75836363-istoria-frantei-vol1

7/22/2019 75836363-Istoria-Frantei-vol1

1/171

KARL FERDINAND WERNER

ISTORIA FRANEI= ORIGINILE =

VOLUMUL I


2/171

CUPRINS

2


3/171

Cap Cuprins Pg.V

Pg.N

Introducere 9 3 Cuvnt nainte 13 5

I Origini i !"ns#iin$% is#"ri!% &' (Apariia unei constiine istorice nGalia franc

19 8

Mitul franc 2 12Mitul !alic 3" 18

II )*+ag"nu, - /0#$ul %i $ediul su a$&iant "' 2()e!ura ti$pului* ncepe s se ridice 5+ 28,e-a!onul si istoria pa$ntului 5" 3+Geo!rafia si istoria 58 32Cli$atul ' 3

V C*,$ii &/& 1'Mi!raia celilor %i pri$a epoc afierului

121 39

Aportul $editeranean. Marsilia si celii128 "3/-pansiunea celilor 138 "90ecdere si pr&usire celtic 1"" 53

VI Ga,ia &21 2'(Galia* o definiie ro$an 153 59tructuri inte$e politico!eo!rafice 15 +# civili4aie forele reli!ioase 1+ 3# civili4aie arta 15 # civili4atie societate si econo$ie 1' 'Ce4ar 1'2 '+

VII Pa!*a r"3an% &(& acificarea 181 ''# civili4aie !aloro$an reli!ie6societate6 econo$ie

19 8

VIII 4ar5arii si I3p*riu, !r*#in /6' '20estr$area cii ro$ane 2+9 95Ger$anii 212 9'Cri4a secolului al IIIlea si redresarea 218 1+1Ctre victoria cre%tinis$ului 225 1+5

I7 Ga,ia 8n !a9ru, I3p*riu,ui !r*#in /1& &6'Constantin cel Mare 231 1+9

7efor$ele $pratul %i noii senatoriai Galiei

233 11+

7efor$ele ad$inistraiei 2"1 1157efor$ele $ilitare %i consecinele lor 2"9 121

7 D* ,a C"ns#an#in ,a A*#ius /2 &/Galia si aprarea ei n secolul al Ilea

25' 12'

Iulian n Galia 22 13+uterea !eneralilor franci n I$periu 25 132Galia pn la $oartea lui Aetius "5": 2'1 13

7I C,":is /(1 &-2C;ilderic 283 1"5rsii de I$periu 291 1"9


4/171

Clovis cucerirea puterii 3++ 155Clovis o do$nie $rea 3+' 1+

7II M*r":ingi*nii 1&' &02(7e!nu$ =rancoru$> 319 150inastia %i $pririle re!atului 325 19uterea Austrasiei 328 1'+Afir$area


5/171

In#r"9u!*r*9* EAN FAVIERAceast istorie a =rantei este o povestire6 iar istoricii nu vor cuta s rup

nsiruirea ce re4ult din scur!erea ti$pului. # sut de !eneraii sau succedat pep$ntul france4 de la nceputul veacurilor istorice. Aceast lucrare este istorialor.

7espectarea nlnuirii cronolo!ice nu nsea$n ns o istorie aeveni$entelor datate6 a na%terilor si $orilor6 a &tliilor %i tratatelor6 a(eveni$entelor e-ceprionale* si a naufra!iilor. /veni$enial sau antieveni$enial6 istoria este astfel doar su& for$a si$plificrilor %i a e-a!errilor.En realitate6 o$ul trieste att ntro lu$e continu6 pe care o accept dar creianu i acord o atenie aparte6 ct si ntrun cotidian din care reine n specialanor$alul6 adic ceea ce ntrerupe din cnd n cnd cursul nor$al al lucrurilor.Filnic sunte$ infor$ai att despre &o$&arda$entele sau atentatele ceinfluentea4 relaiile politice pe ter$en lun!6 ct si despre $odurile de !estionarea afacerilor pu&lice sau private care prin caracteristicile si te;nolo!iile lor nedeter$in co$porta$entul si $odific pre4entul si viitorul fr ca noi s ne d$sea$a. Istoria noastr conte$poran este cea a &o$&elor si a calculatoarelor6 aliderilor si a %o$erilor6 a ori!inalittii creatoare si a ur&ani4rii spontane. En $odase$ntor6 france4ii sec. al IIlea au trit n acelasi ti$p defri%rile6 cruciadele6arta ro$anic6 iu&irile doa$nei Alienor si incendiul din C;artres.

Aceast diversitate n continu sc;i$&are confer o trsturcaracteristic fiecrei !eneraii. /a ntruc;ipea4 &o!ia tririlor6 prioritile deinteres fiind deter$inate de speranele si dificultile ti$pului. /a repre4intvarietatea $entalitilor ce structurea4 ntreptrunderea culturii $ostenite cuo&iceiurile $pru$utate6 a talentelor personale si a curio4itii6 a capacitilorecono$ice %i a transfor$rilor sociale. Aceast diversitate influenea4 dease$enea si lar!ul evantai al preocuprilor6 ce in n $are $sur de datele!enerale ale conHuncturilor %i de interesele individuale6 cele din ur$

de4voltnduse ntrun siste$ care i!nor deter$inis$ul %i n care6 nainteaa&surdului si a i$posi&ilului6 este luat n calcul re4ona&ilul %i posi&ilul.En ale!erea reperelor cronolo!ice ale e-punerii6 a$ inut sea$a de

sc;i$&rile de ori4ont percepute dea lun!ul celor o sut de !eneraii.erioada lun! repre4int ti$pul $ultisecular al evolutiei intelectuale si al

$utaiilor sociale6 ea este scara cronolo!ic a sc;i$&rilor se$nificative dina!ricultur si a tendinelor de$o!rafice. Cu ea se $soar relaiile ntre civili4atiisi se deter$in orientarea /uropei atras uneori de #rient6 iar alteori desc;isctre Apus. o$ cuta s nu pierde$ din vedere flu-urile profunde ale durateilun!i6 pe care nici un istoric nu ar tre&ui s le ne!liHe4e dac vrea s nelea!din perspectiva ti$pului ceea ce oa$enii au trit fr s poat s%i ncadre4e

ri!uros percepia asupra lucrurilor si asupra lor n%i%i. o$ face &ilanuldeopotriv atunci cnd tendina se $odific %i atunci cnd feno$enele durateilun!i caracteri4ea4 o epoc.

er$enul scurt este n sc;i$& cel al vieii cotidieneD cel al pericolului si alsperanei6 al epide$iei si al r4&oiului. 0ar ceea ce se nscrie n sfera i$ediatuluirodete n ti$p. 0istru!erile r4&oiului prelun!esc durata luptelor6 iar psi;o4ar4&oiului parali4ea4 dina$is$ul de$o!rafic. /pide$ia afectea4 salariile siulterior preurile. Moartea violent pertur& spiritele orientnd Hudecata i$ediata unora spre $isticis$ %i a altora spre cinis$.

oate aceste %ocuri pe ti$p scurt particip n definitiv la universul $entalal !eneraiei conte$porane cu ele %i la cel al celor care se vor na%te. Copiii

Ciu$ei ne!re %i cei ai tran%eelor erdunului nu pot fi nele%i dac nu ne !ndi$la pove%tile %i la ci$itirele lor. #rice o$6 cnd %i ocup locul n fa$ilie sau nco$unitatea social6 !se%te deHa construit o parte din istoria sa personal.

Entre ti$pul transfor$rilor profunde %i cel al sc;i$&rilor percepti&ile dela o 4i la alta e-ist si perioada $edie intervalul &ilanului fcut la scara unei

5


6/171

vieti6 al percepiei colective a co$unitilor6 cel al sc;i$&rilor resi$ite si adeseacontrolate. /ste ti$pul unei !eneraii6 n sensul avut atunci cnd vor&i$ despre o!eneraie de dup r4&oi6 sau despre cea a unei cuceriri te;nolo!ice.

nu ne ls$ n%elati de voca&ular. /ste adevrat c6 pe firul na%terilorcare se succed6 se ive%te n fiecare 4i o !eneratie. Cine ar ne!a totusi c6 nanu$ite $o$ente6 oa$enii unei anu$ite perioade se si$t $ai apropiati sau $aistrini fa de prinii lor. Generaiile de dup 74&oiul de o sut de ani sau celede dup 19"5 sunt fe$ei si &r&ai ce au resi$it $preun6 ntrun $o$entdiferit al destinului lor personal6 aceleasi &ucurii %i acelea%i ilu4ii6 aceea%iprietenie6 ur sau $ndrie6 si acelea%i nevoi $ateriale sau $orale.


7/171

Cu:>n# 8nain#*Acest pri$ volu$ si propune o introducere n nele!erea ori!inilor

=ranei. copul su este ur$rirea evoluiei aspectelor !eo!rafice6 u$ane6reli!ioase6 culturale6 econo$ice %i $ai ales politice ale acestei ri si ncadrarealor n conte-tul istoriei universale %i europene naintea cristali4rii n for$a ncare o cunoa%te$ ast4i. Istoria =ranei6 considerat pe drept cuvnt de 5+ de$ilioane de france4i ca istoria lor6 aparine n e!al $sur %i ntre!ii lu$i6 attprin influenele pri$ite din e-terior6 ct si prin aciunile ntreprinse n /uropa. /arepre4int n sine un feno$en de o i$ponan !eneral6 parte a destinuluiuniversului nostru.

Cu$ sa for$at (teritoriul actual al naiunii france4e6 teritoriu nu$it dincau4a for$ei sale (,e-a!on* Cu$ este situat acest ;e-a!on din punct devedere !eo!rafic n lu$ea nconHurtoare si care au fost celelalte condiii !eo!rafice %i cli$aterice capa&ile s influene4e populaiile ce sau succedat pep$ntul lui Care nu fost condiiile de via si reali4rile o$ului de la apariia san ,e-a!on pn n $o$entul n care noi ncepe$ s pute$ identifica popoarelesi civili4aiile Altfel spus6 care este $ostenirea preceltic 0up ce vo$

rspunde ct pute$ de &ine la aceste lntre&ri preli$inare6 vo$ sc;ia na%tereaGaliei %i a civili4aiei sale celtice6 ca %i istoria cuceririi ro$ane %i cea a civili4aiei!aloro$ane. Care sunt $ostenirile (!alice* %i (latine* din !eo!rafia istoric %i dinistoria =ranei

# atenie special se va acorda Galiei ro$ane n conte-tul I$periului7o$an r4iu6 acesta fiind cadrul rspndini cre%tinis$ului %i cel n carepopoarele &ar&are $ai ales francii sau instalat n ,e-a!on. o$ arta cu$6adoptnd catolicis$ul6 francii au putut iniia o istorie politic6 instituional %isocial6 ndreptnduse fr discontinuiti ctre o =ran ce le datorea4 nu$ele.eparat de eveni$entele politice6 care au per$is Galiei france s Hoace un rolconsidera&il n #ccident n ti$pul Merovin!ienilor si din nou su& Carolin!ieni6

vo$ ncerca s oferi$ o i$a!ine nuanat asupra civili4aiei nu$ite($erovin!ian* din ce n ce $ai &ine cunoscut datorit descoperirilorar;eolo!ice %i a celei cunoscute de Galia n perioada carolin!ianD aceasta dinur$ avea s fie funda$ental pentru evoluia ulterioar a /uropei. /vocareai$periului lui Carol cel Mare va per$ite e-a$inarea influenelor suferite de Galia6pe atunci parte a unui ansa$&lu cu $ult $ai $are dect frontierele sale. o$vedea cu$ or!ani4area politic a (re!atului francilor* %i divi4iunile I$periuluicarolin!ian au prefi!urat nu nu$ai frontierele a ceea ce avea s fie =rana6 dar sili$itele $arilor re!iuni france4e. o$ vedea de ase$enea6 cu$ ntrun sec. al lea prea des ne!liHat de istorie6 si totusi esenial n sine6 sa putut pre!ti

succesul dinastiei nu$ite $ai tr4iu (Capeian* %i al (societii feudale*. Ce seascunde n spatele acestei for$ule $ode$e se$i%tiinifice6 se$ipolitice Careau fost pri$ele se$ne ale unei con%tiine colective distincte n re!atul francoccidental n Hurul noiunilor de =rancia6 7e!nu$ =rancoru$6 =ranci6 =ranceis constiin pre$er!toare nasterii unui (senti$ent naional* france4

i$pla enu$erare ilustrea4 a$ploarea si dificultatea de$ersului nostru.Cu$ poate sa re$arcat6 a$ evitat s vor&i$ despre (Galia* naintea ocupaieiceltice a ,e-a!onului si despre =rana cu e-cepia unui sens pur !eo!rafic6 (nafara ti$pului istoric* naintea nfiinrii re!atului francilor. @s$ cercetrilorulterioare sarcina clarificrii unei pro&le$e spinoase punctul de plecare al istoriei=rantei. ncepe ea oare o dat cu Clovis dup care a ur$at succesiunea

continu re!es =rancoru$6 re!i ai francilor6 re!i ai =ranei A nceput ea o datcu tratatul de la erdun n 8"36 dup discontinuitatea introdus de un I$periucarolin!ian a crui de4$e$&rare eli&erea4 frontierele pentru a r$ne nu$aicele ale =ranei din epoca feudal au a nceput a&ia o dat cu ,u!o Capet6adic n $o$entul n care ara iese definitiv din lu$ea carolin!ian si se

7


8/171

ndeprtea4 si de I$periul ottonian6 acesta din ur$ r$nnd s continuee-periena carolin!ian n est #ricu$ ar fi6 este indispensa&il o $are preci4ien folosirea ter$enilor pentru c6 de%i ne sunt fa$iliari6 ei se refer la noiunicrora istoria lea sc;i$&at conotaia6 a%a cu$ sunt de e-e$plu cele de (Galia*si (=rana*.

Entrun pri$ capitol6 a$ dorit s pre4ent$6 sau cel puin s sc;i$ ideeaavut de locuitorii ,e-a!onului6 n diferite epoci6 cu privire la ori!inile lor. Cititorulva constata varietatea concepiilor6 deseori contradictorii unii su&linia4caracterul (franc*6 alii ori!inea (!alic* a populaiilor pe cale de a deveni unpopor su& i$periul unor verita&ile ($ituri creatoare*. Cci nu se pune pro&le$as depist$ (erorile trecutului* cu aHutorul unei %tiine istorice $oderne6 unicadeintoare a adevrului6 ci ne propune$ s nele!e$ oa$enii dintro anu$itperioad prin cunoa%terea propriei lor vi4iuni asupra lu$ii6 vi4iune ce se co$&inntotdeauna cu o anu$it (i$a!ine* avuta despre propriile lor ori!ini6 %i cu oproiecie a acesteia n viitorD n con%tiina oa$enilor e-ist ntotdeauna ocorelaie ntre nceputul si $ersul istoriei.

En acest do$eniu6 e-plicaia reli!ioas a rolului francilor n lu$ea catolic un rol nte$eiat pe voina divin i4vor%te direct din situaia cu care se

confrunta cre%tinis$ul n Galia6 n $o$entul inva4iilor %i n cel al ere4iei ariene.Ideea a avut o putere aparte si o influen decisiv asupra istoriei naiuniifrance4e %i a $odului n care ea %ia conceput $isiunea sa particular. #ricine ardori s nelea! istoria ori!inilor =ranei tre&uie s fac un efort pentru a sedeta%a pe ct posi&il de ideile fa$iliare avute despre perioadele (&ar&are*. Caur$are6 a$ considerat indispensa&il un pri$ capitol destinat (!eolo!iei* sau(strati!rafiei* concepiilor politice avute de locuitorii ,e-a!onului despre Galia6=rana %i despre (identitatea* lor. Ar fi a&erant s ncerc$ s ur$ri$ istoriaoa$enilor fr a %ti n ce au cre4ut ei6 ce au dorit s fie si s fac n nu$eleacestei credine. rin cunoa%terea interpretrilor pe care secolele trecute %ilu$ea $odern %i conte$poran leau dat ori!inilor =ranei6 cititorul va fi $ai

pre!tit s Hudece cu senintate %i fr idei preconcepute e-punerile din carte.Ideile acceptate %i de fapt foarte rspndite n le!tur cu ori!inileu$ane %i naionale se $part n !eneral n dou cate!orii. Bnele tratea4 cudispre trecutul ndeprtat %i pe oa$enii acelui ti$p6 conte$poranii no%tri fiindprea si!uri c6 n ceea ce i priveste6 au atins cele $ai nalte cul$i aleperfeciunii. 0in altele6 se de!aH caracterul ro$antic al identificrii cu trecutul %icu oa$enii de atunci6 o lu$e si$it aproape si ad$irat cu prea $ult u%urin.

En pri$ul ca46 str$osii no%tri apar fie ca ni%te $onstri6 fie ca ni%te copiiDeste suficient s ine$ sea$a de coninutul &en4ilor desenate sau s fi$ ateni laalu4iile presei6 c;iar dac ele provin din partea unor oa$eni inteli!eni %i cultivai.Constatarea este ntro anu$it $sur descuraHant pentru c descoperirile

ar;eolo!ice ne ui$esc de $ult ti$p6 iar pro&ele puse la dispo4iie de$onstrea4c6 n condiii de via dificile %i cu $iHloace li$itate6 str$o%ii nostri puteau sfac dovada calittilor6 a nde$nrii %i a spiritului lor inventiv.

En al doilea ca46 apropierea de oa$enii din trecut se face ntrun $odar&itrar6 (natural*6 ca %i cu$ noi a$ fi fost tot ti$pul aceia%i oa$eni6 din aceea%iras %i aceea%i naiune. Ce decepie Gali din cap pnn picioare6 str$o%iinostri suntt6 dac i privi$ de aproape6 ni%te fiine foarte diferite de noi %i (deneneles* dac le aplic$ nor$ele %i idealurile noastre. Ca ur$are6 dac vre$(s Hudec$*6 tre&uie s ncerc$ s cunoa%te$ nor$ele %i idealurile lor %i s lepune$ n &alan.

En faa du&lei erori de perspectiv

prea apropiat n ca4ul unei lu$indeprtate6 sau interpretnd ca foarte vec;i feno$ene iniiate de ideile sec. alIlea nu e-ist dect o sin!ur soluie. Enele!erea u$an tre&uie s fieprecedat de o nele!ere a istoriei &a4at6 att la nivelul conceptelor ct si la celal faptelor6 pe ri!oarea datelor cronolo!ice. Altfel6 totul nu r$ne dect un Hoc al

8


9/171

spiritului ce nu reu%e%te s ntlneasc adevrul istoriei noastre.Acest volu$ nu va fi o de$onstraie de erudiieD el %i propune clarificarea

ori!inilor =ranei6 dintre care o $are parte sunt anterioare c;iar na%terii li$&iifrance4e n for$a sa cea $ai vec;e cuvinte celtice6 france %i $ai ales latine aparprintre nu$ele de persoane6 locuri si re!iuni6 n noiunile de drept6 denu$irile deinstituii %i n fine n titlurile oficiale adesea foarte i$portante ale re!ilor %iprinilor. Bneori a$ dat for$a ori!inal a cuvintelor pentru c cele franu4e%ti nuredau cu e-actitate sensul avut n epoc. A%a6 de e-e$plu noiunea militia nupoate fi tradus nici cu (cavalerie* %i nici cu ($iliie*6 cu toate c a Hucat un roli$portant n for$area cavaleriei. Cititorul ce nu cunoaste li$&a latin este totusio&i%nuit cu folosirea e-presiilor latine n preistorie ;o$o sapiens:6 !eolo!ie %iar;eolo!ie6 do$enii tratate la nceputul acestui volu$. /l va accepta dease$enea si vor&i$ despre civitatessau depagipentru perioada ro$an aGaliei. #r6 nu nu$ai n do$eniul &isericesc6 Galia franc a continuat s fie6 a%acu$ vo$ vedea6 o lu$e n $are parte latin6 iar noiunile civitas%i pagusr$nactuale %i nu pute$ vor&i nc nici de (cite*6 nici de (paNs*6 cuvinte ce deriv dealtfel din pri$ele.


10/171

re!retul !alilor dup li&ertatea pierdut6 tcerea !alilor este se$nul unei lipse acon%tiinei istorice si6 pro&a&il6 a unei carene a con%tiinei lor politice. Ideea pares confir$e te4a6 n !eneral acceptat6 a celor ce susin c6 la fel ca n ca4ul(!er$anilor*6 adic al nea$urilor care vor&eau o li$& !er$anic6 nu a e-istat onaiune !alic propriu4is.

En ciuda ori!inalitii si unittii i$presionante a artei %i a altor $anifestriale civili4aiei lor6 coerena politic a nea$urilor de li$& celtic pare s fi fostrelativ sla&. En orice ca46 c;iar dac ar fi e-istat o con%tiin istoric a !alilor6 eanu a lsat nici o ur$6 nici $car n tradiia popular. C;iar %i ulti$a lupt eroica lui ercin!etori- ne este cunoscut nu$ai din povesririle nvin!torilor6 fapt ced de !ndit.

/-istena unei con%tiine provinciale a locuitorilor Galiei ro$ane estesu&liniat de nu$eroase te-te de cert valoare. /a nu repre4int ns ocon%tiin naional (!alic*6 pentru c printre susintorii ei e-istau ro$aniautentici care triau n Galia6 devenit astfel patria lor. /ste deci vor&a de unpatriotis$ re!ional6 senti$ent e-pri$at de conotaiile de atunci ale cuvntul latinpatriaD el putea repre4enta apartenena co$un la un ora%6 la o re!iune $ai$are sau $ai $ic din cadrul I$periului 7o$an. # astfel de particulari4are nu

presupune renunarea la I$periu6 la de$nitatea de civis romanus

ceteanro$an sau la identificarea cu poporul ro$an6 predesrinat prin voina lui0u$ne4eu s (conduc popoarele* %i s (lupte $potriva celor ce ndr4neaus se opun6 proteHndui pe cei ce acceptau s se supun*. C;iar si n Galia6ideolo!ia ro$an6 e-pri$at ntrun $od ad$ira&il de !eniul poetului er!ilius6 afost infinit $ai pute$ic dect ideolo!ia !alilor6 despre care nu ave$ $rturii.

=ora ideolo!iei ro$ane nu a constat nu$ai n elo!iul puterii6 al victoriilor%i al do$inaiei e-ercitate de poporul ro$an6 ea sa &a4at %i pe reali4area unuiputernic concept de civili4aie6 accentul fiind pus pe o cultur u$anist rafinat6ce se opunea nea$urilor &ar&are si le e-cludea. Conceptul a supravieuit la toatepopoarele din provinciile ro$ane ale #ccidentului latini4at6 adic la popoarele

(latine*. Citai adesea ca repre4entani ai unui adevrat senti$ent naional6($praii !alici* nu au !enerat o literatur (naional* !alic6 nici $car unascris n li$&a latin. /i au fost conductori ai unei Galii (!aloro$ane*6 parte alu$ii ro$aneD r4vrtirea uneia dintre provinciile cele $ai &o!ate %i $ai civili4ateale acestei lu$i nu a fost antiro$an. otu%i6 nu tre&uie e-clus ideea c aici6 ca%i n alte re!iuni occidentale ale I$periului6 ncepuse s se pre!teascautono$ia6 factor favori4ant pentru intervenia ar$atelor sau a popoarelor!er$anice.


11/171

En plan reli!ios6 dovada influenei ro$ane asupra ideilor %ico$pona$entului &ar&arilor intrai n I$periu este $ai ti$purie %i $ai i$portant.Entrun I$periu devenit cre%tin n cursul sec. al Ilea6 populaiile lu$ii ro$ane6Orbis romanus,deci %i locuitorii Galiei ro$ane6 au v4ut n Constantin cel Mareinstru$entul prin care 0u$ne4eu a druit victoria adevratei credine. 0u$ne4euia artat se$nul $ono!ra$a lui ,ristos: cu aHutorul cruia la nvins n 312 peMa-entius6 adeptul oracolelor %i auspiciilor. Ideea c 0u$ne4eu a unit o$enireantrun sin!ur i$periu pentru ca $esaHul lui ,ristos s !seasc un $ediupropice rspndirii sale este la fel de ti$purie. Istoria universal avea o evoluieunitar6 la fel ca n istoria sfnta6 ideea crestin6 cuceririle ro$anilor si e-tindereaI$periului lor p!n preau s fi fost dictate de voina divin. 0e acu$ naintelu$ea ro$an si lu$ea crestin se suprapun n cadrul I$periului Crestin. )epute$ u%or i$a!ina i$pactul avut de aceste idei ce au oferit o e-plicaie istoriei.

=orta lor sa artat n $o$entul apariiei feno$enelor ce au &ulversatI$periul si cre%tinis$ul inva4iile &ar&are si ere4iile. Blti$ele sau nscut c;iar ninteriorul I$periului6 iar la un $o$ent dat arianis$ul a fost acceptat oficial si ado$inat !raie asenti$entului $pratului alens. Entro lu$e n care catolicis$ulsa i$pus din nou puin $ai tr4iu6 $oartea sa a ars de viu n 3'86 n $o$entul

nfrn!eiii ro$anilor de ctre vi4i!oi la Adrianopol

a fost interpretat ca oHudecat divin. Envin!torii vi4i!oi cunoscuser ns cre%tinis$ul n varianta saarian si au propa!at ere4ia si n rndul altor popoare !er$anice. e conturadeci un pericol pentru crestintatea catolic si ro$an ereticii din interior puteaufi spriHinii de &ar&arii eretici. Au-iliari din ce n ce $ai necesari pentru ar$ataro$an6 creia i fu$i4au %i !enerali6 &ar&arii constituiau o a$eninare serioaspentru viitor.

En conte-tul sec. al lea cnd pania %i o $are parte a Galiei eraudo$inate de vi4i!oii arieni6 iar restul Galiei era la rndul su a$enintat de ei6 sa vor&it despre i$portana capital a dou eveni$ente ce au direcionat#ccidentul convertirea la catolicis$ a unei cpetenii france6 Clovis fiul lui

C;ilderic6 un !eneral franc al ro$anilor din nordul Galiei %i victoria sa asupravi4i!oilor. /litele ro$ane si catolice ale Galiei au reacionat n faa eveni$entelorntro $anier deter$inant pentru con%tiina istoric a secolelor ur$toare.

Gri!ore6 episcop de ours de ori!ine senatorial ro$an a fost n adoua Hu$tate a sec. al Ilea istoricul &isericii sale din ours6 %i totodat cel al&isericii catolice %i al luptelor acesteia $potriva ereticilor din lu$ea ro$an si nspecial din Galia. ericolul ere4iei6 care l o&seda6 era nc pre4ent n paniavi4i!ot dar6 !raie lui 0u$ne4eu si cu aHutorul re!elui franc Clovis6 esenialulfusese nfptuit. Istoria scris de Gri!ore din ours coincide cu istoria re!ilorfranci. Convertirea lui Constantin cel Mare a transfor$at ntrun triu$f destinulcre%tinilor care cu puin tirnp nainte erau nc victi$ele persecuiilor statuluiro$an. En $od si$ilar6 convertirea lui Clovis %i victoria sa asupra ala$anilorp!ni si asupra vi4i!oilor eretici a salvat Galia si a curat p$ntul ei depcatul ere4iei. /ste nor$al ca Gri!ore s vad n el (un nou Constantin* care6convertinduse6 a sc;i$&at cursul istoriei. Atitudinea lui Clovis a pre!titconvertirea la catolicis$6 de $ai tr4iu6 a tuturor celorlali re!i &ar&ari %i apopoarelor lor.

0e altfel6 c;iar n $o$entul eveni$entului6 episcopul din ienne6 fntulAvit6 ntro scrisoare adresat lui Clovis cu oca4ia convertirii sale6 co$parasedeHa catolicis$ul lui cu cel al $pratului de la ConstantinopolD el ntrevedeaconsecinele avute de actul su asupra popoarelor p!ne din afara !ranielor

I$periului. En aceste condiii tre&uie oare s ne $ai $ire faptul c analo!ia dintreClovis6 cel prin care 0u$ne4eu ia convertit pe &ar&ari6 %i Constantin6 cel princare 0u$ne4eu ia convertit pe ro$ani6 a dat na%tere unei le!endease$ntoare cu aceea a pri$ului $prat cre%tin En &tlia decisiv6 n$o$entul cnd Clovis era a$enintat de i$petuo4itatea ala$anilor6 0u$ne4eu i

11


12/171

ar fi pro$is victoria n sc;i$&ul convertirii lui si a poporului su. Entrun $o$entcnd Galia devenise deHa regnum Francorum re!atul francilor aceasta estele!enda prin care Gri!ore din ours e-plic evoluia faptelor.

Cititorul $ode$ este o&i%nuit nc de la cartea lui /dOard Gi&&on6 Istoriadecadenei i a cderii Imperiului roman, cu i$a!inea unui I$periu ro$anpr&usit su& loviturile atacurilor &ar&arilor sl&atici %i cu cea a unei civili4aiiantice sl&ite de influena cre%tinis$ului. /l este astfel convins de co%$arul tritde conte$porani6 ntrun decor ca de sfr%it de lu$e6 fr sperana de a $airevedea resta&ilirea culturii u$aniste. Cititorul poate sesi4a prpastia ce separaceast i$a!ine de ideolo!ia sec. %i I pe care toc$ai a$ pre4entato $aisus. I$pratul Constantin asi!ur victoria cre%tinis$ului6 iar triu$ful lui;eodosius I asupra ulti$ului $prat p!n o confir$. Crucea era pe atunci$ai $ult se$nul victoriei dect cel al ati$ilor lui ,ristos. Iisus era nfi%at canvin!tor %i stpn al lu$ii. # dat cu pri$ul re!e catolic6 Clovis6 noua puterefranc asi!ur victoria cre%tinilor catolici n Galia si dincolo de frontiereleacesteia. En Galia nu vor $ai do$ni nici p!nii %i nici ereticii6 iar francii cre%tini %icatolici vor aHun!e $ai tr4iu pn la /l&a %i vor i$pune %i acolo catolicis$ul.

En ciuda srciei %i a nevoilor resi$ite6 oa$enii erau do$inai de unsenti$ent de victorie %i de ncredere n fora divin ce conducea lu$ea. Entroperspectiv estetic a lu$ii6 cea a lui Gi&&on6 perioada a fost su$&r %infrico%toareD n vi4iunea cre%tin6 ea a de$onstrat c adevrata for$ a noiicredine %i va nvin!e toi adversarii. e pare ns c aceasta a fost sin!urae-istent pentru conte$porani %i6 $ai $ult dect att6 pentru oa$enii secolelorur$toare. oat istoria de $ai tr4iu a =ranei %i a succesorilor lui Clovis6 toat$ndria acestei ri de a fi re!atul iu&it de ,ristos6 toat (reli!ia re!al* desprecare vor&este /rnest 7enan %i care a nflorit prin @udovic cel fnt %i Ioana dPArc6totul se spriHin pe &a4ele reli!ioase ale con%tiinei politice din epoca ce toc$aia$ pre4entato. Istoria =ranei este de neneles far aceast apropiere deori!inile re!atului franc un nucleu $ereu pre4ent n ideile istorice %i politice de

$ai tr4iu.Enc din perioada de nceput a Galiei france6 $isiunea %i presti!iul re!ilorsi dep%esc frontierele unui sin!ur re!at %iau un rol de avan!ard %i de pri$plan n snul #ccidentului catolic. rin $intea oa$enilor de atunci nu a trecut niciideea continuitii (naionale* !alice6 nici cea a continuitii !er$anice. Afir$areacontrariului nu repre4int un titlu de !lorie al istorio!rafiei france4e %i !er$anedin sec. al Ilea. Considernduse deintori ai criticii istorice6 istoricii nu auacordat atenie dect reconstituirii vec;ilor te-te si eveni$ente6 dar au uitat sreconstituie %i ideile %i inotivaiile oa$enilor acelor ti$puri6 pe care nau e4itat sle nlocuiasc cu propriile lor idei.

=olosinduse de cercetrile $eritorii ale predecesorilor lor6 istoricii 4ilelor

noastre !sesc n te-tele ori!inale conte$porane cu eveni$entele studiate ($odele de societate* si e-plicaii ale unei lu$i ce atri&uia fiecruia un loc %i ofuncie. re4entate6 interpretate %i reinterpretate de ctre o elit6 $odelele auputut avea o influen deter$inant asupra aciunii conductorilor si aco$porta$entului $aselor. En acest conte-t ntele!e$ de ce i vo$ !si peCarolin!ieni do$$ai de ideea $isiunii pe care6 n conte-tul lu$ii catolice latine60u$ne4eu a ncredinato re!alittii france. # trecere rapid n revist ne vaper$ite s ur$ri$ principalele etape ale (ideolo!iei france*.

Mi#u, ran!# versiune a (le!ii salice*6 ela&orat su& epin cel curt6 laud n prolo!

$eritele poporului franc iu&it de ,ristos c;iar din $o$entul convertirii sale el avenerat relicvele $artirilor torturai de cru4i$ea ro$anilor si le pstrea4 ncasete de aur ncrustate cu pietre preioase. Apelnd la spriHinul francilor$potriva lon!o&ar4ilor6 papii iau pre4entat pe franci ca pe noul popor ales de0u$ne4eu6 iar $ai tr4iu lau procla$at pe Carol cel Mare (noul 0avid* %i (al

12


13/171

doilea Constantin*. Carol cel Mare a strns aceste scrisori pontificale ceconfir$au ran!ul spiritual al francilor %i al re!ilor lor. En cadrul reuniunilor inute lacurte cu consilierii %i cu oa$enii lui de ncredere6 el a adoptat destul de repedenu$ele de (0avid*6 nu$e folosit %i de an!losa-onul Alcuin6 n scrisoareaadresat n '9"'95.

(=ericit fie poporul nsufleit de un conductor... a crui $n dreapt ineridicat sa&ia triu$fal %i a crui !ur face s rsune !lasul adevrului catolic./ste la fel ca altdat cnd 0avid6 dese$nat de 0u$ne4eu ca re!e al poporului6care pe atunci : era poporul @ui ales...6 a su&ordonat Israelului cu sa&ia savictorioas6 naiunile nconHurtoare. Acu$6 un alt 0avid este conductorulnostru6 el inspir fric naiunilor p!ne6 el este un e-e$plu a crui cucernicientreste $ereu credina catolic $potriva adepilor ere4iei.*

Carol cel Mare este cel care a avut ideea de a convoca n '9"6 la=ranQfurt6 sinodul


14/171

francilor*6 iar n cele din ur$ ru!ciunile au fost dedicate doar francilor(,ristoase 0u$ne4eule dne nou tuturor iertarea pcatelor %i ntre!ii ar$ate afrancilor via %i victorie* )u $ai sunte$ deci surprin%i cnd vede$ c n prilecentrale ale re!atului franc cele ce poart ntrun sens $ai restrns nu$ele de=rancia toi doresc s fac parte din poporul care repre4enta statul %i siprsesc sau c;iar %i uit apatenena (naional* %i dau nu$e france copiilor lor.@a o adic6 toi erau o&li!ai s lupte pentru re!ele francilor %i pentru reli!iacatolic.

Ca ur$are a unei evolutii paralele cu cea o&servat n te-tele litur!ice6 toise consider franci. En te-tele scrise n Franciala nord de @oara6 din sec. al IIlea se consider c aceste re!iuni sunt locuite de franci6 n ti$p ce locuitoriiteritoriilor de la sud de fluviu sunt nu$ii (ro$ani* sau (a?uitani*. Cronicile sec.II susin c6 cel putin la nord de @oara6 n ti$pul cuceririlor6 francii iar fii4!onit sau ucis pe ro$ani. 0espre o astfel de e-ter$inare a (ro$anilor* de ctre&ur!un4i se vor&e%te n atimile s!"ntului rege #igismundscrise nainte de '5+.En $o$entul n care toi sau aproape toti locuitorii pretindeau c aparin nea$uluide cuceritori6 asist$ la ncercri naive de a !si un rspuns la o ntre&arefireasc unde erau populaiile ce triser nainte acolo Menion$ %i onse$nare adu!at ntrun $anuscris din sec. al Ilea conservat la @iS!e6 uneicronici neustrienne din re!iunea arisului din sec. al IIIlea (Clovis iae-ter$inat pe toi ro$anii din Galia. e pare c n acea perioad francii %iaunsu%it de la ro$anii de acolo li$&a ro$an vor&it de ei %i ast4i. )u se %tiecare a fost li$&a lor ori!inal.*

rintrun proces lent6 dar ireversi&il6 apartenena naional sa re!ionali4atpnntracolo nct toi locuitorii $urgundiei erau nu$ii burgundiones,cei dinFrancia, !ranci,iar n sec. al lea cei din Lotharingia -care nu e-ist dect dinsec. al Ilea lotharienses% En sec. al Ilea6 n istoria episcopilor din Mansepiscopii din vec;i$e sunt nu$ii (ro$ani*6 cei din ti$purile $ai apropiate6(franci*6 iar cei din perioada inter$ediar despre care autorii nu %tiau prea $ulte

(ori!inari din Galia*.Cercetarea istoric din sec. al Ilea nu a ur$at toate naivitile6 dar afost totu%i victi$a unor i4voare relativ tr4ii de unde re4ulta c6 n sec. al lea6cucerirea franc a Galiei a avut consecine funeste asupra locuitorilor !aloro$ani. Aceast vi4iune a influenat pn n 4ilele noastre opinia pu&lic nle!tur cu (inva4iile.* I4voarele conte$porane cu eveni$entele nu spun ni$icase$ntor6 din contr c;iar6 ele i pre4int pe viitorii stpni ai Galiei aprnd$potriva vi4i!oilor ceea ce $ai r$sese din Galia ro$an. Ideile introduse ntraditia istoric %i politic n secolele IIIII au Hucat pentru (naiunea franc deli$& ro$an*6 devenit $ai tr4iu naiunea france46 rolul $itului fondator.C;iar %i istoricii $oderni ai inva4iilor au fost la rndul lor derutati de ele.

En conclu4ie6 att n ca4ul descendenilor francilor ro$ani4ai care au uitatc;iar %i li$&a prinilor lor6 ct %i n cel al !aloro$anilor din Galia septentrionalcare sau considerat (franci* %i au uitat c;iar %i nu$ele prinilor lor6 ne esteper$is s vor&i$ de o verita&il su&stituie a con%tiinei (naionale*. =eno$enul afost favori4at de si$&io4a dintre aristocraia !aloro$an %i cea franc. Ad$isen e!al $sur de re!alitate n conducerea rii6 ele sau contopit %i au for$at oelit o$o!en. # si$&io4 ase$ntoare ntre populaiile acestor re!iuni esteconfir$at %i de ulti$ele spturi ar;eolo!ice efectuate n ci$itirele (france* dinsec. al IIlea.

/ra deci nor$al ca (noua naiune*6 purttoarea nu$elui de franc6 s%icaute o ori!ine co$un6 separat de cea a ro$anilor din sud %i de cea a

!er$anilor din est. A%a se e-plic succesul dura&il al le!endei despre ori!ineatroian a francilor. #ri!inea troian a francilor ce triau n Galia %i vor&eau li$&aacelei ri a fost susinut de o cronic scris la $iHlocul sec. al IIlea n sec. alIlea ea a fost nu$it &ronica lui Fredegarius,dar ast4i este cunoscut su&nu$ele de &ronica lui seudo-Fredegarius%En capitolul (0espre asediul roiei %i

14


15/171

ori!inea francilor %i a ro$anilor*6 ria$6 re!ele roiei6 este considerat pri$ul re!eal francilor. lecai dup distru!erea ora%ului lor6 troienii ar fi traversat Asia$preun cu cpetenia lor =ri!a %i ar fi aHuns n sfrsit6 dup $ulte furtuni6 pep$nturile dintre 7in6 0unre si $are. )u$ele de franci si1 datorauconductorului lor6 vitea4ul (=rancion* (=rancus* n te-tele ulterioare. upu%ipentru un ti$p ro$anilor6 ei %iau scuturat Hu!ul %i de atunci ni$eni nu a putut si$ai nvin!. e-tul6 destul de $ediocru %i foarte confu46 din a doua carte acronicii6 repetat apoi n linii $ari %i n cartea a treia6 a fost suficient pentru caideea ori!inii troiene s fie unani$ acceptat ea corespundea unei nevoievidente de e-plicare %i cutare a unei identitti istorice %i su&linia %i vec;i$ea6no&leea poporului franc6 co$para&il cu cea a ro$anilor. Ace%ti franci6 cu$ a$v4ut6 nu erau &ar&ari

0eranHai de succesul unei le!ende att de e-trava!ante6 istoricii ausu&liniat caracterul ei artificial %i (erudit*6 dorind s su!ere4e c ar fi fost cre4utdoar n anu$ite $edii. /roarea este evident. )u nu$ai c ideea ori!inii troienenu a fost respins pn n sec. al Ilea6 dar la sfr%itul sec. al Ilea o ntlni$si n &hanson de oland% Cntecul indic !raniele rii francilor ca fiind


16/171

i$periale %i a splendorilor antice6 elevul su 7ic;er al crui stil retoric erafor$at la %coala lui allustius visa si el6 nu$ai c elul su politic era dia$etralopus6 dorind o rena%tere a vec;ii Galii. =olosind nu$e $oderne de popoare Flandrenses%i )lemanni -el evit siste$atic s vor&easc despre franci6 iar peco$patriotii si i nu$este (Gaulois* Gali:. Clovis este pre4entat astfel6 n $odcurios6 ca pri$ul ( re!e al !alilor*.

Aici nu este vor&a de o si$pl c;estiune de retoric dac Ai$oin laud$eritele %i &ravura francilor6 7ic;er are o atitudine ase$ntoare fa de !ali.Atunci cnd cel din ur$ l citea4 pe fntul Ieroni$6 el nu o face pentru o fra4n care se vor&e%te despre calitile poporului franc fra4 su&liniat de Ai$oin ci pentru un alt fra!$ent (Galia este sin!ura ar unde nu sau nscut $onstri.Entotdeauna ea sa distins prin oa$enii ei instruii %i elocveniP*. Ideea continuitiipatriei !alilor dea lun!ul ti$pului %i al dinastiilor este enunat deci6 pentru pri$adat6 de 7ic;er. #pera sa a r$as totu%i aproape necunoscut %i a fostredescoperit a&ia n 1821 n &i&lioteca din


17/171

=rance4ii nu $ai aveau nevoie nici de papalitate si nici de interveniaspecial a


18/171

viciile ro$anilor. En ti$p ce6 $ndri %i si!uri de ei6 !er$anii fceau pri$ii pa%ictre un !er$anis$ %ovin6 situaia u$ani%tilor france4i era $ai delicatD ei aur$as n defensiv %i au refu4at ter$enul de (/v Mediu* cu sensul su peiorativ.)ici nu sar fi putut pune pro&le$a sacrificrii !randorii $onar;iei lor6 a dinastiilorcare au r$as n continuare cadrul cronolo!ic al istoriei. entru ca noiunea de(/v Mediu* s fie acceptat6 a tre&uit s vin $ai nti 7evoluia6 $aread$iratoare a $odelului ro$an.

ro&le$a principal a u$ani%tilor france4i era aceea a ori!inilor. entru aface din france4i e!alii ro$anilor6 ctre 151+15136 Lean @e$aire des


19/171

france. vor&i$ acu$ despre cei care6 ncepnd din sec. al Ilea6 au

acceptat ori!inea !er$anic a francilor adic6 n li$&aHul %i spiritul epocii6 a(france4ilor*. En anturaHul lui =rancisc I6 vec;ile le!turi !er$anice ale re!ilor=ranei erau su&liniate cu plcere6 re!ele ncercnd s csti!e coroana i$perialn defavoarea lui Carol Xuintul6 re!ele paniei. Acceptarea unei (franciti!er$anice* atin!e apo!eul n $o$entul alianei lui ,enric al IIlea cu principiiprotestani ai fntului I$periu. Ca ur$are a alianei6 episcopatele lorene Met46oul si erdun urrnau s se ntoarc la =rana. e &a4a unei &o!atedocu$entri6 Lean0aniel ariset a definit idei ce repre4entau (un vis colectiv %io te$ politic si literar*6 idei ntlnite %i la consilierii re!elui (nrudii6 francii si!er$anii unii $potriva latinilor %i a 7o$ei6 de$ni $ostenitori ai viteHilor lorstr$osi...6 erau descendenii lui Ar$inius6 aprtorul li&ertii*.

)u sa insistat ns suficient asupra $odului n care aristocraia france4 afost influenat dea lun!ul sec. al Ilea de o alt descoperire6 fcut n acela%iti$p cu cea a ori!inilor !er$anice ale francilor cea a (li&ertilor* avute dearistocraia fntului I$periu. e fondul unei $onar;ii cu o autoritate sc4ut6principii !er$ani ofereau un $odel de invidiat. ot atunci a aprut %i teoriaconfor$ creia toate adunrile prin care era li$itat puterea $onar;ic si aveauori!inea n adunrile oa$enilor li&eri po$enite de acit. Aceasta este renu$ita(li&ertate a pdurilor !er$anice*6 v4ut de un o$ cu autoritatea lui Montes?uieuca ori!inea instituiilor en!le4e6 att de ad$irate de el. oltaire ia rspuns cfrancii erau doar ni%te fiare sl&atice n cutare de ;ran. Cu$ ar fi putut s%iconstruiasc en!le4ii flota %i fa&ricile6 att ti$p ct se ad$itea c !er$anii nu$unceau pentru c se $ulu$eau si Hefuiasc pe ceilali Iat o e-e$plificarea pasiunilor declan%ate de pro&le$a ori!inilor %i de teoriile nscute n Hurul ei.

0u&la descoperire a unei no&ili$i puternice %i cu tradiie6 n opo4iie cu ore!alitate lipsit de autoritate6 %i cea a pretinsei ori!ini co$une cu no&ili$ea!er$an a e-ercitat o atracie ire4isti&il asupra no&ili$ii france4e. /-istau n

acest conte-t dou aspecte la fel de interesante vec;i$ea li&ertilor ce li$itaudrepturile re!alitii %i vec;i$ea supunerii poporului n faa no&ililor6 ca ur$are acuceririi Galiei de ctre francii li&eri. En 15+ /stienne as?uier scrie (#dataHunsi n Galia6 francii au devenit stpni %i proprietari*6 iar apoi (nvin%ii %iaupstrat p$ntul6 dar au fost ncrcai cu o $uli$e de ndatoriri apstoare %i audevenit servitorii lor*. 0espre (societatea ordinelor* descris n 4ilele noastre de7oland Mousnier6 ave$ $rturia lui C;arles @oNseau care afir$a n 1386 n(raite des seigneuries: (Atunci cnd france4ii nostri au cucerit Galia6 ei audevenit cu si!urant stpnii oa$enilor %i ai &unurilor lor...


20/171

se apere %i s ncerce s le respin!. Bnul din fiii &ur!;e4iei avute6 a&atele 0u


21/171

au $asacrat str$o%ii.


22/171

interpretarea a influenat profund6 pn n 4ilele noastre6 $odul france4ilor de a%i concepe ori!inea. 0in acest $o$ent a e-istat un trecut !alic6 $itic %i venerat6ur$at apoi de ori!inile i$ediate ale statului franc devenit =rana. Cu$ desprecea din ur$ perioad nu sunte$ foarte $ndri6 o evoc$ doar cu $are Hen.

7evolutia de la 183+ a adus consacrarea unor onoruri oficiale %i populareascendenei !alice a france4ilor. En ti$pul lui @udovic=ilip6 care %i dorea $ai$ult o popularitate patriotict dect le!iti$area ca descendent al lui Clovis6(coco%ul !alic> este pictat pe tiHele de susinere ale drapelului. En 183+


23/171

sc;i$&at de aceste tul&urri. Ideea rolului aparte al =ranei n #ccident %i n lu$enu a fost pus niciodat n discuie. /a aparine a$&elor siste$e ideolo!ice6celor dou ($ituri* pre4entate. Acest senti$ent6 aceast certitudine au $o&ili4atforele $orale %i intelectuale ale rii dea lun!ul istoriei sale. /-ist aici ceva cear putea sl i$presione4e pe o&servator (ideea de =rana* datea4 dintroperioad ce precede cu $ult for$area naiunii propriu4ise.

En ca4ul =ranei6 ori!inile au o i$portan aparte. /ste lo!ic s ne pune$%i pro&le$a $odului n care condiiile !eo!rafice %i n special po4iia,e-a!onului n cadrul #ccidentului au putut favori4a destinul %i po4iia sa n/uropa. Consideraiile fcute asupra ori!inilor nu sunt dect ar!u$ente politicefolosite fiecare ntro anu$it epoc. En situaii %i n faa unor pro&le$e co$pletdiferite6 $odul de a !ndi %i de a aciona al str$o%ilor no%tri este att de diferitnct toate aceste te4e nu re4ist la un e-a$en stiinific %i o&iectiv. entru a niiapropria ct de ct pe ace%ti (str$o%i*6 tre&uie s ptrunde$ coerena !ndiriilor uneori c;iar %i incoerena aparent sau efectiv tre&uie s le respect$convin!erile fr a fi ns o&li!ai s le %i adopt$. A cerceta $o%tenirea istoriceste o dovad de caracter %i de sensi&ilitate6 ntrun cuvnt6 de cultur.

23


24/171

Cap. II)E7AGONUL

O3u, i 3*9iu, s%u a35ian#

0ea lun!ul unei foarte lun!i perioade de ti$p6 o$ul a privit lu$ea din Hurulsu ca nesc;i$&at si ete$6 un (teatru* al vietii u$ane si pu&lice. I$portanasituaiei cli$aterice a unei ri pentru viata si &unstarea locuitorilor si a fosttotusi recunoscut. I$a!inea relativ static6 predo$inant n alte continente pnaproape de 4ilele noastre6 a fost tul&urat n /uropa de o revoluie spiritual alcrei pri$ $artor i$portant a fost filo4oful italian Gia$&attista ico 181'"":.En parte6 el a conservat ideea antic a eternei rentoarceri6 dar a conceput si oevoluie a civili4atiilor sau a unor civili4atii si a pre!tit astfel victoria uneiconceptii evoluioniste n cele $ai diferite do$enii. ot n sec. al IIIlea6Goet;e a cercetat evoluia speciilor si $odul de $anifestare a acesteia n flor sifaun. Colectionate de $ai $ult ti$p6 o dat cu sec. al Ilea6 fosilele ncep sfie ncadrate ntrun siste$ al evoluiei speciilor tot acu$ este descoperit sievolutia societtii si cea a li$&ilor teorie de$onstrat acu$ ntro $anier%tiinificD (darvinis$ul* nu este altceva dect aplicarea cu succes a unei ipote4eevolutioniste.

Concepia !eneral ncepe s se sc;i$&e6 c;iar si universul6 astrele6ntruc;ipare a unei ordini i$ua&ile6 supuse pentru vecie6 n vi4iunea astrono$ilorsecolelor precedente6 unor le!i $ate$atice6 sunt pre4entate n sec. al lea caele$ente ale unui cos$os n $iscare6 nscut la un $o$ent dat si supus unorsc;i$&ri pe ter$en lun!. Entrea!a natur are istoria saD vrstele p$ntului suntstudiate de ctre !eolo!i si paleontolo!i6 iar continentele au avut for$e diferite nfuncie de $o$entul evoluiei terestre6 ele sau $iscat foarte ncet6 dar cu ovite4 $sura&il.

Blti$a fa4 a revoluiei constiinei noastre6 si poate cea $ai i$portant6 o

ntlni$ n &iolo!ie descoperirea evoluiei corpului u$an6 de la dou celule n$o$entul concepiei pn la sase $iliarde n $o$entul nasterii. i nu este vor&anu$ai de descoperirea pro!ra$rii !enetice a istoriei individuale a corpului6 ci side descoperirea creierului. ti$ ast4i c n $o$entul nasterii el nu$r 3+ de$iliarde de neuroni6 nu$r care descreste n decursul ntre!ii vieti pe $sur ceintr n interactiune pn la 1+15 contacte ei repre4entnd acu$ulrileintelecfualeD neuronii neutili4ati sunt eli$inati. (A nvata nsea$n a eli$ina*Lean ierre C;an!eu-6 L'3omme neuronal,1983:6 dar nvttura si de4voltarea(capacittii co$&inatorii* se reali4ea4 prin educatie6 o&servatie6 e-perient siconfruntare cu realitatea unui a$&ient (a crui i$a!ine si a$prent sociocultural o purt$ n fonna ;rtilor neuronale*. Cunoaste$ deHa c6 datorit

ali$entatiei sale6 co$po4itia c;i$ic a o$ului corespunde $ediului a$&iantvec;iul $it confor$ cruia o$ul se naste din p$nt este astfel confir$at ntroanu$it $sur. e poate afirrna ast4i c structura psi;ic si intelectual ao$ului corespunde opiunilor fcute de facultile sale !enetice $ contact cu$ediul nconHurtor. Ca ur$are6 o$ul este (produsul* $ediului nconHurtor n$sura n care de4voltarea sa cere&ral repre4int adaptarea la condiiile oferitede un $ediu a$&iant6 n cel $ai &un ca46 favora&il si solicitant n acelasi ti$p.


25/171

influena o$ului.Actul de creatie a lu$ii6 nfptuit o dat pentru totdeauna6 este astfel

nlocuit cu o concepie a creatiei continue si a unei evoluii constante6 relatiadintre ar si !rupurile sau !eneratiile de oa$eni ce triesc acolo $odificndusecontinuu. =ranta este creatia oa$enilor care au locuito6 oa$enii sunt creatia=rantei. Aceast unitate apare $ai i$portant dect orice (unitate de ras*6practic ine-istent dea lun!ul a sute de rnii de ani de istorie o$eneasc.

)ar fi poate inutil s d$ cteva e-e$ple de interaciune dintre reaciileu$ane si factorii !eo!rafici. n $o$entul n care oa$enii au fost capa&ili sprofite de oferta naturii6 Mediterana a devenit un loc ideal pentru navi!aie.entru a navi!a ns6 oa$enii aveau nevoie de cor&ii6 acestea erau construitedin le$n6 a crui epui4are a fost fatal pentru re!iunile de coast. Bneleincursiuni ara&e n re!iunile de coast si n insulele Mediteranei septentrionaleau avut ca unic scop toc$ai procurarea le$nului. 7etinerea sc4ut a u$idittii asi!urat pn atunci de pdurile distruse si pierderea p$ntului fertil caur$are a precipitaiilor au condus la aparitia unui peisaH pietros si sterilde!radarea $ediului a$&iant de ctre o$ nu este doar pro&le$a 4ilelor deast4i.

Bn e-e$plu de interaciune a $ai $ulcor factori este oferit de produciavinului n $od clar ea este favori4at de un cli$at cald si de p$nturilensorite6 totusi ea nu depseste cadrul local si nu devine (e-ploata&il* dect n4onele de coast sau n cele fluviale unde navi!aia asi!ura transportulproduselor. A$&ientul !eo!rafic si istoric influenea4 la rndul su psi;iculo$ului. 0e%i nau avut niciodat dea face cu civili4atia care lea construit6&retonii au considerat dol$enele si inen;irele ca specifice re!iunii lor6 cu ovaloare de patri$oniu inesti$a&il. (pecificul locului* pri$ea4 asupraauto;ronilor6 ale cror $ituri se $odelea4 dup i$a!inea $ediului nconHurtorcare constituie patria lor.

i$&io4a dintre conditiile !eo!rafice si viata oa$enilor ale crei re4ultate

sunt concreti4ate n (peisaHe* Hustific refu4ul de a separa nceputul evoluieiu$ane %i factorii !eo!rafici. re4entarea descoperirilor si a te;nicilor care aulr!it ntro $anier adesea surprin4toare posi&ilittile noastre de perceptie side cunoastere a trecutului ndeprtat al p$ntului6 al vietii si al oa$enilor6 artre&ui s repre4inte una dintre nouttile unei istorii a =rantei scrise la sfrsitulsecolului . Ca ur$are6 vo$ re$arca $ai nti aceast transfonnare a$etodelor6 vo$ trata apoi conditiile !eo!rafice si cli$atice6 iar capitolul ur$tor lvo$ dedica apariiei si vieii oa$enilor n ,e-a!on pn la apariia pri$elorcivili4aii.

BN*gura #i3pu,ui 8n!*p* s% s* ri9i!*

Cunoasterea noastr asupra trecutului a fost $ult ti$p li$itata la nivelulpri$ului $ileniu nainte de ,ristos6 $o$ent din care ncepe$ s ave$ infor$aiifu$i4ate de te-tele &i&lice %i de autorii !reci. e facea o distinctie ntre (ti$purileistorice* si cele (preistorice* lipsite de ur$e scrise. 0e $ai &ine de dou secole6spturile ar;eolo!ice au scos la iveal ar;ive i$portante ale civili4aiilor anticecare foloseau scrisul ;iero!lifele6 scrierea cuneifoirn etc. iar descifrarea $ai$ult sau $ai putin co$plet a acestor se$ne a per$is ca n #rientul Antic save$ un ri$p istoric si o cronolo!ie asi!urat din $ileniul al IIIlea .,r.


26/171

pe care $ult ti$p a$ considerat c nu o vo$ avea niciodat.n cursul ulti$elor decenii6 c;i$ia si fi4ica au ptruns n structura $ateriei6

&iolo!ia n cea a tesuturilor vii6 iar astrono$ia n cea a universului. Consecinteleacestor descoperiri pentru pre4entul si viitorul o$enirii se cunosc. rin preci4iaprocedeelor de $sur asupra $aterialelor de orice natur ele au aruncat nslu$in si asupra trecutului o$ului. @e$nul6 $etalele6 piatra si sc;eletele pot fidatate ast4i cu o anu$it preci4ie. n acu$ $ute6 o&iectele au nceput s nevor&easc6 iar toate ele$entele devenite data&ile pot fi locali4ate si n istorie. Caur$are6 acu$ se poate unnri ndeaproape istoria $ntului n cadrul celei aCos$osului6 istoria speciilor ca parte a celei a vietii6 istoria o$ului de la ori!inipn n (n$purile istorice*.

)oile procedee si infor$aiile ce re4ult prin folosirea lor nu anulea4datele acu$ulateD ele pot s le confir$e6 s le $odifice si s le defineasc $ai&ine. Metodele i4otopice6 care $soar radioactivitatea natural6 pennit datarea!raie car&onului 1" re4idual din resturile &iolo!ice. @a $oartea unui or!anis$de e-e$plu un ar&ore tiat: (ti$pul de nHu$tire* al car&onului 1" este de5'1+ ani6 iar o&iectul si pierde Hu$tate din radioactivitatea sa dup trecereaacestui ti$p. Metoda per$ite datarea ntro perioad cuprins ntre 2+++ si3+.+++ de ani6 preci4ia fiind de 1++ pn la 5++ de ani. Asa sa putut detenninac pri$ele dol$ene din


27/171

propriettilor fi4ice ale solului si prin variatiile ter$ice de suprafatD dup ce suntdetectate cu aHutorul aparatelor de locali4are su&teran6 o&iectele $etalice see-a$inea4 prin $etode nucleare. Cercetarea su&$arin a devenit o ra$urnfloritoare a ar;eolo!iei si sau descoperit cor&ii6 $onede si o sea$ de altepiese data&ile6 cu aHutorul crora sau $&o!it cunostinele despre ra$uri aleistoriei pentru care $rturiile scrise lipsesc sau sunt rare constructiile navale6afacerile co$erciale si rutele navale n Mediterana. (Cercetarea polenului*per$ite datarea ur$elor ve!etale si n special datarea aparitiei diferitelor speciide ar&ori6 feno$en capital pentru istoria o$ului

pinul si $esteacnul apar acu$ 11.+++ de ani .,r.6 alunul acu$ 85++ deani6 steHarul acu$ 8+++ de ani6 fa!ul rosu acu$ 5+++ de ani6 iar carpenul acu$25++ de ani. Cu o preci4ie e-traordinar6 foto!rafiile aeriene au per$is n ulti$iiani descoperirea n Galia septentrional a $ii de (siluete* precise de e-ploatria!ricole ro$ane villae., unele dintre ele i$ense. Au fost o&servate de ase$enea si $ii de ($!uri feudale*6 ridicturi de p$nt care puteau s suporteconstruirea unor fortifcatii reali4ate de o&icei din le$n. oat !eo!rafia istoric are!iunilor =rantei6 toate datele statistice asupra ocuprii solului si densittiipopulatiei6 ori!inile politice si sociale ale trii au fost $odificate. i sunte$ doarla pri$ele &ilanturi...

/-punerea noastr asupra ori!inilor =rantei a proftat deHa de pri$elere4ultate ale noilor cercetri. A$ considerat c nu ar fi per$is din partea noastrs nu ne infor$$ cititorul6 c;iar %i ntro fonn sc;e$atic si inco$plet6 asupraverita&ilei revolutii care a avut loc si care nea oferit o serie de cunosrine asupraunor epoci despre care istoricii se rese$naser de $ult ti$p s nu stie ninuc.Miracolul nu sa ter$inat nc si ne pute$ astepta la noi revelaii capa&ile s neofere ;ri de date din ce n ce $ai (dense*6 despre un feno$en sau altul6despre o epoc sau alta. /ste posi&il astfel o ntele!ere din ce n ce $aiprofund a istoriei noastre.

Metodele antropolo!iei de$onstrea4 la ce se pot astepta istoricii atunci

cnd pentru studierea epocilor ndeprtate se apelea4 si la unele procedeeconcepute pentru anali4a unor epoci $ai recente. e sc;eletul unui o$ de)eandert;al6 $ort acu$ "+.+++ sau 5+.+++ de ani6 sau aplicat $etodele$edicinei le!ale si sa aflat vrsta la care a $urit. Mai nti6 vrsta a fost sta&ilitcu apro-i$arie6 ntre "+ si 5+ de ani si apoi a fost preci4at $oartea a survenitla vrsta de "2 de ani. Co$pararea uiin du4lni de sc;elete din aceeasi(populatie* poate oferi vrsta $cdir Mtlni la $oarte6 defonnrile oaselor per$itidentificarea &oliloi. lnr e-a$inarea resturilor si !unoaielor $enaHere su!erea4C#,YZ:I[.III,;ranei.

ot ceea ce ne nconHoar a devenit astfel $nrlnr nl trecutului6 c;iar si noinsine cu $ostenirea noastr !enptic, lPrin sta&ilirea unor !rupe san!uine

specifice6 n 4ilele noastre MI posi&il reconstituirea apartenentei sau adiferentelor rasialc fnP$nificative care si au o&rsia n epocile preistorice Lean


28/171

n trecutul su.)*+ag"nu, si is#"ria p%3>n#u,uiCnd si n ce conte-t !eolo!ic sa nscut ,e-a!onul Care sunt

caracteristicile principale ale structurii sale !eolo!ice entru a avea o ideeasupra i$ensittii !eolo!ice luate n consideratie atunci cnd ne !ndi$ la istoria!lo&ului nostru6 tre&uie s ne a$inti$ c vrsta $ateriei este esti$at laapro-i$ativ 2+ de $iliarde de ani. entru a face inteli!i&il aceast infinitate ati$pului o vo$ co$para cu un an. n (anul universului*6 p$ntul apare n lunaocto$&rie6 viata n Hur de 2+ dece$&rie6 iar o$ul pe 31 dece$&rie n Hurul orei23. /ra cre%tin repre4int ceva $ai $ult de trei secunde ale acestei vrste dereferint...

entru fonnarea !eolo!ic a scoarei terestre care a ur$at rcirii !lo&ului6este suficient sa retine$ ulti$ii 165 $iliarde de ani sau practic ulci$ele luni aleanului de referint. /rele datate cu aHutorul fosilelor de finte vii sunt pri$arntre 5'+ si 225 $ilioane de ani:6 secundar ntre 225 si 5 $ilioane de ani:6tertiar ntre 5 si 165 $ilioane de ani: si cuate$ar. ri$a perioad a ereipri$are este denu$it (ca$&rian*6 iar toat i$ensitatea de ri$p ce precedeaceast epoc este nu$it (preca$&rian*.

I$ensul trunc;i al peninsulei occidentale a continentului eurasian6/uropa6 apartine !eolo!ic erei celei $ai ndeprtate. Acest trunc;i se ntinde dela Bral la istula6 si este delinutat la nord de scutul &altic =inlanda6 uedia6)orve!ia $eridional iar la sud de scutul ucrainean. Alturi de (/uropapreca$&rian* e-ist /uropa caledonian6 nscut n ti$pul erei pri$are cnddea lun!ul )orve!iei sa creat un lan de $uni6 care se continu la nord si nvest cu Insulele


29/171

nali de peninsula I&eric irineu:6 si de peninsula Apenin Alpii:6 dar faptcapital atin!e si litoralul $editeranean. Muntii Lura fac si ei parte din aceastoro!ene4D ei for$ea4 o ncretire a scoartei $ai vec;e dect a Alpilor6 ncretirece se continu n Ger$ania de sud6 la nord de 0unre6 li$itnd cu preci4ie!;eurile nordice ale Alpilor. 0e o $are i$portan6 se for$ea4 ci de le!turntre nord si sud6 pe de o parte dea lun!ul depresiunii r;odaniene valea 7onane:6 nvecinat spre vest cu $untii Lura si cu Alpii si6 pe de alt parte6 dealun!ul 7inului ce adun o parte din rurile alpine si Hurasiene si strpun!esisturile Ardenilor nainte de asi uni apele cu cele ale a$isei. + nvlire foarterecent n Hurul anului 8+++ .,r.: o$ul era deHa acolo a apelor Mrii )orduluia separat Insulele


30/171

ri$a i$presie6 desprins din istoria !eolo!ic si efectul su asuprareliefului6 este cea a unui teritoriu unitar si u%or de str&tut n orice directie6 fapto&servat si de autorii antici. =lavius losep;us 3'1++ d.,r.:6 autorul lucrrii7o4&oiu iudaic,vor&este despre fortificatiile naturale ale Galiei Alpii6 irineii67inul si oceanul. A$$ianus Marcellinus E33+\395: su&linia4 la rndul suunitatea !eo!rafic a Galiei pe care o consider proteHat de un 4id de fortificatiinaturale6 si o vede ca pe o oper foarte reusit a firii. Geo!raful tra&on 3.,r.23 d.,r.: ad$ir (corespondenta* sau (annonia* raportului dintre fluvii6$area interioar Mediterana: si ocean6 fapt ce l duce cu !ndul la o (prorocirede &un au!ur* un cadou al lui 0u$ne4eu. /l su&linia4 e-istenta unor fluvii $ari6&ine reparti4ate6 cu i4voare foarte apropiate unele de altele si cu posi&ilitateaunei treceri facile de la un &a4in ;idro!rafic la altul. Autorul vor&este si despre(ist$ul* de apro-i$ativ "++ Q$ dintre Golful @ion si Gironde6 cale care putea fistr&tut cu usurint prin valea rului Aude6 trectoarea @aura!ais si valeaGaronne.

pre deose&ire de nconHurarea peninsulei I&erice trecerea prin GolfulGasco!ne era periculoas ruta prin Gironde6 pe litoralul oceanului6 /are*allicum,si apoi n Insulele


31/171

centrul politic al Galiei palatele re!ale din Co$pife!ne6 oissons si @aon siItalia trecea prin @an!res6


32/171

prin aceleasi trectori ale Alpilor6 au atacat un!urii.e la nord de Alpi poarta


33/171

@ot;arin!ia si $aHoritatea acestor re!iuni.Astfel6 frontiera oriental sa retras pentru $ai $ulte secole. Cea

$eridional a trecut n sc;i$& dincolo de irinei pn la tratatul de la Cor&eildin 12586 Catalonia teritoriul a fost nu$it asa ncepnd din secolele III afost franc. a uitat cu prea $utt usurint c cei care sau luptat cu $usul$aniialturi de Cid erau nu$ii Francos%e de alt parte relaiile strnse ale re!iunilori&erice cu @an!uedocul %#eptimania I$periului 7o$an r4iu6 *othia /vuluiMediu i$puriu: teritorii !uvernate de o parte si de alta a irineilor occidentalide o aristocratie de ori!ine pe Hu$tate vi4i!ot si pe Hu$tate franc sunt laori!inea unui ansa$&lu cultural %i politic care n secolul al IIlea tindea sdevin un adevarat stat C;. ,i!ounet:. Acest stat ar fi putut separa $arileprovincii din sudul =rantei6 la fel cu$ cel al ducilor de alois din


34/171

centru. =osta @ot;arin!ie repre4int si ast4i o a- european6 iar datoritconditiilor de trafic fluvial populatiile din vecintatea fluviilor si a afluentilor lor aufost ntotdeauna $ai atrase una fat de alta dect de re!iunile din rsrit si apus.A fi (la $iHloc*6 a apartine I$periului6 dar nu Gennaniei6 si nici =rantei6 este orealitate istoric si !eo!rafc foarte vec;e6 pe care va tre&ui so consider$ nansa$&lu6 $preun cu dina$ica actual a 4onei6 dina$ic e-pri$at n specialprin porturi6 unele dintre cele $ai i$portante din lu$e6 al cror rol istoric tre&uierecunoscut. Aceasta este diferenta dintre Galia secolului 1 .,r. %i ,e-a!on6 odeose&ire detenninat att de cau4e istorice ct si !eo!rafice.

34


35/171

CIi3a#u,Cu$ au influentat conditiile cli$atice viata oa$enilor din ,eQa!on Au avut ele vreun efect

asupra co$porta$entului si $odului de convietuire al locuitorilor nainte de a pre4enta caracteristicile principale ale cli$ei actuale din =ranta6 s ne arninti$ c $etodele de studiu $entionatela nceputul capitolului au perrnis detectarea unor sc;i$&ri i$portante petrecute dup ulti$aperioad !laciar6 dea lun!ul ti$pului istoric. ariatiile $ediei de te$peratur au atins 1652`6feno$en ce a influentat n $od si$titor flora6 oa$enii si ;rana acestora. Astfel6 e-istenta unei perioade calde n Hurul anului 1+++ e-plic de ce oa$enii care au descoperit Groenlanda au putut si dea un nu$e ce nsea$n (p$nt verde*. + alt perioad $ai cald a e-istat n ti$pulI$periului 7o$an i$puriu6 iar una $ai rece din secolul al lea pn n secolul al IIIlea si dease$enea6 ncepnd cu secolul al Ilea. )u$it6 putin e-a!erat6 ($ica perioad !laciar*6 ulti$ulinterval a avut efectiv ur$ri nefavora&ile asupra recoltelor si a ieii oa$enilor. 0ea&ia n Hurula$lor 185+18+ vre$ea cald a revenit6 situaia conrinunduse si n 4ilele noastre.

Independent de variatiile e-istente ntre o epoc si alta6 e-ist cli$atele re!ionale caredeose&esc n $od clar un spatiu de altul. 0intre toate re!iunile te$perate cu un rol decisiv nistoria u$anitii6 ,e-a!onul este cea $ai ec;ili&rat. A&sena e-ceselor cli$atice se datorea4$rilor nconHurtoare apa este $ai cald dect uscatul ia$a si $ai rece vara partea dinspre#ceanul Atlantic profitnd de te$peratura $ai ridicat a Gulf trea$ului si de vnturile din vest6care sufl dinspre $are spre continent. Cli$atul oceanic do$in vestul ,e-a!onului la nord delinia care tine de la confluenta dintre @oara si Meusa pn aproape de M4ires unde ia$a esteu$ed6 cu te$peraturi &lnde $edia lunii ianuarie este $ai $are de `:6 iar vara te$peraturile nusunt foarte $ari si r$n a!rea&ile. /stul ,e-a!onului are un cli$at $ai continental6 ie$ile suntsensi&il $ai reci6 dar nu e-ist e-cesele unui cli$at continental verita&il.

35


36/171

0in @orena pn n Alpi precipitatiile sunt frecvente6 $ult $ai i$portantedect n 4ona intennediar6 dinrre Masivul Central si


37/171

specific a&undena !rului si a trufandalelor.Geo!raful idal de la


38/171

Cap. VCELII

Migra$ia !*,$i,"r i pri3a *p"!% a i*ru,ui0e $ai $ult ti$p sa o&servat c ntre apariia n ,e-a!on a populaiilor

crora autorii de la $iHlocul pri$ului $ileniu nainte de ,ristos le spuneau (celi*%i nceputul prelucrarii fierului e-ist o anu$it sincroni4are. 0ac6 dupprerea unani$a a speciali%tilor6 n sec. al IIIlea .,r.6 pri$a $are civili4aieeuropean din nordul lu$ii $editeraneene a fost o civili4aie celtic %i dac eaeste caracteri4at prin do$inaia fierului6 care capt acu$ diferitentre&uinri6 sc;i$&rile perioadei tre&uie ur$rite cu o deose&it atenie6 caun feno$en capital al istoriei ori!inilor =ranei.

Graie fierului pur6 $eteoritic6 nc din $il. al IIIlea se reali4au uneleo&iecte de lu- din fier. Adevrata $etalur!ie a fierului a fost inventat ns la$iHlocul $il. al IIlea n #rient. =ierul pur nu avea valoarea practic %i eradeparte de a avea duritatea %i celelalte caliti ale &ron4ului. En ti$puldo$inaiei ;ittite n Asia Mic6 ntre sec. al lea %i sec. al IIIlea .,r. sa!sit pro&a&il un $iHloc de durificare a sa. =ierul putea fi prelucrat prin ciocnirela rece6 ncl4it pe un foc de cr&une de le$n care i oferea coninutul decar&on necesar6 iar dup ce era rencl4it putea fi clit. rocedeul a fost aplicatpentru o&inerea unuia dintre cele dou cutite !site n Cipru6 datate cuapro-i$aie la 12++ .,r. %i considerate ca fiind cele $ai vec;i o&iecte de fieroelit cunoscute pn acu$. Astfel6 duritatea fierului a devenit de patru ori $ai$are dect a &ron4ului. Entro scrisoare adresat unui suveran strin n Hurulanului 125+ .,r.6 un re!e ;ittit refu4a ru!$intea care i fusese adresat6tri$iterea unei cantiti de $etal nouD scu4a invocata este lipsa te$porar6 darpentru consolare i ofer un pu$nal cu la$a de fier. A%a sa nscut ideea unui(secret de producie* ;ittit6 care siar fi !sit sfr%itul doar ctre 12++6 o dat cudistru!erea i$periului lor. resupunerea nu este ns adevrat n @i&an6 n

apropierea palatelor re!ale sau !sit ateliere de producere a fierului caredatau din sec. al Ilea .,r.0escoperirea siderur!iei a putut avea loc peste tot unde $inereul de fier

era utili4at ca fondant n cuptoarele de fu4iune n care se producea ara$a.Cnd era atins punctul de topire al fierului la $ai $ult de 2++++:6 unul dintreprodusele secundare era %i fierul pur. /ste pro&a&il ca i$portana acestuia s fifost o&servat i$ediat. Indiferent cu$ sa nt$plat6 n sec. al Ilea fierul erafolosit n Grecia %i Creta6 n sec. al Ilea n Italia de sud6 n sec. al IIIlea n4onele alpine deose&it de &o!ate n $inereuri de cupru %i de fier6 ca %i n Italiade nord. En funcie de locurile unde erau produse6 calitatea pieselor de fier eradiferit6 unele sunt fr$icioase6 n ti$p ce altele6 de%i foarte dure6 au o

elasticitate i$posi&il de o&inut n ca4ul &ron4ului. rin rencl4iri savant do4ate%i prin utili4area unui nucleu de fier pur6 foarte su&ire6 sa reu%it producereaunor s&ii $ai puin late %i $ai lun!i dect cele de &ron4 ntre 11512+ c$ nloc de 8+9+ c$:.

Ar$a$entul superior apare ncepnd din sec. al IIIlea n $or$intele(aristocratice* din re!iunile din nordul Mrii )e!re pn la est de ,e-a!on6 lapopoarele identificate6 cu $ai $ult sau $ai puin si!uran6 cu sciii6 ilirii %icelii. /ste vor&a de un eveni$ent istoric care a &ulversat ec;ili&rul forelorpolitice6 a fcut posi&il afir$area celilor %i a influenat puternic structurilesociale. Aproape peste tot6 stratificarea social aprut n neolitic6 c;alcolitic %in epoca &ron4ului se adnceste n $od dra$atic. Mor$intele %efilor tu$uli

ridicai peste ca$ere $ortuare de le$n conin un ar$a$ent superior6 un carpe patru roi6 adesea 4&ale %i piese de ;a$asa$ent. En ca4ul cpeteniilorscite6 caii tre&uiau s %i ur$e4e stpnii c;iar si n $or$nt. Alturi de (prini*6r4&oinicii lor de elit erau sin!urii care aveaudrept de deci4ie n r4&oi %i

38


39/171

utili4au calul6 carul %i ar$a$entul de fier. e ln! ei6 restul oa$enilor par s fidevenit o cantitate ne!liHa&il. 7elaiile la $are distant erau ntreinute doar dearistocraie6 de persoane care aparineau aceluia%i $ediu elevat. /le erausin!urele care puteau s acu$ule4e te4aure %i care aveau acces la $rfurilede i$port aduse din inuturi ndeprtate. ot aristocraia era %i cea care aduceaarti%ti %i $este%u!ari strini pentru ai nva pe auto;toni arta lor.

roductia fierului se a$plific. Encepe o a doua epoca a fierului. =r aine cont de pro&le$atica le!at de stil %i de te;nic6 folosirea fierului ncepe sse !enerali4e4e. Ui n ca4ul ar$elor6 productia (de $as* i$plic o anu$it(de$ocrati4are*D apar acu$ pri$ele arrnate care reunesc un nu$r $are deoa$eni co$plet nar$ai. Entrun fel sau altul6 (;opliii* atenieni din sec. al Ilea6 nvin!torii per%ilor6 au fost i$itai peste tot.

c;i$&rile $ilitare6 politice6 institutionale %i sociale pe care le o&serv$c;iar %i n afara lu$ii (cettii antice* sunt nsoite adesea de o considera&ilcre%tere de$o!rafic. 0ac e-istau n continuare cpetenii puternice %i oaristocraie foarte &o!at6 nu$rul oa$enilor cu o anu$it dare de $ncre%tea continuu. =eno$enul are loc ncepnd din sec. al lea %i al Ilea6$o$entul e-pansiunii celilor. /i pot fi ur$rii !raie infor$aiilor destul desi!ure pe care le pute$ desprinde din operele autorilor antici6 dar %i !raie unuiinventar ar;eolo!ic &o!at %i o$o!en6 cruia ia fost dat nu$ele de (@a ene*.0enu$irea provine de la cea a unei ase4ri i$portante de pe $alul )/ allacului )euc;tel /lveia:6 pe una din cile de co$unicaie care asi!uraule!tura dintre valea 7inului %i cea a 7onului. Fona de e-tindere a culturiicorespunde n $are cu cea ocupat de celi. En /uropa6 a doua epoc afierului6 cuprins cu apro-i$aie ntre "5+ %i 5+ .,r.6 este cea a civili4aieiceltice. Entrun $o$ent de decdere relativ6 dar %i de consolidare6 ea a pus&a4ele unei (Galii* puternic celti4ate.

0in pcate6 pentru perioada precedent nu dispune$ de infor$aiico$para&ile. Autorii care i $enionea4 pe celi nu ne sunt de aHutor6 iar

infor$aiile ar;eolo!ice %i cele lin!vistice de e-e$plu nu$ele de locuri %i deape nu corespund6 a%a cu$ se nt$pl n ca4ul celei dea doua epoci afierului. Avansnd n ti$p6 pute$ o&serva doar c trecerea de la pri$acivili4aie a fierului la cea @atSne se face n $od pa%nic n 4onele cele $aioccidentale6 adic estul ,e-a!onului %i $ai ales n C;a$pa!ne. Ca ur$are6oa$enii care triau acolo naintea celei dea doua epoci a fierului pot ficonsiderai celi. e ansa$&lu6 pentru pri$a epoc a fierului %i n special pentrulocul care ia dat nu$ele ,allstatt n Austria6 al4Qa$$er!ut: situaia nsnu corespunde. ,allstatt era un centru siderur!ic alpin situat pe unul dindru$urile a$&rei %i &eneficia6 dup cu$ o indic %i nu$ele6 de 4c$inte desare foarte i$portante. @a ,allstatt %i n $preHuri$i a&undena $inereului %i a

apei6 e-istena pdurilor pentru o&inerea cr&unelui de le$n ofereau toateconditiile pentru producerea unui fier de calitate. Aici sau spat $ai $ult de o$ie de $or$inte %i sau descoperit $ulte s&ii lun!i de fier cu un $odelase$ntor s&iilor de &ron46 care erau %i ele pre4ente la ,allstatt. itul aper$is deli$itarea pentru ansa$&lul $o&ilierului de fier a dou perioade,allstatt I sau ti$puriu pn la 5+: %i ,allstatt II sau tr4iu cu apro-i$aie dela 5+ la "5+:. e pare ns c ele nu fac parte din lu$ea celtic6 ci dintro4on do$inat de iliri6 popor de li$& indoeuropean6 din care $ai e-istast4i unele ur$e n Al&ania. Ensu%i nu$ele care dese$nea4 fierul n li$&aceltic6 isar,%i care a fost $pru$utat apoi %i de !er$ani6 provine dintruncuvnt iliric6 isarnone !ndi$ %i la ;idroni$ele (Isar* n


40/171

(,allsttatului* tr4iu %i (@a Sne* pot fi surprinse doar ntro perioad relativtr4ie. Bnii erudii consider c celti4area Galiei a avut loc nu doar parial6 ci %ifoarte tr4iu6 ncepnd din sec. al Ilea6 %i doar n re!iunile rsritene. /-istns o inco$pati&ilitate cu infor$aiile o&inute pe cale lin!vistic. =or$a cea$ai ar;aic a li$&ii celtice care a supravieuit n Irlanda %i n coia nu$itaici Goidels apare foarte ti$puriu n Insulele


41/171

e-istnd n sc;i$& cteva n Auver!ne si 7oussillon.erioada ,allstattului tr4iu este caracteri4at de producerea

pu$nalelor de fier6 un fel de s&ii scurte care erau pro&a&il deHa adaptatepentru a fi folosite de !rupuri de soldai $ai co$pacte %i $ai nu$eroase.Infor$aiile ar;eolo!ice sunt deose&it de clare6 pu$nalele se ntlnesc n sudul0unrii6 aria lor de rspndire dep%ind cu puin cursul @ec;ului. e re!sesc$asiv %i n re!iunea i4voarelor 0unrii6 la ) de lacul Jonstan4 si n actualulKrte$&er!6 pe cursul superior al )ecQarului. Alte re!iuni privile!iate suntpartea de ) a /lveiei6 =ranc;eCo$tR6


42/171

care6 pltite n $oned forte6 asi!urau un c%ti! considera&il celui ce ndr4neas se ncu$ete n lun!a cltorie spre (Coloanele lui ,ercule*.

rincipalii parteneri de co$er sunt relativ &ine cunoscui. @a vest este(re!atul* tarshishilor6 dup cu$ l nu$eau te-tele &i&lice6 sau (artessos nli$&a !reac6 se$nificaia cuvntului fiind interpretat cu aHutorulasiro&a&ilonienei ca (ara turntoriilor*. Aprut ctre anul 1+++ .,r. pe $alurileGuadal?uivirului la ro$ani $aetis:, re!atul controla nu nu$ai vn4areapropriilor &o!ii $etalifere ne!ustorilor venii din rsrit6 ci %i trans&ordarea$rfurilor venite dinspre prile Atlanticului de ) cositorul &ritanic:6 %i de filde%6 $ai$ue6 puni din Africa:. En rsrit6 cteva ora%e de pe coastaoriental a Mediteranei Nr6


43/171

$alurile ,e-a!onului nc din sec. al IIlea6 naintea !recilor. 7ivalitatea cu!recii a dus la conflicte desc;ise6 etruscii fiind deter$inai s nc;eie unelealiane cu fenicienii6 $ai ales cu cei din Carta!ina.

En acest conte-t se poate plasa un eveni$ent crucial pentru istoria#ccidentului6 fondarea de ctre colonistii venii din Asia Mic6 din orasul ionic;oceea6 a orasului /assalia,sau /assilia, viitoarea Marsilia. Anul 2+ .,r. caan al nte$eierii este confir$at de ar;eolo!ie. pturile fcute n cartierulieu-ort e-clud o dat $ai tr4ie6 cu$ ar fi cea de 5"5 .,r. propus tot deautorii antici dat ce sar potrivi cu fu!a p;oceenilor din Asia Mic n faado$inaiei persane $o$ent ce corespunde pro&a&il celui deal doilea val dei$i!raie.

0ea lun!ul secolelor relaiile dintre cetatea$a$ %i colonie au r$asstrnse c;iar %i n 13+ .,r. $assalioii au intervenit pe ln! ro$ani nfavoarea ;oceei. erioada din Hurul anului ++ .,r. tre&uie s fi fost prosperpentru colonia p;oceean care a nceput s%i nte$eie4e o serie de centre desc;i$& n Golful @Non %i n delta 7onului )isa dedicat 4eiei victoriei6 6i8e.,Anti&es )ntipolis6 ora%ul (din faa* )isei:6 A!de )gathe,ora%ul (&un*:6 Arles(heline.%i $ai tr4iu o &a4 co$ercial ln! aint


44/171

,erodot care nu se refer la activitatea Marsiliei6 ci la $odul n care aHun!eaula 0elos &unurile (;iper&oreenilor* celii nordici Grenier nu a cre4ut c nGalia sar fi putut desf%ura un co$er controlat de ne!ustorii strini. a pusasadar la ndoial %i ceea ce spunea istoricul !rec 0iodor $ort ctre 2+ .,r.:despre dru$ul spre Mediterana al cositorului &ritanic (@ocalnicii de ln!pro$ontoriul


45/171

sec. al lea .,r.6 pe locul actualului ora% Kr4&ur! n =ranconia6 dar %i n/lveia n apropierea


46/171

calcar6 tiat ntrun $od ase$ntor cu cea din 4idurile construite de !reci laaintierrelesMarti!ues6 pe lacul


47/171

care alturi de cele str&tute de 7in %i aar se afir$ din ce n ce $ai tare cacentru al lu$ii celtice6 re!si$ ar$a$entul stereorip al r4&oinicilor. Cei curan! de r4&oinici sunt acu$ $ai nu$ero%i doar n depana$entul Marneie-ist 2++ de $or$inte caracteristice:6 iar ar$a$entul lor const dintro sa&iede fier6 care acu$ nu $ai este re4ervat aristocraiei6 una sau dou lncii6 uncuit %i un scut de le$n din care se $ai pastrea4 doar $nerul.

Encepnd cu "++ .,r. apare un nou tip de in;u$aie caracteristic uneiclase conductoare pro&a&il rennoite este vor&a de ($or$intele deconductori r4&oinici* sau ($or$intele cu car de lupt*. )u$ai n C;a$pa!nesau descoperit 1"+. Carele nu au ns " roi cu$ erau cele care apreaucteodat n perioada ;allstattian n $or$intele $asculine %i fe$inine de ran!superior6 ci este vor&a de care de lupt cu 2 roi la care se putea ata%a unatelaH. pre deose&ire de $or$intele scitice6 aici nu au fost depu%i niciodatcaii. 0in inventar fac parte %i coifurile cpeteniilor. Ave$ n fa o (civili4aie ar4&oiului*6 despre care %ti$ c a purtat $ulte lupte cu adversari din 4onendeprtate6 din Insulele


48/171

de ansa$&lu6 avantaHele cli$ei $editeraneene devenind cu att $ai preuite cuct deteriorarea condiiilor de via din /uropa nordic era $ai pute$ic.

En stadiul actual al cunostinelor noastre $ai e-ist nc o pro&le$co$plicat de re4olvat posi&ilitatea venirii unor i$pulsuri din rsritul /uropei deplasarea popoarelor celtice inte!rnduse n cadrul unei reactii n lan sau6pur %i si$plu6 ridicarea unei noi elite cu nclinaie ctre o via r4&oinic %ino$ad care a antrenat cu ea surplusul populaiei n cre%tere de$o!rafic.7a$ne$ ns pe tr$ul presupunerilor.

a vor&it despre scii. En sec. al Ilea6 $i%crile lor se pot distin!e pede o parte pn n


49/171

distruse n 35+ .,r.6 $preun cu nu$eroase sc;elete %i ar$e etrusce %iceltice. Celii au rv%it ntrea!a Italie pn n Apulia. Atunci cnd citi$ desprevec;ii !ali c pstrau capetele tiate ale adversarilor lor6 iar uneori le punauprinse de centur6 nu este vor&a de si$ple povesti esute de o lu$e civili4atdespre niste popoare ndeprtate %i aproape necunoscute. /i au putut fi v4utide aproape din sec. al Ilea n Italia6 iar n Asia Mic din sec. al IIIlea6 cu $ultnainte de a se adapta o&iceiurilor rilor care i pri$iser.


50/171

celii lau pstrat pe al lor. =eno$enul a repre4entat %i principalul punct decotitur. 7evan%a a fost fr $il.

D*!%9*r* si pr%5uir* !*,#i!%0up cuceririle fcute de celi n pri$a Hu$tate a sec. al Ilea n Italia6

pentru !alii din peninsul a ur$at o vrst de aur. ,e-a!onul a profitat de$o$ent %i a receptat din plin influenele $editeraneene. (Incepe acu$ unsc;i$& intens6 un fel de dutevino6 ntre Celia transalpin %i Galia cisalpinDr4&oinici n cutare de &o!ie %i de lupte se ndreptau spre Italia6 iar de acolose rspndeau n sc;i$& rafina$entele unei noi culturi ce se de4volta ncontact cu civili4aia !reac %i etrusc* . Jruta:. )ecropolele senonilor de laAdriatica dep%esc prin &o!ia lor vase6 podoa&e6 ar$e de provenien!receasc6 etrusc %i celtic tot ceea ce provine din $or$intele princiare;allstattiene. Entorcnduse n parte din Italia6 noua aristocraie $ilitar a aduscu sine o serie de produse celtoitalice dintre care o parte pot fi re!site %iprintre i$itaiile locale. )oului stil de la sfr%itul fa4ei @a Sne 1 i sa dat nu$elede 9aldalgesheim,dup cel al unei descoperiri din 7enania. Cel puin o partea sc;i$&rilor intervenite n $odul de n;u$are a cpeteniilor %i a (no&ililor*celi din ,e-a!on poate fi e-plicat prin victoriile italiene care au avut caur$are o $&o!ire cultural %i $aterial o&serva&il de o parte si de alta aAlpilor.

/c;ili&rul de forte dintre celii din Italia %i ro$ani se stric n 283 .,r.cnd6 la civa ani dup pri$a lor $are victorie de la #entinum295 .,r.: %iulti$a $are nfrn!ere de ln!)re00o285 .,r.:6 ro$anii i supun pe senoni%i creea4 pe teritoriul lor colonia ena *allicaini!a!lia:. gocul resi$it deceli este $areD perspectivele li$itate pe care le oferea de acu$ nainte Italiaaduc cu sine o di$inuare a aflu-ului ctre peninsul6 celii de dincolo de Alpindreptnduse acu$ ctre


51/171

125 n aHutor $potriva salluviilor din /ntre$ont oppidum i$portant aladversarilor celor $ai periculo%i ai Marsiliei reacia 7o$ei a avut ur$ridura&ile. En 12" /ntre$ont este cucerit %i distrus6 iar alturi este nte$eiat unora% fortificat6 Ai-enrovence )+uae #e7tiae.% 7o$anii erau deHa sta&ilii.

Conflictul cu popoarele !alice care aveau controlul asupra prii de /6arvernii6 cei de la care deriv %i nu$ele de Auver!ne6 a devenit inevita&il. En121 re!ele lor6


52/171

parsit la rndul lor $alurile enei pentru a $er!e s se instale4e n actualulhorQs;ire6 unde le re!si$ %i nu$ele6 tot atunci avnd loc %i plecarea spre=ranc;eCo$tR a se+uanilor de pe ena. /ste se$nificativ faptul c naceea%i epoc $or$intele cu car de lupt dispar din C;a$pa!ne %i reapar nsc;i$& n An!lia.

0ar de unde erau acesti nou venii 0escoperirile fcute la CernonsurColle dep. Marne: %i n necropolele &el!ilor de la illeseneu- dep. Marne: %ide la oi!nN dep. eineetMarne: au per$is o&servarea unor for$e deo&iecte %i a unor o&iceiuri care se ntlnesc n lu$ea celtic doar n 4oneledunrene %i n


53/171

propriile oppida,au fost la rndul lor victi$ele inva4iilor6 principala conclu4ie aro$anilor a fost c repetarea unei aliane dintre celi %i !er$ani tre&uie evitatcu orice pre. 0e aceea6 Ce4ar nu ia per$is sta&ilirea definitiv lui Ariovist uncondotier !er$anic %i a trupelor sale n Galia %i6 de aceea6 vidul politico$ilitarn care ar fi putut aluneca !er$anii a fost u$plut de fora $ilitar ro$an.upusi $ai nti presiunii concertate a !er$anilor din ) %i a ro$anilor din 6celii au c4ut apoi victi$ a$eninrii repre4entate de !er$ani6 ro$anii fiind(o&li!ai* s i cucereasc din $otive de securitate.

Cucerirea ro$an a Galiei nu poate fi nteleas dect n conte-tul!eneral al istoriei popoarelor celtice. 0up (pacificarea* Galiei ur$ea4 cea a4onelor alpine %i cucerirea ntre 1 %i 1+ .,r. a teritoriilor din annonia %i)oricu$ pn n 7aetia celilor vindelicieni de pe 0unre. Ase$eni celor dinGalia6 e-istena unuia dintre cele $ai i$portante oppidaale celilor orientali6Manc;in! n


54/171

Cap. VIGALIA

BGa,ia " 9*ini$i* r"3an%@a nceputul $e$oriilor sale ;e bello *allico,Ce4ar a scris (A treia

parte a Galiei este locuit de cei care n li$&a lor se nu$esc celtae,iar n li$&alatin galli5 %Autorul nu putea s nceap opera destinat propa!andei saleprintrun neadevr. Cuvintele indic faptul c la $iHlocul sec. I .,r.6 n$o$entul cuceririi ro$ane6 galli %i *allianu erau ter$eni (!alici*6 ci cuvintelatine6 iar cei care erau dese$nai astfel leau preluat n $od natural n$o$entul n care au nvat latina6 n ti$pul do$inaiei ro$ane.

Cititorul va nele!e c6 pentru a evita un anacronis$ %i pentru a nu scrieo istorie ilo!ic6 a$ evitat s vor&i$ despre !ali nainte de a e-ista acestter$en. Ceva nt$plat la un $o$ent dat nu putea e-ista nainte nici n fapt6nici n constiina politic a oa$enilor. 0intrun $otiv ase$ntor6 enceslasJruta a spus la rndul su n 19' (Celilor de pe teritoriul Galiei nu tre&uie sli se atri&uie nu$ele de !ali naintea atestrii de ctre autorii antici aconceptului !eo!rafic. Astfel6 se va evita ec;ivocul %i nu se va crea pre$aturi$presia unei uniti teritoriale &ine definite6 spre deose&ire de alte re!iuni alelu$ii celtice*. i$pla folosire a unor cuvinte fa$iliare are ca efecttransfor$area n $od a&u4iv a popoarelor noncelte de pe teritoriul uneipresupuse (Galii* n (!ali* %i a celilor din afar n non!ali.

En $od natural6 pn ntro perioad tr4ie6 sin!ura Galie din te-telelatine a fost cea din Italia6 cea care ia a$eninat pe ro$anii din sec. al Ilea.,r.6 pericol care a dus %i la apariia pri$elor se$ne ale unei con%tiinteco$une a popoarelor italice. 0up cucerirea ro$an a Galiei de pe cele dou$aluri ale fluviului ad6 transfonnarea sa ntrun ager gallicus %i nte$eiereaunei provincii ro$ane (dincolo* de Alpi6 se va face o distincie ntre cea dinur$6 *allia (ransalpina%i *allia &iteriorsau &isalpina,situat n Italia6 adic

(dincoace* de Alpi. 0up cucerirea pn la ocean %i Canalul Mnecii ateritoriilor celtice din nordul (provinciei* care se va nu$i ()ar&onensis* ter$enul de *allia (ransalpinasa e-tins n $od lo!ic asupra ntre!ii 4one.

Alturi de denu$irile oficiale %i ad$inistrative prin care pute$ ntre4rineca4urile de su& ad$inistraia I$periului 7o$an6 e-ist %i locuiuni $aifa$iliare6 uneori c;iar poetice6 cu$ este cea de *allia comata, (Galia ceapletoas*6 ntlnit pentru pri$a oar la poetul Catullus6 dar e-ist %i


55/171

ri care nu e-istaser niciodat. /l a folosit nu$ele atri&uit de &el!i unui $icnea$ de !er$ani de dincoace de 7in6 denu$ire preluat $ai apoi %i de autoriilatini pentru ai identifica pe vecinii &el!ilor germanii. Cu$6 puin nainte deintrarea sa n scen6 &andele ar$ate ale acestor (!er$ani* care se nu$eaupe ei n%i%i suevi ptrunseser pn la frontiera ;elveilor6 Ce4ar a nteles cde atunci nainte lu$ea adversarilor pe care dorea s i supun puterii ro$ane6cea a celilor6 se ter$ina la 7in de unde ncepea Ger$ania. e el nu lauinteresat celii care populau totu%i Ger$ania $eridional %i 4onele alpine acror cucerire a ur$at o Hu$tate de secol $ai tr4iu. Crearea frontiereiro$ane a a&andonat n $na !er$anilor $alul drept al 7inului.

Ca ur$are6 Ce4ar este cel care a creat (naiunea !alic*6 a i$pusnoiunea de (Galia*6 a crei ori!ine poate fi re!sit la nceputul epocii ro$ane%i tot el este cel care a i$pus frontiera de pe 7in %i a provocat o pri$re4istent aproape unitar a tri&urilor celte.

Asi!urarea teritoriilor celtice pn la 7in pentru a preveni o infiltrare sauo inva4ie a !er$anilor repre4int n consecin o ;otrre deli&erat aro$anilor. /i doreau s i despart pe celii din acest teritoriu li$itat nu nu$aide cei aflai ntre Alpi %i 0unre6 dar %i de cei de pe cele dou prti ale Alpilor6deHa inte!rai n lu$ea ro$an. Cu puine e-cepii6 cei din ur$ nu au resi$it!riHile r4&oiului %i6 n loc s a$enine &a4a de operaiuni a lui Ce4ar6 ei iauu%urat sarcina.

Bn studiu asupra (patriei !alice* %i al soldailor din ar$ata ro$an ade$onstrat faptul c n ti$pul I$periului sa de4voltat senti$entul uneico$uniti !alice6 o co$unitate le!at de p$ntul Galiei nte$eiat de ro$aniG. a&&a;:. En ntre!ul I$periu %i indiferent de locul unde erau tri$i%i6 soldaiiconsiderau Galia ca p$ntul lorD o ($ic patrie*6 parte a uneia $ai $ari6senti$entul fiind ns psi;olo!ic %i $oral6 deasupra li$itelor etnice. Aceastvi4iune !eneral aparine doar soldailor rspndii n I$periu6 pentru ceilalipatria era repre4entat de tri&. 0espre (o $are patrie*6 a tuturor celilor6 nu se

vor&e%te ns delocD nici $car n ti$pul luptelor $potriva lui Ce4ar.S#ru!#uri in#*rn* p",i#i!"g*"grai!*ta&ili4area Galiei cu frontierele sale fi-ate de politica %i de cucerirea

ro$an este resi$it %i la nivel re!ional. 0escrierea (foto!rafic* a lui Ce4ar %ista&ilitatea dea lun!ul secolelor a unor populaii un e-e$plu ar fi andegavii,orasul An!ers6 apoi co$itatul %i re!iunea AnHou: au creat ilu4ia c n Galiatriau de $ii de ani aceia%i oa$eni. Ast4i %ti$ ns c re!iunea dintre irinei%i 7in a fost celti4at n $ai $ulte etape succesive %i cu preul unor $arirsturnri de situaii6 iar popoarele nu au renunat niciodat la o&iceiul sau laposi&ilitatea de a se $i%ca6 fie ca ur$are a propriei lor dorine6 fie ca ur$are a

constrn!erilor.En Hurul anului 1++ .,r. 4ona 7inului6 pn la vile Mosellei6 ale Meusei%i c;iar pn la Marna %i ena6 se resi$te nc dup %ocul seis$ului pricinuitde inva4ia &el!ilor. # parte aparisiilor sa refu!iat n An!lia6 iar se+uaniipars fi prsit $alurile rului care le poart nu$ele6 ena6 pentru a se instala n


56/171

faa a$eninrii !er$anilor %i au pre!tit n cele $ai $ici detalii $utareantre!ului popor ctre re!iunea santonilor cei care au dat nu$ele lor re!iuniiainton!e %i orasului aintes:.

,elveii aveau o&iceiul6 pentru noi ciudat6 de a%i prsi co$pletp$nturile. )u trecuse $ult ti$p de cnd se sta&iliser la ) de Alpi6 veninddin re!iunile de la de Main. #r6 sta&ilit n epoc6 lista celor care ar fi tre&uits plece ne per$ite s aprecie$6 prin pris$a infor$aiilor furni4ate de Ce4ar6a$ploarea aciunii. /ra vor&a de peste 3++.+++ de &r&ari6 fe$ei %i copii pecare doar voina %i !eniul $ilitar al lui Ce4ar iau putut readuce n re!iunile pecare toc$ai le prsiser. Astfel6 /lveia a r$as %i ast4i o Confederaie(;elvetic*6 re!iunea ainton!e a aparinut n continuare santonilor6 iar noi nutre&uie s ine$ cont %i de tul&urrile provocate de sta&ilirea ;elveilor la ) deGironde.

# dat cu ro$anii care din $otive de securitate nu $ai erau dispu%i saccepte sc;i$&ri radicale6 ,e-a!onul prse%te nisipurile $isctoare alepreistoriei %i protoistoriei6 p%ind pe p$ntul $ai fer$ al istoriei. /ste creatastfel cadrul principal al evoluiei istoriei =ranei6 prin fi-area structurii!eo!rafice %i de$o!rafice a re!iunilor de di$ensiuni $edii care !ravitau nHurul unor centre re!ionale %i a celor $ici6 pagisau su&divi4iunile nea$urilor.)u$ele unor inuturi %i ale unor ora%e principale $ai pstrea4 %i ast4ia$intirea tri&urilor celtice sau celti4ate6 care nu sau $ai $i%cat din ti$pul luiCe4ar.

0ivi4iunile si su&divi4iunile de acu$ vor reveni $ereu %i vor fi re!siteatt n unitile ad$inistrative ale Galiei ro$ane6 n nu$ele %i li$iteledioce4elor %i ar;idiaconiilor &isericii6 ct %i n cele ale pagilor din perioada$erovin!ian %i cea carolin!ian. 0in acest $otiv6 nu d$ o list co$plet apopoarelor %i a populaiilor6 li$itndune s contur$ doar $odul de distri&uiea forelor nainte de cucerirea ro$an.

En afar de )ar&onensis6 acea (rovincia* ro$an ce constituia deHa o

lu$e aparte6 se $ai conturea4 2 re!iuni6 despre care Ce4ar spunea c nuaparineau celor (ce se nu$eau pe ei n%i%i celi* cea a a?uitanilor n %icea a &el!ilor n )/. En rest6 ar$oricanii6 (poporul de ln! $are*6 din)or$andia de ast4i pn la @oara %i c;iar pn la Gironde6 for$au %i ei olu$e distinct. Menion$ n conte-t situaia interesant6 dar %i periculoas ncare au fost la un $o$ent dat parisii,un nea$ celtic6 aflat la !rania dintre&el!i6 ar$oricani %i &locul central al celilor. 0in aceea%i fa$ilie a celilor $ai facparte cei care locuiau f%ia de la ) de @oara $iHlocie %i de la de &el!i %i ceicare for$au6 din punct de vedere politic partea cea $ai i$portant a Galiei6 din


57/171

Cnd a$ vor&it despre e-pansiunea &el!ilor a$ vor&it %i despre tri&urilelor cele $ai i$portanteD la acestea se $ai adau! cel al morinilor6 ln!Canalul Mnecii %i cel al menapilor6 pn la Meuse %i 7in. @e vo$ a$inti aici %ipe cele ar$oricane eburovicii vreu-:6 le7ovii @isieu-: %i venellii Cotentin:aproape de Canalul Mnecii6 curiosolitii, osismii %i redonii7ennes: n parteade ) a viitoarei


58/171

fe&ruarie6 $ai6 au!ust %i noie$&rie. entru 1 au!ust6 sr&toarea recoltelor6este cunoscut nu$ele de @u!nasad6 care a$inte%te de 4eul Lug,sr&torit $aiales de

75836363-istoria-frantei-vol1

Documents