LEXIC STIINTIFICINTERDISCIPLINAR

Coordonator:Prof.dr. Angela Bidu-Vranceanu

si colectivul

Silvia SavulescuAlice TomaClaudia Ene

Alexandra Vrnceanu

EDITURA UNIVERSITATII DIN BUCURESTI2001

Cartea a aparut cu sprijinul Ministerului Culturii si Cultelor

Editura Universitatii din BucurestiSos. Panduri, 9092, Bucuresti 76235; Telefon/Fax: 410.23.84

Email: editura@unibuc.roInternet: www.editura.unibuc.ro

Tehnoredactare computerizata: Victoria Iacob

Descrierea CIP a Bibliotecii NationaleBIDU-VRANCEANU ANGELALexic stiintific interdisciplinar / coord.: prof.

dr. Angela Bidu-Vranceanu, Bucuresti:Editura Universitatii din Bucuresti, 2001

Bibliogr. 280 p. ISBN 973-575-577-7001.4

PRINCIPII GENERALE privind CORPUSUL LEXICULUI STIINTIFIC

INTERDISCIPLINAR

Am numit lexic stiintific interdisciplinar (LSI) termenii specializaticare se utilizeaza n mai mult dect un singur limbaj stiintific. Termeniiapartinnd LSI au fost identificati prin investigarea independenta aurmatoarelor terminologii: lingvistica (LSlingv.), filozofica (LSfiloz.), arteplastice (LSart. pl.), politica (LSpol.) si matematica (LSmat.) simineralogie (pietre (semi)pretioase) (LSmin.). Corpusul a fost alcatuit princercetarea exhaustiva a cte unui dictionar specializat pentru fiecare dintreaceste terminologii DSL (Dictionar de stiinte ale limbii de AngelaBidu-Vranceanu, Cristina Calarasu, Liliana Ionescu Ruxandoiu, MihaelaMancas, Gabriela Pana Dindelegan, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1997), DF(Dictionar de filozofie de un colectiv coordonat de Octavian Chetan si RaduSommer, Editura Politica, 1978), D.Art. ( Dictionar de arta, volumul I si II deun colectiv coordonat de Mircea Popescu, Editura Meridiane, Bucuresti, 1995,1998) DMG (Dictionar de matematici generale, coordonat de acad. Caius Iacobsi Vasile Bobancu, Editura Enciclopedica Romna, Bucuresti, 1974) si DP(Dictionar politic. Institutiile democratiei si cultura civica , de Sergiu Tamas,Editura Sansa, Bucuresti, 1996), DPSP : Pietre pretioase, semipretioase sidecorative. Dictionar, de Corina Ionescu, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti, 1995), M (Mineralogie, de Virgil Ianovici, Victoria Stiopol, EmilConstantinescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979), DSAC(Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale , de Ivan Evseev EdituraAmarcord, Timisoara, 1994).

Pentru reprezentarea de ansamblu din perspectiva interferentelor realizate la nivelul limbii comune s-a urmarit reprezentarea LSI n dictionarelegenerale ale limbii romne: DEX (Dictionarul general al limbii romne , subredactia acad. I. Coteanu si L. Mares, editia a doua, Editura UniversEnciclopedic, Bucuresti, 1996), VB (Vasile Breban, Dictionar general al limbiiromne) si DE (Dictionar Enciclopedic , sub redactia acad. Athanase Joja sicolectivul, vol I-IV, Ed. Politica, Bucuresti, 1962-1966) sau/si DE (DictionarEnciclopedic, vol.I, A-C, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993; DictionarEnciclopedic, vol.II, D-G, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1996; MicDictionar Enciclopedic , ed. a III revazuta si adaugita, Bucuresti, EdituraStiintifica si Enciclopedica, 1986).

Fiecarui termen din LSI i s-a rezervat un articol alcatuit din doua partiesentiale: Partea nti prezinta definitiile si contextele caracteristice din perspectiva

limbajului specializat de la care s-a pornit (sau a unui anumit limbajspecializat), punnd n paralel definitia din DEX cu definitia din dictionarulspecializat (ceea ce favorizeaza comparatia unor definitii care ar trebui saprezinte grade diferite de specializare). Cnd definitia specializata lipsestedin DEX, s-a notat acest lucru prin () si, sub acest semn s-a pus ntreparanteze definitia sensului celui mai apropiat. n majoritatea cazurilor,definitiile au fost preluate din dictionarele utilizate, cnd au fost redatentre ghilimele. Atunci cnd definitia din dictionarele specializate era preadetaliata, continnd multe date descriptive, eventual diferentiate dupaautori (ca n DSL, DF) sau cnd continea prea multe date enciclopedice (can D.Art.) s-au pus puncte de suspensie pentru partile eliminate. n cazulLSpol. s-au propus definitii sintetice, rezumative (redate fara ghilimele).

Partea a doua a articolului se refera la LSI, nregistrnd sensurile sisintagmele specializate din domeniile stiintifice interdisciplinare asa cumapar n dictionarele generale (informatii completate sporadic cu date dindictionarele specializate investigate). n lexicul matematic s-a pus asteriscla titlul articolului cnd termenul se realizeaza numai contextual. S-a notat prin indicele d marca diastratica indicata explicit de dictionare;cnd aceasta a fost recuperata din definitie, indicele lipseste. S-au omologatmarcile notate diferit de catre diverse dictionare (de ex. Jur. si dr. pentrujuridic si drept). Pentru fiecare domeniu interdisciplinar s-au dat definitiisintetice (rezumative) sau/si contextele strict specializate. Partea a doua aarticolelor din acest Corpus pune astfel n evidenta limbajele specializatentre care exista interfente si reflectarea lor n dictionarele generale (cucompletarea lacunelor existente si gradul de dependenta contextuala alexicului stiintific interdisciplinar. Informatiile semantice din partea a douaa articolului au un caracter sinoptic si de aceea mai limitat, ele putnd fiaprofundate n functie de interesul cititorului. Prin explicitarea marcilordiastratice rezulta cu claritate tipurile de interdisciplinaritate caracteristicefiecarei terminologii cercetate. Cnd un termen apare n mai multe dintelimbajele specializate, este necesara lectura tuturor articolelor rezervate lui.

S-a urmarit identificarea gradului de dependenta contextuala a fiecaruitermen din LSI, cu consecinte asupra realizarii conditiilor demonoreferentialitate si univocitate a sensului, necesare unui termen stiintific.Se remarca dependenta contextuala mai mare a unor terminologii (de ex. ceapolitica).Pe capitole, observatiile generale sunt urmatoarele:

a) Limbajul specializat lingvistic (LSlingv.) a pus n evidenta maimulte aspecte privind att specificul lui, ct si relatiile (interferentele)cu alte limbaje stiintifice. Se remarca n primul rnd insuficienta sisumara tratare a lui n dictionarele generale. Majoritatea termenilorimportanti, uzuali si moderni, de interes general lipsesc din DEX, iaratunci cnd exista definitia lor, este neactualizata, insuficienta.Aceasta cu att mai mult cu ct n numeroase cazuri acesti termeniprezinta interdisciplinaritati, iar diferentierea sensurilor ar fi foarteimportanta. Interferentele se stabilesc mai ales cu filozofia si izolat cualte discipline (limbajul social-politic). Dictionarul specializat dindomeniu propune o tratare riguroasa, tehnica, uneori greu accesibila,care este nsa n avantajul diferentierii interdisciplinaritatilor.Asteriscul din definitiile acestui dictionar marcheaza un termenspecializat, definit ntr-un articol independent.

b) Limbajul specializat filozofic (LSfiloz.) este, de asemenea, tratatnecorespunzator n dictionarele generale. Marca diastratica de indicarea domeniului este de cele mai multe ori absenta, ceea ce complicantelegerea exacta a sensului, mai ales cnd rezultainterdisciplinaritati. Acestea se stabilesc cu stiinte fundamentale(matematica), dar si cu alte stiinte (lingvistica, de exemplu care apreluat concepte filozofice precum continut si forma, pe care le-a specializat strict). Dictionarul filozofic (aparut de multa vreme sineactualizat) este marcat ideologic profund, ceea ce impune oconsultare atenta a acestor definitii. Ca elemente de descrierespecializata, el are nsa multe informatii utile pentru dezambiguizareautilizarilor interdisciplinare. n aceasta ultima situatie devin foarteimportante contextele specializate puse n evidenta cu claritate deCORPUS-ul realizat de noi.

c) Limbajul specializat din arte plastice (LSarte pl.) este aproapeabsent ca inventar, sensuri si marcare diastratica n dictionarelegenerale, cu exceptia dictionarelor enciclopedice. Este un limbaj careprezinta interdisciplinaritati de un tip special fata de celelalte studiate.LSarte pl. mprumuta ca atare, fara adaptari semantice numerositermeni mai ales din alte doua domenii stiintifice chimia simatematica. Termenii pe care i are n comun cu filozofia si alte stiinteumaniste prezinta particularitati de sens, motiv pentru care odiferentiere exacta (propusa n CORPUS) ar trebui preluata dedictionarle generale. Determinarea contextuala este deosebit derelevanta si n acest limbaj.

d) Limbajul specializat din stiintele politice este, de asemenea, tratatcu totul nerelevant n dictionarele generale, nu numai sub aspectulmarcarii diastratice, ci si n ceea ce priveste exacta nregistrare.Respectnd principiile generale ale lucrarii, nu am introdus termeni caalgoritm, spectru pentru ca nu sunt nregistrati de catre dictionareleexistente. n acest caz exista o justificare obiectiva provenita dinextrema mobilitate a acestui domeniu, pe care dictionarele (generalesau speciale) nu o pot pune n evidenta. Tocmai de aceea, n acest caz,a fost necesara si investigarea unor texte politice actuale. Interferenteledin acest domeniu sunt predominante si se reflecta ntr-o specializarecontextuala stricta, absolut necesara pentru a se interpreta un sensspecializat politic. Tangentele, uneori greu sau chair imposibil dediscriminat se stabilesc cu termenii din stiintele sociale (inclusivlingvistica, filozofia), distinctia social/politic fiind greu de facut demulte ori. Intereseaza, deci, noutatea domeniului, iar numarul mare deinterdisciplinaritati (mai mare dect la celelalte limbaje studiate)sustine ideea dificultatilor de diferentiere.

e) Limbajul matematicii se remarca (si el) printr-un mare numar determeni interdisciplinari. n cea mai mare parte, aceasta se datoreazafaptului ca matematicile, ca stiinte fundamentale, au servit ca sursa demprumut stiintific. Tratarea si, mai ales marcarea diastratica ndictionarele generale este si aici deficitara, att din perspectivamatematicii, ct si pentru diferentierea de celelalte terminologiistiintifice care au preluat, cu sau faara modificari termeni matematici.Se remarca importanta determinarii contextuale si n cazul LSI (lexiculspecializat interdisciplinar) care pleaca de la matematici. S-a pusasterisc n titlul articolului atunci cnd termenul este strict conditionatcontextual. Importanta precizarii univoce (monoreferentiale) asensului este realizata astfel, n avantajul LSI.

f) Limbajul mineralogic are un numar limitat de termeniinterdisciplinari. Acestia sunt comuni, aproape n exclusivitate, cuchimia. Tratarea si marcarea diastratica n dictionarele generale este siaici deficitara. S-a pus asterisc n cazul termenilor care reprezinta odenumire comerciala.

Corpusul LSI alcatuit prezinta interes pentru multiple directii decercetare a terminologiilor stiintifice si reprezinta un model de descriere carepoate fi extins. Pe baza datelor din fiecare articol si pentru fiecare limbajspecializat se pot efectua diverse cercetari ulterioare care intereseaza attlingvistica si terminologia, ct si lexicografia si metalexicografia. CORPUS-ulalcatuit pentru LSI va reprezenta un tip special de dictionar specializat, al carui

LEXIC SPECIALIZAT LINGVISTIC/LEXIC INTERDISCIPLINAR

ACCENT, s

LS-lingv.A.

DEXs.1 Pronuntare mai intensa, pe un ton nalt, etc. a unei silabedintr-un cuvnt sau a unui cuvnt dintr-un grup sintactic. Semngrafic pus de obicei asupra unei vocale pentru a marca aceastapronuntare.

DSL1. Pronuntare mai intensa sau pe un ton mai nalt a unei silabe*dintr-un cuvnt* sau a unui cuvnt dintr-un grup sintactic(sintagma*, propozitie*, fraza*); unitate suprasegmentalaintensiva 2. accent grafic semn diacritic* folosit n scriereaunor limbi pentru a marca anumite particularitati de pronuntare avocalelor 3. Acccent metric/~ritmic/~prozodic pune nevidenta o anumita silaba n cadrul unei unitati metrice sauritmice. 4. n limbajul curent, mod de a vorbi (sau de a pronunta)relevant pentru provenienta etnica, regionala sau sociala a unuiindivid

B. accent de intensitate/~ muzical (melodic), accent principal/ ~ muzical, ~ascutit/ grav/ circumflex, ~ cantitativ, ~ fix, ~ liber/mobil/ stabil, ~ grafic, ~ metric (ritmic, prozodic) accentesecundare.

LSI DEX ()

DE

()D.Art.

(art.) Interventie prin care creatorul, scotnd n evidenta diversecomponente ale operei de arta, i confera puls si i sporesteinteresul vizual. Pentru aceasta, el recurge la elemente de ordinformal (accidente, marimi, proportii, etc.), cromatic (contraste,disonante), valoric, tactil (tuseuri n plina pasta, etc.) sau lagrafii, detalieri, vibratii, ori alte mijloace specifice.

ACORD, s.

LSlingv.A.

DEXs.3 (gram.) Concordanta n persoana, gen, numar sau caz a formeicuvintelor ntre care exista raporturi sintactice

DSL1. n limbile cu flexiune*, manifestare a relatiilor sintactice dedependenta*, constnd n impunerea de catre termenul regentsubordonatului sau a obligatiei de a repeta integral sau partialinformatia gramaticala a regentului. 2. Acordul substitutelor* cuantecedentul consta n repetarea de catre substitut a informatiei degen.

B. acordul subiectului cu predicatul, ~ adjectivului cu substantivul, ~prin atractie, ~ dupa nteles.

LSIDEX

(ec.)d plata (salariu) n acord, munca n acord, acordcomercial, acord de plati

(fiz.)d Egalitate a frecventelor de oscilatie a doua sau maimulte aparate, sisteme

(muz.)d acorduri consonante, ~ disonanteDE

(geogr.)d acordul bazelor(soc.- pol.) acord international

ACUSTIC, a., s.

LSlingv.DEX ()

(Care emite, transmite sau receptioneaza sunete, care apartineacusticii.)

DSLfonetica acustica, clarificare fonetica a sunetelor

LSIDEX

(fiziol) nervi acustici(tehn.) tub acustic, cornet acustic, acustica intelectuala

ADIACENT, a.ADIACENTA, s.

LSlingv.DEX()

(s.2 general, care se nrudeste, se nvecineaza)DSL

1. conditie de ~ (n GBx, conditie), adiacenta impusa de guvernori.2. pereche de ~ (n analiza conversationala)

LSIDEX

(mat.) unghiuri adiacente

AMALGAM (A) (RE), s.

LSlingv.A.

DEXs.2 (fig.) A amesteca la un loc elemente disparate, eterogene. r(lgv.)d a amesteca sensuri diferite.

DSL1. n limbile flexionare*, caracteristica a marcilor gramaticale dea exprima simultan mai multe unitati de continut. 2. n semanticagenerativa, operatie rezultnd din aplicarea regulilor de proiectiecare consta n integrarea succesiva a sensurile formativelor*lexicale pentru obtinerea n final, a sensurilor propozitiei

B. amalgamarea sensurilor

LSIDEX

(chim, tehn) A alia mercurul cu un metal amalgamare interna, ~ externa

ARIE, sLSlingv.

A.DEX

()(s.2 Suprafata, teritoriu considerat ca zona de raspndire a unuifenomen)

DSLTeritoriu delimitat de o isoglosa* sau de un grup de isoglose, pecare se nregistreaza una sau mai multe particularitati lingvistice.

B. arie lingvistica, ~ dialectala, ~ fonetica, ~ morfologica

LSIDEX

(mat.)d aria cerculuiDE

(geol.) arie continentala(agr.) suprafata de teren special amenajata

BAZA, sLSlingv

A.DEX

()(s.2 (fig.) Ceea ce formeaza temeiul a ceva, element fundamental,esential)

DSL1. n formarea cuvintelor prin derivare*, termenul cuvnt-bazasau baza desemneaza punctul de plecare al fiecarei operatii dederivare. 2. n gramatica generativa*, sunt diferente de concepere abazei n teoria standard si GBx.

B. baza derivatului, cuvnt-baza, vocabular de bazaLSI

DEX(mat.) baza triunghiului, ~ unui sistem de logaritmi(ec.)d baza economica, ~ de aprovizionare, ~ de receptie(anat.) baza craniului(chim) Corp chimic alcatuit dintr-un atom metalic legat cu unul

sau mai multi hidroxili(electron.)d baza de timp

(constr.) sistem de baza(arh.) baza coloanei

CMP, s.LSlingv.

A.DEX()

(se face analogie cu utilizarea termenului n fizica: regiune dinspatiu n care fiecarui punct i se asociaza o marime data)

DSLMetoda de analiza a lexicului* unei limbi, interpretata si aplicatadiferit dupa autori, dar avnd ntotdeauna ca rezultat descriereaunor domenii lexicale concrete, cum ar fi numele de culori, numelede rudenie, s.a. n toate descrierile cmpului se opereaza cu clasedeterminante de cuvinte si de sensuri...

B. cmp lingvistic sau ~ lexico-semantic, ~ derivativ, ~ asociativ

LSI

DEX(fiz)d cmp sonor, ~ electric, ~magnetic, ~ electromagnetic, ~

vizual, ~ accelerator, ~ scalar, ~ gravitational, ~ coercitiv,~ mezonic

(art. pl.) fondul unui tablou, al unei gravuri etc.(med.) ~ operator (mat.) multime de valori ale uneia sau mai multor marimivaribile

CLIMAX, s.LSlingv.

DEXFigura de stil care consta n desfasurarea ascendenta a ideilor,actiune, etc. dintr-o opera.

DSLFigura sintactica, forma de enumerare realizata n gradatie*ascendenta; efectul de intensificare al climaxului rezulta exclusivdin sensul termenilor seriei.

LSIDEX

(ecol.)d Faza finala ntr-o succesiune ecologica, n care exista orelativa stabilitate a biocenozei si o corespondenta a ei cuclima si solul.

COD, s.LS lingv.

DEX ()

(s.2 sistem de semne care serveste la transmiterea unui mesaj, aunei comunicari.)

DSLSistem conventional explicit de semne (semnale* sau simboluri*)si de reguli de folosire a lor, prin care se transmit informatii de laemitator* la receptor* n cadrul comunicarii* sau se transpune oinformatie dintr-un sistem n altul. Limbile naturale ndeplinesccalitatea de cod pentru ca servesc la elaborarea si fixarea formelorde cunoastere; de asemenea, ele utilizeaza ansamblul coerent alsemnelor* lingvistice. Limbile naturale sunt coduri imperfecte

LSIDEX

(jur.) cod penal, codul muncii, codul familiei, cod de proceduracivila.

(semiot.) cod de culori, cod postal(biol.)d cod genetic

DE(mat.) cod binar, cod complementar.

COMPUS, a.s.LSlingv.

A.DEX

(gram.) timp compus timp format cu ajutorul unui verb auxiliar.s.1 alcatuit din mai multe parti sau elemente.

DSLUnitate lexicala complexa, forma flexionara care include un afixflexionar mobil.

B. cuvnt compus, forma compusa, predicat verbal compus.LSI

DEX(muz.)d masura compusa(bot.)d frunza compusa, fruct compus, inflorescenta compusa(chim.)d compus definit, corp compus

DE(mat.) Operatie prin care de la functiile f(x) si x(t) se trece la

functia f(x)(t).(fiz.) Operatie de determinare a rezultantei a doi sau mai multi

vectori.

CONTINUT, s.LSlingv

A.DEX ()

(s.1 ceea ce ncape ntr-un spatiu limitat...)DSL

Latura cognitiva a semnului* sau mesajului lingvistic. Planulcontinutului sau al semnificatului e un plan pur mental. nlingvistica moderna, continutul se opune expresiei.

B. continutul cuvntului

LSIDEX

(log.) Totalitatea notelor esentiale ale unei notiuni, determinaten raport cu sfera acestuia; comprehensiune

(lit, art.) Fondul de idei si afectiv al unei opere literare sauartistice

DE(filoz.)continutul si forma sunt categorii filozofice corelative

DECODA(RE), DECODAJ, s.LSlingv.

A.DEX()

(a descifra un cod (sens unic si univoc))

DSLOperatie realizata de receptor* n procesul comunicarii*, careidentifica apartenenta unui mesaj la un anumit cod* si iinterpreteaza semnificatia*

B. decodarea mesajului lingvistic

LSIDEX

n orice stiinta, daca, precum n lingvistica, se preia sensul strict.

DIAGNOSTIC, a., s.

LSlingv.DEX

numai subst., cu un unic sens, din medicina determinarea precisaa bolii

DSLnumai adj. n sintagma context diagnostic (context lingvistic ncare aparitia unui element este unic determinata)

LSIDEX

(med.) Determinarea precisa a bolii de care sufera cineva, pebaza datelor clinice si a examenelor de laborator.Diagnostic diferential (etapa premergatoare)

ENTROPIE, s.LSlingv.

DEX()

(s. 2 Marime fundamentala n teoria informatiei care indicacantitatea de informatie raportata la un element al mesajuluitransmis. si s.3 p. gener. masura care indica gradul de organizarea unui sistem)

DSL Marime statistica* mprumutata n lingvistica din teoriacomunicatiei; masoara gradul de nedeterminare a unui fenomen.

LSI(numai daca se mprumuta termenul n aceleasi conditii), v.

ETIC, a.LSlingv.

DEX()

(s.2 privitor la etica)DSL

Dativ etic (utilizarea speciala a formelor clitice* de dativ aleformulelor personale, ncarcate cu o functie speciala stilistica sipragmatica)

LSIDEX

(st. sociale) Totalitatea normelor de conduita morala n viatasociala

etica sociala, dogmatism etic, relativism etic

FEEDBACK, s.LSlingv.

DEX()

(sens unic, din cibernetica)DSL

Conexiune inversa, retroactiune. Termenul apartine domeniuluiciberneticii, desmnnd o metoda de control al unui sistem prinreinsertia rezultatelor performantei sale precedente. Limbajulpoate fi interpretat ca un sistem de autoreglaj.

LSIDEX

(cibernetica) retroactiune care se manifesta la nivelul a diferitesisteme.

FORMA, s.

LSlingv.A.

DEX ()

(s.1 filoz. n corelatie cu continut. categorie care desemneazastructura interna si externa a unui continut, modul de organizare aelem din care se compune un obiect sau un proces.)

DSL1. Concept lingvistic cu sensuri mai mult sau mai putin diferite:a) Ansamblu al relatiilor care asigura identitatea elementelorlingvistice, opus materiei sau substantei; b) Forma considerataechivalent aproximativ al semnificantului sau al expresiei, opusasensului*, continutului*. 2. ~ fonetica, ~ logica n GB x.

B. forma cuvntului, ~ foneticaLSI

DEX(filoz.)d (n corelatie cu un continut) Categorie care

desemneaza structura interna si externa a unuicontinut; modul de organizare a elementelor din carese compune un obiect sau un proces.

(geom., fiz., tehn.)d Aspectul unei figuri n care nu se tineseama de marimea ei.

(geogr.)d forma de relief(lit., arta) totalitatea mijloacelor de exprimare a continutului

unei opere artistice. forma operei literare

(soc.,pol.) formele constiintei sociale, forma de guvernamntDE

(log.) forma logica, ~ normala conjunctiva, ~ normala disjunctiva

FUNCTIE, s.LSlingv.

A.DEX

s.3 (gram.) Rolul sintactic pe care l ndeplineste un cuvnt ntr-opropozitie.

DSLAnsamblu de proprietati ale unor elemente lingvistice n raport cuprocesul general al comunicarii*; rolul unei forme lingvistice nenunt*,enuntare*.

B. 1. Functie a limbajului, ~ expresiva, ~ referentiala, ~ emotiva, ~conativa, ~ metalingvistica, ~ fatica, ~ poetica.

2. ~ sintactica, ~ semantica 3. ~ pragmatica 4. ~ literara

LSIDEX

(chim.) ansamblu de proprietati chimice ale unui compus,determinat de o anumita grupa de atomi din molecula.

(fiziol.)d activitatea fiecarui organ, tesut.functie de nutritie, ~ vegetativa, ~ de reproducere, ~ derelatie

(mat.)d functie numerica, ~ de o variabila, ~ analitica,argumentul functiei.

(log.)d operatie care, prin aplicarea asupra unui argument iconfera acestuia o valoare.

INTENSITATE, s.

LSlingv.DEX

()(s.1 nsusirea de a fi intens.)

DSL1. Semnificatie a categoriei gramaticale a comparatiei*, 2. Accentde ~.

LSIDEX

(fiz.)d intensitate auditiva, ~ sonora, ~ acustica, ~ luminoasa, ~ acurentului electric, ~ cmpului electric, ~ cmpuluimagnetic.

(ec.)d intensitatea muncii

MADRIGAL, s.LSlingv.

DEX(s.1 poezie lirica scurta care exprima sentimente delicate.)

DSLInitial forma muzicala preclasica, madrigalul se fixeaza nliteratura ca specie a liricii galante; poem cu numar redus deversuri.

LSIDEX

(muz.) scurta compozitie muzicala vocala cu caracter liric,caracteristica pentru secolul XVI.Comedii de madrigal.

MARCA, s.LSlingv.

A.DEX

()(s.4 fig. semn distinctiv, trasatura specifica.)

DSL1. Legat de distinctia marcat/nemarcat, termenul marca, utilizat lanceput pentru fonologie, s-a extins si la alte domenii, desemnndo trasatura a carei prezenta sau absenta are capacitatea de adistinge unitatea lingvistica. 2. Orice particularitate din planulexpresiei, inclusiv realizare zero, asociata n mod constant cu oanumita semnificatie gramaticala si servind la recunoastereaacestuia.

B. marca de gen, ~ de numar .

LSIDEX

(tehn.) marca de automobil (Dacia, Mercedes)DE

(constr.) marca betonului, ~ cimentului(dr.) marca depusa(transp.) marca de siguranta

MOD, s.LSlingv.

A.DEX

s1, spec. (gram.) n sintagmele adverb de mod, complementcircumstantial de mod, propozitie circumstantiala de mods.2 categorie gramaticala specifica verbului

DSL1.mod de articulare, 2. ~ de comunicare ( modalitate deorganizare a frazei, determinat de intentia de comunicare si deatitudinea locutorului fata de enunt), 3. ~ verbal (categoriegramaticala specifica verbului ). 4 . adverb de ~, complementcircumstantial de mod, propozitie circumstantiala de mod.

B. moduri personale = ~ predicativemoduri nepersonale = ~nepredicative

LSIDEX

(ec.pol.) mod de productie(muz.) caracterul unei succesiuni de sunete dintr-o piesa

muzicalamod major si ~minor.

MODEL, s.LSlingv.

A.DEX

()(1.r Sistem teoretic sau material cu ajutorul caruia pot fi studiateindirect proprietatile si transformarile altui sistem mai complex cucare primul prezinta o analogie)

DSL Constructie teoretica elaborata de lingvist n operatia de modelare*,servind de substitut/analog al fenomenului lingvistic considerat.

B. model lingvisticLSI

DEX(filoz.) model ideal (~ teoretic), ~ similare, ~ analogice(mat.) Sistem de relatii matematice care leaga ntre ele marimile

de staremodel vectorial, ~ nuclear, ~ particular

DE(fiz.) model electric, modelul lui Bohr, ~ reologic, ~ planetar, ~

static

NORMA, s.LSlingv.

DEX ()

(s.1, jurid. regula, dispozitie etc. obligatorie, fixata prin lege sauprin uz. )

DSL1. Norma lingvistica ,sistem de reguli care priveste, din mai multepuncte de vedere, uzajul unei limbi date, 2. ~ literara, expresieconventionala, la nivelul limbii literare, a unui anumit uzaj

lingvistic dominant, 3. ~ areala, n conceptia lui M.Bartoli, regulaprin care se postuleaza natura conservatoare sau inovatoare a uneiarii* lingvistice n functie de o serie de caracteristici ale acesteia.

LSIDEX

(jurid.) norma juridica(filoz.) norma morala(tehn.) norma tehnica

NUCLEU, s.LSlingv.

DEX ()

(s.4 fig. element esential, central al unui lucru, al unei actiuni)DSL

1.n terminologia lui A.Martinet, se opune lui satelit*, denumindacel monem* care, n grupurile de doua moneme compatibile,poate aparea fara celalalt. 2. n gramatica generativa*, denumestestructurile sintactice alcatuita din G(rupul) N(ominal) subiect +G(rupul) V(erbal) predicat, reprezentnd structura propozitiei debaza*.

LSIDEX

(fiz)d cristalin, ~ de cristalizare, ~ de condensare, ~ at nucleuomic

(chim.)d Ciclu de atomi sau ansamblu de cicluri de atomialipite, care formeaza scheletul moleculelor uneisubstante.

(biol.)d Elementul constitutiv al celulei organice, de formastricta sau ovoidala.

OBIECT,s.LSlingv.

DEXs.5 (gram.) n sintagmele obiect direct, ~ indirect (fara definitie)

DSLobiect direct, ~ indirect, ~ secundar (termenul obiect este utilizatde preferinta n gramatica franceza si n cea engleza, precum si nterminologia moderna romneasca.)

LSIDEX

(filoz.)d Ceea ce se afla n afara eului; lucru care afecteazasimturile noastre sau asupra caruia se ndreaptagndirea noastra.

(ec.) obiect al muncii, obiect de inventar

OBIECTIV,a., s.LSIlingv.

DEXs.3, (gram.) Care se refera la obiectul direct sau indirect Reflexiv obiectiv

DSL1.Caz obiectiv, n gramatica lui Ch.J.Filmore denumeste unadintre categoriile de caz, cea mai neutra din punct de vederesemantic, 2. Conjugare obiectiva, caracterizeaza numai anumitelimbi (vezi maghiara), unde se opune conjugarii subiective,.., 3.Genitiv obiectiv, genitivul ocurent numai n vecinatatea unuisubstantiv de provenienta verbala, corespunznd obiectului direct.

LSIDEX

(filoz.)d idealism obiectiv(fiz.) Sistem optic convergent care apare n structura unui

aparat optic.Obiectiv fotografic, ~ microscopic

OPERATOR,a., s.LSlingv.

DEX()

(s.4 (filoz.) Conectiv)DSL

1. Termen apartinnd limbajului logicii formale, unde circula cu

mai multe acceptii; sinonim cu conector, conectiv; 2. nterminologia lui Harris, preluata de M.Gross (1975) si de alticercetatori francezi au calitatea de operatori verbele si adjectivelecare se atribuie argumentelor* pentru a forma structurile sintacticeale unei limbi.

LSIDEX

(mat.)d Functie ntre doua spatii vectoriale, comparabila custructura vectoriala a spatiului respectiv.

(filoz.)d sin. Conectiv(med.chim.) Bloc operator

PACIENT, s., a.LSlingv.

DEX()

(s.1 Persoana supusa unui tratament medical.)DSL

1. n teoria actantiala a lui L.Tesnire reprezinta unul dintreactanti, 2.n naratologie, rol/functie actantiala pe care unpersonaj/actor l ndeplineste n structura narativa a unui text.

LSI DEX

(med.) Persoana bolnava n tratamentul unui medic.

PREDICAT, s.LSlingv.

DEXs.1 Parte principala de propozitie care arata o actiune, o stare sauo nsusire a subiectului. Predicat verbal , predicatul exprimatprintr-un verb la un mod personal sau la gerunziu; predicatulnominal, partea principala a propozitiei care arata o actiune, ostare, o nsusire a subiectului.

DSL1. Predicat logic a) n conceptia logicii clasice care analizeazapropozitia n subiect + predicat, se opune subiectului, subiectulreprezentnd despre ceea ce se vorbeste, iar predicatul ceea cese spune despre subiect. b) n logica formala, denumestecomponentul propozitiei care asociaza unui individ o proprietatesau care l pune ntr-o relatie determinata cu alt sau alti indivizi.. 2.predicat sintactic, pozitie sintactica reprezentnd nucleul/pivotulpropozitiei3. Predicat pragmatic, ntr-o organizare a enuntu;ui

sub aspectul informatiei procurate de com-ponente n constructiinormale 4. n GBx se adopta teoria predicatului logic

LSIDEX

(log.)d Termen al unei judecati care afirma sau neaga ceva despresubiect.

RECTIUNE, sLSlingv.

DEX(gram.) Calitate a unui cuvnt de a primi un determinant caretrebuie sa aiba o anumita forma flexionara sau o anumitaconstructie prepozitionala; legatura dintre cuvnt si determinantelelor; regim.

DSLReprezinta, alaturi de acordul* gramatical, o forma demanifestare a constrngerilor sintactice, n cadrul relatiilor desubordonare*, regentul* impunnd termenului subordonat orestrictie de caz* sau de prepozitie.

LSI()

RECURSIV, a.LSlingv.

DEX ()

((livr.) Care poate fi repetat n mod nelimitat)DSL

1.Procedeu recursiv al limbilor naturale. Procedeu sintacticconstnd n aparitia aceluiasi tip de unitati sintactice n pozitiiierarhic diferite ale frazei. 2. Gramatica recursiva tip degramatica formalizata care utilizeaza simboluri si reguli recursive.3. Regula recursiva regula modelelor* formalizate apartinndregulilor de structura* a frazei, caracterizata prin includereaaceluiasi simbol n stnga si dreapta sagetii; 4. Simbol recursiv simbol care apare, ntr-o regula de structura a frazei, n stnga si ndreapta sagetii.

LSIDEX

()DE

(mat.) functie recursiva (functie de n variabile)

REGIM, s.LSlingv.

DEX()

(s. 2r Conventie prin care se stabilesc anumite reguli .)DSL

1.Termen regim, ntr-o relatie de subordonare*, denumestetermenul/elementul aflat n pozitie de dependenta sintactica, 2. Cazregim, v.Caz

LSIDEX

(soc-pol.) Sistem de organizare si de conducere a vietiieconomice, politice, sociale a unui statregim parlamentar, ~ preferential

(med.) regim alimentar(tehn.) regim hidrologic, ~ hidric

SEMN, s.LSlingv.

DEXs. 5r Semn lingvistic unitatea dintre un sens si un complexsonor.

DSL Semn lingvistic Termen fundamental n orice stiinta alimbajului*, utilizat cu acceptii* mai mult sau mai putin diferite: a)reuniunea celor doua laturi, semnificant* si semnificat*, b) relatiadintre semnificant si semnificat, c) n interpretari mai izolate,semnul se reduce la semnificant

LSIDEX

(mat.) semne matematice(geogr.) semne conventionale

DE(filoz.) Reprezentare sau actiune sensibila care ne indica un

fenomen material, o stare afectiva, o stare volitiva sauprocese de ordin intelectual.

(astr.) semne zodiacaleD.Art.

(arte pl.) semn plastic

SUBORDONARE, s.LSlingv.

DEXRaport sintactic ntre doua elemente lingvistice (cuvinte,constructii, propozitii) dintre care unul depinde de altul d.p.d.v.gramatical.

DSLRaport fundamental n cadrul sintaxei, prin care se desemneazatotalitatea raporturilor de dependenta dintr-un enunt.

LSIDEX

(log.) Raport de concordanta ntre doua notiuni, de la notiuneasubordonata speciei la notiunea generala.

(soc.pol.) Raport de ierarhie ntre organele puterii de stat sauale administratiei de stat.

Subordonare orizontala, ~ vericala

TEMA, s.LSlingv.

DEXs.4.(lingv.) Grupare de elemente din structura unui cuvnt,constituita din radacina, urmata de o vocala tematica si adesea deunul sau mai multe sufixe (gramaticale sau lexicale), ori precedatade prefixe si caracterizata prin faptul ca este comuna formelorunuia si aceluiasi cuvnt.

DSL1. n limbile cu structura interna bogata a cuvintelor, denumestesecventa alcatuita din radacina* si un sufix* numit tematic,secventa care sta la baza crearii unui numar de forme din

paradigma, n timp ce pentru alte forme este selectata alta tema. 2.n terminologia GBx , n teoria rolurilor tematice, denumeste unuldintre rolurile atribuite de capul* verbal 3. n teoria functiilorpragmatice* (vezi FUNCTIE), denumeste una dintre cele douafunctii pragmatice ale unui enunt*4. n teoria textului, temafrazei (Scoala de la Praga), ca unitate lingvistica neaccentuata nfraza (N.Chomsky)..

LSIDEX

(lit, arte) Idee principala care este dezvoltata ntr-o opera, ntr-oexpunere.

VALENTA, s.LSlingv.

DEX ()

s.1.(chim.) Marime care indica capacitatea de combinare aelementelor si a radicalilor si care reprezinta numarul atomilor dehidrogen cu care se poate combina atomul respectiv.

DSLTermen mprumutat din chimie, pentru a sugera cadisponibilitatile de combinare a cuvintelor si mecanismele lor decombinare functioneaza dupa un model asemanator celui dinchimie. Valenta este un concept care caracterizeaza cuvintele caunitati sintactice (S.Stati, 1972) indicnd pentru fiecare cuvntcapacitatea lui de a stabili relatii sintactice.

LSIDEX

(chim.)d Liniuta de valenta

VARIABIL, a.LSIlingv.

DEXr(despre cuvinte) care are forme diferite, care si schimbaterminatia.

DSL

1. Accent variabil, v.mobil; 2.Cuvnt variabil, parte de vorbire ~.

LSIDEX

(mat.) cantitati (sau marimi) varibile, argument sau varia-bilaindependenta (substantivat) Cantitate care ia succesivdiferite valori.

DE(stat.) variabile nealternative si ~ alternative.

VARIANTA, s.LSlingv.

DEX1r Spec. (lingv.) Forma a unui element lingvistic care difera deaspectul tipic obisnuit al acestui element.

DSL1. n fonologie si n morfologie*, unitate minimala nucontracteaza raporturi de comutare* cu alte unitati similare fonetic,respectiv semantic. 2. n lucrari care au ca tema diversitatealingvistica, folosit uneori alternativ cu varietate

LSIDEX

(stat) varianta, valoarea concreta a variabilei statistice

LEXIC SPECIALIZAT FILOZOFIC/LEXIC INTERDISCIPLINAR

ABSTRACT, s.LSfiloz.

DEXs.1 Care rezulta din separarea si generalizarea nsusirilorcaracteristice ale unui grup de obiecte sau fenomene.

DF1.(n filoz.) Categorie filozofica opusa concretului si caredesemneaza proprietatile esentiale si generale ale obiectelor sifenomenelor. 2. (n logica) Caracteristica a acelor notiuni care,prin continutul lor reflecta o nsusire ca fiind separata de obiectulcaruia i-ar putea apartine3. (n psihologie) Atribut al acelornotiuni carora nu le corespunde o reprezentar e concreta (de ex.idee, atom).

LSIDEX

(lingv.) Cuvnt care are sens abstract Abstract verbal

ACTIUNE, s.LS filoz.

DEX()

(s.1 Desfasurare a unei activitati.)D.F.

Transformare, act sau sistem de acte prin care omul intervine nordinea (sau n dezordinea) fenomenelor (naturale, sociale sauideale) pentru a le schimba n folosul sau; act de obiectivarepractica sau teoretica...

LSIDEX

(lingv.) Ceea ce exprima verbul.(lit.) Desfasurare a ntmplarilor ntr-o opera literara.(chim.) actiunea substantelor otravitoare(jur.) Proces; act prin care se cere deschiderea unui proces.

ADITIE, s

LSfiloz.DEX()

(v.mat.)DF

Proprietate a sistemelor de a asocia sau cuprinde n structura lorelemente sau subsisteme apartinnd unor sisteme diferite

LSIDEX

(chim.) reactii de aditie(fiziol.) aditie latenta(mat.) adunare

AGENT, sLSfiloz.

DEX()

(s.1 Reprezentant oficial al unei institutii, al unei organizatii, alunui stat etc.)

DFConcept care, n teoria actiunii umane, n praxiologie si n diverseinterpretari actionaliste, desemneaza un individ sau ocolectivitate de oameni care intra n raporturi actionale, practice curealitatea. Termenul a. este echivalent n praxiologie cu actor si ediferit de termenul gnoseologic de subiectTermenul a. (subiectal actiunii) este corelat cu cel de pacient (obiect supus actiuniiagentului)

LSIDEX

(geogr.) agenti geografici(chim.) agent corosiv(soc-pol) agent diplomatic(biol.) agent patogen(lingv.) nume de agent

AMBIGUITATE, s.LSfiloz.

DEX

()(s.1 Lipsa de precizie, de claritate.)

DF(n filosofia aristotelica) tema care desemneaza omonimia, uzitatpentru a denota lucruri diverse: la nivelul frazei sau discursului aresensul de amfibolie, de echivoc (opus lui univoc); la nivel general,prin a. se specifica natura dubla a unui fenomen, mai ales afenomenului existential uman

LSIDEX

(lit.) ambiguitatea operei literareDSL

(lingv.) Posibilitatea de a da una sau mai multe interpretari uneiconstructii sau unui component al ei, ca o consecintasemantica a fenomenelor de omonimie* si polisemie*. 1. nfunctie de tipul de omonimie prezent n constructie,ambiguitatea poate fi lexicala, morfologica, sintactica,pragmatica2. n stilistica, procedeu bazat pe echivocullexical/gramatical...

ANALIZA SI SINTEZA, s.LSfiloz.

DEX()

(s.1 Metoda stiintifica de cercetare care se bazeaza pe studiulsistematic al fiecarui element n parte.)

DFOperatii mintale sau materiale opuse, strns legate ntre ele, princare se cunoaste structura obiectelor si a proceselor, relatiiledialectice existente ntre ntreg si partile lui componente. Analizaeste o metoda generala de cercetare a realitatii, bazata pedescompunerea unui ntreg (obiect sau proces) n elementele luicomponente si pe studierea n parte a fiecaruia dintre acesteaSinteza consta n cunoasterea obiectelor si a proceselor pe bazareunirii mintale sau materiale a elementelor obtinute prin analiza sistabilirea legaturilor dintre aceste elemente

LSIDEX

(chim.) Identificare, determinare a compozitiei unei substanteprin descompunerea ei n elementele constitutive.

(mat.) analiza matematica(lingv.) analiza gramaticala

ANALOGIE, s.LSfiloz.

DEXAsemanare (partiala) ntre doua sau mai multe notiuni, situatii,fenomene etc.

DF1. Termen originar cu semnificatie matematica, desemnnd cu omai mica precizie identitatea de raporturi dintre lucruri diferite siasemanarea a doua sau mai multe obiecte, concepte, sisteme sausituatii2. (n logica) rationament prin a = inferenta., 3.Respingere prin a. logica

LSIDEX

(lingv.) Fenomen care consta n modificarea formei sau uneori asensului unui cuvnt sub influenta alteia din formelesale sau sub influenta altui cuvnt.

ANTICIPARE, s.LSfiloz.

DEX()

(Actiunea de a anticipa)DF

1. (Functia de a.) Capacitate de orientare si pregatire pentru osituatie care nu a intervenit efectiv 2.Caracteristica a functiilorcognitive ale omului, constnd n posibilitatea de a face previziunin vederea orientarii actiunii prin stabilirea constienta a unorscopuri si obiective ce urmeaza a fi nfaptuite n viitor

LSI(lingv.) anticiparea formelor atone ale pronumelui

ANTITEZA, s.LSfiloz.

DEXs.2. Momentul al doilea al triadei teza-antiteza-sinteza, care neaga

DFJudecata opusa unei alte judecati, numita tezaContinutulrational al notiunii de a. este exprimat de notiunea negatieidialectice, care se refera att la aspectul ontologic, ct si la celgnoseologic al realitatii.

LSIDEX

(lit.) Figura de stil bazata pe opozitia dintre doua idei,fenomene, situatii, personaje, expresii etc. care se punreciproc n relief.

ATRIBUT, s.LSfiloz.

DEX(nsusire (esentiala) a unui obiect)

DFnsusire a unui obiect. A . pot fi esentiale daca desemneaza onsusire fara de care obiectul nu poate exista si nici nu poate figndit , sau neesentiale... Astfel, ratiunea este un a . esential pentruom...

LSIDEX

(lingv.) atribut adjectival, ~ substantival, ~ adverbial.

BAZA (si SUPRASTRUCTURA), s.LSfiloz.

DEX()

(s. 2. Ceea ce formeaza temeiul a ceva, elementul fundamental)DF

Categorii fundamentale ale materialismului istoric, elaborate deK.Marx si F.Engels. Baza este un domeniu al vietii materiale asocietatii, al existentei sociale a oamenilor; ea reprezinta totalitatearelatiilor de productie ntr-o etapa determinata a dezvoltariisociale Suprastructura se constituie din totalitatea ideilor,teoriilor, conceptiilor oamenilor

LSIDEX

(mat.) baza triunghiului, ~ poligonului(chim.) Elementul principal al unei substante chimice saufarmaceutice

(anat.) baza craniului(electron.) Electrod corespunzator zonei cuprinse ntre cele doua

jonctiuni al unui tranzistor.

CATEGORIE, s.LSfiloz.

DEXs.1 Notiune fundamentala si de maxima generalitate care exprimaproprietatile si relatiile esentiale si generale ale obiectelor sifenomenelor realitatii.

DFNotiune filosofica fundamentala care exprima proprietatileesentiale, laturile si legaturile cele mai generale ale entitatilor siproceselor existentei obiective si subiective n continuatransformare. Din punct de vedere logic, c. sunt notiunile cu sferacea mai larga si, prin urmare, cu continutul cel mai restrns.

LSIDEX

(biol.) categorie sistemica (sau taxonomica)(lingv.) categorie gramaticala(soc.-pol) categorie sociala

CMP, sLS filoz.

DEX()

(v.fiz.)DF

Cmp epistemologic, cmp ideologic concept epistemologicsinonim cu cel de orizont ideologic, care desemneaza granitelentre care se elaboreaza o stiinta, o doctrina, o conceptie, oteorie

LSIDEX

(fiz.) Regiune din spatiu n care fiecarui punct i se asociaza omarime fizica determinata.

cmp sonor, ~ electric, ~ magnetic, ~ electromagnetic.

(lingv.) cmp lexico-semantic(med.) cmp operator(arte pl.) Fondul unui tablou, al unei gravuri etc.(mat.) Multime de valori ale uneia sau mai multor marimi(matematice, fizice etc.) variabile.

COD, s.LS filoz.

DEX()

(.s2 Sistem de semne sau de semnale conventionale care servestela transmiterea unui mesaj, al unei comunicari etc.)

DFAnsamblu unitar, sistematizat al semnelor, semnalelor sisimbolurilor precum si al regulilor de folosire corecta si eficienta aacestora, cu ajutorul caruia poate fi transmisa informatia de laemitator catre receptor, prin intermediul unui canal

LSIDEX

(jur.) cod penal, codul muncii(biol.) cod genetic(lingv.) cod lingvistic

CONCRET, a., s.LSfiloz.

DEXCategorie filosofica, opusa abstractului, care desemneaza laturapalpabila, vizibila a fenomenelor.

DF1. (n filosofie) Categorie filozofica opusa abstractului,reprezentnd unitatea multiplelor determinari, nsusiri, laturi aleobiectelor sau fenomenelor2. (n logica) Caracteristica a acestornotiuni care, prin continutul lor, reflecta anumite nsusiri ca fiindrealizate, ca apartinnd efectiv unui obiect 3. (n psihologie)Calitate a acelor notiuni carora le corespunde o reprezentareconcreta, o imagine senzoriala

LSI

DEX(lingv.) substantiv concret

CONECTOR (CONECTIV), a., s.LSfiloz.

DEX()

(Care conecteaza, care leaga)DF

Legatura prin intermediul careia din doua sau mai multepropozitii categorice ia nastere o propozitie compusa.

LSIDEX

(bot.)d Parte a arterei care suporta si reuneste sacii polenici(mat.)d Legatura prin intermediul careia din variabile separate

iau nastere expresii.(gram.)d Cuvnt de relatie n propozitie sau fraza(tehn.) Piesa cu ajutorul careia se stabileste o legatura

conectiva.

CONOTATIVDENOTATIV, s., a.LSfiloz.

DEX()

(v.lingv.)DF

, original si ca disponibilitate de sugestie, excedentar . Corelatiede atribute, dezvoltate n scolastica medievala si reluate, cu sensurinoi, de filozofia contemporana, n special de structuralism. Eadeosebeste pe plan lingvistic si pe plan axiologic, limbajul literarde cel stiintific, precum si arta de stiinta n general. n timp celimbajul stiintific este denotativ, adica direct, univoc, precis,decodat, neutru, cel artistic este conotativ, indirect, plurivoc,intuitiv, ncifrat, ambiguu

LSIDEX

(lingv.) (Despre sensul cuvintelor) Suplimentar fata dedenotatia cuvn-tului, care este rezultat din experientapersonala, din context.

CONTINUT si FORMA, s.LSfiloz.

DEXs.2 Totalitatea notelor esentiale ale unei notiuni, determinata nraport cu sfera acesteia, comprehensiune.

DFCategorii filosofice corelative care desemneaza trasaturi, laturiorganic legate ale obiectelor si proceselor. Continutul desemneazatotalitatea elementelor esentiale, care caracterizeaza siconditioneaza existenta si schimbarea unui obiect sau fenomen; Forma desemneaza modul de existenta, de organizare si destructurare a elementelor constitutive ale unui fenomen

LSIDEX

(lit.) Fondul de idei si afectiv al unei opere literare sau artistice.DSL

CONTINUT (lingv.) Latura cognitiva a semnului saumesajului lingvistic. Planulcontinutului sau semnifi-catului este unplan pur mental

FORMA (lingv.) 1. Concept lingvistic cu sensuri mai multsau mai putin diferite: a) Ansamblu alrelatiilor care asigura identitateaelementelor lingvistice, opus materieisau substantei b) Forma considerataechivalent aproximativ alsemnificantului, opusa sensului*,continutului 2. ~ fonetica, ~ logica.

CUVNT, s.LSfiloz.

DEX()

(s.1, v. lingv.)DF

1. Una dintre unitatile fundamentale ale limbii si vorbirii, careconstituie obiect de cercetare pentru diferite discipline (filozofie,logica, psihologie, lingvistica, filologie s.a.) Din punctul de vedere

al uneia dintre principalele sale functii, comunicarea, c . reprezintacel mai mic segment semnificativ al fluxului vorbirii, din punctulde vedere al celeilalte functii, generalizarea, el constituie o formade fixare a cunostintelor despre diferite clase de obiecte, obtinuten practica social-istorica 2. (n filozofia antica greaca) Unadintre numeroasele semnificatii ale Logos-ului, ntlnita lanaturfilozofi si la sofisti 3. (n sens mitologic) Realitateansasi a lucrului denumita

LSIDEX

(lingv.) Unitate de baza a vocabularului, care reprezintaaso-cierea unui sens (sau a unui complex de sensuri) sia unui complex sonor.

ENTROPIE, s.LSfiloz.

DEX()

(s.3 P.gener. Masura care indica gradul de organizare a unuisistem.)

DFTermen introdus n termodinamica n 1850 pentru a desemna omarime fizica, care indica gradul de ireversibilitate al proceselorfizice, n special al transformarilor energiei. E . mai poate ficonsiderata ca o functie matematica a starii unui corp sau a unuisistem de corpuri, definind partea de energie inutilizabila, E .este o lege a probabilitatii si afirma ca, n medie, numarulfenomenelor care sunt caracterizate prin cresterea e . depasestenumarul acelora n care e . scade.

LSIDEX

(fiz.) Marime de stare termica a sistemelor fizice, care creste ncursul unei transformari ireversibile a lor si ramneconstanta.

(inf.) Marime fundamentala n teoria informatiei, care indicacantitatea de informatie raportata la un element almesajului transmis.

FUNCTIE, s.LSfiloz.

DEX(log.) Operatie care, prin aplicarea asupra unui argument iconfera acestuia o valoare corespunzatoare .

DFConsecinta pe care un anumit element, o anumita activitate o arepentru un sistem dat, satisfacnd necesitatile sau cerintele salestructurale. F. este determinabila structural prin rolul si loculelementului respectiv n structura data. Conceptul de f . folosit si nmatematica sau logica a fost preluat n sociologie si antropologiasociala, din biologie si a capatat, n cursul evolutiei teoriilorsociologice, diferite acceptii

LSIDEX

(gram.)d Rolul sintactic pe care l ndeplineste un cuvnt npropozitie.

(fiziol.)d Activitate proprie a fiecarui organ, tesut(mat.)d Marime variabila care depinde de una sau mai multe

marimi variabile independente.

IZOMORFISM, s.LS filoz.

DEX()

(s.1. Relatie, corespondenta ntre doua obiecte, fenomene etc.care au aceeasi structura.)

DFIdentitate de structura ntre doua sisteme cu continut diferit;corespondenta biunivoca ntre doua multimi care au aceeasistructura. Notiunea de i . este direct legata de relatiile logice deidentitate, de asemanare etc. Se poate spune ca i . nseamnamodalitatea riguroasa a analogiei Cibernetica cerceteaza relatiilede i. ntre sisteme dinamice complexe de natura biologica, tehnicasi soc.iala

LSIDEX

(chim.) Proprietate a substantelor cu compozitie chimicadiferita, dar cu o structura nrudita de a se prezenta naceleasi forme structurale cristalografice.

(lingv.) Termen ntrebuintat de unii lingvisti structuralistipentru a denumi paralelismul de structura dintre silaba,cuvnt si propozitie sau fraza.

DSL(lingv.) Teza a lingvisticii moderne care sustine paralelismul

total sau partial dintre doua structuri diferite

LIMBAJ, s.LSfiloz.

DEXs.1 Sistem de comunicare alcatuit din sunete articulate, specificoamenilor

DFDenumire a oricarui sistem natural sau artificial si conventionalde semne, semnale sau simboluri care mijloceste fixarea,prelucrarea si comunicarea informatiilor despre lumea externa,precum si exprimarea starilor psihice; fenomen psihic specificoamenilor care se formeaza n copilarie, pe baza perceperiiauditive si rostirii articulate, ca mijloc de comunicare a gndurilorsi a starilor lor afective

LSIDEX

(lingv.) Limba unei comunitati istoriceste constituita.(inform.)d Sistem de caractere si simboluri folosit nprogramare.

METAFORA, s.LSfiloz.

DEX()

(v. lingv.)DF

Concept definit de Aristotel ca transfer al unui termen, fie de lagen la speta, fie de la speta la gen, fie de la o speta la alta speta, fie

prin analogie. M. faciliteaza si instrumenteaza saltul de lareprezentare la notiune, de la concret la abstract, dar ea realizeazasi transferul invers: de la notiune la reprezentare, de la abstract laconcret. Interpretarea m. a oscilat ntre punctul de vedere al luiCicero care atribuie spiritului omenesc o functie metaforicapermanenta, m. fiind considerata o categorie universala a culturiisi cel al lui G.Vico dupa care m . marcheaza o faza distincta nistoria spiritului omenesc Pentru acei filozofi care acorda onsemnatate mai mare intuitiei, fanteziei, imaginea metaforicareprezinta nsesi simbolurile unei conceptii filozofice, discursulconventional fiind considerat ca insuficient pentru a exprima sirealiza vocatia spirituala a filozofiei. Ortega y Gasset stabileste odeosebire demna de relevat ntre m . stiintifica, ce retine dinidentitatea a doua obiecte att ct este necesar spre a capta unelefenomene, procednd de la mai mult la mai putin si m . poetica,care afirma o identitate mai larga, mai totala Functia psihologicaa m. a fost analizata ntre altii de S.Freud

LSIDEX

(lingv.) Figura de stil rezultata dintr-o comparatiesubnteleasa

METALIMBAJ, s.LS Filoz.

DEX()

(v. lingv.)DF

1. Limbaj utilizat pentru a face asertiuni asupra unui alt limbaj. 2.(n teoria logicii) Limbaj ntrebuintat n studierea limbajelordiferitelor calcule logico-matematice sau sisteme teoreticeformalizate

LSIDEX

(lingv.) Totalitatea enunturilor despre o anumita limba (naturalasau formalizata) supusa analizei.

DSL(lingv.) Limbaj determinat al carui obiect este alt limbaj

MODEL, s.LSfiloz.

DEXs.1r Sistem teoretic sau material cu ajutorul caruia pot fi studiateindirect proprietatile si transformarile altui sistem, mai complex,cu care prezinta analogii.

DF1. (n logica si n matematica) Interpretare a unui sistem formal.2. (n stiinta si tehnica) Sistem teoretic (logic-matematic) saumaterial cu ajutorul caruia pot fi studiate indirect proprietatile sitransformarile unui alt sistem mai complex

LSIDEX

(mat.)d Sistem de relatii matematice care leaga ntre elemari-mile de stare ale modelului de modelat. (v.LSmat.)

(arte pl.) Persoana care pozeaza unui pictor sau sculptor.DSL

(lingv.) Constructie teoretica elaborate de lingvist n operatia demodelare*, servind drept substitut/analog al fenomenuluiconsiderat

PARADIGMA, s.LSfiloz.

DEX()

(v. lingv.)DF

tipice de jocuri lingvistice prin care putem ntelege conceptulgeneral1. Caz exemplar, model, prototip, situatie ideala,structura tip, arhetip standard s.a. 2. (n lingvistica) Totalitate aformelor standard ale flexiunii unei parti de vorbire. n lingvisticateoretica, p. este conceptul central al unei teorii a semnificatiei(teoria cazurilor paradigmatice), care defineste semnificatia unuitermen pe baza sensului acestuia n anumite contexte favorizate, standard.. 3. (n filozofie, la L.Wittgenstein), a) Modelelefilosofice, acele tipare care orienteaza gndirea noastra ndirectii predeterminate., b) (n filozofia limbajului) Lista de cazuri

LSIDEX

(lingv.) Totalitatea formelor flexionare ale unui cuvnt.DSL

(lingv.) 1. n limbile cu flexiune*, reprezinta ansamblulformelor flexionare ale aceluiasi cuvnt, cuprinznd totalitateavariatiilor de flexiune pe care un cuvnt flexibil, ntr-o limba data,le poate avea 2. ntr-o acceptie mai larga, desemneaza clasatermenilor care pot aparea alternativ n acelasi context, intrnd nrelatii paradigmatice si formnd clase de substitutie (cmpurilelexico-semantice, paradigmele antonimice s.a.)

POLISEMIE, s.LSfiloz.

DEX()

(v. lingv.)DF

1. (n lingvistica) Proprietate a unui cuvnt (semn) de a avea maimulte sensuri, semnificatii. 2. (n epistemologie si logica)Caracteristica a unei bune parti a termenilor si expresiilor limbiinaturale, care au o multipla semnificatie, deosebita de semnificatiaexacta a acestora, n cadrul unor limbaje artificiale; existenta p .impune transcrierea enunturilor si expresiilor n limbajeformalizate. 3. (n estetica) Proprietate a operelor de arta de a fideschise pentru multiple interpretari, de a vehicula simultan ovariata ncarcatura semantica, de diferite nivele, ce se dezvaluiesuccesiv n functie de contextul socio-cultural

LSIDEX

(lingv.) nsusire a unor cuvinte sau unitati frazeologice de aavea mai multe sensuri.

REFERINTA, s.LSfiloz.

DEX()

(v. geom., fiz.)DF

1. (n semantica teoretica) Functie care pune n corespondenta cu

unele constructe (obiecte conceptuale) anumite lucruri sau stari defapte (mai exact, o functie de la predicate la multimi de indivizi sio functie de la propozitii la multimi de indivizi). Concepteleneformale (din disciplinele teoretice) pot avea ca r. externaimediata un obiect sau proces fizic bine determinat. Constructeleteoretice (din disciplinele teoretice) pot avea un referent imediat(un model teoretic), un referent mediat (un obiect presupus real).2. Teoria ~ a) parte a teoriei logice a semnificatieib) teoriereductionista, relationala asupra semnificatiei

LSIDEX

(geom.) sistem de referinta sistem de coordonate la care seraporteaza pozitiile figurilor geometrice.

(fiz.) sistem de referinta grup format de sistemele decoordonate imobile unul fata de altul, la care seraporteaza pozitiile corpurilor

DSL(lingv.) 1. Relatie care leaga cuvintele de lucruri ori de

referentii* lor sau relatia dintre semne si realitate 2.Relatia dintre fraze, propozitii si stari de lucruri

SEMANTICA, s., a.LSfiloz.

DEXs.2 (log.) Teoria interpretarii unui anumit sistem formalizat prinalt sistem formalizat.

DFDisciplina dezvoltata n cadrul logicii simbolice (matematice),constituind teoria interpretarii unui anumit sistem formalizat prinalt sistem, de asemenea formalizat. S . se mparte n: a) teoriadesemnarii care studiaza raportul dintre expresiile lingvistice sisemnificatiile lor, b) teoria adevarului, care se ocupa cu problemaadevarului n limbajele formalizate, c) teoria deductiei logice.Sistemul formalizat al s. cuprinde: 1) tabela de semne; 2) regulilede formare, 3) regulile de desemnare extensionale si intensionale,4) regulile de adevar. Sistemele semantice pot fi concepute cateoria modelelor. n sens restrns, ca studiu al corespondenteidintre semne si ceea ce desemneaza ele, s . este o parte a semioticii.Dezvoltarea s. a ndreptat cercetarile de logica matematica spreprobleme filozofice ridicate de formalizare, cum ar fi: problema

adevarului, problema universaliilor, natura judecatii sirationamentului.

LSIDEX

(lingv.) s.1 Ramura a lingvisticii care se ocupa cu studiereasesurilor cuvintelor si a evolutiei acestor sensuri.

DSL(lingv.) Exista diverse tipuri de semantica lingvistica: seman-tica

lexicala, lexematica, semantica diferentiala, semanticaunificata, semantica generativa

SEMIOTICA, s.LSfiloz.

DEXs.2 Ramura a logicii simbolice (matematice) care se ocupa custudiul general al semnelor.

DF1. (n sens larg) Directie de cercetare multidisciplinara,promovata de C.S.Peirce, F. de Saussure, E.Cassirer, R.Jakobson,T.A.Sebeok, J.M.Lotman etc. care si propune: a) sa integreze totceea ce, n disciplinele existente (de la logica la lingvistica,folcloristica, antropologie, muzicologie, psihanaliza etc. la fizica,chimie, medicina, matematica) vizeza semnul. b) sa semnaleze totceea ce, n urma acestei integrari, ramne nespus despre semn; c)sa elaboreze cadrele n care aceste lacune sa poata fi completate. 2.(n logica simbolica) Ramura care se ocupa cu studiul general alsemnelor, cu trei dimensiuni: a) semantica, b) sintactica, c)pragmatica. Procedeele semiotice (formalizarea, modelarea sisimbolizarea etc.) sunt amplu utilizate n matematica, logica,lingvistica, cibernetica.

LSIDSL

(lingv.) Ca orientare lingvistica, semiotica se delimiteaza n maimulte tipuri: semiotica-stiinta, semiotica-obiect,semiotica monoplana si pluriplana s.a.

SEMN, s.LSfiloz.

DEX()

s.3 Nota specifica, trasatura distinctiva dupa care se recunoasteun lucru

DFObiect, eveniment sau actiune care indica un fenomen material, ostare afectiva, o stare volitiva sau un proces de ordin intelectual.Astfel se disting: s. materiale, s. naturale, s. instituite princonventie sociala. Obiectul pe care s. l denumeste este denotatuls., iar conceptul denotatului, care este n acelasi timp si ntelesul s .,poarta numele de sens .

LSIDEX

(lingv.) semn lingvistic, semne grafice, ~ de punctuatie, ~ citarii;

v. LSlingv.(ec.) semn monetar(mat.) semne matematice

SEMNIFICATSEMNIFICANT, s.LSfiloz.

DEX()

(v.lingv.)DF

Notiuni corelative introduse n lingvistica de F.de Saussure,extinse apoi n orice analiza semantica a unui limbaj, constituindcei doi termeni ai relatiei prezentate de semn. n conceptiastructuralista, semnificatul (denumit si denotat) este reprezentarean constiinta a lucrului, a fenomenului identificat uneori cucontinutul si neputnd fi definit dect n interiorul procesului desemnificare. Semnificantul este cel ce poarta sensul ntr-o formaconstituita si are o structura determinata. Dupa modelullingvisticii, se considera ca pot fi socotite ca sisteme semnificantecele de rudenie, moda, poezia etc. Notiunile de s.-s. sunt frecventfolosite n teoria literaturii, poetica, sociologie, antropologie etc.

LSI

DEXSEMNIFICAT (lingv.)d Concept, continut, sens al unuicuvnt.SEMNIFICANT (lingv.)d Realizare materiala a unui semn

lingvistic.

SEMNIFICATIE, s.LSfiloz.

DEX()

(v. s.1. lingv., semiotica)DF

Functie a semnelor de a reprezenta ceva independent de ele.Acelasi semn sau complex de semne poate avea diferite s ., nfunctie de acceptia care i se da n diferite sisteme. Studiul s .constituie obiectul semanticii.

LSIDEX

(lingv.) Continut semantic al unui cuvnt; nteles, sens,acceptie.(semiotica)d Functie a semnelor de a reprezenta ceva

independent de ele; denotatie

SENS, s.LSfiloz.

DEX()

(v. s.1 lingv., semiotica)DF

nteles al unui nume si n acelasi timp conceptul denotatuluirespectivului nume. La nivelul limbajului formalizat, s . esteelementul prin intermediul caruia un anumit nume sau enunt serefera la denotatul sau

LSIDEX

(lingv.) nteles al unui cuvnt, al unei expresii, al unei formesau al unei constructii gramaticale; semnificatie.

(semiotica) nteles al unui semn.(mat., fiz.)d Fiecare dintre cele doua posibilitati de succesiune a

elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu osingura dimensiune.

DSL(lingv.) Concept ambiguu, greu de definit, care coincide n mare

masura cu semnificatul, obiect de studiu al semanticii,dar si al altor discipline lingvistice si nelingvistice

SIMBOL, s.LSfiloz.

DEX()

s.2 Spec. Semn conventional sau grup de semne conventionalefolosit n stiinta si tehnica si care reprezinta sume, cantitati,operatii, fenomene etc.

DFSemn, obiect sau imagine concreta (a unui obiect, a unei fiinte),care reprezinta sau evoca altceva dect ceea ce este (de ex.spectrul ca s. al regalitatii, crucea ca s . al crestinismului).Reprezentarea simbolica se bazeaza n general pe o conventie caretrebuie cunoscuta pentru a ntelege s S . sunt indispensabile nalcatuirea unui limbaj formalizat sau n cazul utilizarii unorformule pentru a reda structura formala a unor enunturi. S . au fostfolosite pentru prima oara n logica de Aristotel. S . au o largautilizare n diferite stiinte, cum ar fi matematica, fizica, chimia etc.S. ca varietate de semne sunt studiate de semiotica.

LSIDEX

(lit, arta)d Procedeu expresiv prin care se sugereaza o idee sau ostare sufleteasca.

(mat.) simbol matematic(chim.) simbol chimic(bis.) simbolul credintei

DSL(lingv.) Unitate stiintifica (lingvistica, semiotica, poetica s.a.)

cu valori diverse

SINCRETISM, s.LSfiloz.

DEXs.2 (fil.) Amestec de doctrine filosofice si religii diferite sicontradictorii care au fost reunite n mod fortat.

DFStare istoriceste primara de contopire si nediferentiere a unorelemente ale culturii, de obicei din domeniul culturii artistice,literare, filosofice etc. Spre deosebire de eclectism, caredesemneaza amestecarea deliberata, fortata si necritica a unorelemente sau conceptii diferite, s . desemneaza un complex culturalcare s-a produs spontan, nainte de diferentierea si individualizareaformelor constiintei sociale si a valorilor aferente S . romantic,S. religios.

LSIDEX

(lit., arte) mbinarea de elemente eterogene apartinnd unor artedife-rite (literatura, muzica, dans etc), caracteristicafolclorului.

DSL(lingv.) 1. n limbile flexionare, asociere a doua semnificatii

care nu permit separarea n planul expresiei 2. nparadigma* cuvintelor flexibile*, caracteristica a douasau mai multe forme identice corespunzatoare unorvalori diferite 3. Unii autori folosesc termenul desincretism ca sinonim al lui neutralizare

SISTEM, s.LSfiloz.

A.DEX ()

(s.1 Ansamblu de elemente (principii), reguli, forte, etc.dependente ntre ele si formnd ntre ele un ntreg organizatreglementeaza clasificarea materialului ntr-un domeniustiintific)

DF1. Multime de elemente si multime de relatii dintre acesteelemente, relatii relativ invariante fata de anumite reguli aletransformarilor care formeaza structura acestor multimi.Totalitatea de elemente care constituie s . nu poate fi redusa la

elementele sale sau definita prin ele. S . poseda proprietateaintegralitatii . Stiintele particulare pun n evidenta existenta s .integrale n natura (de ex. s . solar, atomul, moleculele, organismulviu), n societate (de ex. formatiunea sociala) si n cunoastere (deex. s. axiomelor geometriei euclidiene, s . filozofice) 2. Analizade s. sau sistemica, studiu analitic al unui s. n vederea punerii nevidenta (a identificarii) a alegerilor preferentiale dintrealternativele posibile de dezvoltare a s. considerat.

B. sistem al stiintelor, ~ axiomatic, ~ filozofic, ~ formal, ~ socialLSI

DEX(geol.) Totalitatea depozitelor formate n decursul unei perioadegeologice.(inf.) sistem informational (lingv.) Concept de baza al lingvisticii moderne care

desemneaza un ansam-blu de unitati asociate ntre eleprin relatii precis conditionate

STRUCTURA, s.LSfiloz.

DEX()

(s.1 Mod de organizare interna, de alcatuire a unui corp, a unuisistem)

DFConcept devenit fundamental n stiinta si n filozofiacontemporana, ndeosebi datorita proliferarii metodei structurale nstiintele umane (lingvistica, etnologie, stiinte economice,sociologie, poetica etc.) Raporturile care constituie s . unuisistem i asigura acestuia autoreglajul

LSIDEX

(chim.) Dispozitie a atomilor n molecula unei substante.(anat., st.nat.) Mod de asezare si asamblare a partilor corpului

omenesc, ale corpului animalelor, plantelor(psih.)d Factura, alcatuire, conformatie(lit., arte) Mod de alcatuire a unei opere literare, muzicale etc.(lingv.) Mod specific de organizare a elementelor constitutive

ale unei limbi

(soc.-pol.) Mod de organizare a societatii din punct de vedereeconomic, social-politic si cultural.

SUBIECT, s.LSfiloz.

DEXs.5 (log.) Termen al unei judecati, reprezentnd notiunea cedesemneaza obiectul gndirii despre care se afirma sau se neagansusirea exprimata n predicat.

DF(n logica) termen al judecatii de predicatie, reprezentndnotiunea ce desemneaza obiectul gndirii despre care se afirma sause neaga nsusirea exprimata de predicatul logic

LSIDEX

(lit., arte) Totalitatea actiunilor, evenimentelor care alcatuiesccontinutul unei opere literare, cinematografice etc.

(lingv.)d Partea principala a propozitiei care arata cinesavrseste actiunea exprimata la predicatul verbal

(jur.) subiect de drepturi, ~ impozabil

SUBSTANTA, s.LSfiloz.

DEXs.3 Categorie filozofica care desemneaza fie esenta comuna sistabila a tuturor lucrurilor, fie ceea ce exista de sine statator.

DFCategorie filozofica care desemneaza, potrivit acceptiilortraditionale formate de-a lungul istoriei filozofiei: 1) baza ntregiiexistente, esenta comuna a tuturor lucrurilor 2) ceea ce existaprin sine (Spinoza), adica nu este atributul unui alt lucru

LSIDEX

(chim.) Corp (omogen) alcatuit din atomi si din molecule sicare poseda o anumita forma, culoare etc.

(anat.)d substanta alba, ~ cenusieDSL

(lingv.) Termen definit (mai ales opozitiv) ca tot ce nu esteforma

SUBSTANTA si CMP, s.LSfiloz.

DEX()DF

Forme fundamentale n strnsa interconexiune sub care seprezinta materia la nivel fizic. ntr-o acceptiune traditionala,cmpul se defineste ca o stare de continuitate, iar substanta ca ostare de discontinuitate (discreta n structura fizica a materiei).Corpurile si particulele materiale din care sunt constituitenivelurile fizice de organizare a materiei sunt n general cuprinsen conceptul de substanta, spre a fi deosebite de cmpuri(electromagnetice, gravitationale, nucleare etc.). Dezvoltareafizicii n ultimele decenii a dovedit caracterul de realitate materialaa cmpurilor si imposibilitatea de a face distinctie rigida ntreparticule si cmpuri (cuantificarea cmpurilor)

LSIv. SUBSTANTA, CMP

LEXIC SPECIALIZAT ARTE PLASTICE/LEXIC INTERDISCIPLINAR

ABRAZIV, sLSArt. pl.

DEXCorp, material dur care are proprietatea de a roade prin frecare.

D.Art.Material aspru si dur, obtinut prin impregnarea cu pilituri demateriale sau roci dure a unui suport textil folosit la ascutireasculelor, la degresarea si slefuirea placilor de gravura.

LSIDEX()DE

(tehn.) Material dur, natural sau sintetic, cu ajutorul caruia sepot desprinde, prin frecare, aschii mici dintr-un altmaterial. Se ntrebuinteaza la prelucrarea pieselor demetal, de sticla, a pietrelor pretioase s.a.

ACCENT, s.LSArt. pl.

DEX ()

s.3 Scoatere n relief a unui sunet muzical prin amplificareasonoritatii sau prelungirea duratei.

D.Art.Interventia prin care creatorul, scotnd n evidenta diversecomponente ale operei de arta, i confera puls si i sporesteinteresul vizual. Pentru aceasta, el recurge la elemente de ordinformal (accidente, marimi, proportii etc.), cromatic (contraste,disonante), valoric, tactil (tuseuri n pasta, etc.) sau grafii,detalieri, vibratii s.a.

LSIDEX

(lingv.) accent al cuvntului, ~ de intensitate, ~ muzical, ~ascutit, ~ grav, ~ circumflex

(muz.) Scoatere n relief a unui sunet muzicalDE

(lingv) accent sintacticDSL

(lingv.) accent principal/~ secundar, ~ fix/~ mobil, ~ ritmic/ ~metric, ~ prozodic

ACID, s.LSArt. pl.

DEXs.1 Substanta chimica.

D.Art.Substanta chimica (acid azotic, clorhidric, sulfuric etc.) care, ndiverse dozari de amestec cu apa, se foloseste n procesul degravare a placilor de metal (cupru, zinc, alama). Prin atacareaacestora cu a. se fixeaza urmele trasate de gravor pe placa

LSIDEX

(chim.) Substanta chimica cu gust acru si miros ntepator, carenroseste hrtia albastra de turnesol si care, ncombinatie cu o baza formeaza o sare.

ACORD CROMATICLSArt.pl.

DEX()

v. ACORD 1.r Concordanta, potrivire..D.Art.

Raport armonic rezultat prin alaturarea a doua sau mai multeculori. Desi judecatile a.c . sunt afectate ntotdeauna desubiectivitatea artistului, au fost efectuate unele studii menite sa leobiectivezeExista a. de trei tonuri..,de patru, cinci, sasetonuri

LSIv.ACORDDEX

(ec.) Plata (salariu) n acord, munca n acord, acord comercial,acord de plati.

(gram.) acord gramatical, acordul adjectivului cu substantivul, ~predicatului cu subiectul s.a. vezi LSlingv.

(fiz.) Egalitate a frecventelor de oscilatie a doua sau mai multeaparate, sisteme fizice, etc.

(muz.) Sonoritate rezultata din reunirea a cel putin trei sunete,formnd o armonie.

DE(geogr.) Acordul bazelor

ACROMATISM, s. LSArt. pl.

DEX()

(v. optica)D.Art.

Termen definitoriu pentru fenomenele optice n care lipsestesenzatia de culoare. l provoaca pigmentii albi si negri, ca si toategri-urile derivate din amestecul lor. Pe paleta se mai obtin rezultatede acest fel prin amestecul celor trei culori primare ori al celor treisecundare. Pentru a produce starea de a ., perechile decomplementare trebuie amestecate n proportii bine determinate.

LSIDEX

(optica) Proprietate a unei lentile sau a unui sistem de lentile dea fi acromatice.

DE(fiz.) Proprietate a unui sistem optic care nu prezinta aberatie

cromatica.

AGLUTINANT, a., s.LSArt.pl.

DEX()

(care uneste, lipeste)D.Art.

Denumire generica a substantelor cu care se freaca pigmentii nscopul fixarii lor pe suport: uleiul, pentru. culorile n ulei; oul,cazeina, cleiul pentru tempera; ceara pentru encaustica etc.

LSIDEX

(ligv.) limba aglutinanta(biol.) Anticorp n organismul animal care are proprietatea de a

coagula bacteriile patrunse n organism.(ind. text.) Substanta vscoasa preparata din amidon, dextrina,

guma si albumina; care se adauga n pasta deimprimat pentru a pastra desenul pe tesatura.

ALAUN, s.LSArt.pl.

DEX ()

(v. chim.)D.Art.

Substanta alba, cristalizata ca o sare fina cu proprietatiastringente. Este un sulfat dublu de aluminiu si potasiu utilizat lafabricarea si fixarea materiilor colorate, la conservarea cleiurilefolosite de pictori.

LSIDEX

(chim.) Sulfat dublu al unui metal trivalent si al unui metalmonovalent.

DE(chim.) MeIMeIIi (SO4 )2 .12H2O

ANILINA, s.LSArt.pl.

DEX()

(v.chim.)D.Art.

Amina ciclica (C6H5NH2) creata n procesul distilarii

indigoului. Se prezinta ca un lichid uleios, incolor, foarte toxic siserveste ca principala materie prima n industria colorantilorsintetici

LSIDEX

(chim.) Substanta chimica ce se prezinta ca un lichid uleios,obtinuta prin distilarea indigoului sau industrial, prin reducerea nitrobenzenului si care este ultilizata nindustria colorantilor, a medicamentelor etc

DE(chim.) C6H5-NH2

ARHETIP, s.LSArt.pl.

DEX()

(Model, tip initial dupa care se calauzeste cineva.)D.Art.

1. n sens mai larg, model ideal, tipar initial dupa care sunt createlucrurile. (Termenul provine din filozofia platoniciana, unde lumiiarhetipurilor, a ideilor, i corespunde n plan fizic o lume alucrurilor perceptibile asemanatoare celor ideale.) Conceptul deforma poate fi gndit ca arhetip, prototip, model, macheta etc 2.n domeniul artelor plastice, termenul se refera la opera originala,la primul model al unei sculpturi, picturi, piese de arta decorativa,dupa care se fac copii, reproduceri sau interpretari.

LSIDEX

(lit.) (n special) Manuscris original al unei opere.

AUTOMATISM, s.LSArt. pl.

DEX()

(s.2 r Miscare, gest stereotip la care nu participa constiinta.)D.Art.

Una din modalitatile de creatie ale suprarealistilor, n care opera

de arta (desenata, pictata, sculptata) este realizata prin miscareareflexa, autonoma a minii care poarta instrumentul de lucru. Esteun procedeu de nregistrare neselectionata a imaginilor siasociatiilor de idei

LSIDEX, DE

(med., psih.) nlantuire de reactii care se desfasoara faracontrolul centrilor nervosi superiori.

AZURIT, s.LSArt.pl.

DEX()

(vezi chim.)D. Art.

Pigment albastru nchis, folosit nca din antichitate, mai ales nmedii apoase. Este un carbonat bazic de plumb, natural. Rezista lalumina, dar nu are stralucire Astazi este nlocuit de albastrurilemoderne (ultramarin si cobalt).

LSIDEX

(chim.) Carbonat natural de cupru, cristalizat, de culoarealbastru, ntrebuintat ca piatra de ornament, ca materiecoloranta si ca minereu de cupru.

DE(miner.) Carbonat natural bazic de cupru, ntlnit n forma de

cristale monociclice, mase grauntoase sau pulverulenteetc. Are culoarea caracteristica albastra intens, gratiecareia zacamintele pot fi usor descoperite.

BITUM, sLSArt. pl.

DEX()

(v. chim.)D.Art.

Brun ntunecat, preparat pentru pictura n ulei din b . natural,Deosebit de periculos pentru pictura ntruct nu se ususcacomplet niciodataTentatia acestei culori se explica n parte prinmimetism (picturile noi capatau de la nceput patina vechilor

capodopere din muzee), n parte prin comoditate (pentru suprafetemari).

LSIDEX

(chim.) Produs solid, plastic, de culoare neagra, obtinut prinoxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prindistilarea huilei.

DE(drum.) bitum asfaltic(arte pl.) Culoarea bruna stralucitoare, obtinuta prin

ameste-carea la cald a bitumului cu ulei de in si cuceara. Se usuca greu si se descompune cu timpul,dezacordnd astfel armonia coloritului tabloului.

CADMIURI, s.LSArt.pl.

DEX()

(vezi chim.)D.Art.

Termen generic pentru culorile pe baza de cadmiu; sunt produsemoderne, care variaza de la galben citron si mediu la oranj, rosudeschis, mediu si nchis. Se remarca prin puterea de colorare siprin stabilitate.

LSIDEX

(chim.) Metal moale, alb-argintiu, asemanator cu zincul, folositsub forma de aliaje, n medicina, n tehnica, etc.

DE(chim.) Cd Element cu nr.at.48, gr.at. 112,41; p.t. 321C; p.f.

767CSulfura galbena de c . este ntrebuintata la preparareaculorilor fine.

CAMFOR, s.LSArt.pl.

DEX()

(vezi farm.)D.Art.

Materie alba, aromatica si volatila. Altadata intra n compozitiaunor verniuri folosite pentru pictura pe lemn (facilita dizolvarearasinilor, conferea verniurilor o anumita suplete.

LSIDEX

(farm.) Substanta organica, incolora, volatila ., extrasa dinlemnul unui arbore exotic sau fabricata pe calesintetica, utilizata n merdicina.

DE(farm.) Substanta organica, cetona a borneolului, naturala sau

sintetica

CARMIN, s.LSArt.pl.

DEXColorant rosufolosit n pictura.

D.Art.Culoare de un rosu-visiniu intens, obtinuta din gogosile insecteidenumite cosenilaPentru pictura, colorantul se fixeaza pe omaterie neutra (alumina etc.), nsa culorile rezultate se decoloreazasi pot disparea la lumina. A purtat nume diverse

LSIDEX

(chim.) Colorant rosu, de origine animala sau vegetalafolositn cosmetica.

DE(chim.) Materie coloranta de un rosu puternic, de

prove-nientaExista mai multe varietati de c ., careau o larga ntrebuintare la prepararea culorilor pentrupictura n ulei si pe portelan.

CAZEINA, s.LSArte pl.

DEX()

(v. chim.)D.Art.

Substanta proteica aflata n laptele mamiferelorPrin adaos devar, amoniac, borax sau soda se prepara cleiul de c. Din c. seprepara si un clei folosit n restaurarea picturii murale.

LSIDEX

(chim.) Substanta proteica aflata n lapte

DE(chim., ind.) Principala proteina din lapteEste ntrebuintata n

industria farmaceutica,n industria chimica..

CMP, s.LSArt. pl.

DEXs. 6 Fondul unui tablou, al unei gravuri, podoabe.

D.Art.Suprafata suportului, fondul pe care se executa o opera desenata,pictata etc. Termenul este asimilat uneori cu fond.

LSIDEX

(fiz.)d cmp sonor, ~ (electro-)magnetic(med., chim.) cmp operator(mat.) Multime de valori ale uneia sau mai multe marimi

variabile, v.LS mat.DE

(fiz.) cmp scalar, ~ uniform, ~ stationar, ~ sonor, ~ vizual, ~gravitational, ~ mezonic

(milit.) cmp de lupta, ~ de observare, ~ de tragere, ~ de mine(min.) cmp minier(med.) cmp operatoriu

DSL(lingv.) cmp lingvistic (lexico-semantic )

CINABRU, s.LSArt. pl.

DEX()

(v.chim.)D.Art.

Culoare rosie stralucitoare, cu tonuri ntre stacojiu si violet, largutilizata n toate tehnicile picturii Este o sulfura de mercurcristalina, care se ntuneca la lumina

LSIDEX

(chim.) Sulfura naturala de mercur, de culoare rosie, folositamai ales n prepararea vopselelor.

DE(miner.) Sulfura naturala de mercur (HgS) Se utilizeaza si

pentru pregatirea vopselelor n pictura.

CRMZ, s.LSArt. pl.

DEX()

(v.chim.)D.Art.

Culoare rosie violacee intensaPentru a fi util pictorilor,colorantul se folosea direct sau era fixat pe alumina, rezultnd oculoare frumoasa, dar instabila la lumina si n amestecuri.

LSIDEX

(chim.) Materie coloranta, rosie

CLEI, s.LSArt. pl.

DEX()

(v.chim.)D.Art.

Termen care denumeste o multitudine de materii, foarte variate caprovenienta, aspect si caracteristici, dar care au comuna nsusirea de a lipiC. sintetice se folosesc la aglutinarea unor culori, noperatiile de restaurare si conservare etc.

LSIDEX

(chim.) Substanta vscoasaextrasa din oase, din pestesauobtinuta pe cale sintetica

(poligr.) Clei de valuri, ~ de legatorie

COMPLEMENTARE (CULORI), a.LSArt. pl.

DEX()

(v.fiz.)D.Art.

Denumire purtata de cele mai contrastante perechi de culori alespectrului cromatic. n domeniul culorilor-pigmenti exista treiperechi de de c.: ~ primare (rosu-verde, galben-violet,albastru-oranj) si alte trei perechi de ~ secundare (n cercul celor12 culori: rosu-violet cu galben-verde, galben-oranj cualbastru-violet, albastru-verde cu rosu-oranj); fiecare pereche de c .include triada primarelor

LSIDEX

(mat.) unghiuri complementare, v. LSmat.(fiz.) culori complementare (culori care prin suprapunere dauculoarea alba)

COMPOZITIE, s.LSArt.pl.

A.DEX

s.3 Felul n care sunt dispuse elementele imaginii ntr-un tablou,astfel nct sa se echilibreze ntre ele. r Gen de pictura, desculptura, de desen reprezentnd personaje n actiune.

B. compozitie istorica, ~ de genD.Art.

1. Modalitate specifica de structurare a elementelor unei opere dearta astfel nct sa formeze un ansamblu omogen, echilibrat,indestructibil, capabil sa transmita privitorului ideea si emotiaartistului. C. include preocupari pentru selectia, proportionarea,distribuirea si corelarea elementelor, dar nu se reduce la o simplansumare a acestora, ci vizeaza crearea unei unitati coerente Arealiza o ~ picturala nseamna a o structura pe o suprafata datacuajutorul punctului, liniei, formei, valorii si culorii o unitateplastica indivizibila Elementele naturale sunt selectate,prelucrate si metamorfozate n elemente plastice, n semneplastice. Pictorul opteaza pentru caracterul static sau dinamic,pentru linii de forta, tensiuni, centre de interes, cromatica, ritm,materie picturala. 2. Lucrare de arta care nfatiseaza personajereunite printr-o actiune comuna.

LSIDEX

(lit., muz.) Opera, bucata, compunere artistica n specialmuzicala

(teatru) Joc al unui actor.(chim., metal.) Aliaj de cositor cu care se captuseste suprafata

unei piese metalice care freaca alta suprafatametalica.

COPAL, s. LSArt.pl.

DEX()

(chim.)D.Art.

Rasina fosila sau produsa de anumiti arbori tropicali, colorata ngalben, rosiatic, a carui duritate variazaEste folosit pentruproducerea verniurilor de calitate superioara.

LSIDEX

(chim.) Rasina naturala, asemanatoare unui chihlimbar, extrasadin diversi arborifolosita n prepararea lacurilor.

CULOARE, s.LSArt.pl.

DEX()

(v.fiz.,chim.)D.Art.

1. Senzatie optica datorata luminii reflectate de suprafatacorpurilor, caracterizata prin tenta, luminozitate sisaturatiePentru pictor sunt importante culorile pigmentare,determinate n functie de materiile colorate folosite n pictura.Sunt ~ primare (~ de baza sau ~ fundamentale) cele care nu pot ficreate prin nici un amestec: rosu, galben si albastru. Prinamestecul lor se obtin ~ secundare (sau ~ binare): oranj (obtinutdin rosu si galben), verde (galben si albastru), violet (rosu sialbastru). Exista sase ~ tertiare, care rezulta din amestecul uneiprimare cu o secundara: rosu-oranj, galben-oranj, galben-verde,albastru-verde, albastru-violet, rosu-violet. Exista ~complementare primare (rosu-verde, galben-violet, albastru-oranj)si ~ complementare binare (rosu-oranj cu verde-albastru,galben-verde cu violet-rosu, albastru-violet cu oranj -galben). 2.Materie coloranta folosita pentru pictura, vopsitorie etc. ntructnotiunea de c. este ntrebuintata n sensuri diferite, trebuie retinutecategoriile:.

LSIDEX

(fiz.) Totalitatea radiatiilor de lumina de diferite frecvente pecare le reflecta corpurile si care creeaza asupra retineiochiului o impresie specifica

(lit.) culoare locala(pol.) culoare politica(chim.) Substanta ntrebuintata pentru a vopsi, a picta etc.;

materie coloranta.

DISONANTA, s.LSArt. pl.

DEX()

(Lipsa de armonie)D.Art.

Disonanta cromatica Raport cromatic nesupus armoniei clasicentre doua sau mai multe culori

LSI

DEX(muz.) Lipsa de consonanta, de armonie ntre sunete; asociere

de sunete de naltimi diferite.(lingv.) Asociere nearmonioasa de silabe sau de cuvinte;

cacofonie.

DIVIZARE, s.LSArt. pl.

DEX()

D.Art.Divizarea tusei Procedeu de aplicare a culorilor n care tentaplata e nlocuita cu o multime de tuse marunte (uneori depuncte)

LSIDEX

(mat.) A efectua o mpartire aritmetica, v.LSmat .

EXPRESIE, s.LSArt. pl.

DEX()

(v. lit., arta)D.Art.

Expresie artistica Ansamblul formelor prin care trairile de oricefel sunt transpuse n sisteme de semneartistice (linii, culori)

LSIDEX

(lit., arta) Manifestare, redare a ideilor, a sentimentelor princuvinte, mimica

(mat.) Grup de numere, litere etc legate ntre ele prin simboluri deoperatii matematice (adunare, nmultire) etc., v. LSmat.

DSL(lingv.) Latura concreta a semnelor* sau enunturilor

lingvistice. (v. LSlingv.)

FORMA, s.LSArt. pl.

DEX()

(s.4 Totalitatea mijloacelor de exprimare a continutului uneiopere artistice.)

D.Art.n vocabularul curent al criticii de arta, totalitatea mijloacelor delimbaj care alcatuiesc aspectul exterior al unei opere de arta:culoare, linie, volum etc. n realitate, f . este rezultatul procesuluide creatie n ntregimea sa, incluznd si ideea care a stat la bazaoperei

LSIDEX

(filoz.)d n corelatie cu continut. Categorie care desemneazastructura interna si externa a unui continut, modul deorganizare a elementelor din care se compune un obiectsau un proces.

(soc-pol)d forme ale constiintei sociale, forma de guvernamnt(sport.)d Stare de maxima capacitate de efort a organismului(lingv.)d Complex de sunete prin care se exprima un sens,v.LSlingv.(tehn.)d Piesa prevazuta cu o cavitate de o anumita nfatisare n

care se toarna un material(tipogr.)d Pagina de zat completata de jur mprejur cu material

de albitura

(geogr.)d forma de relief

GAMA, s.LSArt. pl.

DEX2.Fig.(Pict.) Serie de tonuri si de culori dispuse ntr-o succesiunearmonioasa.

D.Art.Gama cromatica 1. Suita de doua sau mai multe culoriarmonizate dupa legile acordului cromatic, n care una dintre ele,dominanta, le determina si le subordoneaza pe celelalte. Se distingg.c. simple si compuse

LSIDEX

(muz.) Succesiune de sunete (si note), care cuprinde toatesunetele unei scari muzicale, dispuse n ordineaascendenta sau descendenta a sunetelor.

OCRU, s., a.LSArt. pl.

DEX2. Vopsea preparata din ocru (1). 3. Culoare galben-bruna.

D.Art.Numele generic al unei familii de culori extrase din zacamintenaturale O. au o mare putere de acoperire (mai ales tonuriledeschise). Au fost utilizate n toate tehnicile picturii; n frescapar indispensabile

LSIDEX

(miner.) Varietate de argila de culoare galbena, bruna, rosie etc.formata din hidroxizi de fier si folosita ca pigment lafabricarea unor vopsele.

PARATACTIC, s., a.LSArt. pl.

DEX()

D.Art.Mod de organizare a unei structuri compozitionale prin alaturare,pe axe paralele, a elementelor sale, de dimensiuni pe ct posibilegale. Se ntlneste mai ales n reliefuri si sculpturi

LSIDEX

(lingv.) Care este exprimat prin parataxa sau un element al ei.

PERSPECTIVA, s.LSArt. pl.

A.DEX()

(v.mat.)D.Art.

Ansamblu de reguli si procedee menite sa transpuna obiecteletridimensionale si raporturile dintre ele pe suprafata plana a unuitablou, pictura sau desen rednd aparenta si nu realitatea, p .difera n functie de locul, dar si de punctul de vedere alartistului...

B. perspectiva verticala, ~ inversata, ~ liniara (sau conica), ~ n zborde pasare, ~ cavaliera, ~ aeriana, ~ practica.

LSIDEX

(mat.) Reprezentare tridimensionala prin desen a unui