decizii de investiții Și finanțare a

8/16/2019 Decizii de Investiții Și Finanțare A

http://slidepdf.com/reader/full/decizii-de-investiii-i-finanare-a 1/13

PROIECT LA DECIZII DE

INVESTIȚII ȘI FINANȚAREA AFACERILOR

Plan de afaceri: Înfințareaunei brutării artizanae



Ideea de a înfiin a o brutărie artizanală a avut ca sursățde inspira ie dorin a de a ob ine acea pâine coaptă înț ț țcopilărie de bătrâni la ară, pâine de a cărui gust i mirosț șnu mai avem parte în zilele noastre.

onsiderăm că dacă ne referim la pâinea noastră ceade toate zilele, în sens nutri!ional dar iș economic, atunci o putem identifica drept pâinea cu maia.

Pâinea cu maia e o pâine specială, care nu seamănădeloc cu pâinea din comer!" are alt gust, altă consisten!ă #iac!ionează altfel în organism. $ste mai bună la toatecapitolele deoarece procedeul ei de fabrica!ie este celtradi!ional, iar în locul dro%diei de panifica!ie se folose#temaiaua acră, o pastă de făină fermentată în apă.

http://atelierdepaine.ro/index.php/nutritie

http://atelierdepaine.ro/index.php/paine-cu-maia/calcul-economic

http://atelierdepaine.ro/index.php/paine-cu-maia/calcul-economic

http://atelierdepaine.ro/index.php/nutritie



P%inea "u &aia este un produs de nişă, numultă lume e cunoscătoare dar cu toate acesteaprodusele noastre se adresează unei game destulde variate de consumatori și mai exact:

pentru cei preocupați de hrana sănătoasă șigustoasă

pentru susținătorii ideii de slow-food, care știu căplăcerea de a mnca merge mnă !n mnă cutradiția și cultura gastronomic

pentru cei care vor să eli"ereze deiresponsa"ilitatea industriei alimentare

pentru cei care vor să regăsească dimensiuneasacră a #"analului$ act de a mnca%



Prin brutăria artizanală ne dorim să contribuim la

redescoperirea gustului pâinii făcută cu gri%ă, prin metode simple,tradi ionale, să readucem în prezent amintiri ale unor vremuri maiț

curate, miresmele i gusturile de odinioară, în condi iile în careș ț

trăim într-o societate care este interesată mai pu in de calitate iț ș

tot mai mult de ambala%e, culori i forme.ș



Date !tati!ti"e&antitatea de pine pe care o consumă un romn 'ntr(un

an este de '( de )ilograme, adică !n *ur de )*+ #e ,%ini,+ecare cntărind !n *ur de de grame% .n schim", un "ritanicmănncă de ( ori mai puțin, adică doar /0 de pini%

1șa se face că la consumul de pine pe cap de locuitor i-am !ntrecut de mult pe alți europeni: mncăm cu o treime maimultă pine dect media pe continent, de două ori mai multdect danezii și de aproape șapte ori mai mult dect "ritanicii%

C-n!u&u #e ,%ine ,e "a, #e -"uit-r 'ntr(un an.2/ )ilograme - 3area 4ritanie

56 )ilograme - 7landa05 )ilograme - 8recia0( )ilograme - 4elgia(/ )ilograme - &ipru'( )ilograme - 9omnia

Sursa: AIB International



De "e e!te ,%inea "u &aia &ai !"u&,ă #e"%t "ea /#e!u,er&ar0et/1

Pinea cu maia naturală este standardul suprem al pinii,+ind greu de realizat, dar mai ales datorită gustului "ogat pe care

!l dezvoltă o astfel de pine avnd !n vedere aceste aspecte,,rețu unui astfel de produs de pani+cație este relativ superiorunei pini comerciale o"ișnuite, variind 'ntre *ei 2 3*ei4

;n momentul !n care au fost !ntre"ați care ar + prețul maximpe care

l-ar oferi pentru o astfel de pine, răspunsurile acordate derespondenți s-au !ncadrat !n intervalul 5lei-2<lei%



E"5i,a&ente te5ni"e

•

osturile legate de achizi ionarea echipamentelor variază în func ie deț ț producător, caracteristicile echipamentelor i nivelul de dotare. a valoareș

medie, pentru o line nouă se poate lua în calcul o sumă de 26.000 – 28.000

EURO dacă are o capacitate de productie de 800 franzele pe schimb, iar pentru cele cu o capacitate de produc ie deț !00 franzele &de '() gr.* peschimb se poate lua în calcul un pret de "#.000 – !0.000 EURO.

• +unt necesare i echipamente frigorifice i cele de aer condi ionat care a%ungș ș ț

împreună la circa .()) $uro. e asemenea, mobilierul de lucru i deș

expunere poate fi achizi ionat cu .()) $uro, iar lucrările de amena%ăriț

interioare pot costa aproximativ '.))) $uro.



$alculul in%icatorilor %e eficien ă economică a in&esti iilorț ț

În evaluarea eficien ei economice a investi iilor se utilizează sistemul deț ț

indicatori de eficien ă economică a investi iilor care vor fi prezenta i în cele ceț ț ț

urmează.

ele trei variante de proiect de investi ii se caracterizează prin următoriiț

indicatori"



$entralizarea in%icatorilor %e e&i%en'iere a eficien'ei economice a

in&esti'iilor (i e&i%e'ierea &ariantei optime %e proiect %e in&esti'ii

/uarea deciziei de investitii se face pe baza indicatorilor de calcul aieficien ei, fapt ce impune existen a unor criterii de analiză a indicatorilorț ț

calcula i în fiecare variantă de proiect. In practica procesului decizional,ț

pentru aprecierea proiectelor de investi ii se folosesc criteriile" minim de efortț

i maxim de efect.ș



Riscuri (i probleme ma)ore

• Riscurile naturale - Înregistrarea unei produc!ii agricole mai mici decât cea

previzionată poate avea ca efect o scădere a încasărilor, chiar dacă pre!urilesunt ma%orate. În 0omânia riscurile naturale sunt foarte mari, datorităsuccesiunii perioadelor de secetă cu cele de inunda!ii.

• Riscurile tehnolo*ice. +unt generate de disfunc!ionalită!i tehnologice #iorganizatorice în cadrul activită!ii de produc!ie. În general principalul risc defabrica!ie cu care se confruntă firmele din industria alimentară este cel de a nurespecta nivelul calitativ prevăzut al produselor alimentare.

• Riscul %e pre' apare ca urmare a fluctua!iei pre!urilor de aprovizionare #ivânzare datorită modificării raportului dintre cerere #i ofertă

• Riscul %e &ânzare apare în situa!ia când firma nu poate realiza volumul de

vânzări prognozat. auzele care duc la această dificultate sunt" concuren!acrescută de pe pia!ă, pre!ul necompetitiv, insatisfac!ia cumpărătorilor.• Riscuri )uri%ice. onform noi legisla!ii, operatorii din industria alimentară vor

avea de respectat noi măsuri privind calitatea #i standardizarea produseloralimentare.



V6 78LȚ87I79

decizii de investiții Și finanțare a

Documents