CECCARFILIALA BIHOR

Lucrare stagiu colectivAnul III

Semestrul I

Stagiar :Bejan Ana Alina

Oradea 2011

Cuprins

Cap. 1 Administrarea si lichidarea intreprinderilor

Cap. 2 Contabilitate

Cap. 3 Audit

Cap.4 Analiza diagnostic a intreprinderii

Cap.5Evaluarea întreprinderilor

Cap.6 Fiscalitate

Cap.7 Expertize contabile

Cap.8 Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

2

Cap. 1 Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1 (4). Situaţia elementelor de activ şi pasiv la societatea „X” conform bilaţului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel: 1 • Clădiri 20.000.000 lei Amortizarea clădirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clienţi 2.500.000 lei

3

Clienţi incerţi 500.000 lei Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 200.000 lei Conturi la bănci 600.000 lei Furnizori de imobilizări 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris vărsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei

.

. Nr.crt Activ Sume Pasiv Sume1 Clădiri(212-281) 8.000.000 Furnizori de

imobilizări6.000.000

2 Materii prime (301-391)

1.600.000 Provizioane pt riscuri şi cheltuieli

1.000.000

3 Clienţi(411) 2.500.000 Capital social subscris şi vărsat

5.000.000

4 Clienţi incerţi(4118-419)

300.000 Rezerve 1.000.000

5 Conturi la bănci în lei 600.000Total 13.000.000 Total 13.000.000

Operaţiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintă dupa cum urmează: a) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei;c) Clienţii incerţi sunt în sumă de 500.000 lei, din care se încasează 240.000 lei, iar pentru încasarea înainte de termen a clienţilor cerţi s-au acordat sconturi în sumă de 50.000 lei; d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii sunt în sumă de 520.000 lei; Sa se întocmească bilanţul înainte de efectuarea partajului. a) Vănzarea clădirilor: 461 = % 11.160.000 7583 9.000.000 4427 2.160.000Se scot din gestiune activele văndute şi incomplete amortizate. % = 212 20.000.000 6583 8.000.000

4

281 12.000.000Se încasează contravaloarea clădirilor văndute. 5121 = 461 11160000b)Vănzarea materiilor prime: 411 = % 1.785.600 7583 1.440.000 4427 345.600Se încasează contravaloarea mprfurilor văndute. 5121 = 411 1.785.600Se scot din gestiune materiile prime văndute: 371 = 301 2.000.000 607 = 371 2.000.000Se anulează ajustarea pt materii prime: 391 = 7814 400.000c)Încasarea clienţilor incerţi: 5121 = 4118 240000Trecerea pe cheltuieli a clienţilor incerţi neîncasaţi: 654 = 4118 260.000Anularea ajustării pt clienţi incerţi: 491 = 7814 200.000Încasarea clienţilor cerţi: % = 4111 2.500.000 5121 2.450.000 667 50.000 d)Plata furnizorilor: 404 = % 6.000.000 5121 5.800.000 767 200.000e)Înregistrarea cheltuielilor cu lichidarea: 628 = 5121 520.000f) Regularizarea TVA: 4427 = 4423 2.505.600Plata TVA: 4423 = 5121 2.505.600g)Anularea provizioanelor pt riscuri şi cheltuieli_ 151 = 7812 1.000.000

h)Închiderea conturilor de cheltuieli: 121 = % 10.830.000 6583 8.000.000 607 2.000.000 654 260.000 667 50.000 628 520.000

5

i)Închiderea conturilor de venituri: % = 121 12.240.000

7583 9.000.000707 1.440.0007814 600.000767 200.0007812 1.000.000

j)Se stabileşte impozitul pe profit de plată:1.410.000*16%= 370000 691 = 441 370.000Se plăteşte impozitul pe profit: 441 = 5121 370.000Se închide contul de cheltuieli: 121 = 691 370.000

Nr.crt Activ Sume Pasiv Sume1 Disponibil bancar in lei 6440000 Profit lll

pierdere1040000

23

Total 6440000 1040000

2 (9). Prezentaţi cauzele dizolvării societăţilor comerciale.

Cauzele generale de dizolvare sunt acele motive, imprejurari, situatii (legale sau de fapt) care au ca efect dizolvarea oricarei forme societare.Potrivit art. 227 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, societatea se dizolva prin:

• trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; • imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea

acestuia; • declararea nulitatii societatii; • hotararea adunarii generale; • hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice,

precum neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica functionarea societatii; • insolventa societatii; • alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Cazurile de dizolvare sunt de ordine publica, in sensul ca asociatii nu le pot inlatura, dar pentru fiecare din aceste cauze exista cate o modalitate de contracarare a efectelor.

1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii

6

Acest motiv de dizolvare apare in momentul in care asociatii, prin actul constitutiv, au stabilit durata societatii. Prin trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, dizolvarea opereaza de drept si fara a fi necesare formele publicitare intrucat acestea au fost realizate la constituirea societatii si se prezuma cunoscute tertilor. in consecinta se va trece direct la procedura de lichidare a societatii comerciale.

2. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate

In situatia in care realizarea obiectivului propus la infiintarea societatii nu poate fi realizat, din diferite motive. Asociatii au doua posibilitati:

• fie de a modifica obiecul de activitate in conditiile art.204 din Legea nr.31/1990, republicata

• fie de a hotara dizolvarea societatii.

3. Declararea nulitatii societatii

Declararea nulitatii societatii va intervenii pe baza hotararii pronuntate de instanta de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale.

4. Hotararea adunarii generale

Dizolvarea prin hotararea adunarii generale este considerat cazul cel mai frecvent si mai normal de dizolvare a societatilor comerciale. Societatea s-a nascut prin vointa asociatilor si tot acestia pot hotara dizolvarea ei.

Asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele pentru care decid dizolvarea societatii. Conform art.231 alin.(1) din Legea 31/1990, acestia pot reveni asupra hotararii de dizolvare (luate cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv), atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ.

Vointa societatii se formeaza prin activitatea organului deliberativ – adunarea generala si este adusa la indeplinire de organul executiv – administratorii. Daca societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni, inseamna ca, vointa acesteia nu mai exista sau nu se mai poate exprima.

Instanta judecatoreasca nu se poate substitui adunarii generale, pentru a dispune dizolvarea, in cazul in care aceasta nu a fost votata in adunarea generala datorita neintrunirii cvorumului sau majoritatii cerute de lege. Daca dizolvarea nu intervine prin hotararea adunarii generale a asociatilor, dizolvarea judiciara nu poate fi dispusa decat in conditiile art. 222 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 31/1990, respectiv pentru neintelegeri grave intre asociati.

Dizolvarea S.R.L. cu asociat unic impune cateva precizari care se refera in primul rand la faptul ca aceasta atrage

7

transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic fara lichidare. Transmiterea patrimoniului are loc si societatea isi inceteaza existenta la urmatoarele date:

• daca nu s-a facut opozitie, pe data expirarii termenului de introducere a opozitiei; • daca s-a facut opozitie, pe data la care a devenit irevocabila hotararea de

respingere a opozitiei sau, dupa caz, hotararea prin care se constata ca societatea sau asociatul unic a platit datoriile, ori a oferit garantii acceptate de creditori sau a convenit cu acestia un aranjament pentru plata datoriilor.

Nu este nevoie de lichidator la dizolvarea voluntara in care toti asociatii convin asupra impartirii activului. Decizia asociatului unic trebuie sa mentioneze expres daca societatea are datorii sau nu, iar daca da, cum se sting fiecare in parte.

5. Hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati ce impiedica functionarea societatii

Un alt motiv temeinic ar putea fi disparitia asociatilor firmei. Pentru ca asociatii sa fie socotiti disparuti nu este necesara declararea judecatoreasca a disparitiei acestora, fiind suficienta dovedirea situatiei de fapt.

De asemenea, acest caz de dizolvare nu este aplicabil societatii pe actiuni la purtator, deoarece actionarii acestui tip de societate nu sunt cunoscuti, actiunile circuland prin simpla traditiune materiala.

Odata ce hotararea tribunalului ramane definitiva, societatea dizolvata va fi radiata din Registrul Comertului, din oficiu, in afara de cazul in care in hotararea tribunalului s-a dispus altfel, prin urmare, personalitatea juridica a societatii comerciale dispare ca o consecinta directa a dizolvarii judiciare, fara a exista faza lichidarii.

6. Insolventa societatii

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Falimentul este o procedura de incetare a existentei unei societati comerciale care se aplica comerciantilor care nu mai pot face fata datoriilor lor comerciale, numiti si debitori, cheltuielile aferente procedurii urmand a fi suportate de catre debitor.

Principalele criterii care stau la baza determinarii insolventei, si implicit a falimentului sunt lipsa de solvabilitate si gradul de indatorare.!

8

Din punct de vedere juridic un agent economic care se afla in imposibilitate de plati si nu poate sa faca fata datoriilor sale exigibile, este obligat, conform legii insolventei nr. 85/2006, ca in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa sa adreseze tribunalului o cerere, prin care isi arata intentia de a intra in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan prin restructurarea activitatii ori prin lichidare totala sau partiala a averii, in vederea stingerii datoriilor sale.

De asemenea, orice creditor care are o datorie certa, lichida si exigibila poate sa solicite deschiderea impotriva unui debitor prezumt/pasibil/aflat in insolventa.

Caile prin care se realizeaza scopul legii care reglementeaza insolventa sunt: - procedura generala si procedura simplificata.

7. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii

Conform art. 222 alin (1) lit. g) din Legea nr.31/1990, societatea se poate dizolva si prin alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

• societatea nu mai are organe statutare sau nu se mai pot intruni; • societatea nu a depus, timp de 3 ani consecutivi, bilantul contabil sau alte acte

care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului Comertului; • societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediu cunoscut ori asociatii au disparut

sau nu au domiciliul ori resedinta cunoscuta (art.232 alin (1) din Legea nr. 31/1990).

In urma dizolvarii si lichidarii se va obtine radierea societatii comerciale din registrul comertului, data de la care se va elibera certificatul de radiere, act care reprezinta, certificatul de deces al firmei.

Daca vor ramane bunuri in patrimoniul societatii,dupa plata tuturor creditorilor,aceastea vor trece in patrimoniul asociatului/asociatilor,in acest scop obtinandu-se de la registrul comertului un certificat al dreptului de proprietate asupra bunurilor

Cap. 2 Contabilitate

13 (1). Sunteţi interesat sã deveniţi acţionar la întreprinderea AVÂNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puţin oficiale aflaţi urmãtoarele informaţii:– capitalul social al întreprinderii este de 500 mld. lei şi a crescut de 5 ori de la data înfiinţãrii întreprinderii; – întreprinderea a fost întotdeauna profitabilã; – dividendul pe acţiune este de 50.000 lei şi este superior dividendelor aferente majoritãţii celorlalte titluri cotate pe piaţa de capital; – întreprinderea a emis în trecut obligaţiuni care în urmãtorii 3 ani se vor converti în acţiuni; – managerii întreprinderii sunt remuneraţi în funcţie de profitul obţinut. Sunt suficiente informaţiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?

9

La o prima vedere, informaţiile par destul de optimiste ;i v-ar putea conduce spre decizia de investi’ie. Dar considerând că facem parte din rândul profesioniştilor contabiliş si că ne aliniem reglementărilor contabile la nivel European, respectând prevederile IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, un expert nu se poate preta la a lua o decizie de investiţie pe baza a ce se aude în tîrg. Vă recomandăm insă sa incercati sa intrati in posesia unor informatii suplimentare precum:- care a fost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in numerar in natura, operatii interne, conversia unor datorii);- care este situatia trezoreriei intreprinderii deoarece rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare;- existenta obligatiunilor convertibile va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si, prin urmare, diminuarea dividendului aferent unei actiuni;- cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestia pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului.

14 (34). Societatea comercialã ALFA S.A. achiziţioneazã un mijloc fix. La ce valoare va fi înregistrat în contabilitate mijlocul fix dacã se cunosc: – preţul de cumpãrare negociat 5.000.000 lei; – cheltuielile de transport: 500.000 lei; – dobânzile aferente creditelor bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie: 20.000.000 lei; – cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 15.000.000 lei; – cheltuielile cu punerea în funcţiune a mijlocului fix: 700.000 lei; Variante de rãspuns: a) 5.000.000 lei; b) 5.700.000 lei; c) 6.200.000 lei; d) 26.200.000 lei; e) 5.500.000 lei. 15 (44). O întreprindere deţine un mijloc fix dobândit la începutul exerciţiului N la costul de 5000 lei. Durata de viaţã utilã este estimatã la 10 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea liniarã. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciazã cã durata de viaţã utilã care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata rãmasã este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivã şi se stabileşte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix în bilanţul exerciţiului N+3?

Cost de achiziţie= 5000

Durata estimată 10 ani.

Amortizarea lineară 5000/10ani=500

Amortizarea cumulată în N şi N+1=1000

Valoarea rămasă la sfărşitul exerciţiului N+1 5000-1000=4000

10

Durata reestimată 7 ani

Durata rămasă 5 ani.

Cota de amortizarea lineară 100%/5ani=20%

Cota de amortizare degresivă=20%*1.5=30%

Amortizarea aferentă exerciţiului N+2=4000*30%=1200

Valoarea rămasî la asfărşitul exerciţiului N+2=4000-1200=2800

Amortizarea aferentă N+3=2800*30%=840

Valoarea rămasă la sfărşitul N+3=2800-840=1960

În bilanţ, la sfăşitul exerciţiului N+3, utilajul va fi inregistrat la valoarea de 1960.

16 (45). O întreprindere procedeazã la reevaluarea construcţiilor sale. Costul istoric (valoarea brutã) al construcţiilor este de 400.000.000 lei, amortizãrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actualã de 500.000.000 lei. Care dintre urmãtoarele valori exprimã rezerva din reevaluare, în condiţiile în care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizãri? Cost de achiziţie 400.000.000Amortizare cumulată 130.000.000Valoare neta contabilă= 270.000.000Valoarea justa 500.000.000Vj/VNC=500.000.000/270.000.000=1.85Reevaluarea valorii brute 400.000.000*1.85=740.000.000Reevaluarea amortizării cumulate= 130.000.000*1.85=240.500.000

2131 = % 3 40.000.000

2813 110.500.000

105 229.500.000

a) 100.000.000 lei; b) 370.000.000 lei; c) 230.000.000 lei; d) 270.000.000 lei; e) –30.000.000 lei. 17 (58). Întreprinderea ALFA constatã cã utilajul A s-a depreciat dar şi cã utilajele B şi C s-au apreciat cu mult peste deprecierea lui A. La nivelul UGT reprezentatã de cele 3 utilaje nu existã nici o depreciere. Se ia decizia ca utilajul A sã fie asimilat altei UGT formatã din utilajele A, D, E. Existã indicii cã D s-a apreciat, iar E a pierdut din valoare. Dacã se adaugã A la UGT formatã din D şi E rezultã cã noua UGT s-a depreciat. D şi E

11

erau utilizate pentru obţinerea produsului Y. Operaţia pe care o executã A este inclusã în funcţiile lui E. Apreciaţi schimbarea UGT ca justificatã? Nu apreciez schimbarea UGT ca justificată, deoare analizând per ansamblu: prima UGT formată din A,B,C cu toate că s+a depreciate A, celelalte două componente păstrează valoarea UGT neschimbată.Ba mai mult introducerea lui A în UGT formată din A,D,E o consider neadecvată, având ân vedere deprecierea acestei UGT, dar mai ales faptul că funcţiile pe care A le execută pot fi realizate foarte bine de către E.

18 (62). O UGT este alcãtuitã din activele A, B şi C care au o valoare contabilã netã de 100.000.000 lei, 50.000.000 lei şi respective de 150.000.000 lei. Valoarea recuperabilã a UGT este de 200.000.000 lei. Pentru activul A, poate fi determinat preţul de vânzare iar acesta este de 75.000.000 lei, iar pentru celelalte douã active nu pot fi determinate nici preţul net de vânzare şi nici valoarea de utilitate. Cum este alocatã deprecierea UGT între activele componente? a) 33,3 mil. lei; 16,67 mil. lei; 50 mil. lei; b) 25 mil. lei; 18,75 mil. lei; 56,25 mil. lei; c) 33,3 mil. lei; 33,3 mil. lei; 33,4 mil. lei; d) 100 mil. lei; 0 mil. lei; 0 mil. lei; e) 0 mil. lei; 25 mil. lei; 75 mil. lei.19 (65). Care din afirmaţiile de mai jos este adevãratã cu privire la evaluarea unui activ necurent clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii: a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã şi valoarea justã minus cheltuielile de cesiune; b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabilã şi valoarea justã minus cheltuielile de cesiune; c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã şi valoarea justã; d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã şi valoarea recuperabilã;e) va continua sã fie amortizat.

20 (69). Întreprinderea ALFA a cumpãrat o clãdire în exerciţiul N. Durata de viaţã a clãdirii fusese estimatã, la data achiziţiei, la 50 de ani. În exerciţiul N+30 (30 de ani mai târziu), ALFA încheie un contract de locaţie cu societatea BETA pentru încã 15 ani. Care este, în aceastã situaţie, durata economicã de viaţã a clãdirii ce trebuie comparatã cu durata contactului de locaţie (15 ani) în vederea clasificãrii acestuia? 21 (72). La 1.01.N, întreprinderea ALFA preia în locaţie un echipament de la societatea GAMA în urmãtoarele condiţii: – durata contractului este de 18 ani; – durata de viaţã utilã estimatã a echipamentului este de 20 de ani; – contractul presupune plata unui avans de 10.000.000 lei şi efectuarea a 18 plãţi anuale de 2.000.000 lei la sfârşitul anului; – contractul 0020 presupune transferul de proprietate la un preţ de 5.000.000 lei (foarte mic comparativ cu valoarea pe piaţã a echipamentului, deci opţiunea de cumpãrare este foarte probabil a fi exercitatã); – rata implicitã a investiţiilor locatorului este de 10%; – valoarea justã a echipamentului este 28.000.000 lei; – valoarea rezidualã estimatã la sfârşitul celor 20 de ani este de 2.000.000 lei.

12

Care sunt înregistrãrile efectuate de ALFA în exerciţiul N+3?

La alfa utilajul va fi inregistrat la cea mai mică valoare dintre Valoarea Justă şi VAPMLV. Justă= 28.000.000VAMPL= 26.401.688Echipamentulş va fi înregistrat la Alfa la valoarea de 26.401.688

Avans= 10.000.000+18*2.000.000=36.000.000+Preţ opţiune=5.000.000Plaţi minimale= 51.000.000VAMPL=10.000.000+2.000.000/1.1+2000.000/1.12+..........2000.000/1.118

=26.401.688

a)Luarea utilajului în leasing:2131 = 167 26.401.688b) Plata avansului: 167 = 5121 10.000.000C)Înregistrările aferente N+3Data Flux Dobânda Datorie Sold datorie01.01N - - - 2640168801.01N 10.000.000 - 10.000.000 1640168831.12.N 2.000.000 1640169 359831 1604185731.12 N+1 2.000.000 1604186 395814 1564604331.12N+2 2.000.000 1564604 435396 15210647

% = 5121 2.000.000167 435396666 15210647

Valoarea amortizabilă: 36401688-2000000=24.401.688Durata amortizării 18 ani(cea mai mică valoare dintre durata contractului şi durata de utilitate)Amortizarea anuală=24401688/18=1355649

6811 = 2813 1.355.649

22 (74). Care este rata implicitã a unui contract de locaţie care are urmãtoarele caracteristici: – 12 redevenţe anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidualã estimatã de locator la sfârşitul contractului de locaţie 12.000.000 lei, valoarea justã 61.944.941 lei: a) 12%; b) 13%; c) 10%;

13

d) 9%; e) 18%.

Rata implicită a unui contract de leasing este acea rată pt care Valoarea Justă este egala cu VAPML la care vse adaugă Valoarea actualizată a valorii reziduale.VJ=VAPML +VA Val reziduale61944941-12.000.000(1+i)12=10.000.000/(1+i)+10.000.000/(1+i)2+………………………………………………………………………….+10.000.0000/1+i)12

I=13%

Cap. 3 Audit

6 (104). Rolul şi conţinutul chestionarului de sfârşit de misiune. 7 (105). Rolul şi conţinutul scrisorii de afirmare.

Auditorul poate consemna în foile sale de lucru proba afirmaţiilor primite de la conducători, efectuând o sinteză a convorbirilor sale obţinând o scrisoare de afirmare, care poate imbrăca forma:- fie a unei scrisori emanând de la conducători;- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la conducători, recunoscute cum se cuvine şi confirmate de ei.Daca conducătorii refuză să ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaţiile pe care auditorul le consideră necesare, acest refuz va constitui o limitare a întinderii lucrărilor sale.Scrisoarea de afirmare permite:- clarificarea răspunderilor ce revin conducătorilor întreprinderii şi auditorului;- înştiinţarea conducerii întreprinderii asupra modului de influenţare a situaţiilor financiare de către informaţiile pe care numai ea le deţine.Aceasta scrisoare de afirmare nu înlocuieşte procedurile de verificare ce trebuie efectuate de către auditori.

8 (106). Utilizarea lucrărilor unui alt auditor.

14

modalităţile lor de aplicare referitoare la utilizarea de către un auditor, în cadrul unei misiuni de audit de bază, la o entitate a lucrărilor realizate de către un alt auditor, asupra situaţiilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse în situaţiile financiare ale acelei entităţi. El nu se aplică în cazul când doi sau mai mulţi auditori sunt numiţi coauditori şi nici relaţiilor auditorului cu auditorul precedent.Când auditorul principal utilizează lucrările unui alt auditor, auditorul principal trebuie să determine incidenţa acestor lucrări asupra propriului său audit.Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situaţiilor financiare ale unei entităţi. Expresia alt auditor, desemnează auditorul – altul decât auditorul principal – responsabil de examenul informaţiilor financiare ale unui subgrup, incluse în situaţiile financiare auditate de către auditorul principal.a) Acceptarea misiunii de auditor principalAuditorul trebuie să stabilească dacă participarea sa la lucrările de audit pe ansamblu este suficientă pentru a-i permite să acţioneze ca auditor principal.b) Proceduri puse în lucru de către auditorul principal- evaluarea competenţei profesionale a altui auditor;- obţinerea de elemente probante care dovedesc că lucrările acelui alt auditor răspund obiectivelor auditorului principal în cadrul misiunii sale de audit.

9 (107). Utilizarea lucrărilor auditorului intern. Auditorul trebuie să analizeze activităţile auditorului intern şi incidenţele potenţiale asupra procedurilor de audit ale sale.Auditorul intern, făcând parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul, evaluarea şi controlul pertinenţei şi eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern; anumite aspecte ale lucrărilor sale pot fi utile auditorului extern.Printre activităţile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot menţiona:- examenul sistemelor contabile de control intern;- examenul informaţiilor financiare şi de gestiune;- evaluarea costurilor, rentabilitatea şi eficienţa unor tranzacţii şi operaţiuni;- examenul modului de respectare a textelor legislative precum şi al politicilor şi directivelor stabilite de conducerea intreprinderii.Auditorul extern are obligaţia să obţină o cunoaştere suficientă a activităţilor auditului intern pentru a planifica şi aborda în mod eficient auditul.În evaluarea lucrărilor auditorului intern, auditorul extern va ţine seama de următoarele criterii:- statutul auditorului intern în cadrul intreprinderii;- natura şi întinderea lucrărilor de audit intern efectuate;- competenţe tehnice; pregătire tehnică adaptată şi o experienţă ca auditor intern;- organizarea profesională; planificarea, supravegherea, controlul şi documentarea corectă a lucrărilor, existenţa manualelor de audit, programarea de lucru şi a dosarelor de lucru corespunzătoare

10 (108). Utilizarea lucrărilor unui expert.

15

Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr.620 stabileşte procedurile şi principiile fundamentale şi modalităţile lor de aplicare în cazul utilizării lucrărilor unui expert ca şi elemente probante.Prin expert se înţelege o persoană sau un cabinet care posedă competenţe, cunoştinţe şi o experienţă specifică într-un domeniu specific, altul decât cel care presupune cunoştinţe de contabilitate şi audit.salariat al auditorului.În primul rând auditorul trebuie să reunească elemente probante suficiente şi adecvate care să demonstreze că pot fi utilizate lucrările unui anume expert în cadrul misiunii sale de audit.Utilizarea lucrărilor unui expert se face în următoarele situaţii: - evaluarea unor anumite active: clădiri, construcţii, terenuri, echipamente, opere de artă, pietre preţioase;- evaluarea stării fizice a unor active precum minereuri, zacăminte, resurse petroliere sau stabilirea duratei de viaţă rămasă a unor active corporale;- evaluări actuariale;- evaluarea stadiului de avansare în realizarea fizică a unor produse sau lucrări de construcţii;- avize juridice în ce priveşte interpretarea unor acorduri, statute sau reglementări.Când are în vedere să folosească lucrările unui expert, auditorul trebuie să ţină cont de:- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situaţiile financiare;- riscul de eroare datorat naturii şi complexităţii elementului respectiv din situaţiile financiare;- volumului şi calităţii altor elemente probante disponibile.În al doilea rând auditorul trebuie să verifice competenţa profesională a expertului: calificările profesionale, diplome, înscrierea ca membru într-un organism profesional, experienţa şi reputaţia sa în domeniul în care se intenţionează a fi folosit.În al treilea rând auditorul trebuie să evalueze obiectivitatea expertului. Riscul unei lipse de obiectivitate este mai ridicat în cazul expertului angajat al intreprinderii şi al expertului legat într-un fel sau altul de intreprinderea auditată.În al patrulea rând auditorul trebuie să strângă elemente probante suficiente şi adecvate care să demonstreze că întinderea lucrărilor expertului răspunde obiectivelor auditului. Aceasta se poate realiza examinând instrucţiunile scrise date de către intreprindere expertului, instrucţiuni care se pot referi la teme precum:- obiectivele şi întinderea lucrărilor expertului;- o deschidere generală a problemelor specifice care vor fi tratate în raportul expertului;- condiţiile de acces ale expertului la informaţii;- confidenţialitatea informaţiilor despre intreprindere;- informaţii referitoare la ipotezele şi metodele de lucru pe care le va folosi expertul.

16

Auditorul trebuie să stabilească dacă lucrările expertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuiesc îndeplinite de situaţiile financiare; el va stabili în mod deosebit dacă rezultatele la care a ajuns expertul au fost corect luate în seamă la elaborarea situaţiilor financiare; dacă el va stabili că lucrările expertului nu permit reunirea elementelor probante, poate angaja un alt expert sau va emite o opinie calificată.Când auditorul nu modifică raportul său, el nu trebuie să facă menţiune de utilizarea lucrărilor expertului.

11 (109). Elementele posterioare închiderii exerciţiului. evenimentelor favorabile şi nefavorabile care survin după data închiderii exerciţiului, care pot fi de două tipuri:- evenimente care furnizează informaţii în legătură cu fapte care existau la data închiderii exerciţiului; sunt acele evenimente care aduc o mai amplă confirmare a circumstanţelor existente la data închiderii;- evenimente care furnizează informaţii bazate pe fapte survenite după data închiderii exerciţiului; sunt evenimente care indică circumstanţe noi, apărute după data închiderii.Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 560 stabileşte obligaţiile pentru auditor de a lua în considerare incidenţele evenimentelor posterioare închiderii exerciţiului, atât asupra situaţiilor financiare cât şi asupra raportului său, distingându-se trei etape:- fapte descoperite până la data raportului de audit;- fapte descoperite după data raportului de audit, dar înaintea publicării situaţiilor financiare;- fapte descoperite după publicarea situaţiilor financiare.

+12 (99). Situaţii care conduc la formularea altei opinii decât opinie fără rezerve.

De fiecare dată când auditorul emite un raport, altul decât un raport fără rezervă, el trebuie să includă în raportul său o descriere clară a tuturor motivelor care justifică decizia sa şi, de fiecare dată când poate, să cifreze (să estimeze) incidenţa posibilă asupra situaţiilor financiare. Aceste informaţii trebuie să fie date, de preferinţă într-un paragraf distinct care să preceadă pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie şi pot, de asemenea, să facă trimitere la o notă anexă mai aprofundată.

Cap.4 Analiza diagnostic a intreprinderii

3 (11). O întreprindere este caracterizată de situația bilanțieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, iar 10% din creanțe sunt garanții de bună execuție ce vor fi încasate peste 20 de luni să se analizeze poziția financiară a întreprindrii pe baza bilanțului contabil şi a bilanțului financiar şi să se explice diferențele constatate

17

Indicator 31.12.n Imobilizări corporale 3000 Imobilizări necorporale 800 Stocuri 1000 Creante 2000 Disponibilități 1000 Capitaluri proprii 2000 Datorii mai mari de un an 3000 Datorii de exploatare 2400 Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

Bilantul contabil

Din punct de vedere contabil: FRN = Capital propriu + Datorii financiare – Imobilizari = 2000+3000 – 3800=1200 NFR = Stocuri + Creante – Datorii exploatare = 3000– 2400= 600TN = Disponibilitati – Credite de trezorerie = 1000 SN = Activ total – Datorii totale = 7800-5800=2000

Datorii pe perioada mai mica de un an =400 TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600 Astfel, pe baza bilanţului financiar prezentat se poate calcula: a) fondul de rulment FR= Capitaluri permanente –Active imobilizate= 4800-3800=1000 b) necesarul de fond de rulment NFR = Active circulante – Datorii pe termen scurt =2800-2800=0 c) trezoreria neta TN = Disponibilitati – Credite de tezorerie =1000-0=1000 Din cele calculate, rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi

4 (85). Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea D în exercițiul n şi să se interpreteze fluxurile de numerar aferete activităților operaționale, financiare şi de investiții, cunoscându se ‐ următoarele informații din situațiile financiare:

Indicator N 1 ‐ N Imobilizări 18000

18000

Stocuri 5000 4000 Creanțe 2000 2200

18

Disponibilități 200 250 TOTAL ACTIV 25200

24350

Capitaluri proprii 10000

10000

Datorii financiare 8000 7000 Furnizori 3000 3500 Datorii salariale şi fiscale 4000 3700 Credite de trezorerie 200 150

Indicator u.m. Cifra de afaceri 10000 Cheltuieli materiale 2000

Cheltuieli salariale 4000 Cheltuieli fiscale şi sociale 1500 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu dobânda 200 Impozit pe profit 200

A.Activitatea de exploatareProfit înainte de impozitare 1500 (10.000 – 2000 – 4000 -1500 -1000 – 200 + 200)+ cheltuieli cu amortizarea 1000 lei+ cheltuieli du dobânda 200 lei= Profitul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare 2700 lei- creşteri ale creanţelor comerciale (200) lei- variatia stocurilor - 1000 lei + creşteri în valoarea furnizorilor 500 lei + descreşteri în valoarea obligaţiilor fiscale - 300 lei= Numerar generat din activitatea de exploatare 3700 lei- impozit pe profit plătit (200) lei= FNT din activitatea de exploatare 3500B. Activitatea de investiţii- plăţi pentru achizitia de imobilizări = FNT din activitatea de investiţii 0C. Activitatea de finantare- plati privind reduceri de capitaluri proprii + cresteri de datorii financiare - rambursare credite de trezorerie (50) lei- rambusrsari de credite 1000

19

- dobanzi platite (200) lei= FNT din activitatea de finanţare -1250

D. Creşterea netă în valoarea numerarului = 3500+0-1250=2250

5 (86). Să se calculeze fluxul de numerar de gestiune şi cel disponibil în cazul unei întreprinderi pentru care se cunosc următoarele elemente: cifra de afaceri 40000 u.m., cheltuieli materiale 20000 u.m., cheltuieli salariale 10000, cheltuieli cu amortizarea 1500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 800 u.m., impozit pe profit 1000 u.m., imobilizărila începutul anului 2000 u.m., imobilizări la sfârşitul anului 2100 u.m., creşterea activului circulant net 100 u.m.

Metoda directa:Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz – Pierderi din creante – Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit =

40000-30000-800-1000=8200

Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = -100 (flux de numerar din investitii folosit)

Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 0CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare

= 8200-100=8100

20

Cap.5Evaluarea întreprinderilor

23 (20). Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula: a) capitaluri permanente +/– diferentele din reevaluare; b) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare; c) activul reevaluat corijat +/– total datorii. 24 (24). Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi sau a unui activ: a) activul net contabil; b) activul net corijat (corectat); c) activul net reevaluat. 25 (68). Se constatã cã o halã industrialã, în valoare rãmasã de 145.000 mii lei, nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeazã obtinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în minus, bilantul contabil: a) 265.000 mii lei; b) 75.000 mii lei; c) 220.000 mii lei.

21

Cap.6 Fiscalitate

30 (59). Agenţia de turism X din Bucureşti achiziţionează următoarele servicii: Serviciu achiziţonat Preţ achiz

fără TVATVA Cota Preţ achiziţie

cu TVA Cazare Hotel AA Iaşi 500 lei 45

lei 9% 545 lei

Masă Restaurant BB 200 lei 38 lei

19% 238 lei

Transport Bucureşti – Iaşi şi retur

300 lei 57 lei

19% 357 lei

TOTAL 1000 lei 140 1140 lei Serviciu Cazare Hotel AA Iaşi vandut

Prêt vz fara tva

TVA Cota Pret vz cu TVA

Masă Restaurant BB

240 54 19% 294

Transport Bucureşti – Iaşi şi retur

360 45.6 19% 405.6

Hotel AA Iaşi vandut

600 68.4 9% 668.4

Total 1200 168 1368

Agenţia aplică un adaos de 20% la preţul de achiziţie şi vinde serviciile către SC Y SRL din România. Se optează pentru impozitare normală. Să se determine TVA deductibil, TVA colectat şi TVA de plată.

TVA deductibil 140TVA colectat168TVA de plata 28

31 (6). O microîntreprindere realizează următoarele venituri: 2400 lei în TR I, 10500 lei în TR II, 28000 lei în TR III, 38000 lei în TR IV. În trimestrul ai II-lea achiziţionează o casă de marcat în valoare de 200 lei. Să se determine care este impozitul datorat pentru întregul an.

Pt TR I impozitul datorat 2400*3%=72

Pt tr II Impozitul datorat 10500*3%- 200=115

22

Pt TR III= 28000*3%=840

Pt TR IV Impozitul datorat= 38000*3%=1140

Impozitul pt tot anul =2167

32 (35). O persoană fizică obţine în luna ianuarie 2008 venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare în sumă de 10.000 lei şi în luna iunie venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare în sumă de 2.000 lei. Să se stabilească impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate şi scadenţele de plată.

Pt luna Ianuarie platitorul de venit va retine la sursa si vira pana la data de 25.02=10000*10%=1000

Pt luna Iunie platitorul de venit va retine la sursa si vira pana la data de 25.07=2000*10%=200

33 (11). Cum se determină impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal în cazul în care imobilul este deţinut în coproprietate (60% - 40%) de două persoane fizice.

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei

inclusiv;b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei

inclusivFiecare persoana fizică va plăti impozitul ce i se cuvine corespunzător cu partea

care o deţinea ăn imobilul respectiv.

23

Cap.7 Expertize contabile

26 (35). Onorariile şi independenţa. Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest cleint, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa în cauza.Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si furnizeaza instructiunimembrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie în concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionate de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servciii.În tarile în care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislatia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.27 (32). Ce reprezintă noţiunea de interes public? Interesul public este o caracteristica a profesiei ce consta in acceptarea responsabilitatii fata de public.Publicul (clienti,patroni,angajati,investitori, guvernanti,oameni de afaceri etc) se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pt a mentine functionarea corespunzatoare a economiei. Aceasta incredere impune profesiunii contabile o raspundere publica . Interesul public este definit drept bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de profesionistii contabili. Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili atunci cand presteaza servicii au un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii lor. Corpul este în serviciul comunitatii. El nu este subordonat vreunei institutii a statului. El se afla la dispozitia tuturor: agenti economici, creditori, stat. Nuapara interesele cuiva �n raport de altcineva. Apara interesele tuturor �n cadrul legilor existente.28 (33). Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile? Principiile fundamentale sunt: 1. Integritatea – un¬ profesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea ..serviciilor profesionale 2.Obiectivitatea – trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa¬ admita prejudecati sau abateri ,conflicte de interese sau influentarea sa de catre altii. 3.Competenta profesionala si bunavointa – sa indeplineasca¬ serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate,mentinandu-si cunostintele si aptitudinile la nivel maxim bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii,legislatiei si tehnicii. 4. Confidentialitatea – sa¬ respecte confindentialitatea informatiilor dobandite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale sis a nu le divulge fara autorizare clara si expresa sau

24

numai daca exista un drept legal si professional. 5.Comportamentul¬ professional – sa actioneze intr-o maniera conforma cu buna reputatie a profesiei sis a se abtina de la orice comportament care ar putea dicredita profesia. 6.Normele tehnice si profesionale – sa-si indeplineasca sarcinile¬ profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante.

Cap.8 Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

25

34 (16). Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.

RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN

Lipsa de planificare pentru fiecare activitate şi urmărirea respectării ei

Norme de comunicare între departamentele de dezvoltare şi marketing prin care se stabilesc foarte clar oportunitatea şi necesitatea utilizării de resurse ale firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii

Inexistenţa unor proceduri/note interne de stabilire a necesităţilor reale ale departamentului de marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite

Proceduri de analiză pentru a măsura capacitatea de finanţare a acestor dezvoltări, inclusiv calcule comparative

Ineficienţa/incapacitatea/lipsa de experienţă/lipsa de pregătire profesională continuă pentru asimilirea noilor tehnologii a personalului care desfăşoară aceste activităţi de dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea acestor departamente

Măsuri de urmărire a respectării planificărilor propuse şi totodată planuri de rezervă în cazul în care aceste planificări nu se respectă, inclusiv măsuri de sancţionare pentru cei responsabili

Inexistenţa/ineficienţa procedurilor de urmărire a rezultatelor activităţilor de dezvoltare a tehnologiiilor în corelaţie cu costurile generate de acestea

Proceduri de instruire a personalului implicat prin perfecţionare profesională continuă în funcţie de proiectele în care sunt implicaţi

Utilizarea unor resurse prea mari pentru capacitatea firmei de a materializa aceste tehnologii în activitatea sa economică

Dezvoltarea de metode pentru măsurarea rezultatelor acestor tehnologii în urma implementării lor în producţie.

26

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.35 (12). Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERNa) specificaţiile să fie necorespunzătoare Revizuirea specificaţiilor existente de către

personalul tehnic.Monitorizarea problemelor de producţie legate de specificaţiile materialelor folosite.Specificaţiile trebuie să cuprindă date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunzător, preţul materialului.Comunicarea specificaţiilor de producţie departamentului de aprovizionare.Revizuirea corespunzătoare şi aprobarea contractelor şi comenzilor.

b) informaţii incomplete legate de preţ Obţinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodică.Volumul producţiei aprovizionată să fie determinată prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similareRevizuirea corespunzătoare a comenzilor de aprovizionare.Monitorizarea variantelor de preţ, amănunţit.

c) informaţie indisponibilă sau incorectă legată de nivelul stocului sau nivelul producţiei

Menţinerea unor date corecte în evidenţa stocurilor.Corelarea programării producţiei cu informaţiile legate de stoc şi cerinţele legate de termenele de livrare din comenzi Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionareFolosirea previziunii

d) informaţiile dintr-o comandă sunt Emiterea de copii ale comenzilor emise

27

neclare Comenzile nu sunt introduse în sistem în timp util

personalului corespunzător.Prenumerotarea comenzilor Verificarea periodică a intrarilor în sistem. Investigarea intrărilor de date

e) Informaţie indisponibilă sau incorectă a produselor comandate şi neprimite

Specificarea modului de transport şi a datei de livrare în comanda de aprovizionarePrenumerotarea comenzilor de aprovizionareCorelarea informaţiei producţiei recepţionate şi informaţiile legate de comenzi date Urmărirea comenzilor neonorate de furnizor

f) Comenzile date pot fi pierdute Prenumerotarea şi înregistrarea corectă a comenzilor

c) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizării neautorizate

Proceduri de aprobare a comenzilor Desemnarea de personal autorizat care să aprobe comenzile Menţinerea unei securităţi a comenzilor de aprovizionare

28