77664186 ghid proiectare sistem integrat

©2004 - QM CONSULTING 1

QM consulting Bucureşti, sector 2, Maşina de pâine nr. 41, bloc OD 55, sc. A, ap. 33

Tel/fax: 021 687 50 87, tel: 0745 04 93 40

GHID

PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM

INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI

SECURITATE IN MUNCA

(intr-o organizatie din domeniul consultantei)

Elaborat: Dr. Ing. Cristinel RONCEA Ing. Irinel Luminita RONCEA Ing. Ferdinand SARBU

GHID PENTRU PROIECTAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTEGRAT DE MANAGEMENT CALITATE-MEDIU-SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA


1. CONSIDERATII PRELIMINARE Sistemul de management al calitatii conform ISO 9001:2000 ajuta organizatia sa:

• analizeze cerintele clientilor;

• defineasca procesele care pot contribui la realizarea de produse acceptabile clientului;

• tina sub control aceste procese;

• asigure un cadru pentru imbunatatirea continua a activitatilor;

• creasca probabilitatea de a indeplini cerintele impuse si deci satisfacerea clientului si/sau alte parti interesate;

• asigure increderea clientilor in capacitatea organizatiei de a furniza produse conforme cu cerintele specificate.

Implementarea unui sistem de management de mediu conform ISO 14001:1996 permite unei organizati:

• să stabilească o politică de mediu corespunzătoare;

• să identifice aspectele de mediu care rezultă din activităţile , produsele sau serviciile sale pentru a evalua impactul semnificativ asupra mediului;

• să identifice reglementările şi prevederile legale relevante;

• să identifice priorităţile şi să fixeze obiective generale şi obiective specifice de mediu corespunzătoare;

• să stabilească o structură şi unul sau mai multe programe pentru a pune în practică politica şi pentru a –şi atinge obiectivele de mediu fixate;

• să faciliteze activităţile de planificare, control, monitorizare, acţiuni corective, audit şi analiză pentru a se asigura că politica de mediu este respectată şi sistemul de management de mediu rămâne corespunzător;

• să fie capabilă să se adapteze la schimbări.

Introducerea unui sistem de management de mediu poate ajuta o organizaţie să ofere încredere părţilor interesate referitor la faptul că:

• există un angajament al conducerii privind îndeplinirea propriei politici, a obiectivelor şi ţintelor sale de mediu;

• accentul este pe mai degrabă pe prevenire decât pe corecţie

• poate furniza dovada unei preocupări rezonabile privind problemele de mediu şi de conformitate cu reglementările;

• proiectarea sistemelor include procesul de îmbunătăţire continuă.

Implementarea unui sistem de management al sanatatii si securitatii in munca conform OHSAS 18001 prezinta urmatoarele avantaje:

• genereaza increderea ca organizatia:

respecta cerintele legale si de reglementare

are un management la un standard foarte inalt legat de securitate si sanatate in munca, inclus in managementul general al organizatiei



a definit clar:

o riscurile accidentelor

o modul de minimizare a imbolnavirilor

o modul de masurare, monitorizare si evaluare a implementarii smssm

• asigura imbunatatirea sanatatii si securitatii in munca prin:

abordarea planificata si documentata a problemelor legate de securitate si sanatate in munca

proceduri ale smssm care definesc zonele de responsabilitate

cunoasterea si constientizarea cu privire la problemele ssm si asigurarea unui climat social stabil, favorabil performantei in cadrul organizatiei

obiective legate de imbunatatirea smssm cu rezultate masurabile

reducerea riscurilor accidentelor si imbolnavirilor

micsorarea timpului de lucru pierdut datorita imbolnavirilor si accidentelor

inspectii si actiuni preventive

exercitii si practica demonstrata pentru situatii de urgenta

analize, audituri si inregistrari privind managementul ssm

evaluarea periodica a modului de aplicare a cerintelor legale si de reglementare prin care se asigura si reducerea probabilitatii penalitatilor legale si compensatiilor.

motivarea personalului si reducerea costurilor de operare

• face cunoscut partilor interesate eforturile planificate privind conformitatea cu OHSAS 18001

• asigura imbunatatirea imaginii organizatiei, imbunatatind gradul de competitivitate si relatiile cu autoritatile de interes public.

Avantajele unui sistem integrat de management Inţelegerea, elaborarea şi documentarea sistemului integrat de management presupun valorificarea celor trei sisteme de cerinţe descrise în documentele de referinţă aplicabile:

• SR EN ISO 9001:2001, pentru sistemul de management al calităţii (SMC),

• SR EN ISO 14001:1997, pentru sistemul de management de mediu (SMM) şi

• OHSAS 18001:1999, pentru sistemul de management al sănătăţii şi securităţii în muncă (SMSSM)

Orice organizaţie se gândeste să mai reducă din costurile şi deranjul cerute de implementarea separată a celor trei sisteme de management celebre astăzi. Ideea cea mai la îndemână în această privinţă este implementarea dintr-odată a celor trei sisteme printr-un proiect intitulat „integrat sistem de management " sau perescurtat SMI. Integrarea celor trei sisteme reduce costurile şi duratele cu consultanţa, implementarea şi certificarea, pentru că în loc să faci de trei ori câte unul, faci odată trei.

Sistemul integrat de management se construieşte pornind de la sistemul de management al calităţii, cel mai „deschis” altoirilor, diverselor stiluri de abordare şi mai „de management" dintre



toate. Abordarea integrată furnizează un model nu doar mai ieftin, ci şi mai adevărat al organizaţiei în comparaţie cu fiecare dintre elementele ei luate separat.

Sistemul integrat este trivalent şi nu numai, pentru că principiile comune îl fac deschis şi altor sisteme de management general - financiar, al riscului, al responsabilităţii sociale, al informaţiilor sau specific unei anumite ramuri de activitate - telecomunicaţii, auto, productie de alimente, aerospaţială, medicală.

Aplicarea unui sistem integrat, asociată cu auditarea „dintr-un foc” a intregului sistem prezintă unele avantaje la care proprietarii de organizaţii nu pot rămâne insensibili:

• mai puţine proceduri şi audituri, ceea ce se traduce în mai puţine zile-angajat "blocate" cu scrierea şi auditarea proceselor, cu alte cuvinte;

• mai puţină cheltuială şi birocraţie nenecesară;

• mai puţine complicaţii; cu cât este mai integrat, sistemul este mai complet, deci mai aproape de modul real în care funcţionează organizaţia; oamenii nu lucrează "pe sisteme": o oră pentru managementul calităţii, una pentru managementul de mediu, una pentru managementul sănătăţii şi securităţii în muncă, o alta pentru management financiar, al riscului s.a.m.d., la nivelul operaţional se lucrează integrat de când lumea, o mai multă flexibilitate, deci adaptabilitate, răspuns mai prompt la cerinţele în schimbare ale clienţilor, pieţei, autorităţilor; într-o lume în care câştigă cine se adaptează primul acesta este un atu vital pentru orice organizaţie;

• mai puţină tensiune şi risipă, pentru că dispar barierele artificiale introduse de cele 3 sisteme.

Pentru a stabili, concepe şi documenta un sistem de management integrat este necesar sa:

• "descoperim" şi înţelegem cerinţele şi procedurile care este obligatoriu sa fie documentate prin analiza de text a fiecărui document de referinţă în parte; analiza de text constă din identificarea predicatelor (un predicat = o cerinţă); predicatele sunt aproape fără excepţie introduse prin „organizaţia trebuie să..." ori prin „managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să….";

• stabilim corespondenţele între capitolele (cerinţele) celor trei sisteme de management (documente de referinţă); în acest scop utilizăm tabelele de echivalenţă prezentate în anexe la fiecare dintre cele trei documente – vezi tabelul 2;

• introducem în proceduri descrieri ale modului în care acoperim cerinţele identificate citind pe orizontala procesului respectiv din tabelul 2 şi referind rezultatele analizei de text;

• pentru fiecare dintre procesele unitare - care se regăsesc la toate cele trei sisteme elaborăm câte o singură procedură de sistem; procedurile de sistem, astfel elaborate, pot fi, apoi detaliate în proceduri operaţionale, instrucţiuni de lucru;

• nu pierdem din vedere că, deşi, din cele trei documente, numai ISO 9001:2000 este construit pe principil „abordare bazata pe proces”, totuşi, managementul se realizează prin managementul proceselor; astfel încât introducem în proceduri şi elementele specifice procesului: date de intrare, rezultate (date de ieşire), indicatori de performanţă, PDCA, furnizor/ client, proprietar de proces;

• inventariem documentele organizaţionale deja existente, înainte de a scrie totul de la început, deoarece este posibil ca în organizaţie cerinţele să fie deja îndeplinite, integral sau parţial, fără să ştim aceasta.

Un sistem integrat de management se construieşte pe osatura sistemului de management al calitatii, al cărui document de referinţă, ISO 9001:2000, este cel mai avansat (managerial) dintre cele trei standarde de referinta alese. De menţionat că ISO 14001:1996 se află în proces de revizuire,



către o abordare mai pregnant managerială, compatibilă cu ISO 9001:2000; cât despre OHSAS 18001, el încă îşi caută drumul către mai larga recunoaştere, nefiind standard internaţional, în consecinţă, in Anexa 1 (unde am precizat modalitatile de tratare a cerintelor standardelor de referinta, in diverse tipuri de documente), spre deosebire de tabelele de echivalenţă date în documentele de referinţă de faţă, am pornit de la ISO 9001. Numerotaţia capitolelor-cerinţelor este identică la ISO 14001 şi OHSAS 18001, similară cu ISO 9001:1994, nu şi cu ISO 9001:2000. Rolul motrice jucat de sistemul de management al calitatii cu al său ISO 9001:2000 este reliefat şi în ISO 14001 prin precizarea urmatoare „organizaţiile pot alege utilizarea unui sistem de management existent care corespunde seriei de standarde ISO 9000, ca bază a sistemului lor de management de mediu".

Echivalenţa fundamentală a celor trei standarde consta in faptul ca cele trei documente de referinţă au în comun anumite principii ale sistemului de management si anume:

Principiul 1 – Organizatia concentrata asupra clientului (focalizare catre client)

“Organizatiile depind de clientii lor si din acest motiv trebuie: sa inteleaga cerintele prezente si viitoare ale clientilor, sa raspunda cerintelor clientului si sa se straduiasca sa devanseze asteptarile clientilor.”

Principiul 2 – Leadership

“Leaderii asigura unitatea dintre scopul organizatiei si directiile de actiune. Ei trebuie sa creeze si sa mentina un mediu intern in care fiecare angajat poate fi pe deplin implicat in atingerea obiectivelor organizatiei”

Principiul 3 – Implicarea personalului

“Personalul de la toate nivelurile reprezinta elementul central al unei organizatii si implicarea lui totala da posibilitatea folosirii abilitatilor lui in beneficiul organizatiei.”

Principiul 4- Abordarea tip proces (procesuala)

“Un rezultat dorit se obtine mai eficient cand resursele si activitatile sunt abordate ca un proces.”

Principiul 5 – Abordarea sistemica la nivelul conducerii

“Identificarea, intelegerea si conducerea sistemului de procese intercorelate ale organizatiei pentru realizarea obiectivelor stabilite, imbunatateste efectivitatea si eficienta organizatiei”

Principiul 6 – Imbunatatirea continua

“Imbunatatirea continua ar trebui sa fie un obiectiv permanent pentru organizatie”

Principiul 7 – Argumentarea cu date si informatii a deciziilor

“ Deciziile efective se bazeaza pe analizarea datelor si informatiilor”

Principiul 8 – Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii

“O organizatie si furnizorii ei sunt interdependenti si o relatie reciproc avantajoasa creste abilitatea ambilor de a crea valoare”

O alta parte comuna importanta, a celor trei standarde, este luarea in consideratie a necesităţilor şi cerinţelor părţilor interesate.

Fiecare organizaţie are câteva părţi interesante, fiecare cu cerinţe, necesităţi şi aşteptări.

Fiecare parte interesantă aşteaptă propriul beneficiu din activitatea organizaţiei.

Managementul trebuie să întreprindă activităţile necesare pentru a da încredere fiecărei părţi interesate. Necesităţile părţilor interesate trebuie comunicate în întreaga organizaţie.



Pentru scopurile managementului calităţii, mediului, sanatatii si securitatii in munca principalele părţi interesate sunt, considerate următoarele:

• clienţii, ultimii utilizatori;

• proprietarii, acţionarii;

• angajaţii, personalul;

• furnizorii, subcontractanţi, partenerii şi aliaţii;

• societatea umana in ansamblul sau, comunitatea locala, publicul.

2. ECHIVALENTELE INTRE CELE TREI SISTEME DE MANAGEMENT

Pentru a stabili echivalenţele între cerinţele celor trei sisteme consideram ca trebuie sa definim în prealabil, pentru fiecare dintre cele trei sisteme: produsul, părţile interesate, cerinţele si neconformitatea (vezi tabelul 1). ISO 9001:2000 vizează obţinerea produsului; ISO 14001 şi OHSAS 18001 specifică paşii pentru a nu realiza produsul neintenţionat.

Tabelul 1

9001:2000 14001:2000 18001:1999

Produsul

Produsul intenţionat, destinat unui client

Produs neintenţionat, performanţa de mediu (impacturi asupra mediului)

Produsul neintenţionat „accident", „boală profesională" (riscuri)

Cauza produsului Procesele Aspecte de mediu Factori de risc.

Parte interesată (in mod direct)

Clienti, proprietari, angajati

Comunitate, guvern, proprietari, vecini, firme de asigurări, investitori, furnizori, clienţi etc.

Angajati/sindicate, angajator/proprietari, guvern

Cerinţele Ale clientului, legale, reglementare, proprii, altele

Legale, reglementare, proprii

Legale, reglementare, proprii

Neconformitatea = abaterea de la cerinţele privind

S M.C / produsul SMM / performanţa de mediu

SMSS M. / performanţa de SSM.

In cele ce urmează, prezentăm sintetic aspecte de valorificat în documentele SMI pe care le-am identificat prin analiza de text a celor trei documente de referinţă. Primele patru capitole - 0,1,2,3 - ale documentelor de referinţă includ îndrumări, acolo nu găsim cerinte. Incepând cu capitolul 4, cand apar cerinţele, analiza devine realmente de text, în sensul definit mai sus.



SR EN ISO 9001:2001 presupune:

• adoptarea SMC - decizie strategică, adică luată şi semnată de directorul general;

• factori pentru stabilirea s.m.c.: necesităţi, obiective, produse specifice organizaţiei, procesele utilizate, mărimea şi structura organizaţiei;

• cerinţele SMC sunt complementare cerinţelor pentru produs.

• la baza cerinţelor stau principiile managementului calităţii din ISO 9000 şi ISO 9004 din 2000

• SMC este dezvoltat, implementat şi îi îmbunătăţim eficacitatea pentru a creşte satisfacţia clientului prin îndeplinirea cerinţelor sale;

• abordarea procesuala care presupune identificarea, înţelegerea şi satisfacerea datelor de intrare (cerinţelor), urmărirea valorii adăugate (procesul este instrumentul prin care organizaţia fabrică valoare), obţinerea rezultatelor (datelor de ieşire) cu privire la performanţa (atingerea obiectivelor pentru proces) şi eficacitatea (atingerea obiectivelor pentru produs) procesului, îmbunătăţirea continuă a poceselor pe baza măsurătorilor obiective;

• aplicarea metodologiei PDCA.

ISO 14001:1996 presupune:

• atingerea şi demonstrarea unei performanţe de mediu evidentă;

• mijloace: ţinere sub control impact (al activităţilor/ produselor) asupra mediului; luare în considerare propriile politică şi obiective de mediu;

• context: legislaţie, tot mai strictă, dezvoltare politici economice si a altor măsuri vizând să încurajeze protecţia mediului, creşterea preocupării părţilor interesate pentru problemele legate de mediu, inclusiv dezvoltarea durabilă (sustainable development); tot aşa cum calitatea nu se realizează prin inspecţii la final, nici analizele/ auditurile de mediu - evaluări ale performanţei de mediu post-factum nu pot singure furniza prezumţia că performanţa de mediu stabilită va fi continuu - zi de zi, la fiecare loc de muncă - atinsă;

• tot aşa cum bună voinţa singură nu asigură obţinerea unei performanţe optime, nici

• SMM prin el însuşi nu garantează rezultate optime de mediu;

• ISO 14001 nu se referă explicit la valori numerice ale performanţei de mediu, ci la procesele prin care aceasta va fi continuu atinsă şi îmbunătăţită;

• ISO 14001 nu impune, ci încurajează organizaţiile să utilizeze cea mai bună tehnologie disponibilă, dacă le dă mâna; sistemul de management de mediu furnizand această prezumţie prin sprijinirea organizaţiilor să stabilească şi atingă obiectivele de mediu şi să demonstreze această conformitate şi altora;

• angajament asumat la toate nivelurile şi funcţiile organizaţiei;

• scop general: susţinerea protecţiei mediului, prevenirea poluării, în echilibru cu necesităţile social-economice; nu valoarea performanţei de mediu contează la SMM, ci angajamentul rezultat din politica de mediu de a se conforma legislaţiei şi reglementărilor aplicabile, precum şi principiului îmbunătăţirii continue.



OHSAS 18001:1999 al carui model este similar cu cel al ISO 14001:1996:

• a fost conceput să fie compatibil cu celalte două pentru a facilita integrarea SMC, SMM şi SMSSM;

• nu este standard internaţional - nefiind promovat de un organism de standardizare, ci de un grup de „sponsori", părţi interesate - probabil pentru că nu toate părţile interesate au ajuns la un consens în ceea ce priveşte cerinţele pentru SSM, pentru moment, acreditarea organismelor de certificare a conformităţii cu OHSAS 18001 se poate obţine numai în SUA, dar este cel mai aplicat in domeniul SSM in intreaga lume;

• conformitatea cu el nu conferă garanţia că legea a fost/va fi mereu respectată; în general sistemele de management descrise aici nu furnizează vreo garanţie, ci „doar" o prezumţie bazată pe faptul că organizaţia aderă la reguli recunoscute.

Spre deosebire de sistemele de management al calităţii după ISO 9001 şi de mediu după ISO 14001, în domeniul sănătăţii si securităţii în muncă responsabilităţile şi atribuţiile funcţiilor implicate sunt bine precizate în legislaţia de profil.

Astfel, Normele Generale de Protecţia Muncii prevăd în Art. 11 care sunt obligaţiile angajatorului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (şi nu sunt deloc puţine!), iar în Art. 12 sunt prevăzute obligaţiile şi drepturile angajaţilor.

Comparat cu „noul" ISO 9001:2000, standardul internaţional de referinţă pentru SMC., managementul SSM descris în OHSAS 18001:1999, pare mai apropiat de asigurare decât de management. Argumentul cronologic este imediat: OHSAS 18001:1999 a apărut înainte de ISO9001:2000. Pe de alta parte:

• în OHSAS 18001 nu apare nici măcar o singură dată cuvântul „proces" (apar „activităţi", „operaţii"), ceea ce subliniază focalizarea mai degrabă tehnologică decât managerială a managementului SSM;

• accentul pus în OHSAS 18001 pe stabilirea şi menţinerea de proceduri (documentate) ne duce cu gândul la formula dragă asigurării calităţii - „furnizorul va elabora şi menţine proceduri documentate";

• „prevenirea poluării”, ”cel puţin respectarea legislaţiei", care apar în politica de mediu/ SSM, presupun prevenirea, care este instrument fundamental pentru asigurarea calităţii, nu pentru management;

• ca şi la ediţia a II-a a standardelor ISO 9000 (din 1994), cerinţele OHSAS şi ISO 14001 se referă la asigurare, în vreme ce îndrumările respective sunt mai manageriale (OHSAS 18002:2000, documentul de îndrumare pentru OHSAS 18001, se referă la proces); trecerea de la ,,procedură"(procedeu) la „proces” este simbolică pentru diferenţa dintre asigurare şi management;

• în managementul de mediu şi cel al sănătăţii si securităţii în muncă, îmbunătăţirea continuă se referă la performanţa de mediu si la performanta SSM, adică la rezultate, nu la cauze-procese;

• ISO 14001 şi OHSAS 18001, nici măcar nu pomenesc de satisfacţia vreunei părţi interesate (cu atât mai puţin de creşterea continuă a satisfacţiei, care este apanajul managementului); ele încă vorbesc de „elemente” (separate, deci) de sistem, nu de procese interdependente, corelate;

• numerotaţia şi titulatura capitolelor este practic identică la ISO14001 şi OHSAS 18001, şi structurată ca în standardul de cerinţe pentru asigurarea calităţii(ISO 9001:1994), (un



singur capitol, 4), în vreme ce la managementului calităţii sunt cinci capitole de cerinţe, după tot atâtea categorii de procese.

Pentru a face, realmente, management şi la abordarea de mediu şi a SSM, ar fi deci, utilă valorificarea îndrumărilor date la documentele de referinţă respective.

Managementul conferă dinamism abordării: întreaga activitate este orientată pe atingerea unor obiective, care fac măsurabile progresele în implementarea politicilor respective Tabel 2 Corespondenţa între OHSAS 18001, ISO 14001:1996 şi ISO 9001:1994 Clauza OHSAS 18001 Clauza ISO 14001:1996 Clauza ISO 9001:2000

- - - Introducere 0 0.1 0.2 0.3 0.4

Introducere Generalitati Abordarea procesuala Relatia cu ISO 9004 Compatibilitatea cu alte sisteme de management

1 Domeniu de aplicare 1 Domeniu de aplicare 1 1.1 1.2

Domeniu de aplicare Generalitati Aplicare

2 Referinţe normative 2 Referinţe normative 2 Referinţe normative 3 Termeni şI definiţii 3 Definiţii 3 Definiţii 4 Elementele SMSSM 4 Cerinţe ale SMM 4 SMC

4.1 Cerinţe generale 4.1 Cerinţe generale 4.1 5.5

5.5.1

Cerinte generale Responsabilitate, autoritate si comunicare Responsabilitate si autoritate

4.2 Politica de SSM 4.2 Politica de mediu 5.1 5.3 8.5

Angajamentul conducerii Politica referitoare la calitate Imbunatatire

4.3 Planificare 4.3 Planificare 5.4 Pplanificare 4.3.1. Planificarea pentru

identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi controlul riscurilor

4.3.1 Aspecte de mediu 5.2 7.2.1

7.2.2

Orientarea catre client Determinarea cerintelor ref. la produs Analiza cerintelor ref. la produs

4.3.2 Prevederi legale şi alte cerinţe

4.3.2 Prevederi legale şi alte cerinţe

5.2 7.2.1

Orientarea catre client Det. cerintelor ref. la produs

4.3.3 Obiective 4.3.3 Obiective generale şi obiective specifice

5.4.1 Obiectivele calitatii

4.3.4 Program(e) de management al SSM

4.3.4 Program(e) de management al mediu

5.4.2 8.5.1

Planificarea SMC Imbunatatire continua

4.4 Implementare şi funcţionare

4.4 Implementare şi funcţionare

7 7.1

Realizarea produsului Planif. realizarii produsului

4.4.1 Structură şi responsabilitate

4.4.1 Structură şi responsabilitate

5

5.1 5.5.1 5.5.2

6

6.1 6.2

6.2.1 6.3 6.4

Responsabilitatea managementului Angajamentul conducerii Responsabilitate si autoritate Reprezentantul managementului Managementul resurselor Asigurarea resurselor Resurse umane Generalitati Infrastructura Mediu de lucru

4.4.2 Instruire, conştientizare şi competenţă

4.4.2 Instruire, conştientizare şi competenţă

6.2.2 Competenta, constientizare si instruire



Tabel 2 Corespondenţa între OHSAS 18001, ISO 14001:1996 şi ISO 9001:1994 (continuare) Clauza OHSAS 18001 Clauza ISO 14001:1996 Clauza ISO 9001:2000 4.4.3 Consultare şi

comunicare 4.4.3 Comunicare 5.5.3

7.2.3 Comunicare interna Comunicarea cu clientul

4.4.4. Documentaţie 4.4.4. Documentaţia SMM 4.2

4.2.1 4.2.2

Cerinte referitoare la documentatie Generalităţi Manualul calitatii

4.4.5 Controlul documentelor şi datelor

4.4.5 Controlul documentelor

4.2.3 Controlul documentelor

4.4.6 Control operaţional 4.4.6 Control operaţional 7. 7.1 7.2

7.2.1 7.2.2

7.3

7.3.1

7.3.2

7.3.3

7.3.4

7.3.5 7.3.6 7.3.7

7.4

7.4.1 7.4.2

7.4.3

7.5

7.5.1

7.5.2

7.5.3 7.5.4 7.5.5

Realizarea produsului Planif. realizării produsului Procese ref. la relaţia cu clientul Det. cerinţelor ref. la produs Analiza cerinţelor ref. la produs Proiectare şi dezvoltare Planificarea proiectării şi dezv. Elemente de intrare ale proiectării şi dezvoltării Elemente de ieşire ale proiectării şi dezvoltării Analiza proiectării şi dezvoltării Verificarea proiectării şi dezv. Validarea proiectării şi dezv. Controlul modificărilor în proiectare şi dezvoltarii Aprovizionare Procesul de aprovizionare Informaţii pentru aprovizionare Verificarea produsului aprovizionat Producţie şi furnizare de servicii Controlul producţiei şi al furnizării serviciului Validarea proceselor de producţie şi de furnizare de servicii Identificare şi trasabilitate Proprietatea clientului Păstrarea produsului

4.4.7 Pregătirea pt. situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

4.4.7 Pregătirea pt. situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns

8.3 Controlul produsului neconform

4.5 Verificare şi acţiune corectivă

4.5 Verificare şi acţiune corectivă

8 Masurare, analiza si imbunatatire

4.5.1 Monitorizarea şi măsurarea performanţei

4.5.1 Monitorizare şi măsurare

7.6 8.1 8.2

8.2.1 8.2.3

8.2.4

8.4

Controlul DMM Generalitati Monitorizare si masurare Satisfactia clientului Monitorizarea si masurarea proceselor Monitorizarea si masurarea produsului Analiza datelor



Tabel 2 Corespondenţa între OHSAS 18001, ISO 14001:1996 şi ISO 9001:1994 (continuare) Clauza OHSAS 18001 Clauza ISO 14001:1996 Clauza ISO 9001:2000 4.5.2 Accidente, incidente,

neconformităţi şi acţiuni corective şI preventive

4.5.2 Neconformitate, acţiune corectivă şi acţiune preventivă

8.3 8.5.2 8.5.3

Controlul produsului neconform Acţiuni corective Actiuni preventive

4.5.3 Inregistrări şi analiza înregistrărilor

4.5.3 Inregistrări 4.2.4 Controlul înregistrărilor

4.5.4 Audit 4.5.4 Auditul SMM 8.2.2 Audituri interne 4.6 Analiza efectuată de

conducere 4.6 Analiza efectuată de

conducere 5.6

5.6.1 5.6.2

5.6.3

Analiza efectuată de management Generalitati Elemente de intrare ale analizei Elemente de iesire ale analizei

Anexa A si B

Corespondenta cu ISO 14001 SI ISO 9001

Anexa B Corespondenta cu ISO 9001

Anexa A Corespondenta cu ISO 14001

- Bibliografie Anexa C Bibliografie - Bibliografie - Vezi OHSAS 18002 Anexa A Gdid pentru utilizare

si specificatie - -

3. DOCUMENTATIA CERUTA DE CELE TREI SISTEME DE MANAGEMENT

Documentatia necesara Sistemului de management al calitatii

Managementul trebuie să dezvolte, implementeze şi să menţină un sistem a calităţii focalizat pe:

• îmbunătăţirea şi susţinerea satisfacţiei clientului prin furnizarea de produse şi servicii care satisfac necesităţile şi aşteptările clientului

• furnizarea încrederii către proprietari, că organizaţia a funcţionat conform aşteptărilor;

• îmbunătăţirea efectivităţii şi a satisfacţiei muncii personalului;

• stabilirea şi menţinerea relaţiilor reciproc avantajoase cu furnizorii;

• luarea in consideratie a necesităţilor societăţii;

• analizarea proceselor pentru a se asigura că ele sunt eficace;

• dezvoltarea şi implementarea unui program de îmbunătăţire a calităţii.

În organizarea unui sistem de management a calităţii bine structurat şi eficace, accentul trebuie să se pună pe identificarea problemelor din domeniul calităţii actuale sau potenţiale şi pe implementarea acţiunilor preventive sau corective.

Sistemul trebuie sa fie definit si documentat. Documentatia SMC oficializeaza sistemul si este necesara pentru ca:

• incurajeaza consecventa actiunii si uniformitatea intelegerii;

• este o declaratie clara, concisa si demonstrabila pentru tot personalul din organizatie;

• este auditabila avand in vedere ca instructiunile neoficiale, verbale nu pot fi verificate;

• permite o usoara diseminare / distributie a informatiilor, deoarece acelasi mesaj sau set de instructiuni ajunge la intreg personalul simultan;



• ajuta la implementarea rapida a schimbarilor efective ale filozofiei managementului, deoarece este usor de actualizat si notificarea schimbarilor poate fi facuta simultan catre toti cei interesati;

• este permanenta asigurand continuitatea performantei cand apar schimbari de personal si ajuta la instruirea noului personal.

Documentatia sistemului de management al calitatii (SMC) face posibila comunicarea intentiilor si a actiunilor consecvente si este un element necesar al SMC contribuind la:

• atingerea calitatii produselor si la imbunatatirea acesteia,

• furnizarea unei instruiri adecvate,

• asigurarea repetabilitatii si trasabilitatii,

• furnizarea dovezilor obiective,

• evaluarii eficacitatii,

Realizarea documentatiei este un proces continu care nu are sfarsit.

Tipuri de documente utilizate intr-un SMC:

• documente care furnizeaza informatii corespunzatoare (pentru interiorul sau exteriorul organizatiei) despre SMC organizatiei (manualul calitatii).

• documente care descriu cum se aplica SMC la un produs, proiect sau contract specific (planul calitatii).

• documente care furnizeaza informatii corespunzatoare asupra modului in care se desfasoara activitatile (procedurile / instructiunile).

• documente care furnizeaza dovezi obiective asupra desfasurarii activitatilor sau ale atingerii rezultatelor (inregistrarile).

Fiecare organizatie determina necesarul de documente si mediile de utilizare in functie de:

• tipul si marimea organizatiei,

• complexitatea si interactiunile dintre procesele organizatiei,

• complexitatea produselor realizate,

• importanta cerintelor clientilor,

• cerintele reglementarilor aplicabile,

• abilitatea demonstrata a personalului organizatiei,

• masura in care este necesara demonstrarea indeplinirii cerintelor SMC .

La documentarea SMC trebuie sa se mai tina seama si de faptul ca daca una sau mai multe cerinţe ale ISO 9001:2000 nu pot fi aplicate datorită naturii unei organizaţii şi a produsului său, acestea pot fi luate în considerare pentru excludere.

Atunci când se fac excluderi, declararea conformităţii cu ISO 9001:2000 nu este acceptabilă decât dacă aceste excluderi:

• sunt limitate la cerinţe din capitolul 7

• nu afectează abilitatea organizaţiei, sau responsabilitatea sa de a furniza un produs care să satisfacă cerinţele clientului şi ale reglementărilor aplicabile.



Documentaţia sistemului de management al calităţii conform ISO 9001:2000 trebuie să includă:

• declaraţii documentate ale politicii referitoare la calitate şi ale obiectivelor calităţii,

• un manual al calităţii,

• proceduri documentate cerute în acest Standard Internaţional,

• documente necesare organizaţiei pentru a se asigura de eficacitatea planificării, operării şi controlului proceselor sale şi

• înregistrări cerute de acest Standard Internaţional (a se vedea 4.2.4).

ISO 9001 :2000 cere sa existe proceduri documentate pentru sase activitati (nu sase proceduri) si anume :

• Controlul documentelor

• Controlul inregistrarilor

• Controlul produsului neconform

• Audituri interne

• Actiuni corective

• Actiuni preventive

Unele organizatii pot sa documennteze sase proceduri, altele pot grupa unele activitati intr-o singura procedura (spre exemplu controlul documentelor si inregistrarilor, sau actiuni corective si preventive), sau pot sa existe mai multe proceduri pentru o activitate (spre exemplu pentru auditul SMC, auditul de proces, auditul de produs). Oricare din variantele de mai sus este acceptabila. Procedurile pot fi documentate sau nu. Procedurile pot fi, spre exemplu:

• descrieri scrise (narative) pe suport de hartie sau electronic,

• diagrame flux, grafice,

• modele de produse,

• note tehnice incorporate in desene,

• manuale de instructiuni pentru echipamente,

• fotografii,

• inregistrari video,

• liste de verificari, sau

• combinatii ale acestora.

Procedurile trebuie sa contina minimul de informatii necesare, pentru a putea desfasura procesul respectiv. Procedurile trebuie identificate si controlate din punct de vedere al reviziilor si difuzarii.

Documentaţia Sistemului de Management de Mediu

Orice organizaţie are un sistem general de management, pe baza căruia îşi îndeplineşte sarcinile pe care şi le-a stabilit. Sistemul general de management poate include mai multe componente: management al calităţii; management de mediu; management al sănătăţii şi securităţii in muncă; management financiar etc, ale căror elemente pot fi integrate, parţial sau total sau neintegrate.

Pentru asigurarea eficienţei în rezolvarea problemelor de mediu, ar fi de dorit ca elementele sistemului de management de mediu să fie proiectate şi revizuite astfel încât să se integreze şi să se armonizeze în elementele sistemului de management existent.

Elementele sistemului de management de mediu care se pot integra sunt: politicile; alocarea resurselor; organizarea şi structurarea responsabilităţilor; documentarea; controlul operaţional; sistemul de măsurare si monitorizare; sistemele de susţinere şi informare; formarea şi dezvoltarea personalului; sistemul de apreciere şi recompense; comunicarea; raportarea.



Ţinând cont că sarcinile, responsabilităţile, delimitările şi dispoziţiile care se aplică fiecărui post al unei organizaţii sunt de obicei foarte complexe, ele trebuie să fie documentate (scrise), pe suport de hârtie sau electronic. Gradul de detaliere al documentaţiei ar trebui să fie adecvat specificului organizaţiei, complexităţii produselor şi proceselor, riscurilor de apariţie a neconformităţilor referitoare la produse/procese şi/sau care pot conduce la efecte asupra mediului, cerinţelor clienţilor/ societăţii, calificării angajaţilor etc.

Documentaţia unui sistem de management de mediu este necesară din urmatoarele motive:

• documentaţia prezintă dovada: că ceva a fost stabilit; ce anume a fost stabilit; că sa realizat în mod corespunzător ceea ce s-a stabilit.

• prin stabilirea în scris a dispoziţiilor se atinge un grad înalt de ordine şi eficienţă pentru că sunt evitate omisiunile şi înţelegerea greşită.

• prin documentaţie se realizează o trans parenţă verificabilă a întregului sistem, a tuturor proceselor existente, ceea ce consti tuie o bază şi o premisă pentru perfecţionarea continuă.

• în cazul unor litigii, documentaţia reprezintă şi poate constitui dovezi ale respectării sarcinilor la nivelul organizaţiei.

• în situaţia unui accident, incident, caz de urgenţă, pe baza documentaţiei şi înregistrărilor întocmite corect şi eficient, se pot cere circumstanţe atenuante ce vor avea credibilitate.

• documentaţia este şi un mijloc de trasabilitate a datelor legate de produs/proces, a neconformităţilor, a analizelor efectuate şi a direcţiilor de dezvoltare.

Ca orice alt sistem de management, documentaţia sistemului de management de mediu cuprinde următoarele categorii de documente:

• declaratie de politica, obiective, manual de management de mediu; proceduri; instrucţiuni de lucru, precum şi

• documentaţie de referinţă şi doveditoare specifică produselor/proceselor, cu referire la mediu - (informaţii despre procese, standarde interne, specificaţii tehnice pentru produse, informaţii despre legislaţie, documente de verificare pentru efectuarea inspecţiilor şi încercărilor referitoare la mediu, dovezi ale verificărilor referitoare la produse/procese/factori de mediu, date şi informaţii referitoare la mediu, programe de mediu, planuri de pregătire pentru situaţii de urgenţă,etc.).

Atunci când există documentaţie pentru alte sisteme de management implementate în organizaţie, documentaţia SMM poate fi integrată în documentaţia existentă, sau poate să constituie o documentaţie separată, cu respectarea compatibilităţii cu sistemele existente.

Nivelul de detaliere al documentaţiei SMM ar trebui să asigure:

• descrierea elementelor esenţiale ale sistemului şi interacţiunea acestora,

• indicarea modului de acces la documentaţia conexă care prezintă detaliile privindfuncţionarea fiecărei părţi a sistemului de management de mediu.

De remarcat ca standardul ISO 14001 nu cere explicit un manual de management de mediu. Dar cum se va prezenta organizaţia, unde îşi va documenta politica de mediu, obiectivele de mediu, responsabilităţile referitoare la mediu, unde se vor descrie elementele SMM, care va fi instrumentul de marketing cu care se vor semnala părţilor interesate preocupările referitoare la protecţia mediului şi la performanţa de mediu ale organizaţiei?. Raspunsul (sustinut si de practica) este „desigur, într-un manual”.

Acesta poate fi un manual de management de mediu de sine stătător, sau un manual de management integrat calitate-mediu-securitate în funcţie de specificul şi de interesele organizaţiei



In cazul în care este documentat de sine stătător, manualul de management de mediu poate fi elaborat pe baza ISO/TR 10013:2001 „Ghid pentru documentatia sistemului de management al calităţii" şi ar trebui să conţină: titlu, obiect, domeniu de utilizare; cuprins; politica în domeniul mediului si obiective generale de mediu; descrierea structurii organizatorice, a responsabilităţilor si a autorităţii, cu referire la componenta de mediu a sistemului de management; descrierea elementelor sistemului de management de mediu, cu referire la procedurile documentate destinate proceselor de planificare, implementare si funcţionare, verificare si acţiune corectivă si analiză efectuată de management; documente de referinţă; definiţii si prescurtări (dacă este cazul); un ghid al manualului si/sau corespondenţa cu cerinţele standardului de referinţă (dacă este cazul).

ISO 14001:1996 cere explicit de 10 ori stabilirea şi menţinerea de proceduri, pentru:

1. identificarea aspectelor de mediu ale activităţilor/ produselor/ serviciilor;

2. identificarea prevederilor legale şi a altor cerinţe aplicabile aspectelor de mediu ale activităţilor/produselor/serviciilor prestate;

3. instruirea, conştientizarea şi competenţa personalului;

4. comunicarea internă şi comunicarea externă privind aspectele de mediu şi S.M.M., inclusiv comunicarea în caz de urgenţă;

5. controlul documentelor;

6. pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns a organizaţiei;

7. monitorizare şi măsurare pentru caracteristici principale ale operaţiilor/activităţilor ce pot avea impact semnificativ asupra mediului; caracteristicile factorilor de mediu; evaluarea internă a conformităţii cu reglementările şi legislaţia de mediu în vigoare.

8. analiza şi tratarea neconformităţilor, măsuri în vederea reducerii oricărui impact produs, iniţierea şi aplicarea acţiunilor corective si preventive;

9. înregistrările privitoare la mediu;

10. realizarea auditurilor interne ale sistemului de management de mediu.

Pentru aceste activitati se intocmesc proceduri de sistem.

Standardul ISO 14001 cere si existenta unor proceduri pentru controlul operaţional (unele descriu operaţii/activităţi desfăşurate de organizaţie asociate aspectelor semnificative de mediu şi care pot conduce la abateri de la politica şi obiectivele de mediu stabilite; altele se referă la aspecte semnificative de mediu ce pot fi introduse în organizaţie de produsele/ serviciile furnizate sau desfăşurate în amplasament de către furnizori). Acestea sunt de obicei proceduri sau instructiuni de lucru.

Atunci când este necesară detalierea unui proces, a unui şir de activităţi sau a unei activităţi singulare menţionate într-o procedură de sistem, se vor întocmi proceduri sau instrucţiuni de lucru, în funcţie de specificul sau de necesităţile organizaţiei.

Astfel, n-ar fi lipsit de interes şi de utilitate dacă s-ar întocmi proceduri sau instrucţiuni de lucru pentru:

• modul de efectuare al analizei preliminare de mediu a organizaţiei;

• metoda şi criteriile de stabilire a aspectelor semnificative de mediu;

• stabilirea, menţinerea, măsurarea, analiza şi actualizarea obiectivelor generale şi ale obiectivelor specifice;

• stabilirea, menţinerea, monitorizarea, analiza şi actualizarea a unuia sau a mai multor programe de mediu;



• analiza efectuată de management, etc.

O documentaţie completă ar trebui să cuprindă descrierea tuturor activităţilor legate de preocuparea organizaţiei privind protecţia mediului, realizarea măsurilor necesare pentru atingerea unei performanţe de mediu stabilită prin politică si obiectivele de mediu, descrierea metodelor/procedeelor de fabricaţie/ realizare a produselor/serviciilor prestate, descrieri şi cerinţe privind capacitatea furnizorilor de a oferi produse/servicii care să nu introducă aspecte semnificative de mediu în amplasamentul organizaţiei, etc

Principial, o procedură descrie modul cum se acţionează în vederea aplicării unei anumite măsuri, stabilind organizarea unui flux de activităţi, instrucţiunea de lucru descrie o activitate singulară.

Din punct de vedere al modului de concepere şi al capitolelor pe care le conţin, procedurile şi instrucţiunile pot fi identice.

Ele ar trebui să specifice sub o forma oarecare:

• scopul (pentru ce este destinată);

• domeniul de aplicare (pentru cine este destinata);

• documente de referinta;

• definiţii şi prescurtări (ale conceptelor şi termenilor utilizaţi);

• responsabilităţi (cine poartă răspunderea pentru sarcinile şi activităţile descrise);

• date de intrare;

• descrierea activitatilor, descriptiv sau prin diagrama flux; cerinţe (cerinţe speciale pentru fluxul de activitate descris, atunci când este cazul - referitor la calitate, mediu, securitate, etc.); mod de acţionare în cazul abaterilor (faţă de descrierea fluxului de activitate - atunci când este cazul);

• date de iesire;

• indicatori de performanta si modalitatea de monitorizare;

• înregistrări;

• anexe (care dau modele pentru formularele tip pe care se vor face înregistrările ce sunt introduse de procedura sau instrucţiunea respectivă).

Pentru dovedirea documentării unui sistem de management de mediu eficient, existenţa manualului si a procedurilor de sistem nu este suficientă.

Documentaţia SMM ar trebui să mai conţină şi:

• specificaţii tehnice şi tehnologice;

• specificaţii de control, planuri de control;

• fişe toxicologice pentru produsele fabricate dar şi pentru produsele aprovizionate (de la furnizori);

• instrucţiuni de lucru şi instrucţiuni de control;

• legi, reglementări, hotărâri de Guvern, ordine si ordonanţe; standarde.

Ca urmare a derulării proceselor din organizaţie rezultă nu numai lucruri materiale (produse intenţionate sau neintenţionate), ci şi informaţii sub formă de înregistrări.

Inregistrările constituie dovezi privind activităţile derulate. Formularele, stabilite de procedurile şi instrucţiunile SMM, odată completate devin înregistrări; acestea nu sunt modificabile.



Inregistrările constituie dovada funcţionării continue a SMM şi se pot referi la: prevederi legale şi alte cerinţe; autorizaţii şi avize; aspecte de mediu si impacturi asociate acestora; obiective generale/specifice de mediu; programe de management de mediu; înregistrări ale activităţilor de instruire/conştientizare în domeniul mediului; înregistrări ale activităţilor de inspecţie, de etalonare şi verificare echipamente de măsurare, de întreţinere echipamente de fabricaţie/utilaje/instalaţii; date de monitorizare si măsurare; înregistrări referitoare la neconformităţi (incidente, accidente, reclamaţii) si acţiuni de urmărire a rezolvării acestora; identificarea produselor - date privind com-poziţia, incompatibilităţile, toxicitatea, proprietarul; informaţii privind furnizorii de produse si prestatorii de servicii pe amplasamentul organizaţiei; audituri interne de mediu; analize efectuate de management.

Atât documentele cât şi înregistrările unui SMM ar trebui ţinute sub control conform cerinţelor ISO 14001 şi regulilor proprii stabilite de organizaţie; administrarea lor eficientă fiind esenţială pentru implementarea cu succes, menţinerea şi îmbunătăţirea sistemului

Documentaţia unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii în muncă Cerinţa 4.4.4 din referenţialul OHSAS 18001:1999, furnizează informaţii despre documentaţia unui sistem de management al SSM şi anume.

Organizaţia trebuie să stabilească si să menţină informaţiile pe un mediu suport potrivit, hârtie sau format electronic, care să:

• descrie elementele de bază ale sistemului de management precum si legăturile dintre acestea;

• furnizeze îndrumări către documentaţia aferentă.

Este important ca documentaţia să fie la un nivel minim pentru asigurarea eficacitatii şi eficienţei.

Referenţialul OHSAS 18001 este cel mai recent apărut dintre referenţialele celor trei (deocamdată!) sisteme de management calitate - de mediu - SSM, aşa încât poate beneficia din plin de experienta acestora, inclusiv pentru elaborarea manualului. Foarte util se dovedeşte şi în acest caz standardul ISO/TR 10013:2001, adaptându-se, bineînţeles, la cerinţele OHSAS.

Suplimentar faţă de cerinţele ISO/TR 10013 este posibil a fi introdus un capitol cu legislatia si reglementarile aplicabile domeniului SSM, pe care organizaţia este obligată sau se angajează să le respecte. Se vor lista în acest capitol toate actele normative - legi, hotărâri de Guvern, decrete, ordonanţe, relevante pentru sănătatea şi securitatea în muncă şi care au aplicabilitate naţională. De exemplu: Legea protecţiei muncii, Codul Muncii, Legea privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă etc.

De altfel, cerinţa 4.3.2 a OHSAS 18001 cere în mod explicit să existe o procedură pentru identificarea cerinţelor legale şi de altă natură.

In anexele la manualul sistemului de MSSM este recomandabil să se includă informaţii referitoare la structura documentaţiei sistemului de management SSM, normele specifice de securitate a muncii precum şi alte reglementări aplicabile pentru domeniul de activitate al organizaţiei, standardele de securitate a muncii

In textul referenţialului OHSAS 18001 nu apare termenul "procedură documentată" cu care ISO 9001:2000 ne-a obişnuit; OHSAS 18001 a apărut înainte de noua ediţie a ISO 9001, dar se aşteaptă deja o revizuire a lui pentru a realiza o aliniere mai apropriata la cerinţele ISO 9001:2000.

Până la apariţia acestei revizuiri a lui OHSAS 18001, să încercăm să identificăm în textul referenţialului câte proceduri trebuie să scriem (chiar dacă nu scrie "procedură documentată").

Găsim astfel 10 proceduri, ca si la ISO 14001:



1. Planificarea identificării pericolelor, evaluării şi controlului riscurilor - la 4.3.1 în referenţial,

2. Cerinţe legale şi de altă natură - la 4.3.2,

3. Instruire, conştientizare şi competenţă – la 4.4.2,

4. Consultare şi comunicare - la 4.4.3,

5. Controlul documentelor şi al datelor – la 4.4.5,

6. Acţiuni pentru situaţii de urgenţă şi capa citate de răspuns - la 4.4.7,

7. Măsurarea şi monitorizarea performanţei la 4.5.1,

8. Accidente, incidente, neconformităţi, acţiuni corective şi preventive - la 4.5.2,

9. Inregistrări şi managementul înregistrărilor -la 4.5.3,

10. Audit la - la 4.5.4

4. APLICABILITATEA CERINTELOR CELOR TREI STANDARDE SI NIVELUL DE DOCUMENTARE IMPUS DE ACESTEA INTR-O ORGANIZATIE DIN DOMENIUL SERVICIILOR DE CONSULTANTA

In urma analizei celor trei standarde de referinta si avand in vedere specificul activitatii de consultanta, activitate in care o serie de cerinte din ISO 9001 se pot exclude (ex. 7.6 controlul dispozitivelor de monnitorizare si masurare; 7.5.2 Validarea proceselor de productie si de furizare de servicii) sau se aplica partial sau in forme specifice ( 7.4 Aprovizionare, 7.5.5 Pastrarea produsului) prin intermediul Anexei 1 s-a realizat o corespondenta a cerintelor celor trei standarde, precizandu-se si aplicabilitatea cerintelor in domeniul consultantei cat si nivelul de documentare minim pentru a asigura conformitatea cu cele trei referentiale. S-a avut in vedere faptul ca standardul de baza este ISO 9001 care ofera organizatiilor cea mai mare libertate in proiectarea documentatiei sistemului, putandu-se grupa intr-o singura procedura mai multe cerinte. In cadrul anexelor se prezinta cateva exemple / modele pentru abordarea in mod planificat a proiectarii si implementarii unui SMI si a principalelor documente care trebuie elaborate.

5. ANEXE

Anexa 1 – matricea tratarii cerintelor standardelor de referinta

Anexa 2 – exemplu program implementare a SMI

Anexa 3 – exemplu de arhitectura a documentatiei unui SMI

Anexa 4 – exemplu de lista a formularelor utilizate intr-un SMI

Anexa 5 – model de cuprins al unui manual pentru SMI

Anexa 6 – model de structura pentru o procedura a SMI

Anexa 7 – model de structura pentru o diagrama de proces a SMI

77664186 ghid proiectare sistem integrat

Documents