7220733 platon dialoguri 04

8/13/2019 7220733 Platon Dialoguri 04

1/30

BANCHETULsauDESPRE AMOR (dialog etic)A. n primul rnd:Apolodor, un prieten al lui Apolodor, Glaucon B.nal doilea rnd:Socrate Aristodem,Agaton Fedru Pausanias, Eriima!, Aristo"an, #iotima, Alci$iade.APOLODOR I UN PRIETEN

Introducere Povestitorul AristodeAP%L%#%&' Sunt (n stare, cred, s) *) istorisesc asupra celor ce m) (ntre$a+i. C) doar mai ieri, *enind deacas),din Faleros (nspre ora-, un cunoscut, )rindum) din spate, ma strigat de departe. Apoi, a ad)ugat cu ton deglum)'/ Apolodor, "alerianule0 Hei, ce, nu te opre-ti pu+in1 2am oprit -i lam a-teptat./ Ce (nt3mplare, Apolodor, relu) d3nsul. Tocmai te c)utam4 *oiam -i eu s) -tiu ce*a de la osp)+ul lui Agaton,unde au "ost -i Socrate -i Alci$iade -i at3+ia al+ii. Am auit c) sau +inut atunci cu*3nt)ri asupra amorului4 dar*ei, nu -tiu ce anume sa spus. 2ia po*estit unul c3te ce*a, (ns) *or$ea -i el... din auite, cea prins de la Fenial lui Filip. Nu era (n stare s) ne spun) lucru l)murit4 a ad)ugat (ns) c) -i tu -tii cea "ost acolo. S)mi po*este-ti,prin urmare, c) tu e-ti cel mai (n drept s) ne (mp)rt)-e-ti con*ingerile prietenului t)u. Spunemi, mai (nt3i, ai "ostori nu la acel osp)+15am r)spuns'/ Pe $un) dreptate +i sa p)rut c) po*estitorul t)u na "ost (n stare s) spun) ce*a l)murit, de *reme ce ai r)mas

de la el (ncredin+at c)678a79PLAT%N

adunarea de care te interesei a a*ut loc acum de cur3nd -i cam participat -i eu./ A-a credeam./ #a de unde, Glaucon0 Nu -tii c) de mul+i ani Agaton na dat paici1 C) nus nici trei ani de c3nd am (nceputs) m) duc pe la Socrate -i mam ")cut ucenicul lui de "iecare i, dorind s) (n*)+ ce predic) -i "ace el1 2ai (naintede asta um$lam -i eu la (nt3mplare, de colocolo4 -i eram (ncredin+at c) "ac *reo ispra*). (n "apt, m) sim+eam maine"ericit67:a ca oricine4 de pild), nu mai pu+in dec3t tine acum, eu, care credeam c) omul e mai $ine s) "ac) orice, dec3ts) se (ndeletniceasc) *reodat) cu "iloso"ia0/ Las) gluma, ise el, -i spunemi mai $ine c3nd a "ost (ntrunirea1

5am r)spuns'/ #e mult. Eram copii pe *remea c3nd a luat Agaton premiul, la cea dint3i tragedie. %sp)+ul a a*ut loc a douai dup) ce -ia s)r$)torit $iruin+a -i a adus eilor, (n mi;locul cori-tilor s)i, prinosul de ;ert"e./ Pe c3t se pare, ise el, lucruri *ec!i de tot. #ar cine +i lea po*estit1 Nu cum*a (nsu-i Socrate1$ / #a de unde0 2i lea spus tot cine i lea istorisit -i lui Feni,ad)ugai eu. Unul mic de stat, pe nume Aristodem i nu da uit)rii ce team rugat. Spunene


2/30

cu*3nt)rile ce sau +inut la $anc!et0AP%L%#%&' Acele cu*3nt)ri au a*ut cam urm)torul con+inut... e dar nu0 E mai $ine so iau de la (nceput. S)(ncerc a *i le (mp)rt)-i ast"el 67Da cum mi lea spus -i mie Aristodem.Prolog Socrate la !anc"etul lui Agaton

#eci, iat). (nt3lnesc, (ncepe Aristodem, pe Socrate (ndat) ce-i terminase $aia4 tocmai (-i lega sandalele /lucruri pe care le ")cea cam rar. (ntre$3ndu6 unde se duce a-a g)tit, ise'

/ S) iau masa la Agaton. 5eri mia sc)pat, la s)r$)torirea premiului s)u, mai ales c) era -i intimidat (n lumeacea mult) deacolo. #ar iam promis s) m) duc ai. 5at) de ce m) *ei g)tit' ca s) "iu "rumos c3nd *iite un om"rumos0 #ar tu, ise Socrate, tu cum teai sim+i dac) $ ai $ine*oi s) *ii nein*itat la mas)1>i eu'/ Cum s) m) simt1 oi "ace cum ici tu./ Atunci urmea)m), ise. S) stric)m pro*er$ul4 s)6 sc!im$)m4 !aide s) spunem c) -i oamenii cumsecadese duc nein*ita+i pe la mesele celor de trea$). Homer e acela care nu numai ca stricat sensul?6PLAT%N

67aade*)rat al ic)torii, dar 6a (ntre$uin+at -in $)taie de ;oc. #up) ce preint) pe Agamemnon ca $)r$at deose$itde *itea (n r)$oi, iar pe 2enelau lupt)tor mole-it, c3nd cel dint3i (nc!ina ;ert"e eilor -i era la osp)+, (l pune pe2enelau s) *in) nepo"tit la mas)4 unul mai r)u care *enea la masa altuia mai $un0 Auind asta, gr)i'

/ Poate -i eu stric pro*er$ul, da nu cum ici tu, Socrate, ci tot ca Homer4 adic) unul prost care se duce nein*itatla masa (n+eleptului.Toate $une, dar nu uita c) tu m) duci4 -i atunci, cum ai s) te aperi c3nd nu *oi recunoa-te cam *enit nepo"tit, ci*oi declara cam "ost c!emat de tine1/ 2erg3nd (mpreun), ise Socrate, neom s")tui pe drum ce s) spunem. S) pornim dar.Cam astea sau *or$it (ntre noi, ise Aristodem, -i pe urm) neam dus. Socrate (ns), ad3ncit (n g3nduri, r)m3neamereu (n urm). Eu (l tot a-teptam, p3n) c3nd odat) (mi d)du porunc) s)mi *)d de drum (nainte.C3nd am a;uns la locuin+a lui Agaton, am g)sit u-a desc!is). Acolo mi sa (nt3mplat, ise el, ce*a nostim. 2iaie-it (nainte un $)iat dinn)untru -i ma condus unde se a"lau ceilal+i. To+i erau a-ea+i la mas), gata s)nceap) am3nca.Agaton, cum m) *)u, ise'/ La "rumos lucru ai *enit, Aristodem0 Po"te-te acum, te rog, la mas) cu noi. #eai *enit cum*a pentru otrea$), am3no pe mai t3riu, deoarece eu -i ieri team c)utat spre a te in*ita, (ns) nu team putut *edea. #ar cum

de nu neaduci pe Socrate1Eu miam (ntors atunci capul, (ns) Socrate nu mai era (n urm)./ Cu el am *enit doar, -i c!iar de d3nsul am "ost po"tit la aceast) mas), isei./ Frumos lucru... ceai ")cut4 dar undei el1/ enea dup) mine p3n) adineauri4 m) mir -i eu unde s) "i r)mas acum0/ B)iete, strig) Agaton4 nu *rei tu s) ni6 cau+i pe Socrate -i s) ni6 aduci aici1Aristodem, tu (ntindete colea, l3ng) Eriima!. B)iatul s)i stropeasc) picioarele, ca s) se poat) a-ea.?8BANCHETUL

(n clipa aceea un scla* ap)ru -i ne spuse c) Socrate -edea retras (n poarta unei case *ecine. El sta nemi-cat acolo4sta (n picioare -i nu *oia s) intre, de-i era rugat./ Ciudat lucru ne spui, ise Agaton. Nai *rea s)6 strigi1 2ie team) c)6 sc)p)m./ Ba nu, r)spunse Aristodem4 l)sa+i6, acestai o$iceiul lui. Se retrage a-a, c3teodat), -i st) pironit te miri unde.

Sunt sigur c) *a *eni (ndat)4 tocmai deaceea, nu6 sting!eri+i, ci l)sa+i6 (n pace./ Bine, s) "acem a-a, ise Agaton, dac) g)se-ti cu cale. B)ie+i, deacum pute+i s) ne ser*i+i4 (ncepe+i cu ce *re+i,"iindc) nimeni nu *a dat o porunc) anumit). Eu *) m)rturisesc c) niciodat) nu port gri;a asta4 *oi (ns)considera+im) in*itatul *ostru, un musa"ir cum sunt ce-tialal+i, -i a*e+i gri;) de noi, ca s) *) putem l)uda.#up) aceea / istorisi mai departe Aristodem / ei (ncepur) s) m)n3nce ")r) a mai a-tepta pe Socrate. (nrepetate r3nduri Agaton tot *oia s) trimit) dup) el, dar eu nu lam l)sat. Nu trecu mult (ns) -i / ca de o$icei /iat) pe Socrate c) sose-te. Era pe la mi;locul mesei.Agaton, care din (nt3mplare se a-ease singur (n capul mesei, cum (l *)u, strig)'/ Aici, aici, Socrate0 Stai colea, l3ng) mine4 poale m) molipsesc cu ce*a de la un (n+elept... poate tocmai cuceea ce ai descoperit c3t ai stal (n poarta casei *ecine. Ai g)sit desigur ceai dorit -i e-ti acum st)p3n pe acellucru4 altminteri, nici nu plecai poate deacolo.Socrate, a-e3nduse, gr)i'/ Ce $ine ar "i, Agaton, dac) (n+elepciunea ar a*ea darul s) curg) ori de c3te ori ne atingem unii de al+ii, de la

cel ce are mai mult) la cel cu mai pu+in)0 S) "ie a-a, ca apa care trece prin "itilul de l3n) din *asul mai plin sprecel mai gol0 #ac) (n+elepciunea ar "i ast"el, eu mia- pre+ui acum mult -ederea l3ng) tine. Cred c) (n acestmoment ma- umple de mult) -i "rumoas) (n+elepciune de la tine4 c3t pri*e-te pe aceea ce se a"l) (n mine, s) -tii,


3/30


4/30

mult -i "rumos, *or gr)i dea;uns -i pentru noi. >i acum, cu noroc $un0 S)nceap) Fedru a pream)ri pe Eros.Ceilal+i au (ncu*iin+at cu to+ii, $a repetar) (ndemnul ")cut de 67?a Socrate.#esigur, toate c3te "iecare lea "ost spus nu -i lea adus aminte Aristodem4 apoi nici eu nam putut re+ine tot cemi sa p)rut *rednic de amintire. Cel (nt3i care a *or$it a "ost, cum spun, Fedru4 -i cu*3ntul lui (ncepu cam ast"el'&uv#ntarea lui 'edru

2are -i minunat) di*initate este Amorul, nu numai la oameni, dar -i (ntre ei. Aceasta / pentru multe -i "elurite

pricini, dar mai cu seam) $ din caua na-terii. 2ai (nt3i, este o cinste, ise el, c)i cea mai *ec!e di*initate.#o*ada1 Eros nare nici spi+a neamului4 (n orice ca ea nui pomenit) de nimeni, de nici un proator, de nici unpoet. Singur Hesiod spune c) Haosul sar "i n)scut cel dint3i4 dar adaug)'... ns pe urmLargul Pmnt, un puternic sla tuturora de-a pururi!

i #eul $ros..."

El spune, prin urmare, c) dup) Haos au luat "iin+) P)m3ntul -i Eros. Parmenide, *or$ind de "acerea lumii,adaug)'%Primul la care #ei&a gndi, dintre #ei, a 'ost $ros..."

c Cu Hesiod se potri*e-te Acusileos4 (nc3t se recunoa-te din multep)r+i c) Eros este dintre cele dint3i eit)+i.#ar l)s3nd la o parte c)i cel mai *ec!i, el e pentru noi -i i*orul celor mai mari $ine"aceri. Cel pu+in eu, desprenimic na- a"irma c) este pricina unei "ericiri mai de seam) dec3t poate "i iu$itorul *irtuos pentru un tinerel sau

tinerii pentru un ast"el de iu$itor. C)ci ceea ce ar tre$ui s) c)l)ueasc) pe oameni (ntreaga *ia+) / "ire-te, peaceia c;ir;I*or;>H:J tr)iasc) "rumos / nus leg)turile de (nrudire apropiat), nici onorurile, nici a*u+ia4 nici unadin astea nui (n stare so "ac) a-a de "rumos caBANCHETUL

amorul. Sus+in aceasta cu t)rie, -i iat) de ce' "aptelor ur3te le urmea) d ca sanc+iune ru-inea4 celor "rumoase,r3*na pentru cinstire. Nui cu putin+) ")r) acestea s) "ac), nici statul nici indi*idul, ce*a mare -i "rumos. Ei $ine,*) asigur c) $)r$atul care iu$e-te, dac)i prins s)*3r-ind o "apt) ur3t) sau (ndur3nd cu lips) de cura; o ;ignire pecare na r)$unato, nu su"er) mai mult c3nd e *)ut de tat)s)u ori de prieteni, sau de cine po"ti+i, cum su"er) (n"a+a persoanei iu$ite. Acela-i lucru6 *edem la cel iu$it. Alt"el se ru-inea) "a+) de cine6 iu$e-te, e dac)ar "iprins cu o "apt) ur3t)0 S) ne (nc!ipuim numai car eista un ora- sau o ta$)r) de r)$oi cu (ndr)gosti+i -i iu$i+i4nu *a "i cu putin+) o mai $un) r3nduial) ca acolo0 Sar st)p3ni de la orice "apte ur3te -i "iecare sar (ntrece cums) "ie mai onorat de ceilal+i. 2ult mai greu iar 579a *eni unui (ndr)gostit sa "ie *)ut de iu$itul s)u cump)r)se-te "rontul sau arunc) armele dec3t s)6 -tie armata (ntreag)4 moartea iar "i nes"3r-it mai $un) dec3t a-a

ce*a. (ncal+e, c3nd e *or$a s)-i p)r)seasc) cine*a iu$itul ori s)6 a;ute (n prime;dii, nu eist) pentru asta un omat3t 5 de r)u c)ruia Eros s) nui "i insu"lat o $)r$)+ie egal) cu a celui mai*itea caracter. or$a lui Homer, care spune c) unora dintre eroi di*initatea %le insu'l cura(ul pgn"K, sepotri*e-te groa* de $ine lui $ Eros. El !)r)e-te (ndr)gosti+ilor aceast) patim) ce purcede dintr(nsul0 >i(nc)4 cei ce iu$esc sunt singurii care primesc s) moar) pentru al+ii... -i nu numai $)r$a+ii, ci -i "emeile. #estul)m)rturie ne d) pentru aceasta, la greci, Alcesta, copila lui Pelias4 este singura care a *rut s) moar) pentru$)r$atul ei, de-i d3nsul a*ea -i tat) -i mam). At3t de mult c ia (ntrecut (n iu$ire din caua lui Eros, c) aur)mas "a+) de "iul lor ca ni-te str)ini -i numai cu numele rude. S)*3r-ind aceast) "apt) "rumoas), ea sa ridicatat3t de sus (n oc!ii oamenilor -i c!iar ai eilor, (nc3t, din mul+imea celor ce (ndeplinesc lucruri mari -inumeroase, prea pu+inor eii leau d ")cut !at3rul / ca ei / de a le rec!ema su"letul din l)ca-ul lui Hades,(nc3nta+i de purtarea Alcestei, au (ncu*iin+at s)i dea (napoi *ia+a, onor3nd (n gradul cel mai (nalt -i elul -i*irtutea insu"late de Eros.C3t pri*e-te pe %r"eu al lui %iagru, eii lau (ntors din Hades (nainte s)-i "i atins +elul4 iau ar)tat doar um$ra

so+iei pentru care se co$or3se acolo4 (ns) pe ea nu iau dato, "iindc) el se ar)tase cu moliciune (n su"let, ca uncitared ce era0 Na a*ut ca Alcesta t)ria s) moar) din caua iu$irii, ci sa str)duit (n "el -i c!ip sa;ung) *iu (n6aMa,,D?84,88.

??7PLATON

e Hades. Pentru aceea-i pricin) eii iau r3nduit -i o pedeaps). #eparte de a6 cinsti ca pe A!ile, "iul Tetidei, pecare lau trimis (n 5nsulele Ferici+ilor, ei au ")cut ca moartea sa i se trag) de la "emei. A!ile, dup) ce a"lase de lamum)sa c) ucig3ndu6 pe Hector *a muri -i d3nsul, iar de nu6 *a omor( se *antoarce acas) -i *a muri $)tr3n,a a*ut t)ria s) aleag) a;utorarea -i apoi r)$unarea iu$itului s)u Patroclu. A!ile, (ns),6?@a nu numai c) a murit, dar 6a -i urmat pe acesta (n moarte. 5at) de ce au "ost eii a-a de (nc3nta+i -i de ce lau onorat (n c!ip deose$it4 "iindc) A!ile -ia pus tot su"letul pentru iu$itorul s)u0

Esc!il $ate c3mpii c3nd ice6

mereu c) A!ile iu$ea pe Patroclu4 doar A!ile era mai "rumos nu numai dec3tPatroclu, dar, dup) cum se -tie, dec3t to+i eroii4 el, c)ruia (nc) nui d)duser) tuleii de $ar$)0 Era prin urmare,cum spune Homer, mai t3n)r dec3t mul+i.


5/30


6/30

ei care sunt sla$i (n arta *or$irii / spre a nu-i mai "ace de lucru "iecare, $)t3ndu-i capul s)nduplece pe tinerila dragoste.(n lonia -i peaiurea, pretutindeni unde oamenii sunt supu-i st)p3nirilor $ar$are, a-a ce*a se socote-te o ru-ine.#oar $ap$arii (nl)tur) din tiranicele lor c3rmuiri nu numai asta, ci -i "iloso"ia -ic eerci+iile de gimnastic). Pas)mite, nui (n interesul c3rmuitorilor de state s) (nlesneasc) "ormularea unorcuget)ri independente (n r3ndurile c3rmui+ilor4 nici s)nlesneasc) (n;g!e$area unor prietenii puternice sau s) se

str3ng) to*)r)-ii omene-ti / "apte pe care Eros le insu"l) mai mult ca oricine. Aceasta, de alt"el, au (n*)+ato dineperien+) c!iar90

BANGHETUL

tiranii de la noi4 c)ci numai amorul lui Aristogiton -i neclintita prietenie a lui Harmodiu au pus cap)t conduceriilor.Ast"el, (n +ara unde legea consider) ru-inos a te $ucura de iu$itori, sa a;uns aici din caua r)ut)+ii legiuitorilor,din caua patimii de st)p3nire a c3rmuitorilor -i lipsei de cura; a celor c3rmui+i. 5ar unde se !ot)r)-te c)i lucru"rumos, acolo na lipsit legiuitorilor o oarecare lene a spiritului.(n statul nostru, norma primit) (n aceast) pri*in+) e cu mult superioar). Numai c), precum spuneam, nui u-or so(n+elegem6. G3ndi+i*) la ce se spune' c)i mai "rumos s) iu$e-ti pe cei distin-i -i de neam $un, c!iar dac)s maiur3+i dec3t al+ii4 c) apro$area pe care to+i o dau cui iu$e-te se "ace, desigur, pentru pre+uirea unei "apte "rumoase-i nicidecum pentru o "apta ur3t)4 c) la noi datina "ace (nlesnirea cu*enit) pentru ac+iunea iu$irii -i laud) pe

iu$itor pentru minunea ce s)*3r-e-te iu$ind. G3ndi+i*) -i lancerc)rile de cucerire ale celui care iu$e-te, la(ng)duin+a cu care mora*urile pri*esc lauda "aptelor neo$i-nuite pe care lea s)*3r-it acela0 Asemenea lucruri,dac) ar (ndr)ni cine*a s) le "ac) pentru a urm)ri oricare alt) +int) a"ar) de asta, -i ar *rea cu tot dinadinsul s) leduc) la $un s"3r-it, ar culege din partea "iloso"iei cele mai do;enitoare roade. S) icem, (n ade*)r, c) unulurm)re-te a do$3ndi de la te miri cine $ani4 sau c) *rea s) ia asupr)-i conducerea politic), sau oricare alt)dreg)lorie. >i s) presupunem c) "ace pentru aceasta ce "ac iu$itorii pentru iu$i+i' rugi, ploconeli umilitoare,;ur)minte rostite, a-tept)ri pe la u-), ro$ire *oit), slug)rnicii la care nici un scla* ade*)rat nar consim+i...Ne(ndoios, de la ast"el de purt)ri ar "i (mpiedicat -i de prieteni -i de du-mani4 ace-tia $a;ocorindu6 pentrulingu-ire -i umilin+), ceilal+i ru-in3nduse (mpreun) -i c)ut3nd s)6 readuc) la m)sur). #impotri*), c3nd toateacestea le "ace unul care iu$e-te, el culege mul+umiri. #atina la noi (l scute-te de orice $at;ocur), ca pe unul carea s)*3r-it "apte deose$it de "rumoase. 5at) (ns) / lu3ndune dup) credin+a poporului / ce*a -i mai groa*. Cineiu$e-te, c!iar dacar c)lca ;ur)m3ntul, este iertat de ei. %)urmntulpentru dragoste, ic ei, nu se &ine* #eci ei-i oameni las) iu$itorului aceea-i li$ertate, dup) o$iceiurile noastre. >i am putea spune6

Aici, L. &o$in, ultimul interpret platonician, notea)' %La coutume d+tenes est di''icile comprendre, cause de ses contradiction/'+.Platon, tete eta$li et trad. p. L. &o$in4 6989, p. 6?.Q

96

6?:aPLAT%N

c) statul consider) la noi lucru deose$it de "rumos nu numai a iu$i, dar -i a "i amic celui ce iu$e-te.edem totu-i at3+ia p)rin+i tocmindu-i copiilor educatori, spre a nui l)sa cum*a s) *or$easc) cu iu$itorii lor4 (i*edem d3nd (n aceast) pri*in+) porunci aspre pedagogului. #e alt) parte, prietenii -i co*3rstnicii )stor tineri (ido;enesc c3nd (i a"l) (ntro ast"el de situa+ie.d 5ar cei maturi nui +in de r)u pe do;enitori -i nu le spun c) nu "ac $ine. Fa+) de acestea oricine ar "i (ndrept)+its) socoat) c) amorul la noi e considerat cel mai ur3t dintre lucruri.Cum s) ne eplic)m a-a ce*a1 Precum spuneam -i lanceput, c!estiunea nui simpl). % "apt) nui (n ea (ns)-i"rumoas) ori ur3t)4 ea e ast"el dup) modul (n care se s)*3r-e-te. >i eist) moduri ur3te, c3nd de pild) un om r)use $ucur) ;osnic de pl)cerile amorului, precum sunt moduri "rumoase, c3nd un om $un senamorea) no$il dece*a "rumos0 &)u este iu$itorul cel de o$-te4 cel ce sendr)goste-te de trup mai multe ca de su"let. Sen+elege c) nui nici statornic4 e ca unul care nu se (namorea) de ce*a statornicAC)ci odat)o"ilita "loarea trupului ce a iu$it, amorul $oar) -i dispare ca *isul, l)s3nd (n urm) cu ru-ine doar multele *or$e-i ")g)duieli cea ")cut. Cel care iu$e-te ceea ce e moral, tocmai "iindc) are aceast) (nsu-ire superioar), acelar)m3ne (namorat (ntreaga *ia+), ca unul care se contope-te cu ce este permanentRLegea noastr) *rea deci ca ast"el de situa+ii s) le supunem (nt3i la6?Da o $un) -i "rumoas) pro$)4 apoi / dup) cum e caul / s) ne apropiem de unele cu mul+umire -i s) "ugimde celelalte. Ba ne porunce-te c!iar s) urm)rim pe unele -i s) sc)p)m de altele, dup) cum o$ser*)m -i *eri"ic)m(n ce "el se preint) amorul celui care iu$e-te, (n ce "el al celui iu$it. 5at) de ce !ot)r)-te (nt3i de toate c)i ur3t s)te la-i prins degra$) (n mre;ele amorului -i c) tre$uie l)sat) *remea necesar) -i aici spre a se cerne o "rumoas)alegere, ca (n cele mai multe lucruri. 5at) de ce, (n al doilea r3nd, socoate ordinar s) "ii capti*at prin $ani sau de

puterea$ politic), "ie ca ai "aceo din team) -i sl)$iciune, "ie c) ai *rea s) do$3nde-ti $og)+ii sau situa+ii politice. Ast"elde procedee nu se (ntemeia) pe ce*a sigur -i permanent -i nu *or na-te dec3t o iu$ire lipsit) de no$le+e.


7/30

% singur) cale (n datina noastr) r)m3ne desc!is) celui ce iu$e-te, dac) *rea s) ai$) (n mod no$il un iu$it. C)ci lanoi a-a sa ")cut regula (nc3t, precum nu li se socote-te umilin+) celor ce iu$esc -i se ro$esc de92

BANGHETUL

*oie iu$i+ilor lor / oric3t de mult sar ro$i / -i nus +inu+i de r)u c pentru aceasta, tot ast"el mai e o singur)ro$ie de *oie pe care nimeni no (n"ierea)' aceea care se "ace spre a a;unge la *irtute. Este ai statornicit la noic), dac) unul *rea s) ser*easc) pe altul, (ncredin+at c) la r3ndui *a de*eni -i el, datorit) aceluia, mai capa$il(ntro -tiin+) sau (ntro latur) a *irtu+ii, un ast"el de ser*iciu $ene*ol s) nu "ie considerat ru-inos, nici umilitor.Este necesar prin urmare, dac) nii aminte s) cre)m "rumosul pentru iu$itorul ce se $ucur) de un iu$it, s)apropiem -i s) contopim (ntruna dou) legi4 deo parte cea re"eritoare la iu$irea tinerilor, de alta aceea ce pri*e-teiu$irea de (n+elepciune sau de oricare d alt) *irtute. C3nd iu$itorul -i iu$itul se *or (nt3lni pe aceea-i linie, "iecares)-i ")ureasc) o lege4 iu$itorul s) r)spund) aten+iilor iu$itului ")c3ndui ser*icii superioare4 acesta din urm) s)le recunoasc), (n+eleg3nd c)6 "ac mai (n+elept -i mai $un -i o$lig3ndu6 pentru tot cei drept4 c3nd iu$itorul *a "icapa$il s)6 (n*e+e -tiin+a -i *irtutea, iar iu$itul e *a sim+i el (nsu-i ne*oia de a do$3ndi -i -tiin+a -i (n+elepciunea,numai atunci / c3nd sor (nt3lni aceste condi+ii / "rumosul *a ie-i la i*eal) pentru iu$itorul care se $ucur) deun iu$it. Altcum, niciodat). La acest amor, c!iar (n-el)ciunea nui o ru-ine4 la oricare altele (ns), cu sau ")r)(n-el)ciune, ru-inea merge (mpreun). #ar dac) cine*a se $ucur) de un iu$itor "iindc)i $ogat / -i numai pentruasta4 dac) presupunem c) se 6?a (n-al) -i nu ia $anii spera+i, din caua s)r)ciei iu$itorului, cu nimic nu este maimic) ru-inea lui. %mul sarat) cum este' gata la orice, slug) la oricine, pentru $ani0 Asta nu se c!eam) "rumos.

>i tot ast"el, dac) cine*a sa $ucurat de un iu$itor pe care 6a considerat om superior, "iind (ncredin+at c) priniu$irea aceluia *a de*eni el (nsu-i un om mai *irturos, dac) presupunem c) se (n-al) -i nu (n*a+) *irtutea, dincau) c) aceea era un r)u, asemenea am)gire r)m3ne totu-i "rumoas). (n ade*)r, $ cel ceo su"er) arat) l)muritc) spre a do$3ndi *irtutea -i a se (n)l+a spre des)*3r-ire sa str)duit cu r3*n) pentru orice -i "a+) de oricine. Astaiade*)rata "rumuse+e0 Ast"el,(n genere numai pentru do$3ndirea *irtu+ii -i atingerea "rumosului te po+i $ucura (n*oie de dragoste. Acestai Erosul 3nei cere-ti, Eros Cerescul, "oarte pre+ios pentru stat ca -i pentru particulari,c)ci impune o mare r3*n) pentru do$3ndirea *irtu+ii at3t celui care iu$e-te, c3t -i celui iu$it. C3t despre celelalteamoruri, toate c apar+in celeilalte 3ne, pe care o numim A"rodita %$-teasc).PLATON

6?a5at), Fedru, ceam a*ut de spus pe nepreg)tite asupra lui Eros. Urm3ndu-i po*estirea, Aristodem ise'/ C3nd Pausania ")cupausa cum *ede+i "ac -i ;oc de cu*inte, c)ci a-a mau (n*)+at so"i-tiiQ, tre$uia s)*or$easc) Aristo"an, "iindc) lui (i *enea r3ndul. #ar "u (mpiedicat de un sug!i+ ce i se st3rnise, "ie pentru c)

m3ncase prea mult, "ie din alt) pricin). El, (ndrept3nduse c)tre doctorul Eriima! care -edea al)turi, ce*a mai;osQ, ise'/ Eriima!, ar "i drept din parte+i sau s) m) lecuie-ti de sug!i+, sau s) *or$e-ti acum tu, p3n) ce *oi sc)pa deel./ oi "ace -i una -i alta, r)spunse Eriima!. S) cu*3nte eu (n locul t)u, iar c3nd +io trece, *ei lua tu cu*3ntul(n locul meu. >i (n timp ce eu *or$esc, dac) *rei, +ine+i respira+ia c3t po+i mai mult -i sug!i+ul *anceta. #ac) nuse opre-te, ") gargar) cu ap)4 iar dac) -i a-a se men+ine cu t)rie, atunci ia ce*a cu care s)+i g3dili nasul, str)nut)-i / de *ei "ace asta o dat), de dou) ori / sug!i+ul *a (nceta, oric3t ar "i de (nd)r)tnic./ Ai putea s) te gr)$e-ti cu *or$irea, ise Aristo"an4 iar eu *oi "ace cum spui.Eriima! *or$i ast"el'&uv#ntarea lui Eriia"

Mi se pare necesar s) (ncerc a6 completa, ")c3nd eu (nc!eierea discursului +inut de Pausania4 c)ci el -ia (nceputcu*3ntarea "rumos, dar na s"3r-ito... parc) mai tre$uia ce*a. Faptul c) eist) un du$lu Eros este o "rumoas)

distinc+ie. Numai c) eu, pri*ind lucrurile din lautra medicinei, latur) care constituie preocuparea mea, g)sesc c)amorul nu s)l)-luie-te numai (n spiritele oamenilor spre ai apropia de cei care sunt "rumo-i, ci -i (n celelalteeisten+e, $a (nc) (n *ederea multor alte scopuri4 $un)oar), (n corpurile tuturor celorlalte *ie+uitoare -i (n toatec3te cresc pe p)m3nt4 (n s"3r-it, ca s) spun *or$a, amorul s)l)-luie-te (n tot ce "iin+ea). Ara (n*)+at din -tiin+amea ce mare -i minunat e acest eu, c3t de mult se (ntinde (nr3urirea lui asupra tuturor lucrurilor omene-ti -idi*ine.9DBANGHETULAorul *i edicina

i (ncepe cu*3ntarea cu medicina, dorind s) dau acestei arte cinstea cu*enit).Natura corpurilor organiate con+ine (n ea am$ii Eros. (n ade*)r, s)n)tatea -i $oala sunt pentru un trup lucrurideose$ite cu totul -i se recunoa-te (n genere c) nu seam)n) una cu alta. #ar cele neasemenea sunt dornice -iiu$esc pe cele neasemenea lor. Altul e deci amorul s)n)t)+ii, altul al $olii. Ce nea spus adineauri Pausania, c)i"rumos s) ne $ucur)m de iu$irea oamenilor superiori -i ru-inos s) ne amestec)m c (ntre cei des"r3na+i, r)m3nenpicioare -i pentru corpuri.Este, desigur, -i "rumos -i necesar s) ne $ucur)m de tot cei dra*)n -i s)n)tos (n "iecare organism aceastai -i


8/30


9/30


10/30

99PLAT%NBANGHETUL

B5BL5%TECA RU%%34)0:+i"uga (ntro gr)$it) rostogolire circular), (ntocmai ca cei care "ac tum$e -i cad mereu (n picioare.

5at) acum -i caua pentru care aceste trei genuri de oameni se$ deose$eau (ntre ele. Seul $)r$)tesc a "ost (nc) de la (nceput copilul Soarelui4 cel "emeiesc al P)m3ntului, iaram$igenul al Lunii, c)ci -i ea se (mp)rt)-e-te din Soare -i P)m3nt. Ace-ti androgini a*eau -i "ormele rotunde -imi-c)rile circulare, c!iar de la p)rin+i. H)r)i+i cu o reisten+) -io *irtute miraculoase, cu o cutean+) ")r) demargini tocmai cum spune Homer despre E"ialte -i %tus, ei sapucar) s) se suien cer ca s)c pun) m3na pe ei. Atunci eus -i ceilal+i ei sau s")tuit ce tre$uie s) "ac)... -i nu erau (n stare s) ia o !ot)r3re.Nu era locul, (n ade*)r, nici s)i ucid), nici / tr)snindui ca pe gigan+i / s) -tearg) de pe "a+a p)m3ntuluineamul lor. A-a ce*a ar "i (nsemnat pentru d3n-ii s) des"iin+ee c!iar onorurile -i daniile ce le *in din parteaoamenilor. #ar nu le putea ierta nici cutean+a. #up) oarecare g3ndire, eus a$ia se !ot)r(, (n s"3r-it.Lu3nd deci cu*3ntul, ise'Cred cam g)sit mi;locul dea sili pe oameni s)-i lase o$r)nicia.d (i *oi "ace mai sla$i. 5at), am s)i tai (n dou) pe "iecare -iau s) se "ac) pe dat) mai neputincio-i4 $a, neor "i -imai producti*i, din caua num)rului mai mare. >i *or um$la drept, pe dou) picioare. #ar dac) -i a-a se *or ar)ta

necu*iincio-i, ne*oind s) se potoleasc), iar)-i am s)i tai (n dou) / ise d3nsul /, ca s) um$le pe un singurpicior, s)rind ca -c!iopii.Spun3nd asta, eus t)ie (n dou) pe androgini, cum t)iem noi scoru-ele spre a le pune la uscat, sau cum uniidespic) ou)le cu "irul deep)r6. Pe care, cum (l ")cea (n dou), poruncea lui Apolo s)i (ntoarc) "igura -io ;um)tate a g3tului spre parteaunde era t)ietura, pentru ca omul *)3ndo s) de*in) mai modest. C3t pri*e-te celelalte p)r+i, eul porunci s) se*indece. >i Apolo (i (ntoarse atunci "igura4 -i, cum str3ngi la gur) o pung), a-a adun) el toate pieli+ele peste ceeace numim acum p3ntec. Na l)sat dec3t o desc!i)tur) pe care o str3nse (n mi;locul $ur+ii, (ntrun punct ce senume-te $uric. Netei -i celelalte cute, destul696a de multe, (ntocmi pieptul, "olosinduse deo unealt) asemenea celeia pe6Loc con"u. 5deea de c)petenie este "aptul t)ierii (n dou) a unui (ntreg, care apoi se recompune cu greu, din cau) c) p)r+ile -iau de*oltatdup) t)iere o indi*idualitate proprie ap. L. &o$inQ.

6@@

care o (ntre$uin+ea) cimarii sprea (ntinr"cIi"lrn (rolll"oiiT(H pe calapod. Nu l)s) dec3t prea pu+ine cre+uri (nprea;ma p3ntecului, l3ng) $uric, pentru a p)stra doar amintirea *ec!ii pedepse.5ar dup) ce natura sa ")cut (n dou), "iecare ;um)tate dorea s) se alipeasc) celeilalte ;um)t)+i. C3nd se (nt3lneau,se prindeau (n $ra+e -i se str3ngeau at3t de tare, c)n dorul lor de contopire uitau -i de m3ncare -i de tot, -ide*eneau incapa$ile pentru oricare alt) trea$), (ntruc3t una ")r) alta nu mai *oiau s) sapuce de nimic. C3nd unadin ele murea, partea r)mas) singur) c)uta (mpreunarea cu alt) ;um)tate p)r)sit), "ie c) d)dea c!iar peste;um)tatea unei "emei (ntregi ceea ce noi numim ast)i o "emeieQ, "ie c) era ;um)tatea unui $)r$at. &asamergea ast"el spre stingere. Atunci eus se milosti*i de neamul omenesc -i in*ent) alt leac. El str)mut) (n "a+)organele creatoare, c)ci p3naci androginii le a*eau (n partea din a"ar). Ei )misleau -i n)-teau nu princonlucrarea acestor organe, ci (n p)m3nt, ca greierii. 2ut3ndule eus (n "a+), na-terea sa ")cut deacum (ncolonumai printr(nsele' $)r$at cu "emeie. #atorit) acestei or3nduieli, dac) $)r$atul se une-te co "emeie, )misle-te4-i ast"el, neamul se p)strea). #ar dac) $)r$atul sar (nt3lni tot cu $)r$at, dintro unire ca asta urmea) degustul-indat) ei ar pune cap)t (mpreun)rii -i sar (ntoarce spre alte "apte, ar (nclina spre o alt"el de *ia+). 5at), de

atunci este (mpl3ntat (n oameni amorul unora c)tre al+ii0 Eros este cel ce (mpreunea) "r3nturile *ec!ii naturi4 el(-i da osteneala s) "ac) din dou) "iin+e una singur)4 el (ncearc) s) *indece ne"ericirea "irii umane.E,licarea ,asiunii aorului

Fiecare din noi este o ;um)tate de om desp)r+it) de (ntregul ei, cum ai t)ia o pl)tic), ")c3nd dou) dintruna4 -i"iecare ;um)tate (-i caut) necontenit "r3ntura rupt) din el (nsu-i. Acei dintre $)r$a+i care sunt "r3ntur) din "iin+aam$igen), numit) odinioar) androgin, iu$esc "emeile4 din aceast) categorie de oameni pro*in cele mai multecauri de adulter. La "el cu "emeile iu$itoare de $)r$a+i -i cu cele adultere' ele (-i trag "iin+a din aceea-i categorie.C3t despre cele ceau reultat din t)ierea "emeii, acestea nu dau nici o aten+ie $)r$a+ilor4 (nclinarea lor este tot.,c)tre "emei' !eteristriile6sunt din aceast) categorie. #e alt) parte, cei6%5etairistria 67es petites amies de ces Rames, interpretea) L. &o$;ni 6 i6 V VVV

?:9D7,@, W XV.. ,CL.;.

"**

PLAT%Nce pro*in din despicarea $)r$atului (nclin) c3t sunt copii (nspre seul $)r$)tesc -i, (ntruc3t ei (n-i-i sunt p)r+i ale


11/30

acestui se, iu$esc pe $)r$a+i 698a -is $ucuro-i s) tr)iasc) (mpreun) -i al)turea de ace-tia. 5at) de ces d3n-ii ceimai destoinici dintre copii -i tineri' "iindc) prin natura lor sunt cei mai $)r$)te-ti0 A"irm) uni; c) sunt lipsi+i deru-ine. E o neeactitate' nu din neru-inare "ac asta, ci din cura;, din $)r$)+ie -i din caracter *iril, "iind dornici dece le este asemenea2m o do*ad) important)4 ast"el de eemplare, odat) preg)tirea terminat), sunt singurii$)r$a+i care intr) (n politic).lApoi, c3nd de*in $)r$a+i, ei iu$esc copiii -i, prin "irea lor, nu $ dau *reo aten+iec)s)toriilor, nici procrea+iei copiilor4 sau o "ac numai sili+i de lege. Pl)cerea lor e s) r)m3n) $urlaci -i s) tr)iasc)

unii cu al+ii. Ca s) spun (ntrun cu*3nt, unul ca acesta de*ine iu$itor de copii, se "ace alint)tor al lor -ii pururea(n c)utarea celui deo "iin+) ca sineR4,WA-adar, c3nd (nt3mplarea scoate cui*a (n cale propria sa ;um)tate / "ie c)i (n ;oc un iu$itor de copii, "ie c)Yioricare altul / atunci ca prin "armec el este "ulgerat deo simpatie, deo a"initate, deo dragoste... c carei"ace, ca s) spun a-a, incapa$ili s) se mai despart) unul de altul, nici m)car o clip)0 Ei tr)iesc apoi *ia+a(mpreun)... dar, dac) iai (ntre$a, nu +iar putea spune ce a-teapt) "iecare pentru sine, unul de la altulA Nimeni nare impresia c) leg)tura pl)cerilor amoroase este ceea cei (mpinge s) se $ucure cu o ade*)rat) patim) laapropierea unuia de 6 cel)lalt. #impotri*), e *)dit c) altce*a urm)re-te su"letul lor4 ce*a carei incapa$il som)rturiseasc), ce*a care se g!ice-te numai, sau se (ntre*ede. 5at)' s) icem c) (n timp ce stau (mpreun) li sar(n")+i-a deodat) He"aistos cu uneltele, -i lear gr)i ast"el' Carei,oameni $uni, dorin+a ce *re+i s) semplineasc)*ou) din partea unuia c)tre cel)lalt1 S) icem c) "aurul, o$ser*3ndui c) preget) s) dea r)spunsul, ar lua iar)-icu*3ntul' Nu cum*a ceea ce dori+i este s) r)m3ne+i dea pururea (mpreun), unul al)turi de cel)lalt, -i ca nicinoaptea nici iua s) nu *) dep)rta+i unul de altul1 Ei $ine, dac) astai ce dori+i, a"la+i c) eu *reau ' s) *)

unesc, s) *) topesc (mpreun)4 *reau s) "ac din *oi doi o singur) "iin+), ast"el, c3t *e+i tr)i, s) tr)i+i laolalt), iarc3nd *e+i muri, s) "i+i -in l)ca-ul lui Hades o persoan) (n loc de dou)4 s) muri+i laolalt). %$ser*a+i de nuiaceasta dorin+a *oastr) -i spune+imi dac) na+i *rea s) *) ")uresc o ast"el de soart).Auind acestea, -tim $ine c) nici unul dintr(n-ii nar t)g)dui4 nimeni nar spune c) *rea altce*a. #impotri*),"iecare ar crede c) a auit apriat ceea ce dorea de mult) *reme' s) se apropie -i s) se topeasc)6@8BANGHETUL

(mpreun) cu persoana iu$it) de d3nsul4 din dou) se "ace o singur) "iin+). Pricina lucrului st) tocmai (n *ec!eanoastr) natur), care era ast"el, (nc3t alc)tuia un (ntreg. Ei $ine, Eros nui dec3t numele acestui dor, al acesteigoane dup) unitate. C)ci (nainte de asta, cum am spus, eram una4 69:a pe c3nd acum, din caua necu*iin+einoastre, eul nea separat cum au "ost separa+i -i r)s"ira+i arcaii de c)tre spartani. #e nu neom purta respectuos"a+) de ei, team) mie s) nu "im t)ia+i (nc) o dat) -i s) r)m3nem ca acele "iguri sculptate pe pietrele de morm3nt,care pro"ilea) numai o sec+iune din om, tras) dea lungul nasului, sau s) ne "acem ca $uc)+ile ar-icelor t)iate

(ntre doi prieteni.5at) moti*e pentru care tot omul tre$uie (ndemnat s) "ie cu e*la*ie "a+) de ei' pe de o parte, ca s) sc)p)m de noinenorociri, pe de alta, $ pentru a i$uti s) re"acem unitatea spre care Eros ne c)l)ue-te ca un su*eran. Nimenideci s) nu s)*3r-easc) ce*a (mpotri*a lui -i lucrea) potri*nic cine se "ace ur3t eilorQ. #e*enind (ns) prieteniilui -i p)str3ndune leg)turile cu acest eu, *om a"la -i ne *om (nt3lni cu iu$itul nostru, cu propria noastr);um)tate, ceea ce la pu+ini din cei de ast)i lii dat so "ac).Aici, parc)6 *)d pe Eriima! c)-i ice' Zsta nui discurs, ci curat) comedie0 Ca -i cum *or$esc g3ndindum)la Pausania -i Agaton8.Nu *oi t)g)dui c)nt3mplarea "ace ca d3n-ii s) "ie tocmai din c r3ndul acelora, -i (nc) am3ndoi co$or3tori din"irea $)r$)teasc). #ar sus+in c) to+i $)r$a+ii, toate "emeile, c) (ntreg neamul omenesc ar "i "ericit numai dac)"iecare -iar duce la $un s"3r-it amorul s)u, -i dac) tot insul sar (nt3lni cu dragostea lui, re")c3ndu-i *ec!eanatur). >i dac) o asemenea reconstituire "ace des)*3r-irea, urmea) cu necesitate c) dintre cele preente ceea cest) cel mai aproape de reconstituire e -i cel mai (n*ecinat cu des)*3r-irea. Ei $ine, asta nui altce*a dec3t

(nt3lnirea cu iu$itul care a "ost creat, (n spirit, la "el cu d3nsul.Fire-te, dac)i *or$a s) pream)rim di*initateacau), numai lui Eros i se cu*in laude pe $un drept. Numai el ned)' -i (n *ia+a preent) dAceste $uc)+i de ar-ic ser*eau, (ntre prieteni, ca moti*e de reciproc) amintire4 e*entual, ca semne de recunoa-tere reciproc), dac) $ine(n+elesadaptarea celor dou) ;um)t)+i era per"ect), spre a "orma (mpreun) *ec!iul ar-ic.Aluie la amorul lui Pausania pentru Agaton4 ace-tia ar intra (n categoria de care se *or$e-tesupn la 696e -i urm.

6@:PLAT%NBANGHETUL

cel mai pre+ios dintre $unuri, c)l)uindune spre scopul propriu4 -i pentru *iitor ne !)r)e-te cele mai *iisperan+e (n sensul c), dac) ne purt)m e*la*ios cu eii, ne *a (ntregi (n *ec!ea alc)tuire, ne *a *indeca -i ne *a"ace nepri!)ni+i -i "erici+i.5at), Eriima!, acestai cu*3ntul meu asupra lui Eros4 cum *ei, econceput alt"el dec3t al t)u. #ar, precum team rugat, nu "ace dintr(nsul

acum su$iect de comedie, "iindc) mai a*em -i pe al+ii de ascultat -ie tre$uie s) auim pe "iecare ce spune4 adic), mai eact, pe "iecare din cei


12/30

doi, "iindc) numai Agaton -i Socrate au mai r)mas./ Bine, ise Eriima!, s) teascult0 2ai ales c) +iam auit cu pl)cere discursul. (+i spun drept c), de na- -ti c3tsunt de tari -i Socrate -i Agaton (n pri*in+a tre$urilor lui Eros, groa* ma- teme c) nau ce s) mai spun)... dup)multele -i "eluritele eplica+ii ce sau dat. Totu-i, "iind *or$a de d3n-ii, am cura;.Atunci inter*eni Socrate'69Da / Frumos teai luptat, Eriima!0 S) "ii (ns) (n locul meu de acum,

sau mai eact (n acela pe care (l *oi a*ea dup) ce *a *or$i "rumos -i Agaton, nu -tiu de nai "i mai (n"rico-at camine4 (n tot caul, ai "i -i tu (n starea mea de acum0/ Socrate, mai dat gata, s)ri Agaton4 mai (nsp)im3ntat cu p)rerea ce *rei so "aci creut), cum c) *oi *or$ia-a de "iumos, (nc3t s) "iu a-teptai cu mare ner)$dare, ca un "el de spectacol.$ / Agaton0 Ar tre$ui s) "iu uituc, ise Socrate, daca- crede c)tear putea tul$ura un num)r deaameni a-a de mic, c3+i suntem noi acum, c3nd +iam cunoscut -i (ndr)neala -idemnitatea cu care ai p)-it pe scen) al)turi de actori -i cu care ai rostit *ersurile introducti*e, (n"runt3ndpri*eli-tea at3tor capete0/ Ce, Socrate1 Nu cum*a m) crei, ise Agaton, a-a de (m$ui$at de teatru, (nc3t s) numi dau seama c) pentruorice om cuminte pu+inii inteligen+i sunt mai temu+i dec3t pro-tii cei mul+i1c / Agaton, nar "i "rumos din partemi, ise Socrate, s) descop)r,eu, (n caracterul t)u tr)s)turi grosolane. >tiu prea $ine c), dac) teai (nt3lni cu te miri cine pe care (i socoti(n+elep+i, teai (ngri;i mai mult de d3n-ii dec3t de mul+ime. Frica mea este c) m)car nu suntem noi ace-ti

(n+elep+i. #oar am "ost -i noi la teatru -i am ")cut parte din gloat)0 #ar dac) teai (nt3lni cu al+ii,care s) "ie(n+elep+i, sunt con*ins c)n "a+a lor

fteai ru-ina, *)3ndute ")ptuitorul unei ac+iuni ur3te. Sau poate nucrei1/ Ade*)r *or$e-ti, r)spunse el./ >i cum1 Fa+) de gloat) nui ru-ine s) te "aci *ino*at deo ispra*) ur3cioas)1(n acest moment Fedru ise, (ntrerup3nd' d/ 5u$ite Agaton0 #ac) *rei s) r)spuni lui Socrate, te asigur, el nu se *a tul$ura deloc c) lucrul nu sedes")-oar) dup) cum lam pus la cale aici, (mpreun)4 el numai s) ai$) cu cine con*or$i, -ii mul+umit4 darmitec3nd mai are (n "a+) -i un om "rumos1 C3t despre mine, (l ascult cu pl)cere pe Socrate oric3t ar sta de *or$) cunoi... dec3t, datoria mea este s) o$ser* c) acum este timpul a pream)ri pe Eros4 (n plus, s) m) ocup decu*3ntarea "iec)ruia dintre *oi. Numai dup) ce *e+i "i dat "iecare tri$utul cu*enit eului, se *a putea con*or$i,ast"el, c3t po"ti+i./ #e $un) seam), Fedru, ise Agaton, tu eprimi o p)rere e cuminte, -i nimic nu m) (mpiedic) s)ncep a*or$i4 mai ales c) mai t3riu *oi putea sta de *or$) oric3t de des cu Socrate.&uv#ntarea lui Agaton

#ar a- dori s) *) spun mai (nt3i un cu*3nt despre modul cum (n+eleg eu s) pun c!estiunea, pe urm) s) trec la"ondul (nsu-i4 aceasta "iindc) to+i (nainte*or$itorii miau ")cut impresia nu c) pream)resc pe eu, ci mai degra$)c) "ericesc pe oameni pentru $unuri al c)ror i*or le este eul acesta. #ar (n ce "el este el (nsu-i autorul !arurilorde carei *or$a / iat) ce na spuso nimeni. >i totu-i... eist) o cale dreapt) spre 69a a l)uda pe cine*a pentruorice "el de merite. Este s) l)murim (nt3i natura intim) a celui pe care *oim s)6 pream)rim -i s) ar)t)m apoiroadele celui cea "ost l)udat ast"el. Pentru ai "ace, prin urmare, lui Eros lauda cu*enit), tre$uie s)6 ar)t)m cumeste (n sine -i apoi care sunt !arurile lui.&u este Eros-

#ac) mie legiuit so spun ")r) a trei r)$unarea di*in), eu sus+in c) Eros este cel mai "ericit dintre to+i eii caresunt "erici+i4 c) el este dintre to+i -i cel mai $un -i cel mai "rumos. E cel mai c!ipe-, (n primul6@D6@PLATON

BANGHETUL

r3nd, "iindc)i -i cel mai t3n)r dintre ei. >i c!e)-ia cea mai sigur) a sus+inerii mele mio d) el (nsu-i. El "uge,"uge repede de $)tr3ne+e, care, precum se -tie, e gr)$it) totdeauna -i sapropie de noi ce*a mai iute dec3t artre$ui. Prin "irea sa, Eros ur)-te $)tr3ne+ea -i nu se apropie de ea nici pe departe. #impotri*), el este pururea cutinerii, st) cu d3n-ii, dup) cum prea $ine spune o *ec!e ic)toare, c) totdeauna cine s-aseamn, s-adun8. 2)(n*oiesc (n multe cu Fedru4 nu pot "i (ns) de p)rerea lui, c3nd sus+ine c) Eros e mai (n *3rst) dec3t Cronos -i5apet4 eu cred, din contr), c)i cel mai t3n)r dintre ei -i c) r)m3ne pururi t3n)r.C3t despre *ec!ile ispr)*i pri*itoare la ei, po*estite de Hesiod -i Parmenide... cred c) se datorea) nu lui Eros,ci #estinului, dac) $ine(n+eles consider)m ade*)rate acele po*e-ti despre st3lciri -i reciproce leg)turi, despre

nenum)ratele silnicii care nici nar "i a*ut loc dear "i "ost (ntre d3n-ii Eros. #impotri*), cu d3nsul ar "i domnitmai degra$) prietenia -i pacea, care sunt -i acum -i au "ost tot timpul de c3nd Eros c3rmuie-te peste ei.


13/30

E t3n)r, am spus4 dar pe l3ng) tinere+e adaug c)i delicat. Ce p)cat c) na eistat -i pentru d3nsul un poet deseama lui Homer, care sarate ging)-ia eului0 Homer arat) pe Ate ca pe o ei+) ginga-)4 -i nui uit) nici elegan+apicioarelor, c3nd ice8'... cci picioruele ei delicate nu calc )os pe pmnt... ci pe capul ra&ilor pururea uml..."#up) p)rerea mea, ging)-ia Atei pentru d3nsul sarat) printro "rumoas) do*ad)' 3na nu um$l) pe drum tare, cipe moale. S) ne "olosim deci -i noi de aceea-i do*ad) pentru Eros, cum c)i delicat. El nu um$l) pe p)m3nt, nici

c!iar pe capete care de alt"el nus tocmai moi0Q, ci um$l) -i locuie-te (n cele mai ginga-e poi+ii ale lumii' (nmora*urile, (n su"letele eilor -i oamenilor. Acolo -ia cl)dit s)la-ul0 >i (nc)' nu st) dea r3ndul, (n orice inima4ci, dac) (n drumul lui d) peste una cu deprinderi aspre, se dep)rtea) -i nu se opre-te dec3t (n cea $l3nd). Ast"eldar, "iind pururea (n atingere / nu numai picioarele, ci6 %riginea acestei +iditori este (n 3diseea, 55, 86?. #e acolo Platon a (mprumutato -i (nL9sis, 86D a, $. #ar sensul "iloso"ic al sentin+eic) cele ce seam)n) sunt prietene lau dat Empedocle -i atomi-tii.7liada, 5, 98/9:. Este *or$a de ei+a &)t)cire AteQ, care pe nesim+ite (mpinge pe om la nenorocire.

6@"iin+a lui (ntreag) / cu cele mai pl)p3nde lucruri dintre cele ce sunt pe lume mai ginga-e, este (n*ederat c) Erosa de*enit cu necesitate "iin+a cea mai delicat).E cel mai t3n)r -i mai ginga-, am spus. Adaug la asta c) are o (n")+i-are "luid). #ear a*ea o constitu+ie tare, arputea oare s) se (nduplece la toat) (mpre;urarea, s) se "uri-ee (nt3i (n inimi -iapoi s) dispar) pe nesim+ite1 #eputerea lui pentru adaptare, de "luiditatea "iin+ei sale, g)sim o do*ad) puternic) (n (ns)-i gra+ia -i "rumuse+ea ce6caracteriea) mai (n*ederat dec3t pe orice alt) ")ptur). (n ade*)r, (ntre ur3+enie -i amor r)$oiul este *e-nic.ia+a pe care Eros o duce printre "lori dest)inuie ce*a din "rumuse+ea culorii c!ipului s)u. Eros nu st) pe ce nui(n"lorit sau pe ce sa *e-te;it4 corp, su"let sau orice ar "i. El sa-a) -i r)m3ne numai undei loc par"umat -i(n"lorit.Asupra "rumuse+ii eului, "ie dea;uns at3t, cu toate c) au r)mas multe nespuse. Tre$uie s) *or$im dup) asta -i de*irtutea lui Eros.Cea mai (nsemnat) tr)s)tur) este c) Eros nu s)*3r-e-te nedreptatea "a+) de *reun eu sau om, nici no su"er) dela *reun eu sau om4 c) silnicia nui (n stare s)6 "ac) pe d3nsul a su"eri ea nu6 atinge pe ErosQ4 la r3ndui, niciel nu pricinuie-te su"erin+e prin sil) niciodat) lui Eros i se supune oricine (n orice (mpre;urareQ. C) doar, ceidreptatea dec3t / cum spunLegile, crmuitoarele statului/ (n+elegerea dintre o *oin+) li$er) cu alta tot at3t deli$er)1#ar nui numai dreptatea. El are -iun mare sentiment al m)surii. C)cisopros9ne e tocmai puterea cui*a de a-ist)p3ni pl)cerile -i po"tele. >i carei pl)cerea superioar) amorului1 #ac) deci pl)ceri -i po"te (i sunt in"erioare,cum nar "i Eros st)p3nul lor1 Ade*)rul e c) Eros le domin) -i c), a*3ndule (n m3n), se arat) deose$it decump)tat.2ai mult. Ca sa;ungem -i la *ite;ia lui... nimeni, nici ciar res nu-8 n'runt pe $ros;! c)ci nu Ares (l are peEros, ci Eros pune st)p3nire pe Ares... ca s) icem a-a, (n *ederea A"roditei. >i, oare, cel ce st)p3ne-te nui maitare dec3t cel st)p3nit1 5at) cum este el cel mai puternic, "iind st)p3nitorul celui mai puternic dintre to+i0Am *or$it de dreptatea, de cump)tarea -i puterea eului. &)m3ne s) spunem ce*a -i de (n+elepciunea lui, c)citre$uie s) ne d)m osteneala, pe c3t posi$il, a nu l)sa nel)murit nici un punct.6Fragment dintro tragedie a lui So"ocle, eus pentru crmuirea #eilor i oamenilor.5at), deaici a purces r3nduiala (n "aptele eilor din clipa c3nd (ntre d3n-ii se i*i amorul4 se (n+elege, amorulpentru "rumos, c)ci Eros nare dea "ace cu ur3tul0 (n ade*)r, (naintea lui, cum am spus -i lanceput, eii a*ur)mult de "urc)4 se spune c) au su"erit cumplit, din pricina atotputerniciei #estinului. #ar c3nd ap)ru acest eu, au


14/30


15/30

acum (n+eleg de ce pune+i (n mi-care toate mi;loacele min+ii, pentru a ridica osanale lui Eros, de ce6 ar)ta+iast"el, -i de ce6 scoate+i pricina unor "apte at3t de (nsemnate... ca s) ias) cel mai "rumos -i cel mai $un / se(n+elege, (n oc!ii celor ce nu6 cunosc, nicidecum pentru cei care6 -tiu6. >in ade*)r, lauda se preint) "rumos -iimpresionant. Cum eu nu -tiam acest mod de a l)uda, -i cum, ne-tiind, mam potri*it totu-i *ou) -i *am promiss)6 laud pentru partea mea, spun -i eu c) lima nu cugetuP- *a ")g)duit. Adio deci cu ast"el de discursuri0 (n"elul )sta eu nu pream)resc pe nimeni, nici na- "i (n stare so "ac. #ac)mi da+i *oie, s) "im $ine (n+ele-i4 eu unul

-in aceast) ocaie nu *oi spune dec3t ade*)rul,potri*it o$iceiului meu, nu can cu*3nt)rile *oastre, c)ci nu*reau s) m) "ac de r3s. #e aceea, Fedru, *ei dac) mai este ne*oie de o asemenea cu*3ntare asupra lui Eros4 *eidac) "ace s) asculta+i asupra lui un discurs care s) spun) ade*)rul4 -i (nc) (m$r)cat (n cu*inte -i (ntro r3nduial) a"raelor ")cut) cum *a *oi s) leaduc) (nt3mplarea.Partea a doua/ &once,0ia ilosoic% a iu!irii

>i Fedru -i ceilal+i au (ncu*iin+at -i lau (ndemnat s) *or$easc) a-a cum putea -i cum g)sea el de cu*iin+).../ >i (nc) ce*a, Fedru, ad)ug) Socrate. #)mi *oie s)6 (ntre$ pe Agaton unele am)nunte4 a*3nd ast"el -iconsim+)m3ntul lui, *oi putea *or$i (n cuno-tin+). Cum de nu, ise Fedru, (ntrea$)60

699a6 (n tot acest pasa; se "ace deose$irea (ntre punctul de. *edere "iloso"ic -i cel retoric L. &o$in.Q8Cele$ru *ers din piesa5ipolita lui Euripide 68Q.:Se (nc!eie prima parte a opereiBancetul. Prin gura celor cinci *or$itori sa rostit -coala retoric)' ei sau luat la (ntrecere cine *a "ace celmai 'rumos elogiu (n cinstea lui Eros.(n partea a doua, Socrate *a rosti / el singur / (n numele "iloso"iei, -i ")r) g3ndul (ntrecerii, lauda cea mai eAac&ii ce se poate aducedemonului. (n partea (nt3i sau auit mai mult caracteri)ri su$iecti*e, aspecte particulare4 Socrate *a (ncerca o cercetare (n spiritulade*)rului uni*ersal -i *e-nic, ")c3nd -i o sinte) critic) din epunerile anterioare.

666

PLATON

8@@a#up) acestea / continu) Aristodem / Socrate (ncepu *or$a cam ast"el'/ G)sesc, iu$ite Agaton, c) +iai (nceput "rumos discursul c3nd ai spus c) tre$uie sar)+i (nt3i ce "el este Eros, peurm) "aptele lui. Nespus) pl)cere mia ")cut acest (nceput. #ar uite, "iindcai *or$it de Eros a-a de "rumos, (ntoate, -i "iindc) ai ar)tat cu str)lucire cum este el, mai spunemi una' carei natura lui1 Este Eros amorul pentruce*a sau pentru nimic1 Nu (ntre$ dac) este pentru mam) sau tat) ar "i ridicol) (ntre$area dac) Eros este iu$irea

mamei sau a tat)luiQ, ci (ntre$ ca -i cum, cercet3nd acela-i lucru despre calitatea de tat, a- ice' cel ce este tat),este oare tat) al cui*a sau al nim)nui1 >i, negre-it, deai *rea s)mi dai un r)spuns "rumos, miai spune c) tat)l etat) al unui $)iat sau al unei "ete. Sau nu1/ Tocmai, ise Agaton./ >i despre mam), nu se poate spune acela-i lucru1/ &ecunosc -i asta./ Ca s) *ei, ise Socrate. &)spundemi numai ce*a, ca s) (n+elegi mai temeinic ce *reau. Presupune c) te(ntre$' ce este un "rate1 %are lucrul (n sine (nseamn) c) e-ti "ratele cui*a sau al nim)nui1/ Se (n+elege c) al cui*a./ %are nu al unuia care este -i el "rate sau sor)1 Apro$). / (ncearc), ad)ug) Socrate, demi *or$e-te acum -i de Eros' este el iu$irea cui*a sau a nim)nui1/ Sen+elege c)i iu$irea pentru cine*a./ Acest r)spuns, ise Socrate, p)strea)64 -i s) +iaduci aminte de el. #eocainndat) mai spunemi at3t' oare

Eros dore-te lucrul de carei (namorai sau nu1/ Sen+elege c) da./ #ar care din dou) are loc' oare dore-te cine*a -ii amoreat de un lucru atunci c3nd (l are de;a, ori c3nd nu6are1/ C3nd nu6 are, ise, a-a e "iresc./ Bag) de seam), "ace Socrate, dac) (n loc de e "iresc nui mai potri*it s) spui e necesar s) doreasc) lucrulde care duce lips) -i s) nu doreasc) ce nui tre$uie. 2ie cel pu+in, Agaton, ce s)+i spun,groa* (mi apare ca onecesitate. [ie cum +i se pare1/ La "el -i mie. ise.BANGHETUL

/ Bine spui. #ar dac) cine*a este mare, ar mai po"ti el oare s) "ie mare1 Sau c3nd e tare ar mai *rea s) "ie tare1/ Cu neputin+)4 urmea) doar din cele con*enite./ Sen+elege, nimeni nui (n su"erin+) pentru lipsa lucrurilor pe care le are0

/ Ade*)r gr)ie-ti. Socrate, relu3nd atunci *or$a'/ #ar dac) unul carei tare ar *rea s) "ie tare, unul carei iute ar dori s) "ie iute -i unul s)n)tos ar r3*ni s) "ies)n)tos0 Este cine*a care s) cread) a-a ce*a -i altele la "el1 Ca eist) oameni (ntro ast"el de situa+ie (nc3t, de-i


16/30

au anumite (nsu-iri, doresc totu-i s) le ai$)1 Ca s) nu "im (n-ela+i, prin urmare, iat) de ce *or$esc (n acest mod.Cuget3nd la toate acestea este, Agaton, o necesitate s) admitem c) o dat) ce are cine*a (n preent unele (nsu-irieste st)p3nul lor, al "iec)reia (n parte, de *rea ori de nu *rea1 S) presupunem (ns) c) unul near (n"runta ast"el'Eu, "iind acum s)n)tos, doresc s) "iu s)n)tos4 "iind $ogat, doresc s) "iu $ogat -is po"titor de lucruri pe care leposed c!iar.#esigur, iam putea da r)spunsul urm)tor' %mule, dup) ce +iai do$3ndit pentru acum $og)+ia, s)n)tatea -i

puterea, *rei s) le ai -i pe *iitor, c)ci pentru moment, cu sau ")r) *oia ta, le ai. C3nd ici doresc cele ce am, iaseama dac) nu spui tocmai c) lucrurile preente s) "ie preente -i (n *iitor0 Ar putea s) nu cad) la (n*oial)1/ #esigur c) sar (n*oi, ise Agaton. Atunci Socrate, lu3nd din nou "irul'/ Bine, ise, a iu$i nu este oare mai degra$) a dori ce nui (nc) sigur, ce nu st)p3nim (nc)1 Nui s) *edemp)strate -i pe *iitor ceea ce a*em1 >i s) ne "ie preente1/ #esigur, astai./ >i acesta, deci -i cine mai po"te-te, oricare ar "i el, dore-te numai ce nui la dispoi+ia sa, numai ce nuipreent, ce nui el, cei lipse-te4 numai unor lucruri din acestea le duce dorul -i po"ta0/ Se (n+elege./ Haide, ise Socrate, s) nen+elegem asupra celor recunoscute de am3ndoi p3n) acum. Altce*ai oare amorul,ori e (nt3i de toate iu$irea temiric)ror lucruri, (n al doilea r3nd tocmai dorul dup) lucrurile a c)ror lips) osim+im1/ #a, ise, acestai amorul.

66866:PLATON

/ Adu+i acum aminte, de care lucruri ai spus (n cu*3ntare c) Eros te "ace (namorat1 #ac) *rei, (+i amintescc!iar eu. Cred c) teai eprimat cam a-a' eii au pus r3nduiala (n lucruri din dragostea celor "rumoase, c)ci nueist) un Eros al celor ur3te0 Nai spus cam a-a1/ Am spus, (nt)ri Agaton./ )d, prietene, c) *or$e-ti cum se cu*ine, ad)ug) Socrate. >i, dac) lucrurile stau a-a, poate "i Eros altce*a saueste tocmai iu$irea "rumosului -i nicidecum a ur3tului1Am con*enit./ &ecunoa-tem dar c) omul iu$e-te lucrul de carei lipsit -i pe care nu6 are1/ #a, ise./ Atunci Eros duce lips) -i nu are... tocmai "rumuse+ea.

/ Cu necesitate./ #ar ce1 Pe unul lipsit de "rumuse+e, pe unul ce nici na trecut *reodat) pe l3ng) ea, po+i s)6 nume-ti "rumos1/ Nu, desigur./ >i dac) lucrurile stau a-a, mai sus+ii acum c) Eros e "rumos1 >i Agaton, la r3ndui'/ 2ie team), Socrate, c)n acel moment nici nam -tiut ce spun./ >i totu-i, Agaton, tu ai *or$it "rumos. #ar spunemi (nc) ce*a' oare cele $une nu+i par a "i -i "rumoase1/ 2i se par./ #ac) deci Eros e lipsit de cele "rumoase -i dac) lucrurile $une sunt tocmai cele "rumoase, atunci el este lipsitde cele $une./ Eu na- putea, ise Agaton, s) m)mpolri*esc +ie, Socrate0 #e aceea... "ie cum ici tu./ Nu te po+i (mpotri*i ade*)rului, ise acesta. #ar cred, iu$ite Agaton, c) nui greu s) (n"uni pe Socrate0&e *tie Socrate de la #iotimaTe las acum pe tine. reau s) *) spun despre Eros un cu*3nt pe care lam auit odat) din gura unei "emei din

2antineia, numit) #iotima6, (n+eleapt) -in tre$urile amorului -in multe alte direc+ii.6Cine este #iotima. % realitate istoric) sau un persona; "icti*1 P)rerile criticii sunt (n genere (mp)r+ite, dup) cum se acord) sau nuistoricitate operei platonice. Ta=lor 2Plato,

66DBANCHETUL

#3nsa puse pe atenieni s) "ac) ;ert"e (nainte de a i$ucni ciuma6, -i aduse prin asta o am3nare de ece ani amolimei. Ea mia (mp)rt)-it -i mie cele re"eritoare la Eros. A*3nd deci (n *edere (n+elegerea ce am cu Agaton,*oi (ncerca s) *) spun -i *ou) cu*3ntul ei, de data asta singur, ")r) a;utor, a-a... cum *oi putea. G)sesc c) tre$uies) des")-or lucrul ca -i tine, Agaton4 *oi ar)ta mai (nt3i cine -i ce "el este Eros, pe urm) *oi *or$i de "aptele lui.2i se pare c)i ma4lesne din toate s) *) istorisesc e tocmai cum sa des")-urat con*or$irea mea cu str)ina. #emirare c) -i eu iam ")cut cam acelea-i (nt3mpin)ri pe care Agaton le rostea c)tre mine adineauri' c) Eros esteeu mare -i c)i amorul lucrurilor "rumoase4 iar d3nsa ma (n"runtat cam cu acelea-i *or$e pe care eu i leamr)spuns acestuia' c) dup) p)rerea mea Eros nui nici "rumos, nici $un.Natura lui Eros este i1locie

Lu3nd cu*3ntul, am spus'/ Cum g3nde-ti, #iotima1 Atunci Eros este -i ur3t -i r)u1 5ar ea r)spunse'


17/30


18/30

"iind la mi;loc (ntre cele dou) categorii, umplu spa+iul gol4 a-a c) uni*ersul se une-te cu sine (nsu-i (ntrun tot.#in demon purcede -i toat) -tiin+a *iitorului4 din el slu;$a preo+ilor cu pri*ire la ;ert"e, la ini+ieri, la desc3ntece,la toat) prorocia -i la *r);i. 8@:a eul nare amestec cu omul, ci toat) (mp)rt)-irea se "ace prin ace-tia4 numaiprin demoni se "ace con*or$irea (ntre ei -i oameni, "ie (n stareade *eg!e, "ie (n somn. >i, cinei (n+elept (n acest "el de lucruri se nume-te $)r$at inspirat4 iar cinei (n+elept (naltce*a, ca de pild) (n arte sau (n di"eritele me-te-uguri, acelai numai te!nician.

>i demonii sunt mul+i -i "eluri+i4 iar unul dintr(n-ii este c!iar Eros.Mitul na*terii lui Eros #in ce tat), ic eu, -i din ce mum) se trage16Asupra acestui demon Sa(tiu*Q, care (n lim$a greac) nu (nseamn) spirit r)u, dia*ol, ci geniu mi;locitor ce une-te lumea de sus cu cea de;os, omeneasc), d3nd uni*ersului unitatea, c". L. &o$in, i erau mul+iacolo4 (ntre ei -i Poros6, "eciorul 3nei 2etis. #up) ceau m3ncat, iat), sosi -i Penia84 *eni -i ea s) cer-easc) ce*ade la osp)+. >i -edea pe l3ng) u-i. (n *remea asta Poros se ame+i de nectar c)ci *inul nu eista (nc)Q -i ie-i (ngr)dina lui eus. Acolo, (ngreuiat cum era, adormi. Atunci Penia, (mpins) de propria sa lips), (-i pusen g3nd s)"ac) un $)ie+el cu Poros. Se culc) deci l3ng) d3nsul -i concepu pe Eros. Fiindc) "usesec )mislit c!iar (n iua de na-tere a A"roditei -i "iindc) (n acela-i timp el este prin natur) (namorat de tot cei

"rumos, -i "iindc) A"rodita era "rumoas), Eros se ")cu (nso+itorul -i admiratorul ei plecat.#ar ca "ecior al lui Poros -ial Peniei, iat) ce soart) (l a;unse pe Eros. 2ai (nt3i, e pururea s)rac -ii "oarte departede a "i delicat -i "rumos cum (l socotesc mul+i. #impotri*), e aspru -i murdar, e cud picioarele goale -i ")r) culcu-4 totdeauna se culc) pe p)m3ntul gol, pe loc tare4 doarme pe l3ng) por+i, pedrumuri, su$ cerul li$er4 (ntrun cu*3nt, a*3nd "irea mamei, el tr)ie-te pururea cu lipsa al)turi.#e alt) parte, sem)n3nd -i cu tat)l, st) gata s) prind) cele "rumoase -i $une4 c)ci e *itea, o ia el (nainte -ii(ncordat ne*oie mare. 3n)tor temut, urind pururea temirice (n-el)ciuni4 la g3ndire p)tima- -i "ecund (nacela-i timp4 "iloso"3nd (n cursul (ntregii *ie+i, el este *raci temut, e un ")rmec)tor -i un (n*)+)tor de(n+elepciune. >i nui n)scute nici ca nemuritor, nici ca muritor4 ci de multe ori (n aceea-i i (n"lore-te-i tr)ie-te, alteori moare -i iar)-i (n*ia) c3nd i$ute-te la ce*a, dinpricina "irii tat)lui. #ar tot prisosul agonisit se scurge ")r)ncetare, a-ac) Eros na;unge niciodat) la isto*ire, (ns) nici nu se (m$og)+e-te.#e alt) parte, el este la mi;locul drumului (ntre (n+elepciune -i8@Da ne-tiin+). C)ci lucrul st) ast"el. Nimeni dintre ei nu cuget) "iloso"ic4 nici unul nu po"te-te s) de*in)(n+elept / "iecare este de;a. #ar c!iar dac) unul e (n+elept, el nu "iloso"ea). Tot ast"el e cu cei ne(n*)+a+i4 ei nu-i $at capul cu "iloso"ia -i nau nici o r3*n) s) de*in) (n+elep+i. Tocmai astai nenorocirea (n ne-tiin+), "iindc) temiricine, ")r) s) "ie "rumos, $un, cu minte, (-i (nc!ipuie c) este pentru sine de a;uns46 Poros (nseamn) (n lim$a greac), ca termen comun, elug, de aceea &o$in (l -i traduce cu eApedient.8Penia (nseamn) s)r)cie.

66?BANGHETUL

deaceea doar nu r3*ne-te lucrul de care nu se crede lipsit, pentru c) nici nui con*ins c) are ne*oie de acellucru0/ Cares atunci, #iotima, ic eu, care +is studio-ii (n "iloso"ie, dac) nui *or$a nici de cei (n+elep+i, nici de ceipro-ti1

/ Lucrui limpede, ise d3nsa, -i pentru un copil4 este *or$a de "iin+ele ce stau (ntre am$ele categorii, "iin+edintre care "ace parte -i Eros. >tiin+a apar+ine desigur grupei celor mai "rumoase lucruri4 la r3ndul s)u, Eros esteiu$irea pentru tot cei "rumos4 urmea) cu necesitate c) Eros este iu$itorul -tiin+ei. Fiind deci "iloso", el ia loc(ntre cei ce -tiu -i cei nu -tiu nimic. Pricina pentru acestea este la d3nsul na-terea' doar se co$oar) din tat)(n+elept -i $ogat, (ns) dintro mam) lipsit) -i de -tiin+) -i de mi;loace. Astai, iu$ite Socrate, natura demonului6.C3t pri*e-te (ns) ceea ce ai creut pentru Eros, nai p)+it lucru mare. Pe c3t mi se pare, socotesc dup) *or$ele ceai rostit, ai creut c) Eros este iu$it, nu iu$itor. Poate c) de aceea +i sa p)rut c)i a-a de "rumos4 c) a-a -i este (nrealitate cel iu$it' "rumos, delicat, des)*3r-it -i demn de a "i "ericit, pe c3nd iu$itorul are (n sine alt) (nsu-ire,aceea de care am *or$it.Rolul lui Eros

>i eu am spus'/ Bine, str)ino, *)d c) *or$e-ti "rumos4 dar de este Eros cum spui, ce ne*oie au oamenii de el1/ Asta m) *oi sili s)+i eplic (ndat), Socrate. #eocamdat) -tim cum este Eros -i cum sa n)scut4 -tim c) este,

cum singur ai a"irmato' dragostea pentru cele "rumoase. #ar dac) unul near (ntre$a' Bine, Socrate -i tu,#iotima, cei dragostea pentru cele "rumoase1 Sau, ca s) ne eprim)m mai limpede' Cine iu$e-te cele"rumoase, ce iu$e-te el1


19/30

Eros ne c)l)ue-te spre cea mai (nalt) "orm) a *ie+ii, care este contemplarea >tiin+i"ic). Prin aceasta "iecare dintre noi se sile-te s) imite pe=.eul ce admir) -i s) participe ast"el la nemurire. #emonul care ne d) prile;ul acestei particip)ri este Eros. Gra+ie lui (namoratul (-i d)osteneala s) contemple (n sine (nsu-i tipul des)*3r-irii p3n) la care dore-te s) (nal+e pe iu$itul s)u. C". @ed, 8: c -i 8 d. #e alt"el,genealogia lui Eros, dat) mai sus, sim$oliea) situa+ia lui de mi;loc, (ntre Poros -i Penia.

669PLATON

A- r)spunde' rea s) "ie ale lui. Acest r)spuns, adaug) d3nsa, st3rne-te o (ntre$are cum e de pild) aceasta' Ce

de*ine unul care *a "i do$3ndit cele "rumoase1/ Nus deloc (n stare, ia- spune, s) r)spund la ce m) (ntre$i' nam acum la (ndem3n) r)spunsul.e / #ar, ise ea, dac) ar sc!im$a cine*a cu*intele -i sar "olosi de*or$a $un (n loc de "rumos -i dac) ar (ntre$a' Haide, Socrate, spunemi' cine iu$e-te cele $une, ce iu$e-teel1/ rea s) "ie ale lui, ia- spune./ >i ce de*ine cel care *a "i c)p)tat cele $une1/ #e data astai mai u-or de r)spuns, a- ice eu, "iindc) el de*ine "ericit.8@a / #eci prin do$3ndirea celor $une, ise, se "ace c) cei "erici+i sunt"erici+i4 -i nu mai e ne*oie s) (ntre$)m de ce dore-te s) "ie "ericit cel care *rea aceasta4 r)spunsul pare a punepunct aici c!estiunilor./ Ade*)r gr)ie-ti, isei eu./ #ar *oin+a -i dragostea aceasta le crei o$-te-ti1 Adic) to+i oamenii doresc s) ai$) pentru sine cele $une1 %ri

cum ici1/ ic c)s o$-te-ti./ Atunci, Socrate, pentru ce s) nu spunem de to+i c) iu$esc, din $ moment ce to+i iu$esc totdeauna acelea-ilucruri1 #e ce spunem de uniic) iu$esc, de al+ii c) nu1/ 2) mir -i eu de ce, isei./ Nu te mira, ise d3nsa. (ncepem cu o "orm) anumit) a iu$irii, pe care o c!em)m Eros4 (i d)m adic) numele cucare se indic) tot amorul4 apoi ne "olosim de di"erite alte cu*inte spre a denumi -i celelalte moduri de a iu$i./ Ai putea s)mi citei un eemplu1/ 5at). >tii c) *or$apoesis arat) multe. Ast"el,poesis este toat) pricina ce st3rne-te un lucru ca s) treac) de lastarea de ne"iin+) la aceea de eisten+). (n modul acesta, crea+iile ce se "ac prin orice te!nic) suntc poesii6, iar creatorii lor, oricare ar "i, se numesc poe+i8./ Ade*)r gr)ie-ti.

iK8#e"ini+ia tetului (nsu-i ne scute-te de a da l)muriri mai am)nun+ite c) aicipoesie -ipoet nu tre$uie luate numai (n sensul restr3ns, decreator (n arta literar).

68@BANCHETUL

/ >i totu-i, ise d3nsa, tu -tii $ine c) nu to+i poart) numele de poe+i, ci au di"erite alte denumiri4 c) din ceicrea+ie numai muica -i *ersurile au primit numele generic depoesie.Numai aceast) parte a crea+iei se nume-tepoesie. -i numai cei care o posed) se numescpoe&i./ Ade*)r gr)ie-ti, ic eu./ Tot a-ai cu amorul. Principalul aici este o sete uni*ersal) a d celor $une... dorul dup) "ericire / iat)undei cel mai mare, iat) undei a$ilul Eros, cel s)l)-luit (n toate. (ns) unii sunt (nclina+i (n c!ip -i "el c)tre

d3nsul' spre a"aceri, spre gimnastic) ori spre "iloso"ie4 ei nu se c!eam) c) iu$esc, nici c) sunt (namora+i. Al+ii(ns), care merg c)tre +intaunui anumit mod de iu$ire, unul singur, (-i (nsu-esc prin elul ce depun numai pentru ei numele (ntregului amor,-ii ic' Eros, (namorare, (namora+i.../ 2ie team) c) spui ade*)rul, ic eu./ Sa spus o *or$), ise d3nsa, dup) care (namora+ii nu "ac altce*a dec3t (-i caut) ;um)tatea lor proprie. P)rereamea este c) iu$irea nu st) e nici (n ;um)tatea, nici (n (ntregul t)u (nsu+i, prietene... a"ar) dac) nu se (nt3mpl)ca aceste "r3nturi s) con+in) (n ele $inele. >i do*ada o a*em(n "aptul c) oamenii (ng)duie s) li se taie picioarele -i m3inile c3nd aceste p)r+i ale corpului apar *iciate. Nu creddeci c) oamenii iu$esc cu orice pre+ ceea ce le apar+ine, $ine(n+eles dac) nu consider)m $unul ca o proprietatepersonal), apar+in3nd "iec)ruia din noi, iar r)ul ca ce*a str)in0 %ricum ar "i, nu eist) un alt lucru de careoamenii s) se simt) (namora+i dec3t $inele. Nu g)se-ti1 8@a/ Cum s) nu g)sesc, pe eus.

/ >i oarei destul s) spunem pur -i simplu c) oamenii se (namorea) de ceea cei $un1/ #a, ic eu.


20/30

/ #ar ce1 Nar tre$ui s) se adauge, ise ea, c) $inele tre$uie s) le -i apar+in), tocmai lor, care (l iu$esc1/ Tre$uie./ >i c) acest $ine nu numai s)6 ai$), dar s)6 -i p)stree dea pururea1/ >i aceasta.

6Aluie la cu*3ntarea lui Aristo"an, 696 d, 69: c.

686PLAT%NBANGHETUL/ Prin urmare, (nc!eie ea, luat (n totul, Eros este dorul de a st)p3ni dea pururea $inele6./ Foarte ade*)rat, ic eu./ Fiindc) ast"el e (ntotdeauna amorul, ise ea, s) $)g)m de seam) acum la cei ce6 urm)resc -i s) *edem (n cemod -i (n care anume ac+iune elul -i (ncordarea lor sar putea numi amor1 Ce poate s) "ie lucrul acesta1 E-ti (nstare s)mi spui -i mie1/ #aca- "i (n stare, #iotima, nu +ia- admira acum (n+elepciunea -i na- "i *enit la tine s)n*)+ asemenealucruri0/ Atunci s)+i spun tot eu, ise. Amorul e crea+ie (n "rumos, crea+ie (n corp -i spirit./ Am ne*oie de un g!icitor, ic eu, ca s)mi t)lm)ceasc) ce spui, c)ci nu (n+eleg./ 5at), (+i *oi spune c!iar eu mai clar. Bagi de seam), Socrate, cum to+i oamenii )mislesc -i prin corp -i prinsu"let1 >i, c3nd a;ung la o *3rst), natura singur) ne (mpinge la procrea+ie1 Nui (ns) cu putin+) a crea (n ur3t, cinumai (n "rumos. (ns)-i mergerea (mpreun) a $)r$atului cu "emeia nui dec3t crea+ie4 -i lucrul este de ordindi*in, Socrate, c)ci, de-i se petrece (ntro "iin+) muritoare, el con+ine nemurirea, adic) )mislirea -i na-terea. A-ace*a nu are loc (n ceea cei nearmoniat, -i ur3tul nu se armoniea) deloc cu di*inul4 "rumosul (ns) e (n per"ect)armonie.Ast"el dar


21/30

/ #ac) g)se-ti -i acum c) Eros (nseamn) de la natur) dragostea lucrului asupra c)ruia am con*enit de maimulte ori (nainte, atunci s)d nu te miri de eplica+ie4 eu -i aici pun aceea-i ra+iune ca mai (nainte4 c) "irea muritoare se str)duie-te pe c3t cuputin+) s) eiste dea pururea, adic) s) de*in) nemuritoare. >i singurul mi;loc cei st) la (ndem3n) pentru aceastaeste crea+ia. #atorit) ne(ncetatelor na-teri se (nlocuie-te "iin+a *ec!e prin alta nou), pe care cea *ec!e o las) (nurma ei. #e "apt, de-i despre "iecare *ie+uitoare se ice c) tr)ie-te -i c)i pururea aceea-i, din copil)rie p3n)

(m$)tr3ne-te, ea nu r)m3ne identic) sie-i nici un moment, de-i (-i p)strea) numele6

. Se (nnoie-te necontenit, cutoate c)-i pierde mereu c3te ce*a' din p)r, din carne, din oase, din s3nge... -i, p3n) la urm), corpul (ntreg.e >i pre"acerea natinge numai trupul, ci -i su"letul. Se sc!im$)apuc)turile, caracterul, p)rerile, (nclin)rile, pl)cerile, m3!nirile, temerile... "iecare din acestea nu se men+ine (nclipa urm)toare, cin8@?a *reme ce unele dispar, apar altele. #ar lucrul cel mai ciudat este ce se (nt3mpl) cuno-tin+elor. Nu numai c)sunt cuno-tin+e care se nasc (n noi (n *remea c3nd altele se pierd c)ci -in aceast) pri*in+) "iecare din noi nuiniciodat) acela-iQ, dar "iecare cuno-tin+) (n parte urmea) acela-i drum. Ceea ce se nume-te a medita8nuialtce*a dec3t rec!emarea (n minte a unei cuno-tin+e care sa pierdut. Uitarea este tocmai dispari+ia uneicuno-tin+e, iar studiul, cre3nd o cuno-tin+) nou) (n locul celei care sa dus, o continu) a-a de $ine pe cea dint3i,(nc3t ni se pare c)i$ una -i aceea-i. Ast"el se p)strea) toat) "iin+a muritoare4 nu "iind mereu -i (n totul identic) sie-i, cum esteeisten+a di*in), ci determin3nd "iin+a ce dispare ca (m$)tr3nit) s) lase (n urm)i alta nou), cum a "ost ea (ns)-i.

5at), Socrate, prin ce mi;loc un muritor are parte de nemurire (n pri*in+a corpului -i (n toate celelalte:

.Nemuritorul (ns) are aceast) calitate (n c!ip deose$itD. Nu te mira deci dac) orice *ie+uitoare (-i6 5dee epus) -i (n@edon, ?7 d -i (n i aici / "ragment dintrun *ers a c)rui pro*enien+) a r)mas necunoscut)Q.

124

68BANGHETULPLAT%N

#ar creatorii (n spirit0 C)ci sunt oameni, ise ea, care creea) mai8@9a $ucuros (n su"lete dec3t (n corpuri... opere, se (n+elege, care cad (n sarcina spiritului s) le conceap) -i s) le"ormulee. re+i s) -ti+i care anume1 Cele re"eritoare la g3ndire -i, nu mai pu+in, la orice alt) direc+ie spiritual)6.#intre ace-tia, deci, "ac parte to+i poe+ii care creea) lucruri originale4 dintre ei, te!nicienii numi+i geniiin*enti*e... 5ar cea mai mare din lucr)rile min+ii lor, ise ea, -i cea mai "nimoas) (ntre toate, pri*e-te (ntocmirilecet)+ilor -i a-e)mintelor omene-ti, g3ndire ce se nume-te,$ (n acest ca, propor+ie -i dreptate social). >i iat)' c3nd unul dintre ace-tia poart) de t3n)r (n su"let, ca o "iin+)


22/30

di*in), s)m3n+a crea+iei -i c3nd a;unge (n "loarea *3rstei, deodat) e cuprins de dorin+a )mislirii -i na-terii. Elcaut) atunci -i alearg) (ncoace -i (ncolo dup) "rumuse+ea (n care ar putea procrea... c)ci (n ur3t nu *a )misliniciodat). >i, p)truns de crea+ie, (m$r)+i-ea) mai $ucuros corpurile "rumoase dec3t pe cele ur3te4 dac) (nt3lne-te(n drum un su"let "rumos, no$il -i de o $un) natur), (ndat)6 st)p3ne-te dragostea pentru aceast) (ndoit) (ntrupare"rumoas). (n "a+a unei ast"el de ")pturi el de*ine (ntro clip) capa$il s)i dea o $ogat) (ndrumare (n *edereaoric)rei opere spirituale, (i d) s"aturi cum tre$uie s) "ie omul superior, ce preocup)ri caut) s) ai$) -i sapuc)

c c!iar s)i "ac) preg)tirea -tiin+i"ic). Ating3nduse ast"el de "rumos -i (mp)rt)-induse din el, se (n"iripea),cred, -i ia na-tere ceea ce st) (nc) de mult (ncol+it (n su"lete. Preent sau a$sent / el (-i aduce aminte de alesuls)u -i cre-te (mpreun) cu d3nsul rodul propriei sale crea+ii8. A-a se "ace c) oamenii din aceast) categoriep)strea) (ntre d3n-ii leg)turi mai puternice dec3t comuniunea dintre noi -i copiii no-tri -i c) amici+ia lor se arat)mai neclintit)4 doar ei se "ac una (n *ederea unor copii mai "rumo-i -i mai pu+in atin-i de moarte. >i, se (n+elege,mai $ucuros ar primi oricare om, pentru sine, s) dea na-tere unor ast"el de copii dec3td ")pturilor omene-ti. #ar (nc), dacar mai pri*i la un Homer, la un Hesiod, ori la ceilal+i poe+i de seam), pe care(i pimuie-te pentru urma-ii ceau l)sat, urma-i (n stare s) dea p)rin+ilor creatori -i glorie -i amintire nepieritoare/ "iind ei (n-i-i ")r) de moarte0 Sau dac) ar pri*i,

6 Aici cu*3ntul grecesc dptTi; *irtusQ are (n+elesul cel mai larg, de oper) a spiritului, iind ca sens un deri*at al ac+iunii con+inute (ncu*3ntul Mbpo*irb%ic ;udecat), g3ndireQ.8Pentru deplina (n+elegere a locului, trimitem la paragra"ele introducerii pri*itoare la teoria greac) -i la amurul 'iloso'ic.

68

adause ea, spre copiii pe care Licurg ia l)sat (n Lacedemonia ca s) "ie m3ntuitorii statului spartan -i / ca s)spun *or$a / m3ntuitorii (ntregii Elade c!iar0. Tot a-a de onorat este la noi Solon, ")uritorul cunoscutelor legi,-i mul+i al+ii de pretutindeni, de la greci -i de la e str)ini, $)r$a+i care au adus la lumina ilei multe -i "rumoaselucr)ri, crea+ii originale (n orice direc+ie a spiritului. Pentru d3n-ii se (nal+) ai nenum)ratele monumente cucaracter sacru0 Ele sunt reultatul unor ast"el de copii4 dar nu cunosc p3n) acum un monument ridicat pentrucopii omene-ti0Tre,tele ini0ierii des%v#r*ite

Poate cam i$utit, Socrate, s) te introduc pu+in (n c!estiunile erotice. Nu -tiu (ns) de *ei "i (n stare s) te ridici,c!iar cu o $un) 86@a c)l)uire, p3n) la treapta ini+ierii depline, p3n) la starea de clar*iiune, pentru care ceamspus p3n) aici nui dec3t preg)tire8. oi da tot eu l)muriri mai departe -i nu *a lipsi nimic din $un)*oin+a -ia;utorul meu. (ncearc) numai de m) urm)re-te, dac) te sim+i (n stare.%ricine *rea s) mearg) (n aceast) c!estiune drept la +int), tre$uie (nc) din copil)rie s) (nceap) prin a "i (n

c)utarea corpurilor "rumoase. (n primul r3nd cel ce ini+ia), de *rea s) c)l)ueasc) pe ini+iat pe drumul drept,tre$uie s)6 conduc) a-a, (nc3t acesta s) nu iu$easc) dec3t un singur corp -i s) creee (n ;urul lui discursuri:"rumoase. Pe urm) caut) s) (n+eleag) c) "rumosul care se g)se-te (ntrun corp / oricare ar "i el / este "rate cu"rumosul ce este (n alt corp. >i dac) ar tre$ui s) urm)rim $ "rumuse+ea dup) (n")+i-are, ar "i o mare gre-eal) s) nusocotim c) "rumosul ce st) pe toate corpurile este (n "apt unul -i acela-i. #e alt) parte, cine a priceput asta o dat),nu mai poate iu$i dec3t toate corpurile

6 Platon a a*ut (ntotdeauna admira+ie pentru constitu+ia -i legile Spartei4 *ei -iLegile, 555, 9: e.85ni+ierea (n misterele amorului este pri*it) ca un drum cu mai multe a+e2 numai la urm) cade perdeaua (n "a+a ini+iatului -i iese la lumin)ade*)rul. Puri"icatul este acum (n .stare s) *ad) nemi;locit realitatea -i so contemple, "apt pe care lim$a greac) (l nume-te epoptie. ei 866$, c -i@edan, 9 */d, L. &o$in.: #e-i suntem (nc) (n "aa c3nd punctul de atrac+ie al iu$irii apar+ine "rumuse+ii corporale, nu lipsesc totu-i nici de aici discursurile"rumoaseQ, "iindc) este *or$a, pro$a$il, de con*ingerea pe caie ini0iatorul tre$uie so eercite (n tot momentul asupra ini+iatului.

687PLATON

BANCHETUL"rumoase. Cu alte cu*inte, se de$)ra de iu$irea puternic) ce o a*ea pentru unul singur -i (ncepe a6 dispre+ui cape ce*a socotit de mic) importan+). #up) aceea *a pre+ui "rumosul s)l)-luit (n su"lete mai mult dec3t "rumuse+eace +ine de corp. >i (nc)... (ntro m)sur) a-a de (nsemnat), c) dac) are cine*a un su"let ales (ns) corpul nui tocmaio "loare a "rumuse+ii, (i este totu-i de a;uns' ori s)6 iu$easc), ori s)6 preocupe, ori c!iar s)6 (mping) a crea -iurm)ri cele mai potri*ite eerci+ii de spirit, (n stare s) ridice ni*elul su"letesc al tinerilor. >i *a "i constr3ns s)contemple "rumosul ce se g)se-te (n ocupa+iile ilnice -i (n legi4 s) *ad) -i aici c) "rumosul (ntreg este (nrudit cusine (nsu-i... a-a c)-i *a da atunci seama ce pu+in lucru este cel)lalt "rumos, care pri*e-te corpul0#e la ocupa+iile o$i-nuite se ridic) la -tiin+e... ca s) (n+eleag) de r3ndul acesta -i "rumosul s)l)-luit (n ele. Acolo,a*3nd (n "al) o $ogat) pri*eli-te "rumoas), el nu *a mai "i ro$ umil -i plecat unei singure iu$iri, (ndreptat) spre"rumuse+ea unui t3n)r, a unui singur om / te miri cine / a unei singure predilec+ii... #impotri*), str)mutat pemarea cea larg) a "rumosului -i contempl3ndu6 nemi;locit, el *a crea multe, "rumoase, magni"ice opere alespiritului' cu deose$ire cuget)ri pe t)r3mul nes"3r-it al "iloso"iei4 -i *a "ace aceasta p3n) ce, (nt)rit pe poi+ie -isporit (n mi;loace, *a a;unge s) prind) (ns)-i acea -tiin+), unic) (n "elul ei, ce are ca o$iect "rumuse+ea de care*or$im.


23/30

#escoperirea Frumosului (n sine(ncearc) acum, ad)ug) ea, s)+i +ii aten+ia c3t po+i mai trea). Cine *a "i c)l)uit metodic, ast"el (nc3t sa;ung) ap)trunde misterele amorului p3n) la aceast) treapt) -i cine *a contempla pe r3nd6-i eact o$iectele "rumoase,acela, a;uns la cap)tul ini+ierilor lui Eros, *a (ntre)ri deodat)8o "rumuse+e de caracter miraculos. E *or$a,Socrate, de acel Frumos c)tre care se (ndreptau mai (nainte toate str)duin+ele Ceea ce caracteriea) "iecare treapt) a acestei (n)l+)ri c)tre "rumos este apercep+ia unei esen+e comune multiplicit)+ii lucrurilor. edem (nacela-i timp acela-i o$iect, unul -i multiplu, p3n) la in"init L. &o$inQ.Aceea-i metod) urmea) (n teoria platonician) inteligen+a, pentrudescoperirea $inelui, cu deose$irea c) acolo (n locul amorului este dialectica.8&e*ela+ia se "ace deGA)atH ini+ierea estegradat. L. &o$in.Q

68?noastre' "rumuse+e ce tr)ie-te dea pururea, ce nu se na-te -i piere, ce 866a nu cre-te -i scade4 ce nui, (n s"3r-it,(ntrun punct "rumoas), (ntraltul ur3t)4 c3teodat) da, alteori nu4 (ntrun anumit raport da, (ntraltul nu4 aici da,dincolo nu4 pentru unii da, pentru al+ii nu. Frumuse+ea ce nu se (n")+i-ea) cu "a+), cu $ra+e sau cu alte(ntruc!ip)ri trupe-ti4 "rumuse+e ce nui cutare g3nd, cutare -tiin+)4 ce nu s)l)-luie-te (n alt) "iin+) dec3t sine4 nust) (ntrun animal, (n p)m3nt, (n cer, sau oriunde aiurea4 "rumuse+e ce r)m3ne ea (ns)-i cu sine, pururea identic)sie-i prin unicitatea "ormei64 "rumuse+e din care se (mp)rt)-e-te tot cei pe lume $ "rumos, ")r) ca prin apari+ia -idispari+ia o$iectelor "rumoase ea s) creasc), s) se mic-oree ori s) (ndure o c3t de mic) -tir$ire.C3nd, prin urmare, se ridic) cine*a de la cele de ;os, datorit) amorului $)r$)tesc ade*)rat, p3n) la aceades)*3r-it) "rumuse+e -i (ncepe a o (ntre)ri, a$ia atunci poate spune c)i pe punctul s) nimereasc) +inta urm)rit).(n realitate, drumul drept ce merge la cele c erotice sau mi;locul de a "i c)l)uit (ntracolo este s) (ncepem prin a

iu$i "rumuse+ile de aici, dup) care s) ne ridic)m p3n) la iu$irea "rumosului suprem, p)-ind ca pe o scar) toatetreptele urcu-ului acesta. S) trecem, adic), de la iu$irea unui singur corp la iu$irea a dou)4 de la iu$irea a dou) laiu$irea tuturor celorlalte. S) ne ridic)m apoi de la corpuri la preocup)rile "rumoase, de la preocup)ri la -tiin+ele"rumoase, p3n) ce a;ungem (n s"3r-it s) ne reculegem din di"eritele -tiin+e -i s) ne concentr)m (ntruna singur),care este de "apt (ns)-i -tiin+a Frumosului, -tiin+) prin care a;ungem s) cunoa-tem "rumuse+ea (n sine, a-a cum e 8.Aici este, iu$ite Socrate, gr)i str)ina din 2antineia, tocmai aici e d rostul *ie+ii noastre0 C)ci dac) *ia+a merit)prin ce*a so tr)iasc) omul, numai pentru acela merit), care a;unge s) contemple "rumuse+ea (ns)-i. #in momentce ai *)uto o dat), cum (+i *or mai p)rea pe l3ng) ea -i aurul -i (m$r)c)mintea -i tinerii "rumo-i -i copilandriicare *) tul$ur) c3nd (i *ede+i, pe tine -i pe at3+ia al+ii0 Ba... *) tul$ur) a-a de tare, c) pentru a *) pri*i iu$i+ii -i atr)i pururea cu d3n-ii a+i "i gata, dac) lucrul6Cu alte cu*inte, unitatea esen+ei nui o unitate de colec+ie, cum e aceea a unui tot, ci o unitate indi*ii$il)4 Frumosul este (n nuni unic ceeace este -i, ca atare, nu (ncetea) niciodat) s) "ie una cu sine (nsu-i. S) se compare -i Fedon, 7? d/e. L. &o$in.Q8 &idicarea p3n) la epoplia Frumosului trece deci prin patru trepte' "rumuse+ea "iic), "rumuse+ea moral), "rumuse+ea cuno-tin+elor -iFrumosul (n sine, a$solut.

689PLAT%N

ar "i cu putin+), s) uita+i -i de m3ncare -i de $)utur)... numai -i numai s)i admira+i -i s) "i+i cu d3n-ii0e #ar ce s) mai icem, gr)i d3nsa, de omul c)ruia (i e dat s)contemple "rumuse+ea cea limpede, curat), nepri!)nit)... nu aceea plin) de carne -i colora+ie omeneasc) sau dec3t) alt) gur) a "irii muritoare0 Ce s) mai icem c3nd el ar putea )ri Frumosul di*in, Frumosul cel cu868a (n")+i-are unic)1 [inc!ipui, ise, c) tr)ie-te *ia+) ")r) *aloare omul care *a pri*i (ntracolo -i *a contemplaacel "rumos, c)ruia i se dedic) -i cu care se (mpreun)1 Nu+i dai seama c) numai unul ca acesta / care *ede"rumosul prin singura cale (n care el poate "i perceput / este (n stare s) creee4 nu m)-ti ale artei6, m)-ti de carenici nu se atinge, ci opere de art) ade*)rat), ca unul cea p)truns (n lag)rul ade*)rului1 C) numai creatorul unoropere superioare se "ace scump lui #umneeu4 -i c), dac) (ntre oameni eist) nemuritori, este tocmai caulaceluia1$ 5at), Fedru -i *oi to+i4 asteas con*ingerile pe care #iotima mi leas)dit (n su"let. P)truns de ele, (ncerc la r3ndumi s) insu"lu -i eu credin+a c) "irea omeneasc) nu -iar putea lua cuu-urin+) to*ar)- de lucru mai potri*it ca Eros, pentru do$3ndirea acestui $un. lat) de ce, (ntruc3t m) pri*e-te,sus+in c) orice om are datoria s) stimee pe Eros4 de aceea pre+uiesc eu toate c3te *in de la Eros4 de aceea m)str)duiesc pentru ele, $ai (ndemn -i pe al+ii (n aceast) direc+ie4 de aceea pream)resc, -i acum -i pururea, puterea-i $)r$)+ia lui Eros, at3t c3t sunt (n stare so "ac0c >i acum, Fedru, consider) cu*3ntarea mea / de *rei / o(nc!inare (n cinstea lui Eros, sau nume-teo cu orice nume+i place0Partea a treia

A-a *or$ea Socrate. >i pe c3nd ceilal+i (l l)udau, Aristo"an se preg)tea s)i r)spund) ce*a, deoarece Socrate")cuse (n cu*3ntare o aluie -i la teoria lui. #ar tocmai atunci saui un gomot mare dea"ar)4 pocnituriputernice (n poarta cur+ii -i, (n acela-i timp, glasul unor c!e"lii. Printre d3n-ii samestec) -i *ocea unei "lautiste.Atunci Agaton ise'BANCHETUL

6Ce este aici dpeir;. Ce sunt tiSa dptTTRs7 &o$in traduce pe 3peni cu merite!pe clSa dptT\is cu des images de merite. Credem c)aici este *or$a, mai precis, de acea *irtute a spiritului pe care noi o numim talent, -i datorit) c)reia omul creea) opere de art) -i de -tiin+).

6:@


24/30

/ 5a *ede+i ce este a"ar), $)ie+i. #ac)i un prieten, po"ti+i6 d (n)untru. #ac) nu, spune+ii c) nu $em -i c)neam culcat c!iar.Sosirea lui Alci!iadeNu trecu mult -i deose$ir)m (n curte *ocea lui Alci$iade. A"umat cum era, el striga cu glas tare -i (ntre$a undeiAgaton -i le poruncea celorlal+i s)6 duc) la el. Unii (nso+itori, (mpreun) cu "lautista, (l apucar) atunci de $ra+ deo parte -i de alta -i6 duser) p3n) (n dreptul u-ii. A*ea pe cap o coroan) deas) din "run) de ieder), (mpestri+at)

cu mic-unele4 drept podoa$), nenum)rate panglicu+e (i at3rnau de pe cap. eAst"el ap)ru -i ise din u-)'/ Salutare, prieteni0 2ai primi+i un to*ar)- de $)utur)1 Pe unul care a $)ut $ine -i p3nacum1 %ri, (ndat) ce ne(mplinim misiunea pentru care am *enit, de a (ncorona pe Agaton, *a tre$ui s) plec)m1 Eu nam putut s) *in ieri,ise, -i iat)m) acum, cu panglici pe cap, precum m) *ede+i, sosit pentru ca, deleg3ndule de pe mine, s) le a-epe capul cel mai talentat -i mai "rumos... a-a6 declar eu. Ce1 &3de+i de mine c) sunt $eat1 C!iar dac) r3de+i, -tiu$ine c) tot ce spun eu este ade*)rat. Acum !aide, spune+imi iute4 pot s) intru (n aceste condi+ii sau nu1 Cu 86:aalte cu*inte, sunte+i dispu-i s) $e+i -i cu mine sau nu1Un ropot de aplaue "u r)spunsul -i strig)te din partea tuturor' s) intre, s) sa-ee la mas)0Agaton (l po"ti' el intr) condus de to*ar)-i. Apropiinduse, (-i tot str3ngea panglicile din ;urul capului cu g3nds)6 (ncoronee pe Agaton4 dar cum elei c)deau pe oc!i, nu $)g) de seam) pe Socrate -i se a-e) l3ng) Agaton,la mi;loc, (ntre Socrate -i acesta. Tocmai atunci Socrate $ se dase mai (ntro parte -ii ")cuse loc s) stea. C3nd seapropie s) -ad), (l (m$r)+i-a pe Agaton -i6 (ncorona.

Atunci Agaton strig)'/ #esc)l+a+i, $)ie+i, pe Alci$iade, ca s) ocupe -i el locul al treilea0/ Foarte $ine, ise Alci$iade, dar cinei pe r3ndul nostru al treilea to*ar)- de $)utur)1 Spun3nd asta, se (ntoarse-i6 )ri pe Socrate. )3ndu6, a*u o tres)rire, apoi ise' Heracles0 >i tu aici1 Socrate aici1 >iai stat a-a, deoparte, iar)-i la p3nd)1 >i miai r)s)rit (n "a+) deodat), c cum +ie o$iceiul, (ntrun loc unde niciodat) nu mia-"i (nc!ipuit s) "ii0 Spunemi de ceai *enit aici1 #e ce teai a-eat tocmai (n locul )sta1

L6:6PLATONCum de nai g)sit mai potri*it s) -ei l3ng) Aristo"an, sau l3ng) *reun !3tru ade*)rat ori l3ng) *reunul ce *rea s)"ie a-a ce*a1 #e ceai ")cut tot ce +ia stat (n putin+) ca s) -ei l3ng) cel mai "rumos din cuprinsul acestei case1 >iSocrate'/ ei, ise, *ei de m) ap)r) tu, Agaton, c)ci amorul )stui om "a+) de mine nui lucru de -ag). #e c3nd mam(namorat de d3nsul, c!iar din clipa aceea, numi mai este (ng)duit nici s) m) uit, nici s)d con*or$esc cu *reun t3n)r "rumos, ")r) s) nui treesc geloia, ")r) s) nu m) +in) de r)u, s) numi "ac)nemaipomenite mierii -i s) nu m) oc)rasc)... doar nu ma $)tut0 Bag) de seam) s) numi "ac) -i acum a-a ce*a4mai $ine ai (ncerca s) ne (mpaci0 (n orice ca, dac) *ei c)mi "ace ce*a, te rog s) m) aperi, c)ci eu sunt pestem)sur) de (n"rico-at -i de m3nia -i de dragostea lui./ Nu0 ise Alci$iade. (ntre mine -i tine nui (mp)care. Pentru asta am s) te pedepsesc eu ce*a mai t3riu4deocamdat), Agaton, d)mi

e (napoi c3te*a panglici ca s) (ncorone / ise el / -i capul cel minunat al acestuia. Nu *reau s) se mai ;eluieca pe tine team (ncoronat iar pe d3nsul, ale c)rui cu*3nt)ri $iruie toat) lumea -i (ntotdeauna, nu ca tine, numaialalt)ieri0Q, nici nu mam g3ndit s)6 (mpodo$esc.Spun3nd acestea (i -i lu) c3te*a $enti+e -i leg) cu ele capul lui Socrate4 apoi se (ntinse pe pat. Cum se lungi, ise'Bine, prietenilor, dar *oi (mi "ace+i impresia c) nici nu *) g3ndi+i la $)utur)0 Asta eu nu pot so trec cu *ederea.Tre$uie s) $e+i, c)ci a-a a "ost *or$a (ntre noi. 5at), eu maleg singur pre-edintele $)uturii p3n) ce *e+i *eni -i *oila ni*elul meu. Tu, Agaton, ai gri;) s) mi saduc) o cup) din cele mari, dac) este... adic) nu4 nam ne*oie decup), ise .d3nsul4 $)iete, adu mai $ine r)citorul acela.86Da )use un ps=cter care lua mai mult de opt ot=le6.66 aduser) plin4 el (l goli4 apoi, spun3nd s)6 umplepentru Socrate, ad)ug)' Eu "a+) de Socrate nam nici un g3nd ascuns. C)ci oric3t iar porunci care*a s) $ea, el nuse d) (napoi4 -i nui mai $eat ca alt)dat)0>i $)iatul (i umplu *asul, iar Socrate $)u. Atunci Eriima!'BANCHETUL6

Peste doi litri -iun s"ert L.&o$inQ. Ps=cterul era un *as mare ce ser*ea ca r)citor pentru *in.6:8/ Cum, Alci$iade, $em a-a, ise el, ")r) s) spunem o *or$) la un pa!ar, ")r) s) c3nt)m ce*a1 Bem a-a, ")r) nici


25/30

un me-te-ug, cum $eau cei (nseta+i1Alci$iade (i r)spunse'/ Eriima!0 i eu (+i ic salutare / r)spunse Eriima!. or$a e' ce "acem acum1/ Cum +ie *rerea. Noi tre$uie s) ne supunem... %Doctorul doar cntrete ct mul&i cet&eni laolaltI""J Ascult) atunci, ise Eriima!. (nainte s) "i *enit tu, noi ne (n+elesesem s) +inem "iecare, (ncep3nd de la st3nga

spre dreapta, c3te o cu*3ntare (n cinstea lui Eros, c3t putem mai "rumoas)4 s)i aducem adic) o laud). Noi,ace-tia, am *or$it to+i. Tu, "iindc) nai *or$it, ci ai $)ut numai, este drept s) iei cu*3ntul acum. C3nd *ei s"3r-ide *or$it, s) "iei -i lui Socrate un su$iect, oricare *rei. La r3ndul s)u, d3nsul s)i "iee su$iect celui dindreapta -i a-a mai departe cu restul./ Foarte $un) idee, Eriima!, ad)ug) Alci$iade. ede+i numai, eu nu g)sesc drept s) pune+i al)turi cu*3ntareaunui om $eat cu a unuia trea. Apoi ad)ug)' ia spunemi, "ericitule, tea con*ins oare Socrate asupra celor cespunea adineauri cu pri*ire la geloia mea1 >tii tu c) tot ce spunea d3nsul este eact... pe dos1 Tocmai el este celcare, de laud (n "a+) pe cine*a / eu sau om / altul dec3t d3nsul, este (n stare nici m3inile s) nu-i mai poat)st)p3ni0Atunci Socrate'/ Nu mai ispr)*e-ti odat), ise, cu oc)rile tale1/ Pe Poseidon, replic) Alci$iade, nu ad)uga la acestea un singur cu*3nt, c) nici na- putea l)uda pe altcine*a (npreen+a ta.

/ Bine, ise Eriima!, atunci ") asta dac) a-a +ii *oia. F) elogiul lui Socrate./ Ce "ace1 Crei tu, Eriima! / relu) Alci$iade / c) tre$uie... s) m) reped la acest om ca s3i aplic, de "a+)cu *oi, pedeapsa ")g)duit) adineauri1: (n tet este un *ers ce imit) rmlul o$i-nuit de a se adresa al eroilor, in poemele !omerice.lliada, 5, 6D, unde se *or$e-te de doctorul 2a!aon, "iul lui Asclepios.:La 86: d. S) se o$ser*e (n tot acest loc gri;a -i, (n acela-i timp, "ine+ea cu care se moti*ea) elogiul pe care Alci$iade este oarecum silit s)6"ac) lui Socrate.

6::PLAT%N

/ Ceai de g3nd, ise Socrate, ce *rei s) "aci cu mine1 Nu cum*a m) *ei l)uda (n $)taie de ;oc1 %ri ce *rei s)"aci1/ S) spun ade*)rul6. Bine(n+eles, dac)mi dai *oie./ Cum de nu, dac)i *or$a de ade*)r0 Ba te po"tesc c!iar s)6 spui./ Nu m) dau (n l)turi, ise Alci$iade. Tu "), te rog, urm)toarele. #e *oi spune ce*a neade*)rat, (ntrerupema (n

orice moment *rei, -i spunemio *erde' astai o minciun)... c)ci eu nu *oi min+i cu -tiin+).86a #ac) (ns) rec!em3ndumi amintirile *oi *or$i cam (ncurcat, apuc3nd lucrul c3nd dintro parte c3nd dintralta, s) nu+i "ie cu mirare' pentru un om (n situa+ia mea de acum nui deloc u-or s) le (n-ir pe toate cu $el-ug -ir3nduial) / mai ales c3nd am a *or$i de o "ire ciudat) cum e a ta0Alci!iade ,rea%re*te ,e Socrate/ oi (ncerca, prieteni, s) pream)resc pe Socrate prin compara+ii. Poate el crede c) *or$esc (n glum), dar mieicoana (mi *a slu;i s) pun mai (n lumin) ade*)rul... -i nu pentru !a.Socot pe Socrate aidoma acelor c!ipuri de sileni a-ea+i prin $ atelierele sculptorilor, pe care ace-tia (id)ltuiesc cu naiuri -i "laute (n m3ini. #ac)i desc!ide+i (ns), arat) pe din)untru ni-te mici statui de ei. >i maispun c) seam)n) cu satirul 2ars=as.Socrate0 C) e-ti la (n")+i-are leit ace-tia, tu singur nai puteao t)g)dui o clip). #ar c) semeni -in celelalte,ascult) numai. E-ti sau nu $at;ocoritor1 #e nu recuno-ti, aduc martori. >i ce1 Nu e-ti tu un "lautist1 c #ar e-timult mai "ermec)tor dec3t 2ars=as0 Acesta se "olosea de "laut -i *r);ea pe oameni prin puterea artei ce se

desprindea de pe $uele sale4 -i ai "ace la "el oricine "luier) melodiile lui / -ti+i c) -i ariile pe care le c3nta%l=mpos tot ale lui 2ars=as sunt... tot el este autorul. Fie, (n s"3r-it, c) lear eecuta din "laut un artist de seam),"ie c) lear c3nta temirice "lautist) de r3nd, ele singure au darul s) st)p3neasc) pe ascult)tor4 singure "ac s)*i$ree pe cei care simt ad3nc (n su"lete ne*oia de ei -i de ini+ierile lor. Puterea acestor arii *ine deacolo c)sunt s"inte.6(ntregul pasa; ce urmea) nare alt scop dec3t s) (n*ederee ca *eridic con+inutul cu*3nt)rii lui Alci$iade -i s) atrag) luareaaminte acititorului asupra acestui "apt.

134BANCHETUL

#ar tu e-ti mai mult, Socrate. Tu (mpr)-tii aceea-i (nc3ntare -i ")r) instrumente... doar cu m)runte cu*inte... (nasta, *ei, te deose$e-ti tu de 2ars=as0 or$easc) altul c3t o *rea4 "ie el oratorul cel mai $un4 nimeni dintre noi,ca s) spun *or$a, nu-i $ate capul c3tu-i de pu+in. C3nd (ns) d teascult) cine*a pe tine ori aude pe altulrepet3ndu+i cu*intele, "ie el cel mai prost *or$itor, iar ascult)torul s) "ie o "emeie, un om, un $)ie+el, noi

(ncremenim cu to+ii -i, st)p3ni+i de *ra;), ascult)m.C3t despre mine, prieteni, de nu ma- teme cam s) *) par cu totul ame+it de $)utur), a- "i (n stare s) ;ur c!iaracum -i s) *) spun ce urme ad3nci au s)pat (n su"letul meu cu*intele lui -i su$ ce "armec m) simt c!iar (n clipele


26/30


27/30

stat (mpreun) de *or$) p3n) noaptea t3riu. Apoi, c3nd sa sculat s) plece, iam ar)tat c)i t3riu -i lam silitast"el s) r)m3n). El sa culcat atunci pe un pat a-eat al)turi deal meu. Era c!iar patul de pe care luase masa. (nodaie nu mai dormea nimeni altul dec3t noi...P3n) la acest punct al po*estirii lucrul des")-ur3nduse "rumos, sar putea istorisi "a+) de oricine. #ar nu ma+iasculta po*estind deaici (nainte, dac), (nt3i / cum e o *or$) /, vinul 2i n lipsa copiilor i ciar n pre#en&alorK n-ar 'i vin adevrat84 -i dac), (n al doilea r3nd, na-6

Nu cunoa-tem o interpretare sigur) a acestui pro*er$, pe care, tocmai de aceea, (l red)m printro traducere c3t mai literal). Pentru edi"icareacititorului (ns) socotim "olositor a6 reproduce dup) c3te*a traduceri "rancee'6. 2ais 3 partir dici, *ous ne saurie ecouter mes paroles, sil netait entendu' premierement `ue, comme on dit, dans 7e vin "autil, ou ne"autil pas, parler aussi de la ouce des en'antes*K, dans le vin est la *erre &o$in, op. cit.,p. ?6Q.

$6:7PLATON

socoti din partemi o nedreptate ca, a;ung3nd la elogiul lui Socrate, s) trec cu *ederea cea mai m)rea+) dintre"aptele lui. 2ai mult. Am c)ut atunci (n patima celor mu-ca+i de n)p3rc). Spun c) ace-tia nu *or s) dest)inuieoricui ce au su"erit4 ei nu *or$esc dec3t celor care au p)timit -i ei la "el. Pas)mite, numai pe ace-tia (i cred (nstare s) le (n+eleag)86?a durerea -i s)i ierte dac) (n su"erin+a lor au a*ut cutean+a tuturor "aptelor -i *or$elor. A-a sunt -i eu'mu-cat de ce*a care e mai dureros (nc), eu am primit cea mai cumplit) lo*itur) ce poate i$i pe cine*a'.. (ninim), (n su"let, ori cum tre$uie s) numesc locul )sta0 Am "ost (n ade*)r r)nit -i mu-cat de ra+ionamentele

"iloso"iei,r)u care se +ine mai s)l$atic ca n)p3rca, ori de c3te ori prinde un su"let t3n)r -i nu lipsit detemperament4 r)u care6 (mpinge s

7220733 platon dialoguri 04

Documents