78079_memoriu mediu de prezentare tecsa

MEMORIU DE PREZENTARE

1

MEMORIU DE PREZENTARE Pentru activitatea:

Proiect finantat prin Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Axa I Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic

Schema de Ajutor de Stat nr.N578/2009 aferenta masurii 123

BENEFICIAR

S.C. TECSA BUSINESS SRL

sediu : Bucuresti, sector 3, B-dul Decebal,

nr. 14, Bloc S6, scara 4, etaj 1, ap. 68

Modernizarea fabricii de biscuiti si produse zaharoase SC TECSA BUSINESS SRL prin Schema

de Ajutor de Stat nr.N578/2009 aferenta masurii 123


2

Cuprins:

I Denumirea proiectului ----------------------------------------------------------------- 3

II Titular ----------------------------------------------------------------------------------- 3

III Descrierea proiectului ----------------------------------------------------------------- 3

IV Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu --------------------------------- 19

IV.1 Protectia calitatii apelor -------------------------------------------------------- 19 IV.2 Protectia atmosferei ------------------------------------------------------------ 20 IV.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ---------------------------------- 20 IV.4 Protectia impotriva radiatiilor -------------------------------------------------- 20 IV.5 Protectia solului si subsolului --------------------------------------------------- 20 IV.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice ----------------------------------- 21 IV.7 Protectia asezarilor umane ----------------------------------------------------- 21 IV.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament -------------------------- 21 IV.9 Gospodarirea substantelor toxice periculoase -------------------------------- 22

V Prevederi pentru monitorizarea mediului ------------------------------------------ 22

VI Justificarea incadrarii proiectului in prevederile altor acte normative ------------ 22

VII Lucrari necesare organizarii de santier --------------------------------------------- 22

VIII Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului -------------------------------- 22

IX Anexe-piese desenate --------------------------------------------------------------- 22


3

I Denumirea proiectului

Modernizarea fabricii de biscuiti si produse zaharoase SC TECSA BUSINESS SRL prin Schema de Ajutor de Stat nr.N578/2009 aferenta masurii 123

II Titular

Numele companiei SC TECSA BUSINESS SRL Adresa postala Municipiul Rosiori de Vede, str, Sanatatii, nr.

11, jud. Teleorman Nr. tel. 0724.550.127 Fax E-mail [email protected] Numele persoanelor de contact:

- director/manager/administrator - responsabil pentru protectia

mediului

III Descrierea proiectului

- Rezumat al proiectului:

Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul Modernizarea fabricii de biscuiti si produse zaharoase SC TECSA BUSINESS SRL prin Schema de Ajutor de Stat

nr.N578/2009 aferenta masurii 123, proiect ce va fi cofinantat prin Planul National de Dezvoltare Rurala (P.N.D.R.), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale beneficiarului. Modificarile aduse proiectului sunt urmatoarele:

Se renunta la linia de fabricatie halva, de la parterul cladirii, care facea obiectul poiectului. Linia de halva existenta se afla la etaj si nu face obiectul poiectului.

Se inlocuiesc unele utilaje din fluxul existent de napolitane, ce urmeaza a fi dezafectate.

Fabrica de biscuiti si produse zaharoase SC TECSA BUSINESS SRL este situata in Municipiul Rosiori de Vede, str, Sanatatii, nr. 11, jud. Teleorman. Terenul pe care este amplasata fabrica de biscuiti si produse zaharoase este in suprafata de 8 228.05 mp si este inscris in cartea funciara nr. 381/N, numar cadastral 1085. Accese si vecinatati:

Terenul are urmatoarele vecinatati:

- la Nord: Stancu Andrei si Budulac Ion - la Est: Gheorghiu Iulia, Albu Ion, Ivan Niculina si Budulac Ion - la Sud: drum si Nicolescu Constantin - la Vest: Nicolescu Constantin, Liciu Alexandru, Popescu Marin, Arvare Alexandru si

Stancu Andrei. Accesul in incinta se face prin partea de sud a terenului din strada Sanatatii. Bilant teritorial: Suprafata terenului este de 8228,05 mp Suprafata construita existenta : 6597,37 mp Suprafata desfasurata existenta: 7636,37mp


4

Suprafata construita propusa : 0 mp Suprafata desfasurata propusa : 0 mp Suprafata construita totala : 6597,37 mp Suprafata desfasurata totala : 7636,37mp POT EXISTENT = 80.18 % CUT EXISTENT = 0,8 Parametrii urbanistici actuali NU SE MODIFICA Coordonatele Streo 70 ale terenului:

- Justificarea necesitatii proiectului

Realizarea obiectivului este justificata din urmatoarele puncte de vedere:

o Disponibilitatea de materie prima la nivel local; o Crearea de noi locuri de munca; o Contribuie la valorificarea superioara a materiilor prime; o Contribuie la dezvoltarea economica a unitatii si a localitatii, cu impact asupra

populatiei. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar Sunt anexate la prezentul memoriu.

- Formele fizice ale proiectului

Sunt anexate la prezentul memoriu planuri. Constructii existente:

Nr crt Denumire constructie - Destinatie Suprafata construita-mp-

1 C1 - Sectie de productie 3997.67

2 C2 - Cladire birouri 135.34 3 C3 - Cabina poarta 28.8 4 C4 - Post trafo 69.56 5 C 5/2 depozit produse finite 1261 6 C 6/1 (P+1) sectie de productie 1039 7 C 7/2 66

TOTAL 6 597.37 Utilitatile existente:


5

Alimentarea cu apa este realizata din sursa proprie, sursa de apa o reprezinta doua puturi de mare adancime; gospodaria de apa este compusa din doua bazine de apa, amplasate pe proprietatea TECSA BUSINESS SRL, in spatele depozitului de produse finite, care asigura rezerva de apa si incendiu, un grup de pompare si o statie de filtrare / dedurizare apa.

Evacuarea apelor uzate se face in reteaua de canalizare a Municipiului Rosiori de Vede Alimentarea cu energie electrica se realizeaza prin intermediul postului de transformare

existent. Propunere proiect

Modernizarea consta in achizitia de echipamente cu montaj , care vor completa actualele linii de productie, dupa cum urmeaza :

- Modernizari ale actualelor linii de biscuiti prin achizitia de masini de ambalat,

a unui tunel de racire biscuiti, a unui extruder de biscuiti, a unei masini de pus crema pe biscuiti precum si modernizarea liniei de pregatit aluat pentru

biscuiti prin achizitia unor malaxoare de aluat. Prin aceasta modernizare

numarul de linii de biscuiti va creste de la 2 la 3, linia noua care utilizeaza si utilaje existente fiind destinata in totalitate produselor noi, respectiv biscuitii

digestivi, cu crema si spritati.

- Modernizarea actualelor linii de napolitane prin achizitia unui malaxor de

aluat , a unui cuptor de coacere si a unei linii automate pentru napolitane . Prin aceasta modernizare numarul de linii de napolitane va creste de la 2 la 3,

linia noua fiind destinata in totalitate pentru cresterea cantitatilor obtinute de

napolitane cu crema de cacaco si mapolitane cu crema de lamaie.

In cadrul proiectului se propun urmatoarele activitati Obtinerea biscuitilor fragezi cu a treia linie de biscuiti , cea care face obiectul proiectului este existenta , dar nu lucreaza intrucat are pe pozitie numai cuptorul (linie cu 3 zone de ardere). Linia se modernizeaza prin achizitia de masini de ambalat, a unui tunel de racire biscuiti , a unui extruder de biscuiti, a unei masini de pus crema pe biscuiti precum si prin achizitia unor malaxoare de aluat, care vor deservi si celelalte linii, intrucat se actualei sectiuni de preparare aluat pentru biscuiti. Optimizarea liniilor de biscuiti actuale (cele 2 linii care lucreaza in prezent) prin adaugarea de masini de ambalat automate si reducerea muncii manuale si repetitive. Achizitia de noi echipamente (malaxor aluat, cuptor de coacere) si o noua linie de napolitane in vederea cresterii capacitatii de productie).

Toate cladirile, constructiile hidroedilitare subterane si lucrarile exterioare sunt

existente. Nu se propun in cadrul proiectului: modificari constructive, lucrari de constructii-instalatii, amenajari exterioare, interventii la constructiile

hidroedilitare subterane. Sunt descrise mai jos cladirile unde se vor monta

utilajele.

1. SECTIE DE PRODUCTIE (C1):

Date generale despre constructie: Corpul C1 reprezinta o hala cu structura din beton armat construita in jurul anului 1975. avand 3 deschideri de cate 12m si traveea de 6m,. Pe una din laturi exista o rampa de 4,75m latime pe aproape toata lungimea halei inchisa in intregime, facand corp comun cu hala de productie. . Aceasta rampa reazema la exterior pe un zid continuu din beton armat. Hala are aticul la cota +8,80m si un etaj partial la cota +4,75m. Suprafata construita: 3535 mp


6

- Suprafata desfasurata: 3998 mp fundatii: realizate continuu din beton armat - suprastructura: cadre din beton armat si inchideri din BCA si caramida - invelitoare: chesoane din beton armat acoperite cu material hidroizolant, cu atic - finisaje interioare:vopsitorii lavabile, placari ceramice

tamplarii: din PVC, metalice si din aluminiu captarea apelor din precipitatii- prin jgheaburi de 150 mm si burlane de 100 mm. din tabla vopsita in camp electrostatic.

2. SECTIE DE PRODUCTIE (C6/1):

Date generale despre constructie: Este o constructie relativ recenta - reprezentand o hala metalica parter si etaj avand doua deschideri de 9m si traveea de 6m

Suprafata construita: 1039 mp Suprafata desfasurata: 2078 mp

Structura

Infrastructura este realizata intr-un singur sistem: fundatii izolate din beton armat sub stalpii metalici si grinzi de fundare perimetrale. Suprastructura este compusa din structura metalica, cadru metalic (stalpi si grinzi), doua nave de 9 m deschidere interax , pane acoperis si rigle pereti din profile laminate; Acoperis in doua ape , cu atic cu panouri tip sandwich, montate pe pane metalice; Soclul cladirii, - realizat din beton armat. Anvelopanta cladirii (inchiderile exterioare)

Este formata din panouri termoizolante , fixate de structura de stalpi si grinzi , cu ajutorul unor rigle metalice de prindere a panourilor sandwich, rigle sudate pe stalpi; Invelitoarea constructiei

Este un sistem multistrat format din: - Panouri triplustrat (tabla zincata cu spuma poliuretanica ignifug) cu grosimea de 40 mm; - Pane metalice de sustinere a panourilor sandwich ; - Profile laminate cu protectie antifoc (spuma ignifuga) si anticoroziv Captarea apelor din precipitatii Prin jgheaburi de 150 mm si burlane de 100 mm. din tabla vopsita in camp electrostatic. Tamplarii

Tamplaria exterioara este din aluminiu cu geam termopan, si din aluminiu cu blat izolant din PVC prin injectare cu poliuretan pentru usile exterioare. Usi interioare sunt din materiale necorodabile, usor de curatat si de dezinfectat, cu inertie termica mare, pentru evitarea pierderilor de caldura sau de frig intre spatiile climat diferit. Usile aferente livrarii sunt usi sectionale speciale, cu obturator montat catre fata exterioara a panourilor sandwich cu rampe mecanizate de andocare. Structura si rezistenta

Cladirea are structura de rezistenta realizata din cadre metalice dispuse pe cele doua directii ortogonale, cu stalpii si grinzile din europrofile. Cadrele transversale au doua deschideri de 9 m interax. Cadrele longitudinale au deschideri de 6,00 m. Grinzile longitudinale sunt realizate din europrofile . Zona etajata are grinzile de planseu si acoperis realizate din europrofile. Planseul este compus din tabla cutata si beton ( cf.normativ P134/2003). Pe directia longitudinala structura este contravantuita folosindu-se contravantuiri centrice, realizate din otel beton 20 cu filet la capete pentru prinderea n papucii de fixare speciali. nchiderile perimetrale si acoperisul, sunt realizate la exterior din tabla cutata si panouri termoizolante montate pe profile U (la acoperis) si Z (la pereti).


7

Fundatiile sunt izolate de tipul bloc si cuzinet din beton armat. Perimetral exista o grinda de fundatie din beton armat. Pardoselile au un strat suport special realizat, capabil sa suporte sarcinile mari rezultate din sarcinile utilajelor , precum si manipularile de materii prime si produse finite. Utilaje din dotarea constructiilor existente:

Nr

crt

Denumire utilaj Nr

bucati

Capacitate

caracteristici

1 Centrala termica 1 Dotata cu:

-cazan BIASI, echipat cu arzator utilizat pt producerea de energie termica pt incalzire si preparare apa calda menajera cu Pt = 200 000 kcal/h, combustibilul utilizat fiind motorina, consum 20 l/h. Cazanul este prevazut cu cos metalic cu pereti dubli pt evacuarea noxelor, cu D=250mm si H= 12 m.

-cazan pt ulei diatermic BIASI utulizat pt producerea uleiului fierbinte, folosit ca agent termic pt fluidizarea cremei de ciocolata, topirea zaharului, cazan tip HR T 1000 cu puterer termica Pt=750 000 kcal/h, -un cos de dipsersie D=400 mm, H=12 m.

2 Tablou electric Asigura distributia si alimentarea tuturor consumatorilor din cadrul fabricii.Complet echipat

3 Statie de preepurare 1 -Decantor-2buc;

-Separator de grasimi-1 buc.

-adaptata nivelului de evacuare ape uzate din productie

4 Statie de filtrare/dedurizare apa

Adaptata consumului tehnologic

- Profilul si capacitatile de productie:

- pt biscuiti 600 kg/h - pt napolitane = 7.5 t/24 h

Nr.

Crt.PRODUS

greutate

unitara

(kg/buc)

Productia

anuala

(to)

Productia

anuala

(unitati)

Pret

vanzare

(lei/kg)

Pret

vanzare

(lei/buc)

Total

venituri

pondere in

productie

BISCUITI

1 BISCUITI FRAGEZI SPRITATI 0.4 930.00 2,325,000 2.54 1.02 2,362,956 16.99%

2 BISCUITI FRAGEZI DIGESTIVI 0.5 1,004.40 2,008,800 2.95 1.48 2,966,886 18.35%

3 BISCUITI FRAGEZI CU CREMA (GEN FURSEC) 0.4 1,665.60 4,164,000 3.09 1.24 5,152,411 30.42%

TOTAL PRODUSE PANIFICATIE 3,600 8,497,800 10,482,253 65.75%

NAPOLITANE

4 NAPOLITANE CU CREMA CACAO 0.2 937.50 4,687,500 3.72 0.74 3,487,443 17.12%

5 NAPOLITANE CU CREMA LAMAIE 0.2 937.50 4,687,500 3.72 0.74 3,487,443 17.12%

TOTAL PRODUSE FAINOASE 1,875 9,375,000 6,974,886 34.25%

TOTAL PRODUCTIE 5,475 17,872,800 17,457,139 100.00%


8

- Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

(dupa caz) Toate utilajele se vor monta in cadrul Sectiilor de Productie de la parter, unde se desfasoara in prezent urmatoarele activitati principale (existente): 1. obtinerea biscuitilor (doua linii de biscuiti existente: 1 linie biscuiti cu 3 zone de ardere si 1 linie biscuiti cu ardere directa) (face obiectul proiectului prin optimizarea functionarii celor 2 linii si adaugarea unei a 3 a linii, mai putin cuptorul care se afla deja achizitionat si se afla pe pozitie) 2. obtinerea napolitanelor (nu face obiectul proiectului), inclusiv obtinerea vafelor pentru napolitane 3. obtinerea dropsurilor si caramelelor. (nu face obiectul proiectului) Capacitati existente:

- Liniile de fabricat biscuiti: 500 kg/h - Linia de fabricat napolitane 500 kg / 10 h - Linia de fabricat halva si rahat 500 kg/zi fiecare - Linia de fabricat dropsuri si caramele 200 kg/zi fiecare

Toate aceste activitati principale sunt realizate prin urmatoarele activitati secundare( faze tehnologice) : a) Producerea biscuitilor - receptia si depozitarea materiilor prime - transportul materiilor prime - dozarea materiilor prime - malaxarea materiilor prime - prepararea aluatului - laminarea aluatului - formarea si taierea biscuitilor - coacerea biscuitilor - racirea biscuitilor - umplerea biscuitilor cu crema - ambalare, paletizare, depozitare si livrare b) Producerea halvalei

- receptia materiilor prime - prepararea siropului si fierberea acestuia ( prepararea halvitei - masa de

caramel amestecata si batuta cu spuma de ciuin) - selectare floarea-soarelui, decojire, prajire , omogenizare-pasteurizare

(prepararea tahinului - pasta din miez prajit si macinat fin) - agitarea ciunului si a siropului pana la consistenta impusa - adaugarea tahinului - turnarea in forme - presarea - taierea - ambalarea - depozitare

Descrierea functionala a unitatii :

In Fabrica de biscuiti si produse zaharoase modernizata, se identifica urmatoarele zone : - zona de receptie materii prime (44.19 mp) - sectia de productie biscuiti ( 1732 mp) - camera crema-glazurare biscuiti ( 82.86 mp) - casa scarilor ( urcare vestiare) ( 46.91 mp) - centrala termica ( 27.34) - grupuri sanitare ( 15.90 mp)


9

- camera frigorifica ( 57.18 mp) - sectia de productie napolitane ( 405.32 mp) - sectia de pregatire vafa ( 344.65 mp) - zona morilor de zahar ( 336.52 mp) - sectia de zahar pudra ( 30.96 mp) - zona de preparare aluaturi ( 88.51) - zona de preparare creme ( 41.68 mp) - depozitul de ambalaje ( 53.78 mp) Aceste zone comunica direct sau prin holuri tehnologice si culoare de circulatie.

- Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus

Activitati propuse prin proiect: - obtinerea biscuitilor fragezi Obtinerea biscuitilor fragezi cu a treia linie

de biscuiti, cea care face obiectul proiectului este existenta, dar nu

lucreaza intrucat are pe pozitie numai cuptorul (linie cu 3 zone de ardere). Linia se modernizeaza prin achizitia de masini de ambalat, a

unui tunel de racire biscuiti , a unui extruder de biscuiti, a unei masini

de pus crema pe biscuiti precum si prin achizitia unor malaxoare de aluat, care vor deservi si celelalte linii, intrucat se actualei sectiuni de

preparare aluat pentru biscuiti.

- Achizitia de noi echipamente ( malaxor aluat, cuptor de coacere) si o

noua linie de napolitane in vederea cresterii capacitatii de productie DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE OBTINERE AL BISCUITILOR

PREGATIREA MATERIILOR PRIME PREPARAREA ALUATULUI: dozarea materiilor prime si auxiliare si framantarea aluatului AFANAREA SI ODIHNA ALUATULUI: Dupa malaxare: preluarea aluatului din cuva malaxorului acoperire cu o panza impregnata n grasime pentru a evita evaporarea apei si uscarea lui trimitere n camera de repaos/maturare. VALTUIREA Dupa prima odihna a aluatului, acesta este supus operatiei de valtuire, adica transformarea aluatului din bulgari ntr-o banda uniforma ca dimensiune.

MODELAREA ALUATULUI PENTRU BISCUITI

Tehnici de modelare: Stantare Extrudare


10

Decuparea foii de aluat, prin intermediul unei role cilindrice din cauciuc (mbracate n anumite cazuri cu teflon), pe care sunt imprimate, n relief sau n adancime, formele dorite > se realizeaza decuparea si imprimarea formei. Masina de stantat mai ndeplineste urmatoarele roluri: imprima grosimea finala a foii de aluat preia si transporta deseurile napoi la valt prin banda transportoare care o strabate, transporta biscuitii spre coacere

Extrudarea Aluatului

Prin intermediul a doi melci aluatul de biscuiti este presat sa treaca prin matrite ale caror orificii confera forma biscuitilor COACEREA Coacerea este etapa n urma careia, datorita proceselor fizico-chimice care au loc, se obtine produsul finit.

RACIREA, AMBALAREA SI DEPOZITAREA BISCUITILOR

Dupa scoaterea din cuptor, biscuitii sunt raciti pana la temperatura mediului ambiant (~ 20C), operatie necesara pentru evitarea rancezirii grasimilor continute de biscuiti si pentru a putea trece biscuitii imediat la operatiile de ambalare sau finisare (n cazul biscuitilor umpluti), ambalare si depozitare. Agentul frigorific utilizat pentru racire biscuiti este freonul ecologic R404 A. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE OBTINERE A NAPOLITANELOR

Modificarea partiala de solutie tehnica din cadrul proiectului vizeaza renuntarea la infiintarea unui flux de fabricatie halva la parterul cladirii si implicit renuntarea

la achizitia utilajelor si echipamentelor corespunzatoare .

Ca urmare, in schimbul renuntarii la organizarea unui flux nou de halva la parter si disponibilizarii sumelor aferente, beneficiarul a dorit achizitia de utilaje si echipamente pentru retehnologizarea liniei de fabricatie napolitane care functioneaza actualmente in cladirea fabricii de biscuiti si produse zaharoase in conformitate cu


11

Documentele de inregistrare pentru siguranta alimentelor nr. 6001/14.07.2010 si 552 / 14.07.2010.

Echipamentele noi propuse pentru achizitionare vor inlocui o parte din echipamentele existente in fluxul de napolitate care se afla intr-o stare de functionare necorespunzatoare si care urmeaza sa fie dezafectate .

In urma retehnologizarii liniei de napolitane cu o linie automata de productie va creste capacitatea de productie dar se vor obtinere si produse cu un nivel de prelucrare (calitate) superior. Intregul flux de productie va fi organizat pe considerente de siguranta alimentului, fiind liniar, etans, controlabil. Aceasta modernizare va creea premisele obtinerii unei cantitati mai mari de napolitate din sortimentele: napolitane cu crema de cacao si napolitate cu crema de lamaie .

Ca urmare, din punct de vedere al structurii de fabricatie, achizitia noilor echipamente pentru napolitane nu va avea ca efect obtinerea de sortimente noi

ci numai marirea capacitatii de productie existente.

Caracteristicile linei de napolitate: Linie productie napolitane - capacitate 6,5-7,5 to /24 h compusa din :

Linie productie aluat Cuptor pentru vafe ( foi de napolitana) Cos pentrru cuptor si sistem de evacuare fum Dispozitiv de racire a foilor Masina de pus crema Cantar Masina de taiat napolitane ( cu dispozitiv de stivuire si dispozitiv de intoarcere ) Conveier de descarcare Conveier de alimentare Masina de ambalat orizontala

Capacitatea difera functie de numarul de vafe (3 sau 4) versus numarul de

straturi de crema si functie de cantitatea de crema si densitatea acesteia ( tipul de crema) . Fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata Napolitanele sunt produse fainoase din categoria vafelor, preparate din aluat fluid, obtinut din faina, grasimi, zahar, lapte, oua si afanatori chimici, la care modelarea si coacerea se fac in forme inchise. Ele sunt caracterizate printr-o porozitate foarte dezvoltata, o structura rigida si se prezinta sub forma de foi .

Avand ca baza foile de vafe, prin prelucrari diferite rezulta o gama larga de produse fainoase, din care cele mai importante sunt napolitanele. Napolitanele reprezinta gama sortimentala cu cea mai mare pondere in productia de vafe; ele se fabrica din foi de vafe care se ung cu crema si se suprapun in mai multe straturi; Napolitanele glazurate se fabrica ca si sortimentul de napolitane mentionat mai sus, care sunt finisate prin acoperire cu ciocolata. In cadrul grupelor de sortimente de napolitane mentionate se realizeaza o mare diversitate si prin alte elemente caracteristice cum ar fi:

compozitia aluatului din care se fabrica napolitanele, care poate fi simpla, deci cu un adaos redus de materii valoroase (grasimi, zahar, lapte, oua etc.) sau bogata in astfel de materii; sortimente diferite de crema ce se folosesc pentru ungere si umplere; pentru un produs se poate utiliza simultan unul sau mai multe sortimente de crema;

modelajul si marimea bucatilor de napolitane; tehnica de ambalare, marimea portiei, tratarea estetica a ambalajului si denumirea

produsului.


12

Procesul tehnologic de fabricare Materii prime si auxiliare > preparare aluat > dozare aluat si incarcare in forme > coacerea foilor de napolitane > racirea foilor de napolitane> taiere la dimensiuni > ambalare Materii prime si auxiliare > preparare crema > ungere si umplere cu crema > ambalareMaterii prime si auxiliare > preparare glazura > glazurare > ambalare Fabricarea vafelor Consta in pregatirea materiilor prime, dozarea lor conform retetelor de fabricatie si amestecarea pentru prepararea aluatului. Urmeaza dozarea aluatului corespunzator sortimentului si incarcarea formelor, care se inchid si se introduc in cuptor. Dupa ce au fost coapte, vafele se lasa sa se raceasca. Fabricarea napolitanelor Necesita doua grupe de operatii tehnologice. Intai se prepara crema, prin dozarea materiilor si amestecarea lor pana se obtine compozitia cu insusirile calitative (uniformitatea si plasticitatea) necesare. Dupa aceasta se face asamblarea vafelor ( foilor de napolitane) cu crema prin ungere, pentru foile plane sau prin umplere pentru foile cu alveole. Napolitanele astfel preparate pentru unele sortimente se livreaza ca atare, in care scop se taie la dimensiunea necesara si se ambaleaza, iar pentru altele se supun unei noi prelucrari prin glazurare. Fabricarea napolitanelor glazurate se realizeaza tot in doua etape. Din materialele prevazute se prepara prin amestecare si incalzire semifabricatele necesare glazurarii. Apoi napolitanele simple se acopera cu semifabricatul de glazurare, prin cuprinderea intregii suprafete sau a unei parti din acestea. Napolitanele glazurate sunt lasate sa se raceasca si sa se usuce, dupa care se ambaleaza. Procesele de ambalare a vafelor si napolitanelor urmaresc protectia produselor, asigurarea igienei lor si o cat mai buna prezentare. Materialele de ambalare si ambalajele ce se folosesc sunt pregatite pentru dezasamblare si alte operatii, dupa care are loc dozarea portiilor de ambalat, executia ambalarii propriu-zise si inchiderea prin lipire sau termosudare a ambalajelor. Retete de fabricatie Un aspect important al retetelor de fabricatie il reprezinta materiile prime folosite la fabricarea semifabricatelor de baza - aluaturi, creme si glazuri - din care se produc vafele si napolitanele. Pentru fiecare dintre semifabricatele ce intervin se folosesc procedee tehnologice si materii diferite, astfel: pentru prepararea aluatului din care se produc foile de napolitane se utilizeaza faina alba, sare, apa si afanatori chimici (bicarbonat de sodiu) iar pentru imbunatatirea gustului, aromei si valorii alimentare se adauga: grasimi alimentare (margarina, ulei comestibil), zahar, lapte praf si branza uscata, galbenusuri de ou, arome, coloranti, iar in ultima vreme si sucuri de fructe; pentru prepararea cremei, gama de materii utilizate este foarte mare si cuprinde ca materii prime zaharul si margarina, sarea si uneori faina alba, in care se adauga diversi coloranti cum sunt: cacao, vanilina, esenta de rom, acidul citric, arahidele prajite si maruntite etc. pentru prepararea glazurilor, principala materie prima este cuvertura de ciocolata, care se imbunatateste prin adaugarea de lapte, zahar, diversi aromatizanti si altele. Napolitane cu crema de cacao

Ingrediente Cantitati

Pentru foi (vafele)

Faina alba, kg 139,6

Bicarbonat de sodiu, kg 0,9

Napolitane cu crema de lamaie

Ingrediente Cantitati

Pentru foi (vafele)

Faina alba, kg 139,6

Bicarbonat de sodiu, kg 0,9


13

Margarina, kg 2,0

Ulei, kg 2,0

Zahar, kg 8,7

Lapte praf, kg 6,1

Galbenus de ou, kg 1,0

Pentru crema

Zahar, kg 48,0

Margarina, kg 48,0

Cacao pudra, kg 6,0

Vanilina, kg 0,05

Esenta de rom, kg 0,54

Margarina, kg 2,0

Ulei, kg 2,0

Zahar, kg 8,7

Lapte praf, kg 6,1

Galbenus de ou, kg 1,0

Pentru crema

Zahar, kg 25,3

Margarina, kg 19,0

Vanilina, kg 0,05

Esenta de lamaie, kg 47,0

Acestea sunt doar cateva retete de la care se pot face multe variatii, conducand practic la o multitudine de produse. Procesul tehnologic de fabricare a vafelor( foilor de napolitane) Prepararea aluatului pentru fabricarea vafelor Aluatul pentru vafe ( foi de napolitane) se obtine prin amestecarea principalelor materii prime: faina, apa si afanatorii chimici cu materiile ce se introduc pentru a imbunatati produsele in ceea ce priveste valoarea alimentara, aspectul si gustul (grasimi, zahar, arome, oua etc.). Printre particularitatile prepararii acestui tip de aluat se pot enumera: lipsa de importanta a temperaturii apei si respectiv a aluatului pentru calitatea produselor, motiv pentru care se utilizeaza apa la temperatura obisnuita (de la conducta). Proportia de apa este mare comparativ cu cantitatea de faina folosita. In mod obisnuit, la o parte faina se introduc 1,3 - 1,5 parti apa. Folosirea unei mai mari cantitati de apa la prepararea aluatului de vafe este impusa de faptul ca in faza de incarcare a formelor pentru coacere aluatului i se cere sa posede o mare fluiditate, care sa-i permita sa se deplaseze cu usurinta in interiorul spatiului liber al formei iar in momentul in care se preseaza asupra lui prin inchiderea capacului formei sa il umple complet. Tehnologia prepararii aluatului cuprinde fazele de pregatire si dozare a materiilor prime, urmata de amestecarea lor sub forma unui semifabricat cu mare fluiditate. Procedeele si echipamentele folosite pentru pregatirea materiilor prime sunt asemanatoare cu cele folosite pentru fabricarea altor grupe de produse fainoase Prepararea aluatului se desfasoara astfel : o parte din cantitatea de apa se foloseste pentru prepararea solutiilor de materii prime pentru afanarea chimica si pentru dizolvarea sarii; materiile sub forma de solutii si o parte din cantitatea de apa se introduc in cuva masinii de amestecat, impreuna cu 3/4 din cantitatea de faina prevazuta de reteta; dupa ce au fost dozate materiile respective se amesteca timp de 10 - 12 minute; peste semifabricatul obtinut prin prima amestecare se adauga restul de apa (circa 1/2 din cantitatea totala), o parte din faina (1/3 din prevederile retetei) si celelalte materii prime utilizate la prepararea aluatului; aceste componente se amesteca timp de 15 - 18 minute. Pentru amestecarea aluatului se folosesc diverse echipamente care permit o puternica agitare a masei si prin aceasta omogenizarea componentelor. Unul din cele mai raspandite utilaje este amestecatorul cu palete a carui schema de functionare este prezentata mai jos. Pentru amestecarea componentelor aluatului si pentru inglobarea de aer in masa lui se mai pot utiliza si batatoare de crema. Pentru a spori precizia si randamentul instalatiilor se pot folosi amestecatoare automate, la care dozarea materiilor prime si auxiliare, incarcarea si descarcarea cuvei si conducerea amestecarii se executa pe baza unui program. Ele dispun de amestecatoare ultrarapide (circa 3000 rot/min), ceea ce determina scurtarea timpului de amestecare la circa 1 minut.


14

Aluatul pentru vafe se recomanda sa aiba la sfarsitul amestecarii temperaturi scazute, sub 22 C, sa fie bine saturat cu aer, iar umiditatea lui sa fie cuprinsa intre 63 si 66% in cazul aluaturilor sarace, scazand pana la 45 - 50% in cazul aluaturilor care contin o cantitatea mare de zahar, galbenus de ou, grasimi etc. Incarcarea matritelor de aluat Incarcarea matritelor cu aluat reprezinta faza tehnologica in care se face dozarea si modelarea aluatului, care in urma coacerii determina forma si greutatea foilor de vafe. Matritele sunt compuse din doua parti: forma de baza si capacul, prinse intre ele cu o balama. Cele doua parti ale matritei se blocheaza pe pozitia inchis cu ajutorul unui clichet. Pentru confectionarea matritelor se foloseste fonta. Ele se construiesc cu pereti grosi care constituie un acumulator de caldura, pe care o elibereaza in timpul incalzirii si coacerii aluatului si reprezinta in acelasi timp o garantie ca matritele nu se vor deforma prin incalzire sau sub presiunea degajarilor puternice de abur si gaze de afanare ce au loc. Fetele interioare ale matritei au o prelucrare fina, care reprezinta negativul formei pe care urmeaza sa o aiba vafele. Pentru aceasta, cele doua fete poarta desenul specific al viitoarelor vafe si sunt montate in asa fel incat intre ele sa ramana un spatiu liber corespunzator dimensiunilor (lungimea, latimea si grosimea peretilor) prescrise pentru sortimentul respectiv. In functie de forma foilor de vafe ce se fabrica, matritele pot fi clasificate in: matrite pentru foi plane de vafe ce servesc pentru uns cu crema in cazul prepararii napolitanelor sau se livreaza sub forma de blaturi pentru preparate culinare sau in vederea consumarii ca atare; aceste matrite au particularitatea ca au peretii mai subtiri; matrite pentru foi de vafe cu alveole destinate umplerii cu crema sau pentru preambalarea unor produse alimentare. Aceste matrite, datorita inaltimii mult mai mari a foilor de vafe au si ele o grosime mai mare si sunt mai grele. Incarcarea matritelor cu aluat cuprinde mai multe operatii tehnologice, si anume: - matrita aflata in pozitie deschisa, ca urmare a evacuarii vafei coapte, este curatata de eventualele resturi de produs si, dupa caz se unge cu ulei, fiind in acest fel gata pregatita pentru un nou ciclu de coacere; in momentul incarcarii, matritele trebuie sa fie calde, motiv pentru care la inceputul productiei si dupa intreruperi, chiar de scurta durata, matritele sunt in prealabil incalzite; - din aluatul preparat se dozeaza cantitatea necesara pentru o foaie; dozarea se face volumetric si se cere sa fie executata cat mai corect, deoarece surplusul de semifabricat duce la pierderi sub forma de deseuri ce se ivesc pe marginea matritei, iar dozele insuficiente determina producerea unor foi incomplete, care vor fi rebutate; Coacerea si racirea vafelor Coacerea vafelor difera in ceea ce priveste procesele care au loc, de coacerea altor produse fainoase. La vafe, datorita umiditatii ridicate a aluatului si intinderii lui intr-un strat subtire, incalzirea este foarte puternica, se realizeaza intr-un interval de timp scurt, iar datorita incalzirii, eliminarea apei se face foarte repede. Incalzirea masei de aluat provoaca gelatinizarea in intregime a amidonului provenit din faina, iar datorita dextrinizarii produsul capata coloratia specifica de galben-pai. Pentru produsele la care aluatul contine zahar, prin caramelizarea lui partiala se obtine o inchidere a culorii foilor de vafe. Galbenusurile de ou sporesc elasticitatea si rezistenta vafelor, usurand scoaterea foilor coapte din matrite. Pentru coacerea vafelor se folosesc cuptoare continue. Instalatia de coacere este dotata cu dispozitive de dozare automata a portiei de aluat, a carei marime se poate regla intre anumite limite si cu lun variator de viteza a transportorului, prin care se regleaza timpul de coacere. Capacitatea acestui cuptor depinde de numarul de matrite, care variaza intre 24 si 36 si de greutatea unei foi. In cuptoarele pentru vafe temperatura se regleaza intre 300 si 350oC, fiind mai scazuta la produsele ce contin zahar, iar timpul de coacere este de 3 - 6 min, corespunzator grosimii vafei. Dupa coacere, vafele trebuie sa se prezinte cu suprafata intreaga, fara a fi rupte sau stirbite. Culoarea si modelul trebuie sa fie uniforme pe intrega suprafata a foii. Calitatea vafelor este influentata de conditiile in care s-a facut dozarea aluatului si coacerea.

Procesul tehnologic de fabricare a napolitanelor


15

Pentru a le imbunatati valoarea alimentara si caracteristicile organoleptice (gust, aroma, culoare etc.) vafele se pot prelucra sub forma de napolitane. Procesul tehnologic de fabricare a napolitanelor cuprinde: prepararea cremelor; formarea blaturilor de napolitane prin ungerea si umplerea vafelor cu crema; presarea blaturilor de napolitane pentru uniformizarea si racirea cremei; taierea blaturilor la dimensiunea necesara. Prepararea cremelor Se face similar cremelor destinate umplerii altor grupe de produse fainoase, dar apar si o serie de particularitati: aceste creme trebuie sa fie mai fluide pentru a se putea intinde mai bine pe suprafata vafelor si a umple cat mai complet spatiile libere ce rezulta din modelajul lor; in compozitia cremelor se folosesc materii puternic colorate, aromate si acidulate, care le imprima caracteristici cat mai pregnante, care sa completeze insusirile gustative mai putin relevante ale vafelor; consistenta cremelor se imbunatateste prin adaugarea deseurilor bine maruntite, ce rezulta din procesul de preparare a napolitanelor (de la blaturi si in urma taierii lor); prepararea cremelor trebuie sa conduca la realizarea unui amestec uniform, care datorita baterii sa se prezinte sub forma unei mase spumoase; in unele unitati cele doua faze se realizeaza distinct; mai intai se omogenizeaza componentele intr-un amestecator, apoi acestea se trec intr-o masina de batut care are rolul de a ingloba aer in masa de crema; pentru a asigura o cat mai buna finete a structurii, dupa amestecare cremele se rafineaza prin trecerea printre mai multe perechi de tamburi de granit, care zdrobesc granulele de zahar si de alte materii pe care le contin si apoi se spumeaza. In afara de amestecatoarele pentru separarea cremelor, descrise mai sus se mai pot folosi si colerganguri. Aceste utilaje sunt alcatuite dintr-o cuva in care sunt montate pe un ax doua role de granit. Cuva este fixata pe un cadru rigidizat pe un postament. Colergangul functioneaza astfel: materiile din care urmeaza sa se preparare crema sunt introduse in cuva si sub actiunea rotirii cuvei si a apasarii pe care o exercita cele doua role datorita greutatii proprii, materiile sunt presate puternic si obligate sa se amestece. Ungerea si umplerea cu crema a foilor de napolitane

Aceasta operatie necesita dozarea cantitatii de crema ce urmeaza a se adauga si intinderea ei pe suprafata vafelor. Cantitatea de crema ce se dozeaza pentru a se introduce intre doua foi de vafe depinde de profilul lor, respectiv de spatiile libere pe care desenul le creeaza si de inaltimea stratului de crema dintre foi. De obicei se urmareste ca cele doua foi succesive de vafe sa fie cat mai apropiate, grosimea stratului de crema si respectiv raportul vafe / crema sa se regleze prin adanciturile blatului, care influenteaza astfel cantitatea de crema pe care o va prelua. Grosimea stratului de crema dintre doua vafe este de aproximativ: 2 - 4 mm pentru napolitanele din vafe plane; 10 - 30 mm pentru napolitanele din vafe cu alveola ce se umplu cu crema. Pentru fabricarea napolitanelor se folosesc foi de vafe de buna calitate, intregi, cu o culoare uniforma care bucata cu bucata se supun procesului de fabricare a napolitanelor: la inceput se ia prima foaie care trebuie sa aiba un aspect corespunzator pentru a fi asezata in exterior; cele cu alveola se aseaza cu partea libera in sus; se dozeaza cantitatea de crema cu care se va face umplerea sau ungerea. Dozarea mecanica se realizeaza prin incarcarea spatiilor libere create de modelajul vafei si reglarea inaltimii stratului de crema dintre cele doua foi; crema dozata pentru ungerea si umplerea interspatiilor dintre doua foi de vafe se intinde cat mai uniform pentru a nu ramane goluri de aer care dau aspect necorespunzator produselor; peste stratul de crema se adauga o alta foaie, se preseaza si apoi se reia operatia de dozare si de ungere cu un nou strat de crema; ciclul de operatii se repeta de atatea ori cate foi de vafe se suprapun intr-un produs; in final, peste ultimul strat de crema se aseaza o vafa care va reprezenta fata exterioara a blatului de napolitane. Pentru ungerea cu crema a napolitanelor din foi plate se utilizeaza mai multe tipuri de masini si dispozitive de uns. Pentru ca fluiditatea cremei sa se mareasca si astfel ungerea sa decurga mai bine se recomanda o usoara incalzire a cremelor inainte de incarcarea in palnia dispozitivului de uns.


16

Inainte de a se trece la prelucrarea urmatoare, blatul se curata pe margine de surplusul de crema prin razuire cu un cutit. Presarea blaturilor de napolitane este o faza tehnologica care are doua scopuri: serveste la uniformizarea stratului de crema pe toata suprafata vafelor si la imbunatatirea aderentei dintre cele doua semifabricate; in urma racirii blatului crema se intareste si ansamblul formeaza un corp omogen. Taierea blaturilor are rolul de a decupa bucati de napolitane la dimensiunile specifice sortimentului respectiv. Taierea se efectueaza pe doua directii perpendiculare, cu ajutorul unor cutite circulare care au avantajul ca supun blatul unor eforturi reduse, menajandu-i structura. Ambalarea vafelor si napolitanelor Pentru vafe deoarece sunt produse uscate si casante, ambalajele folosite trebuie sa asigure integritatea produselor si in acest sens se folosesc materiale simple fara caracteristici deosebite. Deoarece sunt produse friabile si cu un continut ridicat de grasimi, napolitanele necesita ambalaje cu caracteristici deosebite: celofan, hartie si foita caserata cu solutii care nu permit migrarea grasimilor. Indiferent de tipul de produs se recomanda folosirea cutiilor de carton ca ambalaje de transport. Materiile prime:

Denumire

Cantitati

Impactul asupra

mediului

Mod de depozitare/mod de asigurare a acestora

Faina faina 2116 to/an

Nu au impact asupra

Depozite materii prime

Materii auxiliare (alune, cacao etc)

508938 kg/an

Nu au impact asupra

Depozite materii prime

Energia electrica energie electrica (815039 Kw)

Nu au impact asupra mediului

Post trafo existent

Gaze naturale gaz metan (3053635 kw)

Reteaua locala

Echipamente de lucru 26 buc/an Nu au impact asupra mediului

Vestiare Echipamentele de lucru si protectie sunt achizitionate de la furnizori de profil.

Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei: Managementul lucrarilor au in vedere afectarea suprafetei de teren numai in limitele proprietatii. Respectarea normelor de intretinere si reglare a parametrilor tehnici de functionare a echipamentelor utilizate in lucrari limiteaza impactul acestora asupra mediului. Planul de executie al proiectului:

Lucrarile de modernizare vor incepe imediat dupa obtinerea autorizatiei de constructie si a altor acte de reglementare, urmand ca durata de executie sa fie de pana la 32 luni.


17

Anul de referinta

Denumirea fazei de investitie/anul/luna executiei

m

a

r

t

i

e

a

p

r

i

l

i

e

m

a

i

i

u

n

i

e

i

u

l

i

e

a

u

g

u

s

t

s

e

p

t

e

m

b

r

i

e

o

c

t

o

m

b

r

i

e

n

o

i

e

m

b

r

i

e

d

e

c

e

m

b

r

i

e

i

a

n

u

a

r

i

e

f

e

b

r

u

a

r

i

e

m

a

r

t

i

e

a

p

r

i

l

i

e

m

a

i

i

u

n

i

e

i

u

l

i

e

a

u

g

u

s

t

s

e

p

t

e

m

b

r

i

e

o

c

t

o

m

b

r

i

e

n

o

i

e

m

b

r

i

e

d

e

c

e

m

b

r

i

e

i

a

n

u

a

r

i

e

f

e

b

r

u

a

r

i

e

m

a

r

t

i

e

a

p

r

i

l

i

e

m

a

i

i

u

n

i

e

i

u

l

i

e

a

u

g

u

s

t

s

e

p

t

e

m

b

r

i

e

o

c

t

o

m

b

r

i

e

n

o

i

e

m

b

r

i

e

d

e

c

e

m

b

r

i

e

i

a

n

u

a

r

i

e

f

e

b

r

u

a

r

i

e

m

a

r

t

i

e

a

p

r

i

l

i

e

m

a

i

i

u

n

i

e

i

u

l

i

e

a

u

g

u

s

t

Elaborare Studiu de Fezabilitate, Documentatii, Studii si Obtinere de avize

si acorduri

Depunerea Documentatiilor In vederea obtinerii finantarii

Evaluarea proiectului

Semnarea contractului de finantare

Elaborare Proiect - PAC si obtinerea Autorizatiei de Construire, elaborare

Proiect de executie, Caiete de sarcini si Detalii de executie

Consultanta pentru elaborarea Documentatiei pentru licitatia de executie

si implementarea proiectului P1 P2 P3 P4 P5

Licitatie executie

Dirigentie de santier

Lucrari conexe organizarii de santier

Comisioane si taxe 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 Executie lucrari constructii

Executie montaj utilaj

Livrari echipamente si utilaje, inclusiv dotari

Diverse si neprevazute

Probe functionare si Punerea In functiune

Pregatirea personalului

GRAFIC ACTIVITATI

Anul anterior impl. Anul 1 imp Anul 2 imp Anul 3 imp


18

Relatia cu alte proiecte existente sau planificate: Investitia propusa va asigura complementaritatea activitatilor existente/propuse in zona, astfel incat nu va exista un efect cumulativ al impactului asupra factorilor de mediu. Alternative studiate de titularul proiectului: In vederea realizarii proiectului a fost studiata o oferta de utilaje/echipamente, capacitati care sa corespunda din punct de vedere tehnic si economic cerintei beneficiarului. Localizarea proiectului: Utilizarea existenta a terenului-terenul aferent proiectului de investitie corespunde categoriei de folosinta mai putin sensibila, destinatia prevazuta prin documentatiile de urbanism fiind: curti-constructii In zona de amplasament a proiectului nu exista resurse naturale sau zone protejate prin legislatia in vigoare. Caracteristicile impactului potential: - In etapa de executie se identifica ca surse potentiale de poluare a solului: depozitarea deseurilor, mijloacelor de transport. Se vor aplica proceduri de lucru specifice si va adopta masuri tehnice pentru protectia solului in vederea prevenirii producerii de poluari accidentale pe parcursul realizarii lucrarilor propuse. In etapa de executie impact redus asupra mediului.

Impactul asupra apelor: Alimentarea cu apa se realizeaza din surse proprii, gospodarie de apa existenta. Apa va fi utilizata astfel: -apa pentru uz menajer - apa pentru uz tehnologic Evacuarea apelor uzate se face in reteaua de canalizare a Municipiului Rosiori de Vede, dupa preepurare. Impactul asupra aerului: -mijloacelor de transport ce deservesc obiectivul sau personalul. -centralei termice

Impactul asupra solului: Pentru factorul de mediu sol exista o probabilitate redusa a unei poluari potentiale, avand in vedere ca acestea se pot datora doar unor accidente sau a gestionari neconforme a deseurilor.

Impactul zgomotului si vibratiilor: Potentiale surse de poluare fonica pe perioada de functionare pot proveni de la:

- transportul auto; - motoarele electrice din dotare.

Nivelul zgomotului se incadreaza in limitele admise de STAS 10009 88. Impactul asupra biodiversitatii: Destinatia terenului asa cum reiese din certificatul de urbanism, amplasamentul investitiei este situat intr-o zona cu functiune de curti-constructii- modernizarea unitatii nu are influente asupra biodiversitatii. Amplasamentul unitatii, care face obiectul evaluarii nu se afla in vecinatatea unor arii protejate.

Impactul asupra peisajului: In vecinatatea unitatii nu se afla zone utilizate in scop recreativ care ar putea fi afectate in sens negativ de activitatile care se vor desfasura pe amplasament.

Impactul asupra mediului social si economic: Obiectivul propus determina un impact potential pozitiv din punct de vedere al: - pietii de munca; - investitiilor locale si dinamicii acestora.

Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural


19

Obiectivele din cadrul proiectului nu vor avea un impact asupra patrimoniului istoric si cultural. Extinderea impactului-local, numai in zona de lucru, pe perioada executiei si functionarii obiectivului. Marimea si complexitatea impactului: impact redus pe perioada de executie a lucrarilor de modernizare si a functionarii obiectivului. Probabilitatea impactului: este redusa, numai pe perioada functionarii obiectivelor aferente proiectului de investitie Durata, frecventa si reversibilitatea impactului-nu este cazul Natura transfrontiera a impactului executia lucrarilor de modernizare si functionarea obiectivului nu au efecte transfrontiere.

IV Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu

IV.1 Protectia calitatii apelor

Alimentarea cu apa este realizata din sursa proprie, sursa de apa o reprezinta doua puturi de mare adancime; gospodaria de apa este compusa din doua bazine de apa, amplasate pe proprietatea TECSA BUSINESS SRL, in spatele depozitului de produse finite , care asigura rezerva de apa si incendiu , un grup de pompare si o statie de filtrare / dedurizare apa. Gopodaria de apa are rezerva suficienta pentru dezvoltarea din prezentul proiect, cu atat mai mult cu cat procesele tehnologice de fabricare a biscuitilor si napolitanelor nu sunt intens consumatoare de apa.

Debite necesare de apa potabila (Qn) BREVIAR DE CALCUL

Necesar de apa

Nr. Categorie de consum

Coeficient de

variatie zilnica (Kzi)

Coeficient de

variatie orara (Ko)

Qn zi med

(mc/zi)

Qn zi max (mc/zi)

Qn orar max

(mc/h)

1 angajati permanenti 1.10 2.50 22.92 25.21 2.626

2 apa tehnologica 1.30 2.50 10.00 13.00 1.354

TOTAL 32.92 38.21 3.98

Cerinta de apa (Qs):

BREVIAR DE CALCUL AL CERINTEI DE APA POTABILA SI DE INCENDIU

DENUMIRE (mc/zi) (mc/h)

Coeficient de pierderi prin retele Kp 1.10

Coeficient pentru folosinte tehnologice Ks 1.02

Qs zi med =Kp*Ks*Qn zi med 36.94 1.54

Qs zi max=Kp*Ks*Qn zi max 42.87 1.79

Qs orar max=Kp*Ks*Qn orar max

4.47

Surse de poluanti pentru ape: -ape uzate menajere, tehnologice

Debite ape uzate : BREVIAR DE CALCUL APA UZATA

DENUMIRE (mc/zi) (mc/h)

Qu zi med 26.34 1.10

Qu zi max 35.55 1.48

Qu orar max 2.96


20

Evacuarea apelor uzate se face in reteaua de canalizare a Municipiului Rosiori de

Vede. Evacuarea apelor uzate menajere tehnologice si cele pluviale sunt descarcate in reteaua de canalizare municipala. Instalatia de preepurare este compusa din: Camine amplasate pe reteaua de canalizare si gaigere pe reteaua de canalizare pluviala; Decantor-2buc; Separator de grasimi-1 buc.

IV.2 Protectia atmosferei

Sursele de poluanti ai aerului din activitatea de functionare a unitatii sunt: - emisii fugitive de gaze ce pot rezulta datorita neetanseitatii, scurgeri accidentale si

gestionarea incorecta a traseelor tehnologice pentru centrala termica. - si utilajele care realizeaza operatiunile in cadrul amplasamentului.

- evacuarea gazelor de ardere de la centrala termica se face prin cos a carei inaltime a fost calculata respectand prevederile OM nr. 462/1993 al MAPPM pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei, astfel incat sa asigure o dispersie corespunzatoare a acestora.

IV.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Potentiale surse de poluare fonica pe perioada de functionare pot proveni de la: - transportul auto; - utilajele din dotare

Nivelul de zgomot estimat la limita incintei este de max. 50dB (A) si se incadreaza in limitele admise de STAS 10009-88.

IV.4 Protectia impotriva radiatiilor

In zona de lucru nu sunt depozitate si nu se manipuleaza produse care sa genereze instantaneu radiatii sau care sa aiba impact negativ asupra omului sau mediului inconjurator.

IV.5 Protectia solului si subsolului

Materialele ce vor fi utilizate in cadrul lucrarilor nu prezinta risc major de poluare pentru sol. Materialele vor fi transportate la lucrare pe masura utilizarii lor si se vor depozita in ambalajele originale, respectandu-se instructiunilor prevazute in Fisele tehnice de securitate, astfel incat sa se elimine posibilitatea scurgerii acestora pe sol. O posibila sursa de poluare a solului si subsolului sunt produsele petroliere folosite la alimentarea utilajelor. Se remarca necesitatea ca utilajele de lucru sa nu aiba pierderi de ulei sau carburanti, iar schimburile de lubrifianti sa se efectueze la statiile de carburanti, astfel evitandu-se poluarea solului in zona si a apelor subterane. In cazul poluarii accidentale a solului cu produse petroliere si uleiuri minerale de la vehiculele grele si echipamentele mobile se va proceda imediat la decopertarea solului contaminat, stocarea lui in saci, tratarea de catre firme autorizate/depozitarea in depozite de deseuri autorizate. Surse de poluanti pentru sol in perioada de functionare:

- Depozitarea deseurilor menajere - Ape uzate

Pentru diminuarea impactului asupra solului:


21

- Amenajarea unor spatii corespunaztoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii;

- Deseurile reciclabile colectate selectiv vor fi depozitate in locuri special amenajate; - Apele pluviale vor fi colectate prin rigole si evacuate in mediu fara continut de

uleiuri si sau alte produse toxice sau periculoase.

IV.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Lucrarile prevazute in proiect nu vor afecta ecosistemele terestre si acvatice, intrucat instalatiile sunt amplasate in interiorul incintei societatii, amplasamentul nefiind situat in apropierea ariilor naturale.

IV.7 Protectia asezarilor umane

Amplasamentul societatii este la distante considerabile fata de obiective de interes major, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional sau fata de zone protejate.

IV.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Faza de executie

Deseurile rezultate din activitatea desfasurata in cadrul lucrarilor propuse sunt: menajere de la: - personalul angajat; reziduuri curente: - hartii, ambalaje, cauciucuri uzate, plastic, sticla: reziduuri specifice periculoase: - uleiuri folosite de la masini si echipamente Deseurile menajere din cadrul Organizarii de santier generate de personalul angajat Colectarea deseurilor menajere rezultate in urma activitatilor de construire se va efectua in pubele special destinate. Eliminarea va fi efectuata la cel mai apropiat depozit de deseuri menajere. Deseurile curente, cat si cele specifice vor fi precolectate si depozitate pe platforma amenajata. Deseurile vor fi depozitate pe sorturi (tipuri) si vor fi predate periodic, pe baza de bon sau contract, agentilor economici atestati pentru acest gen de activitate (colectare si preluare). Faza de exploatare:

Deseurile menajere rezultate dupa punerea in functiune a obiectivului se vor depozita in pubele inchise ermetic intr-un spatiu special amenajat situat in incinta amplasamentului Se vor crea conditii pentru colectarea selectiva, pe tipuri, a deseurilor de ambalaje, in conformitate cu legislatia in vigoare. Masuri pentru minimizarea deseurilor produse:

se va realiza monitorizarea utilizarii eficiente a materialelor identificarea continua si punerea in practica a posibilitatilor de prevenire a generarii

deseurilor participarea activa si angajamentul personalului de la toate nivelurile cu privire la

minimizarea generarii deseurilor Gestionarea colectarii si evacuarii deseurilor si resturilor de orice natura se va face strict in conformitate cu legislatia in vigoare.


22

IV.9 Gospodarirea substantelor toxice periculoase

In cadrul societatii se folosesc diferite substante si materiale considerate periculoase. Societatea achizitioneaza, de la producatori, substante chimice cu certificate de calitate si garantie, care sunt folosite pentru igienizarea si dezinfectia spatiilor si a utilajelor. Dezinfectantele utilizate vor fi numai biodegradabile si se gestioneaza in baza unei proceduri scrise.

V Prevederi pentru monitorizarea mediului

- monitorizarea parametrilor calitativi ai apei potabile; - monitorizarea restitutiei apei uzate; - colectarea si depozitarea corespunzatoare a tuturor tipurilor de deseuri generate; - exploatarea corespunzatoare a surselor mobile nerutiere pentru incadrarea emisiilor in normele RAR; - realizarea etanseitatii corespunzatoare a instalatiilor de colectare al apelor uzate menajere, tehnologice, si intretinerea adecvata a acestora in vederea evitarii poluarii subsolului si a apelor subterane. - automonitorizarea emisiilor in faza de executie (urmarirea concentratiilor de poluanti) are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente si se va executa de catre seful de santier, dirigintele de santier si persoana insarcinata cu problemele de mediu in cadrul societatii.

VI Justificarea incadrarii proiectului in prevederile altor acte normative

Nu este cazul.

VII Lucrari necesare organizarii de santier

Nu este cazul, intrucat proiectul nu prevede lucrari de constructii, ci doar montaj de echipamente.

VIII Lucrari de refacere/restaurare a amplasamentului

Nu este cazul, intrucat proiectul nu prevede lucrari de constructii, ci doar montaj de echipamente in cadrul unitatii existente.

IX Anexe-piese desenate

Plan de incadrare in zona Plan de situatie Planuri de arhitectura

Semnatura si stampila

78079_memoriu mediu de prezentare tecsa

Documents