64615824-epurarea-apelor-uzate

5/17/2018 64615824-Epurarea-Apelor-Uzate - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/64615824-epurarea-apelor-uzate 1/89

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE ENERGETICA

PROIECT- EPURAREA APELOR UZATE-



Cuprins

I. IntroducereII.1. Datele staţiei de epurare şi alegerea tehnologiei de epurare

2. Proiectarea grătarului;

3. Proiectarea deznisipatorului;

4. Proiectarea separatorului de grăsimi;

5. Proiectarea decantorului primar de tip longitudinal;6. Proiectarea treptei de epurare biologică;

7. Proiectare decantor secundar .

III.1.Impactul staţiei de epurare asupra mediului

2.Tehnologia de tratare a nămolului;

3.Bilanţul energetic pe staţie şi soluţii de reducere a

consumului energetic

4.Costul apei epurate;

5.Alegerea unei tehnologiei de epurare avansată cu justificare;

6.Managementul staţiei de epurare a apelor uzate.

IV. Bibliografie

2



I. INTRODUCERE

Epurarea apelor uzate constituie ansamblul procedeelor fizice,

chimice, biologice şi bacteriologice prin care se reduce încărcarea în

substanţe poluante organice sau anorganice şi în bacterii în scopul protecţiei

mediului înconjurător.(aer, sol, emisar etc.). Ea are ca rezultat obţinerea unor

ape curate, în diferite grade de purificare funcţie de tehnologiile şi

echipamentele folosite, şi un amestec de corpuri şi substanţe care sunt

denumite generic nămoluri.

Staţiile de epurare reprezintă ansamblul de construcţii şi instalaţii, în

care apele de canalizare sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, care

le modifică în aşa mod calităţile, încât să îndeplinească condiţiile prescrise,

de primire în emisar şi de îndepărtare a substanţelor reţinute din aceste ape.

În prezent, staţiile de epurare pot fi clasificate în două mari categorii:

• Orăşeneşti;

• Industriale.Staţiile de epurare orăşeneşti primesc spre epurare ape uzate menajere,

industriale, meteorice, de drenaj şi de suprafaţă, în proporţii variabile. O dată

cu industrializarea puternică a centrelor populate, se poate considera că nu

mai există staţii de epurare care tratează numai ape uzate menajere.

Procesele de epurare se clasifică în funcţie de principalele fenomene pe

care se bazează în 3 categorii :

a) procedeul de epurare fizică denumite în lucrările mai vechi şi

mecanice

b) procedeul de epurare biologică

3



c) procedeul de epurare chimică

a) Tehnologii de epurare mecanică , bazate pe procese de epurare

mecanică, au ca scop:

• reţinerea corpurilor şi suspensiilor mari, operaţie realizată în

instalaţii ca grătare;

• flotarea (separarea) grăsimilor şi uleiurilor, realizată în

separatoare de grăsimi şi în decantoare, cu dispozitive de

reţinere a grăsimilor şi uleiurilor;

• sedimentarea sau decantarea pentru separarea materiilor solideîn suspensie din apa uzată, prin instalaţii de deznisipare,

decantare, fose septice şi decantoare cu etaj;

• prelucrarea nămolurilor, după cum se arată la procedeele de

epurare mecano-biologice.

b) Tehnologii de epurare mecano-chimică se bazează, în special, pe

acţiunea substanţelor chimice asupra apelor uzate şi au ca scop:

epurarea mecanică, aşa cum a fost descrisă anterior;

• coagularea suspensiilor din apă, realizată în camerele de

preparare şi dozare a reactivilor, de amestec şi de reacţie;

• dezinfectarea apelor uzate, realizată în staţiile de clorinare şi

bazinelor de contact.

c) Tehnologii de epurare mecano-biologică, care se bazează pe

acţiunea comună a proceselor mecanice şi biologice, având ca scop:

• epurarea mecanică, aşa cum s-a arătat mai înainte;

4



• epurarea naturală a apelor uzate şi a nămolurilor, realizată pe

câmpuri de irigare şi filtrare, iazuri biologice, pentru apele

uzate, şi în bazine deschise, de fermentare naturală a

nămolurilor, pentru nămoluri;

• epurarea artificială a apelor uzate şi a nămolurilor, realizată

în filtre biologice, bazine cu nămol activ, aerofiltre, filtre

biologice scufundate şi turn etc. (pentru apele uzate), iar

pentru nămoluri, în fose septice, concentratoare sau

îngroşătoare de nămol, platforme pentru uscarea nămolului,

filtre vacuum şi presă, incineratoare.

II.1. DATELE STAŢIEI DE EPURARE ŞI ALEGEREA

TEHNOLOGIEI DE EPURARE

Să se proiecteze o staţie de epurare pentru un oraş cu un număr de

locuitori de 80 000. Se consideră următoarele date:

• Debitul orar minim Q0 min= 480 l/s;

• Debitul orar maxim Q0 max= 1346.4 l/s;

• Debitul zilnic mediu Qzi med= 16.000 l/s;

• Debitul zilnic maxim Qzi max= 19.200 l/s;

• Concentraţia de suspensii solide separabile

gravitaţionalCSSG=291.66 mg/l;

• Încărcarea organică CBO5= 250 l/s;

• Concentraţia suspensiilor neseparabile

gravitaţional CSS= 50 mg/l;

5



• Concentraţia de grăsimi şi uleiuri CG= 87.5 mg/l;

• Concentraţia de substanţe anorganice dizolvate

Cdiz= 112.5 mg/l;

• Concentraţia de compuşi de N C N= 41.66 mg/l;

• Concentraţia de compuşi de P CP= 12.5 mg/l.

Ţinând cont de datele de mai sus pentru staţia de epurare voi alege

tehnologia de epurare mecano - biologică.

II.2. Proiectarea grătarului

Construcţiile specifice reţinerii corpurilor şi suspensiilor mari sunt

gratarele şi sitele, în care se reţîn hârtii, cârpe, materiale plestice etc. Dacă

apa este pompată in staţia de epurare, sitele şi grătarele sunt aşezate înainte

staţiilor de pompare.

Grătarele sunt echipamente destinate reţinerii prin blocare a corpurilor

mari, a flotanţilor şi a semiflotanţilor din apă. Ele reţin circa 3..5% din

cantitatea de corpuri transportate ceea ce reprezintă 6…20 dm3/locuitor şi

an. Grătare sunt formate din panouri cu bare paralele, echidistante,

amplasate în calea apei uzate.

Proiectarea se realizează la debitul de calcul:Qc=2Q0 max=2*1346.4=2692.8 l/s

6



Distanţa dintre barele grătarelor (lumina grătarului) are valori diferite

pentru cele două cazuri:

- pentru grătarele rare distanţa dintre bare este: b= 2,5….5 cm;

- pentru grătarele dese distanţa dintre bare este: b= 1,5….2,5 cm.

Grătarele rare au rolul de a reţine materii grosiere din apa uzată

intrată în staţie.

Grătarele dese au rolul de a reţine corpurile grosiere din apa uzată.

Am ales dinstanţa dintre bare b = 3 cm şi un grătar rar.

Lăţimea barelor este s=0,8….1,2 cm şi am ales s=1 cm.

Camera grătarelor trebuie să aibă o lăţime mai mare decât canalul de

acces, iar, imediat în aval de grătar, radierul trebuie să fie coborât cu 7,5-15

cm. Lăţimea camerei grătarului este:

∑

∑

×=

+=

maxmaxhv

Qb

b

b sb B

g

c

vg max = 0,4…1 m/s şi am ales vg max= 0.4 m/s.

hmax= înălţimea apei în faţa grătarului care se alege ≈ 500-600 mm

hmax=600mm = 0,6 m

B= este o lăţime standard după ce e calculat se ia din catalog un Bst

∑ =×

×=

×= 07.2

6004.0

108.26923

maxmaxhv

Qb

g

c m

7



∑ =+

=+

= m xb

b s xb B 20.2

3

32.107.2

B standardizat = 2.09 m

Numărul de bare:

bare sb

B N bare 50

103102.1

10209022

3

=×+×

×=

+=

−−

−

Verificare:

Vg max = 0,4 …1 m/s

Viteza apei în amonte de grătar, V a, trebuie să fie suficient de mare,

pentru a nu se produce depunerea suspensiilor din apă şi, în acelaşi timp, să

nu depăşească anumite limite, pentru a nu disloca reţinerile de pe grătar.

Viteza apei în amonte de grătartrebuie să se încadreze în intervalul

Va = 0,4 ÷ 0,9 m/s

I RC V ha = unde:

6

11

h R

n

C = , (1/n se ia din catalog în Îndreptarul de calcule hidraulice

pentru cazul betonului de condiţie medie).

m x

x

h B

h B

h B

A Rh 38.0

6,0209,2

6,009,2

22max

max

max

=+

=+

×=

+=

I=0,001.

Se alege din îndrumar n=0,019 c = 1/0,019 x 0,3081/6 = 44.79

8



Va = sm x x /873,01000

138,079,44 = care aparţine intervalului 0,4÷

0,9 m/s

Deci, am observat ca s-au verificat condiţiile urmând sa-mi aleggratarul :

Tip grătar 1,25 M

Putere P = 1.5 KW

Cantitatea de reţineri pe grătar se determină în funcţie de distanţa

dintre barele grătarelor conform tabelului următor:

b[cm] 1,6 2 2,5 3 4 5

[dm3/loc.an] 6 5 3,5 3 2,5 2

Pentru b=3 cm 80 000 x 3= 240.000 dm3/loc.an.

Pierderea de sarcină prin grătare, Δh, trebuie aleasă astfel încât să nuse producă un remuu prea mare, care să pună sub presiune vanalul de ape

uzate, care intră în staţie. Pierderea de sarcină se calculează cu relaţia:

α ξ sin2

2

g

V h a=∆

α = unghi de înclinare a grătarului 600-700 (aleg α=600);ξ = în funcţie de mai mulţi parametri;ξ = k1k2k3,

unde: 5625,1%80%90%60100

1

2

1 =⇒=⇒÷=

= k mm

mk

k2- coeficient în funcţie de forma barelor: -secţiune rotundă 0,74

9



se alege valoare pentru secţiune rotundă k 2=0,74;

k3=f(a,b)25,0

2

max

+=+= h

h

ea

se

eb

e=3 cm;

hmax= 0,6 m;

s=1 cm;

h= 1m

b=0,714 şi a = 0,17 prin interpolare din tabelul de mai jos k 3= 0,95

0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,00 245 51,5 18,2 8,25 4 2 0,97 0,42 0,13 0

0,2 230 48 17,4 7,7 3,75 1,87 0,91 0,4 0,13 0,010,4 221 46 16,6 7,4 3,6 1,8 0,88 0,39 0,13 0,010,6 199 42 15 6,6 3,2 1,6 0,8 0,36 0,13 0,010,8 164 34 12,2 5,5 2,7 1,34 0,66 0,31 0,12 0,021,0 149 31 11,1 5,0 2,4 1,2 0,61 0,29 0,11 0,021,4 137 28,4 10,3 4,6 2,25 1,15 0,58 0,28 0,11 0,032 134 27,4 9,9 4,4 2,2 1,15 0,58 0,28 0,12 0,043 132 27,5 10 4,5 2,24 1,17 0,61 0,31 0,15 0,06

Cu cele 3 valori pentru k se obţinem ξ= 1.098

OmcolH h2

02

347,060sin2

893,0098,1 ==∆

10



Grătar plan cu curăţire manuală:1. umplutură din beton; 2. bară LT 60X8; 3. traversă; 4. pasarelă

11



Schema grătarului GPM

12



. Schema gratarului plan

1. Canal apă uzata 2. Zona de bare pentru gratar 3. Grebla 4. Rola presoare5. Rola de rulare 6. Lant7. Grup de antrenare 8. Curatitor de grebla9. Plan de descarcare

II.3. Proiectarea deznisipatorului

Deznisipatoarele sunt bazine care se folosesc pentru separarea din

apele uzate a particulelor minerale mai mari ca 0,2 mm. Deznisipatoarele

sunt folosite,în prezent, în mod curent, pentru apele uzate provenite din

reţele dimensionate atât în sistem divizor, cât şi unitar. Deznisipatoarele care

tratează ape uzate provenite din sistemul unitar sunt folosite, de obicei,

numai pentru debite care depăşesc 3000 m3/zi(circa 10000 loc). Noi avem undebit de 2692.8 m3/zi cu 80 000 locuitori.

În realitate, pe lângă substantele minerale se reţin în deznisipatoare şi

cantitaţi reduse de substantr organice care sunt purtate de particulele

13



minerale sau sunt antrenate de către acestea în tinpul căderii sau care având

o viteză de sedimentare egală cu aceea a particulelor minerale se depun

înpreună cu acestea, în special la viteze mici.

Proiectarea deznisipatorului se realizează la debitul de calcul egal cu

de 2 ori debitul orar maxim. Qc=2Q0 max= 2*1346.4 = 2692.8 l/s

Adâncimea H este între 1,5 şi 4 m cu pasul de 0,25.

La un deznisipator, trebuie prevăzute minim 2 compartimente, ele

fiind exploatate periodic, alternativ. Se recomandă ca lăţimea unui

compartiment să nu depăşească 3,0 m, n compartimente = 2.

Secţiunea transversală a deznisipatoarelor orizontale se

determină cu relaţia:

0V

Q A c

tr =

unde: Qc – este debitul de calcul al deznisipatorului, [m3/s];V0 – viteza orizontală, [m/s];

Viteza orizontală se va determina în funcţie de diametrul particulelor reţinute în deznisipator. Se consideră ca diametrul particulelor reţinute este

de 0,2mm şi din tabelul următor va rezulta viteza orizontală.

V[cm/s] 41 30 19 13

d[mm] 1 0,

5

0,

2

0,1

V0=19 cm/s = 0,19 m/s

14



b H

A B H

b B A

m H

mV

Q A

tr tr cr

ctr

22

23

93,3360019

108.2692 22

=−=⇒+

=⇒

=

=×

×==

B=2.5 m (din catalog)

se alege din catalog curăţătorul deznisipator tip

NA->Nd2-2 cu o suflantă tip SRD 20-7,5

Secţiunea orizontală a deznisipatorului se calculează după formula:

s

co

V

Q A α =

unde: α = coeficient ce ţine seama de mai mulţi parametri, şi de aceea se ia

2,2 pentru o eficienţă de 85%;

Vs = viteza de sedimentare, [m/s] care se determină tot în funcţie de

diametrul particulelor reţinute în deznisipator;

Vs[cm/s] 14 7,2 2,3 0,7d [mm] 1 0,

5

0,2 0,1

d=0,2 mmVs=2,3 cm/s= 0,023 m/s

Ao=71.54 m2

Lungimea deznisipatorului se calculează cu formula:

L=Ao/B=71.54/2.5=57.23 m

Se recomandă ca raportul între lungimea şi lăţimea deznisipatorului să

fie cuprins între 10 şi 15.

L/B=57.23/2.5=11.44 se încadrează între 10 şi 15.

Puterea pentru deznisipatorul de L=57.23 m şi B=2.5 m este de 0,8

kW cu o rotaţie de 750 rot/min.

15



Deznisipator combinat cu separator de grăsimi

1 - separator grasimi 2 – deznisipator 3 - zona de nisip 4 - lama racloare5 - lama de grasimi 6 - canal evacuare nisip7 – pompa 8 – pod9 – motor

II.4.V.Proiectarea separatorului de grăsimi

Separatoarele grăsimi se prevăd adeseori la staţiile de epurare şi la

unităţile care evacuează în reţeaua publică de canalizare ape cu concentraţiimari de uleiuri minerale, acizi graşi, grăsimi şi alte substanţe plutitoare.

Scopul flotării este separarea din apele uzate, a uleiurilor, grăsimilor

sau a altor substanţe, mai uşoare decât apa, care se ridică la suprafaţa

acesteia, în zonele liniştite şi cu viteză orizontală mică.

Proiectarea se realizează la un debit de calcul Qc = Qzi max =

1346.4m3/h.(se aleg 2 separatoare de grasimi)

Suprafaţa orizontală (de separare) se calculează cu formula:

as

cov

Q A =

16



Qc este debitul de calcul =Qzi max=1346,4 m3/h

vas reprezintă viteza ascensională minimă şi ia valori între 8 şi 14

m3/m2h.

vas =10 m/h2

64,13410

4,1346m Ao ==

Normativele prevăd un timp de separare de ta= 5…10 min; timpul mic

se consideră în cazul insuflării de aer în bazin.

Lăţimea bazinelor de separare se recomandă a fi B=2,0…4,0 m

Adâncimea H=1,2…2,75 m, iar lungimea L<20 m.

Se aleg următoarele valori:

ta=5 min=300s

volumul separatorului: V=taQc=5*134.64=673.2 m3

m A

V L

m H b B

A

m H

m B

tr

tr

24,12875,66

2,673

2

875,675,2

2

14

275,2

42

=×

==

=+

=+

=⇒

=

=

Se verifică viteza ascensională. Se calculează valorile efective pentru arii:

hmm A

Qv

m L AV

m L B A

otr

caef

tr ef

oef

23

3

2

/75,1392,97

4,1346

3,16824,12875,622

92,9724,12422

===

=××=××=

=××=××=

Volumul de substanţe separate se apreciază la 1-5 dm3/om şi an.

17



Pentru distribuţia prin plăci poroase, cantitatea de aer insuflată prin

radier se ia 0,3m3aer/m3apă uzată şi oră, iar în cazul distribuţiei prin tuburi

perforate, 0,6m3aer/m3apă uzată şi oră. Se optează pentru cazul când avem

tuburi0,3 m3aer/m3apă uzată şi oră.

Qaer =2692.8*0,3= 807.84 m3/h

Am ales din catalog o suflantă cu rotor de distribuţie SRD20-N

1500 rot/min cu o putere P= 7 kW.

Conform tabelului pot alege o suflantă suflantă de la ASIO SRL

tip LUTOS DT 10/40 şi chiar mai multe în funcţie de presiunea dorită.

O suflantă LUTOS DT arată astfel:

18



19



Separator de grăsimi

20



21



II.5. Proiectarea decantorului primar

Decantorul longitudinal este în general folosit ca decantor primar

pentru separarea particulelor din apele uzate brute, decantoare pentru ape de

consum în procese de tratare, se paratoare pentru apele uzate din industra

petrochimică şi, cu formă uşor modificată la deznisiparea apelor uzate.

Ele se construiesc astfel încât să funcţioneze în flux continuu şi au

scopul de a reţine suspensiile floculente din apele uzate.

Proiectarea decantorului primar se calulează la Qc=Qzimax=19200 m3/zi

Concentraţia de suspensii solide separabile gravitaţional CSSG=291.66 mg/l.

Pentru determinarea timpului de retenţie tr se va proceda astfel:

-se alege o valoare pentru eficienţă, pentru ε şi din tabelul următor se

determină valoarea pentru w [m3/m3h];

ε [%] C ≤ 200 200≤C≤300 C ≥300

40…45 2,3 2,7 345…50 1,8 2,3 2,6

50…55 1,2 1,5 1,9

55…60 0,7 1,1 1,5

ε = 50% - 55%w=1,5 m3/m2h

- pentru w găsit se alege o valoare pentru Hmed şi din tabelul al doilea se vascoate valoarea corespunzătoare pentru tr :

Hmediu[m]

22



w

[m3/m2h]

2 2,5 3

1 2 2,5 3

1,4 1,6 1,8 2,251,7 1,25 1,4 1,75

Hmed= 2.5 m prin interpolare tr = 1,883 h

Volumul decantorului: V=Qc*tr= (19200*1,883)/24 = 1506,4 m3

Aria orizontală:2

33,533245,1

19200mw

Q A co =×==

Aria transversală:

smmvmv

Q A o

o

ctr /1069,24

243600109

19200 2

3≤=

×××==

−

-se alege vo= 9 mm/s = 0,09 m/s2

69,24 m Atr =⇒

Lungimea decantorului: L=vo*tr= 0,09*1,883*3600 = 61.0092 m

Înălţimea utilă: hu=w*tr = 1,5*1,883 = 2,8245 m

Lăţimea decantorului: 741,80092,61

33,533===

L

A B o m din catalog

avem lăţimea standard Bst= 9 m cu Lmax= 60 m şi P=0,4 kW. Sealege din catalog Raclorul de tip DLP7.

Se recalculează: Atr = Bst*hu = 9*2,8245 = 25,42 m2

Ao = Bst*L = 9*60 = 540m2

V = Atr*L = 25,42*60 = 1525.2 m2

Verificare: 4*Bst ≤ L ≤ 10*Bst 36 ≤ 60 ≤ 90

L/10 ≥hu ≥ L/25 6 ≥ 2,8245 ≥ 2,44

23



Volumul total de nămol depus: t p

QC V cSSG

n

n ×

−

×××=

100

100

ρ

ε

ε=53% ρn= 1150 kg/m3 p=95% CSSG=291.66 mg/l = 0,29166

kg/m3

Qc=19200 m3/zi

Pentru determinarea timpului t trebuiesc determinate:

t= tCA+tCP+tm

- tCA timpul cursei active, min84,502,1

0092,61===

CA

CAv

Lt

- tCP timpul cursei pasive, min42,254,2

0092,61===

CP

CP v

Lt

- tm timpul mort = 5 min

t= tCA+tCP+tm = 50.84+25.42+5 = 81.2605 minGeometria nămolului: nămolul se depune în decantor sub forma unei

pene cu pantă 0,008 determinată experimental

b

8 0/0 0

β

L

B

24



3929,326,81

95100

100

246

19200379,0

1150100

55mV n =×

−×

×××

×=

−=−=

⇒

−=

××+

=⇒

≈−

=

××+

=

774,1

789,1

0092,61008,0

90092,612

929,32

a

b

ab

ba

L

abtg

B Lba

V n

β β

m L

Lh

L

h

Lh

Lh

a

lama 5,01008,020

446,10446,10

20

1

1

1

446,10

0835,0

008,0

92

1929,3

0

2

2

2

12

1

1

1

1

1

11

=+×

−=+−=

⇒

=

=

⇒

=

×××=

⇒<

αβ α

H=hu + hd + hs + hn

hs=0.3…1m

hn=0.3m

hu=2.224m

hn=0.0835m

H=2.224+0.3+0.5+0.0835=3.1075m

Debitul de nămol: min/048,026,81

929,3 3m

t

V Q

CA

n ===

25



26



Schema unui decantor longitudinal curatat mecanic

1 - canal de aductiune a apei brute 2 - sistem de linistire3 – antecamera 4 - conductă pentru evacuarea grăsimilor

5 - podul raclor 6 - lama împingătoare pentru spumă7 - başa de namol 8 - zonă liniştită pentru sedimentare9 - lamă racloare 10 - cochilă pentru colectarea flotanţilor 11 - canal cu deversor pentru colectarea şi evacuarea apei tratate

II.6.Treapta de epurare biologică

Obiectivul principal al treptei biologice de epurare este îndepărtarea

substanţelor solide organice nesedimentabile, precum şi stabilizarea

materiilor organice din nămoluri.

Este un proces flexibil care se poate adapta uşor la o multitudine de

ape uzate, concentraţii şi compoziţii.Procesele biologice sunt precedate de o

27



treaptă fizică de epurare care are rolul de a reţine substanţele sedimentabile

şi sunt urmate de o decantare secundară destinată reţinerii produşilor

rezultaţi din epurarea biologică.

Treapta de epurare biologică se proiectează la debitul de calculQc=Qzi max => Qc=19200 m3/zi

Gradul de epurare: 94,0250

1511

5

5 =−=−=i

f

CBO

CBO E

Încărcarea organică a bazinului de aerare:

Încărcarea organică a bazinului Iob reprezintă raportul dintre încărcareaorganică a influentului care intră în bazinul de aerare într-o zi şi volumul bazinului de aerare. Se recomandă corelarea încărcării organice a bazinuluide aerare cu eficienţa de epurare a instalaţiei biologice.

zimkgCBO

E I bazin

ob 35224,194,01515 =−=−=

Încărcarea organică a nămolului activ:

Încărcarea organică a nămolului In reprezintă raportul dintre debitulmasic de încărcare organică în timp de o zi şi încărcarea în materii solideuscate în suspensie existentă în bazinul de aerare.

( ) ( ) zim

CBOkg E I

bazin

on 3

53,094,01515 =−=−=

Concentraţia de substanţă solidă uscată în amestecul din bazin:Concentraţia în substanţe solide uscate în suspensie în bazinul de aerare

S reprezintă masa substanţei solide uscate prezentă în lichidul din bazin.

28



%1132,01001150

302,1100302,1

3,0

224,1

/12001000

3

3

=⇒×=×⇒===

÷=

S S

m

SSU kg

I

I S

mkg

bazinon

ob

ρ

ρ

Se alege indicele de nămol IVN se alege 50…150 mg/l IVN= 75 mg/l.

Rata de recirculare a nămolului:

[ ][ ]

%277,9751132,0100

751132,0100

%100

%100=

×−

××=

×−

××==

IVN S

IVN S

Q

Q

C

Rβ

Debitul total ce intră în bazin:

zmQQQQ C RC T /184,20981)100

227,91(19200)1( 3=+=+=+= β

Încărcarea organică totală ce intră în bazin într-o zi:

zi

CBOkg QCBOCBO T T

53

55 296,5245184,2098110250 =××=×= −

Nămolul în exces:

( ) ( ) zim

SSU kg E N

bazin

ex 3

44 74,094,01515 =−=−=

Oxigenul necesar:

zikgO E

E CBOO T n /721,4213

94,01

02,094,05,0296,5245

1

02,05,0

25=

−+×=

−+=

Capacitatea de oxigenare:Capacitatea de oxigenare reprezintă debitul masic de oxigen transferat

din aer în apă de instalaţia de oxigenare care echipează bazinul de aerare.

29



h

kgOCO

OCO n

221,2272485,0

721,42131,1

1,12,165,0

24

1,1

=×

×=⇒

=⇒÷=×

×=

α α

α

Debitul de aer:

Cantitatea de aer pe care trebuie să o introducă echipamentul de

oxigenare, pentru necesităţile procesului aerob, esteoxC10ox

aer

COQ

η⋅ρ= , unde

ρox10C = 1,429 kg/m3 este densitatea oxigenului din aer la temperaturastandard de 10oC, iar ηox = 6…25 % reprezintă randamentul de transfer aloxigenului din aer în apă în procesul de transfer de masă cu valoridependente de echipament.

h

aer kg Qaer

mkg

COQ

C ox

oxox

oxC ox

aer

241,1314922,0429,121,0

1102,868

/429,1

%22%25%...6

21,0

3

10

10

0

0

=××

=⇒

=

=⇒=

××=

ρ

η η

η ρ

am ales 6 suflante N-SRD-72 care merge pentru un debit

Qaer =3901.59 m3aer/h cu un P = 39 Kw.

Volumul bazinului de aerare:

bazin

ob

T m I

CBOV 35 915,4285

224,1

96,5245===

-voi folosi 1 bazin având un volum V=4285,915 m3.

Timpul de aerare:

Timpul de aerare ta reprezintă timpul minim de oxigenare pentru ca procesul să decurgă normal. Durata de aerare are o mare importanţă asupra

30



procesului biologic de degradare a substanţelor organice. Astfel, la durate deaerare reduse şi încărcări mici ale nămolului activ eficienţa este scăzută.Creşterea timpului ta conduce simţitor la majorarea eficienţei de epurare.

hQ

V t

T

a 9026,4184,20981

24975,4285=×== pentru 1 bazin ta= 4,9026h

Vârsta nămolului:

Vârsta nămolului τn este o măsură a capacităţii acestuia de a acţionacorect în procesul de degradare a substanţei organice. Ea reprezintă timpulmediu în care un flacon de nămol activ rămâne în suspensie în zona de

oxigenare.Se poate calcula cu relaţia:

24C

tS

SS

an ⋅

⋅=τ unde CSS este concentraţia de

substanţe solubile naseparabile gravitaţional.

zi leC

t S

SS

an 636,1

105,16224

9026,4302,1

243

=××

×=

×

×=

−τ vârsta pentru 1 bazin 1.636

zile

Dimensionarea bazinului:

H=3…5 m H = 5 m B = 10 m

Lungimea bazinului:

m H B

V

A

V L

tr

7183,85105

915,4285 =×=×==

Cantitatea maximă de aer:

31



hm

Q

m gOq

m H mh

h H H

mm gOCO

H COq

q

OQ

aer

aer Obazinad aer

O

O

naer

/59,3901

241045

721,4213

/45

5,45,0

/10

3

3max

3

2

''

3

210

'

10

max

2

2

2

=

=

××

=⇒

=⇒

=⇒

=

−=

=

×=

=

−

Energia brută consumată:

Pb=Qmax aer*H’*p,unde p= 6 Wh/m3aermadancime bazin=P=3901.59/24*4,5*6=

=4.389kW

II.7. Proiectare decantor secundar

Decantoarele secundare sunt o parte componentă deosebit deimportantă a treptei de epurare biologică şi au scopul de a reţine nămolul,materiile solide în suspensie, separabile prin decantare (membrana biologicăsau flocoanele de nămol activ, evacuate o dată cu apa uzată din filtrele

biologice, respectiv din bazinele cu nămol activ).Proiectarea decantorului secundar de tip radial se realizează la debitul de

calcul QC egal debitul total calculat în treapta biologică.

QC=Qzi max+QR =QT

QC=QT=19200 m3/zi.

Volumul decantorului este :

V=QT*tr , unde tr=2,5h…3htr=2hV=19200/24*2=1600 m3

32



Secţiunea orizontală este:

Ao=QT/w, unde w=1,7m/hAo=19200/(1,7*24)= 470.58 m2

Înălţimea utilă:

hu=w*tr hu= 1,7*2 = 3.4m

m A

D D

A oo 48,24

58,47044

4

2

=×

==⇒=π π

π

Se alege din catalog diametrul standard D=28 m şi corespunzător

acestui diametru se alege Raclor DRSH- 28 cu o putere P=0,37*2

kW.

Se verifică:

m D pentruh

D

m D pentru

h

D

u

u

50...302015

30...16106

=≤≤

=≤≤

D=28 m 6≤7.2≤10 se verifică prima condiţie condiţie.

33



34



35



Decantor radial cu pod raclor

1 – decantor 2 - conductă admisie apă brută3 - zona de sedimentare 4 - suportul pivotului central si al jupei5 - canalul de colectare apa tratata 6 - conul central7 - evacuare namol 8 - lame racloare9 – basa 10 - cale de rulare

11 - mecanismul de antrenare.

Aerator

36



II.8 Treapta tertiara

Treapta tertiara nu exista la toate statiile de epurare.Ea are de regula rolul de

a inlatura compusi in exces (de exemplu nutrienti-azotsi fosfor)si a asigura

dezinfecia apelor (de exemplu prin clorinare).Aceasta treapta poate fi

biologica, mecanica sau chimica sau combinata, utilizand tehnologii clasice

precum filtrarea sau unele mai speciale cum este adsorbtia pe carbune

activat, precipitarea chimica etc. Eliminarea azotului in exces se face

biologic,prin nitrificare (transformarea amoniului in azotit si apoi

azotat)urmata de denitrificare, ce transforma azotatul in azot ce se degaja in

atmosfera. Eliminarea fosforului se face pe cale biologica, sau chimica.

In urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie sa aiba o calitate

acceptabila, care sa corespunda standardelor pentru ape uzate epurate. Daca

emisarul nu poate asigura o dilutie puternica, apele paurate trebuie sa fie

foarte curate. Ideal e sa aiba o caliate care sa le faca sa nu mai merite numite

“ape uzate” dar in practica rar intalnim asa o situatie fericita. Pe de o parte

tehnologiile de epurare se imbunatatesc, dar pe de alta parte ajung in apelefecaloid-menajere tot mai multe substante care nu ar trebui sa fie si pe care

statiile de epurare nu le pot inlatura din ape.

In final apa epurata este restituita in emisar-de regula raul de unde

fusese prelevata amonte de oras. Ea contine evident inca urme de poluant, de

aceea aste avantajos ca debitulemisarului sa fie mare pentru a asigura dilutie

adecvtata.

Alte solutii propun utilizarea pentru irigatii a apelor uzate dupa

tratamentul secundar,deoareceau un continut ridicat de nutrienti.Acest

procedeu este aplicabil daca acele ape nu contin toxice apecifice peste

limitele admise si produsele agricole rezultate nu se consuma direct. In caest

37



caz nu mai este necesara treapta a treia si nu se mai introduc ape in emisar

(fapt negativ din punct de vedere al debitului dar pozitiv pentru

caliate,deoarece apele epurate nu sunt niciodata cu adevarat de calitate

apropiata celor naturale nepoluate antropic).Se experimenteaza si utilizareaapelor uzate ca sursa de apa potabila, desigur cu supunerea la tratamente

avansate de purificare.

Namolul din decantoarele primare si secundare este introdus in turnuri

de fermentatie, numite metatancuri. De obicei sunt rezervoare de beton

armat, de mari dimensiuni, unde se asigura temperatura relativ ridicata,

constanta, si conditii anaerobe, in care bacteriile fermenteaza namolul sidescompun substantele organice pana la substante anorganice, rezultand

unnamol bogat in nutrienti si gaze care, continand mult metan, se utilizeaza

ca si combustibil. Din treapta biologica apa ajunge in decantorul secundar

unde flocoanele se depun prin sedimentare. Namolul rezultat din

sedimentare este prelucrat pentru reducerea volumului si tratarea ulterioara

pentru obtinerea namolului fermentat.prin fermentare se degaja biogaz care

poatefi folosit pentru nevoile statiei de epurare.

Pentru asigurarea conditiilor optime de epurare pe tot parcursul apei si

namolului din statia de epurare se monitorizeaza anumiti parametri si pe

baza lor se fac anumite reglaje (debitul de oxigen, debitul de apa uzata, etc).

38



Schema generala de epurare a apelor uzate

nutrienti

gunoi nisip grasiminamol

namol exces

reactivi

Schema bloc a instalatiei

Namol excesQg Q1 P3

P1

Qim

Q1

Namolrecirculat P2

Namol exces

Gratar Deznisipator Separator degrasimi

Decantor primar

longitudinal

Aerare

Decantor secundar tip

radial

Bazin deamestec

G1

D1

SG

1GGG

SG2

39



II.9.Alegerea echipamentelor

1.Camera de intrare

Camera de intrare - preia apele uzate din canalizare. Este prevazutacu doua stavilare unul pentru intrarea apei pe treapta mecanica si unul pentrutraseul de ocolire al statiei spre iazurile biologice in caz de debitesuplimentare sau avarii in statia de epurare.

2.Gratar

Am ales de la firma Asio 1gratar cu autocuratare SCC cu inclinare de 70grade.Grãtarele cu autocurãtare SCC sunt separatoare universale pentru materialelesolide insolubile din fluide. Pot fi folosite la statii de epurare, procesareacãrnii, industria chimicã, tãbãcãrii, fabrici de bere, statii de potabilizare,statii de pompare, etc. De obicei, grãtarele cu autocurãtare sunt montate laintrarea în treapta de pre-epurare mecanicã a statiilor de epurare, la bazacanalului de intrare, de unde reziduurile retinute (de la o adâncime de 0,4-8

m) sunt ridicate deasupra nivelului canalului sau la un alt nivel, la o înãltimenecesarã unei o lichidãri suplimentare (container, transportor elicoidal,

presã,etc.).Avantajele grãtarelor cu autocurãtare sunt: efectul de autocurãtare a benziide filtrare si faptul cã pot fi utilizate pentru canale adânci.

Descrierea functionãrii

40



Particulele în suspensie sunt separate prin curgerea apei uzate prin bandafiltrantã a grãtarului, care ridicã particulele separate la jgheabul de evacuare,în timp ce apa fãrã suspensii va curge la o urmãtoare treaptã de evacuare.Design-ul special si modul de fixare a elementelor benzii (raclete), asigurã ocurãtare automatã a filtratului de pe bandã. Banda este actionatã de unreductor cu trasmisie cu lant si un ax pentru ghidarea rotilor. Întindereacurelei poate fi ajustatã. Motorul grãtarului poate fi montat direct pe ax peoricare parte a cadrului, în functie de spatiul de amplasare. Reziduurile suntevacuate prin jgheabul de evacuare într-un spatiu aflat sub grãtarul cuautocurãtare. Pot fi oferite echipamente pentru transportul, deshidratarea(presarea), spãlarea filtratului, cum ar fi transportoare elicoidale din otelinoxidabil, prese sau spãlãtor, ce pot transporta reziduurile în directia doritã.

Gratar firma Asio

41



Gratare firma vor-env

42



3.Deznisipator

Deznisipatoarele tip Vortex sunt fabricate din polipropilenă. De obicei, elesunt fabricate cu o conductă de by-pass, spălare nisip şi pompă aer-lift,

inclusiv vane pentru reglarea şi alimentarea aerului şi apei presurizate.Opţional, este posibilă echiparea utilajului cu raclor sau cu o sită fină (oţel,oţel inoxidabil, plastic), cu apă şi aer sub presiune, cu dispozitiv de evacuarea nisipului, cu container şi panou de comandă.Deznisipatoarele tip Vortex sunt utilizate pentru îndepărtarea suspensiilor solide de natură minerală (nisip cu o granulaţie de 0,2 mm, clincher, cenuşă,

praf mineral, etc). Apa în interiorul deznisipatorului este forţat pentru ocirculaţie laterală, şi datorită forţei centrifugale, se produce separareamaterialului organic de particulele cu o densitate mai mare. Rezultă ofuncţionare simplă, pentru că nu este necesar evacuarea nisipului şi nu apar

probleme cu nămolulDeznisipatoare tip vortex

43



Deznisipator vortex –firma Vor-env

44



4.Suflanta

Suflantele sunt utilizate pentru transportul ºi presurizarea aerului ºi a gazelor neutreConstructia suflantelor este realizatã astfel încât uleiul sã nu ajungã în

gazul vehiculat. Suflantele sunt dotate cu o serie de echipamente de bazã, ceasigurã o funcþionare lipsitã de defecte. Suflantele sunt actionate de motoareelectrice, la modelul DT 4 actionarea se face direct,cu o cuplare flexibilã, lacelelalte suflante prin curea trapezoidalã.Dotare standard:

1. Suflantã DT 6 - DT 110 (rotor cu 3 lobi), DT 4 ºi DT 4R (rotor cu 2 lobi)2. Motor electric3. Cadru de susþinere cu amortizor de vibratii4. Filtru si amortizor de aspiratie5. Transmisie prin curea de la tipul DT 4R pânã la DT 110,

cuplare pentru DT46. Apãrãtoare pentru cureaua de transmisie, dacã suflantanu este dotatã cu carcasã antifonicã.7. Ventil de sigurantã Herose pentru suflantele DT 6 - DT50/728. Ventil integrat de siguranþã ºi de pornire pentrusuflantele DT 50/102 - DT 110/802, pentru o presiune de30 kPa9. Supapã de sens la evacuare10. Compensator, începând cu suflantele DT6/4211. Indicator vizual de colmatare a filtrului, începând de lasuflantele DT10/4212. Indicator de presiune, începând de la suflantele DT6/42Am ales de la firma Asio a suflanta tip Lotus.

5.Colectarea substantelor petroliere,uleiurilor sau grasimilor

Dispozitivul OROL-1 se utilizeaza la colectarea diferitelor substante

extractibile nepolare (substante petroliere, uleiuri minerale, vegetale, grasimianimale sau substante chimic echivalente) neemulsionate, de pe suprafatamediilor dispersoare unde formeaza “ochiuri” sau straturi consistente.

Descriere

OROL 1 este un dispozitiv cu banda care colecteaza continuu fazele

45



nepolare ale diferitelor substante aflate pe suprafata solutiilor apoase sauemulsiilor.Dispozitivul se remarca prin:

- universalitate (pentru aproape toate substantele neemulsionatecu densitate sub 1000 kg/m3 si nivel variabil al suprafetei).

- simplitate (cerinte minime de montare, utilizare si întretinere)- înalta capacitate (pâna la 45 l/h faze uleioase) comparativ cudimensiunile reduse (0,45x0,15x0,45 m).

Utilizare

A paratul se utilizeaza la curatarea diverselor bai de impuritati lipofilesau uleioase, care plutesc la suprafata mediului dispersor (apa). Este foarteeficient la epurarea apei uzate impurificate cu produse petroliere, la

colectarea uleiului din bai de degresare ale lichidelor de racire la aschiereametalelor, cât si în multe alte domenii.Avantaje

- raport mic Pret : Eficienta = amortizare rapida a investitiei;- mareste randamentul si durata de viata a bailor de separare;- cerinte minime la montare, utilizare si întretinere;- proces ecologic de colectare.

Constructie si functionare

De suportul metalic (1) este fixat electromotorul (2) cu regulatorulelectronic de turatie (3). Electromotorul antreneaza banda adsorbanta (4)care este tensionata prin greutatea proprie si cea a rolei libere (5). Lungimea

benzii se va alege astfel încât rola libera sa ramâna suficient imersata înlichid chiar si la o scadere apreciabila a nivelului acestuia. Impuritatile careadera la banda în miscare sunt sterse de un sistem de rigle si conduse cuajutorul jgheabului (6) într-un vas pregatit în acest scop. Randamentulcolectarii si al separarii sunt functie de turatia aleasa pentru rolaconducatoare.

Caracteristici tehniceInaltime de transport: max. 5,5 mTensiune de alimentare nominala: 220 V / 50 HzTensiune/Putere electromotor: 24 V / 8 W.Turatia rolei: variabila uniform 0 - 32 rot/minTemperatura maxima a baii: 85°C

46



Capacitate: pâna la 45 l/h (functie de substanta de colectat si calitatea benzii)Dimensiuni: 450x150x450 mmMasa neta: 7 kg

Instalatie firma Asio

47



Separator grasimi-firma Vor-env

6.Decantor primar longitudinal

Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare si asigurastationarea apei timp mai indelungat,astfel ca se depun si suspensiile fine. Se

pot adauga in ape si diverse substante chimice cu rol de agent de coagularesau floculare,uneori se interpun si filtre.Spumele si alte substante flotanteadunate la suprafata se retin si inlatura iar namolul depus pe fund secolecteaza si inlatura din bazin si se trimite la metatancuri.

Curatiroarele pentru decantoare sunt denumite si racloare, fiinddestinate indepartarii depunerilor de pe radier,precum si a transportariimaterialului colectat catre basa de evacuare, situata in amonte.

7.Decantor secundar tip radial

Decantoarele secundare sunt bazine in care se sedimenteazamaterialele de suspensie formate inurmaproceselor complexe dinaerotancuri.Acest namol este trimis la metatancuri iar gazele se folosesc casi combustibil de exemplu la centrala termica.

48



8.Bazin de aerare

49



9.Descrierea liniei de deshidratere

Filtrul cu banda KCZ având înglobat îngrosator de namol, servestedeshidratarii continue a diferitelor tipuri de namol. Ingrosatorul de namol

confera un grad ridicat al deshidratarii datorita rabaterii cu 180

o

a namoluluideshidratat. Procesul tehnologic al deshidratarii consta într-o prima etapa,aceea de separatie a partilor solide, rezultând niste turte de namol ce suntluate deoparte, iar lichidul rezultat este preluat in procesul auxiliar.Capacitatea de prelucrare a unui filtru cu banda poate sa varieze intre 2 – 20m3 /h , cu un grad de retinere a subtantei uscate de 28 – 38 % ptnamolurile anaerobe stabilizate.Filtrul este alcatuit dintr-un profil U, ce formeaza o structura închisa, în carese gasesc componentele ce folosesc procesului de presare. Partea finala astructurii este zincata si vopsita cu vopsea rezistenta la apa iar celelalte

componente sunt materiale galvanizate sau plastic. Comanda si presiunea decompresie a cilindrilor este asigurata de aerul comprimat de la compresor,

benzile sunt curatate sub presiunea apei de serviciu preluata de la iesireainstalatiei de tratare apa, proces ce se desfasoara prin stropirea benzii

Puterea instalata a actionarii presei este de 0,75 – 3 kW, actionarea estecontrolata printr-un variator (convertizor de frecventa pentru tipul KCZ800/S) care permite schimbarea continua a vitezei in timpul functionariiutilajului.

NAMOLUL INTRAT NECESAR DEPOLIELECTROLIT

SUBSTANTA USCATAA TURTEI DE NAMOL

% g/Kg % pana la 50 3 – 5 2550 – 60 5 – 7 20

peste 60 7 si peste 15 – 20

50



In procesul de deshidratare a namolului menajer se folosesc coagulantiorganici. Ei sunt preparati într-o unitate chimica, de unde sunt dozati fluent,

printr-o pompa de dozare, în conducta de namol unde se floculeaza. Namoluleste transportat în zona de deshidratare printr-o pompa având un variator ce

regleaza volumul de namol transportat în timpul functionarii procesului.Intregul proces al deshidratarii este automatizat si controlat de un programmemorat într-un tablou de comanda. Exista si conexiuni pentru PC.Operatorul poate supraveghea procesul având informatii în timp real desprelinie, de exemplu procente din capacitatea liniei, sau volumul in m3, bazat peun semnal provenit de la un debitmetru inductiv. Operatorul are posibilitateade a utiliza panourile de comanda din apropierea fiecarui echipamant si sa-lcomute pentru functionarea manuala. Eventualele avarii pot fi anuntate

printr-un semnal acustic.TIP KCZ

800/S

KCZ 800 KCZ 1000 KC 1500 KC 2000 ZZ 1000

CAPACITATE (mc/h) 2 * 40 - b * 6 - 10 * 8 - 13 13 - 20 15 - 20SUBSTANTA USCATA(%)

18 -30 20 - 40 20 - 40 20 - 30 20 - 30 6 - 15

PUTERE INSTALATA(Kw)

0.75 0.75 1.5 3 (+0,55)**3 (+0,55)**0.75

TENSIUNE (V) 230 400 400 400 400 400MASA (t) 0.9 2.4 2.9 6.5 7.8 0.7DIMENSIUNI (mm)INALTIME 1500 2300 2300 2900 2900 1112LUNGIME 3400 3950 4050 4600 4600 2200

LATIME 1550 1600 1800 2972 3300 1600VITEZA SITEI (m/s) 0,02 - 0,2 0,02 - 0,12 0,02 - 0,12 0,02 - 0,12 0,02 - 0,12 0,02 - 0,2CONSUMUL DE APA(mc/h)

3 - 9 1,9 - 6,1 2,3 - 7,7 3,5 - 12 5 - 12 2

CONSUMUL DE AER (mc/h)

- 3 3 5 5 1,5

*Namol mineral, namol slab organic – la iesire 30 – 40 %** Puterea tamburului de mixare

51



Instalatia de spalare a nisipului

Echipamente pentru evacuarea namolului

52



III.1. Impactul staţiei de epurare asupra mediului

Majoritatea staţiilor de epurare din ţara noastră dispun numai trepte deepurare mecanică şi biologică.

În prezent treapta de epurare biologică a devenit necesară, aproape în

toate staţiile de epurare, datorită numărului mare de industrii şi creşterii

numărului pupulaţiei la oraşe.Pentru ca organismele să dezvolte o activitate

maximă, biomasa trebuie să fie alimentată ritmic şi în cantităti suficiente.

Procesul de epurare poate fi prejudiciat prin dezvoltarea peste măsură a biomasei; astfel, prin îngroşarea membranei sau prin mărirea volumului de

flocoane, scade atât capacitatea de oxidare, cât şi gradul de epurare a apelor

uzate şî de aici o serie de influente negative asupra mediului,

53



Treapta mecanică permite reţinerea substanţelor în suspensie,

decantabile şi grăsimile, în timp ce treapta biologică asigură îndepărtarea

parţială a substanţei organice aflată fie sub formă dizolvată, fie sub formă

coloidală. Din nefericire, nu sunt reţinute o serie de substanţe denumiterezistente sau refractare, ca de exemplu compuşi ai azotului (N), fosforului

(P), metale grele, micropoluanţi organici persistenţi, pesticide, anumiţi

germeni patogeni, precum şi alte substanţe nebiodegradabile.

Aceste substanţe sunt prezente în efluentul epurat mecano-biologic şi

ajung în emisar. Dacă acesta constituie sursă de alimentare cu apă pentru

comunităţile din aval de punctul de deversare, efectul lor cumulativ şiexpunerea continuă a oamenilor la aceste substanţe, poate avea efecte

negative (uneori chiar letale) asupra sănătăţii umane. În plus, unele dintre ele

constituie hrană ideală pentru alge şi plante acvatice.

Impactul descărcării apelor uzate epurate mecano-biologic (conţinând

poluanţi reziduali de tipul celor amintiţi anterior) în emisarii naturali se

manifestă pe planuri diverse, de la afectarea sănătăţii umane, până la probleme complexe de natură ecologică, tehnică şi economică.

Germenii patogeni, viruşii, compuşii azotului din efluentul epurat

mecano- biologic periclitează sănătatea oamenilor. Gazul amoniac este

toxic, având efecte cumulative sub-letale, încetinind creşterea şi dezvoltarea

copiilor şi a adolescenţilor. Cei mai periculoşi sunt azotiţii, atât pentru

oameni (produce cancerul gastric), cât şi pentru fauna acvatică. Azotaţiireprezintă o formă mai puţin periculoasă, nederanjantă pentru adulţi (poate

determina anumite afecţiuni gastrice); pentru nou-născuţi însă, provoacă

methemoglobinemia (boala albastră).

54



Existanţa poluanţilor reziduali în efluentul epurat mecano-biologic are

efecte negative şi asupra mediului, asupra peisajului, deoarece:

Se produce eutrofizarea lacurilor şi a râurilor cu curgere lentă

(fenomen datorat compuşilor de azot şi de fosfor, substanţe nutritive pentru

alge şi microplancton, constând în dezvoltarea accelerată şi masivă a

microplanctonului şi vegetaţie acvatice);

Consumă oxigenul dizolvat din apa lacurilor şi a râurilor cu curgere

lentă, conţinututl în oxigen al straturilor de adâncime fiind şi aşa foarte

sărac. Nămolul căzut pe fundul lacurilor intră în fermentaţie anaerobă şi la

fluctuaţii de nivel se produc mirosuri neplăcute;

Variaţia de pH modifică echilibrul ionic din apa emisarilor, apa

devenind toxică pentru fauna piscicolă;

Se modifică culoarea apei emisarilor cu toate consecinţele (în special

asupra peisajului) care decurg din aceasta.

Nu trebuie omise efectele tehnico-economice ale deversării efluenţilor

epuraţi mecano-biologic, conţinând substanţe reziduale, în emisarii naturali,

în sensul că:

Se impun tehnologii de tratare a apei pentru potabilizare, complicate

tehnic şi costisitoare din punct de vedere economic;

Apele sunt îmbogăţite cu uleiuri eterice care imprimă gust neplăcut şi

sunt foarte greu de îndepărtat în procesele de tratare pentru potabilizare;Datorită eutrofizării sunt împiedicate activităţile legate de navigaţie şi

agrement.

55



O dată cu dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice a elementelor poluante

găsite în apa uzată, precum şi disponibilitatea unei baze informaţionale

extinse, provenită din studiile de monitorizare a mediului, cerinţele impuse

pentru calitatea efluentului epurat descărcat în mediul înconjurător, audevenit tot mai stricte.

III.2. Tehnologia de tratare a nămolului

Scopul tratării nămolurilor este mineralizarea materiilor organice din

acestea, pentru a obţine, astfel, atât reducerea volumului, respectiv

posibilitatea de tratare mai uşoară a acestora, precum şi cantităţi importante

de gaz metan, folosind în principal la nevoile staţiei de epurare. Nămolurile

fermentate sunt aproape lipsite de miros şi pot fi folosite ca atare sau în

diferite scopuri, după ce sunt tratate.

Gazul de nămol este produsul cel mai important al fermentării

nămolului. Utilizarea lui în staţia de epurare conduce la satisfacerea, aproape

în totalitate, a energiei necesare epurării. Gazul de nămol conţine

aproximativ 30% bioxid de carbon şi 70% metan şi, în cantităţi mici, câteva

procente de azot, oxigen, hidrogen sulfurat, vapori de apă. El aste greu de

identificat, deoarece nu are miros; amestecat cu mercaptan, care îi dă un

miros specific, devine uşor detectabil.

În urma fermentării nămolului rezultă gaze care sunt înmagazinate în

rezervoare de gaz. Rezervoarele de gaz constau dintr-o cuvă circulară de

beton armat, în care se aşează un clopot metalic cilindric, a cărui bază

superioară este închisă.

56



Principalele obiective ale tratării nămolului sunt:

- reducerea volumului acestuia, în continuare, prin deshidratare;

- stabilizarea, micşorarea sau reducerea completă a pericolului

prezentat de nămolul fermentat, din punct de vedere sanitar;

- realizarea unor condiţii corespunzătoare utilizării lui.

În procesul de tratare a nămolurilor se deosebesc trei faze sau tipuri de

tratare: preliminare, în scopul pregătirii (îngroşării) nămolului, în vederea

tratării ulterioare; deshidratare şi deshidratare avansată.

Îngroşarea se produce în aşa numitele îngroşătoare sau concentratoarede nămol şi este practicată uneori, şi înainte de a se introduce nămolul în

bazinele de fermentare. Îngroşătoarele de nămol sunt asemănătoare

decantoarelor radiale având prevăzute, pentru accelerarea îngroşării, o serie

de bare metalice, perpendiculare pe radier, care se rotesc cu o viteză de 1

rot/h.

Elutrierea nămolului are scopul de a îndepărta din nămolul fermentat,coloizii şi particulele fin dispersate, ceea ce condice la scăderea rezistenţei

specifice la filtrare, respectiv la o eficienţă mai mare a filtrării nămolului.

Coagularea sau condiţionarea chimică a nămolului are drept scop

modificarea structurii nămolului, aceasta conducând la micşorarea

rezistenţei specifice la filtrare şi uşurarea sarcinii de deshidratare a

nămolului în filtrele presă sau cu vacuum. Deshidratarea nămolurilor continuă procesul de reducere a

procentului de umiditate a nămolului. Deshidratarea se realizează prin:

- procedee naturale (pe platforme de uscare şi iazuri de nămol);

57



- procedee artificiale (pe filtre presă, pe filtre cu vacuum, în centrifuge etc.).

Platformele pentru uscarea nămolului sunt construcţii executate la

suprafaţa solului, caracterizate prin natura stratului de susţinere. Referitor la

proiectarea platformelor de uscare a nămolului, menţionăm că suprafaţa

acestora este în funcţie de felul nămolului şi condiţiile climatice, sistemul de

canalizare din care provin apele uzate şi caracteristicile acestor ape,

alcătuirea staţiei de epurare.

Deshidratarea avansată . După deshidratare nămolul mai conţine

cantităţi importante de materii organice, umiditate, respective volumul

acestuia este mare şi periculos din punct de vedere sanitar.

III.3. Bilanţul energetic pe staţie şi soluţii de reducere a

consumului energetic

Echipamentele cu care este prevăzută staţia de epurare a apelor uzate au

următoarele consumuri energetice:

• Grătar unul (Tip grătar 1,25 M); Putere P = 1.5 KW

• Deznisipator N2A-2.5 cu o rotaţie de 750 rot/min P = 0.8 kW;

• Suflanta pentru separator 2 suflante cu rotor de distribuţie

SRD20-N 1500 rot/min cu o putere P=2*7=14 kW.

• Decantorul primar cu raclorul de tip DLP 7 P = 0,4 kW;

58



• Pompa de tulbureala tip PT50 n=1500rot/minP=5.5kW

• Suflante tip SRD 72 n=1000 rot/minP=6*39 =234 kW

• Decantorul secundar cu raclorul DRSH 28

P = 2*0,37 = 0,74kW;

Consumul energetic zilnic (toate echipamentele funcţionează 24 h/zi) este

256.94kW. Ţinând cont că preţul pt energie este 1kWh = 3000 lei, atunci:

- costul zilnic al energiei electrice este lunar consumul ajunge la

18 499 680 lei = 256.94*24*3000;

- costul lunar al energiei electrice este de

554 990 400 lei/lună = 256.94*3000*24*30;

- costul anual al energiei electrice este de:

6 659 884 800 lei/an = 256.94*3000*24*30*12;

III.4. Costul apei epurate

Aprecierea eficienţei unei staţii de tratare a apei trebuie făcută şi din punct

de vedere al aspectelor economice. Pentru aceasta este necesar a stabili

costul apei.

Exploatarea staţiilor de epurare se reflectă în costul epurării apei (lei/m3 apă

epurată), în condiţiile în care se realizează integral indicii stabiliţi, conform

normelor în vigoare pentru primirea apelor epurate în receptor.

59



Cheltuielile anuale de exploatare se calculează cu relaţia:

A = a + b + c + d + e + f + g + h – V

unde:

A – totalul cheltuielilor care se fac în timp de 1 an pentru exploatarea

tehnică a staţiei de epurare;

a – cotele de amortisment ale staţiei de epurare;

b – costul energiei electrice necesare pentru: pompare, mişcarea

mecanismelor, iluminat, semnalizări, încălzit tehnologic etc.;

c – costul combustibililor şi energiei calorice consumate la

fermentare, deshidratare, dezgheţare şi încălzit;

d – costul reactivilor folosiţi pentru epurare, dezinfecţie şi

deshidratare;

e – costul apei potabile şi de incendiu sau alte folosinţe;

f – cheltuieli de transporturi tehnologice;

g – retribuţii şi alte drepturi băneşti ale personalului;

h – cheltuieli generale de exploatare;

V – venituri rezultate din valorificarea produselor.

Costul energiei electrice se stabileşte pentru fiecare obiect luând

consumul pe durata de funcţionare respectivă; calculul se face pentru un

consum annual în vigoare la data proiectului sau a exploatării.

Costul energiei calorice se stabileşte pentru fiecare obiect, în funcţie

de sursele de energie folosite.

60



Costul reactivilor se stabileşte pentru fiecare material, pe obiect, se

aplică preţurile de la magazia staţiei de epurare.

Costul apei potabile şi pentru combaterea incendiilor sau alte folosinţe

se apreciază pe baza altor staţii de epurare similare.

Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor, nămolului şi

depunerilor la lacul de depozitare şi consum.

Retribuţiile şi alte drepturi băneşti ale personalului se stabilesc

conform indicaţiilor oficiale şi experienţei pentru staţii similare.

Veniturile pot rezulta din vânzarea gazelor produse prin fermentare anămolului deshidratat, a nisipului de la deznisipatoare şi a grăsimilor reţinute

în separatoarele de grăsimi.

Toate cheltuielile arătate se stabilesc în proiect pentru fiecare variantă

de staţie de epurare studiată şi pentru fiecare etapă de dezvoltare a acestuia.

Costul apei epurate se stabileşte cu relaţia:

=

3m

lei

Q

AC

unde: A – cheltuielile anuale de exploatare;

Q - cantitatea de apă epurată într-un an.

În continuare este prezentat un calcul aproximativ pentru o staţie de

epurare în ipoteza în care în staţie avem un număr de 29 de persoane cu

următoarele salarii:

Inginer-şef de staţie: 25280000 lei;Inginer adjunct de sef de staţie (2): 16 280 000 lei;Inginer responsabil cu exploatarea (4) : 12 280 000 lei;

61



Chimist (5): 8 000 000 lei;Laborant (5): 6 280 000 lei;Contabil: 12 000 000 lei;Secretară: 6 000 000 lei;

Electrician (3): 8 000 000 lei;Mecanic (4) : 7 000 000 lei;Sudor: 8 500 000 lei;Femeie de serviciu(2): 5 000 000 lei;

La nivelul staţiei se mai fac următoarele cheltuieli: Ore suplimentare: 50 000 000 lei/lună 600 000 000 lei/an; Şomaj (5%): 40 000 000 lei/lună 480 000 000 lei/an; Sporuri: 30 000 000 lei/lună 360 000 000 lei/an; CAS – (11%): 150 000 000 lei/lună 1 800 000 000 lei/an; Impozit(38%): 458 000 000 lei/lună 5 496 000 000 lei/an; Concedii medicale: 15 000 000 lei/lună 180 000 000 lei/an; Iluminat: 1 000 000 lei/lună 12 000 000 lei/an; Motorina: 10 000 000 lei/lună 120 000 000 lei/an; Gaz: 10 000 000 lei/lună 120 000 000 lei/an; Apa potabilă şi menajeră: 6 000 000 lei/lună 72 000 000 lei/an; Reactivi: 25 000 000 lei/lună 300 000 000 lei/an; Echipamente de protecţie: 4 000 000 lei/lună 48 000 000 lei/an; Ulei şi vaselină: 2 000 000 lei/lună 24 000 000 lei/an; Scule şi aparate: 3 000 000 lei/lună 36 000 000 lei/an; Consumabile: 7 000 000 lei/lună 84 000 000 lei/an;

În total cheltuielile cu activitatea pe staţie calculate lunar sunt: 2 671 676267 lei. Cheltuielile anuale ajung la suma de: 3.206*1010 lei/an. Pentru acalcula costul apei epurate se ţine seama de bilanţul energetic pe staţie.

Ct = 3.206 1010 lei/an + 6 659 884 800 lei/an = 3.872*1010 lei/an

Debitul mediu anual de apă epurată este:

Qm anual=Qzi med * 10-3 * 365 * 24 * 3600 = 16 000 * 10-3 * 365 *24 * 3600 =

= 504 576 000 m3/an

62



În consecinţă se poate determina preţul apei epurate raportând

volumul cheltuielilor anuale la debitul mediu anual de apă epurată:

C = Ct/Qm anual =7389 lei/m3

Reducerea costului apei epurate

Costul apei este necesar să fie cât mai redus, în condiţiile asigurăriiapei tratate la nivelul de calitate cel mai exigent.

Realizarea acestui obiectiv se poate face pe mai multe căi:

o Controlul folosirii apei în incintă şi reducerea la

minimum a pierderilor, prin depistarea locului în care se produc şi

remedierea operativă a defecţiunilor;

o Căutarea de tehnologii noi de tratare, reactivi noi

mai ieftini şi mai eficace, astfel încât randamentul construcţiilor de

alimentare cu apă să crească;

o Verificarea pompelor pentru funcţionarea lor cu

randamente cât mai mari şi, eventual, înlocuirea acestora când uzura este

avansată;

o Educarea beneficiarului (consumatorilor de apă) în

scopul folosirii cât mai raţionale a apei;

o Evitarea murdării apei din sursă;

o Raţionalizarea şi refolosirea apei în incintele

industriale;

o Recuperarea apei de spălare evacuate din filtre;

63



o Mărirea capacităţii de tratare în perioada de ape

limpezi.

În acest sens, se poate face o comparaţie cu costul apei prevăzut prin

proiect. Prin raportul:

100 planificat

real

C

C r =

se poate stabili în ce măsură se depăşeşte sau se realizează costul planificat

al apei.

Comparând fiecare dintre elementele componente ale costului apei, se

evidenţiază câile de acţionare pentru reducerea acestuia.

În cazul poluării sursei, rezultă necesară efectuarea unei cheltuieli

suplimentare pentru asigurarea calităţii apei potabile (consum de reactivi)

sau reducerea capacităţii de tratare. Ambele modalităţi de adaptare a staţiei

la această situaţie conduc la creşterea costului apei. Aprecierea valorică,

după relaţia:

med mediu po luare Qt C C V ×∆−=∆

în care: C poluare – este costul în timpul poluării, în lei/m3;

Cmediu – costul mediu realizat de staţie în perioada anterioară, în

lei/m3;

Δt – durata măsurilor de adaptare, în h;

Qmediu – debitul mediu în perioada de adaptare, în m 3/h permite

cuantificarea efectului poluării din punct de vedere al alimentărilor cu apă şi

poate constitui un suport economic al măsurilor de protecţia mediului.

64



III.5 Alegerea unei tehnologii de epurare avansată cu

justificare

Reţinerea simultană a azotului şi fosforului pe cale biologică

În ultimii ani au fost dezvoltate o serie de procedee biologice care

vizează reducerea simultană a azotului şi fosforului. Multe dintre acestea

utilizează procedeul cu nămol activate, introducând suplimentar combinaţii

de zone sau compartimente anaerobe, anoxe şi aerobe pentru asigurarea

reţinerii azotului şi fosforului. Unele dintre aceste procedee s-au dezvoltat pe

baza unor sisteme a căror destinaţie iniţială a fost de îndepărtare a fosforului.

Procedeele de îndepărtare simultană a azotului şi fosforului cele mai

des utilizate sunt:

• Procedeul A2/O;

• procedeul Bardenpho în 5 stadii;

• procedeul UCT;

• procedeul VIP.

Procedeul A2 /O

65



Acest sistem este o modificare a procedeului A/O, având prevăzută în

plus o zonă anoxică pentru denitrificare. Perioada de retenţie hidraulică ìn

zona anoxică este de aproximativ 1 h. Zona anoxică este deficitară în oxigen

dizolvat, dar oxigenul legat chimic în forma nitraţilor sau nitriţilor esteintrodus prin recircularea amestecului nitrificat în zona aerobă.

Se poate obţine fără filtrare un efluent cu co concentraţie în ceea ce priveşte

fosforul, sub 2 mg/l. Dacă schema de epurare conţine şi filtrare, concentraţia

efluentului în P poate fi adusă sub 1,5 mg/l

Procedeul BARDENPHO în 5 trepte

Procedeul BARDENPHO iniţial proiectat pentru asigurarea

nitrificării/denitrificării în treapta de epurare biologică, poate fi modificat

pentru a asigura reţinerea combinată a azotului şi a fosforului pe cale

biologică.

Modificarea făcută pentru reţinerea fosforului este adăugarea celei de-

a cincea zone (anaerobă). Succesiunea stadiilor este următoarea:trei

compartimente : aerob, anoxic 1, aerob – pentru reţinerea azotului, fosforului

şi oxidarea carbonului;

Compartiment anoxic 2, pentru denitrificare suplimentară, folosind

nitratul produs în faza aerobă ca electron acceptor şi carbonul organic

endogen ca electron donor, compartiment final, aerob, utilizat pentru

striparea azotului gazos residual din soluţie şi pentru diminuarea eliberării

fosforului în decatorul final. Amestecul din prima zonă aerobă este recirculat

în zona anexă. Procedeul utilizează un timp lung de retenţie a suspensiilor

(10 – 40 zile), faţă de procedeul A2/O, ceea ce creşte capabilitatea de oxidare

a carbonului.

66



Procedeul UCT

Studiat de University of Town(UCT), acest system este similar

procedeului A2/O, cu două excepţii :nămolul activate recirculat este returnat

zonei anoxe înainte de zona anaerobă; recircularea internă se face din zona

anoxică în zona anaerobă.

Prin returnarea nămolului active în stadiul anox, este eliminată

introducerea nitratului în zona anaerobă, prin aceasta fosforul aliminându-seîn zona anaerobă

Procedeul VIP

Sistemul VIP (Virginia Initiative Plant, Norfolk, Virginia ),care este

similar procedeelor A2/O şi UCT, diferând metodele utilizate pentru

recirculare.

Nămolul activate recirculat este descărcat în zona de admisie a

stadiului anoxic, împreună cu recircularea amestecului nitrificat din stadiul

aerob. Amestecul din zona anoxică este returnat în zona de admisie în stadiul

anaerob. Experimental, s-a constat că o parte din materialul organic din

influentul procesului ester stabilizată prin mecanisme anaerobe in stadiul

anaerob, ceea ce reduce necesarul de oxigen suplimentar.

Avantajele şi dezavantajele procedeelor de reţinere simultană a

azotului şi fosforului:

67



O concluzie generalăcu privire la avantajele tuturor acestor procedee

arată că, cantităţile de nămol generate sunt comparabile cu producţia de

nămol caracteristică sistemelor de epurare conveţională cu nămol active şi,

la fel de important, necesită foarte puţini sau deloc reactivi chimici pentruîndepărtarea fosforului. Unele dintre aceste procedee, într-o formă

modificată, pot fi utilizate fie pentru reţinerea numai a fosforului, fie numai

pentru a azotului.

IV.Managementul statiei de epurare

Asociatia Managerilor Americani (TheAmerican ManagementAssociation) a definit managementul ca fiind “arta de a imbunatati viataoamenilor”. Definitia data managementului de Statul Major al ArmateiAmericane este “procesul de folosire a personalului si materialelor destinaterealizarii economice eficiente a unei misiuni”’Managementul statiilor deepuarare este o componenta esentiala a proceselor tehnologice de tratare.

Managementulunui SEAU trebuie sacolaboreze in mod eficientcudiferite categorii umane, oficiali ai municipalitatii(edili) , reprezentanti ai

mass-media, proiectanti cercetatori, producatorisi furnizori deechipamente,organizatii publice, comunitatea riverana SEAU. De fapt,succesul managementuluiunei statii depinde in egala masura de stabilirea derelatii eficiente cu angajatii SEAU si de interesulpublic, cat si de cunoastereain detaliu a operatiunilorde exploatare.

Sarcina principala a managementului este de a organiza resurseledisponibile si de a le exploata in mod optim pentru realizarea scopurilor organizatiei.De obicei, managerii au autoritatea sa-siatinga aceste scopuri

prin mijloace “dictatoriale”.Metodele autocratice sunt predispuse esecului

datorita conflictelor interne si instabilitatii organizatoriale. Proceseledemocratice reale, in care toti participantii au drept egal la vot, potduceladecizii caresatisfac numai majoritatea, dar care nu beneficiaza desuportul entuziast al minoritatii.

In procesul managementului, realizarea consensului este folositoare pentru asigurarea armoniei, concentrarea asupra obiectivelor comune si

68



renuntarea la procedurile autocratice si democratice.Managementul prinobiective dezvolta variatiuni ale acestui consens.

Functiile managementului unui unei SEAU constau in:planificare,decizie, organizare, directionare si control,in vederea realizarii

scopurilor.Scopul obisnuit poate fi exploatarea in conditii de siguranta a uneifacilitati, respectand in permanenta autorizatia de functionare si celelaltereglementari in vigoare. Toate functiile de mai sus se realizeaza in cadrulatmosferei politice, sub vizorul atent al unei comunitati constiente de

problemele financiare si cele ale protectiei mediului inconjurator.Problema managementului unei SEAU este deosebit de complexa si

necesita o pregatire tehnica si economica deosebita. In exploatarea uneiSEAU apar factori de natura diferita: hidraulica, mecanica, chimica,

biochimica, electrica, etc, care se interconditioneaza si influenteaza direct problemele managementului.Totodata, instalatiile si echipamentele existente

au conditii foarte grele de lucru, 24 ore din 24, intr-un mediu apos, expuseintemperiilor si actiunii agresive a amestecului polifazic. Evident ca toateacestea trebuie avute in vedere de catre manager in procesul decizional siorganizatoric.

Un bun manager incepe cu motivarea angajatilor si a persoanelor implicate in vederea colaborarii pentru realizarea scopurilor intreprinderii

prin promovarea:viziunii, directiei de urmat, conducere, are in sarcina sa saasigure ca scopurile SEAU sunt identificate, communicate si realizate, inmodul in care salariatii, municipalitatea si comunitatea le pot intelege si

sustine. Deseori cel care conduce(managerul) elaboreaza o strategie si o“sigla” in vederea realizarii, comunicarii scopului comun al celor implicatiin epurare si face referiri la strategia pe termen lung in rezolvarea

problemelor cotidiene. Conducatorul discerne asupra scopurilor de perspectiva, luand in considerare interesele pe termen lung ale comunitatii, planurile de dezvoltare ale facilitatii si schimbarile de personal necesare pentru realizarea acestor scopuri. O conducere buna necesita ca atatmanagerul, cat si personalul cu sarcini de conducere sa priveasca dincolo de

problemele tehnice ale exploatarii statiei si sa se ocupe efectiv de salariati, public si alte persoane interesate.

1.1.Functiile managerului

Managerul are respunsabilitatea si autoritatea de a folosi resurseledisponibile pentru realizarea scopurilor.Literatura de specialitate imparte, deobicei, aceasta sarcina in 5 componente:

69



• Planificarea actiunilor;• Organizarea compartimentelor de munca si a timpului de lucru;• Decizia

• Directionarea (dirijarea)• Controlul• Lista functiilor este arbitrara, se poate folosi la fel de bine un numar

definit de componente, functie de definirea termenilor.

1.1.1.Planificarea

Un “plan” se defineste printr-un proiect, un sistem sau o modalitate derealizare a obiectivelor a unui colectiv de munca.Este un proiect deactivatate, nu activitatea propriu-zisa.Planificarea include stabilireaobiectivelor, dezvoltarea procedurilor de rutina, rezolvarea problemelor siluarea deciziilor.Un manager de succes poate stabili o planificare si sagaranteze realizarea acesteia.Planificarea trebuie sa preceada orice activitate.Tinand seama ca planul se refera la o activitate punctuala, planificareatrebuie sa includa un proces de revizuire si actualizare.Altfel, planul poatedeveni perimat sau inadecvat pe durata realizarii sale.Tipuri obisnuite de planuri folosite intr-o SEAU includ:a)strategia pe termen scurt sau lung;

b)probabilitatea(contingenta);

c)unica folosinta (nevoi speciale);d)programul;e)principalele facilitati;f)finantelePlanuri strategice descriu obiectivele organizatiei, schimbarile obiective,scopurile, resursele necesare si strategiile care au determinat achizitionareasi folosirea acelor resurse.Ele se intocmesc pentru o perioada scurta de timp4-6 luni sau de perspectiva 5-10 ani avandu-se in vedere uzura fizica saumorala a tehnologiilor, instalatiilor si echipamentelor.Planurile de probabilitate(contingenta) descriu modul de actionare pentrurezolvarea unei anumite situatii eventuale, ca de exemplu: masurile deurgenta in cazul unor greve, inundatii, incendii, cutremure, tulburari civile,emanatii toxicesau explozii.O problema deosebita apare in SEAU atunci cand apar valori foarte mari aleindicatorilor de debit sau calitate care depasesc prin marime si frecventaintervalul normal de evolutie a fenomenului. Personalul trebuie sa stie foarte

70



clar ce masuri se iau in eventualitatea aparitiei unor astfel de situatiiaccidentale.Planurile de folosinta unica(nevoi speciale) descriu modul de desfasurare aunei activitati specifice ca de exemplu o instruire speciala, rebilitarea unui

echipament, (instalatie), un proiect de inlocuire sau creante pentruactiuni(bonduri).Planurile program descriu modul de desfasurare a unei activitati specifice.Planurile program pot acoperi termen scurte sau lungi si sunt incorporate in

planurile anuale sau multianuale si in bugetele planificate.Planurile pentru principale facilitati cuprind descrierea principalelor facilitatinecesare in viitor, costurile aferente acestora, graficele de realizare aconstructiei si mecanismele financiare care sa asigure fondurile necesare.Planurile trebuie sa contina, deasemenea, toate beneficiile prognozateobtinute de pe urma epurarii apei, valorificarea biosolidelor, vanzarile de

energie electrica obtinuta prin utilizarea biogazului sau serviciile la terti.Planurile financiare cuprind capitalul previzionar, resursele operationalenecesare pentru anumite perioade viitoare si diversele surse de beneficii saufonduri pentru finantarea costurilor. In general, SEAU-rile functioneaza pe

baza unui buget anual care include contabilitatea pentru salarii, energie simateriale necesare.Orizonturile planificarii. Palnificarea se poate face pe termen scurt, mediusau lung in functie de durata de realizare a unui plan, de asigurarearesurselor materiale si umane necesare si de lucru efectiv.Principalele

facilitati se programeaza, in mod obisnuit, 10, 20 sau 30 de ani in avans, pentru asigurarea timpului necesar pentru organizare, finantare si realizareaefectiva a constructiei. Exista planuri pentru perioadele mai scurte de un an.Aceste planuri necesita mai putin timp de organizare pentru implemnentaresi reprezinta in mod obisnuit perfectionari(imbunatatiri) pe trmen lung sau

planuri multianuale. Exemple de planuri pe termen scurt pentru un manager de elita ar fi:un program de lucru, un instructaj de protectie a muncii sau un

plan de instructaj pentru un nou angajat. Astfel de planuri pot fi folosite inmod repetat, cu mici modificari.In domeniul planificarii, orice manager care

priveste problema intretinerii trebuie sa aiba balanta dintre performante

optime si costurile minime.Balanta va stabili un compromis intre programulde intretinere preventiva si cel de reparatie capitala.Conceptul de risc in constructia si exploatarea statiilor de epurare.Notiune derisc a fost introdusa dupa 1970 in afaceri. Ea analizeaza riscul unei afacerisau investitii in sensul posibilitatii aparitiei unor evenimente care se potsolda cu pagube.Conceptul de risc in managementul proiectelor seanalizeaza din primele momente ale definirii acestuia.

71



In conceptia acestei teorii manageriale toate actiunile au o marja derisc cu efecte asupra sigurantei constructiilor, securitatii membrilor societatiisau protectiei mediului inconjurator.Siguranta constructiilor se refera la

posibilitatea cedarii acestora in eventuala aparitie a pagubelor sau a

vatamarii personalului operator. Securitatea personalului are in vederemasurile de siguranta care trebuie adoptate pentru a evita eventualeleaccidente de munca, imbolnavirea operatorilor ca urmare a unui microclimatnecorespunzator sau chiar pierderea de vieti omenesti. Protectia mediuluiinconjurator impune considerarea riscului aparitiei poluarii sistematice sauaccidentale cu efecte dezastruoase ulterioare.

In privinta afacerilor si activitatilor curente se poate folosi notiunea derisc referitor la defectarea echipamentelor sau pagubelor asupra structurilor,intarzieri in derularea contractelor cu penalitatile aferente.

O analiza pertinenta a problemei se face prin costuri in sensul ca

acestea trebuie sa cuprinda influenta tuturor factorilor, nominalizati mai sus, pentru ca efectul financiar propus sa se reflecte intr-un risc minim. Asadar,trebuie avute in vedere bugetul alocat, timpul afectat si efortul depus pentrua aduce indicatorii de risc la un nivel acceptabil, corespunzator importanteisociale si economice a obiectivului. Decizia manageriala se va lua prinacceptarea unuinivel de risc cunoscut sau impus dar nu se exclude ideea caactiunile trebuie sa se defasoare astfel incat sa se reduca consecintele sauriscurile.

Constructia si exploatarea unei statii de epurare este o problema

deosebit de complexa care impune corelarea mai multor factori ce seinterconditioneaza reciproc:a)societati de cercetare care precizeaza indicatorii si parametrii de mediu cetrebuie avuti in vedere.

b) societati de proiectare tehnologica, de costructii, de echipare cu utilaje;c)un investitor subordonat sau nu administratiei locale;d)anteprenor general;e)furnizori de echipamente si materiale specializate;f)costructor de specialitate;g)societatea de operare.

Lucrarile executate in statiile de tratare si epurare ale apelor au particularitati distincte in raport cu celelate constructii civile. Aceste lucrarisunt deosebit de complexe, au volume mari, conditii tehnice speciale(executie in aer liber, nivelul apelor freatice ridicat, teren moale, etc), duratamedie de executie. In perioada executiei lucrarilor pot aparea si problemeneprevazute, factori perturbatori, care conduc la decalarea termenului final sila majoritatea costurilor de executie.Din acest punct de vedere se impune o

72



anliza atenta a costurilorde executie.Din acest punct de vedere se impune oanaliza atenta a costurilor, a duratei de executie si a resurselor.Problematrebuie abordata prin considerarea unui factor de incertitudine care conducela stabilirea unui nivel de risc, deoarece toti acesti factori nu conduc la o

abordare determinista.Analiza riscului in managementul lucrarilor din statiile de epurare sitratare prezinta urmatoarele avantaje:a)permite elaborarea unei planificari realiste a costurilor, duratei simomentelor de timp in care trebuie livrate materialele speciale siechipamentele

b)permite identificarea factorilor de risc in perioada de executie si montajc)identifica clar factorii perturbatori care pot apare pe parcursul derularii

proiectelor si nivelul lor de riscd)permite utilizarea rationala a materialelor si inchaierea corecta a

contractelor de procurare a resurselor in sensul evitarii penalitatilor si ofolosire corecta a timpuluie)permite formularea si adoptarea deciziilor corecte in scopul majorarii

beneficiilor ce pot fi obtinute cu un riscasumatf)se poate costitui o banca de date statistice care sa permita evaluareariscului in timp la viitoarele proiecteg)permite clarificarea si identificarea managerilor seriosi cu reale posibilitatide conducere a lucrarilor h)ofera posibilitatea identificarii partenerilor seriosi de afaceri in constructia

si montajul echipamentelor Analiza riscului se face pe baza unor date exprimate cantitativ sicalitativ obtinute din experienta firmelor, si echipei manageriale sau celeexistente in literatura de specialitate.Ea se realizeaza prin metodele precizatematematic in teoria catastrofelor, teoria jocurilor, metoda Monte Carlosi/sau Perth – metoda drumului critic.

In analiza riscului este necesara studierea atenta a datelor existenteobtinute pediferite cai in sensul identificarii gradului deincertitudine. In cazcontrar se va pleca cu date ce pot fi false si intreg studiul de analiza va fieronat, conducand la decizii gresite.

Rata de incertitudine este un indicator care reflecta posibilitatea caunele date din experienta anterioara sa nu se respecte identic. Exista pentrufiecare problema din proiect un anumit gradad de variabilitate a activitatiianterioare care in mod evident va influenta analiza riscului. Pe baza ei se vadetermina distributia de probabilitate care va permite in final, in cadrulteoriei expuse, aprecierea incertitudinii estimate de atingere a obiectivului

propus.

73



Analiza riscului lucrarilor de specialitate, constructie si montaj presupune:analiza costului – se analizeaza probabilitatile fiecarui element component si

prin combinarea acestor probabilitati de costuri va rezulta o imagine de

ansamblu; b) analiza duratei- fiecare activitate are o anumita rata de incertitudine ceretrebuie cunoscuta si identificata cat mai corect astfel incat din aceastaanaliza sa rezulte acele probleme care prezinta un risc ridicat;c) reducerea riscului asumat –in aceasta etapa se analizeaza pobibilitateareducerii probabilitatilor de aparitie ale riscului si se identifica caile dereducere, elaborandu-se o planificare a proceselor care sa permitamicsorarea consecintelor in cazul aparitiei evenimentelor.

Epurare.schema.1

1.1.2. Decizia

Decizia este un element esential al procesului de management, fiind,de altfel, instrumentul sau specific si cel mai important mijloc al sau deexprimare. Nivelul calitativ al managementului se reflecta, in fond, princalitatea deciziilor elaborate si aplicate.

Decizia poate fi definita ca fiind: cursul de actiune ales pentrurealizarea unuia sau mai multor obiective.

Spre deosebire de decizia personala pe care fiecare om o practicazilnic, decizia manageriala implica intotdeauna doua persoane:managerul-celcare decide si una sau maimulte persoane. Conducator sau executant care

participa la executarea deciziei.O a doua caracteristica a deciziei manageriale consta in aceea ca ea

afecteaza starea, comportamentul, actiunile si rezultatele unui grup de persoane, nu doar a unui singur individ. Ca urmare, in luarea deciziei

managerul trebuie sa tina cont de interesele, pregatirea, motivarea, potentialul, etc membrilor grupului respectiv.

In al treilea rand, decizia manageriala determina efecte directe cel putin la nivelul unui compartiment si propagate la nivelul economic, tehnic,uman al unei parti insemnate sau chiar la nivelul economic, tehnic, uman alunei parti insemnate sau chiar la nivelul intregii unitati/ firme.

74



In practica societatilor comerciale si regiilor autonome deciziaimbraca doua forme majore: act decizional si proces decizional.

Actul decizional implica desfasurarea deciziei pe o durata foarte scurtade timp, vizand situatii decizionale simple. Actele decizionale predomina

sub raport cantitativ. Procesul decizional se refera la situatii complexe,necesitand un volumde timp si informatii mult mai mare.

In procesul decizional, factorii primari ai deciziei intra ininterdependenta, rezultand 3 situatii de baza:a)Certitudine- caracterizata prin probabilitatea maxima de a realizaobiectvul urmarit. Elementele situatiei decizionale sunt cunoscute sicontrolabile, evolutia putand fi anticipata cu usurinta si controlata.

b)Incertitudine- cand probabilitatea realizarii obiectivului este mare dar exista dubii legate de maniera in care trebuie procedat.Asemenea situatii

implica un numar de variabile (in mare parte necontrolabile) si o anticiparerelativa a evolutiei lor.c)Risc –cand obiectivul este posibil de realizat, existand insa o marenesiguranta privind modaliattile ce trebuie aplicate.Cea mai mare parte dinvariabile sunt incontrolabile si efectul dificil de anticipat.

Din punct de vedere calitativ, o decizie luata sub presiunea timpului sicu un bagaj minim de informatii nu poate fi comparata cu o decizie eleboratain urma analizarii mediului ambiant decizional al situatiei decizionale.

Adoptarea deciziei presupune:

a)o buna pregatire profesionala a managerului; b)o buna organizare, cu viziune in viitor;c)experienta in profesie(trebuie sa fie elestic in gandire, lipsit de idei

preconcepute);d)o organizare serioasa si constiincioasa;

Problemele care se pun in adoptarea deciziei sunt:a)definirea problemei;

b)analiza problemei si a cadrului conjunctural;c)dezvoltarea alternativelor;d)luarea deciziei;

e)implementarea deciziei;f)monitorizarea, masurarea si evaluarea rezultatelor deciziei.

Definirea problemei este etapa cea mai grea deoarece simptomele siconditiile problemelor sunt mai dificile decat problema insusi. Dezvoltareaalternativelor impune considerarea problemei din toate unghiurile siidentificarea solutiilor posibile.In evaluarea alternativelor se considera riscul

75



de cadere sau de aparitie a altor aspecte,costuri, timp de operare, limitarearesurselor(exista suficient personal, echipamente si materiale disponibile)

Adoptarea deciziei impune selectarea celei mai bune alternative sau aunei combinatii de alternative considerateafi relevante.Acest pas impune,

dupa cum s-a mai aratat experienta managerului si a personalului deconducere.In concluzie, se poate spune ca pentru procesul managerial adoptarea

deciziei este esentiala.Inpractica manageriala s-a extins practica luariideciziilor bazate pe incertitudine sau risc- desigur cu un risc calculat, redusla minim-pentru a permite valorificarea potentialului economic de piata.

1.1.3 Organizarea

Functia de organizare include doua activitati principale:a)desemnarea responsabilitatilor pentru desfasurarea activitatii SEAU inconditii bune;

b)delegarea autoritatii necesare pentru realizarea acesteia.Responsabilitatea reala a unui manager SEAU poate varia functie de

reglementarile legale locale si delegarea responsabilitatilor in cadrul mai largal sferei politice.

Principalele functii ale intreprinderii sunt conducerea, exploatarea siintratinerea, cusprijinul sustinut si permanent al activitatii de laborator si alcontrolului deseurilor industriale. Functie deanvergura SEAU, activitatea delaborator si cea de control a deseurilor industriale se pot desfasura incolaborare cu alte institutii publice sau prin acordul contractual.

Fiecare angajat trebuie sa aiba o fisa a postului care sa defineascaresponsabilitatile si ierarhizarea(supravegherea).

Fisele posturilor trebuie sa fie clare, cu sarcinile bine definite sidelimitate, astfel incat intre salariati sa nu apara discutii de competenta, iar managerul sa stie foarte bine cui ii revine responsabilitatea pentru oeventuala nerealizare.

Se considera functiile de baza necesare pentru intretinerea si

exploatarea statiei.Pot fi necesare 4 schimburi pentru desfasurarea activitatii in modcontinuu [24 h din 24].Personalul din pozitiile organizatorice este optional sidepinde de marimea statiei si echipamentele din dotare[de ex:automatizatesau manuale].Pentru statiile mici compartimentele de intretinere si deexploatare pot fi comasate si conduse de catre o singura persoana.

76



Activitatile de intretinere pot fi realizate pe baza de contract cu personal dela o alta intreprindere sau organizatie de acelasi profil.

Structura omanizatonca a unei SEAU variaza functie de capacitatea, siconditiile sale bugetare. Figura de mai sus este un exemplu de structura

organizatorica de baza pentru intretinerea si exploatarea unei statii indiferentde capacitatea ei.

1.1.4. Directionarea

Directionarea poate fi definita ca fiind :”canalizarea (indreptarea)activitatii cuiva spre realizarea unui scop”.

Intr-o SEAU, fiecare sarcina trebuie sa reprezinte un pas sprerealizarea scopului: evacuarea unei ape epurate in conditiile impuse deAutorizatia de Mediu.Managementul statiei isi exercita aceasta functie a

realizarii activitatii cotidiene prin motivarea si comunicarea cu personalul.Motivarea implica satisfacera nevoilor individuale si recunoasterea faptuluica fiecare individ are nevoi diferite.Aceasta sarcina necesita o foarte bunacunoastere a personalului pentru a putea intelege ce motiveaza pe fiecare.

O buna comunicare implica urmatoarea procedura:a)transmiterea unui mesaj;

b)primirea unui mesaj;c)intelegerea mesajului;d)existenta feedback-ului.

Erorile de comunicare din cadrul statiei pot avea consecinte majore,ca de exemplu:avarii la utilaje, disfunctionalitati ale procesului sau conditiice pericliteaza sanatatea sau siguranta personalului.

Empatia (abilitatea de a se substitui altei persoane) este cheia unei bune comunicari.Va permite celui ce transmite, in scris sau oral, sa inteleagaaudienta si tipul de mesaj pe care aceasta il poate percepe. De asemena,faciliteaza pentru cel care recepteaza intelegerea obiectivelor celui caretransmite.

1.1.5 Controlul

Controlul consta in asigurarea faptului ca activitatile desfasurate incadrul statiei contribuie la realizarea scopului acesteia. Controlul implicaevaluarea rezultatelor si a performantelor personalului,comparativ cuobiectivele stabilite in faza de planificare.

Din cele trei arii largi ale controlului (financiar, tehnic si din punct devedere al personalului) cel din urma il solicita cel mai mult pe manager.

77



Celelate doua zone depind partial de performantele specialistilor din cadrul personalului. Controlul personalului necesita o revizie eficienta arealizarilor-ca sarcina continua a functiei manageriale- si nu doar ocompletare, la sfarsitul anului, a unui formular ce contine cateva probleme.

Un manager eficient cunoaste nu numai ce se intampla in statie, ci siactivitatea fiecarui angajat. Oricum aceasta cunoastere nu este suficienta pentru realizarea unui control eficient.Personalul trebuie sa fie constient defaptul ca activitatea fiecaruia este cunoscuta la nivelul conducerii.Cele demai sus implica un feedback cat mai frecvent asupra activitatii fiecaruia-ceea ce reprezinta o insusire vitala, esentiala a unui manager. Consideratiilede mai jos ofera fundamentul unui feedback folositor:Feedback-ul trebuie sa fie bine programat. Este necesar sa fie o partenormala a rutinei cotidinene, cat mai repede posibil dupa evaluareaactivitatii.

Feedback-ul este mai degraba particular, decat general, mai ales atuncicand prezinta aspecte negative.trebuie doar sa fie concentrata atentia asupra lui sisa se enunte problema specifica pentru a deschide discutia.Feedback-ul vizeaza comportamente ce pot fi schimbate.Este necesar sa sediscute comportamentul ce poate fi schimbat, ca si cum se poate evita

parcurgerea unei trepte.Feedback-ul este obiectiv.Se impune asigurarea feedback-ului activitatilor luand in considerare realizarile, nu aspectul “sentimental”.Se impune asigurarea ca angajatii inteleg rolul feedback-ului;

Este utila sugerarea unui comportament “alternativ”Oricand exista posibilitatea, managerul trebuie sa se concentreze asupra unuifeedback pozitiv al succesului unei echipe sau al unui angajat.In ultimul sfert al secolului, tendinta managementului s-a inclinat maidegrabaasuprasistemelor ce cauta sa ofere controlul prin stabilirea scopurilor activitatii si evaluarea, in consecinta, a activitatii fiecarui angajat pentrurealizarea acestora. Aceste procedee duc la discutii in momentul in care seincearca ajungerea la un consens intre conducere si angajati, privindresponsabilitatea fiecaruia si se evalueaza rezultatele. In mod evident,aplicabilitatea acestor metode variaza functie de circumstantele fiecaruiloc

de munca.Un manager trebuie sa considere intotdeauna trei aspecte diferite ale

problemei:aspectul tehnic –performantele tehnologice;organizare;aspectele umane.

78



Cand se avanseaza pe una dintre cele trei axe trebuie neaparat sa seactioneze simultan si pe celelate, astfel apar discordante care pot duce lanerealizari. Din punct de vedere organizatoric se impune reducereanivelurilor ierarhice. Factorul uman impune ca modul de comportare a

omului in munca sa sa evolueze astfel incat trecerea de la o specializare laalta sa se faca prin integrare informativa.La fiecare din cele trei aspectetrebuie analizate problemele, grautatile si solutiile posibile care se intrevad.

1.2.Managementul personalului

Pentru a fi eficient, un manager trebuie sa stapaneasca si sa se simta bine in relatiile cu subordonatii, sub toate aspectele pe care acestea leimplica. Procesul incepe cu recrutarea de personal pasibil de a fi instruit simotivat si include dezvoltarea, motivarea,evaluarea si disciplina.

1.2.1.Recrutarea

Recrutarea se selectia unui personal adecvat este inceputul uneioperatii de succes.

O recrutare eficienta suscita interesul solicitantilor calificati siincurajeaza evolutia personalului existent.

Obiectivul recrutarii este asigurarea ca numarul si genul solicitantilor necesari pentru satisfacerea cerintelor este disponibil. Datorita faptului carecrutarea si angajarea sunt controlate de multe legi si regulamente,obtinerea unui sfat din partea unei persoane experimentate trebuie sa

preceada recrutarea. Criteriile de selectie trebuie sa se bazeze pe cerintelereale ale serviciului, fara discriminari de rasa, convingeri, sex,starecivila,,nationalitate, religie sau varsta, cu exceptia cazurilor incareactivitatea solicita cerinte specifice.Dacaobtinerea de informatii este legatade cerintele postului, determinarea aptitudinilor pentru o functie se poateface prin teste scrise,interviuri,cazier, recomandari delafostelelocuridemuncasi fise medicale.

Sursele recrutarii include anunturile din presa , recomandarile

angajatilor, scolile tehnice, etc. scopul programelor de recrutare este de adezvolta si prezenta o imagine pozitiva a personalului unei SEAU si de acreste importanta unei SEAU municipale- amandoua atat in interiorul,cat siin exteriorulorganizatiei. Persoanele care raspund de recrutare pot beneficiade aceste programe in diferite moduri:a)anunturilespecializate prezinta o paleta larga de potentiali angajati;

79



b)instruirea continua si alte genuri de programe argumenteaza calitateamuncii prestate de catre angajatii existenti.c)programele de policalificare ofera angajatilor motivele necesare pentrudezvoltarea atitudinilor profesionale

d)o imagine pozitiva a organizatiei conduce la ridicarea calitatilor profesionale ale solicitantilor si la un suport sporit din partea comunitatii.O oferta de recrutarecare sa se bucure de succes trebuie sa contina:

1.Programe compensatorii comparabile cu cele ale altor organizatii;o certitudine a sigurantei si siabilitatii postului-parte integranta a uneiorganizatii care-si cunoate importanta misiunii sale;2.Eficineta instruirii si controlului(supravegherii);3.Posibilitati de avansare si recompensare a muncii;4.Un mediu placut la locul de munca si posibilitati adecvate de recreere.5.Un anunt de oferta trebuie sa fie o nota concisa asupra unui loc de munca

disponibil in cadrul organizatiei. Nota trebuie sa detalieze pe scurt obligatiile postului , nivelul minim de calificare si modul de selectie. Anuntul trebuie sadescrie in mod adecvat cerintele postului.in mod obisnuit aceste anunturi ar trebui sa fie aprobate de conducerea organizatiei, serviciile de resurse umanesi oficiile “fortelor de munca”. Ofertele de servicii trebuie, de asemenea, sacuprinda nivelul de salarizare si programul de lucru (normal de 8 ore, sauinschimburi, dupa caz). Este recomandabil sa se efectueze o verificare adescrierii postului si a cerintelor acestuia impreuna cu conducatorul loculuide munca.

In mod obisnuit, reglementarile legale trabuie sa dicteze dimensiunea,cerintele, frecventa si “timing”-ul postului vacant. Aceste reglementari potinclude numai pozitia postului in schema organizatiei si modul de selectie.In cazul in care nu sunt mandatate reglementari specifice, oferta trebuie sacontina cel putin denumirea postului, sarcinile specifice si localizarea.Trebuie mentionate nivelul minim de calificare si si numai calicficarile carese iau in considerare la selectie.Anuntul trebuie sa specifice cum, cand si lacine sa se depuna cererea.Fig. de mai jos poate servi ca exemplu.Chiar inconditiile unui buget restrans se poate redacta o oferta eficienta.

1.2.2. Instruirea si dezvoltarea

80



Un program de dezvoltare pentru fiecare angajat integrat in cadrulinstruirii profesionale este de dorit in scopul stabilitatii personalului,imbunatatirii performantelor organizatiei si viitorul personal.Cateva elemente ale programului de dezvoltare sunt:

Policalificare pentru invatarea altor meserii Instruire adecvata prin cursuri serale, la sfarsit de saptamana sau la “zi”; Responsabilitati speciale proiectate; Responsabilitati ce decurg din rotatia cadrelor; Participarea in asociatii profesionale; Vizite la alte obiective sau organizatii similare sau cu activitati inrudite; Delegarea sporita a autoritatii; Certificarea calificarii inmeserie, la locul de munca.

1.2.3 Activitatea in echipa

Metodele folosite pentru dezvoltarea activitatii in echipa- conditieesentiala pentru o statie de “succes”-include:1.stabilirea efortului colectiv pentru rezolvarea unei probleme, dezvoltarea

bugetului pentru anul viitor sau initierea unui alt proiect. Ca o cerinta pentruun asemenea efort colectiv, fiecare trebuie sa fie apt sa contribuie si trebuiesa aiba “portia sa din realizari”2.posibilitatea angajatilor de a-si impartasi unul altuia scopurile proprii;

3.asigurarea de recompense individuale si colective,functie de succesulactivitatii in echipa si de contributia individuala in cadrul echipei;4.rotatia de cadre sau divizarea activitatii, astfel incat angajatii sa

beneficieze de o mai buna intelegere a diferitelor situatii.

1.2.4.Instruirea

Deseori un operator cu experienta sau un conducator de loc de muncaii instruieste pe ceilalti angajati.

Cateva consideratii asupra instruirii:

elaborarea instructiunilor generale de exploatare pentru controlul procesului,utilizarea instalatiilor si intretinerea acestora, procedurile de analize delaborator si de inregistrare a datelor.Stabilirea unei liste de subiecte care trebuie studiate si a unui graficrezonabil atat pentru predarea , cat si insusirea lor, este necesara “bifareafiecarui subiect dupa insusirea lui.

81



Organizarea unui program de orientare, mai ales pentru noii angajati, pentrua le oferi o vedere de ansamblu asupra intregului proces tehnologic, nu doar al rolului sau in organizatie;Evidentierea elementelor de siguranta mucii;

Instruirea angajatilor in scopul cunoasterii persoanei careia I se adreseze incaz de nevoie;Folosirea metodei standard de instruire “spui, arati si faci”Instruirea pe parcurs poate fi oferitain exteriorul organizatiei, de catreuniversitati tehnice, scoli tehnice, alte intreprinderi de epurarea apei,agentiile de mediu sauchiar alte institutii din cadrul municipalitatii.

1.2.5. Evaluarea

Managerul statiei trebuie sa se asigure de folosireaunui sistem corect

si fundamental de evaluare a angajatilor indiferent de nivelul ierarhic.Sistemul trebuie sa includa recunoasterea prompta a unei realizari de successi recompensele cuvenite, ca si identificarea unor nerealizari si a sanctiunilor disciplinare ce decurgdin acestea, atunci cand este cazul. Managerul statieifoloseste sistemul de evaluare pentru imbunatatirea procesului cotidian demunca. Totodata este necesar sa se stabileasca necesitatile pe termen lungale dezvoltarii personalului si a cresterii motivarii. Figura de mai jos prezinta

procesul standard sub forma unui ciclu.

Schema 3.

Cea mai importanta parte a evaluarii este aprecierea informationala zilnica arezultatelor activitatii. In mod oficila evaluarea documentara sta la bazarelatiei sef/subordonat, in scopul imbunatatirii performantelor personale aleangajatilor. Consultarea acestei evidente poate ajuta la cresterea acuratetei sia increderii in evaluarea personaluilui.

1.2.6. Motivarea

Managerul trebuie sa identifice nevoile individuale de satisfactie si sa

foloseasca aceste cunostinte in vederea motivarii angajatului. In plus,managerul poate, in general, sa stimuleze motivarea prin crearea unui cadrude munca, care sa includa urmatoarele elemante: Stabilirea de responsabilitati rezonabile si aducerea lor la cunostinta

angajatilor, adaptarea autoriatii la resaponsabilitate si eliminareafrustrarilor cauzate de tergiversarea aprobarilor, sedintele prelungite si

pierderea din vedere a consecintelor.

82



Stabilirea de recompense pentru realizari deosebite. Deseori. Orecunoastere prompa a meritelor de catre sef este cea mai eficienta sifacila recompensa.

Scopurile trebuie safie clare pentru cei care o executa in cazul activitatii

in schimburi, aceasta necesita prezenta unui supraveghetor in fiecareschimb care sa dea instructiuni ce include motivarea. Relatiile interpersonale trebuie sa fie confortabile si sa incurajeze spiritul

de echipa. Evenimentele sociale, pauzele pentru recreere , cuprinse in programul de lucru si un tratament corect si egal sunt premisele edificariiunui mediu care sa incurajeze realizarea de performante.

1.2.7.Disciplina

Managerul statiei instaureaza un mod normal un sistem si o politica

disciplinara in concordanta cu cea a organizatiei publice de care apartine,incluzandurmatoarele: Instruirea tuturol conducatorilor locurilor de munca in procedurile

disciplinare; Asigurarea unei discipline echitabile si obligatorii Cerinta ca investigatiile, atentionarile si audierile sa sedesfasoare

consecutiv Asigurarea ca angajatii sunt constienti de cerintele activitatii si

sanctiunile disciplinare

Inregistrarea, sau altfel spus, tinerea evidentei activitatiiUn sistem disciplinar progresiv, cazul ce mai des aplicat,poate include inmod succesiv avertizarea verbala si scrisa, diminuarea incadrarii sidesfacerea contractului de munca.Reincadrarea pe post a angajatului dupao asemenea sanctiune, poatefi conditionata de prezentarea unuiangajament scris al salariatului, de respectare a normelor activitaii. Intr-ointreprindere in care exista sindicate, se pot solicita drepturi dereprezentare ale angajatilor, contestatii si arbitraje.

1 .2.8. Dosarul angajatului

Dosarul salariatului este unul din cele mai importante aspecte aleSMP. Acest dosar trebuie sa contina o evidenta completa a datelor angajatului,de la data angajarii pana la terminarea activitatii in cadrulorganizatiei.

1.3.Relatiile functionale

83



In totaliatate intreprinderile care lucreaza in domeniul apei, respectareglementarile elaborate de diverse organizatii si agentii atat locale, cat siregionale,rferitoare la anumite aspecte ale activitatii.Atat aceste agentii cat

sipublicul solicita respectarea diferitelor autorizatii (reglementari) care potstipula: evacuarea de ape uzate, aerosoli, modificari in planul desistematizare, amplasarea de rezervoare subterane si altele.Managerultrebuie sa cunoasca care sunt legile si reglementarile sub influenta carora isidesfasoara activitatea SEAU, sa stabileasca un sistem si sa controleze pentrua avea siguranta ca acestea sunt respectate. Incalcarea unor reglementari

poate duce la sanctiuni civile sau penale pentru care poate fi raspunzator managerul.In consecinta, acesta trebuie sa se asigure de intocmirea periodicade rapoarte clare.

Managerii SEAU-rilor au ocazia sa influenteze elaborarea unei

reglementari sub jurisdictia careia isi desfasoara activitatea .Asemeneaoportunitati se ivesc la propunerea agentiei, dar managerii nu trebuie sa ezitesa elaboreze propuneri, in special organizatiilor din domeniu(sedinte,workshop-uri, simpozioane etc).Reglementarile nu sunt imuabile, ci trebuie

privite intr-o evolutie continua.

1.3.1.Bugetul pentru exploatare si intretinere

Stabilirea bugetului ajuta la aprecierea eficientei unui manager deSEAU. Un buget bine intocmit defineste obiectivele pe termen scurt sistrategiile activitatii pentru atingerea scoplulii declarat. Pregatirea bugetuluinecesita o buna planificare care impune managerului identificarea nevoilor statiei, stabilirea prioritatilor pentru satisfacerea acestora si alocareafondurilor disponibile. Bugetul reprezinta responsabilitatea manageriala de arealiza scopurile stabilite pentru o anumita folosinta.

Bugetul pentru exploatare si intretinere sa pregateste functie de cel alorganizatiei din care face parte,-de obicei, municipalitatea locala sauguvernamentala. Bugetul total se calculeaza cel mai bine pe articole unitare,

pe principalele categorii, incluzand: forta de munca(cheltuieli directe si

indirecte), energie, substante chimice, combustibili,servicii contractuale,materiale si piese de schimb.

Un alt instrument folositor al managerului este insarcinareaconducatorilor compartimentelor “cheie” din cadrul SEAU (exploatare,intretinere si laborator) cu intocmirea necesarului de buget pentrucompartimentul respectiv. Ulterior, dupa alocarea fondurilor, ei vor firesponsabili de controlul cheltuielilor proprii.

84



O componenta de baza a oricarui proces de urmarire a bugetului esteraportarea corecta a cheltuielilor lunare. Folosirea sistemelor computerizatede calcul usureaza mult acest proces, chiar in cadrul comunitatilor maimici.Managerul trebuie sa aiba autoritatea sa modifice fondurile alocate unei

categorii, in folosul alteia pentru a satisface diferitele nevoi.

1.4.Exploatarea si intretinerea

Tinand seama de realitatea faptului ca o exploatare eficinenta se bazeaza pe disponibilitatea completa a tuturor compartimentelor functionate,

exploatarea si intretinerea sunt direct intredependente in cadrulmanagementului, chiar daca aceste functiuni sunt realizate pe compartimenteseparate, cum este cazulSEAU-rilor mari.

Datorita naturii sale tehnice, o intretinere eficienta necesita o planificare sistematica.Un sistem de management al intretinerii (SMI)complet trebuie sa includa urmatoarele:a)organizare sidotare cu personal;

b)instruire;c)un sistem de intretinere preventiva si de evidenta a operatiunilor de

intretinere;d)controlul pieselor de schimb, al stocurilor si al sculelor;e)un sistemcomputerizat de inregistrare a datelor;f)programarea, planificarea si intocmirea ordinelor de lucru;g)control managerial al bugetului si cheltuielilor,h)suport tehnic.

Desi scopul unui SMI va depinde de marimea SEAU , un SMI eficientva cuprinde macar intretinerea preventiva, un sistem de evidenta aoperatiunilor de intretinere a pieselor de schimb.

1.5. Managementul controlului procesului

Odata stabilit, planul de control al procesului trebuie condus sirealizat. Acest nivel impune calificari, corectii, imbunatatiri si actualizari,toate acestea necesitand o comunicare biunivoca corespunzatoare.

Comunicarea Managementul procesului depinde de actiuni ceraspund la schimbarile de procedura.Un asemenea raspuns implica

85



necesitatea unor linii de comunicatie care sa promoveze circulatia uniformaa informatiei in ambele sensuri.

O astfel de linie de comunicatie se poate reduce la un simplu mesajverbal la schimbarea turelor sau transmiterea corectarii unui parametru..

Persoanele responsabile de controlul procesului trebuie beneficieze deaccesimediat la aceste mesaje si la rapoartele privind conditiile procesului.Procedurile standard de exploatare Procedurile standard de

exploatare reprezinta definitii detaliate a fiecarui segment al planului decontol al procesului. Aceste proceduri, intocmite de catre personalul statieisau consultanti din exterior , necesita un proces de gandire (analiza) obiectivsi independent. Ideile novatoare sunt necesare si sindromulrutinier “asa am

procedat intotdeauna “ trebuie trebuie evitat.Masuratori corecte pentru luarea deciziilor de control al procesului

sunt necesare informatii corecte. Prelevarea de probe nereprezentative sau

din locuri necorespunzatoare conduce la erori in deciziile de control cueventuale consecinte grave.Informatiile trebuie sa respecte periodicitateastabilita. Rezultatele analizelor privind consumul biochimic de oxigen(CBO) sunt furnizate cu o prea mare intarziere pentru majoritatea deciziilor asupra procesului cotidian.

Registre si rapoarte rapoartele necesare pentru:managementul “dinmers” al procesului, reclamatii si stabilirea tendintelor cronologicedemodificari operationale. Rapoartele necesare include:prelevarea de probe sirezultatele analizelor,calculele de proces, fise zilnice si registre.Datele se

colecteaza si se pastreaza intr-o forma usor de utilizat. Fisele zilnice,rapoartele si registrele trebuie sa aiba o forma care sa faciliteze transferuldatelor in formularele de raportare standard. Identificarea tendintelor

procesului prin metode grafice este un instrument folositor pentru controlul proceselor.

Limite superioare si inferioare reprezentand cheia controlului procesului, limitele operationale superioare si interioare sunt necesare pentrufiecare unitate de proces. Aceste limite ofera personalului de exploatare

principiile calauzitoare pentru pastrarea sub control aprocesului.O practicacu rezultate pozitive s-a dovedit a fi inregistrarea datelor rezultate in urma

controlului procesului pe diagrame care evidentiaza limitele superioare siinferioare.

Relatia dintre proces si laborator Pentru succesul unui control al procesului sunt necesare rezultate de laborator corecte si periodice,suplimentate de observatii vizualesi analitice. Capacitatea si programullaboratorului trebuie sa se conformeze reglementarilor legate demonitorizarea si sa asigure datele pentruoexploatare corespunzatoare.

86



Analizele asupra controlului procesului nu trebuie sa respecte cerinteleconformiste ale reglementarilor legale si se pot folosi si metode simplificate,ca de exemplu cuptoare cumicrounde pentru probele de determinare asubstantelor solide.

Analize generale(de ansamblu) unitatile individuale de procestrebuie sa se integreze intr-un sistem de epurare eficient.Managerul statieitrebuie sa invete sa recunoasca indicatorii cheie ai intregii statii si sa-imonitorizeze zilnic. Numai o analiza mai detaliata a tuturor informatiilor

poate detecta relatiile “cauza-efect”. In cadrul statiei una dintreresponsabilitatile managerului este verificarea costurilor.Analizele generale(de ansamblu) permit identificarea proceselor cu costuri ridicate si pot,eventual, evidentia masurile de reducere a acestora.

Urmarirea amanuntita a procesului Gradul de impurificare a apeiuzate si eficienta epuraii trebuie analizate pentru identificarea oricarei verigi

slabe.Sistemele computerizate de prelucare a informatiilor pot furnizainstantaneu datele necesare (dorite).Urmarirea prin mijloace clasice(manuale)necesita minimum o analiza trimestriala.

Daca o singura unitate a procesului da semnale de slaba functionare,responsabilul de exploatare trebuie sa determine cauza, un grad deimpurificare sporit sau procedeele de operare folosite .In oricare din cazurise impune aplicarea de masuri corective. Uneori, s-ar putea ca singurasolutie sa fie repararea capitala a facilitatilor, instalatiilor, echipamentelor.

Arii de probleme majore Anumite probleme ale procesului,

asemanatoare cu cele descrise mai jos, sunt comune majoritatii SEAU-rilor:-Se poate acumula o cantitate sporita de namol in incinta statiei, datoritadepozitarii necorespunzatoare,procedeelor neadecvate de dehidratare saurestrictiilor impuse de clima, la raspandirea sa pe terenurile din vecinatate;-Echipamentele de control se pot defecta.Aceste defectiuni duc la furnizareade informatii eronate sau la lipsa totala de informatii si implicit, la decizii deoperare gresite.Odata cu cresterea gradului de automatizare al SEAU-rilor creste si necesarul de personal de intretinere si reparare a echipamentelor.S-ar putea sa apara necesitatea unor contracte cu firme externe specializate inintretinere se service.

-Dependenta de date clasice poate duce la o diagnosticare tardiva a problemelor.Aceste intarzieri pot fi evitate prin folosirea unor surogate de parametri (semnale), ca de exemplu observarea vizuala a aparitiei spumei lanamolul activ.-Incarcarile mari intermitente (socuri) incadrul proceselor de recirculare alestatiei pot afecta buna functionare. Supernatantul de la fermentare si spalareainversa a filtrelor ce pot duce la supraincarcari ale statiei, daca aceste debite

87



suplimentare sunt defalcate pe o perioada mai lunga de timp.La majoritateaSEAU-rilor, relatia dintre CBO este relativ stabila. Odata identificat, acestraport poate fi aplicat periodic informatiilor asupra CCO, de aici rezultand

prezumarea CBO.

-Emanatiile de mirosuri (aerosoli) provoaca rapid indignarea populatiei si danastere conceptiei ca exploatarea statiei este defectuoasa, fie ca acest lucrueste real sau nu.

Instrumentele controlului procesului Mai multe instrumentegenerice ale controlului procesului, fiecare dintre ele analizate in continuare,vor ajuta la concentrarea managerului asupra procesului.

Tabele si grafice Colectarea informatiilor numerice pentru o statieeste atat de voluminoasa incat datele interzic analiza pana la organizarea lor sistematica. Ele devin utile doar dupa sistematizare, care sa permitacomparatii. De ex:imaginea grafica a CBO-ului si a solidelor in suspensie

vor prezenta imediat relatia directa intre acestea doua in apa uzata.Debitmetria si gravimetria Precizia sistemelor de masura si control

necesita o verificare periodica.Operatorul poate face o simpla verificareinsumand citirile partiale si confruntand aceasta valoare cu cea furnizata dedebitmetrul general. Datorita unor procese specifice ca de exempluintarzierile cauzate de durata de fermentare, este necesara o alegereadecvata de aparate de masura si control.

Gravimetria solidelor in cadrul fiecarei unitati, de proces si ceagenerala, a statiei, poate ajuta

88



Bibliografie

1. S. Gueron - Protectia, tratarea şi epurarea apelor. Bucureşti editat deConsiliul Naţional al Apelor, 19752. V Rojanschi - Cartea operatorului din staţii de tratare şi epurare a apelor,Ed Tehnică Bucureşti, 19893 Negulescu, M. Epurarea apelor uzate industriale. Bucuresti, EdituraTehnica, 1987.4. Dan Robescu , Diana Robescu - Tehnologii, instalaţii şi echipamente

pentru epurarea apei, Ed. Tehnica, Bucureşti, 20005. Notiţe de curs “Epurarea apelor uzate”, Dan Robescu 20056.http//www.asio.ro

7.http//www.huber.com8.http//www.vor-env.com

89

64615824-epurarea-apelor-uzate

Documents