5dsruwxodqxdoshqwux s … · strategice, care face parte din planul de investiții pentru europa, a...

RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.6.2018

COM(2018) 457 final

PART 1/2

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

Raportul anual pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE

1

Cuprins

CUPRINS ................................................................................................................................................. 1

CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................................... 2

REZUMAT ................................................................................................................................................ 4

INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 13

SECȚIUNEA 1 PERFORMANȚĂ ȘI REZULTATE ................................................................................ 15

Performmanța bugetului ............................................................................................................... 16

Bugetul UE pentru 2017 ............................................................................................................... 17

Rezumatul progreselor înregistrate cu privire la aspecte orizontale ............................................. 19

1.1. Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de ..........................................

muncă (Rubrica bugetară 1A) ........................................................................................... 22

1.2. Coeziune economică, Socială și teritorială (Rubrica bugetară 1B) ................................... 35

1.3. Creștere durabilă: Resurse naturale (Rubrica bugetară 2) ................................................ 43

1.4. Securitate și cetățenie (Rubrica bugetară 3) ..................................................................... 44

1.5. Europa în lume (Rubrica bugetară 4) ................................................................................ 59

1.6. Instrumente speciale ......................................................................................................... 70

SECȚIUNEA 2 CONTROLUL INTERN ȘI GESTIUNEA FINANCIARĂ ................................................. 83

2.1. Evaluarea cadrului de control intern .................................................................................. 86

2.2. Asigurarea în materie de gestiune și rezerve .................................................................... 99

2.3. Protecția bugetului UE: corecții financiare și recuperări ................................................. 104

2.4. Asigurarea obținută prin activitatea Serviciului de Audit Intern (IAS) .............................. 107

2.5. Rezumat și concluzii cu privire la activitatea desfășurată de Comitetul de ..........................

monitorizare a auditurilor ................................................................................................. 109

2.6. Acțiunile întreprinse în urma recomandărilor privind descărcarea de gestiune și ................

a celor prezentate de auditul extern ................................................................................ 111

2.7. Concluzii privind realizările în materie de gestiune financiară și control intern ............... 112

2.8. Gestiunea organizațională ............................................................................................... 113

ANEXE ................................................................................................................................................. 114

NOTE DE SFÂRȘIT ............................................................................................................................. 162

2

Cuvânt înainte

Dacă 2016 a fost un an de nesiguranță pentru

proiectul european, nu în ultimul rând având în

vedere decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea,

2017 a fost un an al speranței și al perspectivelor

reînnoite. Cea de a 60-a aniversare a Tratatului de la

Roma a oferit contextul pentru o perioadă de

reflecție profundă privind viitorul Europei, precum și

o ocazie de a ne reafirma angajamentul față de

valorile Uniunii și de a defini prioritățile pentru

Uniunea celor 27 de state membre.

Uniunea Europeană a putut să se concentreze pe

garantarea caracterului durabil al redresării

economice. Ratele creșterii înregistrate în UE și în

zona euro au depășit așteptările în 2017, atingând,

cu 2,4 %, cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani. De

asemenea, Uniunea a trebuit să înfrunte o serie de

provocări, de la competitivitate, migrație și securitate

la solidaritate și abordarea dezastrelor naturale.

Bugetul UE constituie un activ unic pentru Uniune,

care sprijină transpunerea ambițiilor în rezultate

tangibile pe teren. Acesta completează bugetele

naționale, generând valoare adăugată europeană în

domeniile în care un răspuns coordonat este modul

cel mai eficient și eficace de a realiza prioritățile

noastre.

În Raportul anual privind gestionarea și

performanța bugetului UE vom descrie

numeroasele mijloace prin care bugetul UE a

contribuit la realizarea obiectivelor noastre comune

în 2017.

2017 a fost cel de al patrulea an de punere în

aplicare a cadrului financiar multianual actual, iar

toate programele financiare sunt în prezent pe deplin

funcționale. În același timp, având în vedere

numeroasele provocări neașteptate, importanța unei

abordări flexibile a execuției bugetare a fost

confirmată încă o dată.

Stimularea investițiilor a continuat să fie o prioritate

absolută. Fondul european pentru investiții

strategice, care face parte din Planul de investiții

pentru Europa, a contribut deja cu noi investiții de

peste 287 de miliarde EUR și a sprijinit crearea a

peste 300 000 de locuri de muncă. În decembrie,

Parlamentul European și Consiliul au decis să

sporească și să extindă fondul pentru stimularea

investițiilor de până la 500 de miliarde EUR până în

2020. Solidaritatea și sprijinul au fost, de asemenea,

importante, fiind mobilizată, de exemplu, o sumă de

1,2 miliarde EUR în cadrul Fondului de solidaritate al

UE, cea mai mare sumă mobilizată vreodată într-o

singură tranșă, în urma cutremurelor survenite în

2016 și 2017 în regiunile italiene Abruzzo, Lazio,

Marche și Umbria.

De asemenea, bugetul UE a continuat să sprijine

reacția europeană cuprinzătoare la criza migrației și

gestionarea frontierelor externe ale Europei.

Finanțată din bugetul UE, Agenția Europeană pentru

Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, prin

mandatul său extins, și-a consolidat în mod

semnificativ prezența la frontierele externe ale UE,

cu scopul de a sprijini statele membre în activitățile

lor de gestionare a frontierelor și de a pune în

aplicare în comun gestionarea integrată a frontierelor

la nivelul UE.

De asemenea, bugetul UE a permis Uniunii să joace

un rol important în afara frontierelor Europei într-o

perioadă de turbulențe în vecinătatea Europei și de

provocări globale precum schimbările climatice.

Asigurarea unei performanțe optime a bugetul

Uniunii a reprezentat o prioritate pentru Comisie sub

conducerea președintelui Juncker încă din prima zi.

Sprijinim ferm atenția sporită îndreptată de

Parlamentul European, de statele membre și de

Curtea de Conturi Europeană nu doar asupra

modului în care sunt gestionate programele, ci și

asupra măsurii în care acestea furnizează rezultate

în domenii care contează cu adevărat pentru

cetățenii Europei.

Raportul anual privind gestionarea și

performanța reflectă accentul dublu al Comisiei

Europene pe performanța bugetului UE și, de

asemenea, pe buna gestiune financiară. Prezentul

raport face parte din pachetul integrat de raportare

financiară al Comisiei și reprezintă o parte esențială

a sistemului nostru foarte dezvoltat de

responsabilitate financiară. Prin prezentul raport,

ne asumăm responsabilitatea politică generală

pentru gestionarea bugetului UE. Aceasta este o

responsabilitate pe care o luăm foarte în serios.

Privind în perspectivă, Comisia a prezentat recent

propunerile sale pentru viitorul cadru financiar

multianual. Pornind de la o revizuire cuprinzătoare a

cheltuielilor pentru programele financiare actuale,

aceste propuneri demonstrează modul în care

viitorul buget al UE va contribui la agenda

ambițioasă convenită de liderii de la Bratislava și în

Declarația de la Roma. Aceasta este o propunere

pentru un buget mai modern, mai simplificat și mai

flexibil, vizând domeniile în care punerea în comun a

resurselor creează valoare adăugată reală pentru

3

toți cetățenii europeni. Performanța și buna gestiune

financiară stau la baza acestor propuneri.

Comisia va continua să își îndeplinească pe deplin

rolul, împreună cu statele membre, pentru a

valorifica potențialul bugetului UE de a realiza

investiții în creșterea economică, crearea de locuri

de muncă și abordarea provocărilor comune.

Günther H. Oettinger Comisarul pentru Buget și resurse umane

4

Rezumat

Prezentul raport anual privind gestionarea și

performanța bugetului UE prezintă cele mai recente

informații referitoare la rezultatele obținute cu

ajutorul bugetului UE (secțiunea 1) și la modul în

care bugetul UE este gestionat și protejat

(secțiunea 2).

Acest raport face parte din pachetul anual integrat

de raportare financiară, care oferă informații

detaliate privind veniturile, cheltuielile, gestiunea și

performanța bugetului UE, în conformitate cu cele

mai bune practici în materie de transparență și de

asumare a responsabilității. Acest pachet reprezintă,

de asemenea, principala contribuție a Comisiei la

procedura anuală de descărcare bugetară.

Secțiunea 1 din raportul anual privind gestionarea și

performanța vizează rezultatele obținute cu ajutorul

bugetului UE în cadrul tuturor rubricilor bugetare și al

domeniilor de politică. Aceasta explică modul în care

programele financiare ale UE au contribuit la

prioritățile politice ale Uniunii și sintetizează cele mai

recente rezultate ale evaluării privind performanța

înregistrată la nivelul programelor UE în perioada

2014-2020.

2017 a fost cel de al patrulea an al actualului cadru

financiar multianual și cel de al treilea an de mandat

al actualei Comisii. Comisia a propus un buget care

reflectă și sprijină prioritățile politice stabilite de

președintele Juncker, contribuind în special, pe cât

posibil, la crearea de locuri de muncă, creștere

economică și investiții și furnizând un răspuns

european coordonat la provocări precum

gestionarea migrației și combaterea terorismului și a

criminalității organizate. Pe lângă aceste două

priorități clare, prin intermediul bugetului și al altor

instrumente ale UE, Comisia va continua să

avanseze spre o piață unică digitală conectată, o

uniune energetică rezilientă, inclusiv combaterea

schimbărilor climatice, o Uniune socială, precum și o

poziție consolidată a UE ca actor global și în

domeniul apărării.

Locuri de muncă, creștere economică și investiții

Economia europeană a continuat să se redreseze în

2017. Se creează locuri de muncă, finanțele publice

beneficiază de o bază mai solidă, iar reformele

structurale stabilesc bazele unei creșteri durabile pe

termen lung. Există în continuare riscul de evoluție

negativă, de exemplu în ceea ce privește economia

mondială și volatilitatea piețelor financiare globale.

Prioritatea pentru bugetul UE în 2017 a fost de a

asigura redresarea constantă, concentrată în special

pe eliminarea decalajului privind investițiile

europene.

Fondul european pentru investiții strategice, care

face parte din Planul de investiții pentru Europa, este

elementul central al acestor eforturi. Până la

jumătatea anului 2018, Fondul a mobilizat deja peste

287 de miliarde EUR, reprezentând noi investiții în

domeniul transporturilor, domeniul digital, al energiei,

al asistenței medicale, al cercetării și al inovării în

întreaga UE. Această mobilizare a contribuit deja la

crearea a peste 300 000 de locuri de muncă.

Datorită acestor investiții, s-a asigurat accesul la

internet de mare viteză pentru 11 milioane de

gospodării, energia din surse regenerabile pentru

mai mult de 4 milioane de gospodării și servicii de

asistență medicală îmbunătățite pentru 1 milion de

cetățeni1.

Se estimează că proiectele finanțate prin Fondul european pentru investiții strategice vor genera o

creștere a produsului intern brut al Uniunii cu 0,7 % și crearea a 700 000 de noi locuri de muncă până în

20202.

Există, de asemenea, sinergii puternice între Fondul

european pentru investiții strategice și alte

instrumente financiare finanțate din bugetul UE, de

exemplu mecanismul de garantare a împrumuturilor

din cadrul Programului pentru competitivitatea

întreprinderilor și a întreprinderilor mici și

mijlocii (COSME). Până la sfârșitul anului 2017,

COSME a oferit finanțare pentru peste 275 000 de

întreprinderi mici și mijlocii (din care 50 % erau

întreprinderi nou-înființate) din 25 de țări,

întreprinderi care altfel ar fi întâmpinat dificultăți în

obținerea de finanțare privată din cauza profilului lor

de risc ridicat.

Fondul european de dezvoltare regională a

contribuit, de asemenea, la succesul întreprinderilor

mici și mijlocii, oferind finanțare pentru peste

457 000 de întreprinderi mici și mijlocii.

5

Se preconizează că vor fi create în mod direct aproximativ 156 000 de locuri de muncă în

întreprinderile mici și mijlocii sprijinite de Fondul european de dezvoltare regională (proiecte selectate

până la sfârșitul anului 2016).

Mecanismul pentru interconectarea Europei

sprijină investițiile specifice în proiectele de

infrastructură din sectoarele energiei, transporturilor

și serviciilor digitale. Un procent de 86 % din

investițiile în sectorul transporturilor este alocat

proiectelor transfrontaliere care vor conduce la o

îmbunătățire semnificativă a infrastructurii europene

de transport și la consolidarea pieței unice a

Europei.

Mecanismul pentru interconectarea Europei a contribuit la:

- actualizarea unui tronson de cale ferată în nord-estul Poloniei (Białystok-Ełk) ca parte a proiectului

global Rail-Baltica;

- o nouă linie electrică între Alytus (Lituania) și granița Lituaniei cu Polonia, care a pus capăt izolării

energetice a statelor baltice;

- utilizarea Platformei centrale de servicii de e-sănătate de către 16 state membre, care facilitează astfel siguranța pacienților la nivel transfrontalier și

continuitatea asistenței medicale.

Programul pentru cercetare și inovare Orizont

2020, care este emblematic pentru Europa, este

esențial pentru promovarea inovării și a unei

economii bazate pe cunoaștere. De pilda, proiectul

Inițiativa emblematică privind grafenul este un

exemplu elocvent de valoare adăugată semnificativă

la nivelul UE a programului Orizont 2020. Datorită

combinației sale unice de proprietăți superioare,

grafenul este un punct de plecare credibil pentru noi

tehnologii revoluționare într-o gamă vastă de

domenii. Peste 150 de parteneri din peste 20 de țări

europene, atât din industrie, cât și din mediul

academic, dezvoltă în comun aplicații în domenii

precum tehnologiile mobile 5G, bateriile, industria

aerospațială, aplicațiile medicale și industria

automobilelor.

Datorită programului de cercetare și inovare al UE, a fost dezvoltat primul microprocesor de examinare a activității cerebrale la înaltă rezoluție, reprezentând un impuls major în lupta împotriva unor boli precum

epilepsia.

Prin Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, programul a

finanțat 36 000 de cercetători în toate etapele

carierei lor, indiferent de vârstă sau de naționalitate,

contribuind în mod semnificativ la menținerea,

formarea și atragerea talentelor din domeniul

cercetării în Europa.

Întreprinderile agricole au beneficiat, de asemenea,

de o puternică susținere din partea bugetului UE în

2017 prin intermediul politicii agricole comune.

Beneficiile acestei investiții constau în protejarea

unuia dintre principalele atuuri ale UE, și anume

industriile sale rurale, care, în pofida reducerii

dimensiunii industriei, și-au menținut o creștere

pozitivă de aproximativ 9 % începând cu 2005,

reducându-și în același timp emisiile de gaze cu

efect de seră cu 24 % față de nivelul din 1990 și

scăzând utilizarea îngrășămintelor, cu un impact

pozitiv asupra calității apei.

Până la sfârșitul anului 2016, programele de dezvoltare rurală au contribuit la restructurarea și modernizarea a aproximativ 45 000 de exploatații

agricole.

Accentul pe mediu, climă și contextul rural mai

amplu în care se desfășoară activitățile agricole a

fost sporit substanțial în cadrul acestei politici.

Răspunsul european la provocarea migrației și lupta împotriva terorismului

Pentru 2017, soluționarea crizei refugiaților și a

provocării migrației a constituit una dintre prioritățile

principale pe agenda Comisiei. Bugetul UE a

răspuns la această situație prin acordarea de sprijin

financiar pentru gestionarea eficace a frontierelor și

integrarea refugiaților. Flexibilitatea bugetului UE în

a mobiliza fonduri a fost utilizată pe deplin, oferind

un sprijin valoros statelor membre în domenii în care

o abordare europeană coordonată este esențială.

6

În interiorul UE

Gestionarea fluxurilor de migrație în cadrul UE este

susținută de Fondul pentru azil, migrație și

integrare și Fondul pentru securitate internă. Între

2013 și 2017, numărul persoanelor care au

beneficiat de asistență (în cadrul sistemelor de

primire și de azil) a crescut de la 18 944 la 184 122.

Până în decembrie 2017, 26 849 de persoane care

au nevoie de protecție internațională au fost

relocate, iar 33 151 de persoane au fost transferate.

Sprijin specific din bugetul UE a fost alocat pentru a

susține cele două mecanisme de transfer pentru

Italia și Grecia (651 de milioane EUR) și mecanismul

de relocare (872 de milioane EUR).

De asemenea, în 2017, bugetul UE a fost mobilizat

în vederea punerii în aplicare a abordării de tip

„hotspot”, prin care agențiile UE lucrează pe teren

pentru a identifica și a înregistra rapid migranții nou

sosiți și pentru a le preleva amprentele. Această

activitate a continuat în Grecia și Italia, cu o

capacitate totală de aproximativ 5 600 de locuri în

Grecia3 și 1 850 de locuri în Italia.

La sfârșitul anului 2017, peste 45 000 de refugiați și

migranți erau în continuare blocați în Grecia. De la

jumătatea anului 2016, aproximativ 40 000 de

persoane au beneficiat în Grecia de programul

„Sprijin de urgență pentru integrare și cazare” și de

programul de asistență în numerar prin

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență.

În cursul primului semestru al anului 2017, aproximativ 1 000 de locuri pentru minorii neînsoțiți din adăposturile specializate au fost susținute prin

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență.

În august, autoritățile elene a preluat finanțarea

acestor adăposturi prin programele lor naționale

derulate în cadrul Fondului pentru azil, migrație și

integrare.

O gestionare eficace a frontierelor, este, de

asemenea, importantă ca răspuns la provocările

actuale legate de migrație. Frontex, Agenția

Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda

de Coastă, a devenit un actor esențial în asigurarea

aplicării legii în materie de migrație la nivel

european, prin asumarea de noi responsabilități și

utilizarea unor noi instrumente legate de returnarea

persoanelor care și-au epuizat toate căile legale de

a-și legitima șederea pe teritoriul UE. Ritmul

operațiunilor de returnare organizate de agenție a

continuat să crească, ajungându-se astfel la un

număr total de 14 271 de persoane returnate în

2017.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a contribuit la salvarea a 111 000

de migranți care au sosit în Italia pe ruta central-mediteraneană.

Controlul la frontierele externe a fost sprijinit, de

asemenea, de dezvoltarea în continuare a

sistemelor de tehnologia informațiilor, în special

Sistemul de informații privind vizele și Sistemul

de informații Schengen. La începutul anului 2018,

sistemul de informații privind vizele conținea

informații referitoare la 55 de milioane de cereri de

viză de scurtă ședere.

În acest context, Fondul pentru securitate

internațională a contribuit la formarea a 8 134 de

agenți responsabili de aplicarea legii pe teme

transfrontaliere (terorism, criminalitate organizată,

corupție).

De asemenea, proiectele de infrastructura de mare

anvergură și proiectele spațiale finanțate din bugetul

UE au jucat un rol în formularea răspunsului la criza

refugiaților. Serviciul de căutare și salvare al

programului Galileo reduce în mod considerabil

timpul necesar pentru a detecta balizele care

transmit semnale de urgență, de la trei ore la numai

zece minute, îmbunătățind semnificativ localizarea

exactă.

... și în parteneriat cu vecinii noștri

În abordarea provocărilor legate de migrație, promovarea unui parteneriat coordonat și colaborativ cu regiunile învecinate și cu alte țări terțe pentru a aborda cauzele profunde a fost de o importanță vitală. Din acest motiv, o cotă în creștere din ajutorul fără caracter umanitar al UE pentru țările vecine ale Siriei a fost furnizată prin intermediul Fondului fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană

(„Fondul Madad”): finanțarea a depășit în 2017 obiectivul de 1 miliard EUR.

Datorită Fondului Madad, peste 450 000 de copii și tineri

4 refugiați și din comunitățile-gazdă au

beneficiat de acces îmbunătățit la o educație de calitate, la protecție și la sprijinul psihosocial.

7

Libia a rămas principala țară de plecare către Italia.

Ca răspuns, ritmul punerii în aplicare a componentei

Africa de Nord a Fondului fiduciar al UE pentru

Africa a crescut considerabil prin opt noi programe

aprobate pentru o sumă totală de 232,5 milioane

EUR, precum și printr-un un program care cuprinde

mai multe componente pentru suma de 8,6 milioane

EUR.

Până la sfârșitul anului 2017, aproape întreaga sumă

de 3 miliarde EUR alocată Instrumentului pentru

refugiații din Turcia era destinată unor proiecte

care asigură că nevoile refugiaților și ale

comunităților gazdă din Turcia sunt abordate într-un

mod cuprinzător și coordonat.

Aproape două milioane de persoane au beneficiat de acces la servicii de asistență medicală de bază și

aproximativ un milion de persoane au beneficiat de acces la servicii de sănătate mentală și de reabilitare

prin Instrumentul pentru refugiații din Turcia5.

8

Bugetul UE a continuat să ofere un sprijin puternic în 2017 pentru multe alte priorități politice ale Uniunii.

Pe lângă aceste priorități, prin intermediul

programelor de cheltuieli ale UE, Comisia a realizat

progrese, de asemenea, în alte domenii, de exemplu

cu privire la Uniunea socială, acțiunea externă,

uniunea energetică rezilientă, inclusiv acțiunile

climatice, piața unică digitală conectată și apărare.

Investiții sociale și tineret

Ocuparea forței de muncă, incluziunea socială și

educația au fost, de asemenea, o prioritate

importantă pentru bugetul pe 2017. Inițiativa

privind ocuparea forței de muncă în rândul

tinerilor se axează pe reducerea șomajului în rândul

tinerilor în întreaga Uniune. Acest program a oferit

sprijin tinerilor care locuiesc în regiuni în care rata

șomajului în rândul tinerilor depășea 25 % în 2012.

Alocarea bugetară pentru acest program a fost

completată în 2017 pentru regiunile în care șomajul

în rândul tinerilor depășea 25 % în 2016.

Începând din 2014, aproximativ 790 000 de persoane au fost reintegrate în câmpul muncii,

820 000 au obținut o calificare, 276 000 au participat la programe de educație sau de formare în urma acțiunilor finanțate prin Fondul social european

(FSE), inclusiv prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”.

Ca urmare a tuturor acțiunilor finanțate prin Fondul social european, aproximativ 8 milioane de

persoane au fost sprijinite în căutarea unui loc de muncă sau în participarea la programe de formare

sau de educație între 2014 și 2016.

Erasmus+ a sărbătorit cea de a 30-a aniversare în

2017. Din 2014, peste 1,8 milioane de studenți au

luat parte la activități de mobilitate, iar peste 240 000

de organizații sunt implicate în proiecte de

cooperare. Evaluarea intermediară arată că:

Intenția de a se muta permanent în străinătate este mai mare în rândul participanților la programul

Erasmus+ (cu 31 % mai mare față de persoanele care nu au participat la program); de asemenea,

aceștia se identifică mai degrabă ca cetățean al UE (cu 19 % mai mult).

Activitățile de voluntariat sprijinite de programul

Erasmus+, împreună cu opt alte programe și

instrumente ale UE, au contribuit la crearea de noi

oportunități pentru tineri în cadrul Corpului european

de solidaritate. La un an de la lansarea acestuia, s-

au înscris peste 42 000 de tineri din toate statele

membre. Până la sfârșitul anului 2017, la un an de la

lansarea instrumentului de înregistrare online, peste

2 500 de plasamente au fost puse la dispoziția

tinerilor6.

Acțiuni externe

Bugetul 2017 a contribuit, de asemenea, la

consolidarea poziției UE ca actor global. UE a

furnizat peste 2,2 miliarde EUR pentru programul

Ajutor umanitar în 80 de țări diferite7. Alături de

statele sale membre, Uniunea a rămas cel mai mare

donator de ajutor umanitar din lume.

Finanțarea UE destinată ajutorului umanitar a sprijinit educația a peste 4,7 milioane de copii aflați în situații

de urgență din peste 50 de țări8.

În 2017, a fost încheiat un acord privind Fondul

european pentru dezvoltare durabilă. Acest fond

face parte din Planul de investiții externe pentru

Europa, care are ca obiectiv intensificarea implicării

sectorului privat în dezvoltarea socio-economică în

țările partenere. Răspunsul la cererea de propuneri

pentru primele două alocări de investiții a fost

deosebit de pozitiv, fiind primite 30 de propuneri de la

12 instituții partenere pentru o valoare totală de peste

2,5 miliarde EUR.

9

Acțiuni climatice și mediu

Bugetul UE a rămas un instrument important în lupta

împotriva schimbărilor climatice. Pentru a atinge

acest obiectiv, acțiuni care vizează atenuarea

schimbărilor climatice și adaptarea la aceste

schimbări sunt integrate în toate marile programe de

cheltuieli ale UE, în special în politica de dezvoltare

regională și în cadrul Fondului de coeziune, în politica

în domeniul energiei, al transporturilor, al cercetării și

inovării, în politica agricolă comună, precum și în

politica de dezvoltare a UE.

În 2017, contribuția totală a bugetului la integrarea aspectelor legate de climă (și anume cheltuielile din buget privind proiectele de mediu) a fost estimată la

20,3 %.

S-au observat, de asemenea, evoluții pozitive în

domeniul eficienței energetice în Uniune. UE și-a

stabilit un obiectiv de economisire a energiei de 20 %

până în 2020 (în comparație cu utilizarea preconizată

a energiei în 2020) – acesta fiind aproximativ

echivalent cu oprirea producției a 400 de centrale

electrice.

Se preconizează o capacitate suplimentară de 2 000 de megawați rezultată în urma producției de energie

regenerabilă și o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu peste 3 milioane de tone echivalent

CO2 ca urmare a proiectelor selectate în cadrul Fondului de coeziune.

În plus, o reducere a emisiilor de gaze cu efect de

seră cu 3 milioane de tone echivalent CO2 este

rezultatul estimat al proiectelor finanțate prin Fondul

european de dezvoltare regională.

Piața unică digitală

Fondul european pentru investiții strategice a

contribuit, de asemenea, la realizarea pieței unice

digitale, împreună cu Mecanismul pentru

interconectarea Europei. Pe lângă acesta, până la

sfârșitul anului 2017 aproximativ 5 500 de proiecte au

fost selectate în cadrul Fondului de coeziune pentru a

sprijini realizarea unei piețe unice digitale conectate.

1 milion de gospodării au dobândit acces la internet în bandă largă până la sfârșitul anului 2016 ca

urmare a sprijinului acordat prin Fondul european de dezvoltare regională.

Apărare

Lansarea Fondului european de apărare în 2017 a

marcat începutul unui nou capitol în ceea ce privește

cooperarea în domeniul apărării. Acest fond va sprijini

statele membre să investească mai eficient în

capabilitățile de apărare comune, să consolideze

securitatea cetățenilor europeni și să promoveze o

bază industrială competitivă și inovatoare.

Controlul intern și gestiunea financiară

În plus față de rezultatele obținute prin cheltuielile UE,

modul în care este gestionat bugetul UE are un

impact major asupra performanței sale în ansamblu.

Prin urmare, Comisia se străduiește să atingă cele

mai înalte standarde de gestiune financiară în ceea

ce privește eficiența, eficacitatea și raportul cost-

eficacitate. Acest aspect este abordat în secțiunea 2

din raportul anual privind gestionarea și performanța.

Un cadru de control intern consolidat

Comisia și-a consolidat în continuare cadrul de

control intern în 2017 pe baza standardelor

internaționale și a celor mai bune practici. Scopul

este de a trece de la un sistem bazat pe conformitate

la un sistem bazat pe performanță. Acest lucru va

asigura un control intern solid, oferind în același timp

departamentelor Comisiei flexibilitatea necesară

pentru a se adapta la nevoile și circumstanțele lor

specifice. Deși anul 2017 a fost un an de tranziție,

deja o treime din departamente au raportat cu privire

la efectul produs de noile principii asupra eficacității

controalelor acestora. În general, toate

departamentele au concluzionat că standardele și

principiile de control intern funcționează

corespunzător și sunt puse în aplicare în mod

eficace. Noul cadru de control intern permite, de

asemenea, o evaluare mai nuanțată; unele

departamente au indicat necesitatea de a îmbunătăți

eficacitatea punerii în aplicare a anumitor principii sau

standarde.

Sistemele de control și de gestiune financiară

pentru bugetul UE s-au îmbunătățit în mod

considerabil de-a lungul timpului. Această

realizare a fost recunoscută, de asemenea, de

Curtea de Conturi Europeană. În cea mai recentă

declarație de asigurare9, Curtea de Conturi

Europeană a furnizat pentru prima dată un aviz cu

rezerve și nu un aviz negativ cu privire la legalitatea

și regularitatea plăților din bugetul UE. Nivelul de

eroare a scăzut în toate domeniile de politică,

continuând tendința de scădere a nivelului global de

eroare estimat. Nivelul de eroare s-a situat sub 2 %

pentru aproximativ jumătate din cheltuielile UE și nu

s-au detectat erori semnificative în ceea ce privește

veniturile.

Cu toate acestea, Comisia continuă să își

îmbunătățească sistemele de control.

Gestionarea și protecția eficace a bugetului UE

Comisia acordă cea mai mare prioritate asigurării

faptului că bugetul UE este bine gestionat și că sunt

instituite toate măsurile necesare pentru a proteja

banii contribuabililor.

Deși gestionarea bugetului este responsabilitatea

finală a Comisiei, 68 % din cheltuieli sunt executate

de autoritățile statelor membre în cadrul gestiunii

partajate, iar 8 % din cheltuieli sunt executate de

entitățile cărora le-a fost încredințată execuția în

cadrul gestiunii indirecte.

Comisia dispune de două mecanisme pentru

protejarea bugetului UE, și anume cheltuielile UE, de

cheltuieli necuvenite sau neconforme:

mecanisme preventive (de exemplu, controale ex

ante, întreruperi și suspendări ale plăților) și

mecanisme corective (de exemplu, controale ex

post; acestea sunt, în principal, corecții financiare

impuse statelor membre, dar pot fi, de

asemenea, recuperări de fonduri de la beneficiarii

plăților UE).

Deși pot fi detectate erori în orice an dat, acestea

sunt corectate, de asemenea, în mod corespunzător

în anii următori. Prin urmare, o analiză multianuală a

acestor erori și corecții este necesară și adecvată. În

contextul cadrului financiar multianual,

programele de cheltuieli, majoritatea sistemelor

de control și ciclurile de gestionare la nivelul

Comisiei sunt, de asemenea, multianuale din

etapa de proiectare.

Suma totală expusă riscului la închidere în 2017

este estimată la 1,7 % din totalul cheltuielilor

relevante.

În 2017, în ceea ce privește corecțiile financiare și

recuperările, sistemele multianuale de control de care

dispun departamentele Comisiei le-au permis

acestora să identifice și să corecteze suma de

897 de milioane EUR înainte de eliberarea fondurilor

și suma de 1 949 de milioane EUR după eliberarea

fondurilor.

Suma totală anticipată expusă riscului la

închidere, și anume după realizarea tuturor

corecțiilor, este estimată la mai puțin de 0,6 % din

totalul cheltuielilor relevante.

11

Acest rezultat sugerează că mecanismele de control multianual de care dispun departamentele Comisiei

asigură în general buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea operațiunilor, iar corecțiile financiare și recuperările efectuate în exercițiile ulterioare protejează bugetul UE în

ansamblu.

Între timp, s-au luat măsuri suplimentare pentru

programele cu un nivel constant ridicat de eroare

pentru a aborda cauzele primare ale acestora și

pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda10

. În

plus, Oficiul European de Luptă Antifraudă este

mandatat să efectueze investigații independente

privind actele de fraudă și de corupție care implică

fonduri ale UE și să elaboreze politicile UE de

combatere a fraudei.

Asigurarea în materie de gestiune

În rapoartele lor anuale de activitate pentru 2017, toți cei 50 de ordonatori de credite delegați au declarat că

dispun de asigurări rezonabile privind faptul că (i) informațiile cuprinse în raport oferă o imagine reală și

fidelă, (ii) resursele alocate activităților au fost utilizate pentru scopul căruia îi erau destinate și în

conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că (iii) procedurile de control instituite oferă garanțiile

necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.

Pentru a asigura transparența, în rapoartele anuale

de activitate sunt emise rezerve pentru programele în

cazul cărora rata de eroare reziduală nu a scăzut

(încă) sub 2 % la momentul raportării. 30 de

ordonatori de credite delegați au emis o asigurare

fără rezerve, în timp ce 20 de declarații au fost

însoțite de un total de 38 de rezerve pentru anul 2017

(37 în 2016). În toate cazurile, ordonatorii de credite

delegați în cauză au elaborat măsuri care trebuie

întreprinse pentru a aborda deficiențele subiacente și

pentru a reduce riscurile generate.

Impactul financiar al rezervelor privind asigurarea

în materie de gestiune a scăzut la 1 053 de

milioane EUR pentru cheltuieli (1 621 de milioane

EUR în 2016) și 431 de milioane EUR pentru venituri

(517 milioane EUR în 2016). Generația „moștenită” a

programelor pentru perioada 2007-2013, care este

retrasă treptat, reprezintă jumătate din numărul de

rezerve, însă doar o mică parte din suma totală

expusă riscului.

Un alt domeniu cu un grad ridicat de transparență vizează Fondurile fiduciare ale UE. Având în vedere

importanța lor tot mai mare, departamentele responsabile de fondurile fiduciare asigură în prezent

o acoperire completă a fondurilor în raportarea acestora privind gestionarea. Aceasta include: (I)

asumarea responsabilității pentru contribuțiile de la bugetul UE și din Fondul european de dezvoltare alocate fondurilor; și (ii) gestionarea operațiunilor

efectuate din fonduri (și anume, inclusiv alte fonduri ale donatorilor).

12

Sisteme de control intern eficiente, eficace și

eficiente din punct de vedere al costurilor

Standardele ridicate de gestiune financiară impun

instituirea de măsuri eficiente din punct de vedere al

costurilor pentru a asigura protecția eficace a

bugetului UE.

În acest sens, se iau măsuri pentru a dezvolta

sinergii și a obține câștiguri în materie de

eficiență, de exemplu prin simplificarea regulilor și a

procedurilor, prin îmbunătățirea și conectarea

sistemelor informatice financiare și prin punerea în

comun în continuare a cunoștințelor financiare.

Rezultă astfel, în cele din urmă, o scădere a sarcinii

birocratice, costuri proporționale pentru controalele

efectuate în rândul beneficiarilor, rate de eroare mai

scăzute, o mai bună calitate a datelor și reducerea

duratei procedurilor de efectuare a plăților.

Timpul mediu de plată al departamentelor Comisiei

a scăzut constant de-a lungul anilor și este în

prezent mai mic de 30 de zile. Timpul de plată net

mediu global este de 20,4 zile.

Din ce în ce mai frecvent, departamentele Comisiei

iau, de asemenea, măsuri pentru a se asigura că

sistemele lor de control rămân diferențiate în funcție

de riscuri (de exemplu, un control mai des și/sau

o frecvență mai ridicată pentru domeniile cu grad

mai mare de risc și un control mai rar și/sau o

frecvență mai scăzută în domeniile cu risc redus)

și eficiente din punct de vedere al costurilor. Până

la sfârșitul anului 2017, revizuirile periodice efectuate

de toate departamentele pentru a examina sistemele

lor de control au concluzionat că aceste sisteme erau

eficiente din punct de vedere al costurilor.

În plus, pentru următoarea generație de programe de cheltuieli, departamentele sunt invitate să justifice (în

declarațiile financiare legislative anexate la propunerile lor legislative) motivul pentru care se

consideră că modul (modurile) de gestionare, mecanismul (mecanismele) de punere în aplicare a

finanțării și metodele de plată sunt cele mai adecvate soluții – nu doar în ceea ce privește obiectivele

politicilor/programelor, ci și în ceea ce privește modul în care acestea stabilesc un echilibru între cele trei obiective de control intern, și anume plățile rapide,

nivelul scăzut de erori și costurile reduse ale controlului.

13

Introducere

Bugetul UE este esențial pentru punerea în aplicare

a politicilor și priorităților europene. Investițiile

realizate din bugetul UE oferă rezultate în sine și

acționează ca un catalizator pentru investiții

suplimentare din alte surse din sectorul public și

privat. Acesta ac’ionează în strânsă legătură cu alte

instrumente de politică la nivel european și național

pentru a aborda numeroasele provocări și

oportunități cu care se confruntă Uniunea în prezent.

Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE se

concentrează în special pe investiții. Programele

sale sunt multianuale, asigurând un cadru stabil și

predictibil, care este cel mai potrivit pentru sprijinirea

investițiilor strategice pe termen mediu și lung.

Bugetul UE este orientat în special către domenii în

care punerea în comun a resurselor pentru a aborda

provocările comune poate conduce la rezultate

pentru toți europenii care nu ar putea fi realizate într-

un mod la fel de eficace sau eficient numai prin

acțiunea individuală a statelor membre.

Acest lucru este valabil în diverse domenii, cum ar fi

infrastructura transfrontalieră, gestionarea

frontierelor externe, proiectele spațiale de mare

anvergură și cercetarea paneuropeană. În toate

aceste domenii, bugetul UE se află în poziția

privilegiată de a oferi rezultate pentru toți europenii.

Aceasta este esența „valorii adăugate europene”.

Aceasta se aplică, de asemenea, politicilor comune,

cum ar fi politica agricolă comună și politica de

coeziune.

Comisia joacă un rol central în gestionarea

bugetului, gestionând programele fie în mod direct

(de exemplu, în domenii precum cercetarea sau

mobilitatea tinerilor), fie împreună cu statele membre

(de exemplu, în cadrul politicii de coeziune).

Comisia are responsabilitatea de a se asigura că

bugetul UE este gestionat în mod responsabil și în

conformitate cu normele relevante în scopul de a

proteja banii contribuabililor. Comisia pune în

aplicare un sistem robust de guvernanță și de control

intern pentru a se asigura că se întâmplă acest

lucru. Gestionarea bugetului UE este supusă

controlului extern din partea Curții de Conturi

Europene.

Progresele înregistrate în domeniul gestiunii

financiare din ultimii ani au permis plasarea unui

accent mai puternic pe performanța bugetului: este

utilizat bugetul UE într-un mod optim pentru

obținerea unor rezultate tangibile pentru toți cetățenii

europeni? Comisia nu poate asigura acest lucru pe

cont propriu – este o responsabilitate comună

asumată împreună cu statele membre, regiunile,

organizațiile neguvernamentale, sponsorii proiectelor

și toate persoanele implicate în execuția bugetului

UE.

Raportul anual pentru 2017 privind gestionarea

și performanța bugetului UE reunește aspectele

legate atât de gestionare, cât și de performanță în

cadrul unui singur raport integrat. Acesta prezintă o

imagine de ansamblu a celor mai recente informații

privind performanța bugetului și conține raportări

detaliate privind aspecte survenite în legătură cu

gestionarea și protecția bugetului UE. Prezentul

raport reprezintă principala contribuție a Comisiei la

„procedura anuală de descărcare de gestiune” care

permite Parlamentului European și Consiliului să

monitorizeze execuția bugetului UE.

Secțiunea 1 a raportului descrie, cu exemple, modul

în care bugetul UE sprijină prioritățile politice ale

Uniunii și prezintă cele mai recente date disponibile

privind rezultatele obținute până la sfârșitul anului

2017. Datele prezentate în raport se bazează pe

informațiile extrase din fișele de program care fac

parte din propunerea de buget pentru 2019, din

rapoartele anuale de activitate pentru 2017 elaborate

de toate departamentele Comisiei și din alte surse,

cum ar fi rapoartele de punere în aplicare referitoare

la programele UE. Pentru raportul din acest an,

evaluările intermediare au fost o valoroasă sursă

suplimentară de informații legate de performanță.

Secțiunea 2 descrie evoluțiile legate de controlul

intern, gestiunea financiară și protecția bugetului UE

în 2017. Aceasta se bazează pe rapoartele anuale

de activitate elaborate de fiecare departament al

Comisiei, în care se descriu în detaliu mediul de

control intern și chestiunile conexe. În cazul în care

au existat probleme în cursul anului, raportul descrie

modul în care departamentele Comisiei au abordat

aceste provocări. Această secțiune sintetizează

informațiile legate de realizarea:

- obiectivelor de control intern (gestionarea

riscurilor legate de legalitate și regularitate;

raportul cost-eficacitate al controalelor; și

strategiile de combatere a fraudei);

- protecția bugetului UE și

- asigurarea în materie de gestiune prezentată

Colegiului comisarilor.

Această declarație se bazează pe concluziile

conducerii Comisiei, care se întemeiază pe indicatori

statistici și non-statistici cu privire la rezultatele

controalelor și corecțiile. Aceste concluzii sunt

comparate, de asemenea, cu avizele părților

independente, inclusiv al Serviciului de Audit Intern

14

(IAS) din cadrul Comisiei și al Curții de Conturi

Europene, precum și cu concluziile lucrărilor

Comitetului de monitorizare a auditurilor.

Asigurarea în materie de gestiune primită de la toate

departamentele și asigurarea obținută prin

intermediul activității de audit intern reprezintă baza

pentru concluzia generală a prezentului raport.

Această concluzie permite Comisiei, prin adoptarea

raportului, să își asume întreaga responsabilitate

politică pentru gestionarea bugetului UE pentru

2017.

De asemenea, raportul cuprinde prima Comunicare

privind protecția bugetului UE1 și, la fel ca anul

trecut, va face parte din mai amplul pachet integrat

de raportare financiară cu privire la bugetul UE,

care include, de asemenea, conturile anuale.

15

Secțiunea 1 Performanță și rezultate

2017 a fost un an activ pentru Uniune pe mai multe

fronturi, rezultatele pozitive în ceea ce privește

crearea de locuri de muncă fiind observate pe întreg

teritoriul Uniunii pe fondul redresării economice.

Aceasta a permis Uniunii Europene să se

concentreze din ce în ce mai mult pe furnizarea

eficientă a priorităților sale politice în domenii

precum politica socială, piața unică digitală și

finalizarea uniunii economice și monetare. Au

fost desfășurate în continuare activități pentru

dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare privind

aspectele interne și externe ale migrației și privind

protejarea frontierelor externe ale Uniunii. Au fost

lansate noi inițiative pentru a consolida capacitățile

de securitate și de apărare ale Uniunii.

De asemenea, acesta a fost un an de reflecție

privind viitorul Uniunii ca urmare a deciziei

Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană.

Cartea albă a Comisiei privind viitorul Europei a

lansat o dezbatere la nivel european cu privire la

prioritățile pentru viitorul Europei celor 27 de state

membre. Documentul de reflecție privind viitorul

finanțelor UE care a urmat a analizat această

provocare și a prezentat elementele esențiale pentru

dezbatere.

În termeni bugetari, 2017 a fost cel de al patrulea an

de punere în aplicare a actualului cadru financiar

multianual. Majoritatea programelor financiare sunt

în prezent pe deplin funcționale în urma unor

întârzieri inițiale, iar rezultatele se observă pe teren.

Investițiile au continuat să fie o temă majoră în

condițiile punerii în aplicare în continuare a Fondului

european pentru investiții strategice pentru a

remedia decalajul de investiții din Europa. De

asemenea, bugetul a fost mobilizat pentru a

sprijini elaborarea unui răspuns european

cuprinzător la aspectele interne și externe ale

migrației, precum și pentru a răspunde

amenințărilor tot mai mari și mai diverse la

adresa securității. Fiind la jumătatea perioadei de

punere în aplicare a programelor actuale, în anul

2017 au fost finalizate o serie de evaluări

intermediare, care au oferit o analiză cuprinzătoare

privind valoarea adăugată europeană, relevanța,

eficacitatea, eficiența și coerența programelor.

Această secțiune începe cu o prezentare succintă a

cadrelor de performanță integrate în programele

financiare ale UE. Aceasta prezintă în continuare

cele mai recente informații privind rezultatele

obținute cu ajutorul bugetului UE până la sfârșitul

anului 2017. Tipul de date raportate depinde de

nivelul de maturitate al programelor, variind de la

datele de intrare la rezultatele cheltuielilor din

prima parte a acestei perioade. Evaluările finale

privind impactul programelor nu sunt încă

disponibile, prin urmare, raportarea definitivă nu va fi

posibilă până într-o etapă ulterioară.

Secțiunea este structurată în funcție de rubricile

actualului cadru financiar multianual. Sunt acoperite

principalele programe din cadrul fiecărei rubrici.

Raportul descrie, de asemenea, modul în care

aceste programe contribuie la realizarea obiectivelor

Strategiei Europa 2020 și a priorităților politice ale

Comisiei sub conducerea președintelui Juncker.

Acesta sintetizează, de asemenea, dovezi privind

rezultatele obținute de programele financiare, dar și

în domeniile în care performanța nu s-a ridicat la

înălțimea așteptărilor sau în care au fost identificate

deficiențe la nivelul conceperii programului prin

evaluări și activitatea de audit.

Aceste informații sunt utilizate pentru a sta la baza

deciziilor de punere în aplicare a actualelor

programe financiare, dar și pentru a informa

legiuitorii care elaborează propunerile Comisiei

pentru viitorul cadru financiar multianual, care au fost

prezentate de Comisie în ultimele săptămâni. Prin

urmare, prezentul raport vine în completarea analizei

cheltuielilor care însoțește propunerile recente ale

Comisiei privind viitorul cadrul financiar multianual11

.

Într-adevăr, în formularea propunerilor sale, Comisia

a urmărit să desprindă concluzii din cadrele

financiare anterioare și actuale pentru a crea

programe de înaltă performanță care vor genereze

rezultate pozitive pentru economia și societatea

europeană în domeniile lor respective.

16

Performanța bugetului UE

Cadrul de performanță 2014-2020

Un cadru de performanță solid pentru bugetul UE

este o condiție prealabilă pentru programe UE

orientate spre rezultate și bine gestionate. Pentru

cadrul financiar multianual 2014-2020, cadrele de

performanță au fost incluse ca un nou element

obligatoriu în temeiul legal al tuturor programelor

financiare. Acest lucru a contribuit la plasarea unui

mai mare accent pe rezultate în cadrul întregului

buget. Cadrele respective implică stabilirea unor

indicatori și obiective clare și măsurabile, precum și a

modalităților de monitorizare, raportare și evaluare

necesare. Deși există posibilități de îmbunătățire,

Comisia consideră că indicatorii, împreună cu alte

surse de informații privind performanța precum

evaluările, oferă o bază solidă pentru monitorizarea

progreselor înregistrate în vederea atingerii

obiectivelor programului. De asemenea, acestea

contribuie la anticiparea și soluționarea problemelor

întâmpinate în punerea în aplicare a programului pe

măsură ce acestea apar.

În primii ani de punere în aplicare a programelor,

informațiile privind performanța se bazează, în

principal, pe contribuții (și anume, alocarea financiară

către un anumit program) și, atunci când este posibil,

pe realizări. Acest tip de informații oferă o bun indiciu

inițial cu privire la modul de cheltuire a bugetului UE

și la modul în care acesta contribuie la îndeplinirea

priorităților politice. Pe măsură ce punerea în aplicare

a programului avansează, informațiile privind

rezultatele și impactul cheltuielilor vor deveni

disponibile. Cu toate acestea, ar putea trece o

anumită perioadă de timp înainte ca impactul final

asupra economiei și societății europene să poată fi

evaluat.

Acesta este al patrulea an de punere în aplicare și

multe programe încep să raporteze cu privire la

rezultatele directe; cu toate acestea, unele programe

au cicluri lungi de punere în aplicare, iar indicatorii

privind realizările nu sunt încă pe deplin disponibili și

raportați în fișele de program, și anume în special în

cazul programelor gestionate în comun.

Auditurile efectuate de Curtea de Conturi Europeană

contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea

performanței înregistrate la nivelul programelor,

precum și a eficienței și eficacității operațiunilor, ale

sistemelor de gestionare și ale procedurilor

organismelor și instituțiilor care gestionează fondurile

UE. De exemplu, nouăsprezece rapoarte recente au

confirmat necesitatea de a simplifica normele și de a

consolida sau a raționaliza cadrul de performanță.

Concluziile desprinse din audituri și din experiența

practică de punere în aplicare, precum și rezultatele

evaluărilor intermediare au fost integrate în analiza

detaliată a cheltuielilor care însoțește propunerile

recente ale Comisiei privind viitorul cadru financiar

multianual și programele sectoriale conexe.

Simplificarea și raționalizarea atât a normelor de

punere în aplicare, cât și a cadrelor de performanță

reprezintă o temă importantă a acestor propuneri.

Raportarea cu privire la performanță

În raportul său anual pentru 2016, Curtea de Conturi

Europeană s-a concentrat în special pe calitatea

raportării performanței în legătură cu bugetul UE.

Multe dintre aceste rapoarte sunt întocmite de

Comisie. În analiza efectuată s-a constatat că, deși

calitatea raportării performanței s-a îmbunătățit

considerabil, există mai multe domenii în care s-ar

putea aduce îmbunătățiri suplimentare, de exemplu:

Calitatea datelor: în rapoartele sale privind

performanța, Comisia se bazează pe indicatorii

de performanță care au fost incluși în temeiul

juridic al programelor și au fost raportați anual în

fișele de program. Datele provin dintr-o gamă

largă de surse. Curtea și Serviciul de Audit Intern

au recomandat dezvăluirea surselor respective

împreună cu o evaluare a calității datelor

colectate. Recunoscând importanța calității

datelor, în acest an serviciile Comisiei au acordat

o atenție deosebită calității datelor privind

performanța în elaborarea rapoartelor lor anuale

de activitate pentru 2017. Sursele de date sunt

identificate în mod clar și eventualele preocupări

cu privire la calitatea datelor sunt indicate explicit.

În anumite cazuri, serviciile Comisiei au încetat

raportarea cu privire la unii indicatori în cazul în

care s-a considerat că datele disponibile nu sunt

suficient de exacte sau relevante.

Raportarea echilibrată: în raportul său anual din

2016, Curtea a recomandat Comisiei, cu privire la

Raportul anual privind gestionarea și performanța

din 2015, să depună în continuare eforturi pentru

a garanta că rapoartele privind performanța oferă

o imagine echilibrată, care să acopere atât

realizările programului, cât și provocările

întâmpinate. Comisia se angajează să elaboreze

rapoarte echilibrate și, de exemplu, a asigurat o

tratare amplă în prezentul raport a concluziilor

desprinse în urma evaluărilor intermediare ale

programelor financiare.

Legăturile dintre cadrele de performanță:

Curtea a recomandat Comisiei să utilizeze într-un

mod mai sistematic referințe încrucișate între

rapoartele privind performanța pentru a evidenția

în mod mai clar legăturile și complementaritățile

17

între rapoarte și între cadrul de performanță

pentru bugetul UE (de exemplu, fișe de program)

și cadrul pentru serviciile Comisiei.

Lizibilitatea: astfel cum a recomandat Curtea,

Comisia a continuat să îmbunătățească

prezentarea vizuală a rapoartelor sale, utilizând

materiale vizuale, grafice, diagrame, figuri sau

casete de text, după caz, pentru a prezenta

informații privind performanța și a transmite

mesaje cheie privind performanța.

Responsabilitate partajată în ceea ce privește

rezultatele

Aproximativ trei sferturi din bugetul UE sunt executate

în cadrul gestiunii partajate cu statele membre. Deși

Comisia are responsabilitatea financiară finală pentru

gestionarea bugetului UE, responsabilitatea pentru

rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE este

partajată cu o gamă largă de actori la nivel

european, național și regional. Tuturor le revine un rol

în a asigura că fiecare euro cheltuit din bugetul UE

este utilizat în mod eficient și eficace în raport cu

scopurile vizate.

Bugetul UE pentru 2017

Grafic: Bugetul UE pentru 2017 defalcat pe rubrici bugetare. Toate sumele sunt exprimate în miliarde EUR.

Valoarea bugetului UE, inclusiv bugetele rectificative, a fost de 159,8 miliarde EUR în 2017. Aproximativ jumătate

din această sumă, și anume 75,4 miliarde EUR, a fost alocată pentru garantarea unei creșteri inteligente și

favorabile incluziunii. Sprijinul pentru sectorul agricol european s-a ridicat la 58,6 miliarde EUR. Suma de

4,3 miliarde EUR a fost cheltuită pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii și abordarea crizei refugiaților

și a migrației neregulamentare. Suma de 10,7 miliarde EUR a fost alocată pentru acțiunile în afara Uniunii, iar

suma de 9,4 miliarde EUR a fost cheltuită pentru administrarea instituțiilor UE. În 2017, au fost adoptate șase

bugete rectificative. În afară de ajustările standard în ceea ce privește veniturile, au fost adoptate două proiecte de

18

bugete rectificative pentru mobilizarea Fondului european de solidaritate și au fost necesare ajustări în urma

adoptării evaluării la jumătatea perioadei.

În afara plafoanelor cadrului financiar multianual, există instrumente speciale; rezerva pentru ajutoare de urgență,

Fondul de solidaritate al UE , Instrumentul de flexibilitate și Fondul european de ajustare la globalizare.

19

Rezumatul progreselor înregistrate cu privire la aspectele orizontale

Bugetul UE și Strategia Europa 2020

Actualul buget pe termen lung este menit să

contribuie la Strategia Europa 2020 pentru o creștere

inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Obiectivele sunt o responsabilitate comună a Uniunii

și a statelor sale membre, iar atingerea acestora

necesită combinarea mai multor instrumente de

politică, inclusiv bugetul UE și bugetele naționale.

Comisia monitorizează obiectivele principale ale

Strategiei Europa 2020 cu ajutorul a nouă indicatori.

Informațiile referitoare la progrese sunt actualizate

periodic și sunt publicate pe site-ul web al Eurostat12

.

Tabelul de mai jos prezintă cele mai recente date

disponibile pentru acești indicatori.

Statele membre înregistrează progrese în direcția

îndeplinirii obiectivelor pe care le-au stabilit în urmă

cu opt ani în cadrul Strategiei Europa 2020. În

ansamblu, UE se apropie de îndeplinirea obiectivelor

în materie de educație, energie, combaterea

schimbărilor climatice și ocuparea forței de muncă. 14

state membre și-au atins deja obiectivele naționale de

reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii și de

creștere a proporției de absolvenți ai învățământului

terțiar în rândul populației. 11 state membre și-au

atins obiectivele privind energia din surse

regenerabile. Dacă se menține tendința actuală,

obiectivul UE ca 75 % din populație să aibă un loc de

muncă în 2020 va fi atins, iar șapte state membre și-

au îndeplinit deja obiectivele naționale în această

privință. Dat fiind impactul grav al crizei asupra

ocupării forței de muncă, aceasta este o realizare

remarcabilă. Cu toate acestea, numărul de persoane

expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială

a atins un nivel maxim în 2012, iar de atunci a scăzut

la niveluri apropiate de cele dinaintea crizei. Prin

urmare, este puțin probabil ca obiectivul să fie atins în

2020. În mod similar, obiectivul de alocare a 3 % din

produsul intern brut pentru investițiile în cercetare și

dezvoltare este departe de a fi atins și va necesita

eforturi majore pentru îndeplinirea sa13

.

Contribuția la Strategia Europa 2020 nu ar trebui să

fie limitată în cadrele unui program unic, ci mai

degrabă ar trebui să fie considerată o contribuție

consolidată reciproc a bugetului UE în ansamblu. Se

estimează că 59 % din angajamentele bugetare ale

UE în 2017 sunt legate de Strategia Europa 2020.

Obiectivele Strategiei Europa 2020

pentru UE

Date din 2010 Cele mai recente date

disponibile

În 2020, pe baza

tendințelor

recente

1. Creșterea la cel puțin 75 % a ratei de ocupare

a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de

ani

68,6 % 72,3 % (T3-2017) Atingerea

obiectivului este

probabilă

2. Creșterea la 3 % din PIB a investițiilor

cumulate ale sectoarelor public și privat în

cercetare și dezvoltare

1,93 % 2,03 % (2016) Atingerea

obiectivului este

improbabilă

3a. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

cu cel puțin 20 % față de nivelurile din 1990

Reducere de 14 % Reducere de 23 % (2016) Atingerea

obiectivului este

probabilă

3b. Creșterea la 20 % a ponderii energiei din

surse regenerabile în consumul final de energie

12,5 % 17,04

(2016)

Atingerea

obiectivului este

probabilă

3c. Urmărirea unei creșteri a eficienței

energetice cu 20 %

5,7 % (pentru consumul de

energie primară)

16,0 % (2016)

(pentru consumul de

energie primară)

Atingerea

obiectivului este

probabilă

4a. Reducerea ratelor de părăsire timpurie a

școlii la mai puțin de 10 %

13,9 % 10,6 % (2017)* Atingerea

obiectivului este

probabilă

4b. Creșterea la cel puțin 40 % a proporției

absolvenților de învățământ terțiar în rândul

populației cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de

ani

33,8 % 39,9 % (2017)* Atingerea

obiectivului este

probabilă

5. Scăderea cu cel puțin 20 de milioane a

numărului de persoane expuse riscului de

sărăcie și excluziune socială

Creștere de 0,5 milioane

(comparativ cu anul de

referință 2008)

Creștere de 1 milion

(comparativ cu anul de

referință 2008)

Atingerea

obiectivului este

improbabilă

20

Tabel: progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Surse: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-

european-semester-country-report-communication_en.pdf. și actualizări* furnizate de Eurostat:

http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=t2020_40&plugin=1;

http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=t2020_41&plugin=1

Integrarea chestiunilor climatice și a celor legate de biodiversitate

Bugetul UE este, de asemenea, un instrument

important pentru atingerea obiectivelor de politică

transversale precum acțiunile climatice și

biodiversitatea. Pentru a răspunde provocărilor și

nevoilor investiționale legate de schimbările climatice,

UE a decis că cel puțin 20 % din bugetul său pentru

perioada 2014-2020 − nu mai puțin de 200 de

miliarde EUR pentru întreaga perioadă − ar trebui să

fie cheltuit pentru acțiuni legate de schimbările

climatice. Pentru a atinge acest obiectiv, acțiuni care

vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea

la aceste schimbări sunt integrate în toate marile

programe de cheltuieli ale UE, în special în politica de

dezvoltare regională și în cadrul Fondului de

coeziune, în politica în domeniul energiei, al

transporturilor, al cercetării și inovării, în politica

agricolă comună, precum și în politica de dezvoltare a

UE. Începând cu proiectul de buget pentru 2014,

estimările cheltuielilor legate de climă au fost

monitorizate anual în conformitate cu markerii UE

privind schimbările climatice, care sunt adaptați după

„markerii Rio” identificați de Comitetul de asistență

pentru dezvoltare din cadrul OCDE. În 2017, această

sumă a fost de peste 31 de miliarde EUR, și anume

20,3 % din bugetul total. Prin urmare, suma

cumulativă totală pentru integrarea aspectelor legate

de climă până la sfârșitul anului 2017 este de peste

100 de miliarde EUR.

Procedura de urmărire a cheltuielilor legate de

biodiversitate a estimat că 9,3 % din bugetul pentru

2016 și 8,1 % din bugetul pentru 2017 au fost alocate

pentru limitarea și inversarea declinului biodiversității

în UE, aducând o contribuție importantă la obiectivele

de creștere durabilă ale Strategiei Europa 2020.

Grafic: Integrarea chestiunilor climatice și a celor legate de biodiversitate (2014-2017). Toate sumele prezentate în grafic sunt exprimate

în milioane EUR. Suma reală pentru perioada 2014-2017 este de 109 miliarde EUR; Suma alocată din buget pentru întreaga perioadă

2014-2020 este de 200 de miliarde EUR.

Bugetul UE și obiectivele de dezvoltare durabilă

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele

17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) și 169 de

ținte specifice ale sale, adoptate de Organizația

Națiunilor Unite (ONU) în septembrie 2015, au oferit un

nou impuls eforturilor depuse la nivel global pentru

realizarea unei dezvoltări durabile. UE a jucat un rol

important în elaborarea Agendei 2030, prin consultări

publice, dialogul cu partenerii săi și cercetări

aprofundate. UE este hotărâtă să joace un rol activ în

scopul accelerării progreselor în direcția atingerii

obiectivelor de dezvoltare durabilă, astfel cum se

prevede în comunicarea sa (COM(2016) 739) intitulată

„Următorii pași către un viitor european durabil”.

Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt puternic

ancorate în tratatele europene și sunt integrate în

toate programele, politicile sectoriale și inițiativele

sale.

În fiecare an, UE își continuă eforturile, prin intermediul

instrumentelor de politică și de reglementare, pentru a

urmări obiective de dezvoltare durabilă și joacă un rol

important în sprijinirea, coordonarea și completarea

politicilor statelor membre, inclusiv în termeni financiari

prin intermediul bugetului UE.

Fișele de program pentru 2018 au evidențiat în special

cele mai recente și relevante inițiative care contribuie la

obiectivele de dezvoltare durabilă, chiar dacă adesea

într-o manieră indirectă și necuantificabilă. Aceste

elemente sunt furnizate în scop informativ și nu

constituie raportarea oficială cu privire la contribuția

bugetului UE către obiectivele de dezvoltare durabilă.

Întrucât obiectivele de dezvoltare durabilă sunt

interconectate, numeroase acțiuni întreprinse de UE

pot contribui la realizarea mai multor obiective de

dezvoltare durabilă.

22

1.1. Competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă (rubrica bugetară 1A)14

În 2017 s-au alocat 21,3 miliarde EUR pentru

programele care vizează competitivitatea pentru

creștere economică și locuri de muncă (creditele de

angajament de la rubrica 1a), reprezentând 13 % din

totalul cheltuielilor bugetare anuale. Rubrica 1a este

formată din 23 de programe de cheltuieli diferite.

Principalele programe din cadrul rubricii bugetare

„Competitivitate pentru creșterea economică și locuri

de muncă” sunt: Programul-cadru pentru cercetare și

inovare Orizont 2020, programele pentru proiectele

mari de infrastructură (Galileo, reactorul termonuclear

experimental internațional, Copernicus și Serviciul

european geostaționar mixt de navigare – EGNOS),

Programul Erasmus+, care finanțează acțiuni în

domeniile educației, formării, tineretului și sportului,

Mecanismul pentru interconectarea Europei, pentru

dezvoltarea rețelelor transeuropene în domeniul

transportului, energiei și digital, precum și Fondul

european pentru investiții strategice, care face parte

din Planul de investiții pentru Europa.

Grafic: Principalele programe finanțate în 2017 în cadrul rubricii 1a. Categoria „Alte programe” include, printre altele, Programul Uniunii

Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), Vamă și Fiscalis. Toate sumele sunt exprimate în milioane EUR.

Sprijin pentru prioritățile Comisiei Europene

Programele din cadrul acestei rubrici bugetare contribuie în principal la respectarea priorităților Comisiei

Juncker: „locuri de muncă, creștere și investiții”, „piața unică digitală”, „uniunea energetică și clima” și „o uniune

economică și monetară mai aprofundată și mai echitabilă”. Acestea contribuie la prioritățile Strategiei Europa

2020 de „creștere inteligentă și durabilă” și la „creșterea favorabilă incluziunii”, în special prin crearea de locuri

de muncă și datorită efectelor asupra capacității de inserție profesională ale programului Orizont 2020 și ale

programului Erasmus+. Programele din cadrul acestei rubrici bugetare contribuie, de asemenea, la Strategia

Europa 2020 prin stimularea cercetării și a inovării, creșterea nivelului competențelor și consolidarea educației

(de-a lungul vieții), promovarea spiritului antreprenorial, facilitarea utilizării rețelelor inteligente și a economiei

digitale, dezvoltarea de rețele transeuropene interconectate, investiții în infrastructuri paneuropene și urmărirea

creșterii eficienței energetice și a resurselor.

23

Fondul european pentru investiții strategice

Figură: Tabloul FEIS. Sursă: Cifre furnizate de grupul BEI la 15.05.2018, sursa: http://www.eib.org/efsi/

Obiectivul central al Planului de investiții pentru

Europa, lansat în 2014, a fost de a demara investițiile

în Europa și, prin urmare, de a restabili

competitivitatea UE și de a stimula creșterea și

ocuparea forței de muncă. Planul este axat pe Fondul

european pentru investiții strategice (FEIS), care

combină o garanție a UE cu resursele Băncii

Europene de Investiții; Platforma europeană de

consiliere în materie de investiții, care este un punct

de intrare unic pentru servicii de consiliere și

asistență tehnică și Portalul european pentru proiecte

de investiții, care stabilește legături între promotorii

de proiecte și investitori.

Fondul european pentru investiții strategice a fost

conceput să mobilizeze investiții totale de

315 miliarde EUR în economia reală. În decembrie

2017, volumul investițiilor mobilizate prin operațiunile

aprobate din cadrul Fondului european de investiții

strategice se ridica la 81 % din obiectivul inițial.

Cumulat, de la lansarea fondului, proiectele aprobate

reprezintă o investiție totală în valoare de 287 de

miliarde EUR, distribuită între cele două componente

ale fondului: 186,2 miliarde EUR în cadrul

componentei pentru infrastructură și inovare și

101,2 miliarde EUR în cadrul componentei pentru

întreprinderi mici și mijlocii. Se preconizează că peste

445 000 de societăți mai mici vor beneficia de aceste

investiții, iar acestea au contribuit la crearea a peste

300 000 de locuri de muncă15

.

La sfârșitul anului 2017, UE a oficializat16

decizia de a

prelungi durata și dimensiunea fondului la 500 de

miliarde EUR, care vor fi mobilizate până în 2020, în

vederea stimulării în continuare a investițiilor și a

asigurării stabilității pentru promotorii de proiecte.

Sprijinul acordat în cadrul Fondului european pentru

investiții strategice se axează pe sectoarele de

importanță capitală pentru economia europeană,

inclusiv:

- Infrastructura strategică, inclusiv infrastructura

digitală, transportul și energia;

- Educație, cercetare, dezvoltare și inovare;

- Energia din surse regenerabile și utilizarea

eficientă a resurselor;

24

- Sprijin pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Datorită acestor investiții, s-a asigurat accesul la

internet de mare viteză pentru 11 de milioane de

gospodării, energia din surse regenerabile pentru mai

mult de 4 milioane de gospodării și servicii de

asistență medicală îmbunătățite pentru 1 milion de

cetățeni17

.

Comisia sporește în mod activ vizibilitatea proiectelor.

La sfârșitul anului 2017, existau 239 de proiecte din

27 state membre publicate pe Portalul european

pentru proiecte de investiții lansat18

în 2016.

Printre proiecte se numără:

dezvoltarea unui parc eolian terestru în

Suedia;

cercetare cu privire la noi metode de tratare a

bolii Alzheimer și a bolilor arteriale în Spania;

sprijin oferit pentru producția de alternative

reutilizabile și compostabile la pungile de

plastic de unică folosință în Republica Cehă;

extinderea și îmbunătățirea accesului fără fir în

bandă largă în Italia;

construirea de locuințe sociale în Polonia.

Se estimează că Fondul european pentru investiții strategice va genera o creștere a produsului intern brut în Uniune de 0,7 % și va crea 700 000 de noi

locuri de muncă până în 202019

.

Constatările preliminare ale evaluării în curs arată că,

deși s-a înregistrat o îmbunătățire în ceea ce privește

investițiile și accesul la finanțare pentru întreprinderile

mici și mijlocii, nevoile de finanțare sunt în continuare

considerabile. Efectul de levier al fondului este

evidențiat în mod clar în această evaluare. Pentru

anumite proiecte cu prestații sociale ridicate s-a

realizat un nivel scăzut de multiplicator, ca urmare a

reticenței din partea investitorilor privați. De

asemenea, există posibilități de îmbunătățire a

sinergiilor între Fondul european pentru investiții

strategice și celelalte instrumente financiare finanțate

din bugetul UE. De exemplu, acest lucru se poate

realiza prin instrumentele financiare din cadrul

Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și

a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME).

De asemenea, experiența acumulată până în prezent

cu Fondul european pentru investiții strategice a

arătat că există posibilitatea unei contribuții sporite

pentru a aborda problemele sociale; cel mult 4 % din

numărul proiectelor aprobate și semnate a vizat

infrastructura socială20

. Din acest motiv, ca parte a

Pilonului european al drepturilor sociale, s-a convenit

reunirea contribuțiilor din cadrul Fondului european

pentru investiții strategice cu cele din cadrul

Programului pentru ocuparea forței de muncă și

inovare socială.

Programul Orizont 2020

Programul Orizont 2020 urmărește consolidarea bazei

științifice a UE, stimularea poziției de lider a Uniunii în

sectorul industrial și a capacității de inovare în sectorul

privat, precum și promovarea contribuției cercetării și

inovării la soluționarea provocărilor societale (precum

securitatea alimentară sau acțiunile climatice). Acesta

sprijină prioritățile de politică ale UE, astfel cum au fost

consolidate prin cadrul de dezvoltare durabilă.

În 2017, programul Orizont 2020 a oferit finanțare în

valoare de 8,5 miliarde EUR, care a mobilizat ulterior

investiții suplimentare directe, conducând la o sumă

totală de 10,6 miliarde EUR. Au fost finanțate

aproximativ 5 000 de proiecte, variind de la granturi

pentru cercetători de talie mondială, la știință de vârf și

la sprijinirea IMM-urilor inovatoare pentru a crea noi

produse și a oferi noi servicii21

.

Până în prezent, prin Acțiunile Marie Skłodowska-Curie

din cadrul programului Orizont 2020, 36 000 de

cercetători din toate etapele carierei, indiferent de

vârstă și de naționalitate, au beneficiat de finanțare.

Acest lucru a contribuit în mod semnificativ la

menținerea, formarea și atragerea celor mai talentați

cercetători din lume în Europa.

Anul 2017 a marcat cea de a 20-a aniversare a

Acțiunilor Marie Skłodowska-Curie, precum și cea de a

150-a aniversare a persoanei a cărui nume este purtat

de acțiuni, Marie Skłodowska-Curie, cercetătoarea de

origine polono-franceză dublu-laureată a premiilor

Nobel, printr-o serie de evenimente organizate în

Europa și dincolo de granițele acesteia.

25

Doi dintre cei trei cercetători ai anului 2017, care au primit Premiul Nobel pentru chimie 2017 pentru

optimizarea microscoapelor electronice, au participat la Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, precum și la alte proiecte de cercetare finanțate de UE, în timp ce 14

candidați doctoranzi finanțați în cadrul Acțiunilor Marie

Skłodowska-Curie au contribuit la detectarea undelor gravitaționale pentru care s-a acordat Premiul Nobel

pentru Fizică în 2017.

26

Figură: Cifrele-cheie ale Inițiativei emblematice privind grafenul, sursa: https://graphene-

flagship.eu/SiteCollectionDocuments/EC_leaflet.pdf

Proiectul Inițiativa emblematică privind grafenul este

un exemplu grăitor de valoare adăugată

semnificativă la nivelul UE a programului Orizont

2020. Această inițiativă de cercetare desfășurată

timp de 10 ani este una dintre cele mai mari inițiative

finanțate vreodată în Europa. Peste 150 de parteneri

din peste 20 de țări europene, atât din industrie, cât

și din mediul academic, dezvoltă în comun aplicații

în domenii precum tehnologia mobilă 5G, bateriile,

industria aerospațială, aplicațiile medicale și

tehnologia automobilelor. Printre descoperirile

recente se numără primul microprocesor fabricat

dintr-un material asemănător grafenului care

prezintă un mare potențial pentru utilizarea în

obiectele din viața de zi cu zi și pentru aplicațiile

medicale care examinează activitatea cerebrală la

rezoluție înaltă, care pot contribui la o mai bună

înțelegere a bolilor precum epilepsia.

În 2017, o echipă finanțată de Consiliul European

pentru Cercetare a descoperit breșe de securitate în

procesoarele pentru calculatoare, denumite

Meltdown și Spectre, deschizând noi căi pentru

sporirea securității în conceperea sistemelor

informatice moderne.

Programul Orizont 2020 a contribuit, de asemenea,

la dezvoltarea și utilizarea sistemelor integrate de

observare pe Marea Mediterană – Orizont 2020 a

acordat suma de 8,4 milioane EUR consorțiului

internațional ODYSSEA pentru a integra rețelele de

observare și sisteme de prognoză în bazinul

mediteranean. Aceasta implică 28 de parteneri din

14 țări, în principal din vecinătatea bazinului

mediteranean.

Proiectul E-ferry a fost sprijinit, de asemenea, prin

programul Orizont 2020, acesta dezvoltând și

prezentând cel mai capabil autovehicul și feribot de

pasageri electric de rază medie din lume. Acest

proiect abordează nevoia urgentă de a reduce

emisiile de CO2 și poluarea aerului cauzate de

transportul pe apă. Acesta utilizează 56 de tone de

baterii din litiu-titan avansate, de înaltă eficiență și cu

o capacitate de încărcare rapidă pentru a asigura

șapte curse pe zi, care transportă 31 de vehicule și

aproximativ 200 de călători pe o distanță de 40 km

între Danemarca continentală și insula Aero. E-ferry

utilizează cu 50 % mai puțină energie în fiecare an și

reduce poluarea cu 2 000 de tone de CO2.

Recenta evaluare intermediară a programului Orizont

2020, încheiată în 201722

, a indicat că programul

generează importante beneficii suplimentare

comparativ cu mecanismele de sprijin la nivel național

și regional pentru cercetare și inovare în ceea ce

privește amploarea, viteza și domeniul de aplicare și

îmbunătățește avantajului concurențial al

participanților, în timp ce, în ansamblu, acesta sporește

atractivitatea globală a UE ca loc pentru desfășurarea

activităților de cercetare și inovare. Orizont 2020

creează un mediu concurențial la nivelul UE în

27

domeniul cercetării și inovării, desfășurând cereri de

propuneri transnaționale competitive și identificând cele

mai promițătoare proiecte de colaborare în domeniul

cercetării și inovării.

Evaluarea a concluzionat, de asemenea, că măsurile

de simplificare introduse în programul Orizont 2020

(cum ar fi rata de rambursare unică, rata forfetară

pentru costurile indirecte sau portalul destinat

participanților) au condus la scăderea costurilor de

participare și au redus durata procedurii de acordare a

granturilor. În prezent, durata procedurii de acordare a

granturilor este de 192 de zile în medie – o scădere cu

mai mult de 100 de zile față de cel de al șaptelea

program-cadru precedent.

În comparație cu programul precedent, au fost depuse

eforturi suplimentare pentru a spori sinergiile dintre

Orizont 2020 și alte programe, în special Fondurile

structurale și de investiții europene și Fondul european

pentru investiții strategice. Printre sinergiile sporite se

numără „marca de excelență”, și anume acordarea

unei etichete de înaltă calitate la nivel european pentru

propunerile evaluate peste pragul de calitate, dar care

nu primesc finanțare, în scopul de a le permite să

găsească alternative de finanțare prin surse de

finanțare privată sau publică. Acest premiu sprijină

organismele de finanțare interesate care doresc să

investească în propuneri promițătoare (inclusiv

autoritățile naționale și regionale prin intermediul

fondurilor structurale și de investiții europene) să

identifice mai ușor astfel de proiecte. Cu toate acestea,

marca de excelență ar putea beneficia de un grad mai

ridicat de aliniere între normele existente pentru a

crește oportunitățile de finanțare pentru proiectele în

cauză.

Rezultatele evaluării intermediare au identificat, de

asemenea, o serie de domenii în care sunt necesare

îmbunătățiri, în special în ceea ce privește necesitatea

unei mai mari flexibilități în adaptarea la noile priorități

și a unor sisteme de monitorizare mai adecvate pentru

măsurarea progreselor. În plus, evaluarea a evidențiat

necesitatea de a maximiza impactul și de a îmbunătăți

comunicarea cu cetățenii. Acest lucru este important

pentru a îmbunătăți comunicarea contribuției cercetării

și inovării la soluționarea provocărilor societale și

tehnologice și pentru adoptarea în viitor a unei abordări

care să fie mai orientată spre misiune și axată pe

impact.

Programul Erasmus+

Grafic: Numărul de participanți Erasmus per stat membru, sursa: https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/leaders-

working-lunch-mobility_ro.pdf

28

2017 a sărbătorit cea de a 30-a aniversare a

programului Erasmus. Programul este menit să

îmbunătățească cooperarea transfrontalieră între

statele membre prin intermediul schimburilor

universitare pentru a sprijini dezvoltarea studiilor

internaționale. Acesta a început ca un program de

mobilitate modest destinat studenților din

învățământul superior în 1987 – cu numai 3 200 de

studenți în primul său an de existență, dar s-a

dezvoltat, devenind unul dintre cele mai de succes

programe ale UE, cu o marcă de renume, care

proiectează o imagine pozitivă a Uniunii, cu mult

dincolo de granițele sale.

La treizeci de ani după lansarea sa în domeniul

învățământului superior, programul Erasmus+ s-a

extins și la alte sectoare, cum ar fi școlile,

învățământul profesional și tehnic, educația adulților,

tineretul și sportul.

În 2017, „De la Erasmus la Erasmus+” a sărbătorit

cea de a 30-a aniversare a programului Erasmus+ în

întreaga UE și în afara acesteia și peste 750 000 de

persoane au participat la peste 1 900 de evenimente

în 44 de țări pentru a celebra și a discuta impactul

activităților susținute de către Erasmus și dezbaterea

cu privire la viitorul său. Acest program este

identificat în mod constant de cetățeni ca fiind unul

dintre primele cele mai bune trei rezultate ale

integrării europene.

În iunie 2017, noua aplicație mobilă Erasmus+ a fost

lansată pentru a-i sprijini pe studenți, inclusiv pe cei

implicați într-un schimb din sau către țări terțe din

afara Europei, ucenici și persoanele implicate în

schimburile de tineri să fie mai bine pregătiți pentru

mobilitatea acestora. Aceasta le permite să își

monitorizeze progresele înregistrate în diferite etape,

înaintea, în timpul și ulterior experienței lor în

străinătate. De la lansarea acesteia, aplicația a fost

descărcată de peste 27 000 de ori. Recenta evaluare

intermediară a programului Erasmus+ (2018)23

a

arătat că programul se află pe drumul cel bun pentru

a-și atinge performanțele, în special cu peste

1,8 milioane de persoane care au participat la

activități de mobilitate și peste 240 000 de organizații

implicate în proiecte de cooperare până în prezent.

Beneficiarii raportează rate de satisfacție de peste

90 %. Acesta stimulează dorința de a munci sau de a

studia în străinătate și dezvoltarea competențelor

lingvistice, încurajează un comportamentul civic

pozitiv și un sentiment de „apartenență europeană”

(+19 % față de neparticipanți).

Erasmus+ are un efect pozitiv asupra dobândirii de

aptitudini și competențe, sporind astfel capacitatea de

inserție profesională și spiritul antreprenorial și

reducând perioada de tranziție de la educație la

ocuparea unui loc de muncă (o rată cu 13 % mai

mare în comparație cu persoanele care nu au

participat la programul Erasmus+ sau la programele

care l-au precedat). În lumina rezultatelor obținute,

evaluarea evidențiat valoarea adăugată europeană

indiscutabilă a programului Erasmus+. Aceasta

decurge din volumul ridicat și din sfera largă a

activităților finanțate, precum și din accesul echitabil

la mobilitățile în scop educațional, din încorporarea

celor mai bune practici, din integrarea mai profundă la

nivelul UE și dintr-o dimensiune internațională clară.

Alte scheme de finanțare a unor acțiuni comparabile

la nivel național sunt considerabil mai reduse, în ceea

ce privește atât volumul, cât și sfera de acoperire.

Este puțin probabil ca acestea să poată înlocui

finanțarea programului Erasmus+.

Evaluarea a constatat, de asemenea, că există

posibilitatea de a introduce acțiuni mai bine orientate

pentru a maximiza relevanța activităților Jean

Monnet, coerența în domeniul sportului și valoarea

adăugată a programului în sectorul învățării în rândul

adulților. Aceasta a concluzionat că contribuția

sectorului învățării în rândul adulților este extrem de

fragmentată din cauza naturii diverse a sectorului; în

domeniul sportului, resursele nu ar trebui să fie prea

dispersate în scopul de a obține un rezultat

semnificativ. În ceea ce privește activitățile Jean

Monnet, este necesar să se consolideze gradul de

sensibilizare și de înțelegere al celei mai tinere

generații (în special al elevilor) cu privire la integrarea

europeană.

29

Corpul european de solidaritate oferă tinerilor cu

vârste cuprinse între 18 și 30 de ani ocazia de a

participa la o gamă largă de activități de solidaritate în

întreaga UE, cu scopul de a avea 100 000 de tineri

participanți până la sfârșitul anului 2020. Corpul

european de solidaritate oferă plasamente de

voluntariat, stagii și plasamente profesionale, iar în

viitor va oferi, de asemenea, participanților

posibilitatea de a-și crea propriile proiecte de

solidaritate sau de a participa la activități de

voluntariat în grup.

Activitățile de voluntariat sprijinite de programul

Erasmus+, împreună cu opt alte programe și

instrumente ale UE, au contribuit la crearea de noi

oportunități pentru tineri în cadrul Corpului european

de solidaritate. La un an de la lansarea sa, s-au

înscris peste 42 000 de tineri din toate statele

membre. Până la sfârșitul anului 2017, la un an de la

lansarea instrumentului de înregistrare online, peste

2 500 de plasamente au fost puse la dispoziția

tinerilor24

. În august 2017, la Norcia (unul dintre

orașele italiene care au fost puternic afectate de mai

multe cutremure puternice între august 2016 și

ianuarie 2017), au sosit 16 voluntari ai Corpului

european de solidaritate. Aceștia ajută la reparații și

contribuie la restabilirea serviciilor sociale pentru

comunitatea locală. În total, până în 2020, în zonele

din Italia afectate de cutremure vor fi participat 230 de

voluntari.

Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (COSME)

Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și

întreprinderile mici și mijlocii este un program variat,

care cuprinde numeroase acțiuni de sprijin pentru

întreprinderile mici și mijlocii realizate prin intermediul

granturilor și al instrumentelor financiare. Programul

are patru obiective specifice: asigurarea accesului

IMM-urilor la finanțare, asigurarea accesului la piețe,

promovarea unui mediu favorabil afacerilor și a

competitivității, precum și promovarea spiritului

antreprenorial.

Instrumentele financiare utilizate în cadrul

Programului pentru competitivitatea întreprinderilor și

întreprinderile mici și mijlocii au îndeplinit interesul

intermediarilor financiari din întreaga UE și din țările

din afara UE care participă la program, în special

pentru mecanismul de garantare a împrumuturilor. La

sfârșitul anului 2017, Fondul european de investiții a

semnat 87 de acorduri de garanții de împrumut

pentru o sumă totală de 859 de milioane EUR, dintre

care 72 de acorduri au fost sprijinite de Fondul

european pentru investiții strategice. În temeiul

acestor acorduri, peste 275 000 de întreprinderi mici

și mijlocii au beneficiat deja de finanțare de peste

12,8 miliarde EUR până la sfârșitul lunii decembrie

2017. Mecanismul de finanțare al programului are un

efect de levier important, transformând 1 EUR din

bugetul UE în finanțare de 30 EUR pentru

întreprinderile mici și mijlocii.

Semnarea acordurilor pentru mecanismul de

capitaluri proprii pentru creștere a necesitat o

perioadă mai lungă, întrucât capitalul propriu implică

o obligație de diligență mai complexă și procese de

strângere de fonduri. La sfârșitul anului 2017, prin

intermediul mecanismului de capitaluri proprii pentru

creștere, Fondul european de investiții a investit în

12 fonduri suma de aproximativ 157 de milioane EUR

pentru întreprinderi mici și mijlocii aflate în etapa de

extindere și de creștere a acestora.

Două treimi (365 de milioane EUR) din obiectivul

programului de asigurare a accesului la piețe sunt

alocate Rețelei întreprinderilor europene, cea mai

mare rețea mondială de centre de servicii specializate

pentru afaceri. Acestea oferă o gamă largă de servicii

de sprijin pentru internaționalizare și gestionarea

inovării, precum și servicii de consiliere și de

parteneriat pentru întreprinderile mici și mijlocii care

doresc să exporte în afara propriei țări în cadrul pieței

unice a UE, precum și în afara Europei. Serviciile

includ de la informații privind aspecte legate de UE,

vizite la sediul societăților și campanii de sensibilizare

până la servicii de consultanță de specialitate, misiuni

de prospectare, evenimente vizând stabilirea de

contacte și acțiuni de brokeraj în materie de

tehnologie.

Datele privind beneficiarii pentru 2017 nu sunt încă

disponibile din cauza duratei de doi ani pentru

acordarea granturilor, însă aproximativ 254 000 de

întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de sprijin în

2016 și se estimează un număr similar de beneficiari

pentru 2017. Aproximativ 3 000 de membri ai rețelei

au jucat un rol activ în cadrul evenimentelor locale și

au oferit servicii de consultanță de specialitate pentru

70 000 de întreprinderi mici și mijlocii în ceea ce

privește accesul la finanțare, drepturile de proprietate

intelectuală, afaceri și servicii eficiente din punct de

vedere al utilizării resurselor și tehnologiei.

Aproximativ 25 000 de întreprinderi au participat la

evenimente vizând stabilirea de contacte.

De la reînnoirea acesteia în 2015, Rețeaua întreprinderilor europene a ajuns la 8 620 de acorduri

de parteneriat între întreprinderile mici și mijlocii, datorită serviciilor de creare a parteneriatelor din

cadrul rețelei.

În 2017, rețeaua a extins serviciile sale de consiliere

prin consultanții dedicați privind extinderea

întreprinderilor care sprijină întreprinderile mici și

mijlocii inovatoare noi să își dezvolte activitățile în

afara țării lor de origine. Raportarea datelor finale

privind perioada 2017-2018 este prevăzută pentru

luna martie 2019.

În 2017, „Erasmus pentru tineri antreprenori” a

ajuns deja la 5 800 de schimburi între antreprenorii

noi și cei cu experiență de la lansarea programului. În

prezent, programul „Erasmus pentru tineri

antreprenori” este pus în aplicare de o rețea formată

din 175 de organizații intermediare locale din 33 de

țări (din cele 38 de țări participante).

Rezultatele preliminare ale evaluării de la jumătatea

perioadei25

a Programului pentru competitivitatea

întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii arată

că conceptul global al mecanismului s-a dovedit a fi o

reușită în ceea ce privește abordarea nevoilor

antreprenorilor de pe piața europeană.

Noii antreprenori care au participat între 2014 și 2016

au creat 241 de noi întreprinderi până în prezent și

peste 1 000 de noi locuri de muncă. Antreprenorii

gazdă au confirmat, de asemenea, efectele pozitive

prin cele peste 1 000 de locuri de muncă create de

aceștia.

31

58 % din antreprenorii cu experiență care au participat la programul COSME au observat o

creștere a cifrei de afaceri, iar 41 % au observat o creștere a gradului de ocupare a locurilor de muncă.

Constatările preliminare ale evaluării de la jumătatea

perioadei indică faptul că Programul pentru

competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici

și mijlocii (COSME) permite economii de scară în

domenii precum sprijinirea întreprinderilor mici și

mijlocii în străinătate sau asigurarea respectării

drepturilor de proprietate intelectuală, prin

concentrarea eforturilor naționale și prin crearea de

servicii care nu ar avea masă critică dacă ar fi

furnizate la nivel național. Constatările indică în

continuare că programul aduce o valoare adăugată

europeană, de exemplu prin intermediul Rețelei

întreprinderilor europene care sprijină întreprinderile

europene în extinderea pieței lor în afara UE.

Cu toate acestea, 20 de procente din buget sunt

împărțite între multe acțiuni relativ mici. Fără a pune

la îndoială utilitatea unor acțiuni-pilot flexibile care

sunt, prin natura lor, la scară redusă, această

fragmentare are o influență negativă asupra

potențialul de eficiență din punct de vedere al

costurilor a acestor măsuri și ar putea împiedica

conducerea și coordonarea strategică a programului.


Mecanismul pentru interconectarea Europei este un

instrument de finanțare al UE care sprijină investițiile

în infrastructură pentru dezvoltarea rețelelor

transeuropene de înaltă performanță, durabile și

interconectate în mod eficient în domeniile

transporturilor, energiei și serviciilor digitale.

Programul se axează pe proiectele UE care vizează

finanțarea tronsoanelor transfrontaliere și eliminarea

blocajelor din transporturi, eliminarea cazurilor de

izolare energetică și creșterea siguranței

aprovizionării cu energie, prin furnizarea de soluții la

nivelul UE privind infrastructura de servicii digitale de

care pot beneficia toți europenii.

Extinderea rețelei centrale și a coridoarelor către

țările învecinate sporește conectivitatea și contribuie

la asigurarea poziției UE ca actor global mai puternic.

Pe baza analizei în curs pentru cea de a treia

versiune a planurilor de lucru privind coridorul rețelei

centrale, investițiile necesare pentru dezvoltarea celor

nouă coridoare ale rețelei centrale până în 2030 ar

putea genera aproximativ 4 500 de miliarde EUR din

PIB-ul cumulat pentru perioada respectivă. Acest

lucru ar însemna o creștere suplimentară cu 1,8 % a

PIB-ului în 2030, comparativ cu 2015. Numărul de

locuri de muncă cu durata de un an create prin

punerea în aplicare a nouă coridoare ale rețelei

centrale ar putea ajunge la aproximativ 13 milioane

de locuri de muncă26

.

În 2017 au fost finalizate tronsoane majore, cum ar fi legăturile feroviare între Berlin și München, sau între Paris și Bordeaux, care au fost deschise pentru uzul public. Ambele proiecte au necesitat mulți ani pentru

a fi finalizate și sunt tronsoane esențiale ale coridoarelor rețelei centrale.

Printre proiectele selectate pentru finanțare în cadrul

Mecanismului pentru interconectarea Europei în 2017

se numără:

În sectorul transporturilor: modernizarea a peste

100 km din tronsonul de cale ferată Białystok-Ełk

în nord-estul Poloniei, ca parte a proiectului de

modernizare Rail-Baltica; modernizarea sistemului

de gestionare a traficului aerian în toate statele

membre ale UE; finalizarea tunelului feroviar

Karawanken, care leagă Slovenia și Austria;

dezvoltarea unei rețele de încărcare rapidă a

vehiculelor electrice în Suedia, Danemarca,

Germania, Franța, Regatul Unit și Italia.

În sectorul energiei: linia electrică Litpol Link. Acest

proiect a conectat rețelele țărilor baltice la cele din

Europa de Vest (legătură între Lituania și Polonia)

pentru prima dată, eliminând izolarea energetică a

țărilor baltice.

În sectorul digital, 16 state membre utilizează

Platforma centrală de servicii de e-sănătate,

facilitând astfel siguranța pacienților la nivel

transfrontalier și continuitatea asistenței medicale.

Prima cerere mixtă de finanțare a fost lansată în 2017

în cadrul Mecanismului pentru interconectarea

Europei - Transport și vizează combinarea granturilor

din cadrul Mecanismului pentru interconectarea

Europei cu finanțarea din partea Băncii Europene de

Investiții și a Fondului european pentru investiții

strategice, precum și din partea băncilor naționale de

promovare sau a investitorilor din sectorul privat.

Obiectivul este de a sprijini proiecte viabile din punct

de vedere economic care utilizează finanțarea privată

prin oferirea unui grant UE pentru a acoperi deficitul

de finanțare.

32

În prima etapă a cererii mixte de finanțare pentru

2017, cea mai mare parte din fonduri a fost alocată

dezvoltării rețelei feroviare europene (719,5 milioane

EUR), modernizării și decarbonizării transportului

rutier (99,6 milioane EUR), precum și dezvoltării de

porturi maritime (78,9 milioane EUR) și de căi

navigabile interioare (44,7 milioane EUR).

Proiectele din cadrul cererii mixte de finanțare

includ inițiative precum creșterea vitezei

transfrontaliere pe linia de acces feroviar prin

tunelul Fehmarnbelt dintre Danemarca și

Germania; extinderea și modernizarea liniei de

cale ferată Divača-Koper în Slovenia pentru a

îmbunătăți capacitatea, siguranța și fiabilitatea sa;

adaptarea celei mai importante căi navigabile

interioare din Belgia, canalul Albert, pentru

transportul unui volum mai mare de mărfuri și

îmbunătățirea capacității portului Gdansk din

Polonia. În ceea ce privește domeniul inovării și al

combustibililor alternativi, au fost selectate o serie

de proiecte care includ mai multe state membre, în

scopul utilizării vehiculelor electrice cu încărcare

ultra-rapidă.

Evaluarea la jumătatea perioadei27

a Mecanismului

pentru interconectarea Europei a constatat că nevoile

de investiții în dezvoltarea infrastructurii rămân

ridicate, iar disfuncționalitățile pieței persistă, în

special în marile proiecte transfrontaliere în care

costurile sunt prezente la nivel local sau național, în

timp ce beneficiile sunt obținute la scară europeană

sau atunci când distribuirea costurilor și beneficiilor în

proiectele în care sunt implicate mai multe state

membre este asimetrică. Astfel, programul continuă

să fie relevant și în mare parte eficace, în pofida

numeroaselor proiecte pe termen lung care încă nu

au fost finalizate.

În sectorul transporturilor, 86 % din fondurile alocate

în prezent se referă la infrastructura de transport

transfrontalier, fiind axate în principal pe dezvoltarea

rețelei centrale și pe cele nouă coridoare care trebuie

să fie finalizate până în 2030. În sectorul energiei,


contribuie la consolidarea interconectivității, vizând

soluționarea problemei izolării energetice și

finalizarea pieței interne a energiei. În sectorul digital,

s-a constatat că programul contribuie la utilizarea

unor infrastructuri de servicii digitale care să permită

administrațiilor, cetățenilor și întreprinderilor să

beneficieze de servicii transfrontaliere online. Cu

toate acestea, este necesară în continuare creșterea

nivelului de sensibilizare pentru a valorifica pe deplin

potențialul programului. Mecanismul pentru

interconectarea Europei a continuat să utilizeze și să

dezvolte instrumente financiare inovatoare, însă

evaluarea a evidențiat faptul că utilizarea acestora a

fost limitată, parțial din cauza noilor posibilități oferite

de Fondul european pentru investiții strategice

.

Spațiul

Economia și societatea UE depind tot mai mult de

aplicațiile și serviciile spațiale, o posibilă denaturare

putând fi foarte costisitoare în ceea ce privește

veniturile pentru întreprinderi și, cel mai important, în

ceea ce privește siguranța oamenilor28

.

Copernicus este programul UE de observare și

monitorizare a Pământului și, ca atare, reprezintă

unul dintre cei mai mari furnizori de date din lume

care oferă o valoare adăugată considerabilă, în

special în comparație cu ceea ce ar putea fi realizat la

nivel național. Pe baza unui sistem de sateliți și

senzori (stații terestre, senzori aeropurtați, senzori

maritimi), Copernicus oferă informații fiabile și

actualizate prin servicii care abordează șase domenii

tematice: mediul terestru, mediul marin, atmosfera,

schimbările climatice, gestionarea urgențelor și

securitate. Aceste informații sprijină diferite politici și

aplicații ale UE, de la protecția mediului la

planificarea regională și locală, agricultură,

dezvoltarea durabilă și supravegherea frontierelor.

Galileo și Serviciul european geostaționar mixt de

navigare sunt programelor UE de navigație prin

satelit. Împreună, aceste programe oferă semnalele

de poziționare și de sincronizare utilizate în domenii

economice critice precum rețelele de telefonie mobilă,

sistemele de navigație instalate la bordul

autovehiculelor și o mai mare precizie pentru

aeronavele care aterizează.

Serviciul de urgență Copernicus a fost activat de

peste 80 de ori în 2017 pentru a sprijini protecția

civilă și actorii umanitari în situațiile de urgență.

Printre dezastrele acoperite se numără: furtunile și

inundațiile din Europa, incendiile forestiere din

Spania, Portugalia și Grecia, uraganul Ophelia în

Irlanda, vânturile puternice în Polonia și, la nivel

internațional — cutremurele din Mexic și Irak și

uraganele Harvey și Irma în SUA și în zona

Caraibilor.

33

Există 22 de sateliți Galileo pe orbită, dintre care

18 sunt operaționali, iar patru au fost lansați în

decembrie 2017, aflându-se în etapa de testare.

De asemenea, în 2017 s-a înregistrat o creștere a

ritmului de pătrundere pe piață, fiind vândute

aproximativ 75 de milioane de telefoane inteligente

compatibile cu Galileo. De exemplu, dispozitivele

produse de Apple, Samsung și Sony includ

chipseturi compatibile cu Galileo.

Conform evaluării la jumătatea perioadei finalizate în

201729

, Copernicus este pe drumul cel bun și asigură

realizarea obiectivelor sale, deși nu toate sunt

îndeplinite în aceeași măsură. Datele furnizate sunt

de bună calitate și fiabile, ceea ce, împreună cu

adoptarea politicii în materie de date gratuite,

reprezintă unul dintre punctele forte ale programului.

Cu toate acestea, evaluarea a arătat, de asemenea,

necesitatea de a îmbunătăți distribuția și accesul la

date și de a consolida integrarea datelor spațiale cu

alte surse de date și în alte domenii de politică și

sectoare economice pentru a sigura un ritm crescut

de adoptare de către utilizatori.

Atât Galileo, cât și Serviciul european geostaționar

mixt de navigare realizează progrese pozitive în

îndeplinirea obiectivelor lor, fapt ilustrat de evaluarea

la jumătatea perioadei30.

La sfârșitul anului 2016,

peste 250 de aeroporturi din 20 țări foloseau Serviciul

european geostaționar mixt de navigare în

procedurile de aterizare31

.

Începând din 2018, toate noile modele de automobile vândute în Uniunea Europeană se vor baza pe

Serviciul european geostaționar mixt de navigare și pe Galileo pentru a localiza sursa apelurilor de

urgență în caz de accidente32

.

Evaluarea a identificat, de asemenea, unele aspecte

de ineficiență legate de cadrul de guvernanță. De

exemplu, reactivitatea scăzută a procesului decizional

ca urmare a numărului de actori implicați, dar și ca

urmare a unui cadru de guvernanță diferit între

acordurile de utilizare, de operare și de lucru dintre

Agenția GNSS și Agenția Spațială Europeană.

Guvernanța în materie de securitate a fost

identificată, de asemenea, ca o sursă de ineficiență:

lansarea serviciilor inițiale și tranziția de la etapa de

utilizare la etapa de operare au implicat provocări

care trebuie să fie abordate în mod corespunzător

pentru a menține și spori nivelul adecvat de

securitate.

Aceste proiecte au jucat, de asemenea, un rol în

contextul crizei refugiaților. Copernicus,

programul UE de monitorizare a Pământului, a

furnizat, de exemplu, imagini pentru a sprijini

monitorizarea porturilor și plajelor identificate ca

puncte de îmbarcare pentru vasele de migranți în

2015 și 2016. Serviciul de căutare și salvare al

programului Galileo reduce în mod considerabil

timpul necesar pentru a detecta balizele care

transmit semnale de urgență de la trei ore la numai

zece minute, îmbunătățind semnificativ localizarea

exactă.

Reactorul termonuclear experimental

internațional (ITER)

Reactorul termonuclear experimental internațional

(ITER) urmărește să demonstreze că fuziunea

constituie o sursă de energie viabilă și durabilă, să

construiască și să exploateze un reactor experimental

de fuziune, ceea ce reprezintă o etapă importantă în

demonstrarea faptului că fuziunea este o sursă de

energie durabilă. Datorită avantajelor sale importante,

cum ar fi disponibilitatea rezervelor mari de

combustibil și absența emisiilor de CO2, fuziunea ar

putea avea o contribuție majoră la strategia UE pe

termen lung de decarbonizare a sistemului energetic

în condiții de siguranță, eficiență și securitate. Acesta

este un proiect de colaborare științifică pe termen

lung, convenit la nivel internațional între șapte

parteneri (UE, Statele Unite, Rusia, Japonia, China,

Coreea de Sud și India). Scopul este ca reactorul

experimental, care se află în etapa de construire, să

dovedească viabilitatea fuziunii ca sursă de energie

durabilă.

Deoarece proiectul implică construirea a peste 10

milioane de componente, au fost încheiate sute de

contracte cu industria europeană și institutele de

cercetare. În decembrie 2017, 50 % din totalul

lucrărilor de construcție necesare pentru prima etapă

operațională a ITER erau finalizate33

.

ITER prevede ca magneții să asigurare stabilitatea plasmei, iar în 2017 a fost prezentat cel mai sofisticat magnet supraconductor din istorie

34, acesta fiind în

curs de producție în Europa.

Acest magnet are o înălțime de 14 metri și o lățime

de 9 metri și cântărește 110 tone. Acesta este primul

dintre cele 18 bobine de câmp toroidal care vor opera

în ITER. Bobinele vor crea o cușcă magnetică

puternică care va reține combustibilul pentru fuziune,

care se preconizează că va ajunge la 150 de milioane

grade Celsius. Bobinele de câmp toroidal ale ITER

vor genera un câmp magnetic care va fi de

aproximativ 1 milion de ori mai puternic decât câmpul

34

magnetic al Pământului. Europa va produce nouă

dintre acestea, plus una de rezervă. Celelalte nouă

vor fi fabricate în Japonia. Cel puțin 600 de persoane

din 26 de societăți vor fi implicate în producerea

acestor magneți.

Au fost dezvoltate produse de pionierat, oferind

întreprinderilor europene un avantaj în ceea ce

privește inovarea și competitivitatea, precum și

posibilități de a dezvolta cunoștințele, know-how-ul și

potențialul tehnologiilor și produselor derivate. La

30 septembrie 2017, erau semnate 601 contracte de

achiziții aferente activităților operaționale și 322 de

granturi în valoare totală de 3,97 miliarde EUR

(valoarea din 2008).

Europa este implicată, de asemenea, în etapa de

construire a carcasei magnetice care va găzdui

reacția de fuziune (incintă vidată). De asemenea, a

fost construită o unitate de testare „prima din acest

tip” pentru a testa sistemele de încălzire care vor fi

necesare în ITER35

.

35

1.2. Coeziune economică, socială și teritorială (rubrica bugetară 1b)36

54 de miliarde EUR au fost alocate programelor

menționate la rubrica 1b pentru 2017, ceea ce

reprezintă 34 % din bugetul total al UE pentru 2017.

Rubrica 1b este formată din 6 programe de cheltuieli

diferite. Aceasta include Fondul european de

dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul

social european37

— inclusiv inițiativa „Locuri de

muncă pentru tineri” (o alocare complementară

specifică) și „Fondul de ajutor european destinat celor

mai defavorizate persoane”. Toate aceste programe

sunt executate în cadrul gestiunii partajate.

Grafic: Principalele programe finanțate în 2017 în cadrul rubricii 1b. Categoria „Alte programe” include contribuția la Mecanismul pentru

interconectarea Europei, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, Regiunile ultraperiferice și cu densitate

redusă a populației, asistența tehnică, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.

.

Sprijin pentru prioritățile Comisiei Europene

Acțiunile întreprinse în cadrul politicii de coeziune contribuie la îndeplinirea mai multor priorități ale Comisiei

Juncker, în special „locuri de muncă, creștere și investiții”. Acesta este cel mai important instrument de investiții

al UE pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, care sprijină creșterea economică și crearea de

locuri de muncă la nivelul UE și reformele structurale la nivel național. Acesta a devenit un element esențial al

guvernanței economice a Europei și o contribuție esențială la toate elementele din triunghiul virtuos format din

investiții, reforme structurale și finanțe publice responsabile. Condiționalitățile ex-ante au permis condiții

legislative și structurale favorabile pentru investițiile stabile cu efecte de propagare pozitive dincolo de

competența exclusivă a politicii de coeziune. Această politică este un mijloc din ce în ce mai important de

combatere a efectelor crizei economice pe termen scurt și de consolidare a potențialului endogen de dezvoltare

al regiunilor pe termen mediu. Pe lângă condiționalitățile macroeconomice ale politicii, care creează un

stimulent suplimentar pentru politicile macroeconomice solide, regulamentul care stabilește politica de coeziune

prevede o reprogramare la latitudinea Comisiei în cazul în care apar recomandări specifice pentru fiecare țară

legate de noi investiții în exercițiul anual. Politica de coeziune contribuie la Planul de investiții pentru Europa și

completează Fondul european pentru investiții strategice. Acest lucru se realizează în mai multe moduri: prin

mobilizarea investițiilor publice și private, prin sprijinirea reformelor structurale și prin îmbunătățirea accesului la

finanțare. Finanțarea este investită strategic în cercetare și inovare, sprijinind întreprinderile mici și tehnologiile

digitale, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE privind creșterea inteligentă.

Aceasta contribuie, de asemenea, la prioritățile „piața unică digitală” și „uniunea energetică și clima”. Datorită

celui mai mare buget UE alocat vreodată pentru investiții în energie, mediu, climă și transportul durabil, se

realizează o contribuție importantă la orientarea Europei în direcția unei economii cu emisii scăzute de carbon.

Politica de coeziune contribuie, de asemenea, la dezvoltarea pieței interne, precum și la o serie de acțiuni

legate de răspunsul la criza refugiaților și politica în domeniul migrației și o serie de chestiuni sociale, cum ar fi

atenuarea efectelor sărăciei și ale excluziunii sociale în cazul persoanelor care se află în situații de deprivare

severă și sprijinirea ocupării forței de muncă (în rândul tinerilor).

Fondul european de dezvoltare regională și

Fondul de coeziune vizează consolidarea coeziunii

economice și sociale în UE prin reducerea

disparităților dintre regiuni și prin sprijinirea integrării

depline a regiunilor mai puțin dezvoltate pe piața

internă a UE. Fondul social european este

principalul instrument al UE pentru sprijinirea creării

de locuri de muncă, ajutând oamenii să obțină locuri

de muncă mai bune, asigurând oportunități de

angajare echitabile pentru toți și sprijinind

perfecționarea și recalificarea. Fondul de ajutor

european pentru cele mai defavorizate persoane

sprijină acțiunile din țările UE de furnizare a asistenței

pentru cele mai defavorizate persoane, inclusiv

furnizarea de hrană și îmbrăcăminte și luarea de

măsuri de incluziune socială în scopul de a ajuta

oamenii să iasă din sărăcie.

Politica de coeziune reprezintă principala politică de

investiții a UE și vizează toate regiunile și orașele din

UE în scopul de a sprijini crearea de locuri de muncă,

competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică,

dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

cetățenilor.

Cadrul de reglementare al politicii de coeziune pentru

perioada 2014-2020 a fost adoptat aproximativ șase

luni mai târziu comparativ cu cadrul financiar

multianual 2007-2013. Această adoptare târzie a

actelor juridice, împreună cu noi cerințe care

urmăresc îmbunătățirea performanței politicii și

calitatea rezultatelor obținute (de exemplu,

condiționalitățile ex-ante, desemnarea autorităților

responsabile de program) au condus la întârzieri în

începerea punerii în aplicare a programelor pentru

perioada 2014-2020.

Cu toate acestea, se conturează rezultatele inițiale

pentru primii ani de desfășurarea a programelor

pentru perioada 2014-2020.

Deși a început într-un ritm mai lent decât în perioada 2007-2013, rata de selectare a proiectelor în perioada de programare actuală a ajuns la aceeași valoare până în prezent. Până în ianuarie 2018, 673 800 de proiecte au fost selectate pentru a beneficia de sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională, a Fondului de coeziune, a Fondului social european și a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în întreaga Europă, sprijin care se ridică la 260 de miliarde EUR sau 54 % din totalul finanțării disponibile pentru perioada respectivă. Acest nivel de selectare a proiectelor în perioada 2014-2016 este comparabil cu primii ani din perioada 2007-2013

38 și

se poate preconiza în mod rezonabil că, în continuare, ratele de punere în aplicare vor fi similare, în linii mari, celor din perioada anterioară.

Până la sfârșitul anului 2017 au fost finalizate 99 %

din planurile de acțiune pentru condiționalitățile ex

ante care afectează Fondul social european, Fondul

de coeziune și Fondul european de dezvoltare

regională. Aceste condiționalități sunt menite să ofere

un stimulent pentru ca statele membre să pună în

aplicare schimbări structurale și reforme ale politicilor,

inclusiv cele legate de recomandările specifice

fiecărei țări relevante39

.

Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune

Grafic: Stadiul punerii în aplicare (costul total) pentru Fondul

european de dezvoltare regională – Perioada vizată până la

31.12.2017.

Sursă: https://cohesiondata.ec.europa.eu/funds/erdf

Ratele de selecție a proiectelor au crescut

considerabil, ajungând la 53 % pentru Fondul

european de dezvoltare regională, cu investiții în

valoare de 147 de miliarde EUR care acoperă

160 000 de proiecte (în comparație cu 72 de miliarde

EUR până la sfârșitul anului 2016) și 64,3 % pentru

Fondul de coeziune la sfârșitul anului 2017, cu

investiții în valoare de 48 de miliarde EUR care

acoperă 8 600 de proiecte (în comparație cu

19,6 miliarde EUR până la sfârșitul anului 2016).

Acesta este un progres față de aceeași perioadă în

2007-2013. Datele de la sfârșitul anului 2017 indică

un progres mai omogen în majoritatea statelor

membre și în ceea ce privește majoritatea temelor.

37

Având în vedere caracterul pe termen lung al

investițiilor fondurilor, nivelul de execuție financiară

(plățile UE) în primii ani ai perioadei de programare

tinde să fie scăzut, astfel cum a fost cazul în anii

2014-2016, cu o creștere în ultimii ani vizați de

program. Acest lucru este valabil în special pentru

proiectele majore care, având în vedere că implică

mari investiții în infrastructură, au în general un ciclu

de viață îndelungat și o etapă de demarare

(planificare, programare, autorizații) fără execuție

financiară semnificativă. Plățile pentru programe s-au

ridicat la 13 % pentru Fondul european de dezvoltare

regională și 18 % pentru Fondul de coeziune la

sfârșitul anului 2017.

Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune sprijină dezvoltarea pieței unice

producând, în același timp, efecte de propagare din regiunile mai puțin dezvoltate în restul Europei, în special prin creșterea conectivității și a fluxurilor

comerciale. Impactul pozitiv net mediu al programelor din perioada 2007-2013 pentru țările care nu

beneficiază de Fondul de coeziune este estimat la 0,12 % din produsul intern brut până în 2023

40.

În ceea ce privește realizările programelor raportate

de statele membre până la sfârșitul anului 2016,

proiectele puse în aplicare în cadrul Fondului de

coeziune și al Fondului european de dezvoltare

regională au permis obținerea următoarelor rezultate:

- sprijin pentru 84 579 de întreprinderi, dintre care

peste 36 000 sunt sprijinite prin instrumente

financiare;

- mobilizarea de investiții private în valoare de

peste 593 de milioane EUR, care completează

sprijinul public pentru întreprinderi (granturi sau

altă formă decât granturile);

- crearea a 10 300 de locuri de muncă și

angajarea a 636 de noi cercetători;

- îmbunătățirea clasificării energetice pentru

41 800 de gospodării și reducerea cu

14,9 milioane kWh/an a consumului anual de

energie primară înregistrat de clădirile publice;

- beneficierea de servicii de sănătate îmbunătățite

de către 2,7 milioane persoane; beneficierea de o

mai bună alimentare cu apă pentru alte 156 000

de persoane și de o mai bună tratare a apelor

uzate pentru alte 73 000 de persoane;

- 54 km de rețele transeuropene de transport

(TEN-T), 217 km de drumuri reconstruite sau

modernizate și 92 km de linii de cale ferată

reconstruite sau modernizate.

Date recente41

arată că fondurile structurale constituie o cotă de peste 40 % din investițiile publice într-un număr semnificativ de state membre în cursul

perioadei 2015-2017.

Grafic: Finanțarea în cadrul politicii de coeziune exprimată ca pondere estimată din investițiile publice, 2015-2017. Sursă: Eurostat, DG

Regio http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion7/7cr.pdf

În special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, creșterea economică și investițiile, proiectele selectate până la sfârșitul anului 2016 au obiectivul

de a crea 155 600 de locuri de muncă directe ca urmare a sprijinului acordat pentru întreprinderile mici

și mijlocii.

Până la sfârșitul anului 2017, proiectele selectate

pentru finanțare din partea Fondului european de

dezvoltare regională oferă sprijin pentru peste

450 000 de întreprinderi mici și mijlocii. Printre aceste

proiecte:

- peste 200 000 dintre întreprinderile în cauză vor

fi sprijinite prin consultanță și consiliere (ceea ce

reprezintă 45 % din obiectivul final);

- peste 70 000 de întreprinderi nou înființate au

fost selectate pentru acordarea de sprijin (46 %

din obiectiv), proiectele deja finalizate aducând

38

beneficii pentru peste 16 800 de astfel de

întreprinderi;

- vor fi mobilizate investiții private în valoare de

peste 9,5 miliarde EUR în cadrul unor proiecte

selectate până la sfârșitul anului 2016, care

completează sprijinul public pentru întreprinderi

(granturi și alte forme decât granturile),

atingându-se deja suma de 0,6 miliarde EUR.

De asemenea, s-a acordat sprijin pentru aproximativ

30 700 de proiecte de cercetare și inovare înainte de

sfârșitul anului 2017, asigurându-se astfel un nivel

semnificativ de investiții în domeniu și influențând

pozitiv cheltuielile interne brute pentru cercetare și

dezvoltare la nivelul UE.

O gamă largă de intervenții în domeniul educației

(peste 16 500 de investiții în infrastructură) și al

incluziunii sociale a beneficiat, de asemenea, de

sprijinul acordat prin Fondul european de dezvoltare

regională și Fondul de coeziune, contribuind astfel la

realizarea principalelor obiective conexe.

Contribuția la piața unică digitală realizată prin

intermediul programelor pentru perioada 2014-2020

înregistrează, de asemenea, o creștere. Până la

sfârșitul anului 2017, au fost selectate aproximativ

5 500 de proiecte pentru a susține realizarea unei

piețe unice digitale conectate, ceea ce reprezintă

9,1 miliarde EUR din totalul investițiilor (Fondul

european de dezvoltare regională și cofinanțarea

națională).

De asemenea, se estimează că se vor furniza

rezultate remarcabile în domeniul eficienței

energetice și al energiilor regenerabile prin

proiectele selectate până la sfârșitul anului 2016,

asigurându-se o capacitate suplimentară de producție

de energie regenerabilă de peste 2 000 MW și

reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu peste

3 milioane de tone de echivalent CO2, contribuind

astfel la obiectivele legate de schimbările climatice.

Până la sfârșitul anului 2016, un număr estimat de 1 milion de gospodării vor avea acces în bandă largă,

ceea ce contribuie la crearea condițiilor adecvate pentru dezvoltarea rețelelor și a serviciilor digitale,

oferind consumatorilor și întreprinderilor un acces mai facil la produsele și serviciile digitale în întreaga

Europă, în special în zonele rurale.

De asemenea, politica de coeziune a contribuit la

eforturile depuse de Comisie pentru integrarea

efectivă a migranților, prin investiții în servicii

sociale, servicii de sănătate, educație, locuințe și

servicii de îngrijire a copilului și în infrastructură,

datorită celor peste 3 500 de proiecte care au fost

deja selectate și sunt în curs de punere în aplicare în

domeniul incluziunii sociale. În scopul de a spori

importanța și accentul investițiilor în acordarea de

sprijin pentru migranți și refugiați, o nouă prioritate de

investiții în acest sens a fost propusă spre includere

în Regulamentul privind Fondul european de

dezvoltare regională.

39

Se așteaptă ca dovezile pentru evaluare din partea

statelor membre cu privire la impactul și rezultatele

observate în perioada de programare 2014-2020 să

fie primite începând din 2018, având în vedere că

până în prezent sunt disponibile în principal numai

date cu privire la desfășurarea programului. Începând

din 2018, proiectele se vor afla într-o etapă mai

avansată și primele rezultate vor fi evaluate.

De asemenea, Comisia a lansat o evaluare a

principalelor proiecte sprijinite prin Fondul european

de dezvoltare regională și Fondul de coeziune între

2000 și 2013. În cursul anului 2018, Comisia va

efectua, de asemenea, revizuirea la jumătatea

perioadei a inițiativei „Asistența comună în vederea

sprijinirii proiectelor în regiunile europene” (inițiativa

JASPERS).

Fondul social european și inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”

Fondul social european este principalul instrument

financiar al UE pentru a sprijini reformele structurale

în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și

formării profesionale, având o legătură directă cu

prioritățile și obiectivele principale ale Strategiei

Europa 2020 în ceea ce privește ocuparea forței de

muncă, educația și sărăcia. Acesta contribuie, de

asemenea, la promovarea coeziunii economice și

sociale și a incluziunii sociale în cadrul UE și servește

ca instrument de solidaritate financiară și integrare

economică.

Numeroase dovezi atestă valoarea adăugată

europeană a politicilor sprijinite prin Fondul social

european, care nu ar fi fost puse în aplicare sau care

ar fi fost realizate într-o măsură mult mai mică dacă

nu ar fi existat investițiile din partea UE. În același

timp, prin intermediul fondurilor europene, statele

membre investesc în domenii și grupuri-țintă (sau

aplică reforme) pe care nu le-ar fi realizat în caz

contrar, chiar și atunci când sunt disponibile fonduri

naționale. Astfel, Fondul social european acționează

ca un instrument important pentru a sprijini eforturile

de reformă depuse de numeroase state membre în

domenii de importanță esențială pentru economia

europeană în concordanță cu recomandările emise în

contextul semestrului european: reformele în politicile

privind piața muncii, ocuparea forței de muncă în

rândul tinerilor, modernizarea educației și formării

profesionale, sistemele de asigurări sociale și

reformele administrative.

Anul 2017 a marcat o accelerare puternică a punerii

în aplicare pentru toate programele operaționale, în

pofida diferențelor existente între statele membre și

programe. Raportul strategic pe 201742

subliniază

faptul că fondurile structurale și de investiții europene

oferă un cadru de investiții stabil pe termen lung

pentru statele membre și regiunile acestora.

În cursul anului 2017, a fost plătită o sumă de

aproximativ 11 miliarde EUR pentru programele din

perioada 2014-2020 din cadrul Fondului social

european (inclusiv prefinanțare) și, până la sfârșitul

anului 2017, rata de absorbție (plăți intermediare față

de alocarea pentru perioada 2014-2020) a fost de

8,25 %. În pofida nivelului scăzut al cheltuielilor

certificate, rata medie de selectare a proiectelor a

depășit 42 %, ceea ce arată că punerea în aplicare

pe teren se află într-un stadiu avansat, deschizând

calea unei contribuții puternice din partea fondurilor

structurale la obiectivele Strategiei Europa 2020 în

aceste domenii.

În ceea ce privește inițiativa „Locuri de muncă pentru

tineri”, rata de punere în aplicare a crescut în 2017.

Până la sfârșitul anului 2017, costul eligibil total al

operațiunilor selectate pentru a beneficia de sprijin a

depășit 7 miliarde EUR, iar beneficiarii au declarat

peste 3,20 miliarde EUR. Comisia a primit cereri de

plată în valoare de aproximativ 2,70 miliarde EUR din

partea statelor membre (inclusiv plățile intermediare

și prefinanțarea inițială și anuală) în cadrul inițiativei

„Locuri de muncă pentru tineri”.

Pentru punerea în aplicare a Fondului social

european, metodologia simplificată de calcul a

costurilor și valoarea costurilor sunt stabilite în

prealabil, conducând la o reducere a sarcinii

administrative asociate cu documentația care trebuie

reținută pentru verificările de gestiune. Cheltuielile

totale preconizate a fi acoperite de costurile unitare ar

fi de aproximativ 9 miliarde EUR.

În timp ce punerea în aplicare variază semnificativ

între statele membre și programele operaționale, la

nivel agregat inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”

din cadrul Fondului social european a obținut

următoarele rezultate până la sfârșitul anului 2016:

7,8 milioane de participanți43

, din care 4,2 milioane de șomeri și 2,1 milioane de persoane inactive;

1,6 milioane de participanți au fost șomeri pe termen lung;

Dintre acești participanți, 787 000 aveau un loc de muncă după ce au beneficiat de o operațiune a

Fondului social european, iar 820 000 au dobândit o calificare după finalizarea operațiunii;

276 000 de participanți urmau un program educațional sau de formare datorită sprijinului

fondului;

458 000 de participanți defavorizați, inclusiv persoane care provin din familii de migranți, erau în căutarea

unui loc de muncă sau urmau un program educațional sau de formare, au obținut o calificare

sau desfășurau o activitate, inclusiv pe cont propriu.

40

Până în septembrie 2017, statele membre

declaraseră deja că 1,7 milioane de tineri au

beneficiat de inițiativa „Locuri de muncă pentru

tineri”.

În Cipru și Bulgaria, 45 % din participanții la inițiativa

„Locuri de muncă pentru tineri” aveau un loc de

muncă după încetarea calității de participant la

program. În Italia, 35 % din participanții care au

finalizat programul au în prezent un loc de muncă.

Majoritatea evaluărilor realizate de statele membre în

legătură cu inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”

au concluzionat că intervențiile au furnizat, în general,

sprijin în domeniile în care există cea mai mare

nevoie, cum ar fi: șomerii de lungă durată și tinerii

inactivi și cei descurajați, estimându-se că aceste

intervenții asigură un impact pozitiv semnificativ. Cele

mai bune rezultate au fost obținute în cazurile în care

partenerii de proiect și părțile interesate, cum ar fi

serviciile publice de ocupare a forței de muncă,

școlile și municipalitățile, au cooperat. O provocare

specifică identificată a fost dificultatea de a se adresa

persoanelor care nu au un loc de muncă sau care nu

au urmat un program educațional sau de formare, în

special cei care aparțin grupurilor celor mai

vulnerabile. În plus, persoanele care nu au un loc de

muncă care nu au urmat un program educațional sau

de formare par a fi un grup-țintă foarte eterogen și

fiecare grup-țintă necesită o altă combinație de

intervenții atunci când se au în vedere nevoile de pe

piața forței de muncă.

Dincolo de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”,

au fost efectuate puține evaluări de către statele

membre cu privire la Fondul social european în anii

precedenți. În general, aceste evaluări au

concluzionat că a existat un efect pozitiv asupra

plasării forței de muncă și stabilității locurilor de

muncă.

Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane

Sărăcia și excluziunea socială sunt principalele

obstacole în calea realizării obiectivelor strategiei

Europa 2020. Fondul de ajutor european pentru cele

mai defavorizate persoane vine în completarea

instrumentelor de coeziune existente prin furnizarea

de asistență celor care sunt prea departe de piața

muncii pentru a beneficia de măsurile de activare din

Fondul social european.

În 2017 a avut loc punerea în aplicare și lansarea

programelor operaționale din cadrul fondului pe teren.

Până la sfârșitul anului 2017, intervențiile sprijinite de

fond obțineau rezultate în marea majoritate a statelor

membre, în ceea ce privește atât furnizarea de

asistență materială, cât și realizarea unor activități de

incluziune socială dedicate persoanelor celor mai

defavorizate. Rapoartele anuale de punere în aplicare

pentru 2016 arată faptul că se înregistrează progrese

în permanență în executarea programelor.

În 2016, se estimează că 15,3 milioane de persoane au beneficiat de operațiuni de ajutor alimentar, peste 660 000 de persoane au primit asistență materială de

bază și aproximativ 23 000 de persoane au fost implicate în activități de incluziune socială. Au fost

distribuite peste 377 000 de tone de alimente plătite prin cofinanțare de Fondul de ajutor european pentru

cele mai defavorizate persoane.

Punerea în aplicare pe teren a fondului este

reflectată, de asemenea, în execuția financiară: până

la sfârșitul anului 2017, Comisia a efectuat plăți în

valoare de 1,02 miliarde EUR, din care

602,8 milioane EUR sub formă de plăți intermediare

și 419,5 milioane EUR sub formă de plăți de

prefinanțare.

Realizările și rezultatele descrise anterior indică faptul

că obiectivele fondului sunt pe cale de a fi obținute și

că, în pofida unui buget mic, acest instrument vine în

completarea eforturilor naționale de eradicare a

sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. În plus,

acesta este un instrument esențial pentru a aborda

situațiile de sărăcie extremă, precum și pentru a crea

parteneriate și rețele, a crește gradul de sensibilizeze

și a realiza schimburi de cunoștințe în rândul

operatorilor.

Rapoartele de punere în aplicare pe 2016 indică

următoarele rezultate înregistrate de program:

- se estimează că, în perioada 2014-2016, s-au

înregistrat 37,1 milioane de cazuri de participare

la operațiunile de ajutor alimentar, 0,7 milioane

de cazuri de furnizare de asistență materială de

bază și aproximativ 23 000 de participanți la

activitățile de incluziune socială.

- până la sfârșitul anului 2016, au fost distribuite, în

total, aproximativ 940 000 de tone de alimente.

- se estimează că 50 % din beneficiarii finali ai

Fondului de ajutor european pentru cele mai

defavorizate persoane sunt femei, aproximativ

30 % sunt copii cu vârste de cel mult 15 ani și

peste 11 % sunt migranți, participanți de origine

străină sau minorități (inclusiv comunități

marginalizate, cum ar fi comunitatea romă).

Rezultatele intermediare ale evaluării de la jumătatea

perioadei a fondului aflate în curs arată că există

efecte clare asupra volumului într-o serie de state

membre în care acest instrument acoperă o

deficiență de acoperire națională. În Finlanda, Italia,

Lituania și Slovacia, fondul este singura sursă de

ajutor alimentar. Inclusiv în statele membre cu canale

41

stabilite pentru ajutorul alimentar, Fondul de ajutor

european pentru cele mai defavorizate persoane este

o sursă suplimentară de finanțare și poate furniza alte

produse destinatarilor finali (efect asupra volumului).

În plus, există dovezi ale efectelor asupra procesului

în îmbunătățirea parteneriatelor între organizațiile

neguvernamentale și administrațiile centrale în

furnizarea de alimente și de ajutor material.

De asemenea, evaluarea arată faptul că fondul este

eficace în reducerea privațiunii alimentare și în

asigurarea incluziunii sociale. Părțile interesate

apreciază și subliniază necesitatea de a menține

aspectele specifice fondului, cum ar fi flexibilitatea și,

în general, cerințele administrative mai puțin stricte în

comparație cu programele principale din cadrul

Fondului social european, împreună cu rețelele

existente și modurile operaționale de punere în

aplicare. Pragurile reduse permit furnizarea de ajutor

persoanelor care nu beneficiază de servicii sociale,

cum ar fi migranții fără adăpost, noi sau fără acte de

identitate și persoanele în vârstă care sunt expuse

riscului de sărăcie. Aceasta facilitează, de asemenea,

răspunsurile rapide la noile nevoi și situații de criză. O

mare parte din sarcina administrativă decurge din

cerințele impuse la nivel de stat membru, cum ar fi

definiții restrânse privind eligibilitatea.

Alte constatări ale evaluării comune pentru programele din cadrul politicii de coeziune

Comisia a efectuat o serie de evaluări44

și studii45

care analizează rezultatele din perioada 2007-2013 și

din primele etape ale programării și punerii în aplicare

a programelor din cadrul politicii de coeziune pentru

perioada 2014-2020. Dovezile colectate confirmă

contribuția importantă a investițiilor din cadrul politicii

de coeziune în generarea creșterii, a locurilor de

muncă și a investițiilor, precum și impactul lor

semnificativ pentru stimularea convergenței socio-

economice, îmbunătățirea mediului și a coeziunii

teritoriale între statele membre și regiunile UE.

Evaluarea ex post realizată de Comisie cu privire la

politica de coeziune46

în perioada 2007-2013 a

demonstrat persistența efectelor pe termen lung ale

acestei politici. Aceasta a indicat, de asemenea, că

fiecare regiune și țară din Uniunea Europeană

beneficiază de pe urma politicii de coeziune, inclusiv

contribuabilii neți, prin suma efectelor directe și

indirecte ale acesteia.

Datele de monitorizare finale raportate de statele

membre pentru perioada 2007-2013 ilustrează

realizările politicii de coeziune în unele domenii de

politică importante.

În total, peste 1,3 milioane de locuri de muncă au fost create prin intermediul finanțării în perioada 20072013, iar peste 355 000 de IMM-uri au beneficiat de sprijin direct în cadrul politicii de

coeziune.

Statele membre au raportat creșteri substanțiale în

ceea ce privește rezultatele obținute în sectorul

transporturilor:

Au fost construite drumuri noi cu o lungime de 6 500 km, au fost modernizate drumuri cu o lungime de

41 000 km, au fost construite noi linii de cale ferate cu o lungime de 476 km și au fost reconstruite linii de

cale ferată cu o lungime de 7 500 km. 15 milioane de persoane în plus au beneficiază de o mai bună

alimentare cu apă potabilă curată, iar încă 19,7 milioane de persoane au beneficiat de o mai

bună tratare a apelor reziduale. Numărul de persoane care beneficiază de bandă largă a crescut cu 20,5 milioane în perioada 2007-2013 datorită

finanțării în cadrul politicii de coeziune.

Cu toate acestea, sunt necesare reforme în mai multe

domenii. Politica de coeziune a răspuns la criza

financiară, jucând un rol contraciclic cu efect

stabilizator, precum și la nevoile emergente cum ar fi

criza migrației, însă capacitatea sa de adaptare la noi

circumstanțe și provocări a fost limitată. Aceasta

confirmă necesitatea de a revizui modul în care

politica de coeziune poate oferi o mai bună pregătire

și reacție pentru evoluții, crize și schimbări societale

neașteptate.

Deși au existat exemple pozitive ale unei armonizări

mai mari între instrumentele de finanțare ale UE în

perioada 2014-2020, sinergiile cu politicile sectoriale

și cu alte programe de cheltuieli trebuie să fie

maximizate. Experiența din perioada 2014-2020 arată

că sunt încă necesare eforturi suplimentare de

armonizare a normelor47

și că sinergiile cu politicile

sectoriale și programele precum LIFE, Mecanismul

pentru interconectarea Europei, Orizont 2020,

Erasmus+, Fondul pentru azil, migrație și integrare și

Fondul pentru securitate internă nu au fost valorificate

la întregul lor potențial.

Normele diferă între fondurile UE care investesc în

dezvoltarea capitalului uman. Această fragmentare

conduce la ineficiențe. De asemenea,

complementaritatea, impactul și vizibilitatea măsurilor

sunt împiedicate de fragmentarea actuală a

fondurilor. De exemplu, asistența materială de bază

42

furnizată de Fondul de ajutor european pentru cele

mai defavorizate persoane ar putea fi mai bine

integrată cu măsurile de incluziune socială și de

sporire a șanselor de angajare în cadrul Fondului

social european.

Beneficiarii proiectelor întâmpină în continuare

dificultăți în accesarea acestor fonduri și realizarea

promptă a proiectelor. Autoritățile de la nivel național

și regional consideră, de asemenea, că politica este

prea complexă din punct de vedere al gestionării. Prin

urmare, în viitor este necesar un efort susținut pentru

simplificarea în continuare a punerii în aplicare și

pentru a permite o programare mai agilă și mai

flexibilă. Într-o serie de rapoarte speciale48

, Curtea de

Conturi Europeană a formulat observații și

recomandări cu privire la simplificarea fondurilor din

cadrul politicii de coeziune, solicitând simplificarea

sistemelor de performanță, reducerea sarcinii

administrative și a întârzierilor în punerea în aplicare,

alinierea planurilor naționale de dezvoltare și

raționalizarea numărului de indicatori utilizați.

43

1.3. Creștere durabilă: resurse naturale (rubrica bugetară 2)49

O sumă de 58,6 miliarde EUR a fost alocată

programelor din cadrul rubricii 2 în 2017,

reprezentând 37 % din bugetul total al UE pentru

2017. Rubrica 2 cuprinde cei doi piloni ai politicii

agricole comune: pilonul I este constituit din măsurile

de sprijinire a pieței și din plățile directe finanțate de

Fondul european de garantare agricolă, iar pilonul II

include sprijinul pentru dezvoltare rurală finanțat prin

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Rubrica include, de asemenea, Fondul european

pentru pescuit și afaceri maritime, dimensiunea

internațională a politicii comune în domeniul

pescuitului (și anume, organizațiile regionale de

gestionare a pescuitului și acordurile în domeniul

pescuitului sustenabil), precum și activitățile în

domeniul schimbărilor climatice și al mediului prin

intermediul Programului pentru mediu și politici

climatice (LIFE).

Grafic: Principalele programe finanțate în 2017 în cadrul rubricii 2. Categoria „Alte programe” include agențiile descentralizate,

proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.

Susținerea priorităților Comisiei Europene:

Acțiunile în cadrul acestei rubrici contribuie la realizarea priorităților Comisiei „Locuri de muncă, creștere

economică și investiții”, „Uniunea energetică și combaterea schimbărilor climatice” și, într-o anumită măsură, a

priorității „Piața unică digitală”, precum și a priorității „O politică comercială echilibrată și progresistă în vederea

valorificării oportunităților oferite de globalizare”. Acestea contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivelor

Strategiei Europa 2020 în domeniul creșterii durabile, având legături cu creșterea inteligentă și favorabilă

incluziunii în ceea ce privește investițiile care contribuie la crearea de locuri de muncă și la inovare.

Producția viabilă de produse alimentare, gestionarea durabilă a resurselor naturale și acțiunile de combatere a

schimbărilor climatice, precum și dezvoltarea teritorială echilibrată reprezintă principalele obiective ale politicii

agricole comune (PAC) în perioada cadrului financiar multianual 2014-2020. Măsurile din cadrul Fondului

european de garantare agricolă se axează pe îmbunătățirea în continuare a situației producătorilor primari din

lanțul alimentar, pe consolidarea competitivității sectoarelor agricole și agroalimentare, precum și pe sprijinirea

veniturilor exploatațiilor agricole prin intermediul plăților directe, care sunt decuplate, în mare parte, de

producție. În cadrul celui de al doilea pilon al politicii agricole comune, Fondul european agricol pentru

dezvoltare rurală vizează bunăstarea economică, socială și de mediu a zonelor rurale și dezvoltarea durabilă a

mediului rural.

44

Prioritatea de bază a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime în contextul cadrului financiar pentru

perioada 2014-2020 este de a stimula punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului prin

sprijinirea pescuitului și a acvaculturii durabile din punct de vedere al mediului, eficiente din punct de vedere al

resurselor, inovatoare, competitive și bazate pe cunoaștere. Printre obiective se numără, de asemenea,

creșterea ocupării forței de muncă și încurajarea coeziunii teritoriale, promovarea comercializării și a prelucrării

produselor pescărești, precum și sprijinirea punerii în aplicare a politicii maritime integrate. Programul LIFE este

un instrument de finanțare specific pentru mediu și politici climatice, care funcționează pe lângă abordarea

integratoare adoptată în ceea ce privește cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, prin care

mediul și politicile climatice sunt o parte integrantă din toate instrumentele și intervențiile principale.

Programele din cadrul rubricii 2 contribuie la îndeplinirea angajamentelor UE în ceea ce privește realizarea

obiectivelor de dezvoltare durabilă și la punerea în aplicare a Agendei 2030.

2017 a fost un an de reflecție cu privire la viitorul

politicii agricole comune. În special, au fost abordate

aspecte legate de simplificare, modernizare, precum

și de poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu

alimente. După o consultare amplă, Comisia a

publicat în noiembrie 2017 comunicarea intitulată

„Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii”50

.

Aceasta prezintă viitorul model de îndeplinire a

obiectivelor pentru o politică agricolă comună mai

inteligentă, mai modernă și mai durabilă. Această

politică ar trebui să fie mai flexibilă și orientată către

rezultate, sporind subsidiaritatea și responsabilitatea

prin acordarea unui rol mult mai important statelor

membre în dezvoltarea sistemelor de finanțare,

urmărind obiective agreate, realiste și adecvate și

contribuind la reducerea sarcinii administrative pentru

beneficiarii fondurilor UE.

Comunicarea menționată a arătat că sectorul și-a

sporit productivitatea cu aproape 9 % începând din

2005, diminuând, în același timp, cu 24 % emisiile de

gaze cu efect de seră din 1990 încoace și reducând

îngrășămintele folosite, cu impact pozitiv asupra

calității apei. Cu toate acestea, comunicarea a arătat,

de asemenea, că veniturile din sectorul agricol se

situează încă sub nivelul salariilor din întreaga

economie.

Eficacitatea politicii agricole a UE este demonstrată

prin statisticile comerciale:

Valoarea exporturilor de produse alimentare agricole a ajuns la 137,9 miliarde EUR în 2017, ceea ce

reprezintă o creștere de 5,1 % comparativ cu anul 2016.

În 2017, Comisia a desfășurat, de asemenea, o

consultare cu privire la poziția agricultorilor în lanțul

de aprovizionare cu alimente și în legătură cu

practicile comerciale neloiale și a adoptat, în aprilie

2018, o propunere de interzicere a practicilor

comerciale neloiale mai dăunătoare din lanțul de

aprovizionare cu alimente pentru a asigura un

tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici și

mijlocii din sectorul alimentar și agricol.

Fondul european de garantare agricolă

În primii ani ai cadrului financiar multianual pentru

perioada 2014-2020, punerea în aplicare a Fondului

european de garantare agricolă s-a desfășurat

corespunzător, incluzând unele măsuri de sprijinire a

pieței pe o perioadă limitată. În general, punerea în

aplicare a fondului este pe drumul cel bun, fără

dificultăți majore și cu o evoluție pozitivă a executării

sale de-a lungul anilor.

Cheltuieli legate de piață

Măsurile de sprijinire a pieței în sectorul fructelor și

legumelor și în sectorul creșterii animalelor au

contribuit în permanență la reechilibrarea sectoarelor

în cauză. În special, ajutorul de adaptare (introdus în

2016) și ajutoarele pentru reducerea producției de

lapte pentru fermierii producători de lactate au permis

gestionarea dezechilibrului de pe piață care rezultă

din mai mulți factori macroeconomici (expirarea

cotelor de producție, epuizarea anumitor canale de

comercializare importante din afara UE). Aceste

programe de ajutor au furnizat un sprijin efectiv

producătorilor afectați din statele membre.

Valorile totale la export în cursul ultimelor 12 luni

reflectă o creștere continuă de 6,7 miliarde EUR în

2017 (+5,1 %) și, în special, redresarea exporturilor

de produse lactate (+1 miliard EUR pentru lapte praf

și unt; +530 de milioane EUR pentru brânzeturi și

produse lactate proaspete), zahăr (+271 de milioane

EUR), ulei de măsline (+153 de milioane EUR).

Creșterea substanțială a exporturilor de zahăr în

cursul ultimului trimestru al anului 2017 a fost legată

de renunțarea la sistemul de cote de producție de

zahăr începând cu octombrie 2017, care completează

eliminarea limitărilor inițiale ale furnizării din cadrul

PAC și consolidează abordarea bazată pe orientarea

acesteia spre piață. De asemenea, succesul

45

înregistrat de programele naționale de sprijin pentru

sectorul vitivinicol este reflectat de evoluția pe termen

lung a exporturilor de vin din UE - care, între 2012 și

2016, au continuat să crească în valoare, ajungând

de la 8,9 miliarde EUR la 10,7 miliarde EUR - și a

adus o contribuție netă de 7,9 miliarde EUR la

excedentul comercial al UE. Această tendință pare să

fi continuat în 2017: exporturile de vin au susținut

extinderea (+1,2 miliarde EUR față de cifra

înregistrată în 2016, cu o contribuție netă la

excedentul comercial care a crescut la 9,2 miliarde

EUR).

În 2017, statele membre care participă la Programul

de încurajare a consumului de fructe și legume în

școli au prezentat rapoarte de evaluare cu privire la

punerea în aplicare a programului în ultimii cinci ani.

Majoritatea rapoartelor arată un impact pozitiv pe

termen scurt (creșterea consumului de fructe și

legume de către copii în școli), iar unele observă

schimbări ale frecvenței sau cantității în ceea ce

privește modelele de consum. Majoritatea rapoartelor

evidențiază, de asemenea, evoluții pozitive în ceea

ce privește cunoștințele copiilor și atitudinea acestora

față de obiceiurile alimentare sănătoase. Programul a

fost evaluat pozitiv de către copii, profesori și părinți,

cu un sprijin aproape unanim pentru continuarea

acestuia. Principalele recomandări de îmbunătățire a

programului se referă la o frecvență adecvată și la

diversitatea ofertei de fructe și legume, implicarea

mai sistematică a cadrelor didactice și a părinților, o

mai bună comunicare, precum și reducerea sarcinii

administrative.

Plăți directe

Figură: Distribuția sprijinului direct din partea UE pentru fermieri, sursa: Raportul anual de activitate al DG AGRI

În anul de cerere 2016 (exercițiul financiar 2017) care

a fost cel de al doilea an de punere în aplicare a

sistemului reformat, aproximativ 7 milioane de

fermieri au beneficiat de plăți directe, iar suprafața

totală stabilită plătită a acoperit aproximativ 85 % din

suprafața agricolă utilizată a UE (178 de milioane

hectare).

Procesul de reechilibrare a repartizării plăților între

statele membre și în interiorul acestora a continuat:

datele confirmă faptul că plățile directe medii pe

hectar sunt convergente (la nivel de stat membru și la

nivel de fermier)51

.

Diferitele sisteme care permit direcționarea și mai

precisă a necesităților anumitor categorii de

46

beneficiari, în special ale tinerilor fermieri, ale micilor

fermieri și ale anumitor sectoare sau regiuni cu

probleme structurale, sunt puse pe deplin în aplicare.

Acolo unde a fost necesar, statele membre și-au

revizuit propriile decizii în limitele de flexibilitate

oferite de noul sistem în vederea ajustării

modalităților de punere în aplicare pe baza

experienței acumulate în primul an. În cursul

exercițiului financiar 2016, plățile către fermieri au

fost, în anumite cazuri, realizate mai târziu decât în

mod normal, întrucât acesta a fost primul an de

punere în aplicare a reformei. Cu toate acestea, încă

din exercițiul financiar 2017 punerea în aplicare a fost

mai aproape de ritmul normal și se preconizează că

punerea în aplicare de către statele membre se va

îmbunătăți și mai mult în următorii ani.

47

Plata pentru practicile agricole benefice pentru climă

și mediu (așa-numita plată „de ecologizare”) a fost

introdusă odată cu reforma politicii agricole comune

din 2013 pentru a oferi beneficii ambițioase pentru

climă și mediu. Aceasta reprezintă 30 % din

pachetele de plăți directe anuale ale statelor membre.

Exploatațiile care sunt supuse cel puțin uneia dintre

cele trei obligații în materie de ecologizare acoperă

aproximativ 79 % din suprafața agricolă totală a UE.

Cu toate acestea, evaluarea privind plata pentru

practicile agricole benefice pentru climă și mediu52

a

constatat că măsurile de ecologizare nu și-au atins pe

deplin potențialul preconizat. Pe baza datelor privind

punerea în aplicare în 2015 și 2016, efectele

generale nu sunt cunoscute, dar par destul de limitate

și variază de la un stat membru la altul. Acestea par

să fi avut un efect neglijabil asupra producției sau

viabilității economice a exploatațiilor agricole.

În urma evaluării, s-a constatat că actuala arhitectură

globală a politicii agricole comune în domeniul

mediului și al climei s-a dovedit a fi mai complexă și

dificil de gestionat. Curtea de Conturi Europeană a

concluzionat că ecologizarea a adus o complexitate

semnificativă în politica agricolă comună, care nu era

justificată având în vedere rezultatele pe care

ecologizarea ar fi trebuit să le producă53

. Aceasta a

menționat că, întrucât ecologizarea se suprapune cu

alte instrumente de mediu în cadrul politicii agricole

comune, există riscul de apariție a efectului de balast

și de dublă finanțare, deși anumite decizii și acțiuni

întreprinse de Comisie și de statele membre

atenuează aceste riscuri.

.

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

În cadrul celui de al doilea pilon al PAC, programele

de dezvoltare rurală oferă o contribuție esențială la

coeziunea economică, socială și de mediu a UE,

ținând seama de specificul național și regional al

agriculturii și de zonele rurale de pe întreg teritoriul

UE. Sprijinul pentru proiectele de inovare interactive

Grafic: Cheltuielile cu plățile directe pe hectar de suprafață potențial eligibilă în funcție de statul membru – 2016. sursa:

https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/statistics/facts-figures/direct-payments.pdf

48

din cadrul Parteneriatului european pentru inovare

privind agricultura, precum și sprijinul pentru formare

și diversificare urmăresc să contribuie la realizarea

obiectivelor Strategiei Europa 2020, întrucât acestea

încurajează inovarea și spiritul întreprinzător. În 2017,

statele membre au prezentat cea de a doua serie de

rapoarte anuale de punere în aplicare care vizează

perioada până la 31 decembrie 2016. În pofida

adoptării tardive a anumitor programe, în principal ca

urmare a adoptării cu întârziere a cadrului legislativ,

punerea în aplicare înregistrează un ritm accelerat.

Rapoartele de punere în aplicare confirmă, în

general, o accelerare constantă a nivelurilor

cheltuielilor care a compensat întârzierile inițiale.

Până la sfârșitul exercițiului financiar 2017, nivelurile

cheltuielilor au atins 21 % din totalul resurselor UE în

materie de dezvoltare rurală (cu excluderea

prefinanțării plătite statelor membre), la care se

adaugă 42,7 % în ceea ce privește angajamentele

față de cheltuielile publice totale planificate. Cele mai

recente cifre disponibile cu privire la realizările și

rezultatele obținute (sfârșitul anului 2016) nu sunt,

prin urmare, complet reprezentative. Se estimează o

accelerare a punerii în aplicare a programului în

următorii ani, în special în ceea ce privește

operațiunile legate de investiții și crearea de locuri de

muncă. Unele rezultate pozitive pot fi deja subliniate,

obținându-se o realizare în procent de 60 % a

obiectivelor pentru 2020 privind terenurile agricole

care fac obiectul contractelor de gestionare ce

contribuie la gestionarea biodiversității, a solului și a

apei, precum și în procent de 89 % pentru obiectivul

pentru anul 2020 privind populația rurală vizată de

strategiile de dezvoltare locală.

Programele de dezvoltare rurală au permis54

ca 43 400 de exploatații să investească în restructurare

sau modernizare;

12 100 de exploatații agricole au beneficiat de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor și investiții pentru

tinerii agricultori.

5 600 de exploatații agricole s-au implicat în sistemele de calitate, lanțurile scurte de

aprovizionare, piețele locale și grupurile/organizațiile de producători;

61 800 de exploatații agricole au făcut obiectul sistemelor de gestionare a riscurilor.

Pentru dezvoltarea rurală în perioada de programare

2014-2020, a fost lansată o serie de inițiative care

sunt de așteptat să îmbunătățească eficiența și

eficacitatea cheltuielilor din cadrul Fondului european

agricol pentru dezvoltare rurală, de exemplu:

realizarea unor modificări prin intermediul

așa-numitului „Regulament Omnibus”55

în

scopul de a îmbunătăți instrumentele de

gestionare a riscurilor pentru fermieri, de a

reduce sarcina administrativă pentru

beneficiari și de a simplifica condițiile pentru

instrumentele financiare.

utilizarea opțiunilor simplificate în materie de

costuri în 64 % din programele de dezvoltare

rurală conduce în prezent la îmbunătățirea

eficienței și eficacității cheltuielilor și reduce

sarcina administrativă.

în ceea ce privește utilizarea instrumentelor

financiare pentru mobilizarea și reînnoirea

bugetului pentru dezvoltare rurală, fondul

este pe cale să îndeplinească obiectivul de a

dubla utilizarea instrumentelor financiare

comparativ cu perioada 2007-2013.

49

Exemple de proiecte din cadrul programelor de

dezvoltare rurală56

:

Acvaponia — o seră pentru producția

inovatoare de alimente în Suedia

Rezumatul proiectului

Mediul suferă din ce în ce mai mult o pierdere a

nutrienților din sol și, în același timp, există o

problemă legată de excesul de nutrienți în lacuri și

mări. Peckas Naturodlingar a investit într-o

tehnologie care combină cultivarea tomatelor cu

piscicultura într-un sistem închis. Apa cu nutrienți

în care sunt crescuți peștii este direcționată către

tomate, care extrag nutrienții. Apa curată este apoi

trimisă înapoi spre ferma piscicolă. În acest mod,

apa și toți nutrienții sunt utilizați în mod eficient și

nu rezultă deșeuri în afara sistemului. Sprijinul

acordat prin programul de dezvoltare rurală al

Suediei a fost utilizat pentru a construi o seră cu o

suprafață de 4 000 m². Noua seră a permis

creșterea producției de tomate pentru vânzare.

Rezultatele proiectului

În ianuarie 2018, Peckas a pus spre vânzare

primul lot de tomate în magazinele alimentare din

Härnösand. Întreaga producție de tomate pentru

2018 a fost rezervată de distribuitorul

„Gronsakshuset”. 100% din apa cu nutrienți din

ferma piscicolă este circulată printr-un strat

organic/strat de plante și apoi este trimisă înapoi

către ferma piscicolă. Acest proces conduce la o

nevoie redusă de apă, iar toți nutrienții din apă

sunt utilizați în cultivarea tomatelor.

Reconstrucția unui drum forestier pentru

protecția eficace împotriva incendiilor

forestiere în Slovacia

Rezumatul proiectului:

Drumul forestier din afara satului Hrusovo situat în

sudul Slovaciei se afla într-o stare precară și era

necesară o intervenție pentru a restabili

funcționalitatea sa. Activitatea principală a acestui

proiect a fost reconstrucția drumului prin turnarea

unui nou strat de asfalt. Lucrările de construcție au

inclus modificarea pantelor adiacente, construirea

de stăvilare care să includă guri din beton pentru

conductele din beton armat, precum și canale de

scurgere din beton, grilaje de scurgere, șanțuri și

rigole de scurgere. De asemenea, a fost construit

un turn de observație din lemn.

Rezultatele proiectului:

Proiectul le permite autorităților să aibă acces la

amplasament pe tot parcursul anului, în funcție de

necesități;

turnul de observație din lemn permite

monitorizarea și aplicarea măsurilor de protecție

împotriva incendiilor;

Noul drum forestier construit permite punerea în

aplicare a măsurilor de gestionare și întreținere a

pădurii.

50

Instrumentele financiare sunt complet planificate în

cadrul a 27 de programe în opt state membre, cu un

buget public total de 669 de milioane EUR (465 de

milioane EUR prin Fondul european agricol pentru

dezvoltare rurală, 204 milioane EUR prin cofinanțare

națională). Instruirea specifică privind instrumentele

financiare sprijină autoritățile de management să

pună în aplicare sisteme specifice de instrumente

financiare. Acestea din urmă pot fi utilizate de

fermieri, silvicultori și întreprinderile rurale, inclusiv

printr-o combinație de instrumente financiare și

granturi. Instrumentele financiare din cadrul Fondului

european agricol pentru dezvoltare rurală pot fi puse

în aplicare împreună cu Fondul european pentru

investiții strategice dezvoltat de Banca Europeană de

Investiții și de Comisie.

Punerea în aplicare a programelor de dezvoltare

rurală din cadrul Fondului european agricol pentru

dezvoltare rurală este supusă unui număr de condiții

ex ante. Pentru unele dintre aceste programe, a fost

necesară stabilirea unor planuri de acțiune specifice

în vederea obținerii conformității depline până la

sfârșitul anului 2016. Toate planurile de acțiune, cu o

excepție, au fost puse în aplicare cu succes, prin

urmare, condiționalitățile pot fi considerate ca fiind

îndeplinite.

Pentru perioada 2014-2020, este instituit un cadru

comun de monitorizare și de evaluare cuprinzător

pentru politica agricolă comună. Curtea de Conturi

Europeană a exprimat unele preocupări în ceea ce

privește sistemul de monitorizare și de evaluare și

indicatorii aferenți și a luat act de faptul că este

posibil ca raportarea performanțelor să nu poată

furniza informații în timp util pentru elaborarea politicii

viitoare și pentru gestionarea bugetului în funcție de

rezultate57

. Curtea a recunoscut că acest cadru de

performanță a urmărit consolidarea abordării bazate

pe rezultate și a invitat Comisia să revizuiască și să

țină seama de experiența dobândită în urma punerii

în aplicare a actualului sistem pentru perioada de

programare de după 2020. În plus, Curtea a afirmat

că programele de dezvoltare rurală au fost aprobate

cu întârziere, erau prea lungi și implicau documente

complexe, indicând deficiențe care împiedică

plasarea accentului pe performanță și pe rezultate.

O evaluare a măsurilor în domeniul forestier din

cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare

rurală este pe cale de a fi finalizată (jumătatea anului

2018). Rezultatele preliminare indică faptul că fondul

oferă un set coerent de măsuri capabile să acopere

nevoile sectorului silvic și să încurajeze gestionarea

durabilă a pădurilor în zonele rurale. Flexibilitatea

programelor de dezvoltare rurală a permis autorităților

de management să adapteze măsurile la nevoile și

caracteristicile locale și să furnizeze un sprijin foarte

bine orientat. Cu toate acestea, eficacitatea măsurilor

în domeniul forestier a rămas în foarte mare măsură

dependentă de detaliul conceperii măsurilor la nivel

de program, precum și de momentul, locul și durata

în care măsurile sunt puse în aplicare de către

beneficiari.

Sinteza evaluărilor ex-post ale programelor de

dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013 se află

în curs de finalizare58

. Aceasta se bazează pe

evaluările efectuate de către statele membre.

Constatările preliminare ale sintezei evaluărilor ex-

post ale programelor de dezvoltare rurală pentru

perioada 2007-2013 arată că programele au avut

efecte pozitive asupra competitivității și asupra

mediului. Cu toate acestea, eficacitatea măsurilor

legate de calitatea vieții și diversificarea activităților a

fost împiedicată de lipsa prioritizării și a bugetului.

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală a

făcut, de asemenea, obiectul unei examinări din

partea Grupului la nivel înalt privind simplificarea,

care a prezentat concluziile și recomandările sale

pentru o mai bună administrare a fondurilor

structurale și de investiții în 2017. Fondul european

agricol pentru dezvoltare rurală este vizat, împreună

cu celelalte fonduri, de o serie de studii aflate în curs,

îndeosebi în domenii precum a) simplificarea,

(b) coordonarea și armonizarea fondurilor și

c) posibilele modalități alternative de furnizare a

rezultatelor. Constatările preliminare ale studiului

privind simplificarea indică o sarcină administrativă

mai mare și costuri administrative mai mari pentru

Fondul de dezvoltare rurală comparativ cu alte

fonduri structurale și de investiții europene.

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

După un început dificil din cauza adoptării cu

întârziere a Regulamentului privind Fondul european

pentru pescuit și afaceri maritime, anul 2017 a marcat

o accelerare a punerii în aplicare a fondului în

majoritatea statelor membre.

Pe tot parcursul anului 2017, rata de punere în

aplicare a început să înregistreze o creștere

considerabilă. Numărul de operațiuni (cu excepția

asistenței tehnice) aproape s-a dublat, de la 6 200 în

2016 la 15 500 în 2017. Numărul de nave de pescuit

care beneficiază de Fondul european pentru pescuit

51

și afaceri maritime aproape s-a triplat, de la 3 600 în

2016 la peste 9 600 în 2017. Numărul navelor din

flota de pescuit de coastă la scară mică care

beneficiază de pe urma fondului s-a dublat. Sprijinul

oferit promovează un echilibru durabil între flotele de

pescuit și resurse și protecția ecosistemelor marine.

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime a

sprijinit, de asemenea, o mai bună gestionare a peste

60 000 km² de arii Natura 2000 și a aproximativ

1,5 de milioane de km² de zone marine protejate

(date din 2016)59

. Prin proiectele care facilitează

cooperarea transfrontalieră cu privire la amenajarea

spațiului maritim, se pregătește terenul pentru

dezvoltarea durabilă a economiei maritime în

bazinele maritime în care se desfășoară un număr tot

mai mare de activități economice. Operațiunile care

beneficiază de sprijin aduc beneficii nu doar

persoanelor (fizice sau juridice) care acționează în

mod oficial ca beneficiari ai operațiunii, ci și altor

persoane, astfel cum sunt descrise în caseta de mai

jos.

Se estimează că peste 71 000 de pescari și 25 000 membri ai organizațiilor de producători beneficiază de

sprijin, precum și 77 000 de angajați și 32 000 de persoane din alte categorii. Până la sfârșitul anului

2017, cele 368 de grupuri de acțiune locală în sectorul pescuitului au selectat 1 156 de proiecte

pentru punerea în aplicare, iar alte 56 de proiecte de cooperare cu alte state membre se aflau în curs de

pregătire.

Până la sfârșitul anului 2017, statele membre au

utilizat, în medie, 27 % din creditele de angajament

din fond. Deși creditele de angajament sunt

satisfăcătoare, decalajul față de plățile către

beneficiari este substanțial în toate statele membre.

Până la sfârșitul anului 2017, plățile intermediare au

reprezentat puțin sub 3,4 % din sprijinul planificat în

cadrul fondului pentru perioada în curs.

Dezvoltarea sistemului comun de monitorizare și de

evaluare pentru Fondul european pentru pescuit și

afaceri maritime a reprezentat un proces comun de

învățare care a implicat Comisia și statele membre.

Într-un raport recent referitor la punerea în aplicare a

cadrului comun de monitorizare și de evaluare60

se

formulează o serie de recomandări pentru

îmbunătățiri suplimentare pe baza experienței

acumulate până în prezent. Deși statele membre ar

trebui să aibă flexibilitatea de a utiliza indicatori

suplimentari la nivel național, indicatorii comuni ar

trebui să vizeze toate investițiile pentru a permite

agregarea la nivelul UE și pentru a prezenta o

imagine de ansamblu asupra utilizării fondurilor.

În 2017, a fost finalizată61

evaluarea ex-post a

Fondului european pentru pescuit pentru

perioada 2007-2013. În evaluare s-a concluzionat că

obiectivele fondului au fost atinse în mare măsură,

dar că există posibilități de îmbunătățire, în special în

ceea ce privește eficacitatea și durabilitatea acestuia.

Legăturile dintre fond și exploatarea durabilă a

pescuitului ar putea fi consolidate, iar contribuția

fondului la obiectivele de conservare mai ample, cum

ar fi protecția și îmbunătățirea mediului și a resurselor

naturale legate de sectorul pescuitului, ar putea

deveni mai vizibile. Evaluarea a concluzionat, de

asemenea, că este necesară adoptarea unei abordări

mai strategice pentru sporirea competitivității

acvaculturii și creșterea producției, ținând mai bine

seama de provocările specifice cu care se confruntă

flota de pescuit de coastă la scară mică, cu excepția

cazului dezvoltării locale, în care complementaritățile

și sinergiile cu alte fonduri au rămas limitate. Într-o

mare măsură, aceste aspecte au fost abordate în

cadrul dezvoltării Fondul european pentru pescuit și

afaceri maritime pentru perioada 2014-2020,

punându-se un accent mai mare pe rezultate.

Acorduri de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil

Acordurile de parteneriat în domeniul pescuitului

sustenabil încheiate între UE și țările terțe urmăresc

să contribuie la un cadru reglementat pentru flota de

pescuit în larg a UE, astfel încât să se asigure

exploatarea sustenabilă a resurselor halieutice

relevante ale țărilor terțe și să se sprijine

competitivitatea flotei de pescuit a Uniunii. Aceste

parteneriate oferă Uniunii Europene un important

efect de levier asupra țărilor terțe pentru a îmbunătăți

gestionarea oceanelor și a pescuitului (prin

îmbunătățirea bazei științifice, gestionarea datelor,

capacitatea instituțională, monitorizare și

supraveghere etc.).

La sfârșitul anului 2017, erau în vigoare 12 protocoale

privind acordurile de parteneriat în domeniul

pescuitului sustenabil. Au fost încheiate cu succes

negocierile în vederea reînnoirii protocolului cu

Mauritius, au fost inițiate negocieri suplimentare cu

Guineea-Bissau și au continuat negocierile cu

Mozambic și Kiribati. Negocierile cu Republica

52

Guineea-Bissau au durat mai mult decât s-a

preconizat, conducând la o întrerupere a acordului. În

plus, Comore nu a reușit să respecte cerințele

prevăzute în Regulamentul privind pescuitul ilegal,

nedeclarat și nereglementat și a fost adăugat pe lista

țărilor necooperante. În consecință și în urma unei

propuneri a Comisiei, Consiliul a denunțat oficial

Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului

sustenabil încheiat cu Comore în decembrie.

Un număr total de 200 de nave UE sub pavilionul

unuia dintre statele membre ale UE beneficiază în

prezent de o autorizație de pescuit acordată în

temeiul acordurilor de parteneriat în domeniul

pescuitului sustenabil, ceea ce le oferă accesul

necesar și asigură, de asemenea, locuri de muncă și

creștere economică în UE. Aceste acorduri au

contribuit, de asemenea, la dezvoltarea sectorului

pescuitului în 12 țări partenere și la o mai bună

guvernanță a sectoarelor pescuitului din aceste țări.

În același timp, acestea contribuie la eliminarea

pescuitului ilegal și la furnizarea de condiții-cadru mai

adecvate pentru pescarii locali.

Creditele de angajament pentru acordurile de

parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil în 2017

s-au ridicat la 123,1 milioane EUR și au fost utilizate

în proporție de 99,7 %. Creditele de plată s-au ridicat

la 132,5 milioane EUR și au fost utilizate integral.

Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE)

Programul LIFE pentru mediu și politici climatice

promovează schimbul de cele mai bune practici și de

cunoștințe cu privire la punerea în aplicare a

legislației și a politicilor UE și facilitează testarea unor

noi abordări pentru dezvoltarea lor viitoare. 2017 a

reprezentat cea de a 25-a aniversare a programului

LIFE. De-a lungul anilor, programul cu activitățile sale

vizibile pe teren este apreciat de părțile interesate și

de publicul din întreaga Uniune.

Realizările în materie de politici inițiate în cadrul

programului LIFE vor modela economia și societatea

UE în următoarele decenii. Pentru a menționa doar

câteva exemple: pachetul privind economia circulară,

care include o strategie ambițioasă privind materialele

plastice, acordul de la Paris privind o înțelegere

globală cu forță juridică obligatorie privind clima,

precum și cadrul privind clima și energia pentru 2030.

În 2017, programului LIFE a furnizat 222 de milioane EUR, care vor mobiliza investiții suplimentare,

conducând la o sumă totală de 379 de milioane EUR pentru proiecte noi, 112 dintre acestea în cadrul

subprogramului pentru mediu. Un număr semnificativ de proiecte vor sprijini statele membre în procesul de trecere la o economie mai circulară. 33 de proiecte

legate de schimbările climatice au fost recomandate pentru finanțare, jumătate dintre acestea abordând

adaptarea.

Până la sfârșitul anului 2017, au fost selectate și

finanțate aproximativ 435 de proiecte tradiționale

vizând toate prioritățile, plus 15 proiecte integrate,

4 proiecte pentru Corpul voluntar european (fiind

încheiate contracte pentru încă două proiecte în

2018)62

și alte proiecte de asistență tehnică și

pregătitoare.

Exemple de proiecte tradiționale includ: testarea

unui prototip italian care ar putea converti

autoturismele pe benzină în vehicule hibride la un

raport rezonabil costuri-beneficii, crearea de

bioproduse din nămolurile generate de stațiile de

epurare a apelor uzate în Țările de Jos și aplicarea

unui nou tip de epurare biologică a apei în sudul

Spaniei în vederea eliminării pesticidelor și a

nitraților. Sprijinul se concentrează, de asemenea,

pe ariile Natura 2000 și pe protejarea speciilor,

cum ar fi proiectul transfrontalier din Slovenia de

salvare a unei specii extrem de periclitate de linx

alpin.

Pe lângă acordarea de granturi pentru proiecte

demonstrative, proiecte-pilot și proiecte privind cele

mai bune practici, programul LIFE oferă, de

asemenea, granturi pentru proiecte integrate care

facilitează punerea în aplicare a planurilor de către

statele membre și autoritățile locale și cresc gradul de

sensibilizare pentru a induce schimbarea de

comportament. Aceste proiecte integrate asigură

punerea în aplicare a politicii de mediu și climatice la

o scară teritorială mare și direcționează finanțarea din

alte surse în vederea atingerii obiectivelor de mediu și

climatice.

Proiectul integrat LIFE - Apă: Abordare integrată a

furnizării de rezultate pentru planul de gestionare a

bazinelor hidrografice din nord-vestul Angliei

53

O treime din râurile de calitate inferioară din Anglia

și Țara Galilor se regăsesc în prezent în bazinul

hidrografic Nord-Vest (Anglia). Acest proiect va

aborda obstacolele care îngrădesc obținerea unei

stări ecologice bune a corpurilor de apă din

regiune, în conformitate cu Directiva-cadru privind

apa. Pe lângă contribuția în valoare de

11 988 811 EUR, proiectul va facilita utilizarea

coordonată a unei finanțări complementare în

valoare de 37 050 000 EUR din Fondul european

agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european

de dezvoltare regională, a unei finanțări în valoare

de 139 500 000 EUR din fonduri publice naționale

și a unei finanțări în valoare de 52 500 000 EUR

din fondurile din sectorul privat.

Un alt exemplu este proiectul „LIFE OPTIMELT”,

care va efectua prima de demonstrație la scară

largă a unui concept inovator de recuperare a

căldurii reziduale. Tehnologia, numită OPTIMELT,

poate utiliza reacția endotermă a gazelor naturale

cu vaporii de apă și CO2 în gazele de ardere

pentru a recupera mai multă căldură decât era

posibil în trecut în procesele de producție la

temperaturi înalte. Aceasta servește drept

supliment la cuptoarele cu ardere cu oxicombustibil

existente, reprezentând o opțiune mai ecologică și

mai eficientă din punct de vedere al costurilor

(reducere cu 20 % a consumului de combustibil și

oxigen).

Conform propunerilor primite, pentru o finanțare totală

de 251,7 milioane EUR, proiectele integrate ar trebui

să faciliteze utilizarea coordonată a aproximativ

5,7 miliarde EUR în total pentru acțiunile din domeniul

mediului și al climei, din care 3 miliarde EUR provin

de la alte programe UE, cum ar fi Fondul european

agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european

de dezvoltare regională. Pentru fiecare 1 EUR pe

care programul LIFE îl finanțează, se preconizează

că o sumă suplimentară de 22 EUR va fi finanțată din

alte surse pentru obiectivele de mediu și climatice.

În 2017, a fost finalizată63

evaluarea la jumătatea

perioadei a programului LIFE. Aceasta a fost

efectuată în etapele inițiale ale procesului de punere

în aplicare a programului și, prin urmare, s-a axat în

principal pe procesele instituite în vederea atingerii

obiectivelor programului, a rezultatelor preconizate și

a activităților în curs de desfășurare. Evaluarea oferă

o asigurare rezonabilă că punerea în aplicare a

programului se află pe drumul cel bun în ceea ce

privește atingerea obiectivelor de mediu și climatice.

Evaluarea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în

domeniul biodiversității pentru 202064

a concluzionat

că „programul LIFE rămâne o sursă de finanțare

modestă, dar foarte eficace pentru natură și

biodiversitate”.

În ceea ce privește eficiența, evaluarea la jumătatea

perioadei a programului LIFE a estimat că beneficiul

pentru societate al unor proiecte selectate în urma

primei cereri de propuneri se va ridica la 1,7 miliarde

EUR, ceea ce reprezintă de patru ori costul bugetului

global al programului LIFE pentru anul respectiv. În

plus, transferul celei mai mari părți a proceselor de

gestionare a granturilor de la Comisie către Agenția

Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii

depășește creșterea preconizată a eficienței de

8,2 milioane EUR planificată inițial pentru

perioada 2014-2020.

În plus, programul LIFE este conceput pentru a fi

complementar cu alte programe de finanțare ale UE.

În special, sinergiile sunt exploatate prin acordarea

unui tratament preferențial propunerilor din cadrul

proiectului LIFE care preiau rezultate din activitățile

de cercetare și inovare finanțate de UE. De

asemenea, utilizarea pe scară mai largă a măsurilor

care au fost testate cu succes în cadrul proiectelor

LIFE poate fi finanțată prin alte programe de finanțare

ale UE, de exemplu o practică mai sustenabilă în

domeniul pescuitului poate fi promovată prin Fondul

european pentru pescuit și afaceri maritime.

Evaluarea la jumătatea perioadei a identificat, de

asemenea, anumite aspecte care necesită

îmbunătățire, menite să sporească orientarea

strategică a componentei determinate de cerere a

programului, de exemplu prin vizarea unor teme care

nu sunt acoperite de proiectele finanțate în anii

precedenți. Ar trebui depuse mai multe eforturi pentru

reproducerea proiectelor și transferarea rezultatelor

acestora, de exemplu prin dezvoltarea capacității de

planificare și de punere în aplicare a investițiilor și

prin abordarea lipsei de resurse financiare. De

asemenea, se subliniază necesitatea de a simplifica

procedurile de gestionare a granturilor, în special

procesele de depunere a cererilor și de raportare.

.

54

1.4. Securitate și cetățenie (rubrica bugetară 3)65

În cadrul rubricii 3, bugetul UE reunește o serie de

programe (4,3 miliarde EUR, reprezentând 3 % din

totalul bugetului UE pentru anul 2017) care răspund

unor provocări politice urgente precum securitatea,

azilul, migrația și integrarea resortisanților din țări

terțe, sănătatea și protecția consumatorilor, precum și

celor legate de cultură și dialogul cu cetățenii.

Finanțarea este orientată către proiecte în cadrul

cărora contribuția UE conduce la o creștere

semnificativă a eficienței.

Grafic: Principalele programe finanțate în 2017 în cadrul rubricii 3. Categoria „Alte programe” include, printre altele, sistemele

informatice, cum ar fi Sistemul de Informații Schengen și Sistemul de informații privind vizele, programul „Justiție”, programul „Drepturi,

egalitate și cetățenie”, programul „Europa pentru cetățeni”, programele privind sănătatea și consumatorii și mecanismul de protecție

civilă al Uniunii de pe teritoriul UE. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.

Susținerea priorităților Comisiei Europene

Programele din cadrul rubricii 3 contribuie în principal la prioritățile Comisiei cu privire la „justiție și drepturi

fundamentale” și la „migrație”. În pofida bugetului redus de care au beneficiat, aceste programe contribuie la

realizările Strategiei Europa 2020. De exemplu, programul în domeniul sănătății se situează la intersecția între

creșterea inteligentă și cea favorabilă incluziunii: acesta finanțează acțiuni pentru adoptarea inovării în domeniul

sănătății și al asistenței medicale și sprijină statele membre în reformele sistemelor lor de sănătate și, în același

timp, desfășoară activități privind promovarea sănătății și prevenirea bolilor și abordează tendința de creștere a

inegalităților în materie de sănătate prin intermediul acțiunilor asupra sănătății grupurilor vulnerabile și,

începând din 2015, cu un accent specific pe refugiați. Fondul pentru azil, migrație și integrare contribuie la

creșterea favorabilă incluziunii prin finanțarea proiectelor pentru integrarea resortisanților țărilor terțe.

55

Această componentă a bugetului a jucat un rol deosebit de important în 2017 ca parte a reacției actuale la criza

refugiaților și punerea în practică a unei abordări europene cuprinzătoare a gestionării fluxurilor de migrație.

După cum au arătat evoluțiile recente, gestionarea fluxurilor de migrație și a amenințărilor la adresa securității

implică provocări la care statele membre nu pot răspunde acționând individual. Eliminarea controalelor la

frontierele interne trebuie însoțită de măsuri comune pentru eficientizarea controlului și a supravegherii

frontierelor externe ale UE. Principiul solidarității și împărțirea echitabilă a responsabilităților între statele

membre se află în centrul politicilor comune privind azilul, imigrația și frontierele externe. Bugetul UE prevede

mijloacele de abordare a implicațiilor financiare ale acestui principiu. În domeniul securității, criminalitatea gravă

și organizată, terorismul și alte amenințări cu impact asupra securității sunt tot mai mult de natură

transfrontalieră. Cooperarea și coordonarea transnațională între autoritățile de aplicare a legii este esențială

pentru reușita prevenirii și a combaterii acestor infracțiuni, de exemplu prin schimburi de informații, investigații

comune, tehnologii interoperabile și evaluări comune ale amenințărilor și riscurilor.

Gestionarea fluxurilor de migrație, a frontierelor externe ale UE și a securității UE necesită resurse și capacități

considerabile din partea statelor membre. Îmbunătățirea cooperării și coordonării operaționale implicând

punerea în comun a resurselor în domenii cum ar fi formarea și dotarea atrage după sine economii de scară și

sinergii, ceea ce asigură o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și consolidarea solidarității, a încrederii

reciproce și a împărțirii responsabilității între statele membre în ceea ce privește politicile comune ale UE.

Cheltuielile legate de migrație, în interiorul și în afara UE

Fondul pentru azil, migrație și integrare

Fondul pentru azil, migrație și integrare promovează

gestionarea eficientă a fluxurilor de migrație și

elaborarea unei abordări comune a Uniunii în materie

de azil și migrație. Acesta contribuie la realizarea a

patru obiective specifice, și anume consolidarea și

dezvoltarea sistemului european comun de azil,

sprijinirea migrației legale către statele membre ale

UE în conformitate cu nevoile pieței muncii și

integrarea efectivă a resortisanților din țări terțe;

Acesta contribuie, de asemenea, la consolidarea

strategiilor de returnare echitabile și eficace, precum

și la asigurarea solidarității și a împărțirii

responsabilității între statele membre, în special cele

care sunt cele mai afectate de fluxurile de migrație și

azil. De asemenea, fondul sprijină integrarea

resortisanților țărilor terțe care sunt victime ale

traficului de ființe umane.

În 2017, programele naționale au fost modificate

pentru a sprijini integrarea resortisanților țărilor terțe,

în special prin acțiuni desfășurate de organizațiile

Grafic: Finanțarea acordată de UE atât în interiorul, cât și în afara UE, pentru perioada 2015-2018

Finanțarea acordată de UE pentru a răspunde provocărilor reprezentate de migrație, atât în interiorul, cât și în afara UE, pentru

perioada 2015-2018, sursa: https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-

migration/20171207_eu_budget_for_the_refugee_crisis_and_improving_migration_management_ro.pdf

56

societății civile și autoritățile locale, pentru a

consolida returnarea și zonele de reinstalare.

Resursele alocate pentru perioada 2014-2020 au

crescut de la 2 752 de milioane EUR la 5 391,5

milioane EUR până la sfârșitul anului 2017.

Recentele suplimentări ale bugetului pentru gestiunea

partajată au fost alocate pentru a susține cele două

mecanisme de transfer pentru Italia și Grecia (651 de

milioane EUR) și mecanismul de relocare (872 de

milioane EUR).

Plățile totale executate în 2017 sunt în valoare de

576,2 milioane EUR, aproximativ dublu față de 2016.

În cadrul asistenței de urgență a fondului, s-a alocat

suma de 973 de milioane EUR de la începutul anului

2014. Din această sumă, până la 16 ianuarie 2018,

630 de milioane EUR au fost acordate statelor

membre sub presiunea exercitată de migrație pentru

abordarea crizei migrației și a refugiaților.

Asistența de urgență a răspuns imediat la nevoile

de bază, cum ar fi hrană, adăpost și asistență

medicală pentru refugiați, servicii de primire și

sprijin pentru minorii neînsoțiți, consolidarea

capacității serviciilor de azil pentru a fi în măsură

să facă față numărului mare de cereri și furnizarea

de sprijin solicitanților de azil returnați în țările lor

de origine, precum și mecanismele de transfer.

Aceste activități au fost cele mai presante în țările

aflate în prima linie precum Grecia, Italia și

Bulgaria.

Fondul a continuat, de asemenea, să sprijine

Rețeaua europeană de migrație.

Fondul a oferit asistență prin intermediul unor

proiecte diverse în domeniul sistemelor de primire și

de azil (de exemplu, asistență juridică și

reprezentare, consiliere, socială, servicii destinate

grupurilor vulnerabile etc.). Între 2014 și 2017,

numărul persoanelor din grupul-țintă care au

beneficiat de asistență (în cadrul sistemelor de

primire și azil) a crescut de la 148 045 la 297 083, iar

dintre acestea, ponderea persoanelor care au

beneficiat de asistență juridică a crescut de la 18 395

(12,4 %) la 56 933 (19,1 %).

De asemenea, fondul a sprijinit crearea a peste 7 000 de locuri suplimentare în centrele de primire în 2017. Numărul de locuri adaptate pentru minorii neînsoțiți,

un grup de migranți deosebit de vulnerabil, a crescut, de asemenea, de la doar 183 de locuri în 2014 la

17 070 de locuri în 2017.

În iulie 2015, statele membre au convenit asupra

relocării a peste 22 000 de persoane care aveau

nevoie de protecție internațională în perioada

20152017. De asemenea, în temeiul Declarației

UETurcia, acestea au convenit în martie 2016

asupra relocării a 54 000 de refugiați sirieni din Turcia

(în loc ca sirienii să fie returnați în Turcia).

La sfârșitul anului 2017, fuseseră relocate 26 849 de persoane. Au fost transferate 33 151 persoane (11 445 din Italia și 21 706 din Grecia. Acestea au

reprezentat peste 94 % din numărul total al persoanelor eligibile și înregistrate pentru transfer din

Italia și Grecia).

Afluxul mare a condus la discrepanțe din ce în ce mai

mari în ceea ce privește șomajul, nivelul de educație

și riscul de excluziune socială între resortisanții țărilor

terțe și resortisanții țării gazdă.

Cu toate acestea, cu sprijinul fondului, proporția resortisanților țărilor terțe care au obținut statutul de

rezident pe termen lung a crescut de la 30 % în 2013 la 44 % în 2016. De asemenea, până la sfârșitul

anului 2017, 1 432 612 de resortisanți ai țărilor terțe au beneficiat de asistență pentru integrare.

Între 2013 și 2017, numărul persoanelor returnate și

al persoanelor care au primit asistență pentru

reintegrare înainte sau după returnare cofinanțată de

fond a crescut. Numărul de persoane returnate

cofinanțate de fond a fost de 48 250 în 2017,

comparativ cu 5 904 în 2014. Dintre persoanele

returnate, procentul returnărilor non-voluntare a

crescut de la un sfert în 2014 la jumătate în 2017.

Numărul raportat al persoanelor care s-au întors în

mod voluntar a fost de 17 736 în 2017. De

asemenea, au fost luate măsuri în vederea

consolidării cooperării practice între statele membre

cu privire la chestiunile legate de returnare, precum și

între statele membre și țările terțe.

La jumătatea perioadei, evaluarea66

a constatat că, în

general,fondul a generat o valoare adăugată

europeană, în pofida dimensiunilor sale relativ reduse

în comparație cu provocările importante impuse de

criză care a avut loc în cursul acestei perioade [de la

0,23 % (planificată inițial) la 0,63 % (după

suplimentări) a creditelor bugetare UE pentru

perioada 2014-2020]. Principalele beneficii la nivelul

UE rezultă din dimensiunea transnațională a unor

acțiuni precum Rețeaua europeană de migrație și din

repartizarea sarcinilor la nivelul UE, sprijinite în

special prin asistența de urgență și mecanismul de

transfer.

Prin urmare, fondul își atinge, de asemenea,

obiectivele. Cu toate acestea, coerența internă a

fondului între diferitele moduri de gestionare ar putea

fi îmbunătățită, în special prin creșterea gradului de

conștientizare în rândul beneficiarilor cu privire la

acțiunile și proiectele susținute de fond. Sarcina

administrativă pare să fie principalul factor care

subminează eficiența, chiar dacă fondul a fost deja

57

simplificat în mod semnificativ față de programul de

finanțare precedent. Au existat, de asemenea, dovezi

limitate ale unei capacități sporite de a dezvolta, a

monitoriza și a evalua sistemele de azil. În timp ce

programul de relocare al UE a înregistrat progrese

semnificative, încă există o contribuție limitată în ceea

ce privește crearea, dezvoltarea și punerea în

aplicare a programelor naționale de relocare.

Sistemul de monitorizare și evaluare al fondului

necesită în continuare îmbunătățiri, inclusiv definiții

pentru indicatorii săi și colectarea datelor. Sistemul

de distribuție a fondurilor ar putea fi mai flexibil pentru

a asigura un răspuns adecvat la nevoile în

schimbare, precum și consolidarea durabilității

proiectelor.

Grafic: Numărul de transferuri în perioada octombrie 2015 - octombrie 2017, sursa: https://ec.europa.eu/home-

affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-

migration/20171114_relocation_eu_solidarity_between_member_states_en.pdf

Grafic: Numărul de relocări ale refugiaților sirieni din Turcia în perioada aprilie 2016 - februarie 2018, sursa: https://ec.europa.eu/home-

affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-migration/20180314_eu-turkey-two-years-on_en.pdf

Fondul pentru securitate internă

Fondul pentru securitate internă promovează punerea

în aplicare a Strategiei de securitate internă,

cooperarea în domeniul aplicării legii și gestionarea

frontierelor externe ale Uniunii. Fondul este alcătuit

58

din două instrumente, Fondul pentru securitate

internă - componenta frontiere și vize și Fondul

pentru securitate internă - componenta de cooperare

polițienească. Primul instrument – componenta

frontiere și vize – contribuie la asigurarea unui nivel

înalt de securitate în cadrul Uniunii, facilitând totodată

deplasările legitime. Cel de al doilea instrument –

componenta de cooperare polițienească – se axează

pe lupta împotriva criminalității, precum și pe

gestionarea riscurilor și a crizelor.

În 2017, nivelul de execuție a atins capacitatea

deplină.

În cadrul Fondului pentru securitate internă -

componenta frontiere și vize, asistența de urgență,

care la data de 16 ianuarie 2018 a fost în valoare de

309 milioane EUR, reprezentând 53 de acorduri de

grant, a fost acordată statelor membre pentru

abordarea crizei migrației și a refugiaților. În cadrul

Fondului pentru securitate internă - componenta de

cooperare polițienească, a fost alocată suma de

6,3 de milioane EUR pentru asistența de urgență,

reprezentând 5 proiecte, . În 2017, a fost alocată

suma de 57,8 milioane EUR pentru două state

membre care se confruntă cu presiuni urgente la

frontierele lor externe - Grecia (3,8 milioane EUR) și

Italia (54 de milioane EUR), în special în zonele de tip

hotspot.


a arătat că Fondul

pentru securitate internă - componenta frontiere și

vize a contribuit la punerea în aplicare a politicii

comune a UE în domeniul vizelor și a facilitat

călătoriile în scopuri legitime într-un mod eficace.

Schimbul de informații și activitățile de formare au

contribuit la punerea în aplicare uniformă a acquis-

ului Uniunii privind politica în domeniul vizelor.

Fondul a sprijinit dezvoltarea sistemelor

informatice din UE, în special în ceea ce privește

Sistemul de informații privind vizele, care conține

informații privind 55 de milioane de cereri de viză

de scurtă ședere la începutul anului 2018, precum

și Sistemul de Informații Schengen, o bază de date

care conține peste 76 de milioane de alerte privind

persoane sau obiecte, cum ar fi persoanele

căutate sau dispărute și obiecte în vederea

confiscării, înregistrând peste 5 miliarde de căutări

și 243 500 de rezultate pozitive68

în 2017.

Toate acestea au contribuit la crearea unui serviciu

de înaltă calitate pentru solicitanții de viză, la un

tratament egal pentru resortisanții țărilor terțe și la

combaterea migrației ilegale în mod omogen, care

prezintă o valoare adăugată ridicată la nivelul Uniunii.

Contribuția fondului în ceea ce privește cooperarea

consulară și în consolidarea cooperării cu țări terțe a

rămas, cu toate acestea, limitată. De asemenea,

fondul a contribuit la punerea în aplicare a gestionării

integrate a frontierelor în mod eficace în pofida crizei

migrației și securității. Acesta a sprijinit dezvoltarea

politicii integrate privind gestionarea frontierelor și a

consolidat solidaritatea între statele membre prin

cofinanțarea echipamentelor utilizate în cadrul

operațiunilor comune ale Agenției Europene pentru

Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. De

asemenea, fondul a contribuit la dezvoltarea Rețelei

europene de supraveghere a frontierelor (EUROSUR)

și a sistemelor informatice de gestionare a

frontierelor. Cu toate acestea, evaluarea a arătat că o

continuitate a acțiunilor se bazează în mare măsură

pe finanțarea acordată de UE. Din punct de vedere

financiar, în lipsa unui instrument de finanțare specific

al UE, finanțarea națională nu ar fi permis susținerea

eficace și eficientă a acțiunilor planificate. În plus,

evaluarea a constatat instituirea tardivă a cadrului

comun de monitorizare și evaluare, la mult timp după

ce proiecte fuseseră demarate. Monitorizarea,

raportarea și controlul măsurilor sunt încă percepute

ca o povară de către părțile interesate.

Fondul pentru securitate internă - componenta de

cooperare polițienească a contribuit la asigurarea

unui nivel ridicat de securitate la nivelul Uniunii prin

prevenirea și combaterea criminalității

transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a

criminalității organizate, inclusiv a terorismului, și prin

consolidarea coordonării și cooperării între autoritățile

de aplicare a legii. Acesta a contribuit, de asemenea,

la îmbunătățirea capacității statelor membre de a

gestiona în mod eficace riscurile și situațiile de criză

legate de securitate și, într-o mai mică măsură, de a

proteja persoanele și infrastructurile critice împotriva

atacurilor teroriste și altor incidente legate de

securitate.

Datele disponibile indică faptul că fondul a contribuit

la intensificarea cooperării și coordonării între statele

membre și organismele europene, precum și în

vederea îmbunătățirii capacității statelor membre de a

elabora evaluări cuprinzătoare ale riscurilor și

amenințărilor, deși numărul de proiecte finanțate la

nivel național și la nivelul Uniunii este relativ scăzut.

Au fost desfășurate mai multe acțiuni în ceea ce

privește alerta timpurie și cooperarea pentru

prevenirea crizelor (de exemplu, rețeaua ATLAS).

Evaluarea a arătat că acest cadru de monitorizare și

de evaluare ar trebui să abordeze aspecte precum

definirea indicatorilor și simplificarea raportării.

Aspectele legate de îmbunătățirea eficienței fondului

și a flexibilității în elaborarea programelor naționale și

în alocarea fondurilor programului constituie în

continuare o provocare. Sarcina administrativă legată

de fond este percepută în continuare ca fiind ridicată,

deși s-au înregistrat o serie de îmbunătățiri în

comparație cu perioada de programare anterioară.

59

Comisia, împreună cu Agenția Europeană pentru

Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și cu statele

membre, a continuat să colaboreze în direcția

gestionării eficace și consolidate a frontierelor externe

ale UE. În 2017, agenția a desfășurat 15 operațiuni

comune la frontierele externe maritime, terestre și

aeriene ale UE, unde agenția a mobilizat între 1 175

și 1 700 de polițiști de frontieră, reprezentând

347 805 de zile-om (până la 11,6 % în 2016). În cazul

frontierelor externe expuse la cea mai mare presiune,

agenția a fost prezentă în mod permanent prin

operațiunea sa comună „Triton” în zona centrală

mediteraneană și prin operațiunea sa comună

„Poseidon” în estul Mediteranei.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a contribuit la salvarea a 111 000

migranți care au sosit în Italia pe ruta central-mediteraneană.

Ritmul operațiunilor de returnare organizate de

agenție a continuat să crească, ajungându-se astfel

la un număr total de 14 271 de persoane returnate în

2017.

Figură: Detaliere a mobilizărilor realizate de Poliția de frontieră

și Garda de Coastă, sursa: https://ec.europa.eu/home-

affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-

agenda-

migration/20171207_the_european_border_and_coast_guard_

agency_ro.pdf

În plus, prin misiunea politicii de securitate și apărare

comune în Niger și Mali și prin Fondul fiduciar al UE

pentru Africa, UE sprijină misiunile de căutare și

salvare în deșert: Până în prezent, autoritățile

nigeriene și Organizația Internațională pentru Migrație

(OIM) au salvat 1 100 de migranți din deșertul Sahara

pe teritoriul Nigerului69

.

Cinci hotspoturi (Moria, Vathy, Vial, Lepida și Pyli)

sunt operaționale în Grecia, unde toți migranții sunt

supuși controlului de securitate, amprentați,

înregistrați și informați cu privire la drepturile lor. La

31 decembrie 2017, aceste hotspoturi aveau o

capacitate combinată de aproximativ 5 600 de locuri.

S-au depus eforturi continue pentru a îmbunătăți

condițiile de trai ale migranților care stau pe perioade

mai lungi pe insule în așteptarea unei decizii cu

privire la situația lor ca urmare a cerințelor prevăzute

în Declarația UE-Turcia. Pentru a face față cererii

suplimentare, au fost deschise cinci hotspoturi cu o

capacitate combinată de 1 850 de locuri în Italia

(Lampedusa, Messina, Trapani, Taranto și Pozzallo),

ceea ce a condus la o creștere a capacității totale

declarate a hotspoturilor cu 15 %.

În pofida afluxului continuu semnificativ de migranți sosiți în prima jumătate a anului 2017, Italia a reușit să mențină rata globală de prelevare a amprentelor

aproape de 100 % în 2017.

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul UE

În cel de al doilea an de punere în aplicare,

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență a continuat

să ofere un sprijin valoros refugiaților vulnerabili în

cadrul Uniunii (în Grecia). 2017 a fost un an de

tranziție pentru punerea în aplicare a instrumentului,

întrucât abordarea a trecut de la o operațiune de

urgență primară la o operațiune mai normalizată. Au

fost dezvoltate două modalități de punere în aplicare

a ajutorului umanitar: (1) o trecere de la un serviciu

de catering la un sistem în numerar pentru alimentele

distribuite în tabere, precum și (2) o trecere

progresivă de la adăposturi în tabere la un sistem

bazat pe spații de cazare destinate închirierii. Aceste

două inițiative de politică au condus la programul

„Sprijin de urgență pentru integrare și cazare”. La

începutul anului 2017, aproximativ 60 000 de refugiați

și migranți erau blocați în Grecia, conform statisticilor

guvernului elen. Agenția pentru refugiați a

Organizației Națiunilor Unite a declarat că, la sfârșitul

anului 2017, peste 45 000 de refugiați și migranți erau

în continuare blocați în această țară.

În 2017, instrumentul a oferit sprijin pentru aproximativ 40 000 dintre acești beneficiari, alocând

până la 198 de milioane EUR prin intermediul organizațiilor umanitare pentru furnizarea de sprijin

de urgență în funcție de necesități.

Finanțarea a completat eforturile depuse de

autoritățile elene, pe lângă sprijinul acordat Greciei

prin alte instrumente ale UE. Acțiunile finanțate au

fost desfășurate de 15 organizații umanitare și

partenerii lor de punere în aplicare prin furnizarea de

sprijin multisectorial bazat pe numerar ca modalitate

de bază. Serviciile au inclus asistența pentru nevoi de

bază, asistența alimentară, adăposturile, spațiile de

cazare destinate închirierii, planificarea

amplasamentelor și gestionarea acestora, acordarea

de protecție în special minorilor neînsoțiți, educație,

asistență medicală, inclusiv sprijin psihosocial, apă,

salubritate și igienă. 37 597 de beneficiari au primit

sprijin prin programul „Sprijin de urgență pentru

integrare și cazare” și sistemul de asistență în

numerar în decembrie 2017.

În primul semestru al anului 2017, instrumentul a

cuprins, de asemenea, gestionarea a aproximativ

1 000 de locuri pentru minorii neînsoțiți în

adăposturi speciale. Începând cu luna august,

autoritățile elene au preluat finanțarea acestor

adăposturi prin programele lor naționale derulate

în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare.

Instrumentul dedicat sprijinului de urgență a

contribuit la crearea de zone sigure permanente

pentru acești minori în cadrul amplasamentelor

atunci când este necesar.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii și-a

îndeplinit în mod eficace rolul primar de a facilita

furnizarea de asistență în natură din partea statelor

membre ale UE în caz de dezastre, atât în interiorul,

cât și în afara Europei. Scopul mecanismului de

protecție civilă al Uniunii este de a sprijini, a coordona

și a completa acțiunile întreprinse de statele membre

în materie de protecție civilă în vederea îmbunătățirii

eficacității sistemelor de prevenire, pregătire și

răspuns în caz de dezastre naturale și provocate de

om. Mecanismul se concentrează pe reducerea

pierderii de vieți omenești, a pagubelor materiale,

economice și de mediu cauzate de dezastre printr-o

abordare cuprinzătoare care cuprinde prevenirea,

pregătirea și răspunsul în caz de dezastre; o mai

bună înțelegere din partea statelor membre cu privire

la riscurile de dezastre prin cooperarea cu privire la

evaluarea și planificarea riscurilor, precum și

dezvoltarea progresivă a unei culturi europene de

prevenire a dezastrelor; și îmbunătățirea nivelului de

pregătire în caz de dezastre prin cursuri de formare,

exerciții, schimburi de cele mai bune practici și alte

activități similare.

61

În 2017, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a

fost activat ca răspuns la 32 de situații de urgență în

total și a înregistrat o serie de realizări remarcabile.

Având în vedere cele mai complexe și frecvente

dezastre naturale care au afectat grav numeroase țări

europene în cursul ultimilor ani, Comisia a prezentat,

în noiembrie, noi planuri ambițioase pentru a

consolida capacitatea Europei de a face față

dezastrelor naturale, consolidând capacitățile de

reacție europene prin intermediul rescEU și

intensificând prevenirea și pregătirea în caz de

dezastre.

Capacitate europeană de răspuns în situații de

urgență a fost instituită sub forma unei rezerve

voluntare. Rezerva voluntară a capacităților de

răspuns ale statelor membre reunește o serie de

module de protecție civilă, alte capacități de răspuns

și experți, pe care statele membre le păstrează în

rezervă („standby”) pentru a fi utilizate în misiunile UE

de protecție civilă în întreaga lume. Echipele trebuie

să întrunească criteriile minime de calitate și să se

supună unui proces de certificare în vederea

asigurării calității și a interoperabilității. Echipele

formate și certificate, capacitățile de răspuns și

experții garantează un răspuns eficace la dezastre în

interiorul și în afara UE. Rezerva voluntară permite,

de asemenea, o mobilizare pe o perioadă mai scurtă.

Capacitățile din rezerva voluntară au fost mobilizate

în toate situațiile de urgență majoră, inclusiv în cele în

care sunt necesare instrumente specializate.

De exemplu, în timpul crizei epidemiei de Ebola,

au fost furnizate capacități aeriene de evacuare

medicală pentru pacienții afectați de Ebola și

laboratoare mobile.

În urma punerii în aplicare cu succes a proiectului

„Buffer-IT” din 2016 de consolidare a capacităților

aeriene pentru combaterea incendiilor forestiere:

două capacități aeriene pentru combaterea incendiilor

forestiere (capacități de tampon) au fost cofinanțate

pentru sezonul incendiilor forestiere din 2017.

Capacitatea de tampon din Italia a fost formată din

două avioane amfibii grele, iar cea din Spania a fost

alcătuită din două avioane amfibii de dimensiune

medie. În 2017, aceste capacități de tampon au fost

utilizate de patru ori în Europa pentru un total de 230

de ore de zbor și 773 de lansări de apă pentru

stingerea incendiilor.

De asemenea, Corpul medical european, care a fost

lansat în februarie 2016, constituie noul cadru pentru

mobilizarea experților și a echipelor din domeniul

medical și al sănătății publice pentru operațiuni de

pregătire și răspuns în interiorul sau în afara UE.

Până în prezent, 9 state membre s-au angajat cu

echipe medicale, laboratoare mobile și echipe de

sprijin logistic, iar două echipe au fost deja mobilizate

în timpul epidemiei de Ebola din Africa de Vest.

În afara granițelor UE, în 2017 mecanismul a facilitat

furnizarea de asistență pentru următoarele țări:

Albania, Armenia, Bangladesh, Chile, Dominica, Irak,

Mexic, Muntenegru, Peru, Tunisia și Uganda.

Mecanismul a furnizat, de asemenea, expertiză sub

formă de misiuni (de cosiliere) de pregătire și de

prevenire în Iordania, Bhutan și Armenia. Acțiunile de

prevenire și de pregătire selectate au fost puse în

aplicare în țările candidate, în țările potențial

candidate și în țările vizate de politica europeană de

vecinătate.

Asistența mobilizată a inclus materiale pentru

adăposturi și echipamente pentru adăpostire

(Bangladesh), truse medicale (Irak) și unități de

purificare a apei (Dominica). Experții UE au oferit

sprijin suplimentar autorităților mexicane pentru

evaluarea daunelor cauzate patrimoniului cultural

ca urmare a cutremurului din Mexic.

Evaluarea la jumătatea perioadei a mecanismului a

fost finalizată în 201770

. Evaluarea a subliniat că

mecanismul are o valoare adăugată europeană clară

pentru statele participante în cadrul tuturor celor trei

piloni tematici – prevenirea, pregătirea și răspunsul în

caz de dezastre. De exemplu, în domeniul

răspunsului în caz de dezastre, valoarea adăugată

europeană a fost cea mai evidentă în trecerea în

revistă cuprinzătoare a capacităților disponibile la

nivelul UE, precum și în posibilitatea de a solicita un

răspuns coordonat la nivelul UE prin intermediul unei

platforme unice.

Acest mecanism s-a dovedit a fi un instrument util

pentru mobilizarea și coordonarea asistenței oferite

de statele participante care au răspuns la situațiile de

criză, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii,

62

constituind o dovadă concretă a solidarității

europene. De exemplu, existența unei platforme

unice europene pentru schimbul de informații,

coordonarea operațională, introducerea unor

standarde europene pentru capacitățile de răspuns în

caz de dezastre și orientări comune privind evaluarea

riscurilor evidențiază în mod clar valoarea adăugată a

UE în domeniul prevenirii, pregătirii și răspunsului în

caz de dezastre.

Adăugarea de noi capacități prin intermediul

Capacității europene de răspuns în situații de urgență

(rezerva voluntară) a consolidat pregătirea globală în

caz de dezastre la nivelul UE și a permis resurse de

răspuns în caz de dezastre imediate care pot fi

mobilizate reunind o serie de echipe, experți și

echipamente din partea statelor participante.

Provocări importante persistă în ceea ce privește

stabilirea necesităților în materie de capacitate,

stabilirea obiectivelor în materie de capacități

adecvate și dezvoltarea în continuare a standardelor

de calitate, precum și o mai bună corelare a

activităților de prevenire cu cele de răspuns.

Articularea cu programele mai ample ale UE, cum ar

fi Fondul european de dezvoltare regională,

reprezintă, de asemenea, o provocare. Evaluarea a

indicat necesitatea de a consolida cadrul de

monitorizare, sporind coerența între acțiunile

întreprinse în cadrul mecanismului și cele ale agendei

UE privind adaptarea la schimbările climatice, precum

și îmbunătățind în continuare gradul de

sustenabilitate al rezultatelor. Mecanismul este în

continuare în căutarea unui echilibru adecvat între

existența acestuia ca un cadru de asistență reciprocă

între țările europene în urma dezastrelor naturale și a

celor provocate de om și evoluția sa către un

instrument mai complex capabil să facă față crizelor

multiple de natură multiplă și cu un impact global.

Programul „Europa pentru cetățeni”

Programul „Europa pentru cetățeni” este pus în

aplicare prin două componente: „Memorie

europeană” și „Implicare democratică și participare

civică”. Acestea oferă cofinanțare pentru proiectele

privind memoria europeană, activitățile legate de

înfrățirea orașelor, rețelele de orașe și proiectele

societății civile. Cele două componente sunt

completate de acțiuni orizontale pentru diseminarea

și utilizarea rezultatelor proiectelor. Programul este

pus în aplicare prin intermediul granturilor pentru

acțiuni și al granturilor de funcționare acordate

organizațiilor societății civile și grupurilor de reflecție

active în domeniile tematice vizate de program.

În 2017, în cadrul componentei „Memorie

europeană”, 39 de inițiative care au beneficiat de

sprijin s-au axat pe crearea unui sentiment de

proprietate în rândul cetățenilor pentru modul în

care UE evoluează și valorile pe care se bazează

aceasta. Cele 373 de proiecte de înfrățire a

orașelor, 32 de rețele de orașe și 27 de proiecte

ale societății civile din cadrul componentei

„Implicare democratică și participare civică” s-au

concentrat pe promovarea solidarității în

perioadele de criză și pe combaterea stigmatizării

migranților și a grupurilor minoritare.

În 2017, toate acțiunile din cadrul programului au fost

puse în aplicare. În cursul anului, din cele 1 942 de

cereri primite, au fost selectate 412 proiecte, cu un

buget total de 25,6 milioane EUR. Programul a fost

pus în aplicare în 33 de țări participante eligibile.

Rezultatul evaluării la jumătatea perioadei71

a

programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada

2014-2020 confirmă valoarea adăugată a programului

pentru promovarea participării civice, consolidarea

sentimentului de apartenență și sprijinirea înțelegerii

reciproce. Structura programului, care constă în două

componente și o măsură transversală privind

valorizarea, a demonstrat faptul că acesta

funcționează eficient și că atât granturile de

funcționare, cât și granturile pentru acțiuni au

contribuit la obținerea rezultatelor dorite. În total,

3,3 milioane de cetățeni au fost implicați direct în

activitățile sprijinite prin acest program (de exemplu,

ca participanți la activitățile de înfrățire a orașelor,

participanți la evenimentele organizate de

organizațiile societății civile etc.), iar alți 3,9 milioane

au fost implicați indirect (de exemplu, ca utilizatori ai

materialelor online produse în cadrul programului,

cititori ai studiilor elaborate de grupurile de reflecție).

Cu toate acestea, evaluarea a indicat, de asemenea,

lipsa de vizibilitate ca urmare a faptului că activitățile

sunt realizate la scară mică, nevoia de a consolida

sinergiile cu alte programe ale UE existente și

necesitatea de a îmbunătăți indicatorii de

monitorizare.

Programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”

În 2017, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” a

funcționat cu un buget de 61,5 milioane EUR.

Programul anual de lucru pentru 2017 a fost adoptat

la 1 martie 2017, având 10 cereri de propuneri de

granturi pentru acțiuni lansate și opt închise. Trei

cereri de granturi de funcționare acordate pentru a

sprijini partenerii-cadru au fost, de asemenea,

închise. Au fost acordate granturi de funcționare în

valoare de 15 milioane EUR pentru 12 autorități

naționale și 32 de organizații locale pentru proiecte

care se axează pe detectarea și îmbunătățirea

standardelor de protecție și de asistență pentru

victime.

Cea mai mare parte a activităților din cadrul

programului contribuie la prioritățile UE cu privire la

„justiție și drepturi fundamentale” și la „realizarea unei

Uniuni a schimbărilor democratice”, precum și la

Agenda europeană privind securitatea (în special

activitățile de combatere a rasismului și xenofobiei).

Programul contribuie, de asemenea, la realizarea

pieței unice digitale, prin sprijinirea activităților

propuse în materie de protecție a datelor și

combaterea discursului de incitare la ură în mediul

online. Activitățile privind drepturile consumatorilor

legate de cloud computing și contractele digitale

contribuie, de asemenea, la o piață unică digitală

conectată, precum și la o piață internă mai profundă

și mai echitabilă.

În domeniul de politică privind nediscriminarea și

integrarea romilor, programul a sprijinit acțiuni care

asigură că discriminarea pe motive de religie sau

convingeri, vârstă, handicap și orientare sexuală este

interzisă ori de câte ori este posibil, în același mod în

care este interzisă discriminarea pe motive de sex,

rasă sau origine etnică. Programul a sprijinit Strategia

europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap

prin finanțarea de acțiuni menite să protejeze

drepturile persoanelor cu handicap. În 2017, a fost

alocată suma de 701 207 EUR pentru a sprijini

inițiative precum cardul european pentru dizabilitate,

premiul european „Access City Award” și lansarea

Zilei europene a persoanelor cu handicap.

Programul a continuat să acorde prioritate

acțiunilor privind prevenirea și combaterea tuturor

formelor de violență împotriva femeilor, tinerilor și

copiilor. Un proiect din Finlanda a implicat servicii

de formare furnizate unui număr de aproximativ

1 000 de medici, asistenți medicali și alți lucrători

din domeniul asistenței medicale și sociale în ceea

ce privește recunoașterea semnelor de violență

domestică și încurajarea comunicării și denunțarea

violenței.

De asemenea, programul a sprijinit acțiuni care

vizează prevenirea și combaterea tuturor formelor de

violență. Acest lucru a pregătit terenul pentru

aderarea UE și a statelor sale membre la Convenția

Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea

violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Acestea includ, de exemplu, sprijinul acordat

conferinței președinției malteze axate pe violența de

gen în contextul discriminării intersecționale și

accesul femeilor la justiție și servicii în februarie 2017.

Cu această ocazie, a fost lansat un instrument web

destinat personalului care intră în contact cu femeile

afectate de mutilarea genitală feminină.

În domeniul egalității de gen, programul a sprijinit

participarea femeilor pe piața muncii și eliminarea

discriminării, inclusiv a diferenței de remunerare între

femei și bărbați. În cadrul punerii în aplicare a

Angajamentului strategic pentru egalitatea de gen

2016-2019, programul a contribuit la creșterea

echilibrului de gen în funcțiile de decizie din domeniu

economic, prin crearea unei baze de date a Comisiei

privind participarea femeilor și a bărbaților la procesul

decizional.

Acțiunile în domeniul drepturilor copilului au sprijinit

promovarea justiției în interesul copilului și, având în

vedere urgența reprezentată de migrație, fondurile au

prioritizat inițiativele de protejare a copiilor aflați în

situații vulnerabile.

De exemplu, programul a finanțat cel de al 11-lea

Forum anual european privind drepturile copilului

în noiembrie 2017, care s-a axat pe tema copiilor

privați de libertate și a alternativelor la detenție.

Rezultatele preliminare ale evaluării de la mijlocul

perioadei arată că programul a înregistrat progrese

satisfăcătoare în îndeplinirea obiectivelor sale, într-un

mod eficace și eficient. Cu toate acestea, distribuția

între diferite grupuri de beneficiari și între obiectivele

programului nu este optimă, nici distribuția geografică

64

a acestora. O planificare, monitorizare și punere în

aplicare mai sistematică a activităților programului ar

sprijini durabilitatea rezultatelor proiectelor. Eficiența

mecanismelor de aplicare, de punere în aplicare și de

raportare ar putea fi consolidată.

Programul „Justiție”

Programul „Justiție” contribuie la dezvoltarea unui

spațiu european de justiție, bazat pe recunoașterea și

încrederea reciprocă. Programul promovează

cooperarea judiciară în materie civilă și penală și

formarea judiciară pentru a promova o cultură

judiciară comună. Programul sprijină accesul efectiv

la justiție în Europa, precum și inițiativele în domeniul

politicii în materie de droguri. Programul „Justiție”

urmărește punerea în aplicare a instrumentelor UE în

domeniul justiției (de exemplu, Ordinul european de

anchetă, mandatul european de arestare și

procedurile de predare, ordinul european de

protecție, ordonanța asigurătorie europeană de

indisponibilizare a conturilor bancare, dreptul familiei)

și aplică proceduri judiciare transnaționale mai rapide

prin cooperare, dialog, schimbul de informații,

activitățile de pregătire și armonizarea practicilor.

Toate activitățile finanțate prin programul „Justiție” au

o dimensiune transnațională. Majoritatea acestora se

desfășoară prin parteneriate care reprezintă cel puțin

două țări sau prin rețele care reunesc membri

provenind din cel puțin 14 țări participante.

Bugetul operațional alocat programului „Justiție” în

2017 (52,6 milioane EUR) a fost utilizat în principal în

vederea consolidării cooperării judiciare în materie

civilă și penală, precum și în vederea îmbunătățirii

accesului la justiție.

Toate cererile de propuneri și procedurile de ofertare

din cadrul programelor de lucru pentru 2014, 2015 și

2016 sunt finalizate. Punerea în aplicare a proiectelor

și contractelor aferente se află în curs.

Programul finanțează Rețeaua judiciară europeană în

materie civilă și comercială. Rețeaua reunește

autoritățile judiciare naționale cu scopul de a

simplifica și a consolida cooperarea judiciară între

statele membre și de a îmbunătăți punerea în

aplicare a politicii UE în materie de justiție civilă.

Prin intermediul sistemului electronic de informații cu

privire la cazierele judiciare, o creștere a numărului

de schimburi de informații a sprijinit furnizarea unor

schimburi de informații direcționate mai rapide și mai

precise între statele membre cu privire la

condamnările penale. În 2017, s-a înregistrat o

creștere de peste opt ori față de nivelul de referință

din 2012.

Finanțarea continuă pentru portalul european e-Justiție a condus la înregistrarea unui număr de aproximativ 2,7 milioane de rezultate în 2017 - o creștere de șase ori față de numărul din 2012.

Portalul oferă acces la documente privind procedurile

transfrontaliere, jurisprudența UE, sistemele judiciare

ale UE și materiale pentru formare, facilitând astfel

accesul la justiție pentru cetățeni și întreprinderi și

contribuind la încrederea reciprocă.

În combaterea terorismului, care reprezintă o

prioritate-cheie a Agendei europene privind

securitatea, acțiunile finanțate au prioritizat

prevenirea radicalizării în penitenciare și

îmbunătățirea condițiilor din închisori. În 2017, s-au

acordat granturi de funcționare unor organizații

precum EuroPris și Confederația Europeană privind

Eliberarea Condiționată, pentru proiecte care au

contribuit la creșterea gradului de utilizare a unor

alternative la pedeapsa cu închisoarea și

îmbunătățirea condițiilor de detenție în statele

membre. Îmbunătățirea condițiilor precare din

închisori reprezintă o prioritate politică la nivelul UE,

întrucât există un risc ridicat de radicalizare în aceste

medii și acestea pot limita funcționarea eficientă, de

exemplu, a mandatului european de arestare.

Rezultatele preliminare ale evaluării de la jumătatea

perioadei arată că evoluția programului la jumătatea

perioadei a fost semnificativă. Cu toate acestea, au

apărut unele provocări în ceea ce privește punerea în

aplicare a programului. Până în prezent, programul a

fost accesat de beneficiari dintr-un număr mic de

state membre. Activitățile destinate unei mai bune

comunicări ar putea să abordeze acest aspect în

viitor. Indicatorii programului sunt adecvați pentru

monitorizarea progreselor realizate în vederea

atingerii obiectivelor acestuia, însă uneori măsurarea

lor este dificilă din cauza lipsei de instrumente

adecvate. Obiectivele programului sunt ample și

flexibile, însă inițiativele în domeniul politicilor în

materie de droguri sunt uneori dificil de reconciliat cu

alte priorități ale programului, cum ar fi cooperarea

judiciară și accesul la justiție. Pentru a spori relevanța

programului, o analiză mai sistematică a nevoilor

părților interesate și a grupurilor-țintă suplimentare

este justificată. În scopul de a reduce la minimum

posibilul risc de duplicare și de a spori sinergiile

posibile, o mai bună coordonare și un schimb mai

bun de informații între programele și proiectele UE ar

65

putea juca un rol esențial, permițând alocarea mai

coerentă și eficientă a resurselor, în conformitate cu

cele mai relevante priorități. În cele din urmă, există

în continuare posibilitatea de reducere a sarcinii

administrative.

Programul privind protecția consumatorilor

Programul sprijină punerea în aplicare a legislației în

domeniul protecției consumatorilor, în special prin

acțiuni care vizează consolidarea bazei de cunoștințe

și a procesului de revizuire a Regulamentului privind

cooperarea în materie de protecție a consumatorilor,

precum și prin acțiuni comune care urmăresc

îmbunătățirea cooperării administrative pentru

aplicarea și asigurarea respectării legislației în

materie de siguranță a produselor (Directiva privind

siguranța generală a produselor) pe întreaga piață

internă. Aceste obiective nu pot fi realizate în mod

satisfăcător de către statele membre, în special din

cauza naturii transfrontaliere a aspectelor vizate.

Punerea în aplicare a Programului privind protecția

consumatorilor pentru perioada 2014-2020 este pe

cale să își îndeplinească obiectivele multianuale.

Majoritatea indicatorilor de performanță aferenți

prevăzuți pentru anii 2014, 2015, 2016 și 2017 au fost

atinși.

Până la sfârșitul anului 2017, un procent de 99 % din

bugetul operațional în valoare de 23,7 milioane EUR

alocat pentru punerea în aplicare a programului de

lucru anual pentru 2016 a fost utilizat și transpus în

angajamente juridice. În martie 2018, punerea în

aplicare a programului de lucru pentru 2017

(24,1 milioane EUR) a ajuns la 61 %. Angajamentele

globale pentru restul acțiunilor definite deja

(angajamente juridice care urmează să fie asumate în

prima jumătate a anului 2018) au fost adoptate la

sfârșitul anului 2017.

În comparație cu predecesorul său, programul pentru

perioada 2014-2020 a adus îmbunătățiri importante,

în special cu privire la simplificarea granturilor pentru

Centrele europene ale consumatorilor (bazate pe

parteneriate strategice multianuale) și a sistemului

pentru schimbul de funcționari însărcinați cu aplicarea

legii (acordarea de indemnizații în locul granturilor).

Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor

sprijină consumatorii în achizițiile transfrontaliere,

explicându-le drepturile lor atunci când fac

cumpărături la nivel internațional și ajutându-i să

solicite unui comerciant din altă țară din UE (sau din

Islanda sau Norvegia) remedierea situației în cazul în

care apar probleme.

Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor a

elaborat o aplicație mobilă denumită „Travel”

pentru a sprijini consumatorii să își exercite

drepturile în timp ce se află în vacanță în

străinătate, aplicație care a înregistrat aproximativ

100 000 de contacte cu consumatorii pe an.

Au fost create platforme online pentru a încuraja

cooperarea administrativă privind punerea în aplicare

și asigurarea respectării legislației în materie de

siguranță a produselor. Acestea au înregistrat în 2017

o creștere a ratelor de participare. De exemplu,

platforma pentru schimbul de cunoștințe a Sistemului

de cooperare pentru protecția consumatorului a

înregistrat o creștere cu 28 % a numărului de

schimburi realizate de funcționari începând cu 2016:

- Platforma europeană de soluționare online a litigiilor

creată în 2016 a continuat să consolideze drepturile

consumatorilor prin accesul la mijloace simple, rapide

și necostisitoare de soluționare a litigiilor. Aceasta

permite consumatorilor și comercianților să

soluționeze online litigii privind achizițiile online

interne și transfrontaliere, fără a apela la o instanță.

În 2017, încrederea în sistem a crescut odată cu

numărul de cazuri primite, înregistrându-se un număr

total de 52 735 de cazuri. Potrivit unui sondaj,

aproximativ 44 % din plângeri au fost soluționate în

afara platformei prin intermediul unui contact direct

între consumatori și comercianți inițiat de platformă.

- Academia de aplicare a legii în mediul online

instituită în 2017 pentru a spori capacitatea rețelei de

autorități publice însărcinate cu aplicarea legislației și

a rețelei de autorități pentru siguranța produselor de a

desfășura anchete online a reunit deja 158 de

funcționari în primul său an de funcționare.

- Sistemul de alertă rapidă pentru produse

nealimentare periculoase a continuat să faciliteze

schimbul de informații între statele membre și

Comisie referitoare la măsurile întreprinse împotriva

produselor periculoase. În 2017, autoritățile naționale

au transmis 2 201 alerte privind produsele

periculoase prin intermediul sistemului care oferă

consumatorilor un acces rapid la informații privind

produsele nesigure vândute în UE. De asemenea,

alertele transmise în 2017 au condus la

întreprinderea a aproximativ 4 000 de măsuri

subsecvente în alte state membre, ceea ce

66

demonstrează o strânsă colaborare între autoritățile

naționale în vederea atingerii obiectivului comun de a

menține siguranța pieței și de a proteja consumatorii

din UE. Jucăriile, automobilele și motocicletele se află

printre primele pe lista produselor periculoase

identificate și retrase de pe piață.

Evaluarea la jumătatea perioadei a programului este

în curs, iar primele rezultate indică o satisfacție

generală a părților interesate în ceea ce privește

relevanța și eficacitatea activităților. În general,

obiectivele și prioritățile Programului privind protecția

consumatorilor sunt evaluate ca fiind în continuare pe

deplin relevante și ar trebui să fie continuate. Cu

toate acestea, au fost identificată o serie de domenii

în care sunt necesare îmbunătățiri, în special în ceea

ce privește flexibilitatea limitată a programului pentru

a putea răspunde necesităților de politic [în scut timp,

procesul de planificare sub nivelul optim, care ar

trebui totodată să aibă posibilitatea de a reacționa

rapid la noile cerințe de politică sau la evoluțiile pieței,

precum și posibilitatea de îmbunătățire a legăturilor

cu țările terțe (în special în domeniul aplicării

legislației).

Programul „Produse alimentare și hrană pentru animale”

Programul „Produse alimentare și hrană pentru

animale” contribuie la un nivel înalt de sănătate

pentru oameni, animale și plante de-a lungul lanțului

alimentar. Acesta sprijină acțiunile de prevenire și

eradicare a bolilor și dăunătorilor și de asigurare a

unui nivel ridicat de protecție pentru consumatori și

pentru industria alimentară și a hranei pentru animale

și favorizează crearea de locuri de muncă. Evaluarea

la jumătatea perioadei din 2017 a programului

„Produse alimentare și hrană pentru animale”72

a

confirmat relevanța sa și faptul că acesta este un

mediu care funcționează în mod adecvat. În același

timp, sprijinul prevăzut în program ar trebui să

contribuie, de asemenea, la creșterea competitivității

Uniunii în domeniu. În 2017, punerea în aplicare a

130 de programe veterinare la nivel național,

cofinanțate cu 150 de milioane EUR în cadrul

programului „Produse alimentare și hrană pentru

animale”, a progresat conform așteptărilor.

Programele respective vizează bolile transmisibile

adesea epidemice la animale și au un impact direct

asupra sănătății publice din cauza aspectelor legate

de siguranța alimentară, precum și din cauza faptului

că unele boli animale sunt transmisibile la om. În

plus, epidemiile de boli animale pot genera costuri

economice semnificative prin pierderea piețelor

interne și de export ale UE, precum și costuri directe

pentru controlul bolii din bugetul UE și bugetele

statelor membre. Cu toate acestea, eradicarea bolilor

este o sarcină pe termen lung, care necesită un efort

continuu și consecvent de-a lungul unei perioade

lungi de timp.

În 2017, a avut loc o nouă pătrundere neautorizată

a pestei porcine africane în noi zone ale Poloniei și

în alte state membre (Republica Cehă și România)

legată de activitățile umane și nu de mijlocul

natural de răspândire a bolii prin circulația porcilor

mistreți. Răspunsul bine direcționat și multiform al

UE la focarele de pestă porcină africană a

menținut limitate efectele negative, în timp ce

epidemiile ar fi putut avea efecte devastatoare

asupra sănătății animalelor și asupra durabilității

acestui sector. Izolarea focarelor în UE nu are un

echivalent în alte țări afectate din afara UE, în care

boala s-a răspândit pe distanțe de mii de kilometri

în câțiva ani.

De asemenea, în 2017 au fost cofinanțate 24 de

programe naționale pentru combaterea organismelor

dăunătoare plantelor (+7 față de 2015), pentru a

asigura detectarea și eradicarea timpurie a focarelor

de dăunători. Globalizarea comerțului cu plante,

împreună cu schimbările climatice, a sporit

considerabil riscul de infestare cu dăunători ai

plantelor. Prin urmare, depistarea timpurie și controlul

sunt esențiale pentru a atenua consecințele

economice și comerciale.

Pe lângă cofinanțarea programelor naționale, sprijinul

financiar acordat de UE pentru măsuri de urgență

este continuu, în scopul de a stopa bolile animalelor

și infestările cu dăunători într-un stadiu incipient. O

gravă epidemie de gripă aviară în

perioada 20162017 a necesitat o contribuție

financiară importantă, în valoare de peste 100 de

milioane EUR. Virusul gripei aviare se răspândește

prin circulația păsărilor sălbatice; prin urmare,

răspândirea acestuia nu poate fi controlată. Izolarea

timpurie a focarelor este importantă, întrucât acestea

pot antrena un cost enorm pentru bugetul UE și

bugetele naționale, precum și pentru comunitatea

agricolă dacă nu sunt tratate imediat și scapă de sub

control.

67

Indicatorii de rentabilitate pentru program lipsesc în

continuare; în 2017 au fost instituite proiecte pentru a

stabili acești indicatori.

Programul în domeniul sănătății

Obiectivul programului în domeniul sănătății este de a

completa, a sprijini și a conferi valoare adăugată

politicilor statelor membre în vederea îmbunătățirii

sănătății cetățenilor Uniunii și a reducerii inegalităților

în materie de sănătate, a încurajării inovării în

domeniul sănătății și a creșterii durabilității sistemelor

de sănătate. Evaluarea la jumătatea perioadei din

2017 a Programului în domeniul sănătății a confirmat

relevanța programului și eficacitatea simplificărilor

introduse în comparație cu programul precedent.

Evaluarea a recomandat consolidarea eforturilor

pentru a obține valoarea adăugată europeană și a

spori sinergiile, precum și pentru a intensifica

obținerea de rezultate semnificative prin cooperarea

cu alte instrumente financiare ale UE

În 2017, au fost lansate noile Acțiuni comune în

domeniul sănătății pentru cooperarea între statele

membre. Acțiunile comune vizează teme precum

inegalitățile în materie de sănătate, Parteneriatul

inovator privind lupta împotriva cancerului,

vaccinarea, pregătirea la punctele de intrare pentru

refugiați și migranți, acțiunile în sprijinul Rețelei de e-

sănătate, precum și sistemele durabile de informații

privind sănătatea ale UE. Aceste acțiuni ar trebui să

permită un transfer de cunoștințe și un schimb de

informații mai bun și mai rapid, necesar pentru

elaborarea politicilor la nivel național.

În 2017, un acord-cadru de parteneriat a fost lansat în

colaborare cu organismele neguvernamentale active

în domeniul sănătății. Se așteaptă ca aceste

organisme neguvernamentale să sprijine Comisia cu

informațiile și recomandările necesare pentru

elaborarea politicilor în domeniul sănătății și cu

punerea în aplicare a obiectivelor și priorităților

Programului în domeniul sănătății. Sprijinirea

organismelor neguvernamentale este justificată,

având în vedere contribuția pe care acestea o pot

aduce la sporirea cunoștințelor în materie de

sănătate, la promovarea unor stiluri de viață

sănătoase și la organizarea de consultări publice cu

privire la politica științifică. Organismele

neguvernamentale contribuie, de asemenea, la

optimizarea activităților și practicilor legate de

asistența medicală prin furnizarea de feedback din

partea pacienților și facilitarea comunicării cu aceștia.

În 2017, au fost create și au devenit funcționale primele dintre cele 24 de rețele europene de acces

virtual în serviciul pacienților cu boli rare și complexe. Aceste rețele europene de referință implică 900 de unități de asistență medicală foarte specializată din peste 300 de spitale din 26 de state membre ale UE

care pun în comun cunoștințe și resurse.

Pacienții pot fi direcționați către membrul rețelei

europene de referință relevante din țara lor de către

furnizorul de asistență medicală. Acești membri pot

convoca ulterior un „comitet consultativ virtual” format

din medici specialiști care oferă diagnostice și

consiliere cu privire la cele mai bune opțiuni de

tratament posibile pentru respectiva afecțiune

specifică.

Programul „Europa creativă”

Programul „Europa creativă” oferă 1,46 miliarde EUR

pentru sprijinirea sectoarelor culturale și creative

europene, în special a sectorului audiovizual, în

scopul de a promova diversitatea culturală și

lingvistică și de a stimula competitivitatea europeană.

Programul „Europa creativă” are scopul de a elibera

potențialul de creștere economică prin depășirea

obstacolelor create de fragmentarea piețelor, prin

furnizarea unui răspuns la concurența acerbă la nivel

internațional și prin adaptarea la transformarea

digitală a societății. Subprogramul „MEDIA”

promovează crearea și distribuirea de conținuturi

audiovizuale (filme, seriale de televiziune și

videoclipuri).

În 2017, programul a înregistrat progrese conform

așteptărilor, fiind atins aproape 100 % din bugetul

final, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și

plățile. În total, au fost depuse 5 025 de cereri, dintre

care au fost selectate 2 317 proiecte pentru finanțare.

În cadrul subprogramului „Cultura”, rata de succes

pentru proiectele de cooperare a crescut ușor, de la

13,96 % în perioada 2014-2017 la 14,78 % în 2017,

ceea ce indică o cerere continuă ridicată de sprijin din

partea UE și un număr mare de proiecte de calitate

excluse din cauza fondurilor limitate. Pe lângă

68

aceasta, s-a plasat un accent mai puternic pe

selectarea organizațiilor care să reprezinte o gamă

mai largă de sectoare vizând domenii care până în

prezent nu au fost abordate, cum ar fi artele digitale și

fotocopia.

În 2017, programul a extins, de asemenea,

numărul de țări participante, prima țară învecinată

cu Marea Mediterană, Tunisia, alăturându-se

programului și alte două țări fiind dispuse să

semneze acordul în prima jumătate a anului 2018

(Armenia și Kosovo). Aceasta este o indicație clară

a relevanței programului ca instrument util pentru

diplomația culturală și recenta strategie a UE

privind rolul culturii în cadrul relațiilor externe ale

UE.

Rezultatele preliminare ale evaluării la jumătatea

perioadei a programului confirmă valoarea adăugată

a acestuia. „Europa creativă” a contribuit la realizarea

agendei politice a UE, stimulând investițiile și crearea

de locuri de muncă (3 000 de locuri de muncă create

în perioada 2014-2016) și aprofundând piața internă,

în special printr-o mai bună circulație a conținutului

creativ. Evaluarea constată că punerea în aplicare

este pe drumul cel bun în vederea atingerii

obiectivelor programului. Consolidarea capacității

financiare a întreprinderilor creative mici și mijlocii s-a

dovedit a fi, de asemenea, extrem de relevantă

pentru satisfacerea nevoilor financiare ale sectoarelor

culturale și creative. În plus, valoarea adăugată a

programului a fost recunoscută în caracterul

transnațional al acțiunilor sale care creează efecte

pozitive prin intermediul schimburilor, al rețelelor și al

parteneriatelor. Cu toate acestea, constatările

preliminare sugerează că programul nu este suficient

de flexibil pentru a valorifica pe deplin de

oportunitățile oferite de trecerea la era digitală (de

exemplu, creația și distribuția digitală, un angajament

consolidat cu publicul, accesul la noi piețe sau

volume mari de date). În timp ce eficacitatea din

punct de vedere al costurilor este satisfăcătoare,

există posibilități de realizare a unei mai bune

raționalizări a aplicării și punerii în aplicare în vederea

reducerii costurilor. Evaluarea la jumătatea perioadei

a identificat, de asemenea, necesitatea de a elabora

un cadru de monitorizare a performanței cuprinzător

constând într-un set de indicatori care sunt strâns

legați de obiectivele programului,în ceea ce privește

atât realizările și avantajele pentru beneficiari, cât și

impacturile culturale, economice și sociale mai ample

și pe termen mai lung.

În 2017, subprogramul „MEDIA” a sprijinit creșterea vizibilității filmelor europene. Peste 400 de filme europene au fost distribuite în afara granițelor,

ajungând la un public alcătuit din 65 de milioane de persoane pe an. lso, o rețea formată din peste 1 000

de cinematografe din 33 de țări, a beneficiat de sprijin, concentrându-se pe filmele europene.

Calitatea filmelor finanțate a dobândit, de

asemenea, recunoaștere internațională. De

exemplu, la Festivalul de film de la Cannes, filmul

„The Square” (Pătratul) a câștigat premiul Palme

d’Or, în timp ce la Premiile Oscar, filmul „Call me

by your name” (Strigă-mă pe numele tău) a

câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu

adaptat. Conform evaluării la jumătatea perioadei,

impactul subprogramului MEDIA ar fi consolidat și

mai mult prin intensificarea colaborării și sporirea

flexibilității programelor de sprijin, precum și prin

dezvoltarea industriei audiovizuale.

69

Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale

și creative instituit recent a sprijinit întreprinderile mici

și mijlocii, care întâmpină dificultăți în ceea ce

privește accesul la împrumuturi ca urmare a naturii

necorporale a activelor lor. De la lansarea sa în 2016

și până la sfârșitul anului 2017, opt intermediari

financiari din șase țări au participat deja la mecanism,

ceea ce demonstrează importanța acestui instrument.

Începând cu a doua jumătate a anului 2017, 161 de

întreprinderi mici și mijlocii au primit împrumuturi cu o

valoare totală de 32 de milioane EUR pentru peste

200 de proiecte la care lucrează peste 900 de

persoane. O alocare complementară în valoare de

60 de milioane EUR, echivalentul a 50 % din bugetul

total, a fost prevăzută deja în 2017 pentru a permite

mobilizarea mai rapidă a sprijinului sub formă de

garanții.

Mecanismul de garantare, care vizează remedierea

deficitului de finanțare pentru întreprinderile mici și

mijlocii din sectoarele culturale și creative, a primit o

cerere puternică în 2017. Aproximativ 500 de

împrumuturi au fost acordate unor beneficiari din

Spania, Franța, România, Republica Cehă, Belgia și

Italia. Având în vedere această cerere puternică,

Fondul european pentru investiții strategice a fost

mobilizat pentru completarea mecanismului de

garantare cu 60 de milioane EUR.

70

1.5. Europa în lume (rubrica bugetară 4)74

10,7 miliarde EUR din creditele de angajament ale

bugetului au fost alocate programelor menționate la

rubrica 4, ceea ce reprezintă 7 % din totalul bugetului

UE pentru 2017. Asistența pentru dezvoltare acordată

de UE este consolidată prin Fondul european de

dezvoltare, care nu este finanțat de la bugetul UE, ci

din contribuțiile directe ale statelor membre ale UE.

Rubrica 4 a cadrului financiar vizează toate acțiunile

externe întreprinse de Comisie și cuprinde o gamă

largă de acțiuni, cum ar fi asistența pentru dezvoltare,

asistența pentru preaderare și ajutorul umanitar. În

plus, acțiunile care contribuie la asigurarea stabilității

și a păcii, la promovarea drepturilor omului, la

misiunile de observare a alegerilor și multe altele sunt

incluse la această rubrică.

Grafic: Principalele programe finanțate în 2017 în cadrul rubricii 4. „Alte programe” includ, printre altele, Instrumentul de parteneriat,

Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, politica externă și de securitate comună, Fondul de garantare pentru acțiuni externe și

Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară. Toate cifrele sunt exprimate în milioane EUR.

Susținerea priorităților Comisiei Europene

Programele din cadrul rubricii 4 contribuie la prioritățile Comisiei Juncker „UE ca actor global” și „Migrație”. De

asemenea, acestea sprijină, în special, dimensiunea externă a altor priorități ale Comisiei Juncker, cum ar fi „O

Uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”, „Locuri de muncă,

creștere economică și investiții” și „Un spațiu de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere

reciprocă” care include un accent puternic pe securitate.

71

Programul „Ajutor umanitar”

UE și statele sale membre reprezintă cel mai mare

donator de ajutor umanitar și, prin urmare, joacă un

rol esențial în abordarea provocărilor umanitare prin

furnizarea de ajutor și de protecție populațiilor

afectate. Programul „Ajutor umanitar” al UE sprijină

populațiile cele mai vulnerabile din țările care se

confruntă cu crize, inclusiv așa-numitele „crize uitate”

(situații de criză cu o atenție limitată și slabă

acoperire din partea mijloacelor de informare în

masă).

În 2017, UE a furnizat peste 2,2 miliarde EUR sub

formă de ajutor75

pentru peste 80 de țări. Peste 50 %

din această sumă a fost direcționat către țările cele

mai vulnerabile, astfel cum s-a stabilit prin analiza

evaluării riscurilor.

În 2017, UE a alocat aproximativ 6 % din bugetul său

anual destinat ajutorului umanitar pentru educația în

situații de urgență, unul dintre cele mai subfinanțate

sectoare beneficiare de ajutor umanitar.

Aproximativ 4,7 milioane de copii din 52 de țări din

întreaga lume au beneficiat de finanțare din partea

UE între 2012 și 201776

.

În perioada 2012-2016, ajutorul umanitar furnizat de

UE s-a axat în principal pe următoarele sectoare:

securitate alimentară și mijloacele de subzistență

(peste 30 % din totalul pentru perioada respectivă),

sănătate (peste 12 %), nutriție (peste 10 %),

adăposturi și tabere (peste 9 %) și servicii de

salubrizare a apei și igienă (peste 9 %)77

.

Criza din Irak

În 2017, UE și-a intensificat reacția la criza

umanitară din Irak. Aproximativ o treime din

populația țării avea nevoie de ajutor umanitar la

finalul anului 2017. UE a continuat să fie un

donator principal, furnizând sprijin în valoare totală

de 82,5 milioane EUR în 2017. Acest ajutor

financiar s-a axat pe furnizarea de ajutor pentru

salvarea civililor din toate zonele de conflict active

și pe facilitarea procesului de evacuare medicală a

persoanelor rănite și bolnave și pentru furnizarea

de servicii medicale de urgență.

Criza din cauza secetei din Cornul Africii

Regiunea Cornul Africii se confruntă cu multiple

provocări, în ceea ce privește atât persoanele

strămutate în interiorul țării cât și refugiații,

insecuritatea alimentară ridicată reprezentând

factorul principal. După 2016, un an marcat de

secetă și inundații, 2017 a cunoscut cea mai gravă

secetă din 2011 care a afectat întreaga regiune.

Ca răspuns la această situație, UE a alocat suma

de 185 de milioane EUR în 2017 pentru furnizarea

de ajutor în Cornul Africii.

Criza refugiaților Rohingya (Myanmar/Bangladesh)

Peste 688 000 de membri ai minorității etnice

Rohingya s-au refugiat peste graniță, din statul

Rakhine în Cox’s Bazar, Bangladesh, ajungându-

se la un număr total de refugiați Rohingya în

Bangladesh care se apropie de un milion de

persoane. Ca răspuns, ONU a organizat o

conferință a donatorilor privind criza refugiaților

Rohingya în 2017, având ca rezultat asumarea de

angajamente totale în valoare de 345 de milioane

USD pentru refugiații Rohingya. Cu aproximativ

136 de milioane EUR, UE și statele sale membre

au reprezentat peste 50 % din suma totală.

Ajutorul umanitar furnizat de UE în 2017

72

Criza siriană

Uniunea Europeană continuă să furnizeze asistență vitală și sprijin pentru milioane de persoane din Siria și din

regiune. Asistența a contribuit la furnizarea esențială de alimente, medicamente, apă și adăpost pentru milioane

de sirieni afectați direct și/sau strămutați în interiorul țării în urma conflictului. În țara învecinată Liban, finanțarea

din partea UE a contribuit la acordarea de asistență pentru refugiații cei mai vulnerabili, de servicii medicale

secundare pentru cazurile salvatoare de vieți, de educație non-formală și de adăpost – inclusiv apă, igienă și

salubritate – pentru a îmbunătăți condițiile de viață ale familiilor vulnerabile cele mai afectate de strămutarea

forțată.

În 2017, a fost efectuată o evaluare cuprinzătoare a acțiunilor de ajutor umanitar ale UE în perioada 20122016. Constatările preliminare evidențiază faptul că acțiunile umanitare finanțate au fost bazate în general pe nevoi și au fost puse în aplicare în conformitate cu principiile umanitare. Acțiunile au adus o contribuție importantă la obiectivele principale

de a salva vieți, de a reduce morbiditatea și suferința, precum și de a îmbunătăți demnitatea populațiilor afectate de dezastre. Mai mult, constatările preliminare indică faptul că rata de finanțare a permis Uniunii Europene să aibă un impact real pe teren, răspunzând nevoilor unui număr semnificativ de beneficiari dintr-un număr mare de țări și regiuni.

Instrumentul pentru refugiații din Turcia

Sprijinul total acordat prin intermediul instrumentului UE

Acest instrument a fost instituit în ianuarie 2016 și a

continuat să prevadă un mecanism comun de

coordonare a instrumentelor existente și să garanteze

că nevoile refugiaților și ale comunităților-gazdă din

Turcia sunt abordate într-un mod cuprinzător și

coordonat.

În pofida condițiilor dificile, a fost contractată suma de

3 miliarde EUR și a fost acordată suma de

1,85 miliarde EUR ca asistență umanitară și asistență

fără caracter umanitar în 2017.

Instrumentul a continuat să pună în aplicare „plasa de

siguranță socială de urgență”, un sistem de asistență

socială bazat pe furnizarea unui card de debit care,

până la sfârșitul anului 2017, a ajuns la peste

1,2 milioane dintre cei mai vulnerabili refugiați din

Turcia, ajutându-i să își îndeplinească cele mai

urgente nevoi de bază.

Alte activități multisectoriale, în special în domenii

precum sănătatea, protecția și educația în situații de

urgență, sunt susținute, de asemenea, în Turcia, cu

următoarele rezultate:

Jumătate de milion de refugiați minori au acces la educație, două milioane de refugiați au acces la

servicii de asistență medicală primară și un milion de persoane au acces la servicii de sănătate mentală și

de reabilitare88

.

Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului

Acest instrument are un rol-cheie în promovarea și

apărarea democrației și a drepturilor omului, prin

conlucrarea în special cu societatea civilă și în

sprijinul acesteia și al acțiunilor sale. Având în vedere

rezultatele obținute în perioada 2007-2013, a fost

sporit sprijinul UE acordat organizațiilor pentru

drepturile omului și apărătorilor drepturilor omului

pentru perioada 2014-2020. Succesul și performanța

sprijinului de urgență pentru apărătorii drepturilor

omului aflați în situație de risc, considerat ca fiind o

inițiativă emblematică pentru activitățile în cadrul

instrumentului, au generat număr tot mai mare de

cereri.

Începând cu 2014, s-a acordat un număr tot mai mare de mici granturi pentru furnizarea sprijinului de

urgență pentru 870 de apărători ai drepturilor omului și familiile lor, dintre care 107 au fost acordate în

2017.


, finalizată în

decembrie 2017, confirmă faptul că Instrumentul

european pentru democrație și drepturile omului este

pe cale să își îndeplinească obiectivele și

angajamentele și că acesta rămâne un instrument de

abilitare, flexibil și cu capacitate de reacție pentru

protejarea și promovarea drepturilor omului și a

democrației în întreaga lume. Sprijinirea democrației

și a drepturilor omului este prevăzută, de asemenea,

în cadrul altor instrumente de finanțare externă ale

UE, însă caracteristicile specifice ale acestui

instrument îi permit să funcționeze în cazul în care

altele nu reușesc sau nu pot să funcționeze, precum

și la un alt nivel prin intermediul societății civile. În

urma evaluării, s-a constatat că flexibilitatea

intrinsecă a programului nu este întotdeauna utilizată

pe deplin și că procesul aferent cererii de propuneri

este considerat ca fiind prea lung, împovărător și prea

competitiv de către organizațiile societății civile.

Instrumentul pentru cooperarea în materie de securitate nucleară

Instrumentul pentru cooperarea în materie de

securitate nucleară este menit să promoveze în țările

terțe o cultură în materie de securitate nucleară,

gestionarea în condiții de siguranță a deșeurilor

radioactive și a combustibilului uzat și măsuri de

protecție eficace privind materialul nuclear.

Primul proiect de sprijinire a autorității iraniene de

reglementare în domeniul nuclear a fost lansat în

iulie 2017 și se derulează fără probleme. Un al

doilea proiect de sprijinire a punerii în aplicare a

exercițiului de efectuare a testelor de rezistență în

cadrul centralei nucleare Bushehr a fost contractat

la sfârșitul anului 2017 și va începe în aprilie 2018.

Un proiect ulterior a fost stabilit de comun acord cu

Iran în 2017, în conformitate cu angajamentul UE de

punere în aplicare a Planului comun de acțiune

cuprinzător; acesta va fi contractat în a doua jumătate

a anului 2018.

Angajarea cu succes într-o relație cu Turcia a fost

realizată în 2017, prin contractarea unui proiect de

sprijinire a consolidării capacităților pentru

autoritatea de reglementare în domeniul nuclear,

având în vedere decizia de a include energia

nucleară în mixul energetic național. Reuniunea de

lansare a proiectului a fost organizată în ianuarie

2018.

Conform evaluării la jumătatea perioadei încheiate în

201779

, conținutul extrem de tehnic și axarea pe

transferul de know-how la nivel internațional sunt

adecvate. În plus, instrumentul este în concordanță

cu prioritățile în materie de securitate nucleară

exprimate în directivele EURATOM și în tratatele

internaționale relevante. Aspectele orizontale ale UE,

cum ar fi protecția mediului și buna guvernanță, sunt

abordate în mod direct sau sunt integrate în

intervenții.

Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace

De la începutul crizei siriene, a fost alocată o sumă

de peste 200 de milioane EUR în cadrul acestui

instrument și al predecesorului său, Instrumentul de

stabilitate, pentru a sprijini măsurile de răspuns la

situațiile de criză din Siria și din țările învecinate

afectate de conflict. Acest sprijin a inclus furnizarea

de asistență fără caracter umanitar populației din

Siria, sprijinul pentru inițiativele de dialog, justiția

tranzițională și combaterea extremismului violent,

precum și sprijinul acordat refugiaților, guvernelor

țărilor-gazdă și comunităților-gazdă din Siria, Liban,

Iordania, Irak și Turcia.

În 2017, au fost adoptate trei noi programe. Prima

etapă a Inițiativei de sprijinire a păcii în Siria a

susținut eforturile internaționale de mediere ale ONU.

74

Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace și-a

extins, de asemenea, angajamentul de susținere a

justiției tranziționale și sfera de responsabilitate prin

sprijinul direcționat acordat Comisiei internaționale

pentru persoane dispărute, furnizând asistență pentru

Mecanismul internațional, imparțial și independent

privind infracțiunile internaționale comise în Siria. În

cele din urmă, Instrumentul care contribuie la

stabilitate și pace oferă, de asemenea, sprijin pentru

educație în zonele administrate de opoziție.

Pe lângă Procesul de pace din Columbia, Inițiativa de

sprijinire a păcii în Siria și Dialogul Kosovo-Serbia,

Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace a

sprijinit, de asemenea, alte procese de pace, dialogul

și activitățile de mediere în 2017, cu măsuri specifice

de susținere a activității comitetului cu privire la

acordul de pace din Mali, dar și din Afganistan, Libia,

Turcia, Yemen, Irak, Republica Centrafricană,

Senegal (Casamance), regiunea Deltei Nigerului din

Nigeria, dintre comunitățile Tebou și Touaregs din

Niger și dintre Guatemala și Belize. De asemenea,

acesta a inclus sprijinirea inițiativelor regionale

desfășurate de Uniunea Africană în Sudan și în

Sudanul de Sud. În cazul Columbiei, după

respingerea Acordului de încetare a conflictului în

cadrul unui plebiscit în octombrie, o nouă decizie de

finanțare în valoare de 8 milioane EUR a fost

imperios necesară pentru a proteja rezultatele

obținute prin negocierile de pace și pentru a permite

succesul unui posibil Acord global de pace.

Având în vedere cele trei programe noi din Balcanii

de Vest, instrumentul își continuă eforturile de

stabilizare în imediata vecinătate a UE. În 2017,

programul s-a angajat să consolideze încrederea în

Kosovo prin protejarea patrimoniului cultural. În raport

direct cu eforturile UE, acesta sprijină, de asemenea,

promovarea dialogului între Belgrad și Pristina,

precum și acțiunile legate de deminare din Bosnia și

Herțegovina.

„Noua inițiativă europeană în domeniul formării

europene” garantează cursuri de formare

anterioare mobilizării de înalt nivel pentru

participarea la misiunile civile de stabilizare ale UE

și la misiunile civile internaționale de gestionare a

crizelor. În 2017, proiectul a continuat și a sporit

cooperarea cu Colegiul European de Securitate și

Apărare, permițând alinierea și integrarea

activităților de formare respective. De asemenea,

proiectul a sporit și mai mult sinergiile și

cooperarea cu privire la furnizarea cursurilor de

formare profesională la nivel național, în special

prin misiunile UE, dar și prin alte organizații

internaționale, cum ar fi Departamentul ONU

pentru operații de menținere a păcii și Colegiul

European de Poliție.

Rețeaua de dialog cu societatea civilă a sporit

vizibilitatea și accesul organizațiilor societății civile

(inclusiv din țări terțe) față de organizațiile

internaționale multilaterale și de autoritățile naționale,

în special în cazul în care dialogul dintre autorități și

organizațiile societății civile este mai dificil. Au fost

organizate conferințe, dezbateri și dialoguri pe o

gamă largă de teme legate de consolidarea păcii și în

funcție de țările/regiunile geografice specifice.

Programul a sprijinit în mod direct acțiuni în cadrul

organizațiilor locale ale societății civile în țările terțe

pentru a îndeplini rolul lor în calitate de actori

independenți responsabili de consolidarea păcii.

Acest sprijin a crescut capacitatea organizațiilor

societății civile la nivel local de a se angaja în acțiuni

de consolidare a păcii și de prevenire a conflictelor.

Organizațiile societății civile intervin atunci când nu

pot interveni alte instrumente. Acest lucru s-a

întâmplat în 2017 în ceea ce privește granturile

specifice acordate în Burundi și Venezuela.

Progresele înregistrate în 2017 în ceea ce privește

prevenirea și combaterea extremismului violent au

fost deosebit de importante. Consolidarea rezilienței

împotriva extremismului violent în Cornul Africii a

contribuit la înregistrarea de progrese în ceea ce

privește prevenirea și la eforturile de combatere a

terorismului printr-o serie de abordări-pilot. Printre

altele, consolidarea rezistenței împotriva

extremismului violent în Kenya a generat cunoștințe

și experiențe privind factorii determinanți ai

extremismului violent din țară, care au fost incluse în

elaborarea Strategiei naționale pentru combaterea

extremismului violent în Kenya, lansată în septembrie

2016. În domeniul implicării tineretului, „abordarea de

la egal la egal” pentru soluționarea problemei

extremismului violent atât la nivel de comunitate, cât

și la nivel mondial s-a dovedit a fi foarte eficace.

75

Urmând exemplul a 10 lideri tineri din proiectul

finanțat de UE „Extremely Together” pus în

aplicare de Fundație Kofi Annan, mulți tineri din

întreaga lume au început mobilizarea împotriva

extremismului violent prin utilizarea ghidului

„Extremely Together” în comunitățile lor și au dorit

să se alăture unor inițiative similare. În plus, ca

exemplu de impact pe care proiectul l-a avut

asupra celor 10 lideri tineri, Fatima Zaman a primit

premiul „Cea mai de succes femeie de origine

asiatică” în mai 2017 pentru cel mai deosebit

candidat din toate categoriile ca urmare, printre

altele, a activității sale împreună cu Fundația Kofi

Annan.

Evaluarea la jumătatea perioadei din 201780

confirmă

faptul că instrumentul se dovedește a fi eficient

datorită caracteristicilor definitorii ale acestuia, și

anume flexibilitatea și rapiditatea de acțiune, precum

și datorită valorii sale adăugate; acesta îndeplinește o

funcție unică de răspuns la situațiile de criză și de

prevenire a conflictelor, ca urmare a priorităților

politice ale UE, a nevoilor contextuale și a

oportunităților în situațiile fragile și afectate de

conflicte. În plus, acesta a furnizat cu succes

complementaritățile și sinergiile în cadrul setului mai

larg de instrumente de finanțare externă ale UE și s-a

dovedit a fi eficace atunci când își îndeplinește

obiectivele și angajamentele. De asemenea,

evaluarea a evidențiat o serie de provocări care

trebuie abordate, cum ar fi, de exemplu, necesitatea

de a coopera într-un mod constructiv cu toți actorii

relevanți din sectorul securității, inclusiv cu forțele

militare. Un nou regulament a fost adoptat în 201781

pentru a soluționa această problemă, având în

vedere faptul că actorii militari sunt adesea un factor

determinant pentru încheierea unui conflict.

Constatările sugerează, de asemenea, că au fost

realizate contribuții importante la integrarea

aspectelor legate de prevenirea conflictelor,

democrație și buna guvernanță; totuși, acestea au

evidențiat faptul că ar putea fi depuse mai multe

eforturi pentru integrarea perspectivelor de gen și a

drepturilor omului.

Instrumentul de parteneriat

Acțiunile din cadrul Programului de parteneriat

sporesc posibilitatea ca UE să își proiecteze

interesele în străinătate și să se implice la nivel

internațional în ceea ce privește chestiuni de interes

mondial, promovând parteneriatele cu partenerii

strategici și dincolo de acestea, punând baza relațiilor

de egalitate, influențând procesul partenerilor de

elaborare a politicilor și contribuind la crearea unor

alianțe mondiale și unor condiții de concurență

echitabile. Activitățile susțin recunoașterea într-o

măsură tot mai mare a rolului-cheie al UE în chestiuni

legate de schimbările climatice, mediu și energie,

promovând, în același timp, cooperarea privind

comportamentul responsabil în afaceri și securitatea.

Evaluarea la jumătatea perioadei a Instrumentelor de

finanțare externă ale UE82

a concluzionat că

Instrumentul de parteneriat a influențat efectiv

procesele de politică/politice din țările partenere în

conformitate cu interesele UE și a contribuit la

dezvoltarea unor relații reciproc avantajoase cu țările

partenere. Evaluarea la jumătatea perioadei a

Instrumentului de parteneriat83

, susținută de o

evaluare externă84

, a confirmat că Instrumentul de

parteneriat este un instrument relevant în mod direct

pentru a sprijini agenda bilaterală, regională și

multilaterală a UE, astfel cum se prevede în Strategia

globală a UE și în conformitate cu o serie de

angajamente internaționale ale UE (în special

Agenda 2030). Programarea instrumentului se

axează pe obiectivele și interesele strategice ale UE,

iar punerea sa în aplicare este flexibilă pentru a

asigura capacitatea acestuia de răspuns la

provocările, prioritățile politice și oportunitățile care au

apărut sau au evoluat de la crearea instrumentului.

2017 a fost un an productiv pentru Instrumentul de

parteneriat, care a atins în prezent viteza maximă de

punere în aplicare. Contractarea pentru planurile de

acțiune anuale pe 2014, 2015 și 2016 a fost

încheiată, iar elaborarea planului de acțiune anual pe

2017 a fost finalizată. A rezultat până în prezent un

număr total de 81 de acțiuni individuale, care au fost

completate de 82 de acțiuni în cadrul mecanismului

de sprijin a politicilor și 56 de acțiuni pe termen scurt

în cadrul TAIEX. În total, a fost mobilizată suma de

111 milioane EUR în cadrul Instrumentului de

parteneriat în 2017.

În special, în 2017, Instrumentul de parteneriat a

consolidat cooperarea între UE și părțile interesate

din mediul economic și de afaceri în vederea

deschiderii accesului pe piață și a asigurării unor

condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile

din UE. În cadrul acestui obiectiv, au fost adoptate

trei acțiuni care vizează următoarele domenii:

implicarea societății civile în acordurile comerciale și

dialogurile de politică referitoare la întreprinderi. În

vederea realizării dimensiunii externe a Strategiei

Europa 2020, precum și pentru consolidarea relației

politice a Uniunii Europene cu partenerii în sens mai

larg, au fost adoptate șase acțiuni autonome în 2017,

cu un accent special pe teme legate de

comportamentul responsabil în afaceri și

76

emanciparea economică a femeilor. În 2017, a fost

adoptată o acțiune în domeniul diplomației publice,

care vizează cooperarea academică și informarea în

cadrul proiectului „Jean Monnet” și implicarea

societății civile în Indonezia și Rusia.

Cooperarea UE-India privind standardizarea,

politicile și legislația legate de domeniul TIC: India

este un partener economic strategic pentru UE și un

actor important atât în regiunea Asiei de Sud, cât și

la nivel mondial. Există bariere importante în calea

accesului la piață în sectorul TIC din India și există

riscul ca standardele suplimentare în materie de TIC

specifice Indiei să rezulte în noi bariere în calea

accesului la piață pentru întreprinderile europene.

Acțiunea este un exemplu clar al modului în care

Instrumentul de parteneriat sprijină obiective

reciproc avantajoase. Proiectul a contribuit la

facilitarea colaborării cu privire la elaborarea

standardelor și consolidarea capacităților cu scopul

de a sprijini realizarea unei societăți digitale/a

Agendei digitale. În plus, acesta a acționat ca un

catalizator pentru un dialog activ între experții din

UE și India din sectorul public și din cel privat,

conducând la identificarea unor domenii prioritare

(inclusiv 5G și sistemele de transport inteligente) de

cooperare.

Forumul liderilor UE-Australia este un instrument

cuprinzător de implicare pentru a crește vizibilitatea

și importanța relațiilor dintre UE și Australia în toate

sectoarele guvernamentale, inclusiv Parlamentul,

precum și în sectorul de afaceri, în societatea civilă,

în mediul universitar și în mass-media. Mai precis,

aceasta urmărește să determine efectiv agenda

oficială a relațiilor dintre UE și Australia, precum și

să îmbogățească dialogurile înalților funcționari, prin

furnizarea de idei și realizări informate.

77

Instrumentul de asistență pentru preaderare II

Instrumentul contribuie la consolidarea cooperării cu

Balcanii de Vest, o strategie esențială subliniată de

președintele Juncker în discursul său privind starea

Uniunii. Având în vedere complexitatea reformelor

necesare, nici țară nu a trecut de stadiul incipient de

pregătire nici în ceea ce privește criteriile politice

(aspecte precum sistemul judiciar, combaterea

criminalității organizate, libertatea de exprimare, lupta

împotriva corupției și reforma administrației publice),

nici în ceea ce privește alinierea la criteriile

economice. Pe parcursul anului 2017, UE a continuat

să depună eforturi pentru îmbunătățirea conexiunilor

de transport în regiunea Balcanilor de Vest și a

îmbunătățit relațiile dintre țările implicate în procesul

de aderare. UE a sprijinit investițiile concrete în cele

șase țări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și

Herțegovina, Kosovo, fosta Republică iugoslavă a

Macedoniei, Muntenegru, Serbia) în rețelele de

transport și cele energetice în scopul creării unui

mediu regional care să conducă la creștere

economică și crearea de locuri de muncă.

Pachetul privind conectivitatea aprobat cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Trieste,din 2017

85 a inclus

șapte noi proiecte finanțate prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest, cu o finanțare totală de

194 de milioane EUR, mobilizând investiții în valoare de 500 de milioane EUR.

Astfel cum arată evaluarea la jumătatea perioadei86

a

Instrumentului de asistență pentru preaderare II,

obiectivele generale și concepția instrumentului sunt

în conformitate cu prioritățile UE și cu nevoile

beneficiarilor. În comparație cu predecesorul său,

actualul instrument prezintă un accent mai puternic

pe reformele-cheie necesare pentru aderarea la UE.

În plus, acesta este mai strategic și mai orientat către

rezultate și a permis o mai bună mobilizare a

fondurilor donatorilor87

. Cu toate acestea, implicarea

organizațiilor societății civile pe parcursul punerii în

aplicare a instrumentului rămâne limitată. Evaluarea a

subliniat, de asemenea, că în timp ce

complementaritatea cu alte instrumente (în special

Instrumentul european pentru democrație și drepturile

omului și Instrumentul care contribuie la stabilitate și

pace) este adecvată, este necesară o mai bună

coordonare atât în stadiul de planificare, cât și în

stadiul de programare.

Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare

Obiectivul general al instrumentului este de a eradica

sărăcia în țările partenere și de a oferi un răspuns pe

termen lung la provocările globale. Acesta include

programul „Bunuri publice globale și provocări

globale” și Programul „Societatea civilă și autoritățile

locale”. Revizuirea independentă la jumătatea

perioadei a Instrumentului de cooperare pentru

dezvoltare a concluzionat că programul „Bunuri

publice și provocări globale” este foarte relevant și

coerent cu obiectivele de politică stabilite ale UE.

Aceasta a subliniat, de asemenea, importanța

accentului deosebit al programului „Societate civilă și

autorități locale” pe îmbunătățirea guvernanței și

consolidarea statului de drept prin implicarea

societății civile și elaborarea foilor de parcurs privind

societatea civilă de către delegațiile UE. Aceste

programe se bazează pe o tradiție îndelungată a UE

de furnizare a instrumentelor tematice transversale,

satisfăcând nevoia de concentrare în mod strategic

pe prioritățile esențiale ale UE, pentru a dispune de

un instrument flexibil în scopul de a completa

intervențiile geografice sau de a direcționa aceste

intervenții.

În cadrul Programului panafrican, bugetul

Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare a

finanțat programe care contribuie la cinci domenii

strategice din cadrul Programului indicativ multianual,

în conformitate cu Foaia de parcurs a Strategiei

comune Africa-UE pentru perioada 2014-2017. În

perioada 2014-2017, 32 de acțiuni cu o valoare de

401,65 milioane EUR au contribuit în special la

domeniile strategice „Creștere durabilă și favorabilă

incluziunii” (42 %) și „Dezvoltarea umană” (42 %),

precum și la „chestiuni de interes mondial” (13 %),

„Democrație, bună guvernanță și drepturile omului”

(12 %) și „Pace și securitate” (4 %).

Un sprijin financiar și tehnic sporit este furnizat

persoanelor strămutate în interiorul țării, refugiaților și

comunităților-gazdă din Afganistan, Pakistan,

Bangladesh, Iran și Irak.

În total, suma de 287 560 500 EUR a fost alocată în

cadrul măsurilor speciale din 2016 și în 2017 pentru a

sprijini țările menționate anterior, în special în ceea ce

privește abordarea provocărilor legate de migrație și

strămutarea forțată.

78

Un accent al acestor intervenții este plasat pe

consolidarea cooperării cu respectivele guverne

partenere cu privire la sprijinirea persoanelor

returnate. În 2017, deciziile luate în 2012 și 2013,

care fuseseră suspendate în 2014 din cauza

conflictului în curs, au fost modificate semnificativ și

reactivate.

Evaluarea la jumătatea perioadei finalizată în

decembrie 201789

indică faptul că instrumentul este în

mare parte pe drumul cel bun în îndeplinirea

obiectivelor și angajamentelor. Valoarea adăugată

este evidențiată prin capacitatea instrumentului de a

desfășura acțiuni comune cu statele membre. De

asemenea, instrumentul a sprijinit mobilizarea de

resurse importante prin finanțare mixtă, însă

mobilizarea angajamentului politic și de politică a

arătat rezultate mixte. În pofida simplificării realizate

pentru noul set de instrumente de finanțare externă,

unii utilizatori consideră în continuare că acest

instrument este împovărător din punct de vedere

administrativ.

71 de țări partenere au elaborat și/sau pus în aplicare

strategii privind schimbările climatice pentru a le

sprijini să se adapteze la schimbări globale precum

schimbările climatice și degradarea ecosistemelor.

3 448 000 de hectare de ecosisteme agricole și pastorale au fost gestionate utilizând practicile de gestionare durabilă a terenurilor pentru a inversa

procesul de degradare a ecosistemelor agricole în țările partenere cauzat de factori precum schimbările

climatice.

10 485 000 de femei aflate la vârsta procreării și copii cu vârsta sub cinci ani au beneficiat de programe

legate de alimentație.

11 481 000 de persoane afectate de insecuritate alimentară au primit asistență prin intermediul

transferurilor sociale.

401 000 de persoane au beneficiat în mod direct de programe în domeniul justiției, al statului de drept și

de programe de reformă a sectorului securității.

1 373 000 de persoane au beneficiat în mod direct de programe care vizau în mod explicit consolidarea civilă a păcii în urma conflictului și/sau prevenirea

conflictelor.

Instrumentul european de vecinătate

Instrumentul european de vecinătate reprezintă

principalul instrument financiar pentru punerea în

aplicare a politicii europene de vecinătate.

Instrumentul asigură cea mai mare parte a finanțării

UE pentru cele 16 țări partenere vizate de politica

europeană de vecinătate: Algeria, Armenia,

Azerbaidjan, Belarus, Egipt, Georgia, Israel, Iordania,

Liban, Libia, Moldova, Maroc, Siria90

, Palestina91

,

Tunisia și Ucraina.

În 2017, a fost mobilizată suma de 2,5 miliarde EUR

pentru programele de cooperare bilaterală, regională

și transfrontalieră (inclusiv proiecte prin intermediul

Fondului fiduciar al UE ca răspuns la criza siriană,

componenta Africa de Nord din cadrul Fondului

fiduciar al UE pentru Africa și Facilitatea de investiții

pentru vecinătate), care contribuie la obiectivele de

politică ale politicii europene de vecinătate reînnoite,

ceea ce subliniază, de asemenea, nevoia unei puneri

în aplicare mai eficace și a unei mai mari flexibilități în

utilizarea asistenței financiare acordate de UE.

În 2017 s-au înregistrat progrese majore cu țările

partenere ale UE în cadrul Parteneriatului estic:

Armenia a încheiat un acord de parteneriat

cuprinzător și consolidat cu UE și a adoptat prioritățile

comune ale Parteneriatului UE-Armenia; un nou

acord este în curs de negociere cu Azerbaidjan;

negocierile privind prioritățile comune ale

parteneriatului se află în curs, iar Belarus este

aproape de finalizarea priorităților comune ale

parteneriatului cu UE.

Au fost atinse două obiective majore cu Ucraina, și

anume adoptarea regimului de călătorii fără viză

pentru cetățenii ucraineni care călătoresc în Europa și

ratificarea și intrarea deplină în vigoare a acordului de

asociere, inclusiv a acordului de liber schimb

aprofundat și cuprinzător. În vecinătatea sudică, noi

priorități ale parteneriatului cu Egiptul au fost

adoptate în iulie 2017 și se concentrează pe

economie și dezvoltarea socială, parteneriatul privind

politica externă și consolidarea stabilității. Noile

priorități ale parteneriatului cu Algeria au fost

adoptate în martie 2017 și se concentrează pe

guvernanță și statul de drept, dezvoltarea socio-

economică și schimburile comerciale cu UE, energie

și mediu, securitate, dimensiunea umană și

migrație/mobilitate. În ceea ce privește Palestina, pe

tot parcursul anului 2017 Comisia a organizat mai

multe runde de discuții pregătitoare privind viitoarele

priorități ale parteneriatului, care s-ar putea

transforma în curând în negocieri oficiale. În ceea ce

privește Israel, au putea fi lansate negocierile privind

prioritățile parteneriatului cu Israel. UE și Tunisia au

79

început să elaboreze priorități strategice comune în

vederea aprobării lor comune cu ocazia Consiliului de

asociere prevăzut în mai 2018. Existența unui

instrument financiar specific pentru politica de

vecinătate a fost una dintre cele mai concrete dovezi

care indică importanța politică acordate regiunii de

către UE. Cu toate acestea, astfel cum s-a arătat în

evaluarea la jumătatea perioadei din decembrie92

,

asistența acordată prin acest instrument a permis

sprijinirea reformelor structurale, însă uneori a limitat

posibilitățile de adaptare a răspunsului financiar al UE

la nevoile urgente. În pofida diferențierii din ce în ce

mai mari, mediul politic complex din unele țări vizate

de politica de vecinătate înseamnă că punerea în

aplicare a Instrumentului european de vecinătate

înainte de revizuirea politicii europene de vecinătate

nu a fost la fel de eficace în toate țările. De

asemenea, punerea în aplicare a abordării bazate pe

stimulente a condus la o creștere semnificativă a

resurselor financiare pentru partenerii care au

înregistrat cele mai mari progrese în ceea ce privește

reformele politice. Revizuirea politicii europene de

vecinătate în 2015 a introdus o nouă abordare care a

vizat în mod direct unele dintre preocupările

exprimate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.

În special, aceasta a introdus un mai mare respect

pentru diversele aspirații ale partenerilor UE; o

urmărire mai eficace a domeniilor de interes reciproc;

metode de lucru noi pentru a sprijini o mai mare

asumare a responsabilității din partea partenerilor și o

mai mare implicare și responsabilitate partajată din

partea statelor membre; precum și o mai mare

flexibilitate a asistenței financiare. 2017 a fost al

doilea an de punere în aplicare a politicii europene de

vecinătate revizuite și anul în are a fost adoptată

comunicarea comună privind evoluțiile din țările din

vecinătate și punerea în aplicare a revizuirii politicii

europene de vecinătate din luna mai 201793

.

O cotă în creștere din ajutorul fără caracter umanitar

al UE pentru țările vecine Siriei a fost furnizată prin

intermediul Fondului fiduciar regional al UE ca

răspuns la criza siriană, „Fondul Madad”.

Programe mari care se concentrează pe educație,

mijloace de subzistență, sănătate, sprijin socio-

economic și infrastructura în sectorul apei și al apelor

reziduale – cu beneficii atât pentru refugiați, cât și

pentru comunitățile lor gazdă – au fost deja aprobate

de către consiliul de administrație al fondului, pentru o

sumă totală de peste 1,2 miliarde EUR. Din această

sumă, 920 de milioane EUR au fost contractate în

cadrul a peste 46 de proiecte de către partenerii de

punere în aplicare ai fondului fiduciar de pe teren,

ajungând în prezent la peste 2 milioane de

beneficiari94

În 2017, fondul a depășit obiectivul de 1 miliard EUR,

stabilit de președintele Juncker în septembrie 2015.

În anul 2017, accentul plasat pe migrație s-a îndreptat

spre ruta central-mediteraneană. Libia a rămas

principala țară de plecare către Italia.

Primele 21 de proiecte din cadrul Fondului „Madad” produc deja rezultate:

453 552 de copii și tineri refugiați și din comunitățile-gazdă beneficiază de acces îmbunătățit la o educație

de calitate, la protecție și la sprijin psihosocial.

253 de școli și instituții de învățământ sunt construite și renovate.

28 520 de tineri refugiați și din comunitățile-gazdă au acces la învățământ superior și universitar și la

formare profesională, printre care 4 437 de burse integrale și 6 126 de cursuri de formare lingvistică.

Accesul la servicii de calitate de asistență medicală în caz de urgență și de îngrijire a mamei și copilului pentru refugiații sirieni și comunitățile-gazdă este

îmbunătățit:

209 000 de beneficiari vulnerabili primesc îngrijiri medicale și medicamente esențiale.

462 491 de refugiați și membri ai comunităților-gazdă își îmbunătățesc mijloacele de subzistență și de

autonomie economică prin diferite cursuri de formare profesională, de inserție profesională și de debândire

de competențe, prin sprijin acordat pentru întreprinderile mici și mijlocii și prin accesul la piața

forței de muncă.

În 2017, Libia a rămas principala țară de plecare

către Italia. Ca răspuns, ritmul punerii în aplicare a

componentei Africa de Nord din cadrul Fondului

fiduciar al UE pentru Africa a crescut considerabil

prin opt noi programe aprobate pentru o sumă totală

de 232,5 milioane EUR, precum și printr-un program

care cuprinde mai multe componente pentru suma de

8,6 milioane EUR.

80

Fondul de garantare extern

Operațiunile de împrumut acoperite de Fondul de

garantare extern se referă la trei instrumente diferite;

mandat de acordare a împrumuturilor externe, care

beneficiază de o garanție de la bugetul UE pentru

Banca Europeană de Investiții; Împrumuturi externe

acordate de Euratom; precum și împrumuturi de

asistență macrofinanciară acordate de UE țărilor

terțe. Fondul este alimentat din bugetul UE și trebuie

să fie menținut la un anumit procent (rata-țintă este,

în prezent, de 9 %) din suma datorată a

împrumuturilor și împrumuturilor garantate.

Obiectivul mandatului de acordare a

împrumuturilor externe al Băncii Europene de

Investiții este de a sprijini întreprinderile mici și mijlocii

din țările terțe vizate, de a stimula dezvoltarea

infrastructurii sociale și economice și de a susține

proiectele legate de schimbările climatice.

Acoperirea garanției UE îi permite Băncii Europene

de Investiții să efectueze operațiuni în afara

Uniunii, limitând în același timp expunerea la risc a

băncii și menținând astfel bonitatea financiară a

acesteia. În 2017, au fost semnate proiecte pentru o

sumă totală de 3,95 miliarde EUR, din care

2,3 miliarde EUR pentru proiectele din sectorul privat

care vizează reziliența economică pe termen lung a

refugiaților, a migranților, a comunităților-gazdă, a

comunităților de tranzit și a comunităților de origine.

Evaluarea la jumătatea perioadei a garanției UE

pentru mandatul de acordare a împrumuturilor

externe al Băncii Europene de Investiții95

care a avut

loc în 2016 a constatat că toate operațiunile realizate

în cadrul actualului mandat de acordare a

împrumuturilor externe de la debutul său în iulie 2014

sunt în deplină concordanță cu obiectivele la nivel

înalt stabilite în decizia privind mandatul de acordare

a împrumuturilor externe. De asemenea, Comisia a

constatat că obiectivele în sine sunt în concordanță

cu obiectivele de dezvoltare durabilă și că mandatul

de acordare a împrumuturilor externe a sprijinit

agenda de politică externă a Uniunii, dovedind

suficientă flexibilitate și reactivitate la provocările

geopolitice, astfel cum s-a demonstrat în cazul Siriei,

al Ucrainei (criza din Ucraina), al Egiptului și

Marocului („Primăvara arabă”) și al Iordaniei (criza

refugiaților). În plus, evaluarea a concluzionat că

mandatul de acordare a împrumuturilor externe a

contribuit în mod substanțial la obiectivele UE legate

de schimbările climatice, în special în ceea ce

privește atenuarea schimbărilor climatice.

Operațiunile din cadrul mandatului de acordare a împrumuturilor externe au permis o reducere de

aproximativ 1,35 de tone metrice echivalent CO2 pe an a emisiilor de gaze cu efect de seră prin

intermediul operațiunilor semnate în perioada cuprinsă între iulie 2014 și decembrie 2015.

Asistența macrofinanciară a dobândit tot mai multă

importanță în cadrul setului de instrumente de acțiune

externă al UE.

Începând din 2014, a fost plătită până în prezent

suma de aproximativ 3,66 miliarde EUR, iar alte

500 de milioane EUR au fost deja angajate și se

așteaptă să fie plătite între 2018 și 2019.

UE poate încuraja realizarea unor ajustări economice

specifice în țările care sunt apropiate din punct de

vedere geografic de UE și care întâmpină dificultăți

serioase legate de balanța de plăți, primind, prin

urmare, sprijin din partea Fondului Monetar

Internațional.

În cursul anului 2017 au fost finalizate trei operațiuni

de împrumut în cadrul Asistenței macrofinanciare:

Georgia II (46 de milioane EUR), Tunisia I (300 de

milioane EUR) și Ucraina III (1,2 miliarde EUR). Două

operațiuni de împrumut în cadrul Asistenței

macrofinanciare, adoptate de colegiuitori în 2016, nu

au fost puse integral în aplicare până în prezent:

Iordania II (200 de milioane EUR) și Tunisia II (500 de

milioane EUR). O operațiune de împrumut în cadrul

Asistenței macrofinanciare adoptată în 2017 nu a fost

încă plătită: Moldova (100 de milioane EUR).

Rapoartele de evaluare de țară cu privire la

Asistența macrofinanciară96

au concluzionat până

în prezent că operațiunile din cadrul Asistenței

macrofinanciare au contribuit la restaurarea

stabilității macroeconomice și la revenirea situației

financiare externe a țărilor beneficiare pe o

traiectorie sustenabilă, susținând în același timp

ajustările economice și reformele structurale pe

termen mediu prin intermediul condiționalității.

Cu toate acestea, având în vedere particularitățile

sale, Asistența macrofinanciară nu poate fi legată

direct de realizările sale identificabile și, prin urmare,

realizările economice concrete sunt dificil de evaluat

81

Fondul european pentru dezvoltare durabilă

În 2017, a fost încheiat un acord privind Fondul

european pentru dezvoltare durabilă care este

parte a Planului de investiții externe. Se preconizează

că primele acorduri cu instituțiile financiare vor fi

semnate în 2018. Răspunsul la cererea de propuneri

pentru primele două componente de investiții a fost

deosebit de pozitiv. Comisia a primit 30 de propuneri

din partea a 12 instituții partenere cu o valoare totală

de peste 2,5 miliarde EUR, depășind astfel actuala

capacitate totală a garanției Fondului european

pentru dezvoltare durabilă cu peste un miliard EUR.

Figură: Defalcarea bugetului Fondului european pentru

dezvoltare durabilă

82

1.6. Instrumente speciale

Instrumentele speciale sunt concepute pentru a realiza

un cadru financiar mai flexibil. Printre acestea se

numără:

- Rezerva pentru ajutoare de urgență

- Fondul de solidaritate al UE

- Instrumentul de flexibilitate

- Fondul european de ajustare la globalizare

Încă o dată, Comisia a trebuit să facă uz cât mai mult

de instrumentele de flexibilitate pentru a face față

provocărilor legate de investiții și de migrație.

De exemplu, a fost necesară mobilizarea sumei de

275 de milioane EUR în cadrul Instrumentului de

flexibilitate pentru a furniza finanțare pentru Fondul

european pentru dezvoltare durabilă.

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene poate fi

mobilizat în cazul dezastrelor majore și regionale, la

solicitarea autorităților naționale din țara în cauză.

La mijlocul anului 2017, Comisia a propus

mobilizarea sumei de 1,2 miliarde EUR în cadrul

Fondului de solidaritate al UE, aceasta fiind cea mai

mare sumă mobilizată vreodată într-o singură

tranșă. Aceasta a reprezentat un răspuns la solicitarea

guvernului italian de furnizare de sprijin financiar după

cutremurele din 2016 și 2017 în regiunile italiene

Abruzzo, Lazio, Marche și Umbria.

În 2017, au fost primite alte solicitări: trei cazuri în

Spania (inundațiile din Murcia în 2016, incendiile din

Doñana în 2017 și incendiile din Galicia în 2017),

Portugalia, în ceea ce privește incendiile forestiere

din 2017, două cazuri în Grecia (cutremurele din

Lesbos și Kos în 2017), Polonia, în ceea ce privește

furtuna din 2017, Letonia și Lituania, pentru

inundațiile din 2017, precum și în ceea ce privește

uraganele Irma și Maria din 2017.

Încă din prima zi, Comisia a furnizat sprijin pentru a

răspunde situației de urgență imediate și s-a angajat să

fie alături de Italia pe parcursul întregului proces de

reconstrucție. Fondul de solidaritate al UE va sprijini

operațiunile de reconstrucție și revitalizarea activităților

economice în regiunile afectate. Banii pot fi utilizați, de

asemenea, pentru a acoperi costurile serviciilor de

urgență, ale cazării temporare și ale operațiunilor de

curățare, precum și ale măsurilor de protecție a

patrimoniului cultural, în scopul de a diminua sarcina

financiară suportată de autoritățile italiene la momentul

respectiv.

Fondul european de ajustare la globalizare a urmărit

să acorde sprijin lucrătorilor concediați ca urmare a

unor schimbări structurale majore în tendințele

comerțului mondial din cauza globalizării sau a

efectelor negative ale crizei economice și financiare

mondiale.

Între 2014 și 2017, au fost prezentate în total 48 de

solicitări din partea a 11 state membre. În timp ce

5 solicitări se află încă în etapa de evaluare sau de

adoptare, alte 40 de solicitări întrunesc criteriile de

finanțare și, prin urmare, au condus la mobilizarea unei

sume de aproximativ 128 de milioane EUR pentru

peste 40 000 de lucrători vizați.

Pe baza rapoartelor finale primite în 2014, 2015 și

2016, se poate observa că, în medie, între 46 % și

47 % din lucrătorii vizați au ocupat un nou loc de

muncă în urma intervenției Fondului european de

ajustare la globalizare. În ceea ce privește rapoartele

finale primite în 2017, rata de reangajare este

semnificativ mai ridicată și ajunge la 57 %.

RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.6.2018

COM(2018) 457 final

PART 2/2

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU ȘI CURTEA DE CONTURI

Raportul anual pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE

83

Secțiunea 2 Controlul intern și gestiunea financiară

Introducere

A doua secțiune a prezentului raport se concentrează

pe modul în care Comisia a gestionat bugetul UE,

precum și Fondul european de dezvoltare și fondurile

fiduciare ale UE, în 2017.

Comisia și-a consolidat cadrul de control intern pe

baza standardelor internaționale și a celor mai bune

practici. Se urmărește trecerea de la un sistem bazat

pe conformitate la un sistem bazat pe principii, astfel

încât să se asigure un control intern solid, oferind în

același timp departamentelor Comisiei flexibilitatea

necesară pentru a se adapta la nevoile și

circumstanțele lor specifice.

Sistemele de gestiune financiară și control pentru

bugetul UE s-au îmbunătățit în mod considerabil

de-a lungul timpului, fapt care a fost recunoscut,

de asemenea, de Curtea de Conturi Europeană.

Principala caracteristică a procesului de descărcare

de gestiune în 2016 a fost că, în cea mai recentă

declarație de asigurare97

, Curtea de Conturi

Europeană a furnizat pentru prima dată o opinie cu

rezerve mai degrabă decât o opinie contrară cu

privire la legalitatea și regularitatea plăților

efectuate din bugetul UE. Nivelul de eroare a scăzut

în toate domeniile de politică, permițând ca nivelul

global de eroare estimat să își continue tendința

descendentă. Nivelul de eroare s-a situat sub 2 %

pentru aproximativ jumătate din cheltuielile UE și

nu s-au detectat erori semnificative în ceea ce

privește veniturile.

In plus, pentru al 10-lea an consecutiv, Curtea de

Conturi Europeană a emis, de asemenea, o opinie

pozitivă privind conturile anuale ale UE.

Cu toate acestea, Comisia continuă să își

îmbunătățească sistemele de control. Scopul final

este gestiunea financiară eficientă din punct de

vedere al costurilor – protejarea bugetului UE prin

adoptarea de măsuri preventive și corective împotriva

erorilor și fraudelor și menținerea unui echilibru

proporțional între costurile și beneficiile controalelor

(inclusiv prin simplificarea procedurilor)..

Principalele realizări în 2017

Deși anul 2017 a fost un an de tranziție pentru

punerea în aplicare a noului cadru de control

intern începând din 2018, deja o treime din

departamentele Comisiei au pus în aplicare cu

succes acest cadru pentru anul de raportare 2017.

În general, toate departamentele au concluzionat

că standardele sau principiile de control intern

funcționează corespunzător și sunt puse în

aplicare în mod eficace.. Cu toate acestea,

evaluarea mai nuanțată a permis identificarea unor

nevoi de îmbunătățire a eficacității în punerea în

aplicare a anumitor principii sau standarde.

În ceea ce privește eficiența controlului, termenul

mediu global de plată al departamentelor Comisiei a

scăzut constant de-a lungul anilor și, în prezent,

este cu mult sub 30 de zile. Termenul de plată net

mediu global este de 20,4 zile în 2017.

Comisia are convingerea că suma totală expusă

riscului rămâne sub 2 %. De fapt, nivelul global de

eroare estimat își continuă tendința descendentă în

2017, suma totală estimată expusă riscului la

momentul plății scăzând în prezent până la 1,7 %,

iar suma totală estimată expusă riscului la

închidere până la 0,6 %.

În ceea ce privește corecțiile financiare și

recuperările, în 2017 sistemele de control

multianual ale departamentelor le-au permis

acestora să identifice și să corecteze suma de

897 de milioane EUR înainte de efectuarea plăților și

suma de 1 949 de milioane EUR după efectuarea

plăților.

Atât suma totală expusă riscului la momentul plății (1,7 %), cât și cea expusă riscului la închidere (0,6 %)

sunt estimate la mai puțin de 2 % din totalul cheltuielilor relevante.

Mecanismele de control multianual ale departamentelor Comisiei asigură o gestionare adecvată a riscurilor referitoare la legalitatea și

regularitatea tranzacțiilor.

Corecțiile financiare și recuperările efectuate în anii următori protejează bugetul UE în ansamblu.

Toți ordonatorii de credite delegați au prezentat

asigurări rezonabile cu privire la sistemele lor de

control și gestiune financiară, chiar dacă acestea au

fost însoțite, după caz, de rezerve. Rezervele în

cauză constituie o piatră de temelie în cadrul lanțului

de responsabilitate: acestea asigură transparența cu

privire la provocările și deficiențele constatate,

precum și la măsurile de soluționare a acestora,

84

oferind, de asemenea, o estimare a impactului lor

financiar.

În ceea ce privește rapoartele anuale de activitate pe

2017 ale departamentelor, impactul financiar al

rezervelor asupra declarației de gestiune a scăzut la

1 053 de milioane EUR pentru cheltuieli

(1 621 de milioane EUR în 2016) și la

431 de milioane EUR pentru venituri

(517 milioane EUR în 2016).

Pe baza asigurărilor și a rezervelor din rapoartele anuale de activitate, Colegiul adoptă prezentul Raport anual pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE și își asumă responsabilitatea politică

generală pentru gestionarea bugetului UE.

Curtea de Conturi Europeană monitorizează, de

asemenea, punerea în aplicare de către Comisie a

recomandărilor sale. Procentul de recomandări

puse integral în aplicare s-a situat la cel mai ridicat

nivel de la începerea publicării acestor cifre.

Pentru detalii, a se vedea punctele 2.1-2.8 de mai jos.

Modelul de asigurare al Comisiei

Comisia are în vigoare un cadru puternic de

guvernanță financiară. Lanțul de asigurare în ceea ce

privește legalitatea și regularitatea și buna gestiune

financiară este reprezentat într-un model integrat de

control intern și de gestionare a riscurilor, în care

fiecare nivel de guvernanță își întemeiază asigurarea

pe nivelurile anterioare (de exemplu, cele trei linii de

apărare).

Grafic: Modelul de asigurare al Comisiei Europene

85

Mediul de control al Comisiei

La fel ca programele în sine, modelul de control este, de asemenea, multianual. Acesta asigură buna gestiune

financiară prin care urmărirea celor cinci obiective de control intern – inclusiv eficacitatea, eficiența și economia

controlului. În ceea ce privește eficacitatea, principalul obiectiv este prevenirea erorilor (prin punerea în aplicare a

controalelor ex ante), în timp ce al doilea obiectiv complementar este identificarea și corectarea eventualelor erori

rămase (de exemplu, punerea în aplicare a rezultatelor în urma controalelor ex post). În plus, învățămintele

desprinse sunt utilizate pentru adaptarea programelor viitoare (de exemplu, simplificarea legislației) și/sau a

sistemelor de control (de exemplu, realizarea unor controale mai diferențiate în funcție de riscuri). Pe parcursul

ciclurilor de viață ale programelor, raportarea privind gestiunea se realizează o dată pe an de către departamente

în rapoartele lor anuale de activitate și de către Comisie în ansamblu în raportul anual privind gestionarea și

performanța. Această structură oferă Colegiului comisarilor o asigurare rezonabilă cu privire la îndeplinirea

obiectivelor de control intern. Ilustrația arată relația dintre cele cinci obiective de control intern și tipurile de

controale.

Grafic: Activitățile de gestionare a riscurilor și de control intern

86

2.1. Evaluarea cadrului de control intern

Comisia aplică un model descentralizat de gestiune

financiară. În conformitate cu Regulamentul financiar,

Colegiul comisarilor acționează în calitate de ordonator

de credite. Colegiul deleagă sarcini de gestiune

financiară ordonatorilor de credite delegați, care

devin astfel responsabili de departamentul competent

al Comisiei. Aceste 50 de departamente cuprind șase

„tipuri” de entități: direcții generale, agenții executive,

birouri, servicii, un centru și un grup operativ.

În acest cadru și în conformitate cu responsabilitățile

reglementare ale ordonatorilor de credite delegați,

fiecare departament al Comisiei instituie structura

organizatorică și sistemele de control intern care

sunt cele mai adecvate pentru îndeplinirea

obiectivelor sale de politică și operaționale.

La nivel organizațional, Comisia a instituit un cadru de

control intern care stabilește principiile generale pentru

un control intern eficace, care ar trebui să fie în vigoare

în respectivele departamente ale Comisiei.

Acest cadru de control intern se bazează pe cadrul

propus de Comitetul Organizațiilor de Sponsorizare a

Comisiei Treadway (COSO)98

.

Cel din urmă model a fost revizuit pentru a trece de la

un sistem bazat pe conformitate la un sistem bazat

pe principii. În 2017, Comisia și-a actualizat în mod

corespunzător99

propriul cadru de control intern. Scopul acestei revizuiri a fost de a asigura în

continuare un sistem solid de control intern, oferind în

același timp flexibilitatea necesară pentru a permite

departamentelor să își adapteze mediul de control

intern la caracteristicile și circumstanțele lor specifice.

Acest lucru va fi deosebit de util deoarece va face ca

sistemele de control să fie mai bazate pe riscuri și mai

eficiente din punct de vedere al costurilor.

Cadrele de conducere ale fiecărui departament al

Comisiei evaluează cel puțin o dată pe an eficacitatea

sistemelor de control intern și analizează constatările

rezultate în urma acestei evaluări.

2017 a fost un an de tranziție în care serviciile au putut

opta să raporteze fie pe baza cadrului anterior, bazat

pe standardele de control intern, fie cu privire la noile

principii de control intern.

În 2017, o treime din departamentele Comisiei100

au

raportat pe baza noilor principii de control intern.

Grafic: Raportarea privind controlul intern în 2017

Începând cu anul 2018, toate departamentele vor

prezenta rapoarte cu privire la noile principii de

control intern.. Comisia a elaborat o metodologie

specifică pentru a asigura punerea în aplicare

consecventă și eficace a acesteia, în special în

domeniile monitorizării, evaluării și raportării101

.

Metodologia este inclusă în „Ghidul de punere în

aplicare a cadrului de control intern”. Ateliere

suplimentare vor fi organizate în 2018.

Concluzie

Astfel cum se arată în graficul de mai jos, noul cadru

de control intern permite o evaluare mai nuanțată, și

anume mai transparentă cu privire la posibile

îmbunătățiri suplimentare, inclusiv în cazul în care

concluzia generală este pozitivă. Deși, în general,

departamentele Comisiei au concluzionat că sistemele

lor de control intern funcționează în mod eficace,

16 departamente au raportat o nevoie de a îmbunătăți

eficacitatea în punerea în aplicare a unor principii sau

standarde specifice (sau a cerințelor/caracteristicilor

care stau la baza acestora).

87

Principalele (sub)domenii în care ar putea fi realizate

îmbunătățiri prezentate în rapoarte sunt etica, alocarea

și mobilitatea personalului, controlul asupra tehnologiei

informației și securitatea informatică, comunicarea

internă, precum și procesele și procedurile.

În plus, departamentele Comisiei care au început să

pună în aplicare noul cadru de control intern consideră

că sunt în continuare necesare îmbunătățiri în ceea ce

privește evaluarea controlului intern.

Grafic: Evaluarea eficacității standardelor de control intern (în partea stângă) și a principiilor de control intern (în partea dreaptă)

Validarea sistemelor locale

Exactitatea sistemelor financiare locale, care alimentează sistemul financiar și contabil corporativ al Comisiei,

este esențială pentru a garanta fiabilitatea generală a conturilor anuale. Prin urmare, pe lângă evaluarea

întreprinsă de departamentele Comisiei cu privire la gestionarea sistemului (sistemelor) lor de control intern,

contabilul validează sistemele financiare locale ale departamentelor.

Pe baza analizei activității desfășurate în cursul anului 2017102

, nu au fost identificate deficiențe în elaborarea

sau punerea în aplicare a sistemelor locale care ar putea indica faptul că acestea nu întrunesc criteriile de

validare. În plus, niciuna dintre deficiențele identificate nu este susceptibilă de a avea un impact semnificativ

asupra conturilor anuale. Nu există recomandări deschise critice sau recomandări în acest sens a căror punere

în aplicare este întârziată cu peste 3 ani103

.

Cu toate acestea, analiza a prezentat o serie de recomandări care vizează îmbunătățirea mediului de control

din serviciile ordonatoare104

și a calității contabilității – care ar trebui să abordeze riscurile legate de precizia

raportării cu privire la gestiunea financiară și reglementare105

.

88 88

2.1.1 Eficiența gestiunii financiare

În cursul anului 2017, Comisia și-a continuat acțiunile

pentru a genera sinergii și creșteri în eficiență în

gestiunea financiară. Legiuitorul, pe baza unei

propuneri din partea Comisiei, a convenit asupra

necesității de a simplifica Regulamentul financiar

și alte 15 acte legislative sectoriale începând cu

2018-2019. Aceasta oferă o bază simplificată pentru

pregătirea elaborării de programe de finanțare după

anul 2020. În plus, un grup de lucru privind

simplificarea și flexibilitatea a oferit tuturor

departamentelor Comisiei oportunitatea de a

împărtăși concluziile desprinse din actualele norme

financiare, facilitând și mai mult pregătirea noilor

norme privind cheltuielile pentru cadrul financiar

multianual de după 2020 (de exemplu, un model

simplificat de regulament pentru programele de

finanțare de după 2020 pentru a spori flexibilitatea și

interoperabilitatea).

De asemenea, au fost realizate progrese

suplimentare către armonizarea și simplificarea

circuitelor financiare și contractuale. Au fost

identificate cele mai bune practici în ceea ce privește

stabilirea unor circuite mai eficiente și a fost creată o

platformă pentru realizarea schimbului de practici

între experții în materie de achiziții.

S-au înregistrat progrese semnificative în domeniul

achizițiilor publice electronice, gestionării

electronice a granturilor (eGrants) și SEDIA

(Spațiul unic pentru schimburi de date electronice).

Noua guvernanță condusă de Comitetul director

pentru granturi și achiziții publice recunoaște în

prezent în special rolul Serviciului financiar central al

departamentului responsabil cu bugetul în acordarea

de asistență juridică privind aspecte legate de

achizițiile publice electronice și în partajarea

responsabilității pentru gestionarea electronică a

granturilor (eGrants) cu Serviciul juridic. Eforturile

coordonate comune depuse de responsabilii

proceselor comerciale și responsabilii domeniului

comercial în cursul anului 2017 a permis deja

lansarea primei etape a SEDIA la începutul anului

2018. Serviciile de validare centrale din cadrul

Agenției Executive pentru Cercetare sunt în prezent

la dispoziția tuturor departamentelor interesate. Cea

de a doua etapă este preconizată a se desfășura

până la jumătatea anului 2018, odată cu lansarea

noului portal care servește drept punct unic de intrare

comun pentru toți ofertanții/solicitanții.

În timp ce noile programe continuă să se alăture

domeniului eGrants, au fost realizate progrese

promițătoare în domeniul monitorizării conformității

achizițiilor publice electronice (în special depunerea

electronică) – departamentul responsabil cu bugetul

continuând să depună eforturi în direcția creșterii

eficienței la un nivel maxim prin elaborarea

coordonată de fluxuri de lucru, modele de procese

comerciale și alinierea legislativă. Acest lucru ar

trebui să permită utilizarea eficientă a fondurilor

alocate marilor proiecte informatice, cum sunt cele

pentru programele de acțiuni externe (denumirea de

lucru „OPSYS”), și posibilitatea de reutilizare a

soluțiilor informatice pe o scară corporativă.

În ceea ce privește transparența contabilității, ghidul

privind rambursarea serviciilor prestate pentru alte

instituții și organisme a fost adoptat la

30 martie 2017.

În ceea ce privește eficiența, datele detaliate din

anexa 6 arată că termenul mediu global de plată al

departamentelor Comisiei a scăzut constant de-a

lungul anilor și se situează sub 30 de zile. Termenul

net mediu global de plată este de 20,4 zile. Procentul

din plățile efectuate cu întârziere a scăzut, de

asemenea, la 10,4 % ca număr și la doar 3,1 % ca

valoare în 2017.

2.1.2 Eficacitatea măsurilor de gestionare a riscurilor privind legalitatea și regularitatea

Notă: Definițiile și terminologia subiacentă menționate în această subsecțiune sunt prezentate în anexa 3.

Programele de cheltuieli ale Comisiei sunt multianuale prin concepție și, implicit, la fel sunt

Suma expusă

riscului la momentul

plății

1,7 %

Corecțiile financiare și recuperările

viitoare estimate

1,1 %

Suma expusă

riscului la închidere

0,6 %

89

sistemele de control conexe și ciclurile de gestiune. În

timp ce erori pot fi identificate în orice an, acestea

sunt corectate în anii următori până după încheierea

ciclurilor de viață ale programelor.

Sistemele de control: măsuri preventive și

corective

Comisia are responsabilitatea finală de a se asigura

că bugetul UE106

este cheltuit în mod corespunzător,

indiferent dacă fondurile sunt puse în aplicare chiar

de departamentele Comisiei107

(gestiune directă;

aproximativ 24 %), sunt încredințate entităților

(gestiune indirectă; aproximativ 8 %) sau sunt

executate de autoritățile statelor membre (gestiune

partajată; aproximativ 68 %)108

.

Pentru 76 % din buget, Comisia depinde în mare

parte de fiabilitatea informațiilor în materie de

gestiune și control, astfel cum sunt raportate de

statele membre și de alte organisme delegate pe

baza propriilor sisteme de control. La un nivel

secundar, dar fără „duplicarea” nivelurilor de control,

Comisia poate efectua audituri pentru a verifica

fiabilitatea sistemelor de control, a rezultatelor

controalelor și/sau a rapoartelor de gestiune ale

entităților în cauză.

În cadrul tuturor metodelor de gestiune, modelele de

control ale departamentelor Comisiei implică atât

măsuri preventive, cât și măsuri corective.

Măsurile preventive sunt luate înainte de

realizarea plății. Acestea cuprind, în mod normal,

controalele „la sursă”109

sau alte controale

ex ante110

realizate de Comisie înainte de

efectuarea unei plăți111

sau înainte de a accepta

cheltuielile efectuate de statul membru sau de un

alt organism delegat. De asemenea, eventualele

întreruperi/suspendări ale plăților către statele

membre în cazul unor deficiențe grave în

sistemele de gestionare și de control au un

caracter preventiv. În plus, Comisia oferă cursuri

de formare și orientări pentru autoritățile din

statele membre și pentru beneficiarii de granturi.

Pentru 2017, valoarea confirmată a corecțiilor

financiare și a recuperărilor preventive a fost de

836 de milioane EUR, iar suma de

897 de milioane EUR a fost executată (pentru

detalii, a se vedea secțiunea 2.3).

Măsurile corective sunt luate după realizarea

plății. Acestea includ, în mod normal, controalele

ex post112

efectuate de Comisie, cum ar fi

corecțiile financiare și recuperările cheltuielilor

neconforme declarate de statele membre sau de

beneficiari, după ce s-a efectuat o plată sau după

ce au fost acceptate cheltuielile efectuate de

statul membru sau de alt organism delegat..

Pentru 2017, valoarea confirmată a corecțiilor

financiare și a recuperărilor corective a fost de

1 826 de milioane EUR, iar suma de

1 949 de milioane EUR a fost executată (pentru

detalii, a se vedea secțiunea 2.3).

În timp ce toate operațiunile financiare sunt supuse

unui control înainte de efectuarea plății113

(și anume,

ex ante), intensitatea în ceea ce privește frecvența

și/sau profunzimea acestor controale depinde de

riscurile și de costurile implicate. În consecință,

controalele ex ante diferențiate în funcție de riscuri

iau, de regulă, forma unor controale documentare și

nu a unor controale la fața locului (raport

costuri/beneficii prohibitiv pentru o acoperire

completă). Spre deosebire de acestea, controalele ex

post sunt efectuate, în mod normal, la fața locului (pe

baza unui eșantion reprezentativ sau pe baza unei

evaluări a riscurilor).

Sursele și cauzele profunde ale erorilor identificate de

Comisie sau de statele membre prin activitatea de

audit sunt, de asemenea, luate în considerare la

elaborarea legislației viitoare (simplificate) și la

(re)proiectarea controalelor în vederea reducerii în

continuare a nivelului de eroare în viitor. A se vedea

punctul privind „Pregătirea următoarelor programe din

cadrul financiar multianual” la finalul secțiunii 2.2.

Rezultatele controalelor pentru 2017: „eroare brută – corecții estimate = eroare netă” 114

Suma estimată expusă riscului la momentul plății

Având în vedere limitările inerente ale controalelor ex

ante efectuate înainte de realizarea plăților, este

posibil ca unele erori115

să fie identificate doar prin

controalele ex post (de exemplu, anumite costuri

neeligibile rambursate prin intermediul granturilor pot

fi verificate în amănunt numai prin auditurile la fața

locului efectuate la sediul beneficiarului). Aceasta

90

implică faptul că plățile Comisiei pot fi afectate de

erori.

Se estimează că suma totală a Comisiei expusă

riscului la momentul plății, pe baza ratelor de eroare

(„brute”) identificate116

reprezintă 1,7 % din

cheltuielile aferente exercițiului financiar 2017

(a se vedea tabelul și graficul/graficele de mai jos117

)

– situându-se deja sub 2 % în cursul acestui an.

La nivel conceptual, suma totală expusă riscului la

momentul plății corespunde nivelului estimat de

eroare al Curții de Conturi Europene. Curtea a

recunoscut că, în majoritatea cazurilor, cifrele

Comisiei au fost, în linii mari, conforme cu propriile

sale estimări anul trecut118

.

În comparație cu 2016, principala modificare constă

în scăderea semnificativă înregistrată în domeniul

de politică „Coeziune, migrație și pescuit”. În

cadrul acestui domeniu de politică, programele din

perioada 2014-2020 se desfășoară în ritmul anticipat,

cu un risc inerent mai mic având în vedere închiderea

anuală a conturilor nou introdusă și mecanismul de

reținere de 10 % aplicat plăților intermediare până la

punerea în aplicare a tuturor controalelor și măsurilor

(a se vedea „progresele realizate” în secțiunea 2.2).

În plus, în termeni absoluți, cheltuielile relevante

aferente exercițiului financiar 2017 în domeniul

coeziunii sunt cu aproximativ 13 miliarde EUR mai

scăzute decât în 2016. Aceasta este urmarea unei

lichidări mai reduse a prefinanțării comparativ cu anul

trecut (care a înregistrat un nivel ridicat de certificări

și lichidări legate de recuperare și închidere pentru

programele din perioada 2007-2013) și a unui început

lent al execuției pentru Fondul european de

dezvoltare regională și Fondul de coeziune în

comparație cu același interval din perioada de

programare anterioară.

Corecții viitoare estimate

O parte semnificativă119

a erorilor identificate vor fi

ulterior corectate fie prin recuperări, fie prin

compensarea cu plățile viitoare. Întrucât acest proces

poate necesita o anumită perioadă de timp, adeseori

astfel de corecții nu vor fi realizate în același exercițiu

financiar ca plata aferentă. În schimb, sistemele de

control multianual asigură faptul că respectivele

corecții vor fi realizate în anul (anii) următor(i), pe

durata ciclului de viață al programelor.

Familia „Cercetare și inovare” a avut un obiectiv

multianual de 4 056 de audituri privind cheltuielile

în cadrul celui de al 7-lea program-cadru, care a

fost deja depășit (4 324 de audituri încheiate până

la sfârșitul anului 2017). Cheltuielile vizate de

audituri se ridică la 64,2 % în mod cumulativ120

).

Strategia multianuală de audit a departamentului

„Ajutor umanitar” prevede audituri financiare ex

ante și/sau ex post: auditurile efectuate pe teren

sunt efectuate pe parcursul punerii în aplicare a

proiectelor, în timp ce auditurile efectuate la sediu

sunt realizate după finalizarea acțiunilor. Strategia

de audit asigură faptul că fiecare organizație

parteneră este selectată, în medie, o dată la 4 ani,

când un eșantion larg de granturi și de acorduri de

contribuție încheiate cu fiecare partener selectat

fac obiectul auditului.

Pentru activitățile în cadrul gestiunii partajate cu

statele membre, Comisia nu poate reduce singură

nivelul de eroare: identificarea și corectarea

erorilor se află, în primul rând, în responsabilitatea

statelor membre. Cu toate acestea,

departamentele relevante ale Comisiei și-au

asumat, de asemenea, partea lor de

responsabilitate. De exemplu, în 2017,

departamentul responsabil cu politica agricolă

a efectuat 128 de misiuni de audit și a deschis

31 de audituri documentare pentru a verifica dacă

normele UE sunt respectate de către agențiile de

plată atunci când efectuează plăți către beneficiari

sau când recuperează plățile necuvenite. De

asemenea, 15 organisme de certificare au făcut

obiectul unor audituri, în scopul de a verifica

calitatea activității lor de audit și, prin urmare, de a

consolida încrederea în fiabilitatea opiniei lor

privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor. Ca

urmare a procedurii de verificare a conformității,

Comisia impune corecții financiare nete statelor

membre, prin care acestea rambursează către

bugetul UE sumele corespunzătoare acestor

corecții. Aceste măsuri de remediere sunt

elemente ale sistemului de control multianual care

protejează interesele financiare ale UE.

În același timp, și anume la sfârșitul fiecărui exercițiu

financiar pe parcursul ciclurilor multianuale de

gestionare, ordonatorii de credite delegați ai Comisiei

divulgă în mod corespunzător în scopul unei

transparențe depline fiecare program pentru care rata

de eroare reziduală până la acea dată de raportare

nu ar fi (încă) mai mică decât pragul de semnificație

(în majoritatea cazurilor, acesta este stabilit la 2 %).

A se vedea secțiunea 2.2 privind declarația de

gestiune și eventualele rezerve.

Departamentele Comisiei au estimat corecțiile viitoare

pe care le vor realiza pentru cheltuielile aferente

exercițiului financiar 2017. Într-o anumită măsură,

aceste estimări se bazează pe media corecțiilor

efective realizate în anii anteriori. Cu toate acestea,

baza istorică nu este întotdeauna relevantă pentru

91

estimarea corecțiilor viitoare. În special, datele

istorice pot fi afectate de evenimente singulare sau

legate de programele anterioare, cu profiluri de risc

diferite de cele actuale (care eventual au fost

simplificate și au devenit mai puțin expuse riscului de

eroare). Din aceste motive, baza istorică este

modificată sau înlocuită, după necesități. În orice caz,

estimările care rezultă sunt prudente pentru a evita

orice eventuală supraestimare a capacității de

corecție.

Se estimează că în ansamblu corecțiile viitoare ale

Comisiei vor reprezenta 1,1 % din cheltuielile

aferente exercițiului financiar 2017 (a se vedea

tabelul recapitulativ de mai jos121

).

În comparație cu 2016, reducerea în acest caz apare

ca urmare a sumei estimate mai scăzute expuse

riscului la momentul plății în cadrul politicii de

coeziune (a se vedea mai sus) și, prin urmare,

corecțiilor estimate mai scăzute, de asemenea.

Pentru o analiză a corecțiilor financiare și a

recuperărilor efective efectuate în cursul anului de

raportare 2017, a se vedea secțiunea 2.3 privind

protecția bugetului UE.

Suma estimată expusă riscului la închidere

După deducerea corecțiilor viitoare din suma expusă

riscului la momentul plății, suma expusă riscului la

închidere oferă o estimare prudentă anticipativă a

erorii („nete”) care ar putea rămâne după ce toate

corecțiile preconizate vor fi realizate până la sfârșitul

ciclurilor de viață ale programelor.

Se estimează că suma totală expusă riscului la

închidere din cheltuielile Comisiei va reprezenta

0,6 % din cheltuielile aferente exercițiului

financiar 2017 (a se vedea tabelul recapitulativ și

graficele de mai jos122

).

În comparație cu 2016, scăderea în acest caz este

determinată, de asemenea, în principal de

mecanismul integrat al domeniului de politică

„Coeziune” pentru riscurile reziduale anuale situate

sub 2 % prin corecțiile financiare necesare în

pachetele de asigurare anuale pregătite de statele

membre (a se vedea mai sus), precum și, într-o

măsură mai mică, de o reducere a sumei estimate

expuse riscului la momentul plății în domeniul de

politică „Agricultură” (care în prezent înregistrează

valori și mai mici).

Concluzie

În cursul ultimilor ani, suma totală expusă riscului

la închidere a scăzut de la 1,3 % la 0,6 %. A se

vedea graficele de mai jos.

Având în vedere că suma totală expusă riscului la

închidere este estimată la mai puțin de 2 % din totalul

cheltuielilor relevante, mecanismele de control

multianuale ale departamentelor Comisiei asigură, în

general, o gestiune adecvată a riscurilor legate de

legalitatea și regularitatea operațiunilor și garantează

că corecțiile financiare și recuperările realizate în anii

următori protejează bugetul UE în ansamblu.

Domeniul

de politică

Totalul

cheltuielilor

relevante

(milioane

EUR)

Suma estimată expusă

riscului la momentul plății Corecții viitoare estimate

Suma estimată expusă

riscului la închidere,

luând în considerare

corecțiile viitoare

valoarea

minimă

valoarea

maximă

valoarea

minimă

valoarea

maximă

valoarea

minimă

valoarea

maximă

Agricultură 55 957,0 2,22 % 2,22 % 2,10 % 2,10 % 0,12 % 0,12 %

Coeziune,

migrație și

pescuit

32 533,8 1,10 % 1,10 % 0,04 % 0,04 % 1,06 % 1,06 %

Relații externe 10 633,5 1,24 % 1,24 % 0,27 % 0,27 % 0,97 % 0,97 %

Cercetare,

industrie, spațiu,

energie și

transporturi

13 348,1 2,26 % 2,35 % 0,63 % 0,64 % 1,64 % 1,71 %

Alte politici

interne 6 065,0 0,64 % 0,66 % 0,11 % 0,11 % 0,53 % 0,55 %

Alte servicii și

administrație 6 590,4 0,14 % 0,19 % 0,01 % 0,01 % 0,14 % 0,18 %

Reconcilieri -116,4

TOTAL 2017 125 011,4 1,67 % 1,68 % 1,05 % 1,05 % 0,62 % 0,63 %

TOTAL 2016 137 127,9 2,13 % 2,62 % 1,48 % 1,55 % 0,65 % 1,07 %

Tabel: Suma totală estimată expusă riscului la momentul plății/la închidere [intervale, exprimată în procente (%) din cheltuielile

relevante]. Pentru detalii, a se vedea anexa 2-A și definițiile din anexa 3

93

Grafic: Suma totală estimată expusă riscului la momentul plății/la închidere [intervale, exprimată în procente (%) din cheltuielile

relevante]. A se vedea detalii în anexa 2-A și definiții în anexa 3.

94

Grafic: Suma totală estimată expusă riscului la momentul plății/la închidere [intervale, exprimată în procente (%) din cheltuielile relevante] - în funcție de domeniul de politică. A se vedea detalii în

anexa 2-A și definițiile în anexa 3.

2.1.3 Eficacitatea controalelor din punct de vedere al costurilor

Unul dintre obiectivele Comisiei este de a asigura

eficacitatea din punct de vedere al costurilor în

elaborarea și punerea în aplicare a sistemelor de

gestiune și de control. Sistemele de control ale

departamentelor vizează prevenirea, identificarea și

corectarea erorilor, dar ar trebui, de asemenea, să

aibă un cost rezonabil în comparație cu fondurile

gestionate. Prin urmare, strategiile de control ar trebui

să fie diferențiate în funcție de riscuri, cu alte

cuvinte, acestea ar trebui să ia în considerare un

nivel mai ridicat de control și/sau o frecvență mai

ridicată în domeniile cu risc mai ridicat și un nivel mai

scăzut în domeniile cu risc scăzut.

În 2017, toate cele 50 de departamente ale Comisiei

au evaluat în mod corespunzător123

eficacitatea

propriilor sisteme de control din punct de vedere al

costurilor și eficiența acestora. Pentru al doilea an,

toate departamentele Comisiei au concluzionat în

mod afirmativ că, în ansamblu, controalele lor

sunt eficace din punct de vedere al costurilor și

eficiente.

În plus, în cazul în care fondurile sunt gestionate de

autoritățile statelor membre sau sunt încredințate

altor entități, informațiile disponibile privind costurile

controalelor suportate de autoritățile și entitățile

respective au fost raportate separat de către

departamentele în cauză124

.

Pe lângă costurile generate de controale, aproape

toate departamentele au raportat, de asemenea, cu

privire la beneficiile controalelor. Unele dintre acestea

au fost în măsură să cuantifice beneficiile respective

în termeni monetari pe baza respingerii costurilor

neeligibile, a corecțiilor și a recuperărilor. Pe lângă

contribuția adusă la scăderea ratelor de eroare nete,

alte beneficii ale sistemelor de control concepute în

mod corespunzător includ creșterea raportului

calitate-preț și reducerea riscului de fraudă.

Prin urmare, s-au obținut controale mai structurate,

mai puțin împovărătoare și mai puțin costisitoare, în

special prin raportarea mai automatizată, eliminarea

fluxurilor de lucru redundante, controalele mai

proporționale pentru tranzacțiile cu risc redus și

utilizarea pe scară mai largă a opțiunilor de costuri

simplificate125

.

Costurile și beneficiile controalelor raportate de

Comisie variază semnificativ între departamente.

Această situație poate fi explicată printr-o serie de

factori, în special: (i) gradele diferite de complexitate

ale programelor gestionate; (ii) volumele și sumele

care urmează a fi procesate (de exemplu procesarea

unui număr mare de tranzacții cu valoare mică

necesită mai mult efort); (iii) profilurile de risc

specifice ale programelor gestionate; și (iv) posibilele

dezeconomii de scară pentru anumite programe. Prin

urmare, o simplă comparație între aspectele

cuantificabile raportate de către departamente ar

avea o valoare limitată.

Pentru a se asigura că controalele rămân eficace din

punct de vedere al costurilor de-a lungul timpului,

marea majoritate a departamentelor și-au revizuit

sistemele de control cel puțin o dată în ultimii trei ani.

Ca urmare a unor astfel de analize în 2017, 22 de

departamente și-au adaptat sau își vor adapta

sistemele prin redirecționarea resurselor controalelor

către controale mai stricte acolo unde este necesar,

având în același timp controale mai flexibile și mai

puțin împovărătoare acolo unde este cazul.

11 departamente au concluzionat că nu a fost

necesară modificarea controalelor. Dintre cele

17 departamente care nu au realizat o revizuire a

sistemului în 2017, 12 departamente își revizuiseră

sistemul în 2016.

Grafic: Revizuirea strategiilor de control în perioada 2015-2017.

Sursă: Rapoartele anuale privind gestionarea și performanța

bugetului UE pentru 2015-2016

Comisia își continuă eforturile de a îmbunătăți în

continuare eficacitatea controalelor din punct de

vedere al costurilor. În acest sens, în urma auditului

realizat în 2017 de Serviciul de Audit Intern,

departamentul responsabil cu bugetul își revizuiește

orientările pentru estimarea, evaluarea și raportarea

cu privire la eficacitatea controalelor din punct de

vedere al costurilor în vederea simplificării acestora.

În plus, pentru următoarele programe de cheltuieli,

fișele financiare legislative (anexate la propunerile

legislative) vor explica motivele pentru care se

consideră că modul (modurile) de gestionare,

mecanismul (mecanismele) de punere în aplicare a

finanțării și metodele de plată sunt cele mai adecvate

soluții – nu doar în ceea ce privește obiectivele

politicilor/programelor, ci și în ceea ce privește modul

în care acestea stabilesc un echilibru între cele

trei obiective de control intern, și anume plățile

rapide, nivelul scăzut de erori și costurile reduse

ale controlului.

2.1.4 Strategiile antifraudă

UE și statele membre au mandatul de a combate

frauda și orice alte activități ilegale care aduc atingere

intereselor financiare ale Uniunii126

. Comisia execută

bugetul UE în cooperare cu statele membre și în

conformitate cu dispozițiile relevante din legislația

Uniunii și cu principiile bunei gestiuni financiare127

.

Bugetul este executat în conformitate cu un control

intern eficace și eficient, care include obiectivul de

prevenire, detectare, corectare și monitorizare

subsecventă a cazurilor de fraudă și nereguli128

.

În acest cadru juridic, Oficiul European de Luptă

Antifraudă (OLAF) joacă un rol esențial în protejarea

intereselor financiare ale UE împotriva fraudei. În 2011,

Comisia a adoptat strategia sa de luptă antifraudă

actuală, coordonată de Oficiul European de Luptă

Antifraudă. Strategia antifraudă a Comisiei prevede

un cadru de politică pentru prevenirea, detectarea,

investigarea și remedierea cazurilor de fraudă la nivelul

Comisiei și pentru buna funcționare a departamentelor

Comisiei în ceea ce privește responsabilitățile acestora

în materie de gestionare pentru protejarea intereselor

financiare ale UE.

Strategia antifraudă a Comisiei prevede ca fiecare

departament al Comisiei să dezvolte, să pună în

aplicare și să actualizeze periodic, dacă este

necesar, propria strategie antifraudă în domeniul

de politică pentru care este responsabil.

Departamentele au îndeplinit această sarcină,

astfel cum se prezintă în tabelul de mai jos.

Comisia a utilizat ocazia propunerilor sale pentru

planul de cheltuieli pe termen lung al Uniunii după

2020 pentru a analiza abordările antifraudă în diferitele

domenii de politică ale UE și a stimula măsurile

antifraudă, după caz, astfel încât să protejeze

contribuabilul european în cel mai bun mod posibil.

În acest scop, Oficiul European de Luptă

Antifraudă colaborează cu alte departamente ale

Comisiei la o evaluare și actualizare a strategiei

antifraudă a Comisiei. În pregătirea acesteia, tuturor

departamentelor li s-a solicitat o nouă evaluare a

riscului de fraudă. Mai multe departamente au utilizat

această ocazie pentru a-și actualiza propriile strategii

antifraudă; în acest mod, exercițiul de actualizare la

nivel de instituție a adus deja beneficii pentru lupta

Comisiei împotriva fraudei. Noile acțiuni susceptibile

de a fi incluse în versiunea actualizată a strategiei

antifraudă la nivelul Comisiei vor avea ca obiectiv:

o mai bună coordonare a politicilor antifraudă la

nivelul întregii Comisii;

colectarea de informații detaliate privind tipurile

de fraudă care amenință interesele financiare ale

Uniunii, de exemplu prin îmbunătățirea

instrumentelor informatice și a bazelor de date;

consolidarea controalelor antifraudă în domeniul

vamal și al taxei pe valoarea adăugată.

Serviciile departamentului vizat au luat măsuri imediate

pentru a remedia deficiențele identificate de Serviciul

de Audit Intern în ceea ce privește planificarea,

gestionarea și coordonarea activităților de prevenire și

detectare a fraudei în cadrul resurselor proprii

tradiționale. Aceste departamente au instituit

mecanisme de cooperare îmbunătățite, în special o

funcție de coordonare strategică a Oficiului European

de Luptă Antifraudă (OLAF) în cadrul departamentelor

responsabile cu impozitele și bugetul pentru a asigura

prevenirea și detectarea fraudei în ceea ce privește

resursele proprii tradiționale.

Serviciul de sprijin pentru reforme structurale

este un serviciu creat recent în cadrul

Secretariatului General. Misiunea sa este de a

sprijini statele membre să abordeze punerea în

aplicare a reformelor structurale prin furnizarea de

expertiză personalizată și sprijin tehnic concret.

Începând din aprilie 2016, Serviciul de sprijin pentru

reforme structurale are o organizare administrativă

formală; în iulie 2017, acesta a adoptat prima sa

strategie antifraudă, pe baza metodologiei

furnizate de Oficiul European de Luptă

Antifraudă. Serviciul lucrează în condiții de

finanțare dificile, caracterizate prin descentralizare

geografică și un mediu de lucru politic și juridic

complex, precum și prin presiunea timpului și

recurgerea la personal specializat în domeniul

tehnic. Prin strategia sa antifraudă, care urmărește

să difuzeze și să aprofundeze cunoștințele în

materie de antifraudă în rândul personalului,

serviciul se asigură că banii contribuabililor sunt

cheltuiți strict pe necesitățile urgente deservite de

aceasta.

97

Anul ultimei actualizări a

strategiilor antifraudă ale

departamentelor

2017 2016 2015 2014 sau

înainte Total

Numărul de

departamente ale Comisiei 20 11 11 8 50

Tabel: Actualizări ale strategiilor antifraudă de către departamentele Comisiei. Informații extrase din rapoartele anuale de activitate.

În contextul protejării intereselor financiare ale

Uniunii, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)

are un rol unic în desfășurarea unor investigații

independente privind actele de fraudă și de corupție

care implică fonduri ale UE și în elaborarea politicilor

UE de combatere a fraudei.

Fondurile UE sunt cheltuite nu doar de instituțiile,

organismele, oficiile și agențiile UE, ci și, în procent

de 74 %, prin gestiunea partajată, și anume la nivel

local, regional și național în statele membre. Acest

fapt ridică nivelul de complexitate în mod substanțial.

Programele și proiectele UE implică deseori actori –

contractanți și subcontractanți și personalul acestora

– din UE, statele membre, țările terțe și organizațiile

internaționale. Din acest motiv, prevenirea și

detectarea timpurie a fraudei reprezintă o provocare

semnificativă, de asemenea ca urmare a faptului că

normele aplicabile privind gestiunea financiară sunt

numeroase și, adesea, complicate.

Regulamentul (UE, EURATOM) nr. 883/2013 privind

investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă

Antifraudă autorizează oficiul să efectueze investigații

administrative externe la nivel național și investigații

administrative interne în cadrul instituțiilor și

organismelor UE, de fiecare dată când interesele

financiare ale UE sunt în joc, precum și investigații

interne privind îndeplinirea sarcinilor profesionale. În

această privință, Oficiul European de Luptă

Antifraudă joacă un rol important în garantarea

integrității personalului UE, o condiție prealabilă

necesară pentru ca instituțiile UE să funcționeze

eficient.

La încheierea unei investigații, oficiul poate emite

recomandări pentru a fi urmate de autoritățile

naționale sau europene relevante. Aceste

recomandări ar putea fi de natură diferită: financiară,

pentru a solicita recuperarea fondurilor UE fraudate

sau pentru a preveni plata altor sume; judiciară,

pentru a lua măsuri judiciare; disciplinare, pentru a

lua măsuri disciplinare împotriva unui anumit membru

al personalului; sau administrative, pentru a aborda

orice deficiențe în procedurile administrative.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este

în măsură să detecteze și să investigheze

mecanisme complexe de fraudă în Europa și

dincolo de granițele acesteia. O serie de

investigații la scară largă au fost finalizate în 2017.

OLAF a investigat o gamă variată de cazuri, de la

cele de fraudă gravă prin subevaluare, în care

făptuitorii au înregistrat profituri din declararea falsă a

unor valori scăzute ale mărfurilor la importul în UE, la

cazurile în care OLAF a combătut grupurile

infracționale organizate de fraudare a fondurilor

destinate agriculturii sau la cazuri în care

investigatorii au scos la iveală fraude în cadrul unor

proiecte mari de infrastructură.

Activitatea de investigare a OLAF în 2017:

- OLAF a finalizat 197 de investigații, formulând

309 recomandări adresate autorităților relevante

ale statelor membre și ale UE.

- OLAF a recomandat recuperarea a peste

3 miliarde EUR la bugetul UE;

- OLAF a deschis 215 investigații noi, în urma a

1 111 analize preliminare efectuate de experții

săi.

La 2 octombrie 2017, Comisia a adoptat raportul de

evaluare privind Regulamentul 883/2013 care

reglementează activitățile de investigare ale

Oficiului European de Luptă Antifraudă. Valoarea

adăugată a investigațiilor Oficiului European de

Luptă Antifraudă și relevanța lor continuă în contextul

instituirii Parchetului European au fost confirmate de

evaluare. Comisia a propus pentru 2018 noi

îmbunătățiri ale cadrului juridic privind investigațiile

Oficiului European de Luptă Antifraudă, care se

bazează pe măsurile în curs de instituire a

Parchetul European până la sfârșitul anului 2020 (cel

mai devreme) și pe constatările din evaluarea

Regulamentului 883/2013.

98

Sistemul de detectare timpurie și de excludere (EDES)

Sistemul de detectare timpurie și de excludere

(EDES), instituit pentru a consolida protecția

intereselor financiare ale UE, urmărește să asigure:

- detectarea timpurie a operatorilor economici care

reprezintă riscuri pentru interesele financiare ale

Uniunii;

- excluderea operatorilor economici nefiabili de la

obținerea de fonduri UE și/sau impunerea unei

sancțiuni financiare;

- pentru cele mai grave cazuri, publicarea pe site-

ul Comisiei a informațiilor referitoare la excludere

și/sau la sancțiunea financiară, pentru a

consolida efectul disuasiv.

Instituțiile, agențiile și organismele UE pot decide să

aplice sancțiuni operatorilor economici nefiabili numai

după obținerea unei recomandări din partea unui

comitet centralizat. Comitetul din cadrul Sistemului de

detectare timpurie și de excludere (EDES) evaluează

cazurile în care nu există o hotărâre judecătorească

definitivă sau o decizie administrativă definitivă.

Acesta nu are competențe de investigare. În principiu,

comitetul își întemeiază analiza pe faptele și

constatările rezultate în urma auditurilor efectuate sub

responsabilitatea departamentului competent al

Comisiei sau în urma investigațiilor efectuate de

Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Cazurile înaintate acestui comitet sunt selectate pe

baza situațiilor de excludere prevăzute la articolul 106

alineatul (1) literele (c)-(f) din Regulamentul financiar,

care sunt:

- conduită profesională gravă;

- fraudă, corupție, participare la o organizație

criminală, spălare de bani sau finanțare a

terorismului, infracțiuni teroriste sau infracțiuni

legate de activitățile teroriste;

- deficiențe semnificative în respectarea

principalelor obligații în executarea unui contract

finanțat din bugetul Uniunii;

- nereguli.

Acesta nu ia în considerare cazurile prevăzute la

articolul 106 alineatul (1) literele (a) și (b), care

corespund cazurilor de falimente și de neplată a

impozitelor și contribuțiilor la asigurările sociale, care

sunt totuși incluse în baza de date EDES

(aproximativ 300 de cazuri pe an).

Începând cu 1 ianuarie 2016, 37 de cazuri au fost

înaintate secretariatului comisiei, dintre care:

- 27 de recomandări adoptate de comitet (inclusiv

3 de neexcludere);

- șase răspunsuri ale comitetului;

- trei retrageri ale cazurilor de către ordonatorul de

credite solicitant în cauză;

- un caz suspendat.

Până în prezent, ordonatorii de credite au luat

19 decizii (inclusiv trei decizii de neexcludere).

În 12 cazuri, s-a decis publicarea excluderii (două

publicări sunt suspendate în urma introducerii unei

acțiuni în fața Curții de Justiție).

Mai exact, în 2017 ordonatorii de credite au înaintat

comitetului 11 cazuri, fiecare implicând un singur

operator economic, prin intermediul secretariatului

său permanent. În plus, patru cazuri înaintate

secretariatului permanent în 2016 au fost transmise

comitetului în 2017, de îndată ce dosarele respective

au fost finalizate.

Din cele 15 cazuri, comitetul a emis o recomandare

de excludere a operatorilor economici de la fondurile

UE în nouă cazuri. Aceasta s-a bazat pe mai multe

temeiuri juridice, inclusiv fraudă și încălcări

semnificative prin nerespectarea principalelor obligații

în executarea unui contract. Deciziile de excludere

luate până în prezent de către ordonatorii de credite

în cauză respectă în totalitate recomandarea

comitetului. Pentru toate aceste decizii, au fost

publicate sancțiunile. Publicarea a fost justificată prin,

de exemplu, refuzul auditurilor, refuzul de a rambursa

fondurile UE utilizate necorespunzător, neînlocuirea

unei garanții emise de un garant neautorizat sau

gravitatea intrinsecă a încălcărilor.

În trei cazuri, comitetul a recomandat, de asemenea,

înregistrarea în baza de date EDES a unei „persoane

care deține competențe de reprezentare, de decizie

sau de control” asupra operatorului exclus ca fiind

legată de excludere. Scopul acestei înregistrări este

de a informa toți ordonatorii de credite că persoanele

respective au fost implicate personal în situații legate

de excluderea operatorilor economici în cauză.

99

2.2. Declarația de gestiune și rezervele

Rezervele din raportul anual de activitate

În rapoartele lor anuale de activitate pentru 2017129

,

toți cei 50130

de ordonatori de credite delegați au

declarat că dispun de asigurări rezonabile că:

(i) informațiile cuprinse în raport oferă o imagine

reală și fidelă; (ii) resursele alocate activităților au

fost utilizate pentru scopul căruia îi erau destinate

și în conformitate cu principiul bunei gestiuni

financiare; și (iii) procedurile de control instituite

oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea

și regularitatea operațiunilor subiacente.

Ordonatorii de credite delegați au evaluat obiectivele

de control utilizând toate informațiile disponibile, în

special rezultatele controlului. Aceștia au luat în

considerare orice deficiență semnificativă identificată

și au evaluat impactul său cumulativ asupra

asigurării, din punct de vedere atât cantitativ, cât și

calitativ, cu scopul de a stabili dacă respectiva

deficiență era semnificativă. În consecință, 30 de

ordonatori de credite delegați au emis o asigurare

fără rezerve, în timp ce 20 de declarații au fost

însoțite de un total de 38 de rezerve pentru 2017.

A se vedea tabelele detaliate din anexa 2-B. Aceste

rezerve afectează fiecare dintre cele șase domenii de

cheltuieli, însă, în cazul veniturilor, numai

componenta „Resurse proprii tradiționale”. În toate

cazurile, ordonatorii de credite delegați în cauză au

adoptat planuri de acțiune pentru a aborda

deficiențele evidențiate și pentru a reduce riscurile

care decurg din acestea.

Rezervele constituie o piatră de temelie în

arhitectura responsabilității. Calificarea declarațiilor

de asigurare în rapoartele anuale de activitate

reprezintă un element al bunei gestiuni financiare.

Rezervele sunt însoțite întotdeauna – dacă este

posibil – de un plan de acțiune care identifică

acțiunile de îmbunătățire în continuare a mediului de

control intern. Deși majoritatea rezervelor sunt

determinate de constatări privind gestionarea și

controlul plăților efectuate anterior, acestea au, de

asemenea, un efect preventiv pozitiv, din moment ce

planurile de acțiune elaborate în legătură cu rezervele

vizează atenuarea viitoarelor riscuri și consolidarea

sistemelor de control. Rezervele sunt, de asemenea,

parte integrantă a responsabilității deoarece asigură

transparența în ceea ce privește provocările și

deficiențele constatate, precum și o estimare a

impactului financiar al acestora.

În plus, numărul de rezerve nu este un indicator al

calității gestiunii financiare. Aceasta se datorează

parțial faptului că nu există o legătură directă între

numărul de rezerve și sumele expuse riscului, dar și

faptului că unele deficiențe conduc la rezerve

multiple. Aceasta se întâmplă, de exemplu, deoarece

rezervele se referă la programe care sunt puse în

aplicare de mai multe departamente, dar și pentru că

deficiențele legate de „noile” rezerve reprezintă o

continuare a celor anterioare transmise pentru

următoarea perioadă de programare (de exemplu, în

domeniul de politică „Coeziune, migrație și pescuit,

deși în prezent pentru un număr mai mic de programe

din mai puține state membre decât în perioada

precedentă) și/sau vizează mai multe componente

ale acelorași programe gestionate de mai multe

departamente. Acest lucru asigură un nivel mai ridicat

de precizie și de transparență.

Raportat la cele 38 de rezerve din 2017 și cu cele

37 de rezerve din 2016, 34 de rezerve sunt rezerve

recurente. Cu toate acestea, jumătate dintre rezerve

se referă la generația „moștenită” a programelor

pentru perioada 2007-2013, care se încheie treptat

până în prezent. Trei rezerve anterioare au fost

retrase, iar patru rezerve sunt nou introduse. În plus,

patru rezerve recurente sunt menținute, însă au fost

reduse în ceea ce privește domeniul de aplicare

și/sau expunerea. De asemenea, programele

„moștenite” din domeniul de politică „Coeziune,

migrație și pescuit” au în prezent mai puține proiecte

în statele membre care fac obiectul rezervelor. Cinci

rezerve noi recurente și trei rezerve noi sunt

considerate în întregime sau parțial ca fiind

„necuantificate”131

; și anume, acestea nu au un

impact financiar pentru anul 2017.

100

Pentru cele 34 de rezerve recurente, care afectează cheltuielile sau veniturile aferente exercițiului financiar 2017,

a se vedea lista completă în anexa 2-B.

Pentru rezervele care au suferit modificări în comparație cu anul 2016, a se vedea caseta de mai jos:

Două rezerve au fost retrase

Departamentul responsabil cu resursele umane nu și-a mai însoțit declarația de rezerva (reputațională) cu

privire la școlile europene deoarece deficiența legată de gestionarea trezoreriei a fost redusă în mod

suficient.

Departamentele responsabile cu politica regională și ocuparea forței de muncă și-au retras fiecare rezerva

aferentă (necuantificată) pentru 2000-2006, ținând seama de domeniul de aplicare redus al corecțiilor

financiare sau de faptul că pentru celelalte cauze pe rol au fost pronunțate hotărâri în favoarea deciziei

Comisiei referitoare la valorile corecțiilor financiare care trebuie aplicate (cauza va fi urmărită deoarece

statul membru a introdus apel împotriva hotărârii).

Au fost introduse patru rezerve noi

Serviciul de sprijin pentru reforme structurale a formulat o nouă rezervă (necuantificată) privind

neasigurarea pentru partea din portofoliul său eliberată prin intermediul granturilor.

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură a formulat o nouă rezervă (necuantificată)

referitoare la deficiențele de control intern identificate de Serviciul de Audit Intern și recomandările

corespunzătoare (o recomandare a fost clasificată ca fiind critică, iar opt ca fiind foarte importante).

Departamentul responsabil cu afaceri interne a formulat o nouă rezervă (necalificată) referitoare la

deficiențele sistemului de control intern al Biroului European de Sprijin pentru Azil, care, de asemenea, a

apărut în urma opiniei cu rezerve a Curții Europene de Conturi și a deciziei Parlamentului European de a

amâna decizia de descărcare de gestiune pentru această agenție.

Departamentul responsabil cu politica de vecinătate: rezervă nouă referitoare la componenta cu un grad

ridicat de risc a „granturilor în gestiune directă” (similar pentru departamentul responsabil cu dezvoltarea, a

se vedea mai jos, și în conformitate cu recomandările Curții de Conturi Europene).

Patru rezerve recurente au fost menținute, însă cu o acoperire redusă (din cauza unui număr mai mic de

segmente cu o rată de eroare reziduală de peste 2 %)

Departamentului responsabil cu dezvoltarea și-a menținut rezerva, însă a redus acoperirea acesteia de la

patru segmente la unu (în ceea ce privește „granturile în gestiune directă”).

Departamentul responsabil cu dezvoltarea și-a menținut rezerva cu privire la programele gestionate de

Comisia Uniunii Africane, însă a redus domeniul de aplicare a acesteia la programele care implică un nivel

semnificativ de achiziții.

Serviciul Instrumente de Politică Externă a restrâns domeniul de aplicare a rezervei sale numai la

Instrumentul pentru cooperarea cu țările industrializate, și anume a exclus politica externă și de securitate

comună.

Departamentul responsabil cu politica maritimă și-a modificat rezerva cuantificată cu privire la

Fondul european pentru pescuit pentru perioada 2007-2013 în rezervă necuantificată, întrucât nu a existat

o expunere financiară în 2017.

101

Expunerea (impactul financiar) din rezerve pentru programele actuale și „moștenite”

Pentru a asigura o transparență deplină, ordonatorii de

credite delegați formulează o rezervă pentru fiecare

program pentru care rata de eroare reziduală până la

data raportării nu ar fi (încă) mai mică decât pragul de

semnificație (în majoritatea cazurilor, stabilit la 2 %).

Acest lucru este valabil nu numai pentru programele

actuale (generația 2014-2020), ci și pentru generația

„moștenită” de programe (2007-2013). Departamentele

nu au retras cele 19 rezerve pentru aceste din urmă

programe, chiar dacă sumele expuse riscului pentru

programele moștenite au scăzut semnificativ.

Aceasta se referă la patru rezerve care vizează șase

fonduri/programe derulate în gestiune partajată

(Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de

coeziune, Cooperarea teritorială europeană, Fondul

social european, Fondul european pentru pescuit,

Programul general „Solidaritatea și gestionarea

fluxurilor migratorii”), cel de al șaptelea

programcadru pentru cercetare (opt rezerve),

Programul pentru competitivitate și inovație

(patru rezerve) și programele în domeniul educației,

culturii și tineretului (trei rezerve) – toate acestea fiind

în curs de încheiere treptată.

Generația „moștenită” de programe pentru perioada 2007-2013, care se încheie treptat în prezent, reprezintă jumătate din numărul de rezerve.

Deși programele „moștenite” reprezintă jumătate133

din numărul de rezerve, în ceea ce privește impactul

financiar real acestea nu constituie decât o optime

(12 %) din expunerea totală. A se vedea tabelul

următor.

Tabel: Suma expusă riscului din rezervele pentru 2017 (în milioane EUR). Pentru detalii, a se vedea anexa 2-B.

Domeniul de politică Total plăți 2017

Suma expusă riscului la

momentul raportării =

expunere

Agricultură 55 872,0 769,7

Coeziune, migrație și pescuit 39 234,0 134,6

Relații externe 13 609,5 43,4

Cercetare, industrie, spațiu, energie și transporturi 15 526,2 94,7

Alte politici interne 6 983,5 10,4

Alte servicii și administrație 6 612,8 0,0

Reconcilieri -39,2

Total 137 798,8 1052,9

din care: programe actuale 924,3

din care: programele „moștenite” 128,6

Domeniul de politică Total resurse

proprii pe 2017

Suma expusă riscului la

momentul raportării =

expunere

Resurse proprii 121 832,2 430,7

Total 121 832,2 430,7

102

Expunerea globală a Comisiei în ceea ce privește

suma expusă riscului la momentul raportării

pentru cheltuielile aferente exercițiului financiar

2017 care fac obiectul rezervelor este estimată la

1,1 miliarde EUR. Scăderea înregistrată în

comparație cu 2016 (1,6 miliarde EUR – a se

vedea graficul de mai jos) se datorează în

principal expunerii scăzute din Fondul agricol și

Fondul de coeziune.

Printre rezervele menținute pentru programele

actuale din perioada 2014-2020, patru rezerve au

făcut obiectul unei reduceri a gradului de acoperire (a

se vedea caseta de mai sus). În domeniul de politică

„Coeziune, migrație și pescuit” (trei rezerve), dat fiind

că punerea în aplicare a actualelor programe atinge

viteza preconizată, numărul de state membre și/sau

de programe operaționale care fac obiectul unor

rezerve a crescut față de anul trecut, dar pare să fie

mai redus decât cel din perioadele de programare

anterioare.

Suma expusă riscului la momentul raportării

pentru segmentul Resurse proprii tradiționale

care face obiectul unei rezerve este estimată la

0,4 miliarde EUR (0,5 miliarde EUR în 2016).

Această scădere a expunerii se datorează acțiunilor

departamentului responsabil cu bugetul și măsurilor

introduse cu privire la importurile Regatului Unit

începând cu 12 octombrie 2017 (Operațiunea Swift

Arrow), motiv pentru care importurile de textile

subevaluate au scăzut în mod semnificativ. Acest

lucru a condus la o reducere semnificativă a

pierderilor privind resursele proprii tradiționale în

Regatul Unit în ultimele luni ale anului 2017.

Grafic:: Impact financiar din rezervele cuantificate (sume

corespunzătoare cheltuielilor în milioane EUR).

Progresele înregistrate în consolidarea

asigurării pe parcursul anului 2017

De asemenea, pe parcursul anului 2017,

departamentele Comisiei au continuat eforturile de

consolidare a asigurării în rapoartele de activitate

anuale. Printre exemplele de realizări se numără:

Departamentele responsabile cu relațiile

externe privind dezvoltarea și vecinătatea și-au

îmbunătățit în continuare capacitatea de

consolidare a asigurării „segmentate” pentru

portofoliile lor, concentrându-și rezervele asupra

segmentului cu risc ridicat relevant (granturi

directe). Ambele departamente au răspuns în

mod corespunzător observațiilor formulate de

Curtea de Conturi Europeană cu privire la

rapoartele lor anuale de activitate pentru 2016.

Departamentele în cauză134

acoperă în prezent în

mod transparent și exhaustiv fondurile fiduciare

ale UE135

în raportarea lor privind gestiunea.

Acestea realizează o mai bună distincție între

responsabilitatea pentru contribuțiile de la

bugetul UE și din Fondul european de dezvoltare

vărsate în fondurile fiduciare ale UE și pentru

tranzacțiile realizate în calitate de administratori

de fonduri din fondurile fiduciare ale UE (și

anume, utilizând bugetul UE, Fondul european

de dezvoltare și fondurile altor donatori). A se

vedea, de asemenea, anexa 9.

Departamentele responsabile cu cercetarea și

agențiile executive aplică în mod corespunzător

pragul de semnificație specific136

(ajustat în

funcție de risc) de 2-5% prevăzut în fișa

financiară legislativă care însoțește propunerea

Comisiei cu privire la legislația sectorială a

programului Orizont 2020. În consecință,

declarațiile lor de asigurare nu sunt însoțite de

rezerve legate de programul Orizont 2020.

Această strategie a fost aprobată de autoritatea

legislativă137

încă de la începutul programului

multianual, ca recunoaștere a: (i) riscurilor

inerente menținute ale programului (de exemplu,

mecanismul de furnizare a granturilor continuă să

se bazeze în principal pe rambursarea costurilor

eligibile, vizarea beneficiarilor cu un grad mai

mare de risc, cum ar fi întreprinderile nou

înființate și întreprinderile mici și mijlocii); și a

(ii) limitărilor instituite asupra controlului (plafon

privind controalele ex post, termen-limită pentru

extinderea constatărilor de audit sistemice la alte

proiecte ale aceluiași beneficiar)138

.

Departamentele responsabile cu politica de

coeziune, politica regională, ocuparea forței

de muncă și afaceri maritime au introdus o

închidere anuală a conturilor și o reținere de

10 % din fiecare plată intermediară efectuată de

către Comisie, care garantează „recuperarea”

efectivă (în prealabil) a eventualelor erori

detectate (până la 10 %) la momentul acceptării

conturilor. Această caracteristică este reflectată

pe deplin și în mod consecvent în calculul

cheltuielilor lor relevante și în sumele expuse

riscului.

De la autonomia sa în 2016, Serviciul de sprijin

pentru reforme structurale a realizat progrese

1324 1621

1053

0

500

1.000

1.500

2.000

2015 2016 2017

103

semnificative în ceea ce privește instituirea unui

sistem evoluat de control intern și de raportare a

gestiunii financiare, care va permite gestionarea

adecvată a bugetului său mai extins. Planul de

acțiune a fost realizat având în vedere rezerva

din raportul său anual de activitate (neasigurarea

de granturi) și, în urma unui audit intern efectuat,

a indicat calea de urmat.

Opinia generală a Serviciului de Audit Intern și

evidențierea unor aspecte

În contextul opiniei sale generale din 2016, Serviciul

de Audit Intern și-a reiterat evidențierea unor aspecte

potrivit cărora departamentele care se bazează pe

entități cărora le-a fost încredințată punerea în

aplicare a anumitor părți din politica lor și/sau

execuția bugetului ar trebui să își consolideze

strategiile și activitățile de monitorizare și de

supraveghere luând în considerare, în același timp, în

mod corespunzător diferitele naturi, origini și

mandate, uneori limitate, în acest context.

Având în vedere, printre altele, cele două rezerve

care privesc aspecte din cadrul agențiilor

(Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și

Cultură, Biroul European de Sprijin pentru Azil),

acestea rămân un subiect de atenție în opinia

generală din 2017, de asemenea. A se vedea mai

multe detalii în subsecțiunea 2.4 și/sau anexa 5. A se

vedea, de asemenea, evoluțiile pentru 2018

prezentate mai jos.

Evoluții în 2018

Supravegherea agențiilor executive (de exemplu,

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și

Cultură) și a entităților cărora le-a fost încredințată

execuția (de exemplu, Biroul European de Sprijin

pentru Azil, Comisia Uniunii Africane) reprezintă o

provocare. Serviciile și departamentele centrale ale

Comisiei vor institui grupuri de lucru comune care să

clarifice și să delimiteze rolul departamentelor tutelare

în supravegherea unor astfel de organisme.

Privind mai departe de 2018 și/sau 2020

Noul Regulament financiar va intra în vigoare

începând cu 2019 (unele dispoziții chiar din a doua

jumătate a anului 2018). Acesta oferă o bază

simplificată pentru pregătirea elaborării de programe

de finanțare după anul 2020.

De fapt, pregătirea programelor sectoriale pentru

perioada de după 2020 este în curs de desfășurare.

O atenție specială se acordă maximizării

simplificărilor, sinergiilor și eficiențelor și sistemelor

de control diferențiate în funcție de riscuri și eficace

din punct de vedere al costurilor. Scopul este de a

atinge obiectivele politicilor/programelor și obiectivele

de control intern, și anume plăți rapide, nivel scăzut

de erori și costuri reduse ale controlului.

Curtea de Conturi Europeană a anunțat în strategia

acesteia pentru perioada 2018-2020 („Promovarea

încrederii printr-un audit independent”)139

intenția sa

de a beneficia de evoluțiile pozitive în gestiunea

financiară a UE și de a crește valoarea adăugată a

declarației sale anuale de asigurare. Curtea de

Conturi Europeană dorește în special să utilizeze mai

bine activitățile altor auditori și informațiile furnizate

de către entitatea auditată cu privire la legalitatea și

regularitatea cheltuielilor. În acest context, Curtea a

publicat un document de bază privind o abordare

diferită a auditurilor și a declarației de asigurare în

politica de coeziune140

. Activitatea de audit este în

curs de desfășurare, iar rezultatele sale vor fi

raportate în următorul raport anual al Curții din 2018.

104

2.3. Protecția bugetului UE: corecții financiare și recuperări

Corecții financiare și recuperări

Un aspect important al execuției bugetului UE îl

reprezintă necesitatea de a asigura prevenirea sau

detectarea corespunzătoare și corectarea ulterioară a

deficiențelor sistemului, care conduc la erori, nereguli

sau fraudă.

Comisia ia măsurile preventive și corective necesare,

astfel cum se prevede în legislația UE, pentru

protejarea bugetului UE de cheltuieli ilegale sau

neconforme.

În cazul în care mecanismele preventive nu sunt

eficace, Comisia, ca parte a rolului său de

supraveghere, are obligația să aplice mecanisme

corective în ultimă instanță.

Obiectivul principal al corecțiilor financiare și al

recuperărilor este de a garanta că de la bugetul

UE sunt finanțate doar cheltuieli în conformitate

cu cadrul juridic.

Fluxul acțiunilor corective este după cum urmează:

O corecție financiară este confirmată de îndată ce

aceasta este acceptată de statul membru sau decisă

de Comisie. O corecție financiară este considerată

ca fiind executată atunci când corecția a fost aplicată

și înscrisă în conturile Comisiei, ceea ce înseamnă

că tranzacția financiară a fost validată de ordonatorul

de credite responsabil în următoarele cazuri:

deducere din cererea de plată intermediară sau

finală, ordin de recuperare și/sau tranzacție de

dezangajare.

Fond

Total plăți de la

bugetul UE în 2017

Corecții financiare și recuperări confirmate în 2017

% din plățile de la bugetul

UE

Corecții financiare și recuperări efectuate în 2017

% din plățile de la bugetul

UE preventive corective TOTAL preventive corective TOTAL

Agricultură: 55 808 277 1 241 1 518 2,7 % 275 1 404 1 679 3,0 %

FEGA 44 695 277 903 1 180 2,6 % 275 1 073 1 348 3,0 %

Dezvoltare rurală: 11 113 - 338 338 3,0 % - 331 331 3,0 %

Politica de coeziune: 35 417 9 505 515 1,5 % 73 467 539 1,5 %

FEDR 16 853 9 237 246 1,5 % 70 100 170 1,0 %

Fondul de coeziune 8 366 - 198 198 2,4 % - 250 250 3,0 %

FSE 9 797 - 65 65 0,7 % 2 21 23 0,2 %

IFOP/FEP 401 0 4 5 1,2 % 1 95 96 23,9 %

FEOGA - Orientare 0 - 1 1

nu se aplică - 1 1

nu se aplică

Domenii de politică internă 25 415 334 58 391 1,5 % 334 46 380 1,5 % Domenii de politică externă 9 793 212 22 234 2,4 % 212 31 244 2,5 %

Administrație 9 656 3 0 3 0,0 % 3 0 3 0,0 %

TOTAL 136 089 * 836 1 826 2 662 2,0 % 897 1 949 2 845 2,1 %

Tabel: Imagine de ansamblu asupra corecțiilor financiare și recuperărilor efectuate în 2017142

(milioane EUR) măsurile preventive includ

deduceri ex ante și corecții financiare la sursă, în timp ce măsurile corective se referă recuperările ex post, la corecțiile financiare și la

retrageri.

Trebuie precizat faptul că, din cauza rotunjirii cifrelor la milioane EUR, unele date financiare din tabelele prezentate mai sus pot părea

că nu corespund sumei totale.

* Nu include suma de 1 291 de milioane EUR plătită în cadrul rubricii „Instrumente speciale”.

În 2017, valoarea totală a corecțiilor financiare și

recuperărilor s-a ridicat la 2,7 miliarde EUR

confirmate sau 2,8 miliarde EUR executate. Această

sumă include corecțiile și recuperările realizate în

cursul anului 2017, indiferent de anul în care au fost

efectuate cheltuielile inițiale. Mai multe detalii sunt

furnizate în anexa 4 „Protecția bugetului UE”.

Tipuri de corecții financiare și recuperări în 2017 și rezultate cumulative în 2011-2017

Grafic: Tipuri de corecții financiare și recuperări executate

în 2017 (milioane EUR).

Corecții financiare și recuperări confirmate în perioada

20112017 (milioane EUR) cumulative

106

Comisia se concentrează din ce în ce mai mult pe

măsuri preventive, cum ar fi întreruperile și

suspendările, cu scopul de a proteja mai bine bugetul

UE. Acestea servesc, de asemenea, ca un stimulent

pentru ca statele membre să reducă plățile

necuvenite și să aplice corecții doar în ultimă

instanță.

Corecțiile nete care conduc la o rambursare către

bugetul UE sunt caracteristice pentru agricultură și

dezvoltare rurală, precum și pentru gestiunea directă

și indirectă.

Pentru politica de coeziune, corecțiile nete sunt, până

la perioada de programare 2007-2013, o excepție.

Acestea fost aplicate în cazurile în care statele

membre nu aveau posibilitatea de a înlocui

cheltuielile neconforme cu noile cheltuieli. În temeiul

cadrului juridic pentru perioada 2014-2020, Comisia

aplică corecții financiare nete, inclusiv în cazul în care

statul membru este de acord cu corecțiile, dacă

auditurile UE descoperă că o deficiență gravă care

conduce la un nivel semnificativ al riscului în cheltuieli

rambursate a rămas nedetectată, necorectată și

neraportată de statul membru. Dacă oricare dintre

condițiile de reglementare nu este îndeplinită,

Comisia trebuie să aplice corecții financiare în modul

tradițional, însemnând că statul membru poate să

reutilizeze fondurile în cazul în care acceptă

corecțiile.

Cifrele cumulate furnizează mai multe informații utile

cu privire la importanța mecanismelor corective

utilizate de Comisie deoarece iau în considerare

caracterul multianual al majorității cheltuielilor UE și

neutralizează impactul evenimentelor punctuale.

Pentru Fondul european de garantare agricolă

(FEGA), rata de corecție medie pentru corecțiile

financiare ale Comisiei în cadrul verificării

conformității conturilor pentru perioada cuprinsă între

1999 și sfârșitul anului 2017 a fost de 1,8 % din

cheltuieli (toate acestea sunt corecții financiare nete)

— a se vedea anexa 4 secțiunea 2.4.

Pentru Fondul european de dezvoltare regională

2007-2013 și Fondul social european, la sfârșitul

anului 2017, rata combinată a corecțiilor financiare,

numai pe baza activității de supraveghere a Comisiei,

a reprezentat 1,9 % din sumele alocate - a se vedea

secțiunea 3.4.2 din anexa 4.

În total, în perioada 2011-2017, cele două sume

medii (corecții financiare și recuperări totale

confirmate și corecții financiare și recuperări totale

executate) au fost de 3,3 miliarde EUR sau 2,4 % din

suma medie a plăților efectuate din bugetul UE.

107

2.4. Asigurarea obținută prin activitatea Serviciului de Audit Intern (IAS)

Departamentele Comisiei și-au întemeiat, de

asemenea, asigurarea pe activitatea desfășurată de

Serviciul de Audit Intern (IAS). Anexa 5 la prezentul

raport include mai multe informații privind asigurarea

furnizată de Serviciul de Audit Intern. Un raport de

sinteză a activității auditorului intern va fi transmis de

Comisie autorității care acordă descărcarea de

gestiune, în conformitate cu articolul 99 alineatul (5)

din Regulamentul financiar.

Serviciul de Audit Intern a concluzionat că 95 % din

recomandările monitorizate în perioada 2013-2017 au

fost puse efectiv în aplicare de către entitățile

auditate. Din cele 359 de recomandări aflate încă în

curs la data-limită de 31 ianuarie 2018 (reprezentând

20 % din numărul total al recomandărilor acceptate în

ultimii cinci ani), una a fost clasificată ca fiind critică și

133 sunt clasificate drept foarte importante. Din

aceste 134 de recomandări, 12 recomandări

considerate foarte importante aveau o întârziere de

peste șase luni la sfârșitul anului 2017, reprezentând

0,7 % din numărul total al recomandărilor acceptate

în ultimii cinci ani. Activitatea de monitorizare

desfășurată de Serviciul de Audit Intern a confirmat

că, în general, recomandările sunt puse în aplicare în

mod satisfăcător, iar sistemele de control din

departamentele auditate înregistrează îmbunătățiri.

Serviciul de Audit Intern a continuat să efectueze

audituri de performanță în 2017 ca parte a

programului său de lucru, ca răspuns la orientarea

Comisiei spre o cultură bazată pe performanță și un

accent mai puternic asupra raportului calitate-preț.

(i) În ceea ce privește mecanismele de guvernanță și

de supraveghere, în urma reformei administrative din

2000 Comisia a realizat progrese semnificative în

consolidarea răspunderii sale, a responsabilizării și a

proceselor de construire a asigurării. Modelul

descentralizat de gestiune financiară este bine înțeles

și integrat în cultura organizației și sunt instituite

instrumente clare de stabilire a răspunderii, împreună

cu un proces solid de consolidare a asigurării. În plus,

în octombrie 2017 Comisia a adoptat o comunicare

privind guvernanța în cadrul Comisiei Europene. Cu

toate acestea, Serviciul de Audit Intern a identificat

necesitatea unor îmbunătățiri proporționale la nivel

instituțional, în special în ceea ce privește

gestionarea riscurilor și aspecte generale ale

mecanismelor de guvernanță actuale, inclusiv

guvernanța în domeniul informatic.

Referitor la performanța înregistrată în alte domenii:

- în ceea ce privește gestionarea resurselor

umane, IAS a concluzionat că direcțiile generale

și agențiile executive au luat măsuri adecvate

pentru gestionarea provocărilor legate de

resursele umane cu care se confruntă, însă a

identificat, de asemenea, domenii importante în

care se pot aduce îmbunătățiri în ceea ce

privește gestionarea resurselor umane strategice

(DG HOME și EACEA) sau alocarea de resurse

umane (DG HOME și DG JUST);

- în ceea ce privește procesele de gestionare

informatică, mai multe audituri în domeniul

informatic au concluzionat că există posibilitatea

de îmbunătățire a eficacității securității

informatice în cadrul Comisiei în domenii

specifice la nivel instituțional sau operațional

(DG ENER, OLAF).

- în ceea ce privește procesul de producție și

calitatea datelor statistice care nu sunt furnizate

de Eurostat, Serviciul de Audit Intern a

concluzionat că, în prezent, cadrul în vigoare la

nivelul Comisiei nu este suficient de solid pentru

a garanta o calitate suficientă în ansamblu a

datelor statistice care nu sunt furnizate de

Eurostat utilizate de departamente pentru

sprijinirea politicilor lor de bază și raportarea cu

privire la performanța lor.

în ceea ce privește performanța în execuția creditelor

operaționale și administrative ale bugetului, Serviciul

de Audit Intern nu a identificat deficiențe semnificative

legate de performanță în domeniul fondurilor

gestionate direct. Cu toate acestea, în cazul

fondurilor gestionate indirect, mai multe audituri axate

pe mecanismele de supraveghere instituite în

departamente a evidențiat probleme semnificative

legate de performanță [de exemplu, lipsa unei

strategii de supraveghere clar definite pentru

întreprinderea comună Shift2Rail (S2R) din partea

DG MOVE, precum și pentru monitorizarea și

supravegherea de către DG DEVCO a performanței

operaționale a instituțiilor financiare internaționale

însărcinate cu gestionarea unor facilități de investiții].

în ceea ce privește gestiunea partajată, mai multe

audituri au evaluat procesele de gestionare a

programelor și proiectelor și au evidențiat o serie de

deficiențe importante legate de performanță, dintre

care unele pot pune în pericol realizarea obiectivelor

de politică (de exemplu, coerența, eficacitatea și

promptitudinea procesului de modificare a

programelor operaționale de către DG REGIO, DG

EMPL și DG MARE, prin care statele membre pot

redirecționa mecanismele de furnizare a rezultatelor

pentru punerea în aplicare a programelor

operaționale).

În plus, Serviciul de Audit Intern a emis concluzii

limitate cu privire la situația controlului intern către

108

fiecare departament în februarie 2018 pe baza

activităților sale de audit efectuate între 2015 și 2017.

Concluziile aveau să contribuie la rapoartele anuale

de activitate pentru 2017 ale departamentelor în

cauză. Concluziile atrag atenția în special asupra

tuturor recomandărilor deschise clasificate ca fiind

„critice” sau asupra efectului combinat al unei serii de

recomandări clasificate ca fiind „foarte importante”. În

patru cazuri (DG CLIMA, DG DEVCO, SRSS și

EACEA), Serviciul de Audit Intern a afirmat că

departamentul vizat ar trebui să evalueze în mod

corespunzător dacă este necesar ca acesta să emită

o rezervă în raportul său anual de activitate respectiv.

În trei cazuri (DG CLIMA, DG DEVCO și EACEA),

departamentul a emis astfel de rezerve în

conformitate cu concluziile limitate ale Serviciului de

Audit Intern. În cazul Serviciului de sprijin pentru

reforme structurale, Serviciul de Audit Intern a atras

atenția în special asupra aspectelor legate de

achizițiile publice identificate cu ocazia unui audit

privind gestiunea financiară și a indicat că acest

serviciu ar trebui să evalueze în mod corespunzător

dacă acestea implică o rezervă în raportul anual de

activitate. Serviciul a concluzionat că nu există nicio

bază pentru o rezervă financiară și nu este necesară

o rezervă în raportul anual de activitate pe motive de

reputație, întrucât riscurile reputaționale identificate

nu s-au materializat. Serviciul de audit intern a fost de

acord cu această evaluare.

Astfel cum se prevede în Carta misiunii sale, auditorul

intern al Comisiei a prezentat, de asemenea, o opinie

generală, care se bazează pe activitatea de audit în

domeniul gestiunii financiare în cadrul Comisiei

desfășurate de Serviciul de Audit Intern în ultimii trei

ani (2015-2017) și, de asemenea, ia în considerare

informațiile provenite din alte surse, cum ar fi

rapoartele din partea Curții de Conturi Europene. Pe

baza informațiilor obținute în urma auditului, auditorul

intern a estimat că, în 2017, Comisia a instituit

proceduri de guvernanță, de gestionare a riscurilor și

de control intern care, în ansamblul lor, sunt adecvate

pentru a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la

realizarea obiectivelor sale financiare. Cu toate

acestea, opinia generală este nuanțată în ceea ce

privește rezervele formulate în declarațiile de

asigurare ale ordonatorilor de credite delegați și

emise în rapoartele anuale de activitate ale acestora.

Pentru a formula această opinie generală, auditorul

intern a examinat, de asemenea, impactul combinat

al sumelor estimate a fi expuse riscului la momentul

plății, întrucât acestea depășesc sumele incluse în

rezervă. Sumele totale expuse riscului reprezintă cea

mai bună estimare a ordonatorilor de credite delegați

cu privire la valoarea cheltuielilor care nu sunt

autorizate în conformitate cu dispozițiile contractuale

și de reglementare aplicabile la momentul efectuării

plății în 2017. În rapoartele lor anuale de activitate pe

2017, direcțiile generale estimează sumele expuse

riscului la momentul plății. Luate în ansamblu,

acestea corespund sumei totale situate sub pragul de

semnificație de 2 %, astfel cum este stabilit în

instrucțiunile pentru elaborarea rapoartelor anuale de

activitate pe 2017, din toate plățile efectuate în

bugetul Comisiei, Fondul european de dezvoltare și

Fondul fiduciar al UE în 2017. Aceste sume expuse

riscului la momentul plății în 2017 nu includ încă toate

corecțiile financiare și recuperările legate de

deficiențe și erori pe care direcțiile generale le vor

detecta și corecta în următorii ani ca urmare a

mecanismelor corective multianuale integrate în

sistemele de control intern ale Comisiei. Având în

vedere aceste elemente, IAS consideră că bugetul

UE este, prin urmare, protejat în mod adecvat în total

și de-a lungul timpului.

Fără a nuanța și mai mult opinia sa, auditorul

intern a adăugat un paragraf de „evidențiere a

unor aspecte”, referitor la strategiile de

supraveghere în ceea ce privește punerea în

aplicare de către părțile terțe a politicilor și a

programelor, care este descris în anexa 5.

109

2.5. Rezumat și concluzii cu privire la activitatea desfășurată de Comitetul de monitorizare a auditurilor

Comitetul de monitorizare a auditurilor (CMA) și-a

concentrat activitatea pe patru obiective principale

stabilite în programele sale de lucru pe 2017 și 2018,

și anume: examinarea planificării de audit a IAS;

analizarea rezultatelor activității de audit intern și

extern în vederea identificării riscurilor potențial

semnificative, inclusiv într-un mod tematic, după caz;

monitorizarea măsurilor luate ca urmare a riscurilor

reziduale semnificative identificate de activitatea de

audit; asigurarea independenței auditorului intern și

monitorizarea calității activității de audit intern.

CMA își exprimă satisfacția în ceea ce privește

independența și calitatea activității de audit intern și

faptul că planificarea auditului acoperă în mod

adecvat sistemul financiar și continuă să acopere

principalele domenii de risc. În raportul său anual

pentru perioada 2017-2018, acesta a atras atenția

colegiului cu privire la următoarele aspecte, în

special:

opinia generală a auditorului intern pentru 2017 este

una pozitivă, dar nuanțată în ceea ce privește

rezervele de gestiune, astfel cum sunt exprimate în

rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale.

Aceasta conține un paragraf de evidențiere a

aspectelor legate de „strategiile de supraveghere în

ceea ce privește terții care pun în aplicare politici și

programe”, care a apărut deja în două opinii generale

succesive (2015 și 2016). CMA a subliniat faptul că

externalizarea rămâne un motiv important de

preocupare pe care CMA l-a evidențiat în repetate

rânduri (a se vedea mai jos).

Principalele aspecte transversale evidențiate în

raportul anual de audit intern se referă la guvernanță,

inclusiv guvernanța în domeniul informatic, la

procesele de gestionare a resurselor umane și la

mecanismele de supraveghere în domeniul fondurilor

gestionate indirect. Cele mai multe dintre aceste

constatări au fost discutate de către CMA.

pe parcursul perioadei de raportare a fost emisă o

recomandare critică, adresată Agenției Executive

pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA)143

.

Având în vedere caracterul critic al constatărilor (o

recomandare critică și opt recomandări foarte

importante), CMA s-a asigurat că măsurile adoptate

în urma recomandărilor sunt satisfăcătoare și pe

drumul cel bun. Au avut loc discuții cu EACEA și

direcțiile generale tutelare, precum și cu DG BUDG și

Secretariatul General în cadrul celor trei reuniuni ale

grupului pregătitor pe parcursul lunilor ianuarie și

februarie 2018 și în cadrul CMA la 7 martie. CMA a

salutat progresele substanțiale realizate în direcția

punerii în aplicare a planului de acțiune, însă

subliniază că este necesară o schimbare culturală în

cadrul agenției pentru a soluționa toate aspectele.

CMA a fost informat că, pe baza acțiunilor IAS

întreprinse între jumătatea lunii februarie și jumătatea

lunii martie 2018, s-au realizat progrese suficiente

pentru atenuarea parțială a riscurilor subiacente și,

prin urmare, recomandarea critică a fost reclasificată

ca fiind foarte importantă. CMA a încurajat, de

asemenea, serviciile centrale să continue și, după

caz, să consolideze în continuare rolul acestora în

furnizarea de orientări și de sprijin pentru agențiile

executive și direcțiile generale tutelare, atât în acest

caz specific, cât și în general.

Auditul IAS privind mecanismele de guvernanță/de

supraveghere ale Comisiei referitoare la gestionarea

riscurilor, raportarea financiară și verificarea ex

post/funcția de audit, care a fost efectuat ca răspuns

la recomandarea Curții de Conturi Europene emise în

contextul Raportului special privind guvernanța

Comisiei și la invitația colegiului, a confirmat

soliditatea conceperii procesului de răspundere

descentralizată și de construire a asigurării. Cu toate

acestea, IAS a semnalat o serie de îmbunătățiri

specifice suplimentare, în special în domeniul

gestionării riscurilor și în unele aspecte ale structurii

de guvernanță. Este în curs un dialog între auditorul

intern și Secretariatul General și DG BUDG în calitate

de entități auditate cu privire la finalizarea planului de

acțiune. Prin natura sa, acest raport de audit are efect

asupra instituției în ansamblu și necesită o atenție

deosebită la cel mai înalt nivel politic. CMA a discutat

constatările auditului în ansamblu, precum și o serie

de recomandări care vizează rolul și activitățile CMA.

În acest context, auditorul intern a confirmat

conformitatea deplină a Cartei CMA este cu

dispozițiile noului Regulament financiar. Avizul CMA

ar trebui să contribuie la procesul decizional care

conduce la finalizarea planului de acțiune.

Auditul IAS privind performanța activităților antifraudă

în domeniul resurselor proprii și al fiscalității a

identificat deficiențe semnificative legate de

planificarea, gestionarea și coordonarea activităților

de prevenire și detectare a fraudei în domeniul

resurselor proprii tradiționale, care pot conduce la

ineficacitatea prevenirii și detectării fraudelor. În plus,

aspectele cu relevanță transversală legate de

disponibilitatea și gestionarea instrumentelor de

combatere a plagiatului au fost abordate în raportul

de audit elaborat de IAS cu privire la gestionarea

110

proiectului Orizont 2020 în cadrul DG CNECT.

CMA a urmărit aspectele abordate în raportul său

anual pentru 2016-2017 și a continuat să acorde o

atenție deosebită temelor legate de externalizare și

performanță:

- pe lângă aspectele transversale legate de

externalizare discutate în contextul raportului de

audit al IAS menționat mai sus adresat EACEA,

CMA a discutat, de asemenea, auditul IAS privind

monitorizarea de către DG MOVE a politicilor în

materie de securitate aviatică și maritimă, inclusiv

acordurile de lucru cu Agenția Europeană pentru

Siguranță Maritimă. IAS a concluzionat că există

deficiențe semnificative în sistemul actual al DG

MOVE de monitorizare a politicii de securitate

aviatică și maritimă (trei recomandări „foarte

importante”). CMA a constatat cu satisfacție că DG

MOVE a acceptat toate recomandările și a

elaborat un plan de acțiune pe care IAS îl

consideră satisfăcător pentru abordarea riscurilor

identificate. În ceea ce privește auditul IAS cu

privire la supravegherea ITER în cadrul DG

ENER, care a ridicat două probleme foarte

importante pe care CMA le-a adus în atenția

colegiului în ultimul său raport anual, IAS a realizat

o monitorizare și a concluzionat că o recomandare

a fost pusă în aplicare în mod adecvat și eficace,

iar pentru cea de a doua problemă s-au înregistrat

progrese suficiente pentru atenuarea parțială a

riscurilor și, prin urmare, recomandarea a fost

reclasificată doar ca importantă;

- CMA a continuat să pună accent pe aspectele

legate de performanță în activitatea sa și a

discutat constatările IAS care au fost formulate în

urma auditului privind procesul de producție și

calitatea datelor statistice care nu sunt furnizate de

Eurostat. IAS a concluzionat că actualul cadru de

monitorizare a calității unor astfel de date statistice

nu este suficient de solid pentru a garanta faptul

că acestea sunt satisfăcătoare. CMA și-a exprimat

preocupările cu privire la lipsa unei imagini

complete asupra producției de date statistice în

cadrul instituției și a subliniat importanța calității

datelor ca urmare a concentrării atenției pe

aspectele legate de performanță, atât în cadrul

Comisiei, cât și în cadrul Parlamentului European

și al Curții de Conturi Europene. CMA a luat act de

natura transversală a aspectelor evidențiate și a

decis să prezinte un raport în fața Consiliului

pentru gestiunea corporativă în vederea altor

acțiuni ulterioare;

- în plus, CMA a monitorizat punerea în aplicare a

recomandărilor adresate PMO144

privind rolurile și

responsabilitățile, planificarea, monitorizarea și

execuția liniei bugetare a Comitetului de

supraveghere a OLAF, care au fost semnalate în

ultimul raport anual al CMA ca urmare a riscurilor

reziduale financiare și reputaționale.

Monitorizarea recentă a IAS a concluzionat că,

deși o recomandare ar putea fi reclasificată ca

fiind importantă, niciuna dintre cele două

recomandări foarte importante nu a fost pusă în

aplicare pe deplin sau în mod corespunzător.

CMA a luat act de activitățile detaliate în curs de

desfășurare ale PMO de punere în aplicare a

recomandărilor și că acțiunile nefinalizate pentru

ambele recomandări sunt așteptate să fie

finalizate până la sfârșitul lunii iunie 2018. CMA a

salutat faptul că procedurile și orientările

financiare îmbunătățite sunt furnizate în prezent

membrilor Comitetului de supraveghere a OLAF.

Conducerea Comisiei a elaborat planuri de acțiune

satisfăcătoare pentru a aborda riscurile identificate în

rapoartele IAS, în timp ce, pentru auditurile privind

guvernanța Comisiei și guvernanța corporativă în

domeniul informatic, finalizarea planului de acțiune

este în desfășurare. Toate recomandările formulate

de IAS în 2017 au fost acceptate de entitățile

auditate, cu excepția a zece recomandări care au fost

acceptate doar parțial. Acestea includ o recomandare

importantă privind indicatorii volumului de lucru

referitori la auditul cu privire la gestionarea resurselor

umane în cadrul Agenției Executive pentru Inovare și

Rețele (INEA)145

, o recomandare importantă privind

stabilirea planurilor de control referitoare la auditul

privind achizițiile publice în cadrul Instrumentului de

asistență pentru preaderare (IPA)146

, precum și

recomandările referitoare la auditul privind

mecanismele de guvernanță/de supraveghere ale

Comisiei referitoare la gestionarea riscurilor,

raportarea financiară și verificarea ex post/funcția de

audit (a se vedea mai sus).

Numărul de acțiuni restante pentru abordarea

recomandărilor foarte importante, care fac obiectul

monitorizării atente a CMA și, acolo unde este

necesar, al discuțiilor cu entitățile auditate, a scăzut

în cursul perioadei de raportare (și anume, 12

recomandări la data-limită de 31 ianuarie 2018, în

comparație cu aceeași dată-limită în 2017).

CMA și-a consolidat acțiunile întreprinse în urma

recomandărilor Curții de Conturi Europene. Primul

raport privind situația actuală cu privire la

recomandările Curții a fost elaborat de DG BUDG în

iunie 2017, iar un raport mai detaliat a fost pregătit în

septembrie 2017. Pe această bază, CMA a monitorizat

recomandările emise de Curte în același mod ca în

cazul recomandărilor IAS. CMA a remarcat valoarea

adăugată a acestei activități de monitorizare și faptul

că exercițiul desfășurat în ceea ce privește

recomandările emise în 2014 a contribuit la asigurarea

faptului că Comisia este bine pregătită pentru propriul

exercițiu de monitorizare din partea Curții.

111

2.6. Acțiunile întreprinse în urma recomandărilor privind descărcarea de gestiune și a celor prezentate de auditul extern

Parlamentul European a adoptat rezoluția sa privind

descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar

2016 la 18 aprilie 2018, după examinarea, în special,

a recomandării Consiliului de descărcare de

gestiune și a rapoartelor Curții de Conturi Europene.

Parlamentul European a examinat, de asemenea,

Raportul anual pentru 2016 privind gestionarea și

performanța bugetului UE elaborat de Comisie,

inclusiv informațiile privind protecția bugetului UE,

Raportul anual privind auditurile interne desfășurat în

anul 2016 și raportul privind acțiunile întreprinse în

urma recomandărilor/cererilor de descărcare de

gestiune pentru exercițiul financiar 2015.

Parlamentul a invitat, de asemenea, anumiți directori

generali și comisari pentru realizarea de schimburi

de opinii în cadrul procedurii de descărcare de

gestiune.

În recomandarea sa de descărcare de gestiune

adoptată la 20 februarie 2018, Consiliul a salutat

reducerea treptată a nivelului estimat de eroare

raportat de Curtea de Conturi Europeană în

declarația sa de asigurare, de la 4,4 % în 2014 la

3,1 % în 2016, precum și faptul că Curtea a emis

pentru prima dată o opinie cu rezerve și nu o

opinie negativă. Cu toate acestea, Consiliul regretă

că rata de eroare totală a rămas peste pragul de

semnificație de 2 %. Astfel cum a fost cazul în ultimii

nouă ani, Consiliul a apreciat opinia fără rezerve

emisă de Curtea de Conturi Europeană cu privire la

fiabilitatea conturilor anuale.

Parlamentul a adresat Comisiei solicitări concrete cu

privire la domenii de politică specifice, precum și la

aspectele orizontale, cum ar fi performanța și

raportarea performanței, utilizarea instrumentelor

financiare și aspectele aferente legate de

răspundere, gestiunea bugetară și financiară,

precum și mecanismele financiare care sprijină

politicile Uniunii. În acest context, Parlamentul a

subliniat, în special, necesitatea de asigurare a unei

mai bune alinieri a obiectivelor de politică, a ciclurilor

financiare și a perioadelor legislative, de prezentare

a bugetului UE în conformitate cu obiectivele și

prioritățile de politică ale Cadrului financiar

multianual (Inițiativa privind bugetul axat pe valoarea

adăugată) și de accelerare a punerii în aplicare a

programelor în diferite domenii de politică.

Comisia va adopta, la fel ca în fiecare an, un raport

cuprinzător pentru anul 2018 privind acțiunile

întreprinse în urma solicitărilor adresate de

Parlamentul European și Consiliu către Comisie, în

timp util pentru începerea procedurii de descărcare

de gestiune pentru exercițiul financiar 2017.

Curtea de Conturi Europeană a crescut, de

asemenea, numărul și domeniul de aplicare a

rapoartelor sale speciale în ultimii ani. Deși Curtea a

adoptat 23 de rapoarte speciale în 2017, comparativ

cu 36 în 2016, Comisia se confruntă, în general, cu

un număr tot mai mare de recomandări. Aceasta va

continua să asigure întreprinderea de acțiuni în urma

acestor recomandări și să raporteze cu privire la

măsurile luate în rapoartele sale anuale de activitate.

În plus, Comisia își îmbunătățește în continuare

raportarea cu privire la punerea în aplicare a

recomandărilor Comitetului de monitorizare a

auditurilor, care desfășoară anumite activități de

monitorizare în cadrul mandatului său.

Curtea de Conturi Europeană monitorizează punerea

în aplicare de către Comisie a recomandărilor sale și

oferă feedback care sprijină Comisia să își

consolideze activitățile de monitorizare. În raportul său

anual pe 2016, Curtea de Conturi Europeană a

evaluat calitatea acțiunilor subsecvente ale Comisiei

pe baza unui eșantion de 108 recomandări de audit

din 13 rapoarte speciale publicate în perioada

20102013. Curtea de Conturi Europeană a constatat

că 67 % din recomandări au fost puse integral în

aplicare de către Comisie, 17 % au fost puse în

aplicare în majoritatea privințelor, 11 % doar în

anumite privințe, iar 5 % nu au fost puse în aplicare.

Aceste rezultate corespund, în linii mari, celor obținute

în anii anteriori. Cu toate acestea, procentul de

recomandări puse integral în aplicare s-a situat la cel

mai ridicat nivel de la data la care Curtea de Conturi

Europeană a început să publice aceste cifre

consolidate.

112

2.7. Concluzii privind realizările în materie de gestiune financiară și control intern

Toți ordonatorii de credite delegați au prezentat

asigurări rezonabile cu privire la sistemele lor de

control și gestiunea financiară, deși acestea au fost

însoțite, după caz, de rezerve. Rezervele în cauza

constituie o piatră de temelie în lanțul de

responsabilitate: acestea asigură transparența cu

privire la provocările și deficiențele constatate,

precum și cu privire la măsurile de soluționare a

acestora, oferind, de asemenea, o estimare a

impactului lor financiar.

Rapoartele anuale de activitate pentru 2017 demonstrează că toate departamentele Comisiei au

instituit controale interne solide și furnizează elemente care demonstrează eforturile depuse pentru

a îmbunătăți eficiența controalelor și eficacitatea acestora din punct de vedere al costurilor, pentru o

simplificare sporită a normelor și pentru protejarea în mod adecvat a bugetului de fraudă, erori și nereguli.

Comisia a realizat o estimare consolidată a sumei

expuse riscului la închidere, care reprezintă punctul

de vedere al conducerii Comisiei cu privire la

performanța atât a controalelor preventive (ex ante –

înainte de efectuarea plății), cât și a controalelor

corective (ex post – după efectuarea plății), pe

parcursul ciclului de control multianual.

În urma controalelor ex ante și ex post, corecțiile

financiare și recuperările aferente exercițiului

financiar 2017 s-au ridicat la 897 de milioane EUR

înainte de efectuarea plăților și la 1 949 de milioane

EUR după efectuarea plăților.

Pe baza asigurărilor și a rezervelor din rapoartele anuale de activitate, Colegiul adoptă prezentul Raport anual pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE și își asumă responsabilitatea politică

generală pentru gestionarea bugetului UE.

113

2.8. Gestiunea organizațională

2.8.1 Mecanisme robuste de guvernanță

Sistemul de guvernanță al Comisiei se caracterizează

printr-o distincție clară între responsabilitatea

operațională a directorilor Comisiei pentru gestionarea

curentă a bugetului și responsabilitatea politică

generală a Colegiului comisarilor pentru gestionarea

bugetului.

Acest sistem descentralizat este susținut prin

acordarea de asistență și sprijin din partea serviciilor

centrale și prin supravegherea de către o serie de

organisme de guvernanță corporativă la nivel de

conducere precum Consiliul pentru gestiunea

corporativă și comitetele directoare în domeniul

guvernanței informatice, securității și gestionării

informațiilor.

Acest sistem se bazează pe o serie de principii

esențiale care stau la baza bunei guvernanțe: o

repartizare clară a rolurilor și a responsabilităților, un

angajament ferm de gestionare a performanțelor,

respectarea cadrului juridic, mecanisme clare de

asigurare a răspunderii, un cadru de reglementare de

înaltă calitate și incluziv, deschidere și transparență,

precum și standarde înalte de comportament etic.

În cadrul Comisiei, rolurile și responsabilitățile în materie de gestiune financiară sunt definite și aplicate în mod clar. Aceasta este o abordare descentralizată, cu responsabilități clare, al cărei scop este de a crea o

cultură administrativă care să îi încurajeze pe funcționarii publici să își asume responsabilitatea

pentru activitățile asupra cărora au control și să le ofere control asupra activităților pentru care sunt

responsabili.

Modelul descentralizat a fost introdus ca parte a

reformei administrative din 2000. În prezent, modelul

este bine stabilit și s-a dovedit a reprezenta o abordare

solidă, bine adaptată la rolul și structura Comisiei.

Acesta a evoluat de-a lungul timpului pentru a se

adapta la mediul în continuă schimbare147

.

Comisia continuă să evalueze constant sistemul și să

realizeze îmbunătățiri specifice, atunci când acest lucru

este justificat. De exemplu, în 2017 gestionarea

riscurilor a fost accelerată prin orientări revizuite

pentru servicii și printr-o mai mare monitorizare la

nivel corporativ (prin Consiliul pentru gestiunea

corporativă) și implicarea Serviciului de Audit Intern.

O serie de alte măsuri pentru a consolida sistemul de

guvernanță au fost luate în urma raportului special al

Curții de Conturi Europene intitulat „Guvernanța în

cadrul Comisiei Europene: se aplică cele mai bune

practici?”148

. De exemplu,

Comisia și-a actualizat propriul cadru de control

intern pentru a asigura conformitatea acestuia cu

cadrul pentru 2013 al Comitetului Organizațiilor de

Sponsorizare a Comisiei Treadway (COSO); (a se

vedea secțiunea 2.1 de mai sus).

În octombrie 2017, Comisia a publicat o versiune

actualizată a declarației sale în materie de

guvernanță149

. Această declarație oferă o

descriere clară și cuprinzătoare a sistemului de

guvernanță al Comisiei.

Comisia asigură faptul că raportarea financiară

este mai accesibilă pentru cetățeni. De exemplu,

Pachetul integrat de raportare financiară oferă un

cuprinzător tablou general al modului în care

bugetul UE susține prioritățile politice ale Uniunii,

precum și al modului în care bugetul este cheltuit

în conformitate cu normele UE.

Serviciul de Audit Intern al Comisiei a efectuat

propriul său audit cu privire la mecanismele de

guvernanță și de supraveghere ale Comisiei și

a formulat o serie de recomandări. Comisia

urmează în prezent recomandările respective, de

exemplu prin clarificarea funcțiilor și a

responsabilităților organismelor corporative care

joacă un rol tot mai important în guvernanța

corporativă a Comisiei.

Carta Comitetului de monitorizare a auditurilor

(CMA) a fost actualizată în aprilie 2017, pentru a

modifica componența Comitetului , pentru a

simplifica anumite proceduri ale acestuia și pentru

a îmbunătăți structura și lizibilitatea documentului

în sine. Carta stabilește rolul, scopul,

responsabilitățile, componența și compoziția,

valorile și principiile operaționale, precum și

mecanismele de raportare ale Comitetului de

monitorizare a auditurilor. Una dintre modificările

privind compoziția constă în adăugarea unui al

treilea membru extern care să ofere perspective

noi privind aspectele legate de audit și controlul

financiar.

114

2.8.2 Consolidarea codului de conduită al comisarilor

Toți membrii Comisiei Europene sunt obligați să

respecte normele în materie de etică și integritate

prevăzute în tratate și Codul de conduită al

comisarilor în îndeplinirea sarcinilor lor.

În discursul privind starea Uniunii în 2017 susținut de

președintele Juncker, acesta a anunțat un nou Cod

de conduită pentru membrii Comisiei. Noul cod a

intrat în vigoare la 1 februarie 2018. Acesta pune

Comisia în prima linie a eticii în cadrul organizațiilor

din sectorul public. Normele modernizate stabilesc

noi standarde pentru Europa. Noul Cod de conduită

continuă eforturile depuse de președintele Juncker

pentru o mai mare transparență încă de la începutul

mandatului său și extinde perioada existenței

stării de incompatibilitate pentru foștii comisari

de la 18 luni la doi ani și la trei ani pentru

președintele Comisiei. Modernizarea merge și mai

departe, prin stabilirea unor norme mai clare și a

unor standarde etice mai înalte, precum și prin

introducerea unei mai mari transparențe într-o serie

de domenii.

2.8.3 Cadru de performanță consolidat

Un cadru de performanță solid este esențial pentru a

asigura plasarea unui accent puternic pe rezultate,

valoarea adăugată a UE și buna gestionare a

programelor UE. Cadrul de performanță al bugetului

UE este foarte specific, având un punctaj mai mare

decât orice țară membră a Organizației pentru

Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

(măsurat utilizând indicele standardizat pentru

cadrele de performanță pentru buget).

Cadrul de performanță pentru bugetul UE include

indicatori și obiective bine definite bazate pe

Strategia Europa 2020 și alte priorități politice.

Aceasta ia, de asemenea, în considerare

complementaritatea și integrarea politicilor și

programelor, precum și rolul-cheie al statelor membre

în procesul de execuție a bugetului UE.

Obiectivele, indicatorii și țintele sunt cuprinse în

temeiurile juridice ale programelor financiare, iar

în fiecare an Comisia prezintă rapoarte cu privire la

acestea în fișele de program care însoțesc proiectul

de buget. Acestea oferă cheia necesară pentru

examinarea programului și măsurarea

performanțelor.

Pentru a se asigura că resursele sunt alocate în

funcție de priorități și că fiecare acțiune generează

valoare adăugată și performanță ridicată, Comisia

continuă să își pună în aplicare inițiativa „Un buget al

UE axat pe valoarea adăugată”. Bazându-se pe

cadrul de performanță 2014-2020, această inițiativă

promovează un echilibru mai bun între conformitate și

performanță.

Rapoartele privind performanța elaborate de Comisie,

inclusiv rapoartele anuale de activitate, fișele de

program, evaluările și prezentul raport anual privind

gestionarea și performanța, oferă o multitudine de

informații privind performanța, gestionarea și protecția

bugetului UE. Acestea explică modul în care bugetul

UE sprijină prioritățile politice ale Uniunii Europene și

prezintă rezultatele obținute cu ajutorul bugetului UE,

precum și rolul pe care îl are Comisia în asigurarea și

promovarea celor mai înalte standarde de gestiune

bugetară și financiară.

Principalul instrument al UE de raportare financiară

este pachetul integrat de raportare financiară al UE,

care include conturile anuale consolidate ale UE,

pachetul anual de gestionare și raportare a bugetului

și raportul privind acțiunile întreprinse în urma

descărcării de gestiune. Pachetul integrat de

raportare financiară oferă publicului o imagine

cuprinzătoare a situației financiare și operaționale a

UE în fiecare an.

Aceste rapoarte permit autorității bugetare –

Parlamentul European și Consiliul – să ia în

considerare performanța ca un factor important în

luarea deciziilor cu privire la bugetul anual.

Comisia propune o consolidare semnificativă a

cadrului de performanță, ca parte a propunerilor de

programe desfășurate în viitorul cadru financiar

multianual. De exemplu, indicatorii vor fi simplificați și

îmbunătățiți.

Pe lângă punerea în aplicare a cadrului de

performanță pentru bugetul UE, Comisia a reformat și

a consolidat, de asemenea, propriul cadru intern de

gestionare a performanței – Ciclul de planificare și

programare strategică. Ca urmare, există un accent

mai mare pe rezultate și o mai bună corelare între

activitățile și prioritățile politice ale Comisiei.

În cadrul noului sistem, toate departamentele

Comisiei au elaborat planuri strategice pentru

perioada 2016-2020 care stabilesc modul în care

acestea contribuie la cele 10 priorități politice ale

Comisiei. Prin planurile respective, departamentele

definesc obiective specifice și indicatori în raport cu

care va fi măsurată performanța acestora pe o

perioadă de cinci ani.

115

Anexa 1 la prezentul raport oferă o imagine a

stadiului actual pentru indicatorii de impact definiți în

planurile strategice.

Planurile strategice introduc, de asemenea, o

abordare armonizată pentru măsurarea performanței

organizaționale în domenii precum gestionarea

resurselor umane, gestiunea financiară și controlul

intern și comunicare.

Aceste planuri strategice sunt completate de planuri

de gestionare anuale care prezintă rezultatele pentru

anul respectiv și explică modul în care acestea

contribuie la atingerea obiectivelor stabilite.

În rapoartele anuale de activitate pe 2017 s-a raportat

cu privire la setul de obiective și indicatorii aferenți

definiți în planurile strategice și la realizările pentru

2017 în planurile de gestionare.

Tabel: Raportarea și lanțul de răspundere în cadrul Comisiei:

2.8.4 Sinergii și creșteri în eficiență

Astfel cum s-a explicat în secțiunea 2.1, Comisia

continuă să îmbunătățească eficiența operațiunilor

sale și să valorifice beneficiile generate de sinergiile

dintre diferitele componente ale organizației.

S-au înregistrat progrese majore în domeniul gestiunii

financiare. Regulamentul financiar revizuit va aduce

un număr considerabil de simplificări. Circuitele

financiare și contractuale sunt simplificate și

armonizate, de exemplu prin intermediul unei noi

platforme de instituire a unui ghișeu unic pentru

beneficiari și serviciile de sprijinire a întreprinderilor

(SEDIA). Propunerile Comisiei privind viitorul cadru

financiar multianual vor conduce, de asemenea, la o

simplificare semnificativă a normelor pentru

programele financiare ale UE, reducând sarcina

administrativă și asigurând în același timp un nivel

ridicat de control.

Eforturile Comisiei de a-și îmbunătăți gestiunea

organizațională depășesc gestiunea financiară.

Curtea a revizuit150

modul în care instituțiile,

organismele și agențiile Uniunii Europene au pus în

aplicare angajamentul asumat în Acordul

interinstituțional din 2 decembrie 2013 de a reduce cu

5 % personalul în schemele lor de personal în

perioada 2013-2017. Curtea a concluzionat că s-a

reușit atingerea de către Comisie a obiectivului de

reducere cu 5 % a personalului.

Această reducere a făcut tot mai necesar ca la nivelul

Comisiei să se lucreze eficient, având în vedere

gama amplă de provocări cu care se confruntă UE în

prezent și noile atribuții conferite Uniunii Europene.

Eforturile susținute ale Comisiei de a îmbunătăți

eficiența și metodele de lucru în domenii precum

gestionarea resurselor umane, tehnologia informației

și comunicațiilor, comunicare, logistică și gestionarea

evenimentelor vor contribui la asigurarea unei utilizări

eficiente a resurselor limitate.

EN EN

EUROPEAN COMMISSION

Brussels, 4.7.2018

COM(2018) 457 final/2

ANNEXES 1 to 9

CORRIGENDUM

Annule et remplace les annexes du document COM(2018) 457 final du 6 juin 2018:

Correction du formatage des tableaux dans l'annexe 2 (p. 113) et l'annexe 4 (p. 123).

ANNEXES

REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE

COUNCIL AND THE COURT OF AUDITORS

2017 Annual Management and Performance Report for the EU Budget

103

List of annexes

ANNEX 1: SNAPSHOT OF THE COMMISSION-WIDE IMPACT INDICATORS ................................. 104

ANNEX 2: AMOUNTS AT RISK AND RESERVATIONS IN THE 2017 ANNUAL ACTIVITY REPORTS111

ANNEX 3: DEFINITIONS OF THE AMOUNT AT RISK ....................................................................... 119

ANNEX 4: PROTECTION OF THE EU BUDGET ................................................................................ 121

ANNEX 5: ASSURANCE PROVIDED BY THE INTERNAL AUDIT SERVICE .................................... 150

ANNEX 6: COMPLIANCE WITH PAYMENT TIME LIMITS (ARTICLE 111 5 RAP) ............................ 153

ANNEX 7: SUMMARY OF WAIVERS OF RECOVERIES OF ESTABLISHED AMOUNTS RECEIVABLE

(ARTICLE 91 5 RAP) ........................................................................................................................... 155

ANNEX 8: REPORT ON NEGOTIATED PROCEDURES (ARTICLE 53 RAP) ................................... 156

ANNEX 9: EU TRUST FUNDS (ARTICLE 187.10 FR) ........................................................................ 158

104

Annex 1: Snapshot of the Commission-wide impact indicators

These statistical indicators are high-level context indicators designed to track the longer-term and indirect impacts

of EU action. They were identified in the Strategic Plans of the Commission services. This annex presents an

intermediate reporting on the current trends.

General objective: A New Boost for Jobs, Growth and Investment

1. Percentage of EU GDP invested in R&D (combined public and private investment)

Baseline (2012) Latest known value (2016) Target (2020)

2.01 % 2.03 % 3 %

Source: Eurostat151

2. Employment rate population aged 20-64


69.2 % 71.1 % At least 75 %

Source: Eurostat

3. Tertiary educational attainment, age group 30-34


37.1 % 39.1 % At least 40 %

Source: Eurostat

4. Share of early leavers from education and training152


11.9 % 10.7 % Less than 10 %

Source: Eurostat

5. People at risk of poverty or social exclusion


122.7 million 118.0 million At least 20 million people fewer than in

2008 (116.2 million)

Source: Eurostat

6. GDP growth


1.8 % 2.0 % Increase

Source: Eurostat

7. Gross Fixed Capital Formation (GFCF) investments to GDP ratio

Baseline (2014) Latest known value (2016) Target (2016-2020)

19.4 % 19.8 % 21 %-22 % Mean GFCF for the period 2016-2020

having reached the range of 21 %-22 % Source: Eurostat

8. Labour productivity EU-28 as compared to US (US=100)153


75 (US=100)

76 Increase

Source: AMECO database of the European Commission's Directorate-General for Economic and Financial Affairs

105

9. Resource productivity: Gross Domestic Product (GDP, €) over Domestic Material Consumption (DMC, kg)154

Explanation:

Baseline (2010 – Eurostat estimate) Latest known value (2016) Target (2020)

1.8 €/kg (EU-28) 2.1€/kg (EU-28) Increase

Source: Eurostat

General objective: A Connected Digital Single Market

10. Aggregate score in Digital Economy and Society Index (DESI) EU-28155

Baseline (DESI 2015) Latest known value (DESI-2017 ) Target (2020)

0.46 0.52 Increase

Source: DESI

General objective: A Resilient Energy Union with a Forward-Looking Climate Change Policy

11. Greenhouse gas emissions (index 1990=100)

Baseline (2013) Latest known value

(2016 prox. estimates by EEA) Target (2020)

80.2 % 77.4 % At least 20 % reduction (index ≤80)

Source: European Environmental Agency; Eurostat

12. Share of renewable energy in gross final energy consumption

Baseline (2013) Interim Milestone Latest known value

(2015) Target (2020)

(2015/2016) (2017/2018)

15 % 13.6 % 15.9 % 16.7 % 20 %

Source: Eurostat

13. Increase in energy efficiency – Primary energy consumption


1 569.9 million tonnes of oil equivalent (Mtoe)


20 % increase in energy efficiency (No more than 1 483 Mtoe of primary

energy consumption)

Source: Eurostat

14. Increase in energy efficiency – Final energy consumption




20 % increase in energy efficiency (No more than 1 086 Mtoe of final

energy consumption)

Source: Eurostat

15. Number of Member States at or above the electricity interconnection target of at least 10 %

Baseline (2014) Interim Milestone(2018) Latest known value (2017) Target (2020)

16 Member States at or above 10 % electricity interconnection target




(Spain and Cyprus to follow later)

Source: ENTSO-e

106

General objective: A Deeper and Fairer Internal Market with a Strengthened Industrial Base

16. Gross value added of EU industry in GDP


17.1 % 17.4 % 20 %

Source: Eurostat

17. Intra-EU trade in goods (% of GDP)


20.4 % 20.3 % Increase

Source: Eurostat

18. Intra-EU trade in services (% of GDP)



Source: Eurostat

19. Share of mobile EU citizens as % of the labour force



Source: Eurostat (age group 15-64)

20. Composite indicator of financial integration in Europe (FINTEC)156

Baseline (2014) Latest known value

(2017) Target (2020)

0.5/0.3 The first entry is the price-based, the second the volume-based indicator

value.

0.56/0.28 Increase

Source: European Central Bank

General objective: A Deeper and Fairer Economic and Monetary Union

21. Dispersion of GDP per capita157


Euro area: 42.3 % 42.0 % Reduce

EU 27: 41.9 % 41.5 % Reduce

EU 28: 42.5 % 42.1 % Reduce

Source: Eurostat

22. Composite Indicator of Systemic Stress (CISS)158

Baseline (Average range 2010-2014) Latest known value (2017) Target (2020)

0.25 in normal times 0.8 in a crisis mode

0.0308 Stable trend

Source: European Central Bank

23. Income quintile share ratio159


5.2 5.2 Reduce

Source: Eurostat

107

General objective: A balanced and progressive trade policy to harness globalisation

24. Percentage of EU trade in goods and services as well as investment covered by applied EU preferential trade and investment agreements

Baseline Goods average for 2014-

2016, Services and FDI average

for 2013-2015

Latest known value (2017) Goods, Services and FDI average for 2014-2016

Milestone** (2018) Target** (2020)

Goods: Imports 27 % Exports 32 %

Total 29 %

Services: Imports 10 % Exports 9 %

Total 9 %

FDI stocks: Imports 4 % Exports 7 %

Total 6 %


Total 30 %


Total 10 %


Total 6 %


Total 34 %


Total 15 %

FDI stocks: Imports 9 %

Exports 13 % Total 11 %


Total 56 %


Total 53 %


Total 57 %

Source: Eurostat for the raw indicators and DG Trade for the list of countries covered by trade and investments agreements* Source of goods: Eurostat Source of services: Eurostat Source of FDI stocks: Eurostat * See agreements under "In place" and "Agreements partly in place". ** The milestone and target figures are based on expectations of provisional application/entry into force of agreements that are currently under negotiation (see also result indicator 1.1 : "Number of on-going EU trade and investment negotiations and number of applied EU trade and investment agreements" of DG TRADE's Strategic Plan 2016-2020).

General objective: An Area of Justice and Fundamental Rights Based on Mutual Trust

25. Share of the population considering themselves as "well" or "very well" informed of the rights they enjoy as citizens of the Union

Baseline (2015) Latest known value Target (2020)

42 % Next survey planned for 2019 Increase

Source: Eurobarometer on Citizenship

26. Citizens experiencing discrimination or harassment

Baseline (2015) Latest known value Target (2021)

The Eurobarometer takes place every 3 years.

21 % Next survey planned for 2019 Decrease

Source: Eurobarometer on discrimination

27. Gender Pay Gap (GPG) in unadjusted form, EU-28160

Baseline (2013 - provisional figure) Latest known value (2015) Target (2020)

16.8 % 16.3 % Decrease

Source: Eurostat

108

General objective: Towards a New Policy on Migration161

28. Rate of return of irregular migrants

28.1. Explanation: The indicator measures the total return rate (number of persons returned divided by return decisions issued by the Member States)


41.8 % 50.6 % Increase

Source: Eurostat162

, DG HOME; Eurostat: Return decisions; Eurostat: Total number of persons returned

28.2 Explanation: The indicator measures the % of effective returns to third countries

(returns to third countries divided by return decisions issued by the Member States)

Baseline (2014) Latest known value (2016) Target(2020) 36.2 % 46.3 % Increase

Source: Eurostat: Return decisions; Eurostat Returns to third countries

29. Gap between the employment rates of third-country nationals compared to EU nationals163, age group 20-64


Gap: 13.4 points EU nationals: 69.8 %

Third-country nationals: 56.4 %

Gap: 15.3 points EU nationals: 71.8 %

Third-country nationals: 56.5 %

Decrease

Source: Eurostat

General objective: A Stronger Global Actor

30. GDP per capita (current prices-PPS) as % of EU level in countries that are candidates or potential candidates for EU accession


34 % for Western Balkans (excluding Kosovo

164)

64 % for Turkey

35 % for Western Balkans (excluding Kosovo

165)

64 % for Turkey Increase

Source: Eurostat

31. Ranking to measure political stability and absence of violence in countries part of the European Neighbourhood Policy (ENP)

166


NE*: 33.89 - 4 countries above 30 NS**: 11.99 - 4 countries above 10

NE: 28.41 – 3 countries above 30 NS: 13.14 -5 countries above 10

NE: decrease in the number of countries above 30 by 1

NS: increase in the number of countries above 10 by 1

* Neighbourhood East (NE): Number of countries in a percentile rank above 30.

** Neighbourhood South (NS): Number of countries in a percentile rank above 10.

Source: Worldwide Governance Indicators (WGI) project (WB group)

109

32. Sustainable Development Goal 1.1.1: Proportion of population below international poverty line

Baseline167

(Computed on country level data from 2012 or before,

drawing on World Bank data for the poverty rates, and UN Population Division data for

the weights; extracted in November 2017 to take into

account data revisions)

Interim Milestone Latest known value (Computed on country level data from 2016 or before,

drawing on World Bank data for the poverty rates, and UN Population Division data for

the weights; extracted in November 2017)

Target (2030)

UN Sustainable Development Goals

17.0 % (including the graduated countries - Partnership

countries for which bilateral assistance is phased out)

28.4 %

(excluding the graduated countries)

Rolling On course for 2030 based on annual progress report prepared by UN Secretary

General.

15.1 % (including the graduated countries - Partnership

countries for which bilateral assistance is phased out)

26.7 %

(excluding the graduated countries)

0 %

Source: World Bank (poverty rate); UN Population Division (population weights)

General Objective: EU Collective Net Official Development Assistance (ODA) as a percentage of EU GNI: a) in total, b) to LDCs (Least Developed Countries)

33. EU Collective Net Official Development Assistance (ODA) as a percentage of EU GNI:

a) in total, b) to LDCs (Least Developed Countries)

Baseline (2014) Interim Milestone (2020) Latest known value (2015) Target (2030) Council Conclusions of

26 May 2015, in the framework of the 2030 Agenda for Sustainable

Development

In total: 0.43 % To LDCs: 0.11 %

Based on analysis of final

2014 ODA spending by EU Member States and non-

imputed spending by the EU institutions as reported by the OECD DAC. Final data for two EU Member States was not available so earlier

data was extrapolated.

In total: n/a To LDCs: 0.15 %



Source: OECD Development Assistance Committee (DAC)

110

General objective: A Union of Democratic Change

34. Voter turnout at European Elections

Baseline (2014) Latest known value (insert also date) Target (2019)

42.61 % No new value Increase

Source of the data: European Parliament

35. Number of opinions received from National Parliaments168

Baseline (2014) Latest known value Target (2020) (2016) (30/9/2017)

506 620 417 Increase

Source: European Commission Annual report on relations between the European Commission and national parliaments

General objective: To help achieve the overall political objectives, the Commission will effectively and efficiently manage and safeguard assets and resources, and attract and develop the best talents

36. Trust in the European Commission

Baseline (EB 83 – Spring 2015) Latest known value

(EB 87 – Spring 2017) Target (2020)

40 % tend to trust 41 % tend to trust Increase

Source: Standard Eurobarometer on Public Opinion in the European Union

37. Staff engagement index in the Commission


65.3 % 64.3 % Increase

Source: European Commission

111

Annex 2: Amounts at risk and reservations in the 2017 Annual Activity Reports

2-A. Overall estimated amount at risk at closure (EUR millions) reported in the 2017 Annual Activity Reports

The following tables show a consolidated overview

of the Commission’s overall amount at risk at

closure, first per policy area and next per

department (in its entirety per Authorising Officer by

Delegation). To allow comparison with previous

Annual Management and Performance Reports, our

groupings of Commission departments is kept

stable. Consequently, our policy areas do not

necessarily equal the European Court of Auditors

Annual Report chapters (of which the number, the

titles and even the compositions have changed in

each of the at least 4 previous years). E.g.

"Cohesion, Migration and Fisheries" includes all

other departments (beyond the Agriculture

department) which execute the largest part(s) of their

budget in shared management mode; i.e. not only

the Regional and Employment departments (which

are indeed cohesion), but also the Maritime and

Home Affairs departments (which are resp. natural

resources and security & citizenship).

The Development department and thus the

Commission Total also include the European

Development Fund relevant expenditure. In

addition, the Development, Neighbourhood,

Humanitarian, Home Affairs, Regional and

Employment departments and thus the Commission

Total also include the EU Trust Funds relevant

expenditure169

.

Those departments ensure the transparent and

complete coverage of the relevant Trust Fund(s) in

their Annual Activity Report (based on the reports

from the Trust Fund Managers). Their accountability

for their contributions (from the EU budget and/or the

European Development Fund) paid into the Trust

Funds on the one hand, and for the transactions

made out of the Trust Funds (i.e. with the EU

budget, European Development Fund and other

donors' funds) as a Trust Fund Manager on the other

hand, is distinguished.

2017 (provisional) annual accounts

Payments made

- New Prefinancing

+ Retentions made

+ Cleared Prefinancing

- Retentions released

= Relevant expenditure

EU budget 133 294 - 29 708 2 311 16 790 - 701 121 986

of which: contributions to the EU Trust Funds

- 233

- 233

European Development Fund

4 158 - 2 648 1 818 3 328

of which: contributions to the EU Trust Funds

- 150 - 150

EU Trust Funds 730 - 676 27 81

Commission Total (*) 137 799 - 33 032 2 311 18 635 - 701 125 012

For the reconciliation of the relevant expenditure of the Development, Neighbourhood, Humanitarian, Home

Affairs, Regional, Employment, Research and Budget departments, and of the Innovation and Networks Executive

Agency, see the overall amount at risk tables and related footnotes in their Annual Activity Reports.

112

Full specifications of the tables columns [“(a) – (i)”]

(a) In all cases of Co-Delegations (Internal Rules Article 3), the "payments made" are covered by the Delegated departments (since 2017 also for Type 3). In the case of Cross-SubDelegations (Internal Rules Article 12), they remain with the Delegating departments (the reporting on the latter is being reconsidered for 2018). Co-Delegations Type 1 are actually 'divided' between departments, with each department duly covering its own 'share' of (both) payments and pre-financings. PS: "Pre-financings paid/cleared" are always covered by the Delegated departments, even in the case of Cross-SubDelegations.

(b) New pre-financing paid by the department itself during the financial year (i.e. excluding any pre-financing received as transfer from another department). The “Pre-financing” is covered as in the context of note 2.5.1 to the Commission (provisional) annual accounts (i.e. excluding the "Other advances to Member States" (note 2.5.2) which is covered on a pure payment-made basis).

(c) In Cohesion, the (10 %) retention made (d) Pre-financing having been cleared during the financial year (i.e. their 'delta' in 'actuals', not their 'cut-off'

based estimated 'consumption') (e) In Cohesion, the (10 %) retention which is released or (partially) withheld by the Commission (f) For the purpose of equivalence with the European Court of Auditors' scope of the Commission funds with

potential exposure to legality and regularity errors (see the European Court of Auditors 2016 Annual Report methodological Annex 1.1 paragraph 10), also our concept of "relevant expenditure" includes the payments made, subtracts the new pre-financing paid out [& adds the retentions made], and adds the previous pre-financing actually cleared [& subtracts the retentions released and those (partially) withheld; and any deductions of expenditure made by Member States in the annual accounts] during the financial year. This is a separate and 'hybrid' concept, intentionally combining elements from the budgetary accounting and from the general ledger accounting.

(g) In order to calculate the weighted Average Error Rate for the total relevant expenditure in the reporting year, the detected or equivalent

170 error rates have been used. For types of low-risk expenditure with

indications that the error rate might be close to 'zero' (e.g. administrative expenditure, operating subsidies to agencies), a 0.5 % error rate has nevertheless been used as a conservative estimate.

(h) Even though to some extent based on the 7 years historic Average of Recoveries and financial Corrections, which is the best available estimate of the corrective capacity of the ex-post control systems implemented by the department over the past years, the Authorising Officer by Delegation has adjusted this historic average. Any ex-ante elements, one-off events, (partially) cancelled or waived Recovery Orders, and other factors from the past years that would no longer be relevant for current programmes (e.g. higher ex-post corrections of previously higher errors in earlier generations of grant programmes, current programmes with entirely ex-ante control systems) have been adjusted in order to come to the best but conservative estimate of the ex-post future corrections to be applied to the reporting year's relevant expenditure for the current programmes

171. Consequently, estimates are not necessarily

comparable between (families of) departments. (i) For some programmes with no set closure point (e.g. European Agricultural Guarantee Fund) and for

some multiannual programmes for which corrections are still possible afterwards (e.g. European Agricultural Fund for Rural Development and European Structural and Investment Funds), all corrections that remain possible are considered for this estimate.

When a department uses ranges of 'minimum-maximum' values for its estimates, then the columns are ‘split’

accordingly.

It should be noted that due to the rounding of values into EUR millions, some financial data in the tables may

appear not to add up.

For the reconciliation of the relevant expenditure of the Development, Neighbourhood, Humanitarian, Home

Affairs, Regional, Employment, Research and Budget departments, and of the Innovation and Networks Executive

Agency, see the overall amount at risk tables and related footnotes in their Annual Activity Reports.

113

Policy area

To

tal

paym

en

ts

(a)

New

pre

-fin

an

cin

g p

aid

(b)

Rete

nti

on

s m

ad

e

by C

oh

esio

n f

am

ily D

Gs

(c)

Pre

-fin

an

cin

g c

leare

d

(d)

Rete

nti

on

s (

part

iall

y)

rele

ased

by C

oh

esio

n f

am

ily D

Gs

(e)

To

tal

rele

van

t exp

en

dit

ure

(f)=

(a)-

(b)+

(c)+

(d)-

(e) Estimated amount

at risk at payment

(g) = Average Error

Rate applied on (f)

Estimated future corrections

(h) = Adjusted rate of

Average Recoveries

and Corrections

applied on (f)

Estimated amount

at risk at closure

(i) = (g)-(h)

lowest

value

highest

value

lowest

value

highest

value

lowest

value

highest

value

Agriculture 55 872.0 98.9 183.9 55 957.0 1 243.6

(2.22 %) 1 243.6

(2.22 %) 1 173.9

(2.10 %) 1 173.9

(2.10 %) 69.7

(0.12 %) 69.7

(0.12 %)

Cohesion, Migration and Fisheries

39 234.0 11 502.9 2 310.8 3 193.3 701.1 32 533.8 358.7

(1.10 %) 358.7

(1.10 %) 14.4

(0.04 %) 14.4

(0.04 %) 344.4

(1.06 %) 344.4

(1.06 %)

External Relations 13 609.5 8 977.2 6 001.1 10 633.5 131.7

(1.24 %) 131.7

(1.24 %) 28.4

(0.27 %) 28.4

(0.27 %) 103.2

(0.97 %) 103.2

(0.97 %)

Research, Industry, Space, Energy and Transport

15 526.2 8 593.0 6 414.9 13 348.1 302.3

(2.26 %) 313.3

(2.35 %) 83.7

(0.63 %) 84.9

(0.64 %) 218.7

(1.64 %) 228.4

(1.71 %)

Other Internal Policies 6 983.5 3 379.5 2 460.8 6 065.0 38.9

(0.64 %) 40.1

(0.66 %) 6.8

(0.11 %) 6.8

(0.11 %) 32.0

(0.53 %) 33.2

(0.55 %)

Other Services & Administration

6 612.8 83.1 60.7 6 590.4 9.4

(0.14 %) 12.3

(0.19 %) 0.4

(0.01 %) 0.6

(0.01 %) 9.0

(0.14 %) 11.8

(0.18 %)

Reconciliations -39.2 397.9 320.7 -116.4

Total 2017 137 798.8 33 032.5 2 310.8 18 635.4 701.1 125 011.4 2 084.6 (1.67 %)

2 099.7 (1.68 %)

1 307.6 (1.05 %)

1 309.0 (1.05 %)

777.0 (0.62 %)

790.7 (0.63 %)

Total 2016 137 127.9 2.13 % 2.62 % 1.48 % 1.55 % 0.65 % 1.07 %

114

Policy area DG Total

payments (a)

Ne

w p

re-f

ina

ncin

g p

aid

(b)

Re

ten

tio

ns

mad

e

by

Co

he

sio

n f

am

ily

DG

s

(c)

Pre

-fin

an

cin

g c

lea

red

(d)

Re

ten

tio

ns

(p

art

ially

)

rele

as

ed

by

Co

he

sio

n f

am

ily

DG

s

(e)

To

tal re

lev

an

t

ex

pen

dit

ure

(f)=

(a)-

(b)+

(c)+

(d)-

(e)

Estimated amount at risk at payment

(g) = Average Error Rate applied on (f)


(h) - Adjusted rate of Average Recoveries

and Corrections applied on (f)

Estimated amount at risk at closure

(i) = (g)-(h)

lowest value

highest value

lowest value

highest value

lowest value

highest value

Agriculture AGRI 55 872.0 98.9 - 183.9 - 55 957.0 1 243.6 1 243.6 1 173.9 1 173.9 69.7 69.7


EMPL 10 357.1 2 372.0 645.3 349.6 300.9 8 679.0 91.5 91.5 0.1 0.1 91.5 91.5

HOME 1 705.4 1 179.8 - 1 182.0 - 1 707.5 26.9 26.9 14.3 14.3 12.6 12.6

MARE 510.7 170.8 19.0 84.8 6.2 437.5 2.3 2.3 - - 2.3 2.3

REGIO 26 660.8 7 780.3 1 646.5 1 576.9 394.0 21 709.8 238.0 238.0 - - 238.0 238.0

External Relations

DEVCO 7 389.1 4 499.2 - 3 337.1 - 6 227.0 83.0 83.0 13.1 13.1 69.9 69.9

ECHO 2 370.3 1 980.4 - 1 146.5 - 1 536.4 16.6 16.6 6.1 6.1 10.4 10.4

FPI 574.1 501.6 - 353.6 - 426.1 8.1 8.1 1.7 1.7 6.4 6.4

NEAR 3 260.8 1 991.6 - 1 162.5 - 2 431.8 23.9 23.9 7.5 7.5 16.4 16.4

TRADE 15.2 4.4 - 1.4 - 12.2 0.1 0.1 - - 0.1 0.1


CNECT 1 720.9 758.9 - 748.3 - 1 710.3 67.0 67.4 20.7 20.7 46.3 46.7

EASME 1 147.2 724.0 - 284.2 - 707.4 19.9 20.4 1.1 1.1 18.9 19.4

ENER 1 343.2 1 116.0 - 833.9 - 1 061.1 6.8 6.8 2.4 2.4 4.3 4.3

ERCEA 1 601.2 672.2 - 557.2 - 1 486.2 16.1 16.1 3.9 3.9 12.2 12.2

GROW 1 936.1 1 759.1 - 286.7 - 463.7 6.9 6.9 3.0 3.0 3.9 3.9

INEA 2 460.1 1 378.9 - 1 418.0 - 2 499.2 30.3 37.7 6.3 7.5 24.1 30.2

MOVE 414.0 160.5 - 128.7 - 382.2 4.6 4.6 3.2 3.2 1.4 1.4

REA 1 697.2 1 102.1 - 739.2 - 1 334.3 33.4 33.4 5.5 5.5 27.9 27.9

RTD 3 206.3 921.3 - 1 418.7 - 3 703.7 117.3 120.0 37.6 37.6 79.7 82.4

Other Internal Policies

CHAFEA 80.7 28.0 - 43.4 - 96.1 1.3 1.3 0.7 0.7 0.6 0.6

CLIMA 27.9 8.9 - 11.4 - 30.5 - - - - - -

COMM 122.7 12.0 - 9.3 - 120.0 1.3 1.3 0.1 0.1 1.1 1.1

EAC 2 358.4 2 304.5 - 1 411.5 - 1 465.3 14.7 14.7 0.2 0.2 14.5 14.5

EACEA 635.9 512.3 - 513.9 - 637.6 10.5 10.5 2.2 2.2 8.3 8.3

115


payments (a)

Ne

w p

re-f

ina

ncin

g p

aid

(b)

Re

ten

tio

ns

mad

e

by

Co

he

sio

n f

am

ily

DG

s

(c)

Pre

-fin

an

cin

g c

lea

red

(d)

Re

ten

tio

ns

(p

art

ially

) re

lea

se

d

by

Co

he

sio

n f

am

ily

DG

s

(e)

To

tal re

lev

an

t e

xp

en

dit

ure

(f)=

(a)-

(b)+

(c)+

(d)-

(e)







(i) = (g)-(h)

lowest value

highest value

lowest value

highest value

lowest value

highest value

ECFIN 2 841.6 15.1 - 2.6 - 2 829.1 1.6 1.6 - - 1.6 1.6


ENV 220.8 153.1 - 195.8 - 263.5 2.2 2.2 0.8 0.8 1.4 1.4

JUST 169.8 141.5 - 115.5 - 143.8 1.7 1.7 1.0 1.0 0.7 0.7

SANTE 425.3 192.8 - 144.4 - 377.0 5.0 6.2 1.8 1.8 3.2 4.4

TAXUD 100.4 11.3 - 13.0 - 102.1 0.6 0.6 - - 0.6 0.6


BUDG 11.6 - - - - 11.6 0.1 0.1 - - 0.1 0.1

COMP 5.4 0.3 - 0.2 - 5.3 - - - - - -

DGT 17.2 - - - - 17.2 0.1 0.1 0.1 0.1 - -

DIGIT 267.9 - - - - 267.9 1.3 1.3 - - 1.3 1.3

EPSC 0.2 - - - - 0.2 - - - - - -

EPSO/ EUSA

7.8 - - - - 7.8 - - - - - -

ESTAT 49.6 3.7 - 6.0 - 51.9 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

FISMA 49.1 39.7 - 35.3 - 44.7 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1

HR 278.6 - - 0.8 - 279.4 - 1.1 - - - 1.1

IAS - - - - - - - - - - - -

JRC 210.7 4.8 - 0.9 - 206.8 1.0 1.0 0.1 0.1 0.9 0.9

OIB 360.6 - - - - 360.6 - 1.8 - 0.2 - 1.6

OIL 96.9 - - - - 96.9 - - - - - -

OLAF 33.3 7.5 - 7.3 - 33.2 0.3 0.3 - - 0.3 0.3

OP 71.4 - - - - 71.4 - - - - - -

PMO 5 043.0 - - - - 5 043.0 5.8 5.8 - - 5.8 5.8

116


payments (a)

Ne

w p

re-f

ina

ncin

g p

aid

(b)

Re

ten

tio

ns

mad

e

by

Co

he

sio

n f

am

ily

DG

s

(c)

Pre

-fin

an

cin

g c

lea

red

(d)

Re

ten

tio

ns

(p

art

ially

) re

lea

se

d

by

Co

he

sio

n f

am

ily

DG

s

(e)

To

tal re

lev

an

t e

xp

en

dit

ure

(f)=

(a)-

(b)+

(c)+

(d)-

(e)







(i) = (g)-(h)

lowest value

highest value

lowest value

highest value

lowest value

highest value

SCIC 61.1 0.7 - 0.6 - 60.9 0.3 0.3 - - 0.3 0.3

SG 8.8 2.3 - 2.2 - 8.7 - - - - - -

SJ 3.2 - - - - 3.2 - - - - - -

SRSS 36.4 24.1 - 7.4 - 19.7 0.2 0.2 - - 0.1 0.2

TF 50 - - - - - - - - - - - -

Reconciliations -39.2 397.9 - 320.7 - -116.4 - - - - - -

TOTAL 137 798.8 33 032.5 2 310.8 18 635.4 701.1 125 011.4 2 084.6 2 099.7 1 307.6 1 309.0 777.0 790.7

117

2-B. Summary of reservations (EUR millions) reported in the 2017 Annual Activity Reports

I. Expenditure – current programmes

Policy Area Description of reservation Dept. Impact on Legality and Regularity

172

Amount at risk at reporting = exposure

Agriculture EAGF market measures (5 elements of reservation in 3 MS) AGRI Quantified 55.2

EAGF direct payments (15 paying agencies in 8 MS) AGRI Quantified 394.0

EAFRD expenditure for rural development measures (22 paying agencies in 15 MS) AGRI Quantified 320.5


2014-2020 European Regional Development Fund / Cohesion Fund (17 programmes in 9 MS and one European Territorial Cooperation programme)

REGIO Quantified 79.0

2014-2020 European Social Fund. Youth Employment Initiative. Fund for European Aid to the most Deprived (ESF/YEI/FEAD) (15 programmes in 6 MS)

EMPL Quantified 21.1

2014-2020 Management and control systems for the Asylum, Migration and Integration Fund (AMIF) (Finland, Greece) and the Internal Security Fund (ISF) (Finland)

HOME

Quantified for Finland. Non-quantified for Greece

1.2

External Relations Direct management grants – incl. cross-delegation DEVCO Quantified 21.2

Programmes managed by the African Union Commission (AUC) involving a significant level of procurement DEVCO Quantified 5.5

Instrument for Cooperation with Industrialised countries (ICI) FPI Quantified 3.5

Direct management grants NEAR NEW; Quantified 13.2

Projects in Syria and Libya. for which no assurance building is possible (no staff access to projects or auditors' access to documents)

NEAR Non-quantified 0.0


Research Fund for Coal and Steel (RFCS) RTD Quantified 2.3


Internal control system partially functioning EACEA NEW; Non-quantified

0.0

European Asylum Support Office (EASO) - management and control systems weaknesses

HOME NEW; Non-quantified

0.0

Non-research grant programmes HOME Quantified 6.3

Non-research grant programmes JUST Quantified 1.3

EU Registry Emissions Trading System (EU ETS) - significant security weakness remaining

CLIMA Non-quantified 0.0


Direct management grants (limited assurance building) SRSS NEW; Non-quantified

0.0

TOTAL 924.3

118

II. Expenditure – ‘legacy’ programmes


Amount at risk at reporting = exposure

Agriculture (none) Cohesion, Migration and Fisheries

2007-2013 European Regional Development Fund / Cohesion Fund / Instrument for Pre-Accession (20 programmes in 7 Member States and European Territorial Cooperation programmes, plus one Cross Border Cooperation programme)

REGIO Quantified 30.8

2007-2013 European Social Fund (18 programmes in 9 MS) EMPL Quantified 0.9

2007-2013 European Fisheries Fund (EFF) (5 programmes in 5 MS)

MARE Non-Quantified 0.0

2007-2013 Solidarity and Management of Migration Flows (SOLID) general programme: Germany: European Refugee Fund (ERF) and European Integration Fund (EIF); United Kingdom: European Integration Fund (EIF) and European Return Fund (RF)

HOME

Quantified for Germany. Non-quantified for the UK

1.6

External Relations

(none)


FP7

Research FP7 – incl. cross-delegations RTD Quantified 50.0

Research FP7 – incl. funds paid to AAL Association and ECSEL Joint Undertaking

CNECT Quantified 22.5

Research FP7 – incl. FP7 funds paid to GSA Agency and cross-delegation

GROW Quantified 0.1

Research FP7 HOME Quantified 0.2

Research FP7 ENER Quantified 2.5

Research FP7 MOVE Quantified 0.4

Research FP7 - Space and Security REA Quantified 5.8

Research FP7 - Small and Medium Enterprises

REA Quantified 4.3

CIP CIP (Competitiveness and Innovation Programme)

GROW Quantified 0.3

CIP ICT Policy Support Programme (PSP) CNECT Quantified 4.9

CIP Intelligent Energy Europe (IEE II) EASME Quantified 0.8

CIP Eco-Innovation EASME Quantified 0.6


EAC 2007-2013 Lifelong Learning Programme (LLP)

EACEA Quantified 1.7

2007-2013 Culture Programme EACEA Quantified 1.1

2007-2013 Youth Programme EACEA Quantified 0.0


(none)

TOTAL 128.6

III. Revenue


Amount at risk at

reporting = exposure

Revenue Inaccuracy of the traditional own resources (TOR) amounts transferred to the EU budget by the UK

BUDG Quantified 430.7

TOTAL 430.7

119

Annex 3: Definitions of the amount at risk

The Commission measures the level of error for

assessing whether financial operations have been

implemented in compliance with the applicable

regulatory and contractual provisions. The level of

error is defined as the best estimation by the

authorising officer, taking into account all relevant

information available and using professional

judgement, of the expenditure or revenue found to

be in breach of applicable regulatory and contractual

provisions at the time the financial operations were

authorised.

The Commission uses three indicators to measure

the level of error:

Amount at risk is the level of error expressed as

an absolute amount, in value

Error rate is the level of error expressed as a

percentage

Residual error rate is the level of error after

corrective measures have been implemented,

expressed as a percentage

The level of error is measured at various moments in

time:

At the time of payment; when no corrective

measures have been yet implemented

At the time of reporting; when some corrective

measures have been implemented but others will

be implemented in successive years

At the time of closure; when all corrective

measures will have been implemented. For

multiannual programmes this refers to the end of

programme implementation; for annual

programmes this is calculated at the end of a

multiannual period covering the implementation

of corrective measures, depending on the

programme. 173

The term corrective measures refers to the various

(ex-post) controls implemented after expenditure is

declared to the Commission and/or the payment is

authorised174

, aimed to identify and correct errors

through financial corrections and recoveries.

The estimated future corrections is the amount of

expenditure in breach of applicable regulatory and

contractual provisions that the Authorising Officer by

Delegation conservatively estimates s/he will still

identify and correct through (ex-post) controls

implemented after the payment is authorised, i.e. not

only including corrections already implemented at the

time of reporting but also those that will be

implemented in subsequent year(s). The estimates

can be based on the average amount of financial

corrections and recoveries in past years, but adjusted

when necessary in particular to neutralise (i)

elements which are no longer valid under the current

legal framework and (ii) ex-ante and/or one-off

events.175

These concepts have the "relevant expenditure"176

potentially at risk as calculation basis, which includes

the payments made, subtracts the new pre-financing

paid out (still owned by the Commission), and adds

the previous pre-financing cleared (ownership

transferred) during the financial year 177

This is a

'hybrid' concept, intentionally combining elements

from the budgetary accounting and from the general

accounting.

As a result, in terms of exposure, the Commission

presents three types of amount at risk, calculated

as follows:

The overall Amount at Risk at Payment in the

relevant expenditure is calculated based on the

Detected Error Rates (in %) or its equivalents178

for the expenditure segments, leading up to their

total weighted Average Error

Rates. Consequently, these are 'gross' types of

error rates – which are closest179

but not directly

comparable to the European Court of Auditors'

Most Likely Error rate and its range)180

.

The Amount at Risk at Reporting from the

reservations is calculated based on the Residual

Error Rate (in %). This is typically a (cumulative)

weighted average of the population segments

audited and already cleaned (remaining error

near 0 %) versus not (yet) audited (so presumed

to be still affected by the Detected Error Rate).

This concept assumes that the errors found and

the corrections made so far in previous years (up

to the time of reporting) apply similarly to the

relevant expenditure of the reporting year as well.

Consequently, this is an 'intermediate' type of

error rate – up to that moment in the

management cycle. However, as this concept is

based on (quantified181

) Annual Activity Report

Reservations only, it is not an "overall" concept

given that it does not cover at all any relevant

expenditure in the population which is not under

reservation (i.e. for which the Residual Error Rate

is not higher than 2 %).

120

The overall Amount at Risk at Closure in the

relevant expenditure is an estimated figure

calculated by subtracting the Estimated Future

Corrections from the Amount at Risk at Payment.

Consequently, this is a 'net' type of error rate (in

amount and/or in %) – forward-looking to the

point when all recoveries and corrections will

have been made.

121

Annex 4: Protection of the EU Budget

This Annex describes the functioning of the

preventive and corrective mechanisms foreseen in

the legislation and the actions taken by the

Commission services to protect the EU budget from

illegal or irregular expenditure. It also provides a best

estimate of the financial effects these mechanisms

have and indicates how Member States are involved

and impacted. The following information focuses

primarily on the results of the Commission's

supervisory role, but also provides an insight into the

results of Member States' controls.

Key considerations for the protection of the

EU budget

One important objective of the Commission's

"budget focused on results" strategy is to ensure

cost-effectiveness when designing and implementing

management and control systems which prevent or

identify and correct errors. Control strategies should

therefore consider a higher level of scrutiny and

frequency in riskier areas and ensure cost-

effectiveness.

In 2017, financial corrections and recoveries

confirmed amount to EUR 2 662 million. During

the period 2011-2017 the average amount

confirmed was EUR 3 306 million which

represents 2.4 % of the average amount of

payments made from the EU budget. The figures

reported confirm the positive results of the multi-

annual preventive and corrective activities

undertaken by the Commission and the Member

States by demonstrating that these activities ensure

that the EU budget is protected from expenditure in

breach of law.

Under shared management the Member States are

primarily responsible for identifying and recovering

from beneficiaries amounts unduly paid. Controls

carried out by Member States represent the first

layer of control in the activities to protect the EU

budget. The Commission can apply preventive

measures and/or financial corrections on the basis of

irregularities or serious deficiencies identified by

Member State authorities, on the basis of its own

verifications and audits, European Anti-Fraud Office

investigations or as a result of audits by the

European Court of Auditors.

For shared management, the Commission

increasingly uses a number of preventive

mechanisms and encourages Member States to

address weaknesses in their management and

control systems so as to prevent irregular

expenditure. The Commission applies corrective

mechanisms as a last resort where preventive

mechanisms were not effective.

For Cohesion and the European Agricultural Fund

for Rural Development (EAFRD), the vast majority

of the financial corrections confirmed/implemented in

2017 relate to the 2007-2013 programmes.

The corrections confirmed or implemented during the

year relate to errors and irregularities detected in

2017 or in previous years. Overall, 92 % of the total

financial corrections decided have been

implemented by the end of 2017.

Agriculture and Rural Development

For the European Agricultural Guarantee Fund

(EAGF), the average correction rate for Commission

financial corrections under conformity clearance of

accounts for the period 1999 to end 2017 was

1.8 % of expenditure (all of which are net financial

corrections).

Net corrections leading to a reimbursement to the

EU budget are characteristic for Agriculture and

Rural Development. In 2017, the main corrections

related notably to specific deficiencies in the

Integrated Administration and Control System (IACS)

in some Member States and insufficient checks of

the reasonableness of costs for investments

measures and application of the public procurement

rules under rural development or negligence in the

management of recoveries and other debts.

The Commission now applies a number of

preventive instruments such as the interruption,

suspension and reduction of EU financing with a

view to better protecting the EU budget and further

incentivising Member States to reduce irregular

payments. In 2017, the Commission has issued

decisions - related to Common Agriculture Policy -

related for interruptions of EUR 23 million, for the

reduction of payments of EUR 291 million, and for

suspensions of EUR 3 million.

For both European Agricultural Guarantee Fund

and European Agricultural Fund for Rural

Development, where deficiencies are identified in

management and control systems, the Member

States concerned are required to put in place

appropriate remedial action plans in the paying

agencies concerned. If the deficiencies are not

remedied in line with an action plan in a timely

manner, the Commission may suspend or reduce

payments.

122

In general, the Commission has launched an

ambitious simplification process intended to reduce

complexity and administrative burden which will also

contribute to bringing the risk of error further down.

In addition to the financial corrections, Member

States' own reductions before payments to

beneficiaries amounted to EUR 546 million at the

end of the financial year 2017.

Cohesion

For the European Regional Development Fund

(ERDF), Cohesion Fund (CF) and European

Social Fund (ESF) 2007-2013 funds, at the end of

2017 the combined rate of financial corrections,

based on Commission supervision work only, was

1.9 % of the allocations made.

For Cohesion Policy (2007-2013), net corrections

are rather exceptional, due to the different legal

framework and budget management type (reinforced

preventive mechanism). Where the Commission

identifies individual irregularities (including ones of

systemic nature) or serious deficiencies in the

Member State management and control systems, it

can apply financial corrections with the purpose of

restoring a situation where all of the expenditure

declared for co-financing from the European

Regional Development Fund, Cohesion Fund or

European Social Fund and reimbursed by the

Commission is in line with the applicable rules.

During the 2000-2006 and 2007-2013 programme

periods, Member States were able to replace

irregular expenditure with new expenditure if they

took the necessary corrective actions and applied

the related financial correction. If the Member State

did not have such additional expenditure to declare,

the financial correction resulted in a net correction

(loss of funding). In contrast, a Commission financial

correction decision had always a direct and net

impact on the Member State: it had to pay the

amount back and its envelope was reduced (i.e. the

Member State could spend less money throughout

the programming period).

The European Court of Auditors recently assessed

the effectiveness of preventive and corrective

measures taken by the Commission in cohesion

policy for the 2007-2013 period182

and concluded

that overall the Commission had made effective use

of the measures at its disposal to protect the EU

budget from irregular expenditure and that the

Commission’s corrective measures put pressure on

Member States to address weaknesses in their

management and control systems.

The regulatory provisions for the 2014-2020 period

significantly strenthen the Commission's position on

protecting the EU budget from irregular expenditure.

This is mainly due to the set-up of the new

assurance model for the 2014-2020 programming

period, which reduces the risk of having a material

level of error in the accounts on a yearly basis. In

fact, the new legal framework foresees an increased

accountability for programme managing authorities

which have to apply sound verifications on time for

the submission of programme accounts each year.

During the accounting year the Commission retains

10 % of each interim payment until the finalisation of

all national control cycles. Timely identification of

deficiencies in the functionning of the management

and control system and reporting of reliable error

rates is in the Member States' best interest since the

Commission shall make net financial corrections in

case Member States have not appropriately

addressed them before submitting their annual

accounts to the Commission.

For the period 2014-2020, the Member States have

applied in 2017 financial corrections totalling

EUR 97 million for European Regional

Development Fund/Cohesion Fund, while the

financial corrections imposed for European Social

Fund (ESF), Youth Employment Initiative (YEI)

and the Fund for European Aid to the most

Deprived (FEAD) amounted to EUR 190 million.

Direct and Indirect Management

The Commission has established a control

framework in direct and indirect management which

focuses on ex-ante checks on payments, in-depth

ex-post checks carried out at the beneficiaries'

premises after costs have been incurred and

declared, and verification missions to international

organisations. Net corrections leading to a

reimbursement to the EU budget are characteristic

for direct and indirect management.

Specific control frameworks are put in place for

spending under direct and indirect management

covering primarily the grant management process,

because this addresses existing risks.

123

1. Financial corrections and recoveries at end 2017

1.1. Financial corrections and recoveries 2017

MFF Heading

Total EU budget

payments in 2017

Total financial

corrections confirmed

in 2017

Total recoveries confirmed in 2017

Total financial corrections and

recoveries confirmed in

2017

% of payments of the EU budget

Total financial corrections

implemented in 2017

Total recoveries

implemented in 2017

Total financial corrections

and recoveries

implemented in 2017

% of payments of the EU budget

Smart & inclusive growth

57 030

509 357 867 1.5 % 443 346 789 1.4 %

ERDF 16 853 246 - 246 1.5 % 170 - 170 1.0 %

Cohesion Fund 8 366 198 - 198 2.4 % 250 - 250 3.0 %

ESF 9 797 65 - 65 0.7 % 23 0 23 0.2 %

Internal policies 22 014 N/A 357 357 1.6 % N/A 346 346 1.6 %

Sustainable growth: natural resources

56 743 1 214 324 1 538 2.7 % 1 560 231 1 790 3.2 %

EAGF183 44 695 985 195 1 180 2.6 % 1 217 131 1 348 3.0 %

Rural Development184

11 113 225 113 338 3.0 % 248 84 331 3.0 %

FIFG/EFF 401 4 1 5 1.2 % 95 1 96 23.9 %

EAGGF Guidance

- 0 1 1 N/A - 1 1 N/A

Internal policies 534 N/A 15 15 2.7 % N/A 15 15 2.7 %

Security & citizenship

2 867 6 14 20 0.7 % 6 14 20 0.7 %

Migration and home affairs

2 127 6 - 6 0.3 % 6 - 6 0.3 %

Internal policies 740 N/A 14 14 1.9 % N/A 14 14 1.9 %

Global Europe 9 793 N/A 234 234 2.4 % N/A 244 244 2.5 %

External policies 9 793 N/A 234 234 2.4 % N/A 244 244 2.5 %

Administration 9 656 N/A 3 3 0.0 % N/A 3 3 0.0 %

Administration 9 656 N/A 3 3 0.0 % N/A 3 3 0.0 %

Total 136 089 1 729 933 2 662 2.0 % 2 008 837 2 845 2.1 %

Table 1.1: Financial corrections and recoveries overview for 2017185

in EUR millions. * Excludes EUR 1 291 million paid out under the Special Instruments heading.

124

1.1.1. Agriculture and Rural Development

The financial corrections186

confirmed by the

Commission in 2017 reflect the significant efforts

made by the Directorate General for Agriculture and

Rural Development (DG AGRI) in accelerating the

conformity clearance processes, including

processing outstanding procedures which are now

finalised. As regards correcting irregularities

committed by the beneficiary, Member States must

record and report on the recovery of the amounts

unduly spent within the annual financial clearance

exercise. Recovering irregular payments directly

from the final beneficiaries is the sole responsibility

of the Member States.

1.1.2. Cohesion

2007-2013 programming period

Financial corrections under European Regional

Development Fund/Cohesion Fund in 2017

remained high, thus confirming the multi-annual

corrective capacity of the policy. This is also the

result of the strict application of

interruption/suspension procedures by the

Commission since the beginning of the programming

period and the fact that in 2017 the closure

packages were sent to the Commission, with the last

possibility for the Member States to declare new

expenditure, after the application of the financial

corrections requested by the Commission.

The Member States with the highest corrections in

2017 were Poland (EUR 391 million), Hungary

(EUR 99 million) and Greece (EUR 78 million). As a

result, at end 2017 the cumulative amount of

financial corrections for 2007-2013 confirmed by

Member States as consequence of the Commission

supervisory role is EUR 3 498 million187

.

For European Social Fund the total amount of

financial corrections confirmed in 2017 stands at

EUR 65 million and in cumulative figures at

EUR 1 519 million. There were no financial

corrections decided by a Commission decision. The

total amount of financial corrections implemented in

2017 stands at EUR 23 million out of which

EUR 5 million have been confirmed in 2017 and

EUR 18 million in the previous years. The total

amount of financial corrections implemented for

European Social Fund stands at EUR 1 263 million

in cumulative figures. 83 % of financial corrections

confirmed during the year 2017 and previous years

for the programming period 2007-2013 have been

implemented, leaving an amount of EUR 256 million

to be implemented at closure. Member States with

the highest level of financial corrections implemented

in 2017 are Portugal (EUR 15 million), Spain

(EUR 5 million) and Poland (EUR 3 million).

The total amount of financial corrections confirmed in

cumulative figures for the European Maritime and

Fisheries Fund (EMFF) stands at EUR 26 million in

2017, with EUR 2 million to be implemented at

closure.

2014-2020 programming period

For European Regional Development

Fund/Cohesion Fund programmes for which

expenditure was declared for the accounting year

1 July 2016 to 30 June 2017, there were no net

financial corrections imposed by Commission

Decision. However, the Member States themselves

applied financial corrections in the accounts

following their audits of operations.

This shows that the new system excludes from the

annual accounts expenditure found to be irregular

(0.7 % of the expenditure declared during the

accounting year corrected as a result of audit of

operations).

For European Social Fund, Youth Employment

Initiative and the Fund for European Aid to the

most Deprived programmes for which expenditure

was declared during the accounting year 1 July 2016

to 30 June 2017, there were no financial corrections

imposed by Commission Decision, however there

were EUR 190 million of financial corrections

implemented by Member States in their annual

accounts.

125

1.2. Cumulative financial corrections and recoveries to end 2017

Cumulative figures provide useful information on the

significance of the corrective mechanisms used by

the Commission, in particular as they take into

account the multi-annual character of programmes

and projects and neutralise the impact of one-off

events.

1.2.1. Period 2011-2017

The graphs below show the evolution of financial

corrections and recoveries confirmed and

implemented during the last 7 years.

Graph 1.2.1.1: Financial corrections and recoveries confirmed 2011-2017 (EUR billions)

The average financial corrections and recoveries

confirmed (2011-2017) amount to EUR 3.3 billion

which represents 2.4 % of average budget

payments.

Graph 1.2.1.2: Financial corrections and recoveries implemented 2011-2017 (EUR billions)

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

5,0

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Cohesion Policy

Internal policyareas

Agriculture

External policyareas

Administration

Total confirmed

Linear (Totalconfirmed)

trend

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

5,0

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

CohesionPolicy

Internal policyareas

Agriculture

External policyareas

Administration

Totalimplemented

Linear (Totalimplemented)

trend

126

The average amount of financial corrections and

recoveries implemented for 2011-2017 was

EUR 3.3 billion, which represents 2.4 % of the

average amount of payments from the EU budget in

that period.

1.2.2. Cumulative financial corrections confirmed and implementation percentage at end 2017

Programming Period Cumulated

EAGF

decisions

Financial

corrections

confirmed at

end 2017

Implemen-

tation %

end 2017

Financial

corrections

confirmed

at end 2016

Implemen-

tation %

end 2016

1994-

1999

Period

2000-

2006

Period

2007-

2013

Period

2014-

2020

Period

Agriculture - 143 1 278 14 14 081 15 517 91.1 % 14 291 88.5 %

EAGF - - - - 14 081 14 081 91.6 % 13 081* 89.1 %

Rural Development - 143 1 278 14 N/A 1 436 86.6 % 1 211 82.2 %

Cohesion Policy 2 083 9 080 6 486 0 N/A 17 649 92.7 % 17 136 92.4 %

ERDF 1 143 5 815 3 793 - N/A 10 751 91.3 % 10 505 91.8 %

Cohesion fund 268 843 1 147 - N/A 2 259 95.8 % 2 060 92.9 %

ESF 569 2 111 1 519 - N/A 4 199 93.9 % 4 134 94.8 %

FIFG/EFF 100 140 28 - N/A 267 99.3 % 264 64.8 %

EAGGF Guidance 3 171 - - N/A 174 100.0 % 174 100.0 %

Other - - - - N/A 44 99.6 % 38 99.5 %

Total 2 083 9 223 7 764 14 14 081 33 211 92.0 % 31 466 90.6 %

Table 1.2.2: Cumulative financial corrections confirmed & implementation percentage to end 2017 in EUR millions * The closing balance of 2016 does not include an amount of EUR 15.7 million concerning decision C(2014)8997.

1.2.3. Cumulative recoveries 2011-2017

The tables below provide the amounts of recoveries

confirmed and implemented for the period 2011-

2017.

See also section 1.3.1 below concerning the impact

on the EU budget.

Recoveries

Years

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Agriculture:

EAGF 174 162 227 213 117 100 195

Rural Development 161 145 139 165 206 242 113

Cohesion 50 22 83 35 5 10 2

Internal policy areas* 270 252 393 293 302 303 386

External policy areas* 107 107 93 127 132 173 234

Administration 8 7 6 5 5 4 3

Total 770 695 941 838 767 833 933

Table 1.2.3: Recoveries confirmed 2011-2017 in EUR millions

127

Years

Recoveries

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Agriculture:

EAGF 178 161 155 150 155 118 131

Rural Development 161 166 129 167 152 43 84

Cohesion 48 14 81 32 7 12 2

Internal policy areas* 268 229 398 274 293 313 374

External policy areas* 77 99 93 108 136 175 244

Administration 2 9 6 5 5 4 3

Total* 734 678 862 736 749 665 837

Table 1.2.4: Recoveries implemented 2011-2017 in EUR millions * It should be noted that the amounts disclosed for the periods 2011-2014 are based on a different methodology which has been

subsequently refined to better identify and track recoveries.

1.3. Impact of financial corrections and recoveries

1.3.1 Impact on the EU budget

Financial corrections and recoveries may or may not

have an impact on the EU budget:

Replacement of expenditure refers to the

possibility under cohesion legislation for Member

States to replace ineligible expenditure with new

eligible expenditure, thus not losing EU funding (i.e.

not a net correction as there is no return of money to

the EU Budget).

A net financial correction is a correction that has a

net impact on the EU budget, (i.e. the corrected and

recovered amounts are reimbursed to the EU

budget).

Agriculture and Rural Development corrections

(European Agricultural Guarantee Fund, European

Agricultural Fund for Rural Development, European

Agricultural Guidance and Guarantee Fund) lead

almost always to a reimbursement to the EU budget

whereas, due to the legal framework, for Cohesion

Policy, the return of previously paid amounts to the

EU budget were generally the exception during the

implementation of the programmes.

Under the legal framework applicable for Cohesion

Policy up to the 2007-2013 programming period, a

real cash-flow back to the EU budget occurs only:

If Member States are unable to present sufficient

eligible expenditure;

After the closure of programmes where

replacement of ineligible by eligible expenditure

is no longer possible;

In case of disagreement with the Commission.

However, a significant change was introduced for the

2014-2020 period: the Commission has the

obligation to apply a net financial correction when

serious deficiencies in the effective functioning of the

management and control system not previously

detected, reported nor corrected at Member State

level are discovered by EU audits after the

submission of the assurance packages. In such

cases, the possibility of previous programming

periods for the Member State to accept the

correction and to re-use the EU funds in question is

removed.

128

Graph 1.3.1: Impact on the EU Budget 2017

* The main expenditure chapters concerned are 0502, 0503, 0504, 1303, 1304, 0402, 1106 and 1803.

** Excluding "At source" recoveries. The main expenditure chapters concerned are 0502, 0503, 1303, 1304, 0402 and

1106. For more information on recoveries see 1.2.3.

Revenues arising from net financial corrections and

recoveries are treated as assigned revenue188

. It

should be also noted that the Commission deducts

detected ineligible expenditure (identified in previous

or current cost claims) from payments made. In

general, assigned revenue goes back to the budget

line or fund from which the expenditure was

originally paid and may be spent again but it is not

earmarked for specific Member States.

1.3.2. Impact on national budgets

Under shared management, all financial corrections

and recoveries have an impact on national budgets

regardless of their method of implementation. It has

to be underlined that even if no reimbursement to the

EU budget is made, the impact of financial

corrections is always negative at Member States

level. This is because in order not to lose EU

funding, the Member State must replace ineligible

expenditure by eligible operations. This means that

the Member State bears, with its own resources

(from the national budget), the financial

consequences of the loss of EU co-financing of

expenditure considered ineligible under the EU

programme rules (in the form of opportunity cost)

unless the ineligible expenditure can be recovered

from individual beneficiaries. This is not always

possible, for example in the case of flat-rate

corrections at programme level (due to deficiencies

in the national administration managing the

programme) which are not directly linked to

individual irregularities at project level.

129

2. Agriculture and rural development

2.1. Preventive actions

Preventive actions by the Member States

A compulsory administrative structure has been set

up at the level of Member States. The management,

control and payment of the expenditure is entrusted

to accredited paying agencies (PAs). Compliance

with strict accreditation criteria is subject to constant

supervision by the competent national authority (at

ministerial level). The directors of paying agencies

are required to provide an annual management

declaration on the completeness, accuracy and

veracity of the accounts, as well as a declaration that

the system in place provides reasonable assurance

on the legality and regularity of the underlying

transactions. The annual accounts, the functioning of

the internal control procedures and the legality and

regularity of the expenditure of paying agencies are

verified and certified by the Certification Bodies (an

independent external audit body), which also reviews

the compliance with the accreditation criteria. The

management declarations are also verified by the

above-mentioned certification bodies, which are

required to provide an annual opinion. For each

support scheme financed by the European

Agricultural Guarantee Fund or European Agricultural

Fund for Rural Development, the paying agencies

apply a system of exhaustive ex-ante administrative

controls and on-the-spot checks prior to any

payment. These controls are made in accordance

with precise rules set out in the sector specific

legislation. For the majority of these aid schemes

Member States are required to send statistical

information on the checks carried out and their

results on a yearly basis to the Commission.

Preventive actions by the Commission

With a view to better protecting the EU budget and

further incentivising Member States to reduce

irregular payments, the Commission applies a

number of available preventive instruments such as:

the interruption of payments for the second pillar

(European Agricultural Fund for Rural

Development);

sreduction and suspension of EU financing for

both pillars (European Agricultural Guarantee

Fund and European Agricultural Fund for Rural

Development).

First, where the declarations of expenditure or

information received from the Member State enable

the Commission to establish that it has been effected

by paying agencies not accredited, that payment

periods or financial ceilings have not been respected

or that expenditure has not been effected in

accordance with Union rules, the Commission may

reduce or suspend the payments to the Member

State under both pillars.

Secondly, the Commission may reduce or suspend

monthly (European Agricultural Guarantee Fund) or

interim (European Agricultural Fund for Rural

Development) payments where "one or more of the

key components of the national control system in

question do not exist or are not effective due the

gravity or persistence of the deficiencies found"189

(or there are similar serious deficiencies in the

system for the recovery of irregular payments) and:

either the deficiencies are of a continuous nature

and have already been the reasons for at least two

financial correction decisions,

or

the Commission concludes that the Member State

concerned is not in a position to implement the

necessary remedial measures in the immediate

future, in accordance with an action plan with clear

progress indicators to be established in consultation

with the Commission.

For European Agricultural Fund for Rural

Development, the Common Provisions Regulation

(CPR)190

also provides for the interruption of interim

payments by the Authorising Officer by Delegation

(i.e. the Director-General) as an additional, quick and

reactive tool in case of concerns about the legality

and regularity of payments. The Commission can

also interrupt the payment deadline in case the

Authorising Officer by Subdelegation requires further

verifications after the submission of a declaration of

expenditure. In 2017, payments were interrupted for

Greece and Romania and also suspended for

Romania.

For European Agricultural Guarantee Fund, the

legislator has not provided for using the interruption

procedure due to the monthly rhythm of the

payments. For European Agricultural Guarantee

Fund suspensions of monthly payments due to

deficiencies in the control system were made for a

total amount of EUR 3 million (Poland). There were

no reductions in the monthly payments due to

deficiencies in the control system in 2017. The other

130

reductions concern overruns of ceilings, deadlines

and other eligibility issues.

The interruptions and reductions/suspensions are

provisional. Where relevant these could be

accompanied by an audit. If the deficiency is

confirmed, the relevant expenditure is definitely

excluded from EU funding by application of a

financial correction under the conformity clearance

procedure.

For the CAP in 2017 the Commission has decided to

reduce payments by EUR 291 million, to interrupt

EUR 23 million and to suspend EUR 3 million.

2.2. Corrective actions

For European Agricultural Guarantee Fund,

financial corrections are executed by deducting the

amounts concerned from the monthly payments

made by the Commission in the second month

following the Commission decision on a financial

correction to the Member State concerned.


Development, the financial corrections are executed

through a recovery order requesting the Member

State concerned to reimburse these amounts to the

EU budget mostly executed by offsetting it in the

reimbursement in the following quarter. It therefore

happens that decisions adopted in the end of year N

are only executed at the beginning of year N+1.

Furthermore, the execution of the decision may be

delayed due to instalment and deferral decisions. Of

the three ad hoc decisions adopted in 2017 a total of

EUR 287 million was scheduled for recovery in 3

annual instalments. One deferral decision was due

to expire on 22 June 2017 but was prolonged for a

year until 22 June 2018. Of the three ad hoc

decisions adopted in 2017 another EUR 24 million

became subject to deferral (and subsequent

recovery in 5 annual instalments) under this

prolonged deferral decision.

2.3. Deficiencies in Member States' management and control identified and measures undertaken

The main root causes of errors leading to corrections

have been:

Errors in non-compliance;

Eligibility conditions not met; and

Breach of procurement rules.

These were addressed by putting in place action

plans which identify the deficiencies for the Paying

agencies concerned and define remedial actions to

be implemented by the Paying agencies.

As from 2015, DG AGRI has further improved the

system of action plans reporting by Member States

concerned, including a reinforced focus on audit

findings as well as improved indicators and

milestones for monitoring purposes. The action plans

are expected to address the identified deficiencies

by describing, for each of them, the corrective

actions to be taken and the established benchmarks

and timetable for implementing their actions. The

action plans are normally triggered by serious

deficiencies identified in the framework of conformity

procedures.

The regulatory quality assessment which Member

States must carry out of their Land Parcel

Identification System is actively followed-up by DG

AGRI to ensure that Member States take the

remedial actions required to meet the quality

standards that are considered appropriate, in view of

the fundamental role played by the Land Parcel

Identification System in ensuring correct claims and

payments.

In general, the Commission has launched an

ambitious simplification process intended to reduce

complexity and administrative burden which will also

contributes to bringing the risk of error further down.

During 2016 and 2017 several legal simplification

initiatives were proposed by DG AGRI, affecting a

number of implementing and delegated acts. Thanks

to these amendments, the management and control

system was simplified and new possibilities were

introduced, such as the "yellow card" system for

penalties or simplification of controls for financial

instruments.

But the major simplification initiative was proposed

though the Omnibus Regulation, including the 4

Common Agricultural Policy Regulations, the

Common Provisions Regulation together for the

European Structural and Investment Funds and the

Financial Regulation. The agricultural part of the

Omnibus Regulation was published in 2017

introducing some simplification and technical

improvements to the four basic regulations of the

Common Agricultural Policy.

In 2017, DG AGRI participated in 3 conferences with

the Heads of the Paying Agencies in Gozo (Malta),

Tartu (Estonia) and Brussels (Belgium) (the latter

organised by DG AGRI). These Conferences allow

for the sharing of good practices in the

131

implementation of the Common Agricultural Policy

and inform about strategic issues as regards

assurance and audit. Meetings are also regularly

organised with representatives of the Leaning

Network of the Paying Agencies, in which strategic

issues and implementation challenges are

discussed.

Furthermore, since 2013 seven seminars on error

rate in rural development have been organised, of

which the latest took place in June 2017. The

seminars aim at presenting the lessons learnt from

the audit work, sharing good practices in Member

States' experience with the implementation of the

programmes and provide guidance. These seminars

are organised jointly in the framework of the Rural

Development Committee and the Agricultural Funds

Committee in order to ensure the involvement of

both Managing Authorities and Paying Agencies.

2.4. Cumulative figures

Concerning European Agricultural Guarantee

Fund, the average correction rate per financial year

for the period 1999-2017 has been 1.8 % of

expenditure. Once decided by the Commission, the

corrections are automatically implemented unless a

Member State has been granted the possibility of

paying in three annual instalments.

Member State

EAGF payments

received from EU

budget

% of payments

received as

compared to total

payments

Cumulated EAGF

financial

corrections at

end 2017

% as compared to

payments

received from EU

budget

% as compared to

total amount of

financial

corrections

Belgium 13 980 1.8 % 60 0.4 % 0.4 %

Bulgaria 4 813 0.6 % 75 1.6 % 0.5 %

Czech Republic 8 261 1.1 % 39 0.5 % 0.3 %

Denmark 19 951 2.5 % 195 1.0 % 1.4 %

Germany 102 974 13.1 % 202 0.2 % 1.4 %

Estonia 990 0.1 % 1 0.1 % 0.0 %

Ireland 24 396 3.1 % 108 0.4 % 0.8 %

Greece 46 891 6.0 % 2 877 6.1 % 20.4 %

Spain 107 436 13.7 % 1 897 1.8 % 13.5 %

France 164 566 21.0 % 3 343 2.0 % 23.7 %

Croatia 652 0.1 % 0 0.0 % 0.0 %

Italy 86 167 11.0 % 2 431 2.8 % 17.3 %

Cyprus 568 0.1 % 11 1.9 % 0.1 %

Latvia 1 474 0.2 % 1 0.0 % 0.0 %

Lithuania 3 779 0.5 % 26 0.7 % 0.2 %

Luxembourg 585 0.1 % 6 1.0 % 0.0 %

Hungary 12 582 1.6 % 126 1.0 % 0.9 %

Malta 49 0.0 % 0 0.2 % 0.0 %

Netherlands 19 704 2.5 % 251 1.3 % 1.8 %

Austria 13 329 1.7 % 22 0.2 % 0.2 %

Poland 30 596 3.9 % 368 1.2 % 2.6 %

Portugal 13 281 1.7 % 385 2.9 % 2.7 %

Romania 10 977 1.4 % 134 1.2 % 1.0 %

Slovenia 1 196 0.2 % 20 1.7 % 0.1 %

Slovakia 3 778 0.5 % 12 0.3 % 0.1 %

Finland 10 048 1.3 % 37 0.4 % 0.3 %

Sweden 13 331 1.7 % 134 1.0 % 1.0 %

United Kingdom 67 674 8.6 % 1 319 1.9 % 9.4 %

Total 784 029 100.0 % 14 081 1.8 % 100.0 %

Table 2.4: European Agricultural Guarantee Fund Cumulative financial corrections decided under conformity clearance of accounts from

1999 to end 2017; Breakdown by Member State in EUR millions

132

Graph 2.4: European Agricultural Guarantee Fund Member States’ cumulative financial corrections under conformity clearance of

accounts from 1999 to end 2017 as compared to payments received from the EU Budget

2.5. Member States corrections

Member States are required to put in place systems

for ex ante controls and reductions or exclusions of

financing:

For each aid support scheme financed by

European Agricultural Guarantee Fund or

European Agricultural Fund for Rural

Development, ex ante administrative and on-the-

spot checks are performed and dissuasive

sanctions are applied in case of non-compliance

by the beneficiary. If on-the-spot checks reveal a

high number of irregularities, additional controls

must be carried out.

In this context, by far the most important

system is the Integrated Administration and

Control System (IACS). The IACS covered in the

financial year 2017 86.8 % of European

Agricultural Guarantee Fund and Rural

Development expenditure.

Detailed reporting from Member States to the

Commission on the checks carried out by them

and on the sanctions applied is provided for by

the legislation and enables a calculation, for the

main aid schemes, of the level of error found by

Member States at the level of the final

beneficiaries.

These reports from the Member States disclose

the preventive effect of the ex ante,

administrative and on-the-spot controls carried

out, which led to corrections amounting to

EUR 546 million. The most significant total

corrections related to Spain (EUR 109 million),

Italy (EUR 78 million) and France

(EUR 67 million).

0,0%

1,0%

2,0%

3,0%

4,0%

5,0%

6,0%

7,0%

0

500

1 000

1 500

2 000

2 500

3 000

3 500

4 000G

reec

e

Po

rtu

gal

Ital

y

Fran

ce

Un

ited

Kin

gdo

m

Cyp

rus

Spai

n

Slo

ven

ia

Bu

lgar

ia

Net

her

lan

ds

Ro

man

ia

Po

lan

d

Swed

en

Luxe

mb

ou

rg

Hu

nga

ry

Den

mar

k

Lith

uan

ia

Cze

ch R

epu

blic

Irel

and

Bel

giu

m

Fin

lan

d

Slo

vaki

a

Mal

ta

Ger

man

y

Au

stri

a

Esto

nia

Cro

atia

Latv

ia

% o

f fi

nan

cial

co

rre

ctio

ns

to p

aym

en

ts r

ece

ive

d

Fin

anci

al c

orr

ect

ion

s in

EU

R m

illio

ns

Cumulative EAGF clearance decisions 1999 - 2017

Total amount of financial corrections % Financial corrections as compared to payments received from EU budget

average 1.8%

133

Member State EAGF Market

Measures

EAGF Direct

Payments EAFRD Total 2017

Belgium 1.6 2.6 0.6 4.8

Bulgaria 3.2 8.9 11.5 23.7

Czech Republic 0.4 1.3 3.2 5.0

Denmark 0.4 1.0 1.3 2.7

Germany 3.9 10.4 7.9 22.2

Estonia 0.0 0.9 2.1 3.0

Ireland 0.0 0.9 0.8 1.7

Greece 1.7 6.5 4.6 12.8

Spain 26.6 72.8 9.7 109.2

France 41.7 20.4 4.5 66.6

Croatia 6.3 6.5 6.9 19.8

Italy 10.2 44.7 23.2 78.0

Cyprus 0.0 1.3 0.4 1.7

Latvia 0.0 0.9 0.8 1.7

Lithuania 0.0 4.4 2.1 6.5

Luxembourg 0.0 0.1 0.1 0.2

Hungary 10.2 20.9 7.9 38.9

Malta 0.0 0.1 0.0 0.1

Netherlands 0.4 13.9 0.5 14.8

Austria 4.2 0.3 2.4 6.9

Poland 0.6 28.5 3.9 32.9

Portugal 3.3 3.4 4.2 10.9

Romania 1.8 40.4 17.3 59.5

Slovenia 0.6 0.3 0.5 1.4

Slovakia 0.0 2.8 3.9 6.7

Finland 0.7 0.8 1.1 2.6

Sweden 0.6 1.7 0.3 2.6

United Kingdom 0.3 6.8 1.8 8.9

Total 118.9 303.6 123.5 545.9

Table 2.5: Member States own corrections in 2017 applied before payments to beneficiaries are executed (in addition to

Commission reporting191

) in EUR millions

134

3. Cohesion policy

3.1. Preventive actions

The regulations for all programming periods enable

the Commission to apply preventive measures,

i.e. payment interruptions192

and suspensions, and,

in case the preventive mechanisms were not

effective, also corrective measures i.e. financial

corrections. The Commission policy on interruption

and suspension of payments operates on a

preventive basis, triggering the interruption of interim

payments as soon as there is evidence to suggest a

significant deficiency in the management and control

system of all or part of an operational programme,

thus avoiding the reimbursement by the EU budget

of amounts which might be affected by serious

irregularities. As regards European Regional

Development Fund/Cohesion Fund and European

Social Fund programmes, it is worth underlining that

the remedial action plans agreed by the Member

States as a result of the Commission's supervisory

role also have a preventive impact on expenditure

already incurred by beneficiaries and registered at

national level in the certifying authority's accounts,

but not yet declared to the Commission. For such

expenditure, the certifying authority applies the

financial correction requested by the Commission

prior to declaring expenditure. Expenditure declared

to the Commission is thus already net of irregular

amounts.

Similarly, warning letters sent out by the Commission

when system deficiencies are identified before a

payment claim is submitted to the Commission may

also have the same preventive effect on the

protection of the EU budget, but no amount is

reported by the Commission/Member States in this

case as this effect is more difficult to quantify.

Interruptions and suspensions are only lifted on the

basis of reasonable assurance on the

implementation of corrective measures and/or after

financial corrections have been implemented. For

2007-2013 programming period under closure

process the suspension of payments has been

merged with the closure process.

In view of the regulatory changes for 2014-2020, in

particular, the articulation between Article 83

Common Provision Regulation (CPR) on

interruptions, Article 142 CPR on suspensions and

two new elements of the CPR, the annual closure of

accounts and the 10 % retention on reimbursement

of interim payments (Articles 130 and 139 of the

CPR), Regional and Urban Policy Directorate

General (DG REGIO) and Employment, Social

Affairs and Inclusion Directorate General (DG EMPL)

agreed to follow a common approach regarding

interruption of payments, as a balanced solution that

protects the EU budget against serious irregularities

and serious deficiencies in the management and

control system. This ensures a residual error rate

below 2 % and the possibility for the Commission to

apply net financial corrections should serious

deficiencies be identified by the Commission's Audit

Directorates (or the European Court of Auditors)

subsequent to the submission of the accounts, not

identified, reported or corrected by the Member

State.

Under the agreed approach, an interruption is

necessary only where the serious deficiency in the

management and control system would require a

correction higher than 10 % or where the irregularity

would have serious financial consequences (impact

above 10 % of the programme's financial allocation

or above the threshold of EUR 50 million) – in

application of Article 83 (1)(a) of Regulation

1303/2013. If no payment claim is submitted, a

warning letter of possible interruption of payment

deadline is to be sent. A warning letter is also sent

for cases with estimated risk to the EU budget below

10 %. In case of system deficiencies, the Member

State is requested to take necessary measures to

improve the system, and in case of irregularities the

Member State is required to not include related

expenditure in the interim claims and in the accounts

until the legality and regularity of the expenditure is

confirmed.

135

Interruptions

Fund

Cohesion policy: 2007-2013 programming period

Total open cases at

31.12.2016 New cases 2017

Closed cases during

2017

Total open cases at

31.12.2017

Number of

cases Amount

Number of

cases Amount

Number of

cases Amount

Number of

cases Amount

ERDF & CF 49 1 688 0 0 7 125 42 1 563

ESF 13 381 0 0 13 381 0 0

EFF 15 90 3 1 0 0 18 91

Total 77 2 159 3 1 20 506 60 1 653

Table 3.1: Interruptions in EUR millions. The table above presents for the European Regional Development Fund and Cohesion Fund,

the European Social Fund and the European Maritime and Fisheries Fund, a view on the evolution of the interruption cases both in

number and in amount. The opening balance includes all the cases still open at end 2016, irrespective of the year when the interruption

was notified to the Member State. The new cases only refer to the interruptions notified in the year 2017. The closed cases represent

the cases for which the payment of cost claims resumed in 2017, irrespective of the year when the interruption started. The cases still

open at end 2017 represent the interruptions that remain active at 31 December 2017, i.e. the payment deadline of cost claims is still

interrupted pending corrective measures to be taken by the Member State concerned.


Fund/Cohesion Fund, and European Social Fund

2007-2013 programmes under closure process, no

new interruption letters were sent in 2017. As from

31 March 2017 all ongoing procedures (interruption

or suspension decision in relation to applications for

interim payment) are no longer necessary since the

underlying deficiencies or irregularities which led the

Commission to interrupt or suspend the interim

payment will be dealt with during the closure

procedure.

For European Regional Development Fund

/Cohesion Fund 2014-2020 programmes, multiple

payments related to Greece were interrupted due to

a cartel case detected in large infrastructure

projects. The national authorities applied the

necessary financial corrections and the interruption

was lifted before the end of 2017. In addition only

few warnings have been issued, as the

implementation of the new programming period has

not yet advanced significantly. These cases are

based either on the findings of the EPSA (the early

preventive system audit) or following the serious

allegations in the press (e.g. non-transparent

selection procedure). In line with the new

methodology for 2014-2020 programming period

described above, DG REGIO issued 3 warning

letters concerning Slovakia, Poland and Hungary.

For European Social Fund/Youth Employment

Initiative and the Fund for European Aid to the

most Deprived 1 interruption concerning the Youth

Employment Initiative France, for which the payment

was interrupted at the end of 2016 was lifted in 2017

and 4 warning letters have been sent to Greece,

Croatia, France and Bulgaria.

Suspensions

For Cohesion at this stage of the programming

period 2007-2013 and after the submission of the

closure packages for the 2007-2013 programmes by

31 March 2017, all suspensions of interim payments

became void (as the interim claims have been

replaced by final payment claims), so no new

suspension decisions have been adopted by the

Commission and no suspension decision have been

repealed. The interruptions and suspension cases

will be followed during the closure of the respective

programme and the suspension decisions will be

formally repealed after the closure of programmes.

The Member State is nevertheless required to take

necessary actions to solve all identified deficiencies.

The Commission will end the suspension of all or

part of the interim payments where the Member

State has taken the necessary measures to enable

the suspension to be lifted.

For European Regional Development Fund

/Cohesion Fund, 3 2007-2013 operational

programmes were suspended at the time of closure.

The concerned Member States were informed that

the suspension decision has become redundant at

closure and that the underlying deficiencies or

irregularities will be dealt within the course of the

closure procedure. Final payments could only be

processed once all outstanding issues have been

dealt with.

136

For European Social Fund (ESF), 7 operational

programmes were suspended at the end of 2016,

related to 2007-2013 programmes, of which 2 were

lifted in the beginning of 2017 concerning Spain

(Baleares and Andalucia, following the confirmation

of the Member State of the deduction of financial

corrections from an interim or the final payment). In

addition a pre-suspension letter and a pre-correction

letter have been sent before the closure process

started to Germany and Slovakia.

3.2. Corrective actions

For Cohesion policy where the Commission

identifies individual irregularities (including the ones

of systemic nature) or serious deficiencies in the

Member State management and control systems, it

can apply financial corrections with the purpose of

restoring a situation where all of the expenditure

declared for co-financing from the European

Regional Development Fund, Cohesion Fund or

European Social Fund and reimbursed by the

Commission is brought back in line with the

applicable rules.

During the 2000-2006 and 2007-2013 programming

periods, Member States were able to replace

irregular expenditure with new expenditure if they

took the necessary corrective actions and applied

the related financial correction. If the Member State

did not have such additional expenditure to declare,

the financial correction resulted in a net correction

(loss of funding). In contrast, a Commission financial

correction decision had always a direct and net

impact on the Member State: it had to pay the

amount back and its envelope was reduced (i.e. the

Member State could spend less money throughout

the programming period).

Net corrections are rather the exception under the

2007-2013 framework, due to the legal framework

and budget management type (reinforced preventive

mechanism). The regulatory provisions for the 2014-

2020 period significantly strengthen the

Commission's position on protecting the EU budget

from irregular expenditure. This is mainly due to the

set-up of the new yearly based assurance model,

which reduces the risk of having a material level of

error. In fact, the new legal framework foresees an

increased accountability for programme managing

authorities which have to apply sound verifications

on time for the submission of programme accounts

each year. The Commission retains 10 % of each

interim payment until the finalisation of all national

control cycle. Timely identification of serious

deficiencies in functioning of the management and

control system and reporting of reliable error rates is

in the Member States' best interest since the

Commission shall make net financial corrections in

case Member States have not appropriately

addressed them before submitting annual accounts

to the Commission.

3.3. Deficiencies in Member States' management and control identified and measures undertaken

As mentioned above, under shared management

Member States are primarily responsible for the

effective and efficient functioning of the management

and control systems at national level. Nevertheless,

the Commission seeks to ensure that the national

systems better prevent errors before certification and

takes a number of actions such as capacity building

actions in Member States, pursuing further the single

audit approach, carrying out complementary risk-

based audits and exercising a strict supervision over

programme management, using the available legal

tools such as interruptions, suspensions and,

where necessary, financial corrections.

During the 2007-2013 period, the Commission put in

place targeted actions to improve the administrative

capacity in the Member States, which continue under

the 2014-2020 period. Cross-cutting initiatives to

mitigate the main risks and weaknesses identified

include notably:

A general administrative capacity initiative with the

following measures already implemented or on-

going:

TAIEX REGIO PEER2PEER, an exchange tool for

regional policy practitioners/experts in Member

States, which experienced great success throughout

the year. In this framework, 130 exchanges were

implemented by December 2017, involving 1 920

participants from 26 Member States (mainly from

Lithuania, Czech Republic, Romania, Bulgaria and

Croatia). These exchanges should help Member

States increase the quality and the legality of

spending and accelerate the absorption of Funds. A

peer-to-peer exchange of expertise between

authorities managing and implementing European

Regional Development Fund and Cohesion Fund

programmes193

.

A strategic training programme for Managing,

Certifying and Audit Authorities and Intermediate

Bodies on the implementation of the 2014 – 2020

Regulations: 756 participants from all Member

States have attended the 5 different training modules

organised so far. In total 26 two-day training

137

sessions have been organised in the premises of DG

REGIO

A Competency Framework for efficient

management and implementation of European

Regional Development Fund and the Cohesion

Fund, aimed at supporting further professionalization

of the fund management. The framework is

accompanied by a Self-Assessment Tool which is a

flexible instrument enabling employees to self-

assess the proficiency level for each competency

required for their job. The assessment results can be

aggregated at institution level thereby providing

evidence for the preparation of Learning and

Development Plans Translations of the user

guidelines and other support documents are now

available in 21 EU languages

Prevention of fraud and corruption:

Organisation of 13 anti-fraud and anti-corruption

conferences/workshops in different Member States,

together with European Anti-Fraud Office, Migration

and Home Affairs Directorate General (DG HOME),

Internal Market, Industry, Entrepreneurship and

SMEs Directorate General, (DG GROW), European

Structural and Investment Funds (ESIF) DGs (DG

AGRI, DG EMPL, DG MARE and DG REGIO) and in

co-operation with Transparency International,

focusing on awareness raising and practical tools

and instruments to fight fraud and corruption like

data mining tools, open data and intensified

cooperation with civil society; launch of a study on

appropriate anti-fraud and anti-corruption

practices in the management of the Funds applied

in the Member States which will be summarized in a

handbook.

Pilot Integrity Pacts: An Integrity Pact is an

innovative tool developed by Transparency

International to help governments, businesses and

civil society fighting corruption in public contracting.

It is based on an agreement between a contracting

authority and economic operators bidding for public

contracts that they will abstain from corrupt practices

and will conduct a transparent procurement process.

To ensure accountability and legitimacy, a civil

society organisation will monitor that all parties

comply with their commitments throughout the entire

project lifecycle, i.e. as from the drafting of the terms

of reference to the closure of the project. 17 pilot

Integrity Pacts will be set up in 11 Member States

(Bulgaria, Czech Republic, Greece, Hungary,

Lithuania, Latvia, SIovenia, Portugal, Romania, Italy

and Poland) as from 2016 and run for a period of

four years. Integrity Pacts have been signed for all

but one project in Portugal.

A dedicated action plan on public procurement

for strengthening capacity in that field in close

cooperation with DG GROW, other European

Structural and Investment Funds DGs and European

Investment Bank (EIB). The action plan includes 26

actions (13 closed; 13 on going). Some of them are:

Public Procurement Guidance for Practitioners

on the avoidance of errors in ESI funded projects.

An updated guide taking into account the new

Public Procurement directives is now available in

English; all other language versions follow by end

May.

Monitoring of the ex-ante conditionality action

plans on public procurement with a focus on

those Member States which are still

implementing their action plans.

A public procurement stock-taking study

including more than 50 good practice examples

in public procurement across the EU, has been

widely disseminated. A large follow up study on

in-depth analysis of some good practice

examples and their transferability to other

Member States,

Promotion of transparency and open data on

public procurement.

Two pilot projects in cooperation with the

Organisation for Economic Co-operation and

Development (OECD) where support was given

to Bulgaria and Slovakia for their implementation

of their ex ante conditionality action plan on

public procurement (especially training) and (in

Slovakia) on preparation for an e-procurement

strategy.

Promotion of strategic procurement (smart,

green, inclusive, small and medium-sized

enterprises) in cohesion policy in cooperation

with the Organisation for Economic Co-operation

and Development.

A State aid action plan designed in close

cooperation with DG Competition. It aims at

increasing awareness and understanding of the

impact of state aid on cohesion policy, improving the

co-operation between the various actors involved in

the monitoring of State aid in the Member States,

and providing pro-active support to the EU Member

States and regions in the correct application of State

aid rules. It includes measures for:

Reviewing existing good practices and their

dissemination.

Strategic training programmes, including expert

and country specific seminars.

Exchanges between the Commission and Audit

Authorities, for further dissemination of audit

checklists adapted to the 2014 General Block

Exemption Regulation (GBER) revisions.

Tailor made assistance to Member States

offering them expert support.

As regards European Social Fund, ineligible costs

138

continues to be the main source of error, together

with ineligible projects / beneficiaries and then public

procurement issues. The Commission has initiated

targeted measures to address root causes of errors

in these areas.

3.4. Cumulative figures

3.4.1. Cohesion Policy: European Regional Development Fund and European Social Fund 2000-2006

Member State

ERDF+ESF

contribution

amount

% of

contribution

amount to

total

contributions

Financial

corrections

confirmed

Percentage of

financial

corrections in

relation to the

ERDF+ESF

contributions

Share of

financial

corrections

imposed

compared to

total financial

corrections

Belgium 1 979 1.0 % 19 1.0 % 0.2 %

Czech Republic 1 443 0.7 % 6 0.4 % 0.1 %

Denmark 608 0.3 % 1 0.1 % 0.0 %

Germany 27 387 13.8 % 53 0.2 % 0.7 %

Estonia 306 0.2 % 2 0.5 % 0.0 %

Ireland 3 003 1.5 % 36 1.2 % 0.5 %

Greece 20 054 10.1 % 1 212 6.0 % 15.3 %

Spain 40 229 20.3 % 3 508 8.7 % 44.3 %

France 15 224 7.7 % 483 3.2 % 6.1 %

Italy 27 612 14.0 % 1 715 6.2 % 21.6 %

Cyprus 52 0.0 % 0 0.0 % 0.0 %

Latvia 517 0.3 % 4 0.8 % 0.1 %

Lithuania 772 0.4 % 3 0.3 % 0.0 %

Luxembourg 80 0.0 % 2 2.3 % 0.0 %

Hungary 1 709 0.9 % 13 0.8 % 0.2 %

Malta 57 0.0 % 0 0.0 % 0.0 %

Netherlands 2 695 1.4 % 44 1.6 % 0.6 %

Austria 1 654 0.8 % 4 0.2 % 0.1 %

Poland 7 015 3.5 % 180 2.6 % 2.3 %

Portugal 18 149 9.2 % 190 1.0 % 2.4 %

Slovenia 218 0.1 % 2 0.9 % 0.0 %

Slovakia 1 225 0.6 % 45 3.7 % 0.6 %

Finland 1 824 0.9 % 0 0.0 % 0.0 %

Sweden 1 696 0.9 % 12 0.7 % 0.1 %

United Kingdom 16 739 8.5 % 324 1.9 % 4.1 %

Interreg 5 645 2.9 % 69 1.2 % 0.9 %

Total 197 893 100.0 % 7 925 4.0 % 100.0 %

Table 3.4.1: Programming period 2000-2006 - European Regional Development Fund & European Social

Fund Financial corrections confirmed at 31 December 2017; Breakdown by Member State in EUR millions

Table 3.4.1: Programming period 2000-2006 - ERDF & ESF Financial corrections

confirmed at 31 December 2015; Breakdown by Member State

EUR millions

Member State

ERDF+ESF

contribution

amount

% of contribution

amount to total

contributions

Financial

corrections

confirmed

Percentage of

financial

corrections in

relation to the

ERDF+ESF

contributions

Share of financial

corrections

imposed compared

to total financial

corrections

Belgium 1 979 1,00 % 19 0,95 % 0,24 %

Czech Republic 1 443 0,73 % 6 0,44 % 0,08 %

Denmark 608 0,31 % 1 0,09 % 0,01 %

Germany 27 387 13,84 % 53 0,19 % 0,67 %

Estonia 306 0,15 % 2 0,52 % 0,02 %

Ireland 3 003 1,52 % 36 1,21 % 0,46 %

Greece 20 054 10,13 % 1 212 6,05 % 15,34 %

Spain 40 229 20,33 % 3 508 8,72 % 44,39 %

France 15 224 7,69 % 482 3,17 % 6,10 %

Italy 27 612 13,95 % 1 693 6,13 % 21,42 %

Cyprus 52 0,03 % - N/A N/A

Latvia 517 0,26 % 4 0,78 % 0,05 %

Lithuania 772 0,39 % 3 0,35 % 0,03 %

Luxembourg 80 0,04 % 2 2,32 % 0,02 %

Hungary 1 709 0,86 % 13 0,75 % 0,16 %

Malta 57 0,03 % - N/A N/A

Netherlands 2 695 1,36 % 44 1,63 % 0,56 %

Austria 1 654 0,84 % 4 0,25 % 0,05 %

Poland 7 015 3,54 % 180 2,56 % 2,28 %

Portugal 18 149 9,17 % 190 1,05 % 2,41 %

Slovenia 218 0,11 % 2 0,87 % 0,02 %

Slovakia 1 225 0,62 % 45 3,66 % 0,57 %

Finland 1 824 0,92 % 0 0,00 % 0,00 %

Sweden 1 696 0,86 % 12 0,68 % 0,15 %

United Kingdom 16 739 8,46 % 324 1,93 % 4,10 %

Interreg 5 645 2,85 % 69 1,22 % 0,87 %

Total 197 893 100,00 % 7 903 3,99 % 100,00 %

Table 3.4.1: Programming period 2000-2006 - ERDF & ESF Financial corrections

confirmed at 31 December 2015; Breakdown by Member State

EUR millions

Member State

ERDF+ESF

contribution

amount

% of contribution

amount to total

contributions

Financial

corrections

confirmed

Percentage of

financial

corrections in

relation to the

ERDF+ESF

contributions

Share of financial

corrections

imposed compared

to total financial

corrections

Belgium 1 979 1,00 % 19 0,95 % 0,24 %

Czech Republic 1 443 0,73 % 6 0,44 % 0,08 %

Denmark 608 0,31 % 1 0,09 % 0,01 %

Germany 27 387 13,84 % 53 0,19 % 0,67 %

Estonia 306 0,15 % 2 0,52 % 0,02 %

Ireland 3 003 1,52 % 36 1,21 % 0,46 %

Greece 20 054 10,13 % 1 212 6,05 % 15,34 %

Spain 40 229 20,33 % 3 508 8,72 % 44,39 %

France 15 224 7,69 % 482 3,17 % 6,10 %

Italy 27 612 13,95 % 1 693 6,13 % 21,42 %

Cyprus 52 0,03 % - N/A N/A

Latvia 517 0,26 % 4 0,78 % 0,05 %

Lithuania 772 0,39 % 3 0,35 % 0,03 %

Luxembourg 80 0,04 % 2 2,32 % 0,02 %

Hungary 1 709 0,86 % 13 0,75 % 0,16 %

Malta 57 0,03 % - N/A N/A

Netherlands 2 695 1,36 % 44 1,63 % 0,56 %

Austria 1 654 0,84 % 4 0,25 % 0,05 %

Poland 7 015 3,54 % 180 2,56 % 2,28 %

Portugal 18 149 9,17 % 190 1,05 % 2,41 %

Slovenia 218 0,11 % 2 0,87 % 0,02 %

Slovakia 1 225 0,62 % 45 3,66 % 0,57 %

Finland 1 824 0,92 % 0 0,00 % 0,00 %

Sweden 1 696 0,86 % 12 0,68 % 0,15 %

United Kingdom 16 739 8,46 % 324 1,93 % 4,10 %

Interreg 5 645 2,85 % 69 1,22 % 0,87 %

Total 197 893 100,00 % 7 903 3,99 % 100,00 %

139

For European Regional Development Fund the

Commission has closed all the 379 programmes

(compared to 378 at end of 2016). The last

programme (OP Sicily) was closed in May 2017 after

the official acceptance of the closure declaration by

the Member State.

Financial corrections imposed by the Commission to

all Member States cumulatively up to the end of

2017 are EUR 5.8 billion194

, representing around

4.5 % of the total allocations for all 2000-2006

programmes. This process can be broken down into

EUR 4.1 billion of financial corrections during the life

cycle of the programmes and another EUR 1.7 billion

of financial corrections applied at closure of the

programmes. The main Member States concerned

are Spain (EUR 2.6 billion), Italy (EUR 1.2 billion)

and Greece (EUR 1.2 billion).

For European Social Fund, the Commission has

closed all 239 programmes proceeding to 29 partial

and 210 full closures leaving remaining EUR 338

million which corresponds to EUR 100 million of

suspended operations following judicial proceedings,

and EUR 238 million of not released commitments

related to ongoing financial correction procedures for

Italy (Sicily). At the end of 2017, the total amount of

financial corrections confirmed for 2000-2006

programming period - taking into account financial

corrections in progress - amounted to

EUR 2.4 billion, representing 3.5 % of the European

Social Fund allocation. This process can be broken

down into EUR 1.2 billion of financial corrections

during the life cycle of the programmes and another

EUR 1.2 billion applied at closure. Comparing to

2016, no new substantial financial corrections have

been reported.

Graph 3.4.1: Member States' cumulative financial corrections confirmed at 31 December 2017 for European Regional Development

Fund & European Social Fund programming period 2000-2006 as compared to contributions received

0,0%

1,0%

2,0%

3,0%

4,0%

5,0%

6,0%

7,0%

8,0%

9,0%

10,0%

0

500

1 000

1 500

2 000

2 500

3 000

3 500

4 000

% o

f fi

nan

cia

l co

rrec

tio

sn

to

co

ntr

ibu

tio

ns r

ece

ived

ER

DF

+ E

SF

to

tal

fin

an

cia

l co

rrec

tio

ns i

n E

UR

millio

ns

Programming period 2000-2006

ERDF total FC ESF total FC Financial corrections to contributions %

average 4,0 %

140

3.4.2. Cohesion Policy: European Regional Development Fund/Cohesion Fund & European Social Fund

2007-2013

The lower volume of financial corrections reflects the

improved capacity of the management and control

systems to detect problems and to correct errors

before expenditure is declared to the Commission,

as reflected in the lower error rates for cohesion

policy in the period 2007-2013 compared to the

period 2000-2006. Reference is also made to the

corrections made by Member States in this period.

Member State

ERDF/CF+ESF

contribution

amount

% of contribution

amount to total

contributions

Financial

corrections

confirmed

Percentage of

financial

corrections in

relation to the

ERDF/CF+ESF

contributions

Share of financial

corrections

imposed compared

to total financial

corrections

Belgium 2 059 0.6 % 15 0.7 % 0.2 %

Bulgaria 6 595 1.9 % 155 2.3 % 2.4 %

Czech Republic 25 819 7.5 % 816 3.2 % 12.6 %

Denmark 510 0.1 % 0 0.0 % 0.0 %

Germany 25 458 7.4 % 193 0.8 % 3.0 %

Estonia 3 403 1.0 % 10 0.3 % 0.2 %

Ireland 751 0.2 % 24 3.2 % 0.4 %

Greece 20 210 5.8 % 527 2.6 % 8.2 %

Spain 34 521 10.0 % 736 2.1 % 11.4 %

France 13 546 3.9 % 83 0.6 % 1.3 %

Croatia 858 0.2 % 0 0.0 % 0.0 %

Italy 27 940 8.1 % 408 1.5 % 6.3 %

Cyprus 612 0.2 % 0 0.0 % 0.0 %

Latvia 4 530 1.3 % 67 1.5 % 1.0 %

Lithuania 6 775 2.0 % 0 0.0 % 0.0 %

Luxembourg 50 0.0 % 0 0.1 % 0.0 %

Hungary 24 893 7.2 % 916 3.7 % 14.2 %

Malta 840 0.2 % 12 1.4 % 0.2 %

Netherlands 1 660 0.5 % 0 0.0 % 0.0 %

Austria 1 170 0.3 % 16 1.4 % 0.3 %

Poland 67 186 19.4 % 729 1.1 % 11.3 %

Portugal 21 412 6.2 % 74 0.3 % 1.2 %

Romania 18 782 5.4 % 1 041 5.5 % 16.1 %

Slovenia 4 101 1.2 % 33 0.8 % 0.5 %

Slovakia 11 483 3.3 % 474 4.1 % 7.3 %

Finland 1 596 0.5 % 0 0.0 % 0.0 %

Sweden 1 626 0.5 % 1 0.1 % 0.0 %

United Kingdom 9 878 2.9 % 122 1.2 % 1.9 %

Interreg 7 956 2.3 % 5 0.1 % 0.1 %

Total 346 220 100.0 % 6 459 1.9 % 100.0 %

Table 3.4.2: Programming period 2007-2013 – European Regional Development Fund/Cohesion Fund & European Social Fund

Financial corrections confirmed at 31 December 2017; Breakdown by Member State in EUR millionsAs 2007-2013 programmes are

multi-funds, no split is given between European Regional Development Fund and Cohesion Fund in the above table.

141

Graph 3.4.2: Member States' cumulative financial corrections confirmed at 31 December 2017 for European Regional Development

Fund/Cohesion Fund & European Social Fund programming period 2007-2013 as compared to contributions received


Fund/Cohesion Fund programmes, the

Commission has imposed around EUR 4.9 billion of

financial corrections195

cumulatively since the

beginning of the 2007-2013 programming period

(which includes EUR 1.4 billion of financial

corrections applied by the Member States before or

at the same time of declaring the expenditure to the

Commission as a result of requested remedial

actions). The main Member States concerned are

Hungary (EUR 880 million), Czech Republic

(EUR 754 million), Romania (EUR 580 million),

Poland (EUR 570 million), Greece (EUR 468 million),

Slovakia (EUR 429 million), Spain (EUR 362 million)

and Italy (EUR 307 million).

For European Social Fund, the Member States with

the highest level of cumulative amount of financial

corrections confirmed are Romania

(EUR 461 million), Spain (EUR 374 million) and

Poland (EUR 158 million). At this stage of the

implementation and at closure of the programmes

the cumulative amount of financial corrections

stands at EUR 1.5 billion representing 2 % of the

European Social Fund allocation.

0,0%

1,0%

2,0%

3,0%

4,0%

5,0%

6,0%

0

200

400

600

800

1 000

1 200

% o

f fi

na

nc

ial c

orr

ec

tio

sn

to

co

ntr

ibu

tio

ns

re

ce

ive

d

ER

DF

+ E

SF

to

tal fi

na

nc

ial c

orr

ec

tio

ns

in

EU

R m

illi

on

s

Programming period 2007-2013

ERDF total FC ESF total FC Financial corrections to contributions %

average 1.9%

142

3.5. Member States corrections

Under the regulations for the 2007-2013

programming period, Member States have to report

annually to the Commission the corrections196

stemming from all controls performed. The

Commission has performed risk-based audits and

desk reviews to test the reliability of these figures as

part of its assurance process and the Member

States' audit authorities have assessed the reliability

of these financial corrections in the context of their

audit opinion provided at closure.

Member State ERDF/CF ESF EFF Total

Belgium 4.8 31.9 0.0 36.7

Bulgaria 106.6 10.0 - 116.6

Czech Republic 387.6 14.8 0.3 402.7

Denmark 0.8 0.2 1.1 2.0

Germany 466.2 258.5 1.9 726.6

Estonia 25.5 1.1 2.8 29.4

Ireland 5.5 30.1 0.2 35.8

Greece 677.4 74.3 77.2 828.9

Spain 1 273.6 513.4 60.3 1 847.3

France 227.4 111.2 4.7 343.3

Croatia 2.1 0.4 0.0 2.5

Italy 546.0 143.5 11.6 701.1

Cyprus 9.2 1.9 0.7 11.8

Latvia 49.1 2.8 1.9 53.8

Lithuania 20.6 1.2 1.8 23.7

Luxembourg 0.0 0.2 - 0.2

Hungary 546.7 6.7 0.1 553.5

Malta 0.0 - 0.1 0.1

Netherlands 24.3 6.1 6.8 37.2

Austria 18.1 6.0 0.1 24.2

Poland 713.0 11.6 6.5 731.1

Portugal 262.7 63.8 14.6 341.0

Romania 382.7 85.7 24.3 492.8

Slovenia 105.1 - 0.0 105.2

Slovakia 127.3 16.3 0.9 144.5

Finland 2.8 1.0 1.0 4.8

Sweden 8.3 2.3 0.4 11.0

United Kingdom 238.0 82.2 8.1 328.2

Cross-border 58.7 - 58.7

Total implemented 6 290.1 1 477.1 227.6 7 994.8

Table 3.5.1: Cumulative corrections at end 2017 reported by Member States for Cohesion Policy period 2007-2013197

in EUR

millions

It is highlighted that the Commission has taken a

prudent approach198

, due to certain weaknesses in

the Member State figures, so as to ensure that the

amounts are not overstated – as a result some of

them may in reality be higher. This, however, has no

impact on the reliability of the Commission's own

figures. The cumulative amounts (above) in question

are very significant and when added to the results of

the Commission's work, give a very clear indication

of the success of the controls put in place by both

parties.

143

Financial corrections declared by the Member States for Cohesion Policy period 2014-2020199

In February 2018 the Member State authorities

submitted certified accounts for the accounting year

1 July 2016 to 30 June 2017. According to the

information received in the assurance packages,

following the results of audit of operations, for

European Regional Development Fund

/Cohesion Fund the Member States have applied

financial corrections totalling EUR 97 million. The

financial corrections imposed for European Social Fund/Youth Employment Initiative and the Fund for European Aid to the most Deprived amounted

to EUR 190 million. No financial corrections were

reported for European Maritime and Fisheries

Fund in 2017.

Member State ERDF/CF ESF-

YEI/FEAD Total

Belgium 0.1 0.2 0.3

Bulgaria 2.2 0.1 2.2

Czech Republic 15.2 0.0 15.2

Denmark - 0.0 0.0

Germany 1.6 4.2 5.8

Estonia 0.6 0.2 0.9

Ireland 0.0 - 0.0

Greece 7.5 11.8 19.3

Spain - 0.5 0.5

France 2.7 1.3 3.9

Croatia - 0.0 0.0

Italy 0.9 1.4 2.3

Cyprus 0.0 - 0.0

Latvia 0.0 0.0 0.0

Lithuania 12.8 5.9 18.7

Hungary 8.4 2.2 10.6

Poland 26.0 7.8 33.8

Portugal 2.0 1.9 3.8

Romania - 0.2 0.2

Slovenia - 0.0 0.0

Slovakia 16.3 153.2 169.4

Finland 0.2 0.0 0.2

Sweden - 0.0 0.0

United Kingdom 0.1 0.0 0.1

Territorial Cooperation 0.8 - 0.8

Total implemented 97.3 190.7 288.0

Table 3.5.2: Financial corrections for the accounting year 1/07/2016 to 30/06/2017 reported by Member States for Cohesion

Policy period 2014-2020200

in EUR millions

144

4. Direct and indirect management

For direct and indirect management expenditure, the

Commission has control frameworks in place to

prevent, detect, correct and thus deter irregularities

at the different stages of the grant management

process in order to achieve both operational and

financial objectives. An overview of the controls

made in two key areas of direct and indirect

management expenditure, research and international

aid, is given below.

For Research expenditure, the control framework

applicable to both direct201

and indirect202

management modes starts with the development of

a work programme, which goes through a wide-

ranging consultation process to ensure that it best

meets the expectations of all stakeholders and will

maximise the research outcome. Following the

evaluation of proposals, further controls are then

carried out as the selected proposals are translated

into legally binding contracts. Project implementation

is monitored throughout the lifetime of the project.

Payments against cost claims are all subject to ex-

ante checks according to standard procedures,

which include an audit certificate given by a qualified

auditor. As well as standard controls, additional,

targeted, controls can also be carried out according

to the information received and the risk of the

transaction.

A main source of assurance comes from in-depth ex-

post checks carried out on a sample of claims, at the

beneficiaries' premises, after costs have been

incurred and declared. A large number of these in-

depth checks are carried out over the lifetime of the

programme. Any amounts paid in excess of what is

due are recovered, and systemic errors are

extended to all ongoing participations of a

beneficiary.

In the field of International Cooperation and

Development, the Commission has established a

control framework to prevent, detect, correct and

thus deter irregularities at the different stages of the

implementation of funding, applicable to both

management modes (direct and indirect203

) used for

this implementation. This strategy starts from the

choice of the most appropriate tool when drafting the

planning documents and the financial decisions, and

translates into the actual checks carried out at all

stages of the implementation. From the point of view

of financial control, the system is made up of a

number of instruments systematically applied to the

implementation of contracts and grants for all

management modes: ex-ante checks on payments,

audits carried out by the Commission and foreseen

in an audit plan, expenditure verifications carried out

prior to payments by beneficiaries of grants,

verification missions to international organisations

and an overall ex-post control on the basis of the

Residual Error Rate study carried out every year.

The EU financial interests are therefore

safeguarded, in addition to all the other possible

means offered by the Financial Regulation, by the

Commission's ex-ante control of individual

transactions as well as subsequent controls or

audits, and by the resulting recovery of any unduly

disbursed funds where the agreed procedures have

not been respected, or where the activities were not

eligible for EU financing.

145

5. Detailed financial corrections and recoveries information

5.1. Net financial corrections 2017

Confirmed

MFF Heading

Net financial

corrections

confirmed in 2017*

Financial

corrections with

replacement of

expenditure and

other corrections

confirmed in 2017

Total financial

corrections

confirmed in 2017

Smart & inclusive growth (139) 649 510

ERDF** (141) 387 246

Cohesion Fund 1 197 198

ESF 0 65 65

Sustainable growth: natural resources 939 275 1 214

EAGF*** 710 275 985

Rural Development 225 - 225

FIFG/EFF 4 0 4

EAGGF Guidance - - 0

Security & citizenship 0 6 6

Migration and home affairs 0 6 6

Total 800 929 1 729

Table: in EUR millions * A total of EUR 314 million remain to be classified and is treated as non-net corrections in this table. ** The negative amount for European Regional Development Fund is due to Court of Justice ruling(s) cancelling a

number of regional policy financial correction decisions for the 1994-99 period. *** For the purpose of calculating its corrective capacity in the Annual Activity Report, DG AGRI takes into account only the

amounts related to conformity clearance decisions adopted by the Commission and published in the Official Journal of the EU

and deducts corrections in respect of cross-compliance as well as other corrections not relevant to current expenditure. For

details on the methodology used for financial year 2017, see 2017 Annual Activity Report of DG AGRI, point 2.1.1.3.1.

Implemented

MFF Heading

Net financial

corrections

implemented in 2017

Financial

corrections with

replacement of

expenditure and

other corrections

implemented in 2017

Total financial

corrections

implemented in 2017

Smart & inclusive growth (100) 543 443

ERDF* (141) 311 170

Cohesion Fund 41 209 250

ESF 0 23 23

Sustainable growth: natural resources 1 283 277 1 560

EAGF 943 274 1 217

Rural Development 248 - 248

FIFG/EFF 92 3 95

EAGGF Guidance - - -

Security & citizenship 0 6 6

Migration & home affairs 0 6 6

Total 1 183 825 2 008

Table: in EUR millions

* The negative amount for European Regional Development Fund is due to Court of Justice ruling(s) cancelling a number of regional

policy financial correction decisions for the 1994-99 period.

146

The impact of the correction mechanism varies

depending on the budget implementation type, the

sectorial management and the financial rules of the

policy area. In all cases, the correction mechanisms

aim at protecting the EU budget from expenditure

incurred in breach of law.

5.2. Breakdown of flat-rate204

corrections 2017

Flat rate corrections are a valuable tool that is used

when the related amount cannot be quantified on the

basis of a representative statistical sample or when

the impact on expenditure of individual errors cannot

be quantified precisely. However, this means that the

Member State subject to a flat correction normally

bears the financial consequences as these

corrections are not directly linked to individual

irregularities at project level, i.e. there is no individual

final beneficiary to recover monies from.

Total financial

corrections

confirmed in

2017

Flat-rate

financial

corrections*

confirmed in

2017

Total financial

corrections

implemented in

2017

Flat-rate

financial

corrections*

implemented in

2017

Agriculture

EAGF 985 278 1 217 458

EAFRD 225 89 248 191

Cohesion

ERDF & CF** 444 (3) 420 130

ESF 65 44 23 2

EFF/FIFG 4 - 95 -

Internal policies 6 5 6 5

Total 1 729 414 2 008 787


* Includes extrapolated corrections.

** Breakdown of flat-rate corrections available only for MFF 2007-2013.

147

5.3. Breakdown of financial corrections made at source 2017

At source financial corrections are applied by the

Member State authorities before or at the same time

that new expenditure is declared to the Commission.

In the majority of the cases they are the result of flat

rate corrections imposed for deficiencies in the

management and control system, identified following

the Commission audits205

.

Member State

At source financial

corrections confirmed in

2017

At source financial

corrections implemented

in 2017

Belgium 0.2 (3.3)

Bulgaria (0.3) 0.0

Czech Republic 0.1 0.1

Germany 0.0 0.0

Ireland 0.1 0.1

Greece 6.8 6.8

Spain 1.9 1.9

France 178.6 178.6

Croatia 0.0 0.0

Italy 60.0 60.0

Cyprus 1.1 0.0

Lithuania 0.1 0.1

Hungary 3.6 65.1

Netherlands 0.4 0.4

Austria 0.2 0.2

Poland 0.0 2.2

Portugal 0.0 0.0

Romania 12.6 13.0

Sweden 1.8 1.8

United Kingdom 25.4 25.4

Total 292.4 352.3


In 2017, the main financial corrections at source

concern European Agricultural Guarantee Fund.

The most significant confirmed corrections at source

concern France (EUR 178.6 million) and Italy

(EUR 60 million).

148

5.4. Breakdown by Member State: Financial corrections in 2017 compared to EU payments received


Negative amounts displayed in the above table may be due to Court of Justice judgements annulling financial correction

decisions.

Member State

Payments

received from the

EU budget in

2017

(EUR million)

Financial

corrections

confirmed in 2017

(EUR million)

Financial

corrections

confirmed in

2017 % as

compared to

payments

received from

the EU budget in

2017

Financial

corrections

implemented in

2017 (EUR

million)

Financial

corrections

implemented in

2017 as % of

payments

received from

the EU budget in

2017

Belgium 949 1 0.1 % 0 0.0 %

Bulgaria 1 702 28 1.7 % 46 2.7 %

Czech Republic 3 975 3 0.1 % 12 0.3 %

Denmark 1 074 3 0.3 % 5 0.4 %

Germany 8 569 (181) (2.1 %) (108) (1.3 %)

Estonia 618 0 0.0 % 0 0.0 %

Ireland 1 580 2 0.1 % 0 0.0 %

Greece 4 595 103 2.3 % 7 0.2 %

Spain 9 348 72 0.8 % 314 3.4 %

France 11 358 495 4.4 % 776 6.8 %

Croatia 852 1

1

0.1 % 0 0.0 %

Italy 8 481 502 5.9 % 258 3.0 %

Cyprus 190 1 0.7 % 1 0.7 %

Latvia 709 21 2.9 % 0 0.0 %

Lithuania 1 413 16 1.1 % 11 0.8 %

Luxembourg 60 2 2.8 % 1 2.4 %

Hungary 4 190 108 2.6 % 125 3.0 %

Malta 125 0 0.0 % 0 0.0 %

Netherlands 1 130 6 0.5 % 3 0.3 %

Austria 1 347 2 0.1 % 10 0.7 %

Poland 12 815 542 4.2 % 315 2.5 %

Portugal 4 085 14 0.3 % 122 3.0 %

Romania 5 175 (79) (1.5 %) 16 0.3 %

Slovenia 441 0 0.0 % 1 0.2 %

Slovakia 1 615 2 0.1 % 21 1.3 %

Finland 1 159 3 0.3 % 2 0.1 %

Sweden 1 121 2 0.2 % 3 0.3 %

United Kingdom 4 582 48 1.1 % 54 1.2 %

INTERREG 67 12 18.0 % 11 15.8 %

Total 93 326 1 729 1.9 % 2 008 2.2 %

149

5.5. Agricultural amounts recovered from final beneficiaries by the Member States in 2017 and used in

the calculation of the corrective capacity

Member State EAGF EAFRD Total 2017

Belgium 2.3 0.3 2.6

Bulgaria 1.4 2.1 3.5

Czech Republic 0.6 1.4 2.0

Denmark 3.7 1.0 4.7

Germany 16.1 5.7 21.8

Estonia 0.4 1.1 1.5

Ireland 3.8 2.1 5.9

Greece 7.6 8.6 16.1

Spain 12.6 5.3 17.8

France 12.8 3.1 15.9

Croatia 1.0 2.1 3.1

Italy 17.4 18.8 36.2

Cyprus 0.2 0.0 0.2

Latvia 0.3 1.3 1.6

Lithuania 1.4 1.7 3.0

Luxembourg 0.1 0.1 0.3

Hungary 4.1 3.3 7.4

Malta 0.4 1.6 2.1

Netherlands 5.6 0.5 6.1

Austria 5.8 4.6 10.4

Poland 4.8 9.5 14.3

Portugal 4.4 12.7 17.1

Romania 15.6 17.3 32.9

Slovenia 0.7 0.7 1.5

Slovakia 1.3 1.5 2.7

Finland 0.7 0.9 1.7

Sweden 0.4 0.6 1.0

United Kingdom 5.1 5.5 10.6

Total 130.7 113.2 243.9

Table: in EUR millions The recovered amounts presented above reflect the data used in order to calculate the corrective capacity from recoveries, but

include also recoveries due to cross compliance infringements.These amounts are treated as assigned revenue for European

Agricultural Guarantee Fund, while the amounts recovered for European Agricultural Fund for Rural Development can be

reallocated to the programme concerned.


Development (2007-2013 and 2014-2020

programming periods), the figures are taken from the

debtors' ledger (recovered amount and interest). For

European Agricultural Guarantee Fund, the

amounts are taken from the EU accounts, as they

are declared by the Member States with their

monthly declarations.

150

Annex 5: Assurance provided by the Internal Audit Service

The Commission also based its assurance on the

work done by the Internal Audit Service (IAS), its

principal findings and recommendations, and

information from the Audit Progress Committee

(APC). The Committee supports the Commission in

ensuring the independence of the internal auditor

and that audit recommendations are properly taken

into account and receive appropriate follow-up.

The Internal Audit Service has provided in its 2017

Internal Audit Report according to Article 99 (3) of

the Financial Regulation conclusions on

performance audits completed in 2017, made

reference to the overall opinion on financial

management for the year 2017 and reported on

progress in implementing its audit recommendations.

The Internal Audit Service concluded that 95 % of

the recommendations followed up during 2013-2017

had been effectively implemented by the auditees.

Of the 359 recommendations still in progress at the

cut-off date of 31 January 2018 (representing 20% of

the total number of accepted recommendations over

the past five years), one was classified as critical206

and 133 as very important. Out of these 134

recommendations rated critical or very important, 12

very important were overdue by more than six

months at the end of 2017, representing 0.7 % of the

total number of accepted recommendations of the

past five years. The Internal Audit Service’s follow-

up work confirmed that, overall, recommendations

are being implemented satisfactorily and the control

systems in the audited departments are improving.

The Internal Audit Service continued to carry out

performance audits in 2017 as part of its work

programme in response to the Commission's move

towards a performance-based culture and greater

focus on value for money. The Internal Audit Service

conclusions on these audits related to:

(i) Performance management and measurement:

- Governance-related issues: Following the administrative reform of 2000, the Commission made significant advances in strengthening its accountability, responsibility and assurance building processes. The decentralised model of

financial management is well understood and embedded in the culture of the organisation and clear accountability instruments are in place together with a robust assurance building process. Furthermore, in October 2017 the Commission adopted a Communication on governance in the European Commission. Nevertheless, the Internal Audit Service identified the need for proportionate improvements at corporate level, in particular as regards risk management and more general aspects of the current governance arrangements, including IT governance.

- Production process and the quality of statistics not produced by Eurostat: the Internal Audit Service concluded that the framework currently in place in the Commission is not robust enough to ensure that the quality of the statistics not produced by Eurostat which are used by the DGs/Services to support their key policies and report on their performance is of a satisfactory quality overall.

- HR management: the Internal Audit Service concluded that the DGs and Executive Agencies have taken adequate measures to manage the HR challenges to which they are confronted, but also identified significant areas for improvement as regards strategic HR management (DG HOME and EACEA) and the allocation of HR (DG HOME and DG JUST).

- IT management: several IT audits concluded that there is room for improving the effectiveness of IT security in the Commission in specific areas at corporate level (DG DIGIT: although the preventive controls are adequately designed and effective, the level of maturity varies between the different technologies analysed; in addition, there are significant weaknesses as regards integrity controls) or operational level (DG ENER, European Anti-fraud office ).

- Other non-financial processes: Internal Audit Service audits showed that further actions and improvements are necessary to increase the overall performance of the audited processes in specific areas (e.g. the current corporate framework on the cost effectiveness of controls; the management of agricultural markets, including market crises, by DG AGRI; the food safety crisis preparedness by DG SANTE; the cooperation of the Commission with the national courts in the enforcement of EU antitrust policy; the efficiency and effectiveness of complaints

151

handling as part of the enforcement of EU environmental law by DG ENV; the implementation of scientific projects management activities of JRC; staff awareness on how to deal with social media and interest representatives as part of the ethics rules and obligations in European Anti-fraud office ).

(ii) Performance in implementing budget operational and administrative appropriations

- Direct management: Based on the audits of performance in implementing budget operational and administrative appropriations, the Internal Audit Service did not identify significant performance weaknesses in the area of directly managed funds.

However, the Internal Audit Service identified specific improvements to be made in the areas of:

- Indirect management: several audits focused on the supervision arrangements in place in the DGs and Services revealed significant performance issues (e.g. lack of clearly defined supervision strategy for Shift2Rail (S2R) by DG MOVE, DG DEVCO's monitoring of and supervision on the operational performance of the international financial institution's (IFIs) entrusted with the management of investment facilities)

- Shared management: several audits assessed programme and project management processes and revealed several significant performance weaknesses some of which may endanger the achievement of the policy objectives (e.g. the consistency, effectiveness and timeliness of the operational programmes (OP) amendment process by DGs REGIO, EMPL and MARE, through which Member States can re-orient the delivery mechanisms for implementing OPs; the mechanisms to ensure consistency between the policy preparation and the implementation of funding for youth employment initiatives managed by DG EMPL; the performance measurement and reporting of the Fund for European Aid to the most Deprived (FEAD) managed by DG EMPL; the process for the approval and early monitoring of major projects supported by the European Regional Development Fund and the Cohesion Fund managed by DG REGIO).

In addition, the Internal Audit Service issued limited

conclusions on the state of internal control to every DG

and department in February 2018 based on its audit

work undertaken between 2015 and 2017. These

conclusions were intended to contribute to the 2017

Annual Activity Reports of the DGs and departments

concerned. The conclusions draw particular attention

to all open recommendations rated ‘critical’ or the

combined effect of a number of recommendations

rated ‘very important’ and in four cases (DG CLIMA,

DG DEVCO, SRSS and EACEA) the Internal Audit

Service stated that the DG, service or agency

concerned should duly assess if they require the

issuance of a reservation in the respective Annual

Activity Report. In three cases (DG CLIMA, DG

DEVCO and EACEA) the DGs/agency issued such

reservations in line with Internal Audit Service limited

conclusions:

- DG CLIMA with regard to the delay observed in the implementation of one very important IT security related recommendation (on the management of the security of the EU ETS IT system), which exposes the DG to the risk of security breaches;

- DG DEVCO with regard to the delay observed in the implementation of one very important recommendation issued in the context of the audit on the management of the African Peace Facility;

- EACEA with regard to one critical and a number of very important recommendations issued in the context of the audit on Erasmus+ and Creative Europe – grant management phase 1. Following the action taken by the Agency, the rating of the critical recommendation has been downgraded to 'very important' after a follow-up engagement performed by the Internal Audit Service in March 2018.

In the case of the Structural Reform Support Service

(SRSS), the Internal Audit Service drew particular

attention to the SRSS to the public procurement

issues identified in an audit on financial management

in the SRSS and indicated that the service should

duly assess if these require a reservation in the

Annual Activity Report. On the basis of the existing

corporate guidelines, the service concluded that

there was no basis for a financial reservation and no

need for a reservation in the Annual Activity Report

on reputational grounds as the reputational risks

identified did not materialise. The Annual Activity

Report agreed with this assessment.

As required by its mission charter, the Commission’s

internal auditor also submitted an overall opinion,

which is based on the audit work in the area of

financial management in the Commission carried out

by the Internal Audit Service during the previous

three years (2015-2017) and also takes into account

information from other sources, namely the reports

from the European Court of Auditors. Based on this

audit information, the internal auditor considered

that, in 2017, the Commission had put in place

governance, risk management and internal control

procedures which, taken as a whole, are adequate to

152

give reasonable assurance on the achievement of its

financial objectives. However, the overall opinion is

qualified with regard to the reservations made in the

Authorising Officer by Delegations’ Declarations of

Assurance and issued in their respective Annual

Activity Reports.

In arriving at the overall opinion, the internal auditor

also considered the combined impact of all amounts

estimated to be at risk at payment as calculated by

the Authorising Officers by Delegation, as these go

beyond the amounts put under reservation. The

overall amounts at risk are the best estimation of

Authorising Officers by Delegation for the amount of

the expenditure authorised not in conformity with the

applicable contractual and regulatory provisions at

the time of the payment in 2017. In their 2017

Annual Activity Reports, the DGs estimate the

amounts at risk at payment. Taken together, these

correspond to an overall amount below materiality of

2%, as defined in the instructions for the preparation

of the 2017 Annual Activity Reports, of all executed

payments in the Commission budget, the European

Development Fund and the EU Trust Funds in 2017.

These amounts at risk at payment in 2017 do not yet

include any financial corrections and recoveries

related to deficiencies and errors the DGs will detect

and correct in the next years due to the multi-annual

corrective mechanisms built into the Commission's

internal control systems.

Given these elements, the internal auditor considers

that the EU budget is therefore adequately protected

in total and over time.

Without further qualifying the opinion, the internal

auditor added an 'emphasis of matter' highlighting

issues that require particular attention as follows:

Supervision strategies regarding third parties

implementing policies and programmes

Although it remains fully responsible for ensuring the

legality and regularity of expenditure and sound

financial management (and also the achievement of

policy objectives), the Commission is increasingly

relying on third parties to implement its programmes.

This is mostly done by delegating the

implementation of the EC operational budget (under

indirect management mode) or certain tasks to third

countries, international organisations or international

financial institutions, national authorities and

agencies, Joint Undertakings, non-EU bodies and

EU Decentralised Agencies. Moreover, in some

policy areas, greater use is progressively made of

financial instruments under the current 2014-2020

MFF. Such instruments and alternative funding

mechanisms entail specific challenges and risks for

the Commission, as also highlighted by the ECA.

To fulfil their overall responsibilities, the operational

DGs have to oversee the implementation of the

programmes and policies and provide guidance and

assistance where needed. The DGs therefore have

to define and implement adequate, effective and

efficient supervision/monitoring/reporting activities to

ensure that the delegated entities and other partners

effectively implement the programmes, adequately

protect the financial interests of the EU, comply with

the delegation agreements, when applicable, and

that any potential issue is addressed as soon as

possible.

The Internal Audit Service recommended in a

number of audits that certain DGs' control and

supervisory strategies should set out more clearly

their priorities and needs as regards obtaining

assurance on sound financial management in those

EU and non-EU bodies. In particular, the control

strategies did not sufficiently take into account the

different risks involved in entrusting tasks to the

delegated entities and independent sources were not

effectively used to build up the assurance. These

DGs should undertake more effective and efficient

supervisory activities.

Furthermore, the objectives of the

supervisory/monitoring/reporting activities and how

to assess their effectiveness were not sufficiently

clear and controls on these activities were limited in

practice.

The Internal Audit Service notes the initiatives

undertaken by the central services as well as the

action plans developed following the

recommendations from Internal Audit Service by the

partner DGs to mitigate the risks related to the

relations with their decentralised agencies and

implementing bodies on among other things,

monitoring programming, performance and

budgetary issues.

153

Annex 6: Compliance with payment time limits (Article 111 5 RAP)207

The statutory time limits for payments are laid down

in the main body of the Financial Regulation208

. There

are also some exceptionally applied time limits which

are detailed in sector-specific regulations.

Article 92 of the Financial Regulation foresees that

payments to creditors must be made within deadlines

of 30, 60 or 90 days, depending on how demanding

and complex it is to test the deliverables against the

contractual obligations. Most of the payments have

to be executed within 30 days; this represents in

volume a global average of: 87 % in 2015 and 2016,

89 % in 2017. For contracts and grant agreements for

which payment depends on the approval of a report

or a certificate, the time limit for the purposes of the

payment periods is no longer automatically

suspended until the report or certificate in question

has been approved.

The period of two months remains valid for payments

under Article 87 of the Regulation of the European

Parliament and the Council209

laying down the

general provisions on the European Regional

Development Fund, the European Social Fund and

the Cohesion Fund.

Compliance with payment time limits has been

reported by the Commission departments in their

Annual Activity Reports since 2007

210 In accordance with the applicable rules, the

payment times reported in this annex have been

calculated as follows:

For payments related to contracts and grant

agreements signed before 2013 the time limits

specified in the Financial Regulation of 2007 are

applied

where the payment is contingent upon the

approval of a report. the time from approval of

the report until payment;

where no report is required. the time from

reception of the payment request until

payment

For payments related to contracts and grant

agreements signed as from 2013, the Financial

Regulation of 2012 is applied:

where no report is required and where the

payment is contingent upon the approval of a

report, the time from reception of the payment

request until payment

The Commission's global average payment time is monitored by the Accounting Officer. It has evolved as

follows in recent years:

All time limits combined 2015 2016 2017

Global average net payment time

Global average gross payment time

24.9 days

28.6 days

21.4 days

24.9 days

20.4 days

23.3 days

The data shows that the global average net payment time of the Commission departments has been below 30

days for the last 3 years for all time limits combined and has steadily decreased since 2016. They are

encouraged to continue their efforts in this regard and to implement follow up measures whenever payment time

problems are identified. The global average gross payment time is newly provided following a recommendation

from the Ombudsman. It represents the average time to pay including any period of suspension

154

The table below illustrates the evolution of the “late payments”, i.e. payments made after expiry of the statutory

time limit in recent years for all payments combined. The data used has been extracted from the corporate

accounting system:

All time limits combined 2015 2016 2017

Late payments in number 17.9 % 12.4 % 10.4 %

Late payments in value 17.5 % 8.5 % 3.1 %

Average number of overdue days211

39.5 days 39.1 days 39.6 days

The number of late payments and the amounts associated with them have decreased significantly since 2016.

This result is believed to be linked to the more stringent requirements associated with the 2012 Financial

Regulation. Another reason is associated with the sufficient availability of payment appropriations. The average

number of overdue days (delays calculated in days), for all time limits combined is stabilized since 3 years.

Concerning the interest paid for late payments212

(see figures in the table below) the total amount paid by the

Commission in 2017 increased compared to 2016. This is mainly the consequence of interest paid by the

Development department after a Court case (which had been provisioned). The abnormally high amount of interest

paid in 2015 was mainly due to the lack of payment appropriations.

2015 2016 2017

Interest paid for late payments EUR 2 064 949.02 EUR 685 645.20 EUR 824 420.68

In general, payments delays and interest paid are a

consequence of payment shortages. For that reason,

the Budget department has summarised some

possible measures which could be applied by the

Authorising Officer to actively manage payment

appropriations

Other causes of late payments include the

complexities of evaluating the supporting documents

that are a prerequisite for all payments. This is

particularly onerous when the supporting documents

are reports of a technical nature (in average 13 % of

the payments in 2015 and 2016. 11 % in 2017) that

sometimes have to be assessed by external

experts Other causes are associated with difficulties

in coordinating the financial and operational checks

of payment requests, and issues with the

management of payment suspensions

The 2009 Communication establishing Commission-internal payment targets provided a clear incentive to

services to reduce their payment times. There is scope for reducing payment times further When

setting up action plans in this area, services' should focus on further reducing late payments from their

current levels of 10 4 % of payments in terms of their number. 3 1 % of their value. The aim should be to

meet the statutory payment time for every payment

The table that follows gives a detailed overview of the suspensions of payment:

2015 2016 2017

Total number of suspensions 27 254 26 595 26 173

Suspensions are a tool that allows the responsible authorising officer to withhold temporarily the execution of a

payment because the amount is not due, because of the absence of appropriate supporting documentation or

because there are doubts on the eligibility of the expenditure concerned. It is a basic tool for the authorising officer

in the payment process towards avoiding irregular or erroneous payments and fundamental towards ensuring

sound financial management and protecting the Union's financial interest.

155

Annex 7: Summary of Waivers of recoveries of established amounts receivable (Article 91 5 RAP)

In accordance with Article 91 (5) of the Rules of Application, the Commission is required to report each year to the

budgetary authority, in an annex to the summary of the Annual Activity Reports, on the waivers of recovery

involving 100 000 EUR or more

The following tables show the total amounts and the number of waivers above 100 000 EUR, per department, for

the financial year 2017

EU budget:

Department Amount of waivers, in EUR Number of waivers

Agriculture 659 157.56 1

Communication Networks 140 792.06 1

Development 4 719 147.50 8

Education, Audiovisual and Culture

Executive Agency 245 000.00 2

Employment 403 588.74 2

Energy 605 481.50 2

Neighbourhood 136 236.00 1

Research 234 338.50 2

Total: 7 143 741.86 19

European Development Fund:

Department Amount of waivers. in EUR Number of waivers

European Development Fund 3 074 817.44 9

Guarantee Fund:

Department Amount of waivers. in EUR Number of waivers

Guarantee Fund (Research 7th

Framework Programme & Horizon

2020)

1 928 183.77 12

156

Annex 8: Report on negotiated procedures (Article 53 RAP)

1. Legal basis

Article 53 of the Rules of Application of the Financial

Regulation requires Authorising Officers by

Delegation to record contracts concluded under

negotiated procedures. Furthermore, the

Commission is required to annex a report on

negotiated procedures to the summary of the Annual

Activity Reports referred to in Article 66 (9) of the

Financial Regulation.

2. Methodology

A distinction has been made between the 47

departments which normally do not provide external

aid, and those three departments (DEVCO, NEAR

and FPI) which conclude procurement contracts in

the area of external relations (different legal basis:

Chapter 3 of Title IV of Part Two of the Financial

Regulation) or award contracts on their own account,

but outside of the territory of the European Union.

These three departments have special

characteristics as regards data collection

(decentralised services, …), the total number of

contracts concluded, thresholds to be applied for the

recording of negotiated procedures (EUR 20 000),

as well as the possibility to have recourse to

negotiated procedures in the framework of the rapid

reaction mechanism (extreme urgency). For these

reasons, a separate approach has been used for

procurement contracts of these three departments.

3. Overall results of negotiated procedures

recorded

3.1. The 47 departments, excluding

"external relations"

On the basis of the data received, the following

statistics were registered: 102 negotiated procedures

with a total value of EUR 519 million were processed

out of a total of 746 procurement procedures

(negotiated, restricted or open) for contracts over

EUR 60 000 with a total value of EUR 2 892 million.

For the Commission, the average proportion of

negotiated procedures in relation to all procedures

amounts to 13.7 % in number (14.2 % in 2016),

which represents some 17.9 % of all procedures in

value (16.4 % in 2016).

An authorising department shall report to the

institution if the proportion of negotiated procedures

awarded in relation to the number of the contracts is

"distinctly higher than the average recorded for the

Institution" i.e. if it exceeds the average proportion

by 50 %, or if the increase from one year to the next

is over 10 % in the proportion.

Thus, the reference threshold for this year is fixed at

20.5 % (21.3 % in 2016).

8 departments exceeded the reference threshold

and, in addition, 8 increased their number of

negotiated procedures by more than 10 % in the

proportion of the negotiated procedures launched

last year (5 departments exceeded both indicators).

Among these 8 departments, it should be noted that

5 of them concluded only one to four negotiated

procedures, but the low number of procedures

conducted by each of them (up to 10), makes their

average high. Consequently their results are to be

considered as non-significant.

To be noted that, 20 departments have not used any

negotiated procedure, including 6 ones that awarded

no contract at all.

The assessment of negotiated procedures compared

with the previous year shows a decrease in the order

of 0.5 percentage points in terms of relative number

and an increase of 1.5 percentage points in terms of

relative value.

3.2. The three "external relations"

departments

On the basis of the data received, the following

statistics were registered: 124 negotiated procedures

for a total value of contracts of EUR 97 million were

processed out of a total of 455 procedures for

contracts over EUR 20 000 with a total value of

about EUR 544 million.

For the three "external relations" departments, the

average proportion of negotiated procedures in

relation to all procedures amounts to 27.3 % in

number (23.1 % in 2016), which represents some

17.8 % of all procedures in value (11.2 % in 2016).

Thus the reference threshold for this year is fixed at

40.9 % (34.6 % in 2016) which represents an

157

increase of 50% the average proportion of 2017.

One department exceeds the reference threshold of

40.9 %.

If compared with previous year, these departments

have registered an increase of 4.2 percentage points

in number of negotiated procedures in relation to all

procedures and an increase of 6.6 percentage points

in terms of relative value.

4. Analysis of the justifications and

corrective measures

The number of negotiated procedures in 2017

compared to 2016 has slightly increased (from 86 to

102), due to the increase of the overall number of

procurement procedures (from 606 to 746).

The following categories of justifications to call for a

negotiated procedure have been presented by those

departments who exceeded the thresholds:

Statistical deviations due to the high number of contracts awarded under all procedures.

Objective situations of the economic activity sector, where the number of operators may be very limited or in a monopoly situation (for reasons of intellectual property, specific technical expertise, confidential information, exclusivity rights, etc.). Monopoly situations are met inter alia, in the health area, such as for the purchase of vaccines and antigens for animal diseases. Situations of technical captivity may also arise especially in the IT domain (absence of competition for technical reasons and/or because of the protection of exclusive rights related to proprietary licenses).

Situations of emergency or crisis that cannot be foreseen in advance by the contracting authority, as is the need to ensure contractual continuity of critical secured and highly available network services to key applications in the context of police cooperation, asylum policy, foreign policy, civil protection, money laundering. Additionally, situations in relation to the provision of emergency assistance or crisis situation (e.g. in relation to the nature of the Instrument for Stability which intervene in crisis situation, urgent preparatory measures in Iraq in the field of the Common Foreign and Security Policy or Election Observation Missions in Kosovo).

Similar services/works as provided for in the initial tender specifications. Some services in charge of large inter-institutional

procurement procedures realise during the implementation of the contract (most likely in framework contract procedures) that the needs initially foreseen do not often match with the consumption trend during the execution of the contract. Therefore, the leading service must start a negotiated procedure on behalf of all Institutions to increase the ceiling of the framework contract in question.

Additional services not included in the initial contract, which become necessary, due to unforeseen circumstances.

Unsuccessful open or restricted procedure, leading to a negotiated procedure (e.g. “Cooperation on competition in Asia” project or “Platform for Policy Dialogue and Cooperation”, i.e. research services to the EU in the fields of conflict prevention, peace-building, mediation and crisis management)

Regular available measures are proposed or

implemented by the Budget department’s Central

Financial Service and other departments concerned

to redress the use of negotiated procedures when

other alternatives could be available:

An improved programming of procurement procedures.

Improvement of the system of evaluation of needs. The Commission's central services will continue their active communication and consultation policy with the other Commission departments, institutions, agencies and other bodies along the following axes:

permanent exchange of information via regular meetings with user services and agencies in appropriate fora;

ad-hoc surveys prior to the initiation of (inter-institutional) procurement procedures for the evaluation of needs;

better estimate of needs of inter-institutional framework contracts and better monitoring with semester consumption reports from user services or agencies;

Training and improved inter-service communication. The Budget department’s Central Financial Service provides regular practical training sessions on procurement and community of practice sessions.

Regular update of standard model documents and guidance documents on procurement.

158

Annex 9: EU Trust Funds (Article 187.10 FR)

This annex contains comprehensive and detailed

report to the European Parliament and the

Council on the activities supported by European

Union Trust Funds, on their implementation and

performance, as well as on their accounts.

For the performance and results aspects, see

sub-section 1.5 on ‘Global Europe’.

The Financial Regulation allowed the European

Commission to create and administer EU Trust Funds

in the field of external action: these are multi-donor

trust funds for emergency, post-emergency or

thematic actions.

A Trust Fund is both a legal arrangement and distinct

financial structure relying on a pool funding

mechanism, in which several donors jointly finance an

action on the basis of commonly agreed objectives

and reporting formats. Trust funds have many

advantages, such as flexibility, speed of decision-

making and the possibility to pool funding from

different sources and donors:

EU Trust Funds enhance the international

role of the EU, as well as strengthen the

visibility and efficiency of its external action

and development assistance.

Another advantage is faster decision-making

process in the selection of the measures to

be implemented in comparison with

traditional multiannual programmes devoted

to development cooperation. This can prove

crucial in emergency and post-emergency

actions, the categories of measures (together

with thematic actions) for which EU Trust

Funds may be established.

One more benefit is the leverage of

additional resources to devote to external

action, since the establishment of an EU

Trust Fund requires at least one additional

donor.

Donors to an EU Trust Fund may be individual

Member States as well as other entities. The pooling

of resources could also increase coordination

between different EU donors in selected areas of

intervention, for example if individual Member States

decide to channel at least part of their national

bilateral assistance through EU Trust Funds.

In order for an EU Trust Fund to be created, it must

meet a number of conditions, including EU added

value (its objectives can be better met at EU than at

national level), additionally (the trust fund should not

duplicate already existing and similar instruments)

and managerial advantages.

The constitutive act of the EU Trust Fund signed by

the European Commission and the donors details

some important features of the trust fund, including its

specific objectives, the rules for the composition and

the internal rules of its board, as well as the duration

of the trust fund, which is always limited in time. EU

Trust Funds have so far all been set up for an initial

60 months (five years), apart from the Colombia EU

Trust Fund set up in December 2016 for four years.

Financial contributions to an EU Trust Fund are

lodged in a specific bank account. EU Trust Funds

are not integrated in the EU budget, but their

management needs to be in accordance with the

Financial Regulation to the extent necessary to

ensure proper use of public resources. The European

Commission is empowered to adopt delegated acts

laying down detailed rules on the management,

governance and reporting of the EU Trust Funds.

EU Trust Funds are implemented directly by the

European Commission, which is authorised to use up

to 5 % of the resources pooled in a trust fund to cover

its management costs. In the case of emergency or

post-emergency EU Trust Funds, budget

implementation may also be indirect, with the

possibility to entrust relevant tasks to other entities,

such as third countries and their designated bodies or

international organisations and their agencies. In

addition to the specific objectives of a given trust

fund, implementation must comply with the principles

of sound financial management, transparency,

proportionality, non-discrimination and equal

treatment.

Each EU Trust Fund has its own governing board,

which decides on the use of the pooled resources.

The board ensures representation of the donors and

is chaired by the European Commission, whose

positive vote is required for the final decision on the

use of the resources. Member States that do not

contribute to the trust fund as well as the European

Parliament participate as observers. An EU Trust

Fund acts collectively on behalf of the EU and all the

contributors to its financing.

As far as control and audit mechanisms are

concerned, the provisions of the Financial Regulation

and its rules of application include a series of

safeguards. For example, each year EU Trust Funds

are subject to an independent external audit. In

addition, the powers of the European Court of

159

Auditors and of the Commission's internal auditor

over EU Trust Funds are the same as those they

exercise over the other activities of the European

Commission.

With regard to reporting obligations, the European

Commission is to submit an annual report on each

EU Trust Fund to the European Parliament and the

Council. The annual report must be exhaustive and

include detailed information on the activities

supported by the trust fund, their implementation and

performance as well as their accounts. The

Commission also reports on a monthly basis to the

European Parliament and the Council on the

budgetary implementation of the EU Trust Funds.

The following EU Trust Funds have been established:

the EU Trust Fund for the Central African

Republic: ‘the BÊKOU EUTF’ – established

2014

the EU Regional Trust Fund in Response to

the Syrian Crisis: ‘the MADAD EUTF’ –

established 2014

the European Union Emergency Trust Fund

for stability and addressing root causes of

irregular migration and displaced persons in

Africa: ‘the AFRICA EUTF’ - established

2015

the European Union Trust Fund for

Colombia: ‘the COLOMBIA EUTF’ –

established 2016

The BÊKOU EUTF

The BÊKOU EUTF (which means ‘hope’ in Sango,

the primary language spoken in the Central African

Republic) was established on 15 July 2014, by the

European Union (represented by the Commission’s

Development and Humanitarian departments and by

the European External Action Service) and three of its

Member States: France, Germany and the

Netherlands. The Fund was established with the

objective to support all aspects of the country’s exit

from crisis and its reconstruction efforts. It was

furthermore designed taking into consideration the

need to better link the reconstruction/development

programmes with the humanitarian response (Linking

Relief, Rehabilitation and Development - LRRD) in

order to rebuild the capacity of the country.

In total 5 EU Member States and other donors have,

by the 31 December 2017, contributed to this EU

Trust Fund. The total amount of pledges from donors,

the European Development Fund and the EU Budget

reached over EUR 236 million.

The priority sectors that the Trust Fund supports

include health, food security, access to water and

reconciliation within Central African Republic society.

Furthermore, the Court of Auditors published a

special report in which it assessed the justification of

the fund’s establishment, its management and the

achievement of its objectives so far. Despite some

limited shortcomings, it concluded that the choice to

set up the fund was appropriate in the given

circumstances. It should be taken into account that

this was the first EU Trust Fund ever set up. The

Court recommended the Commission to develop

further guidance on the choice of aid vehicle, to

improve donor coordination, selection procedures,

performance measurement and to optimise

administrative costs.

The MADAD EUTF

The EU Regional Trust Fund in Response to the

Syrian Crisis, the 'Madad Fund', (‘Madad’ broadly

means ‘helping together’ in Arabic), was established

on 15 December 2014.

By way of a revised Commission establishment

decision in December 2015, and subsequent

adoption by the Trust Fund Board in March 2016, the

scope of the Madad Fund has been expanded to also

cover support to internally displaced persons (IDPs)

in Iraq fleeing from the interlinked Syria/Iraq/Da'esh

crisis, to provide flexibility to support affected

countries also with hosting non-Syrian refugees, and

to provide support in the Western Balkans to non-EU

countries affected by the refugee crisis.

At the end of 2017, the EU and 23 donors contributed

to the Trust Fund: the EU Budget, 22 Member States

and 1 non-Member State, with total contributions

reaching an amount of approximately EUR 1.43

billion. The contributions from the EU Budget

amounted by the end of 2017 to EUR 1.278 billion

while the contributions from Member States

amounted to EUR 125.8 million and EUR 24.7 million

from Turkey. Projects focusing on education,

livelihoods and health covering a total of EUR 1.2

billion million have already been approved, out of

which EUR 871 million have been contracted to the

Trust Fund’s implementing partners on the ground.

The Madad Fund is an important implementation

channel also for the Facility for Refugees in Turkey,

with some 10 % of the Facility’s budget to be

channelled via the Trust Fund.

These programmes support refugees and host

communities in their needs for basic education and

child protection, training and higher education, better

access to healthcare, improved water and wastewater

infrastructure, as well as support for projects

promoting resilience, economic opportunities and

social inclusion.

160

The AFRICA EUTF

The EU Trust Fund for Africa was established on 12

November 2015. It provides a rapid, flexible and

effective response to root causes of irregular

migration and displaced persons in Africa as well as

to the crisis in the Sahel and Lake Chad, the Horn of

Africa, and the North of Africa regions. It has since

then been extended to Ghana, Guinea and Ivory

Coast

It aims to help fostering stability and contributing to

better migration management. In line with the EU

development-led approach to forced displacement, it

also helps addressing the root causes of

destabilisation, forced displacement and irregular

migration, by promoting economic and equal

opportunities, security and development.

The EU provides support to the three regions to face

the growing challenges of demographic pressure,

environmental stress, extreme poverty, internal

tensions, institutional weaknesses, weak social and

economic infrastructures and insufficient resilience to

food crises, which have in some places led to open

conflict, displacement, criminality, radicalisation and

violent extremism, as well as irregular migration,

trafficking in human beings and the smuggling of

migrants.

The EU Trust Fund for Africa benefits a

comprehensive group of African countries crossed by

the major migration routes. These countries are part

of the following regional operational windows:

Window A: Sahel and Lake Chad: Burkina

Faso, Cameroon, Chad, the Gambia, Mali,

Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal, Ghana,

Guinea and Cote d'Ivoire

Window B: Horn of Africa: Djibouti, Eritrea,

Ethiopia, Kenya, Somalia, South Sudan,

Sudan, Tanzania and Uganda

Window C: North of Africa: Algeria, Egypt,

Libya, Morocco and Tunisia

In addition to the countries mentioned above,

neighbouring African countries may also benefit, on a

case by case basis, from EU Trust Fund for Africa

projects with a regional dimension in order to address

regional migration flows and related cross-border

challenges.

Activities funded under the EU Trust Fund for Africa

are implemented through a range of operating

partners, including EU Member States cooperation

agencies, Non-Governmental Organisations and

international organisations. Several implementation

modalities are envisaged: delegated cooperation,

calls for proposals, budget support, blending and

direct awards in particular situations. Priorities of the

EU Trust Fund for Africa have been identified through

a dialogue with African partners and relevant local,

national and regional stakeholders.

As of 31 December 2017, a total of 143 projects

worth EUR 2 388 million have been approved for the

Sahel & Lake Chad, the Horn of Africa and the North

of Africa regions. Of the total amount approved, 210

contracts have been signed with implementing

partners for an amount of over EUR 1 502 million

(63 % of the approved funding).

In total 26 EU Member States and two other donors

(Switzerland and Norway) have, by mid-April 2018,

contributed to this EU Trust Fund.

The COLOMBIA EUTF

The signature of the constitutive agreement of the EU

Trust Fund for Colombia took place on 12 December

2016. The EU Trust Fund is set to have close to EUR

96 million at its disposal, from the EU budget and

from contributions of 19 EU Member States (Croatia,

Czech Republic, Cyprus, France, Germany, Hungary,

Italy, Ireland, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta,

the Netherlands, Portugal, Spain, Sweden, the United

Kingdom, Slovakia and Slovenia).

In its first year of operations, the Colombia Trust Fund

approved 7 projects for a total amount of EUR 30.3

million and EUR 20 million were contracted by 31st

December 2017.

The Trust Fund will help to support the

implementation of the peace agreement in the early

recovery and stabilisation phases of the post conflict.

The overall objective is to help Colombia to secure a

stable and lasting peace, to rebuild its social and

economic fabric, and to give new hope to the people

of Colombia.

161

The EU Trust Funds' annual reports by their Trust

Fund Managers (as Authorising Officers by Sub-

Delegation), include more details on the activities of

the EU Trust Funds. They can be found as annexes

of the Annual Activity Reports of the Commission’s

Development and Neighbourhood departments:

DG DEVCO

EUTF ‘Bêkou’ – the EU Trust Fund for the

Central African Republic

EUTF ‘Africa’ - Horn of Africa Window

EUTF ‘Africa’ - Sahel and Lake Chad

Window

EUTF ‘Africa’ - North of Africa Window

EUTF ‘Colombia‘ - North of Africa Window

DG NEAR

’Madad’ Fund – The EU Regional Trust Fund

in response to the Syrian crisis

162

Endnotes

1 http://www.eib.org/efsi/index.htm, Ie, the figures on this page are not part of formal EIB Group reporting on

EFSI. Therefore, they are provisional and unaudited. The figures are subject to change.

2 Based on the projects that received financing in 2015 and 2016.

3 Five hotspots (Moria, Vathy, Vial, Lepida and Pyli) are operational in Greece.

4 https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/eutf_syria_factsheet-english.pdf

5 https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/facility_table.pdf

6 https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/solidarity-corps-factsheet_en.pdf

7 Including European Development Fund and external assigned revenue

8 http://ec.europa.eu/echo/what/humanitarian-aid/education-emergencies_en

9 OJ C 322, 28/09/2017

10 See also the Commission's annual Report to the European Parliament and the Council ‘Protection of the

European Union’s financial interests — Fight against fraud 2016 Annual Report’ (COM(2017) 383 of 20/07/2017)

11 SWD(2018) 171 final

12 http://ec.europa.eu/eurostat/web/europe-2020-indicators/

13 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-country-report-communication_en.pdf

14 The text in this section is based on the Annual Activity Reports of DGs RTD, GROW, ECFIN, EAC,

MOVE, ENER, CNECT, as well as on the relevant Programme Statements for the programmes under this

budgetary heading

15 Report on the state of play of the Investment Plan for Europe, https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-

political/files/brochure-investment-plan-17x17-july17_en.pdf

16 Regulation (EU) 2017/2396, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/TXT/?uri=CELEX:32017R2396

17 http://www.eib.org/efsi/index.htm, Ie, the figures on this page are not part of formal EIB Group reporting on

EFSI. Therefore, they are provisional and unaudited. The figures are subject to change.

18 European Investment Project Portal, https://ec.europa.eu/eipp/desktop/en/index.html

19 Based on the projects that received financing in 2015 and 2016.

20 https://ec.europa.eu/commission/commissioners/2014-2019/thyssen/announcements/speech-conference-

financial-instruments-funded-european-social-fund-brussels_en

21 Data extracted from Horizon 2020 Dashboard

22 SWD(2017) 221, and extended version:

https://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/book_interim_evaluation_horizon_2020.pdf#view=fit&pagemode=no

e

23 SWD(2018) 40, https://ec.europa.eu/assets/eac/erasmus-plus/eval/swd-e-plus-mte.pdf

24 https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/solidarity-corps-factsheet_en.pdf

25 External evaluation study report: http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/28084, Commission

Evaluation Staff Working Document to be published in 2018

26 These are preliminary results based on a methodology developed by the consultancies M-Five,

KombiConsult and HACON. To ensure the robustness of the analysis, DG MOVE has launched a more detailed

study on 14 June 2017 that running until 2018.

27 SWD(2018) 44, https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/legislation/swd-2018-0044-mid-term-

evaluation-cef-ia-part2.pdf

163

28 SWD(2017) 346, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0346

29 SWD(2017) 347, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0347

30 Staff Working document SWD(2017) 346 final, http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0346

31 European GNSS Agency: Summary of Achievements in 2016,

https://www.gsa.europa.eu/sites/default/files/2016_gsa_summary_report.pdf

32 COM(2017) 616, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM:2017:616:FIN

33 https://ec.europa.eu/info/news/looking-back-europes-contribution-iter-over-last-ten-years-2018-apr-12_en

34 http://f4e.europa.eu/Downloads/Press/Magnets_Press_Release_190520171200.pdf

35 http://fusionforenergy.europa.eu/mediacorner/newsview.aspx?content=1212

36 The text in this section is based on the Annual Activity Reports of DGs REGIO and EMPL, as well as on

the relevant Programme Statements for the programmes under this budgetary heading

37 Five Funds, forming the European Structural and Investment Funds (ESIF), work together to support

economic development across all EU countries, in line with the objectives of the Europe 2020 strategy: European

Regional Development Fund (ERDF); European Social Fund (ESF); Cohesion Fund (CF); European Agricultural

Fund for Rural Development (EAFRD); European Maritime and Fisheries Fund (EMFF). The latter two are covered

by Budget Heading 2 (Sustainable Growth).

38 COM(2017) 755 final (page 5) -

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/strat_rep_2017/strat_rep_2017_en.pdf

39 Special report No 15/2017: Ex ante conditionalities and performance reserve in Cohesion: innovative but

not yet effective instruments

40 Source: REGIO Annual Activity Report, page 12

41 Seventh report on economic, social and territorial cohesion -

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/cohesion7/7cr.pdf

42 Strategic report 2017 on the implementation of the European Structural and Investment Funds

http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/how/stages-step-by-step/strategic-report/

43 One individual may participate in several European Social Fund funded operations and therefore

'participants' should be understood as participations

44 http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/evaluations/ and

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=701

45 http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/analysis/

46 Staff Working document SWD(2016)318

47 COM(2017) 755 final (page 12) -

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/reports/strat_rep_2017/strat_rep_2017_en.pdf

48 Special Report 23/2016 Maritime transport, Special Report 2/2017 Partnership Agreements, Special

Report 18/2017 Single European Sky, Special Report 13/2017 Rail traffic

49 The text in this section is based on the Annual Activity Reports of DGs AGRI, MARE, ENV and CLIMA as

well as on the relevant Programme Statements for the programmes under this budgetary heading

50 COM(2017) 713 final - http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52017DC0713

51 https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/statistics/facts-figures/direct-payments.pdf

52 Evaluation study of the payment for agricultural practices beneficial for the climate and the environment,

Final Report - https://ec.europa.eu/agriculture/sites/agriculture/files/fullrep_en.pdf, Commission Evaluation Staff

Working Document to be published in 2018

53 Special Report No 21/2017

54 Figures by 31/12/2016.

164

55 Regulation (EU) 2017/2393

56 https://enrd.ec.europa.eu/projects-practice_en

57 Special Report No 16/2017: Rural Development Programming: less complexity and more focus on results

needed and Special report no 11/2018: New options for financing rural development projects: Simpler but not

focused on results

58 Staff Working Document to be published in 2018

59 SWD(2017) 452 final, Strategic report 2017 on the implementation of European Structural and Investment

Funds

60 COM(2018) 48 final - http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/EN/COM-2018-48-F1-EN-

MAIN-PART-1.PDF

61 SWD(2017) 274 final – http://ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?doc_id=45977

62 COM(2016) 942 final - http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM:2016:942:FIN

63 SWD(2017) 355 final - https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/report-on-the-mid-

termevaluation_swd_355_en.pdf

64 COM(2015)478 final, Mid-term review of the EU Biodiversity Strategy to 2020

65 The text in this section is based on the Annual Activity Reports of DGs HOME, JUST, ECHO, SANTE,

EAC as well as on the relevant Programme Statements for the programmes under this budgetary heading

66 Publication first half of 2018

67 Publication first half of 2018

68 A 'hit' in the Schengen Information System means that the person or object has been found in another

Member State and further action, specified in the alert, is provided by the system.

69 https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-

migration/20171114_central_mediterranean_route_en.pdf

70 SWD(2017) 0287 final, 30.8.2017, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=SWD%3A2017%7

%3A287%7 %3AFIN

71 Publication first half 2018

72 COM(2017) 546 final - http://eur-lex.europa.eu/legal-

content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0546&from=EN

73 COM(2017) 586 final - https://eur-lex.europa.eu/legal-

content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0586&from=EN

74 The text in this section is based on the Annual Activity Reports of DGs DEVCO, ECHO, NEAR, FPI,

ECFIN, as well as on the relevant Programme Statements for the programmes under this budgetary heading

75 In 2017, the European Commission provided EUR 1.4 billion in humanitarian aid (excluding the European

Development Fund and external assigned revenue). This amount also includes the allocation for the Emergency

Support within the EU. If all instruments and sources are added up (European Development Fund, external

assigned revenue from Member States – mostly for the Facility for Refugees in Turkey – and Emergency Support

within the EU), the total amount of humanitarian aid increases to EUR 2.2 billion.

76 http://ec.europa.eu/echo/what/humanitarian-aid/education-emergencies_en

77 ICF, Comprehensive evaluation of the European Union humanitarian aid in 2012-2016, (2018),

https://ec.europa.eu/echo/sites/echo-site/files/cha_final_report_01032018_master_clean.pdf , p 38

78 SWD(2017) 604, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0604



81 Regulation (EU) 2017/2306 of the European Parliament and of the Council of 12 December 2017

amending Regulation (EU) No 230/2014 establishing an instrument contributing to stability and peace, OJ L 335,

15.12.2017, p. 6–10, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:32017R2306

165

82 COM(2017) 720 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM:2017:720:FIN

83 SWD(2017) 608 final, https://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/swd-mid-term-review-pi_en_0.pdf

84 External Evaluation of the Partnership Instrument (2014 – mid 2017) of June 2017:

https://ec.europa.eu/europeaid/mid-term-evaluation-partnership-instrument-pi-draft-report_en

85 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-2007_en.htm

86 SWD(2017) 463, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=SWD:2017:463:FIN

87 However, in the case of Turkey the European Court of Auditors concluded that only limited results have

been achieved so far, see Special Report 07/2018, 'EU pre-accession assistance to Turkey, only limited results so

far.'

88 https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/facility_table.pdf


90 The EU suspended all its bilateral cooperation with the Government of Syria in May 2011. However the

EU continues to deliver assistance to the Syrian population, both inside and outside Syria.

91 This designation shall not be construed as recognition of a State of Palestine and is without prejudice to

the individual positions of the Member States on this issue.

92 SWD(2017) 602, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52017SC0602

93 JOIN(2017) 18, https://eeas.europa.eu/sites/eeas/files/2_en_act_part1_v9_3.pdf

94 https://ec.europa.eu/neighbourhood-enlargement/sites/near/files/eutf_syria_factsheet-english.pdf

95 SWD(2016) 295 final, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52016SC0295

96 http://ec.europa.eu/dgs/economy_finance/evaluation/completed/index_en.htm

97 OJ C 322, 28/09/2017

98 The Committee of Sponsoring Organisations of the Treadway Commission (COSO) is a joint initiative of

five private sector organisations, dedicated to providing thought leadership to executive management and

governance entities on critical aspects of organisational governance, business ethics, internal control, enterprise

risk management, fraud, and financial reporting. COSO has established a common internal control model against

which companies and organisations may assess their control systems.

99 Communication to the Commission from Commissioner Oettinger – Revision of the Internal Control

Framework (C(2017) 2373 of 19 April 2017)

100 Agriculture, Climate, Communication, Informatics, Education and Culture and its agency, Small and

Medium Enterprises agency, Employment, Energy, Environment, Human Resources, Mobility, Regional,

Interpretation, and Legal departments.

101 The methodology has been developed in close co-operation with all the Commission departments.

102 During 2017, the Budget department developed and implemented a new (risk-focused) strategy for the

validation of local systems. It aims to simplify and speed up the process, reducing the administrative burden on

authorising departments and disseminating best practices beyond the departments examined.

103 The main open recommendations involve the Regional and Paymaster departments.

104 Mainly the Mobility/Energy, Research and Agriculture departments

105 Mainly the completeness of the registration of reflows from financial instruments, the documentation and

reporting on recovery context, and the timely establishment of recovery orders.

106 Plus the European Development Fund and the EU Trust Funds in the case of the External Relations

departments

107 The financial importance of the 50 Commission departments varies significantly. The management of

funds is highly concentrated among a few big spending departments (with more than 40% of payments made by

the Agriculture department only and 80% by seven Commission departments), with a long tail of other much

smaller spending departments (the 'last' 5% of payments is made by 34 (i.e. two thirds) of the Commission

departments).

166

108 Shares in the 2017 expenses by the European Commission (with less for ‘Cohesion’ compared to the

2016 ‘closure year’).

109 Mainly in shared management: financial corrections before declaring, accepting and reimbursing the

expenditure to the Commission.

110 Before accepting the expenditure, clearing the pre-financing (i.e. transferring its ownership) and/or making

the interim/final payment.

111 e.g. recovering unused pre-financing, rejection of (part of) costs claimed, etc.

112 After having accepted the expenditure, cleared the pre-financing (i.e. ownership transferred) and/or made

the interim/final payment.

113 As required by the Financial Regulation Article 66(5).

114 For the definitions of the terminology in this subsection, see Annex 3.

115 i.e. financial operations not in conformity with the applicable contractual and regulatory provisions.

116 Or equivalent: see Annex 3.

117 More detailed tables in Annex 2-A.

118 European Court of Auditors’ 2016 Annual Report, Paragraph 1.25 with Box 1.8

119 These may include errors of a formal nature that, although important to address, do not always result in

undue payments and therefore do not always give rise to financial corrections or recovery orders.

120 Data from AUDEX (AUDIT and EXtrapolation system for H2020), including ‘direct’ coverage (fully audited

transactions) and ‘indirect’ coverage (non-audited participations which, nevertheless, after the full treatment of

audit results, are clean from systematic errors)



123 Article 66(9) of the Financial Regulation requires the Authorising Officers by Delegation to include in their

Annual Activity Reports an overall assessment of the costs and benefits of controls.

124 For shared management, the Agricultural and Home Affairs departments reported separately on the costs

of controls at Member States’ level in 2017 whereas the Maritime, Employment and Regional departments will

report on it in 2018 once the results of their on-going studies will be available. For indirect management, 13 out of

17 departments reported on the cost at entrusted entities level separately from the Commission’s cost of control in

2017. However, the cost of controls by the entrusted entities is only a portion of the broader administration

(management) fees paid.

125 Simplified Cost Options mean lump sums, flat rates and scales of unit costs.

126 Article 325(1) of the Treaty on the Functioning of the European Union

127 Article 317 of the Treaty on the Functioning of the European Union

128 Article 32 of the Financial Regulation

129 https://ec.europa.eu/info/publications/annual-activity-reports_en

130 Including since 2017 the ‘Task Force for the Preparation and Conduct of the Negotiations with the United

Kingdom under Article 50 of the Treaty on European Union’

131 'Non-quantified reservations' are defined as reservations for which it is not possible to make an accurate

assessment of the impact for the financial year, for which the financial impact is zero for this reporting year, or

which cannot be quantified because they are only reputational.

132 The first results from the implementation of the related action plan were reviewed by the Internal Audit

Service in March 2018. Consequently, the Internal Audit Service downgraded the previously critical

recommendation to very important.

133 More detailed tables in Annex 2-B.

134 Six departments; i.e. the Development, Neighbourhood and Humanitarian departments, plus also (albeit

to a limited extent) the Home Affairs, Regional and Employment departments

167

135 Four EU Trust Funds: the 'Bêkou' Trust Fund, i.e. the EU Trust Fund for the Central African Republic; the

'Madad' Fund, i.e. the EU Regional Trust Fund in Response to the Syrian Crisis; the EU Emergency Trust Fund for

Africa; the EU Trust Fund for Colombia

136 In their Annual Activity Reports Annex 4, the materiality criteria state that ‘the control system established

for Horizon 2020 is designed to achieve a control result in a range of 2 % - 5 % detected error rate, which should

be as close as possible to 2 % after corrections. Consequently, this range has been considered in the legislation

as the control objective set for the framework programme.’ This is an alternative to the general materiality criteria

usually applied by Commission departments (by which the residual error rate must be lower than 2 % by the end of

the implementation of the programme).

137 The legislative financial statement accompanying the Commission's proposal for the Horizon 2020

regulation states: ‘The Commission considers therefore that, for research spending under Horizon 2020, a risk of

error, on an annual basis, within a range between 2-5 % is a realistic objective taking into account the costs of

controls, the simplification measures proposed to reduce the complexity of rules and the related inherent risk

associated to the reimbursement of costs of the research projects. The ultimate aim for the residual level of error

at the closure of the programmes after the financial impact of all audits, corrections and recovery measures will

have been taken into account is to achieve a level as close as possible to 2 %.’

138 The Legislative Authority adopted certain provisions that increase the risk of error, such as a limit on

additional remuneration, reimbursement for large scale research infrastructure and a higher target for SME

participation.

139 https://www.eca.europa.eu/en/Pages/Strategy.aspx

140 https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=44524

141 In Cohesion this is not always a 'net' reimbursement to the EU budget, as Member States have the option

to replace the ineligible expenditure with new eligible expenditure.

142 Including financial corrections at source and corrections from financial clearance in Agriculture. The

methodology used by DG AGRI to calculate the corrective capacity for the purpose of its annual activity report is

explained under point 2.1.1.3.1 of DG AGRI’s 2017 Annual Activity Report.

143 The Internal Audit Service audit on Erasmus+ and Creative Europe – grant management phase 1 (from

the call to the signature of contracts).

144 Internal Audit Service Audit on the Governance, Planning, Monitoring and Implementation of the budget

line of the OLAF Supervisory Committee.

145 INEA only partially accepted the observation as it considered that part of this recommendation was

beyond its remit and should be addressed at Commission level. However, the action plan provided by INEA

addressed all parts of the recommendation (including the part rejected).

146 Following discussion in the Audit Progress Committee DG NEAR confirmed that the management will

pursue the principles recommended by the Internal Audit Service .

147 E.g. internal control standards are based on the 2013 framework for internal control principles established

by the Sponsoring Organizations of the Treadway Commission.

148 European Court of Auditors’ Special Report No 27/2016 on 'Governance at the European Commission –

best practice?',

149 Communication to the Commission from President Juncker and First Vice-President Timmermans:

Governance in the European Commission, C(2017) 6915 final of 11 October 2017, URL:

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/c_2017_6915_final_en.pdf.

150 European Court of Auditors, Rapid case review on the implementation of the 5 % reduction of staff posts,

21/12/2017.

151 Eurostat periodically revises its published data to reflect new or improved information, also for previous

years. The latest published data is available by clicking on "bookmark". The "latest known value" column reflects

the data that was available at the time of the preparation of the Annual Activity Reports on 2017 and it is the

reference point for the Annual Activity Reports of Commission services.

168

152 The share of 18 to 24 year old persons who have at most lower secondary education and are not in

further education and training.

153 Gross domestic product at 2010 reference levels per hour worked (purchasing power parity adjusted).

154 The indicator focuses on the sustainability of growth and jobs.

155 DESI is a composite index that summarises relevant indicators on Europe's digital performance and tracks

the evolution of EU Member States in digital competitiveness. The closer the value is to 1, the better. The DESI

index is calculated as the weighted average of the five main DESI dimensions: 1 Connectivity (25 %), 2 Human

Capital (25 %), 3 Use of Internet (15 %), 4 Integration of Digital Technology (20 %) and 5 Digital Public Services

(15 %). The DESI index is updated once a year.

156 The FINTEC indicator is a scale-free measure normalized to always lie between 0 and 1; 0 means no

cross-border integration, 1 means full integration; for the price-based part 1 would mean total absence of any price

differentials for comparable money market instruments; for the volume-based part, full integration would mean lack

of any home bias on the side of investors.

157 Variation coefficient of GDP volume indices of expenditure per capita.

158 CISS measures the state of instability in the euro area financial system. It comprises 15 mostly market-

based financial stress measures split into five categories: financial intermediaries sector, money markets, equity

markets, bond markets and foreign exchange markets. It is unit-free and constrained to lie within the interval (0, 1).

159 The ratio of total income received by the 20 % of the population with the highest income (top quintile) to

that received by the 20 % of the population with the lowest income (lowest quintile).

160 The unadjusted Gender Pay Gap (GPG) represents the difference between average gross hourly

earnings of male paid employees and of female paid employees as a percentage of average gross hourly earnings

of male paid employees.

161 The indicator measures the % of effected returns compared to return decisions issued by the Member

States.

162 Eurostat collects both the nominator and the denominator annually from the Ministries of Interior / Border

Guards / Police of the Member States. The data depend very much on national circumstances and policies. In

addition, the time lag between the return decision and its execution means that the reference population of the

nominator and denominator are not the same.

163 Host-country nationals and other EU nationals counted together.

164 This designation is without prejudice to positions on status, and is in line with UNSCR 1244 and the ICJ

Opinion on the Kosovo Declaration of Independence.

165 This designation is without prejudice to positions on status, and is in line with UNSCR 1244 and the ICJ

Opinion on the Kosovo Declaration of Independence.

166 The indicator measures perceptions of the likelihood that the government will be destabilized or

overthrown by unconstitutional or violent means, including politically-motivated violence and terrorism. Higher

values in percentile rank indicate better governance ratings.

167 For the calculation of the baseline, beneficiary countries under the Development Cooperation Instrument

and European Development Fund have been taken into account. Beneficiaries under the European

Neighbourhood Instrument and EU-Greenland Partnership Instrument have been excluded.

168 The number of opinions to a certain degree depends on the number of legislative proposals and policy

communications put forward by the Commission.

169 Six departments; i.e. the Development, Neighbourhood and Humanitarian departments, plus also (albeit

to a limited extend) the Home Affairs, Regional and Employment departments;

Four EU Trust Funds: the 'Bêkou' Trust Fund, i.e. the EU Trust Fund for the Central African Republic; the 'Madad'

Fund, i.e. the EU Regional Trust Fund in Response to the Syrian Crisis; the EU Emergency Trust Fund for Africa;

the EU Trust Fund for Colombia. See also Annex 9.

170 e.g. the "adjusted error rates" (Agriculture department, for Rural Development), the "reportable error

rates" (Regional department, for the 2007-2013 programmes), or the “residual total error rates” (Maritime

department, for the current programme). In other cases (e.g. Development and Neighbourhood departments), they

169

are derived by a backwards calculation based on results from advanced residual error studies; i.e. by adding the

estimated future corrections (if not assumed being zero) to the amount at risk at closure.

171 As disclosed in the Annual Activity Reports, this includes considering fewer more recent years than the 7-

years-period (e.g. Agriculture, Development, Neighbourhood departments), using an alternative estimation basis

(e.g. Agriculture, Research, Communication Networks, Regional, Employment departments and the Research

Executive Agency), or even estimating that future corrections will be zero (e.g. Regional, Employment, Maritime

departments for their current programmes, as the relevant corrections have been implemented by the Member

States in the relevant annual accounts to have a residual error rate below the materiality threshold of 2 % following

the change of the management and control system put in place for the 2014-2020 period).




173 For some programmes with no set closure point (e.g. European Agricultural Guarantee Fund) and for

some multiannual programmes for which corrections are still possible afterwards (e.g. European Agricultural Fund

for Rural Development and European Structural and Investment Funds), all corrections that remain possible are

considered for this estimate.

174 or equivalent, such as after the expenditure is registered in the Commission’s accounting system, after the

expenditure is accepted or after the pre-financing is cleared. In any case, this means after the preventive (ex-ante)

control measures have already been implemented earlier in the cycle.

175 As disclosed in the Annual Activity Reports, this includes considering fewer more recent years than the 7-

years-period (e.g. Agriculture, Development, Neighbourhood departments), using an alternative estimation basis

(e.g. Agriculture, Research, Communication Networks, Regional, Employment departments and the Research

Executive Agency), or even estimating that future corrections will be zero (e.g. Regional, Employment, Maritime

departments for their current programmes, as the relevant corrections have been implemented by the Member

States in the relevant annual accounts to have a residual error rate below the materiality threshold of 2 % following

the change of the management and control system put in place for the 2014-2020 period).

176 Equivalent to the European Court of Auditors' methodology (European Court of Auditors 2016 Annual

Report methodological Annex 1.1 paragraph 10)

177 In all cases of Co-Delegations (Internal Rules Article 3), the "payments made" are covered by the

Delegated departments (since 2017 also for Type 3). In the case of Cross-SubDelegations (Internal Rules Article

12), they remain with the Delegating departments (the reporting on the latter is being reconsidered for 2018).

"Pre-financings paid/cleared" are always covered by the Delegated departments, even in the case of Cross-

SubDelegations.

PS: Co-Delegations Type 1 are actually 'divided' between departments, with each department duly covering its

own 'share' of (both) payments and pre-financings.

178 e.g. the "adjusted error rates" (Agriculture department; for Rural Development), the "reportable error

rates" (Regional department; for the 2007-2013 programmes), or the “residual total error rates” (Maritime

department; for the current programme). In other cases (e.g. Development and Neighbourhood departments), they

are derived by a backwards calculation based on results from advanced residual error studies; i.e. by adding the

estimated future corrections (if not assumed being zero) to the amount at risk at closure.

179 See the European Court of Auditors' 2016 Annual Report, paragraph 1.25 with box 1.8

180 See the European Court of Auditors' methodology (European Court of Auditors 2016 Annual Report

methodological Annex 1.1 paragraph 17)




182 Special Report No 4/2017 “Protecting the EU budget from irregular spending: The Commission made

increasing use of preventive measures and financial corrections in Cohesion during the 2007-2013 period”.

183 The methodology used by DG AGRI in order to calculate the corrective capacity for the purpose of its

annual activity report is explained under point 2.1.1.3.1 of DG AGRI Annual Activity Report 2017.

170

184 The methodology used by DG AGRI in order to calculate the corrective capacity for the purpose of its

annual activity report is explained under point 2.1.1.3.1 of DG AGRI Annual Activity Report 2017.

185 It should be noted that due to the rounding of figures into millions of euros, some financial data in the

tables above may appear not to add-up.

186

For the purpose of calculating its corrective capacity in the Annual Activity Report, DG AGRI takes into

account only the amounts related to conformity clearance decisions adopted by the Commission and published in

the Official Journal of the EU and deducts the corrections in respect of cross-compliance infringements. For details

on the methodology used for FY 2017, see DG AGRI Annual Activity Report 2017, point 2.1.1.3.1.

187 The amount does not include the financial corrections “at source”.

188 Article 21(3)(c) of the Financial Regulation.

189 Art. 41 of Reg. 1306/2013.

190 Regulation (EU) Nº 1303/2013 of the European Parliament and of the Council laying down common

provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund, the Cohesion Fund, the

European Agricultural Fund for Rural Development and the European Maritime and Fisheries Fund covered by the

Common Strategic Framework and laying down general provisions on the European Regional Funds, the

European Social Fund and the Cohesion Fund repealing Regulation (EC) Nº 1083/2006 – OJ L 347, 20.12.2013,

p. 320.

191 Stemming from Member States' control statistics reported to the Commission

192 Not for the 2000-2006 period.

193 'Technical Assistance and Information Exchange instrument TAIEX-REGIO PEER 2 PEER'

194 This amount does not include the at source financial corrections applied by the Member States before

declaring the expenditure to the Commission, since there was no legal requirement to report such amounts.

Consequently, the Commission does not have such information.

195 Including financial corrections at source.

196 At source corrections are excluded from this annual reporting, in line with the legal framework applicable

for 2007-2013.

197 In addition to Commission reporting.

198 In order to eliminate the risk of double counting, the amounts reported in this section are calculated as the

difference between the cumulative amounts reported by the Member States (Art. 20 reports on withdrawals and

recoveries) and the financial corrections reported by the Commission (table 1.2.2 above).

199 This information has been transmitted in the assurance packages received in February 2018 for the third

accounting year and is still under assessment by the Commission services (information as reported by the

Member States, pending the Commission verifications).

200 In addition to Commission reporting

201 Research budget implemented by the Commission and Executive Agencies.

202 Implementation of Research budget entrusted to joint undertakings.

203 Budget implementation by international organisations.

204 Flat rate corrections should be seen as an estimation of the financial corrections (flat-rate and/or

extrapolated) which are not directly linked to individual operations/projects. It needs also to be underlined that for

European Regional Development Fund/Cohesion Fund in some cases the amounts of corrections communicated

by the Member States cover both individual and flat rate/extrapolated corrections; for reporting purposes these

amounts are included under the typology (individual or flat rate) which is considered prevalent. These two

limitations do not have an impact on the reliability of the global amounts reported.

205 As a result, the eligible expenditure declared to the Commission is capped to the amount after the

deduction of the flat rate correction.

206 The Internal Audit Service performed in 2017 (final report issued in January 2018) an audit in EACEA on

Erasmus+ and Creative Europe – Grant Management phase 1 (from the call to the signature of contracts). Overall,

171

the Internal Audit Service identified serious shortcomings in the design and implementation of EACEA's controls

that require urgent and determined action to ensure that the highest quality projects are selected for EU funding in

compliance with the applicable rules. The Internal Audit Service notably issued one critical recommendation

(accepted by the Agency) as regards the role of the evaluation committee (no evidence that the evaluation

committees' final conclusions on the projects to be financed or rejected were based on a review of and

deliberations on the merits of all the submitted grant proposals and that they did not simply endorse the work done

by external experts whose role is to assist the committees but not to take the final decisions). Following the action

taken by the Agency, the rating of this critical recommendation has been downgraded to 'very important' after an

Internal Audit Service follow-up engagement performed in March 2018.

207 From 2017 onwards, the scope of statistics has been extended to include the European Development

Fund and the EU Trust Funds in the total of the Commission.

208 Commission Delegated Regulation (EU) N° 1268/2012 of 29 October 2012 (OJ L 362, 312.12.2012, p.1)

209 Regulation (EC) No 1083/2006 of the European Parliament and of the Council laying down general

provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund and

repealing Regulation (EC) No 1260/1999 (OJ L 210, 31.7.2006, p. 25)

210 Based on available data in the corporate accounting system (ABAC) as of end of the financial year 2007

211 i.e. above the statutory time limit

212 i.e. no longer conditional upon the presentation of a request for payment (with the exception of amounts

below EUR 200)