sale, împreună cu toţi cei ce cred în El. Comuniunea creştină constă într-o relaţie dublă; relaţia între creştini unii cu alţii şi relaţia între creştini şi Hristos. Biserica nu este decât comunitatea sfinţită prin şi în jertfa lui Hristos, comunitate însufleţită de iubirea jertfelnică. Astfel privind Templul vechites- tamentar, de ce n-ar avea şi comunitatea ca Biserică o Sfântă a Sfintelor, în care să se afle Hristos, oferind jertfa Sa neîncetat Tatălui şi primind jertfa comunităţii şi a fiecăruia ridicată în planul cel mai înalt şi mai intim al comu- nităţii, unde este Dumnezeu însuşi? Înseamnă deci, că există o unitate organică interioară între credincioşi şi vârful comunităţii – care este Hristos, piatra cea din capul unghiului (Matei 21, 42). Credinciosul singular, ajungând şi el cu jertfa sa în cel mai intim interior al său şi depăşind egoismul exterior, întâlneşte intimitatea vieţii de comunitate, sau invers, străbătând prin iubire la înălţimile vieţii de comunitate, se află pe sine însuşi în ceea ce este el mai intim şi mai autentic. În preot, Hristos coboară, sau iese în întâmpinarea noastră, în planul comunităţii, într-o comunitate nelipsită de intimitatea proprie şi de intimitatea comuniunii. Biserica este Hristos ca jertfă şi ca Arhiereu împreună cu noi ca jertfe şi ca preoţi, ridicaţi în această stare de El, realizând şi El şi noi, sau împreună, comunitatea prin preotul văzut, comun, care, departe de a anula

Upload: scantrax

Post on 11-Sep-2015

214 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

hrhrthrthrthrthrthrhrthrthrthrrrtjrtjtrjtjtrjtyjtjytjtyjtyutut

TRANSCRIPT

  • COMUnIUnEA EUHArISTIC, DESVrIrE A COMUnITII BISErICII

    Preot asist. univ. dr. Cosmin Santi

    nvtura ortodox afirm cu struin c Biserica este o comuniune de via. ntre viaa de comuniune a credincioilor n Biseric i viaa lor de comunitate cu toi oamenii, pe planurile multiple ale existenei concrete, trebuie s fie un raport de vase comunicante. Astfel c ntre membrii comunitii Bisericii, se stabilete o comuniune intim, duhovniceasc, o comuniune de dragoste. Mntuitorul Hristos nva c mai presus de orice, dragostea este aceea care ntemeiaz cea mai puternic comuniune omeneasc. Comuniunea nseamn mai mult dect o asociaie moral sau spiritual. Comuniunea nseamn unirea spiritual pe care o produce i o realizeaz iubirea.

    n epistolele pauline, termenul de comuniune exprim ideea de participare a cretinului la viaa n Hristos i la harurile Sale, mpreun cu toi cei ce cred n El. Comuniunea cretin const ntr-o relaie dubl; relaia ntre cretini unii cu alii i relaia ntre cretini i Hristos.

    Biserica nu este dect comunitatea sfinit prin i n jertfa lui Hristos, comunitate nsufleit de iubirea jertfelnic. Astfel privind Templul vechites-tamentar, de ce n-ar avea i comunitatea ca Biseric o Sfnt a Sfintelor, n care s se afle Hristos, oferind jertfa Sa nencetat Tatlui i primind jertfa comunitii i a fiecruia ridicat n planul cel mai nalt i mai intim al comu-nitii, unde este Dumnezeu nsui? nseamn deci, c exist o unitate organic interioar ntre credincioi i vrful comunitii care este Hristos, piatra cea din capul unghiului (Matei 21, 42). Credinciosul singular, ajungnd i el cu jertfa sa n cel mai intim interior al su i depind egoismul exterior, ntlnete intimitatea vieii de comunitate, sau invers, strbtnd prin iubire la nlimile vieii de comunitate, se afl pe sine nsui n ceea ce este el mai intim i mai autentic. n preot, Hristos coboar, sau iese n ntmpinarea noastr, n planul comunitii, ntr-o comunitate nelipsit de intimitatea proprie i de intimitatea comuniunii. Biserica este Hristos ca jertf i ca Arhiereu mpreun cu noi ca jertfe i ca preoi, ridicai n aceast stare de El, realiznd i El i noi, sau mpreun, comunitatea prin preotul vzut, comun, care, departe de a anula

  • 103Comuniunea euharistic, desvrire a comunitii Bisericii

    subiectivitatea i jertfa noastr, o poteneaz i o aduce pn la mplinirea ei prin realizarea comunitii liturgice.

    Lucrrile sfinte ale Bisericii i au originea n lucrarea Mntuitorului i a Sfinilor Apostoli. Mntuitorul Hristos a instituit Sfintele Taine, iar Biserica le-a continuat. Lucrrile de binecuvntare i au i ele originea n aceeai lucrare sfnt. Puterea sfinitoare a Bisericii rezid i n prezena aceluiai ritual din crile de cult ortodoxe, care constituie o verig n administrarea corect a acestei puteri, dar i n pstrarea aceluiai duh al canonicitii.

    Astfel, jertfa cea fr de snge este adus n Sfnta Liturghie care are o structur de comuniune eclezial de o asemenea natur i putere, nct inte-gritatea comunitii st i cade cu integritatea sinaxei euharistice. Unitatea comunitii a fost totdeauna asigurat de nucleul credincioilor care se mpr-tesc, realizndu-se aadar, comuniunea euharistic, toi hrnindu-ne din acelai potir. Liturghia rmne mediul n care comunitatea devine comuniune prin cntarea comun, prin aceeai rugciune, i aa cum am spus prin cumi-necarea obteasc. Deci, Liturghia nu este numai fast cultic, ci este n primul rnd prilej de comuniune i mprtire a ntregii comuniti cretine.

    n cadrul Sfintei Liturghii, cea care realizeaz comuniunea n modul cel mai deplin este Sfnta Euharistie. Euharistia poate uni cu adevrat pe cretini pentru c este mai mult dect o voin a lor de a svri n comun un act de comemorare sau de semnificaie simbolic. Cine caut nelegerea Euharistiei prin iubirea care merge pn la capt afl c n ea cretinii se ntlnesc n mod real unul cu altul, pentru c se ntlnesc n ceva mai presus de acordul voinei lor, adic se ntlnesc cu Hristos prezent n mod real cu Trupul i Sngele Lui comunicat lor. Ei i dau seama c Euharistia este centrul de iradiere a iubirii unificatoare a lui Hristos n toi cei ce se mprtesc de ea.

    Mesajul de chemare la o via comunitar este de fapt mesajul cretin la dragoste i unitate. ndemnul la iubire este n acelai timp ndemn la viaa de comuniune adevrat, comuniune neleas prin solidaritate ntre oameni.

    Teologia romneasc cuprinde pagini impresionante cu privire la funcia comunitar a iubirii. Transpunerea prin iubire n adncul intimitii altuia, nu constituie numai calea celei mai adnci cunoateri, dar n acelai timp ea marcheaz i calea celei mai strnse nfriri sau comuniuni dintre persoanele omeneti. Prin fuziunea vieii intime proprii cu viaa intim a celuilalt, prin reciproca nvluire n cldura inimii, iubirea izbutete s-i lege pe oameni unii de alii. Dar iubirea nu nseamn numai deschiderea i lansarea persoanei proprii ctre cellalt, numai hotrrea de a te drui numai tu, ci mai nseamn intenia i voina de a realiza o comuniune cu el. O comuniune nu se realizeaz dect dac iubirea pe care i-o ari cuiva este luat n seam i i se rspunde cu o iubire asemntoare. Numai cnd cellalt rspunde pozitiv solicitrilor lansate de iubirea ta, numai cnd iubirea devine un dialog se poate vorbi de

  • 104 Altarul Banatului

    nfptuirea unei comuniuni1 autentice, n cazul nostru a unei comuniuni de iubire, comuniuni de rugciune i comuniuni euharistice. Comuniunea euha-ristic n Biserica Ortodox este cea mai adnc form de comuniune. Comuniunea euharistic d via membrilor Bisericii i fr ea, ca i fr Biseric, nu exist mntuire. Ca tain a unirii cu Hristos, Sfnta Euharistie i unete ntre ei pe toi cei ce se mprtesc cu vrednicie din acelai potir i i face pe acetia s fie una, dup cum Unul este Domnul nostru Iisus Hristos cu Care se unesc acetia.

    Comuniunea euharistic, sporete viaa spiritual ntr-un dublu sens: ea comunic n aceast via trirea perfeciunii cretine i, n mod special, taina vieii venice. Euharistia este taina care realizeaz comuniunea deplin a mdu-larelor n trupul lui Hristos, viaa laolalt n Biseric. n Euharistie, Biserica se produce pe sine, o osmoz ntre cele dou jertfe; comunitatea se nal continuu prin asimilarea ei n trupul jertfit al lui Hristos. Sfinii Prini vd comuniunea euharistic ca singurul mod de a ine pe toi cretinii n unire. Trupul euharistic este unit nu numai prin dragoste, ci real, ontic. Prin partici-parea cretinilor la Sfnta Liturghie, i n spe la Cuminectur, ei se bucur de anumite roade pe plan comunitar. Comuniunea cu Hristos prin Sfnta Euharistie trebuie s se manifeste prin realizarea unei comuniuni de iubire i credin cu ceilali cretini.2

    Comuniunea euharistic, adic Sfnta Euharistie este prezentat n general ca Taina n care sub chipul pinii i al vinului se mprtete credincioilor nsui Trupul i Sngele Mntuitorului Hristos, spre iertarea pcatelor i spre viaa de veci. ns, ea este o Tain mult mai complex dect o poate prezenta o definiie didactic3, fiindc aceasta implic prezena i lucrarea personal a Domnului Iisus Hristos potrivit cuvintelor Sale: Cel ce mnnc trupul Meu i bea sngele Meu rmne ntru Mine i Eu ntru el (Ioan 6, 56).

    Prezena real a lui Hristos n Euharistie este un adevr confirmat de Sfnta Scriptur, de Sfnta Tradiie i de practica Bisericii noastre Ortodoxe. Mntuitorul nsui, promind oamenilor mprtirea cu Tru pul i Sngele Su, i asigura: ,,Eu sunt pinea cea vie care s-a pogort din cer. Cine mnnc din pinea aceasta viu va fi n veci. Iar pinea pe care Eu o voi da pentru viaa lumii este Trupul Meu (Ioan 6, 51). Sfntul Apostol Pavel vorbete n termeni foarte precii despre prezena real a lui Hristos cu Trupul i cu Sngele Su, n Euharistia ntemeiat de El i poruncit spre svrire Apostolilor Si, pre-cum i urmailor acestora: ,,Paharul binecuvntrii pe care-l binecuvntm,

    1 Pr. Prof. dr. Dumitru Stniloae, Legtura ntre Euharistie i iubirea cretin, Studii Teologice, XVII (1965), nr.1-2, pp. 28-29.

    2 Pr. prof.dr. Dumitru Belu, Despre iubire, Editura Omniscop, Craiova, 1997, pp. 29, 111 i 115.

    3 Drd. Gheorghe Ghic, Ideea de comuniune n Ortodoxie, Ortodoxia, XXI (1969), nr. 3, pp. 413-414.

  • 105Comuniunea euharistic, desvrire a comunitii Bisericii

    nu este, oare, mprtirea cu sngele lui Hristos? Pinea pe care o frngem nu este, oare, mprtirea cu trupul lui Hristos? Ca o pine, un trup suntem cei muli; cci toi ne mprtim dintr-o pine (1 Corinteni 10, 16-17). i ceva mai departe adaug: ,,Astfel, oricine va mnca pinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie va fi vinovat fa de Trupul i Sngele Domnu lui. S se cercereteze ns omul pe sine i aa s mnnce din pine i s bea din pahar. Cci cel ce mnnc i bea cu nevrednicie osnd i mnnc i bea, nesocotind Trupul Domnului (1 Corinteni 11, 27-29).

    Euharistia este recapitularea unui mod de existen care i afl desvrirea social n asceza Bisericii. Asceza eclesial urmrete aservirea dorinei imper-sonale, individuale, primatului absolut al relaiei i comuniunii personale.4

    Credina Bisericii n realitatea euharistic, n prezena real a Trupului i Sngelui Domnului n Sfnta Liturghie, este veche i a fost mrturisit permanent i consecvent de toat Biserica. Sfinii Prini ne dau mrturie n acest sens :

    Sf. Iustin Martirul: ,,Aducem n numele Lui jertfa pe care Domnul Iisus a poruncit s fie adus, jertfa pinii i a vinului n Euharistie (Dialogul cu iudeul Trifon, cap. 4);

    Sf . Ciprian al Cartaginei: ,,Acolo unde este Euharistia, acolo este Biserica (De ecclesiae catholicae unitate, cap. 5);

    Sf. Ioan Gur de Aur: ,,De aceea (jertfa de pe Golgota) o aducem i acum, care a fost adus i nu s-a sfrit (Omilia 17 la Epistola Evrei);

    Sf. Ioan Damaschin: ,,Pinea i vinul nu sunt niciodat nchipuirea Trupului i Sngelui lui Hristos, ci nsui Trupul lui Hristos unit cu dumnezeirea, pinea i vinul sunt prefcute n Trupul i Sngele Domnului (Dogmatica 4, 13).

    Teologia Rsritean pune accentul pe prezena personal a Mntuitorului n Sfnta Euharistie, pentru c depete opoziia dintre lumea natural i cea supranatural, prin ordinea raional a creaiei care i are centrul de gravitaie n Logosul etern al Tatlui.5

    Aceast Sfnt Tain a primit diferite numiri precum: binecuvntare (eulogia), comuniune i unire (koinwnia, enwsiV), Cina cea de Tain i dumne-zeiasc, Cina Domnului, Masa lui Hristos, Masa sfnt, Taina altarului, Pinea Domnului, Pinea lui Dumnezeu, Pinea cereasc, Pinea spre fiin, paharul binecuvntrii, paharul vieii, paharul mntuirii, jertfa sfnt, tainic etc.

    Sfnta Tain a Euharistiei este cea mai mare Tain a Bisericii din trei considerente:

    - Depete puterea de nelegere a minii omeneti, deoarece simurile noastre trupeti nu observ nici o schimbare, pinea i vinul se prefac n nsui

    4 Pr. prof. dr. Dumitru Popescu, Iisus Hristos Pantocrator, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 2005, pp. 324-325.

    5 Christos Yannaras, Libertatea Moralei, traducere de Mihai Cantuniari, Editura Anastasia, Bucureti, 2004, pp. 228-230.

  • 106 Altarul Banatului

    Trupul i Sngele Domnului cu puterea Duhului Sfnt care se pogoar asupra materiei de jertf, transformnd-o;

    - Dac prin celelalte Sfinte Taine ni se mprtete harul dumnezeiesc, n Sfnta Euharistie ni se d izvorul harului, Hristos nsui;

    - Sfnta Euharistie nu este doar o Tain, ci jertf real, ns nesngeroas adus lui Dumnezeu de acelai Hristos mpreun cu Biserica, Trupul Su tainic6, prin mna i gura episcopului sau preotului liturghisitor cu puterea Duhului Sfnt, deci un act sinergic, o mpreun lucrare divino-uman.

    Asigurarea despre prezena Sa real n Euharistie cu Trupul i Sngele Su i semnificaia acestei prezene ne-o d nsui Mntuitorul. El a pus baza ei i a explicat-o prin cuvintele Sale. Iisus Hristos instituie formal Taina Euharistiei la Cina cea de Tain, att prin cuvinte, ct i prin prima ei svrire direct de ctre El nsui. Astfel cuvintele de la Matei 26, 26-28 ce sunt cuprinse n anaforaua liturgic sunt fundamentul instituirii acestei Sfinte i Dumnezeieti Taine: Iar pe cnd mncau ei, Iisus, lund pine i binecuvntnd, a frnt i, dnd ucenicilor, a zis: Luai, mncai, acesta este Trupul Meu. i lund paharul i mulumind, le-a dat, zicnd: Bei dintru acesta toi, c acesta este Sngele Meu, al Legii celei noi, care pentru muli se vars spre iertarea pcatelor, iar anamneza sau aducerea aminte o regsim la Luca 22, 19: Aceasta s facei spre pomenirea Mea. Aceste cuvinte de la Cina Domnului, arat lmurit faptul c aceast Tain i are temeiul n rstignirea i nvierea Domnului. Euharistia este anticiparea tainic a jertfei de pe Golgota i a nvierii. Aceste momente din istoria mntuirii neamului omenesc au fost subliniate i elogiate de ctre imnografii cretini n peste 150 de texte liturgice de o frumusee deosebit, prezente n toate crile noastre de cult: Rstignit ai fost cu trupul, Cel ce eti fr de patim, dup firea Tatlui; mpuns ai fost n coast, izvornd lumii snge i ap. Tu eti Dumnezeul nostru i pe Tine Te slvim.7

    Sfnta mprtanie ne ridic n planul existenei nduhovnicite i ne unete n mod concret i haric cu Hristos Mntuitorul. De aceea, se cuvine s fim contieni c Iisus Mntuitorul ni se d de fiecare dat cnd ne mprtim cu Sfintele Taine, cci Trupul Lui este adevrat mncare i Sngele Lui ade-vrat butur (Ioan 6, 55).

    Deci, ,,cu fric de Dumnezeu, cu credin i cu dragoste8 trebuie s ne apropiem de Iisus Hristos care este prezent real n Sfnta Euharistie.

    6 Ibidem7 ***, ndrumri Misionare, Editura Institutului Biblic i de Misiunea al Bisericii Ortodoxe

    Romne, Bucureti, 1986, pp. 528-529.8 ***, Penticostarul - adic sfintele slujbe de la Duminica Patilor pn la Duminica Tuturor Sfinilor,

    Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1999, Duminica a treia dup Pati, a Sfintelor femei mironosie i a Dreptului Iosif, la Utrenie, Canoanele, Canonul Mironosielor-alctuire a lui Andrei Criteanul, Cntarea 1, Stihira a II-a, glasul al IV-lea, p. 94.

  • 107Comuniunea euharistic, desvrire a comunitii Bisericii

    Euharistia este Taina prezenei celei mai depline i a lucrrii celei mai eficace a lui Iisus Hristos n Biseric i prin ea n lume. El este prezent n Euha ristie cu trupul Su luat din Fecioara Maria, rstignit pe cruce, nviat, nlat la cer i tronnd la dreapta Tatlui, pentru a ne face prtai de toate cele ce s-au fcut n Trupul Su. n Euharistie este concentrat toat mntuirea noastr pentru a ne-o nsui personal. Euharistia, unindu-ne cu Hristos, ne face asemenea Lui, imprimnd i n noi starea capabil de jertf, puterea nvierii i a slavei venice. ntreaga Tradiie motenit de Biserica Ortodox de la Biserica pri mar afirm c Domnul este prezent real n Euharistie, prin pre-facerea pinii i a vinului n Trupul i Sngele Su. Dar ea s-a ferit s explice modul cum se face aceast prefacere i care este raportul Trupului i Sngelui Domnului cu chipurile pinii i vinului care persist dup prefacere. To tul este o tain, dar i o anamnez.

    Aceast amintire nu se refer doar la un fapt care aparine trecutului, ci nseamn, n acelai timp, i o rmnere a lui Hristos, jertfit i nviat, n unire cu noi. ntruparea, rstignirea i nvierea constituie o realitate care se prelun-gete pe plan spiritual n noi, prin starea de jertf i nviere a lui Hristos nlat pe scaunul slavei Sale cereti.9 Astfel, Cina cea de Tain arat c nsui Domnul a instituit Euharistia, ca s vin i s rmn mereu cu noi ca Domnul Cel jertfit i nviat pn la sfritul veacurilor.

    Dup rostirea anamnezei care rezum iconomia mntuirii, preotul invoc pe Domnul prin epiclez s trimit pe Duhul Su cel Sfnt peste Sfintele Daruri ca s le prefac n Trupul i Sngele Su prea scump. Prefacerea Darurilor euharistice n Trupul i Sngele Domnului arat c sensul Sfintei Euharistii este acela de a fi mijloc de dialog ntre Hristos i Biseric. Hristos este Arhiereul nostru venic, Care ne comunic starea Sa de jertf, prin Taine, n general, i prin Euharistie n particular, ca s ne nfieze i pe noi ca jertfe duhovniceti naintea Tatlui. Euharistia n viaa de veci va fi ca o ncununare a iconomiei dumnezeieti, ca o unire desvrit ntre creaie i Hristos, cnd Dumnezeu va fi totul n toate (1 Corinteni 15, 28).

    Pentru a nelege prefacerea euharistic n cadrul acestei nlri spre Hristos a comunitii i a credincioilor, trebuie s se in seama c Trupul Domnului de dup nviere i nlare este un trup deve nit luminos, spiritualizat prin aciunea Duhului Sfnt, este un trup ridicat la starea de lumin, care nu e numai natural, ci i dumnezeiasc, neputnd fi vzut de ochii naturali. Iar spre starea aceasta se mic i trupurile celor credincioi, avnd n ascunsul lor nc de pe acum o arvu n a acestei stri prin unirea cu Hristos i prin aciunea Duhului Lui n ei. Sfntul Grigore Palama a vorbit adeseori de aceast lumin

    9 ***, Liturghierul - care cuprinde dumnezeietile liturghii ale sfinilor notri prini: Ioan Gur de Aur, Vasile cel Mare, i Liturghia Darurilor mai nainte sfinite, precum i rnduiala Vecerniei, Utreniei, Dumnezeietii Proscomidii, Liturghiei cu arhiereu etc., Editura Institutului Biblic i de Misiunea al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1995, p. 170.

  • 108 Altarul Banatului

    care a acoperit trupul Domnului pentru ochii naturali la Schimbarea la fa i de lumina spiritual care va acoperi trupurile sfinilor n viaa viitoa re. Starea de luminozitate a Trupului Domnului, spre care nainteaz n ascuns i trupurile noastre, este solidar cu starea nou a lumii, care a nceput o dat cu nvierea lui Hristos i cu existena Bisericii prin pogorrea Duhului Sfnt.

    Legea Vechiului Testament arat c potrivit voii lui Dumnezeu nu poate exista Biseric fr preot i fr jertf, iar Noul Testament subliniaz c Hristos este Arhiereu i Jertf venic, Care lucreaz asupra credincioilor prin slujitori sfinii. Preotul rmne n Biseric, garania legturii obiective a credincioilor cu Hristos, ca s nu se confunde pe Hristos, cu mintea lor, ci, dimpotriv, ca ei s aib mintea lui Hristos. Prin lucrarea obiectiv a preotului din Biseric, Hristos coboar ctre credincioi, prin Sfnta Euharistie, ca s-i nale la comu-niunea de via venic a Sfintei Treimi. 10

    n esena sa, Jertfa euharistic este aceeai cu Jertfa de pe Cruce, jertfindu-se pe altar acelai Miel al lui Dumnezeu care S-a rstignit pe cruce. ntre cele dou jertfe exist nu numai o strns legtur, ci i o adevrat identitate: jertfa de pe Cruce este adic, n esena ei, una i aceeai cu cea de pe Cruce. Adevratul preot sacrificator sau svritor al jertfei este Mntuitorul Hristos. Materia sau darul de jertf este acelai cu cel adus de Hristos pe Cruce, adic Sfntul Su Trup i Snge. Primitorul jertfei din Liturghie este acelai cu al celei de pe Golgota. Exist totui cteva deosebiri de form sau aparen extern:

    - Jertfa de pe Golgota s-a adus n chip sngeros, cea din Liturghie se aduce n mod sacramental, nesngeros;

    - Jertfa de pe cruce a fost adus de Hristos singur, pentru mntuirea tuturor oamenilor, pe cnd cea din Liturghie este adus nu numai din partea Lui, ci i din a Bisericii sau obtii credincioilor;

    - Jertfa sngeroas de pe Cruce s-a adus ntr-un singur loc i o singur dat pentru totdeauna; jertfa din Liturghie se aduce de-a pururi i pretutindeni unde sunt biserici i altare cretine;

    - Jertfa din Liturghie este o form de prelungire n timp, de actualizare sau de perpetuare n mijlocul nostru, a prezenei lui Hristos, Cel njunghiat o dat pentru totdeauna.11

    ntre aspectul de jertf i cel sacramental al Euharistiei nu se poate face o separaie strict: a oferi nseamn totodat a primi. Aceasta se ntmpl n raportul nostru cu orice om. Dar momentul prefacerii, n care se pune n relief n special aspectul de jertf al Euharistiei, i cel al mprtirii, n care se pune n relief n deosebi aspectul ei de sacrament, se mai deosebesc i prin aceea c momentul prefacerii sau al jertfei actualizeaz jertfa lui Hristos pentru co munitate, corespunztor cu faptul c El s-a jertfit pe Golgota pentru toat

    10 Pr. prof. dr. Dumitru Popescu, op. cit., p. 327. 11 Ibidem, pp. 330-336.

  • 109Comuniunea euharistic, desvrire a comunitii Bisericii

    omenirea, pe cnd momentul mprtirii corespunde trebuinei ca omul s se decid personal pentru nsuirea jertfei lui Hristos. n Agneul ce se preface este reprezentat duhul comunitii ca ntreg. O Biseric vie e o surs de via pentru fiecare membru al ei. Dar mai este necesar i ca omul s se decid ca atare printr-un act distinct al su, pentru ca s se foloseasc deplin de jertfa lui Hristos, prin unirea personal cu El. Faptul c ,,miridele pentru credincioi ca persoane stau n jurul Agneului prefcut, fr s se fi prefcut i ele nsele, dar se toarn n Sfntul Potir, sau n Sngele lui Hristos n preajma mprtirii mire nilor, sau dup aceea, poate exprima tocmai aceast decizie personal a lor de a se uni cu Hristos, manifestat prin mprtire, Sfnta Euharistie fiind Taina care ncununeaz Botezul i Mirungerea i prin care Hristos constituie Biserica drept Trup al Su, pe care o pstreaz n unitatea ei de comuniune.12

    Dac prin Tain Dumnezeu ne mprtete lucrarea Sa, ca har i ca dar, iar prin jertf noi oferim lui Dumnezeu cele ale noastre i chiar fiina noastr, n Euharistie se ntlnesc aceste dou micri: de la noi la Dumnezeu i de la Dumnezeu la noi 13, n modul cel mai complex i mai accentuat. Actul de Jertf i cel de Tain al Euharistiei sunt nedesprite. Chiar ca Jertf ea este o Tain, cci druindu-ne lui Dumnezeu ne nlm i ne mprtim de simirea i de binecuvntarea Lui.

    Euharistia este o jertf i o tain unificatoare. Ea unific n Trupul lui Hristos pe toi cei ce se adun s o svreasc mpreun printr-un preot al lor, hi rotonit de episcopul lor. i unific prin faptul c Hristos i adun pentru a-i oferi Tatlui n Sine ca jertf i prin faptul c toi se mprtesc de El. Dar i unific totodat n acelai Hristos pe toi cei ce svresc ace eai Euharistie i se mprtesc n tot locul din ea, prin preoii hirotonii de episcopii ce stau n comuniune.

    Dndu-se nou n Sfnta Euharistie, Mntuitorul ne atrage pe toi la Sine nsui ca om, n aceast stare de total predare Tatlui, ca jertf adus din iubire, ca om, ca s atrag i iubirea Tatlui fa de noi, dup ce El, Iisus Hristos, i-a atras aceast iubire, ca om, n numele nostru. n faa lui Hristos-Iisus care se pred Tatlui ca jertf, Tatl privete cu iubire faa tuturor oamenilor.

    Dar i noi oamenii suntem chemai s ne nsuim starea de jertf a lui Hristos ctre Tatl, pentru ca iubirea cu care ne privete Tatl, n mod potenial pe toi, n Fiul Su, s devin o iubire actual i activ (concret) fa de fiecare dintre noi, care suntem contieni de chemarea noastr n faa lui Dumnezeu i ne nsuim starea de jertf a Fiului Su, ca om.14 Numai aa vom putea deveni fii

    12 Pr. prof. dr. Ene Branite, Liturgica Special, Editura Nemira, Bucureti, 32002, pp. 222-223.

    13 Pr. prof. dr. Dumitru Stniloae, Teologia Dogmatic Ortodox, vol. III, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 21997 p. 71.

    14 Idem, Teologia Euharistiei, Ortodoxia, XXI (1969), nr. 3, p. 341.

  • 110 Altarul Banatului

    ai lui Dumnezeu, prin asumarea Jerfei Fiului Su, prin participarea noastr la Jertfa Euharistic, prin epectaz, adic agonisind har dup har.

    Ospul euharistic are un profund caracter eshatologic, este o form de anticipare a Parusiei, de prenchipuire i de pregustare a buntilor de la masa cereasc pe care El o rezerv celor ce-L iubesc. Ioan Zizioulas spune: n Euharistie, Biserica i contempl natura eshatologic. Euharistia are privilegiul unic de a reuni ntr-un tot, ntr-o experien unic, opera lui Hristos i a Sfntului Duh i de a exprima consideraii eshatologice prin realiti istorice, mbinnd n viaa eclesial elementul instituional cu cel harismatic. Cnd eshatonul ne viziteaz, anamneza Bisericii capt paradoxul euharistic pe care nici o con-tiin istoric nu-l poate nelege vreodat, anume memoria viitorului, aa cum o gsim n anforaua liturgic. n Euharistie Biserica instituie spaiul esha-tologic n care faptele mntuitoare ale lui Dumnezeu, mai cu seam Jertfa lui Hristos, sunt amintite de Dumnezeu.15 Astfel, n Euharistie pregustm taina mpriei nc din lumea aceasta. Hristos este prezent i se druiete Bisericii Euharistice, prin care atrage lumea n comunitatea Sa eshatologic.16 mprtania este baza comunitii cretine, fora unitii i a solidaritii ei, i ancorarea credinciosului n comunitatea - trup hristic.

    Partea vzut a Sfintei Euharistii o constituie pinea dospit, nu azim, i vinul curat fermentat, nu mustul. Pinea trebuie s fie din gru curat, iar vinul din struguri curat amestecat la vremea cuvenit cu ap. Aceast materie este de instituire divin. Pinea i vinul sunt alimentele care nu doar ntrein exis-tena fizic a omului, ci i o simbolizeaz, n chipul cel mai expresiv i mai potrivit; pinea este simbolul cel mai adecvat al trupului omenesc, iar vinul este simbolul sngelui. Pinea i vinul simbolizeaz totodat i unitatea sau comuniunea spiritual, care-i leag ntre ei pe toi membrii Bisericii, fcnd din toi un singur trup: Trupul tainic al Domnului, adic Biserica.17

    Referitor la pinea i vinul euharistic, Christos Yannaras zice: ,,n Euharistia Bisericii, Hristos este pinea i vinul, este lumea n plintatea ei existenial, ca loc al unitii personale a ziditului cu neziditul Trupul i Sngele lui Hristos. Trupul i sngele nseamn via, care se comunic i se face mpr-tit, realiznd Biserica drept unitate i multitudine existenial, ca manifestare personal a bunei alctuiri pline de iubire a lumii i ca posibilitate de intrare n erosul comuniunii treimice.18

    15 Adrian Lemeni, Sensul eshatologic al creaiei, Editura ASAB, Bucureti, 22007, pp. 255, 260, 261.

    16 .P.S. prof. dr. Nifon Mihi, Arhiepiscopul i Mitropolitul Trgovitei, Misiologie Cretin, Editura ASA, Bucureti, 22005, pp. 48, 51.

    17 Pr. prof. dr. Ene Branite, op. cit., pp. 232-233.18 Christos Yannaras, Persoan i Eros, traducere de Zenaida Luca, Editura Anastasia, Bucureti,

    2000, p. 143.

  • 111Comuniunea euharistic, desvrire a comunitii Bisericii

    Svritorul vzut al Sfintei Taine a Euharistiei este episcopul sau preotul, n virtutea puterii i poruncii date lor de Mntuitorul Hristos prin Apostoli i ca organ vzut al Arhiereului i Preotului nevzut Hristos. Prin episcop sau preot, Euharistia se leag de Biseric i este a Bisericii. Acetia nal rug-ciunile comunitii n comuniune cu credincioii, i aduc jertfa lui Hristos ca jertf pentru Biseric i ca jertf a Bisericii.

    Referitor la pregtirea preotului pentru svrirea Sfintei Jertfe, precum i responsabilitatea pe care o are fa de Sfnta mprtanie, n sensul n ce fel i cui o poate administra, relatm enunul unei vechi prescripii canonice: Strduiete-te, o, preotule, s fii lucrtor fr de ruine, drept nvnd cuvntul adevrului. Niciodat s nu mergi la slujba sfnt avnd vrjmie mpotriva cuiva, ca nu cumva s alungi pe Mngietorul n ziua sfintei slujbe. Nu te judeca, nici nu te certa, ci struind n biseric roag-te i citete pn la ceasul n care trebuie s svreti dumnezeias ca slujb tainic, i astfel s peti la sfntul altar cu pocin i cu inim curat, neprivind ncoace i ncolo, ci cu fric i cu cutremur s stai n faa mpratului cerurilor. Nu grbi ori scurta rugciunile din cauza pur trii de grij omeneti i nu ine seama de faa oamenilor, ci privete nu mai la mpratul cel ce st de fa i la puterile cereti care stau mprejur. Fii vrednic ndeplinitor al sfintelor canoane. Nu liturghisi mpreun cu cei ce sunt oprii de a liturghisi. Bag de seam naintea cui stai, cum liturghiseti i pe cine mprteti. Nu uita porunca Domnului i a Sfini lor Apostoli care zice: Nu dai sfintele cinilor i nu aruncai mrgri tarele naintea porcilor (Matei 7, 6). Pzii-v de astfel de cini i de celelal te. Vezi s nu cazi de frica oamenilor; nu da pe Fiul lui Dumnezeu n minile nevrednicilor. Nu te teme n acel ceas de careva dintre cei slvii ai pmntului, nici de cel ce poart coroan. Celor care sunt vrednici de dumnezeiasca mprtanie, s le-o dai n dar, precum i tu nsui ai primit-o. S nu o dai celor ce nu li se permite de dumnezeietile canoane, cci i se socotesc a fi ca pgnii; i dac nu se convertesc, vai att lor, ct i celor care i mprt-esc. Bag de seam (nu m privete pe mine, ci pe tine) ca nu cumva din neglijena ta oarecine sau altceva s ating Sfintele Taine, nici s se umezeasc sau s se afume, sau s umble cu ele cei profani i nevrednici. Dac vei ine seama de acestea i de unele ca acestea, te vei mntui att pe tine, ct i pe cei ce ascult de tine.19

    Primitorii Sfintei Euharistii sunt toi cretinii, inclusiv copiii. Sunt exclui de la primirea mprtaniei cei scoi din snul Bisericii pentru motive de erezie i schism, apostaii i cei oprii de duhovnici la spovedanie.

    Cu privire la deasa sau rara mprtire, Sfntul Ioan Gur de Aur ntr-o prescripie canonic zice: Muli se mprtesc cu aceast Sfnt Jertf o dat pe an; alii de dou ori; alii mai des; i ctre toi acetia se ndreapt

    19 Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note i comentarii, ediia a III-a, f.e., Sibiu, pp. 524-525.

  • 112 Altarul Banatului

    cuvntul nostru. Dar nu numai ctre cei ce sunt aici, ci i ctre cei ce sunt n pustieti; cci acetia o dat pe an fac acest lucru. Deci care trebuie ludai, cei care o dat, sau care adeseori, sau care rareori se mprtesc? Nici pe cei ce se mprtesc o dat, nici pe cei ce de multe ori, nici pe cei ce de puine ori, ci pe cei ce cu contiina curat se mprtesc i a cror via este irepro abil. Unii ca acetia, totdeauna, iar cei ce nu sunt de acest fel nici-odat s nu se apropie de cuminectur. Dar de ce? Fiindc acetia primesc asupra lor judecata i osnda, ct i pedepsirea i pedeapsa; i nu te mira, cci precum hrana care dup firea sa este nutritiv, dac ajunge n sucuri striccioase, distruge i stric totul, i cauzeaz boal, tot astfel i Sfintele Taine. Tu te desftezi la mas duhovniceasc i apoi iari i ntinezi gu ra cu noroi? Ungi cu mir binemirositor i apoi iari umpli de mizerie, mprtindu-te dup un an? Crezi c i ajung patruzeci de zile spre a te curi de pcatele comise timp ndelungat i dup o sptmn iari te ntorci la cele de mai nainte? Spune-mi ori de vindecndu-te n patruzeci de zile de boala ndelungat i apoi iari napoindu-te la mncrurile care au pricinuit boala, nu ai pierdut atta osteneal de mai nainte, ct i-ai i stricat mai mult? Cci dac cele fireti se schimb, cu att mai mult se schimb cele ce depind de voin. Tu dai patruzeci de zile pentru sntatea sufletului, i oare s nu atepi nici patruzeci pentru ca Dum nezeu s te ierte. Spune-mi, glumeti? Pentru aceea i diaconul rostete zicnd: Sfintele sfinilor, adic cel ce nu este sfnt s nu se apropie. Nu zice numai: Cel ce este curat de pcate, ci cel ce este sfnt.20

    n ceea ce privete roadele sau efectele mprtirii acestea sunt urmtoarele:

    unirea real cu Hristos, conform promisiunii Sale: ,,Cel ce mnnc Trupul Meu i bea Sngele Meu rmne ntru Mine i Eu ntru el (Ioan 6, 56).

    curirea de pcate i progresul n viaa spiritual, conform formulei litur-gice de mprtire: ,,Se mprtete robul lui Dumnezeu spre iertarea pcatelor i viaa de veci (Liturghia Sf. Ioan Gur de Aur).

    fgduina nvierii i a vieii de veci: ,,Cel ce va mnca din pinea aceasta (Euharistie) nu va muri n veci (Ioan 6, 51).

    Pentru cei ce se mprtesc cu nevrednicie efectul este osnda, conform cuvintelor Sf. Ap. Pavel: ,,S se cerceteze omul pe sine i aa s mnnce din pine i s bea din pahar. Cci cel ce mnnc i bea cu nevrednicie, osnd i mnnc i bea, nesocotind Trupul Domnului (1 Corinteni 11, 28-29).

    Actualiznd cele expuse, putem spune c n cadrul societii tehnocratice contemporane, a vorbi de dinamismul social al comunitii euharistice epi-scopat sau parohie pare cel puin o utopie romantic ori o nostalgie poetic. Dinamismul social al comunitii euharistice l gsim bine nchegat n epoca

    20 Ibidem, pp. 526-527.

  • 113Comuniunea euharistic, desvrire a comunitii Bisericii

    Imperiului Bizantin, care aplica n dimensiunile lumii locuite, liturghia dina-mic i activ a comuniunii euharistice: lumea locuit oikoumn capt n Bizan profunzimea mistic i sensul dinamic al cuvntului asompiune (asu-mare). Limitele acestei liturghii sunt inamovibile. Dar, dinamismul social al comunitii euharistice nu dispare odat cu cderea Bizanului. El este numai redus, trecnd de la limitele lumii locuite (oikoumn), la cele ale vieii sociale i culturale a grecitii aservite barbariei otomane.21 Acest dinamism social al comunitii euharistice poate fi neles doar n persepectiva ethosului local, n cadrul unei comunitii bine determinate, care se realizeaz n cele din urm printr-o comuniune de iubire, care nu poate fi dect Biserica.

    n concluzie, Biserica comunitatea credincioilor, realizeaz comuniunea prin iubirea lui Hristos, Care este prezent i Se druiete Bisericii euharistice, atrgnd lumea n comunitatea Sa eshatologic. Sfntul Vasile cel Mare zice: ,,Ce ar putea fi mai plcut dect ca pe cei mprii ntr-o aa mare mulime de locuri s-i vezi legai ntr-o singur armonie a membrelor prin unitatea dragostei n Trupul lui Hristos?22 Aspectul de jertf i de comuniune sunt inseparabile n structura Liturghiei Ortodoxe i a cultului cretin n general: ,,C Tu eti Cel ce aduci i Cel ce Te aduci, Cel ce primeti i Cel ce Te mpari.23 ntreaga teologie liturgic i patristic insist asupra faptului c prezena lui Hristos n Tainele Bisericii constituie sursa vieii i unitii spirituale, personale i comu-nitare: ,,Iar pe noi, pe toi, care ne mprtim dintr-o pine i dintr-un potir, s ne uneti unul cu altul, prin mprtirea aceluiai Sfnt Duh.24 Biserica este deci, comunitatea sfinit prin i n jertfa lui Hristos, comunitatea nsufleit de iubirea jertfelnic. Biserica are deci, dou caracteristici: s stea n relaie de slujire cu Dumnezeu, adic s fie sfnt, i s constituie o comunitate de iubire, prin jertfa euharistic a lui Hristos.

    21 Christos Yannaras, Libertatea Moralei, traducere de Mihai Cantuniari, Editura Anastasia, Bucureti, 2004, pp. 231-234.

    22 Sfntul Vasile cel Mare n Dicionar filocalic, ediia a II-a, alctuire de Ignatie Teoforul, Editura Cavallioti, Bucureti, 2001, p. 41.

    23 ***, Liturghierul, p. 139.24 Ibidem, p. 222.