CUPRINS

Introducere Pagina 2

Capitolul 1: Noţiuni introductive despre bazele de date Pagina 3

1.1. Scurt istoric al bazelor de date Pagina 3

1.2. Definirea bazelor de date Pagina 4

1.3. Sisteme de baze de date Pagina 5

1.4. Nivelul de organizare a datelor într-o bază de date Pagina 6

1.5. Modelarea la nivel logic a datelor într-o bază de date Pagina 7

1.6. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date Pagina 8

1.7 Abordarea conceptuală a cadrului organizatoric şi legislativ al salarizării

Pagina 13

Capitolul 2 Prezentarea Agentului economic Pagina 17

2.1 Descrierea firmei Pagina 17

Descrierea principalelor activitati Pagina 17

Structura organizatorica a agentului economic Pagina 19

2.4 Prezentarea aplicatiei Microsoft Access Pagina 24

Capitolul 3. Studiu de caz Pagina 26

3.1 Prezentarea aplicatiei Pagina 26

3.2 Prezentarea tabelelor Pagina 26

3.3 Prezentarea interfetei Pagina 29

Concluzii finale Pagina 41

1

Introducere

Forta de munca este fara îndoiala cea mai importanta resursa din cadrul unei

companii. Utilizarea eficienta a fortei de munca si posibilitatile de evaluare a angajatilor,

realizarea optima a proceselor de recrutare, derularea unor programe adecvate pentru

trainingul personalului - sunt numai câteva din elementele care concura la succesul unei

afaceri.

Managementul resurselor umane este “câmpul de manevra” cel mai important pentru

cresterea profitabilitatii companiei. În acest context, utilizarea unor sisteme informatice

pentru derularea proceselor informationale legate de resursele umane a devenit o cerinta

obligatorie.

Sistemele informatice pentru resursele umane au înregistrat o evolutie importanta în

ultimii ani. In cazul firmelor mici, sau cele aflate in perioada de start-up, cu un numar mic

de salariati , gestionarea salariatilor si calculul salariilor , se prefera a se realiza cu ajutorul

unui singur program , care sa aiba o baza de date comuna, si care sa ofere cat mai multe

utilitati: calculul automat al salariilor, calculul automat al contributiilor catre stat, ore

normale, ore suplimentare, ore de noapte, prime, sporuri, retineri, facilitati de administrare

a personalului, cunoasterea in orice moment a costurilor salariale la nivel de firma, detalii

despre angajare , date despre angajat.

Lucrarea de fata are ca obiectiv realizarea unui astfel de program de gestiune a

salariatilor si calcul salariilor pentru societatea S.C. ECOSTAR REL S.R.L. Necesitatea

utilizarii acestui gen de program a aparut tocmai datorita extinderii si dezvoltarii afacerii,

cu scopul de a optimiza activitatea persoanelor care se ocupa cu calculul salariilor si

evidenta personalului, de a creste randamentul departamentului resurse umane.

2

Capitolul 1: Noţiuni introductive despre bazele de date

1.1. Scurt istoric al bazelor de date

Primele baze de date au fost dezvoltate pe sisteme mainframe şi au fost manipulate

de oameni special pregătiţi pentru a gestiona aceste sisteme. Aceste baze de date au fost

simple S.G.B.D.-uri. Primul S.G.B.D.R. a fost lansat de corporaţia Oracle şi folosea

sistemul de interogare S.Q.L. Deşi versiunea originală a fost dezvoltată pentru alt tip de

sisteme, Oracle a fost unul dintre primii furnizori care a lansat o versiune pentru sistemele

PC pe sistem de operare MS-DOS.

La jumătatea anilor 80, firma Sybase a lansat propriul său S.G.B.D.R. numit S.Q.L.-

Server. Acesta conţinea biblioteci client pentru accesul la baza de date. Asigurând suportul

pentru proceduri rezidente (mai târziu denumite proceduri stocate) şi o interoperatibilitate

sporită cu diverse tipuri de reţele S.Q.L.-Server a devenit un produs de succes cu precădere

in mediile client/server.Odată cu apariţia sistemelor PC au apărut şi primele aplicaţii de

baze de date ce foloseau un singur fişier pentru a stoca toată informaţia din baza de date.

Aceste aplicaţii erau de tip xBase, un limbaj care s-a răspândit foarte repede, fiind folosit

în special pentru manipularea datelor. Sistemele care au folosit xBase au fost: dBase,

FoxBase şi FoxPro. Aceste programe rulau sub MS-DOS şi, firesc, împărtăşeau limitările

acestuia. La începutul anilor 90, mai exact în 1992 firma Microsoft lansează aplicaţia

Access, aplicaţie care se bazează în mare parte pe logica FoxPro, licenţă achiziţionată de

Microsoft în 1989. în scurt timp Access devine cea mai folosită aplicaţie de baze de date de

tip „flat file” de pe sistemele PC. În prezent Access a ajuns la a VI-a versiune denumită

Access 2002 integrată în pachetul de aplicaţii Microsoft Office XP. Începând cu această

versiune s-a schimbat sistemul de stocare, aplicaţia fiind pregătită să fie scalată către o

bază de date S.Q.L.-Server. Totodată începând cu versiunea a III-a i s-a adăugat un limbaj

de programare dedicat numit Visual Basic for Applications (denumit în continuare VBA),

bazat pe limbajul de programare Visual Basic. Prin intermediul VBA se pot manipula

datele mai uşor, se pot folosi automatisme pentru diverse interogări, afişări, etc. Începând

cu versiunea a V-a (Access 2000) limbajul integrat, VBA este compatibil cu VB, dar şi cu

limbajul folosit de Microsoft S.Q.L.-Server. La începutul anului 2003 compania Microsoft

a anunţat lansarea Visual Studio for Applications, prima tehnologie care livrează

capabilităţi de personalizare a aplicaţiilor integrate în pagini Web.

În ultimul deceniu, mediul economic a suferit o serie de schimbări, cele mai

3

semnificative referindu-se la:

comportamentul consumatorului, care a devenit mult mai exigent, mai bine

informat, acordând o mai mare atenţie timpului dedicat cumpărăturilor;

saturarea pieţei. În ţările dezvoltate, aproape orice persoană adultă posedă

cont bancar, cărţi de credit, astfel încât extinderea pieţei serviciilor bancare

este foarte dificilă. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la automobile, poliţe

de asigurare, alimente de bază;

noile segmente de piaţă, respectiv diferitele grupuri etnice;

noile metode de marketing şi canale de distribuţie, precum marketingul

direct, comerţul electronic, etc.;

ciclul de viaţă scurt al celor mai multe dintre produse;

creşterea competiţiei şi a riscului în afaceri.

Consecinta a acestor transformari petrecute de-a lungul ultimelor decenii, asupra

civilizatiei umane, in general si a mediului economic, in particular, se impune tot mai

pregnant necesitatea stocarii informatiei economice intr-o maniera care sa permita accesul

rapid, precum si posibilitatea de a extrage si a evidentia in mod inteligent doar informatia

solicitata.

O organizare sistematică a informaţiilor este oferită de bazele de date, care asigură

condiţiile necesare pentru consemnarea datelor, păstrarea lor şi un acces optim la acestea,

şi tind să devină totodată principalul rezervor de informaţii al oricărei organizaţii.

1.2. Definirea bazelor de date

O bază de date 1reprezintă un ansamblu de date integrat, anume structurat şi dotat cu

o descriere a acestei structuri. Descrierea structurii poartă numele de dicţionar de date sau

metadate şi crează o interdependenţă între datele propriu-zise şi programe.

Baza de date poate fi privită ca o colecţie de fişiere interconectate2 care conţin

nucleul de date necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerată drept un

model al unor aspecte ale realităţii unei unităţi economice, modelată prin intermediul

datelor. Diferitele obiecte din cadrul realităţii ce prezintă interes sunt denumite clase sau

1Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2.

Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007 2 http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/

4

entităţi. Pentru aceste obiecte sunt achiziţionate şi memorate date referitoare la diferite

caracteristici (atribute). Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de

colecţii de date, prin care se realizează reprezentarea unei realităţi.

Datele constituie orice mesaj primit de un receptor, sub o anumtă formă.

Informaţiile reprezintă cantitatea de noutate adusă de un mesaj din exterior(realitate).

Un fişier este un ansamblu de înregistrări fizice3, omogene din punct de vedere al

conţinutului şi al prelucrării.

O înregistrare fizică este o unitate de transfer între memoria internă şi cea

externă a calculatorului.

O înregistrare logică este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului

utilizator. O înregistrare se compune din câmpuri (atribute) care descriu anumite aspecte

ale realităţii.

Câmpurile sunt înregistrări logice.

O baza de date trebuie să asigure4:

• abstractizarea datelor (baza de date fiind un model al realităţii);

• integrarea datelor (baza de date este un ansamblu de colecţii de date

intercorelate, cu redundanţă controlată);

• integritatea datelor (se referă la corectitudinea datelor încărcate şi manipulate

astfel încât să se respecte restricţiile de integritate);

• securitatea datelor (limitarea accesului la baza de date);

• partajarea datelor (datele pot fi accesate de mai mulţi utilizatori, eventual în

acelaşi timp);

• independenţa datelor (organizarea datelor să fie transparentă pentru

utilizatori, modificările în baza de date să nu afecteze programele de aplicaţii).

1.3. Sisteme de baze de date

Sistemele de baze de date sau băncile de date reprezintă un sistem de organizare şi

prelucrare, respectiv teleprelucrare (prelucrare la distanţă) a informaţiei, constituit din

următoarele 3 elemente:

• colecţia de date aflate în interdependenţă

3 http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-de-date10310211217.php4 Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

5

• descrierea datelor şi a relaţiilor dintre ele

• un sistem de programe care asigură exploatarea bazei de date (actualizare, interogare)

Arhitectura sistemului de baza de date este formată din următoarele componente

(Figura 1.1):

• baza/bazele de date – reprezintă componenta de tip date a sistemului (colecţiile de

date propriu-zise, indecşii);

• sistemul de gestiune a bazei/bazelor de date – ansamblul de programe prin care se

asigură gestionarea şi prelucrarea complexă a datelor şi care reprezintă componenta

software a sistemului de baze de date (Sistem de Gestiune a Bazelor de Date – SGBD);

• alte componente – proceduri manuale sau automate, inclusiv reglementări

administrative, destinate bunei funcţionări a sistemului, dicţionarul bazei de date

(metabaza de date) care conţine informaţii despre date, structura acestora, elemente de

descriere a semanticii, statistici, documentaţii, mijloacele hardware utilizate, personalul

implicat.

Figura 1.15

Arhitectura sistemului de baza de date

1.4. Nivelul de organizare a datelor într-o bază de date

Datele dintr-o bază de date pot fi structurate pe 3 niveluri, în funcţie de categoria

de personal implicată:

• nivelul conceptual (global) – exprimă viziunea administratorului bazei de date

asupra datelor. Acestui nivel îi corespunde structura conceptuală (schema) a bazei de

date, prin care se realizează o descriere a tuturor datelor, într-un mod independent de

aplicaţii, ce face posibilă administrarea datelor.

• nivelul logic – exprimă viziunea programatorului de aplicaţie asupra datelor. La

acest nivel se realizează o descriere a datelor corespunzătoare unui anumit program de 5Figura 1.1: Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de

programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007 6

aplicaţie.

• nivelul fizic – care exprimă viziunea inginerului de sistem asupra datelor.

Corespunde schemei interne a bazei de date prin care se realizează o descriere a datelor pe

suport fizic de memorie.

1.5. Modelarea la nivel logic a datelor într-o bază de date

Modelul de date6 reprezintă ansamblul de concepte şi instrumente necesare pentru a

construi o schemă a bazei de date. Modelarea datelor poate viza totalitatea datelor din

cadrul bazei de date (schema/arhitectura datelor) sau o parte a acestora (subscheme

ale bazei de date). Schema şi subschema bazei de date sunt modelele logice ale bazei de

date, care au asociate principii generale pentru gestionarea/definirea (structurarea) datelor,

manipularea şi asigurarea integrităţii datelor, fără a reflecta modul de reprezentare şi

stocare a acestor date pe suportul de memorie (atributele modelului fizic).

Se cunosc mai multe tipuri de baze de date după modul de organizare, modul de

dispunere pe suport magnetic a informaţiei şi a elementelor componente:

• modele primitive – datele sunt organizate la nivel logic în fişiere, structura de bază

este înregistrarea, mai multe înregistrări fiind grupate în structuri de tip fişier;

• baze de date ierarhice – legăturile dintre date sunt ordonate unic, accesul se face

numai prin vârful ierarhiei, un subordonat nu poate avea decât un singur superior direct şi

nu se poate ajunge la el decât pe o singură cale;

• baze de date în reţea – datele sunt reprezentate ca într-o mulţime de ierarhii, în care

un membru al ei poate avea oricâţi superiori, iar la un subordonat se poate ajunge pe mai

multe cai;

• baze de date relaţionale – structura de bază a datelor este aceea de relaţie – tabel,

limbajul SQL (Structured Query Language) este specializat în comenzi de manipulare la

nivel de tabel. Termenul relaţional a fost introdus de un cercetător al firmei IBM dr. E. F.

Codd în 1969 cel care a enunţat cele 13 reguli de bază necesare pentru definerea unei baze

de date relaţionale. Baza de date relaţională reprezintă o mulţime structurată de date,

accesibile prin calculator, care pot satisface în timp minim şi într-o manieră selectivă mai

mulţi utilizatori. Această mulţime de date modelează un sistem sau un proces din lumea

reală şi serveşte ca suport unei aplicaţii informatice;

6 Connolly, Thomas; Begg, Carolyn. Baze de date: proiectare, implementare, gestionare. Bucuresti : Teora,

20017

• baze de date distribuite – sunt rezultatul integrării tehnologiei bazelor de date cu

cea a reţelelor de calculatoare. Sunt baze de date logic integrate, dar fizic distribuite pe mai

multe sisteme de calcul. Integrarea bazei de date distribuite se face cu ajutorul celor 3

tipuri de de scheme care sunt implementate:

1. schema globală – defineşte şi descrie toate informaţiile din baza de date

distribuită în reţea;

2. schema de fragmentare – descrie legăturile dintre o colecţie globală şi

fragmentele sale. Ea este de tipul unu la mai mulţi şi are forma unei ierarhii;

3. schema de alocare – descrie modul de distribuire a segmentelor pe

calculatoarele (nodurile) din reţea. Fiecare segment va avea o alocare fizică pe unul sau

mai multe calculatoare. Schema de alocare introduce o redundanţă minimă şi

controlată: un anumit segment se poate regăsi fizic pe mai multe calculatoare.

Utilizatorul unei asemenea baza de date o vede ca pe o bază de date unică,

compactă (nivel logic), cu toate că în realitate ea este distribuită pe mai multe

calculatoare legate în reţea (nivel fizic). Această organizare a dus la o creştere

substanţială a vitezei de acces la o bază de date într-o reţea de calculatoare. Anumite date

stocate pe un server local sunt mult mai rapid accesate decât dacă ele s- ar afla pe un

server la distanţă, unde baza de date ar fi fost stocată în întregime (nedistribuită);

• modele semantice – orientate spre obiecte. Aceste modele sunt orientate pe

reprezentarea semnificaţiei datelor. Structura de bază folosită pentru reprezentarea datelor

este cea de clasă de obiecte definită prin abstractizare din entitatea fizică pe care o

regăsim în lumea reală. Aici există entităţi simple şi clase de entităţi care se reprezintă prin

obiecte simple sau clase de obiecte, ordonate în ierarhii de clase şi subclase. Acest tip

de bază de date a apărut din necesitatea gestionării obiectelor complexe: texte, grafice,

hărţi, imagini, sunete (aplicaţii multimedia) şi a gestionării obiectelor dinamice:

programe, simulări.

1.6. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date

Sistemele de gestiune a bazalor de date (SGBD)7 sunt sisteme informatice

specializate în stocarea şi prelucrarea unui volum mare de date, numărul prelucrărilor fiind

relativ mic.

7 Chris Fehily . SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: All, 20048

Termenul de bază de date se va referi la datele de prelucrat, la modul de organizare a

acestora pe suportul fizic de memorare, iar termenul de gestiune va semnifica totalitatea

operaţiilor ce se aplică asupra datelor din baza de date.

Un SGBD trebuie să asigure următoarele funcţii:

• definirea – crearea bazei de date;

• introducerea (adăugarea) datelor în baza de date;

• modificarea unor date deja existente în baza de date;

• ştergerea datelor din baza de date;

• consultarea bazei de date – interogare/extragerea datelor.

În plus un SGBD mai asigură şi alte servicii:

• suport pentru limbaj de programare;

• interfaţă cât mai atractivă pentru comunicare cu utilizatorul;

• tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a datelor din baza de date;

• utilitare încorporate: sistem de gestiune a fişierelor, liste, tabele etc.;

• “help” pentru ajutarea utilizatorului în lucrul cu baza de date.

Apariţia şi răspândirea reţelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SGBD-urilor

în direcţia multiuser: mai mulţi utilizatori folosesc simultan aceeaşi bază de date.

Principalul avantaj al reţelelor a fost eficienţa sporită de utilizare a resurselor

sistemelor de calcul: la o bază de date aflată pe un server central au acces simultan mai

mulţi utilizatori, situaţi la distanţă de server, de unde rezultă o bună utilizare a

resurselor server-ului şi economie de memorie datorată memorării unice a bazei de date.

Un SGBD este dotat cu un limbaj neprocedural de interogare a bazei de date SQL

care permite accesul rapid şi comod la datele stocate în baza de date.

Un SGBD este un ansamblu complex de programe care asigură interfaţa între o

bază de date şi utilizatorii acesteia. SGBD este componenta software a unui sistem

de baze de date care interacţionează cu toate celelalte componente ale acestuia

asigurând legătura şi interdependenţa între ele.

1.6.1. Activităţile asigurate de SGBD

Un SGBD trebuie să asigure următoarele activităţi:

• definirea şi descrierea structurii bazei de date – se realizează printr-un limbaj propriu,

limbaj de definire a datelor (LDD), conform unui anumit model de date;

9

• încărcarea datelor în baza de date – se realizează prin comenzi în limbaj propriu,

limbaj de manipulare a datelor (LMD);

• accesul la date – se realizează prin comenzi specifice din limbajul de manipulare a

datelor. Accesul la date se referă la operaţiile de interogare şi actualizare.

Interogarea este complexă şi presupune vizualizarea, consultarea, editarea de situaţii de

ieşire (rapoarte, liste, regăsiri punctuale).

Actualizarea presupune 3 operaţiuni: adăugare, modificare efectuate prin

respectarea restricţiilor de integritate ale BD şi ştergere;

• întreţinerea bazei de date – se realizează prin utilitare proprii ale SGBD;

• reorganizarea bazei de date – se face prin facilităţi privind actualizarea structurii de

date şi modificarea strategiei de acces. Se execută de către administratorul bazei de date;

• securitatea datelor – se referă la asigurarea confidenţialităţii datelor prin

autorizarea si controlul accesului la date, criptarea datelor.

1.6.2. Obiectivele unui SGBD

Un SGBD8 are rolul de a furniza suportul software complet pentru dezvoltarea

de aplicaţii informatice cu baze de date.

El trebuie să asigure:

• minimizarea costului de prelucrare a datelor,

• reducerea timpului de răspuns,

• flexibilitatea aplicaţiilor şi protecţia datelor.

Pentru satisfacerea performanţelor enumerate, SGBD trebuie să asigure un minim de

obiective.

1. Asigurarea independenţei datelor – trebuie privită din două puncte de vedere:

� independenţa logică – se referă la posibilitatea adăgării de noi tipuri de

înregistrări de date sau extinderea structurii conceptuale, fără a determina rescrierea

programelor de aplicaţie;

� independenţa fizică – modificarea tehnicilor fizice de memorare fără a determina

rescrierea programelor de aplicaţie.

2. Asigurarea redundanţei minime şi controlate a datelor – stocarea informaţiilor în

bazele de date se face astfel încât datele să nu fie multiplicate. Totuşi, pentru a

8 Andy Oppel. SQL fara mistere - ghid pentru autodidacti. Rosetti Educational, 2006

10

îmbunătăţi performanţele legate de timpul de răspuns, se acceptă o anumită redundanţă

a datelor, controlată, pentru a asigura coerenţa bazei de date şi eficienţa utilizării

resurselor hardware.

3. Asigurarea facilităţilor de utilizare a datelor – presupune ca SGBD-ul să aibă

anumite componente specializate pentru:

• folosirea datelor de către mai mulţi utilizatori în diferite aplicaţii – datele de la

o aplicaţie trebuie să poată fi utilizate şi în alte aplicaţii.

• accesul cât mai simplu al utilizatorilor la date – fără ca ei să fie nevoiţi să

cunoască structura întregii baze de date; această sarcină cade în seama administratorului

bazei de date.

• existenţa unor limbaje performante de regăsire a datelor – care permit

exprimarea interactivă a unor cereri de regăsire a datelor.

• sistemul de gestiune trebuie să ofere posibilitatea unui acces multicriterial la

informaţiile din baza de date – spre deosebire de sistemul clasic de prelucrare pe fişiere

unde există un singur criteriu de adresare, cel care a stat la baza organizării fişierului.

4. Asigurarea securităţii datelor împotriva accesului neautorizat.

5. Asigurarea coerenţei şi integrităţii datelor împotriva unor ştergeri

intenţionate sau neintenţionate – se realizează prin intermediul unor proceduri de

validare, a unor protocoale de control concurent şi a unor proceduri de refacere a bazei de

date.

6. Asigurarea partajabilităţii datelor – se referă pe de o parte la asigurarea

accesului mai multor utilizatori la aceleaşi date şi de asemenea la posibilitatea

dezvoltării unor aplicaţii fără a se modifica structura bazei de date.

7. Asigurarea legăturilor între date – corespund asocierilor care se pot realiza între

obiectele unei aplicaţii informatice. Orice SGBD trebuie să permită definirea şi

descrierea structurii de date, precum şi a legăturilor dintre acestea, conform unui model

de date (de exemplu modelul relaţional).

8. Administrarea şi controlul datelor – sunt asigurate de SGBD, în sensul că

datele pot fi folosite de mai mulţi utilizatori în acelaşi timp, iar utilizatorii pot avea cerinţe

diferite şi care pot fi incompatibile. SGBD trebuie să rezolve probleme legate de

concurenţă la date, problemă care apare mai ales în lucrul în mediu de reţea de

calculatoare.

11

1.6.3. Funcţiile unui SGBD

Evidenţiem următoarele funcţii ale unui SGBD9:

funcţia de descriere a datelor – se face cu ajutorul LDD, realizându-se

descrierea atributelor din cadrul structurii BD, legăturile dintre entităţile BD, se definesc

eventualele criterii de validare a datelor, metode de acces la date, integritatea datelor.

Concretizarea acestei funcţii este schema BD.

funcţia de manipulare – este cea mai complexă şi realizează actualizarea şi regăsirea

datelor.

funcţia de utilizare – asigură mulţimea interfeţelor necesare pentru comunicare a

tuturor utilizatorilor cu BD. Categorii de utilizatori:

neinformaticieni – beneficiarii informaţiei trebuie doar să le folosească prin

intermediul unei interfeţe suficient de prietenoase.

informaticieni – crează structura BD şi realizează procedurile complexe de

exploatare a BD;

administratorul bazei de date – utilizator special, cu rol hotărâtor în

funcţionarea optimă a întregului sistem.

funcţia de administrare – administratorul este cel care realizează schema

conceptuală a bazei de date, iar în perioada de exploatare a BD autorizează

accesul la date, reface baza în caz de incident.

Figura 1.210

Functiile unui SGBD

9 Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2.

Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

10 Figura 1.2: Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de

programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007 12

1.7 Abordarea conceptuală a cadrului organizatoric şi legislativ al salarizării

1.7.1 Sistemul de salarizare

Sistemul de salarizare reprezintă un ansamblu de reguli şi norme prin care se asigură

legătura, între munca prestată şi salariul primit.

Salariul este preţul muncii prestate, exprimate în bani, reintrodus în legislaţia muncii

prin Decretul -Lege 35/1990, fiind sinonim termenului de retribuţie, utilizat în legislaţia

premergătoare, legea 57/1974.

După Legea salarizării nr. 14/1991, în articolul 1 “ pentru munca prestată în condiţii

prevăzute în contractul de muncă, fiecare persoană are dreptul la un salariu în bani,

convenit la încheierea contractului”.

Salariul de bază se stabileşte pentru fiecare persoană în raport cu calificarea,

importanţa, complexitatea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat, cu pregătirea şi

competenţa profesională.

Salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între conducerea unităţii

şi liderii de sindicat sau, după caz, cu fiecare persoană în parte. Hotărârile cu privire la

sistemul de salarizare produce efecte pentru toţi membrii societăţii indiferent de data

angajării. Plata salariului se face periodic, fie la intervale de cel mult o lună. Drepturile

salariale cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale unităţii.

Salariile de bază pentru întreg personalul societăţii nu pot fi negociate şi stabilite sub

salariul de bază minim pe economie.

1.7.2 Elementele componente ale sistemului de salarizare, principii in

salarizare si clasificare

Elementele componente ale salariului1112:

a) Salariul de bază

b) Adaosuri la salariul de bază

c) Sporuri la salariul de bază

d) Alte drepturi băneşti

Salariul de bază se stabileşte prin negocieri colective, sau individuale, ori este impus.

11 Done, Ioan. Salariul si motivatia muncii. Bucuresti: Expert , 2000

12 Hutupasu, Ana. Salarizarea personalului. Bucuresti: Tribuna Economica, 200613

Salariul de bază reprezintă partea principală a salariului, cuvenit persoanei încadrate,

pentru munca depusă la un loc de muncă. Este partea fixă a salariului total stabilit după

diferitele forme de salarizare utilizate de societate.

Adaosurile reprezintă partea “variabilă” în cadrul drepturilor salariale şi se acordă în

raport cu performanţele individuale ale angajatului. Ele se iau în calcul la stabilirea

drepturilor care se determină în raport cu salariul în măsura în care sunt prevăzute de lege.

Conform Contractului colectiv de munca unic Art.42, se concretizează în :

Adaosul de acord (direct, progresiv, indirect);

Premiile acordate din fondul de premiere,

Alte adaosuri cuvenite la nivelul unităţii.

Sporurile la salariul de bază se acordă unor categorii de angajaţi, pentru vechime in

munca, pentru munca prestată în condiţii deosebite. O parte din ele sunt incluse în salariul

de bază, pentru calculul unor drepturi salariale. În cadrul sistemului de sporuri se pot

include următoarele categorii de sporuri:

Spor de vechime

Spor pentru ore suplimentare

Spor pentru exercitarea unei funcţii suplimentare

Spor pentru exercitarea unei funcţii de conducere

Spor pentru lucrul în zilele de sărbători legale

Spor pentru lucrul în zilele de sâmbătă şi duminică

În categoria altor drepturi băneşti pot fi menţionate:

Indexările de salarii

Ajutoare materiale pentru casatorie, in caz de deces membru de familie sau

pentru naştere copil

Indemnizaţiile acordate pentru concediile de odihnă, etc.

Adaosuri la salariu cu ocazia sărbătorilor de Paşti, Crăciun, Sfântul Ilie

Indemnizaţii

Salariaţii care se pensionează pentru limita de vârstă, cei concediaţi pentru motive

care nu ţin de persoana salariatului conform art.66 din Codul Muncii, cei concediaţi pe

motive medicale conform art.61 litera c din Codul Muncii primesc o indemnizaţie egală cu

unul sau mai multe salarii de bază avute in ultima lună de lucru. Indemnizaţia se acordă

după predarea notei de lichidare.

14

Principiile sistemului de salarizare13 sunt următoarele:

principul descentralizarii si al liberalizarii salariului;

principiul nediscriminarii;

principiul salarizarii în raport cu pregatirea, calificarea

si competenta profesionala;

principiul salarizarii dupa importanta muncii,

complexitatea lucrarilor efectuate si nivelul de

raspundere;

principiul salarizarii dupa rezultatele muncii;

principiul salarizarii în raport cu conditiile de munca;

principiul confidentialitatii.

Principiul existenţei sau a fixării salariului minim;

Caracterul confidenţial al salariilor:

La angajarea personalului şi încheierea contractelor de muncă trebuie avut în vedere

toate aceste elemente, pentru a îndeplini cerinţele fiecărei părţi, ce au interese diferite cu

privire la mărimea salariului şi pentru a îndeplini cerinţele impuse de legislaţia în vigoare.

Forme de salarizare

Cointeresarea angajaţilor în rezultatele obţinute de firmă şi progresul economic al

acesteia, se realizează prin aplicare de forme de salarizare diferite în funcţie de specificul

muncii.

Clasificarea, diversitatea şi unitatea formelor de salarizare:14

1. Salarizare în regie.

2. Salarizare în acord sau în bucată.

3. Salarizare după timpul alocat:

sistemul “ora -standard”, sau cu normă de munca/oră

sistemul “minut-standard”, sau cu norma de muncă/minut

4. Salarizarea de tip premial;

5. Alte forme de salarizare, ca:

sistemul în remiză, sau cote procentuale

13 http://www.ancaflorea.ro/ro/?id=10028&lang=ro14 http://www.legislatiamuncii.ro/articole/salarizare-18/

15

sistemul bazat pe indicatori.

Salarizarea în regie sau dupa timp se bazează pe evaluarea muncii prestate şi a

cheltuielilor de personal în funcţie de timpul de lucru plătit, indiferent de randamentul

muncii salariatului.

Salarizarea în regie este caracteristica personalului de administraţie, dar se aplică şi

în cazul muncitorilor, în situaţii cum ar fi:

procese de aparatură, de supraveghere a instalaţiilor de lucru;

dacă considerentele de calitate cer acest lucru (C.T.C.)

în situaţii în care normarea nu se poate face cu precizie, sau necesită un volum

apreciabil de muncă (întreţinere şi reparaţii, paza şi transport intern)

activităţi cu caracter nerepetitiv din munca de administraţie a firmei.

Salarizarea în acord sau cu bucata se bazează pe evaluarea muncii prestate şi a

cheltuielilor de personal în funcţie de volumul realizărilor, fără a ţine seama de durata

timpilor de lucru pentru obţinerea acestora. Această formă de salarizare stimulează

salariatul să-şi amelioreze randamentul muncii sale.

Salarizarea în acord poate imbraca una din formele: in acord direct, in acord

progresiv, in acord indirect, care la randul lor se pot aplica individual sau progresiv.

Acordul direct presupune stabilirea salariului sub forma produsului dintre normele de

timp pentru lucrarile, operatiile, activitatile, produsele executate si tariful pe unitate.

Acordul poate fi individual sau progresiv. Acordul direct este modul de determinare al

salariului in functie de posibilitatea, abilitatea si efortul angajatului. Acesta este aplicabil în

orice activitate, unde munca se poate face individual.

Acordul progresiv presupune stimularea salariatilor pentru realizarea unui numar de

produse cat mai mare, acestia fiind platiti mai bine pentru realizari mai bune. Se stabileste

salariul progresiv in functie de realizari.

Acordul indirect presupune repartizarea "bugetului" de salarii conducatorului echipei

care lucreaza pentru realizarea unui produs si care este raspunzator de distribuirea salariilor

potrivit sarcinilor fiecarui salariat. Se foloseste cu precadere in constructii, pe santierele

navale, proiectare.

Acordul colectiv este aplicabil când se lucrează în grup, echipă, brigadă .Grupa de

muncă realizează în comun o sarcină unitară de muncă, răspunzând în comun de rezultatele

obţinute.

Salarizarea pe bază de cote procentuale sau remiză este asemănătoare acordului

16

direct, dar se aplică îndeosebi în comerţ, turism etc. In acest caz, plata se va face in functie

de vanzari de produse sau de servicii, cu asigurarea salariului minim brut pe tara.

Capitolul 2 Prezentarea Agentului economic

2.1 Descrierea firmei

S.C. ECOSTAR REL S.R.L. este o companie privata, cu capital integral romanesc, ce

a fost infiintata in anul 1994, avand ca obiect de activitate importul si comercializarea unei

game complete de echipamente profesionale de bucatarie, accesorii si mobilier pentru

restaurante, hoteluri, baruri, terase, cafenele, catering, iar incepand cu acest an, activitatea

a fost extinsa prin infiintarea diviziei de produse gastronomice pentru restaurante si

catering.

Compania isi desfasoara activitatea in cadrul a doua puncte de desfacere organizate

ca showroom-uri „HoReCa Expert” (in Constanta si in Bucuresti), in cadrul carora sunt

expuse si comercializate produse ale unor marci de renume european si international :

Bucatarie: Olis; Artserf; Tecnosteel; Polaris; Robot Coupe; Elettrobar; etc

Pizza: Zanolli; Lilly Codroipo; Infrico

Baruri: Clabogroup

Gelaterie: Corema; Rico-Screams

Vitrine: Enofrigo; Infrico; Scaiola

Decoratiuni interioare/mobilier: Lemani; Orient Sino; La Rette; etc

Acesorii HoReCa: Fasa; Montini; Pintinox; Royal Leerdam; Forcar; etc.

Pe langa aceastea, compania comercializeaza si sub brand propriu „Horeca Expert” o

gama variata de produse din categoriile mai sus mentionate.

Pentru deservirea clientilor din regiunea Moldova, compania a angajat agenti de

vanzare zonali ce se ocupa de promovarea sa in orasele principale (Iasi, Galati, Braila), de

atragerea de noi clienti, precum si de consilierea acestora, propunerea celor mai potrivite

solutii pentru nevoile acestora, precum si preluarea comenzilor si urmarirea livrarilor.

2.2Descrierea principalelor activitati

2.2.1 Activitatea de import

17

Activitatea de import se desfasoara in cadrul departamentului Importuri, avand in

componenta sa 4 agenti coordonati de un director. Principalele sarcini ce le revin agentilor

sunt urmatoarele:

Incheierea contractelor de colaborare cu furnizorii externi

Intocmirea contractelor cu societatile de transport

Preluarea comenzilor si transmiterea acestora catre furnizorii din strainatate.

Urmarirea comenzilor si asigurarea livrarii acestora in intervalul stabilit

Traducerea contractelor,precum si a documentatiilor tehnice, atunci cand este

cazul

2.2.2 Activitatea de ofertare si proiectare

Activitatea de ofertare si proiectare se desfasoara in cadrul compartimentului de

Ofertare-Proiectare, compus din 3 operatori subordonati direct directorului

departamentului Comercial. Principalele activitati la nivelul acestui comaprtiment sunt:

Realizarea planurilor de amplasament pentru echipamentele de bucatarie din

cadrul unitatilor de alimentatie publica, conform reglementarilor in vigoare

Preluarea cererilor de oferta de la agentii de vanzari din showroom, de pe

teren, precum si a cererilor postate pe website-ul companiei

Realizarea de oferte generale cat si personalizate de produse

Intretinerea si alimentarea bazei de date cu noi produse

Realizarea de descrieri pentru produsele comercializate

Transmiterea ofertelor catre agentii de vanzari si clientii interesati

2.2.3 Activitatea de consiliere si vanzare

Activitatea de consiliere si vanzare se realizeaza de catre agentii compartimentului

Vanzari, acestia fiind grupati in vanzatori de showroom si agenti de teren, subordonati

direct Directorului departamentului Comercial.

Principalele atributii ale agentilor de vanzari sunt:

Consilierea clientilor si recomandarea solutiilor potrivite pentru nevoile lor

18

Intocmirea cererilor de oferta pentru potentialii clienti si transmiterea acestora

compartimentului de ofertare-proiectare

Preluarea comenzilor pentru produsele pentru produsele ce nu se afla in stoc

Asigurarea punerii in functiune, precum si a functionarii corespunzatoare a

utilajelor achizitionate (pentru agentii de teren)

Intretinerea relatiilor cu clientii firmei, transmiterea de cataloage, precum si

oferirea informatiilor cu privire la aparitia unor produse noi, desfasurarea de

promotii, etc

Vanzarea de produse aflate in stocul companiei, precum si pe baza de

comanda

2.2.4 Activitatea de marketing

Activitatea de marketing se desfasoara in cadrul departamentului Marketing din

componenta caruia fac parte un economist si un grafician, subordonati direct directorului

general. Activitatile departamentului Marketing constau in:

Realizarea si tiparirea unui catalog anual

Realizarea de materiale promotionale

Efectuarea de studii si analize asupra structurii si volumului cererii in cadrul

pietei

Intocmirea de rapoarte si recomandari adresate conducerii firmei

2.2.5 Activitatea de service si mentenanta

Activitatea de service si mentenanta se desfasoara in cadrul departamentului de

Service, ce are in componenta 5 tehnicieni coordonati de catre un director tehnic.

Atributiile departamentului sunt:

Intretinerea echipamentelor comercializate, precum si remedierea defectelor,

atat la sediul clientului cat si in unitatea proprie

Montajul si punerea in functiune a utilajelor si echipamentelor la sediul

clientului

19

2.3Structura organizatorica a agentului economic

2.3.1 Organigrama S.C. Eco Star Rel S.R.L.

Figura 2.1

Organigrama societatii

Directorul general :

- Are in subordine directa pe :

Assistant Manager

Sef departament Financiar

Sef departament Importuri

Sef departament Vanzari

Sef departament IT

Sef departament Logistica

Sef departament Service

Serviciul de protectie a muncii si de respectare a normelor PSI

Directorul economic :

- are in subordine biroul de contabilitate.

- Urmareste intocmirea documentelor conform legii si inscrierea in cheltuielile

admisibile. De asemenea urmareste corectitudinea in ceea ce priveste intocmirea actelor de

plata a salariilor personalului precum si gestionarea corecta a materialelor si materiilor

prime.

- Urmareste intocmirea corecta a facturilor si incasarea lor

- Plata obligatiillor catre bugetul de stat

- Derularea creditelor bancare etc.

Directorul de importuri :

- Are in subordine agentii de importuri care :20

Efectueaza comenzi externe

Urmaresc comenzile

Finalizarea comenzilor

Mentinerea relatiilor cu partenerii externi

Situatii comenzi

Traduceri

- Responsabilitati

Coordonare departament

Urmarire comenzi externe

Organizare transporturi externe

Lista discounturi

Preturi

Receptie importuri

Director vanzari :

- Are in subordine Directorii zonali care :

Supervizeaza vanzarea pe zona Moldova / Bucuresti / Constanta

Urmaresc vanzarea, livrarea, service-ul si follow-up-ul

Mentin si dezvolta portofoliul de clienti

- Responsabilitati

Coordoneaza departamentul de vazari la nivel national

Urmareste si verifica vanzarile

Urmareste atingerea targetului lunar

Mentine relatiile cu clientii

Mareste portofoliul de clienti

Directorul IT :

- Are in subordine operatorii ofertare/proiectare, agentii marketing si administratorul

de baze de date

- Responsabilitati :

Coordonare departament

Efectuare proiecte

Efectuare oferte si anexe contract, liste

21

Actualizarea preturilor si a descrierilor produselor

Vizite clienti

Director logistica :

- Are in subordine gestionarii de showroom si depozit care

Aranjeaza showroomul / depozitul

Pregatesc marfa

Fac receptia marfii

Stocuri marfa / necesar

Fise de magazie

- Responsabilitati :

Coordonare departament

Organizare transporturi interne catre clienti

Stocuri / necesar

Livrari marfa

Director service :

- Are in subordine dispecerul si echipele de service

- Responsabilitati :

Coordonare departament

Verificare echipelor de service pe teren

Rezolvarea reclamatiilor

2.3.2 Organizarea Departamentului Financiar

Departamentul Financiar – Contabil este organizat conform urmatoarei organigrame :

Figura 2.2

Organigrama departamentului financiar - contabil

22

Directorul economic este subordonat direct directorului general si analizeaza

activitatea compartimentului aflat in subordinea sa, dispune anumite masuri si raporteaza

managerului general.

Contabilul sef este subordonat directorului economic si analizeaza activitatea

departamentului. De asemenea el :

Organizează contabilitata în cadrul societatii;

Organizează controlul financiar preventiv conform legislaţiei în vigoare;

Păstrează confidenţialitatea lucrărilor încredinţate;

Propune măsuri pentru eficientizarea şi modernizarea activităţii societatii;

Urmăreşte calitatea şi corectitudinea actelor şi avizelor emise de personalul

din subordinea sa;

Verifică şi avizează corectitudinea informaţiilor supuse atenţiei şefului

societatii;

Coordonează activitatea compartimentului aflat în subordinea sa;

Coordonează plăţile către bugetul statului sau alte instituţii publice;

Coordonează plăţile către furnizori, în limita disponibilităţilor bancare;

Aplică strategia şi politicile de dezvoltare economică a societatii;

Aprobă fişa postului pentru toţi salariaţii din subordine;

Asigură efectuarea inventarierii patrimoniului;

Propune bugete de venituri si cheltuieli;

Coordonează întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli al societatii,

stabileşte măsuri de incadrare în acesta;

Coordonează asigurarea resurselor financiare necesare realizării programelor

de exploatare, întreţinere, reparaţie, modernizare, dezvoltare în corelare cu

bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat;

Coordonează întocmirea raportului de gestiune;

Coordonează modul de aplicare si respectare a legislaţiei în vigoare, a

instrucţiunilor de serviciu, reglementărilor, ordinelor şi dispoziţiilor

conducerii societăţii;

23

Previne şi combate corupţia (monitorizează activitatea personalului care este

implicat în activităţi predispuse la apariţia fenomenului de corupţie,

urmăreşte calitatea şi corectitudinea actelor întocmite în cadrul

compatimentului aflat în subordinea sa etc.);

De asemenea, el are obligaţia de a executa toate sarcinile trasate de

conducerea societatii.

Economistul-contabil din subordinea contabilului sef îndeplineşte următoarele sarcini:

Asigură evidenţa derulării plăţilor către furnizori;

Asigură legăturile cu Direcţia Generală de Administrare a Marilor

Contribuabili cu privire la impozitul pe salarii;

Asigură întocmirea, păstrarea fişelor fiscale pe toată durata angajării

salariaţilor sucursalei, transmitrea anuală a fişei fiscale la organul fiscal

teritorial, iar fiecărui salariat câte o copie a fişei fiscale;

Asigură procurarea de la Administraţia Finanţelor Publice a programului

pentru calculul impozitului pe venitul global şi alte programe de transmitere a

datoriilor sucursalei faţă de Bugetul Statului;

Calculează şi ţine evidenţa drepturilor băneşti, a reţinerilor legale din salariu,

a datoriilor pentru fiecare salariat din centralul societatii, conform legislaţiei

în vigoare;

Centralizează lunar declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat,

bugetul asigurărilor sociale, bugetul fondului de şomaj, bugetul asigurărilor

sociale de sănătate, fondul de risc, etc.;

Întocmeşte şi depune pe termen scurt (până la 31 ianuarie a fiecărui an)

declaraţiile privind impozitele şi taxele locale, urmărind confirmarea şi plata

la termen către bugetele locale;

Efectuează plăţi şi transferuri de sume băneşti în limitele disponibilităţilor

financiare;

Efectuează plăţi în limita disponibilităţilor bancare către furnizori, în baza

situaţiilor operative, a facturilor din evidenţă;

Efectuează plăţi pentru ajutoarele sociale acordate salariaţilor societăţii în

baza hotărârilor CA, în limita disponibilului pentru asistenţă socială existent;

Eliberează adeverinţe de venit, etc. pntru salariaţii societatii;

24

2.4 Prezentarea aplicatiei Microsoft Access

Microsoft Access face parte din pachetul de programe Microsoft Office. Este un

sistem de gestiune a bazelor de date destinat rezolvării problemelor uzuale care apar într-o

firmă medie, mică sau acasă, care oferă posibilitatea efectuării următoarelor operaţii:

crearea şi întreţinerea colecţiei de date, utilizatorul putând crea şi manipula datele

fără să cunoască modul în care sunt stocate pe mediul de memorare;

memorarea şi actualizarea datelor din baza de date (adăugarea, ştergerea şi

modificarea lor);

căutarea şi găsirea informaţiilor necesare şi asigurarea accesului rapid la datele din

colecţia de date prin folosirea interogărilor;

crearea formularelor pentru vizualizarea, introducerea şi actualizarea datelor;

analizarea şi tipărirea datelor folosind rapoartele;

importul şi exportul datelor în diverse formate de baze de date (dBase, FoxPro,

Paradox) sau în format de foaie de calcul Excel;

legarea datelor din tabelele create cu alte aplicaţii la tabelele bazei de date Accsess;

păstrarea unei copii de siguranţă a datelor pentru a putea fi recuperate în cazul în

care au loc întreruperi accidentale ale funcţionării sistemului;

asigurarea securităţii datelor;

asigurarea integrităţii datelor (se pot introduce în baza de date numai date valide, iar

operaţiile de actualizare nu distrug legăturile dintre tabele);

crearea şi folosirea macrocomenzilor pentru automatizarea unor operaţii folosite

mai des în exploatarea bazei de date;

crearea şi lansarea în execuţie a modulelor (programelor) scrise în limbajul Visual

Basic for Application (VBA) care pot fi folosite ca aplicaţii pentru manipularea datelor şi

extragerea informaţiilor din baza de date.

Pentru expresiile folosite în rapoarte, formulare şi interogări, Accsess pune la

dispoziţia utilizatorului peste 100 de funcţii încorporate (built-in functions).

„O bază de date Access poate fi definită ca o colecţie de obiecte: tabele (table),

cereri de interogare (query), formulare (form), rapoarte (report), pagini Web (pages),

comenzi macro (macro) şi module (module)....

Tabela este un obiect definit de utilizator în care sunt stocate datele primare.

Formularul este un obiect care permite introducerea datelor, afişarea acestora sau

25

controlul întregii aplicaţii.

Cererea de interogare este un obiect care permite vizualizarea informaţiilor obţinute

prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele şi/sau alte cereri de interogare.

Raportul este un obiect care permite formatarea şi tipărirea informţiilor obţinute în

urma consultării bazei de date sub formă de documente.

Pagina Web de accesare a datelor reprezintă un obiect care include un fişier HTML şi

alte fişiere suport în vederea furnizării accesului la date prin intermediul browser-elor

Internet.

Comanda Macro reprezintă un obiect care conţine o definiţie structurată a uneia sau

mai multor acţiuni pe care Access le realizează ca răspuns la un anumit eveniment.

Modulul reprezintă un obiect care conţine proceduri definite de utilizator şi scrise în

limbajul de programare Visual Basic.” 15

„ Bazele de date uzuale sunt concepute în scopul de a păstra structuri de date. Un

element al structurii poartă numele de câmp (field). El se caracterizează prin nume, tip şi

lungime. Definiţia structurii de date ca succesiune de câmpuri, poartă numele de şablon

(template) de înregistrare (record). Datele propriu-zise grupate conform şablonului poartă

numele de înregistrări. Acestea se pot reprezenta intuitiv sub forma unui tabel.”16

Capitolul 3. Studiu de caz

3.1 Prezentarea aplicatiei

Aplicatia utilizata in cadrul acestui proiect, pentru evidenta salariatilor agentului

economic S.C. Ecostar Rel S.R.L, a fost dezvoltata in cadrul sistemului de gestionare a

bazelor de date “Microsoft Access 2003” , iar pentru realizarea interogarilor s-a utilizat

limbajul de interogare “S.Q.L.”.

Datele de intrare au fost organizate în patru tabele relaţionate, dupa cum urmeaza:

3.2 Prezentarea tabelelor

15 Cicortaş Alexandru - Iniţiere în Access şi în SQL, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2002

16 Teodorescu Alexandru - Lecţii de Access, Editura Teora, Bucureşti, 2005

26

Tabelul Salariati – structura de baza a acestei aplicatii, cuprinde urmatoarele

coloane:

IDSalariat – stocheaza codul angajatului, cheie primara

Nume – stocheaza numele si prenumele angajatului

Adresa – stocheaza adresa angajatului

Localitate – stocheaza localitatea de resedinta a angajatului

Telefon – stocheaza numarul de telefon al angajatului

DataNastere – stocheaza data nasterii

DataAngajare – stocheaza data angajarii in firma curenta

Functia – functia indeplinita in cadrul departamentului

Departament – numele departamentului din care face parte angajatul, cheie externa

pentru Departamente

Sal_de_baza – salariul de incadrare al angajatului

Figura 3.1

27

Tabel Salariati

Tabelul Departamente – structurat pe 2 coloane:

Departament – stocheaza numele fiecarui departament, conform organigramei

ID Departament – numar unic atribuit fiecarui departament, din acesta deriva codul

fiecarui angajat (codul fiecarui angajat contine primele 2 cifre din codul

departamentului din care face parte

Figura 3.2

Tabel Departamente

Tabelul Prezenta salariati – stocheaza numarul total de ore lucrate, precum si totalul

28

orelor de concediu. Cuprinde urmatoarele coloane:

IDSalariat – codul unic al angajatului, cheie primara

Anul – anul in care s-a efectuat inregistrarea

Luna – luna in care s-a efectuat inregistrarea

Ore_lucrate – numarul total de ore de munca pe luna curenta

Ore_concediu – zilele de concediu exprimate in ore, pentru o mai buna gestiune a

datelor

Fig 3.3

Tabel Prezenta Salariati

Tabelul Fisa retineri – stocheaza penalizarile aplicate salariilor angajatilor cu abateri

repetate de la normele regulamentului de ordine interna al firmei. Cuprinde urmatoarele

coloanele:

Nr Penalizare – numar ce se incrementeaza automat la introducerea fiecarui rand

si este cheie primara

29

DataPenalizare – data la care s-a inregistrat penalizarea in baza de date

Motiv – cauza ce determina luarea deciziei de penalizare

Suma – cuantumul penalizarii, exprimat in RON

IDSalariat – cod unic, atribuit fiecarui angajat

Figura 3.4

Tabel Fisa Retineri

3.3 Prezentarea interfetei

3.3.1 Interfata aplicatiei s-a obtinut prin realizarea unei ferestre principale ce contine

legaturi (butoane) catre un numar de patru subferestre, precum si datele de identificare ale

studentului, ale profesorului coordonator si ale facultatii.

Figura 3.5

Fereastra principala a aplicatiei

30

3.3.2 Subfereastra Tabele - cuprinde legaturi catre cele patru tabele prezentate anterior,

rolul acesteia fiind acela de a facilita accesul rapid la acestea, ori de cate ori este necesara

introducerea de noi date (Ex: Angajarea unui nou salariat, va necesita alocarea unui

identificator unic, derivat din ID-ul departamentului din care va face parte, precum si

introducerea tuturor datelor de identificare in tabelele Salariati si Prezenta_salariati.

Figura 3.6

Subfereastra Tabele

3.3.3 Subfereastra Formulare – integreaza butoane catre 4 formulare ce ofera cu

rapiditate, informatii utile conducerii companiei

Figura 3.7

Subfereastra Formulare

Formularul

Departamente

– utilizand

acest formular,

se vor obtine

numele fiecarui

departament al

firmei, codul

unic al

acestuia, cat si salariatii ce isi desfasoara activitatea in cadrul sau.

31

Figura 3.8

Formular Departamente

Formularul

Penalizari

– prezinta numarul penalizarii, data aplicarii acesteia, motivul, precum si

cuantumul sau, exprimat in RON. La acestea se mai adauga codul unic al

salariatului, pentru o identificare rapida in baza de date.

Figura 3.9

Formular Penalizari

Formularul Prezenta_salariati – asigura evidentierea numarului total de ore

lucrate in luna curenta si totalul orelor de concediu.

Figura 3.10

Prezenta salariati

32

Formularul Informatii Salariati – se constituie intr-o interfata usor de

manipulat si inteles, in care sunt relevate informatii cu privire la IDSalariat; Nume;

Functia; Departament si Salariu. Pentru o navigare mai facila, s-au implementat butoane

pentru gasirea in timpul cel mai scurt a informatiilor esentiale despre salariati.

Figura 3.11

Formularul Informatii Salariati

3.3.4 Subfereastra Interogari – pentru aceasta am ales un numar de 6 butoane, cu legaturi

catre interogari construite utilizand limbajul de interogare SQL si aplicand diverse

filtre de selectie, precum si clauze. 33

Figura 3.12

Subfereastra Interogari

Reducere cu 25% a salariilor – interogare ce are ca rezultat crearea unui tabel cu

coloanele: Idsalariat; nume; departament; functia si sal_diminuat.

Figura 3.13

Interogarea Reducere 25% din salariu

34

Bonificatie pentru salariatii care au lucrat ore suplimentare - aceasta interogare

are ca efect construirea unui tabel cu coloanele: idsalariat; nume; departament;

functia; ore_lucrate, bonificatia de 5 procente pentru angajatii care au depasit un

numar de 170 ore pe luna, si salariul la care s-a adaugat bonificatia.

Figura 3.14

Interogarea Bonificatie pt salariatii care au lucrat ore suplimentare

Cautare salariati dupa Departament – aceasta interograre este de tip parametric,

efectul produs materializandu-se sub forma unei ferestre de dialog in care

utilizatorul, pentru a obtine datele dorite, este necesar sa introduca numele

departamentului.

Figura 3.15

Interogare parametrica – cautarea angajatilor dupa departamente

35

Angajatii departamentului Financiar-contabil din Constanta – sunt frecvente

situatiile cand este necesar sa obtinem intr-un timp foarte scurt, un tabel care sa

cuprinda doar angajatii unui anumit departament. Pentru a exemplifica acest fapt, s-

a creat aceasta interogare. Coloanele tabelului rezultat sunt:Nume; Adresa; Functie,

Sal_de_baza.

Figura 3.16

Interogarea Angajatii dep.Financiar-contabil din Constanta

Vechimea angajatilor din Constanta – un alt exemplu de interogare ce

returneaza rezultatul sub forma unui tabel ale carui coloane sunt: Nume; Adresa;

Vechime.

Figura 3.17

Interogarea Vechimea angajatilor din Constanta

36

Stat de salariu – accesand aceasta aplicatie, construita cu ajutorul clauzei “iif”, se

va genera un stat de plata a salariilor. Coloanele incluse in acest stat sunt: Nr_crt;

Nume, Sal_de_baza; vechime; Spor_vechime; Salariu_brut. Sporul de vechime este

adaugat in cuantum du 5%, in mod automat salariului de baza si se acorda

angajatilor cu o vechime in cadrul firmei mai mare de 5 ani. Salariul brut este

rezultatului aplicarii unei cresteri cu 5 procente a salariului de baza (de

incadrare).Acest stat este actualizat lunar, servind la stabilirea salariului fiecarui

angajat. In consecinta, corectitudinea datelor continute in acest raport, este de mare

importanta.

Figura 3.18

Stat de plata a salariilor

3.3.5 Subfereastra Rapoarte – in aceasta fereastra am creat legaturi catre un numar

de patru rapoarte, acestea generandu-se automat la accesarea butonului corespunzator.

Dupa generarea raportului, este trimisa si comanda de printare a acestuia, scopul acestui

37

automatism fiind simplificarea obtinerii si printarii diverselor rapoarte privind salariatii

firmei.

Figura 3.19

Subfereastra Rapoarte

Raportul Stat de plata salarii – acest raport cuprinde coloanele: Nr_crt; Nume;

Departament; Functia; Vechime (exprimata in ani); Sal_de_baza; Spor_vechime si

Salariu_brut.

Figura 3.20

Raportul Stat de plata

38

Raportul Bonificatie pentru ore suplimentare – cuprinde coloanele: ore_lucrate;

idsalariat; nume; departament; functia; bonificatia ; sal_bonificat

Figura 3.21

Bonificatie ore suplimentare

Raportul Reducere cu 25 % a tuturor salariilor – contine urmatoarele coloane:

idsalariat; nume; departament; functia; sal_diminuat.

Figura 3.22

Raportul Reducere cu 25 procente a salariului tuturor angajatilor

39

Raportul Vechimea angajatilor din Constanta – contine coloanele:Nume; Adresa;

Vechime

Figura 3.23

Raportul Vechime angajatilor din Constanta

40

Concluzii finale

Prin intermediul prezentei lucrări mi-am propus să fac o trecere de la general la

particular în ceea ce priveşte activitatea de evidenta a salariatilor si a remunerarii acestora

in cadrul unei societati comerciale prin dezvoltarea unui program informatic bazat pe

sistemul de gestiune Microsoft Access.

Deoarece dezvoltarea unui astfel de program vizeaza atat domeniul informatic prin

prisma dezvoltarii unei aplicatii, cat si domeniul economic sub aspectul continutului

informational al bazei de date, in primul capitol am expus fundamentele teoretice

referitoare atat la bazele de date si sisteme de gestionare a bazelor de date, cat si notiuni

economice despre salarii si metode de salarizare.

In capitolul doi am mentinut abordarea temei atat din punct de vedere economic,

prezentand activitatea si organizarea societatii comerciale studiate, cat si din punct de

vedere informatic, prezentand sistemul Microsoft Access.

Capitolul trei, de altfel cel mai important, am analizat socitetatea comerciala prin

prisma aplicatiei. Astfel plecand de la rezultatele pe care le doream de la acest program, am

prezentat rand pe rand functiile programului, iar in final obtinand informatii utile intr-un

format accesibil si usor de utilizat.

De-a lungul acestui proiect pot concluziona ca :

pentru monitorizarea resurselor umane dintr-o societate comerciala este

imperativ necesar a se implementa o baza de date pentru evidenta salariatilor,

in conditiile in care se doreste sporirea eficientei utilizarii resurselor umane

disponibile.

Implementarea unui program informatic pentru gestionarea informatiilor

economice in cadrul unei firme private sau de stat, va avea ca rezultat o

crestere semnificativa a eficientei pe ansamblul activitatilor prin reducerea

timpilor necesari procesarii unui numar mare de documente individuale,

disparate, toate acestea, in cazul bazelor de date, gasindu-se intr-un singur

loc, relationate si structurate logic. De asemenea, obtinerea tuturor rapoartelor

necesare desfasurarii activitatii, devine in acest fel extrem de facila.

Implementarea unei baze de date, indiferent de dimensiunile sau domeniul de

activitate ale companiei in care urmeaza a functiona, necesita un studiu

41

riguros al tuturor detaliilor legate de structura sa organizatorica, al repartizarii

geografice a tuturor punctelor de lucru, al modului in care se realizeaza

comunicatia intre acestea si sediul central, astfel incat sa se obtina un sistem

de gestiune informatica a datelor cit mai robusta si mai eficient dimensionata

la dimensiunile si caracteristicile respectivei companii.

pentru maximizarea profiturilor firmei este necesara evidenta la zi a datoriilor

catre stat in ceea ce priveste personalul

un alt factor demn de monitorizat sunt salariile si sporurile acordate

personalului

42

Bibliografie:

1. Andy Oppel. SQL fara mistere - ghid pentru autodidacti. Rosetti Educational, 2006

2. Cicortaş Alexandru - Iniţiere în Access şi în SQL, „Vasile Goldiş” University Press,

Arad, 2002

3. Chris Fehily . SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: All, 2004

4. Connolly, Thomas; Begg, Carolyn. Baze de date: proiectare, implementare,

gestionare. Bucuresti : Teora, 2001

5. Done, Ioan. Salariul si motivatia muncii. Bucuresti: Expert , 2000

6. Eugenia Sandu. Probleme practice in activitatea de salarizare , evidenta si gestionare

a personalului. Gandirea Economica 2008

7. Forta, Ben. SQL in lectii de 10 minute. Bucuresti: Teora, 2004,

8. Hutupasu, Ana. Salarizarea personalului. Bucuresti: Tribuna Economica, 2006

9. Ioan Mocian Baze de date. Terminologie, proiectare, SQL, Access. Matrixrom, 2007

10. Jeff Perkins, Bryan Morgan. SQL fara profesor, in 14 zile. Teora 1997

11. Lungu, Ion; Musat, Nely. Baze de date relationale: utilizarea limbajului SQL PLUS.

Bucuresti: All, 1992

12. Teodorescu Alexandru - Lecţii de Access, Editura Teora, Bucureşti, 2005

13. Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si

limbaje de programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

14. Wynkoop, Stephen. Totul despre Microsoft SQL Server 7.0. Bucuresti: Teora, 2001

15. Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010, incheiat

conform art. 10 si 11 din Legea nr. 130/1996, republicata, inregistrat la Ministerul Muncii,

Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr. 2.895 din 21 din 29 decembrie 2006, publicata in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a V-a, nr. 5cc din 29 ianuarie 2007

16. Legea nr. 53/2003 Codul muncii (publicata in Monitorul Oficial nr. 72 din 5 februarie

2003) si modificarile ulterioare

17. http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/

18. http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-de-

date10310211217.php

19. http://www.ancaflorea.ro/ro/?id=10028&lang=ro

20. http://www.legislatiamuncii.ro/articole/salarizare-18/

43