59947455 daniel goleman inteligenţa emoţională

DANIEL GOLEMAN este redactor laThe NewYorkTimes. Principalele teme pe care le abordea-zd in articolele sale sint inspirate din gtiinlelecomportamentale gi ale funclionirii creierului.A predat la Harvard (unde 9i-a luat 9i docto-ratul) 9i la inceputul carierei sale de zianst afost redactor principal la Psychology Today.

DAMEL GOLEMAN

Emte$sgwm$nermLol+ibrrali

Tiaducere deIRINA-MARGARETA NISTOR

,

BUCUREgTI,2ool

ts.*

Descrierea CIP a Bibliotecii NalionaleGOLEMAN, DANIEL

Inteligenla emolionalli / Daniel Golemantrad.: Irina-Margareta NistorBucuregti: Curtea {eche Publishing, 2001

424p.;20 cm (CXgi cheie;28)ISBN 973-8120-57-5

L Nistor, Irina-Margareta (trad.)

r59.9M

Coperta colecliei de DAN PERJOVSCHI

Coperta de DAN STANCru

DANIELGOLEMANEMOT ION AL INT ELLIGEN CEWhy it can matter more than IQ

Copyright @ 1995 by Daniel Goleman

Published by arrangements with Bantam Books

@ Curtea Veche Publishing,200L,pentru prezenta versiune in limbglromAnd ,

ol

ISBN 973-8120-67-5

Pentru Tara,izuor de tnlelepciune

emolionald

Provocarea lui Aristotel

Oricine poate deoeni furios - e simplu. Dar sd te in-furii pe cine trebuie, cit trebuie, ctnd trebuie, pentruceea ce trebuie gi cum trebuie - nu este deloc ugor.

ARISTOTEL, Etiu niconuhicd

Era o dupd-amiaz6. de august insuportabil de cXlduroasd lay York, o zi din acelea cind tofi oamenii transpiri,abundent,i'ce ii face sd se simttr extrem de inconfortabil 9i de ursuzi.firtorceam la hotel gi, urcindu-md intr-un autobuz de pe Ma-

Avenue, am fost luat prin surprindere de gofeq, un bbrbatde virsttr mijlocie, care dvea tirn zimbet plin de entu-

gi'Care m-a intimpinat cu un prietenos: ,,Bund ziua! Cefaceli?" Cu acest salut ii intimpina pe toli cei care urcau in

strecuriddu-se apoi prin aglomeralia din mijlocul ora-Fiecare pasager era la fel de mirat ca gi mine, dar fiind in-

digpozilie mofoclnoasl datoritd vremii mult prea cdlduroa-ini ii rlspundeau.

weme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu ince-avu loc o transformare aproape magici. $oferul ne-a Prezen-spl€ binele nostru, un monolog, un comentariu plin,de via-

ceea ce se intimpla in jurul nostr.u: era o virzare extra-la un magazin, o superbX expozilie la un'muzeu sau

ali'auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ci-I din col!? tncintarea sa referitoare la,nenumdratele

ili pe care le oferea acest orag era contagioasd. PinI sidin autobuz, fiecare se scuturase de acea carapace ursu-

care urcase, iar cfird goferul le striga: ,,Cu bine gi si aveli o,zav6l", fiecare r5spirndea zimbind.

Lirea acestei inflniri o pdstrez de aproape douXieci deFe vremea cind am mers cu acel'autobuz din Madison Ave-tocmai imi terminasem doctoratul in psihologie - dar psi'

de la acea vreme dddea foarte pulind atenlie felului cumhryutea'produce o asemenea transformare. $tiinfa psihologiei

dh d" fapt foarte pu,ure sau aproape nimic despre mecanicalthotiilor. pi totugi, imaginindu-mi rXspirdirea unui virus al

8 Pronocarea lui Aristotel

unei stSri de bine ce trebuie sd fi flcut valuri prin orag, incepindcu pasagerii acestui autobuz, am constatat cd soferul era un felde impiciuitor urbary un soi de vr5jitor, cdci ii stitea in puteresd transforrne acegti oameni posaci 9i iritabili in fiinle deschisela suflet si imblinzite.

Printr-un contrast clar, iatd citeva gtiri din ziarele siptdminiiresPective:

r La o gcoalS din cartier, un pugti de noud ani a fost cuprins defurie gi a umplut cu vopsea toate bdncile gcolii, calcuLtoarelegi imprimantele, vandalizind totodatd gi o magini din parca-rea gcolii. Motivul: ciliva colegi din clasa a treia il fdcuserd,,bebelug", iar el a vrut s5-i impresioneze.

. Opt tineri au fost rdnili in urma unei altercalii dintr-un club derap din Manhattan, unde, dupd o serie de imbrirceli, s-a trasin mullime cu pistoale automate de calibrul 38. Raportul ard-ta cd asemenea incidente ce pornesc de la lucruri aparent mi-nore, percepute ca o lipsd de respect, au ajuns sd fie tot maides irtilnite in ultimii ani in intreaga !arX.

o Conform unui raport, in cazul victimelor minore sub doispre-zece ani, 57"/" dintre criminali sint pirinfii lor naturali sau pd-rinlii vitregi. in aproape jumltate d.in cazuri, pdrinlii suslin cd,,ei incearcX doar sd-gi disciplineze copiii". Bitaia fatald por-negte de la ,,infracfiuni" cum ar fi faptul cd acel copil e blbcatin fala televizorului, plinge sau gia murddrit scutecele.

r Un tindr german este judecat pentru cI a omorit cinci turcoai-ce mai tinere sau mai pulin tinere intr-un incendiu pe care l-aprovocat in timp ce acestea dormeau. Aparlinind unei grup5rineonaziste, el s-a justificat spunind cd nu-9i gdsea niciodatd oslujbd, bea prea mult gi totul din vina striinilor. Cu o voce careabia se attzea, el a pledal ,,tmi pare cumplit de rdu pentruceea ce am ficut 9i mi-e ingrozitor de rusine.,,

in gtirile de fiecare zi apar o mullime de astfel de rapoartedespre dezintegrarea civilizaliei 9i a siguranfei, despre atacuriviolente datorate unui impuls mirgav, ce aclioneazd sub influen-!a furiei ucigage. $tirile doar reflectd la scarX mai mare acel sen-timent cutremurdtor cE emoliile au fost scdpate de sub controlatit in propria noastri viafd, cit gi in a celor din jur. Nimeni nueste ferit de acest val imprevizibil de iegiri necontrolate gi regre-te; el pbtrunde in viala noastrd intr-un fel sau altul.

Proaocarea lui Aristotel 9

in ultimii zece ani, s-a inregistrat o revfusare constantd de ase-

menea incidente, care portretizeazh trbsdtttrile unei stupiditdfi

emolionale, ale disperdrii gi neglijenlei ir familii, comunit5li sau

ln viafa in comun. in ultimii ani s-au cronicizat minia 9i dispera-

rea, fie ci e vorba de tdcuta singuritate a copiilor incuiali fur casl

cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abando-

nati, neglijali, maltratafi sau de atmosfera violmlelor conjugale.

O stare emolionali proastd ce se rispindegte continuu poate fi

constatati in statisticile ce indicd o crizh in lumea intreagd, pre-

cum gi din amintirile valurilor de agresiune - adolescenli inar-

mafi la gcoal6, neinfelegeri pe gosele, care sfirgesc cu schimburi de

focuri, fogti angajali nemullumili care i9i masacreazd fogtii colegi.

Maltratarea anofionald, atacul armat 9i strexi posttraumatic sirt sin-

tagme ce au intrat itr vocabularul de zi cu zi al ultimilor zece ari'

precum gi urarea care din vesela: ,,Yd urez o zi bun5!" s-a trans-

lormat intr-una lipsiti de gust: ,,Fd-md sd am o zibwld.!"Aceastd carte este un ghid ce urmdregte si dea sens la ceea ce

nu are sens. Ca psiholog 9i ca ziarist in ultimii zece ani la New

York Thnes, am urmXrit progresele gtiinlifice legate de infelege-

rea iralionalului. De la acest nivel am fost izbit de doud tendin-

te opuse, una care portretizeazd creqterea dezastrului din viala

noaitrX emoflonald 9i cealalt5 care oferd citeva remedii pline de

speran!5.

DE CETOCMAI ACIIM ACEASTAEXPLORARE

Ultimii zece ar:ri, in ciuda lucrurilor rele, reprezintd irsX 9i un

progres firi egal in privinla studiilor gtiinlifice asupra emofiilor.

Cel mai important este faptul ci putem sd vedem cum lucreaze

creierul, gi ista datoritd unor rnetode inovatoare, cum ar fi noile

tehnologii ale imaginilor creierului. Pentru prima datd in istoria

omenirii a devenit vizibil ceea ce era un mister profund: felul in

care opereazi masa de celule complicate atunci ctrd gindim 9isimtim, ne imagin5m sau visdm. Fluxul de date neurobiologice

ne face sI inlelegem mai clar felul in care centrii de emofie ai cre-

ierului duc la minie sau la lacrimi 9i cum alte pirfi ale creierului

ne irndeamnd sd ne rdzboim sau sd iubim, canalieindu-ne spre bi-

ne sau spre r5u. Aceasti claritate fdrd precedent in privinla felu-

lui cum funclioneazd emoliile 9i egecurile aduce ir prim plan noi

remedii pentru crizele noastre emolionale colective'

10 Proaocarea lui Aristotel

- A trebuit si agtept pind acum pentru ca recolta gtiinlificd sd

fie suficient de bogatd ca se scriu Jceastd carte. Acesie puncte devedere vin atit de tirziu, in parte pentru cI locul sentimentelorin viala mintali a fost surprinzdtor de neglijat de cdtre cercetd-tori de-a lungul anilor, ldsind emotiile asemeni unui continentneexplorat la nivelul psihologiei gtiintifice. in acest spaliu gols-au grlbit si apard o mulgime de c5rli pline de intenliibune, cusfaturi bazate pe pdreri dovedite clinic, dar lipsite de orice bazdgtiinfificd. In prezent, gtiinfa este in sfirgit caplbild sh aibl o vo_ce autoritartr in privinta acestor intrebdri insistente gi complica_te despre pdrlile cele mai irafionale ale psihicului gi sd realizezeo hartd de o anumitX precizie a sufletului omenesc.

Aceastd realizare a hdrlii este o mare provocare pentru ceicare subscriu unei viziuni inguste in privinga inteligenlei, susfinind cd IQ-ul [de la Intelligence Quotient - coeficient de inteii-genldl este un dat genetic ce nu poate fi schimbat ir funcfie deexperienla de viald 9i cI destinul nostru este in mare misurd de-terminat de aceastd aptitudine. Acest argument ignorl proble-ma cea mai provocatoare: ce putem schimba pentru a-i ajuta pecopiii nogtri sX le fie mult mai bine in viafi? Ce factori sini in joc,de exemplu, atunci cind o persoand cu un Ie mare se zbate dingreu, fur vreme ce o alta, cu un IQ modest, se descurcd surprin-zdtor de bine? A9 susfine cd diferenla constd cel mai adesea incapacitatea numitd aici inteligenld emofionald, care include auto_controlul, zelul, perseverenta ;i capacitatea de automotivare.Toate aceste aptitudini, ata cum vom vedea, te pot fi insuflatecopiilor, fapt care le va acorda o ganstr mai mare, independentde potenlialul intelectual primit pe linie geneticd.

Dincolo de aceastd posibilitate, se deslugegte o necesitatemorald presantS. Acestea sint vremuri in care strucfura societi-lii pare a se descilci cu o vitezd mai mare ca niciodatd, acum cindegoismul, violenla 9i slrlcia spiritului par sd i9i aibd rddicinilein bundtatea vielii noastre comune. Iati un argument pentru im-portanla inteligenfei emofionale, element esenlial al legdturiidintre sentimente, caracter si instincte morale. Existd t6t maimulte dovezi ci aptitudinile fundamental etice din viatd igi auoriginea in capacitSlile emofionale pe care le au la bazX. pentruunii, impulsurile sint emolii de nivel mediu; s5minfa impulsuri-lor este o dorin!5 aizdtoare de exprimare prin acfiune. bei caresint sclavii impulsurilor - agadar, cei lipsiti de autocontrol -au mult de suferit din punct de vedere moral. Capacitatea de a

Prooocarea lui Aristotel 11

controla impulsurile std la baza voinlei 9i a caracterului' In mod

timilar, rddlcina altruismului se gXsegte in empatie, in capacita-

tca de a citi emoliile celorlalfi: a nu simli nevoia sau disperarea

celuilalt inseamnd o lips6 de afecliune. $i dacX existd doud atitu-

dini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie, ele sint cu

riguran!5 autoinfrinarea gi compasiunea.

CALATORIA NOASTIU{

ln aceastd carte eu sint cdlduza intr-o cdldtorie ce va scoate la

lveali idei nebdnuite despre emolii - un voiaj ce are ca scoP o

mai bund inlelegere a momentelor celor mai compliclte d-i1

existenla noastr5 gi a lumii care ne inconjoard. sfirgitul cdlitoriei

consti in inlelegerea a ceea ce inseamni - 9i a felului cum - sI

ddm inteligenld emoliitor noastre. Aceastd inlelegere in sine

poate ajuta-intr-o oarecare mdsurd; cunoaqterea acestui tdrim al

ientimentelor are un efect similar cumva cu acela al impactului

pe care il are un observator la nivel cuantic in fizici, modificind

ceea ce e de observat.Cdldtoria noastrd incepe in Partea intii cu noi descoperiri de-

spre arhitectura emolionald a creierului, care oferi o explicalie

pentru momentele cele mai nefavorabile *in viala noastrd, ace-

iea cind sentimentele coplegesc raliunea- Itrlelegerea interacliu-

nii structurilor creierului care comandd momentele de furie 9ifric6 - sau de pasiune 9i bucurie - dezvdluie multe despre fe-

lul in care dobindim obiceiurile emolionale ce pot submina cele

mai bune intenfii, Precum 9i ceea ce Putem face pentru a ne std-

pini impulsurile emolionale cele mai distrugdtoare 9i mai demo-

ializatoare. Cel mai important este ce datele neurologice suge-

reazd cd ar exista o adevdratd fereastrd de oportunitdli pentru

formarea obiceiurilor emolionale ale copiilor.Urmdtorul popas important din cSldtoria noastr5, Partea a

doua a acestei cir,ti, constX in a vedea felul fur care datul neuro-

logic joacX un rol esenlial in flerul fundamental de a trdi numit

inleligenld emofionald: de exemplu, faptul cd sintem capabili sd ne

stdpiirim un impuls emolional; sd ghicim sentimentele cele mai

as.nt s" ale celuilalt; si tratdm cu cel mai mare tact o relalie -

sau cum sPunea Aristotel, capacitatea tard' ,,sd te infurii pe cine

trebuie, cii trebuie, cind trebuie, pentru ceea ce trebuie 9i cum

trebuie." (Cititorii carehu sint atragi de detaliile neurologice s-ar

putea sd doreascd sd treacd direct la acest capitol')

12 Proaocarea lui Aristotel

Acest model ldrgit a ceea ce inseamnd sd fii ,,inteligent" pu-ne emoliile in centrul aptitudinilor necesare pentru viald. Parteaa treia examineaze citeva diferenle-cheie pe care le genereazdaceaste capacitate: felul in care aceste calitlfi pot intreline celemai de pre! relalii ale noastre sau cum inexistenla lor Ie poatecoroda; felul in care forlele pielei care remodeleazd stilul nostrude muncX pun un pre! fdri precedent pe inteligenla noastrdemofionald, pentru cd de ea depinde succesul la slujbd; 9i cit deotrdvitoare pot fi emoliile noastre atunci cind ne pun in pericolsdnitatea fizicil, de exemplu fumatul tigard de la figard, sau cumne poate ajuta echilibrul emolional sI ne ap5r6m sdndtatea 9i bi-nele personal.

Mogtenirea geneticd il inzestreazd pe fiecare dintre noi cu oserie de emolii care determind temperamentul. Circuitul creieru-lui presupune insd o maleabilitate extraordinard; temperamen-tul nu este un destin. Aga cum se arate in Partea apatra,lecliileemolionale pe care le invilim in copildrie, acasd 9i la gcoalS, mo-deleazd circuitele emofionale, ficindu-ne mai ugor adaptabili- sau inadaptabili - la fundamentele inteligenlei emofionale.Aceasta inseamni cX adolescenfa gi copiltrria sint ferestre deoportunitate pentru a forrnA obiceiurile emolionale esenliale ca-re ne vor domina intreaga existenfd.

Partea a cincea exploreazi hazardul care ii agteaptd pe cei ceau eguat in stdpinirea domeniului emoliilor - felul in care defi-cienlele de inteligenli emolionald sporesc spectrul de risc, ceeace duce la depresii sau violenld ori la tulburdri de alimentaliesau consum de droguri. De asemenea, sint prezentate date con-crete in legiturd cu primele gcoli care ii invald pe copii ce in-seamnd capacitd,tile emolionale gi sociale de care au nevoie pen-tru a rdmine pe calea cea bunl in via!5.

Poate cd lucrul cel mai tulburdtor din intreaga carte este son-dajul efectuat asupra unui mare numdr de pdrinli 9i profesori gicare indicd tendinla mondialtr a generaliei actuale de copii de aavea mai multe probleme emolionale decit tr trecul sint maisinguri 9i mai deprimali, mai furiogi gi mai nestdpinili, mai emo-tivi gi mai inclinafi sd se ingrijoreze din orice, mai impulsivi 9imai agresivi.

Daci existd intr-adevir un remediu, eu cred cd el consti infelul in care ii pregdtim pe tineri pentru via!5. in prezent, l5sdmla intimplare educafia emolional5 a copiilor nogtri, ceea ce ducela rezultate 9i mai dezastruoase. O solulie ar fi o noutr viziune in

Proaocarea lui Aristotel 13

privinla a ceea ce pot face gcolile spre a forma complet elevii,punind la treabd in acelagi timp mintea 9i sufletul. CdlStorianoastr5 se sfirgegte prin vizitarea unor gcoli unde se lin cursuriinovatoare, ce vizeazd str le ofere copiilor datele esenfiale referi-toare la inteligenla emofional5. Eu prevestesc c5 va veni o zicird invdldmintul va include in programa sa obignuitd studiereaacestor calitdli umane incalculabile cum ar fi congtiinla de sine,autocontrolul gi empatia, precum gi arta de a asculta, de a rezol-va conflictele 9i de a coopera.

InEtica nicomahicd, Aristotel igi pune irtrebdri filozofice refe-ritoare la virfute, caracter gi o viald mai bund, provocarea saconstind in stipinirea prin inteligenli a vielii noastre emofiona-le. Pasiunile noastre, atunci cind sint bine exercitate, sint in!e-lepte; ele ne cdlSuzesc gindirea, valorile 9i supraviefuirea. Dinpdcate, pot irsi sd o ia razna cu ugurin!5, ceea ce se 9i intimpl5deseori. Aga cum constata gi Aristotel, problema nu constd inexistenla emofiilor, ci in felul in care adecadrn emoliile 9i expri-marea lor. Intrebarea este cum putem sX ddm inteligenld emofi-ilor noastre - gi sX readucem civilizalia pe strXzi gi afecliunea inviata comund?

PARTEA lNriI

Creierul emotional

Pentru ceexisti sentimentele?

Bine nu poli aedu ilecit cu sufletul; ceea ce este esen-lial este inoizibil pentru ochi.. ANTOINE DE SAINT-EXUPrtRY, M\CUI PrtNT

SA analizdm ultimele clipe ale lui Gary gi Mary Jane Chaun-, uh cuplu complet devotat fetilei lor de unsprezece ani, An-

care era condamnatd la un scaun rulant, in urma unei pa-i. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a prd-inh-un riu, dupd ce un glep lovise gi sldbise un pod de ca-

din Louisiana. Gindindu-se mai intii la fiica lor,cei doiftrcut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind

au ntrvtrlit in trenul scufunda! ei au reugit sd o impingd peastrtr cdtre salvatori, dupd care, cind vagonul s-a dus laau pieritr.d, au pierit'.

Povestea Andreei gi a ptrrinlilor ei, al cdror ultim act eroic asi igi salveze copilul, surprinde un moment al unui curaj

mitic. Ftrrtr indoialtr, asemenea dovezi de sacrificiu ptr-pentru copii s-au repetat de nenumtrrate ori in istoria

nirii sau irn preistorie 9i de nenumdrate ori de-a lungul evo-i speciei noastre2. Privit dih perspectiva biologilor eVolufio-un asemenea sacrificiu de sine ptrrintesc stil labaza ,,suc-

de crizl nu este nimic altceva decit iubire.Ca privire aruncati asupra scopului gi puterii emofiilor, un

lui feproducerii" in trecerea genelor la,o noud generafie.din perspectiva pdrintelui care ia o decizie disperatd intr-un

enea act exemplar de eroism plrintesc std mtrrturie pentrualtruist al iubirii - gi pentru toate celelalte sentimmte pele trdim - intr-o viaftr de om3, Acest lucru sugereazi, cd

noastre cele mai profunde, pasiunile sau lucrurilecare tir{im sint cdlSuze esenliale gi ctr specia noastrtr igi da-

ir mare parte existenla capacitdlii umane de a iubi.r este o putere extraordinartr: doar o iubire puternicl *absolutd de a salva copilul iubit: poate determina uns5-gi anuleze instinctul de conservare. Din punct de ve-

18 Creierul emolional

dere al intelectului, sigur cd sacrificiul lor de sine a fost unul ira-fional; din punct de vedere sufletesc, a fost singura alegere pecare o puteau face.

Sociobiologii subliniazd intiietatea sufletului fald de minte inasemenea momente cruciale, afunci cind se pune intrebarea dece, de-a lungul evolufiei, emoliei i-a fost incredinlat un rol atitde important in psihicul uman. Ei spun cd emoliile ne c5leuzescin hfruntarea situaliilor dificile 9i a indatoririlor mult prea im-portante spre a fi ldsate doar in grija intelectului - primejdia, opierdere dureroas5, perseverarea in atingerea unui scop in ciu-da frustrdrilor, legdtura cu un partener de via!5, clddirea unei fa-milii. Fiecare emolie tr parte oferd o dorinld distinctd de a aclio-na; fiecare ne aratd direclia cea bund in abordarea provoclrilorinerente ale vieliia. Cum aceste situalii s-au repetat mereu de-alungul istoriei evoluliei noastre, valoarea supraviefuirii reperto-riului nostru dmofional a fost atestatd de faptul ce s-au impri-mat in structura noastri nervoasd ca nigte tendinfe automate, in-nescute ale suflefului omenesc.

Acea perspectivi asupra nafurii umane care ignori putereaemofiilor este una intristitor de ingust6. Denumirea in sine deHogo sapiens, specia care gindegte, duce pe un figas gregit inaprecierea locului pe care il au emofiile in viala noastrS, aga cumconstate recent gtiinla. Dupi cum gtim cu tolii din experienfi,atunci cird trebuie si ne modeldm hotdririle gi acfiunile, senti-mentele conteazd in egald mdsurd - gi uneori chiar mai mult -decit gindurile. Am mers mult prea departe cu sublinierea im-portanlei ralionalitdlii pure - adicd a ceea ce m5soard IQ-ul -in viala omului. La bine sau la rXu, inteligenfa poate sd nu maiaibd nici o importanld atunci cird sentimentele ii iau locul.

cfND pAsruNrr E copLEFEsc RArTUNEA

A fost o adevdratd tragedie a erorilor. Matilda Crabtree, o fe-tild depaisprezece ani, i-a fdcut o glumd tatilui ei: a sdrit dintr-odebara gi a lipat ,,Bau" atunci cind pirinlii ei s-au intors la ununoaptea dintr-o vizit6, la nigte prieteni. Bobby Crabtree gi soliasa gtiau cd Matilda a rdmas la nigte prieteni peste noapte. Au-zind zgomote prin cas5, Crabtree a scos pistolul de calibru 35 9is-a dus in dormitorul Matildei, sd vadX despre ce e vorba. Cindfetila a sdrit din debara, Crabtree a impugcat-o in git. MatildaCrabtree a murit doudsprezece ore mai tirzius.

Pentru ce existd sentimentele? 19

Frica este o adevdrati mogtenire emotionald in evolufiaomului. Ea ne mobilizeazd sX ne apdrim familia de primejdii;acest impuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sd pund mina pearmi 9i se caute intrusul pe care il bdnuia cd bintuie pe acolo.Frica a primat atunci cind Crabtree a tras inainte s5-gi dea sea-ma exact in ce trage, inainte de a recunoagte vocea fetilei sale.Asemenea reaclii devenite automatisme sint deja gravate fir sis-temul nostru neryos/ spun biologii specialigti in evolulia specii'lor, deoarece pentru o lungd 9i cruciali perioadd din preistoriaumani ele au asigurat supraviefuirea. Chiar mai important estefaptul cd ele stau labaza principalei sarcini a evolufiei: a puteada nagtere unor urmagi ce vor putea duce mai departe acestepredispozilii genetice - o tristd ironie, acest lucru a dus la ma-rea tragedie a familiei Crabtree.

Dar in vreme ce emoliile noastre au fost ghidate inteligent inlunga perioadd a evoluliei, noile realitdli ale civilizaliei prezen-te au apdrut cu o asemenea repeziciune, incit evolulia nu mai !i-ne pasul cu ceea ce se intimplS in jur. Intr-adevdr, primele legi gidate etice, cum ar fi: Codul Hammurabi, CeIe zece porunci ale evrei-lor sau Edicteleimpfuatului Ashokn pol fi descifrate ca incerciri dea sttrpini, a supune 9i a domestici viala emolionald. Sau, aga cumdescria Freud in Disconfort tn culturd, societatea a trebuit sd intd-t€ascd anumite legi pentru a stlpini excesele emofionale, carealtfel ar fi mult prea nesdbuite.

ln ciuda acestor constrirgeri sociale, pasiunile coplegesc ra-|iunea iar gi iar. Aceste date ale naturii umane apar din insigi ar-hitectura fundamentald a vielii mintale. in termenii biologici ca-rc stau la baza descrierii circuitului neuronal al emoliiloq, nenagtem cu ceea ce a funclionat cel mai bine pentru ultimele50 000 de generalii umane 9i nu pentru ultimele 500 - 9i cate-goric nu doar pentru ultimele cinci. Evolufia deliberat lentd ca-rc a modelat emoliile noastre gi-a fdcut datoria de-a lungul a mi-lloane de ani; ultimii 10 000 de ani, chiar dac5 au fost martoriiunei rapide forme de civilizalie umand gi ai unei explozii demo-grafice de la cinci milioane la cinci miliarde - au ldsat puftreurme in tiparul biologic al vielii noastre emolionale.

De bine, de rdu, evaluarea fiecdrei intilniri personale gi reac-

|iile noastre fir raport cu aceasta sint modelate nu doar de jude-clti ralionale sau de propria noastrd istorie a vielii, ci gi de tre-cutul nostru irdepdrtat ancestral. Aceasta ne face uneori sdrvem porniri tragice, ca in cazul tristei intimpliri din casa fami-

20 Creierul emofional

liei Crabtree. Pe scurt, ne confruntSm mult prea des cu dilemepostmoderne, cu un repertoriu emolional modelat de nevoileimediate ale Epocii pleistocene. Aceastd afirmalie std la baza su-biectului pe care il tratez.

Impulsurile care duc la fapte

lntr-o zi de primdvard timpurie, pe cind mergeam cu maginape o gosea/ printr-o trecdtoare montand din Colorado, dintr-oda-td un val de fulgi de zdpadi mi-a acoperit magina. Nu mai ve-deam nimic in fa!d, fulgii de zdpadd md fdceau ca orb. Apdsindpiciorul pe frin5, am simlit curh mi cuprinde teama 9i am ince-put si aud cum imi bate inima.

Teama s-a transformat intr-o adeviratd fricd: am tras pedreapta, agieptind sd treaci ninsoarea. O jumdtate de ori maitirziu ninsoarea s-a oprit, vizibilitatea a revenit gi mi-am conti-nuat drumul - oprindu-md citeva sute de metri mai incolo, un-de o ambulanld il ajuta pe un pasager dintr-o magind ce intrasein plin in automobilul din fafd, care mergea prea incet; ciocnireablocase goseaua. Dacd a9 fi continuat sX merg prin zdpada aceeaorbitoare, probabil cd ag fi intrat 9i eu in ei.

Frica preventivd m-a obligat atunci si md opresc 9i poate cdmi-a salvat viafa. Ca in cazul unui iepure ce impietregte de groa-zd atunci cind zdregte o vulpe trecftrd - sau ca un mamifer pre-istoric speriat de un dinozaur -, drn fost cuprins de o teamd in-terioari care m-a fdcut sX md opresc, sd fiu mai atent 9i sd mi fe-resc de o posibil5 mare primejdie. .

In esenfd, toate emoliile sint impulsuri ce te determind sd ac-fionezi, planuri imediate de abordare a viefii, planuri pe care leavem inndscute. Rddicina cuvintului emolie este motere, verbullatinesc care trseamnd ,,a misca" plus prefixul ,,e", adicd. ,,a teda la o parte", sugerind cX tendinla de a acliona este implicitd inorice emolie. Aceste emolii duc la fapte, lucru ce poate fi cel maiugor observat la animale gi copii. Doar la adullii ,,civilizali" 96-sim aceastl mare anomalie pentru regnul animal, emoliile - rI-ddcina impulsurilor de a acfiona - desprinse de reacfia cea maifireascS6.

in repertoriul nostru emofional, fiecare emolie joacd un rolunic, asa cum relevd semndtura biologicd distinctivd (vezi Ane-xa A pentru detalii in legdturi cu emoliile ,,fundamentale".). Cunoile metode de a pdtrunde in trup gi in creier, cercetdtorii au


descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fie-care emofie pregdtegte corpul pentru o reacfie dif.erltd7:

r Cind te mtnii, singele circuld mai repede ir:r miini si ili este maiugor sd ingfaci o arml sau si lovegti un dugman; bXt5ile inimiicresc 9i se degajd hormoni precum adrenalina, ceea ce gene-reazd un plus de energie suficient de puternic pentru o faptdin fortd.

r Cind ,ti-e fricd, singele stribate mugchii cei mari, cum ar fi ceidin picioare, 9i ili este mai ugor sd fugi - gi sI te albegti la fa-fd, pentru cd singele ipi opregte Sursul (creindu-li senzalia cX,,!i-a inghelat singele in vene"). In acelagi timp, trupul parali-zeazd, chiar dacd doar pentru o clip5, poate gi pentru a l6satimp ca omul sd evalueze situafia 9i sd constate dacd nu cum-va cea mai buni solulie este o ascunzdtoare. Circuitele dincentrele emolionale ale creierului aclioneazi un flux de hor-moni ce pune trupul in stare de alertd, fdcindu-l gata sd aclio-neze, iar atenlia se fixeazd asupra ameninld.rii imediate, pen-tru a vedea mai bine ce reaclie trebuie adoptatS.

r Printre schimbdrile biologice cele mai importante din stareade fericire se numdrd o activitate sporitd a centrului creierului,care inhibd sentimentele negative gi fircurajeazd cregtereaenergiei, linigtind ceea ce ar putea genera ginduri de ingrijora-re. Nu existd insi o modificare fiziologicd radical6 care sI du-ci la pasivitate, ceea ce face ca trupul sd-gi revind mai rapiddin aparilia emoliilor supdritoare. AceastX configuralie ii ofe-rd trupului un fel de odihnd general5, precum gi dispozilia 9ientuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri gi de a sestrXdui pentru o mare varietate de scopuri.

t lubirea, sentimentele de tandrele gi de satisfaclie sexualS deter-mintr o trezire parasimpaticd - contrariul psihologic al aceleimobilizdri de tipul ,,luptd sau fugi" provenite din fricd sau mi-nie. Modelul parasimpatic, dublind ,,reaclia de relaxare", re-prezint5 un set de reacfii ale corpului ce genereazi o stare decalm 9i mulfumire care faciliteazd cooperarea.

r Ridicarea sprincenelor a surprindere permite mdrirea razei vi-zuale gi totodatd pltrunderea luminii in retind in cantitate maimare. Acest fapt oferd informalii suplimentare despre un eveni-ment neagteptat, fdcind sd fie mai ugor de firleles exact ceea cecc intimplS 9i punerea la cale a celui mai bun plan de acfiune.

I In lumea intreagd, exprimarea dezgusttth.ri arati la fel, transmi-find acelagi mesaj: e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me-


taforic. Expresia de dezgust a felei - buza de sus curbatd in-tr-o parte, in vreme ce se strimbd ugor din nas - sugereazd oincercare primordiald, aga cum observase Darwin, de a inchi-de ndrile atunci cind apare un miros nepldcut sau de a scuipao mincare nocivi.

r Principala funclie a tristelii este ajutorul dat pentru adaptarein cazul unei pierderi importante, cum ar fi moartea cuivaapropiat sau o mare dezamdgire. Tristelea aduce o scddere aenergiei gi a entuziasmului fafd de activitdlile viefii, in specialfald de divertisment sau fa!5 de pldceri, iar adincimea ei 9i in-trarea in depresie duce la o scddere a metabolismului. Aceas-td retragere introspectivi creeazd ocazia de a jeli o pierderesdu o speranld goald ;i de a congtientiza consecinlele acestorapentru viata cuiva, iar pe mdsurd ce energia revine, se confu-r€aze noi inceputuri. Aceasti pierdere de energie se poate sd-ifi tinut pe oameni trigti - gi vulnerabili - in apropierea casei,unde erau mai in siguran!5.

Aceste irclinalii biologice de a acliona sint modelate ulteriorde experienla noastrd de viald 9i de cultura ngastrd. De exem-plu, pierderea unei persoane dragi duce oriunde la tristele 9imihnire. Dar felul cum ne manifestdm mihnirea - cum sint eta-late emoliile sau cum sint ele relinute pentru clipele de singurd-tate - e structurat de culturd gi tot a9a anumite persoane dinviala noastrd intrd in categoria ,,foarte dragi", fiind jelite.

Perioada de inceput a evolufiei, fir care aceste reaclii emolio-nale prindeau form5, a fost fdrd indoiald o realitate asprd, pe ca-re majoritatea oamenilor au indurat-o ca specie incd din zorii is-toriei noastre consemnate. Era o perioadX cind pulini sugarisupravieluiau 9i pulini adulli treceau de treizeci de ani, cindanimalele de pradX puteau ataca in orice moment, cind varialii-le intre secetd gi inundalii reprezentau diferenla dintre foamete9i supraviefuire. Dar odatd cu progresele din agriculturd, chiargi in societdlile umane cele mai rudimentare gansele de supra-viefuire au crescut enorrn. in ultimii zece mii de ani, ae cinaaceste progrese s-au inregistrat in lumea intreagS, ameninldrileferoce care au linut populalia umand in gah au inceput sd fie std-pirite.

Toate aceste ameninldri au creat gi reacliile noastre emofio-nale atit de prelioase pentru supraviefuire; pe misurd ce ele aupilit, a inceput sd dispari insi gi armonia pdrtilor repertoriuluinostru sentimental. Dacd in vremurile trecute declangarea furieiputea constitui un moment crucial pentru supraviefuire, accesul

Pentru ce existd sentitnentele? 23

la armele automate pind 9i al copiilor de treisprezece ani a trans-format acest fapt intr-o reaclie prea adesea dezastruoasSs.

Cele doui minti ale noastre

O prigtend imi povestea despre divorlul ei, o despdrlire du-reroasi. Solul ei se indrigostise de o femeie mai tindri, de o co-legi de la birou, gi brusc a anunlat-o ce o va pdrdsi pentru a semuta cu cealalti. Au urmat luni amare de dispute nesfirgite pen-tru casd, bani 9i copii. Acum, la citeva luni dupi evenimente, eatocmai imi declara cd a inceput sd-i placd aceistd ipdependenldgi cd se bucuri si fie iar pe propriile-i picioare. ,,Pur gi simplunu md mai gindesc la el - nu imi mai pasd", a mdrturisit ea. Darcind tocmai spunea asta, ochii i s-au umplut de lacrimi.

Acel moment al ochilor inldcrimafi ar putea trece usor neob-servat. Dar printr-o inlelegere empaticd, ?!i dai seama imediat cdatunci cfird cineva ldcrimeazd inseamnd cd este trist, in ciuda aceea ce spune,9i lucrurile sint la fel de ugor de priceput ca atuncicind citegti cuvintele de pe o pagind tipdritS. Unul este un act alminlii emofionale, celdlalt este un act al minlii ralionale. De fapt,avem douA rninfi, una care gindegte 9i una care simte.

Aceste doui moduri fundamental diferite de cunoagtere in-teraclioneazX pentru a crea viata noastr6 mintali. Mintea rafio-nald este modul de comprehensiune de care sintem cel maicongtienfi: mai proeminent in starea de trezie, operind cu gin-duri, capabil sd cintdreascd gi sd reflecteze. Dar pe lingi acestamai existd gi un alt sistem de cunoagtere, unul impulsiv gi foar-te puternic, chiar dacd uneori ilogic - mintea emofionald. (Pen-tru o descriere mai detaliat5 a caracteristicilor minlii emofiona-le, vezi Anexa B.)

Dihotomia emolional/rafional aproximeazi distinclia popu-lari intre ,,inim5" si ,,minte"; atunci cind stii ,,in inima ta" cd unlucru este bun ai o altfel de convingere - cumva un tip mai pro-fund de convingere - decit atunci cind gtii cd un lucru este bundin punct de vedere al minlii ralionale. Exist5 o varialie stabilda raportului rafiune-emofie in controlul asupra minlii; cu cit uneentiment este mai intens, cu atit mintea devine mai dominantemolionald - 9i deci mai ineficientd din punct de vedere rafio-nal. Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare sd dureze dinerele indepdrtate ale evolufiei - a avea emofii, gi anume intui-fii care cilduzesc reacfia instantanee in situatiile in care viala neeste in pericol gi in care a ne opri sX ne gindim Ia ce sd facem ne

Poate costa viala este un avantaj.


Aceste doud minfi, cea emolionald 9i cea rafionald, acfionea_zd de cele mai multe ori in strinsd armonie, impletindu-gi cdileatit de diferite pentru a ne cdlduzi prin lume. be obicei, existiun echilibru intre mintea emo,tionilX 9i cea rafional5, in careemoliile alimenteazd gi informeazi operaliile minlii ralionale gimintea ra,tionald rafineazi gi uneori se opune emofiilor. $i totqiminlile noastre, cea emofionald 9i cea rafionali, sint facultdfisemi-independente, a9a cum vom vedea, fiecare reflectind ooperafiune distinctS, dar conectati a circuitului creierului.

In multe sau in majoritatea momentelo{, aceste doud mintidistincte sint extrem de rafinat coordonate; sentimentele sintesentiale pentru gindire, iar gindirea pentru sentimente. insiatunci citrd intervine pasiunea, se creeazX un dezechilibru: min_tea emolionali preia controlul, inecind mintea rafionald. Uma_nistul din secolul al XVI-lea Erasmus din Rotterdam scria satiri-zind tensiunea perenl dintre rafiune gi emoflee:

Iupiter a impirlit mult mai multd pasiune decit raliune _ poli cal_cula raportul ca fiind cam de 24 la i. El a fdcut sd existe doi tirani fu-riogi ce s_e opun puterii solitare a Rafiunii: minia 9i dezmigul. ln cemdsurd Rafiunea poate preveni forlele acestora doui in viafa de zicu zi a omului, este destulde limpede. Ragiunea face singurul lucrude care este in stare, izolindu-se .sirepetindu-pi formule d! virtute, invreme ce ceilalli doi o-trimit la naiba 9i sirt tot mai zgomotogi gi maiagresivi, pind ce Conducdtorul lor obosegte, renunld 9i capituleazi.

CUM S-A DEZVOUTAT CREIERUL

fe1tru a inlelege mai bine puterea emoliilor asupra gindirii- gi de ce sentimentele gi raliunea sint vegnic gata d^e ,eiboi _,sx luim in considerare felul in care a evoluat-creierul. creierulomului, cu kilogramul sdu gi jumdtate de celule gi de neuroni,este de trei ori mai mare decit al verilor nogtri de pe ,"uru

"rro-luliei, primatele non-umane. Dupi milioane de ani de evolufie,creierul a crescut de la baz6 spre virf, centrii superiori s-au dez_voltat ca prelucrare a centrilor de jos, pXrli mult mai vechi alecreierului. (Dezvoltarea creierului in embrionul uman refacetraseul evolulionist.)

Partea cea mai primitivi a creierului este comune tuturor ce_lorlalte-spec,ii care au un sistem nervos peste minim, trunchiulcreierului aflindu-se in jurul virfului mlduvei spindrii. Aceastdrdddcind a creierului regleazd, funcliile debaz| ale viefii, cum arfi respiralia gi metabolismul celorlalte organe ale corpului, con-

Pentru ce existd sentintentele? 25

trolind totodati reacliile stereotipe 9i migcirile. Acest creier pri-mitiv nu poate fi ficut sI gindeasci sau sd invefe; el este progra-mat dinainte si regleze funclionarea corpului ca atare 9i sI reac-fioneze pentru a asigura supravieluirea. Acest tip de creier a fostunicul in Epoca Reptilelor: imaginafi-vd un garpe care sisiiepentru a semnaliza ameninlarea unui atac.

Din forma cea mai primitiv5, trunchiul creierului, au apdrutcentrii emolionali. Milioane de ani mai tirziu, in plan evolutiv,din aceste zone emolionale s-au dezvoltat zonele de gindire sau,,neocortexul", respectiv, bulbul cu circumvoluliuni care for-meazi straturile superioare ale creierului. Faptul cd creierul ca-re girdegte s-a dezvoltat pomind de la trdsltura emolionaldspune multe despre relalia dintre gindire gi sentiment; a existatun creier emolional cu mult inainte sd existe cel rafional.

Cea mai veche ridlcind a vielii noastre emolionale sti insimful olfactiv sau, mai precis, in lobul olfactiv, in celulele carepreiau qi analizeazd. mirosurile. Orice entitate vie, fie cd este vor-ba de ceva nutritiv, otrdvitor, de un partener sexual, de un ani-mal de pradd sau de o victimtr, totul are o anumitd semnXturdmoleculartr distinctd ce poate fi purtati de vint. ln acele vremuriprimitive, mirosul era un sim! de o importanld capitalS pentrusupraviefuire

De la lobul olfactiv au irceput sb evolueze centrii strivechiai emofiei, dezvoltindu-se suficient pentru a inveli in final par-tea de sus a creierului. In fazele sale rudimentare, centrul olfac-tiv era format din straturi foarte subliri de neuroni care impreu-ntr analizau mirosul. Fiecare strat de celule absorbea mirosul, ilanaliza, impXrfindu-l pe diverse pategorii relevante: comestibileau otrtrvitor, disponibil din punct de vedere sexual, dugmanaau hrand. Un al doilea strat de celule transmitea mesaje pringistemul neryos, informind trupul ce are de ftrcut ca reacfie: sdmugte/ str scuipe, sI se apropie, si fugd sau sI urmtrreascdlo.

Odat5 cu aparifia primelor mamifere, au aplrut noi straturicheie de creier emofional. Acestea au inf5gurat trunchiul creie-rului, artrtind ca un fel de inele cu partea de la bazd lipsd, undelgi ftrcea cuib trunchiul creierului propriu-zis. Pentru cd aceastiParte a creierului se infigoard in cercuri 9i mlrginegte creierul semai numegte gi sistem limbic, de la ,,limbus", care in latind in-teamne ,,inel". Acest nou teritoriu neural a adus emolii tipicepentru aceast5 dezvoltare a repertoriului creieruluill. Cind seteae puternicd sau intr-un moment de furie, cind strtem indrdgos-

26 Creierul emofional

tili pind peste urechi sau morfi de fricd, sistemul limbic este celcare preia de fapt comanda, prinzindu-ne in strinsoarea sa.

Pe mdsurd ce a evoluat, sistemul limbic gi-a rafinat doud in-strumente extrem de eficiente: invilatul 9i memoria. Acest pro-gres revolulionar a permis unui animal sX fie mult mai degteptin alegerile sale de supravieluire ;i sd i9i modeleze cu grijd reac-

fiile, pentru a se adapta cerinlelor mereu in schimbare, flrd a re-acliona de fiecare datd invariabil gi automat la fel. Dacd un anu-mit aliment ducea la imbolnXvire, el putea fi evitat data viitoa-re. Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat gi ce nu continuausd depindd in mare mdsurd de miros; conexiunile dintre bulbulolfactiv 9i sistemul limbic au preiluat sarcina de a face distinclieintre mirosuri 9i de a le recunoagte, comparind un miros acfualcu unul din trecut, disting?nd astfel intre bine 9i rdu. Acest lucrus-a fXcut prin ,,rinocefalon", intr-o traducere exactd: ,,creierulnasului", parte din circumvoluliunile limbice qibazd rudimen-tard pentru neocortex, creierul care gindegte.

.Acum 100 de milioane de ani, creierul mamiferelor a evoluatspectaculos. Situate deasupra celor doud straturi subliri de cor-tex - regiunile care planificd 9i i:rfeleg ceea ce este simlit, coor-donind migcdrile -, alte citeva noi straturi de celule neryoases-au ad5ugat spre a forma neocortexul. Spre deosebire de corte-xul cel vechi in doui straturi, neocortexul oferea o laturi extra-ordinard, intelectuald.

Neocortexul luiHomo sapiens, mult mai mare decit la orice al-td specie, a dat trdsitura distinctiv umani. Neocortexul este lo-cul in care sildgluiegte gindirea; aici se afli centrii care pun capla cap gi inleleg ceea ce percep simlurile. Acest lucru adaug5unui anumit sentiment ceea ce gindim despre - 9i ne permitesd avem sentimente in legdfurX cu diverse idei sau cu arta, sim-bolurile, imaginile.

De-a lungul evoluliei, neocortexul a permis o fini ajustarejudicioasd, care fdrd indoialS ctr a creat enorme avantaje in capa-citatea organismului de a supravielui in condilii potrivnice, fd-cind posibil ca urmagii sdi sd transmitd prin gene acelagi circuitneural. Supravieluirea se datoreazi talentului neocortexului dea crea strategii .si planificdri pe termen lung, precum si alte ter-tipuri mintale. In afard de asta, triumful artelor, al civilizaliei gial culturii sint la rindul lor rodul neocortexului.

Aceasti noud addugire la creier a permis nuanldri in vialaemofionald. De exemplu, iubirea. Structurile limbice genereazlsentimente de pldcere 9i de dorinll sexuald - emolii care hrd-


nesc pasiunea sexuald. Dar addugarea neocortexului 9i a cone-xiunilor sale la sistemul periferic au permis gi dezvoltarea legi-turii dintre mamd 9i copil, lucru ce stl,labaza unitdlii familiei gia implicdrii pe termen lung in ingrijirea copilului, fapt ce a fricutposibild dezvoltarea umand. (Speciile care nu au neocortex, cumar fi reptilele, nu au instinct matern; cind ies din oud, puii tre-buie sd se ascundd pentru a evita sd nu fie cumva mincati demembrii propriei specii.) ln cazul oamenilor, legitura protectoa-re pdrinte-copil permite o maturizare ce dureazd pe toatd pe-rioada copildriei - timp fir care, de altfel, creierul continud si sedezvolte.

Pe mdsurd ce avansim pe scara filogenetici de la reptile lamaimule 9i la oameni, cregte gi volumul neocortexului; odatd cuaceasti cregtere, se formeazd o anumitd geometrie a conexiuni-lor circuitului creierului. Cuicit aceste legdturi sint mai nume-roase la nivelul creierului, cu atit sint posibile mai multe reacfii.Neocortexul permite subtilitali 9i complexitili ale vielii emofio-nale, cum ar fi capacitatea de a avea sentimentefald de sentimen-tele noastre. La primate existd o mai mare legdturd intre neocor-tex 9i sistemul limbic decit la orice alte specii - dar 9i mai sem-nificative sint legdturile de la oameni -, care sugereazi de ce sin-tem capabili sd ddm dovadd de o mult mai mare gamd de reacfiiin raport cu emoliile noastre, reugind sd le nuanfim. In vreme ceun iepure sau o maimuld au doar citeva reaclii tipice restrinse lafricd, neocortexul uman, mai mare ca dimensiune, permite 9i unrepertoriu mai larg - inclusiv sunatul la Polilie. Cu cit sistemulsocial este mai complex, cu atit flexibilitatea este mai importan-td - 9i nu existi un sistem social mai complex decit cel al lumiiin care trdimlz.

Acegti centri superiori nu stdpinesc insi intreaga noastri via-fd emolionald; ir chestiunile sufletegti esenliale - 9i mai ales trurgenlele emolionale - se poate spune ci ele sint lXsate in gri-ja sistemului limbic. Avind in vedere cd partea cea mai mare acentrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona periferi-cd sau s-au extins in funclie de ea, creierul emolional are un rolcrucial in arhitectura neurald. Fiind rlddcina de la care s-a dez-voltat noul creier, zonele emolionale sint intrepdtrunse de miria-de de circuite legate intre ele gi care strdbat neocortexul. Acestlucru dh o enormd putere centrilor emofionali, putind astfel sdinfluenleze funcfionarea restului creierului - inclusiv a centri-lor gindirii.

Anatomia unui blocaj emorional

Pini in ziua de azi, Robles a avut tot timpul sd regrete acesteciteva minute de furie dezlXnfuit5. $i in prezent el este tot in in-chisoare, dupi treizeci de ani, pentru ceea ce a ajuns sd fie cu-noscut drept,,crimele impotriva fetelor cu studii".

^ Asemenea explozii emofionale sint o formX de blocaj neural.

In aceste clipe, dupi cum sugereazd dovezile, un anumit centrudin creierul limbic declarl cd este vorba de o urgen!5, concen-hind tot restul creierului asupra acestei realitdli care nu suferdamfirare. Blocajul apare firtr-o clipX, declangind o reaclie drama-ticd inainte ca neocortexul, creierul care gindegte, sd aibl vreogansi sI analizeze complet irtr-o fracliune de secundi ce se fur-timpld 9i str hotirasci ce e de ficut. Tlrtrsdtura principal5 a aces-tui blocaj este cd odatd cu trecerea momentului respectiv cei ast-fel posedafi nu-gi mai dau seama ce li s-a intimplat.

Aceste blocaje nu sirt izolate. Ele sint incidente irgrozitoare,care duc la crime violente, ca in cazul omoririi fetelor cu studii.ln aceastX formd catastrofald - dar mai pufin intmsi - se pe-trec multe, in mod similar, destul de frecvent in mintea noashe.lncercagi sd vd amintili cind ,,v-a!i pierdut busola" pentru ulti-ma dattr, descdrcindu-v5 pe cineva - pe partenerul de viali saupe copil sau pe goferul altei magini - intr-o asemenea mlsurd,'lncit ulterior, dupd un moment de reflecfie gi de gindire, vi s-aptrrut nepotrivit. Mai mult ca sigur cd era tot o formd de blocaj, opreluare neurald a controlului/ care/ aga clun vom vedea, i9i areoriginea in nucleul amigdalian, un centru al creierului limbic.

Nu toate blocajele limbice sint tulburtrtoare. Atunci cind ci-neva este atit de impresionat de o glumd incit il cuprinde un risaproape exploziv, aceasta este tot o reaclie limbictr. Acest lucrure manifesttr gi in momentele de bucurie intensi: cind Dan fan-ren, dupd mai multe egecuri care l-au marcat profu1rd, a luat inrfirgit medalia de aur olimpicd la patinaj vitezd (ceea ce jurase sifrctr promilindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moar-te), in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din1994, sofia sa a fost atit'de coplegitl de emolie gi de fericire, incitr trebuit dusd de urgen!tr la cabinetul medical al patinoarului.

L O CUL TUTUROR PA SITIAIIL OR

La oameni, nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc,,amygdala", care inseanrnd ,,migdald"), are forma unui mtr-nunchi de migdale, fiind alcdtuit din structuri conectate ce se

29

Anatomia unui blocaiemotional

Vidla este o comedie pentru cei care gjndesc Ai o tra-gedie pentr.u cei care au sentimente.

HORACEWALPOLE

Era o dupi-amiazi fierbinte de august drnl963,chiar ziua incare reverendul Martin Luther King, ]r. gi-a linut discursul ince-put cu ,,Eu am un vis" in cadrul margului din Wbshington, or-ganizat ir favoarea drepturilor omului. lh acea zi, Richard Ro-bles, un sptrrgltor inrdit care tocmai fusese eliberat condifionatdupd o pedeapsi de trei ani, luatl in urma a peste o sutX despargeri, a incercat si facX rost de nigte heroinX, spunea el chpentru ultima datd. Voia sd renunle la viafa de delincvent, vasusline el ulterior, dar avea nevoie disperati de bani pentru iu-bita lui 9i pentru fetila lor de trei anigori.

Apartamentul pe care l-a spart in acea zi aparlinea lui JaniceWylie, o tindrd de doutrzeci gi unu de ani, documentarist la re-vista Neu,tsweek, gilui Emily Hoffert, doutrzeci 9i trei de ani, in-vdfdtoare. Degi Robles alesese un apartament aritos din cartie-rul de est al New York-ului tocmai gindindu-se cd nu este ni-meni acasi, Wylie era acolo. Robles a ameninlat-o cu un culit 9ia legat-o. Cind sX plece, a venit Hoffert. Ca s5 reugeascd sd fugd,Robles a legat-o 9i pe ea.

Ani de zile mai tirziu Robles povestea cd atunci ci:rd o legape Hoffert, Janice Wylie l-a avertizat cX n-are scdpare: i9i vaaminti cum aratl gi va ajuta polilia str-i dea de urmd. Robles, ca-re promisese cI este ultima lui spargere, a intrat in panicd tr ase-menea mdsurd, incit 9i-a pierdut complet controlul. Intr-un mo-ment de nebtmie, a inLgficat o sticld de suc gi le-a lovit in cap pefemei pind au leginat, dupl care, prins de o cumplitd furie, dargi de fricd, le-a injunghiat de nenumdrate ori 9i le-a hlcuit cu unculit de bucitirie. Amintindu-9i de acest moment, doudzeci gicinci de ani mai tirziu, Robles se pliragea: ,,Pur 9i simplu o lua-sem razna. Am simlit ci-mi explodeazd creierul."

30 Creierul emolianal

afld in creiel, in spatele inelului limbic. Existd doud amigdale, citeuna de ambele pdr,ti ale creierului, localizate ir interiorul capului.Nucleul amigdalian uman este relativ mare tr comparalie cu celal rudelor noaske mai apropiate de pe scara evoluliei, primatele.

Hipocampul 9i nucleul amigdalian erau cele douS zone che-ie ale primitivului ,,creier al nasului" gi care, pe misurd ce auevoluat, au dat nagtere cortexului 9i apoi neocortexului. Acum,aceste structuri periferice stau la baza invdldrii gi a memoriei:nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emofionale. Da-cd nucleul amigdalian este despdrlit de restul creierului, rezul-tatul este incapacitatea de a mai distinge semnificalia emoliona-ld a evenimentelor; aceastd stare se numegte uneori ,,orbire afec-tiv5".

Lipsa trdsiturii emolionale duce la disparilia sentimentelor.Un tinSr al cdrui nucleu amigdalian au fost indeptrrtat chirurgi-cal pentru a putea stdpini severe atacuri de apoplexie a devenitcomplet neinteresat de cei din jur, preferind si se izoleze fdrdnici o relalie umand. Degi era perfect capabil sd converseze, elnu-gi mai recunogtea prietenii apropiali, rudele, nici mtrcar ma-ma 9i rdminea perfect calm 9i senin atunci cind vedea tulbura-rea lor in fala indiferenlei lui. FXri nucleul amigdalian el pdreasd-gi fi pierdut sentimentul recunoagterii, precum gi toate senti-mentele fald de sentimentel. Nucleul amigdalian aclioneazd lanivelul memoriei afective, lucru foarte important in sine; vialafird nucleul amigdalian este o viald lipsitl de un sens personal.

De nucleul amigdalian se leagd nu numai afecfiunea; oricepasiune depinde de el. Animalele ctrrora le-a fost scos nucleulamigdalian sau le-a fost secfionat.nu se mai tem gi nu se mai in-furie, igi.pierd dorinla de a se intrece sau de a fi cooperante,nu-gi mai gisesc locul in cadrul speciei lor; emoliile sint tocitesau absente. Lacrimile, o caracteristici exclusivd a oamenilor,sint declangate de nucleul amigdalian gi de o structurd apropia-td, girusul cingular; fiind refinute, lovite sau in vreun alt fel atin-se ugo1 aceste zone ale creierului pot determina oprirea plinsu-lui. Ftrri nucleul amigdalian nu existd lacrimi de tristele care safie domolite.

foseph LeDoux, un neurospecialist de la Centrul de $tiin!5Neurald al Universittrlii din New York, a fost primul care a des-coperit rolul cheie jucat de nucleul amigdalian in creieful emo-

lionalz. LeDoux face parte dintr-o noud generalie de neurospe-cialigti, care au pus bazele irnor metode inovatoare Si unor teh-

Anatomia unui blocaj emofional 31

nologii pe mdsurd, acestea aducind o mare precizie in stabilireaorganizdrii creierului in funcfiune, dind la lumind adev5'ratemistere ale minlii omenegti, ce pdreau impenetrabile celorlaltegeneralii de oameni de gtiin!5. Descoperirile sale referitoare lacircuitul creierului emofional aveau sd indepirteze o idee pre-conceputd in leglturd cu sistemul limbic, punind nucleul amig-dalian fur centrul acliunii 9i plasind celelalte structuri perifericein roluri cu totul diferite3.

Cercetdrile lui LeDoux explicd felul in care nucleul amigda-lian poate prelua controlul asupra a ceea ce facem, chiar in vre-me ce creierul care gindegte, neocortexul, este inci pe cale sd iao hotdrire. Aga cum vom vedea, sufletul inteligenlei emolionaleconsti in felul in care funclioneaz5 nucleul amigdalian gi cuminteraclioneazd cu neocortexul.

RETEAIIANEURALA

Ceea ce intrigX in infelegerea puterii emoliilor la nivelul vie-fii mintale sint acele.momente pasionale pe care le regretlm ul-terior, de indati ce lucrurile reintrd pe un fdga; normal; intreba-rea este cum de am devenit iralionali atit de u9or. De exemplu,o tindrd a mers doud ore pind la Boston ca sd ia o gustare gi s6-9ipetreacd ziua cu iubitul ei. In timpul gustdrii, el i-a oferit un ca-dou pe care ea 9i-l dorea de luni de zile, o gravuri greu de g6sitgi cumpdratd tocmai din Spania. Dar incintarea ei a dispirutcomplet ctrd, la sugestia ei ca dupd masd sd meargl impreundla un matineu la cinema pentru ctr-gi dorea si vadl in mod spe-cial un film, prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunindu-i cdnu-9i va putea petrece ziua cu ea pentru cI are antrenament lafotbal. |ignitX gi neincrezdtoare, ea s-a ridicat in lacrimi, a iegitdin regtaurant 9i, dintr-un gest impulsig a aruncat gravura lagunoi. Luni de zile mai tirziu, reanalizind incidentul, nu a regre-tat cd a plecat, ci cd a rdmas flrd gravurS.

S-a descoperit recent cI in asemenea momente - ctrd reac-fia impulsivd o coplegegte pe cea logici - nucleul amigdalianare un rol crucial. Semnalele ce sint receplionate de cXtre simfuriii dau nucleului amigdalian posibilitatea sE scaneze fiecare ex-perien!5 in parte, distingind problemele. Astfel, nucleul amig-dalian are un rol extrem de important in viala mintalS, este unfel de santineld psihologicS, ce infruntd toate situaliile, toatepercepfiile, avind in gind doar o singurd intrebare, dintre cele


mai primitive: ,,E oare ceva ce nu-mi place? Care mi jignegte?De care md tem?" DacI lucrurile stau aga - dacd in momentulrespectiv apare un da" -, nucleul amigdalian reacfioneaziinstantaneu asemeni unor cabluri de transmisie neurald ce tele-grafiazd un mesaj de crizi cltre celelalte ptrrli ale creierului.

In arhitectura creierului, nucleul amigdalian este un fel deserviciu de urgenld: este mereu gata sX transmitl apeluri de ur-genld cdtre pompieri, polilie sau vecini cind sistemul de alarmdal unei case semnaleazl probleme.

Cird se aude semnalul, si spunem, de fricd, se transmit ur-gent mesaje citre toate pdrlile importante ale creierului: acestlucru genereazd secrelii de hormoni de tipul ,,luptd sau fugi,,,mobilizind centrii migcdrii gi activind sistemul cardio-vascular,mugchii 9i organele internea. in urma semnalului nucleuluiamigdalian, sint activate gi alte circuite, cum ar fi secrefia unuihormon pentru stlrile de crizd,, norepinefrina, care sporegte re-aclia zonelor cheie ale creierului, inclusiv a celor care determinica simfurile sI fie mai treze, punind practic creierul in alertd.Semnale suplimentare ale nucleului amigdalian determinl kun-chiul cerebral sd transforme fa!a, dindu-i o expresie de teamd, sdinghele celelalte migctrri ale mugchilor, str sporeasctr ritmul car-diac, sd creasci tensiunea arterialtr gi str incetineasctr respiralia.Alte semnale indreapttr atenlia asupra sursei propriu-zise a fri-cii gi pregdtesc mugchii si reacfioneze ir conformitate cu aceas-ta. Simultan, memoria corticaltr este determinatl sd gdseascdorice informalie util5 in acea stare de crizd, reaclionind in con-formitate cu precedentele existente.

$i toate acestea sint doar o parte a unui irtreg gir de schim-btrri atent coordonate, pe care le orcheskeazd nucleul amigda-lian prin zonele de comandd de la nivelul creierului (pentru oprezentare mai detaliat6,, vezi Anexa C). Reteaua extinsd a nu-cleului amigdalian, formatd din conexiunile neurale, permite ca .in timpul unei crize emofionale sicapteze gi sd direclioneze ma-re parte a restului creierului - inclusiv mintea rafionald.

SAMflNETA EMOryONALA

Un prieten povestea despre faptul cX a fost in vacanftr in An-glia 9i ci a luat o gustare la o cafenea de pe malul unui canal.Mergind apoi la plimbare gi coborind treptele ce dldeau spre ca-

Anatornia unui blocaj emofional 33

nal, dintr-odati a vizut o fatd ce privea fix spre apd cu o expre-sie de groaz5 pe chip. ihainte de a-9i da seama ce face, s-a arun-cat in apd - cu haina gi cravata pe el. Doar dupX ce a ajuns inaptr a realizat cd fata se uita gocatd la un comis voiajor care cX-zuse fir canal - gi pe care astfel el l-a putut salva.

Oare ce l-a fdcut sd sard fur api inainte si ;tie de ce? Rdspun-sul este mai mult ca sigur nucleul amigdalian.

Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimiizece ani, cercetirile lui LeDoux au aritat c5, in privinla emolii-lo1, arhitectura creierului oferd o pozilie privilegiatd nucleuluiamigdalian, care devine un fel de santineld emolionalS capabilXsX blocheze creieruls. Studiul sdu a aritat cd semnalele senzoria-le de la ochi sau de la ureche merg mai itrtii in creier la talamus9i apoi - printr-o unicl sinapsX - la nucleul amigdalian; un aldoilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex -acea parte a creierului care gindegte. Aceste increngdturi ii per-mit nucleului amigdalian sX inceapd sd reaclionezeinainteaneo-cortexului, care aranjeaztr informaliile ce trec prin mai multe ni-veluri de circuite ale creierului, inainte de a fi percepute pede-a-ntregul gi de a inilia un rdspuns mult mai fin decupat.

Cercetdrile lui LeDoux sint revolulionare in ceea ce privegtelnlelegerea vielii emofionale, pentru cd sint primele care pun ineviden!6 cdile neurale ale sentimenteloq, care inconjoarl neocor-texul. Aceste sentimente care iau calea directd a nucleului amig-dalian sint de obicei cele mai primitive 9i mai puternice; aceitcircuit explicd puterea emoliei de a coplegi rafionalul.

Conform teoriei convenfionale, in neurogtiinfd, ochiul, ure-chea 9i alte organe senzitive transmit semnalele la talamus gi deacolo la zonele de prelucrare senzoriald din neocortex, undegemnalele sint reunite in obiectele asa cum le percepem noi.Semnalele sint triate dupX semnificafie, astfel incit creierul recu-noagte ce este fiecare obiect in parte gi ce inseamnd prezenla sa.Din neocortex, susline vechea teorie, semnalele sint trimise c5-tre creierul limbic gi de acolo este radiati reaclia potrivitd cdtrecreier gi restul trupului. Cam aga funclioneazd de cele mai mul-te ori - dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni careduce de la talamus direct la nucleul amigdalian, adaugindu-secelor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor cdtre cortex.Aceasti potecd mai ingust5 gi mai scurtd - un fel de alee 15tu-ralnicd neurald - ii permite nucleultii amigdalian sd primeascd


informalii directe de la simluri ;i si aibd o reaclie tnainte ca elesd fie inregistrate complet de cdtre neocortex.

. Aceasti descoperire detroneazd ideea ci nucleul amigdalian

depinde integral de semnalele de la neocortex pentru fo"rmula_rea reacliilor emolionale. Nucleul amigdalian poate declanga oreacfie emolionald prin intermediul ciii de urgenfi, chiar dacieste trregistrat gi un circuit reverberativ paralel intre nucleulamigdalian gi neocortex. Nucleul amigdaliin este cel care ne in_deamnl s5 trecem la fapte, in vreme cl neocortexul, mai lent _dar mai bine informat -, desfdgoarE un plan mult mai aminun_lit de reacfie.

LeDoux a rdsturnat vechea conceplie privind cdile strdbXtu_te de emofii prin cercetdrile sale asupra fricii la animale. in ca_drul unui experiment crucial, el a dis1rus cortexul auditiv al so_bolanilor, dupd care i-a expus la un sunet similar insolit de ungoc electric. $obolanii au invilat repede sd se teamd de acest su_net, chiar dactr el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor. inschimb, sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus siapoi la nucleu-l amigdalian, sdrind peste nivelurile superioare.Pe scurt, gobolanii au invilat si aibd o reacfie emolionali fdrtrvreo implicare corticald: nucleul amigdalian a perceput, relinutgi orchestrat independent frica lor.

_,,Din punct de vedere anatomic, sistemul emolional poateacliona independent de neocortex", rrri-a spus LeDoux. ,,0nelereaclii emolionale 9i memoria emolionald pot fi formate fird nicio participare congtientd cognitivd.,, Nucleii corticali pot add_posti amintirea 9i repertoriul de reaclii pe care le u,ou-, fe.I sene ddm prea bine seama de ce aqlionim astfel, pentru cd scurtd_tura de la talamus la nucleul amigdalian ocolegte complet neo_

lo.tglll: Acest ocol pare si-i permiti nucleului amigdalian sX

devind depozitul unor impresii emolionale 9i amint'iri desprecare n-am gtiut niciodatd totul in mod constient. LeDoux avan-seazr ideea. cd rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelulmemoriei este cel ce explicd, de exemplu, un experiment uluitor,fur care oamenii au dobindit o anumitd preferinfd pentru formegeometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin falaochilor, incit n-au ajuns si fie congtienti citugi de pugiri cd le-arfivdzut6l

Alte cercetdri au ardtat cd in primele miimi de secundd dinmomeltul in care percepem ceva nu numai cd inlelegem incong_tient despre ce este vorba, dar gi hotdrim dac6 ne pluce suu r,.,;

Anatomia unui blocai etnotional

Thlamus

Nucleulamigdalian

REACTIE: LUYTA SAU FUGI

Mugchii cei mai se pregdtesc pen*u o acliute rupiild.

Un semnal oizunl ajunge de la retind mai intti la talamus, unde este tradus inIimbajul creierului. Mare parte a mesnjului merge apoi Ia cortexul t:izual, un-de este analizat gi naluat ca ?nleles Si rdspuns potioit; dacd acest rdspuns esteemofional, semnalul merge Ia nucletLl amigdalian, pentru a actiaa centrii emo-lionali. Dar o parte mai micd a semnalului inilial merge de Ia talamus direct lanucleul amigdalian intr-o transmisie rapiild, eare permite o reaclie rnpidd (degimai pulin precisd). Astfel, nucleul amigdalian poate declanga o ruclie emolio-nnld inainte ca respectirsii centri corticali sd fi inleles in totnlitate ce se intimpld.

,,incongtientul cognitiv" participd nu nurnai la congtientizareaidentitdlii a cdea ce vedem, dar gi la opinia despre acel lucruT.Emoliile noastre au o minte proprie, una care susline puncte devedere independent de mintea noastrd rafional5.

SPECIALISTLflN MTMONrcEMOTTONALA

Opiniile incongtiente sint o formd de memorie emofionald;cle sint inmagazinate in nucleul amigdalian. Cercetdrile lui Le-Doux 9i ale altor specialigti in neurologie pot sd sugereze acum

35

Rltmul cariliac si tensiunea arteiald. cresc.


cd hipocampul, care a fost considerat multi vreme structuracheie a sistemului limbic, este mai implicat in inregistrarea gi increarea unei semnificafii pentru tiparul* perceptiv decit in reac-liile emofionale. Principalul rol al hipocampului este si asigureo memorie cit mai ascufitd a contextului, ceea ce este absolut vi-tal pentru semnificafia emofionaltr; hipocampul este cel care re-c-unoagte semnificalia diferitf,, si zicem, a unui urs aflat la grtr-dina zoologicd fafi de a unuia ce se gtrsegte in propria-fi curte.

In vreme ce hipocantpul igi amintegte fapte seci, nucleulamigdalian reline partea emolionaltr care inSofegte acele lucruri.Dactr incerctrm se trecem cu o magintr de pe o bandtr pe alta pegosea, abia reugind si evitiim_o ciocnire frontaltr, hipothmusulrefine datele specifice ale iniidentului; ca, de

"""'*pl.r, p" ."

bandi ne aflam, cine era cu noi sau crrn arlta cealalti misind.Nucleul amigdalian va fi insd cel care va da oricir{ mai apoisenzalia de"teamtr, tr momenhrl in care vom mai treee prinfr-ositualie similari. Sau cum spunea l,eDoux: ,,hipocampul esteextrern de important ir recunoagterea unui chip ca fiiru:l al uneiverigoare, de exemplu. Dar nucleul amigdalian este cel care vaadiuga gi ideea c5, de fapt, nu ne place persoana respectivtr.,,

Creierul folosegte o rnetodX simpld, dar foarte abill de a inzes.tra registrul emolional al amintirii cu o potenfd specialtr: acelagisistem de alarmtr neurochimici care determini corpul str reacfio-neze prin luptd sau fuge in si{pliile ameninfltoare inregistreazdin memorie qlipa respectivi c;it m poate de viu8. lntr-oltare destres (anxietate sau emolie intensX, respectiv bucurie), un nerycarepomegte de la creier ajunge la glandele suprarenale, determi-nind o secrclie de hormoni, epinefrine gi norepinefrine, care cir-cultr prin corp, dind semnalul ctr este o stare limitl. Acegti hor-moni activeazi receptorii nervului vag; in vreme ce nervul vagtransmite mesaje de la creier pentru a regla inima, el le hansmitegi inapoi la creier, generind epinefrine gi norepinefrine.,Nucleulamigdalian estelocul principal din creier unde se duc aceste sem-nale; aceste semnale achveazd neuronii din nuileul amigdalian,care semnaliznazd altor regiuni ale creierului, 'ur a9a fel ftrcit strsporeascl amintirea a ceea ce se itrtimpltr.

Aceastd trezire a nucleului amigdalian se pare cI impriml inmemorie majoritatea momentelor de intensd activitate emofio-nald cu un grad suplimentar de forld - di aceea ne amintim

* ln original: pattern (N . red.) .l crire, reaclia poate veni in egald mdsurtr de la felul cumabordatd o astfel de situatie in trecut.

Anatomia unui blocaj emolional

utor, de exemplu, unde am mers la prima intilnire sau ce fi-atunci cind am auzit la gtiri cX a explodat nava spalial5

. Cu cit trezirea nucleului amigdalian este mai intenstr,atit amintirea este mai puternicS; experienlele care ne sperie

i ne ingrozesc cel mai mult in viagtr sint dintre cele mai d-e ne-arnintiri. Aceasta inseamnd cI ir creier existi, prin unnare,bisteme de memorie, unul pentru faptele oarecare gi unul

cele cu incirc5turtr emolionald. Un sistem special pentruemolionale are o logicl bine ginditd tn evolufe, bine-

inzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amenin-ii place. Dar amintirile emofionale pot fi ctrlduze gregite tr

ALAKMELE NE URALE DE M O D ATE

dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ce me-urgent pe care il transmite nucleul amigdalian este uneori,nu chiar foarte des, iegit din uz - mai ales in raport cu

socialtr fluidd in care trtrim noi, oamenii. Ca sediu ali emolionale, nucleul amigdalian scaneaze experienla

deci o analiznazd comparird ceea ce se intimplX irprezent cu ceea ce s-a intimplat in trecut. Metodele

rcomparare sfurt de tip asociativ: atunci cind un element cheiepitualiei prezente seamdnd cu ceva din trecqt, putem str nu-

acest lucru -potrivire".

Acest fapt explici de ce circuitul e[uz: reaclia apare inaintea unei confirmXri complete. Se co-rdtr in grabi o reaclie la prezent in funclie de amintiri intipl-dehult, impreuni cu gindurile, ernoliile 9i reacliile dobfirdite

abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemdnitoare,rl sirficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian.'Astfel, o fostd infiimieri din cadrul armatei, traumatizatd de

ndratele rtrni oribile pe care le ingrijise ii vreme de rdzboi,cuprinsd dintr-odatd de un fel de groazd, urd 9i panicd -;are a reacliilor ei de pe terenul de luptd, declangatX duptrzile pe neagteptate atunci cind a deschis uga de la o deba-

ln care copilul ei ascunsese un scutec urit mirositor. Citevate disparate ale aCelei'situafii au fost suficiente pentru asimilitudini'cu o primejdie trecuti gi astfel nucleul amig-

si proclame starea de urgenfi. Problema este cd pe lingiemofionale care au puterea necesare de a genera ase-

37

38 Creierul emotional

Imprecizia creierului emolional in asemenea momente se ada-ugd faptului cd multe amintiri emofionale puternice provin dinprimii ani de viafd, din relalia copilului fbarte mic cu cei care iipoartX d-e eriid. Acest lucru este adevdrat in special in cazul eve_nimentelor traumatizante, cum ar fi bdtdile sau indiferenla. tn pri-mii ani de viald, alte structuri ale creierului, in special hipo_campul, care are un rol crucial in amintirile noastre narative. sineocortexul, locul ln care,sirt addpostite gindurile ra,tionale, ire_buie sd se dezvolte in totalitate. La nivelul riemoriei, nucleul amig_dalian gi hipocampul lucreaz5 in colaborare; fiecare inmaeazinei_zd gi recupereazd inforrnafiile speciale de sine stdtitor. fi .,r.u.rru

:: lif*."*pul recupereazi informafiile, nucleul amigdalian ho_tdrd;te dacd informafiile au 9i valenle emofionale. dar nucleul3migdalian, care se maturizeazd. foarte rapid in creierul sugaru_lui,este format de fapt in totalitate ince de la nagterea copihirui.

LeDoux se intoarce la rolul nucleului amigdalian in copildriepentru a susline o idee care a stat la baza gindirii pslhanilitice:gi anume cd interacliunile primilor ani de iiula for*"uzd un setde lectii emolionale bazaie pe deprinderi gi nemultumiri dincontactele

.dintre copilul foarte mic gi cei care u., gil;a de ele.fcgsle lectii emolionale sint atit de puternice 9i totufi utit a" ai_ficil de inleles din punctur de vedere al adultuiui, inc'it, crede Le-Doux, ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian sub o formeneprelucratd, fiind un fel de tipare ferd cuvi_ite ale vielii emolio_nale. Pentru cd aceste prime amintiri emolionale se fixeazd ina-rnte ca respectivii copii s6 aibd cuvinte pentru experienla lor,atunci cind aceste amintiri emolionale sfiri declangaie ulteiior invia!5, nu mai exist5 o potrivire cu gindirea articulatd in ceea ceprivegte reaclia care ne cuprinde. Unul dintre motivele pentrucare.putem fiingelali de iegirile noastre emolionale este faptul ceele dateazd adesea dinh-o perioadi timpurie a existenlei nbastre,cind lucrurile erau neclare gi nu aveam-incd vocabulaiul necesarpentru a inlelege evenimentele petrecute. putem avea un senti_ment haotic, dar nu 9i cuvinte plntru amintirile care l_au creat.

ciND EMoTULE sfNT RArTDEsr goNFUZE

Era cam trei dimineala cind un obiect enorm a cd,zutprin ta_vanul din colful {ormitorului meu, imprdgtiind in incdpere ceeace se afla in pod. intr-o secundd, am sdrit din pat gi am iesit din

Anatomia unui blocaj emolional 39

cnmeri ingrozlt, ca nu cumva si cadd intregul tavan' Apoi, din-

du-mi seama cX sint in siguran!5, am tras prudent cu ochiul in

dormitor, pentru a vedea ce a dus la acest dezastru - 9i aveam

aI descopdr cd lucrul ce mi s-a pdrut a fi fost tavanul ddrimat nu

era altceva decit o grimadi de cutii pe care solia mea le inghe-

tuise intr-un col! cu o zi inainte, dupd ce le triase din debara, 9icare acum cdzuserl pe jos. Nu cdzuse nimic din pod: pentru cinu aveam pod. Tavanul era intact, ca 9i mine, de altfel'

Faptul cd am sdrit din pat pe jumdtate adormit - ceea ce Poa-te ctr m-ar fi salvat si nu fiu rinit dacd intr-adevlr ar fi cdzut ta-

vanul - ilustreazX puterea nucleului amigdalian de a declanga o

anumite acliune la care recurgem in situaliile de urgenfd, in mo-mentele vitale, inainte ca neocortexul sX aibi timp sX inregistre-ze in intregime ce s-a intimplat. taseul stdrii de urgen!5 caremerge de la ochi sau de la ureche la talamus gi apoi la nucleulamitdahan este crucial: se economisegte timp intr-o situalie de

urgenld, mai ales cfird este necesard o reaclie instantanee' Daracest circuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite de-

clt o micl parte din mesajul senzorial, partea cea mai mare din elluind drumul principal cItTe neocortex. Deci, ceea ce se inregis-treazX in nucleul amigdalian aia drumul direct este in cel mai feri-clt caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment. Saucum sublinia LeDoux: ,,Nu e nevoie sd gtii exact ce este un anu-mit lucru pentru a-!i da seama cd poate fi periculos."lo

Drumul direct prezintd un enorm avintaj la nivelul timpuluicreierului, care se mdsoard in miimi de secundi. Nucleul amig-

dalian al gobolanului poate genera o reaclie in raport cu o per-

ceplie in douisprezece miimi de secundd. Drumul de la talamusla neocortex gi apoi la nucleul amigdalian dureaz5 cam dublu.Ilebuie inci si se faci mdsuritori similare in cazul creieruluiuman, dar in mare, ritmul este mai mult ca sigur acelagi'

ln termeni evolugionigti, supravieluirea depinde de acestdrum direct, pentru ci astfel s-a ajuns ca ea si fie de mai lunglduratd, permilind reaclii rapide 9i opliuni care economisesc ci-

tcva miimi de secundd cruciale in reacfia fald de pericol. Acestemiimi de secundd ar fi putut tot a9a de bine sd salveze vielilertrtrmogilor nogtri protomamifere gi probabil de aceea existiaceste tipare in creierele mamiferelor, inclusiv in al dvs. 9i almeu. De fapt, in vreme ce acbst circuit poate juca un rol relativlimitat in viala mintal5 a oamenilot redus doar la crizele emo-

|lonale, mare parte din viala mintald a pdslrilor, pegtilor gi rep-


tilelor graviteazd in jurul lui, pentru ci insigi supraviefuirea lor{epinde de o analizare perrnanentd a priddtoriior sau a pfi,zi-lor. .Acest creier primitiv minor la mamifere este creierul-prin-cipal la nemamifere", spune LeDoux",,El oferd o cale foarie ra-pidd de declangare a emofiilor. Este insd un proces rapid gi dez-ordonat celulele sint rapide, dar nu foarte precise.,,

O asemenea imprecizie, de exemplu la o veverigd, e.bgntr de-oarece o determind str se ascundd, fugind la cel mai mic semn cI

I Preajma ar putea fi vreun dugman, sau se se arunce pe oricelucru comestibil. Dar in cazul viefii,emofionale a oamenilor,a1ea1!e imprecizie poate avea coasecinfe dezastruoase pentrurelafiile noastre/ deoarece inseamni, vorbind la figura! ie pu-tem sd ne repezim la cineva sau si fugim de cineva de carsnueste cazul (de exemplq o chelnerifi a sctrpat din mine tava cugase comenzi atunci cind a ztrrit o femeie care avea o claie de ptrrrggu gi cref

- asemeni celei pentru,care o ptrrisise fostul ei so!).

Asemenea gregeli emofionale aflate i:l qtadiu inilial se bazea-zd pe sentimente prioritare in raport cu gindirea. LeDoux nu-megte acest luc-ru ,,emo!ie precognitivi", o reactie bazatd pe in-formafii fragmentare senzoriale, care nu au fost stocate cohpletgi nu ay fost integrate intr-un obiect recognoscibil. Este o folpdbruti de informalie senzoriald, ceva de gehulCum se eheam me-Io4ia,in care, in loc str se factr o judecati rapidd a bucifii muzi-cale pe baza a doar citorva note, se ajunge la o perceplie integra-ld prin citeva incercdri. Daci nucleul arnigdalian simte aperlndll ttpu. senzorial de import, el trage o anumiti concluzle, de-clangind reaclii incd inainte de a-i confirma realitatea pede-a-ntregul - sau chiar deloc.

Nu e, deci, de mirare ctr de fapt nu putem pdtrunde suficientde bine in intunericul emoliilor noastre explozivg, mai alesatunci cind incd sintem sclavii lor. Nucleul amigdalian poate re-acfiona intr-o crizl de furie sau de frici inainte ca insugi corte-xul s5-gi dea seama ce se intimpl5 g! de ce o asemenea emolieeste declangatd independent sau anterior gindirii.

MANAGEREMOYONAL

Fetila unei prietene, Jessica, de gase anigori, dormea pentruprima dattr la o prietentr de joaci, 9i nici mdcar lu era pria lim-pede care era mai emolionatd, mama sau fiica. in vreme ce ma-ma se strtrduia sd nu se bage in seaml faptul ci este ntilinigtitd,

Anatomia unui blocaj emo[ional 4l

apogeul a fost atins la miezul noplii, cind se pregitea de culca-le s.i a auzit telefonul sunfird. A aruncat perigla de dinli gi s-arcpezit la telefon, cu inima b[tindu-i si-i sarl din piepf imagini4du-gi-o pe Jessica in tot felul de ipostaze cit se poate de ingro-zitoare.

-,,,, Mama a ingfdcat receptorul gi a strigal ,,]essica!" - in timpCF o voce de femeie tocmai spunea: ,,& cred cI am gregit num5-ruI..."

ln acel moment, mama gi-a revenit 9i, politicoas5, pe un tonetlptrit, a intrebah ,,Ce nurntrr,cduta!?", Atunci cind nucleul amigdalian funclioneazl pregednd o re-

acfie impulsivtr nelinigtitd, o altl parte a creierului emofionalpermite o rpactie mai potrivitd gi mai corecttr. Amortizorul cre-ierului trece de-la nucleul amigdalian, care parcl a pinlit, la ce-lllalt capit al circuitului major, spre neocortex, la lobii prefron-tall care se afl5 chiar in dreptul frunfii.,Cortexul prefrontal;pa-rc cd funcfioneazi atunci cind cineva e speriat sau infuriat, linig-fndu-se sau stlpinind sentimentul pentry a acfiona mai eficienth situalia dati sau alunci cind o noui ingtiinlare cere un cu to-lul alt rdspuns, ca in cazul mamei ingrijorate care rtrspunde laielefon. Aceastl zond neocorticald a creierului are o reactie maigr.ralitici sau mai potrivitii ir raport cu impulsurile emolionale,podulind nucleul amigdalian gi alte zone limbice.,

". De obicei, zonele prefrontale guverneazd reacfiile noastrepmolionale incd de la inceput. Nu uitali ci cea mai mare proiec-fie a informaliei senzoriale ce provine de la talamus nu merge lanUcleul amigdalian, ci la neocortex gi la numerogii centri de pre-lq+re Ci de analizare a ceea ce a fost percepuf aceste informalii;,i reaclia noastrX in raport cu ele sint coordonate de lobii pre-fpontali, care sirt locul in care se planificX 9i se organizeazd ac-frunile in raport cu un scopl inclusiv cele emofionale. ln neocor-tex, o serie de circuite in cascadtr inregistreazd gi analizeaz5 in-tgrmaliile, le infeleg, gi, prin intermediul lobilor prefrontali, or-Cfestreazd o reaclie. Dacd in timpul acestui procgs se simte ne-Vpia'Unei reactir emotionale, ea este dictati de lobii prefrontali,Cere lucreaze in strinsd legtrturi cu nucleul amigdalian 9i cu al-p circuite din creierul emofional.,. , Aceastd progresie care face loc discerntrmintului in cazul re-lcliei emolionale este un aranjament standard, cu o singurtr ex-oeplie semnificatiVi, in cazul urgenfelor emofionale. Cind se de-gfangeazf, o emolie, in citeva clipe lobii prefrontali analizeazl.


proportia riscuri/avantaje tt, din miliarde de reaclii posibile,este aleasd cea mai bunXll. in cazul animalelor, cind sd atace gicind sd fug5. ln cazul oamenilor... cind sd atace, cind sX fugi -9i, de asemenea, c?nd sd fie impdciuitori, cind sd convingd, cindsi caute simpatie, cind sd fie ca un zid, cind si creeze sentimen-te de vinovifie, cind si plingd, cind sd braveze, cind sd fiO dis-preluitori - g.a.m.d., intreg repertoriul de posibilitdfi emofionale.

Reaclia neocorticald este mai lentd in creier decit in mecanis-mul de deturnare, pentru cd presupune mai multe circuite. Deasemenea/ poate sd fie mai judicioasd 9i mai atenti, avind in ve-dere ci sentimentul este precedat de o gindire mai profundi.Cind suferim o pierdere gi ne intristdm sau sintem fericili dupdun triumf, o reugitd sau cuget5m la ceva ce a spus sau a ficut ci-neva, iar apoi ne simfim jignili sau ne infuriem, inseamnd cd ne-ocortexul este la datorie.

Ca 9i in cazul nucleului amigdalian, fird funclionarea lobilorprefrontali, in mare parte viala emolionald s-ar ndrui; dacd lip-segte inlelegerea faptului cd un anumit lucru meritd o reacfieemotionald, nu va mai exista nici o emofie. Rolul lobilor prefron-tali in emolii a fost bdnuit de cdtre neurologi incd din anii 1940,atunci cind se ajunsese la o vindecare disperatd - gi din pdcateprost utilizat5 - printr-o ,,rezohare" chirurgicalS a bolilor min-tale: lobotomia prefrontald care (adesea la intimplare) indepdrtao parte din lobii prefrontali sau, altfel spus, legdtura dintre cor-texul prefrontal 9i creierul inferior. Atunci cird incd nu existanici un fel de medicalie eficienti pentru bolile mintale, loboto-mia era incurajatd ca solufie a gravelor tulbur5ri emofionale -respectiv, tdierea legdturilor dintre lobii prefrontali gi restul cre-ierului pentru ,,indepdrtarea" disperdrii pacienfilor. Din pdcate,aceastd metodd avea s5-i coste pe pacienfii regpectivi viala emo-fionald, pentru cd aceasta pur 9i simplu dispirea 9i ea. Circuitulcheie fusese diskus.

Detumarea emolionali presupunea doud dinamici: declan-garea nucleului amigdalian 9i incapacitatea de a activa procese-Ie neocorticale care de obicei echilibreazd reacfia emolionali -sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul unei urgenle emo-!ionale12. ln asemenea momente, mintea ralionalS est-e coplegitlde cea emofionald. Felul in care acfioneazd cortexul prefrontal camanager eficient al emoliei - cintdrind reacliile inainte de a tre-ce la fapte - este tocmai potolirea semnalelor de activare trans-mise de nucleul amigdalian 9i de alli centri periferici - asemd-

Anatornia unui blocaj emolional 43

nltor cu felul in care un pdrinte opregte un copil impulsiv si seagite, spunindu-i sd se poarte cum trebuie (sau sd agtepte cu rdb-dare) ca sd i se dea ceea ce dorestel3.

Se pare cd lobul prefrontal stirg este comutatorul cheie carepoate ,,inchide" emoliile tulbur5toare. Neuropsihologii care stu-diazd dispoziliile pacienlilor care au suferit accidente la lobiifrontali au ajuns la concluzia cX una dintre sarcinile lobului fron-tal sting este se aclioneze ca un termostat neural, reglind emofi-ile neplScute. Lobii prefrontali drepfi sint locul in care se gdsescsentimentele negative cum ar fi frica gi agresivitatea, in vreme celobii stingi reusesc sd stlpileasci aceste emolii primitive, proba-bil inhibind lobul dreptla. ln grupul nostru de pacienli care su-feriserd atacuri cerebrale/ de exemplu, cei ale cdror leziuni seaflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sd vadd numainenorociri gi sd se teamd permanenf cei cu leziuni in parteadreaptd erau ,,exagerat de veseli"; in timpul examenelor neuro-logice, glumeau 9i pdrea cX nu le pasd de nimic1s. Apoi a apdrutcazul solului fericit un bdrbat al cdrui lob prefrontal drept fuse-se parlial indepirtat in urma unei operalii la care s-a recurs da-toritd unei malformalii a creierului. Solia le-a spus doctorilor cXdupd operalie soful a suferit o schimbare radicald de personali-tate, in sensul ci nu se mai supdra aga ugor gi, in plus, ea se bu-cura 9i pentru faptul ci era mai afectuosl6.

Pe scurt, lobul prefrontal stirg pare a fi parte a circuitului ne-ural care poate bloca sau incetini orice, ir afard de emoliile ne-gative prea puternice. Dacd nucleul amigdalian aclioneazd ade-sea ca o supapd de urgenli, in schimb lasd lobii prefrontali sd fieparte a comutatorului creierului care poate ,,inchide" emofiileneplicute: nucleul amigdalian propune, lobii prefrontali dis-pun. Aceste legdturi prefrontal-limbice sint extrem de importan-te pentru viala mintald nu numai in reglarea fini a emoliilor; elesint esenliale pentru o navigare la nivelul deciziilor celor maiimportante din viali.

ARMONIZAREAEMOTIILOR. FrAGrNDURIIOR

Legdturile dintre nucleul amigdalian (gi structurile limbiceaferente) 9i neocortex sint centrul luptelor sau al tratatelor de co-operare dintre minte 9i suflet, dintre gind 9i sentiment. Acest cir-cuit explicd de ce emolia este atit de importantd intr-o gindire

M Creierul emolional

eficientd, atit tr luarea hotdririlor infelepte, cit gi in ingtrduireaunei gindiri limpezi.

SI ludm in considerare puterea emoliilor de a intrerupe gin-direa. Neurologii folosesc termenul de ,,memorie funcfionald"pentru capacitatea de atenlie care reline in minte faptele esenlia-le pentru a rezolva o anumitd insdrcinare sau problemtr, indife-rent dactr este vorba de anumite trXsdturi ideale pe care le-arctruta cineva atunci cind viziteaztr mai multe locuinfe posibileori despre elementele de ralionament in rezolvarea unui test.Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rtrspundetn mod direct de memoria funcflonaltrl7. Circuitele de la creierullimbic la lobii piefrontali mai dau beamX 9i de faptul ctr semna-lele de emolie puternicd - nelinigtea, mi:nia 9i altele asemenea- pot crea o stare neurali ce poate sabota capacitatea lobilorprefrontali de a menline actlvtr memoria. De aceea, atunci cindsintem suptrra;i din punct de vedere emofional, spunem: ,,Numai pot gindi limpede" - gi din acelagi motiv o stare permanen-tI de disconfort emofional poate crea deficienle in capacitateaintelectualX a copilului, schilodindu-i posibilitllile de a inv5fa.

Aceasttr deficien!tr este mai subtiH gi nu poate fi intotdeauri5inregistratl prin testele de inteligenti, chiar daci ele ne indictrprin unele mtrsurtrtori neuropsihologice precise agitalia gi im-pulsivitatea continud a unui copil. lntr-un studiu, de exemplu,s-a dovedit ctr problema unor blieli de gcoaltr primard, care degiaveau un coeficient de inteligenld peste medie, totugi nu dddeaurezultate prea bune la gcoalX, putea fi explicattr prin testele neu-ropsihologice care au indicat o proastE funcfionare a cortexuluifrontalls. Ei erau impulsivi 9i nelinigtili, adesea distrugdtori 9i cuprobleme * ceed ce sugera o proasttr funclionare a lobilor pre-frontali in raport cu nevoile limbice. In ciuda potenlialului lorintelectual, acegtia sint copiii cu cele rnai mari riscuri, in sensulci pot avea egecuri profesionale, pot aiunge alcoolici gi delinc-venfi * nu pentru cd intelectul lor ar fi deficitar, ci pentru cd nureugesc si.gi stdpineascl viafa emofional5. Creierul emofional,separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ, controleazdin egalS mdsurd momentele de furie 9i de compasiune. Acestecircuite emolionale sint modehte de experienle1e din copildrie:9i aceste experienle sint cele care stau labaza reacliilor noas-tre in momentele de pericol.

Trebuie str ne gindim gi la rolul emoliilor in cazul hotdririlorcelor mai ,,rafionale". In citeva lucrtrri cu implicalii multiple in

Anatomia unui blocaj erholional

vielii mintale, dr. Antonio Damasio, un neurolog deUniversitatea din lowa, de la Colegiul. de Medicind, a fdcut

i atente asupra felului fur care pacienlii au de suferit in ca-unor probleme de circuit prefrontal.amigdalle. Hotirirea lor

45

profund viciati * chiar dacd nu apare nici o deteriorare lalul IQ-ului sau al capacit5lii lor cognitive. In ciuda inteli-

Dr. Damasio susline cd hotlririle lor sirnt atit de nefericitertru ci au pierdut accesul la invdldtura de Ep emofionnt. Tn

i lor intacte, ei fac alegeri dezastruoase in cariertr sau i:rpersonald sau chiar pot zlbovi obsedant de mult asuprahotdriri cit se poate de simple, flrm ar fi btabilirea unei in-

de legtrturtr dintre gind gi emofie, circuitul prefrontal-a-I este o poart2i extrem de importanttr pentru ceea ce ne

sau ne displace de-a lungul unei intregi viefi. Odattr intre-memoria emofionald de la nivelul nucleului amigdalian,

ferent ce glndegte neocortexul, nu mai sint declangate reac-emofionale asociate tr trecut imprejurtrrii respective - to-

devenind de o neutralitate absolutd. Un stimul cum ar fi unfavorit sau o cunogtinlX antipaticl nu mai genereaztr nici

nici aversiune; acegti pacienli au ,,uitat" aceste lecliipentru cd nu mai au acces la locul in care sirt iruna-

in nucleul amigdalian.Asemenea dovezi l-au determinat pe dr. Damasio sd ia o po-

neintuitivd, conform cdreia sentimentele sint practic indis-sabile pen|ru deciziile rafionale; ele ne indreapte pe drumulbun, iar logica seactr va putea face apoi cum e mai bine. Ir

il gindirii.Aeldar, emoliile conteazd intr-un rafionament. in acest balet

lentimentelor 9i al gindurilor, capacitatea emolionald ne cd-hotdririle de moment, lucrind in colaborare cu mintea

ajutind - sau dimpotrivd - gindirea. Tot aga, creie-

ce lumea ne confruntl adesea cu o mare posibilitate dei (Cum ar trebui si vi investili fondul de pensii? Cu cine

trebui sI vf, ctrstrtorili?), lecliile emofionale pe care ni le-a dat(cum ar fi amintirea unei inv'estifii dezastruoase sau a unei[giri dureroase) ne trimit semnale care ne determind sXo hottrrire, eliminind unele posibiliHli 9i scolindu-le in evi-

i pe altele. Astfel, dr. Damasio susline ctr acest creier emo-I este implicat in ralionamente in aceeagi mdsurd ca 9i cre-

glndirii joac5 un rol de conducltor la nivelul emoliilor - in


afari de acele momente ir care emofiile scapl de sub control 9icreierul emolional o ia razna.

Intr-un fel, avem doud creiere, doui minfi - 9i doud feluridiferite de inteligen!5:.cea ralionald 9i cea emofionali. Felul cumreugim in via!5 este determinat de ambele - nu conteazd, doarIQ-ul, ci gi inteligenfa emofionald. intr-adevi1, intelectul nu poa-te funcliona la capacitate maximd fdr5 inteligenla emolional5.De obicei, complementaritatea dintre sistemul limbic gi neocor-tex, dintre nucleul amigdalian 9i lobii prefrontali dd seamd defaptul cd fiecare este partener egal in viala mintald. Atunci cindacegti parteneri interaclioneazi bine, inteligenla emolionald iesela suprafald - 9i totodatd gi capacitatea intelectuald.

Acest lucru ristoamd vechea teorie a existenlei unei tensiuniintre fafiune 9i simfire: noi nu vrem sd renun!trm la emolii gi sdii dim raliunii locul care i se cuvine, ata cum a procedat dras-mus, ci sd des-coperim un echilibru inteligent intre cele doud. Ve-chea paradigmd suslinea cd existd o raliune ideald care a sclpatde emolie. Noua paradigmd ne irdeamnd sI armonizlm minteagi sufletul. Pentru a face asta aga cum.se cuvine la nivelul exis-tenlei noastre, trebuie ca mai intii si inlelegem mai exact ce tr-seamnd str-fi folosegti ir mod inteligent emofiile.

PARTEA A DOUA

Natura inteligenfeiemotionale

Cind a fi degtepte o prostie

De ce anume David Pologruto, profesor de fizicd la un liceu,injunghiat cu un cufit de bucXtdrie de unul dintre elevii lui

rezultate excelente la invdtiturd este inc[ un lucru discutabil.faptele, aga cum au fost ele prezentate pe larg, sint urmdtoa-

lason H., elev in anul doi, cu zece pe linie, invlfa la liceul Co-ings, Florida, gi era ferm hottrrit sd meargd mai departe la

nultatea de Medicintr. $i nu la orice facultate - visa sd ajunglHarvard. Dar Pologruto, profesorul lui de hzicl,,iididuse lui

doar 80 de puncte din 100 la un chestionar. Crezftrd ci no-un biet 9 - i-ar putea pune in primejdie visul de o via,tA,a luat un culit de bucdttuie,l-a adus la gcoaltr gi in timpul

confruntrdri cu Pologruto in laboratorul de fizictr gi-a in-fat profesorul in clavicultr, inainte de a se fi pornit o lupticei doi.

Un judecdtor l-a gdsit pe ]ason nevinovat, pentru cI ar fi su-de o crizl de nebunie temporard in timpul acestui incidentcornisie formattr din patru psihologi 9i psihiatri au declaratjurdmint cI in timpul confrunttrrii biiatul fusese nebun. fa-a susfinut cd el intenlionase sd se sinucid5 din pricina rezul-lui de la test 9i se dusese la Pologruto s5-i spund cd se omoa-n pricina notei proaste. Pologruto a povestit altceva: ,,Eucd a irncercat sX md omoare cu cufitul" pentru ch era furios

pricina notei proaste.pupd ce a fost transferat la o 9coal5 particulard, Jason a ter-Fat liceul doi ani mai drziu ca 9ef de promofie. Luind numaia terminat cu medie maxim6. Degi |ason a oblinut asemenea

spectaculoase, fostul lui profesor de fizicd David Polo-s-a plins cd |ason nu gi-a cerut niciodatd scuze 9i nici nu

asumat rdspunderea pentru faptul cd l-a atacatl.

50 f:fatura inteligenfei emolionale

Intrebarea este cum a fost cu putinld ca.o persoand atit de in-teligentd sd comiti un act iralional - atit de prostesc? Rdspun-sul: inteligenla academici are foarte pulin de-a face cu vialaemofionali. Cei mai degtepfi dintre noi pot cddea pradd unorpatimi cumplite 9i unor impulsuri necontrolate; persoanele cuun IQ ridicat pot deveni piloli uluitori de progti atunci cind seafl6 la cirma propriei lor vieli.

Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate anotelor, a IQ-ului sau a altor evaludri in ciuda popularitdlii loraproape mistice, de a prevedea fdrd greg cine va reugi in viafd.Cu siguran!5 cd existd o legXturd intre IQ 9i performanlele inviald, in cazul unor grupuri largi de persoane. Mulfi dintre ceicu un IQ scXzut sfirgesc prin a ocupa slujbe modeste, iar cei ca-

. re au un IQ mare au tendinla si devinX persoane bine pl5tite -Iucru care insd nu este valabil intotdeauna.

Existi foarte multe exceplii la regula conform cdreia IQ-uldetermini succesul - de obicei, fiind mai multe exceplii decitcazuri care se potrivesc cu regula. in cel mai fericit ciz, IQ-ulcontribuie cam cu 20"/. la factorii care determind reugita in via-!5, fapt care ii lasd pe ceilalfi 80% pradd altor forfe2. Aga cum no-ta un observator: ,,Cea mai mare parte a locurilor pe care gi legdsegte cineva in societate este determinatd de factori care nu aulegdturi cu IQ-ul, pornind de la clasele sociale 9i ajungind pinila noroc."

Chiar gi Richard Herrnstein gi Charles Murray, a cdror carte,The BeII Curae (Curba lui BeII) , acordl o importanlX capitald IQ-u-lui, recunosc acest lucru; cei doi subliniazd: ,,Pe un elev in anulintii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAI de mate-matici poate sX nu-l impingi inima sd devinl matematician, dardacl vrea sd se ocupe de o afacere, si devind senator americansau si cigtige un milion de dolari poate n-ar trebui sd-gi lase la oparte visurile. .. Legdtura dintre punctajele la tesfe gi aceste reu-gite este diminuattr de totalitatea altor caracteristici pe care el leaduce la viatd,.'3

Eu sint preocupat de cheia acestor ,,alte caracteristici", res-pectiv, de inteligenla emofionald: capacitatea de a fi in stare sd semotiveze 9i sX persevereze in fala frustrdrilor; de a-9i stdpini im-pulsurile gi de a amina satisfacfiile; de a-gi regla stlrile de spirit9i de a impiedica necazurile s5-i intunece gindirea; de a fi stdrui-tor 9i de a spera. Spre deosebire de IQ, care are o istorie deaproape 100 de ani de cercetlri aplicate pe sute de mii de oa-

Ctnd afi degtept e oprostie 51

nreni, inteligenla emolionald este un concept nou. Nimeni nupoate spune exact in ce m5surd variazd. de la o persoand la altade'a lungul unei viefi. Dar din datele existente reiese cd poate fi,la fel de puternicd 9i uneori chiar mai puternici decit IQ-ul, iar{n mdsura ir care existi mulli care suslin cd IQ-ul nu poate fitctrimbat prin experienld sau studii, in Partea a Cincea voi ar5-fa cd acele competenle emofionale de o importanti crucial5poJ.

f 9_e|,rlaitepi lmbr45t5!i!9 pg$utd deJa'v,lrala copil4riei - cuiondilia se facem efortul sE ii inv5ldm pe copii.

TNTELTGENTA EMOTT ON ALAtrDEsTrNur

rl imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst carefgase 800 de puncte la testul SAT gi la altele similare inainte del;intra la facultate. In ciuda extraordinarelor sale capacitdli inte-fpctuale, mai tot timpul igi pierdea vremea, se culca tirziu gi lip-lga de la cursuri, pentru cI dormea pind la prinz. I-au trebuittproape zece ani ca sd-gi ia diploma.: IQ-ul explicd furtr-o mic6 mdsuri destinele diferite ale celor

promit in egald mdsuri, urmeazd cam aceleagi studii 9i auaceleagi ganse. Cind 95% dintre fogtii studenli la Haward ai

iilor anilor 1940: vremuri ir care cei care aveau un IQmergeau la gcolile Ivy League mai mult decit fir prezent -

fost analizali la virsta matur6, s-a constatat cd aceia care avu-cele mai bune rezultate la testele de la facultare nu?u re-

it cel mai,bine gi in viafd, comparativ cu colegii lor cu rezulta-mai proaste, mai ales cird a fost vorba de salariu, de produc-

sau de statuhrl lor in domeniul respectiv. N-au avut nicimai mari satisfaclii fir vialX gi nici cele mai fericite relalii cu

cu familia sau in dragostea.Un studiu similar pentru virsta adultl s-a fdcut gi asupra ade biiefi, majoritatea copii de imigranli, doul treimi prcve-

din familii care trtriau din aiutor social si care au crescut inMassachusetts, pe vremea cind ,,cumplita mahala"

la doi pagi de Harvard. O treime dintre ei avea un IQ sub 90.nou, IQ.ul a avut o micd relevanlX pentru felul in care s-au

cu slujba sau ir restul existenlei lor; de exempltr, T%cei cu IQ-ul sub 80 au fost gomeri zece ani sau chiar 9i mai

'dar asta s-a intimplat 9i cu7o/" dintre cei cu IQ-ul de peste. Bineinleles ci a e$stat o legSturd (a9a cum existd, de altfel,

52 Natura inteligqnlei emolionale

intotdeauna) intre IQ gi nivelul socio-economic la virsta de pa-kuzeci gi gapte de ani. Dar capacitatea dobinditd in copildrie dea gestiona frustririle, de a-gi stdpini emoliile gi de a se furlelegecu ceilalfi a fost factorul de diferenliere cel mai important'. .

Sd ne aplecim insd gi asupra datelor unui studiu in burs,efectuat asupra a 81 de absolvenfi ai promofiei 1981 ai liceelordin Illinois. Evident c5 ei au avut media cea rnai mare. Dar irvreme ce au continuat sd se descurce bine gi la facultate, luindnote excelente, cam pinl la treizeci de ani rul au ajuns sI atingidecit un nivel mediu de reugitd. La zece ani dupd absolvirea li-ceului, doar unul din patru se afla la cel mai inalt nivel in profe-sia pe care gi-o alesese gi mulli nu se descurcasertr prea grozav.

Karen Arnold, profesor de pedagogie la Universitatea dinBoston, unul dintre cercetdtorii care au urmdrit destinul absol-venfilor, dddea urrnStoarea explicafie: ,,Cred cd am descoperitpersoanele <ascultltoar€> cafe gtiu str reugeascd in acest sistem.Absolvenlii se zbat la fel ca.noi to!i. Atunci cffrd gtim despre opersoantr ctr a absolvit o facultate, gtim doar cd a,reugit cu bineacolo unde tot ce a fdcut s-a mdsurat ir note. in schimb, nu gtimnimic despre felul in care reacfioneazA la vicisitudinile vie!ii.,,6

$i aceasta este problema: inteligmla la invi!trturd nu te pre-gtrtegte pentru viltoarea - sau pentru ocaziile - cu care te itr-tilnegti la nivelul vicisitudinilor viefii. Un IQ ridicat nu este ogaranlie de prosperitate, prestigiu sau fericire tr viald, pentru ctrgcolile noastre 9i cultura noastrtr se concentreazd, asupia capaci-ttrlilor de ftrvdfdturd, ignorind inteligenla emofionali, un set detrdstrturi - unii l-ar putea ntrmi caracter - eare conteazd imensin destinul nostru perscinal. Viala emolionali este o dominanticare poate fi, precurn matematica sau cititul, gestionatd cu maimult sau mai pulin talent 9i care presupune un set unic de com-petenle. Mdsura in care cineva abordeaztr aceste competmteeste de o importanld majord pentru infelegerea faptului cI opersoanA poate reugi fur viafi, in weme ce o altd persoand, cu ointeligenld egal5, sfirgegte intr-o funddturtr: aptitudinile emofio-nale sint meta-abilitdfi,:ce determind cit de bine putem folosi ta-lentele pe care le avem, inclusiv inteligenfa pur5.

Desigur cd exist5 multe cdi spre reugita in viald gi multe do-menii in care celelalte aptitudini sint rtrsplitite. tn societateanoastrtr bazatd, tot mai mult pe cunoastere, capacitatea de a std-pini tehnica este categoric importantd. Existd gi o gluml pe careo spun copiii: ,,Cum va fi strigat peste cincisprezece ani nesufe-

Ctnd afi degtept e o prostie 53

tl de acum?" Rispunsul: u$efu"'. Dar chiar gi in ce-i privegte,,nesuferifi" inteligen,ta emofionaltr oferd o altl falet5 la loculmunc6, aga cum vom vedea ir Partea a treia. Dovezile aratd

care se descurci din punct de vedere emolional -igi cunosc ai igi stiptnesc bine sentimentele gi care deslugescrdeazd eficient sentimentele celorlalfi - sint in avantaj indomeniu al vielii, fie cd este vorba de relatiile sentimenta-

ryi"intime, fie de respectarea regulilor nescrise care guvemea-tbugita in politica organizatoricd. Cei care au capacitdli emo-

le bine dezvoltate au gi mai multe ganse sd fie mutlumili ingi eficienli, si-gistiipineasci obiceiurile mintale care stau lapropriei lor productivittrfi; cei care nu-gi pot controla Via,taionali gi duc bdtdlii inteme hfung s5-9i saboteze capacitateals€ concentra asulra muncii gi asupra unei gindiri clare.

IIN ALT FEL DE INTELIGENTA

,Pentru un observator infiimpldtor, micula Judy de patru ani-poate pdrea o fiinf5 izolatd prinke colegii ei de joactr mai so-ili. Ea std deoparte, nu participd intens la joacd gi nu esterdat6in centrul atenFei. ln schimb, este un fin observator al

6ofisticarea ei nu a fost evidentd pird ce educatoarea lui fudyd-a adunat pe tofi copilagii.de patru ani pentru a intra in Jo-Clasei, Jgcul Clasei - un fel de casd a pdpugilor care copiazdI de grddinild 9i unde apar figurine care tr loc de cap aumici

sociale din grldinila ei gi poate este chiar cea mai sofis-dintre copii atunci cind este vorba sd arializeze felul cum

ceilal!i.

ale copiilor de grddinild 9i ale educatorilor - este deun test asupra percepliei sociale. Cind educatoarea i-a cerut

cel cu cuburi g.a.m.d. - Iudy a ftrcut-o cu o acurateleinari. Atunci cind i s-a cerut str ageze fiecare btrietel 9i

Iui Judy dezvdluie faptul cI ea d'efine o harti so-perfectd a grupei sale de la gridinild 9i un nivel de percep-

pentru o fetild de patru ani. Acestea sint capaci-

fudy sA ageze fiecare fetifd 9i fiecare blielel in acea parte atperii in care le place lor cel mai mult si se joace - coltul ar-

nre fetitd alituri de cei cu care le place cel mai mult sI se joa-fudy a dovedit cd ii poate gisi pe cei mai buni prieteni ai fie-

care ulterior ir viald ii vor permite lui ]udy sX devind o ve-

54 Natura inteligenlei emoliorfrIe

detd in orice domeniu in care sfult necesare ,,cahteli in abordareaoamenilor" - de la vinzdri la management gi diplomalie.

Acest talent strtrlucit al lui judy in domeniul social a fost re-marcat atit de timpuriu gi datoriti faptului cd ea a invSlat la grd-

dinila Eliot-Pearson din campusul Universitdlii Tufts, unde afost aplicat Proiectul Spectrum, o programd de invd!5mint la ni-

vel internalional pentru descoperirea diverselor tipuri de inteli-gen!5. Proiectul Spectrum recunoagte ci repertoriul capacitd.tilor

,urnane merge cu mult dincolo de cei trei & adicl dincolo de li-mitata impdrlire asupra cdreia gcolile se concentreazd in modtradilional, de abilitatea fu:r privinfa cuvintelor 9i a cifrelor. Acestproiect scoate in evidenli faphrl cd talente precum cel al lui ]udy- o perceplie a socialului - sint extrem de importante, iar edu-calia trebuie sd le hrtrneasci in loc sd le ignore sau si le frustreze.tncurajindu-i pe copii sX-gi dezvolte o intreagd gam5 a capacitd-

lilor de care va depinde reugita lor sau incurajindu-i doar sd lefoloseascd pentru a se implini in indiferent ce ar face, ;coala de-vine un factor important gi ir ,,predarea" capacitililor de a sedescurca in viafd.

Spiritul vizionar gi cdlduzitor al Proiectului Spectrum_esteHoward Gardner, psiholog la Harvard School of EducationT.,,Asosit timpul", mi-a spus Gardner, ,,si, ne lirgim noliunea'despectru al talentelor. Cea mai importanti contribulie 9i unica pe

clre educalia o poate aduce la dezvoltarea copilului este sd flajute sd se indrepte spre un domeniu in care talentele sale si fie

cit mai in favoarea lui, in care sd fie mu$umit 9i competent. Am

pierdut complet din vedere acest lucru. In schimb, am suPus Peloatd lumea unei educalii conform ctrreia nu pofi reugi altcevadecit sd fii profesor universitar. li evalulm pe toli conform unorstandarde extrem de inguste ale succesului. Ar trebui si petre-

cem mult mai pulin timp pentru a-i inregimenta pe copii 9i multmai mult ajutindu-i sX-gi identifice talentele date de Dumnezeu

9i sd 9i le cultive. Existd sute gi sute de modalit5li de a reuqi 9icapacitili total diferite ce pot ajuta la asta."sBiheinleles ci Gard-ner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenlei.El subliniazi faptul ci epoca de glorie a IQ-ului a inceput itr pe-

rioada primului rdzboi mondial, cind doud milioane de ameri-

cani au fost alegi prin intelmediul primului test in scris, inven-

tat chiar iIr vremea aceea de Lewis Terman, un psiholog de la

Stanford. Acest lucru a durat decenii, care au fost etichetate deGardner drept ,,felul de a gindi la nivelul IQ-ului": ,,acegti

Ctnd a fi degtept e o prostie 55

fie cd sint degtepfi sau nu, aga s-au ndscut. Nu putemprea mult situafia, iar testul nu spune altceva decit da-

faci sau nu parte dintre cei degtepfi. Testul de admitere la fa-te Se bazeaztr pe un singur tip de aptitudine, care ili deter-

d viitorul. Aceastd modalitate de gindire a pus stdpirire peetatea noastrd."

; Cartea lui Gardner din 1983, care a avut un mare imp act, FramesMind (Cadrele minfii), a fost un manifest impotrivfle-ului; eaopunea ideea cX nu existd un singur tip monolitic de inteligen-care si stea la baza reugitei in viafd, ci un spectru larg de inte-enle cu gapte posibilitdfi. Lista lui includea gi cele doud tipuriinteligenfi standard, respectiv cel al invfi5rii, inteligenla ver-{ 9i logica matematicd, dar includea gi capacitatea spafiald, de

g geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizicb gi in gra-Marthei Graham sau a lui Magic Johnson; gi talentul muzicallui Mozart sau YoYo Ma. Completind aceastd list5, apar cele,utr falete a ceea ce Gardner numegte ,,inteligenfele perionale,,:

interpersonale, cum ar fi cele ale unui mareterapeutCarl Rogers sau ale unui lider mondial precum Mirtin

King, Ir., gi capacitdlile ,,intrapsihice", care pot apdrea, peo parte, in intuiliile lui Sigmund Freud sau, mai pulin evi-

ir mulfumirea interioard ce se poate obline atunci cind ci-reugegte si fie in aconC cu adevdratele lui sentimente.

esenlialX ir cazul unui artist plastic sau al unui arhi-

care ne-au tira4izat cit arn fost la scoali - de la cele de

Cuv?ntul operativ irr privinla irfteligenlelor este multiplu:delul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptulndard de IQ, ca factor singular gi invariabil. El recunoagte cd

fFcitate, care ne-au implrlit intre cei care au fost indreptalik gcoli tehnice gi facultate gi pinl la cele preuniversitare, careStabilit ce colegiu vom putea urma - sebazeazdpe o nofiu-llmitati a inteligenlei, care este desprinstr de adevdratele ca-$tl!i 9i abilitXli ce conteazd in viali peste gi dincolo de Ie.Gardner recunoagte cX cifra gapte este una arbitrard in pri-fa tipurilorde inteligenfX; nu existd un numdr magic referi-la multiplele talente umane. La un moment dat, Cardner silpa sa de cercetdtori au extins cele gapte posibilitdli la douA-i de tipuri de inteligenli. Inteligenla interpersonald, de

a fostimpirliti in patru capacit5fi distincte: spiritul detcere, capacitatea de a cultiva relaliile gi de a pdstra priete-aceea de a rezolva conflictele si de a face analize sociale.

56 Natura inteligenlei emolionale

adici aceea in care fudy excela la doar patru ani. Acest punct devedere care prezintd multele falete ale inteligenlei oferd o ima-gine mai ampl5 asupra capacitdfii copilului gi asupra potenfia-lului stru pentru reugit5 decit IQ-ul standard. Atunci cind eleviiProgramului Spectrum au fost evaluagi conform Scalei de Inteli-genld Stanford-Binet - cirdva, standardul de aur al testelor IQ- gi, din nou, conform unui set de intrebXri ce urmdrea str md-soare spectrul de inteligenle aga cum le definise Gardne{, nu auexistat legituri semnificative intre rezultatele copiilor la cele do-ud testee. Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (intre 125 9i 133) audezviluit diverse profiluri ir raport cu cele zece trdslturi im-portante misurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre ceicinci copii ,,cei mai degtepli", conform testelor IQ, unul era foar-te bun in trei domenii, trei in doud 9i cel de-al cincilea coresPun-dea doar uneia dintre tris5turile importante ale Spectrum.Aceste puncte tari erau impdrlite astfel patru dintre puncteletari ale acestor copii erau plasate irn domeniul muzical, doud indomeniul artelor vizuale gi unul in inlelegerea sociali, unul inlogictr 9i doud in limbaj. Nici unul dintre ceipinci copii cu IQ-urimari nu erau ,,tari" in ce privegte migcareaTizicd, cifrele sau teh-nica; migcarea fizicd 9i cifrele erau chiar punctele slabe in cazula doi dintre cei cinci.

Concluzia lui Gardner a fost ci: ,,scala de inteligenld Stan-ford-Binet nu putea prezice reugita la nivelul activit5lilor Spec-trum." Pe de alti parte, rezultatele la Spectrum le-au dat pirin-

lilor 9i profesorilor un indiciu clar referitor la domeniile fali decare copiii vor arlta un interes spontan gi in care se vor descur-ca indeajuns de bine, incit sd dezvolte o pasiune care intr-o bu-ntr zi sI ajungd dincolo de pricepere, ctrtre mdiestrie.

Gindirea lui Gardner referitoare la multiplicitatea inteligen-

lei continui sd se desfdgoare. La zece ani dupi publicarea teorieisale, Gardner a oferit aceste rezumdri pentru inteligenlele per-sonale:

Inteligenla interpersonald este capacitatea de a-i inlelege pe ceilalfi:ce anume ii motiveazi, cum lucreazd, cum se poate coopera cu ei.Agenfii de vinziri, politicienii, profesorii, medicii de clinicd 9i lide-rii ieligiogi cu o influenli clari cel mai adesea sint indivizi cu ungrad ridicat de inteligenli interpersonald. Inte[genta intrapersona-1i... este o capacitate corelat{, orientatd spre interior. Este acea ca-pacitate de a iorma un model plin de acuratele 9i de veridicitate asinelui 9i de a fi in stare sd folosegti acest model Pentru a ailiona eft-cient in viatd.lo

Cind a fi deptept e o prostie 57

Intr-o altA interpretare, Gardner observa ci miezul inteligen-tei interpersonale presupune ,,capacit5file de a discerne gi de ardspunde in modul cel mai nimerit la st5rile, temperamentele,motivaliile gi dorinlele altora". La inteligenla intrapersonali,cheia cunoagterii de sine, el mai include ,,accesul la propriileFentimente, capacitatea de a discerne intre ele gi de a le stipinih cilduzirea comportamentului"ll.

SPOCK VS.DATA: ATUNCIcf^rD crrNoAtrEREA Nu ESTE DE4 rNs

Exist5 o dimensiune a inteligenlei personale indelung scoa-ed in evidenfd, dar pulin explorati in studiile lui Gardner: rolulTmofiilor. Asta se datoreaztr poate gi faptului cd, aga cum imi su-gera Gardner, lucrdrile sale sint determinate profund de un mo-del al minlii cognitiv-gtiinfific. Astfel, punctul stru de vedereBsupra inteligenlelor pune accentul pe cognitiv -tnfelegerea detine gi a altora in ce privegte motivafiile, obiceiurile de munci gifolosirea acestor informafii in conducerea propriei vieli 9i pen-tru a te ftrlelege cu ceilalfi. Dar ca gi in cazui domeniului chines-lpzic, unde excelenla fizicd se manifesti nonverbal, domeniulgmoJiilor se extinde la rindul s5u, dincolo de limbaj gi de cogpitiv.; Degi se acordtr un spafiu amplu descrierilor intetigentelorpersonale din perspectiva rolului pe care acestea iljoaci la nivelullmoliilor gi al sttrpinirii lor, Gardner gi cei care au lucrat cu el nugu urmiritin detaliu rolul sentimentuluiincazul acestor inteligen-S, concentrindu-se asupra cunogtinlelor despre sentiment. Aceas-ftr concentrare poate neintenfionattr lasd neexplorat vastul oceand emofiilor, care fac ca viala interioar5 gi relafiile str fie atit de

hsd loc descoperirilor atit in sensul in care existtr inteligen!tr infiFolii, dar gi tr sensul in care inteligenla poate fi datil enofiilor.

de constringtrtodre gi adesea fircurcate. De asemenea,

Accentul pus de Gardner pe elementele cognitive la nivelullelor personale reflectd zeitgeist-ul psihologiei care i-a

t punctele de vedere. Accentul exagerat pe care psihologiap-une pe cunoattere chiar gi in domeniul emoliilor este in par-t datorat unor capricii din istoria acestei gtiinfe. Pe la iumitltea

secol, psihologia la nivel universitar a fost dominati deviorigti, duBd modelul lui B. F. Skinner, care considera cdcomportafirentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i,

prin grmare, poate fi studiat cu acuratefe gtiinfificd. Behaviorig-


tii au reglementat toatd viala interioard, inclusiv emofiile, carenu era la indemitra gtiinlei.

Apoi la sfirgitul anilor L960, a apdrut ,,revolufia cognitivtr",accentul in psihologie indreptindu-se asuPra registrelor minta-}e, al stocdrii de informafii gi al naturii inteligenlei. In continua-re ins[ emoliile nu puteau fi abordate. Teoria tradilionalI acceP-tatl de savanfii cognitivigti considera inteligenfa ca fiind rezul-tanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rafional,precum Mr Spock dtn Star Trek, arhetrpul octelilor informafio-nali lipsili de orice fel de sentimente 9i care trtrupeazi ideea ciemoliile nu au ce cduta la nivelul inteligenlei, ele doar stricindimaginea unei vieli mintale.

Savanlii cognitivigti care au imbr6li9at acest punct de vede-re au fost sedugi de calculator ca model operativ al minlii, uitindcd in realitate materia creierului este scXldatd intr-o budincidezordonatd pulsind de produse neurochimice gi nu se apropiein nici un fel de siliciul ordonat gi aseptic din care a lignit meta-fora cdlduzitoare pentru minte. Modelele predominante care cir-culi printre savanlii cognitivigti referitor la felul in care minteaproceseaztr informalia au fost lipsite de recunoagterea faptuluictr ralionalitatea este ghidatd - 9i poate fi biruitd - de senti-mente. Modelul cognitiv este in acest sens'o privire sirlcittr aminfii, adicd una care nu reugegte sd explice Sturm und Drang'ulsentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a rlmine laaceastl viziune, savanlii cognitivigti au fost hevoifi, ei in9i9i, sf,ignore relevanfa pentru modelele minlii create de ei a sPeranle-lor personale gi a temerilor, a neinlelegerilor in cisnicie sau a in-vidiilor profesionale - ei au indeptrrtat sentimentele care dausavoare vielii dar 9i momentele de criztr gi care, in fiecare clipd,influenfeazd exact iir mdsura in care (cit de bine sau cit de slab)sint prelucrate informaliile.

Versiunea gtiinlificl unilaterali conform cdreia ar exista ovia!6 mintali fdri influenle emolionale care a clliuzit ultimiioptzeci de ani de cercettrri asuPra inteligenlei - se schimbitreptat, pe misurd ce psihologia a inceput sX recunoascl rolulesenfial al sentimentelor in gindirg. Precurh personajul Data dinStar Tiek: generalia urmdtoare, psihologia incepe sd aprecieze pu-terea gi virtulile emoliilor la nivelul vielii mintale, dar 9i primej-diile pe care le reprezinti. La urma urmei, a9a cum vede Data lu-crurile (spre marea lui mirare, in mXsura in care poate simli a9aceva), logica lui rece nu reugegte sI glseascd solulii umane'Urfla'

Cind a fi deptept e o prostie

ul nostru este cel mai evident la nivelul sentimentelor. Da-tncearcd sd simt5, dindu-gi seama cd rateazd, ceva esenlial. Ela p.rietenie 9i loialitate; precum Omul de Tinichea dnVrdjito-din Oz,lui ii lipsegte o inimd. Lipsindu-i simpl liric ce inso-

sentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu o marerzitate tehnicd, dar fird a trdi pasiunea. Lec,tia dupd caretinjegte sint tocmai valorile mai inalte, cele ale sufletului

ic - credinfa, speranfa, devotamenful, iubirea -, carecu desdvirgire unui punct de vedere rece, strict cognitiv.

imbogdfesc; un model mintal care le ignortr este unul

Atunci cind l-am trtrebat pe Gardner despre accentul pe ca-tlpune pe gtrdurile asuprasmtirrrentelor siu pe metacunoag-

mai mult decit pe emolii insele, el a recunoscut ctr a avutsd abordeze inteligenla din perspectivi cognitivtr, dar

r spus totodatd: ,,Cind am scris prima dat5.despre inteligen-personale, de fapt aorbeam despre emofii, in special potrivit

59

mele de inteligenld intrapersonald - una dintre compo-fiind acordarea din punct de vedere emofional cu'sine.

sentimentelor viscerale sint cele care devin esenlialeinteligenta interpersonald. Dar atunci cind a fost dezvol-

in,practicd, teoria multitudinii inteligenlelor a evoluat, con-mai mult pe metacunoagterel'7 adiia pe congtien-

procesului mintal al cuiva - ,,gi mai pulin asupra irtre-game a capacitdlilor emolionale."Chiar 9i aga, Gardner apreciazd importanla cruciald a acestor

itdli emolionale gi relalionale aflate labaza vielii. El subli-cd: ,,Mulfi dintre cei care au un IQ de L60 lucreazd pentru

cu un IQ de 10O in cazul in care cei dintii au o slabtr inteli-td intrapersonald, iar a celor din urmtr este ridicat5. ln lumea

.nu existd o inteligenld mai importantii decit cea interper-Dacf, n-o ai, nu vei gti cu cine sd te cdsdtoregti, ce slujbd

iei g.a.rn.d. tebuie sd ne formdm copiii la nivelul inteligen-personale ircd din 9coli."

EMOVILE POT Ft INTELIGENTE? .

, Pe4tru o infelegere mai complettr a felului fir care s-ar puteaasemenea pregdtiri la nivelul copiilor, trebuie si ne oprim gi

altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - cel mairu fiind psihologul de la Yale, Belefg4lgv_Cy care a reugit sd


prezinte in detaliu felurile tr care putem da inteligen!tr emofii-lor noastrel2. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor,chiar gi cei mai invergunafi teoreticieni ai IQ-ului au ircercatuneori sI aducX emofiile in zona inteligenfei, flrd a socoti cd in-tre ,,emofie" gi ,,inteligenld" existl o contradicfie inerentl in ter-meni. Astfel E.L. Thorndiken un eminent psiholog care a avut larindul s5u un cuvftrt de spus in popularizarea noliunii de IQ inanii 1920 gi 1930, propunea intr-un articol dinHarper's Mngazineideea cd un anumit aspect al inteligenlei emolionale, inteligenla,,sociald" - car€ este capacitatea de a-i irlelege pe ieilalfi ,,9i dea acliona cu inlelepciune in relaliile interumane" - este ir sineun aspect al IQ-ului unei persoane. Alli psihologi ai vremii auacordat o conotalie mai cinicd inteligenlei sociale, considerind-ocapacitatea de a-i manipula pe ceilalfl - de a-i determina sd fa-ctr ceea ce vrem, indiferent dacl sint cu adevdrat dispugi sau nu.Dar nici una dintre aceste conceptualizdri ale inteligenlei socia-le nu i-a influenlat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in1960, a apdrut un manual de o mare importan!5, care cuprindeateste de inteligenlX ce declarau inteligenla socialtr drept un con-cept,,inutil".

Dar inteligenfa personalS nu poate fi ignoratd tocmai pentructr are o laturd inttritivtr gi una de bun sim!. De exemplu, cindRobert Stemberg, alt psiholog d9 la Yale, le-a cerut oamenilor sddescrie o,,persoantr inteligentS", capacitSlile de a se descurca inpracticd se numdrau printre prindipalele trdstrturi incluse pe lis-td. Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a fdcut sd revintr Ia oconcluzie a lui Thorndike: anume cX inteligenla sociald eSte alt-ceva decit inteligenla academictr gi cd este o parte extrem de im-portanttr in a-i face pe oameni si reacfioneze bine in situaliilepractice cu care sint confruntali fur viaftr. Printre inteligenlelepractice care sirt, de exemplu, foarte apreciate la locul de mun-ctr, se numdrd gi acea sensibilitate care le permite manageriloreficienli sX intuiasci mesajele implicitel3.

in ultimii ani, un ttumhr tot mai mare de psihologi au ajunsla concluzii similare, fiind de acord cu Gardneq, gi anume cX ve-chiul concept de IQ, care se concentreazd pe lingvisticd 9i mate-matici 9i care reprezenta un factor predictiv al succesului lagcoali sau ca profesor, fir cazul in care testul IQ era trecut cu bi-ne, s-a dovedit cd este din ce in ce mai ineficieirt, pe mXsurd ceviala igi continud cursul dincolo de porlile instituliilor de invS:limint. Acegti psihologi - printre care se numdrl gi Sternberg

Ctnd afi deptept e o prostie

rlovey - au ircercat sd-gi formeze o imagine mai largd asu-inteligenfei, reinventind-o la nivelul necesitSlilor pentru re-

fur viald. Pe aceastd linie se ajunge din nou la aprecierea lavaloare a inteligenfei ,,personale" sau emofionale.

Salovey include inteligenlele personale ale lui Gardner in de-fia de bazd pe care a dat-o inteligenlei emofionale, extinzind

capacitdli la cinci domenii principalela:

6l

oCtfrioagterea emoliilor personale. C,@hoagterea unui sentiment atunci ctnd el apare - este piatra de

emo . Aga cum vom in Capi-[, capacitatea de a supraveghea sentimentele d_e la un Ino-!q e!tu!-egte de o imp;rtmre

i ai existenlei personale, avind un sim! mai sigur asuprain care reaclioneazi tr privinfa deciziilor pelsonale

- de

cu care se cdsetoresc pirl la slujba pe care gi-o iau.!gsE9_fslj11q!!ee fie

$i-sepesilelgl de, a-S9r!-sllglqgnf tientiza-5 va examina capacitatea de a ne calma, de

',scutura anxietate, de depresie gi.de irascibilitate - giincapacittrlii de a avea aceste calittrli emofionale

mentale.C-e-tg1lg"nU*l91r9'.e--q9s-4..pS-l!4phSe-s-cieinJqgn-

fir urma obstacolelor 9i a necazurilor din via!5..il Motiaarm de sine. Aqa crun vom artrta in Capitolul 6, punerea

in serviciul unui scop este absolut eseirlial pentru a-iatenfia cuvenitd, pentru motivarea de sine, pentru stdpi-

tltg!"eers"Blgllqu.dSZag]1glri *i*dippsrari, tur vreme ce ace-care exceleazd in aceastd direclie se pot reechilibra mult mai

,gi creativitate. Autocontrolul emolional - aminarea recom-

5lgqline_btg.$F$llilor'-3stalab.azarsugltelordeelul. Capacitatea de a h ,,pe faz6" duce la performanle iegi-

comun in toate domeniile. Cei care au aceastd capacitatetendinga str fie mult mai productivi 9i mai eficienli in tot ceea&ttreprind.':Recrnwterea emoliilor tn ceilalfi. Empati4 o alti capacitatetl se clddegte pe baza congtientizdrii de sine emofionale, este

mentul ,,capacitdlii de inlelegere a celorlalli". Capitolul 7investiga rXddcinile empatiei, costul social al surzeniei emo-

o'rntelesere de srne. rvanoastrli-iEntimenta ne lasa

gi motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care


sint empatici sint mai atenli la semnalele sociale subtile ce indi-cd de ce au nevoie sau ce vor ceilalfi. Aceasta ii face sd fie multmai potrivili pentru profesiunile care presupun grijafalE de cei-lalgi, cum ar fi profesorii, agenfii de vinztrri sau cei din domeniulmanagementului.5, ,Maneatarea relafiilor. Arta de a stabili relafii inseamni in ma-re parte capagitatea de a gestiona emofiile celorlalli. Capitolul Sse ocupd de competenla sociald, dar 9i de incompetenla la acestnivel gi de capacitXfile specifice imphcate. Acestea sfurt capacitd-

file care contribuie la o rnare popularitate, la spiritul de condu-cere gi la eficimld in relafiile interpersonale. Cei care exceleazdfir aceste abilitdli se deFcurcX bine in tot ceea ce irseamnd inter-acliunea pozitivi cu ceilalli; acegtia sitrt adevdrate vedete peplan social.

Evident cd oamenii au capacittrli diferite in fiecare dintreaceste direcfii; unii dintre noi, si zicern, igi pot stdpini mai binepropria nelinigte, dar sint relativ incapabili si calmeze pe altci-neva la suptrrare. Baza nivelului capacitdlii noastre este fdrd in-doiald determinatd neuronal, dar aga cum vom vedea, creieruleste extrem de plastic, invtrfnd mereir. Lipsurile la nivelul capa-cittrlilor emolionale pot fi remediate: agadar, in mare mdsurtr, intoate aceste direcfii conteazd obiceiurile gi reacfiile, carb, atuncicirrd se face eforhrl cuvenit, pot fi imbunltdfite.

rQ-uL;"*i,iff#[tR{"!IaNALA:

IQ-ul gi inteligenla emof,onali nu sint competenfe.contradic-torii, ci mai degrabtr separate. Cu tolii amestecXm intelectul cuacuitatea emofionald. Cei care au un IQ ridicat, dar o inteligen-!X emolionald scizutd (sau un IQ scdzut gi ointeligenld emofio-nald ridicatX) sint, ir ciuda stereotipurilor, relativ pufini. lntr-a-devdr, existi o oarecare corelare intre IQ gi anumite aspecte aleinteligenlei emolionale - degi suficient de ingustd pentru a fa-ce clar faptul ci, in mare mdsurd, sint entittrli independente.

Spre deosebire de testele IQ familiare, nu existtr deocamdatXnici un test care sd stabileascd ,,6;corul inteligenlei emolionale" gis-ar putea sd nici nu existe vreodatl. Degi existtr ample studii re-feritoare la fiecare componentl in'parte, unele, cum ar fi empa-tia, sint mai bine testate prin mostrele abilitllii propriu-zise aleuriei persoane - de exemplu, punirad-o str determine sentimen-

Cind a fi degtept e o prostie 69

cuiva in funclie de expresia fefei, aga cum este ea inregistra-'Bd zicem, pe o caseti video. Totugi,.folosind o anumitd misu-

ceea ce el numegte ,Blasticitatea eului", ceea ce este si-inteligenlei emolionale (incluzind principalele competen-

aociale 9i emofionale), ]ack Block, psiholog la Universitateadin Califomia, a fdcut o comparalie intre doutr tipuri

tic pure: cei cu un IQ mare versus cei cu aptitudini emolio-marirs. Diferenlele sint griitoare.

d direct 9i de 4 alEea o pdr€re pozitivd despre ele insele;are un sens p-entru ele. Ca gi beiba.Ei, ele sint simpatice 9i

Tipul pur de IQ mare (asta inseamnd ltrsarea la o parte a in-emofionale) este o caricaturtr a ittebcfualului care se

adapta la nivel mintal, dar este incapabiFsdse adapteze lapersonaltr. Profilurile difertr ugor de la bXrbali la femei.I cu un IQ mare - nu e nici o surprizd - dovedegte o

gami de interese intelectuale 9i de capacitili in aceastd di-. El este o persoand ambilioasd 9i productiv6,, previzibild,,toare 9i netulburatd de ingrijortrri in ceea ce-l privegte.

tendinla de a fi critic ai condescendent, greu de mul;umit 9icu probleme sexuale, inclusiv la nivelul experienfei sen-

inexpresiv gi detagat, prevenitor 9i rece emofional. Princei care au o inteligen!5 emolionald ridicatd sint echili-

din puntt de vedere social, simpatici gi veseli, nu cad pra-,femerilor gi trgrijorlrilor care sd-i macine, Au o mafe eapaci-de a se dedica tryp ;i suflet oamenilor 9i cauzelct lot, de a-gina rtrspunderi ;i de a avea un profil etic; sint inlelegdtori 9i

in relaliile lor. Viala lor emolionali este bogati 9i nor-; ei se simt bine cu ei insigi gi cu ceilalli gi cu universul so-

ln care trdiesc,Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de agteptat, ircredere in-

sint fluente ilr exprimarea gindurilor, apreciazl ches-intelectuale gi au o larga gamd de interese intelectuale gi

De asemenea, au tendinla sd fie introspective, pradd ne-gi lucrurilor care le macind, sentimentului de vinovilie

sX-gi exprime minia deschis (chiar daci o fac indirect).Femeile inteligente din punct de vedere emolional, din con,au tendinla de a fi categorice, de a-gi exprima sentimentele

igi exprimi sentimentele in mod potrivit (9i nuiegiri pe care si le regrete ulterior); se adapteizd bine stre-. lnclinalia spre viala sociald le face sd stabileascd cu ustr-noi relafii; se simt destul de bine cu sine qi strt vesele,

64 N atur a in t eli genl ei emol ion aI e

spontane 9i deschise la experienle senzuale. Spre deosebire defemeile doar cu un IQ ridicat, rareori sint nelinistite ori se simtvinovate sau se frtrmfirtd pentru ceva.

Sigur ctr aceste portrete sint extremele -in fiecare dintre noiexisttr un amestec de IQ gi inteligen!5 emolionald la anumite ni-veluri. Dar ele oferd o privire instructivd referitoare la fiecaredin aceste dimensiuni, fur mod separat, ale calitifilor fiecdruia.Pind la un anumit punct, orice om are o inteligenfd cognitivi 9iuna emofional[, prin urmare, aceste portrete se contopesc. $i to-tugi, dintre cele doutr, inteligenfa emofionald adaugf mult maimulte calitdli care ne determini str fim cu adevdrat oameni.

Cunoagte-te pe tineinsuti

O veche poveste japoneztr vorbegte despre un rdzboinic sa-ai care l-a provocat pe un maestru Zen sd ii explice ce in- rnntr rai gi iad. Ctrlugdrul instr i-a rdspuns cu dispre!: ,,Egti un i

cofan - n-are rost str-mi pierd vremea cu unul ca tine!" iSimlindu-se ofensat, samuraiul s-a infuriat cumplit, a scos iia din teactr gi a zbieral ,,Te-ag putea omori pentru obrtrzni- iasta,",,Acesta este iadul", a rtrspuns calm cdlugdrul. Uluit str cons-realitatea in spusele maestrului care igi indreptase atenlia

ij.

miniei ce-l cuprinsese, samuraiul s-a linigtit, gi.a bdgatin teacd, a fdcut o plecdciune 9i i-a mulgumit ctrluglrului ci

luminat.r ,,lar acesta este rairJl", a spus cdlugtrrul.

Congtientizarea brusctr de cdtre samurai a stirii agitate in ca-

Socrate: ,,Cunoagte-te pe tine insufi" face referire tocrrrai lace este esenlial in inteligenla emofionalS: congtientizareaiilor sentimente fir momentul in care ele apar.

iLa o primi privire, ar putea pirea cd sentimentele noastreevidente; o gindire mai atentd ne amintegte insd cd am tre-cu vederea ceea ce am simfit cu adevirat in legdturl cu un

lucru sau cI am reactionat tirziu fald de aceste sentimen-aflate in joc. Psihologii folosesc un tertnen destul de ponderat,

pentru a se referi la congtientizarea acestui pro-de gindire, 9i metadispozifie, pentrucongtientizarea emoliilor.prefer termenul cangtientizare-de-sine, in sensul unei atenfiimanente acordate stdrilor interioarei.

ge afla ilustreazd diferenla covirgitoare intre a fi cuprins de unntiment 9i a deveni congtient ctr poli fi inghilit de el. lndemnul

ln cadrul acestei congtientiziri autoreflexive, mintea consta-pi investigheazi experienla in sine, inclusiv emoliile2.


Aceastd calitate a congtientizirii seamdnd cu ceea ce Freuddescrie ca ,,atenlie egal flotantd" gi pe care o recomanda psih-analigtilor. O asemenea atentie abordeazi tot ceea ce se intimpldin stare congtienti cu imparlialitate, ca 9i cum ar fi vorba despreun martor interesat gi care totugi nu reaclioneazS. Unii psihana-ligti ii mai spun gi ,,eul observalsltt - capacitatea congtientizd-rii de sine care ii permite analistului s5-gi supravegheze propri-ile reaclii la spusele pacientului 9i la procesul de liberd asocierepe care-l lese pacientul3.

O asemenea constientizare de sine pare sI necesite un neo-cortex activat, mai ales in zona limbajului, acordat spre a identi-fica gi a numi emofiile stirnite. Congtientizarea de sine nu este oforml de atenlie care sX se lase purtatd la voia intimpldrii de cd-tre emolii, reaclionind exagerat 9i amplificind ceea ce este perce-put. Mai degrabd este un mod neutru de a menline reflecfia desine, in toiul, totugi, al unor emolii turbulente. William Styronpare str fi descris aceastd facultate a minlii scriind despre depre-siile lui profunde, vorbind despre ea ca fiind o simfire ,,a uneiinsoliri de cdtre un al doilea sine - un observator spectral carenu impdrtdgegte demenla dublului sdu gi deci este capabil de ocuriozitate lipsiti de patimd in momentele in care camaraduls5u se zbate."+

in cel mai bun caz, observarea de sine permite o congtienti-zare la rece a sentimentelor pasionale sau fulburdtoare. ln celmai rf,u caz, se manifestd doar printr-o ugoard distanlare fatl deexperienla respectiv5, un canal paralel al congtientizdrii, careeste ,,meta": planind deasupra san dedesubtul fluxului princi-pal, congtient fatd de ceea ce se intimpld mai degrabE decit a fipreluat 9i pierdut ir acel flux. Este, de exemplu, diferenla ftrtrea fi miniat de moarte pe cineva 9i a gindi totugi: ,,Sentimentul pecare il triiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el tecuprinde. Din punctul de vedere al mecanicii neurale a cong-tientizdrii, aceasti subtili deplasare la nivelul mintalului se pre-supune cd semnalizeazi cd. acele circuite neocorticale suprave-gfeazl activ emofia, acesta fiind primul pas in cigtigarea unuianumit control. Aceast5 congtientizare a emofiilor este compe-tenla emofionald fundamentald pe care se clddesc celelalte com-petenle, cum ar fi cea a autocontrolului emofional.

Pe scurt, autocongtientizarea inseamnd sd fim ,,congtienfi atitde dispozilia in care sintem, cit gi de gindurile pe care le avemdespre aceastd dispozilie", dupd cum spune ]ohn Mayer, psiho-

Cttnoagte-te pe tine tnsuNi 67

la Universitatea din New Hampshire, care, aldturi de Peterde la Yale, a formulat teoria inteligenlei emofionales.

de sine poate fi vdzutd ca un fel de atenlie non-vd 9i lipsitd de judecili asupra stdrii interioare. Dar Mayer

ci aceastl sensibilitate poate la rindul sdu si fie maicalmd; gindurile tipice prin care se exprimd aqtocongtien-

emolionald le includ pe acestea: ,,Ar trebui sd simt aga";gindesc la ceva frumos ca se-mi ridic moralul"; iar pentru

autocongtientizare mai restrictivi, o fua26. care permite o eva-: ,,Nu te g?ndi la asta acum" - ca reaclie la ceva foarte su-

" Degi existd o distinclie logici intre a fi congtient de sentimen-

gi a acliona pentru a le schimba, Mayer considerd ci din mo-practice cele doud merg de obicei min'rd in mind: a recunoag-

o dispozilie incorectd inseamnd sd doregti sd o depdgegti.recunoagtere este insd distinctd de eforturile fdcute pen-

determinat s5-9i loveascd prietenul de joac5, putem opri lovi-dar minia lui va continua sd clocoteascd. Gindurile copi-

lUlui sirt incS fixate pe ceea ce a declangat supdrarea - ,,Darbtl-a furat juciria!" - gi minia continud sd-l stdpineascd. Auto-longtientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor

a ne impiedica si acliondm conform unui irnpuls emotional.mci cind ii spunem: ,,Inceteaz1t" unui copil a cdrui superare

ptrtimage sau de antipatie: inlelegerea faptului cX ,,Ceea ce simtItte furie" oferd un mai mare grad de libertate - nu doar opfiu-

'' . Mayer descoperd cd oamenii au tendinla de a aborda stiluridlferite de a participa sau de a-gi st5pini emo!ii1e6:

h de a nu acfiona, ci gi pe aceea de a incerca sd-fi treacd.

atocongtientizarea. Congtientizarea dispoziliilor in momentulr,ln care ele apar ii face pe oamenii care procedeazi astfel sd ai-bl o viziune sofisticatd asupra vielii lor emolionale. Claritatea

referitoare la emolii poate da nagtere altor tr5sdturi de per-i,qOnalitate: sint persoane autonome gi sigure pe limitele lor, au

sinitate psihologicd bund 9i tendinla de ,a avea o privire po-zitivd asupra viefii. Cind sint prost dispugi, nu mediteazd laasta fur toate felurile, iar proasta dispozifie nu devine o obse-sie, fiind capabili si iasd mai ugor din aceastd stare. Pe scurt,

,, inteligenla ii ajutd sd-9i stdpineascd emofiile.Inchiiereatn sine.Existd oameni care adesea se simt cupringi de

r, €moliile lor gi nu se simt in stare sd scape de ele, de parcd dis-pozi$ile ar fi preluat controlul asupra lor. Ei sint schimbStori


gi nu foarte congtienfi de propriile sentimente, drept pentrucare se pierd ugor in ele, firtr a le putea contempla in perspec-tivd. Ca urrnare, nu se strdduiesc prea tare sd scape de acestestdri proaste, avind impresia cd nu delin controlul asupra vie-lii lor emofionale. Adesea simt cd sint coplegili gi cd au sc5patemofiile de sub control.

o Acceptarea. Degi aceste persoane gtiu adesea foarte exact ceeace simt, au insd tendinla sI accepte cu ugurin!6 dispoziliileprin care kec, fdri a incerca si le schimbe. ExistX doui ramuriale tipologiei celor care accepti: cei care de obicei sintbine dis-pugi, deci nu strt motivali sd-gi schimbe dispozilia ir care seafltr, 9i cei care, in ciuda limpezimii asupra stirilor lor, sitrt ir-clinali spre stf,ri proaste, pe care le accepttr intr-o atitudine pa-sivtr, neficind nimic sd le schimbe, in ciuda disconfortului -acest model este intilnit mai ales la persoanele deprimate, ca-re se resemneazdin fala disperirii.

P ATIMAFUL'I I]VDIFERENruL

Str ne imaginem pentru o cliptr ci ne afldm intr-un avion ca-re zboard de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin,dar pe mtrsurtr ce vtr apropiali de Munlii Stincogi, se aude voceapilotului: ,,Doamnelor gi domnilor, urmeazi nigte turbulenfe.Vd rugtrm sd vtr intoarceli la locurile dvs. 9i sd vtr puneli centu-rile de siguranli." Apoi avionul intre in zona de turbulenlg ca-re sint mai rele decit tot ce ali intilnit pfurtr acum - avionul estearuncat in sus 9i in jos gi dintr-o parte in cealaltd precum o min-ge {e phiA purtattr de valuri.

Inkebarea este: ce facefi? Sinteli genul de om cane se refugia-ztr intr-o carte sau intr-o revisttr sau care continui str se uite la unfilm, adaptindu-se turbulenfelor? Sau sinteli dintre cei care reci-tesc instrucliunile pentru cazurile disperate sau care le pindescpe stewardese pentru a vedea dacd dau semne de panicl? Orisinteli dintre cei care-gi ciulesc urechile spre a auzi dacd e cevain nereguld cu motoarele?

Oricare dintre aceste rdspunsuri vi s-ar pdrea mai firesc, eleste un semn asupra felului in care reacfiondm la stres. Scenariulcu avionul face parte dintr-un test psihologic creat de SuzanneMiller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata dacdoamenii au tendinla de a fi vigilenli, preocupindu-se de fiecaredetaliu intr-o asemenea situalie disperatd, sau dacd din contri,

Cunoagte-te pe tine tnsuli 69

asemenea momente nelinigtitoare, incearcd si-gi distragdntia. Aceste doud reaclii intr-o situalie limiti au consecinle

de diferite pentru felul in care oamenii igi experimentea-propriile reaclii emofionale. Cei care igi creeaztr o stare de

ar fi privali de libertate prin insdgi faptul cX trateazd totulde atent igi amplifictr fird str wea propriile reaclii * mai ales

starea lor e lipsitd de o congtientizare calmtr. Rezultatulctr emoliile lor par gi mai intense. Existd 9i dintre aceia carerctr sd-gi distragd atenfia, nebdgindu-gi in seamd propriile

gi minimalizindu-gi astfel experienta reacliei emofionale,nu chiar gi dimensiunea in sine a reacfiilor.

de la aceste extreme, rezultd cd pentru unii congtien-emofionald este coplegitoare, in vreme ce pentru algii

dactr efstd. Si ne gindim la studentul care intr-o searlci in cimin a izbucnit un incendiu gi merge str ia un ex-

gi stinge focul. Nimic neobignuit - in afard de faptul ci. spre extinctor 9i inapoi el merge normal gi nu aleargtr.? N-a simlit ctr ar fi vreo urgenfi.

Itr intimplare mi-a fost povestittr de Edward Dieneq,la Universitatea din lllinois, care a studiat intensitatea

oamenii igi trtriesc emofiile7. Dintre studiile de caz pe ca-psiholog le fdcuse, studentul se remarcase prin faptul cicel mai pufin intens emoliile, din cite persoane intilnise

. Era esenfialmente o persoantr fdrtr nici un fel de patimi,trece prin via!tr ftrrtr sd simttr mare lucru, chiar gi ir cazulincendiu. Prin contrast, sd ludm gi exemplul unei femei de

capdt al spectrului alctrtuit de Diener. Pierzindu-9it[ pixul preferat a fost distrusl zile intregi. Alttr datd, a fostde impresionattr citind cd se face o mare vinzare de pantofi

redus intr-un magazin costisitor, incit a ltrsat orice altce-aruncat in magind gi a condus trei ore pintr la magazinulicago.

Diener constati ctr in general femeile trdiesc atit emoliile po-cit 9i pe cele negative mai puternic decit birbalii. Ltrsind

parte diferenlele de sex, viafa emofionali este mai bogatlcei care observtr mai multe. Sporirea sensibilittrfii emo-are drept consecinli pentru aceastd categorie faptul cI lamicd provocare se dezlinftrie adevlrate furtuni emofio-

o ahnosfertr de rai sau de iad, in vreme ce ceilalgi, de la ex-opusd, abia de simt ceva chiar gi in cele mai cumplite im-

70 Natura inteligenlei etnolionale

OMULFARASENTIMEATIE

Gary 9i-a furfuriat logodnica, pe Ellen, pentru cd, d.e9i era untip ihteligent, atent gi un chirurg care reugise in carierd, nu aveanici un fel de emolii 9i nici un fel de reactie la orice manifestarcsentimentald. Gary putea vorbi strilucit despre gtiinle gi arte,dar cind era vorba de sentimente - chiar gi pentru Ellen -amufea. Degi ea se strdduise s5-i stirneascd pasiun-ea, Gary rd-mdsese impasibil gi lipsit de cea mai mici reailie. ,,Eu nu-rni ex-prim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-atrimis cu insistenld. ,,Cind este vorba de viala emofionald',, amai addugat el, ,,nu gtiu despre ce se vorbesc; n-am sentimentcputernice - nici pozitive, nici negative."

Nu doar Ellen era frustratd de rdceala lui Gary: pe m5surd cci se_ confesa terapeutului, el gi-a dat seama cX este incapabil sIvorbeasci deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: maiintii, cd nu gtia ce simlea de fapt. Dupd cite igi dddea el searna,nu se miniase, nu se intristase 9i nu se bucurase niciodatds.

A9a cum a constatat terapeutul, acest vid emolional i-a fdcutpe_cei asemeni lui Gary incolori 9i inodori: ,,Ei plictisesc pe toa-ti lumea. De aceea ii gi trimit nevestele la tratament.,, pljtitudinea emolionald a lui Gary exemplificd ceea ce psihiatrii numescalexitimie, de la grecescul a - care inseamnd ,,lips6',, Iexis, careinseamnd ,,cuvint" gi thymos, care inseamn d ,,emo!ie', . Acegti oa-meni nu-gi gisesc cuvintele pentru a-9i exprima sentimentele.Intr-adevdr, ei par lipsili de toate sentimentele, degi asta s-ar pu-tea datora mai degrabd incapacitdlii de a-gi exprima emolia decitabsenlei totale a emofiei. Aceastd categorie de oameni a fost ob-servate mai ftrtii de psihanalistii care s-au mirat cd existi o cate-gorie de pacienli care nu puteau fi tratali prin nici o metddd,pentru cd nu dddeau sefilne si aibi sentimente, fantezii sau vi-se colorate - pe scurt, nu dddeau dovadd de o viali emotiona-l5 interioari despre care ar fi putut sX vorbeascie. Tr5siturile clinice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descriesentimentele - ale lor sau ale altora - 9i un vocabular emolio-nal extrem de limitatlO. Mai mult, discem cu greu emoliile intreele sau de senzaliile trupegti, astfel incit pot povesti cd au nervila stomac, palpitalii, transpiralii sau ameleli - dar nu-9i dauseama ci de fapt simt o stare de nelinigte.

,,Ei dau impresia cd sint altfel, nigte extrateregtri care au pi-cat de pe o cu totul altd lume gi au fost paragutali in miiloiul

Cunoagte-te pe tine tnsuli 77

societdli dominate de sentimente", aga ii descrie doctorulSifneos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat

I de alexitimiell. Alexitimicii pling rareori, dar si cind ose mai opresc. Totugi, sirt foarte incurcali dac5 sint intre-ce pling. O pacienttr cu alexitimie era atit de supdratd du-

a vdzut un film cu o femeie ce avea opt copii 9i urma sdde cancer, incit a plins pind ce a adormit. Cind terapeutul

lt[gerat cd probabil a intristat-o filmul, fiindci ii amintise deei mamd care suferea de un cancer ir ultimul stadiu, fe-

a inmdrmurit complet uluiti gi a rdmas fdrX grai. Cind te-a intrebat-o apoi ce simte, ea i-a rdspuns ci se simte

lrozitor", dar nu gi-a putut clarifica mai mult sentimentele.ad5ugat cI din cind in cind se trezegte plingind, dar nu gtie

exact de ce plinge12.este esenla problemei. Alexitimicii nu cd nu ar simfi

nimic, dar sint incapabili s5-9i dea seama - gi mai ales

1e exprime - sau sd explice exact ce sentimente au. Le lipseg-h mod acut capacitatea fundamentald de a da dovadd de in-

emolionald, de congtientizare de sine - faptul de a gtice emolii ne tulburd in interior. Alexitimicii dezmint

conceplie a simfului comun potrivit cdreia este mai multclar ceea ce simlim: ei habar nu au despre ce este vorba.ceva - sau mai precis cineva - ii impresioneazl. intr-atitsd simti ceva, experienfa in sine ii blocheazi gi ii coplegeg-

Seci trebuie evitatd cu orice pre!. Sentimentele ajung la ei,cind ajung, ca o amefitoare nelinigte; sau aga cum spunea

care a plirs dupd un film, e vorba despre ceva ,,ingrozi-, dar pe care nu-l poate explica, precizind ce fel deingrozitor.

Aceastd confuzie fundamentalS in privinla sentimentelor pa-d ducd adesea la vagi probleme medicale, atunci cind real-

aceste senzalii de disperare emolionalX sint trXite; acesteste cunoscut in psihiatrie sub numele de somatizarc -

re emolional6 poate fi confundatd cu una fizicl (9i este di-de o boali psihosomatic5, in cazul cireia problemele emo-

duc la complicalii realmente de ordin medical).Intr-ade-,mare parte din interesul psihiatrilor fald de alexitimici este

de a-i deosebi de cei care vin la doctor pentru a cere ajutordeosebire de cei care cad pradd uflei obsesii sterpe de a g5-diagnostic medical gi un tratament pentru ceea ce este de

o problemd emolionalh.

72 Natura inteligenfei emolionale

In vreme ce nimeni nu poate spune ince precis ce anumeproduce alexitimia, dr. Sifneos propune ca explicafie o deconec-tare intre sistemul limbic Ai neocortex, in special de centrii vor.birii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce am aflat desprccreierul emolional. Pacienlii cu atacuri grave de apoplexie laia-re aceasttr deconectare a fost realizattr printr-o operalie chirurgi-cald cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifne-os, devin insensibili din punct de vedere emolional, asemeni ce-lor cu alexitimie, care sint incapabili sd igi exprime sentimentelein cuvinte 9i sint lipsifi de o via!tr imaginartr. pe scurf degi cir-cuitele creierului emolional pot reacfiona prin sentimente, neo-cortexul nu poate tria aceste sentimente gi nici nu le poate nuan-

!1 pli" limbaj. Henry Roth observa in romanul s6u CalI It Sleep(9il-i zicem somn) puterca limbajului: ,,Dactr poti exprima irn cu-vinte ceea ce simfi, inseamntr ctr acel ceva ifi aparline." ln modcorolar evident, aceasta este gi dilema alexitimicilor: negtrsin-du-gi cuvintele pentru sentimente, nu gi le pot insugi.

IfinNn SEMrIMEA/TELEI/ISCERALE

Tumora care cregtea in spatele frunfii lui Elliot avea dimen-siune3 unei mici portocale; i s-a fdcut operalie 9i a fost indepdr-tattr. Degi intervenfia chirurgicaltr a fost declarattr o reugitd, ulte-rior, cei care-l cunoscuseri bine au spus cd Elliot nu mai eraElliot - el suferise o schimbare severd de personalitate. Ctndva,fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sd-gi linlslujba. Solia l-a pdrdsit. El gi-a investit economiile in afaceri pd-guboase 9i a sfirgit prin a locui in dormitorul pentru oaspe,ti dincasa fratelui sdu.

ln cazul lui Elliot, intervenise o problemd care ii uimea peto!i. Din punct de vedere intelectual, era la fel de degtept ca maifurainte, dar nu mai gtia s5-gi drimuiasctr timpul, pierzindu-se inamdnunte minore; igi pierduse simlul prioritililor. Reprogurilecare i se fdceau nu pireau sd-l afecteze; fusese concediat din maimulte slujbe de avocaturd. Degi testele de inteligenlX nu detec-taserl nimic in nereguld cu facultdlile mintale ale lui Elliot, el s-adus totugi la un neurolog, sperind sI descopere vreo problemineurologicS; pebaza acesteia ar fi oblinut unele avantaje finan,.ciare, despre care credea cd i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

Cunoapte-te pe tine insuli 73

sale de dupl operafie. Altfel, concluzia nu putea fi deciteste un bolnav inchipuit.Antonio Damasio, neurologul la care a mers Elliot, a fost 9o-!e un element care lipsea din repertoriul mintal al lui Elliot:

nu era nimic in nereguli cu logica sa, cu memoria, cu aten-Bau cu orice alttr capacitate cognitivh, Elliot pur gi simplu igilse sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu ell3. $iizbitor era faptul ci Elliot putea povesti hagicele intimpliriviala sa cu o detagare totali, ca gi cum ar fi privit de la dis-

pierderile gi egecurile din trecutul sdu - ftrri nici un dramregret sau de tristefe, de frustrare sau de minie fa!tr de ne-

lile viefii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio eraimpresionat de povestea lui Elliot decit Elliot insugi.

Damasio a ajuns la concluzia ci aceasttr necongtientizareavea drept surstr indeptrrtarea odattr cu tumora de

creier pi a unei plrti din lobii prefrontali. Ca urmare, inter-chirurgicaltr a ttriat legitura dintre centrii de jos ai creie-

emofional, tn special nucleul amigdalian 9i circuitele cola-rle, 9i capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Gindi-lui Elliot devenise una ca de calculator, capabild deci str trea-

prin toate fazele calculirii unei hottrriri, dar incapabili str de-oalori perrtru diversele posibilitdfi. Fiecare opfiune in

era una neutrtr. Acest ralionament total lipsit de orice im-emolionald era esenla problemei lui Elliot, sau cel pulin

iga btrnuia Damasio: o prea pulurd congtientizare a sentimente-lor sale in raport cu lucrurile il ftrcea pe Elliot str producd un ra-

lonament gregit.t; Acest handicap 9i-a ftrcut simliti prezen,ta gi irn hotdririle de

"il cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sd aleagd o zi gi o ordpentru urmitoarea programare a lui Elliot, rezultahrl a fost onultitudine de nehotlriri: Elliot gisea argumente pro 9i contrah cazul fiecdrei zile 9i ore propuse de Damasio, dar nu puteallege intre ele. La nivel ralional, avea motive perfect logice pen-

a obiecta sau de a acgepta practic orice moment pentru pro-Numai ci lui Elliot ii lipsea acel sim! a ceea ce simleaincu oricare dintre aceste momente. Lipsindu-i congtien-

rea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de preferinle.

I Di" nehotdrirea lui Elliot putem invila o leclie esenfialX, 9ime aceea a rolului crucial al sentimentelor atunci cind navi-

, gtrm pe acest nesfirgit torent al deciziilor personale din via!6. InVreme ce sentimentele puternice pot face prdpdd in rafionamen-


te, Iipsa congtientiz5rii sentimentelor poate fi 9i ea dezastruoasd,mai ales atunci cind trebuie sd cintdrim hotdririle de care depin-de in mare parte soarta noastrl: ce carierd sd urmdm, dac5 si rI_minem intr-o slujbi sigurd sau si ne mutdm la una mai riscantddar 9i mai interesantS, cu cine sX iegim in orag sau cu cine si necdsdtorim, unde sd trdim, ce apartament sX inchiriem sau ce ca_sd sd cumpdrdm - 9i aga mai departe. Asemenea hotdriri nu potfi bune dacd sint luate doar ragional, ele presupun 9i un senti-ment visceral 9i inlelepciunea emofionaH idunaH din experien-fele trecute. Logica formalX nu poate funcliona de una singurecabazd. pentru a hottrri cu cine sX ne cdsltorim sau in cinle siavem incredere sau ce slujbd sd ne ludm: acestea sint zone in ca_re raliunea f5rd sentiment este oarbi.

Semnalele intuitive care ne cdlduzesc in asemenea momenteapar sub forma unor valuri aclionate limbic din viscere, pe careDamasio le mai numegte 9i ,,marcatori somatici,,,,uu *ui birruzis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alar-mi automat5 care de obicei atrage atenlia asupra unui pericolpotenlial presupus de o anumitd acfiune in desfdgurare. iel maiadesea, acegti marcatori ne indepdrteazd de o alegere impotrivacdreia sintem avertizali de experienla anterioard. Totodati, ei nepot avertiza 9i cind apare o ocazie excelenti. De obicei, pe mo_ment, nu ne amintim exact ce anume a dus la formarei senti_menfului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal cd o po_tenlial5 perseverare trtr-o anumiti direclie poate fi un dezastiu.De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sd re_nun!5m imediat sau sd continudm cu mai multd incredere, ast_fel incit multitudinea de alegeri sd devinx o matrice decizionalimai ugor de manevrat. Cheia unor decizii personale sdnltoaseeste simplX: sI fim in acord cu sentimentele noastre.

G O LIREA INCONSTIENTULUI

Vidul emolional al lui Elliot sugereazl c6, existd un spectrude abilit5li de a simfi emoliile pe misurd ce ele apar. Conformlogicii neurogtiinfei, daci absenfa unui circuit neural duce la odeficientd a unei anumite abilitdfi, ahrnci relativa putere sau sld-biciune a aceluiagi circuit din creierele intacte ar irebui sx ducdla niveluri cor.nparabile de competenl5 in ceea ce privegte aceacapacitate. In termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale tnacordarea emofional5, ea sugereazd cI din motiv-e neurologice

, Cunoagte-te pe tine insuli 75

pnii dintre noi sesizdm cu mai mare ugurinli decit allii frica saudeci sintem mai congtienli de noi ingine din punct de

emofional.S-ar putea ca 9i talentul pentru introspeclia psihologicd sd !i-

ill de acelagi circuit. O parte dintre noi sirtem mai bine acordalictr modurile simbolice specifice minlii emofionale: metafora 9ifuibetul, alXturi de poezie, ctrtece 9i fabule, toate sint in limba-

fUl inimii. La fel sint visele 9i miturile, ir care asocialia dezldn-pitd de idei determind fluxul narativ, fiind intdritd de logicalhinlii emo,tionale. Cei care se afld intr-un acord firesc cu pro-priul glas al inimii - cu limbajul emoliei - sint cu siguranldmhi apli de a exprima mesaje, fie cd este vorba de romancieri, dehxtieri sau de psihoterapeufi. Acordarea interioar5 ii face sI fieihai talentali in a da glas ,,inlelepciunii subcongtientului" - ir-

trdit al viselor noastre si al inchipuirilor noastre, simbo-! care intrupeazi cele mai profunde dorinle ale noastre.

Congtientizarea de sine este fundamental5 in pdtrundereaic5; aceasta este facultatea mintald pe care vrea sd o fa-

puternicd psihoterapia. Intr-adevir, pentru Howard Gardner,ul de inteligenld intrapsihicd este Sigmund Freud, marelef al dinamicii tainice a sufletului. Aga cum o spunea foar-

clar Freud, mare parte din viala emolional5 este incongtienti;f€ntimentele care ne frdmintd interior nu trec intotdeauna pra-

congtientizdrii. Verificarea empiricd a acestei axiome psiho-provine din experienle asupra emoliilor incongtiente,

Ctrm ar fi remarcabila descoperire ci oamenii i9i formeazd prefe-

fe pentru lucruri in legdturd cu care nici mdcar nu-9i dau sea-cd le-au mai vdzut. Orice emolie poate fi - gi adesea 9i este

inconstientd.lnceputul psihologic al unei emolii se declangeazl de obiceiinte ca persoana respectivd sd fie congtientd de sentiment in

De exemplu, atunci cind celor care se tem de gerpi li se ara-ttr o imagine cu gerpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpi-

care s-a pornit ca sefiln al nelinigtii, degi ei suslin ci nu simto teami. La aceste persoane transpiralia apare chiar 9i

cind imaginea unui garpe este prezentatd atit de fugitiv,nu congtientizeazd exact ce au vdzut, dar ei incep deja sd se

inigteascX. Aceste emolii precongtiente continud sd se forme-in final devenind suficient de puternice pentru a se transfor-in congtientizare. Astfel, existd doud niveluri de emofie, cel

76 N atura in t eli ge nl ei emo ! ion aI e

congtient gi cel incongtient. Momenhrl in care o emofie devinecongtienttr marcheazd inregistrarea ei ca atare in cortexul frontalla.

Emofiile care clocotesc sub pragul congtientiztrrii pot aveaun impact puternic asupra felului in care percepem gi in care re-acliontrm, chiar dacd habar nu avem cd ele lucreazd deia. Deexemplu, o persoani enervatd de o intilnire nepltrcuttr ce i avutloc ceva mai devreme este irascibild ore intregi dupd aceea, sim-findu-se jigniti cind nimeni nu intenlioneazA sd.-o jigneasci girepezindu-se la ceilalli ftrri nici un motiv. S-ar putealX nici nubage de seamtr cit este de irascibiltr 9i chiar sd fii surprinstr dactri se atrage atenfia, degi aceasti lipsd de congtientizare o sufocdgi ii dicteaztr replici tiioase. Dar de firdattr ce ii este congtientiza-ttr aceastd reacfie - odattr ce e inregistrattr de cortex - poateevalua din nou lucrurile gi hottrrdgte str se scuture de sentimen-tele cu care rtrmdsese de la inceputul zilei, schimbindu-gi pers-pectiva gi dispozifia. ln felul aceita, congtientizarea de sine emo-tionaltr deyine piatra de temelie a stratului urmdtor de inteligenldemofionald; capacitatea de a se scutura de o proasttr dispoiigie.

Wffi

inrobit de patimiNoroc ile ceiCe-mbindbine chibzuieli gi patimilncit nu sint sub mtna Soartei fluietDin ure cintd ea cum area. Dd-mi insu!Netnrobit dc patimi, gi-am sd-l portIn inimd, in miezul inimii,Precum te port. . .

Hamlet pentru prietenul siu Horatio

Faptul de a ne putea stdpini, de a face fali furtunilor emofio-I care ne sfilt scoase in cale de cdhe Soarttr 9i de a nu deveni

de patimi a fost ltrudat ca o adeveratd virtute incd de pelui Platon. ln greaca veche, acest lucru se nlunea sophro-

,grija gi inteligenla de a-!i conduce viata; echilibru 9!inte-me", aga cum avea str traducl Page DuBois, specialist ln

rc[. Romanii gi primii cregtini aveau s-o numeasce tunperan-temperare, adicd ablinere de' la excesul emofional. Scopulechilibrul gi nu o trdeplrtare a emofiilor: fiecare sentimentirte are valoarea 9i semnificalia lui. O viald lipsitl de pasiu-

fi o plictiseali'pe vastul tdrim al neutralitdfii gi o izolare fa-

bogl;ia viefii insfui. Dar aga cum observa chiar Aristotel,

sint emoliile potriaite, sentimentele proporlionale cu in-le. Cind emoliile sint prea titcute, ele duc la plictis gi la

cind sint scdpate de sub control 9i se ajunge la extre-gau sint de prea lungd durattr, devin patologice, ca in cazulrrcsiei demobilizatoare, al nelinigtii coplegitoare, al furiei tur-

al agitafiei nebune.itr-adevtrr, sttrpinirea emoliilor tulburdtoare este cheia im-

lrii cu viala emofional5; extremele - emoliile prea intensede prea lungi durati - ne submineaztr echilibrul. Evident

e vorba de a simfi un singur tip de gmolie; si fii fericit tot

amintegte oareclun de acele insigne cu chipuri zimbitoa-

iare erau la modi ir anii 1970. At fi multe de spus in privin-mei contribulii constructive a suferinlei la viala creatoare 9i

; suferinla poate tem.pera sufletul'

78 . Natura inteligenlei emolionale

Momentele bune gi cele proaste pot condimenta viata, cucondilia sd fie pdstrat un anumit echilibru. in calculul sufletuluiomenesc existd proporlii de emofii pozitive gi neiative care de-termind senzalia de bine - sau cel purin acesta este verdictul inurma studierii dispozifiilor in cazul a sute de bdrbali 9i femei ca-re purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteaudil clnd in cind sd-9i inregistreze emoliile din momenhrl respec-tiv1. Oamenii nu trebuie neapdrat sd evite sentimentele neplicu-te ca sd se simtd bine, ci doar sX nu scape de sub control lcestesentimente furtunoase, care dizlocd orice bund dispozifie. Ceicare a,u episoade de minie cumplitd sau de deprimare se potsimli bine totugi dacd au momente de bucurie iau de feriiirecare sd le contrabalanseze pe cele dint?i. Aceste studii mai con-firmi gi independenla emofionalului in raport cu inteligenlaacademictr, descoperind cd existd doar o sla6d relalie sau poatenici una intre note sau IQ 9i binele emofional al oamenilor.

Aga cum undeva ir fundalul gindurilor existd rln murrnurpermanent, la fel existi gi o fredonare emoflonali constantd; in-cercafi si sunali pe cineva pe pager la 6.00 a.m. sau la 7.00 p.m.gi de fiecare datd va fi intr-o'dispozifie sau alta. Evident cA ori-cine poate avea o dispozilie complet diferitX de la o zi la alta;dar. atunci cind dispozilia rdmiree in medie aceeagi de-a lungulmai multor sdptdmini sau luni, aceasta are tendinla sd reflecte inmare cam care este senzalia de bine a persoanei respective. S_adovedit cX pentru majoritate, sentimentele foarte intense sint re-lativ rare; cei mai mulgi ne afldm ?ntr-o zoni de mijloc; cu usoa-re kes5riri ir acest carusel emofional.

$i totu9i, gestionarea emofiilor este o slujbd non-stop: mareparte din ceea ce facem - in special in timpul liber - eite o in-cercare de a ne gestiona dispozifia. Totul, de la cititul unui ro-man sau privitul la televizor pind la alte activitlli gi prietenii pecare ni-i alegem, poate deveni o modalitate de a ne face sA nesimlim mai bine. Arta de a ne calma este un talent fundamentalal vie!ii;.unii psihanaligti, cum ar fi ]ohn Bowlby gi D. W. Winni-cott, o considerd drept una dintre cele mai importante trneltepsihice. In teorie, se susfine cd sunetele emolionile pe care le in-vald sugarii pentru a se calma, tratindu-se pe ei ingigi a9a cum iitrateazd, cei ce au grijd de ei, ii fac mai pulin vulnerabili la gocu-rile creierului emotional.

Aga cum am vd,zut, strucfura creierului ne arat5 cd foarteadesea avem pulin sau nici un control asupra momenfului in ca-

Inrobit de patimi

gintem cupringi de emolii, ca 9i asupra a ceea ce urmeazd sdaceste emolii. Dar avem oarecum o idee despre ctt durea-

emofie. Nu putem spune acelagi lucru atunci cind este vor-bristefe, ingrijorare sau mfirie; de obicei, aceste dispozilii

cu timpul gi cu multd rdbdare. Dar atunci cind aceste emo-de mare intensitate gi au tendinla sd depdgeascd un anu-

punct, ele intr6 in zona extremS, ajungindu-se la nelinigti)nice, mftrii necontrolate, depresie. Atunci cind ajung in faze-cele rnai grave gi mai necontrolabile, se recurge la medicalie gi

rapie pentru a putea.fi indepdrtate.asemenea momente, unul dintre se{nnele capacitdlii de

loreglare emojionald poate fi faptul de a recunoagte ci e vor-de o agitalie cronici a creierului emolional, prea putemicd

a putea fi depigitd fdrd ajutor farmacologic. De exemplu,treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodatl tra-

pentru aceastX problemd. Litiul sau medicamentele mai noiiontrabalansa iceasti depresie p ar alizantl, care altemeaziepisoade de nebunie ce amestecd haotic euforia gi mania

ii cu irascibilitatea gi furia. O problemd iri cazul mania-lep-resivilor este cX atunci cind ei se afl5 in aceastd stare, sintde increzdtori in sine, fircit nu v6d de ce ar fi nevoie s5-i aiu-

a, in ciuda hotdririlor dezastruoase pe care le iau. in ca-acestor tulbur5ri emolionale grave, medicalia psihiatricd

o unealtX pentru o gestionare mai bund a viefii.Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai

i-te de proastd dispozifie, sintem ldsali sd ne descurcim curiile noastre instrumente. Din pdcate, aceste mijloace nu

intotdeauna eficiente - sau cel pulin asta este concluzia laa ajuns Diane Tice, psiholog la Universitatea Case Western

care a intrebat peste patru sute de birbali 9i femei ceii aplicd pentru a scdpa de asemenea dispozilii nesdni-

gi cit de bune au fost rezultatele obginute in urma acestor

Nu toatl lumea este insd de acord cu premisa filozoficX con-cireia dispozifiile proaste ar trebui schimbate; Tice a des-it cd existd gi aga-numilii ,,puri9ti ai dispoziliilor", aceiSo/o

susfin cI nu incearci niciodatd sd igi schimbe dispozifia,tru cX, dupd pXrerea lor, toate emoliile sfurt,,nafurale" 9i arui trdite aga cum se manifestS, indiferent cit ar fi de descu-

. $i apoi mai existd 9i cei care cautd si fiein dispozilii ne-


pldcute din motive pragmatice: doctorii care trebuie str fie sobripentru a le da vegtile proaste pacienfilor; asistenlii sociali care igicultivtr intransigenla fap de nedreptdli pentru a fi mai eficienliin bdtdlia pe care o duci chiar gi un tinlr a spus ci igi cultivl mi-nia pentru a-l ajuta pe frtrliorul lui sf, le facd fal6 copiilor rdi depe terenul de joactr. $i apoi existtr gi cei care sirt de-a dreptul ma-chiavelici, intr-un sens pozitiv, in privinfa manipultrrii dispozi-

iiilor - urmirifi-i cu atenfie pe cei care vin str stringX bani pen-tru facturi gi care inadins se strtrduiesc se parX cit mai furiogi,pentru a da impresia de fermitate in fala datornicilof. Dar ca-zurile in care sirit cultivate dispoziliile nepldcute sint rare, pen-tru ctr in rest aproape toatil lurnea se plinge cd este la mila dis-pozifiilor sufletegti. Felurile in care oamenii furcearci sd se scutu-re de o proasttr dispozifie sint categoric foarte diferite.

ANATOMIAMNIEI

Sd zicem cd goferul unei alte magini vE taie calea in mod pe-riculos in timp ce vi aflali la volan pe o autostradd. Dactr auto-mat gindifi: ,,Nenorocitul naibii!"- asta inseamnd enorm pen-tru traiectoria pe carie o va lua minia in cazul fur care acest gindva fi urmat de altele de revoltd 9i rtrzbunare: ,,Nenorocitul nai-bii, putea si intre in mine - nu-l las eu sd scape aga ugor!" De-getele vi se albesc de cit de tare stringeli volanul, cind de fapt alivrea sd il stringeli pe celtrlalt de git. Intreg trupul se mobilizea-zd pentru luptd, gi nu pentru fuge - ftrcindu-vi str tremurafi. sdtranspirafi, inima bate mai tare, iar mugchii felei se incordeazila rindul lor. Ali vrea bi-l omorlfi pe individul acela. Dupd carevI claxoneazd o magintr din spate pentru ctr ali incetinit in urmaa ceea ce era cit pe-aci str vi se irtimple - gi sinteli in stare sd ex-plodali de furie gi fali de goferul acesta. Aga se ajunge la hiper-tensiune, conducere neatenttr gi chiar la focuri de arrnd pe auto-stradtr.

Si compardm aceasttr secvenle a miniei care cregte cu ungind mai ingdduitor fa!5 de goferul care v-a tiiat calea: ,,Poate cdnu m-a vdzut. Sau poate ctr a avut un motiv serios sd gofeze a9ade neatent, de exemplu, o urgen!5 medical5." Aceastd frazd arputea sd tempereze minia gi sI introduci elementul de mil5, saumicar si vtr faci sX avefi o minte mai deschisd, scurtcircuitindminia, care altfel ar lua proporfii. Problema este, aga cum propu-

Inrobit de patimi

nea Aristotel, sd ne amintim sd avem doar o'mhie potriaitd, pen-hu cI de multe ori minia ne face si ne pierdem conkolul. Ben-

Jamin Franklin spunea foarte infelept: ,,Mtria nu apare nicioda-ttr fird motiv. Dar rareori apare pentru unul care sX merite."

. Existtr, desigur, diverse tipuri de minie. Nucleul amigdalian

.poate fi sursa principald a scinteii de furie pe care o simfimatunci cind un gofer neatent ne pune in pericol. Dar la celdlalt

,capdt al circuitului emolional, neocortexul probabil cd indeam-htr la un alt tip de minie, calculatS, cum ar fi o rdzbunare cu sin-ge rece sau o revoltd fald de o nedreptate de orice tip. O aseme-nea mirie ginditd are mai mult ca sigur, aga cum spunea Frank-lin, ,,un motiv intemeiat", sau cel pufin aga pare.

Dintre toate proastele dispozilii de care oamenii vor sd sca-pe; rniria pare str fie cea mai intransigentd; Tice a descoperit cdlninia este dispozilia pe care oamenii reugesc cel mai greu s-oControleze. Intr-adev5r, minia este cea mai seducltoare afunci'clnd

este vorba de emo,tii negative; acel monolog interior de a-!isingur dreptate pe carb il propagX umple mintea cu argu-

dintre cele mai convingXtoare pentru a-!i vXrsa furia.Fpre deosebire de tristele, minia dd energie, chiar o stare de eu-forie. Puterea de seduclie gi de convingere a miniei poate expli-

prin sine de ce anumite puncte de vedere fur ceea ce o priveg-strt atit de comune: cI minia este incontrolabili sau, oricum,n-ar trebui str fie controlatd gi ci, de fapt, virsarea furiei este o

de catharsis, deci este bund. Un alt punct de vedere com-opus, o reacfie impotriva imaginii sumbre de pind acum,

cd minia ar putea fi complet prevenit5. Dar o lecturda descoperirilor gtiinlifice sugereazd cd toate aceste atitu-

i comune fafi de minie sint prost direclionate, ajungind chiarfel de mituria.Cursul gfurdurilor mirioase care adund furia este in mod po-fial cheia uneia dintre cele mai eficiente ctri de a gdsi o supa-impotriva miniei: subminarea de la bun inceput a convinge-lr care alimenteazi mfiria. Cu citne frXmintdm mai multin le-

:5 cu lucrul care ne-a infuriat, cu atit gdsim ,,motive mai in-iate" 9i justificlri pentru faptul cX ne-am miniat. Dacd neentrtrm prea mult asupra unui lucru care ne-a mfuriat ii d5mla moar5. ln schimb, dacd ihcercdm si privim lucrurile 9ialtd perspectivi, totul se calmeazd. Tice a descoperit ci re-

unei situafii in mod pozitiv este una dintre cele mai efi-

81

cdi de a potoli minia.

82 Natura inteligenlei ernolionale

Minia ,ddbrtzrta"

Aceasti descoperire corespunde concluziilor psihologuluiDolf Zillmann de la Universitatea din Alabama, care in urmaunei serii de experimente atente a reugit sd facX misurdtori pre-cise ale miniei 9i ale anatomiei minieis. Gdsirea ridXcinilor mi-niei ftr partea de luptd a expresiei ,,lupti sau fugi" nu e nici osurprizd. Zillmann a descoperit cd in toate cazurile minia estedeclangati de senzalia de a fi pus in primejdie. Aceasti starepoate fi semnalizatd nu numai ir cazul unei primejdii fizice, cigi, ocazie mult mai des intilniti, al unei ameninliri simbolice arespectului de sine sau a demnitdlii personale: atunci cind cine-va este tratat nedrept sau grosolarq fiind insultat sau ridiculizatori frustrat tr urmdrirea unui scop important. Aceste percepfiiduc la declangarea sistemului limbic, care are un efect dual asu-pra creierului. O parte din acest val degajd catecolamine, ceea cegenereazd o rapidd gi episodicd desc6rcare de energie, suficien-tX,,pentru a trece la fapte serioase", dup6 cum spune Zillmann,cum ar fi reacfia ,,lupti sau fugi". Acest val de energie dureaziaproximativ doud minute, timp in care pregdtegte corpul pentruo betaie zdravtrntr sau o fugi rapid5, in funclie de felul in carecrer^erul emolional hotlrigte sd acfioneze.

Intre timp, un alt impuls generat tot de nucleul amigdalianprin intermediul increngdturii adrenocorticale a sistemului ner-vos creeazi un mediu tonic pentru acliune, care dureaz5 multmai mult decit energia catecolaminelor. Excitalia suprarenald gicorticald generalizatd poate dura ore intregi gi chiar zile intregi,linfird creierul intr-o stare de alerti gi devenind baza pentru re-aclii ulterioare ce pot apdrea destul de rapid. in general, aceastistare declangatoare creatd de adrenocortical explicd de ce oame-nii sint mai predispugi la minie, daci inainte a existat o provo-care sau o iritare din altl cauzd. Stresul de orice fel creeaz5aceastX secrelie adrenocorticali, coborind pragul de Ia care estetrezittr minia. De exemplu, o persoand care a avut o zi grea laserviciu este mult mai vulnerabil5 si ulterior se poate infurianiai ugor acasi - pentru cd, de exemplu, copiii sint prea gIlS-giogi sau fdc prea multd mizerie -, ceea ce in alte imprejuriri nuar fi fost suficient pentru a declanga o crizl emofionali.

Zillmann ajunge la aceastd perspectivi asupra miniei prin-tr-o observare foarte atentd. De exemplu, intr-un studiu, a avutun complice care i-a provocat pe participanlii bdrbali 9i femei cese oferiserd voluntar pentru experiment, ficind tot felul de re-

Inrobit de patimi

i nepotrivite. Apoi, acegti voluntari s-au uitat la un film ca-le-a ficut pl5cere sau la unul care i-a eneryat. Ulterior, au avut

ia si se rXzbune pe complice, dindu-i o recomandare desprecredeau ci va sluji la angajarea acestuia. Intensitatea rdzb*lor a fost direct proporlionald cu felul fur care ii influenlaseI pe care tocmai i1 vdzuserd. Dupi filmul care nu le-a fdcut

au devenit mult mai furiosi si au dat evaludrile cele mai

' Minia se clidegte pe mlnie

Studiile lui Zillmann par si explice dinamica funcliondriii drame de familie a cXrui martor am fost intr-o zi cind am

Ia cumpdrdfuri. Md aflam la supermagazin cind am auzit'o mamd ira spus fiului sdu doar atit, dar foarte apisat: ,,Pu-. . la. . . loc!"

,,Dar o orealtl" , s-a miorldit el, linind strins in brale cutia cude porumb pe care era un desen cu Jestoasele Ninja.

,,Pune-o la loc!" - spuse ea mai tare, de astd datd cuprin-nunla.

ln acel moment, celXlalt copilag care se afla in cdruciorul deturi a ddrimat un borcan cu dulceatd. Cind acesta a ate-

jos, mama a lipat ,,Asta e prea de tot", pdlmuindu-l fu-str; a ingfbcat cutia blielelului de trei ani 9i a aruncat-o in celapropiat raft, l-a apucat de incheietura miinii 9i s-a grdbitmagazin, impingi:nd periculos cdruciorul ir care se afla su-care acum plingea, in timp ce celdlalt bdielel dddea din pi

a3

lre ti protesta: ,,Lasd-md jos,lasd-md. jos!"Zillmann a descoperit cX atunci cind trupul este deja intr-o

de agitafie, ca tr cazul mamei de mai sus, gi ceva declan-o deturnare emolionald, emolia care apare, fie cd este vor-minie sau de nelinigte, este extrem de intensd. Aceasta esteica ce apare atunci cind cineva se irfurie. Zillmann soco-

,cd explozia furiei este ,,o secvenli de provocdri, fiecare de-pind o reaclie excitantd care dispare trcet". In aceastd irgi-

fiecare gfird succesiv care provoaci minia sau fiecare per-devine un minideclangator pentru impulsul nucleului

de a crea valuri de catecolamine, fiecare in parte cre-impuls hormonal. Tiece o secundd inainte sd apard urmi-

gi apoi cel de-al treilea 9.a.m.d.; fiecare val sporegte ceea cet deja, escaladind rapid nivelul de trezire psihologicl ali. Un gfird care intervine ulterior in acest declansator de:


ja existent este gi.mai intens in minie decit la irceput. Minia seclddegte pe minie; creierul emolional se incinge. intre timp, mi-nia netemperati de rafiune se transformd ugor in violen!5.

In acel moment, oamenii devin neiertltori gi nu mai gindescralional; gindurile lor se concentreazl, asupra rdzbundrii gi ri-postei, uitind de eventualele consecinle. Acest inalt nivel de ex-citare Zillmann il definegte ca: ,,addpostind iluzia puterii gi a in-vulnerabilittrlii ce poate inspira gi facilita o agresiune", astfel in-cit persoana furioasi ,,i9i pierde controlul rational", avind o re-aclie dintre cele mai primitive. Impulsul limbic este ascendent.Lecfia cea mai durtr de brutalitate cdlduzegte persoana la fapte.

Balsam pentru minie

Dupd ce oferd aceasti anaLzf a anatomiei furiei, Zillmannsocotefte ctr existX doui cdi principali de. intervenfie. O cale

, pentru risipirea miniei este de a lua fur stdpinire gindurile caredeclangeaztr valurile de minie, avind in vedere cd ele sint cele ce

',evalueazd o interacliune care confirmtr gi incurajeazlprimaiz-ibucnire de minie, iar reevaludrile subsecvente pot alila fldc5rile.Conteazd foarte mult momentul; cu cit mai repede, cu atit maibine pentru eficienla dezamorsXrii acestui cerCal mfuriei. intr-a-devdr, minia poate fi complet scurtcir,cuitati dacd informalia delini gtire sose gte lia inle c;r-miniapropau-gstr sd a dioieze.

Puterea de inlelegere necesard pentni?-dEZi-morsa miniaeste mai limpede explicatd printr-o alttr serie de experienle alelui Zillmann, fur care un asistent

-prost crescut" i-a insultat 9i i-a

provocat pe voluntarii care tocmai fdceau gimnastictr pe bicicle-t5. Atunci cind voluntarilor li s-a dat ocazia sd pltrteascd cuaceeagi monedd (din nou dindu-li-se posibilitatea sd facd oproastd evaluare a candidaturii acelei persoane pentru o slujbd),ei au fdcut-o cu minie 9i satisfacfie. Intr-uira dintre versiunileacestei experienfe, un alt complice, o femeie, a intrat dupd ce vo-luntarii au fost provocali gi inainte sI apuce sd rtrspundd cuaceeagi monedi; ea i-a spus primului complice care ii provocasecd il cauti cineva la telefon pe hol. In timp ce iegea, el a mai fX-cut o remarcd dezagreabil5 gi la adresa ei. Ea instr a reacfionatpozitiv, explicind dupl ce acesta a plecat ci bietul de el era foar-te tensionat 9i ingrijorat, pentru cd nu gtie dacd o sd ia examene-le orale pe care unneazd si le dea. Dupd aceea, voluntarii, atuncicind li s-a oferit ocazia s5-i plXteasctr cu aceeagi monedd bdrba-tului mitocan, au hotdrit sd n-o facd totugi. Chiar 9i-au exprimatcompasiunea pentru situalia lui.

I4robit de patimi

Aceste informalii de linigtire permit o reevaluare a minieite de diverse evenimente. Dar mai existd gi o posibilita-

specifici de a potoli minia. Zillmann constattr cd ea funcfio- nfoarte bine la nivelurile de minie moderati; la nivelurile

85

Calmarea

r Crnd aveam treisprezece ani, m-am infuriat odatd foarte tare 9i amiegit din casd jurind ci n-am sX mi mai intorc niciodattr. Era o fru-moastr zi de varl 9i m-am plimbat pe superbele pajigti pind ce linig-tea gi frumuselea peisajului m-au calmat, iar duptr citeva ore m-amfoitors spdsit 9i aproape complet potolit. De atunci, de cite ori mi in-

1,furii, procedez la fel 9i mi se pare ci este cel mai bun leac.

Aceastd povestire a fost relatatX de unul dintre subiecfii unu-dintre cele mai gtiinfifice studii asupra mfuriei, efectuat in

; Continud sd fie un model pentru o a doua posibilitate de

frintr escaladtrrii situaliei ostile, ircercind sd se distreze.gtrsegte c[ aceastd distracfie este extfem de puternicd

schimbarea dispozifiei, dintr-un motiv foarte simplu:greu sI rimii furios cind te simli bine. Exist5 insd un truc,

sau descregte explicd multe dintre descoperirile Dianeireferitoare la strategiile pe care oamenii spun cd le folosescricei pentru a-9i potoli minia. Una dinke strategiile cele mai

letgeles, gi anume sd potolegti minia sufigien{cit sd poli sirroll,ejtu gr sromenJ pHcUt-pe care il trdiegtidinglin:.-Aiflizele lui Zillmann rEferitdare la felurile in care minia

ute de minie, nu mai este luatd in calcul, pentru cX aparece el numegte ,,incapacitatea cognitivtr't - gll alte cuvinte,

teeste sI rdmii singurpind te-so.ai calqrszi. Mulli oamenictr aceastd solulie se poate pune in practiCi mergind la vo-

nu mai sfurt in stare sd gtrdeascd normal. Cind oameniideja foarte infuriafi, ei refuz5 informalia de linigtire, spunin-: ,,Asta e prea de tot!" sau ajungind la,,cele mai cumplite

t5!i posibile ale limbii engleze", duptr cum se exprimaZillmann.

minia: psihologia calmtrrii - agteptind ca adrenalina stracolo unde nu mai poate sX deClangeze minia. intr-ode exemqlu, asta inseamnd str te distanlezi de celdlalto vreme. In perioada de calmare persozma furioasd poa-

unei magini - pentru cd atunci cind conducem facem prac-o pauzd (gi Tice mi-a spus cd asta a determinat-o sS.conductr

atent). Poate cd o variant5 mai sigur5 este mersul la plimba-exercifiul fizic ajuti gi el la potolirea miniei. Ca gi metodele de


relaxare, cum ar fi respiralia profundd 9i relaxarea mugchilor,tocmai pentru cd acest lucru schimbd fiziologia trupului dintr-oincordare determinatd de minie in destindere gi poate gi pentrucd atenlia este distrasd de la ceea ce a declangat minia. Sportulpoate rdcori minia din acelagi motiv: dupd o activare psihologictrintens5, in timpul exerciliului fizic, trupul igi revine la un alt ni-vel, de mai micd intensitate, atunci cind reintrtr in repaos.

Perioada de calmare nu va apdrea insX daci in acest timpvom continua sd urmdrim girul gindurilor care duc la minie gidac5 fiecare gind in sine este un mic declangator pentru o ade-vdratd cascadd a miniei. Puterea capacitilii de distraclie consttlin faptul cd stopeazd acest tren al miniei in care se afli ginduri-le negative. In sondajul sdu referitor la strategiile prin care oa-menii igi stdpinesc minia, Tice a descoperit cd distracfia ajutd 9icalmeaztr minia: televizorul, filmele, cititul si orice intervine inindepdrtarea gindurilor minioase. Dar Tice a mai constatat cliexist5 9i alte solulii, cum ar fi cumpSrdturile sau mincatul, darcare nu au acelagi efecf este simplu sd continui sd te concentreziasupra gindurilor care te-au infuriat atunci cind mergi la Mallsau devorezi o felie de tort de ciocolat5.

Pe lingi aceste strategii, addugafi-le 9i pe cele inventate deRedford Williams, psihiatru la Universitatea Duke, care s-a gin-dit sd ajute persoanele ostile care riscd sd contracteze boli de ini-md dacd nu-gi controleazd irascibilitateaT. Una dintre recoman-dirile sale este ca aceste persoane se foloseascd congtientizareade sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile, in-cd din momentul ilr care se formeazd, 9i a le nota. Odatd ce gin-durile sint captate ir acest fel, ele pot fi reevaluate, aga cum aconstatat Zillmann, aceastd abordare funclionind mai bine ina-inte ca minia sd ajungi furie.

Eroarea descirciirii

Cind tocmai mi urcam intr-un taxi la New York, un tindr ca-re traversa strada s-a oprit irn fala maginii, ca sd agtepte reduce-rea circulafiei. $oferul, nerdbddtor si porneascd, l-a claxonat,strighdu-i sd plece din drum. Rispunsul a fost o injuriturd 9iun gest obscen.

,,Nenorocitul dracului!", a zbierat taximetrisful, ameninlin-du-l cu magina, apisind pe accelerator gi pe frind in acelagi timp.in fala acestui pericol mortal, tirdrul s-a dat deoparte gi a dat unpumn in taxi, ir momentul in care acesta a intrat in trafic. Afuncigoferul a inceput si ii strige o intreagi coleclie de injurii.

Inrobit de patimi 87

Fe mdsuri ce am inceput si avansdm, goferul incd foarte agi-

mi-a spus: ,,Nu trebuie sd permili nim5nui sd te calce in pi-

. Tiebuie sd-i rlspunzi cu aceeagi monedi - mdcar te

ugurat!"Catharsisul - a da friu liber miniei - este uneori o modali-

de a aborda furia. Teoria populard susline cd ,,te face si te

i mai bine". Dar aga cum o sugereazl 9i descoperirile lui

nann, existi 9i argumente contra catharsisului. Acest lucru

t indicat pini in anul 1950, cind psihologii au inceput sd tes-

efectele cltharsisului gi au descoperit de fiecare dati ci a da

liber miniei nu inseamnd a o alunga (chiar dacX din pricinaseducitoare a miniei te simli satisfdcut)8' S-ar putea sE

9i unele situalii speciale, in care acest sistem de a da friu

miniei funcfioneazd: atunci cind este exprimatd direct cXtrena ce reprezintd linta, dindu-li senzalia cd egti din noupe situa,tie sau cd indrepli o nedreptate sau atunci cind

,,rdul cuvenit" adus celeilalte Persoane/ ceea ce ar

-o si igi schimbe pozlliafiri sd pldteascd, eventual, cumonedS. Dar pentru cX minia are o naturI incendiari,acest lucru este mai ugor de spus decit de fdcute.

Tice a descoperit cd d_""jetS-ar"ea- 11iryelestu una -4ln!$-Sefei proaste moa4itXg_a9_iltmare, izbucnirile de turie impiedi-

da-asiiEitlei-iiea creieruli-i emofional, iar asta fdcindu-i pei 9i mai furiogi decit erau. Tice a constatat cX atunci cind

renii spun cd 9i-au virsat nervii pe Persoana care i-a provo-

efectul oblinut este o preltrngire a dispoziliei furioase 9i nure a ei. Mult mai eficient este ca oamenii si se calmeze

intii gi abia apoi, intr-o manierd mult mai constructiv5, sI se

cu perioana respectivi, pentru a-gi rezolva disputa'

cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci

a fost intrebat cum e mai bine s5-!i stlpinegti minia: ,,N-o. Dar nici nu acliona in funcfie de ea."

CALMAREA NELINIPTII;crNE, Elr sA-Ml EAc GRrII?

[A, ,ru! Toba de egaPament nu sund bine deloc... ]o duc la repa-

rat?... Nu-mi pot permite cheltuiala asta'. . Ar trebui sd iau bani din

fondul pentru facultate al lui ]amie... $i ce daci nu imi mai pot per-rilrite se-l trimit la studii?... Notele proaste de sdpt6mina trecutd... pi

dacd notele vor fi 9i mai proaste gi nu mai poate intra la facultate? ' ' 'i Toba de egapament nu sund bine deloc..'


$i astfel mintea ingrijoratd se rotegte la nesfirgit, in cercul vi_cios al unei melodrame de slabi calitate, mergind dintr_o ingri_jorare ftrtr-alta. Exemprul anterior ni-r oferi d"oi psihorogi a! taUniversitatea de Stat din pennsylvania, Lizabeth Roe"mer siTh-omas Borkovec, ale_c5ror cercetdri asupra ingrijordrii _ mie_zul nelinistii - au ridicat acest subiect la rang:uf de adeviratigtiin!510. Nu mai existd, desigur, nici un obstacil ftr fala f"!iij"_rdrii, atunci cind ea apare; anilizind insd o probleml _ adila io_losmd reuecfla constructivX, care poate pdrea a fi o irgrijorare _poate aplrea o solufr-e.. Intr-adevtrr, reacgia care subliiiaza ingriior.ar91.9ste vigilenia fald de pericolul potenfial, care a fosf f?rdindoial5,^ esenlial p"li* supraviquiie dJa iungul

"-roi.,!u1umane. Atunci cind frica declangeazi creierul emJlional, partedin nelinigtea rezultati fixeazd, aten,tia asupra pdricorurui imi-ngnt, obligind mintea sd se fixeze asupra rerutuiin care ar trebuistr gestioneze situalia, ignorind orice iltceva pentru moment. in_tr-un fel, ingrijorarea este o repetilie a ceea

"" ,_u, putea intim-

pla rdu gi a felului in care trebuie ibordatd situa,tia; misiunea in_grijordrii.este str giseascdsolulii pozitive in cazul pericolelor ceapaq, anticipind primejdiile.

Dificultatea intervine atunci cind este vorba de ingrijordricronice repetitive, cele care apar iar 9i iar gi nici mdcir nu seapropie vreodatd de o solufie pozitivtr. O analizl atentd a irgri_jore{i cronice sugereazi ctr ei are toate atribut"f"

"""i UfJ.u;

emofiional; ingrijordrile parcx vin de niciunde gi sint necontrolalbrle, generind de obicei un fel de atmosferi d.e nelinigte, sint im_previzibile din punct de vedere ralional, blocind persoana insri_joratd asupra unui singur punct de vedere inflexibil, u."tu ui?u_brectulul generator de ingrijorare. Cind acest ciclu al ingrijor5riise intensificd gi persistx, el se transformi intr-un ua""arltito.ujneuraf ajungindu-se la tulburdri de anxietate curn ar fi fobiile,obsesiile sau crizele de panictr. in fiecare dintre aceste sttrri iheri-jorarea se fixeazd intr-un mod diferif pentru fobi.,

""il;;;f;;axeazd pe temeri; pentru obsedat, pe prevenirea unei calamitdticare il sperie; pentru cei care suferi de crize de panicd, ir,grqr_rdrile se concentreazd pe frica de moarte sau chiar pe iaeeu?a'u.putea suferi o asemenea crizi.

I.r toate aceste situalii, numitorul comun este ingrijorarea ca_re o ia razna. De exemplu, o femeie tratatd pentru o tulburareobsesivd are o serie de iitualuri care ii ocupd aproape toate ore_le in care se afld in stare de veghe: duguri decite^patruzeci gi

Inrobit de patimi 89

cinci de minute de mai multe ori pe zi, spilatul pe miini irtrecinci 9i doudzeci de minute. Ea nu se va ageza decit dupd ce vasteriliza scaunul cu alcool. Nu se va atinge de nici un copil saude nici un animal - pentru cd sint ,,prea murdari". Toate acesteobsesii au fost activate de teama ei morbid5 gi foarte acutl demicrobi; igi face griji permanent, gindindu-se cI dacd nu se spa-ld gi nu sterilizeazd totul, o sd se molipseascd de vreo boali 9i ostr moard11.

O femeie aflatd sub tratament din pricina unei ,,tulburdri ge-neralizate de anxietate'- dsnumirea psihiatrictr a ingrijortrriipermanente - a reaclionat astfel atunci cind i s-a cerut sd-gi ex-prime firgrijorarea in cuvinte, vorbind timp de un minut:

$ar putea sd nu fac.bine ce fac. Ar fi prea artificial, deci n-ar mai fio indicalie despre lucrul real ori noi trebuie sd ajungem la lucrul re-a1... Dactr nu se ajunge la lucrul real, nu md pot face bine. Si dacdn-am sd mi fac bine, n-am sd mai pot fi fericiti niciodatd.l2

ln aceastd prezentare plind de virtuozitate a ingrijordrii faldde ingrijorare, cerinla ca ingrijorarea sd fie exprimati in cuvintevreme de un minut, adicd doar citeva secunde, duce la contem-plarea unei catastrofe care va dura o viafd: ,,N-am sd mai pot fifericitd niciodatS." Ingrijortrrile de obicei urmeaztr un asemeneatipar - o conversafie cu sine care merge de la ingrijorare la in-grijorare 9i care cel mai adesea ajUnge la catastrofd 9i la imagina-rca celei mai cumplite tragedii.Ingrijordrile sint de obicei expri-mate fir gind, mai precis, ftr auz gi nu in vdz- adici in cuvinte,nu in imagini - lucru extrem de semnificativ pentru stdpinireairgrijoririi.

Borkovec gi colegii sdi au inceput sI studieze ingrijorareaatunci cind au incercat si gdseascd un leac pentru insomnie. Allicercetdtori au constatat cd anxietatea apare sub douX forme: cog-nitiad - sau ginduri ingrijordtoare gi somaticd - prin simptomefiziologice ale anxietilii cum ar fi transpiratul, bdtiile rapide aleinimii sau febra musculari. Principala probleml a celor ce sufe-rtr de insomnie nu este de fapt tensiunea somatice, dup5 cum adescoperit Borkovec. Ceea ce-i fine treji sint tocmai gindurile si-ciitoare. Ei sint persoane care se ingrijoreazl in mod cronic ai nude pot abline de la asta, indiferent cit de somn le-ar fi. Singurullucru care ii poate ajuta sd adoarmi este sd nu-gi mai facd griji,concentrindu-se asupra senzaliilor produse de metodele de re-laxare. Pe scurt, grijile pot fi stopate prin distragerea atenfiei.


Majoritatea celor care se ingrijoreaze par totugi a nu fi in sta-re sX procedeze astfel. Borkovec consideri ce motivul are in par-te legdturd cu o consecin!5 a faptului cd se ingrijoreazd pind ceacest lucru devine un obicei. Se pare insd cd existd totugi cevapozitiv in aceste ingrijordri: ele sint o modalitate de a abordaameninlirile potenliale 9i pericolele ce pot apdrea. Procesul deingrijorare - atunci cind urmeazi o cale normald - constl in-tr-o repetifie a ceea ce sint pericolele 9i in refleclia asupra cdilorin care trebuie rezolvate. Dar ingrijorarea nu funclioneazX chiaraga de bine. Noile solulii gi modalitilile de a vedea o probleminu provin de obicei din procesul de ingrijorare, cu atit mai pu-lin cind este vorba de o trgrijorare cronicd. In loc si produci so-lulii la aceste potenliale probleme, cei care se ingrijoreazX deobicei pur 9i simplu se macind cu gindul la pericolul tr sine, tre-zindu-se cu un moral extrem de scdzut gi totodatd temindu-se,rdminind mereu pe acelagi figag al gindirii. Cei care suferS deingrijorare cronicd i9i fac probleme pentru o vastd gamd de lu-cruri, dintre care cea mai mare parte nu au cum si se furtimple;ei deslugesc tot felul de primejdii in calea viefii, pe care algii s:arputea ca nici micar si nu le observe.

$i totugi bolnavii de ingrijorare cronicd i-au spus lui Borko-vec cd sint ajutafi de ingrijorarea lor 9i cX ingrijoririle lor se au-toperpetueazi intr-un cerc inchis la nesfirgit.-Oare de ce ingrijo-ririle aiung un fel de dependen!5 mintal5? in mod ciudai, agacum subliniazd 9i Borkovec, obiceiul ingrijordrii se adincegtecam in acelagi fel ca superstiliile. Jinind cont de faptul cd oame-nii se ingrijoreazd din pricina multor lucruri cu ganse foarte micide a se intimpla cu adevirat - cineva drag care ar putea muriintr-un accident de avion, un faliment gi altele asemenea - exis-ti la nivelul creierului limbic cel pulin un fel de fenomen magic.Precum o amuletd care ne apiri de unele rele anticipate, cei ca-re se ingrijoreazl reugesc din punct de vedere psihologic sd crea-dd ci previn pericolul care ii obsedeazd.

Funclionarea ingrij oririi

S-a mutat la Los Angeles din Midwest, tentatd de o slujbd la o edi-turi. Numai ci intre timp editura a fost cumpdratd de altcineva 9i eaa rimas pe drumwi. Apucindu-se str scrie ca liber profesionistd, peo piali de desfacere inegali, s-a trezit coplegitd de treabd gi incapa-bild si-9i pl5teascd la timp chiria. A trebuit sd-gi limiteze convorbi-rile telefonice gi pentru prima datl era fird asigurare de sdnitate.Aceastd lipsi de siguranfd a devenit extrem de stresant5: a inceput

Inrobit de patimi

, sd-9i facd tot felul de ginduri, si vadi tot felul de catastrofe in ceeace privegte sinitatea ei, orice durere de cap putea fi o tumord pe cre-

, ier, se gi vedea implicatd intr-un accident ori de cite ori mergea cui magina. Adesea se pierdea in lungi reverii, gftrdindu-se la griji, in-' tr-un amestec de frimintdri de tot felul. Dar, declara ea, aceste ingri:' joriri deveniserd aproape o formd de dependenid.

Borkovec a descoperit un avantaj neagteptat al ingrijordrii. Invreme ce oamenii sint cupringi de gindurile lor pline de griji, ei

si nu mai observe senzaliile subiective ale anxiet5lii stirniteaceste ingrijordri - bdtdile rapide ale inimii, broboanele de

re, tremuraful -, iat pe mdsurd ce ingrijorarea continud,pare cd anuleazd o parte din anxietate, cel pulin aga poate fi

din ritmul cardiac. Se presupune ci lucrurile se succedaga: cel care se ingrijoreazd observd ceva care declangeazd

unei posibile amenin!5ri sau primejdii; el igi imaginea-pi o catastrofdcare, la rindul ei,ge ereaz| o ugoari crizd de an-xietate. Dupd care cel ce se ingrijoreazd se lasd pradd unui lung

$r de ginduri stresante, fiecare avind la bazdwr alt motiv de in-griiorare; pe mtrsurd ce atenlia este indreptati ir alti direclie,dicl la acest 9ir de ingrijordri, concentrarea asupra acestor gin-

i face ca mintea sd abandoneze imaginea catastrofald inilia-care generase senzalia de anxietate. Borkovec a constatat cXlginile sint declangatoare mult mai puternice pentru anxieta-fiziologicd decit gindurile, deci cufundarea fur ginduri 9i ex-

imaginilor catastrofale alind in parte experienla anxie-ttrtii. Astfel, furgrijorarea este refiltdritd, dar devine un fel de an-

in raport cu anxietatea evocatd.,i" Cei care se ingrijoreazd insi in mod cronic se infring singuri,

sensul cd totul capdtl aspectul unor idei stereotipe rigide 9i$u mai existi nici o bregd creatoare care ar putea duce la o rezol-

a problemei. Aceastd rigiditate apare nu numai ir manifes-tarea conlinutului gindurilor in$rijoritoare, care pur gi simplu

mai mult sau mai putin aceeagi idee mereu. La nivel ne-urologic existi o rigiditate corticald, un deficit in privinla capa-

fii creierului emolional de a reacliona in mod flexibil la im-prejurdrile unei schimbdri. Pe scurt, ingrijorarea cronicd funcfio-

doar in anumite direcfii, niciodatd in cele prin care seunge la concluzii: ea ugureazd intr-o oarecare mdsurd anxieta-

dar nu rezolvd niciodatd problema.Singurul lucru pe care cei card se ingrijoreazd in mod cronic

91

pu-l pot face este sd urmeze sfatul care li se dX cel mai des, de

92 Natura inteligenlei emofionale

altfel: ,,Nu-!i mai face griji" (sau gi mai riu: ,,Nu-!i mai face griji,fii fericit"). Cum cei care se ingrijoreazd in mod cronic au pro-bleme la nivelul nucleului amigdalian, devin imprevizibili. Prininsdgi natura lor, ceva ce li se ivegte in gind persist5. Duptr maimulte experienle, Borkovec a descoperit cd existi ciliva pagifoarte simpli care pot fi de folos pine gi celor care suferi de o in-grijorare cronictr foarte gravtr, pentru a-gi line acest obicei subcontrol.

Primul pas este congtientizarea de sine, detectarea episoade-lor ingrijordtoare cit mai aproape de inceputul lor - ideal ar ficit mai curind sau imediat dupd ce imaginea catastrofalS declan-geazd ciclul ingrijorare-anxietate. Borkovec ii pregtrtegte pe oa-meni sd abordeze situafia invlltndu-i mai intii sI monitorizezesemnele de anxietate, in special, si invele si identifice situafiilecare declangeazd ingrijorarea sau gindurile gi imaginile care daunagtere ingrijortrrii, precum gi senzafiile ce le insolesc la nivelultrupului. Prin exercifiu, oammii pot identifica ingrijordrile in-tr-un stadiu incipient al spiralei anxietifii. De asemenea, ei inva-!d metodele de relaxare pe care le pot aplica fur momentul in ca-re igi dau seama ctr incepe ingrijorarea 9i pe care le pot practicazilnic, pentru a fi in stare str le foloseascd pe loc atunci cfurd aumai mare nevoie de ele.

Metoda de relaxare itr sine nu este trsd suficientd. Cei ingri-jorafi trebuie str conteste activ gindurile ingrijordtoare; daci nuvor reugi, spirala ingrijortrrii va reveni. Astfel, urmtrtorul paseste abordarea unei pozifii fa!5 de aceste presupuneri: este oirefoarte probabil ca infmplarea aceea de'ternut sd se gi petreacX?Este neaptrrat necesar str presupunem cd dxlstl doar o alternati-vd sau eventual nici una pentru a impiedica sd se intimple agaceva? Exist5 pagi constructivi care pot fi fdculi? Oare ajut5 la ce-va sd ne gi"di* la nesfirgit la aceste lucruri care ne dau o starede nelinigte?

Acest amestec de scepticism sdndtos gi gindire profundd sepresupune cd ar putea si aclioneze ca o frind asupra activdrii ne-urale care susfine anxietatea. Generarea activi a unor asemeneaginduri poate amorsa circuitul ce inhibd sistemul limbic careduce la ingrijorare; in acelagi timp, o stare de relaxare activatd inmod voit anihileaztr semnalele prezenlei anxiettrfii, pe care cre-ierul emolional le trimite in corp.

Intr-adevdr, Borkovec subliniazd cd aceste strategii stabilesco anumitd ordine a activitdfii mintale, care este incompatibild cu

lnrobit de patimi

ijorarea. Atunci cind unei ingrijordri i se permite sd se repe-a fi abordati, ea cigtigi teren, interindu-gi puterea de con-

abordarea ei prin contemplarea unui 9ir de puncte deplauzibile face ca acest gtnd ingrijordtor sd fie consideratnaiv ca adevirat. Chiar gi unii dintre cei care se ingrijo-

indeajuns de mult incit sd fie calificali cu diagnostice psi-au sctrpat de ingrijorare procedind astfel.

Pede alti parte, pentru cei care se ingrijoreazd atit de tare in-au ajuns sd sufere de fobii, de obsesii, de crize de panicd, este

prudent - gi intr-adevdr acesta este un semn de congtienti-de sine - str ia anumite medicamente care firtrerup acestvicios infernal. O reactivare a circuitului emolional cu aju-unei terapii este totugi necesarA pentru a reduce pericolul

cazul problemelor de anxietate, pericol ce poate reapireaurci cind este intrerupttr medicafial3.

ABORDAREAMEIANCOLIEI

Singura dispozilie ftr care oamenii fac cele mai mari eforturia se scutura de ea este tristetea; Diane Tice a constatat ctrii sirt mai inventivi atunci cind incearci sd scape de tris-

. Bineinfeles, nu trebuie scdpat de orice fel de tristefe; melan-ca orice altd dispozilie, are gi ea avantajele ei. Tristefea pe

o aduce o pierdere are efecte invariabile; ne pierdem intere-fald de distraclii gi pltrceri, ne concentrtrm asupra pierderii gine diminueaztr energia de a face noi eforturi - cel pulin pe

. Pe scurt, ne menline intr-o stare meditativ5, retrastr dinvia!tr agitattr, ldsindu-ne intr-cj stare de suspensie, in ca-

ielim incercind sd gdsim un sens 9i in final ajungem str nehptlm psihologic Ai str ne facem noi planuri care sd ne permi-ttr ne ducem viala mai departe.

valiunile sint utile; instr depresiile totale nu. William Styrono descriere foarte elocvent5 a ,,numeroaselor manifestdri tr-

ale bolii", intre altele, ura de sine, un fel de sentirrimto ,,rdceald",,,un sentiment sumbru care se strecoa-

ln mine, o teamd gi o instriinare gi mai presus de toate o su-anxietate"r4. Apoi existd citeva semne la nivel intelectu-

,dezorientarea, incapacitatea de concentrare gi pauzele demorie", iar intr-o fazd ulterioard mintea este ,,dominatd de

anarhice" gi de ,,ideea cd procesul meu de gindire a

93

cuprins de un val toxic 9i incalificabil care mi-a anulat orice


reaclie posibild de bucurie ir raport cu lumea celor vii,,. Existdgi efecte fizice: insomnia, starea de a fi apatic ca un zombi, ,,unfel de amorleali, o nervozitate, dar mai ales o fragilitate ciuda-td", precum 9i ,,o vegnicd nelinigte". Apoi se pierde gustul fal5de pldcere: ,,mincarea, ca de altfel orice altceva care presupunco senzafie, devine brusc lipsiti de orice savoare,,; in-final, spe-rag_ta dispare gi este inlocuitd de ,,o groazd sinistrd,, 9i de o dis-gerar_e atit de palpabild, incit pare o durere fizicd insuportabild,fa!5 de care singura solufie este, aparent, sinuciddrea.

In cazul unei asemenea depresii majore viafa este paralizat|;nu se mai ivegte nici un fel de nou inceput. Sirnptomele pro_priu-zise aledepresiei fac ca viala sd rdmitrd in suspensie. DupApdrerea lui Styron, nici o medicalie gi nici o terapie nu ajuia;aceastd stare nu trece decit odatd cu timpul care se scurge, sin-g-ryyt reJusiu rdminind spitalul, care, infinal; risipegte?eznd-dejdea. Dar pentru cei mai mulli, mai ales pentru iei care sufe-rd de cazuri mai pulin grave, o solulie ar fipsihoterapia, dar gimedicamentele - cel mai la modd katament este cel iu prozac.dar existd cel pulin alte doudsprezece medicamente, in specialpentru depresiile majore.

Eu md concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme detristefe, care, la limitele superioare, devine ceea ce se cheamd intermeni de specialitate ,,depresia subclinici,, - adicd melanco-lia obignuitd. Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii opot rezolva singuri, cu condilia sd existi resuriele inteme nece-sare. Din pdcate, o parte dintre strategiile folosite adesea au unefect contrar 9i ii face pe oameni si se simtd chiar mai riu d.ecitinifial. Una dintre strategii este statul de unul singur, lucrd ca-re-i atrage pe cei care se simt la plmin! totugi, cJ mai adesea,sentimentul de insingurare gi de izolare sporegte tristelea. Acestlucru poate explica parfial de ce Tice a Constatat cd tactica ceamai des folositd pentru lupta impotriva depresiei este o vialdmondentr - iegitul la masi fir ora9, la un meii sau la cinema; pescurt, trebuie ftrcut ceva impreun5 cu prietenii sau cu familia.Acest lucru funclioneazi bine daci efbctul de ansamblu esteacela de a-i abate omului gindul de la tristefe. Dar el poate pre,lungi aceasti stare dactr se folosegte de prilej doar pentru a cu-getq 9i mai mult la ceea ce l-a adus in acea situafie., Intr-adevbr, o stare depresivd va persista sau se va adinci in

funclie de gradul ftr care este *megate. ingrijorarea fali de ceeace ne deprimd face ca depresia sd fie gi mai intensd gi de mai lun-

Inrobit de patimi

duratd. In depresie, ingrijorarea poate avea mai multe forme,

95

nici una dintre aceste refleclii nu este insolit5 de un giracliuni concrete care ar putea sd mai aline problema. Alte in-

des intilnite ar fi cele ce iau forma ,,izol6rii gi concentrd-asupra a cit de ingrozitor te simli, a girdului cd partenerul de

te-ar putba respinge pentru cd egti deprimat sau a preocu-dacd vei avea din nou o noapte de insomnie", cel pulin aga: psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford, care at unde duce rumegarea problemei in cazul persoanelor

te1s.Persoanele deprimate igi justificl de obicei acest tip de fri-

re spunind cd incearcd ,,sd se firleleagd mai bine"; de fapt,

4elrn 9g fdrd sX facl njg! unl2as in direclia fir-terapii, ajutd foarte mult sd refle u-

glgZglgldgp_llmdrii, insd-5toa_q in ca,Zgl it sa-re duge lg pers-

[yg qeg ag]-rgri:are-ilLp'tu. t**na si&rafia care a cauzatstare.Ocutun{q1g.pgqly3jnjriCte-tepurgisimplu,inrdu-a-cS_ast5.dispozif ie.

Deasemenea,meditaleaglig:11 !dp-.9-ate*-inr{gtg"!idepresia,condiliile necesare pentru a fi 9i mai deprimat. No-

di ca exemplu o femeie agent de virzdri care in-

concentrindu-se asupra aceluiagi aspect al depresiei in si-cit de obosili ne simlim, cit de pufind energie avem, cit demotivali sintem, de exemplu, slu cit de pulin muncim. in

str fie deprimati 9i-9i petrece ore intregi irgrijorindu-se inuri cu gisirea unor clienli importanli. In acel moment, vin-

ind sd igi distragtr atenlia, ar fi putut str se dedice^truP qivinzdrilor, Jocmai pentru a uita de aceasti tristele. In acest

scad, iar ea se simte o ratata, ceea ce ii alimenteazX stareadepresie. Dacd la aceastX formtr de deprimare ar fi reaclionat

virzlrile nu ar fi scXzut 9i experienfa de a vinde i-ar fi spo-fircrederea in sine gi i-ar fi atenuat inclinalia spre deprimare.'Nolen-Hoeksma a constatat cd fglqgile sint inclinate mai

b,arbal!i-q-4re{g-q}gze,h!qo-,{*gage"ra,tatuncicind-q3$te. Ea a presupus ce acest lucru s-ar putea explica cel

in parte prin faptul ci femeile sint diagnosticate ca depre-de doud ori mai des decit birbafii. Bineinleles tX pot intra

joc 9i alli factori, 9i anume cX femeia este mult mai dispusXdezvdluie motivul de ingrijorare sau cd in viala ei se pot ivi

multe situalii care si o deprime. Bdrbalii igi pot ineca depri-


marea in alcoolism, num5rul acelora dintre ei care aleg aceastllsolulie nefericitd fiind de doud ori mai mare decit al femeilor.

Terapia cognitivS vizeaz6. schimbarea acestor tipare de gin-dire 9i, confonh unor studii, s-a dovedit cI poate fi folositd im-preunf, cu medicalia pentru tratarea depresiilor nu foarte gravcr9i chiar cd este superioari medicaliei i:r prevenirea revenirii de-presiilor ugoare. Doud strategii sint extrem de eficiente in acesttip de beteliel6. Una este inv5larea modului de confruntare cugindurile aflate in centrul frXmintdrilor - chestionarea asupravalabilit5lii lor gi gindirea unor variante mai pozitive. Cea de-adoua ar fi organizarea voitd a unor programe plicute gi care sddistragd atenfia.

Unul dintre motivele pentru care aceasttr distragere a aten-liei funclioneazd este faptul ctr gindurile deprimante apar ca dinsenin, strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva. Chiar giatunci cind persoanele deprimate incearcd sd-gi alunge ginduri-le deprimante, cel mai adesea ele nu reugesc si gdseascd o va-rianttr mai bund; odatd pomit, fluxul gindurilor deprimante areun efect magnetic foarte puternic la nivelul asocialiilor de idei.De exemplu, atunci cind persoanelor deprimate li se cere sd re-compuntr o propozilie din patru cuvinte date aleator, cel maiadesea opteazd pentru mesajul cel mai deprimant (,,Viitorul pa-re foarte sumbru") gi nu pentru cel mobilizator (,,Viitorul parefoarte strXlucit')r7.

Tendinla de perpetuare a deprimtrrii se manifesttr pinl 9i ingenurile de distracfie pe care gi le aleg oamenii. Atunci cind lis-a dat o listtr de modalittr'i pozitive sau plictisitoare de a igi luagindul de la ceva trist, cum ar fi irmormintarea unui prieten, su-biectii au ales activitSlile mai melancolice. Richard Wenzlaff,psiholog la Universitatea din Texas, este cel care a ftrcut acestestudii 9i care a ajuns la concluzia ci aceia care sint deja depri-mali trebuie si faci un efort suplimentar pentry a se concentraasupra unui lucru mai mobilizator, avind grijl sd nu aleagd ce-va in genul unui film melodramatic, al unui roman tragic -pentru ctr asta i-ar putea indemna sd recadd in aceeagi dispozi-lie sumbrd.

Modalititi de.ridicare a moralului

Imagina!-vd cd mergefi pe un drum necunoscut abrupt 9i plin deserpentine ir vreme ce afard este ceafd. Dintr-odatd, o ma.sind vd !i9-negte in fald la numai cifiva metri, distanla fiind prea micd pentru amai putea frina la timp. Aptrsati frina cu putere pini in podea 9i de-

tnrobit de patimi 97

rapafi, magina alunecind ugor sPre cealalti magind. Constata$ ci ea

este plind de copii, un vehicul care ii duce la grddinild - 9i asta cu

o secundi inainte de a auzi cum geamul se sParge 9i metalul se iz-

begte de alt metal. Apoi, dupi ciocnire, se agterne dintr'odatd linis,-

trea, urmati de un plins in cor. Reugili sd fugifl la cealaltd magini 9iconstata,ti cI unul dintre copii zace nemigcat. Sinteli plin de remug-

clri gi vi cuprinde o nesfirgitd tristele din pricina acestei tragedii.

, Un asemenea scenariu dureros a fost folosit pentru a-i faceI voluntarii din cadrul experienlelor lui Wenzlaff sd se emofo-

profund. Ei au incercat apoi sd-gi scoattr din minte aceastir, notlindu-gi gindurile ata cnm le veneau tr minte in urmd-

noud minute. De fiecare dattr cind li se strecura in mintegind despre tulburdtoarea scene, ftrceau un semn pe.hirtie,iresurl si igi notau ideile. in vreme ce majoritatea, odattr cucerea timpului, se gindeau din ce in ce mai rar la aceastd sce-tulburltoare, voluntarii mai deprimafi au dovedit cd ponde-glndurilor obsedante creptea,baunii au fdcut chiar referiri in-:cte la acea scend in gindurile lor, care se PresuPunea ci ar firuit str fi fost indreptate spre altceva.Mai mult, cei care aveau o inclinalie spre deprimare au folo-alte ginduri stresante penku a-9i distrage atenfia. Dupd cumrnea Wenzlaff: ,,Gindurile se asociazd mintal nu numai in

ie de confinut, ci gi in funclie de starea ir care se afl5 per-

, de dispozilia ei. Oamenii au un intreg set de ginduri de-nte care apar cu mare repeziciune atunci cind sint trigti.

care se deprimd ugor au tendinla sd-9i creeze relele foarte:rnice de a-ociafii de idei intre aceste ginduri, astfel incit elegreu de suprimat de indatd ce aPare o proastd dispozilie'nea ironiei, cei deprimali folosesc tocmai un subiect depri-

ca si i9i ia gindul de la un altul de acelagi gen/ ceea ce stlir-te gi mai multe emolii negative."O alttr teorie susline ctr plinsul ar fi modalitatea naturald de

nivelul substanlelor chimice ce aPar odati cu suferinfa.cd uneori plinsul poate sd ne scaPe de blestemul histefii,

el poate gi str lase o anumiti obsesie privitoare la motivelererdrii. Ideea unui ,,plins sdndtos" este ingelStoare: plinsulintlregte meditarea asupra unei situalii nefericite prelun-

de fapt starea de disconfort. Distraclia reugegte sd rupdcare menline acea gindire coplegit5 de tristele; unul din-rrmentele teoriei de bazd conform cireia terapia socurilorargumentele teoriei de bazd cireia terapia gocurilor

este eficientd in depresiile grave este 9i faptul cd ea pro-o pierdere a memoriei pe termen scurt - pacienlii simfin-

98 N at ur a int eli g en! ei em o! ional e

du-semai bine pentru cd nu-9i mai amintesc de ce erau atit detrigti. tn oice caz, studiind tipurile de tristele, Diane Tice a des-coperit cI mulli au suslinut ce s-au indreptat spre diverse mo-dalit5li de distracfie, clun ar fi cititul, televizorul 9i cinematogra-ful, jocurile video sau jocurile puzzle, dormitul, reveria - visa-tul la o vacanld imaginard. Wenzlaff ad5uga faptul ctr distraclii-le cele mai eficiente sint acelea care ifi schimbtr starea - cum arfi un eveniment sportiv palpitant, o comedie, o carte optimisttr.(Atenfie instr: unele distraclii in sine pot perpetua starea de de-presie. Studiile au ardtat ci aceia care se uitd foarte mult la tele-vizor sirt de obicei mai deprimali decit irainte s5 o fdci!)

Gimnastica aerobictr, constate Tice, este una dintre cele maieficiente tactici pentru indeplrtarea depresiilor ugoare, dar 9i aproastei dispozifii. Aici irstr trebuie si includem un avertis-ment, gi anume ci avantajele sportului funclioneazd cel mai bi-ne in cazul celor lenegi, care nu se omoartr prea mult cu exercifi-ile fizice, deci in cazul sedentarilor. in ce-i privegte pe aceia carefac sport zi de zi, chiar dacd aduce o schimbare de dispozilie,efectul maxim a fost oblinut doar atunci cind s-au apucat deacest obicei sdndtos. De fapt, pentru cei care fac gimnasticd, efec-tul asupra dispoziliei este invers: ei incep sd se simti prostatunci cind sar cite o zi peste educalia hzicl. Sportul pare sdfunclioneze bine pentr0 cd schimbtr starea psihologic5 presupu-sd de dispozilia respectivS: depresia inseamnd un moral scdzut,iar gimnastica aerobicd reugegte sd heleascd trupul. ln mod si-milar, tehnicile de relaxare care aduc trupul intr'o stare de inac-tivitate funcfioneazd foarte bine in cdzul anxietdlii, care este oformd de agitalie, dar nu tot atit de bine in cazul depresiei. Fie-care dintre aceste abordiri pare sd funclioneze in sensul cdopregte acest cerc infemal al depresiei sau al anxietdfii, aducindcreierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea emofio-nalE care a pus stdpinire pe el.

Ridicarea moralului prin intermediul unor desfdtiri sau pld-ceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru mo-mentele de tristele. Unele dintre modalitdlile obignuite prin ca-re oamenii se calmeazd atunci cind sint deprimaliar fi bdile fier-binli sau consumarea mhcdrurilor favorite ori a asculta muzicasau o partid5 de sex. in cazul femeilor, este populard solulia dea-9i cumpdra singure un cadou sau de a se desfbta pentru a de-pXgi o proastd dispolilie, dar 9i mersul la cumpdrdturi sau chiaruitatul prin vitrine. In privinla studenfilor, Tice a constatat cimincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de cdtre fe-

Inrobit de patimi

au clderi nervoase. Mincatul exagerat sau alcoolul ca anti-

,ilar, are efect o irnbundt5lire a imaginii personale ce duce la

icarea moralului, cum ar fi imbrdcatul frumos sau fardatul'

99

i pentru calmarea tristelii, in vreme ce bhrbafii sint de cinci

mai predispugi decit femeile la bdutur5 sau la droguri atunci

la nivelul sistemului nervos gi deci, practic, sporegte starea de

O abordare mult mai constructivi in privinla ridic5rii mora-

i, susline Tice, este sd pui la cale o mici victorie sau o reugi-

reprezintS, desigur, o solufie cu doud tXiguri: mincatul in ex-duce la regrete; alcoolul este principalul factor de deprima-

la itrdemind: nigte treburi care agteptau de mult sd fie fdcute

in casd sau alte mici lucruri ce agteptiu sd fie rezolvate. ln mod

Unul dintre cele mai putemice antidoturi in cazul depresiei

pulin folosit in afara terapiei - este PercePerea lucrurilor

rtr-o alta perspectivd sau retncadrarea cognitiad. Este firesc s5

vditXm atunciciird o relalie ia sfirgit 9i sd ne cuprind5 ginduri

autocompdtimire, cum ar fi convingerea cd: ,,Asta inseamnd

voi rdmitne pentru totdeauna singur(d)", ceea ce evident cXte disperarea. Totugi, irntorcindu-ne in timp 9i gindin-la faptul ci relalia nu era prea gtozavd 9i ci de fapt nu ftr-

o pereche potrivitd - cu alte cuvinte, privind din altd

:ctivi aceastd pierdere, trtr-o lumini pozitivl - acest lu-

ionstituie un a4ticlqlsl'!dqte."tii. in mod similar, pacienlii ca-

suferi de cancer, indiferent cit de gravd ar fi starea lor/ reugescaibd o dispozifie mai buni dacd sint in stare se descopere cI

alli pacienli care o duc 9i mai r5u (,,Totugi se poate 9i mai

- eu cel pulin pot sd umblu"); cei care se compard cu Per-rele sdnitoase sint automat 9i cei mai deprima1il8. Asemenea

atii cu aceia care o duc gi mai reu sint surprinzdtor dete: deodat6, tot ceea ce pdrea atit de ftrgrozitor nu mai pa-

chiar aga.O alti metodd eficientd de a scdpa de deprimare este a-i aju-

pe allii. Cum depresia se alimenteazd din rumegarea ginduri

9i preocuparea de sine, a-i aiuta pe ceilalli ne face si ne des-de aceste preocupdri, atita vreme cit incepe si ne inte-

suferinla altora. Implicarea fir voluntariat - ca antrenor

Liga funiorilor, ca sfdtuitor sau pentru a-i hr5ni pe cei fdrd

- a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solu-de schimbare a dispoziliei, cel pu,tin aga reiese din studiul lui

. Da{, din pdcate, aceastd metodd este foarte rar practicati.


Lr sfirgit, unii oameni reugesc sd-gi depigeasci starea de me-lancolie orienfndu-se spre transcendent. Tice mi-a spus: ,,Rugi-ciunea, dacd egti credincios, funcfioneazi indiferent de stareaproast5 in care te afli, mai ales dacd este vorba de depresie."

CEI CE REPRIMA: NEGAREAIOWALA

,,I-a tras un picior in burtd colegului de camerd. ..1' Aga ince-pea fraza. $i se sfirgea astfel: ,,...dar de fapt voia sd aprindtr lu-mina."

Aceastl transformare a unui act de agresiune intr-o gregealdnevinovat5, chiar dacf, este pulin plauzibili, este o reprimarecaptattr in oiao. Aceastd frazd a fost scrisd de un student care s-aoferit sd participe la un studiu referitor la reprimatori - oamenicare de obicgi gi in mod automat par sS.estompeze tulburtrrileemolionale inainte de a le congtientiza. inceputul acestui frag-ment: ,,I-a tras un picior in burtd colegului de camerd-.." i-a fostdat unui student pmtru a fi completat in cadrul unui test. Alteteste au ardtat cd acest mic act mintal de evitare ftrcea parte din-tr-un tipar mai vast al existenlei tinirului.de a distruge majori-tatea emoliilor supdrdtoarele. ln vreme ce la inceput cercetitoriii-au considerat pe cei care igi reprimb emofiile drept un exempluedificator al incapacitilii de a le simli - rude bune cu alexitimi-

. cii, eventual -, ir prezent ei sint considerafi ca fiind exper,ti inreglarea emofiilor. Au ajuns str se adapteze atit de bine prin ins-tinctul de autoapdrare impotriva sentimentelor negative, fircitnici mdcar nu le mai congtientizeazd latura negativd. tn loc s5-imai numim reprimatori, aga cum obignuiau pind acum cercetA-torii, un termen mult mai potrivit mi s-ar pdrea imputurbabili.

Mare parte din acest studiu fdcut in principal de DanielWeinberger, ir prezent psiholog la Universitatea Case WestemReserve, aratd ctr degi aceste persoane par calme 9i imperturba-bile, uneori ele pot str ajungd sd clocoteasctr din pricina. acestortulbur5ri psihologice pe care par si le ignore.In timpul testuluide completare a frazei, voluntarii au fost 9i ei monitorizali inceea ce privegte nivelul de excitare fiziologicd. Reprimatorii ca-re pireau ctr emantr calm au fost trddali de agitalia trupului:cind au fost confruntali cu fraza despre colegul de cameri vio-lent gi altele asemenea, au dat semne de anxietate, adicl inima ainceput sI le batd mai repede, sd transpire 9i sd le creascX tensiu-

Inrobit de patimi

arteriald. $i totu9i, cind au fost trtrebafi cum se simt, au rds-cd sfirt perfect calmi.

Aceastd continui indepdrtare a unor emolii precum minia gitea nu este un lucru neobignuit. Una din gase persoane

astfel, cel pulin aga susline Weinberger. Teoretic, co-pot irv5la in mai multe feluri sd fie imperturbabili. Unul ar

fi o strategie de supravieluire in situaliile dramatice, cumfi un plrinte alcoolic intr-o familie in care aceasttr problemtreste recunoscutS. Altul ar fi un ptrrinte sau ambii pdrinli ca-

la rindul lor fac parte din categoria celor care-gi reprimtr emo-gi prin urmare sint un exemplu, adictr se arattr veseli sau ca

gheali atunci cind sint confruntali cu situalii nelinigtitoare.pur gi simplu aceasti trtrstrtur5 poate fi un temperamenttenit. Nimeni nu poate spune exact cind apare un asemenea

ftr existenfa cuiva; cei care igi reprimi sentimentele lamaturitdlii sint calmi 9i stnpinifi.

Problema care rtrmine, desigur, este cit de calmi sint de fapt.lntr-adevdr sd nu perceapX semnele fizice ale emoliilor tul-

? Sau doar se prefac a fi calmi? Rdspunsul la aceast5re a venit tr urma unui studiu foarte inteligent, realizat

,psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wis-care anterior colaborase cu Weinberger. Davidson i-a

pe cei imperturbabili sI rezolve un test de liberd asociere,cuprindea o listX de cuvinte neutre, dintre care unele aveau

nrranfd ostiltr sau sexuald, menitd si stimeascd un sentimentanxietate la aproape oricine. Aga cum au demonstrat-o reac-

lor fizice, toli au dat semne fiziologice de disconfort ca re-ie la cuvintele respective, chiar dactr asocialiile de idei pe ca-

fdcut au ardtat aproape intotdeauna cX au incercat str mi-efectul cuvintelor supirdtoare, apropiindu-le de al-

mai nevinovate. Daci primul cuvint a fost ,,urd", reacfia a,,iubire".

101

Studiul lui Davidson a profitat de faptul cd (in cazul drepta-or) un centru cheie al analizdrii emofiei negative se afltr in lo-

drept al creierului, in vreme ce centrii vorbirii se afl5 in cel. Odat6 ce emisfera dreaptX recunoagte faptul.c5 un cuvint

suplrdtor, ea transmite aceastd informalie cdtre corpus callo-acel element care imparte creierul in doud jumdtdfi, iar apoi

vorbirii, reaclionindu-se printr-un cuvint rostit. Folo-o combinalie complicattr de lentile, Davidson a reugit sd afi-un cuvirt astfel incit sd fie vdzut doar cu iumitate din cim-

vizual. Din pricina legdfurii neurale a sistemului vizual, da-

r02 Natura inteligenlei emolionale

cd afisajul s-ar fi fdcut in jumdtatea stirgd a cimpului vizual, arfi fost recunoscut mai irtii de lobul drept al creiirului, care arro anumitd sensibilitate la suferinld. baci afigajul s-ar fi f5cut injumdtatea dreaptd a cimpului vizual,semnalul-ar fi ajuns in par-tea stingd a creierului fdrX a fi perceput ca o problemd nepldcutil.

Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte, a duratun timp pentru ca imperturbabilii sd rdspundd - dar numai incazul in care cuvintul fa!5 de care trebuiau sd reaclioneze eraunul care ii deranja. ln cazul cuvintelor neutre, nu exista nlcl otrage^re de timp in privinla vitezei cu care era gdsiti asociafia deidei. Intirzierea apdrea doar atunci cird cuvintele erau prezenta-te emisferei drepte, nu gi celei stingi. Pe scurt, imperturbabiliipdreau cd datoreazd aceastl reacfie unui mecanism neural careincetinegte sau intervine in transferarea informaliilor deranjan-te. Ideea este cd einu se prefac cA nu ar fi congtienfi de gradul deeneryare; creierul lor le ascunde aceastd informafie. Mai precis,stratul de indulcire a sentimentelor care acoperd aceste percep-lii neplicute poate sd se datoreze acliunilor lobului frontal stftrg.Spre surprinderea sa, atunci cfurd Davidson a mdsuratnivelul deactivitate al lobilor frontali, s-a dovedit cd activitatea este mai in-tensd in partea stirgi - centrul sentimentului pozitiv - 9i maipulin in partea dreapti, centrul sentimentelor negative.

Acegti oameni ,,se prezintd pe ei ingigi intr-o lumind pozitivdgi irtr-o dispozilie joviald", mi-a spus Davidson. ,,Ei neagd fap-tul ci stresul ii deranjeazd gi aclioneazd printr-un tipar al activd-rii frontale stingi, cind stau gi se odihnesc, stare asociatd cu sen-timentele pozitive. Activitatea creierului poate fi cheia acestorafirmalii pozltive, in ciuda unei teaclii fiziologice clare, care sea-mind foarte tare cu o stare de disconfort." Teoria lui Davidsonspune cX, in privinla activitdlii creierului, este nevoie de energiepentru a trii realitdlile nepldcute intr-o lumin5 pozitivd. Reacliafiziologici puternicd se poate datora incercdrii suslinute a cir-cuitului neural de a menline sentimentele pozitive sau de a lesuprima ori de a le inhiba pe cele negative.

Pe scurt, imperturbabilitatea este un fel de negare joviald, odisociere pozitivd - gi probabil este 9i un indiciu pentru func-lionarea mecanismului neural in cazul unor stiri disociativegrave/ care pot apdrea, de exemplu, dupd o situafie de stresposttraumatic. Atita vreme cit acest lucru nu presupune decit odetagare, spune Davidson, ,,pare a fi o strategie cu o reugitd ma-ximd pentru autoregldrile emotionale", degi nu se cunosc urmd-rile la nivelul constientizdrii de sine.

Aptitudinea de a stipini

O singurd datd in viali am fost paializat de frictr. Tohrl s-a petrecut

la un examen de matematicd, in primul an de facultatg-p,entru ci,nu gtiu de ce, dar nu invdfasem. Inci imi amintesc in:iperea in ca-re am intrat ir acea dimineald d€'fiiimavara de parcd mergeam IatAiere gi imi sinleam inima grea. Fusesem de multe ori la cursuri inaceaste salA. fotugi, in acea dimineaf6, nu mai vedeam nimic pe fe-reastrd gi nici micar nu mai observam incdperea. Priveam fix in po-dea drept in fafa mea ir timp ce mi indreptam spre locul de lingiugi. Cind am deschis coperta albastrd a caieh:lui de examen, amsimlit in urechi blthile inimii 9i am perceput acest gust al anxietdlii$n stomac.M-am uitat o datd rapid la intrebirile de examen. Dar nici o speran-

fd. O ortr m-am uitat fix la paginA, mintea mea gindindu-se la con-secingele pe care urma si le am de suferit. Aceleagi ginduri se repe-tau la nesffr9it, pe ling6 fricd gi tremurat. Am rimas incremenit caun animal care fusese oprit in loc de o inlepifuri cu curara. Ceea cem-a impresionat cel mai mult ir acel moment cumplit este cit de in-

''chisd a devenit mintea mea. Nu am petrecut ora aceea incercind cudisperare sd gisesc o rezolvare a testului. N-am visat cu ochii des-chigi. Pur 9i simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare, agteptindstr se termine acest chin.l

AceastX povestire a momentelor de chin imi aparfine; 9i inde azi este pentru mine cea mai grditoare dovadd a impac-devastator pe care il are gocul emolional asupra limpezimiiii. Acum imi dau seama cA acest chin al meu era un fel de

al posibilitSlii creierului emolional care stdpinegte gir p ar alize azd gindirea.

MXsura ir care problemele emolionale pot interveni in vialad nu este ceva nou pentru profesori. Studentii nerdbdd-

furiogi sau deprimali nu inva!5; cei care sint pringi intr-ostare de spirit nu primesc informafiile in mod eficient

nu gtiu ce sd facd pini la urmd cu ele. A9a cum am vdzut in

104. Natura inteligenlei emolionale

Capitolul 5, emofiile negative puternice abat atenlia spre prrr.pria lor preocupare/ interferind cu incercarea de-cbncentrareasupra altui lucru. thtr-adeva4, unul dintre semnele care aratd ci1sentimentele au tendinla sd-gi schimbe direcfia 9i str cadtr in pr-tologic-este faptul ctr sint atit de insistente, incii copleger" ori.ualt gind, sabotind permanent incercdrile de a acordi atentie ori-ctrrui alt lucm intilnit. pentru persoana care trece printr_un di,vor! suplrdtor - sau pentru copilul ai cdrui perin,ii divorleaztr- mintea, nu se opregte prea mult asupra lucrurilor ce par princomparalie mdrunte, cum ar fi munca sau gcoala; p"r,t* a"i .u

{inJgrii-.11ice, gindurile de autocompdtimire gi de disperare,

de deznidejde gi de neajutorare le intrec pe toate celelalte.

- 9ind emoliile coplegesc puterea de coircentrare, este blocatllcl€ tapt capacitatea mintald -c6nitivtr, pe care savanfii o nrunescg.i,,memoria funcfionaltr,,, capiciiatea de a'r$ine toite informa_liile relevante in raport cu miliunea'de indepiinit. Ceea

"" fr"o"cupi memoria funclionall poate fi la fel de lumescprec,.r*iifr"-

le care formeazd un numdl de telefon sau la rut ae "ompti.itprecum o intrigd pe care un romancier incearci sI o urzeasctr.

Memoria funcfionall este o funcfie executivd la nivel mintal, fl_cfurd posibile toate celelalte eforturi intelectuale, de ra alctrtuireaunei p.ropozifii pind la deslugirea unei complicate probleme delogi:|'.

Cortexul prefrontal este cel care indeplinegte aceastilfunclie a memoriei funcfionale - gi nu uitafi, acolo are loc intil-nirea dintre sentimente gi emofii3. Cind circuitul limbic care con-verge pe cortexul prefrontal se afld tr zona tulburirilor emolio_nale, eficacitatea memoriei funcfionale are de suferit: nu mai pu_tem gindi logic, aga cum la rindul meu am constatat in timfulacelui inspiimintitor examm de matematici.

Pe de altd parte, trebuie luat tr considerare gi rolul motivdriipozitive - indreptarea sentimentelor spre entuziasm,zel 9i in_cyd.gre

: spre reugitd. Studierea sportivilor olimpici, a muzi_cienilor de renume internafional 9i imarilor maegtii de 9ah ara-td cI acegtia au ca trdsdturd comund capacitatea de a se'motivapentru a unna un antrenament neindurltor si regulata. Iar pen_tru o cregtere stabilX a gradului de mdiestrie,'necesard unui per_former internafional, aceste antrenamente trebuie sd inceapi in_cddin copildrie. La Olimpiada dinlggl,participanfii din echipachinezl de sirituri in apd aveau doispr"re"u ani gi fdcuseri totatitea antrenamente ca gi membrii echipei americane, care aveallpeste doudzeci de ani - scufundltoiii chinezi incepuserd un

Aptitudinea de a stdptni 105

extrem de riguros incd de la virsta de patru ani. i.hsimilaq, cei mai mari violonigti ai secolului XX au irceputul instrumentului de la cinci ani; campionii internalionali

gah s-au apucat de acest joc ir medie pe la gapte ani, in vre-ce aceia care au ajuns doar la nivel nalional s-au apucat pe

lece ani. Atrcepe mai deweme oferl o gansd mai mare in via-cei mai buni studenli la vioartr de la cea mai mare AcademieMuzictr din Berlin, care acum au doulzeci de ani, au studiat

zece mii de ore, fir vreme ce cei care se afld in egalonul alau studiat cam gapte mii cinci sute de ore.

Ceea ce pare sd-i despartl pe cei din virf de ceilalfi cu capa-egale este mtrsura tr care, incepind devreme in viafd, au

in stare sd gi continue printr-o pregtrtire asidud ani gi ani de. Aceasttr perseverenld depinde de anumite kdsdturi emofio-

- entuziasmul gi perseverenla in faia obstacolelor fiindi importante decit orice altceva.Rdsplata suplimentard care vine din motivalie, pe lingd ta-

iJrntrscut, poate fi vdzutX in remarcabilele performanle alelilor asiatici in gcolile gi profesiile din America. O trecere

revisti atentd a acestei realittrli sugereaztr faptul cX acegti co-americani de origine asiaticd au un avantaj mediu faftr dei la IQ, de doar doutr sau trei punctes. $i totugi, in ceea ce pri-

profesiile liberale, cum ar fi dreptul gi medicina, mullii de origine asiaticd se comportd ca 9i cum IQ-ul lor ar

cu mult mai ridicat - echivalentul unui IQ de 110 la america-de origine japonezd gi al unuia de 120 la americanii de origi-chinezd5. Motivul pare sd fie faptul ci incd din primii ani de

copiii asiatici muncesc mai mult decit albii. Sanford Do-sociolog la Stanford, a studiat peste zece mii de lice-

gi a constatat cd americanii de origine asiaticd petrec cu 40%ir mult timp la pregdtirea lecliilor decit ceilalli elevi. ,,In vre-ce cei mai mulli pirinli americani sint dispugi sd accepte cdgopil poate avea 9i pdrli mai slabe gi str pund accentul pe

forte, pentru asiatici abordarea este urmdtoarea: dacdi luat note bune, solulia este sd inveli mai mult seara 9i, dacdnu reugegti, sd te trezegti mai devreme dimineala ca si mai

i pulin. Ei considerfl ci oricine se poate descurca bine lapcoalS daci face efortul cuvenit." Pe scurt, o culturd etici a mun-cii se traduce printr-o motivafie mai puternicS, prin zel 9i perse-verenle - un avantaj emolional.


In mlsura fur care emotiile noastre merg in direclia sau spo-resc capacitatea noastrtr de a gindi 9i de a planifica, de a urmaun antrenament pentru un scop indepdrtat, pentru a rezolvaproblemele, ele determini limitele capacitStii noastre de a ne fo-losi abilit5lile mintale furniscute 9i de a hotdri cum ne vom d.es-curca in viafl. $i in mdsura in care sintem motivafi simlind unenfuziasm sau o pl5cere pentru ceea ce facem sau chiar gi ungrad optim de nelinigte - vom fi propulsali spre reugittr. inacest sens, inteligenla emofionald este o aptitudine majord, ca-pacitatea care afecteaztr in mod profund toate celelalte capaci-tX!i, fie facilitin4 fie combinindu-se cu ele.

COMIR OLA RE A IMPULS URIL ORrTESTUL PRAIrTRn

Imaginafi-vi ci aveli patru ani gi cd cineva vX face urmdtoa-rea propunere: dactr agtepli pinl ce facem citeva comisioane, veictrpdta ca premiu doui prijituri. DacI nu poli si agtepli piniatunci, primegti numai una - dar !i-o dau chiar acum. Sigur cdaceasta este o provocare pentru sufleful unui copil de patru ani,acest microcosmos al vegnicei bet5lii dintre impuls gi ablinere,dintre sine 9i eu, dintre dorinli gi autocontrol, dintre risplattr 9iamtrare. in funcfie de ceea ce alege copilul acest test poate figrditor; el oferi nu numai o interpretare a caracterului, dar gi atraiectoriei pe care o va avea probabil in viafd.

Nu existd un talent psihologic mai important decit a rezistala impulsuri. Aceasta este baza autocontrolului emofional,avird tr vedere cd toate emoliile, prin insigi natura lor, duc in-tr-un fel sau altul la un impuls, spre o acfiune. Rdddcina cuvin-tulwi emofie, amintifi-vi, este verbul ,,a migca" . Capacitatea de arezista impulsului de a acfiona, de a nimici migcarea incipient6,se transferd cel mai adesea gi la nivelul funcfiondrii creierului in-tr-o inhibare a semnalelor limbice cdtre cortexul motor, degi oasemenea interpretare rimire deocamdatd speculativi.

Oricum, un remarcabil studiu in care unui copil de patru anii s-a pus in fald o prdjiturd aratd cit de important5 este capacita-tea de linere in friu a emoliilor 9i de amiure a impulsului. Aceststudiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960,la o grddinild din padrul campusului universitar Stanford, 9i i-anumdrat mai ales pe copiii celor de la facultatea Stanford, absol-

Aptitudinea de a stdPini 707

venti gi alli angajafi, studiul urmdrindu-i pe acei copii de patru

rni gi in timp, pini la terminarea liceuluiT.Unii copii de patru ani au fost nevoili sd agtepte cincispreze-

ce sau doudzeci de minute, ceea ce cu siguran!5 li s-a pXrut o

vegnicie, pini ce s-a intors cel care ficea experienfa. Ca str segprijine in lupta lor interioard, ei gi-au acoperit ochii ca sd nu se

uite la ispittr sau au stat cu miinile in poald vorbind intre ei, cin-

$nd, jucindu-se, pinl ce uneori chiar au obosit 9i au adormit.

Acegti pregcolari curajogi 9i hotdrili au primit risplata celor do-

utr pr5jituri. Dar alfii, mai impulsivi, au 9i ingficat o prdjiturd de

lndatd ce persoana cari: fdcea experienfa a iegit din incdpere pen-

tru a-gi face ,,comisioanele".Diagnosticul pentru felul in care au gtiut s5-9i stdpfureascd

impulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece ani mai tir-

aiu, toli acegti copii fiind urmdrili 9i la adolescenli. Diferenlagmolionali gi sociald irtre pregcolarii care au ftrgfdcat prdjitura,gi cei care au avut ribdare a fost enormi. Cei care au rezistat is-

pitei la patru ani au devenit intre timp adolescenli mult mai

competenli din punct de vedere social: erau eficienli, siguri pe

ei gi mai capabili sd se adapteze frustririlor viefii. Era mai pulinprobabil cd ar fi putut si cedeze nervos, sd inlepeneasc5 de fri-

c[ sau si dea inapoi din cauza stresului ori s5 fie ugor de dezor-ganizat sau de niucit intr-o stare de tensiunei ei au trfruntatprovoc6ri 9i nu au abandonat nici mdcar in fala marilor dificul-tiifi; au fost increzdtori in sine 9i demni de incredere. Au luat ini-

tiative 9i s-au implicat in proiecte. Dupd zece ani, erau in conti-nuare in stare sd amire rdsplata, urmirindu-gi scopurile.

r Copiii care au ingficat prijitura, aproximativ o treime din to-

r tal, au dat dovadd de mai puline calit5fi, prezentind |n portret, mai degrabd tulbure din punct de vedere psihologic. In adoles-, c€nld, erau timizi in privinla legdturilor sociale; sau erau furcd-

pdf,rnali 9i indecigi; lesne nemulgumili de frustriri; se considerau

,16r" sau nedemni; dddeau inapoi sau se blocau fur fala stresu-, lui; se simleau nesiguri 9i nemulfumili pentru cd nu ,,ob!inuse-

rl destul"; cddeau ugor pradd geloziei sau invidiei; reaclionauexagerat la orice lucru care ii irita, iegindu-gi din fire, provocindcerturi 9i neinfelegeri. $i dupd toli acegti ani, tot nu erau in sta-re sX i9i amine rdsplata. .

Agadar, ceea ce remarcdm la o virstl fragedd se dezvoltd la

scar5 mare la nivelul competenlelor sociale gi emofionale, de-alungul vielii. Capacitatea de a impune aminarea unui impuls std


labaza unei multitudini de eforturi, incepind cu un regim d.esldbit 9i pini la luarea unei diplome ca medic. Unii copii lhiar 9ila patru ani au reugit si stdpineasci lucrurile esenliJle: au fostcapabili str deslugeascd anumite situalii sociale curn ar fi amira-rea beneficiului, sI i9i distragd atenlia ca sd nu se concentrezeasupra ispitei imediate 9i si fie suficient de perseveienli pentruatingerea unui scop - cele doud prijituri.

- $i mai surprinzdtor este faptul ctr atunci cind copiii testafi aufost evaluali din nou la sfirgitul liceului, cei care la patru ani ag-teptaserd cu rlbdare erau studenli mult mai buni decit cei careacfionaseri sub indemnul imboldului. Conform evalutrrii pdrin-filor,,ei erau din punct de vedere academic mai competenfi: maicapabili str igi transpunl ideile in cuvinte, sd foloseaicd logica gisi reaclioneze logic, sd se concentreze, si-gi fac6 planuri pe carestr-le respecte gi mai neribdtrtori si invefe. Mai uluitor eite fap-tul cd au avutnote foarte mari la testele SAT. Tieimea copiilor ieingfdcaserd prXjitura cu mare nerdbdare abia dactr au luat sZa depuncte la testul de gramatictr, iar la matematrcd,,S2S;treimea ce-lor care-au agteptat cel mai mult au avut intre 610 qi 612de punc-te, o diferenlX de 2L0 puncte in totals.

Felul in care copiii trec testul amindrii recompensei la patruani este un indicator de doutr ori mai exact asupra noteloide laexamenele SAT decit IQ-ul; IQ-ul devine un indicator putemicnumai duptr ce copilul invali sd scrie 9i sd citeascde. Acest lucrusugereazX faptul cd acea capacitate de a amtra recompensa con-tribuie major la potenlialul intelectual, independent de le-ul insine. (Un control deficitar al impulsurilor in copildrie poate fi {easemenea un indiciu asupra delincvenlei ulterioare, din nou unindicator mult mai exact decit lQ-ulto.; Aqa cum vom vedea inPartea a cincea, degi unii aduc argumente ci IQ-ul nu poate fischimbat, reprezentind o limitare definitivi in potenliaiul exis-tent al unui copil, existd dovada clartr cd abilitdfile emolionalec]rm ar fi controlul gi deslugirea corectd a situaliilor sociale pof fidobindite.

Ceea ce Walter Mischel, cel care a fdcut acest studiu, descrie,printr-o fraztr destul de nefericiti - ,,direcfionarea spre scopprin aminarea autoimpustr a rdsplatei" - s5fg esenla autoregld-rii emofionale: capacitatea de a nega impulsul ir avantajul sco-pului, indiferent cd este vorba de punerea bazelor unei afaceri,de rezolvarea unei ecualii algebrice sau de cigtigarea unei Cupe.Descoperirea sa reduce rolul inteligenlei emolionale ca metaca-


ce determintr cit de bine.sau cit de rdu sfirt oamenii irsd-gi utilizeze capacitSlile mintale.

D I SP O nyr P RO ASTE, GfNDTREPROASTA

lmi fac griji pentru fiul meu. Abia a inceput si joace in echipa de fot-.bal, dar mai devreme sau rnai frziu tot va avea un accident. Esteshesant si-l urmdregti pe teren, aga cH nici nu m-am mii dus la me.ciuri. Sint sigurA ctr fiul meu este dezamtrgit ctr nu mi uit cum joa-ctr, dar pur 9i simplu nu rezist nervos.

Vorbitoarea urmeazd o terapie pentm anxietate. Ea igi ddma ci lngrijorarea intervine in mod nefericit tr existenla ei,care nu o mai poate duce aga cum ar vreall. Dar atunci cind

sd ia o hottrrire simpld, crun ar fi aceea de a-9i vedea saufiul jucind fotbal, mintea ii este cotropittr de gtrduri catastro-. Ea nu mai este liberi sd aleagd; grijile ii coplegesc raliunea.Aga curn am vdzut, grijile sint miezul efectului devastator alfetSlii asupra performantei mintale de orice fel. ingrijorarea

,desigur, o reaclie utiltr - a luat-o razrl.ai a devenit o pregdti-rnintaltr prea zeloasl pentru o ameninlare anticipati. Acest

de repetilii mintale sint dezastruoase din punct de vedereatunci ciild intr5 intr-un fel de rutintr care capteazd in-

atenfie, intervenind in orice alte incerclri de concmtrarealtui lucru.

Anxietatea submineaztr intelectul. tn cazuri ce necesitd efor-intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionate pre-aceea a controloiilor de trafic aerian, anxietatea cronici este

indiciu aproape sigur cd persoana respectivi va da greg in ce-urmd. Persoanele anxioase stnt predispuse si egueze chiar

oblin un punctaj b.un la testul de inteligen!tr, aga cum ara-trn shrdiu ficut pe 1790 de studenfi care se preglteau sd ocu-posturi de controlori de trafic aerianl2. Anxietatea saboteazdasemenea performanfele la invd!5turtr de orice fel: in peste

' de studii diferite, ftrcute pe 36 000 de persoane, s-a arltat cdia pentru ingrijorare duce la o mai slabd performan!5 la

indiferent cum s-ar face misurarea acestei perfor-- prin note sau tesfe, prin punctaje sau realiz5ril3.

Atunci cind celor care sint pradl ingrijordrii li se cere str ir-o misiune cognitivd, de exemplu, sd imparti obiec-

in doui categorii, iar ei povestesc ce le trece prin gind

110 N atura in t elig enl ei emolion al ern asemenea momente/ constatdm cd sint ginduri negative _,,Nu voi fi in stare sd fac asta,,, ,,Nu md prilp la genril trsta deteste" 9i alte justificiri asemdnitoa." _ iure sLbaieazape o in_trerupere a capacitilii de a lua decizii. lntr-adevdr, aturrci cincl,

l,.T "o*pu_ta!ie, un.grup de persoane care nu se ingrijoreazd ii

tost rugat,sA se ingrijoreze inadins vreme de 15 minite, capaci_'atea lor de a indeplini aceeagi misiune s-a deteriorat viziUil.L'rnct celor care igi faceau griji li s_a dat o pauzd de relaxare de15 minute - ceea ce le-a redus nivelul de'ftrgrijorare _ inaintesd furceapl treaba, ei n-au mai avut problerngYe.'

Anxietatea din timpul examenelor a fost studiattr pentru pri_ma dattr in mod gtiinlific in anii 1960 de cdtre Richard'elpertjca_re mi-a mdrturisit cd interesul i-a fost trezit tocmai pen'tru cd aconstatat ci un student al lui didea ftrtotdeauna.erultutu prour_te la teste din pricina emoliilor, in vreme ce colegul ,a"hufphHaber considera ci tensiunea inaintea unui exanien il ajutd iefapt sa se descurce mai binels. Cercetarea lor, al5turi de aite stu_dii, a aritat ci exist5 doui tipuri de studengi anxiogi: cei ctrroraanxietatea le diminueazd performanla la invdldtur5 9i aceia caresint in stare si se descurce in pofida stresului _ sau poate chiardatoritd luir6. Ironia testtrrii anxietdlii este cd nehnigiea de a sedescurca bine la test, care, ir mod ideal, poate motiva elevii pre_cum Haber sd studieze din greu pentru a se pregiti, poate li felde bine str saboteze succesul albia. pentru

"ui .i.u sint prea an_

xio9i,- teama dinaintea testului interfereazd cu gindirea iogicd 9i:", T:i.l:" necesard pentru a invdfa eficignt, iar in timpil tei_tului le tulbuli limpezimea mintald, esenliiH pentru ca iucruri_le si meargS bine.. Numdrul motivelor de ingrijorare pe care le invocd cei caredau teste pot fi un indiciu direci asupra a cit de slab le va rezol_va17. Resursele mintale se concentie azA asupra unei misiunicognitive - ingrijorarea -- micgorind resursele disponibilepe1tru prelucrarea altor informafii; dacd ne preocupd griji cumar,fi posibilitatea de a pica la teste, sintem mii puUn utJr,gi tu f"_lul rn care am putea gdsi rdspunsurile. Grijile devin adevtrratept"f"l1i care se indeplinesc, indreptindu-ne cu precizie ipre de_zastrul pe care il preziceau.

Cei care sint in stare sd igi stiptneasce emoliile, pe de altdparte, se pot folosi de aceastd anxietate anticipativi _-in legatu_rd cu un discurs care trebuie linut sau cu un test care trebuiJdat,de exemplu - motivindu-se pentru o pregitire mai temeinicd


pentru oblinerea unor rezultate mai bune. Literaturade specialitate descrie, in psihologie, relalia dintre anxie-

9i perforrnanfd, inclusiv cea mintald, sub forma unui U rtrs-Virful acestui U inversat reprezinti relalia optimX intrete 9i performan!tr, cu un consum nervos mediu pentm

a ceva. Prea pulini anxietate instr - prima parte adui - duce la apatie sau la o prea slabtr motiva$e a strtrduin-de a se descurca, in vreme ce prea multtr anxietate - celdlalt

al U-ului - saboteazX orice incercare de a reugi cu bine.O stare ugor exaltatl -hipomania, cum se numegte ea in ter-

de specialitate - pare ideald pentru scriitori gi alfi crea-presupunind o flexibilitate 9i o diversitate plintr de imagi-a gindirii; se glsegte oarecum spre virful rdsturnat al U-u-

Dar dacd euforia este scipattr de sub control, ea devine di-nebunie, ca in cazul schimbXrilor de dispozifie ale mania-

resivilor, iar agitalia submineazd capacitatea de a gindide coerent pentru a scrie bine, chiar dacd ideile circultr

- de fapt, chiar prea liber pentru ca vreuna si fie urmdri-suficient gi si se oblind produsul finit.Buna dispozifie, atit cit dureaz5, sporegte capacitatea de a

flexibil gi mai complex, soluliile problemelor fiind gdsitei ugoq, fie ci este vorba de unele intelectuale sau interperso-. Acest lucru sugereazd cE o posibilitate de a ajuta pe cineva

gindeasc6 mai bine o anumiti problemd ar fi sI i se spuni o. Risul, ca gi starea de exaltare, par str ajute oamenii sd gin-mai deschis 9i sd faci mai ugor legituri intre idei, obser-

relalia care altfel i-ar fi putut qcoli - trdsdturd mintalX im-

nu numai in creativitate, dar 9i ir recunoagterea relafi-complexe 9i in prevederea consecinlelor unei hotlriri luate.

Avantajele intelectuale ale unui ris sinXtos sint Si mai izbi-cind este vorba de rezolvarea unei probleme care presupu-

o solufie creatoare. Conform unui studiu, s-a constatat c5 oa-ii care s-au uitat la o casetd video au rezolvat mult mai bine

ri^gm5 folositl de psihologi pentru a testa girdirea creatoa-. In acest test, oamenilor li s-a dat o luminare, chibrituri gi o

cu pioneze gi li s-a cerut sX pun5 lumtrarea pe o bucatdde plutd, astfel incit sd ardd fird sd curgd ceard pe jos. Ma-

celor cdrora li s-a dat aceastX problemd au cdzut.intr-o

172 Natura inteligenfei emofionale

un fill despre matematici sau care au fdcut exercifii; au folositcutia in care se aflau pionezele, glsind o solulie creatoare. Aupus cutia cu pioneze pe bucata de plutl gi au folosit_o pe post desfegnic.

. Chiar 9i dispoziliile pllcute pot schimba girul gindirii.Atunci cind facem planuri sau luim decizii, cei care dnt binedispugi au o perceplie preferenliald care ii determind sd fie maiexpansivi 9i mai pozitivi in gtndire. Acest lucru se datoreazd inparfe lemoliei, pentru cI atunci cind sintem bine dispugi neamintim mai multe lucruri pozitive; atunci cind analizlm avan-tajef

-sj dezavantajele uneiacgiuni gi sintem bine dispugi, me-'moria favorizeazd canalizarea probelor in mod pozitividetermi-nindu-ne str facem, de exemplu, ceva mai aventuros sau mai ris_cant.

ln mod similar, o proasttr dispozilie. influenleazi memorialrtr-o direclie negativtr gi astfel eite mai probabil ctr din teamtrvom ajunge la o hotdrtre exagerat de prudenttr. Emofiile sctrpa_te de sub control incomodeaid intelectul. Dar aga crun am vor_bitin Capitolul5, putem determina emoliile scXpate de sub con-trol sd revinl la norma| aceastd competenld emogionaH este ap_titudinga majortr care faciliteazd toite celelalte tipuri de inteii-gegd. Str ne gindim la citeva cazuri specifice: ulrunt"l"le speran_fei 9i ale optimismului gi acele momente pline de ufur, .ind ou_menii se deptrgesc pe sine.

ctmApA rDoREt 1rPO.LLIAIVIVA EORTAGfNDIRI PozITIw

Studenlii au fost supugi urmdtoarei situalii ipotetice:Degi v-a!i propus sd luali un 9, dupA prima evaluare,30% din ceeac.e ali ffcuf a_fost gregit 9i a[ primit un 6. A trecut deja o siptdmindde cind ali aflat ci ali luat un G. Ce facegi?te

Totul depinde de speranfd. Reaclia studenlilor cu un nivel ri_dicat-de speranld a fost sd invefe mai mult 9i si giseasci diver_se solulii pentru a-gi mtrri media final6. Studenliicu un nivel desperanld mai scdzut s-au gindit la mai multe posibilittrli de a_9imiri nota, dar au dovedit mai pulini hotdrire in obginerea aces_tui scop. $i aga cum era de agteptat, studenlii cu un nivel de spe_ranld mai scdzut au renunlatin cele din urmd la tot, simfindu_sedemoralizafi.


tofugi, aceastd intrebare nu este doar una pur teoreticd,cird C. R. Snyder, psihologul de la Universitatea dincare a ftrcut acest studiu, a comparat reugitele la invdfd-

ale studenfilor in anul I cu o speranld crescuti cu ale celoro speranld scizutd, el a descoperit cd speranla era un indica-mult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de

SAT, test ce se presupune cd este capabil sd prevadd fe-se vor descurca studenlii la facultate (9i care este strins

cu IQ-ul). Din nou se dovedegte cd degi capacitdlile intelec-sirt cam aceleagi, aptitudinile emolionale constituie dife-capitald.

r Explicafia lui Snyder este urmdtoarea: ,,Studenfii cu speran-i i9i fixeaztr scopuri mai spectaculoase 9i gtiu cum sI mun-din greu pentru a le atinge. Atunci cind se face o compa-

firtre studenlii cu aptitudini intelectuale echivalente inie de rezultatele la invllXturtr, ceea ce le face sd difere este

20

Selntimpl[ ca in legendara gi binecunoscuta poveste a Pando-prinlesa din Grecia anticd. Ea a primit in dar o cutie miste-

din partea zeilor ce o invidiag pentru frumuselea sa. I s-acd nu trebqie sd desehidd niciodatX acest dar. Dar intr-ozi, coplegittr de curiozitate 9i de ispittr, Pandora a ridicat

ca se arunce o privire gi a adus lumii marile nenorocirirelele gi irebunia. Un zeu milos a ldsat-o insd sI irchi-

cutia la timp, astfel incit sX poati prinde unicul antidot caree suportabili nefericirea pe lumea asta: speranla.Cercetdtorii recenli au descoperit cd speranla inseamnl mai

decit un leac. Uneori, joacl un rol extrem de important inoferind tot felul de avantaje in diverse domenii, cum ar fi

ln viafa gcolari sau suportarea unor slujbe apisdtoare.in sens gtiinlific nu reprezintl doar o imagine luminoa-

ideea ci totul va fi bine. Snyder o definegte mai precis ca fi-2credinfa ci existf, voinla gi posibilitatea de a-!i atinge sco-le, indiferent care ar fi ele".

Oamenii au tendinfa sd fie diferili in funclie de misura irn ca-fac speranfe. Unii gindesc despre ei cd sint in stare sd iasd

incurclturi sau sd gtrseascd solulii la probleme, ir vremedfii pur 9i simplu nu se simt in stare sd aibd energia, capaci-Sa sau mijloacele de a-gi atinge scopurile. Cei care au un inaltsau mijloacele de a-gi atinge scopurile. Cei care au un inalt

de speran!6, constatd Snyder, au c.un aceleagi trisdturi co-sint tr stare sd se motiveze, gdsesc resursele necesare


pentru a descoperi cii de indeplinire a obiectiveior, linigtindu-stratunci cind se afld intr-o situafie dificild, sptrnindu-gi ci totul seylindrgRta. Sint suficient de flexibili pentiu a gdsi diverse posi-biliteli de a-9i atinge scopurile sau de a 9i le scliimba, in cazul irrcare devin imposibile, gi au inteligenla de a impirti in mai mul"te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsi.

Din perspectiva inteligenfei emofionale, speranfa inseamntrsd nu cddem pradd unei anxietdli coplegitoare sau unei atitudinidefetiste sau depresiei ir fala unoi situalii dificile sau a unorobstacole. Intr-adevdr, cei care i9i fac speranle ajung sd fie depri-mali din ce in ce mai greu pe misurd ce inainteazl ftr viafX, ur-mdrindu-gi scopurile; sint in general mai pulin anxiogi 9i trecprin mai puline nelinigti emofionale.

O P TIMI S MAL : M ARELE M OTIUAT O R

Americanii care urmdresc intrecerile de inot gi-au ficut marisperanle pentru Matt Biondi, unul dintre membrii echipei olim_pice a SUA din 1988. Unii cronicari sportivi chiar suslineau cdBiondi este de talia lui Mark Spitz, cel care ir.irgZ2 a luat gaptemed^alii de aur. Din picate insd, Biondi a iegit pe locul trei la pri-ma trtrecere, la proba de 200 de metri liber. La urmitoarea,aceea de 100 de metri fluture, Biondi a fost irtrecut la mustafd,medalia de aur luind-o un alt inotltor care a fdcut un efort zu-plimentar pe ultimul metru.

|urnaligtii sportivi au ficut tot felul de speculalii potrivit ci-rora aceste furfringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pent u probe_le care urmau. Dar Biondi gi-a revenit si a luat medalia de aur inurmdtoarele cinci probe. Martin Seligman, psiholog la Universi-tatea din Pennsylvania, a fost unul dintre spectalorii care nus-au dovedit deloc surpringi de revenirea lui Biondi, pentru cdel il supuses! pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evaluaoptimismul. In cadrul unei experienle flcute de Seligmary an-trenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui dvenimentspecial care trebuia sd demonstreze marele lui talent cf a avutun timp mai prost decit era in realitate. in ciuda acestui feed_back demobilizator, cind lui Biondi i s-a cerut str se odihneascXpufin 9i sd mai incerce o datd sX inoate, performanla lui _ carede fapt era deja foarte buni - a fost 9i mai bunf,. instr atuncicind alli membri ai echipei au fost informali cd ar fi oblinut untimp prost, degi nu era adevdrat - aceia care, potrivit testelor,


pesimigti - la cea de-a doua incercare timpul lor a fost 9i

ca gi speranla, inseamn6 un orizont de agtepta-

c5ruia, in general, lucrurile se rezolvd pirii la urm5

in ciuda obstacolelor gi frustririlor. Din punctul de ve-

al inteligenlei emolionale, oPtimismul este o atitudine care

piedici pe oameni sd cadd in apatie, dezn6dejde sau depri-

lntr-un moment mai dur. impreuni cu ruda sa apropiatX,optimismul aduce cigtiguri de-a lungul existenlei (si-

cu condilia si fie un optimism realist; un optimism prea

poate fi dezastruos)22.iligman definegte optimismul in funclie de felul in care oa-

i igi explicd reugitele 9i egecurile. Optimigtii considerl cd un

se datoreazd unei situalii care poate fi schimbatS, aga incit

viitoare vor reugi, in rlreme ce pesimigtii se invinovdlesc

egec, atribuindu-l unor trisdturi ce nu pot fi schimbate 9ide care se simt total neaiutorali. Aceste explicalii diferite au

Slicalii profunde in raport cu felul in care oamenii reacfionea-

ln fala viegii. ne exemplu, la o dezamdgire cum ar fi refuzul

li se oferi o slujbd, optimigtii au tendinla sd reaclioneze activ

itere la facultate mdsoard talentul, in vreme ce stilul ex-

iv dezvdluie cine va renunta. Este o combinalie de talent

'plini de speranlX, formultrdu-gi repede un plan de acliune

fi cerind ajutor sau un sfat cuiva; ei consider5 obstacolelesitualiiremediabile. tn schimb, pesimigtii reaclioneaztr in

unor asemenea obstacole prin presupunerea cd nu pot face

ic pentru a imbundtdli situalia data urmitoare, deci nu reac-

eazl in nici un fel; ei considerd obstacolul ca fiind datorat

ior deficien,te personale, care intotdeauna ii vor trage inapoi.

Ca gi in cazul speranlei, optimismul prezice reugite la invd-

intr-un studiu asuPra a o suttr de persoane, studenfi inan ai promoliei 1984 a UniversitXgii din Pennsylvania, re-

e aceitora la testul de optimism au fost un indicator mult

precis al notelor lor din primul an decit testul SAT sau no-de la liceu. Seligman, care i-a studiat, sPunea: ,,Examenele

lerat 9i capacitatea de a continua inclusiv in fala infrirgeri-

care in final duce la reugitd. Ceea ce le lipsegte testelor de ap-

este motivafia. Trebuie sd gtim daci cineva va merge

departe chiar 9i cfrrd situalia devine una frustrantd. Intuilia

spune cd la un anumit nivel de inteligenld reugita pro-


priu-zisd nu_depinde doar de talent, ci gi de capacitatea de a in.frunta egecul."z3

Una dintre cele mai griitoare demonstralii ale puterii opti-mismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seiig.man l-a flcut asupra unor agenli de vtnziri care comercializauasigurdri pentlu compania Metlife. Capacitatea de a accepta cueleganle un refuz este absolut esenliald in vinzirile de orice fel,dar mai ales cird este vorba de o asigura ret caz in care ,,nu,,_u-rile sint descurajant mai multe decit"da-urile. Din acesi motiv,trei sferturi dintre cei care vind asigurdri renunl5 la aceasti me_serie in primii trei ani. seligman a'descoperit cd noii vinzitoricare erau optimigti din fire reugeau sI vindd cu 32"/, mai multeasigurdri in primii doi ani d9 s-lujbe decit pesimigtii. in timpulprimului an, numirul pesimigtiloi cure,"rrrrr,t5 esie de doud orimai mare decit al optimigtilor.

Mai mult, Seligman a convins compania Metlife sd angajezeun grup special de solicitanfi_de slujbl care au avut un punctaimare latestele de optimism, dar au picat la testul practic'(referiltorla o intreagd gamd de reaclii ale unui profir standard aicrtuitpebaza rdspunsurilor date de agenlii de vinzdri care reusiserdin carierd). AgesJ g.ffp special a vindut cu2l/omai multe asigu-rdri decit pesimigtii in primul an 9i cu sr% maimult in al doieaan. Faptul cd optimismul conteazl atit de mult in reugita vinzd_rifor este_ legat 9i de o atitudine datorati inteligenlei emolionale.Orice refuz pe care il intimpind un agent de vinzdri este o micdinfringere. Reaclia emogioniH ra acea"stf, infringere este d.e o im-

ryJtanje capitald in privinfa capacitdlii de a geii o motivalie su_

ficrenta_ pentru a continua. pe mtrsuri ce refuzurile se adund,moralul se deterioreazd, agentului fiindu-i din ce in ce mai greus5-puni mina pe telefon cisa mai sune un potenfial client. Acestrefuz este extrem de greu de acceptat de r-rh pesimis! pentru cdel il interpreteazd astfel: ,,Sint un rataf n-am sd ,errgesc sd vindnimic in veci" - interpretare care genereazd apatia gi defetis-mul, in cazul in care nu se ajunge chiar h depresie. Ciptimigtii,pe de altd parte, spun a9a: ,,N-im abordat birre situalia,, saui,,Pur gi simplu persoana asta era prost dispusd.,, Neconsiderin_du-se pe ei motivul principal al es_ecului, i9i pot schimba abor_darea la urm5torul telefon. In vreme ce sistemul mintal al pesi-mistului duce la disperare, cel al optimistului nagte speranld.

O perspectivd pozitivd sau neg;tivd poate fi otrdsitur5 iem_peramentald innlscutd; unii oameni au din fire tendinla str pro-

Aptitudinea de a stdpini

intr-un fel sau aitul. Dar aga cum vom vedea 9i in Capi-14,.temperamentul poate fi temperat prin experienla acu-

Optimismul gi speranla - ca 9i neputinla 9i disperareafi dobindite. Ceea ce susline ambele trdsSturi pozitive

viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitate personald,ci egti stdpin pe intimpldrile vielii tale 9i ci poli fa-

provocirilor cu care egti confruntat. Dezvoltarea uneide orice fel intdregte aceastd eficacitate personald,

ca persoana respectivd sd fie mai dispusd sd-gi asume ris-gi sd urmdreascd provocdri mai serioase. Depdgirea acestor

ri sporegte ir schimb sentimentul de eficacitate persona-Aceastd atitudine ii ajutd pe oameni str igi foloseascX mai bi-

pe care le au - sau sd facd in a9a fel incit s5 gi le dez-

Bandura, psiholog la Stanford, care a fXcut multe cer-in privinla eficacittrlii personale, o rezumd astfel: ,,Con-

oamenilor despre capacitdlile lor au un efect profundacestor capacitifi. Capacitatea nu este o proprietate fixd.

enorm de multe variante fur care aceastd capacitate poateti. Cei care au aceaste eficacitate personal5 se dau la o

din calea egecului; ei abordeaztr lucrurile in aga fel incit sdstdpiri gi ftrrtr sX se ingrijoreze in privinla diverselor de-

posibile."2a

TRANSAI NEUROBIO L A GIA MAIES TRTEI

Un compozitor descrie astfel momentele in care lucreazd celbine:

eine.2s(}

,Descrierea sa este extraordinar de asemXndtoare cu aceea a \-/

Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea mSsurd incit simli cA f-Fproape nu edgti. Am trdit asemenea momente de multe ori. Parci Itnfira este desprinsd de trupul meu gi nu am nimic de-a face cu ceea Ite se intimplh. Stau doar 9i md uit 9i mtr minunez. Totul curge de h \_Z

117

sute de bdrbali gi femei - alpinigti, campioni la gah, chi-, baschetbalittl, ingineri, directori 9i chiar funclionari -

cind povestesc ce s-au intrecut pe sine intr-o activitate lar. St4rea pe care o d

'Aga i-a spus Mihaly Csikszentmihalyr, psiholog la Universi-n,din Chicago, care a adunat asemenea relatXri ale momen-

de virf din de vedere profesioffi

118 N atura in t eli g en! ei emo! ion al e

durat dou5zeci de ani26. Sportivii numesc o asemenea stare dcgralie ,,zona",pe calrc o ating atunci cind rezultatele lor extraor-dinare par a fi obginute fdrd efort, p_ublicul;i ceilalti ridispdrind pentru o cligfl.intr-ugmonqg4!_binecuvintat care iiffi Roffe-SieinrotGiGE a .ob-tinTo-mc--..".-._tlalie-de aur la schi la Olimpiada de iarnd din 1994, dupd ce aterminat cursa a declarat ctr ry31341in,tgg!e3bl9lg!gin(Iic,{'en-tru c5 intrase intr-un fel de stare de relaxare: ,,M-am simlit ca ocascaqa.' ' '

Capacitatea de a intra intr-o asemenea trans5 este de fapt unmoment de inteligen!tr emolionald maximd. Transa reprezinttrpoate emolia absolutd aflatd in serviciul performanlei gi al acu-muldrii de cunogtinfe. Intr-o asemenea trans5, emoliile nu nu-mai cd sint stdpinite gi canalizate, dar sint 9i pozitive, pline deenergie Si qentrate pe misiunea ce trebuie indeplinitd. AtuncicindlgtiiufffiFddphctiseala deprimdrii sau de agitalia anxie-t6!ii, aceastd transl ili este blocatd. $i totugi transa (sau eventu-al ceva asem5ndtor) este o experienld prin care trece aproapetoat5 lumea din cird in cind, mai ales cind aclioneazl la cotemaxime, incerctrd sd-gi depXgeascX limitele anterioare. Aceasttrsenzalie este mai clard ir momentele de extaz in care doi parte-neri fac dragoste 9i ajung la o armonie totald. Experienla esteuna extraordinari: pecetea acestei transe este o bucurie sponta-n5, aproape un extaz total. Pentru cd in aceast5 transd ne simfimatit de bine, ea este intrinsec o rdsplatd. Este o stare in care oa-menii sint

minunat md acest curs special.este atit de

Fare este solici-tat de o operalie grea in timpul cdreia intrd ir aceasti stare spe-cial5, atunci cind o termind observd nigte moloz pe jos, in sala deoperalii, 9i inheabX ce s-a intimplat. Este uluit sd afle ctr,attrncicind era atit de absorbit de actul medical o parte din tavan a cd-zut - gi el nici mdcar n-a observat.

Transa este o stare de uitare de sine opulg renlgllpli4lne-- . - - - - - - ->. . -

@ loc sd se piardd intr-o preocupare pli-nd de nervoZitaGlceltare intri in aceastd transd sirt atit de ab-

Aptitudinea de a stdptni t19

de ceea ce aq de f5lglgcit uitd de ei, renunlind la preo-mai pulin importante ale vielii de zi cu zi - cum ar fir, facturile 9i chiar starea de bine. in acest sens, aceste

sint lipsite de egoism. Eul nu mai existi. in mod para-care-E-dffiEr:okrea stare dovedesc o stdptrireri a ceea ce fac, ile lor fiind te ne-

la capacitate maximl atunci se afld intr-o aseme-stare/ ei nu mai sint preocupafi de felul cum se descurci, da-

uryna o reugiti sau un egec - pentru cd plicerea purd a ac-fir sine ii motiveaz5.

' f iconcentrare a atentiei ra acfiu-

de stare deExisti ins5 un ingel[tor la poarta de in-zon5. El poate presupune un efort considerabil

calmare 9i concentrare pentru a incepe treaba - acesta fiindpas care presupune o oarecare disciplinS. Odatd instala-

aceasti concentrare are propria sa putere, care detageazd aceade tulburdrile emolionale, iar misiunea respectivd pa-

'b se indeplini fdrd nici un efort.

,Intrarea intr-o asemenea zond se mai produce 9i afunci cindii au de realizat un lucru

Ju:u.^: spt+ellg-pricepgliejei intr-o asemenea mdsurS, furcit le sint puse la incertalE'

itetile @5zmlffihalF:-;OarncrcX se concentreazX mai bine atunci c?nd li se cere mai multde obicei 9i sint in stare sd ofere mai mult ca de obicei. Da-

se cere prea pufin, oamenii se plictisesc. Dacd li se cere preaintri in panicd. tansa apare ir acea zonl foarte delicatd

mal a intr-o asemen'eatransX. Una

ttrg plictiseal5 9i panicd.

,Pldcerea spontand, starea de gralie 9i eficacitatea ce caracte-de transa sint incompatibile cu atacul emofional, moment

valul limbic capteazd restul creierului.transd este una relaxatS, dar foarte

re diferd de acela in care te strdduiesti si fii atent cind

,Thansa este o de constrin-

91 Presu extazde

-extaz pare si fie un plodus jntermediar al concentrd:care premerge transa. hrtr-adevtrr, literafura clasici a

ind o atenlie

r, transa este reflec- ,l rrCe

Alenlia fir stareaAcest tpde

120 l{atura inteligenlei emolionale

tradifiilor contemplative descrie stdrile de absorblie experimen-tate ca purd grafie: transa este indusd doar de o concentrare in-tenstr.

Atunci cind urmdrim o persoand aflatd intr_o asemenea sta-

4 -

' : : ' - - - - - - - t_v ' -v.- ]Brrs.rr l lqr lsr l r l -

presle merge rn_ paralel-cu ceea ce se intimpld in creieq, unde screpetd un paradox similar: chiar gi lucrurile cele mai complical,se fac cu un consum minim de energie mintali. i"t

",llr" J.transd, creierul este atit de ,,calm",incit trezirea 9i inhibarea cir_cuitelor neurale se adapteaztr nevoilor de moment. Ctrd oame.

nii sint

existd o

Ij TTi*1biId, deoarece inseamnd ctr transa le permite oameni_

re a impulsuluitd

lor sd abordeze chiar gi lucruri extrem de grele, indiferent de do-meniu, fie ctr este vorba de o partidd .r.t ,irr rnur" maestru al sa_hului sau de rezolvarea unei probleme de maternaii;il; ffi_plexe. in principiu, s-u. cred.e c{ asemenea acliuni sofisticateqlesupun o mai mare activitate corticald gi nu una mai micd.Cheia transei este insd aceea cd ea se instale azd doar.hi ;;atins un virf al capacitllii respective, in ca

*.'*!d ;;;il;i;' circuitell neurate r"',{ffi,ffi#ciei6\-..-

,M*"T:i:"*5*:"J..#S,;performanla optimtr-par a fi o oazd a eficienlei

";;ii"il,;ii",lrtrlrTte o energie mintaltr aplggpedCrminim. Acest lucru are ologrca poate in sensul.ctrc F6cticd abildle pel4qite oamenilor sdjntre in transd: stipryreEfrlsJEiiiromtr-6 anur-nrite *1i.r*, ri"naesrcmiba-ae de une_le mintale, ca ir cazul programatorului de calculatoare, d;;;-rt g=I_ge de{apt creierul poate fi mai eficient atunci cind Ie exe-c}tX. Ivfi2gfrile bine antrenate presup,n un efoit mintal ;"i;i.decit 6ldGJE-dbriE-eu-ftsftnsr6gate sau decit cele care sint inctrmult prea grele. in mod similar, atunci cinJcrelerul funclionea_zi mai pulin eficient dinpricina oboselii sau a neryozitdlii sau aemofiilor, ata cum se infmpltr la sfirgitul unei zile h"ti9i;tr*sante, are loc o estompare a preciziei efortului cortical, i""t* "Aalfosj activate prea multe zone nu neapdrat necesare _ ceea cea o.us la o stare neurald profund distrastr de alte elemmte3O. Ace_lagi lucru se intimpl' 9i i' cazul plictiselii. Ou..i"J.i"i;;i;;;

I cu eficienfd maximd ca in cazul transei, existd o rela]ie p1e-intre zonele active gi necesitdlile misiunii respective. in _

Aptitudinea de a stdp?ni 121

stare chiar 9i munca

tNvAyarut gr TRANSA; LTNNoUMaDELDEEDUCATIE

cX aceastd transd apare in zona ir care o anumitd ac-ii provoacd pe oameni sd aclioneze la capacitate maximd,

mdsurd ce aptitudinile lor cresc, sporesc ai gansele de a ajun-in aceastd transd. DacI treaba este prea simpld, ea este plicti-

; dacd este prea complicatd, se ajunge mai degrabd la an-decit la transtr. Se poate susline ci stipinirea unui anu-

sau a unel ini este stimulatd de experienfaceva cl'ln ce rn ce mar bme ca

st5 im-

dst, ca balerintr sau ca genetician este cel pufin in partede a rdmine ir trans5, Intr-adevdr, dintr-un studiu fdcut

pra a 200 de artigti plastici la 18 ani dupl ce au terminat ar-plastice, Csikszentmihalyi a constatat cd aceia care in stu-ie au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictoriortanfi. Cei care au fost motivali in facultate, dar visind la

gi la bani, s-au depirtat in cea mai mare parte de acest do-iu dupd ce au absolvit studiile.

Csikszentmihalyi trage concluzia c5: ,,Pictorii, mai presus derte, trebuie sI picteze. Daci artistul aflat in fala pinzei incepese intrebe cu cit o va vinde sau ce vor spune criticii, nu va mai

Aga cun({ggrya este o necesitate pentru miiestria intr-o anu-tl artd sau profesie ori intr-un megtetug, tot aga este gi cu in-fatq} Elevii care intrd in ace -

ln stare sd meargd pe calea originali pe care a pornit. Reugite-5!!n domeniul creafiei.degl"d d" g_t*pllSg*Jge!4, caElF- -tpune un strgur obiectiv."sr

lsi deptrgesc poten!!Al!r!@!-pdile$e!especial de gtiin!5 din Chicago - toli fiind si-

|i printre primii 5% in matematictr - au fost caracterizafi defltre profesorul lor ca fiind capabili de realiziri mai mari saugpi mici la matematici. Felul in care acegti elevi gi-au petrecut

a fost monitorizat, fiecare avind un pager care din cindcird suna la intimplare peste zi gi atunci ei erau instruili si

noteze ce ficeau in acea cliptr 9i in ce dispozifie se aflau. N-a fost

r22 Natura inteligenlei emolionale

deloc surprinzdtoare constatarea cd aceia care n-au reugit marelucru au invdlat acasd cam cincisprezece ore pe strptdmind, cumult mai pulin decit cele doutrzeci 9i gapte de bre pi sdptlmindin care i9i pregltiserd temele colegii lor cu rezultate eicelente.Cei care nu au reugit mare lucru i9i ocupau mai tot timpul in ca-re nu firvilau cu mondenitXli sau cu stitul la taclale cu prietenii9i familia.

Atunci cind le-a fost analizatl dispozifia, a-iegit la iveald odescoperire- grditoare. Atit unii cit gi ceilalliGetreceau foartemult timp din siptdmind plictisindu-se cu activi-Efi cum ar fi ui-tatul la televizor, ceea ce nu insemna o provocare pentru capaci-tatea lor intelectuali. La urma urmei, acest luciu este valabilpentru aproape toli adolescen,tii. Diferenla esenliald consta inexperienla de a studia. Pentru cei care au reugit spectaculos, in-vitaful e", .' pl5cere untransd cam 40% din timpul acordat acestei activitlfi. pentru ceicare n-au reugit mare lucru, transa apbrea doar cam in 16% dintimpul afectat studiului; cel mai adesea apirea o stare de anxie-tate care le depdgea capacitatea de a o stdpini. Cei care nu au re-ugit prea multe descopereau pldcerea gi transa in mondenitdli 9inu ir studiu. Pe scurt, elevii care au avut reugite de virf, la nive-lul potenlialului lor de invdfdturl, sint cel mai adesea atrasi destudiul propriu-zis pentru cl in felul acestfia-E-il#Farede transa. Din picate, cei care n@gi

1u ajung sd atingi acele aptitudini care sd le provoace transa selipsesc de bucuria studiului gi riscd sd-9i limiteze nivelul intelec-tual de care ar fi putut sd se btrcure pe viitof2.

Ho-ward Gardner, psihologul de la Harvard care a dezvoltatteoria inteligenlelor multiple, considerilragSa4r*tt5rile pozitivecare o clasifictr astfel drept (ea mai sdnltoasd cale de a-i invatap_e c9pjr, motivindu:i din interior 9i nu cu ameninlIri sau promi-siuni de recomperpg,),Ar trebui s6 folosim starea pozitivi a co-piilor pentru a-i determina sd invele la materiile laiare ti;ar nu-tea dezvolta anumite competenfe'1, piopuneaGardner.,,fransa

.d u"it."on "ri" ""ir"ffitr-o_

@ci cind copiiile pii"n-"r. taffiG--incep sd se batd. Cind insl sint coplggifi de o anumitd treabd, de-vin nerdbdtrtori si-gi facd temele.Ql mai bine se"invafd atuncicind 1ii la un anumit lucru;i pofi &t*tt o anumitd plAcere infaptul ci te-ai angajat ir acea treab[')

Ap/vd*u<a stdPini 123

Strategia folositdfn multe gcoli $re pun in practicd modelullligenlelor multip@iie Gardner se axeazd asupra

ificdrii profilului com

Un cu talent inndscut la muzicX sau la sport deplu, va intra mai ugor ilr transd in domeniul respectiv de-

lntr-un altul, spre care are o mai micd inclinatie. Cunoscindul copilului, profesorul poate si adapteze felul in care este

o anumitX materie 9i s5-i ofere lecliile la acest nivelincepind cu faza de iniliere 9i pinl la una mai avansatd

ln felul acesta oferindu-i un stimulent optim. Astfel se invaldcu plXcere gi nu mai apar nici frica sau plictiseala. .Speran-

Este ca atunci cfurd copiii in[rd in transa invdlatului aceasta,i indemne sd mai inceice gi ih alte domenii", spune Gardner,

lugind cd experienla aratd ctr a9a se gi ?ntimpl5.In general vorbind, acest model al transei sugereazd cd stipi-:a unui talent sau a unui set de cunogtinle ar putea sd aibd locla sine, pe misurd ce copilul este atras ilr zonele in care se an-

in mod spontan = adicd. in?e cTI**

ce copilul va ft-,telege-c5 uimincl unu - indiferent c{este vorba de dans,frIt6ffilil-

sau muzicd - acesta devine o sursd de bgcurie pe care nu oavea decit in starGE cum penFUa se {unge in

sEre cleTiansd este nevoie de a trece dincolo de anumi-limite ale capacitdlii fieciruia, ea devine o motivafie prim-

de progres; iar copilul va fi mai fericit. Acesta, desigur,un model pozitiv de iriv5lare 9i de educalie tr raport cu ce-

pe care le gdsim in gcoli. Cine nu-gi mai amintegte gcoala ca petngiruire de nesfirgite ore de plictiseald punctate de momente

mare panicd? Urmirirea unei st5ri de transd prin intermediulhrrii este rnai uman, mai firesc gi prin urmare mai eficient

intru canalizarea emofiilor in serviciul educaliei.Acest lucru este aplicabil gi ink-un sens mai general, in carelizarea emoliilor spre scopuri productive este o aptitudine

jortr. Fie ci este vorba de controlarea unui impuls sau de ami-unei recompense, de reglarea dispoziliilor in a9a fel incit

sX faciliteze 9i nu sd impiedice gindirea, de motivarea perso-dea 9i de a incerca iar 9i iar atunci cind intervin

sau de a gdsi c5i de a intra in starea de transtr pentrufirai mare eficacitate - toate acestea dovedesc cd puterea emo-

cgnste in ghidarea unui efort eficient.

Ridicinile empatiei

Revenim Ia Gary, strdlucitul chirurg din picate alexitimic,care 9i-a supdrat atit de tarelogodnica, pe Ellen, pentru cX nu_giputea manifesta sentimentele gi nu le ricunogtea nici pe ale ei.Ca majoritatea alexitimicilot el era tipsit de empatie 9f d" p"rr_pectivS. Dacd Ellen spunea ctr este cu moralul ia pdmint, barynu reugea si o infeleagd; dacd ea ii vorbea despre iubire, elschimba subiectul. Gary fXcea comentarii ,,constructive,, referi_toare la Ellen fdrd si-gi dea searna ci ea se simfea direct atacatdde aceste critici 9i nicidecum ajutatd ir vreun fel.

Empatia se construiegte pe congtientizarea de sine; cu cit sin_tem mai deschigi fald de propriile noastre emofii, cu atit sintemmai capabili sd interpretxm sentimentele altoral. Alexitimiciipreflrm Gary, care habar n-au ce simt, sint de fapt total pierdufiatunci cind trebuie sd-gi dea seama ce simt

""i di., ;ur. Ei sint

afoni din punct de vedere emofional. Notele emolionale trans_mise prin cuvintele sau faptele celorlalli _ tonul vocii sauschimbarea poziliei corpulul tdcerile elocvente sau tremuratul.care spune multe - trec neobservate.

- Dezorientali de propriile lor sentimente, arexitimicii sint la fel

de.uluili cind ceilalli i9i exprimd sentimentele fafd de ei. Aceas-td incapacitate de a detecta sentimentere cerorlaili este un efectmajor la.nivelu-l inteligenlei emogionale gi un egec tragic in ceeace ar trebui sd fie ceva omenesc, cdci toate se leagd inire ele, rd_ddcina afecliunii aflindu-se tr acordul emofional"gi in capacita_tea de a fi empatic.

^ .Aceastd capacitate - talentul de a gti ce simt ceilalli _ intrAin joc in vaste zone ale arenelor viefii, de la vtrzdri lamanage_ment, de la iubire la afecliunea pirinteascd, de la compasiune"laacliunea politic5. Absenfa empatiei este de asemenea grditoare.

Rdddcinile emoatiei t25

ei este detectati la psihopafii criminali, la violatori 9i la ceimolesteazd copii.

oamenilor sirt rareori transpuse in vorbe. Mult maiele sfurt exprimate prin alte indicii. Cheia intuirii senti-

altcuiva st5 in capacitatea de a interpreta canalele non-tonul vocii, gestica, expresia felei gi altele asemenea.

ct cea mai vastl cercetare asupra limbajului trupului gicapacitdlii oamenilor de a detecta asemenea mesaje non-a fost fdcuti de Robert RosenthXl, psiholog la Harvard,

etudenfii sdi. Rosenthal a impXrlit un test de empatie refe-la PONS (Profle of Nonaerbal Sensitiaity - Profilul Sensibi-Nonverbale), o serie de casete cu diverse tinere care-si ex-sentimentele, de la uri la iubirea matemtr2. Scenele res-au un spectru foarte larg, de la gelozia furioasd pind la a

iertare, de la manifestarea recunogtinlei pind la seducfie.a fost montatd astfel incit din fiecare cadru unul sau mai

canale de comunicare nonverbale au fost sistematic gter-pe lingd faptul cd schimbul de replici verbale nu se auzea, de

fi bund adaptare emofionald, a fi mai popular gi mai deschis

- probabil cd nu este surprinzitor - mai sensibil. In general,

lmplu, in unele scene dispirird orice altfel de indicii in afardexpresia felei. In altele, erau prezentate doar migcirile trupu-

cu inteligenla academicd a fost constatatd 9i in cazul uneiri cu o versiune PONS pentru copii. in acest test, efectuat

g.a.m.d., trecind prin principalele canale nonverbale de co-icare, astfel incit spectatorii sd detecteze emolia cu ajutorulindiciu sau al altuia, nonverbal.

Din testele fdcute asupra a peste 7 000 de persoane in Stateleite 9i 18 000 in alte 1iri, s-au constatat avantajele capacitdliia interpreta sentimentele prin indicii nonverbale, inclusiv o

reile sint mai bune decit bdrbafii ir acest tip de empatie. Tolicare 9i-au imbunf,tdlit performanlele de-a lungul unui test de

i gi cinci de minute - un senul care aratl cI au talentuldiscearnd capacitatea empatici - s-a dovedit cd au gi relafii

bune cu sexul opus. Nu ar trebui str ne surprindd sd afldmtia ajuttr in viala sentimentald.

Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementeleinteligenld emofionaltr, s-a constatat cd nu existd decit o rela-lntimplStoare intre rezultatele rndsurdtorii acuit5lii empatice

cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de lade sfirgit de an din gcoal5. Independenla empatiei in ra-


asupra a 101 copii, cei care au dovedit o oarecare aptitudinepentru identificarea sentimentelor nonverbale erau printre ceimai indrdgiji in 9coal6 9i mai stabili din punct de vedere emofio-nal3. Tot acegtia au fost 9i cei care s-au descurcat mai bine lagcoalX, degi in medie IQ-urile lor nu erau mai mari decit ale co-piilor care au doledit o mai micd aptitudine fir interpretarea me-sajelor nonverbale - sugerind cd stdpinirea capacitilii ernpati-ce ajutd la o mai mare eficien!5 gi la cursuri (sau pur 9i simplu iidetermini pe profesori si-i indrdgeascd mai tare).

In mdsura ih care mintea rafionalX inseamnd cuvinte, emoli-ile inseamnd nonverbal. lntr-adevdr, cind cuvintele cuiva sint indezacord cu ceea ce transmite de fapt, gi aceasta la nivelul tonu-lui vocii, al gesticii sau al altor canale nonverbale, adevirulemolional consttr in felul fir care spune ceva 9i nu in ceea ce spu-ne. Una dintre regulile empirice folosite in cercettrrile de comu-nicare este ctr 90% sau chiar gi mai mult din mesajul emolionaleste nonverbal. Asemenea mesaje - anxietate in tonul vocii cui-va, iritare printr-o gestictr foarte precipitati - sint perceputeaproape intotdeauna subcongtient, ftrrd a da o atenlie specialdnaturii mesajului, ci doar primindu-l tacit 9i reaclionind la el.Capacitatea care ne permite sd'facem asta bine sau riu este larindul ei dobinditX in cea mai mare parte implicit.

crrM AcTl oN EAZA EMPATTA

ln momentul in care Hope, care avea doar noud luni, a vizutun alt copil cdzind, a izbucnit in lacrimi gi s-a tirit si fie alinatdde mama ei.ca gi cum ea s-ar fi lovit. Michael, care avea un an gitrei luni, s-a dus s5-9i ia ursulelul de la prietenul lui Paul, careplingea; cum Paul a continuat si plingd, Michael i-a dat inapoiursulelul care-i asigura securitatea. Ambele gesturi mirunte desimpatie gi de afecliune au fost constatate de mdmici pregdtitespecial ca str inregistreze asemenea intimpldri in care aclioneazdempatiaa.

Rezultatele acestui studiu au sugerat cd riddcinile empatieise afld undeva in prima copiltrrie. Practic, din ziua ir care senasc, sugarii suferX cind aud alt copil plingind - o reaclie pe ca-re unii o considerl un precursor timpuriu al empatieis"

Psihologii dezvoltirii au constatat ci sugarii reacfioneazX cumultd inlelegere la suferinfa.altcuiva, chiar furainte de a-gi dasearna pe de-a-ntregul cI ei existi practic separat. La numai ci-teva luni dr.lpi nagtere, sugarii reacf,oneazl la orice li se infm-

Rdddcinile empatiei

celor din jurul lor ca 9i cum li s-ar infmpla lor, plingirdcird v5d un alt copil cu lacrimi in ochi. Pe la un an 9i ce-

incep sd inleleagd cd de fapt suferinla nu le aparfine, ci esteltcuiva, degi sint inctr dezorientafi, negtiind prea bine ce str fa-Intr-un studiu ftrcut de Martin L. Hoffman de la Universita-din.New York, de exemplu, unbdielel de un an gi-a adus md-

pentru a-l alina pe un prieten care plingea, ignorind-o peacestuia, care era gi ea ir aceeagi incipere. Aceasttr confu-

se constatX gi atunci cind un copil de un an imittr suferinlaa, poate gi pentru cX doregte sd inleleagd mai bine ce se

cu persoana respectivd; de exemplu, dacd un alt copillovbgte la deget, copilul de un an igi va duce gi el degetul la

sd vadi dactr il doare. Vdzirdu-gi mama plingind, copilulgterge la ochi, chiar dacd nu i-au curs lacrimi.Aceastd imitalie motorie, cum mai este ea numitd, a fost inifial

de la care a pornit cut'rntul empatic, aga cum a fost el folo-ial in anii 1920 de citre E. B. Titchener, un psiholog ame-

. Ateastd ugoar5 diferen!5 fa,td de conceptul inilial porneg-la grecescul empatheia,,,a se simli in", termen folosit inilial

127

rreticienii esteticieni pentru a denumi capacitatea de a per-experienfa subiectivd a unei alte persoane. Teoria lui Tit-

susfine cd empatia i;i are baza iretr-un fel de imitatie fizi-nefericirii altora, ceea ce evoci aceleagi sentimente in per-

respectivd. El s-a gindit la un cuvint aparte gi nu s-a opritsimpatiei, care poate fi simlitd in general fali de altcineva

a impdrt5gi sentimentele persoanei respective.,Mimarea motorie dispare din repertoriul copiilor in perioa-

care ircep sd meargtr de-a bugilea, cam pe la doi ani 9i ju-cfurd igi dau seama cd durerea altcuiva este diferitf, deproprie gi sint in stare sd se relaxeze. Iatd o intimplare

din jurnalul unei mdmici:

Copilul unor vecinipltrge... $i Jenny se apropie gi incearce si-i deani$te fursecuri. Se line dupd el 9i incepe sd scinceascd gi ea. Apoi in-cearcd si il mingiie pe pir, dar el se retrage... Copilagul se calmea-zl, dar jenny incd pare tngrijoratd. ContinuA sd-i aducd juclrii, si-lmfngiie pe cap 9i si-l batd pe umtrr.6

aceastl fazd de dezvoltare, copilul ingepe sd facd distinc-cei din jurul lui in raport cu sensibilitatea personalS 9i

emolionale ale altora. Copiii ca Jenny congtienti-abil gi se acordl cu ceilalfi. O serie de studii fXcute de Ma-

Radke-Yarrow gi Carolyn Zahn-Waxler de la Institutul Na-

128 Natura inteligenlei emotionale

lional de Boli Mintale aratd cI o mare parte dintre diferiteleabordiri empatice au o strirsi legdturd cu disciplina impusd depdrinli copiilor. Astfel s-a constatat ctr sint mai empatici acei co-pii a clror disciplini presupune atragerea atenliei asupra faptu-lui cX prin comportamentul lor ii afecteaz6,pe alfii: ,,Uite ce tareai supirat o", tt loc de ,,Urit din partea ta." S-a mai.constatat c5empatia copiilor este formatd gi prin observarea reacliilor altoraatunci cind acegtia suferd; imitind ceea ce vtrd, copiii igi dezvol-td un repertoriu empatic reactiv, in special ajutindu-i pe cei caresirt necdjifi.

COPILULBINE RACORDAT

Sarah avea doutrzeci gi cinci de ani atunci cind a nXscut doigemeni, pe Mark 9i pe Fred. Ea avea impresia cd Mark ii seamd-ntr mai tare, ir vreme ce Fred semina mai mult cu tatll lui.Aceastd perceplie ar putea sd stea labaza unei subtile diferenlein felul in care gi-a tratat btriefii. Cind aveau doar trei luni, Sarahtrcerca adesea sI intilneasctr privirea lui Fred, iar cird ftrtorceacapul, din nou incerca sd il fac5 s-o priveascI. Fred reacfiona de-venind mai empatic. De indattr ce ea intorcea capul, Fred se in-torcea dupd ea gi acest ciclu continua pind-la aversiune - ceeace adesea ii aducea lui Fred lacrimi in ochi. in cazul lui Mark, Sa-rah nu incerca practic str stabileascd un contact vizual impus, cain cazul lui Fred. In schimb, Mark putea s6-9i ia ochii de la eaoricind poftea, iar ea nu incerca sd il urmdreasctr din priviri.

Un gest mlrunt, dar edificator. Un an mai |irziu, Fred eraclar mai speriat gi mai dependent decit Mark; una dintre moda-litdlile prin care igi exprima aceste sentimente era aceea cd nuvoia str priveasci pe nimeni in ochi, aga cum procedase 9i cu ma-ma lui la trei luni, intorcird intruna capul in stinga 9i ir dreap-ta. Pe de alt5 parte, Mark ii privea pe oameni drept in ochi; cirdvoia str intreruptr acest contact itzual, intorcea capul ugor in sussau intr-o parte cu un zimbet de invingtrtor.

Gemenii 9i mama lor au fost atmt linuli sub observalie in ur-ma trnui studiu ftrcut de Daniel Stern, pe atunci psilriatru la Uni-versitatea Cornell, la Facultatea de MedicindT. Stern este fascinatde acest schimb mirunt 9i repetat care se petrece intre ptrrinte gicopil; el considertr ctr cele mai importante leclii de via!5 emolio-nald'sint date in asemenea momente de intimitate. Dintre toateaceste momente, cele mai importante sint acelea in care copilulafld ci aceste emofii sint receptate cu empatie, acceptate gi reci-

Rdddcinile empatiei 129

irtr-un proces pe care Stern il numegte de racordare.Ma-gemeni,lor era intr-un perfect acord cu Mark, dar nu exista o

emofionald cu Fred. Stem afirma cd aceste momen-t repetate de racordare sau de dezacordare dintre pd-

gi copil fiormeazl un orizont de agteptare emofional al co-ajuns adult in ceea ce privegte relaliile apropiate - poa-mai mult decit orice intimpllri dramatice din copilXrie.

racordare se face tacit,'ca parte a ritmului unei rela-Sbrn a studiat acest lucru cu o precizie microscopici prin in-

unor inregistrdri video ale marnelor 9i sugarilor ce du-ore intregi. El a constatat cf, prin aceasttr racordare mamele

copiii sd-gi dea seama cd ele simt ce simt 9i ei. De exemplu,sctncegte de bucurie gi mama confirrne bucuria legtrnin-

ugor pe copil, gingurindu-i pe limba lui sau imifindu-l chiar.un copil scuturtr o juctrrie gi attrnci mruna il impinge pufin inn de rtrspuns. Intr-o asemenea interacliune, mesajul clar este

p6

se racordeaztr mai mult sau mai pufin nivelului de in-al copilului. Aceste mici racordtrri la nivelul copilului ili9i retrtdreascl sentimentul cd se aflX intr-o conexiune

mesaj despre care Stem susline ctr mamele il trans-din rninut fur minut atunei ctrd interacfioneazd cu sugarii lor.

este foarte diferittr de o simpld imitalie. Sternspus: ,,Dacd doar imifi copilul asta arati doar ce-a fdcut, nu

si4!it. Pentru ca el sX inleleagd faptul cd sesizezi ce sim-si redai sentimentele sale profunde intr-un alt fel.

copilul gtie cd este infeles."face dragoste este probabil cea mai apropiati aproximalie

adultd a acestei intime racordiri intre mamd gi copil.scrie: ,,A face dragoste presupune sesizarea sttrrii subiecti-

uilalt o dorinld irnpirtd9it5, intenlii comune 9i o stare re-de excitare senzuald simultand" atunci cind cei care se

lgi rlspund in mod sincron, ceea ce dd un sens tacit de ra-. Actul sexual este, in cel mai bun sens, un act de

mutuali; in cel mai rau sens, este lipsa acestei mutuali-

PRETUL RA CORDARTI GRE'ITE

susline cd din aceste incercdri de racordare repetati su-.tncepe sd igi dezvolte ideea cd persoanele celelalte pot gi ii

i sentimentele. Acest sim! pare a se nagte pe la opt


luni, cind sugarii incep si-gi dea seama cd sint entitifi separate9i continu5 sd fie formali prin relaliile intime de-a lungulfirtre-gii vieli. Cind plrinlii sint in dezacord cu copilul, el este foartetrist. In cadrul unei experienle, Stem le-a pus pe mame si reac-lioneze exagerat sau insuficient ftr raport cu sugarii, in loc si co-respundd agteptdrilor, racordirdu-se la sentimentele lor; sugariiau reacfionat imediat prin disperare 9i supdrare.

- Abgenfa prelungitd a racorddrii dintre ptrrinte gi copil duce

la un chin emolional irigrozitor pentru acesta din urmX. Cind unplrinte nu reugegte si-9i manifeste empatia printr-o anumitX ga-md emolionall fald de copil - bucurie, lacrimi, nevoia de im-br5ligiri - copilul incepe sd evite sX se mai exprime gi eventu-al chiar sd mai simt5 acele emolii. Astfel, trtreaga gami de emo-lii se presupune cd incepe sd fie uitati, scoasd din repertoriul re-laliilor intime, mai ales dacX de-a lungul copiliriei lceste senti-mente continud sd fie ascunse sau descurajate.

in mod similar, copiii pot ajunge s6 faioizeze o gamd nefe-ricitd de emofii, care vor genera dispozifii pe mdsuie. Chiar 9icopiii ,,prind" anumite dispozilii: copiii de trei luni ai mXmici-lor deprimate, de exemplu, oglindesc dispozilia mamelor atuncicind se joacl cu ele, afigind mai degrabd sentimente de miniesau de tristele gi mult mai pulin de curiozitate spontanX sau deinteres, comparativ cu sugarii ai cXror mame nu sint deprimatee.

Una dintre mamele studiate de Stern reacliona permanentinsuficient fa!5 de nivelul de activitate al copilagului; irr cele dinurm5, copilul a invdlat sd fie pasiv. ,,Un copil tratat astfel invaldcd atunci cind se entuziasmeaztr gi nu reugegte sX-gi entuziasme-ze 9i mama, nu mai are rost s-o facd" , afirmd Stern. ExistX irrsdsperanle in relaliile ,,reparatorii": ,,Relafiile stabilite de-a lungulvielii - cu prietenii sau rudele, de exemplu, sau in psihoterapii- igi schimbd forma permanent, modificind modelul de func-lionare. Un dezechilibru dintr-un anumit moment poate fi co-rectat ulterior. Este, de fapt, un proces permanent, care dureazio viald intreagS."

lntr-adevir, diverse teorii ale psihanaligtilor suslin cd relafii-le terapeutice care furnizeazd chiar o asemenea coreclie emofio-nali reprezinttr de fapt o experienld reparatorie de racordare.Oglindire este termenul folosit de unii ginditori psihanaligti pen-tru reflectarea a ceea ce pacientul ii expune terapeutului, aiestadin urmd reflectind starea interioard tot asa cum reugegte acestlucru o mami aflatd in acord cu sugarul ei. Sincronizarea emo-

Rdddcinile empatiei

este ir afara congtientizirii propriu-zise,.de9i pacientulde fapt sd fie profund recunoscut gi infeles.

Costul emolional al lipsei unei racord5ri in copildrie poate fifoarte mare pentru tot restul vielii - 9i nu doar pentru co-

Un studiu efectuat asupra unor criminali care au comis celecrude gi violente crime aratd cA una dintre caracteristicile

Ior, care ii diferenliazd de ceilalli delincvenfi, este toc-faptul cX au mers din casd in casd, au tot schimbat divergi pd-i adoptivi sau au fost cresculi in orfelinate - aceste cazuri re-

rsugerird cd neglijarea emolionald gi prea pulinele ocazii de aracorda sentimental cu cineva au dus la aceste atrocitdtilO.

131

ln vreme ce neglijarea emolionald pare si opacizeze empatia,

9i un rezultat paradoxal, determinat de un abuz emolio-suslinut gi foarte intens, inclusiv cruzimi, ameninldri sadice,

sau simple rdutdli. Copiii care silt supugi unui aseme-tratament pot deveni hiper-receptivi la emoliile celor din ju-lor, datoritd vigilenlei posttraumatice putind deslugi semna-de ameningare. Preocuparea obsesivi pentru sentimentele

lli este tipicX acelor copii matratali din punct de vederegi care la virsta adultd suferd de o instabilitate emo-

intens5, cu vegnice suiguri gi coboriguri, care adesea sintte ca aflindu-se ,,la limita unor tulburdri de persona-

te". Mulli dintre acegtia au un fler inndscut in a detecta ceeaSimt cei din jur 9i deseori se afl6 cd au suferit maltratiri emo-

in copildrielr

NEUROLOGIAEMPATIEI

Aga cum se intimpl5 deseori in neurologie, rapoartele referi-la cazuri ciudate 9i bizare sint de obicei primele indicii ale

lui empatiei fir creier. Conform unui raport din

, de exemplu, in care erau revizuite mai multe cazuri de le-ale lobului frontal din dreapta, pacienlii au dat dovadl de

deficien!5 curioasd: erau incapabili sd inleleagd mesajul emo-nal din tonul vocii celorlalli, degi inlelegeau perfect cuvintelesine. Un l,Mulgumesc" sarcastic sau unul plin de recunogtin-

9i unul plin de minie aveau acelagi inleles, neutru, pentru ei.schimb, un raport din 1979 vorbea despre unii pacienli care

iserd leziuni in alte pdrli ale emisferei drepte 9i care reacfio-diferit ca perceplie emolionald. Acegtia erau incapabili sd-9i

propria emolie prin tonul vocii sau prin gesticd. Ei


gtiau ce simt, dar pur 9i simplu nu puteau transmite asta. Toatcaceste regiuni corticale ale creierului, aveau sd observe diversiautori, au strinse legdturi cu sistemul limbic.

Aceste studii au fost trecute ftr revistl cabazd,pentru o lucra-re semnati de Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de Tehnolo-gie din Califomia, care se ocupa de biologia empatieilz. Reanali_zind atit descoperirile neurologice cit 9i studiite comparative peanimale, Brothers a subliniat ci nucleul amigdalian 9i legdturadintre acesta gi zona asociativtr a cortexului viiual constituie che-ia circuitului la nivelul creierului de care e legatd empatia.

Mare parte dintre studiile neurologice relevante s_au fdcutpe animale, mai ales pe maimufe. Faptul cI aceste primate afi_geaztr empatie - sau o ,,comunicare emolionalX,,, cum preferdsd-i spund Brothers - este clar nu numai din povestirill anec-dotice, dar gi din studii cum ar fi urmtrtoarele: maimulele au fostinvdfate mai intii sd se teamd de un anumit ton, prin aceea cd ila:rzelu atunci cind primeau gi un goc electric. Apoi, au invdlatsr evite gocul electric, aprsind pe o manetd ori de cite ori auzeauacel sunet. Pasul urmdtor a fost ca perechi din aceste maimulesI fie puse in cugti separate, singura comunicare dintre ele ficin_du-se ptintr-un televizor cu circuit inchis, care le permitea sd va_dI imagini cu cealalti maimull. prima maimuli, dar nu gi ceade-a doua, avea sd audd acel sunet nepldcut, ceea ce-i trezea oexpresie de fricd. ln acel moment,."u'd"-u d.oua maimulE,vd-zindfrica pe chipul celei dintii, apisa maneta care impiedica go_cul electric - ca un act de empatie, in cazul in care nu era o for_mI de altruism.

Dupd ce s-a stabilit cd aceste primate non-umane detecteazlintr-adevdr emoliile urmdrind chipurile semenilor lor, cercetrto-rii au introdus in creierul maimulelor eleckozi fini. Acegti elec-

f.ozi permiteau furregistrarea activitilii unui singur neuron.

Fjectrozii care inregistrau neuronii din cortexul vizriat 9i din nu-cleul amigdalian au ardtat cd atunci cird o maimuld vede chipulceleilalte, aceastd informafie ajunge la neuroni trecind mai intiiprin cortexul vizual gi apoi prin nucleul amigdalian. Aceastdtraiectorie evident ci este una standard pentru orice informatiecare trezegte o anumitX emofie. Sulprinzdtor este insi faptul cdrezultatele acestor studii au ardtat cd in cortexul vizual au fostidentificali neuroni care pdreau sI aclioneze numai cardspuns lao anumitl expresie a felei sau la anumite gesfuri, cum ar fi o

Rdddcinile empatiei i33

ameninldtoare a gurii, o grimasd de fricd sau o ghe-docilS. Acegti neuroni sfirt diferili de ceilalli din aceeagi

care recunosc chipurile familiare. Asta pare sd insemne cdfapt creierul este conceput de la bun inceput sd reaclioneze latmite expresii emolionale - adicd empatia este un datbiologic.Alte dovezi referitoare la rolul cheie pe care il joacd traiecto-amigdalo-corticald ar fi interpretarea gi reaclia la emofii;

!8tea, aga clrn sugereazd Brothers, apar in studiile pe maimu-lflate in silbdticie care au suferit o deconectare intre nucleul

9i cortex. Cind au fost ldsate printre ai lot acesteau fost in stare str igi continue obiceiurile cum ar fi ace-

de a se hrXni gi de a se ctrlira in copaci. Dar bietele maimulepierdut posibilitatea de a reacliona emolional in raport cu

maimule din grupul lor. Chiar 9i cind o maimu!5 din grupt sX o abordeze prietenos pe maimula ce suferise deco-aceastea din urmd a fugit 9i ?n final s-a izolat, refuzind

legdturd cu celelalte maimufe.Tot aceste regiuni ale cortexului fur care se afli concentrati ne-

ii specifici emoliei sint gi cei care, dupl cum observd Bro-au cele mai puternice legdturi cu nucleul amigdalian; in-

emoliilor presupune un circuit amigdalo-cortical ca-

.are un rol primordial in orchestrarea reacliilor potrivite. ,,Va-irea de supraviefuire a unui asemenea sistem este mai mult

clar6" laprimate, constati Brothers. ,,Percep!1afa,tdde o al-abordare individuald ar trebui sX dea nagtere unui anumit ti-

[de reaclie psihologici] - 9i foarte rapid - croit in funcliei;rtenlie, fie ci este si mugte, fie str se spele, fie sd se inmul-

tt73

Obazi psihologicd similari penku empatie in cazul oameni-apare in cadrul studiului fdcut de psihologul Robert Leven-

' de la Universitatea Berkeley din California, care a studiat

ri cistrtorite, furcercind si ghiceascd ce simte partenerulo discufie mai aprinsSla. Metoda lui este simpld: cuplul

lnregistrat pe video, iar reacliile psihologice le sint mdsura-rh'rnci cind sint discutate chestiuni supirdtoare din cdsnicia

- cum sd disciplineze coplli, cum sI cheltuiascd banii gi al-asemenea. Fiecare partener revede caseta gi povestegte ce ait fur momentul respectiv, clipS de clipd. Apoi partenerul re-

caseta a doua oari, trcercind sd interpreteze sentimentele


Cea mai exactA empatie s-a produs in cazul solilor gi soliilora cdror proprie fiziologie o urmdrea exact pe acee6 a partenerulul la ca"re se uita. Adicd atunci cind partenerul reacliona transpirinclmasiv, la fel reacliona gi celdlalf atunci cind partenerului il bl-tea inima mai incet, ritmul cardiac i se incetinea 9i celuilalt. pescurt, trupul lor imita in mod subtil, clipd de clipi, reacfiile fizi-ce ale partenerului de viafd. Daci tiparul fiziologic al privitoru-lui il repeta pe acela din timpul disculiei inifiale, el, privitorul,putea spune foarte pulin din ceea ce simlea celdlalt. Empatiaapdrea doar in momentul unei sincronizdri fiizice.

Aceasta sugereazd faptul cd atunci cird creierul emotionalcoordoneazi trupul prink-o reaclie puternicd - sd zicem, seaprinde de minie - nu poate apdrea o prea mare empatie, ir ca-zul in care apare in vreun fel. Empatia presupune suficient calm9i receptivitate, astfel incit semnalele subtile ale sentimentelorceluilalt sd poatd fi recepfionate gi imitate de cdtre propriul cre-ier emolional.

EMPAT I A g t ET t C A : nAo AcJrrt ntAAIRUISMULUI

,,Niciodatd sd nu crezi cd gtii pentru cine bat clopotele; elebat chiar pentru tine// - este una dintre cele mai celibre frazedin literatura englezd. ]ohn Donne vorbegte de fapt despre leg6-tura dintre empatie 9i afecfiune: suferinla altcuivj devine u ta-,qsimli ceva fa!5 de cel5laltinseamnd ci-!i pasi. ln acest sens, con-trariul empatiei este antipatia. Atitudinei empaticd este mereuantrenat5 in judecifi morale, in dileme morale care implicd po-tenliale victime: oare trebuie sI minti ca sX nu ili jignegtiun piie-ten? Oare trebuie sI te lii de cuvint gi sd mergi la un prieten bol-nav sau sd accepli o invitalie la cind apdrutd in ultimul moment?Oare trebuie linutd artificial in vial6 o persoand care altfel armuri?

Aceste probleme morale slnt formulate de un cercetdtor cares-a ocupat de empatie, Martin Hoffman, ce susline cd rddicinilemorahtefii se afld in empatie, pentru cd ea ne face sd ne pese depotenlialele victime - cineva care suferX, este ir pericol iau du-ce o viald cu lipsuri grave, de exemplu - si sd le impdrtdgim su-ferinfa, ceea ce ne impresioneazi suficient ca sd ii ajutamls. Din-colo de aceastd legSturd imediati dintre empatie 9i altruism,Hoffman presupune cd aceeagi capacitate pentru o afecliune

Rdddcinile empatiei

faptul de a ne pune in locul altcuiva - ii face pe oa-sd respecte anumite principii morale.

Hoffman crede cI existd un fel de progres firesc al empatieidin cea mai fragedd copildrie. Aga cum s-a constatat, la un

copilul intrd in panicd atunci cind vede un alt copil cdzind gisd plingtr; raportul este atit de puternic ai de imediat, in-

$i bage degelelul in guri gi igi infundi capul in poala mamei,cum 9i el ar fi avut de suferit. Dupd primul an, cind copiii

mai congtienli cd sint o entitate diferit5, trcearcd in mod

135

si aline un alt copil care plinge, oferindu-i, de exemplu, ur-rl lui. lncX de la doi ani, copiii incep sX inleleagd cd senti-

altcuiva diferl de ale lor si devin mai sensibili la oriceie card dezvdluie ceea ce simte de fapt celdlalt; in aceasti fa-

de exemplu, ei igi dau seama cd celilalt copil are mindria luiconsecinld cea mai buni solulie pentru a-l ajuta atunci cind

nu este neapdrat sd ii acorde toatd atenfia.Mai tirziu, in timpul copil5riei, cel mai avansat nivel de em-

se manifestd atunci cind copiii sint in stare si inleleagl ore dincolo de situalia imediatl gi sd priceap[ ci starea

sau situafia in viafi poate fi o sursd de nemulfumire cro-. ln acest moment, ei devin inlelegdtori fali de un intreg

, curn ar fi cei sdraci, cei oprimali sau cei marginalizafi.inlelegere din adolescen!5 poate duce la convingeri mo-

axate pe ideea de a alina nefericirea gi nedreptatea.Empatia subliniazd multe fa;ete ale judecifii morale gi ale

i. Una ar fi ,,mfiria empatici", pe care fohn Stuart Mill o de-ca fiind ,,sentimentul firesc revangard... care se formeazd

velul intelectului gi al simpatiei... atunci cind este vorba de

!e care ne afecteazd pentru cd ii afecteazl pe al!ii"; Mill ilnumea 9i,,apdrdtorul dreptilii". O altd situalie in care em-

duce la o acliune moraltr este atunci cind o persoani dineste suficient de impresionatd ca sd intervini in favoarea

victime; cercetdrile arati cd in realitate cu cit empatia faldvictimd este mai mare cu atit gansele ca acest martor exterior,lntervind sint mai mari. Existd dovezi conform cerora nivelulempatie al oamenilor ar corespunde cu judecSlile lor morale.

diverse studii din Germania si SUA au ardtat cd pe

ce oamenii sint mai empatici, ei favorizeazd mai multile morale 9i, in consecinfd, resursele alocate celor nevo-


WATA FARAEMPATIE:CE ESTE TT,I ruTNTTE CELUI IARE MILESWAZA;

M O RALITATE A S O U O PATULUI

Eric Eckardt a fost implicat intr-un delict scandalos: fiindgarda de cgrp a patinatoarei Tonya Harding, Eckardt a aranjatcl niqte ucrsagi plltili sX o atace pe Nancy Kerrigan, rivala Ton-yiei de.la Olimpiada din 1994, care a luat medalii de aur la pro-ba feminind de patinaj artistic. ln urma acestui atac, genunciiullui Kerrigan a avut de suferit grav, fapt care a impiedicat-o sd srrantreneze citeva luni, foarte importante de altfel pentru carierasa. Atunci cind Eckardt a vdzut-o pe Kerrigan la televizor cumplinge, remugcdrile l-au cuprins brusc gi i-a spus unui prietensecretul lui, ceea ce a dus Ia arestarea atacatorilor. Aceaita esteputerea empatiei.

De obicei instr, din picate, ea le lipsegte.celor care comit celemai oribile crime. Profilul psihologi&l violatorilor, al celor caremolesteaztr copii gi al celor care dau spargeri extrem de violenteeste acelagi: ei sint incapabili de empatie. Aceasti incapacitatede a simfi suferinla victimelor le permite sX se minttr singuri, in-curajindu-se astfel in actele lor criminale. pentru violatori, min-ciuna sund cam aga: ,,Fembilor le place sd fie violate,, sau: ,,Da-cd se opune, de fapt se lastr mai greu, asta e tot,,; pentru cei caremolesteazd copiii: ,,De fapt, nu-i fac nici un rau copilului, ci doarii dau pulintr iubire" sau: ,,E doar o altl forml de afecfiune,,;pentr_u pirinlii care i9i maltrateazl fizic copiii: ,,Asta nu este de-cit o disciplintr de fier." Aceste autojustificEri au fost preluate dela oameni tratali-,pentru astfel de probleme gi care au declarat cdasta gi-au spus atunci cind igi brutalizau victimele sau se pregtr-teau s-o facd.

Blocarea empatiei la acegti oameni in momentul in care isichinuiesc victimele este aproape intotdeauna parte componentda unui ciclu emolional care accelereazd acestgacte pline de cru-zime. Ele stau mdrturie din punct de vedere emolional pentruceea ce duce la un delict sexual cum ar fi molestarea unui co-pil17. Ciclul incepe atunci cind agresorul e foarte suptrrafi furios,deprimat, singur. Aceste sentimente pot fi declangate, de exem-plu, de urmXrirea unor cupluri fericite la televizor, ceea ce ii cre-eazd, apoi un sentiment de deprimare, datoritl faptului cI el estesingur. Atacatorul care cautd mingiiere in fantezia favoritl do-regte de obicei o prietenie caldd cu un copil; fantezia devine se-

Rdddcinile empatiei 137

gi sfirgegte in masturbare: Dupd aceea, atacatorul simteo vreme o oarecare descdtugare din starea de tristefe, nu-

ce aceasta este de scurti durat5; depresia 9i singuritatea re-ln gi mai mare forfX. Atacatorul incepe sd se gindeasce cum

putea s5-gi pund in practictr fanteziile erotice, spunindu-gi ctrjustificdri, ca de exemplu: ,,De fapt, nu-i fac nici un rdu co-i, pentru cX nu sufertr din punct de vedere hzic" qi: ,,Dacd

copil nu vrea str facd sex cu mine, mi poate opri."In acest moment, atacatorul vede copilul prin lentilele unei

perverse gi nu cu empatie fali de ceea ce simte cu ade-

*trrat cqpilul intr-o asemenea situalie. Aceasti detagare emofio-caracterizeaztr tot ceea ce urmeazi, de la planul pus la cale

tru a-l prinde singur pe copil pind la repetarea atentd a ceea

1e seva intimpla 9i ptrnerea in practicd a planului. Toate acesteafnt,urrnlrite ca gi cum copilul implicat n-ar avea nici un fel de

proprii; in schimb, atacatorul proiecteazd in fantezia

1n erotice o atitudine cooperanttr dinpartea copilului. Sentimen-

{ele copilului - greafa, teama, dezgustul - nu sint luate in sea-intr. Dacd atacatorul le'ar percepe, ele ar ,,distruge" tohrl pentru el.

"i Noile tratamente pentru agresorii de copii 9i alli atacatori-sefoncentreaze mai ales pe lipsa de empatie fald de victime. ln-trunul dintre cele mai promilitoare programe de tratare, ataca-brii citesc relattrri cumplite ale unor delicte similare cu ale lor,povestite din perspectiva victimelor. De asemenea, urmdresc ca-

video cu victimele in lacrimi, in care acestea povestesc ce in-&amne sX fii molestat. Apoi atacatorii trebuie si scrie desprepropriul lor delict din punctul de vedere al victimelot imaginin-

{u-gi'ce a simfit victima. Ei citesc aceaste povestire ftr cadrulqnei terapii de grup gi incearcd sd rdspundd la intrebdrile referi-bare la atacul rLspictiv din perspectiva victimelor. in final, ata-catorii trec printr-o reconstituire simulattr a delictului, de datalceasta jucind rolul victimei.ri William Pithers, psihologul inchisorii din Vermont, cel care acrcat aceastA terapie a privirii lucrurilor dintr-o altX perspectivd,ni-a spus: ,,Empatia cu victima schimbd percepfia, astfel incitilegarea durerii devine dificild chiar gi in fanteziile erotice." $i.Abtfel intdregte motivarea blrbalilor respectivi de a se lupta cu

fornirile lor sexuale perverse. Doar jumdtate dintre atacatoriircxuali care au urmat acest program in inchisoare repettr delic-t€le comise, comparativ cu cei care nu au urmat acest tratament


gi care sint mult mai mulli. Fdrd aceasti motivalie inilial5 inspi_ratd de empatie, restul tratamentului nu va funcfiona.

'In vreme ce existi unele mici speranle de trezire a unui simtempatic la atacatori cum ar fi pedofilii, in cazul criminalilor psi_hopali (care mai nou se_numisc sociopayi, acesta fiind un diag_nostic psihiatric) ele sirit mult mai reduse. psihopalii sint binE_cunosculi pentru faptul ci stnt fermecdtori 9i nu au nici un fel deremugcdri, nici mdcar fir cazul actelor celor mai crude gi mai ne_miloase. Psihopatia, incapacitatea de a simlr empatia sau vreocompasiune de orice fel sau micar de a avea o tresdrire de cons-tiinld, este una dintre cele mai uluitoare lipsuri

"*ogiorrule.-ni_za totalei rdceli sufletegti a psihopatului pare sI se afle in inca_pacitatea lui de a face altcevl decit conexiuni emolionale super_ficiale. Cei mai cruzi criminali, cum ar fi ucigagii in serie

"udi"i,care se bucurd de suferinla victimelor inainti de a Ie omori rs_prezintd un fel de rezumat al psihopatieils.

. Psihopalii sint 9i mitomani credibili, fiind in stare sd spund

orice- pentru a obline ceea ce doresc, gi manevreazi emogiile vic_timelor cu acelagi cinism. Sd ne gindim la cazul lui Faro, degap-tesprezece ani, membrul unei bande din Los Angeles, care a mu_tilat o mamd gi pe copilagul ei; impugcindu-i din-magina in mers.El ctescrie aceastd intimplare mai curird cu mindrie decit cu re_mugcare_. Mergind intr-o magind cu Leon Bing, care tocmai scriao carte despre bandele din Los Angeles, Cripis ;i Blood.s, Faro avryj s-e arate ce poate. El i-a spus lui Bing ,,ci o sd factr pe nebu_nul" fa!5 de cei ,,doi gagii. din magina.r"r-etour". Iatd cum po_vestegte Bing acest schimb de violenfe:

$oferul, simlind cd cineva se uitd la el, arunci o privire citre magi_na noastrd. ii prinde prr1r*-u lui Faro, lngherind pentru o clipi.Apoi opregte magina, se uitd in jos, se uit5 intr-o pa*e. Fara indoia_li cd in privirea lui am vizut frica.

Faro ii demonstreazd lui Bing ce privire i-a aruncat persoa_nei din cealaltl magind:

M-a privit fix gi irtreaga fizionomie i s-a schimbat de parcd cinevaar fi fdcut un trucaj fotografic, prin care sd demonstreze trecereatimpului. A devenit o fald de cogmar, 9i este inspdimirtdtor si veziacest lucru cu ochii tdi. Acest chip ifi spune ci dlaci ai rispunde cuaceeagi monedd, dac5 l-ai provoca pe aiest pugti, !i_ai ur.rrriu .rr, *u_re risc. Privirea lui spune cd de fapt nu-i pisi de nimic, nici de via-!a ta, nici de a lui.le

Rdddcinile empatiei

Bineinleles cd intr-un comportament atit de complex precumfel criminal sint multe explicalii plauzibile care nu evocd baza,biologicd. Ar fi aceea cd o capacitate emolional5 perversd - in-llmidarea altora - are o valoare de supraviefuire intr-un mediu,xtrem de violent gi se poate transforma intr-o capacitate de aComite crime; in aceste cazuri, prea multd empatie ar putea ficontraproductiv5. intr-adevdr, olipsd oportund de empalie poa-le deveni o ,,virtute" in multe roluri din via!5, de la polifistul an-fhetator ,,rdu" pini la conducitorul unei corporafii. Cei care au3D(ecutat acte de torturd pentru terorigti, de exemplu, descriu fe-lul in care au irrvdlat sd se disocieze de sentimentele victimelorpentru a-gi face ,,treaba". Sint multe c5i manipulatorii., Unele dintre cele mai rele chipuri pe care le ia absenla de em-patie au fost descoperite intimpl5tor intr-un studiu asupra uno-

dintre cei mai cumplili indivizi care i9i b5teau nevestele. Cer-rea a scos la iveald o anomalie psihologicE intilnitd la mulfi

sofii care-9i blteau nevestele sau le ameninlau cu cufltulta{r cu arma: acegti soli acfioneazd astf.el cu singe rece, irtr-ungrod calculat, gi nu pentru cd sint intr-un acces de minidO. inmomentele lor de furie maximS, aceastd anomalie iese la iveal5:Ittmul cardiac scadeinloc sX creasc5, aga cum se intimpld de obi-

i in crizele de furie. Acest lucru inseamnl ci din punct de ve-,dere psihologic sirt mai calmi cind devin violenli gi abuzivi.Violenla lor pare a fi o formi de terorism calculat, o metodd de6qi stdpfuri nevestele insuflindu-le frica.' Acegti soli reci gi brutali sint o specie aparte fald de ceilallitoli care igi bat sofiile. Mai intii, par a fi violenli gi in afara cds-hiciei, inctrierindu-se prin baruri, la serviciu sau cu ceilalli mem-Dri ai familiei. 9i in timp ce cei mai mulli bSrbafi devin violenlicu soliile lor impulsiv, din furie, pentru cd se simt respingi sau

sau de frica de a nu fi pSr5sili, ceilalli igi calculeazl bdtdi-le, care uneori par sd nu aibX nici un motiv - 9i odati ce incep,orice ar face ea, sofia, chiar gi trcercarea de a-l abandona, are ca

sporirea violenfei.,"i Unii cercetdtori care i-au studiat pe psihopalii criminali bd-

cd stilul lor rece de a manipula 9i lipsa empatiei sau aunii, poate uneorisi apard tocmai dintr-un defect neural.*

* Atenlie: chiar dacd ir:r anumite tipuri de criminalitate sint irn jocJrnele tipare biologice - cum ar fi un defect neural in empatie - astanu inseamni cd toli criminalii au probleme biologice sau cd existd unele

1.39

140 N at ur a int el i gen f ei emo lion ale

O posibili bazd psihologicX a psihopatiei nemiloase a fostprezentatd in dou5 feluri, fiecare sugerind implicarea unor tra-see neurale citre creierul limbic. pe una dintri ele undele cere_brale sint mdsurate pe mdsurd ce oamenii fircearcr str d.escifrezemai multe cuvinte ale cdror litere au fost amestecate. Cuvintelesint afigatefoarte repede, cam la o zecime de secundd. Majorita-tea oamenilor reaclioneazd diferit la anumite cuvinte cu incirctr-turi emofional5, cum at fi a ucifu, fa!tr de cuvintele neutre cumar fiscaun: ei pot decide mai rapid dactr acel cuvint emofional afost incurcat, iar creierul lor araie un tipar distinctiv de reaclie lacuvintele emoSonale, dar nu gi la cele neutre. psihopafii nu auasemenea reacfii: creierul lor nu dovedegte existenla unui tipardistinctiv de reacfie la cuvinfele emolionale gi nu rispunde mairapid la ele, sugerfurd astfel o disfuncNionalitate a circuitelor din-tre cortexul verbal, care recunoagte cuvintul, 9i creierul limbic,care ?i atageaztr un anumit sentiment.

Robert Hare, psiholog la Universitatea British Columbia, celcare a ftrcut acest studirj interpreteaztr rezultatele in sensul do-vgdi$ faptului ctr psihopalii au o inlelegere superficiali a cu-yintelgr emo!{onale, reflectare a superficialitlfii lor mai genera-le in domeniul'afectiv. Hare crede Ce impietrirea psihopalgilor sebazeazA in pa1!e pe un alt tipar psihologic, pe care l-a descope-rit furtr-un studiu ce sugereazd o deviere in funclionarea nucliu-lui amigdalian 9i a circuitelor aflate in leglturd cu acesta: psiho-pafii care gtiu cX vor fi supugi gocurilor electrice nu aratd nici unfel de teamtr, ca reaclie normaltr in cazul unor oameni care ur-meazi str sufere o durere hzicdzr. Cum durerea viitoare nu gene-reazi un val de lelinigte, Hare trage concluzia cd psihopalii nusftrt pregcupali de posibilele pedepse fald de ceea ie fac. $i pen-tru cd ei nu simt aceastd frici - nu cunosc empatia, sau compa-siunea, fa!tr de frica sau durerea victimelor lor.

semne de naturd biologicd astfel incit si indice inclinaSa pentru crimA.A apfuut o controversA ir acest sens, iar unicul consens la care s-a aiunseste ci nu existtr un asemenea insemn biologic Ai categoric nu existi,,gena criminald". Chiar daci existd o baz6 biologicl a lipsei de empatiein unele cazuri, acest lucru nu tnseamntr cd tofi cei care suferd de a9l ce-va ajung la crimd; majoritatea nu. LipsA de empatie ar trebui pusi ald-turi de toate celelalte forle psihologicd, economice gi sociale iare con-verg spre criminalitate.

Artele sociale

Aqa cum se intimpld foarte des cu copiii de cinci ani care aurnai mici, Len igi pierduse rXbdarea atlay, frtrliorul s5u de

ani gi jumltate, care ii tot ircurca piesele de Lego cu care seru amindoi. Cuprins de un val de furie, Len il mugcd peJay,izbucni in lacrimi. Mama lor, auzindu-l pe |ay scincind de

Ei bine, Len gisegte mingiiere de unde ne-am agtepta maide la fay, care degi inilial era partea vitdmati, devine fur-

,,1€n, te rog", il implord Jay. ,,Nu mai pliage. Te rog, nu mai

rere, vine gi-l ceartd pe [€n, spunindu-i str lase obiectul aces-dispute, respectiv piesele de Lego. In acest moment - pen-

.r cd probabil cd i s-a ptrrut o mare nedreptate - l,en izbucneg-in plins. Inctr iritattr, marna lui refuztr str-l consoleze.

timp aft de preocupat de lacrimile fratelui lui, incitincepe strinigteasctr. Schimbul de replici suntr cam agal:

Len incd plinge. Sub acest pretext al egecului, Jay igi implordmq ca din p{€u lui Ley ,,Mdmico, Len plinge! Len plturge.e. Uite la el. Plinge Len.

lacrimile continud sd curg5. lngeniosul |ay incearcd totugi oIgtrategie: distragerea atenfiei. Ii aratl fratelui lui o maginu-

Apoi, intorcindu-se spre Len, |ay adopt2t o atitudine mater-',.mfu\giindu-9i fratele care plinge, liniCtindu-l totodattr gi in-

si-l calmeze: ,,Asculttr, Len, nu mai plinge."Len continud str se smiorctrie, irn ciuda consoldrilor. Atunciidoptl alttr tacticd, dindu-i o mini de ajutor la strinsul pie-

de Lego gi la punerea lor intr-un sdculef addugind priete-,,Ei,Lnn, sX le pun la loc pentru Lenny, da?" Chiar gi aga in-

vrind astfel sd ii abattr gindul de la mica tragedie care toc-l7a cuprins. ,,{Jite, e un om intruntru. Ce-i asta, Len? Ce-iI-.en?"

742 Natura inteligemlei emolionale

Len insd nu manifestd nici un interes, este de neconsolaf la-crimile lui nu se mai opresc. Pierzindu-gi rdbdarea cu el, mamirvine cu ameninlarea pdrinteascd tipicd: ,,Vrei sd-fi trag o pal-md?",|a care Len rdspunde printr-un ,,Nu" govXitor.

,,Atunci, potolegte-te, terog", spune mama fer.m, usor exas-perat5. Printre sughifuri, Len reugegte si scoatd un suspinat:,,Incere."

Ceea ce duce la stratagema final5 a lui ]ay: imprumutird dirrfermitatea mamei gi din tonul ei autoritar, el ameninfd: ,,Nu maiplinge, Len. CI ili trag una!"

Aceasti microdramd scoate la iveal5 o complexi gi remarca-bild atitudine emolionali de care este in stare un copil de doi anigi jumdtate care incearci sd rezolve emotiile altcuiva. in aceastdfurcercare imediati de a-gi calma fratele,lay dd dovadd de unvast repertoriu de tactici, de la simpla implorare la gtrsirea unuialiat in mama sa (de9i ea nu este de nici un ajutor) pinX la min-giierea fizicS, sprijinul practic, distragerea atenliei, ameninl5rile9i poruncile directe. Firtr indoial5 cI Jay se bazeaz|pe un intregarsenal care a fost folcsit asupra lui ir propriile-i momente cuprobleme. Nu conteazd. Ceea ce conteaze este'cd el l-a aplicat in-tr-o situalie dificild incl de la o virstd foarte fragedi.

Desigur ci, aga cum gtie orice plrinte care a avut un copilmic, afigarea empatiei lui Jay 9i i:rcercarea de calmare a celuilaltestecategoric universal valabilS. Tot aga cum un copil de virstalui poate detecta in suptrrarea fratelui gansa de a se rizbuna 9ichiar de a inriutili situalia. Aceleagi pomiri pot fi folosite pen-tru a necdji sau chiar a chinui un frate. Dar chiar 9i aceste tr6s5-

.turi malilioase vddesc necesitatea de o importanld capitald aexistenlei unei inclinalii emofionale: capacitatea de a 9ti care sintsentimentele celuilalt gi de a acliona astfel incit aceste sentirhen-te si poatd fi formate. Capacitatea de a gestiona emoliile altcui-va este insugi miezul artei de a manevra poziflrv relaliile interu-mzule.

Pentru a manifesta o asemenea putere interpersonal5, copiiitrebuie sd ajungd la un nivel de autoconkol, inceputul dezvoltd-rii acelei capacitili de a-gi potoli minia gi supdrarea, impulsuri-le gi enervirile - chiar dacd aceastd capacitate dd greg uneori.Racordarea la cerinfele celorlalfi presupune un minim de calminterior. Tentativele de semnalizare a acestei capacitdli de stdpi-nire a propriilor emofii ies la ivealS cam in aceeagi perioadi: co-piii mici invald sd agtepte fdrd sd plingd, sX se certe sau sd lingu-

Artele sociale

i pentru a obline ceea ce-gi doresc, ceea ce este mai practicsd foloseascd forla - chiar dacl nu intotdeauna aleg aceas-

cale. Rlbdarea pare o altemativd la accesele de furie, cel pu-

ocazional. Semnele de empatie aPar Pe la doi ani; empatia lui

143

abordare a emoliilor altcuiva - o adevdratd arti a relaliilor

- presupune formarea a doutr talente emofionale,gi empatia.

Avind aceastd bazd, ,,capacitilile umane" se dezvoltS. Aces-sint adevdrate competenle sociale care duc la eficienla in tra-

celorlalfi; deficienlele in aceastd direcfie duc la incapacita-

adicd rdddcinile compasiunii, l-a irdemnat pe acesta sX in-e atit de mult sX igi linigteasci fratele care plingea. O astfel

de adaptare la viala sociali sau la dezastre intelpersonale re-

ate. intr-adevdr, tocmai lipsa acestor capacitdli poate face cagi cei strdluciti din punct de vedere intelectual si naufra-in relaflile lor interumane, dovedindu-se aroganli, insu-

sau insensibili. Aceste capacitEli la nivelul vielii socia-permit cuiva sd se mobilizeze sau se fie o surs5 de inspira-

r pentru ceilalli, si reugeasctr in relaliile intime, sd-i convingdsX-i influenleze pe ceilalgi sau sd-i facd sd se simtd in largul lor.

MANTFE STATI -V A EMOTilLE

Una dintre calitilile importante in viala sociald este felul inoamenii gtiu, mai bine sau mai pulin bine, sd-9i exprime

rriile sentimente. Paul Ekman folosegte termenul reguli deimnre pentru a desemna consensul social in privinla senti-,telor ce trebuie manifestate in anumite momente. ln aceas-

direclie, culturile diferitelor PoPoare vaiazd enorm' DeEkman gi colegii sdi din japonia au studiat reacliile fa-

ale studenlilor la un film infioritor despre ritualul circum-aborigenilor adolescenli. Cird studenlii japonezi au urmd-

acest film in prezenla unei persoane ce rePrezenta o autorita-fefele lor dideau doar vagi searlne de reacfie. Dar atunci cind

ci sint singuri (degi erau inregistrali cu o camerd as-

), chipurile lor s-au contorsionat, dovedind un amestec dedisconfort, spaimd gi dezgust.

Existd mai multe reguli debazd,ir privinla modalitdlii de ex-,2. LJna dintre ele esle minimalizarea exprfundrii emoliei -fiind tradilia japonezi ir cazul resimlirii unor sentimen-

de disconfort ir prezenla unei Persoane ce reprezintd o auto-

t4 Natura inteligenlei emolionaleritate gi de aceasta au dat d.ovadi studenlii atunci cind gi_arr I::rj.":9Ttele nepldcute in spatele unui chip r,"lrt .r. iju.iar h exagerarea a ceeale simt" .i"g"",

-prir.*"i"urbur"u u*pr*emofionale; acesta este sistemul abordat ae fetila de gase inire i9i schimonosegte fala, iacruntinau_se cumplit gi strimblrtdu-gi gura, atunci cind ry repede,a," piinjl mamei ei cd frnkle mai mare a nectrjit-o. o u ti"iu ui ri-o tirt)?r,i* uunui sentimeflicu un alttrf acest sistem apare in anumite culfuri

"ri"fi*; ;;;;este nepoliticos sI refud, drept pentru

"ur" ," ahqeazd; rnilipozitivl (chiar dacd fabe). Fel-ul in care sini folosiie;";ri"';l;;:tegii gi cunoagterea lor constituie un factor important in intelr,genla emofionald?

InvXfEm foarte de timqyliu exprimarea acestor reguli, lp.p:rl"^.qri"tr-o educafie_ explicita. Aiest lucm se petrece atuncl'ciq iljnvftem pe copil sliu-gi

"rutu J"ru*agirea, str zimbearctr gisd rnulfumeascj in momentul in care bunicul i_a adus dlziua lui un cadou oribil, dar a fdcut_o *il;fti;;;.;il;

educafie in privinla regulilor a" "*pri*ur"'r"

fu." cel mai ade.t.",1.pli" puterea exemplutui: copiiiinvali sf, faci """u

." v#Lallii. In privinfa educirii sertime.r,tetoi "r"ofiif"

,ht "ti

;il;:cul.cit 9i mesajul. Daci unui "opit

i su sp"rls6 zimbeasc5 9i sbmulfumeascd" de cdtre un ptrrinte "u*

in u""l -o*"nt

este as.Pru, poruncitor $i rece -_ 9i care i9i transmite mesajul ristit inloc s-o faci Fopt_it 9i cu cdldurtr _;;;;il ia sigur ci acel co.pil va irvdfa-o altr reclie 9i va reaclion" il?;i; bunicurui incrun.tindu-se gi dirdu-i un

lespuls teio", urr reieztt,,Multumesc,,,!f::9lsup_ra bunicului eite foa*e difert H prmul caz este fe":":jl*:fci

amdgit); in cel de_at aoiiu", "rtu

jignit de acesrmesat contuz.

. Exprimarea emofionald are desigur consecingJimediate prinimp.1c!.ut asupra p-ersoanei care pririqt" u""rt *esaj' Copiii sint11l|tlti: lequld de genul ,,Asiunde_li adevaratete sentimenteatunci cind ele ar putea str supere p"

"lr,"lru arag; infocuies,e_i"cu un sentiment nesincer, dai mai-pufin supdrdtor.,, Asemeneareguli privitoare la exprimur"u

"^-oliiior fac'parte din dicliona_rul regulilor de bund iuviinfd; ele diiteazi im'pactuf sentimente_lor asupra tuturor celorlalgi. aur-u Uir,u ulJ"t" ,"grrti inseam-

:: iil:1, "" impact optim; atunci cind sint urmate prost, duc laun dezastru emotional.

Evident cd actorii sint ad.evlrati artigti ai exprimdrii emofio_nale; expresivitatea lor genereazd reaclia publicului; Si f5rd in_

Artele sociale 145

o parte dintre noi sint actori inniscufi. Dar asta irtr-omtrsurd,:pentru cd lecliile Pe care le invilim in privin-

emoliilor sint conforme modelelor pe care le-am

diferind in foarte mare mtrsuri in ce privegte ca-

de a dovedi o mare pricepere.

EXPRE SNTTATE A I I COIVLT]VIII\IAREAEMOTTONALA

rdzboiului din Vietnam, un pluton american a

etr le refugieze itrtr-o plantalie de orez in toiul unuide focuri cu vietramezii. Dintr-odatX, au inceput sd se: spre ei gase cdlugdri. Perfect calmi 9i linigtili, cllugdriit exact in zona de luPtl.s-au uitat nici in stinga, nici in dreapta. Au luat-o prin

r, igi amintegte David Busch, unul dintre soldalii ameri-

al vie.tii sociale: emoliile sfint contagioase. Sigur ctr

A fost de-a dreptul ciudat, pentru cd nimeni nu i-a imp 'rc-duptr ce au hecut, mi-am pierdut orice chef de luptf. J"luoiam s-o fac, sau cel pufin nu in ziua aceea. $i probabil cdilucru au simlit cu tofii, pentru ci toati lumea a renunlat.simplu am incetat str ne mai luptdm."3 Calmrrl cdlugdrilortips-it gi pe ceilalfi, transformindu-i in soldali pacifigti,ahau in plin6.bltIlie. Acest lucru ilustreazi'urt principiu

intimplare este una extraordinard. De obicei, contamina-rtionald este mult mai subtili, fiind un fel de schimb ta-

f,re se petrece in fiecare intilnire in parte. Transmitem 9i cap-dispoiigiile celuilaltintr-un fel de economie subterani a psi-

astfel incit unele intilniri sint otrXvitoare, iar altele bene-

Schimbul emolional are loc la un nivel subtil aproape im-felul in care ne mullumegte un vinzitor ne poate fa-

ire simgim ignorafi, respingi sau binevenili 9i respectali. Neunul altuia sentimentele ca gi cum ar fi un fel de micro-

ti.semnale emolionale in decursul fiecdrei intilniri

semnale ii afecteazd pe cei care se afli in preajmi' Cu

tem mai abili din punct de vedere sQcial, cu atit ne contro-

mai bine semnalele Pe care le transmitem; rezerya unei so-

i politicoase este la urma urmei doar o modalitate de a asi-

a faptul ci nici o scurgere de emolii supXritoare nu va avea

(este o reguli sociali care atunci cind ajunge in domeniul re-

146 Natura iitdligenlei emolionale

laliilor intime este sufocantd). Inteligenfa emolionaltr include qiadministrarea acestui schimb; ,,simpatic" gi fermecitor sfult ter"mmii pe care ii folosim in privinla celor cu care ne place si fim,pentm ci talentul lor emofional ne face str ne simlim bine. Celcare sirt in stare sX-i ajute pe allii str se calmeze au un deosebittalent in relaliile sociale; ei sint sufletele spre care se indreaptd ceiaflali in situalii emolionale grave. Cu tofii sintem practic unelteutile unii altora in acest schimb emolional la bine 9i la rdu.

Iattr o demonstrafie remarcabild a subtilitllii cu care emofii-le trec de la o persoand la alta. lntr-o experien!tr simpli, doi vo-luntari au completat o listX despre dispoziliile lor ir momentulrespectiv, duptr care au stat pur gi simplu fald in fa!tr, agteptindpersoana care ficuse experienla sd se reirtoarctr in incdpere. Do-ud minute mai tirziu, ea s-a intors gi i-a rugat str noteze din noudispogilia tr care se afltr. Intenlionat au fost alese perechi de su-biecfi in care unul sd fie genul care igi exprimtr foarte tare emo-liile, iar celdlalt gi le ascunde. Invariabil, dispozilia celui mai ex-presiv s-a tranpferat asupra celui pasi#.

Oare cum a avut loc acest transfer magic? Mai mult ca sigur,rtrspunsul este c5, ftrrtr gX ne dtrrn seama, prelutrm emoliile pe ca-re le vedem exprimate de altcineva prin intermediul unui mi-metism al expresiei lor faciale, al gesturilor sau al tonului vociisau al altor semne nonverbale ale emofiei. Prin aceastd imitafie,oamenii recreeaze in sine dispozifia celuilalt - o versiune cevamai pulin intenstr a metodei Stanislavski, in care actorii igi amin-tesc gesturi, migciri gi alte exprim{ri ale emofiilor pe care le-ausimlit puternic in trecut pmtru a reda din nou aceste sentimente.

Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul desubtilX. Ulf Dmberg, un cercetdtor suedez de la Universitateadin Uppsala, a constatat ctr atunci cind oamenii vtrd un chipzimbitor sau unul furios, propriul lor chip redi sernne ale acele-iagi dispozifii prin ugoare modificiri ale mugchilor faciali.Schimbtrrile sint evidente la nivelul unor senzori electronici, dargreu vizibile cu ochiul liber.

Atunci cind doi oameni interacfioneazd, direcfia transferuluide disgozilie este de la cel mai puternic din punct de vedere alexprimtrrii sentimentelor cf,tre cel mai pasiv. Dar unii oamenisint extrem de sensibili la contagiunea emolionali; sensibilitatealor inndscuttr face ca sistemul lor nervos autonom (un semn alactivittrlii emofionale) str fie declangat mai ugor. Aceastd labilita-te pare cd ii face mai pulin impresionabili; reclamele sentimen-

Artele sociale

pot impresiona pftrd la lacrimi, in vreme ce o discugie rapi-cu o persoanl veseld le poate ridica moralul (de asemenea,

si-i faci pe acei indivizi sd fie 9i mai empatici, avfird in ve-ctr pot fi atit de impresionali de sentimentele altora).

fohn Cacioppo, psihofiziologul in probleme sociale de latatea de Stat din Ohio, care a studiat acest schimb emo-

subtil, a constatat cX: ,,Doar a vedea pe cineva cum igi ex-emolia poate trezi acea dispozilie, indiferent dacd ne dim

nu seama ci imitdm sau nu expresia faciald. Acest lucru nilntimpl5 tot timpul - existd un fel de balet al sincronizdrii

emofiilor. Aceastd sincronizare a dispoziliei deter-felul in care o anumitd interacliune a avut loc in bine sau

tlu."Gradul de emofie resimfit de oameni in cadrul unei intilnirioglindit de cit de bine sint orchestrate migctrrile lor fizice in

fitentul vorbirii - acesta fiind un indice de apropiere de obi-necongtientizat. O persoand dd din cap cind celXlalt igi susfi-punctul de vedere sau amindoi se migcd pe scalrn in acelagi

t47

ori unul se apleactr in vreme ce celdlalt se lasd pe spate. Or-rarea poate fi atit de subtild, incit dacl ambii se afld pe ba-

Aceastd sincronizare pare sd faciliteze transmiterea gi primi-dispozifiilor, chiar gi in cazul ftr care acestea sirt negative. De

se pot migca ir acelagi ritm. Acest lucru a fost consta-gi de Daniel Stern atunci cind a urmirit sincronizarea intre

in perfect acord cu sugarii lor, aceeagi reciprocitate le-migclrile celor care stabilesc un raport emolional.

in cadrul unui studiu asupra sincronicitSlii fizice, fe-

relafia lor. Cu cit sincronizarea intre parteneri era mai marenivel nonverbal, cu atit partenerii femeilor deprimate se sim-

deprimate participau la aceste experienfe impreuni cuerii lor de via!tr gi discutau desprg o anumitd problemd

mai rdu duptr aceste disculii - pentru ctr preluau proasta>zilie a iubitelot'. Atunci cind oamenii se simt fericiti sau

!i, cu cit persoanele cu care se firtilnesc sint mai pelungime de undtr din punct de vedere fizic cu ei, cu atit

preiau mai ugor dispozifiile sufletegti.Sincronizarea intre profesori 9i elevi indici cit de mare este

I emofional dintre ei; studiile fdcute la nivelul clasei aucX pe mdsurd ce coordonarea de migcdri intre profesOr 9i

este mai apropiatd ei se simt mai prietenogi, fericili, entu-!i, mai interesafi 9i mai disponibili pentru o relalie inter-


umane. in general, un nivel inart de sincronizare intr-o interac.liune denotd cd oamenii implicafi se plac reciproc. Frank Bcr,nieri, psiholog la Universitatea de Staf din Or*on, care a flcutaceste studii, mi-a spus: ,,Misura ir care ne simgim prost sau bi_ne cu cineva depinde gi de un anumit nivel fizic. Trebuie sd exin,te o sincronizare compatibili, un moment potrivit pentru coor-donarea migctrrilor pentru a ne simli bine, in larguf nostru. Sin,

:.ro.ryu*u reflectd profunda legiturl dintre paitenerii respec=

tivi; dacd existi o mare legtrturi, dispoiiliile iufletegti lncep sllse amestece, indiferent cI sfirt unele pozitive sau negative.,,-

Pe scurt, coordonarea dispozigiiloi sufletegti este-insigi esen-fa raporturilor interumane, versiunea adulttr a racordlrii emo_lionale dintre mamr gi sugarul stru. Determinant in eficienta in-terpersonaltr, susline Cacioppo, este felul in care cei foarte abilireugesc sd-gi sincronizeze emofiile. Dominanta unui lider puter_nic sau

1y""1 intelpret este capacitatea de a impresiona ii-rtr_un1l"Trt fel publicul format adesea din mii de persoane. ln modsimilar, Cacioppo subliniazX cd oamenii care nu sint in stare sIprimeascd sau sd transmitd emoliile sint sortili str aibd problemeih relaliile lor, avird 11 vedere cd adesea semenii nu se simt inlargul lor atunci cind le stau aldturi, chiar dac5 nu pot explicaprea bine de ce.

A stabili tonul emolional de interacliune este ftrtr_un fel odovadtr de dominare la un nivel.profund sau intim; acest lucruipseamnd determinarea stirii ernolionale a celeilalte persoane.Aceastd putere de a determina o anumittr emofie seimind cu

:Fuu :." in biologie se numegte zeitgeber (care inseamnl ,,ho! de

.tiTp'), un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lu_'nii) care antreneazl ritmuri biologice. pentru-un cuplu de dan_*torl muzica devine vn zeitgebei al trupului. Cind. este vorbade o intilnire inke persoane, cel care are iea mai mare putere deexpresivitate cea mai mare forld - este de obicei gi cel alecErui emofii le antreneazd pe are celuilart. partenerii d.ominantivorbesc mai mult, tr vreme ce cei supugi privesc mai mult chi_plr.rl celuilalt - acesta fiind mediul p.in care se transmite afec_liunea. in mod similar, forla unui bun vorbitor - a unui politi_cian sau a unui predicator - funclioneazd,la fel pentru a antre_na emoliile auditoriului6. Acesta este inlelesul sintagmei ,,Iiioa_cd_pe deget". Antrenarea emolionald stdlabaza cipacitilii deirifluenlare.

Artele sociale 1,49

O RI G IN ILE IMTELIGEJV,IEISOCIALE

$evenim la o grtrdinild gi la ci$va pugti care aleargi pe iarbi.se impiedicd, se lovegte la genunchi gi incepe str plingtr,

ceilaJli bdieli continuX sd fugH - in afarl de Rogeq, care setgte. In vreme ce Reggie scircegte, Roger se apleaci gi-gi frea-

iul genunchi, strigind: ,,$i eu m-am lovit la genunchi!"este citat ca avind o inteligenld interpersonaltr exem-

gi apare intr-un studiu fdcut de Thomas Hatch, unul din-legii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum - tcoa-

pe conceptul inteligenlelor multipleT. Se pare cI Rogerextrem de apt in recunoagterea sentimentelor colegilor sdi,

legdturi foarte rapide gi bune cu ei. Roger a fost singu-care a observat cd Reggie a pilit-o gi ci sufertr, 9i numai el a

sd-l consoleze, chiar dactr asta a constat in faptul ctr gi-apropriul genunchi. Acest gest mirunt dovedegte un ade-

t talent in privinla raporturilor interpersonale 9i o capacita-emolionald esenfiald pentru pdstrarea relafiilor apropiate, fieeste vorba de o cXsltorie, de o prietenie sau de un parteneriatafaceri. Asemenea aptitudini la copiii de grddinild sint doar'

ii talentului lor, ce se vor coace de-a lungul vielii.Thlentul lui Roger reprezinti una dintre cele patru capacittr|icare le identificd Hatch si Gardner ca fiind componentele in-

lei interpersonale:

grupurilor - aceasta este o calitate esenfiald pen-

itru un conducdtot presupunind inilierea 9i coordonarea efor-',turilor unei intregi relele de oameni. Acesta este talentul caret r rqruvr

rile remarctr la regizorii sau productrtorii de teatru, la ofileriirdin armatd gi la gefii eficienli ai unor organizafii sau institulii

orice fel. Pe terenul de joactr in general, acesta este copilul, care preia conducerea, hotdrind de-a ce se vor juca ceilalli saudevenind cdpitan de echipd. ,Negocierea soluliilor - talentul mediatorului care previne con-

*l'flictele gi le rezolvi pe cele care plutesc tr aer. Cei care au ca-ipacitatea de a excela in dezamorsarea, fur arbitrarea sau fur me-, dierea disputelor; ei pot face carierd in diplomafie, in proble-,'mele de arbitraj sau in magistraturd, ori ca intermediari sau ca

' administratori ai preludrilor de companii. Acegtia sint copiiicare rezolvl neinlelegerile de pe terenul de joaci.

150 Natura intetigenlei emolionalet Relaliile personale - talentul lui Rogef,leferitor la empatie gi la

r1*illt* unor iegdturi interumaie. in felul acesta'se poarestabili mai utor o intilnire sau recunoagte ori reaclioni currrtrebuie in raport cu_ sentimentele gi ingrijordrile celorlalgi -arta stabilirii relatiilor interpersonah. be obicei, aceste per"soane sint buni ,,coechipieri,,, parteneri de viald pe care te pofl

' bizu| buni prieteni sau parteneri de afaceri; in lumea afaceri.lor se descurcd 9i ca agengi de vinzdri sau ca administratclrlsau pot fi excelenli profesgli. Copiii precum Roger se inlelegpractic cu toati lumea, stabilesc ugor ielalii de joicd si o fic cupldcere. Acegti copii au tendinla sd se descurce foarte bine lndescifrarea emoliilor duptr expresia chipului gi sirt cei mai in-drdgili de colegii de gcoile.

. Anal.iza sociald - capacitatea de a d.etecta sau de a presupunesentimentele celorlalli, motivele gi trgrijordrile lor. Aceastllcunoagtere a felului cum simt ceiralfi poate dgce la stabilireacu mai mare ugurinld a unei relalii intime sau a unei leglturide orice fel. Aceastl capacitate folositd la maximum poate fide folos unuiterapeutiompetent sau unui consilier^_ sau,dacd este combinattr gi cu un oarecare talent literar, unui ro_mancier sau dramafurg cu har.

Puse la un loc, toate aceste capacitdli constituie ingrediente_le necesare relaliilor interpersonaie, ele aducird farmEc, reugittrsocialX gi chiar carismd. Cei care dau dovadd de inteligentd so_ciali pot stabili mai ugor-legdturi cu ceilalfi, fiind mai ie.spicu_ce fir interpretarea reacliilor 9i a sentimentelor semenitor, inion_.d1c9re-

2i organizare gi in rezolvarea disputelor care pot izbucnioricind in societate. Cei care pot exprimi acer sentiment colectivneexprimat gi-l pot folosi in aga fel incit sX indrepte grupuri in_tregi spre scopurile lor sint conducxtori inndscufi. Acegtia sintoamenii a ciror companie este cdutatd, pentru cd gtiu sj cultiveemoliile - ii lasx pe ceilalfi bine dispugf 9i hezesc comentarii degenul: ,,Ce pl5cut e sd te afli ln preajma unei asemenea perso.me.,,

- Aceste capacitlfi interpersonale se construiesc pe inteligen_

lele emolionale. Cei care fac o foarte bunX impresie in socieLte,de exemplu, sint capabili si igi monitorizeze propia exprimarea emoliilor 9i sd gi-o adapteze la ferul cum reic.ti-one azt ceilalyi,deci ginj capabili sd racordeze permanent comportamentul lorsocial, fdcind in a9a fel incit se obtina efectul icontat in acestsens/ asemeni unor actori ta.lentati.

Artele sociale

daci aceste capacitifi interpersonale nu sint echili-de un acut sim! al propriilor nevoi 9i sentimente 9i al felu-

hr care trebuie satisficute, ele pot duce la o reugitl socialtr- o.popularitate cigtigat[ cu prelul adevdratei satis-

personale. Acesta este punctul de vedere al lui Markpsiholog la Universitatea din Minnesota, care i-a studiat

151

ale ctrror capacitili sociale ii transformd in adevdralicampioni ai impresiei bune pe care o fac8. Crezul lorar putea si coincidtr cu o remarctr ftrcuti de W. H. Au-

care a spus ctr imaginea lui de sine ,,este foarte diferitl depe care ircerc sd o creez in mintea altora pentru a-i de-

str mtr indrdgeasctr". Schimbul poate avea loc dacl acestsocial depdgegte capacitatea de a congtienti2a gi de a res-sentimentele cuiva: pentru a fi indrXgit - sau micar pli-

l-, cameleonul social va pdrea cX este tot ceea ce vor ceilalgifie. Snyder a constatat cd semnul definitoriu pentru aceastl

ie este ctr fac o impresie extraordinard, dar au foarte pu-relalii intime stabile sau mulpmitoare. Un model mult mai

ar fi desigur o echilibrare inhe adevdratul sine 9i capa-de adaptare la societate prin folosirea acestui talent, do-

lind integritate.Pe cameleonii sociali totugi nu ii deranjeazi deloc ctr una

gi alta fac, cu condilia str oblind acceptul societtrfii. Ei trtr-ln aceasti discrepan!tr dintre imaginea publici gi realitatea

Helena Deutsch, psiharialist, socotegte cI acegtia auitiili ca-gi-cum", modificindu-gi personalitatea cu o re-flexibilitate, pe mtrsurtr ce capteaztr semnale de la cei

ilin jur. ,,ln cazul unora", mi-a spus Snyder, ,,persoana pubtictr

fl:cea intimtr se impletesc bine, in vreme ce ir cazul altora esteVorba doar de un adevtrrat caleidoscop de aparenfe schimbdtoa-n. Ei sint precum personajul 7-nlig al lui Woody Allen, care in-

cu disperare si se adapteze in funclie de persoana in fala,tlreia se afltr.""1, Asemmea oameni fircearctr str detecteze un indiciu despreftlul cum s-ar dori sI fie inainte de a avea o reaclie 9i nu spun

S:.r 9i simplu ceea ce simt. Pentru a fi inbune relafii gi acceptafi,icegti oameni sint dispugi si ii factr pe cei pe care nu-i pot suferirtr creadl ctr le este prieten. Ei i9i folosesc capacitdlile socialepentru a-9i modela acliunile in funclie de diverse situalii 9i pro-cedeazd ca 9i cum ar avea mai multe personalittrfi, fiecare infuncgie de cel in prezenla ciruia se afltr, trecind de la supersocia-


bilitate la o rezervi totald^ Categoric ctr ir acest sens, aceste trll-sdturi sint foarte preluite in anumite profesii cum ar fi actoria,avocatura, vinzirile, diplomafia gi politica.

U:r alt tip de autosupraveghere, poate gi mai important, pa-re str factr diferenfa dintre cei ce ajung cameleoni,,,eurrcorugi inplan social, trcercind sd impresioneze pe toatd lumea gi cei careigi utilizeazd rafinarea sociali pentru l-gi mengine adevtrratelelor sentimente. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau, cumse spune/ ,,de a fi fu insufi", ceea ce permite un comportamentin concordanfd cu cele mai profunde sentimente 9i vilori, indi-ferent care ar fi consecinlele sociale. O asemenea cinste emotio-nalX poate duce ugor la o confruntare deliberatd pentru a ttria dinrXddcini orice formd duplicitard sau de negare - o curXfare a at-mosferei, ceea ce un cameleon nu va inceica si facd niciodatd.

SEMNELE INCOMPETENTEI DIN PUNCTDE I/EDERE SOCIAL

FIri indoialtr ci Cecil era strdlucif el era un adeviiat expertcu studii inalte in limbi str6ine gi un neintrecut traducdtor. Exis-tau ingd 9i puncte esenliale in care era complet incapabil. Cecilplrea lipsit de cele mai elementare calittrgi pintru vii,ta in socie_tate. El era ir stare sti rateze complet o conversalie inti*pHto"-re la ocafea gi sI bijbiie complet dezorientat cind trebuia si-gitreactr tr vreun fel timpul; pe scurt, era incapabil de cele maisimple schimburi sociale. Dar lipsa de adaptire itr societate semanifesta sub forma cea mai gravd afunci citrd se afla tr prezen-!a femeilor, a9a incit Cecil a ajuns la terapeut, intrebindu-se da-ci nu cumva are ,,profunde tendinle homosexuale,,, cum le zi-cea el, degi niciodatd nu avusese asemenea fantezii erotice.

- Adevdrata problemd, avea sd-i m5rfuriseascd Cecil terapeu-

tului, era faptul ci el se temea cd lucrurile pe care are de ipuss-ar putea si nu intereseze pe nimeni. Aceastd teami profunddducea la o incapacitate de adaptare in societate. Emoliiie excesi-ve din timpul intilnirilor l-au fdcut sd chicoteasci 9i sn ridl inmomentele cele mai nepokivite 9i in schimb sd nu reugeascd sIschileze mdcar un zimbet afunci cind cineva spunea ceva cuadevdrat amuzant. StingXcia lui Cecil, i-a mlrturisit el terapeu-tului, venea de undeva din copildriei toatd viafa s-a simgit

^bine

in societate doar in prezenla fratelui mai mare, care a reugit oa_recum si amelioreze sifualia. De indatl ce pleca de acasd insd.

Artele sociale

tea sa era coplegitoare; era pur 9i simplu paralizat dinde vedere.social.

,Iattr ce povestegte Lakin Phillips, psiholog la UniversitateaWashington, care susfiirea cI problema lui Cecil igi are

irn egecul sdu din copiltrrie de a invila cele mai ele-Suntere leclii de interacfiune social5:

Ce-ar fi putut si fie invltat Cecil anterior? Si le vorbeasci direct ce-lor care i se adreseazi; sd inilieze un contact social 9i sd nu agteptelntotdeauna ca alfii sd facd primul pas; sA irceapd o conversafie 9inu sA se mulfumeasctr doar cu da" gi,,nu" sau cu alte rdspunsuridintr-un singur cuvin! sA-gi arate recunogtinla fa$ de ceilalfi, sidea voie altcuiva sd iastr mai intii pe ugtr; si agtepte pind ce este ser-vit cineva... sd le mu$umeasctr celorlalli, sd spund ,,te rog", sd im-

" parti cu al$i ceea ce are;i.toate celelalte lucruri elementaie in rela-

, fiile interumane pe care le preddm copiiilor nogtri de pe la 2 ani.e

Este neclar dactr aceasttr deficienfd a lui Cecil se datora doarlncapacit5lii persoanei ce trebuia sX-l ftrvefe aceste elementelAFnfiale de civilizafie sociald sau dactr el nu a fost in stare sd gile insugeasctr. Indiferent care ar fi rdddcina rdului, povestea luiCecil este instructivtr, pentru ctr subliniazX importanfa esenlialtrt nenumtrratelor leclii gi reguli nescrise de armonie socialtr pecare le primesc copiii in sincronizarea interacfiunilor lor. Efectul,lncapacitatea de a respecta aceste reguli, consti de fapt in emi-terea acelor unde care ii fac pe cei din jur sd se simttr nelalocullpr in prezenla noastrtr. Funcfionarea acestor reguli presupune4esig* implicarea tuturor irtr-un schimb social desfdgurat inclele mai bune conililii; stingdcia nagte anxietate. Oamenii lipsilide aceste capacitdfi sint incapabili nu numai de rafinamente so-ciale, dar gi de a se descurca cu emoliile celor cu care se intilnesc;lnevitabil lasd in urma lor o 6tare de tulburare.,, Cu tolii am cunoscut oameni asemenea lui Cecil, care sfirt su-ptrrdtor de inadaptali vielii sociale - cei care nu par sI gtie cirdeA incheie o conversalie sau o convorbire telefonicd 9i care con-tinud str vorbeascd la nesfirgit, nebdgind in seamd toate aluziilede a-gi lua la revedere; cei ale ctrror conversafii se axeazd.perma-nent pe ei firgigi fird nici cel mai mic interes mlrturisit pentruoricine altcineva gi care ignori cu orice pre! incercdrile de aSchimba subiectul; cei care se bagi ti pun intrebdri ,,nelalocullor". Aceste deraieri de la o traiectorie sociald fireasci dernon-glreazl,o lipsi de elemente fundamentale in construirea unei in-teracliuni umane.

153

1,54 Natura inteligenlei emolionale

Psihologii au inventat termenul disemie (de la grecescul dys- care inseamni ,,dificultate,, gisemes, care inseamne ,,semnai,)pentru a desemna incapacitatea de a detecta mesajele nonverba"19; glul din zece copii are una sau mai multe probleme in aceas-tX direcfiel9. Problema poate fi aceea ctr nu iimte cum trebuiespafiul.personal, astfel incit copilul sttr prea aproape de persoa-na cu care vorbegte sau igi imprdgtie lucrurile pe teritoiiul alt-cuiva; interpreteazd sau igi folosegte prost limbijul trupului; in_terpreteazd gregit sau folosegte gregit expresiile fe,tei,nifiind, deexemplu, capabil str stabileasctr un contact vizual; sau are unsim! subdezvoltat al prozodiei, al calitifii emofionale a vorbirii,gi prin urmare vorbegte prea strident sau monoton.

Multe cercetdri s-au concentrat asupra detectirii copiilor ca-re dau semne de deficienld de adaptaie in societate, copii a cI-ror stingtrcie ii jace str fie neglijali sau respingi de prietenii dejoactr. In afard de copiii care sint izolali pentru ctr sint tiranici, oaltd categorie evitatd este cea a copiilor iu permanente deficien-!e in interacliunea directtr, care ar trebui sd he insofit2l de anumi-te elemente sociale, mai ales de regulile nescrise care guvernea-zd asemenea trtilniri. Dactr acegti copii nu se descurctr bine dinpuirct de vedere al limbajului, o"-"r,ii cred ctr nu sint prea deg-tepli sau ctr n-au gcoaltr; dar cirnd nu se descurci in ce privegteregulile nonverbale de interacfiune umantr - in speciai prieie-nii de joactr - ii percep ca fiind ,,ciuda!i,, gi ii evittr- Acegfia sintcopiii care nu gtiu str intre ugor in joc, care ii lovesc pe ceilalli inloc str se poa+e camaraderegte - pe scurt, cei cate iirnt ,,de evi-tat". Acegtia sint copiii cane nu au reugit s5-gi sttrpineascd limba-jul tdcut al emofiilor 9i care, ftrrtr str-9i dea seaml, transmit me-saje ce creeazl o senzalie nepltrcuttr.

Stephgn Nowicki, psiholog la Universitatea Emory, a studiatcapacittrfile nonverbale ale copiilor 9i a declarah ,,Copiii cane nupot deslugi sau exptirna bine emoliile se simt permanent frus-trafi.In esenfd, ei nu inleleg ce se intimpli. Aceit tip ce comun!careeste un permanent subtext a tot c€ea ce faci. Nu ili pofi as-cunde expresia chip-trlui sau pozilia corpului, aga cum nuiti pofimasca tonul vocii. Dacd gregegti in mesajele emofionale pe iarele hansmifi permanent, constafi cI oamenii reacgioneazd ciudatin ceea ce te privegte - egti respins gi nu itii de ce. Dactr ai im-presia ctr aclionezi cu bucurie, dar pari exagerat sau furios, cons-tali ci ceilalli copii se suptrrtr pe tine 9i nu inlelegi de ce. Aceas-ti categorie de copii sfirgegte printr-o lipsi a controlului in ra-

Artele sociale

cu felul in care sint tratali de ceilalli, iar acliunea lor nu areasup(a a ceea ce li se intimplS, drept pentru care se.simt

deprimali gi apatici."afard de izolarea sociald, acegti copii suferd 9i pe plan gco-

,Clasa, desiguq, este tot o societate, una de inv5ldminf copi-etingaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ci va

gregit gi va reacliona gregit atit falX de profesori, cit 9iceilalli copii. Anxietatea rezultatd 9i consternarea pot, la

d lor, sd intervind in mod negativ asupra capacit[lii de a fur-a copilului. lntr-adevdr, aga cum aulrdtatlo testele referi-la sensibilitatea nonverbald a copiilor, cei care interpretea-

gregit aluziile emolionale au tendinla sd nu se descurce preala gcoald, degi potenlialul lor de invdldtur5 este bun, con-testelor IQll.

,,NATE PUTEM SUFERI',: PRAGULABORDARII

Inadaptabilitatea sociali este mai dureroasd gi mai explicittri cind se manifesti intr-unul dintre cele mai periculoase

155

tgate acestea sint fdcute publice. Din acest motiv, acest moment;rucial a devenit subiectul unui studiu foarte aminunfit, fdcut

ciliva studenli, asupra dezvoltdrii copilului. S-a scos la ivea-

,l! faptul cd existd un contrast izbitor in privinla strategiilor depbordare folosite de copiii foarte indrdgili comparativ cu alepcelora neacceptafi. Descoperirile au aritat ci este extrem de im-Portant pentru adaptarea 'rn- societate sd se observe, sI se inter-prcteze.gi sd se reaclioneze in raport cu aluziile emolionale sau,fnterpersonale. Este sfigietor sd vedem cI un copil este izolat de

fi la joacd, el dorindu-gi si se integreze, dir nefiind accep-,lat - pi acest lucru fiind universal valabil. Chiar gi copiii cei maifndrdgili sint uneori respingi - un studiu fiqrt pe copii de cla-ea a doua 9i a treia a aritat cd, in 26o/" din cazuri, copiii cei mai

, hdrXgili sint respingi atunci cind incearcd sd intre intr-un grupdeja format.

Ilomente din viafa unui copil: incercarea de a fi acceptat intr-ungrup de joac5. Este un moment periculos, pentru cd atunci copi-ftil este indrdgit sau urit, simte sau nu ci aparline grupului 9i

Copiii mici sirt extrem de sinceri in privinla judecilii emo-fionale in cazul acestor schimburi. Veli fi martorii unui dialoglntre copiii de patru ani de la o grddini,t512. Linda vrea sd se joa--


ce cu Barbara-, Naqrcy gi Bill, care au nigte animilule gi nigte cu_Durl. .ba se uitd cam un minut, dupd care ii abordeazi agezin_du*e lingd Barbara gi incepind sd je joace 9i ea cu animilufele.Barbara se intoarce 9i ii spune: ,,N-ai voie ,i tu 1*i!,,

,,Ba am", -rtrspunde

Linda. ,,pot sX am 9i eu nigte animllule.,,,,Banu", ii spune rtrspicat Barbara. ,,Azinute vrem.,,

. . CTq Biil trece de partea Lindei, Nancy se aldturX 9i ea atacu_

lui. ,,Azi nu putem s-o suferim.,t '

- -Din pricina pericolului de a li se spune, explicit sau implicit:

-N-u te putem suferi", toli copiii sint foarte prudengi atunci cind

I"b1" f treacf grlgul abordArii unui grup deja format. Aceas-td nelinigteprobabil cd nrr difertr pr"u m.rlt-d" aceea pe care o re-simte un adult la un cocktail unde se afli necunoscu,ti care pa, uavea o disculie foarte veseli, ca irtre prieteni intimi. pentru c6acest moment de trecere a pragului de intrare intr_un grup esteatit de important pentru * copil cercetdtorii l-au nimii ,,unqragnostlc toarte,precis... care scoate rapid in eviden!tr diferen_fa de talent social."13

De obicei, noii sosili stau mai intii in expeciativd gi abia apoiintrd timid, devenind mai siguri pe ei doai dupi ce au fXcuici_liva pagi prudenfi. Ceea ce conteazd cel.mai,rr.rlt ir, privinla ac_ceptdrii unui copil este felul in care se integreazd in tipicul'unuigrup, sesizind ce jocuri sint la modd gi ce inume le displace ce_lorlalti.

Cele doui pdcate capitale care aproape intotdeauna duc la orespingere ar fi: incercarea de a prelua ionducerea prea curindsau de a nu se sincroniza cu ceea ce ii intereseazd pe ceilai;i. Or,tocmai asta incearcd sd facd acei copii nepopulari: ei dau ntrvald*!t*l grup incercind mult prea 6rusc 9i mult prea curind sdschimbe cursul lucrurilor sau oferindu-gi pdrerile ori pur gi sim_plu nefiind de acord cu ceilalli incX din- prima clipi - toateacestea fiild d9 fapt incerctrri de a atrage itgngia azupra lor. inmod paradoxal, ei sint ignorati sau respingi. in ichimb, copiii in_

$re.Slti studiazd grypyl pentru a inleiege ce se ir.rtimplj acolo

inainte de a intra in el $i apoi fac un anumit lucru spie a fi ac_ceptali; agteaptd sX aibl un statut personal in grupui respectiv,statut ce va fi confirmat inainte de a lua iniliativa de a sugeru

""ar trebui si facl ceilalli.Str ne trtoarcem la Rogeq, bdielelul de patru ani descoperit de

Thomas Hatch pentru cX dtrdea dovadd d" o *ure inteliglnfl.in_terpersonal5l4. Pentru a intra intr-un grup, Roger avealca tatti-

Aitele sociale ' t57

ed observe mai intii.pe unul dintre.copiii din grup gi apoi sdce ficea acesta, pentru ca in final si-i vorbeasci 9i sd se

lrtegreze complet. Aceasta este o strategie de succes, dupi cum|'a dovedit in cazul lui Roger, de exemplu, atunci cind el giltlarren s-au jucat de-a pusul ,,bombelor" (de fapt pietricele) inlosete. Warren l-a intrebat pe Roger dactr vr.ea str meargtr cu eli-Copterul sau cu avionul. lnainte.de a.se implica, Roger a intre-baf ,,$i tu ai se fii in elicopter?"

Acest moment aparent inofensiv dezviluie sensibilitatea fa-tl de grijile celorlalfi gi capacitatea de a acfidna in cunogtinli decauzd intr-un fel care sd menlinl legdtura. Iatd care este comen-tariul lui Hatch in privinla lui Roger: ,,El intii i9i <testeaz5> co-lcgii de joactr in a9a fel incit ei si rtrtnind in mediul lor gi sX-gicontinue joaca. Am asistat la felul curn au reaclionat gi alfi copiicare pur gi simplu s-au urcat ircare pur gi simplu s-au urcat in propriile elicoptere sau avioanegi gi-au luat zborul la propriu gi la figurat din societatea respec-resPec-tiv[."

INTEIJ GENTA N netaynE EMOfl ON ALE :UN SruDIU DE CAZ

Dactr in testarea abilitlfilor sociale, cel mai important este strgtim sd calmtrm emofiile negative ale celorlalfi, a te descurca cucineva aflat in culmea furiei reprezintd culmea mdiestriei. Date-le referitoare la autostlpinirea miniei gi la molipsirea emofiona-li sugereazd cd o strategie eficientd ar fi distragerea persoaneifurioase, intrind in empatie cu sentimentele gi perspectiva aces-teia gi conducird-o apoi spre o alttr variantd, care sd o racorddzela o gamtrmaipozitivtr de sentimmte -un fel de judo emofional.

LJn asemenea talent foarte rafinat pe care il reprezinti mareaartd de a putea influenla din punct de vedere emolional este celmai bine exemplificat printr-o poveste spustr de un vechi prie-ten de-al meu, riposatul Terry Dobson, care in anii 1950 a fostunul dintre primii americani care au studiat artele mar.tiale in]aponia, gi anume aikido. intr-o dupi- amiazd, se intorcea acastrcu un tren care fdcea legdfura cu Tokio, citrd dintr-odattr a urcato matahald de muncitor foarte violent, beat mort gi murdar tot.Bdrbatul a inceput sd-i terorizeze pe pasageri, degi se clitina pepicioare: zbiera iriurtrturi, a inghiontit-o pe o femeie care lineain brafe un copil, arunctrd-o in bralele unui cuplu mai in virstd,care apoi s-a ridicat 9i s-a dus undeva mai in spatele vagonului.

158 Natura inteligenlei emolionaleBefivanul, dupi ce s-a mai cldtinat de citeva ori (ratindu_gi lovi-turile incercate), a ingficatstilpul metalic din miylocul lrugo.,r-lui gi cu un riget a vrut sd-l scbatl din podea.. In acestmoment, Terry care era tntr_t condifie fizicX maximtrT iT" 1 o3t:.: pe zi de anrrenamente aikido, a simlit

"""oiusa rntervrna, inainte s_o pdleascd prea grav careva. Dar si_aamintit cuvintele maestrului sau: ,,Akidoleste urtu recoi.iff"rfiQine arein gind sI se batl gi-ablocat legltura cu universul. Da_cd incerci str-i domini pe ceilaltiegti deia"infrint. Noi, d" f"p,;"_velSm sd rezolvim conflictele gi nu sd'le stirnim.,,.

jntr-adevdr,Terry acceptase ta inceputuicursurilor cu maes_rrur sau sa nu provoace niciodatd o bdiate gi sd foloseasci artelemarliale doar ca apdrare. Acum insd i se pdrea cd are ocazia sd-sitesteze_cunogtinfele de aikido in realitaie, in ceea "" "ru "tu,

oocazie legitimd. Astfelincit in vneme ce toli ceilalli pasageri in_lemnisertr tr scaunele loq, Terry s-a ridicaj in picioare gi s_a in_dreqlat deliberat foarte incet spre individul respectiv.

- .observindu-1, befivanul a zbierat ,,Ahar un strtrin! Trebuiesf i s9 dea o leclie in stil japonez!" $i ainceput sl se pregdteas_cd sd-i vind de hac lui Terrv.

Tocmai cihd voia se faca prima migcare, cineva a strigat cutoate puterile gi cu mare veselie in glas: ,,Hei!,,. Cum spuneam, tonul era foarte-vesel, ca 9i cum tocmai ar fifost ztrrit un bun prieten. Belivanul s-u iniois s,rlprins gi a vdzut.T iipt"",1 Ti|t"t pe la vreo gaptezeci de ani care staiea acolo,rntr-un col!, in kimono_ul lui. Btrtrinul i_a ftrcut incintat semn cumina belivhnului 9i a cintat intr-un ritm vioi ,,C,mere,,.Belivanul s-a indreptat cu pagi mari spre el, pus pe harftr.,,De ce dracu' crezi cl lg sta eu de vorbtr cu ,il"i;i"'tr;;;;,T::y u, fi_ fost gata str il doboare pe befivan, h .;rJftr;;;;;n tacut cel mai mic gest de violenfd.

,,Ce naiba ai b{ut?',, a intrebat bitrinul, ochii indrepttn_du-i-se spre muncitorul beat.

,,Am-bdut sake, qi oricum nu-i treaba ta,,, a mugit befivanul.,,4, dat asta e minunat, minunat,,, a replicat bftrinul cu unton plin de cdldurl. ,,yezi tu,9i mie imi place sakeui. i" n""*"

seard eu 9i cu sofia mea (si gtii ci are gaptezeci gi gase ae anijin_cdlzim o sticluld de sake gi odrrcem in Sredind, unde ne agezhmpe o banci veche de lemn...,, $i a contiiuat vorbind a"rpr"

""r_malul japonez din curtea lui, dcspre minundliile di" g.h;di""l;,unde bea cu pl5cere cite un sake in fiecare seard. Chiiul belivu-

Artele sociale

a inceput str se mai imblinzeazfpe mXsurd ce il asculta pe bi-$i-a desclegtat pumnii. ,,Mda... 9i mie imi plac curmalii ja-

..", spuse el cu o voce hiriittr.,,Da" , a replicat bdtrinul cu o voce tonictr. ,,$i pun pariu ctr ai

o eotie minunattr.",,Nu", rlspunse muncitorul, ,,sofia mea a murit..." Plingind,

I inceput sd spund o poveste despre cum gi-a pierdut sofia, casagi slujba 9i cit de rugine ii este de el.

Chiar atunci trenul a ajuns in stafia unde Terry trebuia str co-boare 9i l-a auzit pe btrtrin cum l-a invitat pe befivan sd vini cuel 9i sd-i povesteascl tot 9i l-a vtrzut pe acesta cum gi.a ldsat ca-pul in poala btrtrinului.

AstA inseamnd str ai geniu in relaliile emolionale.

159

PARTEA A TREIA

Inteligenfa emofionaliaplicati

Dusmani intimr

" Sigrnund Freud remarca fald de discipolul sdu Erikson fap-

ful cX a iubi gi a munci sint cele doud capacitili umane care de-

lermind maturitatea completd. Dacd aga stau lucrurile, atuncimaturitatea ar putea fi pusd in pericol, avind in vedere tendin-

fele actuale ale cdsniciei gi ale divorfului, care fac ca inteligenlaemolionaltr sd fie mai importantd ca oricind'

Sd ne gindim la procentajul divorfurilor. Numlrul divorfuri-lor s-a stabilizat la un anumit nivel. Dar mai existd o posibilita-te de a calcula rata divorfurilor, care sugereazd o cregtere verti-ginoasd: privind la gansele unui cuplu proaspit ctrsitorit de aeftrsi irc cele din urmdintr-un divor!. Degi in ansamblu numdruldivorfurilor nu a mai crescut, riscul de divor! s-a modificat in ca-zul tinerilor cdsdtorili.

AceastX modificare este gi mai vizibilS atunci cind compa-rdm rata divorfurilor in cazul cuplurilor cdsitorite intr-un anu-mit an. La americani, din cdsniciile care au inceput la 1890, cam10% au sfirgit printr-un divor!. Penku cei ctrsdtorili in1920,18o/";pentru cei cdsdtorifi in 1950,30%. Cdsitoriile din 1970 aw avut oproporlie de 50% de despXrfiri. Iar pentru cei cdsitorili h 1990,posibilitatea ca mariajul sd se sfirgeascd printr-un divor! a ajunsla infricogdtoarea cifrd de 67"/'11 Daci aceste estimdri vor conti-nua pe aceeagi linie, doar trei din zece cupluri clsdtorite recentpot conta cd vor rdmine nedespdrlili toati viala.

Se poate spune c5, in mare parte, aceastd cregtere nu se dato-reazd atit de mult sciderii inteligenlei emofionale, cit eroziuniipermanente a constringerilor sociale - cei care divorleazd numai sint stigmatizali, nevestele nu mai sint dependente dinpunct de vedere financiar de solii lor - cdci asta linea multe cu-pluri la un loc, chiar 9i in cazul celor mai nefericite perechi. Dardaci aceste constringeri sociale nu mai reprezintd un factor ce

164 Inteligenla emolionald aplicatd

line cisniciile la un loc, atunci in mod sigur cI forlele emoliona-le dinhe so! 9i solie sint cu mult mai importante, dacd doresc in-tr-adevlr ca legdtura dintre ei str dureze.

Aceste legdturi dintre so! 9i solie - 9i gregelile emolionalccare ii pot determina sd se despartd - au fost recent analizate cuo mai mare precizie ca oricird. poate cI descoperirea cea maiimportantd pentru infelegerea a ce anume face ca o cdsnicie sireziste sau sd fie distrusi vine din citeva mdsurltori psihologicefoarte sofisticate, care permit urmirirea clipd de clipi a,rrr"i1"-lor emolionale la nivelul cuplului. Oamenii de gtiin-td sint acumcapabili str detecteze valurile invizibile de adrenalini ale sofu-lui, precum 9i cregterile brugte de tensiune, sd observe trecitoa-

1e, dar grtritoare microemolii care se strecoard pe chipul solieilui. Aceste mdsurdtori fiziologice scot la iveald un subtext biolo-gic ascuns, care contribuie la dificultdlile cuplului, un nivel cri-tic al rea[Hfii emofionale, care este de obicei imperceptibil sautrecut cu vederea de cltre cupluri. Aceste mdsuritori irattr care

. sftrt forlele emofionale care pdstreazd o cXsnicie sau o distrug.'Gregelile apar de la bun inceput din pricina diferenlelor dintielumea emolionald a fetelor gi cea a bdielilor.

]ASNI)IALIII SI AEI:nAnAuIITIE sE AELATN IIPIIARIE

Cind tocmai intram, de curind, furtr-o seard, la un restaurant,am dat peste un tinir care iegea pe ug5 9i avea un chip impietrit9i urstrz- Imediat in spatele lui era o tindrtr care venise tr fuga

-m11e ;il lovea cu disperare cu pumnii in spate fipind: ,,Ce nii,

bal lntoarce-te imediat gi fii drdgu! cu mine!,, Aceasti rug5min-te trangantl gi categoric contradictorie fdcuttr unui spate in retra_gere rezumtr tiparul cel mai des intilnit al cuplurilor cu proble-me: ea incearcd sd se implice, iar el se retrage. Specialigtiiin cis-nicii au observat demult cd pind ca un cuplu sd ajungd la terape-

|t, deja ajunge la acest tipar implicare-retragere, solut ptingin-du-se cd sofia nu este ,,rezonabild" prin ceeice solicitd ori friniegirile ei, iar ea se plinge de indiferenla lui fali de ceea ce ipu-ne ea. Acest joc matrimonial reflecti faptul cd la nivelul crrplu-lui existd doul realitdli emolionale, a lui si a ei. Rddlcina ui"s-to_r diferenle emofionale, chiar dacd in parte este biologicX, seafld gi in copilSrie, respectiv in cele dou{lumi emotional-e in ca.re trdiesc bdielii 9i fetele pe mSsurd ce cresc. Existd multe cerce-

Dugmani intimi 165

t{ri fdcute in legdturi cu aceste doud lumi separate, bariereledintre ele intdrindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pecare le preferd bdiefii gi fetele, dar gi de teama incercati de copiiimici de a nu fi ironizali pentru cX au ,,o iubiti" sau ,,un iubit"z.lntr-no studiu referitor L prieteniile dintre copii, s-a descoperitctr miculii de trei ani suslin cd jumdtate dintre prietenii lor sintde sex opus; cei de cinci ani, spun ctr circa 20"h, iar cei de gapteani susfin aproape cX nu mai existd prieteni de sex opus3. Acesteuniversuri sociale separate se intersecteaz6, foarte pulin pinX laadolescenld, cind incep intilnirile sentimentale.

lntre timp, bdielii gi fetele inva!tr lucruri total diferite desprefelul in care str-gi stdpineascd emoliile. Pirinfii in general discu-td emoliile - cu exceplia miniei - mai mult cu fiicele decit cufiiia. Fetele strt expuse unei mai mari cantitili de informalii de-epre emolii decit bdiefii: atunci cind pXrinlii inventeazX povegtipe care le spun copiilor pregcolari, ei folosesc mai multe cuvin-te emolionale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cind vor-besc cu fiii lor; cind mamele se joactr, de exemplu, cu sugarii lor,ahqeazd o mai largd gam5 de emolii fa!5 de fiice decit fa!5 de fii;clnd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente, le discutXmai in aminunt din punct de vedere al stlrii emolionale, decit ofac cu fiii lor - degi cu fiii intrd in mai multe amXnunte referi-toare la cauzele gi consecinlele emofiilor precum minia (proba-bilpentruaopreveni).

Leslie Brody 9i Judith Hall, care au rezumat studiul asupradiferenlelor de emolii intre sexe, suslin cd acest lucru se irtim-pltr probabil pentru ci fetele igi dezvolt6 mai rapid 9i mai ugorlimbajul decit biiefii, ceea ce le face sX aibtr sentimente care pre-supun o mai mare experienld gi o mai bund exprimare, precum

9i o capacitate superioarl fald de a biielilor in ceea ce privegtefolosirea cuvintelor pentru a explora 9i a irlocui reacliile emo-lionale crun ar fi conflictele fizice; in schimb, adaugl ele, ,,bdie-fii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor nu estesubliniatl pot in mare mXsuri sd nu congtientizeze starea emo-

tionald atit in cazul lor, cit 9i in cazul celorlalli."sLa virsta de zece ani, cam acelagi procent de fete 9i de bliefi

slnt agresivi 9i dispugi la confruntlri directe atunci c?nd se infu-rie. Dar pe la treisprezece ani apare o diferenlX considerabili in-tre sexe, care incep sd se defineascd mai bine: fetele devin maiapte decit btrielii ih arta tacticilor agresive curn ar fi ostracizarea,birfele nefaste 9i rdzbundrile indirecte. BSielii, in general, conti-

166 Inteligenla emolionald aplicatdnua sA fie dispugi la confruntdri directe atunci cind sint fur.iogl,:fll.lr^9

strategiile mascate6. a"urtu "rtu

*ul dintre run.r(,r1rii=sele motive pentru care blielii _ 9i uifio, berb"ti*;"iil;#t#,trji::ca!i

decit r"*"r op", ?rlpii,,L!a terripuritor v ief tiCind feti,tele se joacl intre ele, o fac in grupuri mici, punirrdaccentul pe o mini-md ostilitate gip"

" *".r*a cooperare, in vrc_me ce jocurile bdiefilor r: f3: il i*p"ri'*"i mari, punindu,aeaccentul pe concurent5' o difererigS ir*i- p*r" fi constatatil flr

.:."_T::" intimpti

i!1.i cind jocul Uai"iii., sau at fetelor cstemtrerupt pentru c5 cineva- p5legte ceva. Dacd un baiat accidcir,tat este foarte nectriif""":t:1f,,_"F;piil" rIL sd se dea de-o par.te 9i si nu mai pringd,.pentru ca jbaca sd poati continua. DacAacetagi lucru se intirirpfi in cazul;;;;;ir" care se joacd, jocttlse opregte 9i toate se adunl in juq, ca se_i vine i. ";"t.i[ii"*rjre plinge. Diferenfa rnanifestJta ;" uer#fui fetile la joaci rezu-md ceea ce Caror Ginigan ae u uuivarJ r-,rfrti.riura ca fiind o de.osebire cheie trtre sex-e: bdielii se;#;;

"" autonomia 9i i'.dependenla lor, rezistin! ;;;;r;;::**r,la greu, in vremece fetele se considerd parte a unei adeviratAstfel, bdt;rti ;;r;iameninga.ti de tot ceealj:i"9

de legituri.inpericoli"a"p""Ju"ga,invieme.";;r;;::"rfi

lt"iJ:?liil:late de o rupturi la nivel *f"Ur*i. ai" cll suUlinia gi Debo-rah Tannen-in cartea ei vo" n'ii iii-"tiiTrurra (pur pi simprunu tnfelegi), aceste perspective diferit".o"i r. la faptul cd bdrba_l]1r1f:*^"il" doresc ai agteptl lucruri totailirerite de la o con_versafie; in vreme ce berbaiii," *dgu;;;; Jd vorbeasca desprediverse,,rucruri,,, femeile il;;;;;il;iiiil

"*ogor,ur".Pe scurt, aceste co:emoliiretiindb;;r,ii:qi:,"1ff .ilTjff ",tlflt;n1l,,l;sd interpreteze atit semnele ;;iil;; ;Jbate cit 9i pe celenonverbale, sr-si exprime gi sa-9i'"o*rir,ic"u se.,tirr"., tele,,, iarl:l:ltt

sintapfi sa,,rninimalir;r";;;iil ""=."

o"" Ia vutnerabi_Ittate, sentimente de vinovdfie, teaml sarr d urere.,,7 Dovadaacestor stdri diferjte este una ae neUjaauit"in lite.atura de spe-cialitate. in urma u ,"t" au ,trai;:"t;;rr";:r, de exemptu, cd.in medie, femeile sint mai "*puii." a".i, UarU"fii, cel pulin inceea ce privegte mdsurarea "upucitagii a" u ir,i".pr"ta sentimen-tele negrdite dupd expresia fe.tei, a"fra i.""^i"cii sau dupi altealuzii nonverbaie. in i".a,miirr,liilffi Jrr,, _u, usor de ci_tit sentimentele de pe chipul

"""i f"i."i-i""fi cete de pe chipul

Dusmani intimi

ir vreme ce in privinla expresivitdlii bdielilor gi fe-foarte mici nu existX diferenle, dupd ce trec de gcoala pri-blielii devin mai pulin expresivi decit fetele. Acest lucrureflecta in parte o altd diferenld cheie: in medie, femeileintreaga gami de emolii cu o mai mare intensitate 9i va-

decit bXrbalii - in sensul cd femeile stnt rr.ai,,emoti-declt bdrbaliis.

acestea inseamnd ir general cd femeile intri in cisnicietite pentru rolul de administrator emofional, in vreme ce

birbalilor acest lucru conteazd mult mai pulin pentruvigpirea relaliei. intr-adevXr, cel mai important element

femei - dar nu gi pentru bdrbafi - pentru ca o relafie sdre s-a ar5tat cd ar fi, conform unui sfudiu efecfuat

a264 de cupluri, ,,o bund comunicare"e. Ted Huston, psi-la Universitatea din Texas, studiind in profunzime cuplu-

a constatat: ;,Pentru solii, intimitatea inseamnd a discuta di-lucruri, mai ales despre cele referitoare la relalia in sine. ln

bdrbalii nu inleleg ce vor nevestele de la ei. Ei spun aga:vreau sd fac diverse lucruri cu ea, iar ea nu vrea decit sI vor-.>>" Fluston a constatat cI in perioada ir care fac curte, bir-i sint mult mai dispugi str stea de vorbi, dintr-o dorinlX de

itate, cu viitoarele lor sofii. Dar odatl cdsitorili, cu trecerea- mai ales in cuplurile tradilionale - ei petrec tot mai

fufnA vreme stind de vorbd cu soliile lor, considerind ci acestlcntiment de apropiere poate fi exprimat gi prin grldindritul im-preuni, mai degrabi chiar decit prin discutarea diverselor as-

Pecte.Tlcerea crescindd a solilor se datoreazd 9i faptului cd bdrba-

fti sint mai optimigti in privinla cXsniciei loq, in vreme ce soliileoe preocupd de toate problemele care apar; intr-un studiu de-epre cisnicii, bdrbalii vid mai in roz decit soliile lor intreaga re-lafie - actul sexual, finanlele, legiturile cu rudele prin alian!5,clt de bine se ascultd unul pe celilalt, ce importan!5 au neajun-durile personalelO. Nevestele, in general, igi exprimi mai multdecit blrbalii nemullumirile 9i o fac verbal mai ales in cuplurilenefericite. Combinind modul optimist in care btrrbalii percep cd-sXtoria cu aversiunea lor falX de confruntdrile emofionale, devi-ne clar de ce soliile se pling atit de des ci solii lor incearcd sX evi-te disculiile despre lucrurile supbrdtoare din relafia lor. (DesigurcX aceastd diferenliere pe sexe este o generalizare gi nu este va-labili in fiecare caz; un prieten psihiatru se plingea cd in cdsni-

167


cia lui sofia nu doregte sd discute despre chestiunile emolionak.,drept pentru care el este cel care le abordeazd.)

Incetineala cu care birbalii deschid discugi'e incomode irr-tr-o relalie fdrd indoiali cd se datoreazd relativei lor incapacitllide a interpreta exprimarea faciald a emofiei.

_ I:.*"il:,_O,u:*gTPt.r, sint mai sensibiie ta o expresie tristd dope chrpur bdrbatului decit sint birbalii in a detecia tristelea di'expresia unei femeill. Astfel, o femeie trebuie sd fie cu mult maitrist5. decit un bIrbatpentru ca acesta sd_i observe sentimentele gieveltuaf sd pund problema referitor la ce a dus la aceasti,it"ufii.

Agadar, trebuie sd ne gindim la implicaliile diferen,tetor enio_

lr:ii_t:"T"" sexe pentru a explica fetut in iure cupl.rrile reugesc

::j,"y1t:-"ir.l supirdrile 9i neinfelegerile'la care se ajunge inevi-

tabrl tntr-o relalie intimi. De fapt, chestiunile preciie im ar fi:11,0:_9""

fi.: T

cuplu dragoste, sau clun trebuie crescufi co_pru/ orl ce datorii sau economii are un cuplu nu strt elemehte

:1i: ryt sd inchege sau sd strice o ctrsnicie.be fapt, de felul canr

1j::Y|1.1n c'rplu despre acpste puncte delicare depinde soarta

casnrctel -lor. ajungere.l Ia oinlelegere despre ,u*id deptrgeas_c5 neinfelegerile constituie cheia sripravieguirii unui ma'a;iuer-bafii 9i femeile trebuie si depxgeasca difeien,tele inniscute intresexe, abordind emoliile difiiile. Cind nu reugesc, cuplurile de_vin vulnerabile in fala emoliilor gi in final asta le poui" Jirt."g"relalia propriu-zisd. Aga cum vom vedea, aceste fisuri au maimulte ganse de dezvoltare atunci cind. unul sau ambii parteneriau anumite deficienle de inteligenfi emofionali.

IVEA/TIAIS URTLE DIN gASNI cIE

Fred: Mi-ai strins rufele de pe sirmd?Ingrid: (cu un ton batjocoritor) ,,Mi_ai strins rufele de pe sirmi.,,

N-ai decit si !i le stringi tu, nenorocitele alea de rufe. Ce slnteu, servitoare?

Fred: N-ag zice. DacA-ai fi fost servitoare, mdcar ai fi gtiut sd facicurat.

.Daci acest dialog ar fi fost dintr_un serial de comed.ie, ar fi

putut fi amuzant, numai cd acest ton dureros de tdios a fosta!o1a.at de doul persoane care formau un cuplu gi care (p;;i;:e.:i.i ly vd surprinde) au divorfatin urmatoiii ani12. Ei

"i, f"ri

intilniti in cadrul unui studiu de laborator fdcut de psihologui]ohn Gottman de la'Universitatea din Washington, care a fdcut

Dusmani intimi 1,69

pgate cea mai detaliatd analizd asupra legdturii emolionale din-tfe cupluri, dar 9i asupra sentimentelor corozive care pot distru-ge cdsnicial3. Conversaliile cuplurilor au fost inregistrate pe ca-lete video, dupi care au fost analizate tr aminunt ore intregi

Pentru a deslugi emoliile secrete 9i felul cum aclioneazi ele. In-tocmirea unei hXrli a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la di-vort a avut un rol primordial in privinfa inteligenlei emolionalepl a importanlei sale in supravieluirea unei cisnicii.

ln ultimii doudzeci de ani, Gottman a detectat momentelebune gi rele a peste douX sute de cupluri, o parte de curind cd-![torite, altele de zeci de ani. Gottman a fdcut o hartd a ecologieiemolionale a clsniciei cu o asemenea precizie, incit intr-unuldintre studii el a reugit chiar sd prevadtr care dintre cuplurile tes-tate (precum cel al lui Fred gi Ingrid, a ctrror disculie despre ru-fe a fost atit de tdioasd) vor divorla in urmdtorii trei ani. Intr-oproporlie de 94% el a avut dreptate, ceea ce nu s-a mai intilnit inetudiile asupra mariajelor!

Acuratefea analizei lui Gottman consti in metoda sa extremde minulioasd 9i de atenti de analizare a dovezilor. Atunci cindguplurile vorbesc, senzorii inregistreazd gi cea mai mlrunt5 mo-dificare fiziologici; o analizare clipd de clipi a expresiei de pechip (folosind sistemul de citire a emoliilor creat de Paul Ek-man) detecteaztr 9i cea mai subtili gi trecitoare nuantare a senti-mentului. Dupd gedinfd, fiecare partener vine separat in labora-tor gi urmdregte caseta cu irregistrarea conversafiei, dezvdluin-du-gi gindurile ascunse din cele mai incinse momente ale schim-bului de replici. Rezultatul este un fel de radiografie emofiona-Itr a cdsniciei.

Un semnal timpuriu de avertizare a faptului cd o cdsnicie seafltr in pericol este critica asprd, susline Gottman. tntr-o cdsniciesdnXtoasd, bdrbatul gi nevasta se simt liberi sd-gi exprime ne-mulfumirile. Dar mult prea adesea, in fierbinleala miniei, ne-mullumirile ajung sd fie exprimate intr-o manierd distructiv5,declangirdu-se atacuri la adresa caracterului partenerului devia!5. De exemplu, Pamela gi fiica ei s-au dus str cumpere pan-tofi, in vreme ce soful, Tom, s-a dus la o libdrie. S-au firleles sdse htilneascl in fala pogtei intr-o orX 9i apoi sX meargS impreu-nd sI vadi un film la matineu. Pamela a fost punctualX, dar niciurmd de Tom. ,,Unde este? Filmul incepe in zece minute", s-aplins Pamela fiicei sale. ,,Tatdl tiu atita e in stare sd facd, sX in-curce totul."


Cind apare 9i Tom zece minute mai tirziu, fericit cd s_a intil_nit cu un prieten gi cerindu-9i scuze cA ainfirziat,pamela zice crrsarcasm: ,,Nu e nimic - abia am avut ocazia sI discutim desprt,extraordinarul teu talent de a da totul peste cap. Nu te gindegtiniciodati la consecinle gi egti cumplit de egoist!,,

Reprogul Pamelei inseamnd mii mult Jecit atit: este un asa-sinat asupra personalitdfii celuilalt, un atac la persoand, gi nu un.91:"t3:" asupra faptei. La urma urmei, Tom 9i-a cerut scuze,9i totu9i Pamela I-a etichetat drept ,,cumplit de egoist,,.,Majori_tatea cuplurilor trec prin asemenea momlnte din cind in cind siatunci nemulfumirea in legdturd cu ceea ce a ftrcut partenerul setransformd intr-un atac impotriva persoanei, gi nu a faptei. Nu-mai cd aceste critici dure au un impact emolional coroziv in:oT.pltuti: cu reprogurile rezonabile. Asemenea atacuri, chiardacd sint de infeles, devin tot mai dese dacd soful sau sofia simtcd reprogurile lor r5mfir neauzite sau ignorate.

Diferenla dintre reproguri 9i critici-directe la persoand esteuna simpltr. intr-un repro? solia respectiv5 specificd faptul carea ngmulfumit-o 9i criticllpta soluluiei 9i nu pe el, deciarind cea simlit ,,Cind ai uitat s5-mi iei rufele de la ipilXtoria chimicdmi-am dat seama cX nu lii la mine.,, Este o exprimare ce dove_degte inteligenfi emolionald - afirmtr

"urru, du. nu cu un ton

violent sau pasiv. Dar intr-un atac la persoand, ea folosegte oca_zia pentru a aduce o criticd globali la adresa solului ei: ,,tgti atitde egoist 9i nu-!i pasd. Asta dovedegte incl odatl cX nu poi aveafurcredere in tine cd ai fi in stare sd faci ceva ca lumea.,, (i

"r"-"_nea criticd il face pe celdlalt si-i fie rusine, sd simtd cd nu este iu-brt, cd este acuzat 9i cd are defecte _ ceea ce mai mult ca sigurcd va duce la o reaclie defensiv5 care nu va drege in nici un"fellucrurile.

Mai mult, atunci cind se aduce o criticl cu o nuanl5 de dis_pre!, emolia creatd este extrem de distructivi. Dispreful inso!e9_te adesea furia; el nu se exprimd doar prin cuvintg ci 9i prin-to-nulvocii sau printr-o expiesie sup5raid a fefei. Forma cea maievident5 este,- desigur, ironia sau insulta _ ,,nenorocifule,,,,,scirbi ce egti", ,,amiritule,,. La fel de ddundtor este gi limbajuitrupului care transmite acest dispre!, mai ares strimbiturite dingurd, care sint un limbaj facial universal pentru dezgust, sau da_tul ochilor peste 9ap, ca 9i cum u,,p.rr," ,,Of, Doamne!,,

- Disprelul faciAl este de-fapt o contracfie a mugchilor ,,gropi_

felor", a collurilor gurii (cel mai adesea doar in stinga), in i.eir"

Dugmani intimi 171'

Ct ochii sirt dali peste caP. Cind unul dintre parteneri afigeazd

lceaste expresie, celilalt, intr-un schimb emofional tacit, ftrregis-

tseazd o cregtere a bdtdilor inimii cu doud sau trei pulsalii pe mi-

iut. Conversalia invizibild este in plin avint; dacd solul i9i ma-

nifestd permanent dispreful, a constatat Gottman, solia cademult mai ugor pradd unei intregi game de probleme de sdndta-

h, de la rdceli gi gripe pind la infecJii urinare sau o stare de ne-

llnigte, precum 9i simptome gastrointestinale. Atunci cind chi-pul sofiei manifesti dezgustul, rudi buntr cu dispreful, de patru

lau de mai multe ori intr-o conversalie de un sfert de or5, este

wr semn t5cut cd respectivul cuplu se va desPerli in urmdtoriipatru ani.

Sigur cd o manifestare ocazionald a disprelului sau a dezgus-

tului nu poate destrdma o cdsnicie. InsI asemenea exprimdri€molionale dese seamlnd cu fumatul sau cu colesterolul crescutca factor de risc in bolile de inimi - cu cit sint mai mari gi demai lungi durati, cu atita pericolul cregte. Pe drumul spre di-vort, fiecare dintre acegti factori il prezice pe urmdtorul pe

aceastd scard mereu crescindi a nefericirii. Critica 9i disprefulsau dezgustul devenite obignuinld sint semne de pericol, pentructr indicX faptul cd solul sau solia 9i-au judecat in gind cit se poa-te de tare partenerul de via!6. in mintea lor, partenerul este ve9-nic condamnat pentru ceva. Acest tip de gindire negativX gi os-tild duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celdlalt sd aborde-ze o pozifie defensivd sd fie gata de contraatac.

Fiecare dintre cele doud capete ale reacliei lupt5-sau-fugi re-prezint6 un rdspuns la atac. Cel mai adesea se contraatacd prinexprimarea miniei. Aceastd cale duce de obicei la un adevlratmeci de lipete fdri rost. Reaclia alternativd, fuga, poate fi 9i maidXundtoare, mai ales cird ,,fugitul" inseamnX o izolare intr-o td-cere incremenitd.

Acest zid al ticerii este o ultimd posibilitate de apirare. Cel

care alege aceastd solulie refuzd conversafia, rdspunzind prin-

tr-o tdcere mormintald gi un chip impasibil. Aceastd modalitatetransmite un mesaj puternic fXrd echivoc, un fel de combinaliede rlceald, distanld, superioritate 9i detagare. Acest zid aparemai ales in cdsniciile care se indreapti sPre un dezastru sigur; in

85% dintre aceste cazuri,soful este cel care reaclioneazi astfel infala atacurilor pline de reproguri 9i dispre! din partea solieila.Cind aceasti reaclie devine ceva obignuit, ea are un efect devas-

1,72 Inteligenla emolionald aplicatd

tator asupra sdndtdlii unei relafii afective: taie toate p'nlile dt'r ezolv ar e a. neinf ele gerilor.

GfNDURI ToXIcE

Copiii nu sint cuminli gi Martin, tatdl lor, se supdrd. El se in_toarce spre sofia sa Melanie 9i ii spune pe un ton rdstih ,,Dragd,nu crezi cd ar trebui sd se mai potoleasci 9i copiii dgtia?"

El de fapt gindegte: ,,E prea ingiduitoare cu copiii.,,Melanie reaclioneazd la minialui, infuriindu-se la rindul ei.

C.fjnuli se irdsprggte, incrunttr sprturcenele 9i ii rispunde: ,,Co-piii se joacd gi ei. Oricum, in curind vor merge la crilcare.,,

Ea de fapt gindegte: ,,Iar incepe, tot timpulse plirge de ceva.,,Martin este acum vizibil enervat. Se apleacl a*einir,gdtor, .,.,

pumnii ftrclegtali gi spune pe un ton scos din sirite: ,,N_ar trebuisd-i culc de pe acum?"

. De fapt, el gindegte: ,,Ea este vegnic contra mea, in toate. Arfi mai bine sd preiau iniliativa.,,

Melanie, dintr-o datX speriatl de minia lui Martin, spuneblind: ,,Nu, ii culc eu imediat.,,

Ea de fapt gindegte: ,,$i-a iegit din fire - le-ar putea facevreun rdu copiilor. Mai bine cedez.,'

- Aceste conversalii paralele - cea rostitd 9i cea din gind -

sint discutate de Aaron Beck, fondatorul terapiei "ogr,iIirru,

.uexemplu de gindire ce poate otrdvi o cAsniiiels. Adevlratulschimb emolional irtre Melanie gi Martin este format de gindu-rile lor gi aceste ginduri, la rindul lor, sint determinate?e unstrat mai profund, pe care Beck il numegte al ,,gindirilor auto_

1nte" - trecitoare presupuneri fdcute in avans despre sine gidespre ceilalli, care reflectd atitudinile noastre emogi,onale ceiemai profunde. Melanie gindegte ascuns cam aga: ,,lntotdeaunamd terorizeazd cu minia lui"; pentru Martin, gindul cheie este:,,N-are nici un drept sd se comporte aga cu mine.,, Melanie seconsiderd o victimd nevinovatd a cdsniciei lo4 iar Martin socote$-te cd are tot dreptul str fie indignat, pentru cx nu este tratat coreci.

Gindurile cd am fi victime nevinovate ori cd avem dreptul sdne indigndm sint tipice pentru partenerii de viafA din cXsnicii cuprobleme care igi alimenteazX permanent minia 9i suferingal6. lnmomentul ir care aceste ginduri nefaste cum ar fi drepful la in-dignare devin un reflex, ele se autoconfirmd: parteneiul care seconsiderd o victimd cautd vegnic acele fapte lJe celuilalt care_i

Dugmani intimi 173

pot confirma punctul de vedere, ignorind sau neluind in seamlgesturile frumoase care ar putea pune la indoiali sau nu ar maiConfirma aceasttr idee.

Aceste ginduri sint foarte putemice; ele declangeazd siste-mul de alarmX neural. Odatd ce sotul se consideri o victimd, eldeclangeazb un atac emofional, drept pentru care va tot analizacu ugurinli pe toate felele o list5 intreagtr de nemullumiri care-ivor aminti cd a fost transformat intr-o victimd. $i nu-9i va mailminti nimic din tot ceea ce a fdcut ea in intreaga lor relalie carem putea pune la indoiald ideea ch este o victimd nevinovat6.Partenera de viafi este pusd intr-o situafie fXrI iegire: astfel,chiar gi lucrurile bune pe care le face vor fi rtrstXlmlcite atunciclnd vor fi analizate printr-o lentiltr negativi gi refuzate ca o pa-lidd incercare a ei de a nega ctr incearctr si-l transforme intr-ovictimd.

Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declanga-toare de neinlelegeri dau o interpretare benignd la ceea ce se in-tfmpl5, a9a incit e mai pulin probabil sd se ajungl la astfel de $e-hrrndri, sau, in cazul in care ele totu9i apar, partenerii igi revinmai repede. Gtndirea care menline sau alimenteazd nefericirea[rmeazf, un tipar subliniat ir Capitolul 6 de citre psihologulMartin Seligman, referitor la perspectiva pesimisti 9i cea opti-mistd. Punctul de vedere pesimist pornegte de la premisa cd par-tenerul de viafi are defecte inerente, care nu pot fi schimbate 9icare genereazl suferinlI: ,,Este egoist 9i nu-l intereseazi decitpersoana lui; a9a a fost crescut gi aga va rtrmine pentru totdeau-na. Vrea sd-i fiu la dispozilie permanent gi pulm ii pasd de ceeace simt eu." In schimb, punctul de vedere optimist sune camgga: ,,Acum este mai exigent, dar a fost atit de atent in trecufpoate este prost dispus - mi intreb dacd nu are probleme lalerviciu." Aceasta este o perspectivi in care mariajul nu este pri-vit ca iremediabil distrus sau fdri speranfh. In schimb, ea soco-tegte cd momentul nepotrivit se datoreazd unei situafii care poa-h fi schimbati. Prima atitudine aduce numai nefericire; cea de-adoua calmeazX. Partenerii care abordeazd perspectiva pesimistdelnt sortili blocajelor emolionale; se infurie, se simt jignili sau,oricum, nefericili din pricina lucrurilor pe care le fac parteneriilor de viali; gi devin tulburali de indatl ce incepe un asemeneaepisod. Nemulguniirea lor interioari gi atitudinea pesimisti cuaiguran!5 va declanga reproguri 9i dispre! in confruntarea cu


partenerul/ care, la rindul sau, va deveni defensiv gi se va refrrgia in spatele unui zid.

Poate_cd virulenla cea mai mare a acestor ginduri otrtrvite scconstatd la solii violenli din punct de vedereJizic cu soliile lor,.Un studiu asupra solilor vioiengi fdcut de psihologii de la Uni,versitatea lndiana a demonstrat ctr acegti berbuti-imbtiligeazlexact rafionamentul pugtilor duri din curtea gcolii, detectirid in-terlii ostile chiar gi in lucrurile cere mai neutre pe care le fac so-liile loq, 9i folosesc aceastl judecare gregittr pentru a_9i justificapropria violenld (bdrbatii agresivi din punct de vedere sexual cuiubitele lor procedeazd cumva in modsimilar, fiind bdnuitori raadresa femeilor 9i neluind in seamd obiecliile lor)12. Aga .r1- u*vdzut in Capitolul 7, acegttbdrbafi se tem mai ales sd nu fie res-pingi, nesocotifi sau supugi unor situafii jenante in public de cI_tre soliile lor. Un scenariu tipic care declangeaza ginduri ce ,jus_tifici" violenfa celor care-gi bat nevestele este: ,,Ai iegit in socie-tate gi observi cX fur ultima jumdtate de ord solia ta a stat de vor_l1 Si

" ris cu acelagi bdrbat atrdgdtor. El pare cd-i face curte.,,

Cind acegti bdrbali percep cd sogiite lor fac ceva ce sugereaza o.posibild respingere sau o abandonare a lor, reac,tioneazl prin in_dignare li19v-ott-e. Se pare ci gtrduri reflexe de genul: ,,O sX mepirdseascd" declangeazl un blocaj emofional, d virtutea.cdruiasolii care-9i bat nevestele reacfioneazd impulsiv sau, cum spuncercetitorii, ,,nu reutesc sd aibd o relalie comportamentald aiec-vatd'a - deci devin violenfils.

P OT O PIIL : S CUFI.I]VDAREA CASNICIEI

' Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansa-rea unei crize permanente, pentru cd blocajele emolionale apartot mai des, iar suferinla gi minia nu mai pot fi depdgite. Gott_man folosegte un alt termen - potopul- referitor la aceasti tul_burare emolionald mult prea des intilnitd; sofii sau so,tiile ajunsiir aceastd situalie sint atit de coplegili de negativis*ul puri"r,"-rului 9i de propria lor reacfie fali de acesta, frcit sint ingiiti,ti desentimente cumplite, scdpate de sub control. Acegti ou-*"r,i.,l.-rmai sirt in stare sd recepteze nimic nedistorsionatsau si reaclio_n:z:.cu mintea limpede; le este tot mai greu sd se organizeze ingindire gi revin la reacfii primitive. Ei aivrea ca lucirrire si in-ceteze sau ar vrea sX fugd ori, uneori, sd loveascd la rindul lor.

Dupmani intimi 775

potopire este un blocaj emolional care se prelungegte detine.Unii oamenii ajung greu in aceaste fazd, pentru cd suporti

minia 9i dispreful, in vreme ce la allii se declangeazd,incdmomentul in care partenerul face cel mai nefirsemnat co-

riu. Din punct de vedere gtiinlific, descrierea momentuluiconsta in aceea cX bAtAile inimii cresc mult peste nivelul de

le. Astfel, ritmul inimii femeii ajunge si fie de 82 de bdtdi pet, iar al btrrbatului de72 de bltdi pe minut (ritmul cardiac

in special in funclie de dimensiuneafizic6, a persoanei).senzalie apare in momentul cind ritmul cregte cu 10 b5-

tli pe minut falX de ritmul de repaos; dacd se ajunge la 100 debttXi pe minut (ceea ce se intimplS cu ugurin!5 tr momentele de

ie sau de lacrirni), atunci trupul pompeazd adrenalinl gi allihormoni, ceea ce pdstreazd. starea de nemullumire pentru maimultd vreme. Momentul de blocaj emolional este vizibil din rit-mul cardiac: el poate cregte cu 10, 20 sau chiar cu 30 de bitli peminut intr-o clip[. Mugchii se incordeazd; apar dificultlfile defespirafie. Este o invazie de sentimente otrdvite gi o nepldcutibaie de frici 9i mirie ce nu poate fi evitatd, iar in mod subiectivpare cI dureazl ,,o vegnicie" pini trece. In acest moment - deplin blocaj - emoliile persoanei sint atit de puternice, iar pers-pectiva atit de ingusti 9i gindirea atit de conhv6., incit nu estenici o gansi de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de alezolva lucrurile in mod rezonabil.

Sigur cd majoritatea solilor 9i soliilor trec prin asemenea mo-tnente de mare intensitate atunci cind se cearti - e firesc. Pro-blema trtr-o cdsnicie apare atunci cind unul dintie parteneri seeimte invadat aproape permanent. Apoi, partenerul se simte co-plegit de cel6lalt, este mereu gata si reaclioneze in fala unui atacemolional sau a unei nedreptdli, devine extrem de vigilent la celmai mic semn de atac, insultd sau meryare gi categoric cX va re-acliona exagerat gi la lucrurile neinsemnate. Dacd solia unui ase-menea personaj aflat in aceasti stare ii spune: ,,Iubifule, trebuiestr sttrm de vorbd", el va alege un gind negativ: ,,Iar vrea sI necerttrm" 9i va declanga potopul. Revenirea dintr-o asemenea sta-re fiziologici este tot mai dificild, in vreme ce lucrurile cele maiinofensive strt privite dintr-o perspectivd sinistrS, care declan-geazi mereu potopul.

Acesta este poate punctul de cotiturd cel mai periculos alunei cdsnicii, o schimbare catastrofald intr-o relatie. Partenerul

176 Inteligenla emolionalfi aplicatdpotopit ajqse si gindeasctr tot ce este mai rdu despre celdlall,interpretind mereu tot ceea ce face acesta ilrtr-o tumina negati:vd. Mjcile probleme gmereazi betdlii majore, se simte p"irlu-neltjigni-f Cu timpul, acest partener incepe sd considere toatt,problemele din cisnicie ca fiind grave gi imposibil de reparat,pentT cI potopuJ in sine saboteazd orice incercare de indiepta_re a situaliei. Lucrurile continuind pe acest figag, pare inutil snm1i fi; discutate gi partenerii inceirctr sX se a"line'pe cont pro.priu. Incep str ducd vieli paralele, practic izolindu-se unul de ce-Itrlalt 9i simlind singurtrtatea din interiorul cdsniciei. Din pdcate,clupi cum constatd Gottman, mult prea des se ajunge li pasulurmdtor, care este divorful.

, Pe acest drum spr€ divo4, consecinlele hagice ale deficienlelor

de competenld emofionald sint mai mult decit evidente. Atunci:ld -"1cuplu

intrtr in cgrcul infemal al reprogurilor gi al dirp*fu-lui al defensivei 9i al zidurilor ce se inal,te'intre ei, al gtrduuforne-pltrcute gi al potopului emofional, este reflectati de flpt o d.ezinte,grare a autocongtietiztrrii gi a autocontrolului emofional, al empa-tieigi al capacitiilii de a se calma unul pe celllalt gipe sine.

B ARB ATn : sEx].rl vtrLN ERAB tL

Revenind la diferenlele dintre sexe ir ceea ce privegte viafaemofionald, se dovedegte ctr ele sint riddcina ascunstr a declinu-lui cisniciei. Iattr ce s-a constatat: Chiar gi dupx mai bine de trei-zeci gi cinci de ani de cdsnicie existr o distinclie clard intre soligi sofii_legatd de felul in care privesc conflictele emofionale. lngeneral, femeile sint mai dispuse str intre in discufii contradicto-rii pe probleme de cdsnicie decit birbalii. La aceastd concluzie aajuns in urma unui studiu Robert Levenson de la universitateaBerkeley din California, bazindu-se pe cercetarea a 151 de cu_pluri cu cisnicii de lungd duratd. Levenson a, constatat ctr solilorli se pare nepl5cut gi chiar au o aversiune fatl de a se infuria intimpul.yryi neintelegeri c_asnice, in vreme ce pe sofii nu le de-ranjeazd chiar aga de rdu2o.

Sofii dovedesc o maimare intensitate a spiritului negativ de_cit soliile lor; bdrbafi cad mai ugor pradd acestui potop"decit fe-meile, ca reaclie la reprogurile pirtenerului. OdatX'ajungi inaceastd situafie, solii secrettr mai multd adrenalind in siinge, se_crelie declangatd de reacfia negativd a soliilor lor; so;ilorie tre_buie mai multi vreme pentru i-gi reveni d.intr-o asemenea sta-

Dugmani intimi

. Acest lucru sugereazi cd genul de blrbat stoic ai impertur-precum Clint Eastwood pare a fi de fapt o formtr de apdra-rpotriva unui sentiment coplegitor din punct de vedere

Motivul pentru care bdrbafii sint predispugi la a ajunge im-presupune Gotbnan, este acela de a se proteja pe ei,ingigip; studiul sXu arattr cd tr momentul c?nd se izoleazd., riI-

lor cardiac scade cam cu zece bdtdi pe minut, ceea ce confe-senzafie subiectivd de ugurare. Dar - 9i aici se afltr parado-

- atunci cind bdrbalii se ascund in spatele unui zid, ritmulal soliilor cregte, fapt ce semnalizeazf.o profundi nemul-Acest tango al creierului limbic, cu fiecare sex care igi ca-

alinare la celdlalt, duce la o cu totul alttr stare in raport cuunttrrile emolionale: bdrbalii doresc sd le evite tot aft depe cit nevestele se simt nevoite sI le caute cu tot dinadinsul.

Tot aga cum birbalii preferd sd se refugieze in spatele unuifemeile aleg sd facd reproguri solilor lor2. Aceastl asimetrie

ca rezultat al faptului cd soliile igi urmtrresc rolul de admi-

i sI se implice in disculii aprinse. Solia i9i vede solul re-implicarea, gi atunci igi sporegte volumul 9i intensitatea

177

trator emofional. Cum.ele trcearci sd declangeze 9i sd rezol-neinlelegerile gi mihnirile, tot aga solii lor se dovedesc pulin

gi furioasX, devenind disprefuitoare, pentru a da o mais greutate insatisfacfiei sale. Cind solul devine obiectul cri-gi al disprefului soliei sale, incepe str creadd cd este o victi-nevinovattr sau cd are dreptul sd se indigneze, ceea ce de-

un potop tot mai mare. Penku a evita o atare situafie,devine tot mai defensiv sau pur 9i simplu se refugiaztr in spa-

unui zid. Dar nu uitafi, cfurd solii se izoleazd' ei declangeaziasupra sofiilor lor, care se simt complet descurajate. Pece certurile in cdsnicie se intensifici, ele pot scdpa ugor

sub control.

AL LUI $I AL EI: SFAT MATRIMONIAL

ulfumirii, incepind si-i faci reproguri. Ca rdspuns, solul de-defensiv sau se refugiazi in spatele unui zid; ea se simte

Dati fiind aceasti coplegitoare diferen!5 in ce privegte felulcare bXrbalii 9i femeile reacli0neazd in fala sentimentelor ne-

te din relalia 161, se pune irroblema cum igi pot apdra cu-iubirea 9i afecliunea - pe scurt, cum igi pot apdra cisni-

I78 Inteligenla emot'ionald aplicatd

cia? Pe baza urmrririi interacliunii la nivelul cuplurilor a ctrnrrcdsnicie a supraviefuit peste ani, cercetdtorii problemelor matrl,moniale oferd sfaturi precise pentru bdrbali 9i pentru femei, fic.clruia in parte, precum 9i citeva indemnuri valabile gi pentruunii si pentru alfii.

Bdrbalii 9i femeile, in general, au nevoie de regltrri emofiona.le diferite. Pentru bdrbali, sfatul ar fi str nu devinla parte intr-unconflict, ci si inleleagr cr atunci cind soliile lor aduc in discutir.o nemulfumire sau o neinfelegere, o pot face ca pe un act de iu-bire, incercind sd pistreze relalia sdnttoasi 9i pe drumul cel bun(degi s-ar putea sd fie si alte motive care si justifice ostilitatea so.!iei). Atunci cind nemullumirile fierb, ele iresc in intensitate pi-nd ce explodeaz[; atunci cind sint aerisite si analizate, tensiuniascade. Solii trebuie sd inleleagd ctr minia sau nemulgumirea nusint sinonime cu atacurile personale - adesea, emoliile soliilorlor fiind doar sublinieri, accentutrri ale sentimentelor lor referi-toare la chesliunea in cauz5.

De asemenea, bdrbalii trebuie si aibd grijd sI nu scurtcircui_teze discu-tia, oferind prea curtrd o solugie practicX _ in gene_ral, e mult mai important ca solia si simti ii sogul ei ii as'culttrcu atenfie nemullumirea gi dd dovadd de empatie ir raport cusentimentele ei in chestiunea in cauzd (de9i el nu are nevoie sd fiede acord cu ea). Ea poate considera faptul cd el ii dd un sfat cape o neglijare a sentimentelor ei, socotite neimportante. Solii ca_re reugesc si suporte minia incins5 a soliilor lor, in loc str o trea_ctr cu vederea, socotind-o neinsemnatd, i9i ajutd sofiile sd se sim-td auzite gi respectate. Mai presus de toate, sofiile doresc str le fierecunoscute sentimentele gi respectate ca valabile, chiar dacd so_lii lor sint de alti pirere. De cele mai multe ori, cind o sofie sim_te ctr punctul ei de vedere s-a f5cut auzit 9i cI sentimentele ei aufost remarcate, ea se talmeazi.

- - Sfatul pentru femei-este unul paralel. Cum principala pro-

blemi a bdrbalilor este faptul cX sogiile lor i9i fac iuzite prea desnemulgumirile, nevestele ar trebui sI facd un efort gi sE aibe gri_jd sitru-si atace solii - se pot plinge de ceea ce au fdcut ei, iarnu-trebuie criticafi ca persoand gi nici disprefuifi. Reprogurile nut?ebuie sd fie atacuri la adresa personahtl,tii lor, ci s-d fie afirma-fii clare cI un anumit fapt nu le convine. Un atac la persoand vi-rulentva duce aproape sigur la o atitudine defensivl din parteasolului sau la ridicarea unui zid, situalie 9i mai frustrantl, careva spori neinfelegerea. De asemenea, este de ajutor ca reprogu_

Dugmani intimi

eoliei sd fie incluse ftrtr-un context mai larg, in care igi reafir-inclusiv iubirea fald de el.

CEARTASAruATOASA

Articolul din ziarul de dimineali ne oferi o leclie practicdfelul in care nu trebuie rezolvatd o neinlelegere in cisni-

Marlme Lenick s-a certat cu solul ei, Michael: el voia si sela meciul irtre echipele Dallas Cowboys gi Philadelphia Ea-iar ea voia sd vadd gtirile. In vreme ce el gi-a adjudecat me-dna Lenick i-a spus cd: ,,5-a sdturat de fotbalul dsta", s-a

in dormitor, a ingfdcat un pistol de calibru 38 9i l-a impug-de dou5 ori, in vreme ce el se uita la meci in camera lui de

. Dna Lenick a fost acuzatd de atac de maximd gravitate gicontra a 50 000 de dolari. Dl Lenick a fost audiat in sta-

buni, revenindu-9i in urma gloanlelor care ii intraseri pringi ii iegiserd prin omoplatul sting 9i prin gitts.

Sigur cd unele certuri in cdsnicie strt prea violente - saugrave -, dar ele oferd o primd gansi de a aduce inteligen-

emolionali in cuplu. De exemplu, perechile care rezistd im-se referd de obicei la un singur subiect gi-gi oferd.unul al-

gansa de a-gi exprima punctul de vedere in legStur5 cu aces-. Dar aceste cupluri fac un pas important inainte: i9i aratd cE

ascultd unul pe celdlalt. Cum acest lucru este ceea ce urmtr-de fapt cu indirjire celilalt din punct de vedere emofional,

duce la reducerea tensiunilor.Ceea ce le lipsegte in mod special cuplurilor care in final

{ung la divor! este tocmai incercarea mlcar a unuia dintre par-

$neri de a detensiona atmosfera presupusd de o cearti. Prezen-

S sau absenla cXilor de reparare a fisurilor este diferenla prim-prdiaH dintre certurile cuplurilor cu o ctrsnicie strndtoasd gi cele

$e cuplurilor care pini la urmd divorleazd2s. Mecanismele delEparare care impiedicd o ceartd sd ajungd la o explozie sint defSpt foarte simple - menlinerea disculiei pe o anumitd linie,Smpatia gi reducerea tensiunii. Aceste gesturi fundamentale sirtUn fel de termostat emofional care impiedicd sentimentele expri-mate se dea pe dinafarl 9i sd coplegeascd acea capacitate a parte-nerilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauzd.

Una dintre strategiile general valabile pentru ca o cdsnicie sdfunclioneze este sd nu se concentreze disculia pe anumite.su-biecte - educalia copiilor, sexul, banii, gospoddria - care sint

179


prilejuri de ceart6, ci sd se cultive inteligenla emolionall a crr_plului, sporindu-se gansele de a rezorva lucrurile. titerru calitililemofionale - in special capacitatea de a se calma (sau de a_l cai,ma pe partener), empatia gi ascultarea atentd _ pot ajuta cupluls5-gi rezolve in mod eficient neinlelegerile. Toate aceitea duc laaga-numitele neinlelegeri sdnitoase sau la,,certurile sinXtoase,,,care permit unei ctrsnicii sX fie infloritoare 9i sd depigeascX as-pectele negative care, dacX sint lisate sd se acumullze, pot dis-truge o ctrsnicie26.

- Desigur ci nici unul dintre aceste obiceiuri emofionale nu sc

schimbd peste_noapte;-este necesard multd perseverenld gi vigi-lenfd. cupluiile vor fi in stare str opereze aciste schimbdri chJicin mlsura ir care sint motivate sd hcerce. Multe, sau majorita_tea reacfiilor emofionale, se declangeazd cu atita ugurinl5 ftrtr<lcdsnicie pentru cd ele au fost deja inoculate incd din copilirie,ftrvtrlate in cele mai intime relalii sau modelate pentru noide pa-rinfi, fiind deja formate fur momentul ctrsitoriei. Astfel, existdpredispozilii la obiceiuri emolionale - reacfia exagerattr la celemai mici semne de confruntare -, chiar dacd probibil am juratci noi nu vom face precum pdrinlii nogtri.

Calmarea

_._ liu:ut" emolie puternici arelabazdun impuls de a acfiona;stdpinirea acestor_impulsuri este fundamentild pentru inteli_genla emofionald. Uneori poate fi extrem de greu, mai ales ir re_laliile de iubire, unde mizl este foarte mare.'Reacgiile declanga-te in aceste situalii se rdsfrirg asupra celor mai profunde nevoiale noastre - de a fi iubigi 9i de a ne simli respectali, de a nu fi pA-rdsili sau lipsili de afecliune. Nu e de miraie cd intr-o cearti incdsnicie reaclionim ca 9i cum ar fi o chestiune de supraviefuire.

Dar nimic nu se_poate rezolva pozitiv atita vremi cit sogut 9isolia se afld tr plin blocaj emogional. unul dintre talentele cheieintr-o cdsnicie este ca partenerii sx invele sr-gi calmeze senti-mentele de nemulfumire.. De fapt, asta inseamnd stXpinirea ca_pacitdlii de a-gi reveni rapid in urma petopului prohus de unblocaj emo,tional. Cum capacitatea de f asculta, de a gindi si dea vorbi logic pare si dispard intr-un moment de crizd"emotiona_ld, calmarea este un pas extrem de constructiv 9i fdr6 de care numai este posibil nici un progres in rezolvarea chestiunii ir cauzd._ Cuplurile ambi,tioase pot invila sd-gi monitorizeze pulsul

din cinci ir:r cinci minute in timul confruntdrilor, luindu_gi_i la ca_

Du$mani intimi

la ciliva centimetri intre lobul urechii gi maxilar (cei caregimnastictr aerobicX inva!5 ugor asta)27. I-uarea pulsului-inisprezece secunde gi irmulfirea lui cu patru dd valoarea luiminut. FXcind aceasta in momentele de calm, avefi un punct

reper; dacd pulsul cregte cu peste zece bitii pe minut fali deelul obignuit, inseamntr ci a inceput potopul. Dacd s-a ajunsaceastd cifrd, cuplul trebuie sd facd o pauzd' de douizeci de

in care sd se calmeze inainte de a lua o hotlrire. Chiar

181

o pauz6 de cinci minute ar putea pdrea suficienti, recupe-filiologicd se face treptat. Aga cum am vtrzut in Capitolul

mlnia care persist5 genereaztr alt val de minie; prin urmare, o

ruzd mai lungX di wrrlgazmai mare trupului sd-9i revind dinde surescitare iniliaH.

Pentru cuplurile cdrora li se pare ciudat, 9i este de inleles,i-a pulsul in timp ce se cearttr e mai simplu si existe o irJe-e stabilitd in prealabil care sd permitd oricdruia dintre par-

.bileri sd ceard o pauzdla primele i"*" de potop detectate. inlceaste perioad5, calmarea poate fi ajutattr printr-o tehnicd delelaxare sau printr-un exerciliu de gimnasticd aerobicd (sau prin

Oricare dintre celelalte metode munlate in Capitolul 6), ceea ce ii

poate face pe parteneri sd iasd mai repede din blocajul emolional.

.. Vorbitul in gind penku indeptutareaatmosferei otrtrvite

, Cum acest potop este declangat de ginduri negative desprepartener, e de ajutor ca soful sau solia care s-a supdrat din prici-

in uoor comentarii prea dure sd le abordeze direct. Ginduri de

genul ,,N-am sd mai inghit aga ceva" sau ,,Nu merit sX fiu tra-

[at(d) astfel" sint sloganuri de tip victimd nevinovatd sau dreap-.H indignare. A9a cum sublinia terapeutul Aaron Beck, prinzinddin zbor aceste ginduri 9i analizindu-le - in loc sd ii infurie sau

etr ii jigneasci j solul sau solia pot incerca sd scape de ele28.Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri 9i fur-

telegerea faptului cI nu trebuie crezute, Precum 9i incercarea de

a face un efort penku glsirea unor argumente sau perspective

car€ le pun la indoialS. De exemplu, o solie care simte intr-un

moment incins c5: ,,Lui.hu-i pasX de nevoile mele - p intotdea-una atit de egoist" trebuie s[ se lupte cu acest gind, amintin-du-qi de cite ori solul ei a fXcut diverse gesturi care ii dovedeauafecliunea. Asta ii va permite sd igi reformuleze gindul: ,,Ei bi-ne, uneori di dovadd cd line la mine, chiar dacX lucrul pe care


tocmai l-a f5cut demonstreazd egoism, ceea ce md deranjt,lirliprofund." Aceastd a doua formul"are deschide

" p"ril;ii;il, ;i;

i_.!lly:u: qellite o solutie pozitivd.,pe cind ."'u ai"tiill-. j,ila moard mtriei si suferintei.

Cum si asculfi si si vorbegti tfud aabordaun ton defensiv

. El : , ,Tipi ! "

-, _,t"_;,ll*r cI lip - n-ai auzit nimic din tot ce am spus. l)ur

gl slmplu nu egti atent!,,Ascultatul este un talent datoritd cdruia cuplurile rdmin inr_

'r^"Td Cliur Ui in plind ceartd, cfird ambii sint cupringi de un

olocal emollonal, mdcar unul sau uneori chiar amitrdoi reugesr,si asculte atent dincolo de minia care_i cuprinde 9i atunci reac_lioneazd la un eventual gest reparator facui de p";t;; C;;i,,-rile.care ajung sigur la divorg se lasi absorbite de minie pi s" ion:centreazd asupra ei, nereugind sd mai audd _ gi in nici un caziliii_1t:p"rdi - propunerilor de impicare cepot fi subinfe_

lT,:^"ll_":_:.ce spune partenerul. Defensiva imbracX repedc

nama tgnorarii sau a refuzului imediat in fala nemullumirii ex_primate, ca gi cum ar fi fost un atac, gi nu o irra"r.u." de schim_bare_ c-omportamentali. Sigur cd, inir-o ceartd, ceea ce spun(,unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atita ne_g?tr1j*, incit nu poate fi perceput altfel decit ci un atac.

Chiar 9i in situaliile cele mairele partenerii pot disceme dinceea ce aud, ignorind pbrlile ostile sau negative _ tonul nesufe_

lr_llllr? reprogurile dispreluitoare -, pentru a percepe esen_

Ia mesarulut. ln acest caz,-ajut5 dacl ambii parteneii i9i amintesccd.tonulregativ este de fapt o ilustrare indirectd a importanlei .subiectului ir cauzi - o dorinfd de a i se acorda toati atentia.Apoi, daci

9a !ipi: ,,lnceteazd sE mX mai intrerupi, p;;il;nezeril", ar fi o dovadd.de abilitate din partea f"i ie ,p""e iaresd reacfioneze in mod deschis la ostilitaiea ei: ,,Bine, 6r*i"t;;ai de zis."

_ C91mai putemicd modalitate de a asculta fdrl a adopta un

ton defensiv este, desigur, empatia: distingerea sentimenttrluidin spatele celor spuse. Agu ..rrr, um vdzut in"Capitolul 7, t;lr;un partener dintr-un cuplu, empatia cu celilait prur"pir""

""propriile sale reaclii emo,tionale sl se calmeze pinice devine su_ficient de receptiv, astfer incit fiziologia sa si bglindeascd senti-mentele partenerului. Fdrd aceastd ,"!turu fizioi6gicl, posibilita_

Dusmani intimi

celuilalt de a simli exact starea de spirit a partenerului esteat{. Empatia se deterioreazd atunci cind sentimentele unuiaatit de putemice incit nu perrnit armonizarea fiziologic5, cigi simplu devin exacerbate.

'Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare emolionalise numegte ,,oglindire" gi se folosegte foarte des in tera-

pentru recuperarea cuplului. Atunci cind unul dintre parte-ipi exprimd o nemulfumire, celdlalt o repetd cu cuvintele sa-

trcercind sd capteze nu numai gindul, ci 9i sentimentele careAceasttr oglindire folosegte la verificarea lintei corec-

gi in cazul in care partenerul constattr cd nu a inleles bine, in-rctr iar gi iar pinl reugegte - este un lucru care pare extremsimplu, dar este surprinzitor de greu de pus in practicXze.

unei oglindiri corecte nu constd doar in sentimentul par-ni cd a fost in,teles, dar gi ir ajungerea la o armonizare

mofionalf,. Acest lucru in sine poate dezarma un atac iminent

fl poate impiedica o disculie sX ajungi o cearti gravd.' Pentru cupluri, arta de a nu fi defensiv firseamnX a discuta

doar despre nemulgumirile specifice gi a nu se ajunge la atacurile persoand. Psihologul Haim Ginott, bunicul programelor deiomunicare eficientd, recomanda ca formul6 ideald pentru o ne-lnulfumire ,,XYZ":,,Cfurd ai ficut X m-am simlit Y gi ag fi prefe-rat sd faci 2." De exemplu: ,,Atunci cind nu m-ai sunat sd-mitpui ce intirzii la cind am simlit cd nu mX respecli 9i asta m-a in-furiat. Aq fi preferat sI md suni gi si-mi spui cd intirzii", in loc

fle: ,,Egti un nenorocit, nesimfit gi egoist", aceasta fiind multprea des rezolvarea unei asemenea situalii in certurile unui cu-plu. Pe scurt, comunicarea deschisX nu inseamnd teroare, ame-ninlEri sau insulti, gi nici nu lasd loc pentru una dintre nenumtr-ratele formule defensive - scuze, negarea rdspunderii, contra-atacul, reproguri 9i alte asemenea. Din nou, empatia este ounealttr puternicS.

in final, respectul gi iubirea dezarmeazX gesturile ostile dincXsnicie 9i din via!5, in general. O cale eficienti de a potoli oceartd este de a-i da de inleles partenerului cX poli vedea lucru-rile din perspectiva sa 9i cI punctul lui de vedere are o valoarein sine, chiar dacl nu egti de acord cu el. O altX solulie este asu-marea rispunderii sau chiar scuzele, daci ili dai seama c5 ai gre-git. Sau cel pulin recunoagterea spuselor partenerului/ ceea ceeste o dovadtr cd l-ai ascultat gi ci ai sesizat emo{ile exprimate,chiar dacl nu reugegti sd mergi mai departe de: ,,Imi dau seama

183

r84 Int eligenl a emolionald aplicatd

ci te-ai supdraf." Alteori, cind nu izbucnegte o cearta, recunoitryterea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descot,e

T1:? u..u"u ce apreciezi sincer ori prin laude cu glas tare. Evlqent-ca recunoagterea este o modalitate de a cakia partencrrrl

sau de a pune bazele unui capital emofional sub forma un.,rsentimente pozitive.

Exersarea

Pentru cI aceste manevre sht cerute in timpul unei confrun-tdri aprinse, cind cu siguranl5 surescitarea emblionald este ma_re,,.ele trebuie invdlate lemeinic, astfel incit la nevoie sI fie accc-t-tb-ttu l" fapt, creierul emolional declangeazd reacliile de rutin,ildobindite anterior fur viafd, de-a lungul repetatelor clipe a" ,r,i_nie sau. de supdrare care au devenit?ominante. Cum memoria9i reaclia au ca trtrsdfurd, debazd,emofia, in aceste momente rtrs_punsurile imediate trebuie asociate unor clipe rndi calme, de ca_re ne.amintim

11i greu in situaliile de cumpdne. Dacd o reaclicemofional5 pozitivtr nu ne este familiartr

"u,, u* exersat-o mai

pufin, ea devine foarte greu de aplicat in momentele d.e crizd.Dar.daci reaclia este repetatd inti-atit incit sI devintr un auto_matism, un reflex, ea are mai multe ganse sI se poatd exprimaintr-o. crizd emofionald. Din aceste motive, strategiile *"rr'!iorru_te trebuie probate gi exersate in timpul contactElor *uii".ti"stresante, dar 9i in toiul scandalului, dacd vrem sd aevine i p.i-mi reacfie- de la sine (sau mdcar o reaclie nu prea intirziata) inrepertoriul circuifului emofional. ln esenfi, aceste antidoturi aledestdmdrii cdsniciei strt un mic remediu educalional ra nivelulinteligenfei emolionale.

KWWConducind cu inima

I

Melburn McBroom era un gef dominator/ cu un tempera-

tlent care ii intimida pe cei care lucrau cu el. Faptul ar fi putut

bece neobservat dacd acesta ar fi lucrat itrtr-un birou sau la o fa-

bFicd. Numai ci dl McBroom era pilot de linie.lntr-o zi, in1978, avionul lui McBroom tocmai se apropia de

Portland, Oregon, cfurd a observat o problemd la trenul de ateri-

zare. Astfel cd McBroom a abordat un sistem de menlinere a po-

zitiei, invirtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine Pentrua reugi sd remedieze problemele tehnice.

ln vreme ce McBroom era preocuPat exclusiv de trenul de

aterizare, rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet, in-

cet si se goleasci aproape complet. Copilolii se temeau atit de

tare de el gi de furia lui, incit nu i-au spus nimic, degi erau inpragul dezastrului. Avionul s-a pribugit gi au murit zece Per-80ane.

Astdzi, povestea acqstei prdbugiri este spusd adesea celor ca-re invald sI fie piloli de liniel. ln cazul a 80% dintre avioanelecomerciale care se prdbugesc pilolii fac gregeli care ar fi putut fiprevenite, mai ales dacX membrii echipajului ar fi lucrat mai bi-ne impreund, mai armonios. Munca in echipd deschide linii decomunicare, de cooperare, de ascultare 9i de exprimare directd

- elementele de bazd ale inteligenlei sociale - care in prezentsint accentuate in cursurile.de formare a pilolilor odati cu cu-nogtinlele tehnice.

Locul pilotului este precum microcosmosul oricdrei organi-zafii. Lipsa contactului cu realitatea ir cazul unui accident deaviory efectele diskugdtoare ale unei moralitdli dubioase, lucri-torii intimidali sau gefii aroganli - oricare dintre zecile de altedeficienle emolionale la locul de muncd - pot trece neobserva-te de cei din afard. Din pdcate irnsd, preful unui asemenea com-


portament poate fi remarcat prin intermediul a diverse semne,cum ar fi o descregtere a productivitifii, o cregtere a numdruluide termene de predare nerespectate, de gregeli gi de neinfele-geri, precum 9i datoritd exodului de angajafi ctrtre alte firme si-milare.lnevitabil existd aici un pre! de pltrtit pentru nivelul foar-te sctrzut al inteligenlei emolionale la locul de munci. Atuncicind acest nivel este excesiv de scdzut, companiile se pot prdbugi9i distruge definitiv.

Preful in eficacitate al inteligenlei emolionale este o idee re-lativ noutr pentru afaceri, iar unii manageri o pot glsi greu deacceptat. Intr-un studiu efectuat asupra a 250 de directori, s-aconstatat ctr marea majoritate simt ci lucrul ce le este solicitat laserviciu ,,este mintea 9i nu inima." Mulli spun cI se tem cd sen-timentele de empatie sau de compasiune fali de cei cu care lu-creazd, i-ar conduce la un conflict cu scopurile organizatorice.Unii considerau cd ideea detectdrii sentimentelor celor care lu-creazd pentru ei li se pare un lucru absurd - ar h, declarau ei,,,imposibil sI tratezi astfel cu oamenii". Allii au protestat, spu-r0nd ci dactr nu ar fi detapali din punct de vedere emolional,n-ar mai putea sd ia hottrririle ,dlure" pe care le presupun aface-rile - degi e mai probabil cd aceste decizii ar putea fi puse inaplicare mai omenegte astfelz.

Studiul a fost flcut in arui\97},atunci cird mediul de afaceriera cu toful altul. Punctul meu de vedere este cd o asemenea ati-tudine este deptrgit5, reprezentind un lux pe care ni-l puteampermite doar ir trecu| noua realitate concurenliali pune la locde cinste inteligenfa emofionaltr la locul de muncd 9i pe piafi, ingeneral. Sau aga cum imi sublinia un psiholog de la Harvard Bu-siness School, Shoshona Zuboff:,,Corporafiile au trecut printr-oschimbare radicali ir acest secol, aptrrind o transformare a pei-sajului emolional. A fost o lungl perioadl de dominare mana-geriald a ierarhiei companiilor, cind un gef manipulator, tipul degef luptdtor ir jungld, era rtrsplitit pentru aceste tristrturi dure.Dar aceasttr ierarhie rigidd a inceput sd se dizolve in anii 1980sub dubla presiune a globalizirii gi a tehnologiei informaliei.Lupttrtorul in junglS a rimas un simbol al companiilor trecutu-lui; cel al viitorului este un adevdrat virtuoz in relaliile interper-sonale gi abordarea lor."3

O parte dintre aceste motive sint mai mult decit evidente -imaginafi-vtr consecinlele asupra unei echipe de lucru atuncicind unul dintre membri este incapabil si igi stdpineascd minia

Conducind cu inima

nu dd dovadi de sensibilitate fali de ceea ce simt cei din jur.lloate aceste efecte dezastruoase asupra gindirii au fost trecuteh revistd ir Capitolul 8, pentru cd ele aclioneazl. gi la locul deiltuncd: atunci cftrd cineva este supdrat nu poate sd-gi aminteas-!1, nu poate sX igi dea firtreaga mlsurd, nu poate sI invele 9i niciitr ia hotdriri limpezi. Sau cum spunea un consultant in proble-flle de management: ,,Stresul ii prostegte pe oameni."

Pe latura pozitivl' sd ne imagindm ce beneficii pentru mun-C[ ar aduce competenla emolionald - reglarea sentimentelor irlcord cu cei cu care lucr5m, stipinirea neinlelegerilor astfel fur-clt acestea sd nu se agraveze gi favorizarea capaiitegii de a intraLrtr-o stare de transd cind muncim. A sti si conduci nu irseam-nl a gti sd domini, ci a gti sX convingi oamenii sd munceascdpentru un scop cornun. In ceea ee privegte propria carierX, nimicnu este mai important decit a ne recunoagte cele mai profundeBentimente fur legdturd cu ceea ce facem - 9i care ar fi schimbd-rile ce ne-ar putea aduce mai multd satisfacfie in munctr.

Unele dintre cele mai pulin evidente aptitudini emolionaleajung determinante pentru capacitatea de a face afaceri 9i reflec-ttr schimbdrile permanente de la locul de muncd. VI voi explicaceva mai pe larg punctul meu de vedere, trasindu-vd diferenle-le intre trei aplicalii ale inteligenlei emolionale: capacitatea de arisipi conflictele, de a face critici constructive, crearea unei at-mosfere in care diversitatea este prefuitd glnu devine o surstr defricliuni 9i punerea bazei unei refele de comunicare eficiente.

SRTTISAESTE O SLUIBA

El era inginer sezonier 9i conducea un proiect de dezvoltare de soft,fiind nevoit sd prezinte vicepregedintelui companiei rezultatele ci-torva luni de munci ale echipei sale. Birbafii gi femeile care lucra-seri multe ore, siptlmini irtr,egi erau aldturi de el, mindri si-gi pre.zinte roadele muncii grele. Dar cind inginerul 9i-a terminat prezen-tarea, vicepregedintele s-a firtors spre el 9i l-a intrebat sarcastic: ,,Decirnd ai terminat gcoala? Proiectele astea stnt absolut caraghioase.N-am si le aprob niciodatd."Inginerul, profund jenat 9i dezumflat n-a mai scos o vorbi 9i s-a in-negrit de supdrare. Cei din echipa sa au fdcut cileva remarci spora-dice - gi unele ostile - pentru a-gi apira eforfuiile. La un momentdat, vicepregedintele a fost chemat la rindul stru 9i gedinla s-a irtre.rupt brusc, ldsind in urmd multd nemullumire 9i minie.In urmdtoarele doud sdptdmini, inginerul a fost de-a dreptul obse.dat de remarcile vicepregedintelui. Dintr-odatd, era demobihzat, de-

t87

188 Intuligenla emolionald aplicatd

primat gi convins cd n-o sa mai primeasci niciodatd o misiune atilde importantd in cadrul companiei, 9i chiar se gindea sX ptece, acgiii pldcuse acolo.

9f1nat, inginerul s-a dus la vicepre;edinte 9i i_a amintit de aceastlintilrrire 9i de remarcile critice fdcute, dar gi de efectul lor demorari.zator.Dupd care a ircercat o foarte prudenti anchetd in care -si_a mlt.surat bine cuvintele: ,,Mi-e pufin cim neclar ce anume voiafi str fac.B-inuiesc cr nu afi incercat doar sr mtr punefi intr-o situafie oenitili -

"ti avut 9i alt scop in gind, nu_i aga7,

'

vcepregedintele a rdmas ufuit - el nu ,si-a dat seama cd remarca sa,care i se piruse doar una intimpldtoare, a avut un asemenea efectdevastator. El chiar considera ceioftul in cauzd era unul promilator,dar dorea o aprofundare a.sa _ nu !l desfiinfase complei, ca pi'cumn-ar fi avut nici cea mai micd valoare. A deciarat insi cl nu gi_a Aatseama cit de prost reagtionase gi nici cd.jignise pe cineva. Apa incitir cele din urmi gi-a cerut scuze.4

Este o chestiune de feedback, de fapt, 9i anume oamenii tre_buie sd delintr informaliile necesare 9i esengiale pmtru;i d;.;efortul mai_departe. lnsensul inilial al teoriei siftemetor,feeaiaciinsemna schimbul de date despre cum funcfioneaz6 o parte saualta a sistemului, inlelegindu;Jg5d aceastd parte le uf"it"ura p"toate celelalte din sistem, astfel incit orice parte ce are tendinla:d

i3:1din matcd sI poati fi modificati ?n bine. intr_o compa.,ie,toattr.lumea este parte dintr-un sistem, deci feedbact*il u"t"esengial pentru organizarea acesteia _ respectiv, schimbul derntormafi.i care ii face pe oameni sI afle dacl ceea ce realizeazdel merge brne sau e nevoie de o reglare, de o modernizare sau deo redirecfionare. Fdrd feedback oimenii sint in ptinr beznd; ha-bar n-au care este-pozifia lor in fEla gefului, in faga

"olugii;;;;ce se agteapttr de la ei ori datd anumite probleme se vor inriu_t5lipe mdsurd ce timpul trece.' Intr-un fel, critica este una dintre cele mai importante mi_siuni ale unui manager. Totodatd, ea este una dinke cele mai te_mul: gi poate. diskuge tot. Exact ca sarcasticul vicepregedinte,mult prea mulli manageri nu au gtiut sI stdpineascd aceasttr ar_td importantd a feedback-urui. Aceastd deiicienla are trn costenorm: asa cum strn5tatea einolionald a cuplului depinde de fe_lul in care cei doi sint in stare si destindl atmosferi ddunitoa_re, tot asa eficacitatea, satisfaclia 9i productivitatea la locul demuncd depind de felul in care angajalilor li se reprogeazX diver_se probleme. trtr-adevdr, felul cum se aduc criticilegi cum sintele primite determind pe termen lung cit sftrt oamenii de satisfX_

Conducind cu inima 189

la locul de muncd, 9i cei cu care se lucreaztr, gi cei fali de ca-pc rdspunde.

.Cea mai nefericittr modalitatede a motiva pe cineva

;rVicisitudinile emolionale din cdsnicie pot apdrea 9i la locul

I rnunce, unde iau forme similare. Reprogurile sint considera-

drept.atacuri la persoand gi nu nemulfumiri care ar trebui sdconstructive; sint omenegti crizele de dezgust, sarcasm 9i dis-

tn final insgamni ridicarea unui zid itrtre cele doud ptrr.ti sauezist€nli pasivtr, firrditd de sentimentul unei tratdri nedrepte.

ele insi duc la contraatacuri gi la refq2ul rXspunderii, ceea

; una dintre formele cele mai des intilnite de criticila locul de muncd, spunea un consultant in afaceri,

afirmalia prin care se generalizeaz6 un faph ,,Ai dat-o tr ba-

'' - spusd pe un ton dur, sarcastic, furios, ceea ce nu duce nici

o reaigie, nici la o sugestie de indreptare a situaliei' Persoana

Grre primegte aceasttr criticl se simte neajutoratd 9i suptrratd.

Bin punct de vedere al inteligenlei emolionale/ un asemenea re-

prog evidengiaztr o ignorare a sentimentelor declangate la cei cd-

iora le este adresat gi un efect devastator asuPra sentimentelorgare stau labaza motivdrii, a energiei 9i a increderii in ducerea

ila bun sfirgit a unei firdatoriri profesionale.Aceast6 dinamici distructivd a iegit la iveald gi irtr-un son-

daj efectuat asuPra unor manageri cirora li s-a cerut sI se gin-

deasci de cite ori s-au rdstit la angajali atunci cind s-au furcins

epiritele gi s-a ajuns la un atac la persoanIs . Crizele de furie au

avut cam aceleagi efecte ca gi in cdsnicie: angaialii care Primeaurcproguri minioase cel mai adesea au reaclionat devenind de-

funsivi, glsindu-gi tot felul de scuze sau evitind orice rtrspunde-

re; Ori Ju devenit impietrili - fapt ce inseamnd o incercare de

evitare a oricdrui contact cu managerul cate le-a fdcut observa-

lie. Atunci cind au fost supugi aceluiagi microscop emolional pe

care l-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor, aceqti angaiali

nemullumili au dovedit ci se socotesc victime nevinovate sau

pe bund dreptate indignafi, considertr ei, la fel ca solii sau sofii-

ie ce s-a.t simlit pe nedrept atacafi sau atacate. Dacd fiziologia

lor ar fi fost urmdriti, ar fi ap5rut 9i acel potop care accentuea-

zd asemenea ginduri. $i totugi rhanagerii erau 9i mai nemulfu-

mili pi se simleau provocali de asemenea reacfii, intrindu-se ast-

fel ir:rtr-un cerc infemal, care in lumea afacerilor sfirgegte prin


faptul cd angajalii demisioneazd sau sint concediali - ceea ceeste echivalentul unui divor! la nivelul unei afaceri.

intr-adevd1, intr-un studiu fdcut asupra a 108 manageri gi ge-fi in general, criticile nefondate au dus la nehcredere, la adevd-rate bdtdlii de personalitate 9i la dispute asupra puterii, precum9i la un motiv de conflict la locul de muncd5. O experienld fdcu-td la Rensselaer Polytechnic lnstitute aratd cit de ddunXtoareeste o asemenea remarc5 tiioasi in cadrul relaliilor de munci. incadrul unei experienfe, voluntarilor li s-a dat si realizeze o re-clami pentru lm nou gampon. Un alt voluntar (un complice) arfi trebuit sd judece aceste reclame; voluntarii primeair de faptunul dintre reprogurile gata formulate. O criticl era politicoaid9i foarte la obiect. Dar cealaltd presupunea amenin!trri gi invino-vEliri la adresa incapacitdlii inndscute a persoanei respective, fd-cirdu-se remarci de genul ,,N-are rost nici mtrcar si incerci. Denimic nu egti in stare" gi: ,,E clar ci n-ai nici un pic de talent. Osd rog pe altcineva sd facd treaba asta."

Evident ci persoanele care au fost atacate au devenit tensio-nate gi furioase 9i au avut reaclii antagonice, spunind ctr refuzdstr colaboreze sau sd coopereze la alte proiecte cu persoana carei-a criticat. Mulli au suslinut cX pur gi simplu vor evita oricecontact cu perso.rna in cauzl - cu alte cuvinte, s-a ajuns la zi-dul despre care vorbeam. Criticile aspre i-au ficut pe cei carele-au primit sd se demoralizeze gi si nu se mai zbattr ca pirdatunci, dar 9i mai grav este ci nu s-au mai simlit capabili str fa-cd mdcar ceva ca lumea. Atacul la persoand a fost devastatorpentru moralul lor.

Mulli manageri sint mult prea dispugi si critice 9i prea zgir-cili cu laudele, ldsindu-gi angajalii sd audd doar ci fac vegnicgregeli. Aceasttr tendinltr spre o critictr permanenttr este o com-ponentd in cazul managerilor care nu au nici un fel de feedbackpe perioadd indelungatd. ,,Majoritatea problemelor legate de fe-lul in care muncesc angajalii nu apar brusc; ele se dezvoltd ince-tul cu incetul", observi f.R. Larsory psiholog la Universitatea Il-linois. ,,Atunci cind geful nu este in stare s5-gi exprime promptsentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o sta-re de frustrare tot mai acutd. Apoi, intr-o bund zi, elpw gi sim-plu explodeazd.Dacd. acea criticd ar fi fost adusd mai devreme,angajatul ar fi putut str corecteze problema vizatd. Din pdcate,mult prea adesea oamenii critictr doar atunci cind nu se mai poa-te face nimic, cind lucrurile deja fierb, cind sint atit de supirafi,

Conductnd cu inima 19L

trcit nu se mai pot abline. $i atunci criticile.pe care le aduc se faccum nu se poate mai rdu, cu sarcasm 9i rdutate, ingirtndu-se olungd listd de nemulfumiri neexprimate pinl atunci sau trecin-du-se direct la ameninfdri. La asemenea atacufi existtr contraata-curi. Ele sint primite ca un afront astfel incit cel ciruia i se facereprogul se infurie la rindul sdu. Cea mai nefericiti modalitatede a motiva pe cineva."

Arta criticii

Ddr existl 9i o altemativd asupra cdreia ar trebui si ne oprim.Ciitica poate fi fXcuttr cu multd arti 9i atunci devine un me-

saj de mare ajutor transmis de managerul respectiv. De exem-plu, ce ar fi putut sd-i spunl vicepregedintele de care am vorbitinginerului specialist in software - dar n-a ficut-o - ar sunacam aga: ,,Principala dificultate in faza actualdeste faptul cd pla-nul vostru v-a luat prea mult timp Ci vor cregte astfel costurile.A"g vrei si vX mai gindili la propunerea voastrS, mai ales la arni-nuntele de design pentru soft-ul respectiv, spre a vedea dactr nuexisttr o cale de rezolvare mai rapidd." Un asemenea mesaj areun impact contrar unui reprog distructiv: in loc sd creeze o sen-zalie de neajutorare, de minie, de revolti, pistreazd speranla ctrse poate gi mai bine 9i sugereazE inceputul untri plan de realizare.

Acest tip de critici ftrcuttr cu arti se concentreaztr asupra aceea ce persoana a fdcut 9i poate face gi nu asupra remarclriiunui defect dintr-o treabl prost ftrcutd. Cum observd gi Larson:,,Un atac - cum ar fi acela sd faci pe cineva prost sau incompe-trent - este total lipsit de sens. Cel vizat intrtr imediat in defen-sivi, deci nu mai este receptiv la ceea ce ai si-i spui gi cum ar pu-tea si indrepte lucrurile." Acest sfat, evident, este valabil gi incazul cuplurilor cdsitorite, care trebuie str-gi dezamorseze neir-telegprile.

Lr privinla motivafiei, atunci ctrd oamenii cred ctr neajunsu-rile lor se datoreaztr unei deficjenle ce nu poate fi deptrgittr, ei igipierd speranla gi nu mai incearctr. Trebuie si nu uitali ci aceaconvingere care stdlabaza optimismului constl in faptul ci obs-tacolele sau egecurile se datoreaztr intimplirilor pe care le pu-tem modifica, oblinind solulii mai bune.

Harry Levinson, psihanalist, devenit consultant al unei com-panii, a dat urmtrtorul sfat ir privinla artei de a critica, legattr in-trinsec de arta de a lduda:

192 Inteligenfa emolionald aplicatd

o Fiti Ia obiect. Alegeli o intimplare semnificativd, un lucru careilustreaztr o problemtr cheie ce trebuie modificattr sau un modelde dificultate, curn ar fi incapacitatea de a face bine anumitelucruri. Pe oameni ii demoralizeazl, s6 audtr doar ci gregesc,,ceva", fdrd sd afle exact ce anumg pentru a putea modifica si-tualia. Concentrafi-vtr asupra unor date precise, menfionafi-ipersoanei ce a ftrcut bine gi ce a fdcut prost gi cum s-ar puteamodifica situafia. Nu vtr ascundeli dupd deget, nu facefi co-mentarii indirecte sau evazive; tr final, mesajul va fi mult preaneclar. Acesta seamdntr cu sfatul dat cuplurilor in legdturb cufelul in care trebuie precizate motivele di neinlelege ie ,,y{2" :spuneli exact care este problema, ce aruune nu vI convine, ceafi simfit gi ce poate fi schimbat.Levinson subliniazd ctr: ,,Precizarea la obiect este la fel de im-portantd atit cind lduddm, cit 9i atunci ctrd critictrm. N-ag spu-ne chiar cd o laudtr vagd n-are nici un efect, dar fdra indoiallctr nu este unul de amploare gi nu se poate invdla mare lucrudin ea."7

. Oferiti o solulie. Critica, la fel ca orice feedback util, trebuie sdindice o cale de rezolvare a problemei. Altfel, cel care o pri-megte rdmfire frustrat, demoralizat sau lipsit de motivilie.Critica poate deschide o ugtr spre anumite posibilitdfi de carepersoana respectivd nu gi-a dat seama cd existtr sau pur gi sim-plu o poate sensibiliza asupra anumitor neajunsuii care, cupulin6 atenlie, pot fi drese - dar pentru asta trebuie sd existe9i sugestii in legdturd cu rezolvarea problemelor.

o Fili prezenfi. Criticile, ca gi laudele, sint mai eficiente atuncicind sint fXcute fafi in fald gi intre patru ochi. Ceicare evitd sdaduci reproguri - sau laude_- vor sd-gi u9ureze povara co-municind de la distanfi, ca, de exemplu, in scris. in acest felinsd comunicarea va fi prea impersonali 9i lipsegte persoanavizat6,de gansa de a'da un rdspuns sau de a clirifica iucrurile.

c Fiti sensibili. Acest lucru se referd la empatie. Reglafi-vd im-pactul a ceea ce vefi spune gi cum ii veli ipunepersoanei res-pective. Managerii care nu au destuld empatie, subliniazd Le-vinson, sint sortifi sd ajungd str ofere un feedback in mod jig-nitor, prin puneri la punct excesive. Ca urmare, acest tip d-ecriticd este unul distrugdtor: in loc sd deschidi o cale de corec-tare a situaliei, se creeazd loc pentru resentimente emofionaleputernice, pentru supdrdri serioase, pentru o atitudine defen-sivi gi penku o distanfare greu de recuperat.

Conductnd cu inima 193

Levinson mai oferi 9i o consiliere pe probleme emolionaleCelor care sint criticafi. Critica trebuie socotitd o informalie valo-roasd pentru a indrepta lucrurile, gi nu un atac la persoand. Tre-buie evitat impulsul de a reacliona in mod defensiv in loc deagumarea rdspunderii. Dacd se ajunge la supirtrri majore, e maibine sd se ceard o amfurare a intilnirii respective, pentru a se in-ghiti acest mesaj dureros gi pentru pulind linigtire. De asemenea,el ii sfituiegte pe oameni sd considere critica o ocazie de a lucratnpretrnd cu autorul criticii pentru rezolvarea problemei 9i nupentru a se ajunge la o situalie de adversitate. Acest sfat inleleptevident cd igi gdsegte ecourile gi in sugestiile pentru cuplurile c5'ttrtorite, care incearcl sd-gi stdpineascd nemulfumirile ftrrd a-gidistruge permanent relafia. La locul de muncl este la fel ca incdsnicie.

CIIM TE DESCURCI CU DIVERSITATEA

, Sylvia Skeeter, care a fost cdpitan tr armatl cird avea 30 deani, a ajuns 9ef dg turd la restaurantul Denny's din Columbia,Carolina de Sud. Intr-o dupd-amiazd,, cind nu prea era clientel5,au intrat citeva persoane de culoare - un preot, un pastor asis-tent gi doi cintXrefi dintr-un cor religios - ca sd mdnince gi auagteptat, in vreme ce chelnerilele i-au ignorat. Skeeter igi amin-tegte cX ospdtdrilele ,,stdteau cu ochii in jos, vorbind intre ele cagi cum persoanele de culoare care se aflau la un metru de ele nicin-ar fi existat".

, hrdignatd, Skeeter le-a infruntat pe chelnerile 9i s-a plins di-rectorului, care le-a apdraf spunird: ,,A9a au fost crescute, n-amce sd fac." Skeeter gi-a dat demisia imediat. $i ea era de culoare., , Dacd acesta ar fi fost un incident izolat, o asemenea prejude-

catd rasialtr ostentativi ar fi trecut probabil neobservatd. Numaic[ Sylvia Skeeter a ficut parte dintre sutele de persoane care auvenit $e depunX mdrturie fur legdturd cu discriminirile rasiale decare s-a dat dovad[ in intregul lan! de restaurante Denny's, ceeace a dus la un proces cu despSgubiri de 54 de milioane de dolariln numele a mii de clienli de culoare care au avut de suferit ase-meneaiigniri.

Depoziliile au inclus 9i relatarea a gapte agenli afro-ameri-cani de la Secret Service care au stat 9i au agteptat o ord sd li seierveasc5 micul dejun, fur vreme ce colegii lor albi de la masa deal5twi au fost servif imediat - degi cu tolii unnau sd asigure


pazain cad.rul unei vizite a pregedintelui Clinton la AcademiaNavald a Statelor Unite din Annapolis. De asemenea, mai existagi cazul unei fete de culoare paralizate din Thmpa, Florida, carca rtrmas in scaunul ei rulant doud ore, asteptind sX i se aducd dcmincare intr-o seard, dupr un bar de absblvire. Discrimindrilccare au dus la acest proces au avut loc in toate localurileDenny's - in special la nivelul managerilor districtuali 9i de ra_murd -, pentru ci se spunea cd negrii prejudiciazi afacerile. lnpr.ezfnt, in mgre parte ca unnare a acestui proces 9i a publicitl_fii care i s-a ficut, lanlul de restaurante Dinny,s gi_a indreptatpozilia fa$ de comunitatea de culoare. Toli angajafii, in specialmanagerii, trebuie sd faci unele cursuri desprelvantajele clien_telei multirasiale.

Asemenea seminarii se lin in aproape toate companiile dinAmerica, deoarece chiar 9i cei care au prejudecdfi trebuie sd in_leleagd cd ele trebuie depdgite, iar anglyafii si reaclioneze ca 9icum nu le-ar avea. Motivele, dincolo de cele ce gin de decenla,t1:.e., sirt de ordin pragmatic. Unul dintre ele ar fi faptul cdpiala de munctr s-a modificat, bdrbalii albi nemaifiind grupuldominant, ci devenind o minoritate. Un sondaj fecut la"citivasute de companii americane a ardtat ci peste trei sferturi dintrenoii angajali nu erau albi - o modificaie demograficd ce se re_flectd in mare mdsurx in componenfa clienfiloF. utr alt motiveste nevoia crescirdi a companiilor internafionale de a avea an_gajali care nu doar sd lase la o parte prejudecllile 9i sd aprecie_ze celelalte culturi (gi pie!e), ci chiar ie iransforme aceste apre_cieri.in avantaje concuren;iale. A treia motivalie ar fi marea di_versitate_tr privinla colectivitdlilor creatoare gi a energiei anke-prenoriale.

Toate acestea aratd cI deprinderile eulfurale ale unei organi_zalii trebuie schimbati in sensul stimuldrii toleranfei, chiai-clacdprejudecilile individuale rdmin. Dar cum u, p,rieu face com_paniile acest lucru? Trista realitate este cX intreaga panoplie decursuri video, de cursuri de o zi, de o sdptdminil,asupra diver_sitdfii" duc cu adevirat la o indepdrtare Jprejudecefilor angajali_lor care participd la aceste pregitiri, fie cl eite vorba de u-ru.u-siald intre albi 9i negri, intre negri 9i asiatici sau intre asiatici sihispanici. Intr-adevrr, efectul real al cursurilor inepte de diver-sitate culturald - acela cd duc la false agteptdri prin promisiunigrga m3ri sau pur gi simplu creeaz6, o atmosferd de c6nfruntare,in loc de inlelegere - poate cregte tensiunile care divizeazl gru_

Conductnd cu inima

la locul de muncd, determinird chiar o mai mare atenliediferenlelor. Pentru a inlelege ce se poate face, trebuie

intii sd inlelegem natura prejudectrlilor insele.

Rtrdicinile prejudeci$lor

195

Dr. Vamik Volkan este itr prezent psihiatru la UniversitateaVirginia, dar igi amintegte foarte bine cwn a crescut intr-o fa-

de origine turci in Lrsula Cipru, unde existau mari neirfe-intre turci 9i greci. Copil fiind, Volkan a auzit zvonul cd

grec din partea locului flcuse cite o gaurd in cingitoarefiecare copil turc pe care il strangulase qi i9i amintegte to-

de dispre! cu care i s-a zis cI vecinii lor greci mtrnhcd porc,re consideratd mult prea necurattr spre a fi consumatd de ci-cei de etnie turctr. Apoi, studiind conflictele ehtice, Volkan

arbliniazd aceste amintiri din copildrie pentru a ardta cum Poa-b fi menlinuti ura de-a lungul anilorin cadrul unei comunitdli,

;otfel incit si ajungl pini la generaliile mai recentee. Preful psi-

hologic al loiantelii fafd de propriul grup poate consta fur antipa-

da fate de ceilalli, mai ales cind existd o lungd istorie a dugmX-

niei dintre anumite grupuri.Prejudecdlile sint un fel de date emofionale dobindite incd

de la cele mai fragede virste, fdcind ca aceste reaclii sd fie foartegreu de eradicat in intregime , chial 9i in cazul adullilor care i9i

dau seama ctr gregesc gindind astfel' ,,Emo!ia ce insole9te preju-

decata se formeazi in copilirie, cind convingerile sint folositepentru a justifica ceea ce utTrteazd", explicd Thomas Pettigrew'psiholog in probleme sociale la Universitatea Santa Cruz din

California, care a studiat prejudecdlile zeci de ani. ,,Ulterior in

viafi, poli si-!i doregti sd-!i schimbi preiudeclfile, dar este mai

ugor se-1i schimbi convingerile intelectuale decit sentimenteleprofunde. Multe persoane din sud mi-au mtrrturisit, de exem-

ilu, ce nici mdcar in gind nu mai au prejudecXli fafi de cei de

iuloare, dar li se pare ugor ciudat sd dea mina cu acegtia. Aceste

sentimente sint rdmtrgile a ceea ce au invdlat in familie, irn copi-

l[rie."1o, Puterea stereotipurilor care alimenteazd prejudecdlile constd

ln parte in dinamica neutrd din mintea care creeazd aceste stere-otipuri de tot felul care se autoconfirmirl..Oamenii igi amintesc

ma1 ugor exemplele care suslin aceste stereotipuri atunci cind

lncearcd sd rezolve situalii de cumpin6. Atunci cfurd intilnim la

o petrecere un englez extrem de deschis din punct de vedere


emofional gi de cald, el ntrruie prejudecata potrivit clreia brita.nicii sint reci gi rezervagi, de-exemplu, darbamenii i9i spun t,Facest lucru este nefiresc, adiitr el fie este un tip *"i ,p"iiul, tiu,,a bdut ceva".

Tenacitatea acestor prejudecdli subtile ar putea explica de cetr.r. ylumii- patruzeci ae ani atitudinire rasiste are americanikrralbi faid de negri au devenit tot mai tolerante, luind insi formemai subtile: oamenii dezaprobX atitudinile rasiste, dar incd ac.fioneazH in funcfie de prejudecllil2. Cind sint intreLafi, ei susgin.3 tr:

Tl intoleranfi, dar in situaliile ambigue reaclioneazd in.

::_:l^rytll_1e prejude.cdri - desi gisesc ..itot rt uti"

"*pti"a1itrogrce. Asemenea reac,tii indirecte pot apirea, sd spunem, in ca_zul unui director alb - care este cbnvins ctr nu are prejudectrfi,dar refuzd cererea de angajare a unui negru nu dJn motive rasia_le,. ci pentru cI studiile 9i ixperienga

"u],r,., sint tocmai pot iui_

te" qen{u slujba respectivl 9i angajeaia un alb care vine dinexact acelagi mediu. Sau poate lua-forma unor informagii ajutf_

Pi::^T:il*unui,asenfdevinzdri alb, ctrruia i se dx; Roni,rn vreme ce in cazul unui individ de culoare sau de origine tris_panicl se neglijazl aceastd informafie.

Toleranftr zero pentru intoleran!tr

Dacd prejudectrlile oamenilor nu pot fi tdiate din rddlciniffefWor,,ceea

ce se poate schimba este ceea celfac oamenii cu ele.,t".?:*y':, de exemplu, chelnerii sau gefii de unitate care aunotartt sa facd discriminiri in funclie de rasi au fost rareoriapostrofafi. in schimb, unii gefi mai mari chiar iau ircurajat, celpulin tacit, si facd discriminiri,-sugerind d.iverse strategii cumar fi plata-consumafiei ftr avans doaiin cazul clienfilo, a8".riou_re, refuzul de a se oferi mese gratuite de aniversare pmku cei deculoare, degi ele existau-pen-tru ceilalfi, sau incuierea ugllor 9ipunerea semnului de inchis in geam dacd se apropia

"" g"rp du

clienli de culoare. Sau a9a cuin sp'nea lohn p. Reimaru u"rro"'ut.rtcare a- dat in judecatd firma Denny,s irrnumele ug""tiioiru"rllde culoare: ,,Conducerea langului de restaurante benny,s inchi_dea ochii la ceea ce fdcea personalul. Cu siguranld a existdt unfel de mesaj.-. care le dddea mini liberl in Jazul acestor impul_suri rasiste."13

Dar tot ceea ce gtim despre rdddcinile prejudecdlilor 9i de_spre cum trebuie luptat in mod eficient cu ele ne sugereazd cdtocmai aceastd atitudine - inchiderea ochilor in faga i*j,ra""X_

Conducind cu inima 197

duce la aparilia discriminirilor. in contextul dat, a nu fa-

c are conJecinle grave deoarece inseamnd a lisa microbul

tii sd se intindX fdrtr sd intilneasci vreo rezistenfI'

tnai important decit cursurile de instruire - sau Poatedecit ceea ce este esengial in eficimla lor - este ca norme-

operare ale grupului si fie schimbate irn mod decisir4' prin

r Lnor m5su*ri active impotriva actelor de discrirninare, de

qgaloanele cele mai inalte de conducere. Poate ctr nu vor

rea prejudec6lile, dar micar actele in sine vor fi blocate, iar

in sine va fi schimbatd. Sau cnm sPunea un director

IBM: ,,Noi nu tolerim insultele de nici un fel; respectulr persoantr este centrul culturii IBM-"14

Pentru ca aceste cercettrri asuPra prejudecdlilor sI ductr la

rte leclii de comportament la nivelul companiiloq, care sd

rnai tolerante, tiebuie ca oamenii str fie incurajali str de-

chiar 9i actele minore de discriminare sau de hdrfuire -

le iig4jitoare, de exemplu, sau afigarea calendarelor cu fe-

goui"l"u"u ce este un ifront fa!tr de colegele de serviciu'.iorm unui studiu, s-a constatat cd atunci cind intr-un grup

fac remarci nelalocul lor din punct de vedere etnic, acestea iijpe alti oameni si prolifereze altele similare' Simpla reaclie a

- t - ' . : - - - - ^ -^t- . -x- : : f^- -^

l^^ , l ' .^o la n r l -iinirii icestor prejudecdli sau a refuztrrii lor pe loc duce la o at-

fdestor acte de discriminaie duce la mesaje tacite, conform ciro-

?e "r"t

r"r,"u acte ar fi in regultr. in schirnb, un refuz categoric al

br reprezintl un mesaj putemic, prin care se dd de inleles ciprejudecdlile nu sint un fleac, ci un lucru serios, cu o valoare ne-

tati"a $i cu consecinlele de rigoare.'o it .u"u ce privegte aptitudinile de inteligenld emolionald, ele

tonstituie univantaj mai ales prin aceea ctr dau un exemplu nu

humai ln ce privegtemomentul, ci 9i modul cum trebsie reaclio-

nat in mod productiv impotriva discrimindrilor' Un asemenea

feedback treLuie sd existe gi trebuie dat printr-o critici eficientigi fina, incit sd fie receptat fdrS urd. Dac6 directorii 9i colegii o fac

in mod firesc sau invage s-o fac5, asemenea incidente nu vor mai

$rosfera sociald de descuiajare a lor; a nu sPune nimic le ampli-

illce*. itt aceasttr direcfie, cei care sint intr-o pozilie de autorita-

b au totodat5 un rol de pivoh simpla omitere a condamntrrii

aperea.Cursurile de pregitire in abordarea diversitdlii culturale- au

stabilit noi date de po*ite la nivel organizatoric, ceea ce izolea-

zd toate tipurile de discriminare 9i-i incurajeazd pe cei care au


fost martori ticuli sau indirecfi si-gi exprime nemulgumirilt. ;lobiecfiile. Un alt element activ in cadrul icestor cursuri este at,eaperspectivd de abordare, acea stare care ircurajeazd empatia gltoleranla. Astfel, oamenii vor putea sd inleleagi suferinia ce k,rafectati de discriminiri 9i atunci .rro, lrorbi d"eschis impotriveacesfui sistem.

1".r":11: este mai practic sI incercdm sd anuldm exprimart,Aprejudecdlilor decit si elimindm atitudinea insdgi. Stereotipuri-le se schimbl foarte greu, in cazul in care se schimbi vreodatll,Punerea la un loc a stereotipurilor din diverse grupuri culturalenu-ajut5 prea tare la scdderea intoleranfei, aga cum se d.ovedes=te in gcoli, unde ostilitatea cregte in loc str scadr. ln majoritateacazurilor, aceste cursuri de instruire speciale 9i programe de lnnivelul companiilor urmdresc un scopfoarte prigmatic, schim_barea normelor prin care se ajunge ta pre;uaeclgi sau la hlrfuiri;asemenea programe pot ajuta mult la congtientizarea ideii cd in-toleranla sau hdrluirea nu sint gi nu vor fi acceptate. insd ideeacA un asemenea program ar putea sI dezrtrddcineze prejudectr_lile este una nerealistd-

Totu9i, avind in vedere cd prejudecilile sirt o formtr invdta_td emofional, este posibild o reinvdlare a datelor _ degi durea_25, ceva vreme, iar rezultatul nu poate fi agteptat imediat ce setermind un seminar de specialitate. Ceea ce conteazi insd enormar fi o camaraderie suslinuttr gi eforturile zilnice spre un scop co_mun ale-unor persoane venite din medii diferite. Lecgia aceastapoate fi invdfatd din ceea ce se tntimpld tr gcoli: aturrci cind di_verse- grupuri nu reugesc sd convieluiascd din punct de vederegocial,99 ajlnge la bande ostile, fir care stereotipurile negative seintensificd- Dar cind elevii au muncit cot la. cof ca egali ientru agtinge uJl scop comun, ca de exemplu in echipele sp"ortive sau informafiile muzicale, stereotipurile dispar - iga cum se intimpldir mod firesc 9i la locul de muncd, atunci cind oamenii lucreizdcu cei asemeni lor ani de zile16.

, Refuzul datorat prejudecitilor al unei diversitdfi culturale la

locul de muncl inseamnl ratarea unei mari ocazii: avantajulunor posibilit5li creatoare gi intreprinzdtoare, care ar oferi o for_!d de muncd diversi, la rindul sau. Aga curn vom vedea, o echi_pd de lucru formatd din oameni cu diverse culturi 9i perspecti_ve poate lucra in mod armonios gi poate ajunge la sltugi maibune, mai creatoare 9i mai eficiente decit cei care lucreazd izolat.

199Conductnd cu inima

TALENTIIL O R G AN IZ ATORIC

IIIQ.ULGRUPULUI

la sfirgitul acestui secol, o treime din forla de muncd

ra o constituiau ,,lucrXtorii in cunoagtere"' cei a cdror

iiJ*"t" "t"

*ur.uid de valoarea adtrugati prin informa-

ii" .a "tt"

vorba de analigti ai pielei' de scriitori sau de

,*rio.i de soft. Peter Drucker, eminentul om de afaceri

o i"""",", termenul de ,,lucritor ir cunoagtere"' a subliniat

rcare lucrtrtor in parte este mare exPert ittT-"tt il"^1tg:-; t.i;iJ productivitatea sa depinde de eforturile coordo-

;;;;;';ei echipe.orglnizlte:':,'':?.'l 1TT,:*:i:::,"ti;irtri"" tit t aiittiutiitori de soft' Cum oamenii au lu-

f"io,al"""" in tandem, observi Drucker' in cazul unei

i calificate in cunoaqtere, ,,echipele devin mai importante

L;;i;; .t"t propiiu"lT' Acest lucru t:9"*i11 *,l"=il:iu u*ftio"ufe 9i iptitudinile care-i ajutd pe oameni sd se

i;;;;;;;;"i sx hewind tot mai preluite ca bun la locul

muncd, mai ales in anii ce urmeaz6'-rjo*u."u

mai rudimentard de organi"-ut" 1."""i u:liPu

:t1:hdinta, acest lucru care nu poate fi evitat de gefi - indiferent ci

ii ti"! intr-o sald uLmune conceputi, intr-o incipeT-?T::::-ti

fi;:;-;;". i"aittt"tu - citeva trupuri irn aceeagi camerd -

elnt ""1"

mai clare exemple 9i, irntr-un fel' 9i cele mai vechi asu-

*u f"trrt.ri in care se impuri atribuliile in muncd' Relelele elec-

ffi;;; electronici, teleconferinfele' echipele de lucru' re-

;Jil;JJffir"ii at"r" asemenea sint noile entitali func!io13l:ffi ;;;il;;ilt" otgu"i'aJoric' Tot aga.cum ierarhia explici-

tl[, cum este ea.ot""piA h nivel organizatoric' reprezintd sche-

letul organizaliei, oamenii, aceste puncte sensibile' sint sistemul

ei nervos central'De cite ori oamenii colaboreazd, indiferent daci este vorba

de o fedinle de planificare sau de o muncd in echipd pentru un

anumit proiect iomun, existi un IQ al grupului' ce insumeazh

;i;;i"';i capacitilile celor implicati, cit a3 bine reugesc ei sd

iii a".x fu U"" sfirgit misiunea va depinde 9i.de cit de mare este

acest IQ. Cel mai important elemeniin inteligenJa gy.Pului.llu

"tt" "tft" un IQ acad^emic, ci mai curind al inteligenlei emoflo-

i*"-Cft"iu in cazul unui grup cu un IQ ridicat constX in armo-

;i;;; sa sociali. Capaciiatea fiecdrui individ in parte de a se'J#;,

considerindui pe tofi ceilalti egali' va face ca un grup si

20A Inteligenla emolionald aplicatd

fie mai talentat, mai productiv gi sd aibd mai multe succese de-cit un altul - ai c5rui membri cu talente gi aptitudini egale ih al-te direclii nu se descurcd la nivelul inteligenlei emolioiale.

Ideea cd existd o inteligenfi de grup vine de la Robert Stern_berg, psiholog la Yale, 9i de la Wendy Vvilliams, o absolventd, ca_1e au incerglt str inleleagd de ce unele grupuri sint mai eficientedecit altele18. La urma urmelor, cind oimenii muncesc impreu_ni intr-un grup, fiecare vine cu anumite calitdli _ de exemplu,g P"t luenld a exprimlrii, creativitate, empatie ,uu u*puriirltehnicd. In vreme ce un grup poate str nu fie _mai degtept',, decittoate aceste calitafi insumate, er poate fi in schimb mai prost da-ci la nivel intern oamenii nu i9i pot impirtigi talentelelAceastaregul5 a devenit evidentii atunci cind Sternberg gi Williams aurecrutat oameni care sd ia parte la echipe care ar fi trebuit se des_fdgoare o campanie promolionali creatoare cif mai eficienttrpeltru un irdulcitor imagina4, despre care se spunea cd poateinlocui zahtrrul.

Surpriza a fost ctr aceia care s-au dovedit afipreanerdbddtorisd factr parte dintr-o asemmea echipi au dat in general rezulta_te mai slabe; acegti neribdltori voiau sI control-eze ei totul sausi domine situafia. Lor le lipsea un element de baztr la nivelulinteligenlei sociale, capacitatea de a recunoagte ce se cad.e gi cenu in procesul ,,ia-gi-dd". Un alt aspect negativ l-au reprezentatpersoanele care au constituit pentru grupl greutate de dus inspate gi care nu au participat direct la proiect.

. Cel mai important factor in maximizarea excelenlei in a pro_

duce ceva a unui grup este gradul in care membrii acestuii aufost irn stare sd creeze o stare de armonie, care i-a ajutat sd profi-te de intregul talent al membrilor grupului. Rezuitat,l generalin cazul grupurilor armonioase a fost ijutat de faptul c5"a exis_tat de fiecare datd cite un membru extrem de talenta! grupurilecu prea multe fricliuni nu au reugit s5-gi foloseascd membrii cumari capacitifi. Unde existl un nivel crescut de stagnare emo_.tionaltr 9i socialx - indiferent cx provine din frictr turiditr mirie,din rivalitSli sau din resentimente - oamenii nu pot da ce au*li bl11r.Armonia le permite grupurilor sd profiteia maxim decalitdlile creatoare ale celor mii talentali ,rre*bri ui lor.

In vreme ce morala acestei povegti e cit se poate de limpedepentru cei ce lucreazd in echipi, ea are 9i o implicalie mai gene_rald pentru cei care lucreazd la nivelul unei oiganizalii, aiuneicompanii. Multe lucruri pe care oamenii le fac la senriciu de_

Conduc?nd cu inima 201,

pind de capacitatea lor de a apela la releaua disponibild de lu-crltori; diverse insircindri pot presupune apelarea la divergimembri ai refelei. Ca urmare, se creeazd posibilitatea de a formagrupuri ad-hoc, cuprinzind persoane care sI ofere un 9ir optimde talente, experienli 9i eficienfd. De fapt, capacitatea de a

,,funcliona" in relea - formfurd o echipl temporard, ad-hoc -este un factor crucial in reugita in carierX.

Iattr un exemplu - un studiu referitor la marile valori de lalaboratoarele Bell, celebrul nucleu gtiinlific de pe l?ngX Prince-ton. Aici ltcreazd ingineri 9i oameni de gtiinld care au avut re-zultate de virf la testele IQ, de inteligenld academici. Printreaceste nenumdrate talente, o parte au iegit in evidenfd, fir vremece altele au rtrmas la un nivel relativ mediu. Diferenla dintre ce-lebritdfi gi ceilalli nu consttr in IQ-ul academic, ci in cel emolio-ral. Ei sint capabili sd se motiveze mai bine gi str lucreze la nive-lul relelelor neoficiale, formindu-gi echipe ad-hoc.

,,Celebritdfile" ce au fost studiate intr-o divizie a laboratoru-lui au alcituit o unitate care a creat 9i a proiectat intrerupdtoareelectronice de control al sistemelor telefonice - o invenfle de in-ginerie electronicd extrem de sofisticatd 9i de complicatdle. Pen-tru ctr aceastX muncd nu putea fi ficuttr de o singuri persoanX,ea s-a desff,gurat tr echipe care puteau fi formate din 5 pintr la150 de ingineri. Nici unul dintre ingineri nu poate face treabasingur; pentru a reugi, trebuie canalizatX experienla fur domeniua celorlalgi. Pentru a constata ir ce consth diferenla dintre cei ca-re s-au dovedit extrern de productivi gi cei care au rimas la unnivel mediu, Robert Kelley 9i lanet Caplan au avut la dispoziliegefi 9i simpli angajali reprezentind intre 10 qi15% dintre ingine-rii considerali celebri.

Atunci cfird s-au comparat ,,celebritdfile" cu oricine altcine-va, cea mai grozavi descoperire a fost mai irtii lipsa diferenfe-lor dintre cele doud grupuri. ,,Pomindu-s'e de la o vastd gamd demf,surdtgri cognitive 9i sociale, de la testele standard IQ pind lainventarele de personalitate, nu existl diferenle semnificative inprivinla talentelor inndscute." Kelley gi Caplan scriauinHarvardBusiness Repiezu:,,Pe m5surb ce se dezvolttr, talentul academicnu este un indiciu clar al productivitdlii in practicd." Ca, de alt-fel, nici IQ-ul.

DupX citeva interviuri detaliate, diferenlele esenliale au iegitla iveali la nivelul strategiilor interne 9i interpersonale pe carele-au folosit,,celebritSlile" pentru a-gi face treaba. Una dintre ce-


le mai importante a fost formarea unei refele a unor oameni ch€-ie. Lucrurile au fost gi mai simple fur cazul celebritdfilol, pe.rtr,-,ci ele au investit timp in cultivarea bunelor relatii cu cei ale cd-ror servicii ar fi putut fi necesare in cazul formlrii unei echipead-hoc pentru rezolvarea unei probleme sau depigirea unei cri_ze. ,,Un angajat cu performante medii la laboratoarele Bell toc_mai vorbea despre o problemd tehnicd survenitd,,, au constatatKelley si Caplan. ,,El s-a strdduit si apeleze la divergi <guru> indomeniul tehnic gi apoi i-a agteptat pe acegtia, pierzindirn timpvaloros, pentru cI nu i s-a rdspunJh mesajele ltrsate 9i nici lae-mail-urile transmise. Celebritdlile rareori se confruntl cu ase_menea situafii, pentru cd igi construiesc refele suficient de solide incX inainte de a avea nevoie de ele. Atunci cind cer un sfat,aproape irtotdeauna acegtia oblin un rdspuns rapid.,,

Refelele informale sirt extrem de importante pentru rezolva_rea problemelor neprevizute. ,,Organiziliile formale existd pen_tru a rezolva problemele ugor de anticipat,,, cel pulin a9a irattrun studiu referitor la aceste regele. ,,Darltunci cind apar'proble_me neagteptate, organizaliile informale intrd in acfiune. Aceastireleaextrem de complexd de legdturi sociale formeazd o echipdde colegi gata oricind de acliune gi care se intdregte in mod sur-prinzitor, transformindu-se in relele stabile. Relelele informales.e a$a.ptgga mai repede gi se migcd rapid pe diagonald, eliptic,depdgind birocralia pentru a rezolva piopriu-zis lreaba:,'zo'

_ Analiza acestor relele informale aratd faptul cd degi oameniilucreaz.X zi de zi impreund nu inseamnd neipdrat ctr au trcrede-re unul in celXlalt, pentru a-9i imptrrtdgi informalii mai intime(cum ar fi dorinla de a-gi schimba sluiba sau resentimentele fatdde comportamentul^unui 9ef sau al iolegilor) gi nici nu le vortransforma irt crize. intr-adevdq, ,ttt p.rocid" vedere mai sofisti-cat asupra relelelor informale arati ci existl cel pulin trei cate_gorii de relele de comunicare - cine cu cine vorbegte; releauaexperfilor, bazatS, pe persoanele care sint pregitite sd dea sfa_turi; gi releaua de incredere. SI fii un punct nodal intr-o retea aexperlilor inseamnd sI ai o foarte buni reputalie in domeniultehnic, ceea ce adesea duce la o avansare. Nu existi insl nici olegiturd intre a fi expert gi a fi o persoand ir care ceilalli sd aibdircredere pentru a-9i mdrturisi secretele, indoielile si vulnerabi-litXlile. Un mic tiran local sau un micromanager poate sd fie unmare expert, dar nu va inspira incredere gi atunci, dovedindu-seincapabil si conducd, igi va pierde gi eficienla la nivelul unei re-

,f ereinrormur".cur"u.i;:i:"::"::"Kuo","uu.",u,.ruflf: care au foarte rnulte relafii in toate relelele, indiferent ci este, vorba de cea de comunicare, de cea a experlilor sau de cea de in-credere.

Dincolo de talentul de a organiza aceste relele esenliale, incazul celebritdlilor s-a observat, la laboratoarele Bell, cd ele augtiut sd-gi coordoneze foarte eficient eforturile in echipd; s-audovedit lideri in construirea unui consens. Au reugit sd vadi lu-crurile din perspectiva celorlalli, adici din aceea a clienlilor saua celorlalli membri ai echipei; au dat dovadd de putere de con-vingere; gi au incurajat cooperarea, evitind conflictele. Toateacestea sebazeazd pe capacitdli sociale, drept pentru care cele-britdlile au dovedit cd au gi un alt akibut esenfial: capacitatea dea lua iniliativa - de a fi suficient de motivali pentru a-9i asumartrspunderea mai presus de slujba oficiald - 9i de autoadminis-trare, i-r sensul regldrii eforturilor de timp gi de muncd. Toateaceste capacitdfi desigur cd sint aspecte ale inteligenlei emofio-n6le.

Existd semne puternice cd de fapt ceea ce se intimplI la labo-ratoarele Bell ar fi de bun augur pentru viitoarea existenld acompaniilor, pentru lumea de miine, in care capacitdlile funda-mentale ale inteligenlei emolionale vor fi tot mai importante inmunca ir echipd, in colabordri, in ajutorarea oamenilor de a in-v5!a impreuni cum sI lucreze mai eficient. Avind fur vedere ctrserviciile bazate pe cunoagtere 9i capitalul intelectual devin totmai importante la nivelul firmelor, imbundtdlirea felului tr careoamenii muncesc impreund va deveni o cale majorX de sporirea capitalului intelectual gi ir aceasta va consta diferenla esenlia-Itr a concurenfei. Pentru a se descurca gi pentru a supraviefui,companiile ar face bine sd-gi sporeascd inteligenla emofionaldcolectivd.

KKMinte 9i medicini

- Cine te-a fut:dlat toate astu, doctore?Rdspunsul a oenit imeiliat:- Sufertfia.

ALBERTCAMUS.Ciuma

p vage durere in vintre m-a trimis la doctor. Nu ptrrea nimicneobignuit, pini ce el.s-a uitat mai atent la rezultatuf analizei deurind. A remarcat hematurii in urintr.

,,Ag vrea sd te duci la spital gi str mai faci nigte analize... alefuncfiei rinichilor. Citologie...,,, ni-a zis el pe un ton profesio_nal.. Nici nu mai gtiu bine ce a mai spus. Mintea mea se blocasepe cuvintul citologie. Cancer.

Imi amintesc foarte vag de explicalia pe care mi_a dat_o in

-plivinfa locului 9i a zilei in care unna str fai analizele pentru sta-

bilirea unui diagnostic. Erau indicalii extrem de simple, dar amfost nevoit sd-l furtreb de trei sau de patru ori. Citologie _ mn_tea mea nu mai scipa de acest cuvirt. El md ftrcea se-me simt cagi cum ag fi fost jefuit chiar in fafa casei.

Oare de ce am reaclionat atit de putemic? La urma urmei,doctorul meu era doar foarte atent gi competent gi vroia str veri_fice toate posibilitilile pentru stabilirea unui diagnostic. Era pu_lin probabil sd fie vorba de

-cancer, dar aceastd ializdlogica nu

mai conta in acel moment. ln lumea bolii, emofiile degin"supre_mafia, iar frica este singurul gind. putem fi atit de fragili'dinpunct de vedere emolional atunci cind suferim de ceva"pentrucd starea noastrd mentald de bine sebazeazd,in parte p" it.rriude invulnerabilitate. Boala - mai ales .rr,a g.arrtr _ dirt*g"aceasti iluzie gi nrruie premisa conform cereia lumea noastieeste una a existenfei in deplin5 siguranfd. Dintr_odatX, ne sim_lim plini de sldbiciuni, neajutoragi 9i vulnerabili.

Problema survine atunci cind personalul medical ignord fe_lul in care reacfioneazd pacienlii din punct de vedere itnofional,chiar dacl ar trebui sd se preocupe de starea noastrd exclusiv fi,zicd. Aceastd indiferenfi fald de realitatea emotionald a bolii ne-

Minte si medicind

o eviden!5 care arat5 cd starea emofionald a oamenilor

205

le;.t.u uneori un rol semnificativ in vulnerabilitatea lor fald

boiU gi pe parcursul perioadei de refacere' Sistemul medical

este mult prea adesea lipsit de int-eligenti emofionali'u pacient, orice intilnire cu asistenta sau cu doctorul

fi o qinsd de a obline informalii lini.gtitoare, de a gdsi mtur-

sau de a gisi o consolare - sau atunci cind situalia este

rtd in moJnefericit, de a descoperi o invitalie la deznidei

Din pdcate, mult prea adesea personalul medical este gribit

indiferent fa!5 de disperarea pacienfilor. Sigur cX existtr asis-

tte inlelegitoare sau medici care-gi gdsesc timp sI linigteasctr

i sd informeze gi nu doar sd administreze un tratament' Ten-

este insl spre un univers profesional in care imperativelepot fu." personalul medical sd uite de punctele

ale pacienlilor sau str fie prea grtrbit pentru a le lua

seamd. Se pare cd lucrurile chiar se inrlutlilesc in cadrul cru-

realittrfi a sistemului medical, care depinde prea mult de cro-

netrarea pe care o fac contabilii.Dincolo de atg.tm"ntul umanitar potrivit ciruia medicii ar

rui sd aductr nu numai leac, ci gi alinare, existd 9i alte motive

le, mai ales in bolile grave.Din punct de vedere istoric, medicina itr societatea modernd

$iu aefit it misiunea ca fiind aceea de a vindeca boli - neregu-

-iile de ordin medical - 9i de a ignora starea pacientului - sttpor-

iaiea bolii. pacienfii, acceptird acest punct de vedere referitor la

problema lor, au intrat intr-un fel de conspiralie a ticerii 9i au in-

ceput si ignore reaclia emolional5 la problemele lor medicale -

sau sa concedieze aceste reaclii, socotindu-le irelevante pentru

problema in sine. Aceastd abordare este retrtarita 9i de modelul

t*n realitatea psihologicd 9i socialtr a pacienlilor aflate de asttr

Natd pe tdrim medical, 9i nu in afara lui. Existd. deih o bazX gtiin-

$ficd conform cdreia aPare o limitd a eficienl'ei medicale in P9-I t 1! - , , r r -^1--^-L. l - - : A

^^^^lX af i -

Houdu profilacticd, daf 9i in timpul tratamentului. Aceasti efi-

iieni5 ;oate fi sporitd tratind starea emolionali a pacientului

ba"ie * starea sa medicald. Evident, mr in toate cazurile 9i nu

i', tout" situatiile. Ciutind insi date din sutele 9i sutele de ca-

Luri, existX o cregtere in medie destul de mare din punct de ve-'dere medical a eficienlei pentru a Putea sugera cd o intervenlie

enotinnald ar trebui sd fie parte componentX a ingrijirii medica-

206 Inteligenla emolionald apligatdmedical.care neagd complet ideea cd mintea influenleazi trupulintr-o mdsuri cu adevdrlt importantd.

$i totugi, mai existl o ideol,ogie la fel de neproductivd 9i in al-te direcfii: ideea cd oamenii s-ar putea vindeca singUri

"frf". iide. cele mai grave boli simfindu*e fericili sau ginjind pozitiiu

ori ideea cd oamenii sint vinovali pentru.e r-uu imbolnlvit. Re_zultatul acestei atitudini-de-vindec,+ot a creat o confuzie gene-ralizatd 9i adevdrate neinlelegeri referitoare la mdsura in careboala poate fi afectati de mintir, uneori s-a ajuns chiar ra a invi-novdfi pe cineva pentru cd s-a imbolndvit, ca gi cum boala ar fiun semn de imoralitate sau de nevrednicie spirifuall.

AdevSrul este undeva la mijloc intre aceste extreme. Tlecindprin datele gtiinfifice, scopul meu este sd clarific corrt uai"giite 9istr inlocuiesc stupizeniile-cu o inlelegere mai limpede

",rrir.rriiin care emoliile noastre - gi inteliglnla noastrd emolionald _joaci un rol in privinla s6ntrtlfii 9i iUotii.

MINTEA TRtrpuLur: FELALfiV Canr EM1TITLErN F LTTENW AZA S Attt Ardrn e

,,-!:,rr.r!:o descoperire flcutd in laboratorul Faculttrlii de Me_qlcrna 9r Stomatologie a Uqivgrsitllii Rochester avea practic sdrescrie harta biologicl a trupului: Robert Ader, psiholig, u a;coperit ci sistemul imunitar poate invtrla multe, fa fef J gi cre_ierul. Rezultatul stru a fost un adevdrat goc; pird atunci,

"u "r"_*: :e doar creierul gi sistemul neryos c*tiut pot r"u"lionu Ldiferite experimente, schimbindu_gi felul in care se comportd.

Descoperirile lui Ader au dus la cercetarea a ceea ce se irtimpldcu miriadele de ctri prin care comunicd sistemul nervos central9i sistemgl imunitar - acele cirdri biologice care formeazd min_tea, emoliile 9i trupul, care nu sint separlte intre elei ci strins le_gate.

F5cind experiente pe gobolani, le_a dat acestora o med.icatiecare reducea th mod artificial numdrul de celule ! care se luptdcu boala 9i care circulau fir-singele lor. De fiecare daH cind i;meau aceastd medicafie, o inghileau cu apd cu zaharind. Ader aconstatat insi cI dacd le di gobolanilor doar apa cu

""h^r;;:i;rd aceastd medicafie, num5rul de celule T tot scade _ gi incj in_tr-o asemenea mdsurd, incit o parte dintre gobolani ,"i*Uotrra_veau gi mureau. Sistemul lor imunitar invdfase si distrugd celu_

Minte gi medicind 207

hle T ca reaclie la apa cu gust de zaharind. Acest lucru nu ar fi

ilebuit sd se intimple, conform teoriilor gtiinlifice de pfurd atunci.

Sistemul imunitar este ,,creierul trupului", cum il numea

lpecialistul in neurologie Francisco Varela, de la $coala Politeh-

nicl din Paris, atunci cind definea propriul sim! al sinelui pe ca-

rc-l are trupul - respectiv ce anurne ii aparline 9i ce nur. Qelu-lele imunitare circulS ir singe prin intreg trupul, intrtrd practic

ln contact cu toate celelalte celule. Celulele Pe care le recunosc le

lastr in pace; celulele pe care nu le recunosc le atac5. Atacul ne

rptrrX impotriva virugilor, a bacteriilor sau a cancerului; daci in-

sd celulele imunitare nu identifictr in mod corect o parte dintre

celulele trupului, se creeazd o boald autoimunitari, cum ar fi

alergiile sau lupus. Pind sd facd Ader aceastd descoperire abso-

lut extraordinar5, toli anatomigtii, toli doctorii au crezut cd de

fapt creierul (impreund cu prelungirile sale din trup prin inter-

mediul sistemului nervos central) gi sistemul imunitar sirt doui

entitdli separate, care nu sint capabile sd-gi influenleze unul ce-

luilalt funclionarea. Nu existase nici o cale prin care str se stabi-

leasci o leglturi intre centrii creierului care monitorizeazd ce

$ustd gobolanul gi zonele de mdduvi osoasi unde se formeazicelulele T. Sau cel pulin aga s-a crezut vreme de peste un secol.

De atunci, de-a lungul anilor, modesta descoperire a lui Ader

a obligat la un nou punct de vedere in privinla legtrturilor din-

tre sistemul imunitar 9i sistemul nervos cenkal. Psihoneuroimu-nologia sau PNI este aceea care studiazd actualmente subiectulgi a devenit o gtiinli medicali de frunte. Numele in sine atestli

aceste leglturi: psiho sau ,,mintea"; nel4ro, pentru sistemul neu-

roendocrin (care insumeazd sistemul neryos 9i cel hormonal) 9iimunologia pentru sistemul imunitar.

O irtreagi relea de cercetitori au descoperit ci mesagerii

chimici care aclioneaztr in cea mai mare mdsurd atit in creier citgi in sistemul imunitar sint 9i cei mai numerogi in zonele neura-

le care regleaz6.emolia2. Unele dintre cele mai puternice dovezi

ale faptului ci existd o cale fizicd directd ce le permite emoliilor

sd aibd un impact asupra sistemului imunitar a venit din partea

lui David Felten, un coleg a lui Ader. Felten a firceput prin a

constata ci emoliile au un Putemic efect asuPra sistemului ner-

vos autonom, care regleazd totul - de la cantitatea de insulind

secretatd pind la tensiunea arteriali. Felten a lucrat cu solia sa,

Suzanne, 9i cu alli colegi pind ce a gdsit un Punct de irtilnire al

208 Inteligenla emolionald aplicatdsistemului nervos autonom, care comunic6 i:r mod direct cu linrfocitele gicu macrofagele, cu celulele sistemului imunitat'.

In studiile ficute la microscopul electronic s_au d.escoperit sinapse la nivelul capetelor,rervoase ale sistemului autontm, c.a.re PtT capdt brusc acestor celule imunitare. Acest punct de con=tact fizic permite celulelor nervoase si degaje neurotransmigA_tori care str regleze celulele imunitare; intr_adevir, ele semnall-

1yi.T::i: ;i,r1anoi. Aceastd descoperire a fosr de_a ai"ptrrrevoluFonard. Nimeni nu a bdnuit ci aceste celule imunitare arputea fi lintele mesajelor nervilor.Pentru a testa cit deimportante sint aceste terminafii neryoa_se la nivelul sistemului imunitar, Felten a trecut la urmtrtoarea

faze li experienlele pe animale, el a indepertat termina.tii ner_voase de la nivelul excrescenfelor limfatice gi aI splinei _ undecelulele imunitare sint inmagazinate sau create _ 9i a folosit vi-3Sl micrgbi pentru a provoca sistemul imunitar. Rezultatul arost o scadere brusctr a reactiei sistemului imunitar fafi de viru-sul respectiv. Concluzia sa a fost cd firE aceste terminalii ner-.voase, sistemul imunitar pur gi simpfir nu mai reaclioneaztr cumar trebui la o invazie de v1ru9i suu du bacterii. pe scurt, sistemulneryos nu numai ci stabilegte legitura cu sistemul imunitar, dareste esenlial pentru o funcfionare corectd a acesfuia din urmd.

O alttr formd cheie de legare a emofiilor cu sistemul imunitarse face prin intermediul influen,tei pe care o au hormonii careapar in stare de stres. Catecolamineie (epinefrinele gi norepin"_frinele - care mai sint cunoscute 9i sub numel" J" Jr*"ii#irnoradrenalind), hidrocortizonul gi prolactina, precum gi p_en_dorfinele naturale gi encefalinele apar ir momentul de stres. Fie_care are rrn puternic impact asupra celulelor imunitare. ln vre_me ce relafiile sint complexe, influenfa principaltr constl in fap_9.1a in.ur.ne ce acegti hormoni upu.'irr't .rp,i"i"f"f"'i*""ii*"*sintimpiedicate in funcfionarea loi: stresul reduce,"rirt"rrgu rir_temylui imunitar cel pulin temporar, poate conservtrd energia,pentru cd prioritatea o constituie situalia urgenti imediita,esenfialtr in supraviefuire. Dacd stresul

"ri" p"ri.,ur,""t ii]rLt"intens, aceasti suprimare poate deveni de lung5 duratii.

Specialigtii irnmicrobioiogie 9i alli oameni di gtiinte descope_ri

lot m.1i multe legdturi intre creier 9i sistemele carjiorrur.,riu.9i imunitar - fiind nevoifi-sd u.""pi" ideea cindva ,"rprir,ra,toare cd acestea pur gi simplu existis.

Minte gi medicind

EMOTIILE TOXICE: DATE CLINI CE

&r ciuda acestor dovezi, rnulli sau majoritatea doctorilor sintsceptici in privinla importanlei clinice a emofiilor. Un mo-

lste faptul cX degi in multe studii s-a constatat cd stresul ginegative sldbesc eficienla diverselor celule imunitare,

este intotdeauna clar dactr gama acestor schimbdri este sufi-de mare pentru a reprezenta o importanld de otdtnmedical.

Chiar 9i a9a, tot mai mulfi doctori recunosc importanla emo-ln medicintr. De exemplu, dr. Camran Nezhat, un eminentrg specialist irn ginecologia laparoscopicd de la Universita-

9tanford, spunea: ,,Dacd o persoand programattr pentru ope-imi spune cd a intrat in panicd in ziua respectivl gi cd nu

wea sd se opereze, anulez operalia." Nezhat explictr: ,,Fie-chirurg gtie ci oamenii foarte speriafi pot avea probleme

ve in timpul operafiei. Pot singera prea tare, pot face o infec-sau alte complicafii. Igi revin mai greu. Deci este mult mai bi-

209

str fie calmi."Motivul este cit se poate de limpede: panica gi anxietatea faccreascd tensiunea 9i astfel strgerarea este mai intenstr atunci

se face incizia. Singerarea excesivd e una dintre cele maicomplicafii chirurgicale, care uneori poate duce la deces.

,' Dincolo de astfel de istorii medicale, dovada importanlei cll-a emoliilor a crescut tot mai mult. Cele mai edificatoare da-

referitoare la importanfa medicali a emoliilor provin de la oaliz6, care combind rezultatele a 101 studii mai mici, reunite

mai mare, ficut pe citeva mii de bdrbali 9i femei. Stu-confirmd ci emofiile perturbatoare dluneazi sdntrtdtii -

oarecare mdsur55. Cei care suferl de anxietate cronicd, delungi perioade de tristele gi pesimism, de tensiuni permanente

de o ostilitate continud sau care sint cinici sau blnuitori ris-d sd contacteze un numlr dublu de boli - inclusiv astrn, artri-.t, cefalee, ulcere peptice gi probleme cu inima (fiecare reprezen-

Snd o imbolnlvire majord din largile categorii de boli grave). hrlcest sens, emoliile tulburdtoare sint un factor de risc la fel detoxic ai de mare ca fumatul sau colesterolul pentru bolile de ini-ilttr - cu alte cuvinte, o ameninlare majord pentru sXn5tate..,, Sigur ci existd, btatistic vorbind, o legitur5 largd in acestrcns 9i astfel, fird indoiald, se ajunge la concluzia cd toatl lumeacare suferX de asemenea sentimente cronice va cidea mai ugorpradd unei boli. Dar dovada rolului important pe care-l joaci


emofiile in imbolniviri este mult mai extinsd decit o aratd rrrrstudiu al mai multor cercetdri. O privire mai atqntd asupra .l,rtelor referitoare la anumite emofii, in special asupra celor trei cele mai grave - minia, anxietatea gi deprimarea _ indicd cu cln"1t.,1,:".1iprecise

prin care sentimentele prezintl importan!tr me.qlcala/ cnrar daca mecanismur biorogic prin care aceste emotii iulexercittr efectul nu este inci intru toitul intelesz .

----- i-' -r'

Cind minia este sinucidere curatiCind am dat inapoi, spuse b5rbahrl, o izbiturtr pe o laturd a maginila fdcut ca acea excursie sd devind fdrl sens 9i frustrantd. Dd*;;,r*"il. r.a completeze nenumirate formulaie pentru compania deasigurdri 9i si meargi pe ra mai multe ateliere auto caremai mult austricat decit au reparat, inci mai datora g00 de dolari. $i nici macarnu fusese vina lui. Era atit.de.sdtul, incit de clte ori se suia in magi_n6, il apuca dezgustul.ln finat, frustrarea l_a fdcut si_9i virde maii-na. Ani de zile mai tirziu era suficient sd_9i aminteascd ce s_a intim_plat ca sd se schimbe la fald de supdrare.

Aceasti arnintire nepltrcutd a fost reinviattr inadins ca fdcindparte dintr-un studiu al miniei in cazul pacienlilor cu boli de ini-md de la Universitatea de Med.icind Stanford.'f4i puciu"gil ,t r_

|t:ll,^:ijl.:l supirat de care am pomenit, suferiseia d"j";;;-

rarct gr rntrebarea care se punea era dacd minia a avut un impactsemnificativ asupra funclionlrii inimii lor. Efectul *";;tttJihmomentul in care pacienlii povesteau incidentele care i_au furfu_

it1l1B?Il,"r"a singelui in inimi scdd.ea cam cu cinci procentes.

unll ctrntre pacienfi au manifestat chiar o scddere cu iapte pro_cente sau gi mai mult - ceea ce cardiologii considerd cA ar fi unsemn de ischemie miocardictr, o scddere iericuloasi u

"ir*fuj"isangvine la nivelul inimii.

. Sciderea eficien,tei pompirii sirgelui in inimtr nu s_a trresis_

trat 9i in cazul altor trliri nlpldc.rt{ "r*

ar fi anxietate" ,Ji;cazul unui efort fizic; minia s-e pare ci este acea emolie care ddu_neazd cel mai mult inimii. in timp ce_9i aminteau acest incidentnepldcut, pacienfii susfineau ce erau doar pe jumdtate *pXrulicomparativ cu momentul

! c,are s_a intimplai, sugerind "e

i"i_ma lor ar fi avut 9i mai mult de suferit in acel moment.

Aceasti descoperire face parte dintr_o serie mai larga de do_vezi constatate in urma a zeci de studii, care aratd cit de d5un5_toare este minia pentru inimde. Vechea idee nu a mai rezistat, 9ianume cd o personalitate de Tip A cu tensiune mare riscd mai

Minte si medicind

gtr se imbolndveascd de inimd. De aici a reiegit ins6 o noud

re: ostilitatea este aceea care ii supune pe oameni unui

211.

Ite dintre datele despre ostilitate provin dintr-un studiuI de dr. Redford Wilfiams de la Universitatea Dukel0. De

cei dintii avind o inclinalie clard spre a se miria, fapt ce pre-

Williams a constatat cI doctorii care au scorurile cele

mari la testul de ostilitate cind se afld incd la facultatea de

test cu un fub introdus in artera coronariand pentru a m6-

leziunile, scorurile la testul de ostilitate sirt corelate direct

i prezintd un risc de gapte ori mai mare sX moartr pfird

dL cinzeci de ani comparativ cu cei care au scoruri mici

,une la o moarte timpurie, chiar mai mult decit alfi factori de

cum ar fi fumatul, tensiunea sau colesterolul. Descoperirile

coleg, dr. Iohn Barefoot de la Universitatea din Carolina de

l, aritA ci- in cazul cardiacilor supugi angiografiei, adicl

gravitatea bolilor arterelor coronariene'Sigur cX nimeni nu sPune cd minia poate cauza de una sin-

rX 6 imbohavire a arterelor coronariene; ea reprezintd unul

l factorii implicafi. Sau a9a cum mi-a explicat Peter Kauf-

geful Institutuluide Comportament in cazul bolilor de ini-

gra, piemini gi singe: ,,incd nu putem spune precis daci minia 9iOetilitatea au un rol cauzal in declangarea bolilor coronariene

cau daci doar le accentueazd odatd ce sint aptrrute, sau 9i una 9i

3lta. Dar si luim o persoand de douizeci de ani care se enervea-

zd in mod rePetat. Fiecare crizi de minie reprezintX un stres su-

plimentar pentru inimd, avind in vedere cd ir acel moment cresc

iit*nt cardiac 9i tensiunea. Atunci cind aceastd situalie se re-

petd, poate aduce daune", mai ales penlru cX tulburarea circula-

iiei din artera coronariand cu fiecare bdtaie de inimd ,,poatecauza leziuni in vasele sangvine, in care se dezvoltd placa' Dacd

ritmul cardiac este mai rapid 9i tensiunea cregte pentru cd vi

enervali ir mod obignuit, atunci dupd treizeci de ani aceasta

poate duce la o aparifie mai rapidl a pl6cii 9i la o boalX a arterei

coronariene."llOdatd ce apare o asemenea boal5, mecanismul declangat de

minie afecteazl eficienla cu care se face pomParea singelui la ni-

velul inimii. De exemplu, conform unui studiu fdcut la Univer-

sitatea de Medicind Stanford pe 101'2 bdrbali gi femei care au

avut deja un infarct 9i apoi au fost linufi sub observalie o perioa-

dI de pini la opt ani duptr aceea, s-a ardtat cd bdrbalii care s-au

272 Inteligenla emolionalli aplicatddovedit mai agresivi gi mai ostili au riscat mult mai mult un aldoilea infarctll. Rezuitat",i"rii;r";-"" ,Ut.", 9i la Facultateade Medicind Yale, unde s-a ficut *,t"ai" p" 929 debdrba! ccau supraviefuit unor infarcturi 9i au fost ginugi sub obse.valie operioadd de pin5 la zece ani dupd

"."uuir. Cei care u., fori"tie",,ltt.:u apiigi la minie s-a a"riror,rt*i"I risc6 de trei ori maimult sd moartr de inimd decit cei care erau mai calmi. DacIaveau 9i colesterolul ridicat, riscul cregtea de cinci ori.

Cercetitorii de la yale au sublinial "e,.,,r.,*ui

minia spo_regte riscul de deces din cauza bolilor de inimtr, ci 9i o emotivi_tate negativd intensd de orice fel, care de obicei a"i" f"-" j"""_rare de hormoni ai stresului in intreg trupul. Dar in ansamblucele mai puternice legdturi gtiingifice"ainf,e emofii 9i bolile deinimd au labazdmhG. intr-un,tuai., facuita Urii"".ritutuu J"Medicinl Harvard au fost chestionali p;;i"

" mie cinci sute debirbali 9i de femei care au suferit de crize de inimd 9i ctrrora lis-a cerut sd descrie starea lor emolionald d.inaintea infarctului.

cei care fuseserh furiogi au riscat ae aoux-o.i mai mult sr facdun stop cardiac, mai ales cei care sufereau deja de inimd; riscul ceimaimare era prezent cam doul ore dupd c! se instala miniala., Aceste constatiri nu duc la concluzia cd oamenii ar trebuisd-9i suprime milria atunci cind ea este intemei"a-iil-";""rr,s-a demonstrat ctr fircercarea de a anula asemenea sentimente in-tr-un moment tensionat duce la o sporire a.agitaliei in truplipoate produce o cregtere a tensiunii arterialelslpe de ata pa'rtl,aga cum am vdzut in Capitolul 5, ir-rcercarea repetatd a" a irotoiiminia ori de cite ori incepe sf, se manifeste o transformd intr_oreacfie potrivitr in situafiile nepldcute. williams rezolvd acestparadox ajungird la concluzia ci nu contea zd, afitde mult dacd*Ti.."rtg exprimatd sau nu, ci dacd este cronicd. O manifestarea ostilitdlii din cind in cind nu este un pericol pentru ;d"il;;problema apare cind ostilitatea devine p'ermanentA, definind unstil antagonic - caracterizat de sentimlnte iepetate de neincre_dere gi cinism gi tendinla de a iace co*"riarii tdioase 9i de ajigni, precum gi de alte mdrturii 9i mai clare ale unei firi dificil;gi ale unei miaii cronicel6.

O veste care ne dd speranfe este cX minia cronictr nu trebuiesd.fie neapdrat o condamnare la moarte: ostilitatea este un obi_cei care se poate schimba. Un grup de pacienfi care suferiseri un

ilt^1.,":*"tst _inctugi intr-un progru* ain cadrul U"i";;ritdt;rvreqtcare btantord, conceput pentru a_i ajuta sd_gi tempereze a[i_

Minte si medicind

care i-a f6cut atit de ugor de scos din fire. Aceasttr irvd'

ionale, flun ar fi congtientizarea miniei pe misurtr ce ea se

213

a stipinirii miniei a avut ca urrnare faptul ci riscul unui al

la infarct a sctrzut cu Moh fali de cazul celor care nu au in-

sd-gi schimbe firea ostildl7. Un program imaginat de Wil-

a avut aceleagi rezultate beneficels. Ca 9i in cazul progra-

Stanford, el folosea elementele de bazd ale inteligenlei

26, capacitatea de a o regla in momentul in care se de-gi empatia. Pacienlilor li se cere si reducd gindurile ci-

9i ostile pe mtrsurd ce le observd. Dacd aceste ginduri per-, trebuie sI incerce sd le scurtcircuiteze spunind (sau gir-

,,Stop!" .Ei sint incurajali sd inlocuiasci girdurile cinice curezonabile, dar gi pe cele de neircredere din situaliile limi-

- de exemplu, gind un lift intirzie, sX caute o explicalie be-

rtr 9i nu si-gi stimeasctr mfiria, imaginindu-gi cX o persoanibun sim! este direct rEspunztrtoare de acest inconvenient. In

intilnirilor neplicute, ei sint inv5lali sd perceapi lucrurileperspectiva celuilalt - empatia fiind un adevlrat balsamotriva miniei.''Sau

aga cum spunea Williams: ,,Antidotul pentru ostilitate armai multd incredere. E suficientd o motivare puternictr. Atunci

oamenii v[d cd ostilitatea ii poate blga mai repede in mor-

sint dispugi str incerce un remediu."

Shesul o anxietate exageratd 9i nelalocul ei

Mi simt tot timpul stresatd 9i tensionatd; totul a irceput cind eram

in liceu. Eram o elevi cu 10 pe linie gi mereu imi fdceam griji pen-

tru notele mele, dacd sint sau nu pe placul colegilor 9i al profesori-

lor, sI nu cumva sd intirzii la gcoald - 9i alte asemenea. Pirinlii mei

md obligau si iau note mari 9i sd fiu un model pentru ceilalfi.'. cred

c{ de aiii mi se trage starea de tensiune, Pentru ctr problemele de

stomac au ap{rut din anul doi de liceu. De atunci trebuie sd am ma-

re gnji sd nu beau nimic care si conlind cofeini 9i nici sd nu mdninc

mincdruri condimentate. Am observat ci atunci cfurd mi irgrijorez

sau silt stresatd, stomacul meu se revolti; 9i cum mereu imi fac griji

pentru ceva, imi este permanent greafa.le ,

Anxietatea - acea senzalie riepldcutX cauzatd de tensiunile vie-

{ii - este probabil emofia cu cea mai mare importanld ca dovadigtiinlifici a legdturii dintre declangarea unei boli 9i vindecarea

ti. Cind anxietatea ne ajutd sI infruntdm o primejdie (lucru pre-

fupus util in evolulia omului), ea are un efect benefic, dar anxie-

tafea vielii moderne este cel mai adesea exageratd 9i nelalocul ei

274 Inteligenla emolionald aplicatd- stresul aprrind in sifuafii prin care trebuie sr trecem sau aecare ne amintim si nu neapdrit in cazul unui pericol cu care tn,buie sd ne confruntd*. Crir"f" ,Lp"iJtle anxietate dovedescun nivel mare de stres. Femeia

".r[i'""-;"rcd ingrijorare duce l,rprobleme gastrointestinah ;;i; ;"'ib," tipic penrru fet u I i ncarg anxietatea gi stresul -exa"".U"ura frJUlemele medicale.Intr-un articot din 1993

^pi;;;; i;;;iaes of rnternat Medicine, despre o cercetare exnaus.tiva-a*p." i"gr*rii dinke stres sii:1"]:iyj*,psihologur B*." M;;;; de la yale observa u,,rarg spectru de efecte: compromiter"u'furr.,tior,5rii sistemuluiimunologic intr_o asemenea misurd incit poate grdbi formareade metastaze ir,

"ur.rl .ur,.olffi ;il;bilitate crescutd faf l1de infecfi'e virare; formarea de atenoame care duc Ia ateroscre-rozd gi formarea de cheaguri d",fi#;;; produc infarct mio-cardic; accelerarea

"puriHii aiut"lrifiiaTr,p I9i progresarea ra_pidl a diabetului ae tipil; t".r.e*!il;:"r, d"nt*gu."a crizetorde astm2o. De asemenea, stresul arl"" tu ,rtaur gastrointestinal,declangind colitele "r."ro"* 9iloil;;J,""te. gi creierul poa_te fi afectat pe termen I""g,il;r;; ilr*"*",, apdrind inclu_siv probteme ate hioocam"p"ht ;; ;#;" Lu*ori". ln generat,spune McEw"r,,,,uiistd dovezi fu;;;il*

", sistemul nervospoate cddea victimd

skesante.,,21 unet <uzuri>> ca urtnare a unei experienl"

Dovezi coplegitoare asupra impactului medical al suferinfeiau apdrut din studierea boriior;d.i;;;; ";m

ar fi rdcerile, gri-pa gi herpesurile. Sintem "*p"9ip".r*urrJniunor asemenea mi_crobi, dar de obicei sistemui nosil" irril"i

", ii infringe _ dohrcd in cazul srresului emofional u""";d;;;;;r" cet mai adesea numai are nici un rezultat. i".""p;;;;;t#";." robustefea siste_mului imunitar a fost asaltate h ;; lir"o, s_a constatat cAstresul gi anxietatea r-au sldbit, ilila h;ajoritatea rezurta-telor este neclar dacd intreaga'il;;: deor.r.,,., rimunologiceau o semnificatie clinici

=iai"i ""," a"rrui"e mare sd deschi_dd calea spre imboln5"ir"r. itoii]";;J;." au ficut o leed_turd gtiinlificd intre stres, anxietat" 9i ";,";;;lilitate. Studiile_auinceput cu oameni srndtogi ,i

"" til;;;;f"JUs".rragie o cregtere

il:,:ilT;:: ffi:rinse i urmaid a. ; #il; ; ",i][*,,r.,i imunitar gi

La unul dintre cele.mai.serioase studii gtiinfificg SheldonS:_T* psiholo.g.I" ui1"if"tt* ff#"_M"lon, a lucrat cusavanfi specialigti in cercetarea rScelilor in cadrul laboratorurui

Minte si medicind 215

din Anglia, studiind curn se comporttr in via!5 cei carefoarte stresafi. Cohen a constatat cd odatd cu stresul cregte 9i

de a contracta o rdcealtr. Doar 27oh dintre subiectii Pu-stresali au rdcit dupi ce au fost expugi virusului; cei foarte

!i au rdcit in proporlie de 47% - o dovadd clarl cd stresulrte sistemul imunitaf3. (tn vreme ce acesta este un rezultatfic ce confirmd ceea ce toati lumea a observat sau a binuit

el este considerat a fi o descoperire fundamentalh cetd rigorile gtiinfifice.)mod similal, din studierea cuplurilor c6sitorite care au fd-

liste cu nemulgumiri ap5rute in timpul certurilor conjugale,dovedit cd: la trei sau patru zile dupd mai multe supXrtrri auit sau au ficut o infeclie a sistemului respirptor. Perioada

corespunde aceleia de incubafie in cazul virugilor ceprovoacl rdceala - ceea ce sugereazd faptul cX solii, fiind ex-pugi in momentele de ingrijorare sau de suptrrare, au devenitmult mai vulnerabili2a.., Acelagi tipar stres-boald infecfioasi se p5streazh' giin cazul

virusului care duce la aparilia herpesului - atit a celui de pe

buza superioard, cit gi a celui care genereaz6 leziuni genitale.Dupi ce oamenii au fost expugi acestui virus, el r6mine latent in

corp, aplrind ocazional. Activitatea virusului ce declangeazd

lrerpesul poate fi detectatd la nivelul anticorpilor din singe. Fo-losind aceasti unitate de misuri, reactivarea virusului herpesu-lui a fost descoperitd gi la studenlii la medicind in perioada exa-menelor de sfirgit de an sau la femeile de curind divorlate, ori lapersoanele aflate intr-o continutr tensiune, avird irjngrijire uninembru al familiei care suferd de boala Alzheimers.

Anxietatea sporittr nu duce doar la scdderea reacliei sistemu-lui imunitar; alte studii au relevat efecte adverse gi in cadrul sis-temului cardiovascular. ln vreme ce ostilitatea cronicl 9i crizelerepetate de minie par si insemne un risc mai mare de imbolni-vire a inimii la btrrbali, emoliile cele mai periculoase, chiar mor-tale pentru femei sfurt anxietatea 9i frica. Intr-un studiu ficut la

Universitatea de Medicind Stanford ce a numirat Peste o mie debdrbali 9i de femei care suferiseri deja un infarct, acele femei ca-re l-au flcut 9i pe al doilea erau profund marcatede cumplite te-meri gi de anxietate. In multe cazuri, frica poate lua forma unorfobii paralizante: dupd primul infarct, pacienlii nu mai conducmagina, renun!5 la siujbl sau eviti sX mai iasi din casi25. Efec-tele perfide ale stresului mintal 9i ale anxietdlii - cele produse

21,6 Inteligenla emolionalll aplicatd

de o mare tensiune la serviciu sau de o viafd foarte dificili, cumar fi cea a unei mame care-gi cregte singurd copilul, fiind nevoi_tE sd se oclpe de el gi str aibd 9i o slujbe, apar ia nivel anatomic.De exemplu, Stephen Manuck, psihoiogta'Universitatea din pit-tsburgh, a trecut 30 de voluntaii printrlo serie de stdri anxioase,monitorizind starea singelui acesiora, tr care a ap5rut o substan_!d secretati de celulele lui, numitd adenozin triflsfat,

";t;;i.declanga modificdri la nivel.rrl vaselor de singe. Acest fapt poateduce la crize de inimd sau la atacuri cerebrile. Atunci iir,a rro_luntarii au fost supugi unui stres intens, nivelul de adenozin trl_tosfat a crescut brusc, ca gi rihnul cardiac Ai tensiunea.

E de inleles cd riscurile de imbobrivirepar mai mari pentrucei ale cdror slujbe sint mai ,,stresante,,: ei trebuie ,e fria"pii

i:i.r"t sarcini.sub o puternicd presiune a pretenliilor fatl de'ei.qe;r nu au nrci un control asupra felului in care vor fi indeplini_

te acele sarcini (acest lucru duie, de exemplu,la faptul "e

J.[iamulli goferi de autobuz care suferi de hipertensil;. iil;studiu asupra a cinci sute gaizeci 9i noud de pacienli .ri

"urr.",rectal gi y" g*p comparativ, cei care au.declirat ci in cei zeceanl antenorr au avut srujbe foarte stresante erau de cinci ori maiexpugi cancerului decit cei care nu cunogteau stresul2z. C"*

"i_velul de stres este atit de mare, tehnicile de relaxare "e

cor,t ufu_lanseazX ?n mod direct declangarea stresului se folosesc fur trata_mentele chimice pentru a reduce simptomele ftrtr-un mare nu_mdr de boli cronice. printre acestea se numdri bolile card.iovas_:"tr",

citeva tipuri de diabet, artritele, astmuf, p.oUfu*"i" gur_trointestinale 9i durerile cronice, pentru a menfbna doa. o iar-te dintre ele. intr-o oarecare mlsurd, toate simptomele sint agra_v3te d9 st1es.gi de problemele emofionale; dac! pacienfii ,",ri"r.sd se destindl gi str-gi stdpineascd sentimentele nelinijUtoare, eipot sd amine sau chiar str scape de simptomele respectiveze.

'

Costurile medicale ale depresieiD.inl1-od-ala,_i s-a pus diagnosticul. Cancerul de sin intrase in meta_stazd, celulele maligne reapdruseri gi se extinseserd la cifiva ani du_pd o operalie care fusese socotiti o reugitd. Doctorul nu_i mai puteavorbi despre un tratament- iar chimioierapia i_ar fi putut of&i celrhult inci vreo citeva lyii gu viafd. Era de^ingeles ca ffecea printr_ostare depresivd - astfel,incit ori de cite ori mergea la oncolog izbrc_nea in lacrimi. Reacfia doctorurui era de fiecarJ aata aceeasi o poi-tea si iasd imediat din cabinet.

Minte ;i medicind 217

In afari de rlceala jignitoare a oncologului, oare nu cumva

GOnta din punct de vedere medical gi faptul cd el nu trata starea

de permanenti tristele a pacientei? Cind o boalS ajunge sI fie

atit de virulentd, este pulin probabil ce vreo emofie de vreun ffl

ar mai putea anea un ifect cbnsiderabil asupra evoluliei bolii' In

Vreme ie depresia femeii categoric ctr ii inrdutdfea aceste ultime

luni de viali, dovada medicalX clarX ctr melancolia poate afecta

evolulia cancerului este incd indoielnicdze. Lisind de'o parte

cance;ul, o mullime de studii au sugerat cX depresia joactr untol

important in alte boli, mai ales in inr5utdlirea lor' Aceasti influ-

enfe este atit de covir9itoare, incit pacienlilor cu boli grave care

stnt deprimali este necesar sX le fie tratati 9i depresia'

Uni dintre comPlicaliile care survin in tratarea depresiei la

cei deja bolnavi este faptul ci simptomele acesteia, inclusiv pier-

derea poftei de mincaie 9i letargia, sint confundate cu ugurinld

cu semnele altor boli, mai ales de citre doctorii care nu au des-

tul5 experienld in diagnosticarea psihiatricd. Incapacitatea de a

diagnoitica depresia poate si devini o problemi suplimentar5,

pen"tru ci depresia trece neobservatX 9i netratati - ca in cazul

pacientei car- phngea deoarece cancerul de sir intrase in meta-

itaz1. Egecul in diagnosticare 9i netratarea depresiei cregte riscul

de deces in cazul bolilor grave.De exemplu, in cazul a 100 de pacienli cirora li s-a fXcut un

transplant d-e mtrduv5 osoasd, 12 din cei L3 care au suferit de-

presii au murit in primul an dupd transplant,,in vreme ce 34 din-

te ceilalti 87 incd mai trdiatr 9i dupa doi ani30. in cazul pacien;i-

lor cu boli cronice de rinichi care fac dializ6, cei cdrora li s-a

diagnosticat o depresie majord e probabil si moari in urmdtorii

doi ani; depresia este un puternic factor de determinare a mo-

mentului morlii, chiar mai important decit oricare alt simptom

medical3r. Drumul care face legitura intre emolie 9i starea me-

dicald nu este unul biologic, ci unul atitudinal. Pacienlii d9p1-

mali se pling mult mai tire de regimul medical - trigfurd, de

exemplu, in dietd, ceea ce-i exPune unui risc crescut'

$i'bolile de iniml sint accentuate de depresie.lntr-un studiu

ficut pe 2832 debdrbali gi femei de virsti mijlocie-ce au fost ur-

mirili de-a lungul a doisprezece ani, cei care au dat dovadd de

o permanentd disperare 9i o lipsl cronicd de speranlI au, murit

in mai mare numar de boli de inime32. in cazul celor 3% care

erau cel mai grav deprimali, riscul de a muri de inimd era de pa-

tru ori mai mare decit la cei care nu erau deprimafi'

2L8 Inteligenla emolionald aplicatd

-_ ,l" p:r cd.depresia induce un risc de imbobrivire foarte cres_cut pentru cei care au supraviefuit unui irf"."t r. i;;;il;efectuat asupra unor paiiengi di"t _.rr, ,piiul din Montreal careau

fos!.9xlernagi dupE ce fuseserd ti"t"fif" urma unui infarct,pacienfii deprimali au prezentat un risc mult mai mare de amuri in urmdtoarele gasl luni. Cam unu din opt pacienli seriosdeprimali era de cinci ori.mai i" ptit"u;aiuiecit ce'ar,ti sd sufe-re de o boall similard _ de """*irt",ri -oard

de inimd din ca-y1u t11gi disfunclii a v.entrigululuisting sau a altor proUf"*" "f.inimii de dinaintea infarchrlui. rri"tr"p"riu'ele mecanisme ca-re a_r putg-a

-explica de 9e depresia sporegte intr_o asemenea mtr_surd posibilitatea unui infarct urte;ior se numarr efectele saleasupra ritmului cardiac, care cregte riscul unei aritmii fatale.9a constatat cd depresia este cea aur"."*pfi"i refacerea du_pd o fracturd de col de femur.'lnt _" ,i;li" "fu.t,rJur.roruunor femei mai in virstd cu fracturtr a" i"iJ,

"ft"*;i ;; f:;evaluate psihiatric la interriare. C"[ ;;r.;;;fereau de depresieau stat internate in medie cu opt zile mai *i d".lt;1"

",ilr;;turi similare, dar care.nu sufeieau au a"piesiu 9i doar o treimedintre ele au mai reutlt yreodate sr;;;iga- pu. f"*"if" G;:mite care odatd cu celelalte ingrijiri *"Ei.uru au primit 9i unlJ"":?r

p:ihptriS qentru depresiilor u" u*irulroie de mai puti_nd terapie fizicd de recuperare pentru u *"rg" ;ir;r;;;i;;tf#;::Tt"Tut" de mai puline ori in urmltoar"fE t

"i luni dupd pri_ma externare.

_ ln mod similar, atunci cind au fost studiali pacienlii a ctrrorstare 91a atit de gravd.incit se numdrau pririr" primii 10% carenecesitau servicii medicale _ adesea puit o.a sufereau de bolimultiple, curn ar fi, de,exempf", proti"rn" lardiace 9i diabet _unul din gase suferea de aepresiiira"u. etr.,"i

"ina u"""ioipu_cienfi le-a fost tratatd probrlma aEpr"riui, trmdrur de zile din-tr-un an in care erau iircapabifi ae ireo uc,irrior" a sctrzut de la79la 5'1, pentru cei cu deprerii go"u 9iJ"-ia-eZ dezile pe an la18 pentru cei tratali de depresiiugoarlsa--

-

AUANTATELB*r!;iii.fr#LEEMoTrrLoR

Tot mai multele dovezi referitoare la efectele medicale ad_verse produse de minie, T".*tuT 9i d"p;il;;; sint de_a dreptutcoplegitoare. Atit mi:ria cit 9i anxieiat"; ;tu".i cind sint cronice,

Minte Fi medicind

care afecteazX cursul bolii.

Preful pesimismului - 9i avantajele

2t9

predispune la o intreagd gamd de boli' Chiar dacX depresia

puteaia nu-i faci pe oammi mai vuln-erabili la

ilftniv-trlt

niod sigur ea aduci prejudicii capacitdlii de insdndtogire 9itreste ri-scul de deces, mai ales la pacienlii mai firavi 9i care

; ln stdri grave.Dacd aceistd formd de nemulpmire emolionald cronicd este

multe ori toxici, emoliile pozitive pot fi tonice - pinl la un

rmit punct. Asta nu inseamnd in nici un caz ci emolia poziti-

vinalca sau cd risul ori fericirea pot schimba singure cursul

ei toli grave. Ceea ce oferd emoliile pozitive pare destul depercEptibit, dar fdcindu-se studii p" ttt' mare numdr de

*", t" pot desprinde ittteva efecte din masa de variabile

, optimismului

Ca 9i in cazul depresiei, existd un cost medical al pesimismu-

lui - gi avantaje ce corespund optimismului' De exemplu' 122

de bdrLali care suferiserd deja un infarct au fost evaluali in pri-

vinla gradului de optimism sau pesimism' La opt ani dupd ac-

cident]dintre 25 cei mai pesimi9ti,21 muriseri; dintre 25 cei mai

optimigti, doar 6 muriseid. Perspectiva lor mintald s-a dovedit a

fi un mai bun indiciu de supraviefuire decit orice alt factor me-

dical de risc, inclusiv daunele aduse inimii ir urma primului in-

farct, blocajul arterial, colesterolul sau tensiunea' Intr-un alt stu-

diu, paciettgi care au fdcut o operalie de by-pass 9i care erau mai

optlti'ti9ti gi-au revenit mai repede 9i ay a1lt mai puline cor.nnfi.

ci;ii t*ai.ule in timpul opeialiei 9i dupl aceea decit pacienlii

pesimigti3s.' Ca rudd apropiati a optimismului, speranla are puteri vin-

decdtoare. Cei care au multe speranld este firesc sd depdgeascf,

mai ugor marile incerclri, inclusiv problemele medicale' Lrtr-un

studiu efectuat asupra unor persoane paralizate ir urma unor

accidente la coloand, cei care iu avut mai multd speran!5 au fost

in stare si oblind o mobilitate fizicd mai mare comParativ cu cei-

lalli pacienli cu accidente similare, dar care s-au simlit mai pu-

1in piini de speranle. Speranla este extrem de grditoare in cazul

putuliriilo. pioduse de accidentele la coloani, avind in vedere

il tragedia ie petrece de obicei la persoane cam de douizeci de

ani gi este urmarea unui accident,iar paralizia se instaleazi pen-

. tru iot restul viefii. Felul in care reacfioneazi din punct de vede-

220 IntuIigenla emolionald aplicatdre emolional persoana paralizatd,va avea urmari asupia mlsu_rii in care ea va face eforhrri ce i_ar putea aduce o mai bund func-fionare fizicl gi socialtr36.

Existd mai multe explicalii ale faptului cd o perspectivl opti_mistd sau pesimistd are.consecinge asupra sdndtifii. O teoricpresupune cd pesimismul ducela depresie, care ajunge str inter_tereze.cu rezistenfa sistemului imunitar la tumori'gi iifecfli _ ospeculafie nedemonstrati deocamdate. Sau poate ce pesimigtiis.e neglijeazd pe ei ingigi _ unele studii au constatat ci pesimig-tii fumeaztr 9i beau.mai mul.t, fac^mai pugin sport d""it;pti;;_tii gi in general sint mai neatenfi i" pri"i"g" obiceiurilor il ;#-vtrrat sdntrtoase. Ei biire, se poate intimpta ca intr_o bunl zi fizio_loqf speranfei si fie prin.ea ins5gi un i"t* ai" punct de veJe_re biologic in lupta trupului impotriva;Jil"r.

Cu pulin ajutor din partea prietenilonvaloarea medicali a ielafiilor interumanePe lista riscurilor emolionale-periculoase penhu slnltate pu_tem.adduga gi ticerea - iar legr'turile emo.tiinale strtrse r" iRape lista de factori protectori. Siuaiite facute ae_a l""g"l;;;;;

doudzeci de ani gi in care au fost ir"pli";; fste treizeci si sap_teiq.mii de persoane au ardtat ctr izolarea il.tdt-;;#I-tul ci nu ai cui sd-i impdrtlgegti emofiile,urr r,,, ai cu cine intre-.tfne-o leglturd strinsi * dubieazi riscurile de imbolnlvir;;;;de deces3z. Izolarea ir-sine, conchide

"","pr.t din 19g7 din re_vista Science,,,este la fel de im.portantd peitru rata mortalitilii

ca gi fumatul, tensiunea arteriald mare, cilesterolul crescut, oUL_:lr"j"::l

tlnsa qe 11tca1ei. it t -udevia r"-utur rpor"gt" iir",rlqe qeces ctoar de r,6 ori, in vreme c€ izolarea socialr'de 2 ori,prezentind astfel un pericol gi mai mare pentru sXndtate38.rzolarea este mai grea pentru bdrbali decit pentru femei. Nu_mSrulbdrbagilor izoligi caie mor este al, a""i sau de t,ei ori maimare decit al celor care austrinse legdturi sociale; pentru fe*Jle izolate, riscul este de L,5 ori mai"mare a".it pur,t ., cele cu oviald sociali bogati. Ac-ea1td diferenld dintre btr'rbagi 9i femei tn

griyinta impactului izolirii se poate'datora faptului ctr femeile\1tine sd aibd relafii emotionalL mai apropiate; astfel, citeva le_gdturi sociale sint suficiente pentru o fe*!i" comparativ cu unnumdr mic de prieteni pentru un bdrbat.

_-.P,":1ry cd singuritatqa nu este acelagi lucru cu izolarea;muru oamenr care trdiesc singuri sau se intilnesc cu pulini prie_

Minte si medicind

totugi mullumili gi sdndtogi' Mai curired conteazd senti-subiectiv de izolare de lume 9i faptul cd nu au cui sd se

227

Feze, ceea ce sPoreqte riscul de irnbolndvire. Aceasti consta-

cgte tot mai ameninfhtoaie, avind in vedere izolarea cresctr-

generatd de uitatul la teleVizor 9i de-pierderea obiceiurilor

6le, de faptul cI nu se mai merge la cluburi, cd in societtrlile

moderne nu se mai fac vizite 9i nu mai au aceeaqi imPor-

nici grupurile de ajutorare cryn ar fi Alcoolicii Anonimi, caai comunittrfii.

Puterea izoltrrii constituie un factor de risc al mortalitdlii -,legtrturile apropiate au un efect vindectrtor - cel pulin aga se

rtJconstatJdintr-un studiu ficut pe o sutd de Persoane care

lfost supuse unui transplant de mdduvtr3e. Dintre pacienlii ca'

;au beneficiat de un pu[ernic sprijin emolional din partea par-de vialX, a dmiliei sau a prietenilor,54o/o au supravie-

transplantului mai bine de doi ani, spre deosebire de doardintie cei care nu au avut decit foarte pulin sprijin din ex-

ln mod similar, persoanele mai in virstd care au ftrcut infarct,

r care aveau dou6 sau mai multe Persoane in jurul lor, deci se

u bizui pe un spriiin emofional, au de doul ori mai multe

sd suprivie;uiasci mai bine de un an dupd infarct decit cei

f,are nu au nici un sPrijinao'

i Ou. poate ci dovada cea,mai grditoarea puterii de vindeca-

re a legSturilor strinse o aduce un studiu ficut in $uedia 9i Pu-blicat il lgg34r.Toli bdrbalii care trdiau intr-un orag din Suedia,,la GOttubotg, gi erau ndsculi i:r 1933 au avut ocazia sI facd un

consult meJical gratuit; gapte ani mai tirziu, 752 dtnue birbafii

Care venisertr la icest consult au fost din nou contactafi. Dintrepcegtia,4l murisertr intre timP.

Printre birbalii care au declarat inilial cd trdiesc intr-un stres

pmolional puternic s-a inregistrat o rattr a mortalitdlii de trei ori

mai mare decitin rindul cel,or care au sPus cd duc o viald calmd

gi linigtit5. Ttrlburirile emolionale se datorau unor probleme

cu ut fi cele financiare grave, nesiguranla locului de muncdgau concedierile, faptul ci erau implicali fir weun Proces sau ca

heceau printr-un diivor!. Faptul de a avea trei sau mai multe

dintre aceste probleme in anul de dinaintea consultului a deve-

nit un factor prevestitor mai puternic Pentru moartea 191 in ur-

mdtorii gapte ani decit indicatorii medicali, precum tehsiune

crescutS, tiigliceride crescute sau nivelul colesterolului crescut.

222 Inteligenla emolionalll apticatd$i totugi, printre cei care au spus cd au o via,ti intimd sigurll,

P!.care g9 pot bizui - 9 solie, piieteni apropiali _ nu ,_o"n igistrat nici o rerarie de nici.un'fet iltre rt "rrli*u.u 9i rata mortari-tdlii' Faptul ctr aveau cui sd se udt"r"r" gi

"u cine sd vorbeascd,

j:t,Yl:*><11"u p:lsgane care puteau str le ofere "

*heri"r" ,;spn tn sau o sugestie i_a apdrat de impactul mortal.",lgo.iiositraumele viefii.Calitatea relafiilor

-interumane, precum gi numi.rul acestorapar a fi cheia rezolvlrii situafiilor au st es. nufrfil" ";g;;" dau gi ele costul lor. Certurile in cdsnicie, de exemplu, au un im_pact negativ asupra sistemului imunitar€. Un studiu fe""i ul"-pra unor colegi de cdmin de la o facultate a ardtat cX misura incare acegtia se urtrsc intre ei determind riscur de a raci sau Ju-uface gripe precum si ryz1te Ia doctor. yotrn Cacioppo, psiholog laUniversitatea de Stat Ohio, care u fe."il"irt.studiu asupra co_legilor de cameri, mi-a spus: ,"Eil;;; il, ,_po.tuntd relaliedin via!tr, sint oameni ..,

"ur" te vezi ,i ai )igi deci totur devinede o. importanld cruciali pentru ;;;;. e dt ,;;i;ri" ;;;;mai importantd in via!tr, cu atitea conteazl mai multpentru sta_rea de sintrtate.,,€

Forfa vindectrtoare a sprijinului emolionalln Minunatete aoenturi ale lui RobinHood, Robin ii sfdtuiegtepe cei care i se aldturd: ,,Spune,ti_ne,rour,rril"

"r*t "ii"".diUdeschis. lntotdeauna un guvoi de vorbe utirre o inimtr furhistatd;e ca gi cirm am da drumul unui bara; unJ" ,_u,, adunat preamul-te." Aceastd infelepciun-e pop..lara'aie ,i *ur" merif se pa_re cd a spune tot ce ai pe suflet a1uta, devine chiar ""

U"","".aicament ug""i cind aplr probleme cu inima. O "pli"";;;ii";;'_cI a sfatului lui Robin vine-din_partea i"iiu*u, pennebacker,

psiholog la Southem Methoaist dniverriry, iur" a ardtat in urmaunui gir de experimte.ci dacd ii facem p6'oam"r,i str vorbeascidespre lucruriie careii framinu jG];il;oate avea un efectmedical benefic4. Metoda lui este ,"rr,ur."Uit d" ,i*pld,l;;;;oamenilor sd scrie v*Te de cincisprez""" ,u., doudzeci de mi_nute pe zi, cam cinci zile, despre ,,experienla cea mai traumati-

1*,1 9l intreaga existen!!. iu., a"rpr" grijii" pruru.te ate mo_mentului. Ceea ce oamenii.scri.. pout" fi "ffit dou. p"r,t r., "i-Efectul imediat al acestei confesiuni este uimitor: sporegtefunclia imunitarl. ln urmdtoarele gase t.roi, ,ir,t _"1;#i;;fl:ne vizite la policlinici, scade numdrul zilelor de concediu medi_

ba chiar se irnbundtdlegte 9i funcfionarea'enzimelor din fi-

Mai mult, cei care gi-au notat lucruri care inregistteazd clat

Minte gi medicind 223

care ii frf,minti au gi avut cele mai mari Progresenivelul funcliei imunitare. in urma acestei experienfe, s-1 ge-r,,cea mai sinitoasd" cale de a aerisi pulin atmosfera ginduri-care macini; la fuiceput, era exprimat un mare grad de triste-

anxietate, mirie - in funclie de sentimentele care apdreau

cird se deschidea un subiect delica! apoi, in urmtrtoare-zile, se inchega o povestire care descoperea un fel de sens in

sau in chinul respectiv.Acest proces desizui ci seamdnd cu ceea ce se intimpl5

i cind oamenii igi exploreazd nelinigtile prin psihoterapie'

devdr. constattrrile lui Pennebacker sugereaztr un motivr, constattrrile lui sugereaztr un motivpentni care alte studii aratd cI pacienlilor care fac psihoterapie

;e hnse operafii sau tratamente medicale adesea le este mai bi-

ie diipuict de aedere medical decit celor care fac doar simple tra-

tamente medicaleas.. Poate cd una dintre cele mai rtrsuntrtoare demonstralii ale

impactului clinic al sprijinului emolional-a fost irregistrat in

grupuriie de femei cu cancer la sir in fazi de metastazd avansa-ie ai U Universitatea Medicald Stanford. Dupi tratamentul ini-'fial, care adesea a insemnat gi o operalie, cancerul acestor femei

a revenit gi s-a extins in intreg corpul. Era doar o chestiune de

timp din punct de vedere clinic pinl ce boala le va ucide' Dr' Da-

vid'Spiegel, care a condus acesf studiu, a fost la rindul lui uluit

de aclstidescoperiri, ca de altfel gi lumea medicali: femeile cu

o formtr de canier avansat la sin care mergeau sdptiminal la ir-

truniri cu alte persoane cu aceleagi probleme au trtrit de doud ori.mai mult decit cele care au tnfruntat boala pe cont propriua6'

Toate femeile au primit acelaqi tratament standard; singuradiferenfi a fost ctr unele au participat la aceste intilniri de grup,

unde s-au putut desctrrca in fala celor care le infelegeau,gi eraudispuse sX le asculte temerile, durerile 9i sup{are3'. {{esga,u"urtu utu singurul loc unde femeile puteau vorbi deschis de-

spre iceste "ttio;ii,

pentru cd celelalte Persoane din viala lor nu

sL incumetau str diJcute cu ele despre cancer 9i despre moartea

iminenttr; Femeile care au merb la aceste irntruniri au triit trei-

zeci gi gapte de luni, in medie, in vreme ce cele care nu au mers

la aceste intruniri au murit in rnedie in urmdtoarele noulspreze-ce luni - cregterea speranlei de via!5 in cazul acestor p.acie1t9fiind mai presus de medicalie sau de alte tratamente de orice fel.

224 Inteligenfa emolionald aplicatdSau aga cum spunea dr. Jimmie Holland, psihiatrul 9ef oncolog9:

la spjtil{ dg_urgentisi";;:i;;;;'t- "ent*

de tratare ircancerului din New y_ork: ,,Orice p-acien"i cu cancer ar trebui shp_articipe la acest-tip de intruniri.,,'lntr-adevdr, dactr acesta ar firosr un nou medicament care sd sporeascd speranla d.e viaftr,companiile farmaceutice s-ar fi bdtui pe el care'sd_l proa""a *aiintii.

AP O RruL INTE LI G ENTEI EM O7'I O N ALELA N GRII IRI LE. MED I c ALE

in ziua fn care am^fdcut un consult medical de rutind gi s_audescoperit urme de singe in..rrinu *"a, ao.to*f m_a trimis strfacanalize gi pentru aceasta mi s_a ficut o injeclie cu o substan_fd de contrast radioactivl. y_u* intins pe o *ria sub un upui"tf: :*"gl{Tre si mi s-au frcut mai mirite ,uaiografii ale felu_rut cum a reacfionat substanla de contrast tr rinichl gi vezica uri_nartr. Nu m-am dus singur str_mi fac aceasti analizl:a venit cumine un prieten apropiig gi el tot medic, cui" tocmai era in vizi-ttr 9i s-a oferit sd ma insogeasci la spital. A

"t"t ir, i,r.epere cit mis-a fdcut radiografia 9i aparatul s_a rotit de citeva or1 pu"t*-"prind.e imaginea din maimulte unghiuri,ixcind zgomit d;fi"-care datd; rotafie, clic, rotafie.

A durat cam o orH gi jumdtate. La sffrgit, un specialist in bolide rinichi a intrat repede in incdpere. "_u-

pr"r"rrtut in fugi gi adispdrut penrru u uiutAu."di%;fiit;. N,i;:" intors sd_mi spu_ntr ce a vdzut.Cind.tocmai plecam de35ol_o impreuntr cu prietenul meu,am trecut pe lingi nefrolog. Fiind incl destul a" u*",tit a" u""urlte aylizj, n-am avut prezenla de spirit s5-i pun o intrebare ca_re md frdmintase toatj dimineala. in schimb,'a ficut_o pri*"i"fmeu: ,,Doctore", a.spus el, ,Satel prietenului meu a murit decancer la vezica urinarl. E foarte nerdbddtor sd afle dacd se vidceva unne de cancer la radiografie.,,,,Nu e nimic anormal-, a-fost replica scurtd a nefrologuiui,grdbit sd mgargd Ia urmitorul pacierit.

_- Incapacitatea mea de a pune vreo intrebare in privinfa lucru_::t:i::,11",Y1_'-",r:1p"""

se repetd de mii de ori zilnic in rpiiuiuil.lr]it-"t;

un studiu ftrcut asupra unor pacienfi care agteaitl silnffe la ctoctor arati c5 fiecare are ir medie trei sau mai multeintrebdri de pus medicului. Dar cidd pu"iurrfil pleacd din cabi-

pu au gdsit rdspuns decit la o intrebaie 9i jumdtate in me-

. Aceste constaldri vizeazd felul in care multe dintre ne-

f emolionale ale pacienfllor nu sint satisfdcute de stilul actual

[tt.U."t" a medicinei.'intrebirile care nu-9i gdsesc rdspunsirztr incertitudini, temeri gi exageriri. Totodati, ii determini

sd urmeze regimuri medicale Pe care nu le inleleg in-

totul.pxistd multe feluri prin care medicina ar Putea sd-9i ldrgeas-riziunea despre ceel ce inseamnd sXntrtate, incluzind realittr-emofonale ite botil. Mai intii, pacienlii ar putea primi infor-

, mai complete, esenfiale in privinfa hotdririlor Pe care !re:str le ia referitor la ingrijirile medicale; trnele servicii oferi

prezent oricui apeleaz1,la ele rXspunsuri pe calculatou prin

igultarea literaturii medicale in privinla lucrurilor care ii su-astfel incit pacienfii pot deveni un fel de parteneri egali ai

:ilor in a lua hoteriri in cunogtinld de can;u,548' O alttr abor-

rc ar fi programele care fir citeva minute ii invald pe pacienli

punf intre6ari eficiente doctorilor, astfel irncit str aibi "T"Fq

ilt tr"beti in gind, inctr de cind aqteaptd in fala cabinehrlui, 9iiasd de acoloiu rXspunsuri la eleae'

, Momentele in care pacienlii au de irfruntat o operalie sau

Flize numeroase gi dureroase'sirt pline de anxietate - 9i re-

Minte si medicind 225

o ocazie de a aborda dimensiunea emolionald a situa-

. Unele spitale au deja un sistem de informare a pacienlilorintea operafiei, pentru a-i aiuta str-gi potoleasc[ temerile 9i strsttrpineisctr starea de disconfort - de exemplu, invXlindu-i

ie pacienti diverse tehnici de relaxare, rtrspunzindu-le la intre-

bUri "n

mult inainte de operalie gi spunindu-le cu citeva zile maitrainte prin ce vor trece in perioada de refacere. Rezultahrl:^pa-cienlii iii revin in medie crrdoui sau trei zile mai dewemes0'r,, SX fii pacient intr-un spital poate fi uneori o mare singur6ta-

te gi o experienld care prisupune multtr neajutorare. Dar unele

I rpitale au inceput si proiecteze camere unde divergi membri aifimiliei se poaiX rtrmine cu pacienfii, gdtindu-le 9i avind griid deei ca acas{ - o etaptr care, culmea, este foarte des intilnitl inLumea a Treiasl.

Tehnicile de relaxare pot str-i ajute pe pacienli sd depdgeasc5nepldcerile ce insolesc unele simptome, Precum 9i emoliile caredeilangeaze sau exacerbeazd simptomele. Un model exemplareste fon Kabat-Zinn 9i clinica sa de reducere a stresului din ca-drul Universitdtii Medicale din Massachusetts, unde exist1 un

226 Inteligenla emofionald aplicatd

curs de zece septAmini de tehnici mintale si yoga pentru I,rcienfi; accentul se pune asupra episoadelor emo;i6rraie ugu .i,m

1Bq"l: gi.asupra practicii zilniCe care oferl o relaxare profun-

dd. spitalele au realizat gi casete cu diverse instrucfiuni din ca-drul cursului gi care sint disponibile pentru televizoarele pa-cien{ilo1-; un regrm emolional mult mii bun pentru cei aflagi lapat decit obignuitele seriale siropoases2.

Relaxarea gi yoga sint de asemenea miezul unui program in_ovator pentru tratarea bolilor de inimd, program i.ea1 de dr,Dean Ornishs3. p"pl un-an de aplicare u iceJtoi program, carepresupune gi un regim firi grtrsimi, la pacienfii aleidror bollcardiace au fost destul dggrave ircit sd s! alunge la un by_pasrcoronarian s-a schimbat felul de coagulare aiteriila. ornisir mi-nspus cd tehnicile de relaxare sint plrtea cea mai importantl nprogramului. Ca 9i in cazul lui Kabat-ZinO se profita de ceea cedr. Herbert Benson numegte ,,reacfi.a de relaxare,,, contrariul fi-ziologic al declanglrii stresului, care concurd la un mare numtrrde probleme medicale.

In final, conteazl valoarea medicali adiugattr a unui d.octofempatic sau a unei asistente care se afld pe aieeagi lungime deundtr cu pacienfii, care str poatd si asculte gi sd se iacx aicultati.Aceasta presupune crearea ,,unei relalii axate pe ingrijire,, 9i perecunoagterea faptului cd relafia dintre medic ai paiient esie insine un factor €xtrem de semnificativ. Aceste ietigii ar putea fimult mai solide dacl educalia medicaltr ar presupune gi unelteminime de inteligenld emofionald, mai alei congtienttzarea d,esine 9i arta empatiei gi a ascultatuluis.

SPRE O MEDICINA CAREIA SA-I PESE

.. {.cegti pagi sint doar un inceput.'Dar pentru ca medicinasi-gi ldrgeascd viziunea intr-o asemenea mdiurd incit sd inglobe-ze-gi impactul emofiiloq, trebuie sd se ajungd la luarea in"seriosa doud implicalii importante ale descoperirilor gtiinfifice.

l. Ajutarea oamenilor astfel tnctt ei sd-1i stilpineascd mai bine supd_rdrile - ninia, anxietatea, dEresia, pesimismul pi singurdtatea _este o formd de preaenire a tmbolndairilor. Avind in ved-ere cr date-le indicd o toxicitate a acestor emolii atunci cind ele sint cronice,fiind similare cu fumatul, sprijinirea oamenilor pentru a le tratamai bine poategvea un efect medical potenlial U fet de mare caatunci cind fumdtorii inrditi sint convingi sd se lase de fumat. O

227Minte gi medicind

tatedeafaceastagicarearaveaunefect largasuprasd-

i-ili." "' ii1.""" 'l li seimpdrt6?:ff1T:Ti:'"',T:11:# I#il,i'-dil;"irg*t"i emogionile' astfel incit ele sd devi-

fi;il'e; . "r"Ia' irn alt *4tlt ""P9ilT1-T::i:"'?:1h;ffi ;;" iilruri."t pri" invalarea stspinirii emoliilor

;il;;t d; aiung la virsta pensionali, avrl! 11"*::.,:lu*"fi"

"fX'poiiti.ra esJe un factor determinant in privin-

;iJ;il;;tj;nume dacd vor avea un declin TPid "11Y:ti. Un al treilea gruP tinfi ai putea fi a9a-numitele-!:ry]i;ti*"ti mari -iei ioarte sdraci, mamele care mq:es:-?l:;:

t-** l"pfii, cei care locuiesc in cartiere cu o ratd mare a

;;li&i iilit"'it"utii similare - traiul lq fiPg T::i:?-ffi;#li.i]i;;it"" spriiin medical ei ei-ar putea std-

emoliile care decurg-din aceste foT"-l-: lY::-*.^r" tn+ nai-';;;;';';;;;"r;i' /ju"sqi considerabil dacd neuoile tor psi-

l'ii'iJ ,ii saiispcute odaid'"i 'a' Y* w:'!y: !Y:{{Y:,:i;i;;',{;;{ alju

'-u" fdcut piei sPre o fgriiire.ma'

;X; r"nr,rt ci doctorul suu ittfit^i"ta oferd,unui pa-

ii *fl"t", mingiiere 9i "ottsolate - se mai pot incd face mul-

;";;tt*" eirolionald este ei ea 9"::1T,ll:1 :9=i,lii:i#"i i;3ilt'il;;;;; P*cticd asiizi medicina; deocamda-

,;;i; ; patl oarbd pentru medicinI' in ciuda tot mai numeroa-

i". I#"t"ora utiiitalii ingrijirii ne'voilor emolional"' ?t:tlTElil#;;"ptu "tiiitatii ingrijirii.nevoilor emolionale' precum

fi;i;;li.;il;ru r"satolil" dintre centrul emolional al cre-

lerului 9i sistemut,*ttt'i"tut.^t'l!i doctori :?191i,* *-t::t:Hci in privinla importanlei ctinice a emoliei pacienlilor lor' con-

lia'"trtiJl""itti dovada'ca neinsemnattr sau ca anecdotici' ca o

,rexagerare" ,ut, a""u.a" este 9i mai grav ca o modalitate de au-

toreclaml Pentru urul'

Degi tot mai mulli pacienli tn"J i"-ta*urea unei ingrifiri me-

dicale mai umane, "u "ri"

pe cale de_disparitie. ?igotcf, mai

existi asistente care se aeaici tttrp gisuflet 9i doctori care le acor-

il;;J;"ttl"r o ingrijire plinl de iandrele 9i se.nsibilitate' Dar cum

."ftn"* *"aicali ilr ii""'J" i'" schimbare' fiind tot mai atentd la

;;!rlt;;hi.rrrrii uru""rilor, e tot mai greu sd gisegti a9a ceva.

Pe de altd parte, existe 9i un avantil in,afaceri daci oferi o

'medicini mai omenoasd: kitarea emolionalX a pacienlilor stre-

sati, dupi cum arata primele dovezi' poate insemna 9i o econo-

,,.|" jj|;; f mai alis in misura in cire prwine sau amini ils-

talarea bolii sau ii u;"ta p" Uot"avi si se vindece mai repede-' L:r-

tr-un studiu fdcut asupia unor Persoane mai in virstd' cu frac-

228 Inteligenla emolionallt aplicatd

hrri de pol4 de la Facurtatea de Medicind Muntere sinai airrNew York 9i la Northwestem Univeiriiy, p""i""!ii care au focl:ill"! :t

pentru depr.esie pe lftrgd. ingrqiiiL'ortopedice firegti l r rtost extemali in medie cu doueZile,iui durrr"*u; economiile krtale la cei^o sut6 9i ceva de.paci""1i"" fori'a" gi soi d; d;l.ri,reprezentind costurile mediiale ce nu au mai fost r,".""ur"iC. '.

O asemenea in*riiire ii facepe pu"i""gi ,e fie mal muitumitlde -doctorul lor 9i

*de tratamentul ineaicat. pe pielele medicaleinctr in devenire, unde pacimfii adesea au j" ates intre solulii dt

i31l*"**p:Ifi1", nivelul de satisfacgie va intra fdrd indoialrtrn aceasttr ecuafie afunci cind ei vor decide _ experienlele nefe_ricite ii pot determina pe pacienli sd meargd f" "fl

a""t6i, ilr;;;-me^ce cei mulfumili vor deveni fideli.. .Il {1"_L poatg fi 9i ochestiune de etictr medicall. intr_un edi_l:rial

din /oa rnll of the -American Meiticat- AiiicAtion,care comen=ta un raport referitor la faptul ctr depresia sporegte de cinci orirata mortalitilii duoi "t

ir,f-lryt, se scria: ,,Ddmonstrafia clartr ctrfactorii psihologici cum_1. fi geprF;.;'#;;r"" socialtr predis-pun pacienlii cu boli coronariene la dn gi mai mare risc iace .ldevini o lipsd dgetici faptul cr ".q[iJ"r"rj "" "hti;;hi;;;cum se cuvine.,,55

- P1"e descoperirile referitoare la emolii 9i la strntrtate nu auardtat mare lucru, acest lucru se d.atoreazd iaptului cd p"rr.*_lul medical neglijeazd ceea 9e;imloamenii atunci cind se lupttrcu o boall cronicd sau grav5. insl aceastj situagie

"., *ui poltucontinua. E momentul ia medicina se acorde o atmrie metodicdlegdturii dintre emofie gi sdndtate. C""u

"u *"m reprezintd ex_cepJia ar putea -;i ar hebui - sa devina reiuH pJ"t_

" ,"".la dispozifie o medicind cdreia sd-i p"r" a"'"fi. Mtrcar ar fi unamai omenoasi, iar pentru unii ar prrt"u irrr"rr,r,a o grdbire a re_facerii. ,,Compasiunea.., aga cum spunea un pacient intr_o scri_soare deschisd ctrtre chirurgul s5u,^,,nu inseainne a.*

"elii p"cineva-de mind, ci inseamntr un medicament cu adevdrat efi_cient."57

PARTEA A PATRA

Oaze de oportunitefi

wff i.ffi*#w

Creuzetul fam lieiI

Urmtrtoarea situafie este o adeviratd drami in orice familie' Carl 9iAnn tocmai ii arattr fetilei lor de cinci ani, lui Leslie, cum functionea-

zi uncrou joc video. Dar de indatd ce Leslie incepe si se joace, pd-

rinfii inceaici cu nerdbdare si ,,o ajute", itrcurcird-o mai mult' Apar

tot felul de comenzi contradictorii'

,,La dreapta, la dreapta - stoP. Stop. Stop!", striga Ann, mama, vo-

cea ei crescind in intensitate 9i in nerdbdare, in vreme ce Leslie i9i

mugca buza 9i se uita cu ochi mari la ecran, incercind sA respecte

aceste indicalii.,,Vezi, nu te-ai aliniat.. . Mai la sfingal La stirga!", a poruncit brusc

Carl, tatdl fetei.lntre timp, Ann, dindu-9i ochii peste cap de nemulfumire, a inceput

si lipe peste sfaturile lui: ,,Stop! Stop!"Nereugind str-gi mullumeascd nici tatdl, nici mama, Leslie a inceput

s5-9i inclegteze madlarul gi sX clipeasctr tot mai des, pind ce i s-au

umplut ochii de lacrimi.Pd;ntii au inceput sd se certe intre ei, ignorind lacimile lui Leslie'

,,Nu este itr stare si mute bastonagul dla nici atit" ' ii sPune exasPe-

ratd Ann lui Carl.ln vreme ce lacrimile au inceput sd se rostogoleascd pe obrajii lui

Leslie, nici unul dintre pArinli n-a det nici cea mai micd dovadi cd

ar observa sau ci i-ar pisa. Cind Leslie gi-a ridicat mina si se frece

la ochi, tatdl ei a gi sirit: ,,Bine, nrina inapoi pe manet6. ' ' Trebuie sd

fii pregdtiti sd tragi. Hai, incepe!", iar mama ei spuse pe un ton rds-

titi,,Bil€, mutd dcd pulin mai incolo!" intre timp, Leslie smiorcdie

u9or, singuri.in suPdrarea ei.

tn asemenea momente, copiii inva!5 lecfii foarte Profunde'Una dintre concluziile pe care le-a tras Leslie din acest schimb

dureros ar fi ci nici pdrinlilor ei, nici nimdnui altcuiva nu-i pa-

si de sentimentele ei1. Cird asemenea momente se repete dd ne-

numArate ori de-a lungul unei copildrii, ele transmit unele din-

tre cele mai importante mesaje emolionale -

leclii care pot de-

232 .Oaze de oportunitdli

termina cursul existenleiabelui copil. Viala in familie este prirnenoastrd gcoali pentru dobindirea cunoagterii emotionaie. lrracest mediu intim invdfdm.cum sI simlim in ceea ce ne priveylegi cum vor reactiona ceilalli la sentimentele noastre; cum sd gindim aceste sentimente 9i ce posibilitali Je ieaclie existd. Cum g,tdeslugim gi sr ne exprimam sperangele gi-temerile. Aceste cu..surr emolronale nu se pld.uy doar prin spusele 9i actele pdrinf iP.t.tutl de copii, ci 9i prin intermediul *fj"rct* p;;;;Jp;;l;lii le oferi,.de stdpinire a propri'or sentimente gi de manifest'.re a emoliilor sofilor. Unii piiingi sint profesori emolionali foarte talentafi, altii sint groaznici.

Existd sute de studii care aratd c6 felul in care pdrinfii il tra,teazi - fie cI este vorba de o disciplinl asprd ,u., d" o fn1"f"gi,-re empatici, de indiferenld sau.de iataureii aga mai departe"_are:or.F:c_rnfeprofunde 9i de-duratl pentru viaga emogionaltr ncopilului. Felul in care un cuplu-igi stapinegte sentimentele _ pclingl felul cum igi rrateazd copilul _ p""i"

"f"ri l".fil;;" Jiciente-pentru copii, care sint aicultdtori neintreculi, ce sesizeazllschimburile embgonale cele mai t"utir" di" cadrul familiei.Atunci cind o echiod de cercetare

"or,arrra de Carole H;";;;;de John Gottman de la Univers*"t";ii; W;;hington au f6cut o

11::?.1l.ltil1"gtu interacliunii la nivelul cuplu"rilor i" r"".ii"qe rerul rn care pdrintii s-au.ocupat de copii, ei au descoperit ctraceJe cupluri mii compe,:"t: itil prrr,"t j" *aere emo,tional incadrul

.ctrsniciei sint 9i mai eficiente "tu""i "ina

trebuie sd-si aiu,te copiii in momentele emofionale bune sau rele2. -

Familiile au fost urmdrite mai intii atunci cind unul dintrecopii nu avea decit cinci ani 9i mai apoi cind acesta implinise no-".1 l"

lingd observarea felului in care pa.i"fu igi vorbeau unulaltuia,. "i!ip3

de cercetare a monitoriiat familiile (inclusiv oecea a lui Leslie) in privinla feluluj in care t"tei;;;;;; ;;::::T*

sa-r arate copilului mic cum{unc}ioneazi un nou jocvldeo -.o interacliune aparent inofensivd, dar suficient iegriitoare in privinla curentilor emofionale ce existX intre pXrin_te 9i copil.Unele mame 9i unii tali au procedat ca Ann gi Carl: exage_rind, pierzindu-gi ribdarea din cauza i".upu"itagii copilului?ea se descurca, ridicind ,.?".-rl- dgrg,"stafi 'sau exasperafi, uniicfial apo.ltrofindu-9i copilul, flcinXu_l ;proJ" _ pe scurt, cI_,I9 ppaa aceloragi ten-dinge de dispreg ji Jurg.rst care distruggi cdsniciile. Allii insd au avut rrbdur-L

"" !r"g"rfi..d;l*i-;;

' Creuzetul familiei 233

t utat se inteleagd jocul firi s5-gi impund voinla. Acest test al jo-

Sului video a fost un barometru extrem de eficient in aprecierea

flparului emofional al pdrinlilor.Cele mai inadecvate tipare emolionale de care au dat dova-

d[ plrinlii sint:

. Ignorarea tuturor sentimentelor. Astfel de pirinli trateazd sup5'rarea emolionali a copilului ca pe un lucru neinsemnat sauenervant, peste care de-abia agteaptd str treacd. Ei nu reugesced foloseasctr aceste momente ca pe o gansi de apropiere fa!5de copil sau astfel iricit s6-l ajute pe copil sd asimileze leclii decompetenld emolionali.

, Afrprmindulgent. Acegti pirinli observtr ce simte copilul, insdconsiderX cd indiferent ctun ar depigi copilul furtuna emofio-'naltr, e bine - chiar, sI zicem, lovindu-I. Ca gi cei care ignorlsentimentele copilului, acegti pdrinfi rareori fircearctr str-i pre-zinte rnicufului o alternativtr de reacfie emofionaltr. Ei se strd-duiesc si calmeze toate suptrrtrrile gi vor folosi, de exemplu,tocmelile sau mita pentru a-i impiedica pe copii sd fie trigti sausupdrali.

o ManWstarea disprefului, lipsa de respect fald de sentimentele copi-lului. Acegn plrinfi sint de obicei din categoria celor care veg-nic nu sint de acord cu ce se intimpld, care sint aspri in comen-tarii gi in pedepse. Ei pot, de exemplu, sX interzicd orice mani-festare a supdrdrii copilului gi sd pedepseascd gi cel mai micsemn de irascibilitate. Acegtia sint pdrinlii care liptr miniogi lacopilul care incearc6 str-gi expuntr varianta: ,,Sd nu furdrdznegtistr vorbegti!"

Existtr 9i pdrinlii care sesizeazd ocazia oferitl de supirareacopilului pentru a acliona ca un fel de antrenor emofional saude mentor. Ei iau in serios sentimentele copilului gi incearcd siirnleleagd exact ce anume ii nemulfumegte (,,E9ti supdrat cdTiommy te-a jignit?") gi il ajuti pe copil sd giseasctr cdi pozitivede calmare a sentimentelor (,,1e loc sd dai in el, de ce nu-!i gtr-segti ceva cu care si te joci singuq, pintr ce o str ai din nou chef sdfii cu el?"). Pentru ca pirinlii sd fie antrenori eficienli in acestsens, ei trebuie sI aibi un set minim de elemente de inteligenliemolionalX. Una dintre lecliile emolionale fundamentale, deexemplu, este felul in care se poate discerne intre sentimente; untatd care, sd zicem, este rnult prea preocupat de propriile lui su-plrdri nu-gi poate ajuta fiul sd inleleagd diferenla intre a suferi

234 Oaze de oportunitdli

in urma unei mari pierderi sau a fi trist dupi un film siropos ;ritristelea care apare atunci cind unei persoane la care copiiul gi:ne i se

-intimplS ceva rtru. Dincolo de aceastl distincfie, existtr gl

alte indicii mai sofisticate, cum ar fi miria, care adesea'este pr.-vocatl de o jignire.

Pe mdsurd ce qopiii cresc, lecliile emofionale pentru care sintpregdtili - gi de care au nevoie - se modifictr. Aga cum am vi_zut tr CapitolulT,lecliile de empatie incep in prima copildrie,

T perinlii care se adapteazd sentimentelorcopilagului lor-. Chiardaci unele aptitudini emofionale sint inttrrite de prieteni de-alungul aniloq, ptrrinfii apli din punct de vedere emogional i9i potajutl.mul.! copiii, deprinzindu-i cu toate formele de inteligenllemofionaltr: sI irnvele sd recunoascd, sI stipineascE 9i s5-g-i do_moleascl sentimentele; sd aibi o reacfie de empatie; str gtie cumsd trateze sentimentele ce apar in cadrul rela;ii1or interumane.

. Impactul unor asemenea ptrrinli asupra copiilor este extraor_dinar de puternic3. O echipl de la Universitatea din Washingtona constatat ci atunci cind ptrrinlii sint mai pricepuli din punctde vedere emofional, comparativ cu cei care,ru gtiu sf-9i stepi-neascd sentimentele, copiii lor - gi este de infeles - sint mai io_ciabili, mai afectuogi 9i sint mai pulin tensionali in preajma pd_rinfilor. Dincolo de acestea, acegti copii igi stlpineic niai b'ineemofiile, se calmeazd mai ugor cird sint superili gi, in general,se supdrd mai rar. Copiii sint, de asemenea, mai relaiali dinpunct de vedere biologic;prezinttr un nivel al hormonilor de stresgi al altor indicatori ai stdrilor emogionale supdr5toare mai redus(fir cazul in care acest model este suslinut de-a lungul intregiiviefi, poate duce la o sdndtate fizicd mai bun5, aga c,r* a*,ia_zy.t t^n Capitglul 11). Alte avantaje sint de ordin social: acegti co_pii rtlj mai indrdgili 9i mai ugor acceptafi de semenii lor 9i sintconsiderafi de profesori ca fiind mai adaptali la societate. pdrin_lii 9i profesorii lor considerd ci acegti copii au mai puline pro_bleme de comportament, adicd sirt mai pugin necioplifi sauagresivi. Iar in cele din urmd avantajele sint gi de ordin iognitiv;acegti copii sint mai atenfi, se concentre azd, mai ugor, deciinva_!i mai eficient. Menlinind un IQ constant, copiii de cinci ani aictrror plrinli s-au doveditbuni ,,antrenori,, au rezultate mai per_formante la matematici gi la citit atunci cind ajung in clasa a tre-ia (un argument extrem de puternic pentru u-i uirrtu pe copii sdinvele aceste abilitS.ti emofionale, care ii vor ajuta la gcoali 9i invia!d). Astfel, rdsplita pentru copiii ai cdror p6rinli'sint piice-

Creuzetul familiei 235

din punct de vedere emolional este o enormi - aproape

o"r"'- cantitate de avantaje in ceea ce privegte inteligenla

ld, dar 9i dincolo de ea.

PE PROPRIIL E PICIOARE _ HEART START

lpuneBrazelton,

cuburile unul Peste ce-

Impactul pXrinlilor asuPra pregdtirii emogio-nale apare-inci

ilfue" oi. r. nerry nraielton, eminentul P"qlut11,d-" liTi;;;;;?;;;"J simplu de diagnosticare a profilulylee cry i1

Jea in viag copilul ince sugir' El ii dI unui copil de opt luni

ffi;-"i,il;;i"il n aratd cuir ar vrea sd le aranJez::.-u: "o?il

il;;F-de ll via;e 9i care are incredere in capacittrlile sale'

va lua cubul, il va duce la gurtr, 9i-l va freca de cap' il va arunca in-

u-" p".t"l iJ*i, urmirini sd vad.d dacl i-l *i *::!:lli 111^*pi aieea executi ce i s-a cerut - adicl pune cuburlle unul Pesre ce-

iel"li. D"pt care te privegte incintat, plrcd spunindu-fi: "Nu-i a9a

c6-s groziv?"a

Acegti copii au cdptrtat o mare dozd de ircuviinlare 9i incu-

raiut" Ji" pa'*ea aduflilor; ei vor reugi sd depdgeascl micile pro-

vdcfri aleLxistenlei. in schimb, copiii care prgvin din case sum-

Ui", huoti"" sau nlgtjente trec prin aceste indatoriri mf,runte in-

t-"" fuf ce marcheLi faptul ci se agteapttr deja si dea greg' Nu

este vorba de faptul ctr aiegti copii nu ar fi ir stare si pune 1-ilil";;itest! ceHIalU 6i i"Ft"g 9i sint suficient de coordo-

nagi in migciri Pentru a face ce fi Je spune' Dar chiar 9i atunci

cind o fac, povlstegte Brazelton, comportamentul lor este de

,.ii"u letuf', o privire ce parcX ar spuni: ,,Nu sint bun de nimic'

i"ri,'i^ fosdin stare''i Acegti iopii trec prin viali avind 9peispectiva defetisttr 9i nu se agteapti sd primeascl incurajdri'run ie trezeasci interesul profesorilor, drept pentru.care consl-

a"iA q"oufu un loc in care nu au nici un fel de bucurii' aga cd in

final chiar o abandoneazX.Diferenfa dintre cele doui perspective - a copiilor care sint

increztrtori 9i optimigti 9i a celor cire se agteaptd T.ulbl."" uC"'rirr""p" si prinde iorrpd in primii ani de via!6. Plrinlii, spune

Brazelton, ,,tiebuie si inleleaga cum pot, prin acliunile lor' sd

uint. tu generarea ircrederii, icuriozitilii, apldcerii 4: I l"lpri J" u fit"l"gu limitele", ceea ce e de mare folos reugitei ir via-

ia a copitului Stut tt lui este bazal pe tot mai multe dovezi care

uiata ci succesele gcolare.depind sulprinzdtor de mult de trdsi-

236 Oaze de oportunitdtiturile emo.tionale formate in anii cind copiii sint inci pregcolari,A9a cum am vizut in CTlt-olyl5, a" u*-u'*pf,a capacitatea unrricopil de patru ani dea-gistdpini i*p"rsui he a inhtrla imediat'prdjituricd indicd ob.tinerea unui punctaj murt mai bun la testtrlde admitere, care va avea foa puir'pruru-"

-ani mai tirziu.Prima ocazie de a forma

"t"-""t"rc alltefgenta emofiona-lA agarg.in primii ani ai viefii

"rpii"f.ri, i"gi aceasti capacitatt,continud si se formeze. de_a-lung't

""iir;;;;;;;i;: "friffii;emolionale pe care copiii le dobfrdesc ulierior in viaftr se bazea-zd pe cele formate in primii ani. $i aceste capacitIf, aga cum amvdzutin Capitolul6, "ir,t

bu"u fi;;;;;;;id a invtrf,rii. Un ra_port al Centrului Nalional de programe pu"t* Copii Mici sub_liniazd faptul cd reutila ta gcoata n"u pout!-n pr"uiribil$ in func_ft"* T:Tite.fapre ale copilului,r; l;;;;".tatea precoce dea citi, ci de inclinaliile emoiionale 9i sociale:'sigur*fi a",i." p,interesul; sd gtie ce tip de "o-pojurnurli se agteapta din partea

11 l, "tr1r sr-ei stdp'ineur"e i;;;i;;'r*un, sa fie capabil sIagtepte, sd urmeze indicalii gi.si apelezi la ajutorul prlf"*r_tui;.1fti exprime nevoile'atun"i .ilJ;;;tr in compania attorcopii5.

Aploape tofi elevii cu rezultate slabe la gcoaltr, scrie ftr ra_porf duc lipsi de unul sau de mai mutte aintre aceste elementede.inteligenfi emofionald (indiferenid;;; sau nu 9i dificul-tdfi cognitive, crun ar fi disfunctiil" a" i.rrr,lire). problema nu euna minord; ilr unele state, unu din cinci copii irebuie ,t;d;;clasa htii, iar pe mdsurtr ce anii ou.rar"intin urmi fa!tr de co_legi, devenind tot mai aescuralagi, ierl"iii*,uri gi violenli.Disponibilitatea unui copil'fa1i a" i"ouie'aupinae in sfeciatdecapacitatea d9 a 9ti "r*.ieinve,te. il;; raport, apare o lis_li

*:*^ui_p_S,"l"T"T!" che]e pentru aceasth capacitate crucia_ra - roate avlhd o legtrturd directd cu inteligenfi emoflonali6ll. Incredere. O senzalie de.co_ntrol gi de stdpinire a corpului, acomportamentului 9i a lumli din jur; increderea copilului ln fap_tul cd va reugi cu siguran!tr in ceea ce incearce 9i cd adulfii ii vorfi de ajutor.2. Curiozitate. Ideea ctr descoperirea unor lucruri noi este un{apt pozitiv gi conduce la pllcere.3.. Intenlie. Dorinla gi capicitatea de a avea un anumit impact gide a acliona cu o anumiti perseverenfd. a""rif".* este in strin_si leg5turd cu un sim! al iompereng"i, ,i uli.u"itXgii.


trol de sine.Capacitatea de a-9i regla 9i de a-9i controla ac-

conform virstei; un sens al controlului interior'. Capacitatea de a se implica aldturi de allii, in ide-

a fi it tetes 9i de a-i infelege pe allii'de a comuniu. Doiinla 9i capacitatea de a schimba

aldturide care formeazl un grup de activitate'

Dactr un copil vine sau nu vine in prima zi de gcoald, sau la

cu aceste calitili deia dobindite depinde fur mare mtr-

de'perinli - 9i de educaiori - str-i asi891e ldenllut ne;e;

,de'a fi pe propriile picioare - Hearf Start", echivalentuldetaliulator Head Start.

verbal idei, sentimente 9i concepte cu ceilalfi' Aceastd

te are legtrturd cu simful incredeiii in ceilalli 9i cu cel alde a se ilnplica fur diverse lucruri alituri de allii, inclu-

de adulti.Coopt oir.Capacitatea de a-9i echilibra neyoilg.nffrii cu ale

t. DOBNDTREAELEMENTELOREMOTIONALE: FIINDAA/IENTALE1, , Sa

"i."* cd un copil de doud luni se trezegtela trei diminea-

ha ei incepe sI plingl. Mtrmica lui vine 9i, in urmdtoarea jumita-

ie ite ora, copiiul eite ginut in brale de mamtr, care iI privegte-cu

*ecgiune 9i ii spune cf, e fericittr str-l vadi 9i in toiul noplii' Su-

carul, incintat de afecgiunea mamei, adoarme din nou'- 9i u"rl*, sd zicem cd un alt copil de doui luni se trezegte

nlineit:td in toiul noplii, dar are o mamd tensionatl 9i irascibild'

iar""uUiu a adormit cu o ortr inainte, dupl ce s-a certat zdravXn

cu sogul ei. Copilul incepe sd fie tensionat in momentul in care

*urnu it ridiclbrusc Ai iispune: ,,Mai taci - nu mai suport' Ter-

mind odati!" in vreme ce iopilul cautd alinare, matna se uiti ir-

trl.rt p.n .t fix, nu-l privegte in ochi, ci retrliegte cearta cu solul

ei, ceea ce o enerveaia 9i mai tare, drept pentru care il respinge'

Copilul, sesizind tensiunea, nemullumirea 9i riceala, "" T1i

vrea str fie alintat. ,,Asta voiai?", zice mama' ,,Dacd nu vrei str

sugi, n-ai decit." Cu aceleagi ges-turi bruqte il agazi inapoi tr ptr-

tul"gi iese, l5sindu-l se phnge pini ce adoarme din nou, istovit''tele

doui scenarii'sinipiezentate irk-un raport ftrcut de

Centrul Nalional de Progra'me Pentru Copii Mici ca exemple de

reaclii care, in cazul cind se repetd, ii insuflX copilului sentimen-

te diferite despre sine 9i despre relaliile cu cei apropiali7' Primul


copil invafd cd poate avea incredere in oameni, cd ei vor obser-va nevoile-lui 9i se poate conta pe ei pmtru un eventual ajutoreficien! cel de-al doilea descopeii ctr de faptnimtrnui nu-i pasd,c-5 nu s9 poate conta pe oameni gi ci eforturile sale de a g6s1pu-finl mingiiere au fost incununate de egec. Evidmt ctr majorlta-tea copiilor mici in general gustd in cele din urmd din ambele ti-puri de intervenfie. Dar in mdsura ln care una sau alta dintreaceste reaclii este tipictr pentm felul in care pdrinlii trateazd uncopil, acesta va invila legliile emofionale delpre cit de sigur sepoate sirnli un copil pe lumea asta, cit de eficient se simte gi citde mult poate conta pe ceilalfi. Erik Erikson susfine cI ar fi vor-ba despre ceea ce simte un copil ca ,,incredere debaz|" sau canefurcredere debazd.

O asemenea invtrlare emofionaltr incepe incl din primelemole-1te {e vgfe gi-continud de-a lungul intregii copildrii. Toa-te micile schimburi dintre pdrinte 9i copil au un subGgeles emo-1ioryf -lL

odatd cu repetarea acestor mesaje de-a lungul anilor,cop-iii igi formeazd obaz6, a perspectivei emolionale gi a capaci-tdfilor lo_r emofionale. O fetifl ctrreia i se pareprea greu str facdun puzzle gi igi roagtr mf,mica foarte ocupattr si o ajute va primiun anumit mesaj in cazul fur care rtrspunsul mamei este unul datcu pltrcere la cererea ftrcuttr 9i cu totul altul dactr rispunsul estetdios: ,,Nu mtr deranja. Am o.treabd importantl de flcut.,, Ctndasemenea reaclii devin tipice in relalia dintre copil gi pdrinte, elemodeleaztr speranlele emofionale ale copilului in privinla rela-liilor interumane 9i perspectivele care vor determina funciiona-.rea copilului in vialA - in bine sau ir rtru.

Riscurile sint foarte mari pentru acei copii ai cdror plrinligin! foarte nepregitifi - imaturi, drogafi, deprimali, permanentfuriogi sau pur 9i simplu fdrd un scop in viag, ducind o existen-!tr-haoticd. Asemenea pdrinli este pufin probabil ctr vor reugi sdofere o grijd adecvati, ca str nu mai voibim de satisfacerea ne-voilor emofionale ale sugarilor. Simpla neglijare, spun studiile,poate fi uneori mai gravtr decit maltratareapropriu-zistr8. ln ur-ma unui sondaj desprecopiii maltratagi, s-a constatat cd negliia:rea copiilor mici este cel mai rdu lucru; acegtia ilevin anxiogl ne-atmfi gi apatici, alternind agresivitatea cu izolarea.65% dintre eirepettr clasa intii.

Prryii trei sau patru ani de viafl acoperd o perioaild in carecreierul copilului ajunge cam la doud treimi din-dimensiunea sade la virsta maturit5lii 9i evolueaztr in complexitate inh-o maimare mtrsurd ca oricind. In aceastd periqadd, anumite cunogtin-


!e cheie se fixeazi mai bine decit ulterior - 9i mai ales se ajun-ge la o dobindire a cunogtinlelor emolionale. In aceastd perioa-dtr, stresul puternic poate afecta capacitatea de invdlare a creie-rului (9i prin urmare poate d[una intelectului). Degi, aga cumvom vedea, acest lucru poate fi remediat intr-o oarecare mdsurtrprin experienlele ulterioare din viafi, impactul acestor lucruridobindite de timpuriu este unul profund. Sau a9a cum rezumlun raport pe aceasttr temd, cu cit lecfiile emolionale cheie dinprimii patru ani sfit mai puternice, cu atit 9i consecinlele sitrtmai importante.

' Un copil care nu se poate concentra, care e mai degrabd suspiciosdecit increzdtor, care este trist sau furios in loc sd fie optimist, careeste mai degrabl distrugetor decit respectuos 9i care este coplegit deanxietate, preocupat de fantezii inspdimintdtoare 9i care, in generafse simte profund nefericit - un asemenea copil are pufine posibili-tili in viattr, lisind la o parte gansele egale de a pretinde cd toatecdile din lume slnt ale luie

crrMPoTr cKEtrE o BRVTA

Se pot invtrla multe despre efectele de durattr ale unei creg-teri de cdke ptrrinli incapabili din punct de vedere emolional -mai ales despre rolul jucat in agresivitatea copilului - din stu-dii precum cel efectuat asupra a 870 de copii din nordul statuluiNew York, care au fost urmdrili incepind de la opt pird la 30 deani10. Cei mai agresivi dintre copii - cei care imediat se luau laceartd sau intotdeauna igi impuneau punctul de vedere cu forfa- ulterior au abandonat gcoala, iar pinl la treizeci de ani auavut deja cazier pentru delincvenfi. De asemenea, nu reugeausd-gi sttrpineascl inclinalia spre violenfd: copiii lor care erau lagcoali aveau aceleagi probleme ca gi delincvenlii lor perinli.

Existi o lecfie in privinla agresivitlfii, despre cum se trans-mite ea de la o generalie la alta. Ldsind deoparte predilecfiilemogtenite, cei care creeaze probleme ca adulli se comportf ira9a fel incit devine clar ctr viala lor de familie a fost un fel degcoalf, a agresivit5lii. Cei care la virste mai mari creeazd. proble-me au fost cresculi de pdrinli care i-au disciplinat in mod arbi-trar gi mereu prea sever; ci:rd ajung pXrinli, ei repetd modelulmogtenit. Acest lucru a fost valabil fie cd era vorba de un tattrsau de o maml care in copilSrie ddduserd la rirdul lor semne demare agresivitate. Fetilele agresive, atunci cird cresc, sint la felde aspre 9i arbitrare in pedepse ca 9i bdielii agresivi citrd ajung

240 Oaze de oportunitdfi

tali. Chiar daci ei igi pedepsesc copiii extrem de sever, in faptnu-i intereseaz|viata copiilor, ignorindu-i in cea mai mare par-te a timpului. in acehgf timp, larinlii le-au dat acestora cinderau copii un exemplu viu gi violent de agresivitate, un modelpe care ei 9i l-au insugit la gcoald gi pe terenul de joac6 gi care i-aurmdrit de-a lungul intregii viefi. Pirinfii nu au fost neapirat rEigi nici nu se poate spune cd n-au vrut binele copiilor lorjmai de-grabtr au repetat stilul de a fi pdrinli care le-a fost prezentat deproprii lor ptrrinfi.

Potrivit acestui model de violenfd, acegti copii au fost disci-plinafi in mod-capricios: dacd p{rinfii erau proit dispugi, copiiierau aspru pedepsili. Dactr pdrinfii erau bine dispugi, copiii pu-teau scdpa doar cu o predictr acastr. Aceasti pedeapsd nu erl oconsecin!tr a faptei propriu-zise a copilului, ci a felului in care sesimfeau plrinlii. Era un fel de re,tetd pentru sentimente de inu-tilitate 9i deznldejde gi pentru convingerea cA amenin'trri existepretutindeni gi pot lovi oricind. Din perspectiva vielii de fami-lie, aceste lucruri se extindeau, ca 9i pozigia violentit gi sfiddtoa-'re a copilului in raport cu lumea in general, ceea ce rtrmirne, dinptrcate, neschimbat. Este descurajant faptul cd asemenea mode-le demobilizatoare se inva!tr foarte ugor 9i il vor costa mult pecopil la nivelul vielii emofionale.

MALTRATARE A: DI S PARIIIA EMPAT IE I

lntr-o joactr cu tumbe gi rostogoliri dintr-o cregd, Martin, ce aveadoar doi ani 9i jumtrtate, s-a ristit la o fetili care ln mod inexplica-bil a izbucnit in lacrimi. Martin a incercat s-o ia de mintr, dar cumfata se scutura de plins, a fdcut o migcarei bruscd 9i, firi si vrea, alovit-o peste brat.Pe mdsurd ce lacrimile continuau si curgd, Martin a inceput sd fipe:,,TerrdnA. Termind odatll', iar gi iar, din ce in ce mai repede 9i mai tire.Crnd Martin a lncercat apoi str o consoleze, ea din nou s-a opus.Atunci, el a scrignit din dinti ca un cfrne, .suierind cdhe fetifa iareplingea.Din nou Martin a mingiiat-o pe fetif5, dar dintr-o pdlmuld priete-neasc{ a ajuns sX-i dea pumni; Martin a lovit 9i iar a lovit in bilta fe-ti$, in ciuda lipetelor ei.

Aceastd irtimplare nefericitd este o dovadd a felului tr caremaltratarea - bltdile repetate datorate dispozitiilor proaste ircare se afli p-drinfii - distruge inclinalia fireascl a- copiluluispre empatiell. Reacfia bizard,9i brutali a lui Martin fafi de co-

Creuzetul familiei 241'

lega lui de joacd gi de suplrarea acesteia este una tipicl in cazulcopiilor care la rindul lor au fost victimele bltdilor gi ale altormaltratdri fizice inctr din prima copilirie. Reaclia este irtr-uncontrast izbitor cu inlelegerea de care dau dovadd de obicei co-piii 9i cu incercirile de a-gi consola prietenul de joacd atuncicind plinge, aga cum am vezut in Capitolul 7. Reaclia violentdde la cre95 a lui Martin reflectb bine lecliile pe care le-a invdlatacasd, in privinla lacrimilor 9i a suferinlelor de orice fel: plinsuleste abordat mai intii printr-un gest de consolare, dar dactr elcontinud, se ajunge la o privire uiite gi h lipete,la lovituri 9i labdtei in toatd regula. $i mai supdrdtor este faptul ci Martin dejanu mai di dovadd de acea primitivd empatie, de instinctul de aopri orice agresiune impotriva cuiva care deja suferd. La doi ani

9i jumdtate, el are impulsuri de cruzime 9i de brutd sadici.Rdutatea lui Martin ia locul empatiei, fapt tipic gi in cazul al-

tor copii ca el, care inc6 de la o virstd foarte fragedtr sint speriafide pedepsele extrem de severe gi de maltratarea emolionald dinsinul familiei. Martin ftrcea parte dintr-un grup de noui aseme-nea copii intre unu gi trei ani, care au fost observali vreme de do-ud ore la creg5. Copiii maltratali erau comparali cu alli noui co-pii de la cregi care veneau tot din case serace/ cu o atmosfertrfoarte stresanttr, dar care nu erau maltratali fizic. Diferenla cons-ti in felul in care au reaclionat cele doui grupuri de copii atuncicind unul dintre ei a fost rinit s4u suptrrat. In 23 de asemeneaincidente, cinci din norid copii nemaltratali au reaclionat la su-ferinla altui copil prin ingrijorare, tristele sau empatie. DarinZ7de cazuri in care copiii maltratali ar fi putut 9i ei str procedeze lafel, nici unul nu 9i-a manifestat nici cea mai micd preocupare; inschimb, au reactionat fie cu fricl sau minie la plinsetele altui co-pil, fie ca Martin, printr-un atac hzic.

O fetilX maltratatd, de exemplu, a fdcut o figurd feroce, ame-nin!trtoare, citre o alta care a inceput sd plingi. Thomas, un altcopil maltratat, care avea un an, a inlepenit de fricd atunci cinda artzit un copil plingind in celdlalt capXt al camerei; n-a maimigcat, fiind insplimintat, privind in gol, intr-o stare de tensiu-ne crescirdX, pe mesure ce celtrlalt copil continua sd pli:rgd - ca

9i cum s-ar fi agteptat la atac asupra lui insugi. Kate, de doi anigi patru luni, 9i ea un copil maltratat, s-a dovedit a fi aproape sa-dicd atunci cird s-a luat de un copil mai mic, |oey, trintindu-l lapdmirnt gi punindu-i piedici; cum zicea el acolo, a inceput sd-lpriveascX cu tandrele gi sX-l bati ugor pe spate - dupd care a in-tensificat loviturile, dtrd tot mai tare 9i ignorfurdu-i supdrarea. A


continuat aga, lovindu-l incd de vreo gase_rapte ori, pind ceacesta a fugit tirindu-se in patru labe.

. .A:u?li copii, desigur,ii trateazd pe ceilalfi aga cum au fost giei tratali' Cruzimea copiilor maltratali este'de fapt o versiuneextremtr a ceea ce se vede la copiii ai cdror perinyi sint critici,amenintXtori gi pedepsesc aspru. Asemenea c-opii arr, de asemelnea, tendinfa de a fi nepisltori atunci ctrd, h jbaci, vreun copilse lovegte sau plinge; ei tind sI adopte o rdceali permanenttr, ia_re culmineaz5 cu brutalitatea. pe mdsuri ce inainteaztr in viatd..3 g*p, sint predispugi si aibd djficultdgi de naturd cognitive,str fie agresivi 9i neiridrdgili de colegi (nu ar fi de mirare"ca du_ritatea cu care reaclioneazd la grddinilr sd fie doar o mostrd aceea cese-va repeta in viitor). Ei sint mai irclinali spre depresii9i, ca adrrlli, pot av^ea mai multe probleme cu legea 9i pot iomite acte de violenfil2.

lncapacitatea de a manifesta empatie se repetd uneori gene_ralii de-a rtrdul, cu pirinli brutali cire la rindul lor au fost"mar-tratafi de propriii plrinli fir copil6rie13. Ei sint intr_un contrastrzbrtor cu elnpatia manifestatd in mod firesc de copiii cu pirinficare i-au educat, care i-au i1c-urajat incl de cind erau sugari si1t11"

p.-"."Tpare pentru ceilalli 9i str firleleagtr cum se sirnt cei_rartl coplr. uer care nu au primit asemenea leclii de empatie parsi nu le mai poattr irvila vreodatl.

,Ceea ce este- poate cel mai ingrijordtor in legdturl cu copiiimaltratali este felul cum au invdlat foarte de tiirpuriu sa re'ac-lioneze ca versiuni in miniaturb ale propriilor paiinli care i_auab lzat. Cind primesc btrtaia cu p" .rr, fei ae aieH zilnici, e maimult decit clar ce fel de leclii emolionare i9i insugesc. Nu uitatici existd momente ir care pasiunile o iau razna gi ci in perioa_dele.de crizi tendinlele primitive are centrilor periferici ai creie-rului capitd un rol dominant. in asemenea momente, obiceiuri_le creierului emolional ce au fost dobindite mai inainte vor do-mina, de bine, de rdu.

V5zind cum este creierul format - fie de violen!tr, fie de iu_bire -, ne ddm seama ci de fapt copillria reprezinti o gansdunicd pentru lecliile emogionale. AcegU copii betuli u., t .iit dutimpuriu intr-un regim permanent traumatizant. poate cI exem_plul cel mai instructiv pentru a inlelege genul de invifare emo_lionali de care au avut parte acegti copii este acela de a ved.eacum trauma poate l5sa oamprentd de duratl pe creier; dar pinX9i aceste amprente cumplite pot fi indreptate.

KffiTrauma 9i reinvifarea

emotionali

Som Chit, o refugiati cambodgianS, s-a opus categoric atunci

cind cei trei fii ai s5i au rugat-o s{le cumPere mitraliere de juci-

rie AK-47. Bdielii - in virsti de gase, noud 9i unsPrezece aru -

voiau pugtite de jucirie ca sd joace pregum colegii l,or de ?::i9

un joc numit ,,Pvrdy" 'ln acest joc, Purdy, personajul negativ to-

losea o asemenea mitralierd Pentru a masacra un gruP de copii

dupd care indrepta ut*u spte sine' Dupd un timp insd' copiii

i-au gdsit un alt ?inal: l-au impuqcat ei pe P-urdy'

P"urdy era de fapt reconstituirea unei intimpldri macabre' a9a

crun a f&t "u

povestitd de supravieluitorii unei mari drame ce

s-u put".rrt p" t7 f"b*urie 19'89 la gcoala elementari Cleveland

din'stoctton, California. Acolo, intr-o pauzi de dupd-amiazd a

claselor intii, a doua 9i a treia, Patrick Purdy - care la riradul sdu

irrvdlase la aceasttr gcoalh cu vreo doutrzeci de ani mai inainte -

" "pt*t pe terenul de joac6- 9i a tras la irtimplare rafale de

*toittt" aiZ,zZmm in sutele de copii care se jucau acolo' Vreme

3" c;;t" minute, Purdy a imprXgtiit gloanlele in curte' dupX c-1-

i" i# a"t un pistol latimpld 9i s-a impugcat' Cind a venit poli-

tia. cinci copiibrau pe moirte 9i doudzeci 9i noud rdnifi'-'i. f""ifi irnediai urmdtoare, jocul ,,Purdy" a apdntt h A9dsDontan atit la btrielii cit 9i la fetifele de la gcoala elementarl Cle-

;'"h"i, acesta fiind unul dintre numeroasele sernne cd acele

sapte minute se ftrtipdriseri bine in amintirea lor' Cind m-am

iris la aceastd gcoald care se afld la o distan!tr micd de Universi-

tatea Pacific, tavecinitatea cdreia, la rindul meu, am crescut' tre-

."t"ta cinci luni dupi povestea cu Purdy 9i cu adevXratul cog-

;;; p" care l-a declangat. Prezenla lui era incd foarte vie' degi

""t" i*i inspdimlntdtoare unne dispiruseri aeia .

gdurile ld-

;;i; a" gloan,te, singele, bucdlelele de carne, piele 9i *ilP tt-:;

serd adrinate imediit - chiar a doua zi dupd nenorocire, totul

2M Oaze de oportunitdli

fiind spelat l.i zugrdvil In acel moment, cele mai profunde cica_trice ale gcolii nu se aflau in clldire, ci in psihicui

-piifo, gi"f

personalului, care incercau str-gi ductr viaia ca mai ii "i"tei.

jimai izbitor era felul cum amintirea acestor citeva minute

".u ,u_

trditd mereu p,ln6 in cele mai mici amtrnunte. Un profesor mi_azis, de exemplu, cd i-a cuprins un val de frictr atunci .ft.J;-;anunfat venirea zilei sf. patrick. unora dintre copii le-a venitideea ctr aceastd zi ar putea fi in onoarea lui patrick purdy.

----

,,De cite ori auzeam o ambulanli ce se indrepta spre'aziluldnr capul strdzii, ni se ttria-respiragia",mi_a zis,.i" ufiproioli.,,Tofi copiii ciuleau urechile si vadd dactr se opregte aici saumerge-mai departe.,, Citeva sdptdmini bune, copiii'au fost in_spdimfurtafi pini 9i de oglinzile din dormitoare; s_x rdspindit re_pede zvonul cI acolo igi are sdlagul un fel de monstru imaginax,,,silrgeroasa Fecioartr Maria,,. La citeva sdpttrmini aupe inciient,o fetili exaltatd a venit in goand la directorul gcolii, pat il;h;;;

:t^l 4l?1 ,-A."d impugclturi! Aud impugcdturi!,, Zgomotul ve_

nea de ta tantul unui leagln care se freca de stilp.Mulli copii au devenit hipervigilenfi, stind'-"r"., de paz6.,

:l::":T"" se se repete nenorocirea; unii bdieli 9i unele fetile

9r-au tacut un loc de joacd lingd sala de curs, nemaiindrdznindsE iasl pine in curte, acolo unde avrlsese loc crima. Alfii nu semai jucau decit in grupuri mici, ltrsird un copil a" puri. fuf"i!au continuat luni ilrtregi sd evite zona ,,nefasti,, in cire murise_rtr colegii lor.

Amintirile au continuat si trdiasci la fel de tulburltoare cavisele, strecurirdu-se in minlile neatente are copiilor inainte dea adormi. in afard de cogmaruri care repetau crima, copiii eraucupringi de vise nelinigtitoare

1:3rg. ii ,piriu.q pentru cg se gin_deau.cd vor muri gi ei curind. Unii copii au incercat sd doarmicu ochii deschigi, ca str nu mai viseze.

. Toate aceste reacFi sint binecunoscute de psihiatri ca fiind

li*ntor"=1t principale ale tulburdrii de stres posttraumatic. Dr.

>pencer Htfr, psihiatru pentru copii, specializat in tulburdri destres posttraumatic, susfine cd problemi principaltr in cazul uneiasemenea traume este ,,amintirea principalei acfiuni violente,care-gi ilpune prezenfa:.o..lovitur5 de pumn, un culit infipt, unzgomot de armd. Amintirile sint expeiienle senzoriale intense- vederea, auzirea sau mirosul unei pugti din,care s-a tras decurird;,tipetele sau tdcerea brusci a victimei; singele

"uru pj"ur_

te; sirenele poli!iei.,,

Trauma 9i retnttdlatea emolionald 245

Despre aceste momente vii, inspiimintitoare, neurospecia-

ligtii su'slin ctr ele devin amintiri integrate in circuitul emofional'

simptomele sint de fapt semnele unei supralicitdri a nucleului

amigdalian, impiedicind permanent congtientizarea pinl la ca-

pdt I amintirilor vii ale unui moment traumatizant. Ca urmare,

i*ir,titit" traumatizante devin declangatori mintali, gata sX dea

alarma la cel mai mic semnal care ar putea insemna cI un mo-

ment cumplit este Pe cale str se repete.-Acest fenomen declanga-

tor este ,nutc" unei traume emolionale de orice tip, inclusiv a

iinor suferinlehzice repetate din timpul copiltrriei'

Orice eveniment traumatizant poate declanga asemenea

amintiri in nucleul amigdalian: un incendiu sau un accident de

magind, participarea la -o

catastroftr naturald cum ar fi un cutre-

mur sau un uragan/ un viol sau un jaf' Sutg de mii de oameni

trec anual prin alsemenea dezastre 9i mulli dintre ei sufer5 rdni

emogionale care igi lasl amprenta pe creier' -

a"t"l" de violenfd sint mai periculoase decit catastrofele na-

turale cum ar fi un uragan, deixemplu, Pentru c6, spre deose-

bire de victimele unui dezastru natural, cele ale unui act de vio-

lenfi simt ctr au fost alese in mod intengionat ca fintX' Acest Iu-

crrrclatind hcrederea ftn oameni 9i in securitatea unei lumi inter-

personale, obazd.care tn cazul unei catastrofe naturale rxmine

ireatinsd. tntr-o clipi, lumea inconjurtrtoare devine periculoasd'

oamenii sint ameninfdri potenliale la adresa siguranlei Perso-nale.

Cruzimea oamenilor se intipdregte in amintirea victirnelor ir

aga fel incit totul este privit cu teamtr, mai ales cind ceva se asea-

-anX .tt atacul suferit. O persoani care a fost lovitd irn cap ftrri

sd-gi vadtr atacatorul devine atit de speriatd ulterior, incit pe

stradl incearci sd meargtr intotdeauna in fala unei doamne ir

virstd pentru a se simli in siguranld cI nu va fi din nou lovitd in

cap2. O femeie care a fost jefuite de cltre un bXrbat care a urcat

criea in lift 9i a obligat-o sub ameningarea culitului sd coboare-la

un etaj neocupat nu s-a mai urcat tn lifturi strptXmini htregi' dar

nici in metrou sau in vreun alt spaliu inchis, in care s-ar fi putut

simli ca irtr-o capcani. Ea a fugit de la banca unde lucra in mo-

mentul in care a vdzut un birEat care gi-a bdgat mina ir haind

exact cum procedase jefuitoruI.

irrtipariiua grouzei.in *emorie - ce are ca rezultat o vigilen-

!5 exagerati *J poate si dureze o via!6, a9a cum s-a ardtat in-

t-"t ti"ai" fdcut asupra unor suPraviefuitori ai Holocaustului'


Dupd aproape 50 de ani de la perioada in care suferiserd de foa_me, le fuseserd mdcelirifi cei dragi gi induraserd lagirele nazis=te, amintirile care ii bintuiau erau furcr foarte vii. o deime au dc-clarat cd le este fricd in generar. Aproape trei sferturi au spus crlincd se sperie de tot ceea ce le poate aminti de persecu!i";;;;t5, cum ar fi o uniformd, o bdtaie in u9i, un ciine care iatrd saufumul care i_e9e pe un cog. Cam 60% au'spus cd se girdesc aproa_pe zilnic la Holocaust, chiar gi dupd o jumdtate J"

-ruu"; diotr.

cei cu simptome active, opt din zece inci suferd de cogmaruri re-petate. Iar unul dintre supravieluitori declara: ,,Cine a fost laAuschwitz 9i nu are cogmaruri irseamnd cd nu e normal.,,

GRO AZA TN GHETATA iN MEMORIE

-Iate ce spunea un veteran al r5zboiului din Vietnam tr virs_

td de 48 de ani, la vreo.24 de ani dupd ce trecuse prin momentede groazd in acea lar5 indepXrtatd:

Nu pot scdpa de amintiri! Imaginile se succed pind in cele mai miciamanunte, aparent declangate de lucruri fdrl nici o legdturd, cum arfi o ugi trintitd, o asiatici intilnitd pe stradd, o saltea dlu bambus saumirosul de came de porc prdjite. seara trecutd m-am dus la culcaregi in sfirgit am dormit gi eu bine. Spre dimineali, a izbucnit o furtu,nd gi a inceput sa tune. M-am trezit imediat infepenit de fricd. par_ci eram din nou in Vi9{ap in plin sezon *,rrorric, f6cind de gar_dd. Eram sigur cd voi fi doborit iu prima ocazie gi cd voi muri. tlii_nile imi inghelaserd 9i totugi.transpiram prin toli porii. Simleam fie_care firicel de pdr de pe ceafd curn se rid^icase veitical. Nu reuseamsi-mi recapit ritmul respiraliei, iar inima simteam cA_mi iese dinpiept. Dintr-odati, mirosea a sulf. Apoi brusc am zdrit ceea ce mairdmisese din amicul meu toy.,. totul se afla pe un taler din bam_bus ce fusese trimis ir cimpul nostru de lupia de citre militariiViet-cong-ului... Cel de-al doilea fuIger gi tunetul ce i_a urmat m_auficut s5 sar in aga hal dirl pat incit ail aierizat direct pe jos.3

Aceastd oribild amintire, extrem de vie, de proaspdth gi dedetaliatd avea peste 20 de ani, gi totugi igi pdstra fo4a ae a'pro_duce aceeagi fricd in acest fost soldat iu gi in ziua aceea nefista.

fulb-urarSa d: r.T"" posttraumatic reprezinti o scddere pe.ic.r_

loas6 a nivelului la care centrul ndural di alarma, fdcind i"rrou_na respectivd sd reaclionezg la nlomente obignuite din viagi ca 9icum ar fi unele de mare crizd. Circuitul blocat despre care dis_cutamin Capitolul 2 pare extrem de important in ltrsarea uneiurme de memorie atit de puternice: cu cii evenimentere care de-

Trauma pi reinztdlatea emolionald 247

llangeazi blocarea nucleului amigdalian sint mai brutale' mai

io""nt" si mai oribile, cu atit amintirea se gterge mai greu' Baza

iflurag a acestor amintiri este o alterare totall a reacliilor chimi-

ce din creierul pus ir migcare de o singurh cliptr de groazd co-

plesitoarea. it *e*e ce descoperirile privind tulburarea de stres

iostttu.t*utic sebazeazl, pelmpactul asuPra unui singur epi-

lod, rezultate similare pot ipirea din cruzimile ce au fost supor-

tate un anumit numtrr de atti, cu in cazul cu copiii care sint mal-

hatati Sexual, fizic sau emofional'cut"maidetaliatestudiiasupraschimbiri lorlanivelulcre-

lerului s-au fhcut la Centrul Nalional pentru Probleme de Stres

Posttraumatic, o relea de laboratoare de cercetare care s-au con-

centrat asuPra spiialelor de veterani, unde existS mulgi dintre

cei care sufertr di tulburare de stres posttraumatic, mai ales ve-

ierani din Vietnam, dar 9i din alte rXzboaie' itt urmu studiilor

asupra veteranilor, am reugit sd avem suficiente date in legdtu-

rd cu ce inseamnX tulburarea de stres Posttraumatic' Dar aceste

informalii se aplici in egali mdsurd 9i copiilor care au suferit

qrave traume emogionad, Precum cei de la gcoala Cleveland'"

us"poate intimpla ca victimele unei traume devastatoare sd

nu mai'fie niciodafi ca mai inainte din punct de vedere biolo-

qic", mi-a spus dr. Dennis Charnet', un psihiatru ce a studiat Ia

%t", it p.ui"nt fiind directorul unei clinici de neurologie din ca-

aruf C"tt*lui Nalional. ,,Nu conteazl' dacd este vorba de o

groazdstirnitd pe cimpul de lupti, de o torturX sau de o maltra-

iare repetata in copihrie sau db o experien!tr unic5, cum ar fi fi

blocarea in timpuf unui uragan sau pericolul de a muri intr-un

accident de ma9ina. Tot acest stres incontrolabil poate avea ace-

lagi impact biologic."' Cuvintul cu ci.e se opereazd esteinconttolabil'Dac1' oamenii

simt cd pot face ceva intr-o situafie catastrofalX, cd pot exercita

.rr, ur,rr-it control, indiferent cit de mic, se descurci mult mai

bine din punct de vedere emolional decitcei care se simt com-

plet neaiutorafi. Neajutorarea face ca evenimentul in sine si de'

iri"e an 'mod subiectii coplegitor. Sau cum imi spunea dr' ]ohn

Krystal, directorul Laboiatorului de psihofarmacologie din ca-

drul centrului: ,,Cind cineva este atacat cu culitul 9i gtie si se

apere, reactioneazd, ir vreme ce altcineva i9i spune doar atit:

..bir.t'rrr, om mort.> persoana neajutorat6 este cea care risc5 sd

sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic' Este acel

sentiment ci viala ili este push in primejdie pi cd nu pofi face ni-


1n( ca 9d scapi * in acel moment incepird modificdrile la nive_lul creierului.,,Neajutorarea ca declangator al tulburdrii de stres posttrau_matic a fost prezentati in zeci destudii pe .itu o per"che de co_bai care au fost rinuli in ."9d;;i;;;,tiie"arui" adminisrrin_

9"-ir: un u'or.9oc elecrric -'il;;;i,:,t""r de stresant pentruun gobolan -, insd de fiecare a"ti J" """""9i

intensitate. Unulsingur dintre acegti cobai urr"u o _ur,"ta iriirg.u ru. Cind el apd_sa pe manetd, socul electric inceta pentru ambele c"gti. fil;;?t ?:. ::grl *r"i ir, t'. gi,. u*Lt - ili#'n1J",",l. ilG ;*rruiui;cantitdli de gocuri electrice. insd cel

"ur"lu,nrrt posibilitatea sdopreascd qocurile a scdpat ftrrd nici o urmd de stres. Doar cel ne_ajutorat din aceastr pgieche u r"rurit

-orrte.i u niverul creie-rului create de stres6-. pentru un

".pii l"r"

"i"st impugcat pe te_renul de joa-ci gi a vdzut cum singeieazx 9i mor coteiii ,ei:'r;;pentru profesorul aflat de f1F cl-re ,,r.r u'p.rtot sd opreascd ma_sacrul - neajutorarea trebuie sd fi fosi puipuUifa.

TULBARAR\4 DE STRES P O STTRAUMATTCCATIILBIIRARE LIMBICA

Trecuseri lurii de zile de la un cumplit cutremur care o arun_case din pat gi o fdcuse"sd ting ag gr;;, .e"thdu_gi bdielelulde patru ani in acea casi cuprinsa j," into""iic. S_a ghemuit orehilugi in noaptea ""u"u

,"." d" l; i;;;;jes undeva in toculugii, pironitd, ierd mincare, apd sau luminf,in timp ce valuri du_ptr valuri de replici ale cutrdmurului scuturau dil;;t;_;_tuI. Dupi luni de zile, i9i ,u"""ir" il*ui'f"ra" ai" acea panicdingrozitoare ce o cuprins"r" ir,p.i*"tu;t[;" dG;;i";;;de cite ori auzea ce s'e trtrtea , ";t;";;-p;i *urn,rru ca varga.Simptomul cet mai obosito*i d;;;;;{liu"ir,cupu"itutea sa dea mai dormi, lucru ce i se iniimpla a""ii"

""pfii. m."i" ,"f"fei e3.plecat - aga cum tusese Fli.r;;;pi;;cutremurului.

. Principatele simptome utu u""rG friii Jolinait" _ inclusivcele maiintense, ate tulburarii dt;il#Jsti"utr_utic _ se dato_reazd schimbdrilor din circuitul p".ifl,ri",-." se concentreazdasupra nudeului amigdalian.z o parte dintre schimbe.ih ;h;l;apar in locus ceruIeus, ltlr:ture ."'r"gluur?J.refia de cdtre cre_ier a doud substante numite qi,atr;lriii, aarenalina gi nora_drenalina. Aceste substanle neurochimic" rnoUiti""urd trupul incazul unui moment de ciize. acefagi "ui

ae-cat"cotumine dI ofor!5 speciall amintirilor. i., trlb.rr"r"" a"'"t*, posttraumatic,

Trauma pi reinztdlarea emolionald 249

acest sistem devine hiperactiv, secretind doze mari din acestesubstanle chimice din creier, ca reacfie la situaliile care reprezin-tX doar o micd ameninlare sau nici una, dar care amintesc de tra-uma inifialtr, ca in cazul copiilor de la gcoala Cleveland, care in-trau in panicX ori de cite ori auzeau o sireni de ambulanld ase-meni celor auzite dupl crima din gcoald'

Locus ceruleus 9i nucleul amigdalian sint strins legate de altestructuri periferice, cum ar fi hipocampul 9i hipotalamusul; cir-cuitul catecolaminelor se prelungegte pind in cortex. Schimbdri-le din aceste circuite se pare cd arnplificd simptomele tulburdriide stres posttraumatic/ ceea ce inseamn6 anxietate, teamd, hi-pervigilenfi, irascibilitate, supdrare din orice, dispozilia de a sebate sau de a fugi gi amintirile emofionale intense gi de negtersb.In urma unui studiu, s-a constatat cd veteranii din Vietnam caresuferd de tulburare de stres posttraumatic au cu 40o/" mai pulinireceptori de stopare a catecolaminelor decit cei care nu au acestesimptome - sugerindu-se astfel cd de fapt creierele lor au sufe-rit o modificare de durati in privinla secrefiei de catecolamine,cu greu de controlate

Alte modificdri au avut loc in circuitul ce leagi creierul peri-feric de glanda suprarenald, care regleazd producerea de ACTH,principalul hormon al stresului, Pe care corpul il secreti pentrua se mobiliza in situaliile de crizi, in care reaclia este lup-t6-sau-fugi. Schimbtrrile au fdcut ca acest hormon si fie secretatintr-o cantitate excesivd - in special in nucleul amigdalian, inhipocamp giinlocus ceruleus -, producind in trup modificiri ca

9i cum ar urma un moment de crizd, care in realitate nu se irtim-

PH'0.Sau a9a cum imi spunea dr. Charles Nemeroff, psihiatru la

Universitatea Duke: ,,Prea mult ACTH te face sd reacfionezi exa-gerat. De exemplu, in cazul unui veteran din Viefrram cu tulbu-rare de stres posttraumatic, ca{e se afli intr-o Parcare unde ex-plodeazd un cauciuc, generarea de ACTH il fac^e sI plonjeze inaceleagi sentimente ca in cazul traumei inifiale. Incepe sI trans-pire, il cuprinde frica, il ia cu frig, tremurtr gi s-ar putea chiarsd-9i aminteascd frinturi din ceea ce s-a intimplat. Cei care au hi-persecrelie de ACTH au gi o reaclie de spaimd exageratd. Deexemplu, dacd te strecori in spatele cuiva gi dintr-odatd pocnegtidin palme, persoana respectivd va tresiri putemic prima dat5,dar nu 9i a treia sau a patra oar5. Aceia insi care au prea multACTH nu se pot obignui cu lucrul ista: gi a patra oarX vor reac-

liona la fel ca gi prima datd."l1


Un al treilea set de schimbdri apare in sistemul opioid al cre-ierului, cel care secrettr endorfinel-e, care tocesc senialia de du_rere $i,el devine.hiperactiv. Acest circuit neural imphce din nounucleul amigdalian, de data aceasta concertat cu o anumiti re_giune de la nivelul cortexurui cerebrar. opioidele sint substantechimice din creier - agenli foarte putemici de amor,te;it:comparabile cu opiumul sau cu alte narcotice inrudite. Atuncicmd existd un nivel mare de opioide (-propria morfintr a creie_ru!ui"), oamenii au o mai maretoleranfd h durere _ un efect iea fost observat de chirurgii de pe cimpurile a" f"pU ."r"-""constatat ci soldatii grav rdnili lveau hevoie de cintitegi maimici de narcotice decit civilii cu rlni mai pulin grave.

Ceva similar se intimpli 9i tr cazul tulburerli de stres post_traumaticl2. Modificdrire-de.endorfini dau o noui dimeniiunecombinafiei neurale declangate de o nouX expunere la trauml:amorlirea anumitor senzaFi. Acest lucru se paie ci explicd un in_lt"g:,"t

de simptome psihologice ,,negativi,, observite de multra rulburarea de stres posttraumatic: anhedonia (incapacitateade a.simli plicerea) gi o amorfeall emolionaltr generali, o senza_iie de izolare fa!tr de vial5 sau fal5 de preocufarea in raport cusentimerrtele altora. Ce-i apropiali acestor persoane pot cLnstatao Tulg indiferenld 9i o lips{ de empatie. Un alt efect posibil poa-te fi disocierea, incluzind incapacitatea de a-gi aminu momlntede mare importanftr, ore intregi sau chiar zilein cazul unui eve_niment traumati2ant.

Schimbdrile neurale fur cazul tulburtrrii de stres posttrauma_tic se pare cI predispun persorna care suferi de ace'asttr boall laviitoare traume. Un numlr de studii pe animale aveau sd desco_pere cd atunci cind ele strt expuse chiar gi unui stres ugor la ovirsttr fragedd sint mult mai vulnerabile decit animalele nestre-sate, care suportd o traum.tr la nivelul creierului ulterior in viatd

facest I1cru. sugereazl nevoia. stringenti de a trata copiii cu tul_

burare dg streg postfraumatic). Acesta ar putea fi un motiv pen_tru-faptul cd dintre douX persoane

"*p.rju unei aceleiagi catas_

trofe una suferl o tulburare de stres posttraumatic, iar cealaltlny nrlcl^eu.l amigdalian este pregdtit ie descopere pericolul, iar1tu":i cind el reapare in via!tr ca o primejdieieall, alarma estecte o urtensitate $i mai mare.

Toate aceste schimbtrri neurale oferi avantaje pe termenscurt pentru rezolvarea unor urgenfe infiortrtoare sau stresantece pot apdrea. In condilii dure, vigilenla este mult mai mare,persoana fiind gata de orice, imprevizibill in ceea ce privegte

Trauma gi retnodlarea emolionald 251-

durerea; corpul este pregdtit pentru a susline eforturile fizice 9i,pentru moment, indiferent la ceea ce in alte condilii ar fi erveni-mente tulburitoare. Aceste avantaje pe termen scurt devin insdcu timpul probleme de durati, atunci cind creierul suportd mo-dificdri care devin predispozifii, ca o magind care rdmfure perma-nent fur viteza a patra. Cirad nucleul amigdalian 9i acea regiunea creierului conectatd la el i9i iau un alt punct de reper in mo-mentul unei traume de mare intensitate, aceastd schimbare deexcitabilitate - aceastd mdritd potenlialitate de a declanga blo-caje neurale - inseamnd cd toati viala este gata sd devini o cri-zi permanentd, chiar 9i cele r4ai nevinovate clipe putind devenio explozie de frici innebunitciare.

RENyATAREAEMOTI2NALA

Aceste amintiri traumatizante se pare cI rdmin ca fixafii infunclionarea creierului, pentru cd interfereazi cu lucrurile invd-late ulterior - mai precis, cu irrvilarea unei reaclii mai norma-le la evenimentele tiaumatizante. ln temerile dobindite cum arfi tulburarea de stres posttraumatic, mecanismele inv5lirii gimemoriei au luat-o razna; din nou nucleul.amigdalian este che-ia regiunilor creierului implicate. Dar in depdgirea fricii dobin-dite neocortexul are o importanli capitald.. Condilionareafticii este denumirea pe care o folosesc psiholo-

gii pentru procesul prin care ceva ce ir ultimi instan!5 nu esteameninldtor devine inspdimint[tor, pentru cd in mintea persoa-nei afectate se asociaztr cu ceva cumplit. Cind asemenea. temerisftrt declangate la animalele de laboratoq, Charney a observat cifrica poate dura gi ani de zilel3. Regiunea cheie de pe creier un-de se irva!5, se reline 9i se aclioneazd ca reaclie la fricd este cir-cuitul dintre talamus, nucleul amigdalian gi lobul frontal - sis-temul blocdrii neurale.

De obicei, cind cineva invald si se teamtr de ceva printr-unreflex condifionat, frica dispare in timp. Acest lucru se pare cdse intimpl5 printr-o reinvtrfare fireascd, de cite ori obiectul friciieste intilnit din nou ir absenla a ceva cu adevlrat inspdimintd-tor. Astfel, un copil care invald sd-i fie fricd de ciini pentru cd afost urmdrit de un ciobinesc geruriu:r furios, incetul cu incetul igipierde aceastd fricd in ca2ut in care se mutd lingd nigte vecini ca-re au un ciobtrnesc foarte prietenos, cu care igi petrece multd vre-me jucindu-se.


ih tulburarea de stres posttraumatic, reinvilarea spontandnu mai are loc. Charney susfine ctr acest lucru se poate datoraschimbdrilor din creier in cazul tulburdrii de stres posttrauma_tic, schimbiri care sint atit de puternice, incit blocarea nucleuluiamigdalian se petrece de fiecare dattr cind ceva ce amintegte fiechiar gi vag de trauma iniliali reapare, refurttrrind tiparul fricii.Acest lucru inseamnd cd niciodatl lucrurile de care ne tememnu pot fi tratate cu o senzafie de calm - nucleul amigdalian nutrva!tr niciodatd str aibi o reaclie mai slabd. ,,Dispari1ia,, fricii,constatd el, ,,se pare ctr presupune un proces de invigare activ6,care la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic nu maifuncfioneazS,,,ceea ce duce la o supravieluire anormald a amin-tirilor emof ionale".la

D-actr insd trec prin experienfele cele mai potrivite, chiar 9i ceicu tulburare de stres posttraumatic pot depdgi momentul; amin-tirile emofionale putemice gi tiparele de gindire gi de reaclie pecare le gerrereazi se pof schimba in timp. Aceasti reinvi,taie,propune Charney, este de naturtr corticaltr. Frica inilialtr incolgi_tI in nucleul amigrtalian nu dispare comple! mai degrabd cor-texul prefrontal anuleaztr in mod activ commzile date ie nucleulamiqdalian restului creierului, care ar putea reacliona cu team5.

,,Intrebarea este cit de repede scipdm de o fricd dobinditX.,spune Richard Davidsory psiholog la Universitatea Wisconsin,care a descoperit ctr rolul cortexului prefrontal sting este de'a di_minua starea de disconfort. tntr-o eiperien!tr de la6orator in ca-re oamenii mai intii au invtrlat str aibd o aversiune fafd de unzgomot puternic - un exemplu de fricd dobinditl gi o paraleldfir alt registru cu fulburarea de stres posttraumatic -, Davidsona descoperit cd oamenii care sirt mai activi ir cortexul prefron-tal sting igi depdgesc mai rapid frica dobindittr, sugerind din nouroL'J imp_ortant jucat de zona corticald in detagirea de stresuldobindiCs.

REED UCAR E A CREIERULUT EM Oy ON AL

Una dintre cele mai incurajatoare descoperiri despre tulbu-rarea de stres _posthaumatic provine dinti-un studiu asuprasupravieluitorilor Holocaustului, dintre care trei sferturi i-aconstatat cI au simptome active de tulburare de stres posttrau_matic chiar gi o jumtrtate de secol mai tirziu. Descoperirea pozi_tivd a fost cd un sfert dintre supravieluitorii iare atrsuferit iind-

Trauma gi retnztdfarea emolionalll 253

va de asemenea simptome nu le mai au; inh-un fel sau altul,evenimentele din viafa lor au contracarat aceasttr problemS. Ceicare inctr mai aveau simptomele dddeau dovadtr de modificiride catecolamine la nivelul creierului, tipice pentru tulburarea destres posttraumatic - ir weme ce aceia care gi-au revenit numai prezentau asemenea schimbtrrib. Aceasti constatare 9i alte-le similare dau speranle ctr schimbtrrile la nivelul creierului inprivinla tulburirii de stres posttraumatic nu sint ireversibile 9icd oamenii $i pot reveni chiar 9i din cele mai cumplite traumeemolionale - pe scurt, ctr acest circuit emofional poate fi reeducat.Vestea cea buntr este deci ci gi traumele profunde ca acelea careproduc tulburarea de stres posttraumatic se pot vindeca 9i ctrdrumul spre o asemenea vindecare este parcurs prin reinvdfare.

Unul dintre modurile in care aceastd vindecare emofionaltrse pare cX se petrece spontan - cel pufin la copii - este practi-carea unor jocuri precum ,,Purdy" . ]ocurile acestea repetate lanesfirgit ii lasd pe copii str retrtriascd trauma in siguranli. Aceas.ta permite doutr cli de vindecare: pe de o parte, memoria repe-ttr fur cortex o stare de anxietate mai scXzutd, desensibilizindu-lgi permifnd un set de reaclii netraumatizante care-i vor fi aso-ciate. O altd cale de vindecare este'aceea ctr, ir mintea lor, copiiidau un alt deznodlmint, mai bun, tragediei. Uneori, juciridu-sede-a ,,Purdy", copiii il omoar5, scolindu-gi in evidenld capacita-tea de a stlpini momentele traumatice de neajutorare.

]ocurile precum ,,Purdy" sint previzibile la copiii mici careau trecut printr-o asemenea intimplare de o violenld coplegitoa-re. Aceste jocuri macabre tn cazul copiilor traumatizafi au fostobservate prima datd de dr. Lenore Terr din San Frantisco, psih-analist in probleme de copiilT. Ea a descoperit asemenea jocurila copiii din Chowchilla, Califomia - cam la o ortr de CentralValley 9i de Stockton, unde s-a furtimplat nenorocirea cu Purdy- gitrnde in1973 un autobuz cu copii plecali intr-o excursie deo'zi a fost rdpit la drumul mare. Rdpitorii au itrgropat autobuzulgi au linut copiii i:rtr-un chin care a durat doulzeci gi gapte deore.

Cinci ani mai tiirziu, Terr a descoperit cd acei copii rdpili re-trdiau momentul in jocuri in care erau victime. De exemplu, fe-tele jucau in mod simbolic scenarii ale rtrpirii cu ptrpugile lorBarbie. Una dintre fetife, care ura faptul cI simlise urina celor-la$i copii pe pielea ei cind stiteau acolo ghemuili de spaimd, igispila pipugica la nesfirgit. O alta se juca de-a cXldtoria lui Bar-

254 Oaze dd oportunititli

bie, pdpusa care mergea undeva - nu conteazi unde _ gi se in_torcea cu bine, ceea ce era chiar scopul in sine al jocului. b a tre_ia introducea pdpuga intr-o groapd, in care aceasta se sufoca.

In vreme ce adullii care au trecut prin traume coplegitoarepot suferi un fel de amorleald psihictr, de blocare a memoriei saua senzafiilor ir raport cu o anumiti catastrofd, adesea psihiculeopiilor trateazd cu totul altfel problema. Ei sint insensibili latraumd mult mai rar - cel pulina9a crede Terr, pentiu cd i9i fo_losesc fantezia, se joacd 9i viseazl cu ochii deschigi, p"rrt ,i u_lireaminti 9i a regindi chinurile prin care au trecut. Aceistd retr*,re voluntari a traumei se pare cd alimenteazd nevoia de a otransforma in amintiri putCrnice, care ulterior pot aptrrea subformtr de flash-back-uri. Dactr trauma este minori,

"ad" "*u*_plu mersul la dentist pentru o plombd, retrdirea momentului odati sau de doud ori e suficienttr. Dar daci este vorba d.espre ce_va coplegitoq, copilul simte nevoia sd repete la nesfirgit, ia reiave.snic firul traumei, intr-un ritual monoion 9i neindurtrtor.

, _,.9 "ul: de a se ajunge la ima'gineainghefati din nucleul amig_

ctallan este cea oferitd de arttr, care la rindul stru este un mijlJcde comunicare al subcongtienturui. creierur emolional este bineadaptatirlelesului simbolic ai la ceea ce Freud numeu,,pr*"rriprimar": mesajele,-respectiv metafora, povestea, mirul gi artele.Aceasti cale este folosittr adesea pentru tratarea copiiior trau-Tu|r"!i:

Uneori, arta poate- deschide o posibilitate ca acei copiisd discute despre momentul de groazd despre care altfel ,,_u, ir"_drdztrisd vorbeasci

Spencer Eth din Los Angeles, psihiatr,u in probleme de copii,trateazd, asemenea canrri 9i povestegte despri un pugti de cinciani care a fo$t rdpit impreund cu mama lui de ctrtre fostul iubital acesteia. Bdrbatul i-a dus'irtr-o cameri de motel, unde ia po_runcit copilului si se ascundd sub o ptrturtr, in vreme ce el a bd_tut-o pe mamtr pfurd a omorit-o. E de infeles cd b{iatul nu era dis_pus.sdvorbeasctr despre asta cu Eth, despre vaietele pe care le_aauzit gi despre tot ce a vdzut chiar gi de sub piturtr. Astfel ce trthi-a cerut sd faci un desen - orice desen.

EI a schi,tat o magintr de.curse care avea nigte ochi enormi, igiarnintegte Eth. Ochii aceia imengi Eth i-a intelpretat ca fiind in_drizneala copilului de a privi pefufiC la ce face criminalul. Ase_menea referiri indirecte la o sieire p?ofund traumatizanta aparaproape intotdeauna in creafiile

"opiilor; Eth a mai pus gi alli co_

pii str deseneze cite ceva, pentru a itcepe astfel terapia.'di"ti-

Trauma gi reiialgarea emolionald 255

rile putemice care ii preocupi se strecoard ffr desenele, ca gi ingtrdurile lor. Dincolo de asta, desenatul in sine este o terapie, cepoate fi un inceput de sttrpinire a traumei.

RENyATAREA EMOTIONALA 9I REFA9EREADINA O TRHIMA

Irene a mers la o intilnire care s-a sfirgit printr-o incercare de viol.Degi s-a luptat cu atacatorul, el a continuat sd o urmdreasci: a hdr-

fuit-o cu telefoane obscene gi cu amenintdri violente, sunind-o intoiul nopfii, pindind-o gi urmdrindu-i fiecare rrigcare. Odatd, cind atrcercat si apeleze la ajutorul polifiei, ofiferii au socotit cl problemaeste un fleac, avind ln vedere cA ,de f.apt, nu s-a infmplat nimic".Cind a inceput terapia, Irene avea deja simptome de tulburare deshes posttraumatic, nu mai iegea in lume 9i se simtea o adevtrratiprizonierd ir propria ei casi.

Cazul lui Irene este citat de dr. Judith Lewis Herman, psihia-tru care a absolvit la Harvard 9i a cirei munctr deschizXtoare denoi direclii subliniaztr fazele de revenire in urma unei traume.Hermdn susline cX ele ar fi acestea: atingerea unei stdri de sigu-ran!tr, amintirea amlnuntelor traumei gi jelirea pierderii suferi-te gi, in final, reincBperea unei viefl normale. Existd o logicd bio-logicd in privinla ordinii acestor f.aze, aga cum vom vedea de alt-fet aceasti succesiune pare str reflecte felu,lir care creierul emo-lional inva!tr din nou cd viala nu trebuie socotiti o criz6. perrna-nenttr.

Prima fazi - atingerea sttrrii de siguran!tr - presupune g5-sirea unor cdi de calmare a circuitelor emolionale prba temtrtoa-re 9i care se pot declanga atit de ugor irncit sd permiti reinvdfa-rea18. Adesea, acest lucru ircepe prin a-i ajuta pe pacienli sd in-leleagd ctr starea lor de surescitare 9i cogmarurile, hipervigilenlagi panica sint de fapt pirfi ale simptomelor tulburtrrii de stresposttraumatic. Aceastd inlelegere face ca simptomele in sine sdfie rnai pulin inspiimintitoare.

O altdfazd de inceput este a-i ajuta pe pacienfi si recigtige unanumit control asupra lucrurilor care li se intimpld, o dezvdlaredirectd a lecliei de neajutorare pe care a intiptrrit-o trauma. Ire-ne, de exemplu, gi-a mobilizat prietenii gi falnilia pentru a for-ma un fel de zid irtre ea 9i urmdritor 9i era gata sd apeleze 9i lapolilie.


Felul in care pacienlii cu tulburare de stres posttrawnatic sesimt in ,,nesiguran!tr" trece dincolo de frica fald de pericolelece-i pindesc; nesiguranla incepe printr-o fazi mai intimd, prinsentimentul cX nu defin controlul asupra a ceea ce se intimpll cutrupul 9i cu emoliile lor. Acest lucru este de infeles, avind in ve-dere declangarea blocajului emolional pe care o creeazi tulbura-rea de stres posttraumatic prin hipersensibilizarea circuituluinucleului amigdalian.

Medicalia le oferd pacienlilor posibilitatea de refacere fur a9afel incit ei sX igi dea seama cX nu trebuie sd fie la dispozifia alar-melor emofionale ce-i cuprind odatd cu o anxietate inexplicabi-15, dindu-le insomnii sau condimentindu-le somnul cu cogma-ruri. Farmacologii sperd ch intr-o bund, zivor exista medicamen-te care si aclioneze in mod direct asupra efectelor hrlburdrii destres posttraumatic la nivelul nucleului amigdalian gi conectdriicircuitelor de neurotransmifltori. Deocamdatd insi existd medi-calii care contrabalanseazd doar o parte dintre aceste schimbdri,mai precis, existtr antidepresive care aclioneaztr asupra sistemu-lui de serotonind 9i betablocante, precum propanololul, ce blo-cheazd activarea sistemului neryos simpatic. Pacienfii pot deasemenea sd invefe tehnici de relaxare, care le dau posibilitateasd igi echilibreze aceasttr stare de nervozitate maxim6. Calmul fi-ziologic deschide o posibilitate de a ajuta circuitul emolionalbrutalizat sd redescopere cH viala nu este o permanentd amenin-lare gi de a reda pacienlilor sentimentul de siguranld pe carel-au avut inainte de traumd.

O altd fazi a vindqcdrii presupune repovestirea 9i reconstrui-rea irtimplXrii care a creat trauma intr-un mediu sigur, care per-mite circuitului emofional sX dobindeascl o nouX inlelegere,mai realisttr, 9i sd reaclioneze altfel fafi de arnintirea traumati-zarftl,gi de tot ceea ce poate ea declanga. Pe mlsurd ce pacienliipovestesc amdnuntele ingrozitoare ale traumei, memoria incepesd fie transformatl atit la nivelul irilelesului emolional, cit 9i inprivinla efectelor asupra creierului emofional. Ritmul repovesti-rii este unul lent; in mod ideal, ea mimeazX pagii care apar inmod firesc la cei care sint in stare sd-gi revind dintr-o traumd fX-rd si fi suferit de o tulburare de skes posttraumatic. ln aceste ca-zuri se pare cd adesea existd un fel de ceas interior care ii face peoameni sd igi ,,a!ipeasc5" amintirile prea supirdtoare, care ducla retrtrirea traumei 9i care rleapar slptdmini sau chiar luni, du-pi care abia de-gi mai amintesc de cumplitele intimpldrile.

Trauma si tetnudlarea emolionald 257

Aceastd alternare intre reimersiune 9i refuzul traumei pare

sd permitd o revedere spontand a intimpldrilor 9i o reinvilare a

o."i1iui emolionale la aiestea. Pentru cei cu o tulburare de stres

posttraumatic mai greu tratabild, spune Herman' repovestirea

ilti^plXtitot poate -declan9a

temeri- coplegitoare' caz in care te-

rupurrt rl ar trebui si reducX ritmul 9i sd pdstt'eze reacfiile pa-

ciintului la un nivel suportabil, cit sI nu intrerupd reinvilarea-

Terapeutut il incurijeazd pe pacient.se Povesteasci eveni-

mentele traumatizante iit se pbati de aminunfit, ca Pe un fel de

liil d; groaz| fScut de el, retreind fiecare detaliu. Acest lucru

,,n pr"rrip*e doar ceea ce s-a vizut, s-a auzit' s-a mirosit' s-a

ri#tit,.iii reacliile, sPaima, dezgustul, greaJa' Scopul este aici

transformarea amintiiii in cuvinte, ceea ce inseamnd caPtarea

unei pdrfi din aceastf, amintire, ce ar putea fi apoi disociatl 9i fi-

cutX'sa dispara din amintirea congtienti' Folosindu-se 9i am6-

nuntele senzoriale 9i sentimentele ce devin cuvinte' amintirile se

Dresupune cd sirt mai bine finute'sub control de neocortex' un-

i" i"J.tiif" pe care le genereaztr pot fi mai bine inlelese' mai lo-

gice 9i mai ugor de minevrat. Reinvdlarea emofionald in aceas-

ief.azaeste in mare mesurl deja dobindite Prin retrtrirea eveni-

*utttutot 9i a emoliilor, dar de data aceasta Ftt-* mediu sigur

jii" "o*1i*ia

unui terapeut de furcredere' Acest lucru comuni-

cA o te"!i" circuitului embgonal - 9i anume faptul cA siguranla

9i ,,.r gtou"u poate fi trXite in tandem cu amintirile traumei res-

pective.' Pustiul de cinci ani care a desenat ochii aceia imengi dupd ce

a fost martorul unei crime oribile, in care victima fusese mama

,u, n-u mai ftrcut alte desene duptr aceea; in schimb' el 9i terape-

.ttol tan, Spencer Eth, au inventat tot felul de jocuri' creindu-se

astfel o fegitrrta mai strinsd intre ei' Foarte incet, el a inceput sd

,"po,u"rt"ir"d crima, la inceput cu stereotipuri, recitind fiecare

"tia"""t exact la fel de fiecare dat5' Treptat, naraliunea sa a de-

venit mai deschisd 9i mai curgitoare, iar trupul mai pulin ten-

sionat. tn acelagi timp, cogmarurile sale care rePetau scell :udevenit tot mai rut" iu unnare, susline Eth, a unei ,,stf,piriri a

t u*"i". incetul cu incetul, ei au continuat sd vorbeasci nu de-

spre temerile pe care le-a imprimat aceastd traum6' ci despre

.i"u ." i se intihpla b5ielelulul in viala de zi cu zi'pe misurd ce

ftrcerca str se adapteze noului cimin aldturi de tatdl s5u' In tlnal'

pugtiul a reugit id vorbeascd despre viala zilnicX' iar amintirile-traumei

au inceput sd se estomp.eze treptat'


Ih final, Herman a constatat cI pacienlii trebuie sd jeleascdpierderea generatd de o traum5 - indiferent cd este voiba de ordnire, de moartea cuiva drag, de o despdrfire ori de regretul cInu s-a incercat salvarea cuiva sau pur gi simplu de incredereapierdutd ftr cei care pdreau cd o meritd. |elireaiare rezultd in ur-ma repovestirii unor evenimente atit de dureroase servegte unuiscop de o importan!tr capitald. Ea creeazi capacitatea de detaga-re de traumd, intr-o oarecare m5sur5. Asta inseamntr cd in loc dea fi captivi pe veci intr-un moment din trecut, pacienlii pot ince-pe si priveascX inainte, chiar cu speranli gi sd-gi reconstruiascdo vialX noui, lipsiti de umbra traumei. Ca 9i cum reciclarea per-manenti gi retrdirea groazei dintr-o traumi ar fi un circuit emo-lional a cdrui vrajd, in sfirgit, este imprdgtiatd. Fiecare sirenl nutrebuie si aducd neaptrrat un potop de temeri; fiecare zgomot innoapte nu trebuie sd trezeascd un moment de groaztr din trecut.

Efectele ulterioare sau ocazionale ale simptomelor persistiadesea, spune Herman, dar existd semne speiifice cd trluma afost in mare parte depdgitd. Acest lucru presupune reducereasimptomelor psihologice la un nivel controlabil 9i capacitatea dea suporta aceste sentimente asociate amintirilor traumatizante.Este semnificativ in special faptul ci amintirile tr urma traumeinu mai erup la momente necontrolate, ci pot fi vizitate ca oriceamintire, ir mod voluntar - gi poate gi mai important, ele potfi lSsate la o parte, ca orice alte amintiri. ln finit, trseamntr re-construirea unei vieli noi, cu relalii puternice bazate pe increde-re gipe un sistem de convingeri care si aibd o logici chiar gi in-tr-o lume in care se pot intimpla asemenea nedrepttrli2O. Toateacestea la un loc sint semne ale succesului in reeducirea creieru-lui emofional. '

P SIHOTERAPIA CA EDUCATIEEMOyONALA

Din fericire,.momentele catABtrofale fur care amintirile trau-matizante sirt intipdrite sint rare de-a lungul unei vieli pentrumarea majoritatea dintre noi. Dar acelagi circuit caie se poate ve-dea cd intipdregte amintirile traumatizante se presupune c[funcfioneazd 9i in momentele linigtite din viafd. Neajunsurileoarecum obignuite ale copil5riei, cum ar fi o ignorare perm€men-td sau o lipsi de acordare a atenfiei sau a tandrefii din parteaunuia dintre pdrinfi, abandonarea sau pierderea lor ori o rispin-

Tiauma gi re?nztdfarea emolionald 259

gere din partea societilii s-ar putea sd nu atingi niciodati cul-

mile unoi traume, dar iti vor ldsa amprenta in creierul emofio-

nal, ducind la deregliri - la lacrimi 9i crize de furie - in rela-

liile intime din viala ulterioard. Dacd tulburarea de stres Posttra-urnatic poate fi vindecatd, tot aga se poate intimpla 9i cu cicatri-

cele ernolionale de care suferim mulli dintre noi' Aceasta este

misiunea psihoterapiei. 9i, ir:r general, totul consti in invdlarea

aborddrii iu talent a reacliilor cu incXrcdturd nervoasd, iar aici

intrd in joc inteligenla emolionald.Dinjmica preiupusi de nucleul amigdalian 9i reacliile mult

niai bine formate ale cortexului prefrontal poate oferi un model

neuroanatomic asuPra felului in care psihoterapia remodeleazd

tiparele emolionale profunde, prost adaptate. Sau cum sPune

niurospecialistul |oseph LeDoux, care a descoperit declangato-

rul din-nucleul amigdalian Precum 9i rolul jucat de acesta in iz-

bucnirile emofionale: ,,Odatd ce sistemul emolional irvald ceva

pare cE nu mai uitd niciodatd. Terapia practic te invald sd-l sth-

pinegti - ili invall neocortexul sd inhibe nucleul amigdalian'-Impulsul

de a acliona este refulat, in vreme ce emoliile funda-

*"t tul" in aceasti privinld rdmin intr-o formd subliminald'"Datorittr arhitecturii creierului care addpostegte reinvilarea

emolional5, ceea ce se Pare cd rimire chiar 9i dupd o psihotera-

pie reugitd este reaclia remanenttr, un reziduu al sensibilitdlii

itriliut" sau al fricii, care ste labazaunor tulburdri emofionale2l'

Cortexul prefrontal poate redefini sau frira impulsul nucleului

amigdalian, dar nu poate sd-l impiedice sE reacfioneze din pri-

mul moment. De aceea noi nu putem hotdfr'ctnd si avem ieqiri-

le noastre emolionale, avind totugi un control mai mare asuPra

duratei lor. O refacere mai rapidd fir urma unei asemenea izbuc-

niri poate fi un semn de maturitate emolionald'Dupd aceasti terapie ceea ce se Pare, ctrse schimbA sint reac-

liilepe-carele au oamenii, odati ce este declangattr o reacfie emo-gonile - dar tendinla de a se declanga reaclia nu dispare com-

plet intr-o primi fazS,.DoveziasuPra acestui faptprovin-dintr-o

ierie de studii de psihoterapie conduse de Lester Luborski 9i co-

legii sdi de la Universitatel din Pennsylvani*z' Ei au analizat

principalele relalii conflictuale care au condus zeci de pacienli la

psihoterapie - trdsf,turi Precum incapacitatea de acceptare sau

ie stabiliie a unei intimitdli sau frica de egec ori o dependenli

exageratS. Apoi au studiat atent reacliile tipice (intotdeauna de

aut6apdraref Pe care le au pacienlii atunci cind aceste dorinle


sau temeri sint activate la nivelul relafiilor lor interpersonale _reaclii cum at fi faptul cd sint prea poruncitori, prea exigenfi, cdau crize de furie sau manifestx o rdceali totali fa_ta de"ceielaltsau o retragere in carapacea lor intr-o formtr d.e autoapdrare,ceea ce-il face pe celdlalt sd reaclioneze nepotrivit. it cuzt-,I uces-tor intilniri nefericite, pacienfii sigur cx au fost cupringi de sen-timente de suptrrare - de lipsd di speranld 9i ae iristege, d; ,;-sentimente gi de minie, de tensiuni putemice pi de temeri, de in_vinovdliri 9i de autoinvinovdliri 9.a.m.d. Indiferent care este ti-parul.specific pacientului, se pare cd el apare in aproape toaterelaliile importante, fie cd este vorba despre ,rr, sog,u,, de"preyn amant, despre un copil sau despre un perinte, dispre

"r, "o-legsau despre un gef.11u-r1a unei terapii de lungd durattr totugi, acegti pacienli

prezinti doui tipuri de schimbdri: reacfia lor emofionati la eve-nimentele declangatoare devine mai pulin tulburitoare, uneorichiar calmi sau indiferenti, iar rispunsul devine mai eficient ince privegte obfinerea a ceea ce igi doreau irtr-adevdr de la rela_lia respectivd. Ceea ce nu se schimbr insr este dorinfa sau fricaacuti gi sentimentul inilial de torturd. Cind pacientul nu mai aredecit citeva gedinle de terapie, intimplirile pe care le-a povestitse dovedesc a avea multmai puline reaclii emolionale riegativecomparativ cu cele de la firceputul terapiei 9i rdspunsurilipozi_tive sint de doud ori mai numeroase din partea celeilultu putrou-ne, atit de rivnite. Ceea ce nu se schimbi instr deloc eit" a"u"sensibilitate speciald fald de rXdtrcinile acestor nevoi profunde.. . In privinla creierului, putem face speculafii; circuitului lim_bic.ar putea tri,mile se_mnale de alarmd ia respuirs la posibila de-te$aye a unor intimpldri de temut, dar corteiul prefiontal gi zo-nele trvecinate au invtrtat firtre timp o reaclie noutr, mai iene-toasd. Pe scurt, lecfiile emofionale - chiar si in cazul obiceiuri-lor celor mai inrtrdtrcinate dobtrdite incd din copildrie - pot firemodelate. invtrlarea emoJionald este un pro."r'de durati p11-tind sI lind o vialX intreag*;'

KWTemperamentul nu este

predestinat

Prin urmare, aga pot fi modificate tiparele emolionale careau fost invdlate pe parcurs. Dar cum rtrmine cu acele reacfii ca-re provin din codul nostru genetic - cum rimire cu schimba-rea obiceiurilor de a reacfiona intr-un anumit fel in cazul celorcare din fire, sd zicem, stnt foarte superficiali sau cumplit de ti-mizi? Aceastf, gaml de limitdri emolionale intrd sub umbrelatemperamentaltr, acel zgomot de fond al sentimenteloq, care neinfluenfeazX dispozilia de bazd. Temperamentul poate fi definittn funclie de stiri care ne inregimenteazd firtr-o anumit5 catego-rie de viafd emoflonald. Intr-o oarecare mdsur6, fiecare avem oanumitl gamd emolionald favorittr; cu temperamentul ne nag-tem in parte datoritl loteriei genetice, care are o forlX extraordi-nard de-a lungul vielii. Fiecare pdrinte a observat asta: incd de lanagtere, copilul va fi calm 9i linigtit sau capricios gi dificil. intre-barea este dacd acest set emolional determinat biologic poate fischimbat prin experien!5. Oare biologia noastrtr ne fixeazX des-tinul emolional sau chiar gi un copil ndscut timid poate deveniun adult fircrezXtor?

Cel mai clar rf,spuns la aceastd intrebare provine din studiulftrcut de ]erome Kagan, eminenhrl psiholog al dezvolttrrii de laUniversitatea Harvardl. Kagan susline cd existii cel pulin patrutipuri temperamentale * timid, indrizne! vesel 9i melancolic- 9i cd fiecare se datoreaztr unui tipar diferit al activitdlii creie-rului. Se pare cd existtr nenumdrate diferenfe de temperament,fiecare bazindu-se pe diferenle innXscute la nivelul circuituluiemofional; pentru fiecare emolie in parte, oamenii se pot dife-renlia in funclie de cit de ugor se declangeazX sau cit dr:l^reazd,oricit de intensi este. Studiul lui Kagan se concentreazd pe unuldintrc aceste tipare: dimensiunea temperamentului care mergede la indrdzneali la timiditate.


Zeci de ani, mamele gi-au adus sugarii gi copiii mici la labo-ratorul lui Kagan pentru Dezvolt4reiCopilului, care se afld laetajul al paisprezecelea al Universitdlii Harvard, in Sala William]ames, pentru a lua parte la studiile referitoare la dezvoltareacopilului. Acolo, Kagan

-si colegii sdi au observat semne timpu-

rii de timiditate in cazul unui grup de copii de un an 9i noudluni adugi pentru observalii expeiimentale. Aflafi la joacd, oparte dintre ei s-au dovedit vioi gi spontani, juci:rdu-se cu cei_lalli copii practic ftrrd nici o ezitare. Altii tot$i erau nesiguri 9iezltanl| nu indrdzneau 9i se agilau de fusta mamei, ur*arir,_dl-i h ticere pe ceilalli cum se joacd. Dupd aproape patru ani,cind_aceiagi copii au ajuns la grddinifd, ecfripi de-cercetdtori alui Kagan i-a studiat din nou. De-a lungul a*lo. care se scurse_serd, nici unul dinke copiii firdrlzneli nu devenise timid, in vre-me ce doud treimi dintre cei timizi rdmdseseri reticenfi.

Kagan consideri cd de fapt copiii care sint prea sensibili gi te-mitori se transformd tr adulli timizi 9i timoiali; de la nagtere,carn 15 pini la 20h dintre copii sint ,,inhibafi comportamental,,,dupi cum ii numegte el. Ca sugari, acegti copii sini timizi in pri_vinla a tot ceea ce nu le este familiar. Asta iiface sd ezite si md_nirce lucruri noi, sd se apropie de animale necunoscute sau delocuri negtiute 9i sI fie foarte sfiogi in prezenla striinilor. De ase-menea, ei devin sensibili gi in alte sensuri - de exemplq sint in_clinali sd se autoilrvinovdleascd 9i sd-gi faci reproguii. Existd sicopii care sint de-a dreptul paralizafi. de teamd atunci cird seafld in societate: la gcoali sau pe terenul de joaci, atunci cind cu-nosc oameni noi sau atunci cird reflectorul societdlii se indreap_td spre ei. Ca adulli, sint sortili si ajungl insingurafi, trdind in_tr-o fricd groaznictr atunci cind trebuie ia fina un discrtrs sau sdexecute ceva in public.

Tom, unul dintre bdieleii din studiul lui Kagan, este tipicpentru aceastd categorie de timiditate. La toate misurdtorile fd-cute in timpul copil5riei -lay)oi, cinci gi gapte ani -, Tom senumdra printre cei mai timizi copii. Atunci cind a fost chestio_nat la-treisprezece ani, Tom devenise tensionat 9i rigid, mugcin-drr-gi buzele, fri:rgindu-gi miinile, cu un chip impietiit, care abiazimbea timid 9i forlat doar cilrd era vorba'despre prietena lui;rdspunsurile bale erau scurte gi pdrea abdtuP. inaniide mijloc aicopilSriei, cam pinX pe la unsprezece ani, Tom igi amintegte cdera cumplit de timid, asudind tot de fiecare datd cind trebuia strse apropie de un coleg de joac5. De asemenea, era fulburat de te-

Temperamentul nu ebte predestinat 263

meri intense: se temea ci-i ia foc casa/ ca nu cumva si se inecein piscini sau sd rXmini singur pe intuneric. in desele cogma-ruri, era atacat de mongtri. Chiar dacd se simlise mai pulin timidtn ultimii doi ani gi ceva, avea incd o oarecare stare de anxietatein preajma copiilor gi problemele sale se concentrau acum asu-pra rezultatelor de la gcoal6, degi era in primii 5% cei mai bunidin clasi. Tom era bdiatul unui om de gtiinfd, drept pentru caregi-a fdcut o carierd in acest domeniu, tocmai penku ci l-a tentatideea cd asta ar presupune o oarecare singurdtate, potrivitX in-clinaliilor sale introvertite.

in schimb, Ralph era unul dintre cei mai firdrdzneli 9i maideschigi copii, indiferent de virsta la care a fost supus evalu6rii.lntotdeauna relaxat 9i vorbXre!, la treisprezece ani gtia sd se a9e-ze confortabil pe un scaun, nu avea ticuri verbale 9i vorbea foar-te increzXtor, pe un ton prietenos, ca 9i cum s-ar fi adresat cuivade virsta sa - degi diferenfa de virstd era de doulzeci 9i cinci deani. ln timpul copildriei, aavut doar vreo doud temeri trecdtoa-re - cea de ciini, dupX ce un duldu a sdrit pe el cfird avea treiani, gi o alta de zburat, pentru ci la gapte ani auzise de un avioncare se pribugise. Ralph era sociabil 9i indrdgit 9i niciodatd nus-a socotit timid.

Copiii timizi se pare cI vin in viali cu un circuit neural carefr face sI reaclioneze mai puternic chiar gi la stresurile mdrunte- inci de la nagtere, inima lor bate mai repede decit a altor su-gari ca reaclie la situaliile necunoscute sau noi. La un an gi no-ui luni, cind copilul reticent refuzd. sd se joace, inima lui, aratdmonitoarele, trcepe sd batl ca in timpul unei crize de anxietate.Aceasttr anxietate pare sd fie labaza timiditelii de o viafd: oricepersoantr noui sau situalie nouS este socotitd o potenlial5 ame-ninlare. Ca urmare, o femeie de virstX mijlocie care igi aminteg-te cd a fost extrem de timidd in copildrie, in comparalie cu alliirnai indr5zneli, are tendinla de a trece prin via!tr cu mai multetemeri, griji gi sentimente de vinovtrlie 9i s5'sufere de problemecauzate de stres, cum ar fi migrenele, iritlri ale vezicii biliare gialte indispozilii stomacale3.

NETIRO CHIMIA TIMID IT ATII

Diferenla dintre prudentul Tom gi indrXzneful Ralph constdin excitabilitatea circuitului neural centrat in nucleul amigda-lian, crede Kagan. El susfine ci oamenii precum Tom, care au in-


clinafii spre temeri de tot felul, se nasc cu g neurochimie careface ca acest circuit sA se excite ugoq, evitind tot ceea

"u "rl" ru_

familiar, fapt c9 duce la o stare de nesiguranld gi la anxietate. Ceicare/ precum Ralph, au un sistem nei-ros caiibrat mai bine inceea ce privegte excitarea.nucleului amigdalian se

"puri" *uigreu, sint mai indrdzneli 9i mai nerdbdito-ri si explor&e noi lo_

curi gi si cunoascd gi alte persoane.

- 9",pli* indiciu asupra tiparului mogtenit de copil vine dincit de dificil sau de irasCibil eite sugarul !i ain graail de tulbu_rare din momentul ir care este confiuntai cu ceva sau cu cinevanecunoscut. in vreme.ce.unul din cinci copii intri in cutegoriacelor timizi, doi din clncr au un temperament indrtrznef i

""ipufin la nattere.

- O parte din dovezile culese

$9 Kagan pirovin din observafii_le asup-ra pisicilor, care sint neobignuit ae'tirrfiae. Cam una dingapte dintre pisicile de casd au un tipar al fricii cur" seumenamult cu timiditatea copiilor: se retrag daci este ceva nou (sinu-gi manifestd legendara curiozitate I pisicii),

"_u;.h"i;t;proreze noi teritorii gi nu atactr decit rozitoare mici, fiind prea ti-

lid:,.1r^:| :: legea{a..ti asupra cetor mai *aii, usu ",lrr,'pro""_creaza semenele lor feline mai curajoase, care ar face_o fdid ezi_

tare. 9a constatat la nivelul creierului aceskir pisici timide ciporfiuni ale nucleului amigdalian sint extrem de excitabile, mal

lf;..*O,de exemplu, aud o ameningare sau;;il;;tJ'.;

Timiditatea pisicilor infloregte cam pe la o luni, punctul cindnucleuf amigdalian se maturizeaz5 slficient pentru a preluacontrolul circuitelor din creier ce determini apiopierea siu evi-tarea. Maturizarea creierului pisicii la o lund peamdnd cu cea asugarului, de la opt luni; la opt sau nouX luni, observd K"gdl;copii apare teama de ,,necunoscut/ - alace mdma iese din incd-pere gi el rdmine cu un necunoscut, copilut izUucnugte ir, i"-crimi. Kagan declard cu tirie cd acegti

"oirii Uri.riri," 6;";i;mogtenit nivelurile cronic mari dgnorepinefririe sau de uttu ,"U_

stanfe chimice care activeazi nucreur imigdarian astfer incii sefoTu.u?i un prag mic de excitabilitate, "&u

Julu""';;;;;]amigdalian si fie mai ugor declangat. iSemnul unei mari sensibilitdli, de exempluj ftr cazul unor ti_neri,-birbali sau femei, care s-au dovedit a fi a-bstur a" ti*lri tncopil5rie, analizali acum intr-un laborator p"r.,it t',

" ""a"" ."*reaclioneazd Ia motive de stres, cum ar fi mirosurile p"t"r"i"",

Temperarnentul nu este predestinat 265

constd in ritmul lor cardiac care rhmine crescut mai multl vre-me decit la tinerii indrdzneli de o virsti cu ei - semn ci apari-

lia norepinefrinelor pdstreaztr nucleul amigdalian intr-o stare deexcitare prin intermediul circuitelor neurale, sistemul nervossimpatic fiind 9i el activata. Kagan a descoperit ci acegti copii ti-mizi au niveluri mai mari de reaclie in intreaga gamd de indiciai sistemului neryos simpatic, incepind cu tensiunea arteriald gidilatarea pupilelor pind la un nivel crescut de norepinefrine, ca-re apar i:r urina lor.

Un alt baromeku al timiditdtii este ttrcerea. De cite ori echi-pa lui Kagan a studiat copiii timizi gi indrdzneli intr-un mediunatural - la grddini!f,, impreuni cu alli copii care nu qtiau de-spre ce e vorba sau cind au vorbit cu cei care ii chestionau * co-piii mai timizi s-au exprimat mai pulin. Un copil de grddinifi ti-mid e in stare str nu spund nimic atunci cirnd un altul i se adre-seazi gi sd-9i petreaci mai toatX ziua uifindu-se doar cum se joa-ctr ceilalfi. Kagan face chiar unele speculafii, declarind ci o ttrce-re timidd ir fala noului sau a unei posibile amenin!trri este unsemn al activitdlii circuitului neural care se desfigoari intre cre-ierul din fald, nucleul amigdalian gi structurile periferice apro-piate, care controleazd capacitatea de a vorbi cu glas tare (ace-leagi circuite ne fac ca in momentele de stres sd ne ,,inghi!im"cuvintele, str ne sufocdm).

Acegti copii sensibili sint in mare primejdie, pentru cd i9i potdezvolta un fel de dezechilibre anxioase, cum ar fi crizele de ga-nici, acestea putind incepe din clasa a gasea sau a gaptea. In-tr-un studiu efectuat asupra a754 de blieli 9i fete din aceste cla-se, s-a constatat cA M trecuserd deja prin cel pulin un asemeneaepisod de panici sau ctr avuseserd simptomele preliminare.Aceste episoade de anxietate au fost de obicei declangate dealarme obignuite pentru prima adolescenld, cum ar fi prima in-tilnire cu iubita sau un examen important - alarme pe care ma-joritatea copiilor le rezolvi fird probleme prea serioase. Daradolescenlii timizi din fire 9i extrem de speriali de situaliile noiintri in panicd gi atunci apar simptomele, gi anume palpitafiile,respirafia neregulati sau senzafia de sufocare impreund cu sen-timentul cf, o str li se intimple un lucru ingrozitor, adicd or sd tr-nebuneascd sau or sd moard. Cercetdtorii cred cI aceste episoa-de nu au fost suficient de semnificative incit sX presupund undiagnostic psihiatric cum ar fi o ,,tulburare de panicd", totugi elearatX ci acegti adolescenfi sint expugi unui mare risc de a dez-


volta aceast5 tulburare, od.at5 cu trecerea timpului; mulfi adulficare suferd de crize de panicd susfin ci atacurile u" i"""p,.ri iuvirsja adolescenfeis.Inceputurile crizelor de anxietate sint strins legate de perioa_da de pubertate. Feiele care abia intrf,in pubertate nu au aseme_nea crize, dar dintre cele care au intrat in pubertate Ay" au cu_

1o. scuJ deja panica. Odatd ce au avut o ur"rrr".,uu criztr, ele au in_clinafia sd inceapd str se teamide o repetare, fupt.uru iie;;;

oameni la panictr gi la izolare de viate

Nu MADERANIEAZANIMIC : TEMPERAMENTUL wsEL

in anii 1920, o tinird, mdtuga mea June, a plecat de la ea de

:"::[.1':I1T:"_clry ei s-a dus de una,i"g"ie h shanghai _o cararone toarte periculoasd pentru o femele singurd, ,iui ul",in acele vremuri. Acolo, Iune j ."""r""t 9i ,_a mdritat cu un de_tectiv britanic, care lucra tr polilia colonialtr din cadrul C";;;_lui Internalional de Comeri. Cind jad;;"ii u"

""""rft;;_ghaiul, la firceputul celui de-al doilea'raiioi *.;"1,;;G;mea gi solul ei au fostinchigi inh_un lagdr, care a fost descris in1a*ea;.iin jilmutEmpire of !!r:!y (Impiriul soaretrr. il;tc;;supravieluit acestor ani.oribili de lagda ea gi soful sd";;;;r:dut practic tot. Fdrd nici un ban, auTost repatriagi in Columbiabritanici.

lmi amintesc de vremea cind erar.n copil 9i am cunoscut_o peJune, o doarnnd in vjrstX exuberantd, a ceiei iria,te a avut un cursimpresionant. ln ultimii ani, flcuse

"^ "i"" ""*Ural gi rXmdseseparlial paralizatd; dup{

-o perioadd de refacere fo"rb l;;;;;dificild, ea a reugit sI umble din nou, aarjciriopatina. Imi amin_tesc cd fir acea vreme am iegit odatl in orui

",, irrr,", cind ea aveavreo gaptezeci de ani. Nu gtiu cum a ficut, dar dupi citerra mi_

lute aln auzit un lipdt ugor _ st1q. dupe- u;"torr'CL"r" 9i ""se mai putea ridica. M-am repezit-sd o iiaic 9i dcrnai cind fd_ceam asta, tr loc str se plingdiau sd se lamenteze, a inceput sErid,. Singurul ei comentarii a fost *,roior,-.S;;';'.j,":;;;

iar sd umblu."

.,,"^:::jttt-:_iyT q"t, din fire, ca in cazul mdtugii mele, sd gra-l::1:,]""1"-Tl yl"i p:lpgzftiv; acesti oameni sint energiJi eiamaorlr/ ln vreme pe allii sint pasivi 9i melancolici. Aceas"ta dimenslune a temperamenfului - exuberan,ta la unii si melanco_

Temperamentul nu este predestinat 267

lia la alfii - pare a fi legatd de activitatea din zonele prefronta-le din dreapta 9i stinga, polii superiori ai creierului emofional.Acest lucru a iegit la iveald in mare parte in urma studiului luiRichard Davidsory psiholog la Universitatea din Wisconsin. El adescoperit cd oamenii care au o activitate mai mare in lobulfrontal sting comparativ cu activitatea din lobul drept sint din fi-re mai veseli; se bucurd de via!5 gi de oameni, igi depdgesc obs-tacolele, precum mdtuga ]une. Cei care fursi au o activitate rela-tiv mai mare in partea dreaptd sint sortili gindurilor negative gisint firi posace, a9a incit sint ugor doborili de problemele viefii;intr-un fel, ei parcd suferi pentru cd nu igi pot potoli grijile 9i de-presiile.

Intr-una dintre experienlele lui Davidson fdcute pe volun-tari, persoanele cu o activitate pronunlat mai intensl in lobulfrontal sting au fost comparate cu cincisprezece persoane careau dovedit o activitate mai intensi in lobul frontal drept. Cei cuo activitate marcat mai mare in lobul frontal drept s-a demon-strat cd au un tipar distinctiv de negativism atunci cind au dattestul de personalitate; ei corespundeau perfect rolurilor carica-turale din comediile lui Woody Allery alarmistul care vede catas-trofe peste tot, pind 9i in lucrurile cele mai mdrunte - inclinatspre spaime 9i dispozilii proaste, binuitor fald de o lume pe careo percepe ca plintr de dificultdli 9i de primejdii care stau la pin-dd. Spre deosebire de cei care suferd de melancolie, cei cu o ac-tivitate puternicX in lobul frontal sting vdd lumea cu totul altfel.Sint sociabili 9i veseli, se bucurd din orice, adesea sint bine dis-pu9i, au ircredere in ei 9i se angajeazd puternic in vialX. Apoi,punctajele la testele lor psihologice au sugerat ch prezinti unrisc mai mic de a suferi depresii gi alte dezechilibre emofionale6.

. Oamenii care au avut probleme datorate unor depresii graveau dovedit o activitate mai scizuti in partea stftrgi a creieruluigi mai putemicd in partea dreapti, comparativ cu aceia care nuau fost deprimali niciodati, dupl cum a constatat Davidson. Ela descoperit acelagi tipar gi la pacienlii recent diagnosticali cudepresii. Davidson a fdcut urmitoarea speculafie, 9i anume cdpersoanele care igi depSgesc depresiile au invdlat sd sporeascinivelul de activitate in partea stingd a lobului frontal - teoriecare inc5 mai agteaptd"o testare gtiinlificX.

Degi studiul sdu s-a ficut in proporlie de 30% pe oameniaparlinind uneia dintre aceste extreme, aproape nimeni nu poa-te fi clasificat, ir funclie de tiparele creierului siu, ca avird o


tendin!tr spre un tip sau altul, spune Davidson. Diferenla detemperament itrtre cei morocXnogi gi cei veseli se manifestd inmulte feluri, in lucrurile mai mari sau mai mici. De exemplu, in_tr-o experien,td, voluntarii au urmirit fragmente dintr-un film.Unele erau amuzante - o goriltr care f5cJa baie sau un ctrlelugcare se juca. Altele erau dintr-un film educativ pentru infirmie_re, cu tot felul de aminunte sinistre din timpulbperafiilor, ceeace era foarte tulburtrtor. Persoanele mai sumbre, concentrate peemisfera dreapt5, au gtrsit cI filmulefele amuzante erau doaru9or amuzante, in schimb s-au speriat gi au fost dezgustali cftrda venitvorba de singele din timpul operaliei gi de alte asemeneaamAnunte. Grupul celor veseli a avut reaclii minime fali de fil-mul cu operafia. Cele mai.puternice reacfii au fost cele de incin-tare datorate vizionirii filmelor vesele.

.Astfel, se pare ci avem o inclinalie temperamentaltr de a re_acliona fa!5 de viaf6, fie intr-un registru emo,tional negativ, fieintr-unul pozitiv. Tendinfa spre un timp".urrlerrt melaniolic sau

lesel - ca gi spre timiditate sau indrdzneali apare in primul ande viafd, un factor care sugere.vd de asemenea o determinaregeneticd, Ca 9i cea mai mare parte a creierului, lobii frontali sintinci irn perioada de maturizare in primele luni de viafd, astfel in-cit activitatea lor nu poate fi mislrattr corect decit la zece luni.Dar chiar 9i la copii atit ae mici, Davidson a constatat ctr nivelulde activitate al lobilor frontali prezicea deja dacd ei vor plingesau nu atunci cind mamele vor iegi din cameri. Corehrla eiapractic de 100%: din zecile de copii testafi astfel, fiecare d.intrecei careau plins s-a dovedit ci are o activitate mai puternicd inpartea dreaptd a creierului, in vreme ce cei care ruau plins audovedit o activitate mai putemictr in partea sttngd a creierului.

9i totugi, chiar daci aceasti dimensiune fundamentali atemperamentului existtr incd de la nagtere sau apare foarte cu_rind dupd aceea, cei care ne inscriem in tiparul morocdnos nusintem neapirat blestemafi sd strdbatem inireasa existentd trin-tind gi bufnind. Lecliile emolionale din copildriJpot avea un im-

|,act profund asupra temperamentului, fie amplificind, fie poto-

lind o predispozilie inntrscutd. Marea elasticitate a creierului dinperioada copilSriei inseamnl cd experienlele din timpul acestoranipot avea un impact de duratd asupra modeldrii unor cdi ne-urale pentru tot restul vielii. Poate cd iea mai bunX ilustrare a ti-pului de experienle ce pot modifica temperamentul in bine ar fi


tocmai observafia ce s-a putut face in urma studiului lui Kaganpe copiii timizi.

Itun tN ztnEA Nu c LEuLur AMt cD ALr Ar:\IPREA EXCTTABIL

Vestea cea bund pe care am primit-o fur urma studiilor lui Ka-gan este ce nu toli copiii temtrtori devin adulli izolali - tempe-ramentul nu este predestinat. Nucleul amigdalian exagerat deexcitabil poate fi imblinzit prin experienle potrivite. Ceea ce fa-ce diferenla sint lecfiile emolionale 9i reacliile trvdlate ale copi-ilor pe mtrsurd ce se maturizeazl. Pentru copilul timid, ceea ceconteaztr este felul in care este tratat de plrinfii sXi gi cum inva-

!e se $i depdgeasctr timiditatea inniscutd. Acei ptrrinfi care reu-gesc sX leastr o intreagtr relea de experienfe mobilizatoare pentrucopilul lor ii ofertr acestuia ceea ce ar putea fi un corectiv al fricii.

Cam unul din trei sugari care vin pe lurne cu semnele clareale unui nucleu amigdalian extrem de excitabil igi pierde timidi-tatea pind ce ajunge la virsta de grddinili7. Din otbervaliile ladomiciliu ftrcute asupra acestor copii cindva temitori, a devenitclar faptul ctr ptrrinlii, gi.mai ales mamele, au jucat un rol majorin transformarea copilului timid care a devenit indrdzne! cutimpul sau continutr sd rXmftrd sfios in fafa a tot ceea ce este nou

9i sI fie speriat de orice provocare. Echipa de cercetdtori a luiKagan a constatat ctr o parte dintre mame au concepfia cd tre-buie s5-9i apere copiii timizi de tot ceea ce ii necXjegte; altele ausimlit cd este mai important sd-gi ajute copiii timizi sX firvelecum sd se adapteze acestor momente supXrtrtoare, 9i prin urrna-re cum sd se adapteze gi micilor betelii din viafd. Se pare cXaceasti conceplie protectoare intdregte sentimentul de teamd,probabil prin faptul cd ii lipsegte pe copii de ocazia de a invdlacum si-gi deptrgeascl frica. Filozofia ,,inv5!drii de a se adapta"se pare cd ii ajutd pe copiii prea speriali sd devini mai curajogi.

Observafiile fdcute tr diferite case cind copiii aveau doarvreo tase luni au aritat cd mamele protectoare care i:rcercaustr-gi linigteascd sugarii ii luau pe acegtia in brafe 9i ii lineaustrins la piept cind se speriau sau plhgeau 9i o ficeau mai mul-ttr vreme decit mamele care ii ajutau pe copii sX invele s6-gi sttr-pineascd momentelg de nelinigte. Timpul cit copiii erau linuli inbrale in momentele de calm gi in momentele de supdrare aratd

270 Oaze cle oportunitdli

cd mamele protectoare ii lineau mai mult in brale pe copii atuncicind erau supdrali decit atunci cird erau calmi.

O altl diferenld a reiegit cind copiii aveau un an, iar mameleprotectoare erau mai ingdduitoare si mai indirecte in stabilirealimitelor cind copiii fdceau ceva ce ar fi putut sd dduneze, cumal fi, de_e1emplu, si introduci in gurd un obiect care putea fi in-ghifit. Celelalte mame in schimb erau empatice, stabileau limitefoarte ferme, dddeau ordine precise, blocind acfiunile copiilor giinsistind pe disciplinS.

De ce oare fermitatea duce la o reducere a fricii? Kagan spe-culeazd ci este ceva invdlat faptul ci un copil se tirdste spreie_va ce-l intrigd (dar pe care mama lui il considerd categoriiun lu-cru periculos) gi atunci el este oprit printr-un avertisment:,,Pleacd de acolol Nu pune mina!" Dintr-odatd, copilul este obli-gat sd rezolve doar o ugoard incertifudine. Repetarea unei ase_menea provocdri de sute gi sute de ori in primui an de viatd il fa-ce pe copil sd retrdiascd in doze mici intilnirea cu neagteptatuldin via!5. La copiii speriafi, tocmai o asemenea intilnire tiebuiebine stdpinitl 9i dozele mici sir:rt ideale pentru a invdla aceastdleclie. Cind intilnirea are loc cu pdrinli clre, desi iubitori, nu sereped sd i9i ridice copilagul 9i sd il consoleze de fiecare datd cindse necdjegte de ceva, copilul invald treptat sd se descurce in ase-menea momente. Cam pe la doi ani, cind acegti copii cindva te_litori sint readugi in laboratorul lui Kagan, este mai pulin pro_babil ci vor izbucni ir:r lacrimi de cite orise incruntd cineva ia eisau de cite ori cel care face experienta le ia tensiunea.

Concluzia lui Kagan: ,,Se pare cd mamele care-gi protejeazicopiii ce reacfioneazd prea puternic, ferindu-i de frusiriri ii an-xietate, in speranfa de a obline un rezultat pozitiv exacerbeazdde fapt nesiguranta copilului gi oblin efectul contrar.,,8 Cu altecuvinte, strategia protectoare ajunge si aibd un efect contrar, lip-sindu-i pe copiii timizi de ocazia de a invila sd se calmeze in fa-!a lucrurilor cu care nu sint familiarizali si sd cigtige o oarecarestipinire asupra fricii 1or. La nivel neurologic, se presupune c6acest lucru inseamnd cd de fapt circuitele prefrontale rateazdocazia de a invSla reaclii altemative de blocare a fricii; inschimb, inclinatia cdtre o fricd necontrolatd este accentuati purgi simplu prin repetare.

- DimpotrivS, mi-a spus Kagan, ,,Acei copii care au ajuns sd

fie mai pulin timizi pind la virsta de grddinift se pare cd au avutpdrinti care i-au supus unor tensiuni usoare pentiu a-i face sd fie


maifleschigi. Chiar dacd aceastd trdsdturd temperamentali pareceva mai greu de schimbat decit altele - poate gi pentru ci are

9i obazd fiziologicd - nici o insugire uman5 nu este mai presusde schimbare."

De-a lungul copildriei, unii copii timizi au devenit mai in-drdzne .ti, pe mdsurd ce experienla de viald a continuat se le mo-deleze circuitul neural cheie. Unul dintre semnele cd un copil ti-mid i9i va putea depigi inhibilia naturali este acela de a dovedio competenli sociald mai mare: este mai cooperant 9i se inlelegemai bine cu ceilalli copii, este empatic, dispus sd dea 9i sX impar-td gi este mai atent; este in stare sd pund bazele unor prieteniiapropiate. Aceste trisdturi marcau un grup de copii identificalica avind un temperament timid la patru ani 9i care au reuqit siscape de el pind la zece anie.

Dimpotrivd, acei copii timizi la patru ani cu temperamentulpulin schimbat in cei gase ani au avut tendirlla sd fie mai pulinpregdtili din punct de vedere emolional: in condigii de stresplingeau gi se retrdgeau repede; aveau reaclii emolionale ina-decvate; erau temXtori, imbufnali 9i plingXciogi; reaclionau exa-gerat la cea mai micd frustrare, miniindu-se cumplit; nu erau instare sd aibd rdbdare spre a fi recompensali; erau extrem de sen-sibili la critici gi la dovezi de neincredere. Aceste lipsuri emofio-nale sint desigur capabile sd dduneze relaliilor cu ceilalli copii,iar acelora care le au le va fi mai greu sd depigeascd repulsia ini-

liald fald de implicare.ln schimb, este ugor de constatat de ce persoanele cu o com-

petenli emolionalS mai mare - chiar dacd timizi din fire - i9idep5gesc in mod spontan timiditatea. O disponibilitate mai ma-re pentru viala in societate presupune mai mult ca sigur o seriede experienle pozitive succesive cu alli copii. Chiar daci erautentali se nu comunice neapdrat cu un nou partener de joacd,odatd spartd gheafa, puteau de-a dreptul sd strlluceascd in so-cietate. Repetarea regulatd a acestor reugite sociale de-a lungulmai multor ani va putea, firegte, sd-i faci pe cei timizi mai siguride ei.

Acegti pagi spre indrdzneali sint incurajatori; ei sugereazd cd

9i tiparele emofionale inniscute pot fi schimbate intr-o oarecaremdsurd. Un copil venit pe lumea asta care se sperie ugor poateinv5la si fie mai calm sau chiar mai indrdzne! in fala lucrurilorcu care nu este familiarizat. Temperamentul fricos - sau oricealt temperament - poate sd fie parte a mogtenirii biologice a

272 ()aze de oportunitdli

vielii noastre emotionale, dar nu sintem in mod necesar lirnitatila un anumit meniu emolional de cdtre trisdturile mogtenite.Existi o intreagd gamd de posibilitdti, chiar;i in cazul constrin-gerilor genetice. Aga cum constate specialigtii in comportamen-ful genetic, genele nu determind singure comportamenful; me-diul 9i mai ales ceea ce trlim gi invdtdm pe mdsuri ce cregter4modeleazd predispozilia noastra temperamentald, odati cu tre-cerea timpului. Capacitdlile noastre emotionale nu sint date fixeinndscute; printr-o invdlare corecti, ele pot fi imbundtdlite. Mo-tivele.pentru care acest lucru este posibil lin de maturizareacre-ierului uman.

coPtLARrA: o gANSA LINTCA

Creierul omului nu este nici pe departe format la nagtere. Elcontinui sd se modeleze de-a lungul intregii viefi, cel mai puter-nic progres avind loc in copilirie. Copiii se nasc cu mult maimulli neuroni decit cei care vor rdmine in creierul adult; prin-tr-un proces care se mai numegte 9i ,,de reducere", creierul prac-tic pierde acele conexiuni neuronale care sint mai pulin folosite9i formeazd conexiuni putemice in circuitele sinaptice cele maifolosite. Simplificarea prin renunlarea la sinapsele in plus imbu-nit5legte calitatea semnalului in creier, indepirtind cavza ,,zgo-motului de fond". Acest proces este unul constant gi rapid. Co-nexiunile sinaptice se pot forma in citeva ore sau zile. Experien-!a, mai ales cea din copildrie, modeleaztr creierul.

Demonstralia clasicd a impactului experienlei asupra dez-voltirii creierului a fost fdcuti de delindtorii premiului Nobel,Thorsten Wiesel si David Hubel, ambii neurosavantil0. Ei auaritat ci la pisici 9i la maimule existd o perioadd critici in pri-mele luni de viafi, cind se dezvoltd sinapsele ce transportd sem-nale de la ochi la cortexul vtrzului, unde aceste semnale sint in-terpretate. Dacd animalului i se inchidea un ochi o perioadl maiindelungatS, numdrul sinapselor acestui ochi cXtre cortexul vi-zual se reducea, in vreme ce sinapsele de la ochiul deschis se in-mulleau. Dacd dupd perioada criticd ochiul inchis era redeschis,animalul devenea practic orb de acel ochi. Degi ochiul in sine nuavea nimic, existau prea puline legituri cu cortexul vizual pen-tru ca acesta si poatd interpreta semnalele date de acel ochi.

La oameni, perioada criticd corespunzitoare pentru vedereacoperS primii sase ani din viafi. In aceastd perioadd, vederea

Temperamentul tttt este predestinat 273

normald stimuleazi formarea unui circuit neural extrem decomplex, care incepe de la ochi gi se sfirgegte in cortexul vizual.Dacd un ochi al unui copil este acoperit citeva sdptdmini, acestfapt poate crea un deficit in capacitatea vizuald a ochiului res-pectiv. Dacd un copil a avut un ochi inchis citeva luni si uiteriora putut vedea, ochiul respectiv va intimpina dificultdli in distin-gerea detaliilor.

Demonstralia vie a impactului experienlei asupra dezvoltd-rii creierului o reprezintd studierea gobolanilor ,,bogafi" si ,,si-raci"l\ . $obolanii ,,bogali" locuiau in grupuri mici, in cu9ti,avind tot felul de distracfii, cum ar fi scdrile 9i rotife. $obolanii,,sdraci" locuiau in cugti foarte asemindtoare, dar goale 9i lipsi-te de orice distracfie. Dupd citeva luni, zona neocorticald a ;obo-lanilor bogali a dezvoltat relele mult mai complexe de circuitesinaptice; circuifui neuronal al gobolanilor seraci era, comPara-tiv cu al celorlalfi, mult subdezvoltat. Diferenla era atit de rnare,incit creierui gobolanilor bogali era mai greu gi, ceea ce nu e demirare, erau mai degtepli in rezolvarea labirinturilor decit gobo-lanii sdraci. Experienle. similare pe maimule au ardtat ci 9i inacest caz existd diferenle intre ,,boga|l" 9i ,,sdraci" - 9i desigurefectul poate fi oblinut gi in cazul oamenilor.

Psihoterapia - care este de fapt o reinv5lare emolionali sis-tematicd - este o dovadd pentru felul in care experienla poateschimba tiparele emolionale 9i poate modela creierul. Cea maiedificatoare demonstralie a acestui fapt provine dintr-un studiuasupra celor tratali pentru tulburXri obsesivelz. Una dintre celemai des intilnite dorinle nestdpinite ale acestora este sp6latul pemiini, care poate ajunge atit de frecvent, incit si se facd 9i de su-te de ori pe zi, pin6. ce pielea persoanei crapd. Studiile au ardtatcd lobii prefrontali ai obsedalilor au o activitate peste normal13.

]umitate dintre pacienlii studiali au fost tratali cu medica-mentele standard, cu fluoxetin (care este mai des intilnitd subnumele de Prozac), iar cealaltd jumdtate au fost supugi unei te-rapii comportamentale. Pacienlii suprrgi terapiei au fost expu;isistematic obiectului obsesiei lor sau al fixafiei lor, fdrd a se ner-ge insd pind la capit; pacienlii cu obsesia spilatului pe miinierau dugi pind la chiuvetd, dar nu li se permitea se se spele. Inacelagi timp, ei invdlau sd igi analizeze temerile gi spaimele careii chinuiau - de exemplu, faptul cd ni puteau sd se spele ii fi-cea sd creada cI or sd se imbolndveasci gi or se moara. Treptat,de-a lungul a luni intregi de asemenea experienfe, obsesia a in-

Oaze de oportunitdli

ceput se se estompeze; acelagi lucru s-a intimplat 9i cu pacienliipentru care s-au folosit medicamente.

Descoperirea remarcabild totugi a fost fdcuti din analizele re-alizate la scaner; rezultatele au ar5tat cd terapia comportamen-tali a dus la o scddere semnificativd a activitilii pdrlii cheie dincreierul emolional, nucleii caudafi, ca gi in cazul pacienfilor tra-tali cu succes cu fluoxetin. Experienla le-a schimbat funcfiona-rea creierului - 9i a indepdrtat acele simptome - la fel de efi-cient ca 9i medicamentatia!

FANSE CRUCIALE

Creierului uman ii ia cel mai mult timp comparativ cu creie-rul altor specii ca sd se maturir"ru .ornpi"t. in vreme ce fiecarezond'a creierului se dezvoltd intr-un ritm diferit in timpul copi-liriei, instalarea pubertilii marcheazd una dintre cele mai nSval-nice perioade de specializare in creier. Mai multe zone ale creie-rului care au'un rol in-viala emolionald sint printre cele ce sematurizeazd mai incet. In vreme ce zonele senzoriale se maturi-zeazd.in prima copildrie, iar sistemul periferic la pubertate, lobiifrontali - Iocul in care se manifesti autocontrolul emotional, in-lelegerea 9i reaclia la rang de arti - continui sX se dezvolte pi-nd cdtre sfirgitul perioadei de adolescenli, intre 16 9i 18 anila.

Obiceiurile de stdpinire a emoliilor, obiceiuri care sint repe-tate mereu in copildrie si in adolescenfd, ajutl la rindul lor lamodelarea acestui circuit. Astfel, copildria reprezintd o gansdcruciald pentru modelarea predilecliilor emofionale de-o viafd;obiceiurile dobindite in copildrie sint incluse in refelele sinapti-ce ale arhitecturii neurale 9i sint mai greu de schimbat ulteriorin via!5. Datd fiind importanla lobilor prefrontali in stdpinireaemofiilor, acea sansd de modelare sinaptici in respectiva regiu-ne a creierului poate insemna totodatd si cX in marele proiect alcreierului, experienla copilului de-a lungul anilor poate modelaultimele conexiuni in circuitele care reglementeazd creierulemofional. Aga cum amvdzut, experienfele critice includ cit debine rdspund pdrinfii la nevoile copilului, oportunitilile gi in-drumarea de care are parte un copil in a invdla sd se descurce cupropria suferinfd, sd-gi controleze impulsurile 9i sd aibd exerci-liul empatiei. In mod similar, neglijarea sau maltratarea, incapa-citatea de implicare a unui pirinte egoist sau indiferent sau odisciplinh brutali isi pot ldsa amprenta in circuitul emolionalls.

'letnperamentul nu este predestinat 275

Una dintre lecliile emolionale esenfiale, invdlatd in prima co-

pildrie gi slefuitd pe parcursul anilor ce urmeazd, o reprezintd fe-

iul in care este calmat copilul atunci cind e supdrat. Foarte mulli

copii mici sint calmali de cei care au grijd de ei: o maml i9i au-

de copilul plingind, il ridicd in brale gi il leagdnd pind ce se linis-

tegte. Aceastd adaptare biologicd, spun unii teoreticieni, il ajutdpe copil sd inceap5 sd invele cum ar putea sd se potoleascd sin-

gurto. in timpul unei anumite perioade critice, intre zece luni 9iun an gi iumdtate, zona orbitofrontald a cortexului prefrontal

formeazd rapid conexiunile cu creierul limbic, care va fi un fel

de comutator deschis/inchis pentru momentele nepldcute' Co-

pilul care a fost calmat de nenumdrate ori invali mai ugor sd se

calmeze singur; conform unor speculafii, se pare cd in acest cir-

cuit existd legdturi puternice Pentru controlarea momentelor ne-

pldcute 9i cd de-a lungul vielii vor reugi sd se calmeze mai bine

la supirare.Sigur cd arta de a se calma singur se dobindegte de-a lungul

anilor 9i prin alte mijloace, Pe mesurd ce maturizarea creierului

ii oferd copilului mai multe unelte emolionale complexe. Sd nu

uitdm cd lobii frontali atit de importanli pentru reglarea impul-

surilor periferice se maturizeazi la adolescen!6i7. Un alt circuit

cheie care continue sd se modeleze de-a lungul copildriei se afld

la nivelul nervului vag, care la una dintre terminaliile sale re-

gleazd, inima gi alte pdrli ale corpului, iar la cealalti transmite

semnale la nucleul amigdalian prin intermediul altor circuite

producind secrelia de catecolamine care declangeazd reaclia

iupt5-sau-fugi. O echipd de la Universitatea din Washington ca-

re a studiat impactul asuPra cregterii copiilor a constatat cA in-

grijirea pdrinlilor comPetenli din punct de vedere emolional

duce la o schimbare in bine a funcliei nervului vag.

Sau cum explica psihologul ]ohn Gottman, care a realizat

acest studiu: ,,Pirinfii modificd tonul vag al copiilor" - o m6-

suretoare a cit de ugor Poate fi declangat nervul vag se face -

,,prin preg5tirea lor emofionald: prin disculii cu copiii despre

sentimentele lor 9i despre cum trebuie ele inlelese, fdrd critici

sau judecili de valoare, despre cum se rezolvd diverse situalii

emofionale, pregitindu-i pentru ceea ce trebuie sd facd, de pildd in

situaliile in care este vorba desPre lovire sau retragere in momen-

tele de tristele." Cind pirinlii au procedat bine, copiii au reugit

si suprime mai ugor activitatea nervului vag, care face ca nucle-

276 Oaze de oportunitdti

ul amigdalian sd declangeze hormonii reacliei luptd-sau-fugi -9i deci s-au comportat mult mai bine.

Este limpede ci dezvoltarea principalelor talente ale inteli-gentei emolionale are perioadele ei critice, care se intind pe maimulli ani in copildrie. Fiecare perioadd reprezintd o oportunita-te pentru a ajuta copilul sd dobindeasci obiceiuri emolionale be-nefice, dacd nu se reuseste acest lucru, efortul va fi mult mai ma-re pentru a oferi lectiile corective ulterioare in viafd. Formarea sispecializarea circuitelor neurale in copilirie poate fi un motivsuficient de puternic pentru a explica de ce emoliile timpurii 9itraumele sint atit de greu de depdsit, soldindu-se cu efecte deduratd 9i chinuitoare, inclusiv la virsta adultd. De asemenea, armai putea explica 9i de ce psihoterapia poate dura adesea foar-te mult, mai ales atunci cind e vorba de influenlarea acestor ti-pare - gi de ce, asa cum am vdzut, chiar gi dupl terapie acestetipare au tendinfa sd rdmind nigte inclinatii profunde, desi sintacoperite de noi viziuni 9i reacli i reinvilate.

Evident, creierul rdmine elastic de-a lungul vielii, degi nu in-tr-o mdsuri la fel de spectaculoasd ca in copildrie. Orice invdta-re presupune o schim6are in creier, o intdrire a conexiunii sinap-tice. La pacienlii cu tulburdri obsesive creierul se modificd, a*-tind cd obiceiurile emolionale pot fi schimbate de-a lungul vie-!ii, cu un oarecare efort sustinut, chiar 9i la nivel neural. Ce se in-timpl5 cu creierul in cazurile de tulburare de stres posttrauma-tic (sau in terapia respectivi) este de fapt un efect analog cu ace-lea pe care Ie aduc experienlele emofionale in bine sau in riu.

Unele dintre cele mai grditoare leclii pentru un copil vin dinpartea pdrintelui. Obiceiurile emolionale induse de pdrinli sintfoarte diferite dacd, pe de o parte, ei sint pe lungimei de undd acopiilor, adicl recunosc nevoile emolionale ale copiilor gi le sa-tisfac sau isi disciplineazl copiii prin empatie, sau dacd, pe dealttr parte, plrinfii sint absorbili doar de sine gi ignord tulburd-rile copilului sau il disciplineazd, capricios prin lipete si bitXi. Opsihoterapie prelungitd este, trtr-un fel, un remediu pentru ceeace s-a gregit sau s-a ratat complet in perioada anterioard in pri-vinfa pregdtirii copiilor. Dar de ce sI nu facem ceea ce ne std inputinli pentru a preveni aceastd nevoie, oferindu-le copiiloratenlia 9i cdlduzirea necesare pentru a cultiva cahtetile emofio-nale esenliale inci de la bun irceput?

PARTEA A CINCEA

Alfabetul emofional

,......x+:+i:ir :\iilil:i:ri!:l:r::.:l:+4::::::

i:!i:iiil!l ,::;::i::iirr::jilii:l::ti::t::: a:::i:::air::

,.......,i:il:ii:ii....... ;1r;i- j iiiill

Costurile analfab etismuluiemotional

Totul a inceput ca o micd disputi, dar lucrurtle au luat am-ploare. Ian Moore, elev in clasele mari la Liceul Thomas leffer-son din Brooklyn, gi Tyrone Sinkler, din clasele mici, au avut oneinlelegere cu un coleg pe nume Khalil Sumpter, de cincispre-zece ani. Dupd care au inceput sd se lege de el gi si-l ameninlepind ce conflictul a explodat.

Khalil, speriat ci Ian si Tyrone ar putea sd-l batd, a venit in-tr-o dimineald la gcoal5 cu un pistol de calibru 38 gi, la cincimetri de paznicul scolii, i-a impugcat mortal de la distan!5 micipe cei doi pugti chiar pe culoarele gcolii.

Acest incident, oricit de sinistru ar fi, poate fi interpretat caincd un sernn al nevoii disperate de leclii de stdpinire a emofii-lor, de rezolvare pagnicd a neinlelegerilor sau Pur gi simplu deadaptare la viala in comun. Educatorii, deranjati de punctajeleslabe la matematicX gi la citit ale elevilor, au constatat ci existi

9i o deficienfd mult mai alarmanti: analfabetismul emofionall.fn vreme ce pentru imbundtdlirea performanlelor intelecfuales-au fdcut eforturi liudabile, aceastd noud 9i tulburdtoare defi-cienld nu este abordatd in nici un fel la nivelul Programei gcola-re. Sau cum spunea un profesor din Brooklyn, actualmente, ac-centul care se pune in gcoli sugereazi cX ,,ne preocupi mult maitare cit de bine pot citi copiii gi cit de bine pot scrie decit dacdvor mai fi in viafd sdptdmina viitoare".

Semnele acestei deficienfe se pot constata in incidentele vio-lente, cum ar fi impugcarea lui Ian 9i a lui Tyrone, care sint totmai dese in gcolile americane. Acestea nu mai sint doar cazuriizolate: cregterea tulburdrii vielii adolescenlilor gi a numdruluinecazurilor copildriei pot fi sesizate pretutindeni in Statele Uni-te - fiind un fel de model pentru tendinlele din lumea intreagd- dupi cum se aratd in statistici precum acestea2:

280 Alfubetul entolional

In 1990, comparativ cu ultimii doudzeci de ani, in statereunite s-a inregistrat cel mai mare procent de arestdri de minoripentru delicte violente; s-a dublai numarul arestirilor adoles_cenfilor pentru violuri; rata crimelor sdvirgite de adolescenfi acrescut

$e patru ori, mai ales din cauza tot mai desei folosiri aarmelor3. Tot in acegti douizeci de ani, numirul de sinucideri i^rindul adolescentilor s-a triplat, la fel ca numdrul cle .opf ,rt,paisprezece ani care sint victimele unor crirne4.

Rdmin insdrcinate fete tot mai multe gi mai tinere. prnd in1993, numdrul de nagteri la fetele intre zece si paisprezece ani acrescut constant cinci ani la rind, acest fenomen fiind numit ,,cc>pii care fac copii"-- precum 9i numdrur 9i proporfia sarcinilor ne-dorite 9i presiunile cblegilor de a face sex.'Nurndrul de cazuri deboli venerice la adolescenfi s-a triplat in ultimii treizeci de anis.

sigur cr aceste cifre sint descurajante, dar daci ne concen-trim asupra tineretului american de origine africand, erlai alesclin orage, situafia este 9i mai ingrijordtJare, toate cifrele fiindmult mai mari gi uneori duble, dacd nu chiar triple sau maifutl

De elemplu, consumul de heroind 9i cocaind in rindul ce-ror roarte trneri a crescut cu 300% in cei doudzeci de ani de di_nainte de 1990; in rindul tinerilor americani de origine africand,s-a ajuns ca numdrul celor ce iau droguri sd creasci deci d.e 18 orifali de acum doudzeci de ani6.

Cauza cea mai des intilnitd a dezechilibrelor adolescentiloreste boala mintald. simptomere de depresie, i"dif;;;;-;ili;;majore sau minore, afec{eazii o treime d'ir,t.u adolescenfi. pentrufete, riscul de depresie se dubleazd la pubertate. Frecv en,ta dez-echilibrelor de alimentalie la adolescente a crescut spectaculosT.

in sfirsit, daci lucrurile nu se- vor schimba, perspectiva petermen lung a copiilor de astdzi in privinla unei casdtorii 9i aunei vieti rodnice 9i stabile este tot mai i.tunecati de la o g".,._11!e la alta. Aga cum am r'rzut in capitorurg,in rrie're ce in anii1970 gi L980 rata divorfurilor era de aprox.

'slh, pe mdsurr ceam intrat in anii 1990, proporlia tinerbor cupluri care sfirgesc

printr-un divorf este cam cl-e doue din trei.

O SENZATIE EMOTIONALA NEPLACUTA

Aceste statistici alarmante sint precum canarul din tuneluldin mina de cdrbuni, care moare avertizindu-i pe muncitori cdeste prea putin oxigen. Dincoro de aceste cifre, probremele copi-

Costurile analfabetisnrului emolional 2E1,

ilor din ziua de azi pot fi urmdrite gi la niveluri mai stlbtile, insitualiile de zi cu zi, unde incd nu s-a ajuns la crize profunde.Cele mai grditoare date - un barometru exact al scdderii nive-lurilor de competenld emolionale - fac parte dintr-o mostrd lanivel nalional privitoare la copiii americani intre gapte gi gai-sprezece ani asupra cSrora s-a f5cut un studiu comparindu-sestarea emolional5 a copiilor de la jumdtatea anilor 7970 cu cea acopiilor de la sfirgitui anilor 19808. Pornind de la declarafiile pd-rinfilor gi ale profesorilor, asistdm la o inr5utSlire permanenti.Nu e vorba doar de o singurd problemd; toate indicatoarele ara-td o direclie gregit5. In medie, copiii o duc mai prost in urmdtoa-rele privinle:

. lzolarea sau problemele sociale: preferinla de a fi singuri; de a fisecretogi; bosumflarea; lipsa de energie; sentimentul de nefe-ricire; dependenla exagerat5.

. Anxietatea si depresia: dorinla de a fi singuri; existenla mai mul-tor temeri 9i ingrijordri; nevoia de a fi perfecli; sentimentul cinu sint iubili; agitalia sau tristelea gi depresia.

. Problemele de atenlie gi de gtndire: incapacitatea de a fi atenli saude a fi calmi; visarea cu ochii deschigi; acliuni intreprinse firda medita asupra situaliei; agitalia prea mare, care duce la o in-capacitate de concentrare; rezultatele proaste de la gcoald; in-capacitatea de a-9i lua gindul de la anumite lucruri.

o Delincaenla sau ngresiaitatea: frecventarea copiilor care au intot-deauna necazuri; minlitul 9i trigatul; certurile foarte dese cualfii; rdut5lile fali de allii; dorinla imperioasd de a li se acordaatenfie; distrugerea lucrurilcrr care nu le aparfin; neascultareamanifestatd acasd gi la gcoal6; incipdlinarea gi proasta dispo-zilie; vorbjtul prea mult; tachinirile; firea prea aprins5.

in vreme ce toate aceste probleme de izolare ridici noi sem-ne de intrebare in ansamblu, ele sint barometrul unei schimbirimajore, al unui nou tip de toxicitate care aPare gi otrivegte expe-rienlele din copildrie, al unor deficienle profunde la nivelulcompetenlelor emofionale. Aceastd senzalie emolionali nepld-cuti pare sd fie in cazul tuturor copiilor prelul vielii lor moder-ne. In vreme ce americanii igi criticd in mod fd;ig problemele cafiind extrem de grave comparativ cu cele ale altor culturi, sfudi-ile ficute in lumea intreagd aratd cX existX ;i situafii mai alar-mante decit cea din Statele Unite. De exemplu, in anii 1980, pro-fesorii gi pdrinlii din Olanda, China gi Germania au ajuns la con-

cluzia cd nivelul problemelor pe care le au copiii din ldrile loreste similar cu cel al copiilor Americii anului tcizo.Iar unele !dri,cum ar fi Australia, Franfa gi rhailanda, aveau probleme chiarmai grave decit cele actuale ale SUA. Dar probabil cx lucrurilenu vor rdmine nici m6car aga pentru multd vreme. Forlele pu-ternice care propulseazi coborirea competenlei emofionale separe cd au cdpdtat avint in statele unite comparativ cu alte liridezvoltatee.

Nici un copil, bogat sau sdrac, nu este scutit de riscuri.Aceste probleme sint universal valabile gi caracterizeazd toategrupurile etnice, rasiale sau formate pe criteriul venitului. Ast-fel, in vreme ce copiii sdraci au cele .r,ui prouste rezultate in pri-vinla capacitdfilor emofionale,. rata de deteriorare de-a lungulzecilor de ani nu este mai mare decit aceea din rindul copiiiordin clasa de mijloc sau al celor bogati: toate datele arati aceeagipantd constant coboritoare. A existat 9i o cregtere corespunzd,-toare - intreiti a numxrului de copii care au apelat la un spri-jin-psihologic (ceea ce ar putea fi un semn bun, pentru cr sem-nalizeazd faptul ci existd un ajutor disponibil), precum gi o du-blare a numdrului

-de copii care au avut suficiente probleme

emolionale incit ar fi trebuif sd apelezera un ajutor, dar n-au fd-cut-o (un semn prost) - de La 9% in 1976la tg% in 19g9.

urie Bromfenbrenner, un eminent psiholog in probleme dedezvoltare de la universitatea Cornell, i fecut in stuaiu compa-rativ la nivel internalional referitor la binele copiilor gi a deila-rat: ,,in absenfa unui sistem eficient de sprijin,'stresul extern adevenit atit de mare, incit pind gi familiile puternice incep si sedestrame. Agitafia, instabilitatea gi inconseivenfa vielii de fami-lie de zi cu zi sint tot mai mari la nivelul tufuror segmentelor so-cietdtii noastre, inclusiv la nivelul celor cu studii rlr, .., bani. injoc este generalia urmdtoare, in special biiefii, care, pe mdsurlce cresc, sint mai vulnerabili in fafa acestor forle distrugdtoare,cum ar fi efectele devastatoare ale divorfului, sardciei gi gomaju-lui. Statutul-copiilor americani gi al familiilor lor este mai dispe-rat ca niciodat5... Milioane de copii sint lipsiti de competenti sicaracter moral."1o

Acesta nu este un fenomen strict american, ci unul global,cdci concurenta mondiali in a scddea cosful miinii de lircru acreat forle economice care exercitr presiuni asupra familiilor.Acestea sint vremuri in care familiile sint asaltate de problemefinanciare 9i atunci ambii pdrinti lucreazd multe ore, copiii fiind

Cos tttrile analfabetismuh i emolional

ldsal idecapul lorsauingr i jatelevizoruiui ;vremuric indtotmaimulli copii cresc in s[rd!ie; cind familiile cu un singur P1itl

sint tot mai numeroase; cind tot mai mulli sugari gi- c-opii mici

s int ldsal i lacreg6,undenul ised6aProaPeniciunfeldeaten-

!ie, fiind neglila.tl. Toate acestea inseimne' chiar 9i in cazul pA-

rinfilor bine intenli'onali, erod'area nenumdratelor schimburi

mdrunte si necesar" airrtr" pdrinte 9i copil, prin care se ajunge la

competenleie emofionale. .bg est^e de f6cut in familiile care nu

mai funclioneazd atit de eficient incit sd-9i poati Pune copiii pe

pi.iour", pregdtindu-i pentru viali? O privire mai atentd asupra

mecanismelor problemelor specifice iugereaz1 ci deficienlele

existente tu .,i.r"irri .o*p"tutrfelor emogionale 9i sociale consti-

tuiebazaunor probleme grave - 9i felul in care.corectivele bi-

ne orientate sau misurilJpreventive ar putea sd menlind mai

mulli copii Pe drumul cel bun'

imn ttv zrRE A A GRE s twr AT tr

Cinderamingcoalapr imard,copi lu lcelmairdueraJimmy,care era ir,.luru ulut.u, L" fiind inti-antiia. Era genul care ili fu-

ra banii d" *ir,.ui, ifi inu bicicleta 9i te apostrofa de indatd ce-i

vorbeai. |immy era tipul bdt[ugului care se aprindea din orice'

uneori chiar din nimic.Toli ne temeam de |immy - gi p6stram

distanla. Toatd lumea il ura 9i se temea de jimmy; nimeni nu se

jucacuel .Atuncic indapdre.apeterenuldejoacderacagicum.rr, foayguard invizibil ii inaeparta pe toli copiii din calea sa'

Sigur cd acei copii ca ]immy- au probleme serioase' Mai pu-

lin evident este fapLl cd aceas[e agresivitate flagrantd din copi-

lirie constifuie .rn ,"ro,' pentru viiloarele pro-bleme emolionale'

} immyafdcutpugc5r iepentrumolestarepirrSsSimpl ineascdgaisprezece ani.

Faptul ci acei copii ca Jimmy mogtenest.B:t'tttt tot restul

vielii agresivitat"u dir, copiierie i iegit la iveald in multe dintre

studiile f6cutel1. A9a cum am vdzut, viala de familie a acestor

copiiagresiviPresuPuneintotdeaunapdrinlicealterneazdne-glijenla .., urp"i*"J 9i c''' pedepsele cap1i.ci9a3e; este probabil

de inleles .e u."rt tipar ii face pe copii s{devini pulin paranoici

sau violenfi.Nutol icopi i i fur iogis int insdgibdtdugi ;opartedintreeis i r r t

nigtepariaretragi,carereaclioneazXexagerataturtcicindsintne-cajigi sau fagd de ceea ce ei percep a fi nedreptdli. Defectul per-

Alfabetul emofional

284 Alfubetul emolionalceptiv care-i unegte pe acegti copii constd in faptur cd ei sesizea_zd atacuri acolo unde ere nu existd, imaginindu-9i cd persoaneledin jur sint mai ostile decit fir realitate. Xcuustu iiruce sd ri se pa_ta:5. unele fapte neutre sint ameninldtoare - un brinci nevino_vat devine o vendetd: iar singurul respuns este atacul imediat.sigur cd asta ii

{glermind pe afi copii sdl-i evite, izolindu-i gi maitare. Acegti copii furiogi gi i.zori,agisint foarte sensibili la nedrep_Ietl

qj la faptul.cr ar putea fi traiati astfel. Ei intotdeauna se vidin rolul de victime-9ipot ingira oricind o listd intreagd de cazuriin care, de exemplu,-profesorii i-au acuzat .e u, fi fdcut cevaatunci cind nu aveau nici o vini. o alti tresature a acestor copiieste aceea ci afunci cind se afld in toiur unei crizede furie nu audecit o singurd reacfie: si loveascd.se poate vedea. cum funcfioneazi aceste inclinalii percepfu-

:f 1t:,:[9*R"riment in care bataugii sint pugi aldturi de co_pt mar pagnici si priveascd inregistriri videl. intr_unul dintrefilme, un b,iat scapd cSrlile-pe jos atunci cind un altur il inghion-tegte. Copiii incep sd ridd; uaiutnt .uru u ,.apuilergilu se ener_veazd si incearcd sd dea intr-unul dintre ."i .1." ,ia.'cir.,J *pilicare au vdzut caseta vorbesc despre ea ulterior, se constatd c5bitdugul tntotdeauna ir justitici pe cel care aa ir,- pugti. gi maigrditor

.este faptul cd atunci cind a fost necesar sd se precizezeagresivitatea din film, in discutiile d"rpru ."",i bdtdusii r_auconsideratpe cel care gi-a imbrincit ini;iar coi"g"l'.u fiind vino_vat, ^miria

bdiefelului care lovegte fiind justificl#2.Acest salt ra a-i judeca pe piotagonigtii filmului dovedegte oprofundd inclinalie p"t."pirruia i., cei in care sint in mod normalagresivi: ei acfionea zF, pe baza prezumliei de ostilitate sau deameninfare, nedind prea murtd iten;ie la ceea ce se intimpld defapt. De indatd ce detecteazi aceastd amenintare, sar la bitaie.De exemplu, dacd un bdiefel agresiv joacd 9ah cu un altul caremuti o piesd atunci cind nu ii Iste.rin-d"r, i.i*"i va interpretaaceastS mutare ca fiind o ingelitorie, fdrd a sta str se gindeascddacd nu cumva a.fost o simpld gregeald. pru;;;;rrerea sa esteuna rduvoitoare gi nu una nevinovatd, iar reaclia este automatostild. odati cu aceastd perceplie grdbitd a unui act ostil apareautomat gi"un act de agresivitite; ii loc sr ii suuiinieze celuilaltcd a fdcut o gregeald,

"I t.".u direct tu u*ru.tii.r**o gi lovind.Cu cit copiii fac mai des acest lucru, cu atit agresivitatea devinepentru ei un Sest arllomat, iar repertoriuf aJop;i"ni _ polite_

!ea, gluma - se restringe. r

Costurile analfubetismului emolional 285

Asemenea copii sint vulnerabili din punct de vedere emofio-

nal in sensul cd au un Prag foarte scdzut al supirdrii, iritindu-se

tot mai des pentru tot mai multe lucruri; odatd ce se supird, gin-

direa li se ilrtunecd, iar actele nevinovate sint percepute ca osti-

le 9i recad in obiceiul prea bine invdlat de a reacliona printr-o lo-

viturd violent613.Aceste inclinafii perceptuale spre ostilitate existd incd din

primele clase. in vreme ce majoritatea copiilor, gi mai ales a bd-

ielilor, sint obraznici la grddinild 9i in clasa intii, copiii cei mai

agresivi nu reugesc si invele o modalitate de autocontrol pind in

.Ltu a doua. in vreme ce alli copii au inceput sd invele ce in-

seamnd negocierile gi compromisul pentru neinlelegerile de pe

terenul de joacd, b5taugii se bizuie tot mai mult pe forli gi vio-

lenld. Ei pldtesc un pre! social: dupd primele doud sau trei ore

petrecute cu un b5t5ug pe terenul de joaci, ceilalgi copii deja de-

ilare cI pugtiul le displacela.Studiile care i-au urmdrit pe copii din anii pregcolari gi pind

la virsta adolescenlei au constatat ci aproape jumdtate dintre

gcolarii de clasa intii care sint obraznici, incapabili si se inlelea-

gd cu ceilal;i, neascultitori fald de pdrinli ;i in53q1!ina!i cu Pro-iesorii devin delincvenli la virsta adolescengeiis. Sigur ci nu toli

acegti copii agresivi sint pe drumul ce duce la violenld sau la ac-

te criminale ulterior in via!5. Dar dintre toli copiii, acegtia sint

cei care risci cel mai tare ca in final si comitd delicte violente.

Tendinla spre delicte apare surprinzdtor de devreme la acegti

copii. Atunci iind copiiloi dintr-o grddinila din Montreal le-au

foit date calificative ir ceea ce privegte ostilitatea 9i capacitatea

de a crea probleme, cei cu scoruri inalte fdceau dovadl clarl de

delincven!5 doar cinci-opt ani mai frrziu,in primii ani ai adoles-

cenlei. Existau sanse de trei ori mai mari ca acegti copii sX admi-

ti faptul cd au betut pe cineva care nu le ficuse nimic, cd au fu-

rat din magazine, cd lu folosit o armd de foc intr-g neinlelegere,

ci au dat o spargere sau cd au fuiat piese de la o magini sau ci

s-au imbdtat --gi toate acestea incX inainte sd facd paisprezece

ani16.Calea tipici primard spre violenld 9i spre criminalitatd se

prefigureuialu copiii ca_re sint agresivi 9i-greu de stdpinit ince

iit Jutu intii gi a doua17. De obicei, impulsurile prost controla-

te din primii ani de gcoald contribuie la rezultatele gcolare Proas'te, copiii din aceast5 categorie fiind percepu-ti 9i percepin9"-t9

pe ei ingigi ca ,,pro9ti", remarcd de altfel confirmati 9i de faptul

286 Alfubetul emolional

cd sint surghiunili in clasele speciale (gi chiar daci acegti copiipot avea o mare dozd, de ,,hiperactivitate" sau disfunctii de in-vdl-are, cu siguranli nu toli se afld in aceastd situafie). Copiii ca-re la inceputul gcolii gtiu deja de acasd ce inseamnd stiluf,,coer-citiv" - adici violent - sint de asemenea izolali de cdtre profe-sori, care ar trebui sd-gi ocupe prea mult timp ca sd-i find in friu.Sfidarea regulilor de la ore, ce pare fireascd pentru acegti copii,are drept consecinld pierderea unui timp care altfel ar fi putut fifolosit pentru invdtat; soarta lor de a nu reugi la invdfiturd esteaproape predestinatd, mai ales incepind cu clasa a treia. Degi bi-ielii care se indreapti spre delincventd tind sd aibd un Ie maiscdzut decit colegii lor, impulsivitatea este in mai mare mdsurlcauza delincvenlei; impulsivitatea brielilor de zece ani este unindiciu de trei ori mai puternic al delincvenlei ulterioare fatd deIQ-ul lor18.

Pind in clasa a patra sau a cincea, acegti copii considerali be-tdugi sau doar ,,dificili" - sint respingi de colegii lor gi sint in-capabili sd-gi factr ugor prieteni; ei aiung ratali din punct de ve-dere gcolar. simfindu-se fdri prieteni, se asociazi iu alti pariasociali. Intre clasa a patra 9i a noua, intrd in bande 9i duc o via-!i ce sfideazd legea gi ordinea; existi un risc de cinci ori mai ma-re pentru ei sd ajungi vagabonzi, alcoolici, drogafi, mai ales in-tre clasele a gaptea 9i a opta. Pe la jumdtatea anilor de gcoali, eistrt insofili de allii care ,,au inceput mai tirziu,,, dar care sintatragi de acest stil sfidtrtor; acegti furtirziali slnt adesea copii maimici, total nestepinili acasd, care au inceput sd bintuie pe strdzide capul lor incx din gcoala primard. in anii de liceu, acest grupmarginalizat de obicei renunld la studii 9i incearcd sd se in&ep-te spre delincvenfd, implicindu-se in delicte minore, cum ar fifurtul din magazine, spargerile sau comerful cu droguri.

(o diferenld grditoare apare pe acest parcurs intrebdieti 9i fe-te. un sfudiu asupra fetelor ,,rele" din clasa a patra - cele careau probleme cu profesorii sau nu respectd regulile, insd firi a finepopulare printre colegi - aratd cd 40% dintre ele au deja uncopil inainte sd termine anii de liceule. Asta inseamni un pro-cent de trei ori mai mare fa!5 de cel inregistrat in rindul celorlal-te fete. Cu alte cuvinte, fetele cu apucdfuri antisociale nu devinviolente - rdmin gravide.)

Desigur, nu existd o singurd traiectorie spre violentd 9i de-linwenfd; existd mulgi alli factori care pun in primejdie un copil:daci este nrscut intr-un cartier cu o ratx mare a criminalitefli, va

C o s t uril e analfab e t is rru'il ui etn o lion al 287

fi expus mai multor tentalii spre crimd gi violenfi, lucru ce Por-negte de la faptul ci familia tidiegte intr-un stres puternic sau in

sdrdcie. Dar nici unul dintre acegti factori nu face delincvenla si

devind inevitabili. Toate acestea fiind la fel de importante, for-

lele psihologice care acfioneazd. in cazul copiilo^r agresivi spo-

iur. 9ur,r"1e1a ei sd devind infractori violenfi. Sau cum sPune

Gerald Patterson, un psiholog care a urmdrit indeaproaPe evo-

lulia a sute de bdieli la virsta adulta tindri: ,,actele antisociale ale

unui copil de cinci ani pot fi modelul actelor de delincvenla ale

adolescentului."20

FCOALAnATAUgtLoR

Aceastd predispozilie mintal5 a copiilor agresivi ce ii inso!e9-

te toath viagl este cea care aproape sigur ii va face sd sfirgeascd

fur necazuri. un studiu efectuat asuPra delincvenfilor minori

condamnali pentru acte d.e violenld 9i asupra elevilor de liceu

agresivi a ajuns la conclu zia cd, acegtia au un tipar mintal co-

,rirr., atunci cind au probleme cu cineva, automat considerd cd

persoana se afld p" o potilie antagonicd, frlnindu-se sI tragd

concluzii in legdturi cu ostilitatea acesteia fald, de ei, firl sd mai

caute alte infoimalii sau sd incerce sd gindeasci pagnic pentru

a-gi rezolva neingelegerile. in acelagi timp, consecinla negativd a

unei solutii violente - de obicei, o bStaie - nu le trece prin

minte. Tendinla lor agresivd este justificata in gind prin convin-

geri cum ar fi:,,E in fugul5 si lovegti pe cine-va daci egti nebun

Ie furie,,; ,,Dacd te dai inapoi de la o bdtaie lumea o sI te soco-

teasci un lag"; gi ,,cei care sint betufi zdravdn nu suferi chiar

asa de rAu."2L' lns6 un ajutor venit la timp poate schimba aceste atitudini 9i

poate bloca iceasti traiectorie Jpre delincvenla a copilului; mai

multe programe experimentalelu avut un oarecare succes in a

ajutaraieme.,"u .opii'agresivi se invele si-gi controleze impulsu-

,il" urrtirociale inainte id intre in incurcituri majore. Unul dintre

acestea, organizatla universitatea Duke, s-a ocuPat de elevii de

gimnaziu iur" ," infuriau r"p,uq" 9i creau probleme' in cadrul

i.,o, gedinle de instruire de 4O ae minute ce aveau loc de doud

ori pe siptamine, pe o perioadi de gase pind la doudsprezece

sapiamini. Acegti 6ai"1i erau invifali, de exemplu, cd-o parte

dintre aluziile Pe care ei le intrepretau ca fiind ostile erau de fapt

neutre sau prietenegti. Ei invxlau si gindeascd 9i din perspecti-

288Cos tu r i le nnnlfabetism ul ui emo! i t t nal

PREI{ENIREA DEPRESIEI

289

Dana, de saisprezece ani, a pirut intotdearrna cd se adapteazS usor.

Dar acum, dintr-odata, nu se mai putea inlelege cu celelalte fete 9iceea ce o nemullumea gi mai tare era ci nu reu9ea sd menlin5 preamult o legaturd cu un bdiat, chiar dacd de fiecare data f'5cea 9i dra-

goste cu JI. Morocanoasd gi vegnic obositd, Dana 9i-a pierdut poftade mincare, n-a mai avut chef si se distreze in nici un fel. Se simleaneajutorati gi f5r5 speranfe, nefiind in stare sd iasx din aceastdproastX dispozitie ;i chiar se gindea sd se sinucidd'3tur"u de dLprimare fusese generattr de ultima despdrlire de priete-nul ei. Ea a precizat ci nu gtia cum sd faci sX iasd cu un bXiat fdrd sise implice imediat intr-o relalie sexuali - chiar daci acest lucru i se

pdrea inconfortabil - gi nu gtia cum si pund capit unei relalii chiariind

".u nesatisfdctrtoare. se culca cu divergi biiefi, sPunea ea, cind

de fapt nu voia decit si-i cunoascd mai bine.Astfel incit, cum tocmai se mutase la o altd 9coal6, se simfise 9i mai

timidi gi mai nelinigtita, nereugind si-9i facd prietene printre f9tel9de acolo. De exemplu, se sfia s[ deschidd vreo conversafie, vorbinddoar ci|d i se adresa cineva. Era incapabild sX se arate a9a cum era

ea de fapt gi nici nu gtia ce sd mai zici dupa: ,,Buni, ce facl?"zz

Dana a urmat o terapie in cadrul unui Pro8ram exPerimen-

tal pentru adolescenli deprimali din cadrul Universitalii Co-

lumbia. Tiatamentul ei s-a concentrat asuPra felului in care ar

putea sd igi stipineasci mai bine relaliile sentimentale: cum se-9i

?acd prieteni, ium sI se simti mai increzhtoare aldturi de alli

adolescenfi, cum sI impuni limite in privinla relaliilor sexuale,

cum se se Poarte in intimitate, cum sX-9i exprime sentimentele.

in esenfd, "tu

,r. fel de incercare de a remedia o Parte dintre tr5-

sdturile emolionale fundamentale. $i a funcliona! depresia i-a

trecut.Mai ales la cei tineri, problemele in stabilirea unor relalii ge-

nereaze depresii. Dificultatea este la fel de des intilniti atit in re-

laliile dintie copii 9i pirinfi, cit 9i in relaliile cu cei de o virsti'

Copiii deprima-ti 9i adolescenlii sint adesea incapabili sau nu

sint dispugi sd vorbeasce desPre nemulfumirile lor. Parci nu sint

in stare s5-9i evalueze corect sentimentele, dind dovadi de iras-

cibilitate, de nerdbdare, de nervozitate 9i de minie - mai ales fa-

!d de parinfi. Astfel, parinlilor le este 9i mai greu sd le acorde

sprijin emolional gi si-i calduzeascS a9a cum se cuvine, inifiin-

du-se un fel de spirali infernald, care sfirgeste il:r permanente

certuri si forme de instrdinare. -

Alfubetul emolionalva altor copii, s5-gi dea seama cum sint percepufi gi ce ar puteaginli gi simti ceilalgi copii in situaliile care i-au infuriat foarte ta-re' De asemenea, erau gi cursuri speciale pent.., stipinirea mi-niei, constind in reconstituirea unor scene, cum ar fi o tachinarecare i-ar fi putut face sd-gi iasd din fire. una dintre abilitdtile che-ie pentru controlarea miniei a constat in supravegherea senti_mentelor - congtientizarea senzatiilor fizici, cum ar fi rogireaobrajilor sau tensiunea muscurard i' mo.ner.,tt u.,urvdrii siabor'larea acestor^sernne ca pe un indiciu ce trebie;;';;;:r:]

vild sau sd mai reflecteze la ceea ce urmea zd sdfacd gi nu sd ac_fioneze impulsiv.Iohn Lochman, psiholog la Universitatea Duke, unul dintrecreatorii acestui program, *i-u rprs: ,,Ei discut' despre ,it uti-ile prin care au trecui recent, ca df exernprtr-o i*uri.,.eald pe cu_loar; pe care o consideraserd voit5. Copiii .,*o. rr*bi despre ferurcum ar fi trebuit sd abordeze aceastd intimprare. unul dintre ei,de.exemplu, mi-a povestit cum s-a adresaf unui biiefer care r-aimbrincit, spunindu-i sd nu mai faci

";;;;;uioi prr gi sim-plu a plecat' Asta insemna cd detinuse controlul fara ,e igi piar_dd respectul de sine 9i fdrd si provoace o bitaie.,,Pare interesant; murgi dintrl biiefii agresivi sint nefericifi dincauzd cd-gi ies ugor din fire; prin urmare, sint receptivi ra posi_bilitatea de a invdfa cum se se controrez".'i",*;-*o*"r,t ir ca_re deja au apucat sd se aprindd, desigur.e ur"rr*nea reacfii larece/ cum ar fi retragerea sau numdruirr pind la zece,astfer incitsi treacd primul impurs inainte de a reacfiona, nu se declansea_zd automat; biielii exerseazi asemenea alternativ";,;; fuiT-scenete in care fiecare are rolul sdu, ca d"

"*"mflu mersul in_tr-un autobuz in care citiva pusti nu le au" pu."l Astfer, ei potincerca un rdspuns prietenos prin care si-gi pdstreze demnita-tea, dar care sd fie ollternativi la lovire, pii"I;;;;;;#;ri;

de rugine.La trei ani dupd ce biielii au urmat un asemenea curs; Loch-

,*u" i.1 comparat cu allii care fuseserd la fel de agresivi, dar nubeneficiaserd de asemenea cursuri de stipiniru ? miniei. Er aconstatat c5 la adorg.lc.enta bdielii care urmaserS acest programerau mai pulin dificili la ore, aveau o pirere mai bund despre si_ne, iar posibilitatea de a se apuca de beutura sau de droguri eramult mai micd. cu cit prog.u*,rl a durat *ui *rrrt.cu atit agre-sivitatea a sclzut mai iare.

290 Alfubetul emolional Co s turi le an al fab e t ismului emo t i on al

Un studiu mondial fdcut asupra a peste 39 000 de persoanea ajuns la concluzia cd aceleagi tendinfe existi gi in Porto Rico,Canada, Italia, Germania, Franla, Taiwan, Liban gi Noua Zee-land5. La Beirut, cregterea numdrului de depresii are o strinsdlegdturd cu evenimentele politice, cotele maxime fiind atinse intimpul perioad.elor de rdzboi civil. in Germania, in rindul celornisculi inainte de 191.4, probabilitatea de a face o depresie pinXla 35 de ani era de 4%. Pentru cei niscufi intre 1934 qi 1941, erade14%.tn lumea intreagS, generaliile care s-au maturizat in mo-mente de tulburiri politice sint marcate de un numdr mai marede depresii, degi in ansamblu cregterea acestei tendinle nu arelegiturd cu evenimentele politice.

Micgorarea virstei la care copiii trdiesc prima experienfd de-presivi pare de asemenea si fie un factor comun pentru lumea

"intreagd. Atunci cind le-am cerut experlilor sd imi spund de cecred ei asta, au apdrut mai multe teorii.

Dr. Frederick Goodwin, directorul Institutului Nalional deSdndtate Mintald, a ficut urmXtorul comentariu: ,,A existat ocumplitd erodare a nucleului familial - numdrul divorlurilors-a dublat, pirinlii au tot mai pulin timp disponibil pentru co-piii lor 9i nu stau prea mult intr-un loc. Nu apuci s5-!i cunogtiprea bine restul familiei, iar pierderea acestor surse stabile deautoidentificare inseamnd un risc mai mare de a se ajunge la de-presie." Dr. David Kupfer, geful catedrei de psihiatrie a Univer-sitilii de Medicini din Pittsburgh, sublinia o altd tendin!5:

,,Odatd cu extinderea industrializdrii dupi cel de-al doilea rdz-boi mondial, aproape cd nimeni nu mai era Pe-acasi. in tot maimulte familii s-a instalat o indiferen!5 a pdrinlilor fald de nevoi-le copiilor, pe m5surX ce acegtia cregteau. Aceasta nu este o cau-zi directd a depresiiloq, dar creeazd o anumiti vulnerabilitate. Fac-torii de stres emolional care aPar de timpuriu pot afecta dezvol-tarea neuronilor, ceea ce poate duce la o depresie in momentelede mare stres, chiar dacd ele pot apdrea zeci de ani mai tirziu."

Martin Seligman, psiholog la Universitatea Pennsylvania,spunea: ,,in ultimii 30 sau 40 de ani, am remarcat o cregtere ac-centuatd a individualismului 9i o descregtere a convingerilor re-ligioase, precum 9i o scddere a sprijinului acordat celorlalli decomunitdli ori a familiilor numeroase. Aceasta inseamnd o pier-dere de resurse care ar fi putut mobiliza impotriva obstacolelor

9i a egecului. in acest sens, orice egec este considerat ceva de du-ratd 9i este amplificat in a9a fel incit afecteazd totul in viatd. Exis-

291,

o noud trecere in revistd a cauzelor depresiei la tineri subli-niazd, deficite la nivelul a doud zone de competenfi emofionald:talentul de a stabili relatii, pe de o^parte, si ointerpretare a refu-zurilor celorlalgi, pe de altd parte. in vreme ce o parte dintre pre-dispozitiile la depresie sint aproape sigur de ordin genetic, ilte-le par a fi cauzate de obiceiul de a gindi pesimist, dar care esteun proces reversibil, ce predispune copiii sd reaclioneze violentla cele mai mici infringeri din viali - o notd proastd, o ceartd cupdrintii, o respingere din partea celor din jur--, ajungind la de-primare. Existx dovezi care sugereazd, cd aceastd predispozitiepentru depresie, indiferent pe ce s-arbaza,este si mai mare la ti-neri.

PRETUL LUMII MODERNE: NUMARI]L MAREDE DEPRESII

Anii de sfirgit de mileniu au inaugurat o noui epoci, cea aMelancoliei, aga cum anii '20 erau

"pocu Anxietifiloi. Datele la

nivel internalional aratd ci starea ce pare a fi o epidemie a zile-lor noastre - depresia, care se intinde tot mai tire - se adap-teazd in funclie de stilurile de viali moderne. Fiecare generagie,comparativ cu cele anterioare, in lumea intreagd, a inregistratun risc tot mai mare de a ajunge intr-o stare depresivi I .,.,doar o stare de tristefe, ci de nepdsare, de'demor u{irur"gi de au-tocompitimire, precum ;i de coplegitoare lipsi de sperantd -de-a lungul unei vie!i23. Aceste sidri upat de la virste tot mai fra-gede. Depresia la copii, cindva complet necunoscuti (sau cel pu-tin nerecunoscutd), iese la iveald ca o pecete a scenei moderne.' Degi probabilitatea de a deveni deprimat cregte odati cuvirsta, totugi cea mai mare cregtere se remarcd la tineri. pentrucei niscufi dupi 195s, posibilitatea de a suferi o depresie majo-rr la un moment dat in viald este in multe fdri de trei ori mai ma-re decit pentru bunicii lor. La americanii ndsculi inainte de 1905,proporlia celor care ar fi putut suferi o depresie gravd intr-o via-fd era de doar 1o/"; dintre cei ndscufi dupd 195s, phe la24 de ani,aproximativ 6"/" au suferit deja o depresie; pentiu cei nisculi in-tre 1945 si7954, posibilitatea de a suferi de o depresie majori ina_inte de a impiini 24 de ani bste de zece ori rnai mare decit pentrucei ndscufi intre 1905 si 191124. pentru fiecare generatie, primulepisod de depresie are tendinta sd apard tot mai devreme.

292 AlfabetuI cmotional Cttsturi le analfabetismului emotional 293

Copiii cu depresii majore trec prin astfel de episoade caredureazd in medie 1"1 luni, degi la unul din sase au tinut chiar unan gi jumitate. Depresiile ugoare care gi-au fdcut aparifia la virs-te fragede, uneori chiar la cinci ani, nu devin foarte intense, dar

dureazd mai mult - in medie, aproximativ patru ani. Kovacs a

constatat cX acei copii care au suferit o depresie minori riscd si

o transforme intr-una majord - intr-o aga-numiti dubld depre-sie. Cei care ajung la o dubl6 depresie riscX mult mai mult si seconfrunte cu o recidivi odatd cu scurgerea anilor. In cazul copi-ilor, depresia s-a prelungit pini in adolescen!5 9i uneori chiar pi-nX in primii ani de virsti adultd, suferind de depresii sau de unsindrom maniaco-depresiv, in medie, o datd la trei ani.

Kovacs mi-a spus cd acegti copii ,,pltrtesc" nu numai suferin-

!a produsd de depresia in sine. ,,Copiii inva!5 in general anumi-te atribute sociale de la cei de o seamd cu ei - de exemplu, ce sifaci cind vrei ceva gi nu pofi sd ai, observind cum se descurcd in

situalia respectivd ceilalli copii 9i aplicind la rindul lor modelul.

Copiii deprimali se numXrd insd printre copiii neglijali la gcoa-

16, sint aceia cu care ceilalgi copii nu se ioac5,."28Fiind ursuzi sau trigti, acegti copii aiung sd evite inilierea in

contactele sociale sau si nu ia in seamd un alt copil care incear-

cd s5-i abordeze - acesta fiind un semnal pe care copilul socia-bil il percepe ca pe o respingere; rezultatul final este cd un copildeprimat este respins sau neluat ir seamd la joacd. Aceastd lacu-ni la nivelul experienlei interpersonale inseamnd ratarea a ceeace ar putea sX invele jucindu-se, ajungindu-se la probleme socia-le gi emogionale cu urmdri chiar dupa iegirea din depresie2e. in-

tr-adevdr, atunci cind copiii deprimali au fost comparali cu ceifird depresii, s-a constatat cd sint mai pulin capabili sd se adap-

teze in societate, au mai pufini prieteni, nu sint preferafi de cei-lal;i la joach, sint mai pulin indrdgili gi au relalii conflictuale cu

ceilal!i copii.Un alt rezultat nepl5cut pentru acegti copii este faptul cd ei

se descurci prost la gcoald; depresia are un efect negativ asuPra

memoriei gi puterii de concentare, drept pentru care cu greu re-

ugesc sd fie atenli la ore gi sd refini ceea ce li se pred5. Un copilcare nu simte nici o bucurie i9i va canaliza cu greu energia sprea-gi stdpini bine lecfiile, ca si nu mai vorbim de acea experien!5a sthrii de iransi in timpul acumuldrii de cunogtinle. In mod fi-resc, cu cit perioada de depresie a copiilor din studiul lui Kovacs

td o inclinafie spre a lSsa o infringere de moment sa devinr unade durati si o cauzi a lipsei de sperantd. Dacd ai avea o perspec-tivd mai largd, cum ar fi credinfa in Dumne zeu qiin viafa de apoi,atunci pierderea unei slujbe ar pirea . i"J;Gr" ,"*po, ard..,,Indiferent care ar fi cauza, depresia la tinleri este o problemdpresantS. in statele unite, "rii*eril"

variazdfoarte mult in pri_.vinfa vulnerabilitdlii de--a lungul vietii datorJ depresiilor decare suferd copiii si adolescenfii, indiierent de f"riouda in careapar ele. unele studii epidemiorogice, .ur" ul-folosit criteriistricte - simptomere oficiare de diagnosticare a depresiilor _au constatat cd pentru biielii gi feterJintre 10 gi 13 ani probabi_litatea de a face o depresie majore de-a lungur'unui an este camde 8 sau 9oh, deqi arte studii inaintasertr o .ifre .u* ra jumdtatefta chiar si de doar 2%). tJnele date ,.,,g"*urt cd procentulaproape se dubleazd pentru fete la pubertaie. P^rni ra 16%dintrefetele intre 74 si r6ani s_uferd depresii serioase, iar ra bdieti pro_centul rimine constant2S.

TRAIECTORTA DEPR ESIEI LA TINERI

Depresia n-ar trebui doar tratatr, ci qi preaenitd,lucru clarmai ales la copii, in cazur cirora s-a fdcui o'd"r.op"rire extremde alarmantd: chiar gi episoadele minore dedepreJie la un copilpot duce la episoade gri.'" ulterior in viafd26. a.u*ta idee punela indoiald vechea presupunere ctr depresia r.*pii nu conteazipe termen lung, pentru ci ei ,,o uitd iu vremea". Desigur ci fie-care copil se mai intristeazi din cind in ci.d; copilariu gi adoles_cenfa, ca gi perioada adultd, presupun gi momente de dezamE_gire sau pierderi importante sau mai mici care intrelin suferinfa.Nevoia de a prevet i r,,r se referd la asemenea momente, ci ra co_piii pentru care spirala infernali a tristelii ii aduce intr_o stare dedisperare, de iraicibilitate si de izolare - mult mai g.arre decitmelancolia.

^ Dintre copiii ale cdror depresii au fost suficient cle grave in-cit.sd se ajungd la tratamentsserioase, trei sferturi mai trecuserdprintr-un episod de depresie, conform unor date adunate de

Yli' Ko."gr:, psiholog ra Institutul 9i Clinica de psihiatrie dinPittsburgh2T. Kovacs u it.rdiut copli diagnosticagi cu depresii in_cd de la virsta de opt ani, urmdrincl_u_i p"" pur....,rr.,irr,"i perioa_de mai lungi, pe unii chiar pind la 24 de ani.

294 Afabetul emolional Co s turi I e an alfub e tis mului emo! ion a I 295

este mai lung5, cu atit notele scad si mai tare 9i se descurcd marslab la teste, asa incit pot rdmine 9i repetenli. De fapt, existd o co-relare directd intre durata depresiei unui copil gi notele sale dt,la gcoald, datoritd poverii constante din tirnpul episodului res-pectiv. Toate problemele de invbfiturd implici 9i aceastd compo-nenti a depresiei. Asa cum observd Kovacs: ,,Imaginafi-vd." r.intimpld cind deja egti deprimat si egti gi dat afarX de la gcoald,drept pentru care rdmii singur acasd si nu mai ai nici mdcar cucine sd te joci."

CUM SE A/UNGE LA DEPRIMARE

Ca 9i in cazul adullilor, modaritdtile pesimiste de a interpre-ta esecurile din viali par si alimenteze sentimentul de neatuto-rare si de lipsd de speranti din sufletul copiilor deprimafi. ceicare sint dejn deprimati gindesc astfel 9i asta se stie dintotdeau-na. Ceea ce a iegit la iveald doar recent este faptul cd de obiceicopiii care au inclinafie spre melancolie tincl cdire o viziune pe-simisti inainte de a ajunge sd fie deprimali. Aceastd informatiesugereazd o posibilitate de a-i vaccina impotriva depresiei ina-inte ca ea si loveascd.

o dovadd provine din citeva studii asupra convingerilorcopiilor despre propria capacitate de control isupra a ceea ce lise intimpld in viatd - de exemplu, de a indrepta in bine lucru-rile. Acest lucru este demonstral de faptul cd de obicei copii re-acfioneazi astfel: ,,Cind am probleme acasi mh descurc maibine decit alli copii la rezolvar-ea lor" 9i ,,Cind md striduiesc su-ficient, iau note mari." Copiii care nu spun nici una dintre acestefraze descriptive pozitive sint convingicd nu pot schimba nimic;acest sentiment de neajutorare e 9i mai mare la copiii foarte de-prima!i30.

un studiu grxitor a urmdrit ciliva copii de clasa a cincea si agasea in zilele ce au urmat primirii carnetelor de note. Asa cumne amintim cu tolii, carnetele de note sint in general una dintresursele de mare exaltare sau de mare dispeiare pentru copii.Cercetitorii insd gisesc cd ele au consecinle asupru ful.rlrl in ca-re copiii i9i asumd rolul in cazul unei note mai proaste decit seagteptau. Cei care considerd cd aceastd notd se datoreazd uneineimpliniri personale (,,sint un prost") se simt mai deprimalidecit cei care isi explici aceastd notd ca pe un lucru ce poate fischimbat. (,,Dacx md voi strddui mai tjre la matematiid si in

special la teme o sd capdt o nota mai bun6.")31 Cercetdtorii au

identificat un grup de gcolari din clasele a treia, a patra 9i a cin-

cea pe care col"egii i-au respins, situalie ce a continuat 9i in clase-

le uimdtoare, ei rdminind ttittu paria. Felul in care copiii respingi

igi explici acest refuz este de o importanlx capitald in privinla

apariliel unei depresii. Cei care consideri cd aceasti respingere

se datoreaza unui defect personal devin 9i mai deprimafi' Cei

optimigti insa, care-gi imagineaz6, c6 ar putea face ceva pentru a

iriar"piu lucrurile, nu devin neapdrat deprimali, in ciuda unei

respingeri permanente32. Iar intr-un studiu referitor la copiii ca-

re irec"extrlm de greu in clasa a gaptea s-a dovedit cd aceia care

au manifestat o at]tudine pesimisti si au reaclionat negativ fali

de gcoald gi fala de stresul addugat acasa au suferit o depresie33'

Dovada cea mai directa a faptului c5 o perspectivd pesimis-

t5 ii face pe copii sd cadi cu ugurinld pradd depresiei provine

dintr-un siudiucare a durat cinci ani, efectuat asupra unor copii

de la inceputul clasei a treia3a. La copiii mai mici, cel mai puter-

nic indiciu cd vor suferi o depresie a fost perspectiva pesimistl

combinati cu o loviturS majoie, cum ar fi divorful parintilor sau

un deces in familie, ceea ce l-a tulburat mult pe copil, i-a creat o

stare de nelinigte si, eventual, au existat 9i nigte pxrinti incapa-

bili s5 ofere o consolare suficienti. Pe m5surd ce copiii au cres-

cut, terminind gcoala primarS, a avut loc o schimbare griitoare

ir:r gindirea lor referitor la binele 9i rdul din viala lor, copiii ca-ta-

log"ind tot mai mult aceste evenimente in funclie de propriile lor

triseturi psihice: ,,Iau note mari pentru cd sint degtept"; ,,N-1*

prea mulii prieteni pentru ci n-am urnor." Aceste schirnbari in-

iep sa se instaleze treptat cam intre clasa a treia 9i a cincea' Pe

mdsurd ce se intimpld aceasta, copiii care dezvoltd o perspecti-

vd pesimisti - gi atribuie obstacolele din viala lor unor defecte

p"*o.ul" serioase - incep sd cadS pradd unor stdri depresive,

ia reacgie la problemele ce aPar. Mai mult, experienla depresiei

in sine pur" ,a intdreascd aceste modalitS;i de gindire pesimistd,

astfel incit, chiar dupa ce este dep59it5 starea depresivd, copilul

rdmine cu o cicatrice emolionald serioasd, cu convingeri alimen-

tate de depresie 9i intipdrite in minte: cd nu poate sd se descur-

ce la gcoali, cd toati lumea il respinge 9i ci nu poate face nimic

ca si scape de dispoziliile neplacute. Aceste idei fixe il pot face

pe copil gi mai vuinerabil, pe misur5 ce apare o alti depresie pe

Parcurs.

296 Alfabetul emotiortnl

S C URTC/R CUITAREA DEPRTSIIL OR

Cost ttrile anslfttbet isrnri tti ernofional 297

Existd gi o veste buni: toate indiciile aratd cd clacd acegti co_pii sint invdtati sd aibi o perspecti'd mai productivi fatd de di_ficultalile lor, riscul de clepreiie scade*. intr-un st.rai., efectuatla un liceu din oregon, apioximativ unul din patru erevi sufereade ceea ce psihologii numesc ,,micd depresie"', adicd nu indea-lY.: d" gravd incit si depdgeasci starea bbisnuita de nefericire3s.unii se aflau in primele ieptxmini sau luni din ceea ce putea de-veni o depresie in toatd regula.

Intr-o ord de curs speciita ae h sfirgitul zilei,zS dintre eleviiugor deprimali au fost invdfafi si-gi infrunte modelul gindiriiasociat cu depresia pentru a deveni mai doritori de algi faceprieteni, de a se infel_ege mai bine cu pirinfii lor gi de a seimpti-ca in activitili sociale care le ficeau pldcere. La sfirgitul unuiqrogram de opt siptdmini, ss"/o dintre acegti erevi gi-au depigitdepresia ugoard, in vreme ce d.oar un sfert dir,tr" cei care r,r pur-ticipaserd la acest program au reugit sd depigeasci momentulcritic. un an mai tirziu, un sfert dintre cei din grupul compara-tiv au ajuns la depresii grave, spre deosebire de"doir 14% dintregfevii care-particlpaseri la programul de prevenire a depresiei.Degi nu a durat d.ecjt opt dupe-imieze, ,u iur" cd acest curs spe-cial a redus riscul de depresie la jum5tatei5.

in mod similar, s-au mai fdcut descoperiri promifitoare inuffna unui curs special de o sdptdmind pentru tinerii intre 10 si13 ani care aveau probleme cu pdrintii ;i dideu,, ,"*u ;" il:presie. in intilnirilg de- dupd or!t" de gcoald, ei au invdlat ele-mente emolionale fundamentale, inclusiv cum sd se descurce cuneinlelegerile, sd se gindeascd inainte de a trece la fapte gi, t;te lucrul cel mai important, cum sd infrunte convingeriie iesi-miste care insolesc depresia - d.e exemplu, hotdrini si invege%

. * La copii, spre deosebire de adulti, tratamentul medicamentos nueste neapirat o alternativi pentru terapia sau prevenirea depresiilor;

copiii au un alt metaborisl ! raport cu medicamentele comparativ cuadul-tii. Antidepresivele triciclice dau deseori rezultate la adul;i, dar lacopii reuge.sc aproximativ in mdsura in care este eficient gi un medica_

ment inactiv placebo. Medicamentele mai noi impotriva depresiiior, in_clusiv Prozacul, sint incd.netestate pentru copii. besipramina este unuldintre cele mai des intilnite (gi mai sigure) triciclice folosite pentruadulti. s-a demonstrat,chiar in timp ce scriam aceastd carte ci ar puteasd fie cauza clecesului la copii.

mai serios dupd ce nu s-au descurcat Prea Srozav la un test, in'

loc sd gindeasci doar cd: .,Nu sint destul de degtept'"

,,CJea ce invald un copil la aceste ore este cd dispoziliile cum

ar fi anxietatea, tristelea Ji *it ia nu se revarsd din sine fdrd a de-

line nici un control asupra lor 9i ci el poate schimba ceea ce sim-

te prin ceea ce gindegte", subliniazd psihologul Martin selig-

*u., unul dintre creatorii Programului de 12 siptdmini. Deoa-

rece lupta cu gindurile deprimante poate impiedica formarea

unei diipozifiiiumbre, Seligman mai adaugd: ,Jupta devine un

intiritoide moment care ajunge si fie un obicei'"Din nou aceste cursuri au scizut numdrul depresiilor la ju-

matate - iar acest lucru mai dura gi dupa doi ani. La un an du-

pi terminarea cursurilor, doar 8% dintre participanli au avut un

punctaj modest spre grav la testul de depresie, fald de29"/' din-

ire copiii din grupulle nu a participat la cursuri. $i dupl doi

ani, aproximativ iOW dnt e cei care au participil lu curs au dat

,"*n" de cel mult o depresie ugoard, fald de 44% din grupul

comparativ.firraluruu acestor abiliteli emolionale incd din adolescenfd

poate fi de mare ajutor. Seligman observd: ,,Acegti copli se des-

curce mai bine, infruntind chinul obignuit la virsta adolescenlei

de a fi respingi de ceilalli. Ei par sd fi invilat acest lucru cind ris-

cul depresiei este mai mare, adicd in primii ani de adolescen!5'

Iar leciia continud sd aibd efect 9i sd fie eficientd dupi termina-

rea cursului incd vreo ciliva ani, sugerind ci aceqti copii folosesc

aceste informafii in viala lor de zi cu zi-"

Alli experli in problema depresiei la copii au acceptat ctt

mult entu2iasm nbile programe. ,,Dacd vreli intr-adevir o

schimbare radicalS 9i reaie pLntru bolile psihiatrice cum ar fi de-

presia, trebuie si faceli ceva inainte ca acegti copii si se imbol-

niveaSci", Comenta Kovacs. ,,Adevdrata solulie este O inoculare

psihologicd."

TULBURARILE DE ALI MENTATIE

Cind lucram ca student la'clinica de psihologie, la sfirgitul

anilor 7960, am cunoscut doud femei care sufereau de probleme

de alimentafie, chiar dacd acest lucru l-am inleles abia ani de zi-

le mai tirziu. Una dintre ele era o strilucitd absolventd de mate-

maticd, studiase la Harvard 9i eram prieteni inci din studenfie'

Cealalti fdcea parte din personalul Bibliotecii Universitare' Ma-

298 Alfubetttl emotional

tematiciana, desi era foarte slabi, pur 9i simplu nu era in staresd mdnince: sustinea cd are repulsie fald de mincare. Biblioteca_ra era corpolentd gi cdzuse in patima inghetatei si a tortului demorcovi sara Lee gi a altor deserturi; dupe ce se indopa - agacum mi-a mirfurisit cu oarecare jeni - se ducea pe ascuns labaie 9i igi provoca virsdturi. in prezent, matematiciana ar fidiagnosticatd ca suferind de anorexie nervoasi, iar bibliotecara,de bulimie.

in acele vrernuri, nu existau asemenea diagnosticrri. Mediciide clinici abia incepuserd si se preocupe de"aceastr problemi;Hilda Bruch, pioniera acestei miscrri, i publicat un articol de-spre problemele de alimentatie in 1.96937.'Bruch era uluitd de fe_meile care erau in stare sd moard de foame si suslinea cd unadinke- principalele cauze consta in incapacitaiea de a recunoas-te gi de a reacliona corect la nevoile trupului - 9i ur,rr.r,",

"rri-den_t, la senzatia de foame. De atunci, literatura clinicr asupraproblemelor de alimentalie s-a extins enorm spre o multitudinede ipoteze asupra cauzelor, incepind cu fetele foarte tinere caresimt nevoia sd atingd standardele greu de atins de frumusele fe-minind 9i pind la mamele.mult prea acaparatoare care igi impingfetele sd trdiasci un vegnic seniiment de vinovdfie.

Majoritatea acestor ipoteze aveau insr un defect: erau extra-polSri in urma unor observafii ficute in timpul terapiilor. Dinpunct de vedere gtiinfific, sint mult mai acceptabile studiile fd-cute pe grupuri mari de persoane de-a lungul mai multor ani,pentru a vedea la cine apar problemele de fapt. Acest tip de stu-dii permite o compalafie clird gi corecti, .uiu poate afirma, deexemplu, daci faptul.de a avea pdrinti abuzivi ie predispune pefete la probleme de alimentatie. Dincolo de u."uriu, poiri .o.r-tatate 9i condiliile care favorizeazd asemenea probieme, fiinddistinse cele care par a fi cauza, dar care se intilnesc adesea si Iacei care nu au problemele celor ce vin la tratament.

Atunci cind s-a fdcut un studiu asupra a mai bine de 900 defete, incepind din clasa a gaptea 9i pini intr-a zecea, s-a consta-tat ci deficienfele emolionale - in special incapacitatea de adiscerne sentimentele nepldcute gi de i le controli - sint facto-rii cheie care duc la problemele de alimentafie3s. chiar gi in cla-sa a zecea intr-un foarte populat liceu din Minneapolis existau61 de fete care deja aveau simptome serioase de anorexie sau debulimie. Cu cit problema era mai gravd,cu atit fetele reactionaumai puternic la obstacole, ba chiar si la cele mai mici neajunsuri,

Cos t uri le analfab e t is rnul ui en rc! io nnl

prin sentimente negative intense, Pe care nu 9i le^puteau calma

ql p. care cu cit le congtientizau mai pulin cu atit le resimleau

*ui i.,t"ts. Cind aceste doui tendinle emolionale erau cuplate

cu o nemullumire puternici in ceea ce privegte corpul 1or, se

ajungea la anorexis sau la bulimie. S-a constatat cd nu pdrinlii

exagerat de exigenli joaci rolul cel mai important in provocarea

pro6lu*.lor de alimentalie. (Aga cum ne Prevenea 9i Bruch, te-

friile bazatepe acest punct de vedere nu sint bine formulate; de

exemplu, paiintii pof.r, ugurinld sd fie foarte severi ca reactiela

probllmett de alimentafie ale fetelor lor dintr-o incercare dispe-

iatd de a le ajuta.) Irelevante au fost considerate in final gi expli-

caliile populare, cum ar fi frica de sexualitate de la inceputul pe-

rioadei de pubertate gi lipsa unei bune pdreri despre sine.

in schimb, lanful cauzal relevat de studiile prosPective ince-

pe cu efectele asuPra fetelor tinere ale faptului cd au crescut in-

ir-o societate preocupatd de canoane de frumusele feminind ca-

re presupun o sldbire nefireasca. Pe mdsurd ce se ajunge la ado-

lescente, fetele sint obsedate de greutatea lor. De exemplu, o fe-

tili de gase ani a izbucnit in lacrimi atunci cind mama ei i-a sPus

si mearge sd inoate, pretinzind cd aratl prea grasd in costumul

de baie.b e fapt, susline pediatrul care Povestegte cazu1, greuta-

tea era nor*ilA pentru lndllimea ei3e. intr-un studiu fdcut pe

271 de tinere, jumdtate dintre ele considerau cd sint prea grase,

degi majoritatea aveau greutatea normal5. Studiul de la Minnea-

polis a aritat ci obsesia kilogramelor in plus n-u este in sine su-

?icientd pentru a explica de ce unele fete au probleme de alimen-

talie.unele persoane obeze nu sint in stare sd discearnS diferenla

intre a se terne, a se infuria 9i a le fi foame, astfel incit unificd toa-

te aceste senzalii in ideea de foame, ceea ce duce la o alimenta-

lie exageratd de fiecare dati cind sint supiratea0. Ceva similar se

pu." .X se intimpld gi cu aceste fete. Gloria Leon, psiholog 1a

Universitatea din Minnesot at care a intreprins studiul asupra fe-

telor cu probleme de alimentafie, a observat cd aceste fete ,,con9-

tientizeizd insuficient sentimentele 9i semnalele date de trup;

acesta s-a doved.it singurul 9i cel mai puternic indiciu de a pre-

vedea continuarea problemelor de alimentalie 9i in urmitorii

doi ani. Majoritatea copiilor inva!5 sd distingd intre senzalii 9i sd

poatd spune d.aci se iimt plictisifi, furiogi, deprimali sau fld-

minzi - acest lucru fiind o parte din ceea ce se cheamd cunog-

tinlele emofionale. Dar aceste fete au probleme cu distingerea

299

300 Al-fnbetul cmofional Cos tur ile analfabetisnnt lui emo f ional 301sentimentelor fundarnentale. pot avea neinleregeri cu iubitul fd_rd s5-gi dea seama cd sint furioase, nelinistite iau deprimate _traincl doar o furfuni emoJionald subtilS, pu.ur".

"u gtiu str o de_pSgeascd eficient. in schimb. invafd si se simti mai bine mincind;acesta poate deveni un obicei emolionar puternic intipdrit., t

--'

Dar cind acest obicei de calmare interacfio neazlcu frustrdri_le pe care le trdiesc fetele pentru a rdmine subtiri, existd toatef.lt^"]::l:" iiyqe la problemede alim"","fi". ,,ra inceput vammca exagerat", observd Leon. ,,Dar ca sd reminf subtire, va in_cepe sd verse sau sh ia raxative ori sd facr foarte mult,port p""_tru a scipa de kilogramele acumurate in urma unei alimentatiinesdnitoase. O alti cale in aceastd luptd a" ,tapi"i;;;;;;i;lor emofionale ar.fi c:a pe care o areg cere.ur"'* mai mi'incddeloc - aceasta fiinci o posibilitate ci"e a simti cd existi un oare_care control asupra sentimentelor cople;iroare.,,

lombinatia intre o constien hzare interioarr nesatisfrcdtoare;i siabele capacitdii d5

3daptare sociali coriduce ra faptul c5aceste fete, atunci cind sfurt nernulfumite a" pri.i""i sau de pd_rinfi, nu reugesc si aciic.eze eficient pentru o i.,aru1ri";;ffi;sau a scdpa de propria net'er.icire. in schirnb, ,rrpArur"u lor de-cla.geazd problerneie rle aii'rentafie, indifercnt dacd este vorbade l-'ulirnie sau rie ancrc,xi" rou f"r gi simplu cre mincaful fdrxm5surS. Tiatarn.^telc'eficiente pentru aceasti categorie de fete,crede Le.n, ar trebui si i'crurjdi'strucfiu"i." r.-u,. puiea rerne_tlia acea capacit'ate emofionali ce re lipsegte. ,iri"i.ru.,ii au tres_coperit", rni-a s;pus ea, ,,cd daci ne udr"ri* direct problernelor,te.apia functioneazd mai bine. Aceste fete trebuie sd invele sd i;iidentifice sentimentere gi sd se calmeze sau sd-gi stdpineascd maibine relafiile, fdrl u upuio ca la o solufie tu ,rr,ui.;ffi;t;ffi:

te de a minca."

DOAR CEI SINGUR/ RENLTNTA LA FCOALAAceasta este drama din clasele primare: Ben, erev in clasa apatra, are putini prieteni si tocmai a auzrt de la amicur lui ]asoncd nu se vor juca impreuli in pauza de prinz - iuror., vrea sd sejoace cu un alt biiat, cu Chad. Benigi ia capul ir.,'miini gi se prd-bugegte in lacrimi- inci smiorcdindu-se, Ben se duce in sala demese/ acolo unde fason 9i Chad minincd.,,lJrdsc_tupeul pe care il ai!", tipdBen la Jason.,,De ce?", intreab5 Tason.

,,Pentru ci m-ai min!it", sPuse Ben cu un ton acuzator'

,,Mi-ai zis toatd sSptdmina cd o si te joci cu rnine 9i m-ai min!it."

Dupd care Benle indreap.td spre o masi goald, plingind uqgr:

[ason I cnua se duc la el gi incearcS s5-i vorbeascd, dar Ben igi

bag6 iegetele in urechi, hotirit si-i ignore 9i fuge din sala de

*es", casS se ascundi in spatele lizilor de gunoi ale gcolii' un

grup de fete care au fost martore la acest schimb de cuvinte in-

Ieaica sd aibd un rol impdciuitor, se duc la Ben gi ii spun ci fa-son e dispus si se joace ii cu el. Dar Ben nici nu vrea sd audl 9ile spune sd-l lase ir, pu.e. El igi linge rdnile, smiorcdindu-se de

.tt'rnt singural. Sigur cd este un moment foarte intens; sentimen-

tul de a Ii respini 9i lipsit de prieteni este unul prin care fiecare

trece la un mbment dat in copildrie sau in adolescenli. Ceea ce

este insd cel tnai grditor in privinla lui Ben este incapacitatea de

a reacliona la efoittrrile lrri ]ason <ie a indrepta lucrurile - lucru

care in loc sd ii aline suferinfa, o amplific5. O asemenea incapa-

citate d,e a sesiza 9i de a profita de o astfel de gansi este tipici

pentru copiii mai retragi; aga cum am vilzutin Capitolul S, copiii

iespingi din punct de vedere social, in general, nrr. sint in stare sI

desluseascd iemnalele emoiicnale 9i scciaie; chiar cind le pot

citi, au un repertoriu foarte limitat de reaclii. Renunlarea la

gcoald este celhai rnare risc irentru copiii cu probleme de adap-

tare in societate. Rata renunl5rilor la studii printre copiii care

sint respingi de colegii lor este de douE pind la opt ori mai mare

fali de aceea inregiitratd in rindul copiilor care au prieteni. O

cercetare a ardtat ia, d" exemplu, 25% dintre copiii nepopulari

in gcoala primari au renunlat la gcoali iirainte de terminarea li-

ceului, comparativ cu 8% dintre ceitalgi copiia2. Nici nu-i de mi-

rare: imaginali-vd 30 de ore Pe sdptlmind intr-un loc in care ni-

meni nu te iubegte!DouS tipuri de reaclii emolionale ii determini pe coPii str

sfirgeascd ptitt a deveni nigte paria. A9a cum am vdzut, unul este

inciinalia ipre iegiri minioase 9i percepereaunei ostilitdli chiar 9iacolo unde ea nu existd de fapt. Cea de-a doua este timiditatea,

anxietatea 9i a fi ruginos in societate. Dar dincolo de aceqti fac-

tori temperamentali, copiii sint cei care ,,se tetrag" - cei a cdror

timiditaie repetatd ii face pe cei din iur s5 se simta stingherili -

9i care au tendinta de a se izola.o modalitate prin care acegti copii ,,se izoleazd" esle felul in

care transmit unele selnnale emofionale. Cind copiii de gcoali

cu prieteni pulini au fost intrebali cum s-ar manifesta dezgustul


gi furia pe chipul lor, ei au mimat gregit de mult mai multe oridecit copiii indrdgili. Cind unor.oiii de grddinifd li s-a cerut sdexplice cdile prin care gi-ar putea face prie"teni sau ar putea s6 nuse batd, copiii nepopulari - cei .rr.url ceilalti copii se codesc sdse joace avut rdspunsuri autodefensive atunci, de exem-pl1, in situalia in care doi copii voiau aceeasi jucdrie, reaclia co-piilor evitafi a fost aproximaiiv urmdtoarea: ,,Arde-i un pumn!,,- sau vagi incercdri de a obgine ajutor din partea unui adult.Afunci cind copiilor li s-a cerut sd interpreteze tristelea, furiasau rdutatea, cei mai pufin populari au dat interpretdrile celemai pulin convingdtoare. Nu elte deci de mirare cd asemeneacopii se simt neajutorati cind este vorba si igi facd prieteni; inca_pacitatea lor sociald devine un fel de profefie. in toc sd invele noiabordrri in a-gi face prieteni, ei continud sd facd acelagi luciu ca-re nu a funcfionat nici in trecut sau vin cu solufii gi mai inadec_vate=..

in aceastd ad.evxratd loterie de a fi pldcuti de allii, acegti co-pii dispun de foarte puline criterii de i acliona emofional: ei nupar deloc amuzanfi 9i nu gtiu cum sd-i faci pe ceilalti si se sim-ta bine si in largul lor. studierea copiilor nepopulari la joaci a3lelut,

au exemplu, ci sint mult mai inclinati sa trigeze decit cei-lalfi, cd nu gtiu sd piardd, cd ,,se dau mari,, cind cigtigi, liudin_du-se peste mdsurd. Desigur cd majoritatea copiilor vor sd cigti-ge un joc - dar fie cd ei cigtigd s-au pierd, mijoritatea copiiiorpot sd isi relini reacliile emolionale pentru a nu submina relatiacu prietenul de joacd.

In vreme ce copiii care nu au aceastd inclinafie spre viafa so-ciald - care p-ermanent au probleme de descifrur" 9i de reacgiela emotii - sfirgesc ca peisoane izolate din punct de vedere so-cial, acest lucru nu se iplica acelor copii .ur" tr". doar printr-operioadd temporard de marginalizare. Dar pe cei care sint inpernanenfd exclugi gi respinsi, statutul de piria, dureros, ii ur-mdregte in tofi anii de gcoald. consecinlele faptului cd sfirgescPl". i fi margin alizali sint potenlial mai mari pe masurd ce co-pilul intrd in virsta adulta. in primul rind, apropierea de prie-teni 9i tumultul din momentele de joacd glefuiescialentele socia_le gi emolionale care vor duce la ait tip de relafii interpersonalemai tirziu, in viald. Copiii care sint exclusi din acest tdrim al in_vifdrii sint inevitabil dezavantajali.

E de infeles cd acei copii care sint respingi dau d.ovadd demultd anxietate 9i de multe griji, fiind totodatd deprimali gi sin-

Costurile analfabetismului emolional 303

guri. De fapt, cit de popular este un copil in clasa a treia Pare a

ii ,.ttt it'rdi.iu mult mai bun al shndtdlii mintale de la L8 ani - mai

eficient decit evaludrile profesorilor 9i ale asistentelot decit re-

zultatele de la gcoali 9i IQ-ul 9i chiar mai eficient decit rezultate-

le testelor psihologiceaa. $i, a9a cum am vdzut ,in f.azele ulterioa-

re ale vielii, cei care au prieteni putini 9i sint singuri riscd in mod

cronic sd fie afectali de boli de tot felul 9i o moarte timpurie.

A9a cum sublinia psihanalistul Harry Stack, invdlam cum sd

ne negociem relaliile intime - cum si ne rezolvim neinlelege-

rile giii ne impirtigim cele mai profunde sentimente - din pri-

mele noastre relalii apropiate cu prietenii de acelagi sex. Dar co-

piii care sint respingi din punct de vedere social au doar jumdta-

ie din gansele celor de-o virstd cu ei de a avea un prieten bun in

acegti ani din gcoala elementard, gi astfelrateazd una dintre Po-sibilitilile esenliale de a se dezvolta din punct de vedere emo-

lionalas. Un prieten conteazd - chiar cind toli ceilalgi intorc spa-

tele (chiar dlcd prietenia respectivl nu este cea mai solidi).

ANTRENAREA PENTR U PRIETENIE

Existd speranfe gi pentru copiii respingi, in ciuda incapacitd-

tii lor de adaptare. Stiven Asher, psiholog la Universitatea din

illinois, a organizat o serie de ,,antrenamente pentru prietenie",

in care s-a ocuPat de copiii nepopulari 9i care se pare ci au avut

rezultate poziiivea5. El i-a identificat cei mai neindrXgili elevi

d.in clasa I treia 9i a patra gi le-a linut gase cursuri despre cum

,,sd faci sd fie joaca mai amuzartt6", fiind ,,prieteno9i, amuzanli

gi amabili". Pentru a evita stigmatizarea copiilor, li s-a spus tu-

furor cd cei alegi sint un fel de ,,consultanfi" ai acestui curs, prin

care Se incerca si se afle ce anume se poate face pentru ca joaca

sd fie mai plicut5.Copiii

-erau invilali sd aclioneze in anumite feluri Pe care

Asher le-a descoperit a fi tipice copiilor indrxgili. De exemplu,

erau incurajati se t" gindeascd Ia sugestii alternative 9i sd faci

unele compromisuri (in loc sd se certe), tr cazul in care nu erau

de acord cu regula jocului; sx-si aminteascd si vorbeasci 9i sd

puni intreblri ieluilalt copil in timp ce se ioacd,; sd asculte 9i s5-l

priveascx pe celdlalt copil pentru a vedea ce face; sd spund ceva

hrdgul atunci cind celilalt face bine un lucru; sd zimbeasci 9isd-gi ofere sprijinul sau sd dea sugestii ori sd incurajeze. Copiii

au mai inceicat sd creeze condilii agreabile social in timp cb ju-

304 Alfabetul entotional

cau Maroco cu c.legii, dupi care li se explica in ce misurd s-audescurcat bine. Acest minicurs de infelegere cu ceilalti a avut unefect remarcabil: un an mai tirziu, copiii care fusesera pregdtiti- si care fuseseri aregi tocmai pentru cd erau cei mai .,.p"op,r_iari in clasele lor.. se-aflau prinire cei popurari. siguq, nici unulnu era intr-adevdr vedetd iegiti din comun, dar nici unul dintreei nu mai era respins.

Rezultate similare au fost constatate si de stephen Nowicki,psiholog la universitatea EmoryaT. prin progro*rr sdu, citivaparia din punct de vedere social erau pregdtiti sd-gi dezvolte ca_pacitatea de a distinge gi de a reacfiona cJre ct falade sentinren_tele celorlalfi copii. Copiii, de exernplu, au fost inregistraf, pe ca-sete video in vreme ce incercau sd exprime prin expresia fefei fe-ricirea gi tristelea g_i au fost invdtagi ia-si i*urrr,atafeascd expre-sivitatea emolionald. Dupr care au pus in practicr aceste taren-te proaspdt invdfate cu un copil cu iare igi doreau sd se imprie-teneasc5.

, $^semenea programe au dat rezultate bune intr-o proporliede 50 pind la 60"t y cregterea popularitdfii copiilo.'r"spir,gi,Aceste programe (cel pulin aga cum au fost ele concepute pindacum) par sd funclioneze foarte bine mai degrabd in cazul elevi_lor de clasa a treia gi a patra, decit pentru ."i dir, clase mai marigi par a fi eficiente 9i de folos mai murt pentru copiii inadapta-bili din punct de vedere social decit p"rrtr' cei fJarte agresivi.De faprt, totul este o chestiune de regLre find; un semn de spe-ranli pentru majoritatea copiilor respingi este cd ei pot intra incercul prieteniilor cu unels elemente emolionale de baz6 dejaasimilate.

BAUruRA FI DROGIIRILE: DEPENDEAryACAAUTOMEDICATIE

studengii din campusul universitar spun n bea pind li se tnt,-necd - adicd a bea o cantitate enormd de bere, pini ta legin. unadintre tehnici: se pune un furtun de grddina h un butoi, dreptpentru care cantitatea unei cutii de beie ," ar." p" git in zece se-cunde. Aceastd metodd nu este o curiozitate izolati. u" *"i;1a constatat ci doud cincimi crintre studenli beau cite gapte gichiar mai multe sticre odatd, in vreme ce rr6/"igi spun chiar ,,be-fivi inriiti". LJn alt termen ar putea fi cel de ,,alcoolici,,a8. cam

Cos hr i le anal fabefismului entol ion nI

jumdtate dintre studenli si aproape 4A"i" dintre strrclente se im-batd cel pulin de doud ori pe luniae.

In Statele Unite, numdrul tinerilor care se drogheazl a cres-cut foarte mult in anii 1980 9i existd o tendinld permanenti descidere a virstei de la care se incepe si se consume alcool. Unsondaj din 1993 a constatat cd 35% dintre studente au declarat cdbeau ca sd se imbete, in vreme ce in 1.977 nttrnai 10% ficeau as-ta; in ansamblu, unu din trei studenfi bea ca sd se imbete. Acestfapt reprezintd si alte riscuri: 90% dintre violurile petrecute incampusurile universitare se petrec in timp ce atacatorul satt vic-tima - sau amindoi - au biuts0. Accidentele pricinuite de al-cool sint cauza numdrul unu pentru decesele tinerilor intre 15 9i24 de ani51.

Experienla drogurilor 9i a alcoolului pare a fi un fel de ritu-al de trecere la virsta adolescenlei, dar din picate aceastd curio-zitate poate avea rezultate deloc pldcute pe termen lung. Pentrumajoritatea alcoolicilor gi drogalilor, inceputul dependenlei seplaseazd.uncleva in anii de adolescenfd, degi pufini dintre cei ca-re incearcd sfirgesc prin a deveni'alcoolici sau drogafi. La termi-narea liceului, peste 90% dintre adolescenfi au gustat aicoolultare, dar numai 1,4"/" au devenit alcoolici; dintre milioanele deamericani care au incercat cocaina, mai pufin de 5% au devenitdependenlis2. De unde provine diferenla?

Cu siguranfd cI aceia care locuiesc in cartiere cu o mare ratia criminalitalii, unde drogurile se vind la colgul sfri'zii, iar trafi-canfii sint un fel de model local de reugiti economicd, riscul dea se ajunge la dependen!5 este mult mai mare. Unii vor devenidependenli dupi ce un timp au fost traficanli mdrunfi, allii pur

9i simplu pentru cd in felul acesta au mai ugor acces la culturacelor de o seami cu ei, care idealizeazd. drogui - factor ce sPo-regte riscul de a se ajunge la consumul de droguri in orice car-tier, chiar 9i (poate mai ales) in cele mai elegante. Totugi, rdmineproblema care dintre cei ce se dedau acestor pldceri ademenitoa-re, incercfurdu-le, vor aiunge la o dependen!5 serioas5?

O teorie gtiinlificd actual5 spune cd aceia care i9i fac un obi-cei din consumul de alcool sau de droguri, devenind tot mai cle-pendenfi, folosesc aceste substanle ca Pe un fel de medicarnent,ca pe o modalitate de a-9i calma anxietatea, minia sau depresia.Prin experienlele lor timpurii, ajung la un anumit dozai chimicce poate potoli sentimentele de anxietate sau de melancolie careii chinuiesc. Astfel, din cele citeva sute de elevi din clasele a 9aP-

306 Alfubetul emoltonaltea si a opta care au fost studiati vreme de doi ani, s-a doveditcd aceia care a\zeau tulburiri emotionale mai p_uternice au ajuns9i la un abuz de consum de substante ,,o.irr!rJ. Acest lucru arputea explica de ce atit de murti tineri sint capabili sd incercedrogurile gi bdutura fdri si devinh dependenli,'in vreme ce altiidevin dependenli de la bun inceput: cei mai vuln;;;;;lpendenfi se pare cd gisesc in droguri gi alcool o modaritate ra_pidd de a-9i calma emotiile care i-au chinuit ani de zile.. .

S:t cum spunea Ralph Thrter; psiholog la Western psychia_tric Institute si la crinica din pittsburgh: ,lp""rr" cei care au opredispozilie biologicd, primul pahar"su.r'p.i*u d.ozd de dro_guri are un impact coviriitot ceea ce nu se intimprd cu ceilarti.Multi dintre cgi care au fost la dezintoxicare mi-au spus:<Atunci cind am luat droguri pentru prima dati, m-am simtitnormal pentru prima datd." gte ii stabilizea zd dinil;;#;;_dere psihologic, cel pulin pe termen r.rrt:liisig"i.a acesta esteun pact cu diavo-lul pentru o viitoare dependerigar,.,r, sentimentde bine de scurtd duratd in schimb"r

""fiJirirrig"ri pentru tot_deauna a viefii.

Existd anumite tip3re emofionale care parsd-i predispuni peunii s5-gi grseasci o arinare emofionatx mai a"griue intr_o anu_mitd substanfd decit in alta. De exemplu, existiEou6 cdi emofio_nale care duc la alcoolism. una incepe afunci cind cineva care afost foarte incordat gi nelinistit in copilirie de obicei constati inadolescenld ci arcoolur ii calmeazd nelinigtea. Cer mai adeseasint copiii - de obicei, bdieli - cu pdrinfi alcoolici, care ra rin_,d:11"1

au-apelat la biuturd pentru a-gi potoli nervii. un factorbiologic al acestui tipar este o secrefie insuficientd de GABA,un neurotransmifitor,care regreazd anxietatea - prea pufini,",OlO "::".uy:.rimentatd .u ,i., nivel inalt de tensiune. Un stu_dru a ardtat cr fiii cu tali alcoorici au un nivel scizut de GABAgi sint 6xtrem de nelinigtifi, dar cind beau alcool, niverul deGABA cregte 9i anxietatea scadess. Acegti copii de arcoolici beaupentru a se detensiona, gdsind o reraxare dia, in utcoot. Ei sintvulnerabili si din.alte puncte de vedere, ei poirrru, a" exemplu,prea multe sedative cu alcool tocmai pentiu a-9i reduce stareade anxietate.

un studiu de neuropsihologie asupra fiilor de alcoorici carela 12 ani dddea' se-r,u de anx"ietate, cum ar fi un ritm cardiaccrescut ca reacfie la stres, precum gi o impulsivitate exagerat,,ardta cd biielii prezentau 9i o prourtd funciio.u.u u lobilor fron-

Costurile analfabetismului emolional 307

talis6. Astfel, acele zone de pe creier care ar fi putut ajuta la po-tolirea anxietSlii sau la controlarea impulsivitilii i-au aiutat maipufin decit pe alti bdiefi. $i cum lobii prefrontali au un rol im-portant 9i in funclionarea memoriei - acolo memorindu-se con-secinlele diverselor acliuni atunci cind se ia o anumiti hotdrire-, funclionarea lor deficitari poate duce la o inclinalie spre al-coolism, ajutindu-i sd ignore dezavantajele pe termen lung alebduturii, aga cum alcoolul le asigurd o linigtire imediatd a anxie-telii.

AceastX dorin!5 nestdvilitd de calm pare a fi un factor emo-

lional de naturd genetici in raport cu alcoolismul. Un studiu f5-cut pe 1300 de rude de alcoolici a ardtat cd de fapt copiii de al-coolici risci cel mai tare sd ajungd alcoolici, mai ales dacd au datdovadd de o anxietate cronicd puternicd. intr-adevdr, cercetdto-rii au ajuns la concluzia ci alcoolismul ce se dezvolti la acestepersoane este de fapt un ,,medicament autoadministrat impotri-va simptomelor de anxietate"57.

O a doua cale emolional5 ce conduce la alcoolism provinedintr-o stare de agitalie puterrricd, de impulsivitate gi de plicti-seal5. Acest tipar se manifesti inci din prima copildrie, copilulfiind dificil 9i greu de stdpinit in gcoala primarS, hiperactiv in-trind mereu in tot felul de incurcdturi, dind dovadi de o inclina-tie care, aga cum am vdzut, poate s5-l impingd sd-gi caute prie-teni indoielnici - uneori ajungindu-se la delincvenli sau ladiagnosticul de ,,tulburare de personalitate antisociali". Acegtioameni (majoritatea sint bdrbafi) se pling in primul rind de ostare de agitafie. Principala sl5biciune este o impulsivitate ne-stdpinitd; reaclia lor obignuitl la plictiseald - pe care adesea osimt - este o dorin!5 impulsivd de a cunoagte riscul sau ceva citmai palpitant. Ca adulfi, persoanele cu acest tipar mintal (carepoate avea legdturd cu deficienlele de neurotransmilitori, sero-tonind si MAO) constatd cd alcoolul le poate potoli agitafia. Fap-tul cd nu suportd monotonia ii face si fie dispugi sd incerce ori-ce; acest lucru asociat cu impulsivitatea lor fireasci ii face sd ai-bd o inclinalie clari spre a abuza de o serie intreagd de droguriputernice, nu numai de alcoolss.

In timp ce depresia ii poate determina pe unii sd bea, efecte-le metabolice ale alcoolului adesea inriutilesc depresia dupd oscurtd linigtire. Cei care se apucd de bluturd considerind-o unpaleativ emolional o fac cel rnai adesea pentru a-gi calma anxie-tatea, 9i nu depresia; o cu toful alti categorie de droguri sau de.

308 Alfubetul emotional

medicamente ii linigtesc pe deprimafi - cel pulin temporar.Sentimentul cronic de nefericire ii pune pe oameni in gi mai ma-re primejdie de a deveni dependenfi de stimulenli cum ar fi co-caina, un antidot direct impotriva deprimlrii. Conform unuistudiu, s-a ardtat cX peste jumdtate dintre pacienlii unei clinicitratali contra dependenlei de cocaine fuseserd diagnosticali cudepresii grave inainte sd ajungi dependenfi; cu cit depresia fu-sese mai mare, cu atit dependenta era mai puternic5se.

Furia permanentd poate duce la un alt tip de susceptibilita-te. Intr-un studiu ficut pe 400 de pacienli tratati pentru depen-denla de heroind gi de alte derivate ale opiului, cel mai eviden-liat tipar emolional s-a constatat a fi dificultatea de a sthpini mi-nia gi accesele de furie. O parte dintre pacienli spuneau cd opiulii fdcea si se simtd in sfirgit normali 9i relaxati60.

Ctr toate cd predispozilia de a abuza de substanle nocivepoate fi in multe cazuri determinati de creier, sentimentele careii indeamni pe oameni sd se ,,autotrateze" prin bduturd sau dro-guri pot fi stdpinite fdrd sd se recurgi la medicamente, asa cums-a demonstrat de zeci de ani incoace, in cadrul discutiilor mem-brilor organizaliei Alcoolicii Anonimi. Dobindirea capacitdlii dea trata aceste sentimente - de a calma anxietatea, de a scdpa destarea de depresie gi de potolire a furiei - indepdrteazd, nevoiaimperioasX de a lua droguri sau de a consuma alcool inci dinstart. Aceste capacitSli emolionale elementare se pot invSla caremediu in programele de tratare contra drogurilor 9i alcoolu-lui. Ar fi mult mai bine, desigur, dacd ele ar fi dobindite mai detimpuriu in via!5, inainte ca obiceiul sd devind unul inrdit.

s - A TERMTN ar c1,ffi"!#i!i;Y{ D RUM

in ultimii zece ani, s-au declarat tot felul de ,,rdzboaie" , im-potriva sarcinilor adolescentelor, a renuntirii la gcoald, a drogu-rilor gi, mai recent, impotriva violenlei. Problema in asemeneacampanii este cd ele vin prea tirziu, dupd ce problema in cauzda cdpdtat deja proporfiile unei epidemii gi s-a inriddcinat in vie-lile tinerilor. Ele sint interventii in momente de criz\, adicd echi-valentul rezolvlrii unei probleme prin trimiterea unei ambulan-te pentru a salva in loc sd se facd un vaccin care ar fi izolat boa-la de la inceput. In schimbul acestor tot mai numeroase ,,rlzboa-ie" , ar fi fost mai bine sd urm6m un sistem preventiv, oferindu-le

Costtrile analfabetismului emolional 309

copiilor nogtri capacitatea de a infrunta viala 9i sporindu-le 'an-sele de a evita toate aceste situalii dezastruoase6l'

Concentrindu-md asupra locului deficitelor emolionale 9isociale, nu inseamnd cd neg rolul celorlalli factori de risc cum ar

fi dezvoltarea intr-o familie divorlatd , abuziv6, sau haoticd sau

intr-un cartier sdrac inlesat de delincvenli gi de trafic de dro-

guri. Sdrdcia in sine di lovituri emolionale serioase copiilor: co-

iiii ratu.i inci de la cinci ani sint mai speriali, mai nelinigtili 9imai trigti decit cei de seama lor care o duc mai bine, au mai mul-

te probleme de comportament, cum ar fi frecvente furii necon-

troiate sau distrug"ti d" obiecte, tendinfd care se prelungeqte 9ila virsta adolesceifei. Apdsarea sdriciei afecteazd serios viala de

familie: se impulineazd, formele de exprimare a_cildurii pirin-

tegti, mamele iir,t tot mai deprimate (de obicei, fiind firi soli 9i

faia stuiUd), drept pentru caie se bizuie tot mai mult pe pedep-

," urpr", pe lipete, bdtei 9i amenin!5ri corporale62'gxista insi 9i rolul pe care il joacd competenla emofionali,

dincolo de forlele familiei si de cele economice - 9i care poate

fi decisiv in d.eterminarea mdsurii in care orice copil sau adoles-

cent este influenlat de aceste probleme spinoase sau gdsegte o

posibilitate de a le supraviefui. Studierea pe termen lung a sute

de copii cresculi in sdricie in familii abuzive sau de citre un pd-

rinte i., o g.uv5 boali mintald aratd cd pin.l 9i aceia care au de

infruntat cele mai cumplite situafii au tendinla sd dea dovadd de

capacitali emolionale esenfiale63. Acest lucru Presupune o capa-

ciiate pozitivi de adaptare in societate, ceea ce-i face pe ceilalli

sd se ipropie, incredere in sine, pers€verenld optimistd in fala

egecuriior 9i a frustrdrilor, abilitatea de a-gi reveni rapid din su-

pirare gi, in general, o fire fericitd.Dar marea majoritate a copiilor infrunti asemenea dificultdli

fdrd sd aibd aceste avantaje. Evident ci multe dintre aceste caPa-

citdli sint inndscute, este loteria genelor - dar chiar 9i atribute-

le temperamentale se pot schimba in bine, a9a cum am vdzut in

Capitolul 14. O cale de intervenlie ar fi, firegte, cea politici 9i

economicX, eradicarea sdriciei gi a altor condilii sociale care dau

nagtere unor asemenea probleme. Dar in afard de aceste tactici

(care sint tot mai pulin fuate in seamd pe ordinea de zi social5)

existd tot mai *.tlt" lucruri ce le pot fi oferit€ copiilor spre a-i

ajuta si infrunte mai bine asemenea inabiliteli irnpovdritoare'

sd luam cazul unor tulburdri emofionale, probleme de care

unul din doi americani suferi de-a lungul viefii. Un studiu fdcut


pe un esantion reprezentativ de 8 098 americani a constatat c.i48o/" au suferit de cel pufin o problemd psihiatricd de-a lungtrlvietii lorfl. Cel mai grav afectali au fostl4'/" dintre ei, care atravut trei sau mai multe probleme psihiatrice deodatd. Acestaera grupul cu cele mai multe necazuri, inregistrind 60% dintrt'toate tulburirile psihice si 90"/" dintre cele mai grave 9i cu ur-mdri cumplite. Ei aveau nevoie de o ingrijire intensivd, dar abor-darea optimd ar fi fost prevenirea pe cit posibil a acestor proble-me incd de la inceput. Desigur cd nu orice dezechilibru mintalpoate fi prevenit, dar sint unele, 9i chiar multe, care pot fi preve-nite. I{onald Kessler, sociolog la universitatea dln Michigan,este cel care a fdcut acest studiu gi care mi-a spus: ,,Trebuie ra i.t-tervenim de timpuriu in viafd. De exemplu, o fatd care sufera defobie sociali incd din clasa a gasea se apucd de bduturd din pri-mii ani de liceu pentru a-si stipini anxietitile sociale. Cetre 3t)de ani, atunci cind vine la noi la cabinet, este incd temdtoare, in-tre timp a devenit alcoolicd si drogatx gi este deprimatd, pentrtrcd viata ei este o mizerie. Marea intrebare rdmine ce am fi pututnoi sd facem mai de timpuriu in viala ei pentru ca ea sd nu ajun-gi in aceastd prdpastie fdrd fund?"

Acelagi lucru este valabil si pentru actele de violentd si intre-gul gir de pericole cu care sint confruntati tinerii din ziua de azi.Programele educalionale pentru prevenirea unor anumite pro-bleme cum ar fi drogurile sau violenla au proliferat foarte muitin ultimii 10 ani, creindu-se o mini-industrie educalionald, pen-tru cd existi o piafd de desfacere. Multe dintre ele insd - inclu-siv multe dintre cele mai m-arcante ori mai des utilizate - s-audovedit a fi ineficiente. o parte, spre disperarea educatorilor, separe chiar cd au sporit posibilitatea aparitiei unor probleme pecare trebuiau sd le rezolve, gi anume drogurile gi sexul in rir:rduladolescentilor.

Informatiile nu sint de ajuns

un caz instructiv ar fi abuzul sexual asupra copiilor. in 1,993,aproximativ 200 000 de cazuristudiate atent au apdrut numai instatele unite, numdrul lor crescind cu aproximativ r0% pean. invreme ce estimSrile variazd, majoritatea experlilor sint de acordcd intre 20 si 30% dintre fete 9i cam jumdtate din numxrul bdie-filor sint victimele unei forme de abuz sexual pind la virsta de77 ani (cifrele cresc sau scad in functie de felul cum se definegteacest abuz sexual, intre altele)65. Nu existd un profil unic al co-

Costurile analfabetisrnttltt i emolional 311

pilului vulnerabil la abuzuri sexuale, dar majoritatea se simt ne-ocrotifi, incapabili si reziste pe cont propriu gi izolafi prin ceeace li s-a intimplat.

Cu aceste riscuri in gind, multe gcoli au inceput si ofere pro-grame de prevenire a abuzului sexual. Majoritatea acestor pro-grame se concentreazd. pe informatiile fundarnentale in legSfuricu abuzul sexual, invSlindu-i, de exemplu, pe copii si discearndintre atingerile ,,bune" si ,,rele" , avertrzindu-i asuprh pericolelorcare ii pindesc gi incurajindu-i sd le spuni pdrinlilor daci li s-aintimplat ceva suspect. Dar un sondaj nalional ficut pe 2 000 decopii a aritat cd acest curs elementar era doar cu pulin rnai bundecit nimic - sau de fapt, mai riu decit nimic - pentru a-i aju"ta pe copii sd facd ceva astfel fircit sd nu ajungi victime fie aledurului gcolii, fie ale unui potenlial agresor de copii66. Cel mair5u este cd dintre acegti copii care au urmat un asemenea pro-gram elementar gi care apoi au devenit victime ale unui atac se-xual, cei care au relatat pirinlilor ce se intimplase au fost cu jtr-mdtate mai pulini decit cei care nu urmaseri un asemenea Pro-grap.

In schimb, copiii cirora li s-a linut un curs mai complex -inclusiv referitor la anumite competenle emolionale 9i sociale -au fost mai capabili si se apere impotriva ameninldrii de a de-veni victime: au reugit sd ceari sd fie ldsali in pace, sd lipe sau sise zbat6, si ameninfe ci vor povesti ce s-a intimplat gi realmen-te sd spund ce gi cind li s-a intimplat. Acest ultim avantaj - in-formarea in legdturl cu molestarea suferitd - este un mijlocpreventiv intr-un sens grditor; mul;i pedofili fac sute de victime.Un studiu efectuat asupra pedofililor de patruzeci de ani aratdci ei au in medie cite o victimd pe lund inci din anii adolescen-

!ei. Un raport in legdturd cu un gofer de autobuz gi cu un profe-sor de informaticd dintr-un liceu dezvdluie ci fiecare dintre ei amolestat cam 300 de copii in fiecare an - gi totugi nici unul din-tre copii nu a reclamat; molestarea a iegit la lumind numai dupice unul dintre bdielii care fusese molestat de profesor a inceputsi-gi molesteze propria surioard6T.

Copiii care au urmat programe mai complexe au fdcut de treiori mai multe reclamafii decit cei care nu au fdcut un asemeneacurs. Cum de a funclionat atit de bine? Aceste programe nu ex-puneau toati problematica dintr-odatd, ci expunerea se fdcea ladiverse niveluri de-a lungul anilor de gcoald, ca parte a educa-

liei sexuale sau medicale. Pirinfilor li s-a cerut sd isi informeze

372 Al.fabetul emofional Cos t u rile analfab etist nttlu i e tno ! iona I

ar fi cunoagterea diferenlei dintre sentimente gi acliut'ti gi invS-

larea de a lua hotiriri emolionale rnai bune, mai intii prin con-trolarea impulsurilor 9i apoi prin identificarea reacliilor alterna-tive gi a consecintelor inainte de a acliona. Mtrlte competenlesint interpersonale: interpretarea indiciilor sociale ;i emoliona-le, ascultarea atentd, capacitatea d-e a rezista la influenlele nega-tive, abordarea lucrurilor din perspectiva altora ;i inlelegereacomportamentului acceptabil intr-o anumitd situatie.

Acestea sint capacitdlile emolionale si sociale cheie pentruintreaga viald gi presupun cel putin remedii parfiale, dacd nupentru toate, micar pentru majoritatea problemelor pe careIe-am discutat in acest capitol. Alegerea problemelor specificeimpotriva cdrora se pot inocula capacitilile emofionale esteaproape arbitrar5 - cazurile sint similare in ceea ce privegte ro-lul jucat de competenlele emolionale gi sociale; de exemplu, sar-cini nedorite la rrirsta adolescenfei sau sinucidere in aceeagi pe-rioadS.

Sigur cX, de fapt, cauzele tuturor acestor probleme sint com-plexe, intervenind in diferite proporlii destinul biologic, dina-mica familiei, politica sdriciei si cultura strXzii. Nici un singurtip de modalitate de a interveni 9i nici concentrarea asupra uneisingure emofii nu poate pretinde cX rezolvd intreaga problemi.Dar in misura in care deficienlele emolionale sporesc riscul co-pilului - 9i am vizut cI intr-o mare mdsuri __ atenlia trebuiesd se concentreze asupra remediilor emofionale, nu prin exclude-rea altor rdspunsuri, ci prin gisirea lor impreun5. Urmdtoarea in-trebare este cum ar putea ardta educalia in domeniul emofional.

^a^-1

lJ

copiii mai in aminunt despre ceea ce sint invdfafi la gcoald (trpiii ai cdror pdrinti au procedat a9a au rezistat mai bine amenirr-tirilor si abuzului sexual). in afari de aceasta, competenlele so-ciale si emotionale au contat enorm. Nu e suficienl ca un copildoar sd gtie ce e ,,bine" 9i ce e ,,r6u" in privinla pipiitului. Ei tie,-buie sd congtientizeze cind o asemenea situatie inseamnd'cel-;rrdu sau nepldcut chiar inainte sd inceapi pipdielile. Acest lucnrpresupune nu numai congtientizare, dar si destuld incredere insine si capacitatea de a acliona in asemenea momente, chiar si itrfata unui adult care poate incerca sr-l iinisteascd, spunindu-i:.To1uf e in reguld." Apoi, copilul are nevoie de un inireg sir dcmodalitSli de a opri ceea ce este pe cale sd se intimple -"de la afugi pind la amenintarea cu reclimafia. Din acestemotive, celcmai bune programe ii invatd pe copii sd-gi impund punctul der'-edgre, s5-gi exprime drepturile 9i lr nu fie pisivi, ie gti" .ur"sint limitele si si ;i le apere I

- Programele cele mai eficiente au suprimentat apoi informafi-

ile referitoare la abuzul sexual gi invilarea abiiitdtilor esenlialeemofionale 9i sociale. Aceste programe i-au invdlat pe copii sigiseascd anumite cdi de a-gi rezolva conflictele interpercor.,ul" i.,mod pozitiv, de a-i face mai increzdtori 9i de a nu se invinui pen-tru ceea ce se intimpli, simfind cd existi o intreagd relea de ipri-jin, profesori gi pdrinli cdrora li s-ar putea adresa. $i dach li se vaintimpla ceva riu e mult mai probabil ca vor povesti.

Ingrediente active

Asemenea constatdri au dus la o alti perspectivd asupra in-gredientelor ce trebuie conlinute de un progru* optim du pr"-venire, cum ar trebui el si arate pornind de la acele'evaludri im-parliale care s-au dovedit cu adevdrat eficiente. intr-un proiectde cinci ani sponsorizat de fundafia w.T. Grant, ur, cor,sorliu clecercetXtoii a studiat acest peisaj, distingind elementele active cepireau cruciale in reugita unor asemenea programe funcfiona-1e68. Cercetatorii au ajuns la conclu zia cd. ir"b"*ri. acoperita in-treaga listd a capacitdfilor cheie interpretate ca elernenie de inte-ligenfd emofionald, indiferent ce problema anume trebuie pre-venit5. (Yezi Anexa D pentru lista completd.)6e

Capacitdlile emolionale presupun gi congtientizarea de sine;identificarea, exprimarea si stdpinirea sentimentelor, controlulasupra impulsurilor gi aminarea recompenselor; strpinirea stre-sului gi a anxietefii. o capacitate cheie in controlurui i*p.rlsului

$ colarizarea em o ti iI o r 315

$ cola rizarea emofiilorPrhtciltnla speranfd n unui popor constd httr-o educa-tie corectd n tineretului sdu.

ERASMUS

E un fel mai ciudat de a striga catalogul. 15 copii din clasa acincea stau pe jos in stil indian. Pe mdsurd ce-si aud numele, ele-vii nu rispund cu ,,Prezent", cum se face de obicei la gcoald,ci spun un numir care indicd cum se simt; unu inseamndprost-disprts) zece, cu energie maxim5.

Astdzi au moralul ridicat:,,]essica.",,Zece: sint in al noudlea cer, este vineri.",,Patrick.",,Noud: incintat, pufin emofionat.",,Nicole.",,Zece: linigtiti, fericitd. . . "Este ora de $tiinfa Sinelui la Nueva School, gcoali amplasatd

in ceea ce a fost cindva marele conac al familiei Crocker, dinastiacare a fondat una dintre cele mai mari bdnci din San Francisco.in prezent, clidirea, care seamdnd cu o versiune in miniaturi aOperei din San Francisco, addpostegte o gcoald particulard, careoferd ceea ce poate fi numit un curs model de inteligenld emo-lionali.

Subiectul $tiinfei Sinelui il reprezintd sentimentele - celeproprii gi cele care apar in cadrul unor relafii. Prin natura sa,aceasti temX cere ca profesorii gi elevii si se concentreze asuprastructurii emolionale a viefii de copil - lucru care de obicei esteignorat in majoritatea celorlalte gcoli americane. Strategia presu-pune includerea tensiunilor gi a traurnelor din viafa copiilor casubiect pe ordinea de zi. Profesorii se referd la cazuri reale -suferinla de a fi izolat, invidia, neinlelegerile care pot si dege-nereze in bitii in curtea gcolii. Sau cum spune Karen StoneMcCown, creatoarea programei de $tiinfa Sinelui 9i fondatoarea Nueva School: ,,Invdfitura nu se poate face izolat de senti-

mentele copiilor. Alfabetizarea emolionald este la fel de impor-tantd ca 9i invhlarea matematicii 9i a cititului."l $tiinla sineluieste un adevdrat pionierat, o idee incd incipientd, care a inceputsd se rispindeasci in gcolile de pe ambele coaste americane*.

Denumirea acestor cursuri merge de la ,,Dezvoltarea socia-ld" la,,Capacitilile necesare in viatd" 9i pind la ,,Studiul social 9iemofional". In unele, in acord cu ideea lui Howard Gardner, ca-re suslinea ci existd mai multe feluri de inteligenfd, se Tolosegtetermenul de,,inteligenfe personale". Firul comun este scopul dea spori nivelul competenlei sc-rciale gi emolionale la copii, ca par-te componentd a sistemului lor de educalie obignuit - nu doarca un remediu pentru copiii care au probleme sau sint definili ca,drficlli", ci ca un set de instrumente si elemente esentiale de in-

lelegere pentru orice copil.Cursurile de alfabetizare emotionali au rdddcini indepXrtate

in migcarea de invdfXmint-afectiv a anilor 1,960.Ideea la vremeaaceea era cd lecfiile psihologice 9i motivalionale erau mult maiprofund invXlate dacd presupuneari o experienld imediatd aceea ce fusese invdlat in teorie. Migcarea de alfabetizare emofio-nali a scos in eviden!5 termenul de educatie afectiad -in loc sdfie folosit afectul pentru a educa, este educat afectul in sine.

Mai aproape de noi, multe dintre aceste cursuri 9i zelul de ale rSspindi provin dintr-o serie de programe de prevenire dejaexistente in gcoli, fiecare in parte avind o anumitd lintd: fumatulla adolescenfi, consumul de droguri, sarcina, renuntarea la gcoa-l5 gi, mai recent, violenla. Asa cum am vizut in capitolul prece-dent, consorliul W.T. Grant a fdcut un studiu al programelor deprevenire si a constatat cd sint mult mai eficiente atunci cind seocupd de cheia competenlelor emotionale 9i sociale, cum ar ficontrolarea impulsurilor, stdpinirea furiei, g5sirea de soluliicreatoare pentru problemele sociale. Pornind de la acest princi-piu, a apdrut noua generalie de modalitdti de intervenlie.

A9a cum am vdzut in Capitolul 15, intervenfiile destinate ini-lial a se concentra asupra anumitor deficienle ale capacitdlilor

* Pentru informalii suplimentare referitoare la cursurile de alfabeti-zare emolionali apelati la: The Collaborative for the Advancement ofSocial and Emotional Learning (CASEL) (Grupul de Colaborare pentruProgresele in invilarea Sociald si Emofionali), catedra de psiliologie(M/C 285), Universitatea Illinois din Chicago,7007 West Harrison St.,Chicago, IL 60606-7737 .

31,6 Alfabetul emolional

emofionale gi sociale care genereazi probleme, cum ar fi agresi-vitatea sau depresia, pot deveni extrem de eficiente ca elementde proteclie pentru copii. Aceste intervenfii bine conturate, inprincipal, au fost executate de psihologi cercetdtori ca simpld ex-perienfi. urmdtorul pas este generalizarea lecliilor acestor pro-grame specializate ca masurd preventivd pentru tofi elevii, care.sd fie predate de cltre profesori obignuifi.

O abordare mai sofisticatd gi mai eficientd de prevenire pre-,supune informalii referitoare la probleme cum ar fi SIDA, dro-gurile si altele asemenea, in acele momente din viala tinerilorcind incep sd se confrunte cu ele. Subiectul principal insd gi me-reu important este competenfa-cheie prin care poate fi depdsitdorice dilemd specific5: inteligenfa emofionald.

Noul punct de pornire in alfabetizarea emotionali la nivelulgcolilor face din emolii si din viafa in societate o temi ir sine, inloc de a trata constringerile existenlei de zi cu zi ale copilului casimple intruziuni irelevante sau, cind duc la izbucniri, de a le in-credinla diverselor pirghii disciplinare ocazionaie ale consilieri-lor gcolari sau ale biroului directorului.

Orele in sine pot pdrea la prima vedere plicticoase gi cu atitmai pufin o solulie pentru problemele dramatice pe care le vi-zeaz\,. Acest lucru se intimpl5 in mare parte pentru cd, asemeniunei bune copilirii petrecute acasi, lecfiile impdrtrgite sint scur-te dar grditoare, predate in mod regulat gi menlinute de-a lun-gul mai multor ani. Aga pot fi intipdrite invXldturile emofionale;pe misurd ce aceastd experien!5 se repetd, iar 9i iar, creierul lereflectd ca fiind cdi, obiceiuri neurale aplicabile in momenteledure de frustrare sau de suferinte. In vreme ce substanla zilnicda alfabetizdrii emolionale poate pirea foarte banald, rezultatul- fiinle umane decente - conteazd. mai mult ca niciodatd pen-tru viitorul nostru.

LECTIADESPRE COOPERARE

Si compardm un moment de la o ord de Stiinta Sinelui cuceea ce fdceam noi la ore, din cite ne mai amintim.

Un grup de elevi din clasa a cincea se pregdiegte sd joace Pd-trdlelele Coopbrdrii, un joc in care fiecare echipd trebuie sd aran-jeze piese de puzzlq Ei trebuie sd lucreze intr-o linigte desdvir-giti 9i nu sint permise nici gesturile. Profesoarea Jo-An Vargoimparte clasa in trei grupe, fiecdreia dindu-i-se o anumitd mas5.

$colarizarea emoliilor 377

Trei observatori care sint familiarizali cu jocul au cite o foaie deevaluare pentru a consemna, de exemplu, cine din grup preiaorganizarea, cine e clovnul, cine intrerupe.

Elevii impr5gtie pe masd piesele de puzzle gi se apucd detreab5. Intr-un minut gi ceva este clar cd unul dintre grupuri vafi mult mai eficient ca echipi; termind in doar citeva minute. Unal doilea grup depune eforturi solitare, paralele, fiecare lucrindseparat la propriul puzzle, dar nu se ajunge nicdieri. Dupd care,incetul cu inceful, incep si lucreze impreunS pentru a completaprimul pdtrat gi continu5 pind ce termind. tot puzzle-ul.

Cel de-al treilea grup inci se mai zbate. Un singur puzzleeste aproape terminat, si chiar 9i acesta aratd mai curind a tra-pez decit a pitrat. Sean, Fairlie gi Rahman trebuie incd si gdseas-cd coordonarea ideald pe care celelalte doud grupuri au intuit-oimediat. Ei sint in mod clar frustrali, cerceteazd, frenetic pieselede pe masdn abordeazd toate posibilitSflle, aqezind fiecare piesdlingi pdtratul parlial terminat de care aparlin gi fiind foarte dez-amdgili de fiecare dati cind nu se potrivesc.

Tensiunea slSbegte pulin atunci cind Rahman ia doui dintrepiese gi le pune in fata ochilor ca pe o mascS; colegii chicotesc.Acesta se dovedegte a fi un moment de fumurd in ora respectivd.

Jo-An Vargo, profesoara, ii incurajeaz6.:,,Cei care ali terminatputefi sd ii ajutali pe cei care inci se mai strdduiesc."

Dagan se duce cdtre grupul care inc5 nu a terminat, aratd do-ud piese din afara pdtratului gi sugereazl.; ,,Astea trebuie si lepuneli invers." Dintr-odatd, Rahman, cu chipul schimonosit deconcentrare, isi di seama de nbua imagine 9i piesele se potrivescpe loc in primul puzzle gi apoi 9i in celelalte. Se pornesc aplau-ze spontane cind ultima piesd igi gdsegte locul gi se termind si altreilea puzzle.

UN PUNCT DE CONTROI'ERSA

Dar pe mdsuri ce orele continuS, ilr urma lecfiilor de aborda-re in echipd pe care le-au primit, mai existd 9i un alt schimb deexperienld extrem de intens. Rahman, inalt gi cu o claie de pirnegru pe cap, gi cu Tucker, observatorul grupului, sint antrenaliin nesfirgite disculii asupra regulilor in privinfa interdicliilorgesticuldrilor. Tucker, cu pdrul lui blond gi frumos pieptdnat,poarti un tricou pe care se afld motoul,,Fii responsabil", ceea ce,cumva, ii diminueazl rolul oficial.

i

:


,,Se poate oferi o piesd - asta ru inseamnd cd gesti culezi,, , iispune Tucker lui Rahman cu un ton emfatic si apdsat.

,,Ba tocmai cd este un fel de a gesticula", insistd Rahman ve-hement.

- -vargo observd tot mai marea agresivitate din timpur schim-

bului de replici, drept pentru care graviteazd in jurui mesei lor.Acesta este un incident crucial, un schimb spontan de repliciaprinse; in asemenea momente, ili dai searna cit efect au ivutlectiile deja invdtate gi de felul cum pot fi invdfate noile lectii in-tl-rl mod mai profitabil.Aga cum gtie orice profesor bun, lecfi-ile date in asemenea momente pline de scintei rdmin in memo-ria elevilor.

,,Nu e o critici - ali colaborat foarte bine - dar, Tircker, in-cearci sd spui ceea ce doregti cu un ton care sd riu sune a criti-c5", spune Vargo.

Tucker, cu vocea deja calmatd,iispuse lui Rahman: ,,pofi pur9i simplu sd pui o piesd acolo unde crezi ci se potrivegte, si daicuiva ceea ce crezi cd ii trebuie fdrd sd gesticulezi. pur 9i simplusd ii oferi piesa."

Rahman rdspunde cu un ton furios: ,,N-aveai decit sd faci as-ta mai devreme" , zise el scdrpinindu-se in cap pentru a-gi ilus-tra nevinovdfia. ,,$i fi s-ar fi zis <Fdrd gesticuldri!o,,

sigur cd minia lui Rahman merge dincolo de ceea ce este saunuo formd de gesticulare.E cu ochii pe foaia de evaluare pe ca-re Tucker a completat-o gi care - degi inci nu s-a pomenit - aprovocat in realitate tensiunea intre Tucker si Rahman. pe foaiac-le evaluare, Tucker trecuse numele lui Rahman in coloana cu,,Cine este nedisciplinat?"

Vargo, observind cr Rahman se uitd la formularul acela ofen-sator, face o presupunere, spunindu-i lui rucker: ,,simte cd ai fo-losit un cuvint negativ - nedisciplinat - in privinta lui. Ce aivrut sd spui de f.apt?"

,,Arfl vrut sd spun cd nu era chiar o indisciplind graad", rds-punse Tucker, contrazicindu-se.

Rahman nu inghite gdlugca, dar are deja un ton mai calm larindul lui. ,,Mi se pare cam exagerat, cel pulin dupi pdrereamea."

Vargo subliniazd o modalitate pozitivd de a vedea lucrurile.,,Tucker incearci sd spund ci lucrul ce poate fi considerat ca

o indisciplini poate fi 9i ceva care destinde lucrurile intr-un mo-ment dif ici l."

$colarizarea emofiilor 319

,,Dar", protesteazd Rahman mult mai la obiect acum, ,,indis-ciplinat e atunci cind ne concentrdm cu tolii serios pe ceva, iar eufac aqa" - se maimuldregte in mod caraghios, isi bulbucd ochii9i igi umfld obrajii - ,,Asta ar fi indisciplin5."

Vqrgo fi:rcearci o noud leclie emofionald, spunindu-i lui Tuc-ker: ,,Incercind sd ajufi; tu n-ai spus indisciplinat in sensul rdu alcuvintului, dar ai transmis un alt mesaj asupra felului in carediscutafi. Rahman simte nevoia sd-i auzi gi sd-i accepfi senti-mentele. El a zis cX asemenea cuvinte negative cum ar fi indisci-plinat i se par nedrepte. Nu-i place sd i se spund aga."

Apoi adaugd cdtre Rahman: ,,Mi-a pldcut cum !i-ai suslinutpunctul de vedere in disculia cu Tucker. Nu l-ai atacat, degi nueste pldcut si fii etichetat drept indisciplinaf. Atunci cind !i-aidus piesele de puzzle la ochi, ai pirut mai curind frustrat givoiai sI destinzi pulin atmosfera. Tucker a socotit cd este o in-disciplind, pentru cd nu fi-a inleles intenfia. Nu-i asa?"

Ambii biieli au dat din cap afirmativ, ilr vreme ce ceilalgielevi i9i strinseserd piesele de puzzle. Aceastd micd melodramddin cadrul clasei a ajuns la final. ,,Vd simliti mai bil:re?", intrea-bd Vargo. ,,Sau inci vd deranjeazd ceva?"

,,A, da, mi simt bine", spuse Rahman cu o voce mult maiblindd acum, simfindu-se ascultat gi infeles. Tucker di 9i el dincap zimbind. Biiefii, observind cd toati lumea deja iegise dinclis5, se intorc gi se gribesc la rindul lor spre ugX.

POSTMORTEM: O CEARTA CARE N-AMAIIZBUCNIT

in vreme ce un nou.grup igi cauti locurile pe scaune, Vargodisecd Ceea ce tocmai iegise la iveald. Schimbul aprins de replicisi linigtirea erau determinate de ceea ce bdielii inv5laserd dejadespre rezolvarea conflictelor. Ceea ce de obicei duce la escala-darea conflicteloq, spune Vargo, este: ,,Necomunicarea, a face totfelul de presupuneri, tragerea unor concluzii pripite, transmite-rea unui mesaj <puternic> intr-un fel care il face mai dur pentruascultdtori."

Elevii de la orele de $tiinla Sinelui invali cd important nueste si evili complet conflictul, ci si rezolvi neinlelegerea gi re-sentimentele inainte si se ajung5 la o ceartd puternic5. Existd ur-me ale acestor prime leclii in felul in care Tucker 9i Rahmangi-au stdpinit disputa. De exemplu, amindoi au fdcut eforturipentru a-gi exprima punctul de vedere intr-un fel care sd nu in-

320 Alfabetul ernolional

tensifice conflictul. Acest mod de a face o afirmafie (altceva de-cit agresivitatea sau pasivitatea) este predat la Nueva School iri-cd din clasa a treia. Se subliniazd importanla exprimdrii sentimentelor imediate in aga fel incit sd nu se ajungi la agresivitate.in vreme ce la inceputul disputei nici unul clintie beieli nu il pn-vea pe celSlalt, pe mdsur5 ce lucrurile au progresat, au inceptitsh dea semne de ,,ascultare activ5", privindu-se unul pe celdlalt,stabilind un contact vizuai gi transmitind acele semnaie tXcut,,,care ii dau de infeles vorbitorului cd este ascultat.

Punind aceste instrumente in acfiune, impreun5 cu o anumi-ti pregitire special5, ,,afirrnarea" si ascultarea activd au devenitpentru acegti biieli nu doar nigte vorbe goale dintr-un careu dccuvinte incrucigate - ci modalitdti de a reactiona in asemenearmomente, cind este mai mare nevoie de ele.

Stipinirea in domeniul emolional este extrem de dificili,pentru cd trebuie dobindite anumite abilitefl, oamenii fiind foar-te pulin inclinati sd fie atenli la noi informalii sau sd invete noimodalitdli de reaclie - mai ales cind sint sup5rafi. Pregdtireaspeciald in aceastd direclie ajuti. ,,Oricine, adult sau elev in cla-sa a cincea, are nevoie de ceva ajutor pentru a se controla pe si-ne in momentele de supdrare", subliniazd Yargo.,,Inima batefoarte repede, miinile transpir5, egti cu nervii in pioneze gi in-cerci sd asculfi bine, stdpinindu-te sI !ipi, sX invinovSlesti sau sisari la atac."

Pentru cine este familiarizat cu hcegti blieti dificili de clasa acincea, lucrul cel mai remarcabil este fapful cd atit Tucker cit giRahman au incercat sd igi expuni punctele de vedere fird sd se ir:r-vinovdfeascd unul pe celXlalt, sd se insulte sau sd !ipe. $i nici ntrau ldsat ca sentimentele lor sd ajungd la un disprefuitor ,,Du-te...!"sau la o bitaie cu pumnii ori la un abandon prin pdrdsirea inci-perii. Ceea ce putea si fie sdmin!5 de scandal a scos de fupt ineviden!5 stdpinirea de sine a biiefiloa dar gi perceperea nuanfe-lor de rezolvare a conflictului; lucrurile ar fi putut si iasd cu to-tul altfel in alte imprejurdri. Copiii din ziua de azi ajung si se mi-nie - sau chiar si mai rdu - pentru iucruri mult mai mdrunte.

fnrcnr;onAnnr zrLEr

La inceputul fiecirei ore de $tiinfa Sinelui cifrele nu sint in-totdeauna atit de mari ca la inceputul capitolului. Cind sint mici- unu, doi sau trei, asta indici faptul cd se simt groaznic - gi

$colarizarea entofiilor 321

se deschide calea pentru ca o persoand si intrebe: ,,N-afi vrea sidiscutim despre felul cum vd simlili azl?" Daci unul dintreelevi doregte si rispundd (nimeni nu este obligat sd vorbeascddacd nu vrea) acest lucru permite scoaterea la iveald a ceea ceeste - gi ocazia de a gdsi opliuni creatoare de rezolvare.

Problemele care apar vari azd in funclie de clasa in care sintelevii. Daci sint in clase mai mici, de obicei totul pornegte de lafaptul cd au fost necdjifi, izolali sau speriafi. Cam din clasa a ga-sea, apar noi motive de ingrijorare - sentimente de suferin!5datorate faptului cd o fatd nu le-a acordat o intilnire, cd sint izo-lafi; prieteni imaturi; sau situafii nepldcute pentru cei mici (,,8e-iefii mai mari s-au luat de mine"; ,,Prietenii mei fumeazd gi in-cearcd sI md convingd gi pe mine").

Acestea sint intimpldri de o importanld capitali in viala co-piilor gi se desfdgoar6 de obicei ir afara gcolii - in sala de me-se, in autobuzul spre gcoald, la un prieten acasd. Cel mai adeseacopilul nu impirtigegte aceste griji, dar ele il obsedeazd seara,cind e singur in pat, pentrq cd nu are cu cine sd le comenteze.Laorele de $tiinla Sinelui ele pot deveni subiectele zilei.

Fiecare dintre aceste disculii reprezintd un profit potenfial inprivinfa scopului explicit al cunoagterii de sine, gi anume clari-ficarea copiilor in ce privegte sinele 9i in relaliile cu ceilalli. Cur-sul are gi un plan de leclie, care este flexibil, pentru ca momen-tele cum ar fi conflictul dintre Rahman gi Tucker sd poatd deveniunele profitabile. Chestiunile pe care elevii le pun in disculie potfurniza exemple vii, la care se pot referi atit elevii, cit gi profeso-rii pentru aplicarea capacitifilor emolionale dobindite, cum ar fimetodele de rezolvare a conflictelor care au reugit sd potoleascdspiritele fin disculia aprinsi dintre cei doi biiefi.

AB C -UL INTELI GENTEI EMOTI ON ALE

Programa $tiinfei Sinelui existi de aproape 20 de ani 9i esteun model de predare a inteligenlei emolionale. LJneori, lecliilesint surprinzdtor de sofisticate. Directoarea de la Nueva,School,Karen Stone McCown, mi-a spus: ,,Cind linem cursurile despreminie, ii ajutdm pe copii sI infeleagi cd aproape intotdeaunaexisti gi o a doua reacfie 9i cd trebuie sd caute ce este dedesubt- egti jignit? gelos? Copiii invald cd intotdeauna existi diversealegeri in privinla reacliei la emolie gi cu cit sint mai multe cdi,cu atit existenla va fi mai bogatd."

322 Alfabetul emolional

Lista de conlinut a Stiinlei Sinelui este aproape punct cupunct identicl cu elementele de inteligenld emofionald - 9i cucalitdlile cheie recomandate ca preventive pentru diversele cap-cane ce ameninli copiii. (Vezi Anexa E pentru lista complet5.)2Subiectele predate cuprind gi congtientizarea de sine, in sensulrecunoagterii sentimentelor 9i al construirii unui vocabular pen-tru ele, precum 9i determinarea legdturilor dintre ginduri, senti-mente 9i reacfii; a afla dacd gindurile sau sentimentele sint hoti-ritoare in luarea unei decizii; prevederea consecinlelor alegeriloralternative; gi aplicarea acestor informalii in deciziile referitoarela subiecte cum ar fi drogurile, fumatul gi sexul. Congtientizareade sine imbracd gi forma recunoagterii punctelor tari gi a celorslabe, precum gi o privire in perspectivtr asupra sinelui, pozitivd9i totusi realistd (astfel evitindu-se o capcand des intilniti, cea aincrederii exagerate de sine).

Un accent se pune gi pe stdpinirea emofiilor: inlelegerea aceea ce se afl5 in spatele unui sentiment (de exemplu, durereacare genereazd. minia) gi invilarea modalitifilor de a sttrpini an-xietdfile, minia 9i tristefea. Un alt accent se pune pe asumareardspunderii hotdririlor 9i acliunilor 9i transformarea lor in im-plicdri trup 9i suflet.

O calitate sociald cheie este empatia, inlelegerea sentimente-lor celorlal! si insugirea perspectivei lor, precum gi respectareadiferenlelor in felul in care oamenii simt anumite lucruri. Unpunct major este stabilirea relafiilor, inclusiv a inv5la sd asculgi9i si pui intrebiri: distingerea intre ceea ce se spune sau se facegi propriile reaclii gi judecifi; afirmarea lulcruriloq, gi nu furia saupasivitatea, precum 9i dobindirea artei colaboririi, a rezolviriiconflictelor gi a negocierii compromisurilor.

La $tiinla Sinelui nu se dau note; viata in sine este examenulde diplomi. Dar la sfirgitul clasei a opta, cind elevii se pregitesc

'sI pdriseascd Nueva School gi si plece la liceu, fiecare di un testsocratic, un examen oral de cunoagtere de sine. Una dintre intre-bdrile dintr-un examen recent a fost: ,,Descrieti o reaclie corectdpentru a ajuta un prieten si rezolve un conflict cu cineva care in-cearc5 si-l convingd sd se drogheze sau cu un prieten cdruia iiplace si tachineze" sau: ,,Care sint cdile sindtoase de a depisistresul, furia 9i frica?"

Daci ar mai fi trdit, Aristotel, care era atit de preocupat de ta-lentul in rezolvarea problemelor emolionale, precis cd ar fi fostde acord cu acest curs.

$ colarizarea emoliilor

ALFAB ETIZARE A EM O T I ON ALAilr capnut oRAstrLUt

323

E de inleles ci scepticii vor intreba dacX un asemenea curs de

$tiinla sinelui ar putea sd aibd efecte gi intr-un cadru mai pulinprivilegiat sau el are efecte doar in micile gcoli private precumNueva, unde fiecare copil, intr-un fel sau altul, este mai talentat

decit ceilal;i. Pe scurt, oare competenla emolionald poate fi pre-datd acolo unde este mai mare nevoie de ea, in haosul total din

cadrul gcolilor publice? un rdspuns ar fi o vizitd la Augusta Le-wis Tioup Middle School din New Haven, care e departe dinpunct de vedere social gi economic, dar 9i geografic, de NuevaSchool.

Mai exact, atmosfera de la Troup PresuPune un interes la fel

de mare pentru invdfituri - gcoala se mai numegte 9i TroupMagne Academy of Science gi este una dintre cele doui gcoli dindistrict unde sint atragi cei mai buni elevi din clasa a cincea pi-nE la a opta din intregul New Haven pentru o Programd specialimbunitiflte in domeniul gtiinfelor. Elevii de aici pot pune in-

trebdri din domeniul fizicii fenomenelor cosmice, prin interme-diul unei antene de satelit care are legdfurd directd cu astronau-

[i de la Houston, sau i9i pot programa calculatoarele pentru aasculta muzicd. Dar in afard de aceste avantaje strict legate deinvdfxmint, ca in multe alte orage, albii au fugit de suburbiileNew Havenului la gcolile particulare, drept pentru care, la Tro-up,95o/" dintre elevi sint negri 9i de origine hispanicd.

Foarte aproape de campusul universitar Yale - care rePre-zintd insd un cu totul alt univers -, Tioup este amplasatd in-

tr-un cartier de muncitori sdraci, care in anii 1950 avea 20 000 de

oameni angajali in fabricile din apropiere, de la Olin Brass Millsla Winchester Arms. in prezent, locurile de munci s-au redus la

mai pulin de 3 000 gi odati cu aceasta a scdzut 9i orizontul eco-nomic al familiilor care locuiesc acolo. New Haven, ca de altfelmulte alte orage muncitoregti din Noua Anglie, s-a scufundat in

sdrdcie, droguri 9i violenld.Ca rXspuns la acest adevirat cogmar urban, in anii 1980, un

grup de psihologi gi de educatori de la Yale au gindit un Pro-

gram de Competenli Sociald, o serie de cursuri care se ocupdpractic cam de aceleagi subiecte ca 9i cele din Programa $tiinfeiSinelui de la Nueva School. La Tioup insi legitura dintre su-biecte este adesea mai directd si mai dur5. Nu mai este Ln sim-

324 Alfubetul etnolional

plu exerciliu educational atunci cind se lin orele de educatie st,xuali la clasa a opta 9i elevii afld cum luarea de hotdriri pers.nale ii poate ajuta si evite boli precum sIDA. New Haven ire ct,lmai ridicat procent din statele unite de femei bolnave de sIDA;o parte dintre mamele care igi trimit copiii la Troup au dei.raceasti boald - si de altfel, gi o parte dintr-e elevii de aici. in ciu-

91 y"gi programe imbogdfite, elevii de la Troup se luptd cu t.rfelul de probleme iminente intr-un asemenea orag; tr,itgi copiiiau acasr o situalie extrem de haoticd, in cazul in care nu est(,de-a dreptul dezastruoasr, astfel incit in unele zile pur gi simplunu reugesc sd ajungX la gcoali.

ca de altfel toate gcolile din New Haven, semnul cel mai vi-zibil care frapeazd, orice vizitator este acel sefirn de circulalie inforlf de romb galben, pe care scrie ,,Zond fdrddroguri,,. La usistd Mary Ellen Collins, consilierul gcolii fel de avocat alpoporului care se ocupi de problemele speciale pe mdsuri ceele apar gi al cdrei rol presupune gi ajutaiea profbsorilor in ceprivegte programa de competenld socialx. Daci un profesor estenesigur in privinta predirii unei lecfii, Collins va veni la ore gi iiva arita cum sl facd.

,,Predau in gcoala asta de 20 de ani,,, spune Collins, in timpce mi intimpind. ,,Uitagi-vd la cartierul dstacentrez doar asupra problemelor de invdtdmint itita vreme citexisti probleme grave, cu care copiii se confrunti in realitate. Deexemplu, cei care au sIDA sau au fur casd bolnavi de sIDA - nusint siguri cd vor comenta asta in timpul disculiilor despre sI-DA, dar de indatd ce un copil i9i va da seama cd existd un pro-fesor care i-ar putea asculta problemele emolionale 9i r,r, dou,pe ceie de gcoalS, inseamnd ci se deschide o cale spre conver-salie."

- La etajul al treilea al gcolii de cdrdmidd aparentd, |oyce An-

drews igi conduce elevii de clasa a cincea la ora de competenldsocialS, care se tine de trei ori pe srptdmind. Andrews, ca toficeilalti profesori de clasa a cincea, a urmat un curs special cle va-rd pentru a sti cum sd predea, dar exuberanta ei sugereazd fap-tul cd subiectele de competenli sociali sint pentru ea mai multdecit firegti.

Lecfia de azi este despre identificarea sentimentelor. Capaci-tatea de a numi sentimentele pentru a le distinge mai bine intreele este o calitate emofionali cheie. Cq o zi inainte, copiilor li s-adat ca temd sd aduci fotografii din reviste cu diverse persoane

S c olar izare a em o liilo r 325

pentru a li se explica cum sd vorbeasci despre ce exprimi chi-pul respectiv. DupI ce au adunat temele, Andrews a fdcut o lis-ttr a sentimentelor, pe care le-a scris pe tablX - tristefe, ingrijo-rare, entuziasm, fericire 9.a.m.d. gi s-a adresat intr-un ritm rapidcelor optsprezece elevi care reugiserd sh vini la 9coal5 in ziuarespectivi. Agezali in blnci de cite patru locuri, elevii ridicausus miinile, trcercind si-i atragi atenfia pentru a da rispunsul.

Atunci cird a addugat pe lista de pe tabld frustrare, Andrewsa intrebat: ,,Cigi dintre voi s-au simfit vreodatd frustrafi?", toliau ridicat mina.

,,Si ce ali simlit in acele momente?"Rdspunsurile au venit in cascadi. ,,Oboseald", ,,Cortfuzie",

,,N-am mai putut gindi limpede", ,,Anxietate".Cind pe listd s-a addugat cuvinful eneraare, |oyce a sPus:

,,Asta gtiu ce inseamnd. Oare cind se simte un profesor ener-vat?"

,,Cind vorbegte toat5 lumea in clasi", a rdspuns o fatd zim-bind.

FdrX sd-gi iasd din ritm, Andrews a trecut la o foaie de eva-luare. Pe o coloand se afli chipurile unor bdiefi 9i ale unor fete,fiecare exprimind una dintre cele gase emolii fundamentale -fericire, tristele, furie, surprindere, teamd, dezgust 9i o descrierea musculaturii faciale activate in fiecare dintre aceste exemple:

.|EAMA:

. Gura este deschisi si bdrbia trasi in spate.

. Ochii sint deschisi si colturile interioare se ridici in sus.

. Sprincenele sint ridicate 9i inrpreunate.

. Apar riduri pe mijlocul fruntii.3

Pe mXsurd ce pozele sint trecute in revistd, pe fefele copiilorapar expresii de fric5, minie, surprindere 9i dezgust, pentru cd eiimitd imaginile 9i respectX intru totul reletele exprimdrii prin in-termediul muscuiaturii faciale a fieclrei emolii in parte. Aceas-td leclie provine din chiar studiul lui Paul Ekman asupra expre-siilor faciale; acest lucru, de altfel, se predd in aproape toate gco-lile in cadrul lecliei introductive de psihologie - in schimb, ra-reori se intimpli asta in clasele primare. Aceastd leclie elemen-tard face iegitura dintre un cuvint gi un sentiment gi dintre sen-timent gi expresia faciali potrivitS, ceea ce poate pdrea de la si-ne infeles gi cd n-ar trebui invSfat. $i totugi poate sen'i ca anti-dot fald de un burprinzdtor analfabetism emotional, atit de desintilnit. Durii din curtea gcolilor, mai lineli minte, adesea lovesc


Ia minie, pentru ci ei interpreteazd gregit rnesaje neutre gi unclt,chipuri, ca fiind ostile, de exemplu, iar fetele care ajung la problemele de alimentalie nu reugesc sd discearnd ir:rtre minie, anxietate si foame.

ALFAB ETI ZARE E M O T I ON ALADEGHIZATA

Cu o programi ce a fost aglomerati de noimaterii 9i subiecte la ordinea zllei, e de inleles cd unii profesori s-au simlit mulrprea incircali pentru a mai face ore suplimentare pentru incd trrrcurs. Astfel, strategia care iese la iveald in privinla educafit'iemolionale nu ar fi cea a crexrii de noi cursuri, ci de a amestecalecliile despre sentimente gi relafii cu materiile predate. Lecliilt.emotionale se pot integra in mod firesc in orele de citire sau dt'scris, in cursurile de sdndtate sau de gtiinfd, in studiile socialt'sau in alte cursuri standard. in vreme ce la gcolile din New Ha.ven materia Leclii pentru Via!5 este separat6,la unele clase pro-grama materiei Dezvoltare Sociald se imbind cu cea a altor cur-suri, cum ar fi citirea sau sindtatea. O parte dintre lectii se lin irrcadrul orelor de matematicd - gi anume se invatd calitdlileprincipale, cum ar fi puterea de concentrare, motivarea la invi-!5tur5, stdpinirea impulsurilor pentru a putea invdla bine.

Unele proiecte de dezvoltare a capacitdlilor emolionale 9i so-ciale nu au programd sau ord de curs ca materie separatd, darsint strecurate in strucfura viefii gcolare. Un model al acesteiaborddri curs de competen!5 emolionald gi sociald esen-lialmente invizibil - este Proiectul de Dezvoltare a Copilului,creat de o echipd condusi de psihologul Eric schaps. Proiectuls-a aplicat initial in Oakland, California, 9i in prezent este expe-rimentat ir mai multe gcoli din intreaga !ard, in genet'al in car-tiere cu aceleagi probleme ca acelea ale New Havenuluia.

Proiectul oferd un set de materiale care se pot adapta in func-lie de cursurile deja existente. Astfel, cei din clasa intii ascultd laora de citire povestea ,,Broscula 9i Ursulelul se imprietenesc".Aici, Broscuta, nerdbddtoare sd se joace cu prietenul ei care hi-berneazd, Ursuleful, ii joacd o fest6, ca sd-l trezeasci mai repede.Istorioara este folositi pentru a provoca o disculie despre prie-tenie 9i despre ceea ce simt oamenii atunci cind li se face o glu-md. O serie de aventuri duc la deschjderea unor subiecte cum arfi cele despre timiditate, recunoagterea nevoilor prietenilor, cumte simti cind egti tachinat gi impdrtisirea senti'mentelor. Un plan

$colarizarea emofiilor 327

de programd oferd povestiri tot mai sofisticate de-a lungul ani-lor de gcoali primari 9i gimnaziald, dindu-le indicii profesorilorpentru a deschide subiecte cum ar fi empatia, stabilirea unei

perspective gi afecliunea.o altd modalitate de impletire a lecliilor emolionale cu struc-

tura vielii gcolare este aceea de a-i ajuta pe profesori sd regin-

deascd mdsurile disciplinare pentru elevii care nu sint cuminli.Se pornegte de la ideea ci in programul de Dezvoltare a Copilu-lui apar asemenea momente tocmai potrivite pentru a-i invdla

pe elevi diverse aptitudini care le lipsesc - controlarea impul-

surilor, explicarea sentimentelot rezolvarea conflictelor - 9i ci

existi c5i mai bune de disciplinare decit cele coercitive. Un pro-fesor care vede trei elevi de clasa a treia impingindu-se ca si

ajungd mai repede la coadl in sala de mese ii pune sd ghiceasclo cifr6, iar cel care o nimeregte intrd primul. Ideea imediati esteci existi gi cii imparfiale, cinstite de rezolvare a acestor disputem6runte, in vreme ce subiectele mai profunde pot fi negociate.

$i cum aceasta este o posibili abordare, copiii o folosesc la rin-

dul lor pentru a tranga alte neinlelegeri (,,Eu intii!", la urma ur-mei, este o expresie molipsitoare in primele clase - dacl nu

cumva ea persisti gi in restul vielii sub o formd sau alta). Existddeci un mesaj pozitiv, altul decit autoritarul gi mereu prezentul:

,,lnceteazlt"

oRARUt EMOTTONAI

,,Prietenii mei Alice gi Lynn nu vor sd se joace cu mine."Aceastd plingere dureroasd aparline unei fetile de clasa a tre-

ia de la gcoala elementari fohn Muir din Seattle. Ea i-a fost de-

pusd in mod anonim in ,,cutia sa pogtald" din clasd - de fapt ocutie de carton vopsiti - unde ea gi colegele sale au fost incu-

rajate s5-9i scrie nemulfumirile 9i problemele, pentru ca intrea-

ga clasd sd vorbeascd despre ele gi sd incerce sd gdseascd nigte ciide rezolvare. Aceastd disculie nu menlioneazi numele celor im-

plicali; in schimb, profesorul subliniazd faptttl cd toli copiii au

asemenea probleme din cind in cind gi trebuie sd invele cum sdle depdgeascd. Atunci cind vorbesc despre ceea ce simt cind sint

izolali, sau despre ce ar trebui si faci pentru a fi acceptati, au

ocazia sX incerce noi solulii la aceste situatii - o posibilitate de

a observa cd existi mai multe cdi de aplanare a unui conflict,precum gi de rezolvare a neintelegerilor.

S c olariznre a et t ut tiilor 329328 AIfubetttl emolional

Cutia pogtald permite o anumith flexibilitate, astfel incit crizele gi chestiunile care apar si devind subiectul orelor, pentru c.io agendd de lucru prea rigidi ar putea fi nepotriviti in cazul re -alititilor copildriei. Pe mlsurd ce copiii se schimbd gi cresc, sipreocupirile lor se modific5. Deci, cel mai eficient ar fi ca lectiile emolionale sd se concentreze asupra dezvoltSrii copilului si siifie repetate la virste diferite, in aga fel incit sd corespundi schim-birilor 9i capacitilii de intelegere, precum gi provocdrilor cdro-ra trebuie sX le facd fa!5 copilul.

O intrebare ar fi cind trebuie si se inceap6. Unii suslin ci ntre prea devreme nici in primii ani de viafd. Pediatrul de la Har-vard T. Berry Brazelton susline ci mulgi pdrinli ar putea oblinebeneficii dacd ar fi instruili sd ajungd mentori emolionali pentrtrsugarii 9i copiii foarte mici, aga cum se intimpld in unele progra-me speciale care se lin la domiciliu. Un argument puternic arputea fi o subliniere mai sistematich a capacit5lilor sociale.giemolionale in programele de grddinild cum ar fi HEAD STARIaga cum am vizut in Capitolul12, dispozilia copiilor de a invd-!a line in mare mdstrrd de dobindirea unor asemenea capacit5liemolionale. Anii de grddinild sint extrem de importanli pentrupunerea bazei acestor calit5li gi existi 9i dovezi c5 programulHead Start, atunci cind este bine condus (un factor extrem deimportant), poate avea efecte benefice, emolionale 9i sociale, petermen lung asupra vielii absolvenlilor sau chiar gi a celor ajungiin primii ani de virstd adulti - mai puline droguri gi arestdri,ctrsnicii mai fericite 9i puterea de a cigtiga mai bines.

Asemenea intervenfii funcfioneazd mai bine afunci cind sereugegte stabilirea unui orar emolional al dezvoltdrii6. Aga cumplinsul noului-ndscut o dovedegte de altfel, copiii au sentimen-te intense incd de cind vin pe lume. Dar creierul noului-ndscut edeparte de a se fi maturizat complet; aga cum am vdzutin Capi-tolul 15, doar atunci cind sistemul sdu nervos atinge starea dedezvoltare finald - proces care se desfdgoard conform unui ceasbiologic innbscut, de-a lungul intregii perioade a copilXriei 9i pi-ni in primii ani de adolescenle - emoliile copilului vor fi pede-a-ntregul formate. Repertoriul sentimental al noului-ndscuteste relativ primitiv comparativ cu gama emolionald a unui co-pil de cinci ani, care la rindul ei nu este la fel de complexd ca aunui adolescent. intr-adevdr, adultii cad mult prea adesea incapcana atit de comund 9i anume aceea cd se agteapti ca acegticopii si fi atins maturjtatea cu.mult inaintea virstei corespunzS-

toare, uitind cd fiecare emofie are Propriul ei moment de apari-

!ie, programat dinainte in dezvoltarea copilului. De exemplu,

un copiltiudhros de patru igi va putea atrage mustrdri din par-

tea pirintelui - gi totugi congtientizarea de sine care nagte de

obiCei umilinga nu aPare decit dupd cinci ani'

Programul evoluliei emolionale este intersectat de anumite

linii dJdezvoltare de alte natura, in special cognitive, pe de o

parte, gi de maturizare biologici 9i a creierului, pe de alti parte'

Aga cum am vdzut, capacitdfile emolionale cum ar fi empatia- 9iautoreglarea emolionile incep sI se formeze practic incd din

prima iopilhrie. Anii de grddinild fac sd se ajungd la o perioadi

de virf a dezvoltirii ,,emoliilor sociale" - sentimente precum

nesiguranla gi umilinla, gelozia qi invidia, mindria 9i increderea

- tJate avind nevoie de capacitatea de a se comPara pe sine cu

allii. Copilul de cinci ani care intrd intr-un mediu social mai

vast, respectiv cel al gcolii sau al gradinifei, de fapt pitrunde in-

tr-o lume a comparaliilor sociale. Nu este vorba doar de o

schimbare exterioar5 care Provoaci aceste comparalii, ci 9i de

aparilia unei capacitxli cognitive: ugurinla de a se comPara cu

uilii it privinla inumitor Calitdli specifice cum ar.fi popularita-

tea, suicesul sau talentul de patinator pe rotile. Aceasta este o

virsti la care, de exemplu, dac} sora mai mare ia un 10, cea mi-

ci incepe str g?ndeasciprin comparalie ci ar fi o ,,proasta"'Dr.

-David Hamburg, psihiatru 9i pregedintele corporaliei

Carnegie, care a evaluit ptogtu-e de pionierat in domeniul

educa,iiei emolionale, considerd ci anii de tranzilie spre gcoala

primard gi apoi spre liceu sau SPre gimnaziu sint puncte crucia-

ie in capacititea de adaptare a copiluluiT. Intre gase 9i unsPreze-

ce ani, ipnr," Hamburg, ,,gcoala este o experienld cruciali 9i de-

finitorie, care va influenla masiv adolescenla copiilor 9i pe mai

departe. simful valorii de sine la copii depind_l substanlial de

capacitatea acestora de a se descurca la gcoald. Un copil care nu

reugegte la gcoal5 se socotegte infrint 9i reaclioneazi ca atare,

ceea ce reprezinti o PersPectivi sumbrd pentruintreaga sa via-

!d.,' Printie capacitalile esenliale ce se pot dobindi in anii de

gcoali se numSrd, conform lui Hamburg, ,,aminarea recomPen-

selor, responsabilitatea sociald in cel mai potrivit mod, menline-

rea controlului asupra emoliilor 9i o privire optimisti'/ - cu al-

te cuvinte, o formide inteligenld emolionalds'Pubertatea - pentru cI este un moment de foarte rnari

schimbdri in biologia copilului 9i in capacitSlile sale de gindire,


dar 9i in funclionarea creierului - este de asemenea un momentfoarte important pentru lecliile emolionale gi sociale. Cit priveg-te anii de adolescenfi, Hamburg observi cd,,majoritatea adoles-cenlilor au intre 10 gi 15 ani atunci cind sint expugi sexului, al-coolului, drogurilor gi fumatului", precum 9i altor ispitee.

Trecerea la gimnaziu sau la primii ani de liceu marcheazX defapt sfirgitul copildriei gi, in sine, este o mare provocare pe planemofional. Toate celelalte probleme fiind ldsate deoparte in mo-menful in care se intrd intr-o noud formX de gcolarizare, practictoli elevii se confrunti cu un declin in privinla increderiiin sinegi cu un plus ir congtientizarea de sine; concepfiile despre ei in-gigi sint dintr-odati gubrezite 9i prinse intr-un adevirat tumult.Una dintre cele mai mari lovituri specifice, de altfel, o primescin ,,respectul de sine socialtt - increderea elevilor c5-9i pot face9i pistra prietenii. Acest moment de joncfiune, subliniaz|Ham-burg, ii ajutd enorm pe bdieli gi pe fete s5-9i consolideze capaci-tXlile 9i si pune bazeLe unor relalii apropiate, ocolind crizelepresupuse de prietenii gi cultivindu-gi increderea in sine.

Hamburg observtr ci atunci cind elevii intri la gimnaziu, inmomentul in care igi face aparilia adolescenfa, existd o diferen-!i intre cei care au urmat cursuri de alfabetizare emolionali 9iceilalgi: cei dintii descoperl cd noile tensiuni ale politicii colegi-lor, cregterea exigenlelor gcolare 9i tentaliile de a fuma sau de alua droguri le pun mai puline probleme decit celorlal;i tineri deaceeagi virstd. Ei reugesc sd-gi stlpineasc5 abilitdtile emolionaledobindite , care, cel pulin pe termen scurt, ii vaccine azd. in luptaimpotriva viltorii gi tensiunii cXrora trebuie sI le facd fa!d.

SINCRONIZAREA ESTE TOTUL

Psihologii dezvolthrii, dar gi alli specialigti, incearcd sd cree-ze un fel de hXrli ale progresului emofional, pentru a fi mai pre-cigi in legdturi cu lecliile pe care ar trebui sd le invele copiii infiecare fazd de dezvoltare a inteligenlei emolionale, cu deficien-lele care vor fi de duratd gi nu vor putea fi stdp?nite la momen-tul oportun 9i cu experienlele care putea si recupereze sau si re-medieze ceea ce s-a ratat.

De exemplu, in programul de la New Haven, copiii din cla-sele mai mici primeau leclii de congtientizare de sine, de stabili-re a relaliilor 9i de lu.are de hotdriri. ln clasa intii, elevii se age-zau in cerc si aruncau cu ,,cubul sentimentelor" - care avea in-scrise currinte cum ar fi trist sau tncintat pe fiecare parte. Cind ii


venea rindul, fiecare elev descria momenful cind a avut un ase-menea sentiment, exerciliu ce le-a dat mai multi incredere pen-tru ocaziile in care incercau sd exprime in cuvinte sentimentelesi i-a ajutat sd fie empatici atunci cind au auzlt despre sentimen-tele altora, pe care le-au perceput ca gi cum ar fi fost ale lor.

Pind intr-a patra gi a cincea, cind relaliile cu colegii devenise-rd extrem de importante in viala lor, au avut lecfii care i-au aju-tat sd-gi imbunit5leasci relalii de prietenie prin empatie, contro-larea impulsurilor 9i stipirirea miniei. Orele de Instruire pentruVia!5, la care elevii de clasa a cincea de la $coala Troup incercausd citeascd emoliile dupi expresia fefei, au fost, de exemplu,esenliale pentru dobindirea unei capacitili empatice. Pentrucontrolarea impulsurilor, existd un ,,semafor" afisat la vedere gicare are gase faze:

Rogu 1. Stai,linigtegte-te gi gindegte-te inainte s{ aclionezi.Galben 2. Spune-fi problema 9i exprimd ceea ce simfi.

3. Stabilegte-fi un scop pozitiv.4. Gindeste-te la cit mai multe solutii.5. Gindeste-te la consecinfe.

Verde 6. De-i drumul 9i incearci planul cel mai bun.

Noliunea de semafor este invocati intotdeauna cind un co-pil, de exemplu, este pe cale si izbucneascd la minie sau sd seizoleze ori si inceapd si plingd pentru ctr a fost necdjit 9i oferdun gir concret de faze pentru rezolvarea acestor momente incXr-cate intr-un fel mai ugor de mdsurat. Dincolo de stXpinirea sen-timentelor, semaforul reprezintd 9i o cale mai eficientd de a ac-fiona. Obiceiul de stdpinire a impulsului emolional necugetat -a reflecta inainte de a acliona in funclie de sentimente - poatefi inclus in strategia fundamentald de tratare a riscurilor de lavirsta adolescentei;i pe mai departe.

in clasa u gur"u, i"i1iit" se reiere in mod mai direct la tentaliigi la presiunile sexuale, la droguri,la biufuri, care incep sd apa-rd in viala copiilor. Pind in clasa a noua, pe misurd ce adolescen-lii sint confruntali cu tot mai multe realitdli sociale ambigue, ca-pacitatea de a avea mai multe perspective - atit personald, citgi a acelora implicali - este subliniati in mod special. ,,Dacd unpugti este furios pentru ci igi vede iubita vorbind cu un alt tip" ,spun profesorii de la New Haven, ,,el va fi incurajat sd se gin-deascd la ceea ce s-a intimplat gi din punctul de vedere al celor-lalli 9i nu sd se repeadd cu capul inainte intr-o confruntare vio-lent5."

JJZ Alfubetul emofional

ALFAB ETIZARE A EM OTI ON ALA C A MI I L O CDE PREWNIRE

Unele dintre cele mai eficiente programe din literatura emo-lionali de specialitate au fost dezvoltate ca reaclie la anumiteprobleme specifice, cum ar fi violenfa. Unul dintre cele mai ra-pide cursuri preventive de alfabetizare emolionald este Progra-mul de Rezolvare Creativd a Conflictelor, care se aplicd in citevasute de gcoli publice din New York si din fard. Cursul de rezol-vare a conflictelor se axeazd asupra felului in care trebuie rezol-vate certurile din curtea gcolii, care altfel pot lua amploare,transformindu-se in incidente cum ar fi impugcarea lui fan Mooregi a lui Tyrone Sinkler de citre colegul lor de clasd de la liceul]efferson.

Linda Lantieri, fondatoarea Programului de Rezolvare Crea-tivtr a Conflictelor gi director al centrului nafional de intervenliecu sediul in Manhattan, considerd cd programul are o misiunenu doar preventiv5. Ea susfine: ,,Programul le aratd elevilor cdexistd multe opliuni pentru a depSgi un conflict, dincolo de pa-sivitate sau agresivitate. Noi le ardtdm inutilitatea violentei gi iiajutdm sd o inlocuiascd cu abilitdli concrete. Copiii inva!5 si igiapere drepturile fdrd si recurgd la viqlenfd. Acestea sint capaci-tili care rdmin valabile o viali intreag5, si nu doar pentru cei cuo mai mare inclinafie spre violente."10

intr-unul dintre exercilii, elevii se gindesc la un unic pas re-alist, indiferent cit de mic, care ar fi putut ajuta in aplanareaunui conflict pe care l-au avut. Un alt exercifiu presupune cd ele-vii trebuie sd joace o scend in care o sord mai mare incearcd sd-sifacd temele gi se enerveazi ci sora mai micd a pus o casetd cumuzici rap cu sonorul mult prea tare. Supirati foc, sora maimare opregte caseta, in ciuda protestelor surorii mai rnici. Clasatrebuie si giseascd solulii care ar fi putut funcfiona 9i care ar fipresupus ca ambele pdrfi, adici ambele surori sI fie mullumitein egali mdsurd.

O cheie a reugitei programului de rezolvare a conflicteloreste extinderea lui dincolo de orele de clasi, in curtea gcolii gi lacantind, unde este muit mai probabil ca elevii s5-gi iasd ugor clinfire. in acest sens, unii elevi iint pregetifi si fie mediatori, un rolcare poate incepe in ultimii ani de gcoal5 primard. Atunci cindizbucnesc tensiunile, copiii pot cere ajutorul unui mediator pen-tru a le potoli. Mediatorii din curtea scolii invatd sd se descurce

$ colarizarea ernoliilor JJJ

in cazul unei bdtdi sau a unor invective ori ameninfiri, incidenteinterrasiale sau de alt gen, potenlial incendiare, din viala gcolard.

Mediatorii inva!6 sd igi exprime punctele de vedere in a9a felincit ambele pirfi si simtd cd mediatorul este imparlial. Tacticalor presupune o disculie cu cei implicali astfel incit si-i determi-ne sd se asculte fird intreruperi sau insulte. Ei reugesc astfel sdconvingl fiecare parte sd se calmeze gi si-gi exprime pozifia, du-pd care fiecare lucru spus trebuie clarificat, pentru a vedea dacis-a inleles ce trebuie. Apoi cu tolii incearcl sd giseascd o soluliepe care s-o accepte ambele p1trfi; inlelegerea este adesea sub for-md scrisd.

in afard de medierea unei dispute, programul ii invali peelevi si abordeze diferit neinleleferea fnci de la inceput. Saucum spunea Angel Perez, pregitit ca mediator inci din gcoalaprimarS: ,,Programul m-a stimulat sd gindesc. Eu consideram cddacd cineva se leagd de mine sau imi face ceva, singura solulieeste cearta sau bdtaia ori o form| de rdzbunare. De cind am ur-mat acest program, am inceput si am o gindire mult mai poziti-v5. DacI mi se face o riutate, nu fircerc si rdspund cu aceeagimonedi - ci si rezolv problema !' $i a descoperit ci poate sitransmit5 mai departe acest tip de abordare, la nivelul comuni-tdlii din care face parte.

Programul de Rezolvare Creativd a Conflictelor se axeazd,peprevenirea violenfei, dar Lantieri susline cd are gi o misiune maivasti. Pirerea ei este cX talentele necesare pentru stoparea vio-lenlei nu pot fi despdrlite de intregul spectru al competenfeiemolionale - 9i anume, de exemplu, sd gtii ce simli sau cumsd-!i stipinegti impulsul ori supdrarea, factori irnportanli in pre-venirea violenlei 9i in potolirea miniei. O mare parte din pregd-tire se ocupi de elementele emolionale debazd, cum ar fi recu-noagterea unui larg spectru de sentimente 9i capacitatea de a leda un nume gi de a le trata cu empatie. Atunci cind descrie va-loarea rezultatelor efectelor programului sdu, Lantieri sublinia-zd. cu mare mindrie faptul cd a sporit ,,afecliunea printre copii"

9i a scdzut numdrul bdtiilor, ironiilor 9i insultelor.O abordare similari a alfabetizdrli emofionale a apdrut in ca-

drul unui grup de psihologi care au incercat si gdseascd moda-litaf de a-i ajuta pe tineri pe drumul vielii, marcat adesea de de-licte 9i violenfd. Zeci de studii asupra unor asemenea elevi -aga cum am vdzut in Capitolul 15 - au scos clar in evidenlddrumul care a fost urmat, incepind cu impulsivitatea gi cu iufea-


la cu care se minie incd din primii ani de gcoalS gi sfirgind prina deveni paria sociali pind si termine gcoala primard, urmind in-trarea in cercul unora asemenea lor gi proliferarea delictelor inanii de gimnaziu. in primii ani de virstd adultS, mare parte din-tre acegti bdieli au deja cazier 9i sint dispugi la acte violente.

Atunci cind este vorba de imaginarea unor solulii de inter-venlie care ar putea ajuta asemenea bdieti sd scape de drumulspre violenld 9i delicte, rezultatul a fost din nou Cd este necesarun program de alfabetizare emo!ional511. Un asemenea pro-gram a fost creat de Carol Kusche impreund cu Mark Greenbergde la Universitatea din Washington, in programa PATHS (Pro-motion Alternative Thinking Strategies - Strategii de Promo-vare a Gindirii Alternative). Degi cei care riscd sd ajungi pe dru-mul delictelor 9i al violenlei au cea mai mare nevoie de acestelecJii, cursurile le sint tinute tuturor celor din clasi, evitindu-seorice stigmatizare a vreunui subgrup cu probleme.

$i totugi lecliile sint utile pentru toli copiii. Ele presupun, deexemplu, invilarea incd din primii ani de gcoali a stipinirii im-pulsurilor; lipsa acestei capacitdfi produce tulburdri speciale co-piiloa ei nemaifiind suficient de atenli la ore gi avind deci pro-bleme cu invdldtura 9i cu notele. Alt efect constd in recunoagte-rea de citre copii a propriilor sentimente; programa PATHS arecincizeci de lecJii despre diferite emolii, fiind predate emofiilefundamentale, cum ar fi fericirea 9i minia copiilor mai mici, iarulterior fiind atins subiecful sentimentelor mai complicate, cumar -fi gelozia, orgoliul 9i vinovdlia. Lecliile de congtientizareemolionald includ felul cum poate fi linut sub observalie ce simtei gi cei din jurul lor - ceea ce este cel mai important pentru ceicu inclinalii agresive - cum si recunoascd cind cineva este cuadevdrat ostil, spre deosebire de situaliile in care ostilitatea leeste atribuitd altora doar de ei ingigi.

Una dintre cele mai importante leclii este, desigur, stdpinireaminiei. Premiza fundamentald de la care se pleacd atunci cindcopiilor li se predd minia (9i toate celelalte emolii) este ci ,,nu enimic riu in a avea toate sentimentele cu putinld", dar unele re-aclii sint in reguld, iar altele nu. Unul dintre instrumentele princare poate fi invdlat autocontrolul este acelagi exerciliu cu ,,se-maforul" folosit la cursul de la New Haven. Altii ii ajutd pe co-pii in privinla prieteniilo., o

^errr.d contra ,"rpi.rg"rilor sociale

ce-l pot arunca pe copil in bralele delincvenfei.

$ colarizare a emoliilor

REGIMTREA $COLTLOR:PREDAREA PRTN PTITEREA EXEMPLULUI.

COMUNITAN CANONA LE PASA

335

Pentru cX viala de familie nu mai oferi un sprijin sigur pen-tru tot mai mulli copii, gcoala.rdmine singurul loc in care comu-nitatea poate rezolva deficienlele competenlelor emolionale 9isociale ale copiilor. Asta nu inseamnX cd gcolile pot line locul tu-

turor instifuliilor sociale, care tot mai des sint sau se apropie cupagi tot mai mari de un adevtrrat colaps. Dar cum practic fieca-re copil merge la gcoali (cel pulin la inceput), aceasta devine unloc in care copiii sd fie cresculi inv5lind lecliile de bazd, pentruvial6., pe care altfel nu ar avea de unde s6 le primeascd. Alfabe-

ttzarea emolionali implici un mandat lirgit pentru gcoli, caretrebuie sd recupereze ceea ce familiile n-au reugit in privinlaadaptirii la societate a copiilor lor. Aceastd misiune plind de rds-

pundere presupune doud schimb5ri majore: profesorii trebuie

si mearg5 dincolo de indatorirea lor tradilionald, iar membrii

comunitilii sI se implice mai mult in viafa gcolilor.Daci existd sau nu in mod explicit ore dedicate alfabenzdrii

emolionale contea 26, mai pulin decit felul tn care sint predateaceste lecfii. Poate cX in nici un alt caz nu este mai importanticalitatea profesorului, avind in vedere cd felul in care el i9i con-duce clasa este in sine un model, o leclie de facto in domeniulcompetenlei emolionale - sau a lipsei ei. De cite ori profesorulreaclioneazA fald de un eley, alli 20 sau 30 ftrvali o leclie.

Existi o autoseleclie printre profesorii care ajung sd predeaaceste cursuri, pentru cd nu oricine este potrivit pentru a9a ceva

din punct de vedere temperamental. Mai intii de toate, profeso-rii trebuie si se simtd h largul lor atunci cind vorbesc despre

sentimente. Nu orice profesor poate face asta Sau vrea s-o facd.

Existd foarte pulin sau mai nimic in formarea standard a profeso-rilor care sd-i pregiteasci pentru acest tip de lecfii. Din aceste mo-

tive, programele de alfabetizare emolionald le acordi de obicei

profesorilor incepdtori citeva sbptdmini de instruclie speciald.i.h vreme ce mulli profesori sint govditori cu asemenea su-

biecte ce li se par striine in raport cu pregdtirea 9i rutina lor;

existi dovezi ci, odatd ce sint dispuqi si incerce, majoritatea vor

fi incintali. La gcolile din New Haven, cind profesorii au aflat cd

vor fi pregdtiti sd predea aceste cursuri de alfabetizare emolio-

nali, 31% dintre ei au spus cd nu au chef s-o fac5. Dupi un an

;a

ItI1


de predare a cursurilor, peste 90'/" au suslinut ci sint lncintali gicd doresc si le predea in continuare.

o MrsrLrNE EXTTNSA prruTR U SCOLr

Dincolo de pregitirea profesorilor, alfabetizarea emolionaldne l5rgegte perspectiva asupra indatoririlor gcolilor in sine,transformindu-le intr-un agent social mai explicit, care trebuiesi urmdreascd faptul cd acegti copii inva!5 lecliile esenliale alevielii - o revenire la rolul clasic al invd!5mintului. Aceastlperspectivi mai largd presupune, in afard de programele speci-fice, folosirea ocaziilor ivite la ore gi in afara lor de a-i ajuta peelevi fir momentele de crizl personali 9i de a le transforma inleclii de competenfd emofional5. De asemenea, funclioneazd celmai bine atunci cind lecfiile de la gcoali sint coordonate cu ceeace se intimplS in cdminele copiilor. Multe programe de alfabeti-zare emolionald includ gi ore speciale pentru pdrinli, astfel incitacegtia sX fie invdlafi cu ce li se predi 9i copiilor gi asta nu doarpentru a li se impirtdgi ceea ce fac copiii la gcoal6, ci 9i pentnra-i ajuta atunci cind ar simli nevoia sX abordeze mai eficient via-

!a emolionali a copiilor lor.Astfel, copiii oblin mesaje consistente in legdturi cu compe-

tenlele emolionale de la toate nivelurile vielii lor. In gcolile dinNew Haven, spune Tim Shriver, directorul Programului deCompetenld Sociali: ,,daci unii copii incep sd se certe la cantin5,ei sint trimigi la un mediator de virsta lor, care sti de vorbd cu eipentru a rezolva conflictul prin aceleagi tehnici de a lua distan-

!d pe care le-au invilat la ore. Antrenorii vor folosi aceste tehnicipentru a depdgi conflictele de pe terenul de joaci. Jinem cursuripentru pirinli, pentru a folosi aceste metode acasi."

Astfel de c5i paralele de intdrire a lecliilor emolionale - nudoar la clas5, ci gi pe terenul de joacd; nu doar la gcoalS, ci gi aca-sd - sint optime. Asta inseamni o cornbinalie mai strinsd intregcoal5, pdrinfi gi comunitate, sporindu-se astfel gansele ca lucru-rile pe care le invali copiii la alfabetizarea emolionald si nu r5-mind undeva doar la nivelul gcolii, ci si fie testate, exersate 9i in-tirite in provocdrile propriu-zise ale viefii.

O alte modalitate prin care acest sistem precis remodeleazirgcolile este punerea bazelor unei culturi de campus, care duce lao ,,comunitate implicatd", un loc in care elevii se simt respectafi,iubili si intr-o strinsd legdturi cu colegii, cu profesorii 9i cu gcoa-

$ c oI nr izarea emofi il o r 337

la in sine1z. De exemplu, gcolile din zone Precum New Haven,unde multe familii sint dezorganizate, oferi o largi gamd deprograme care recruteazd persoanele implicate din comunitatepentru a le pune in legdturi cu elevii a ciror viali in familie estecel pulin dezordonatd. ln gcolile din New Haven, adullii res-ponsabili se oferd si devind mentori, de reguli insolitori ai ele-vilor care au o viald mai pulin stabili acasd sau sint inconjuralide adulli care nu le oferd afecliunea necesard.

Pe scurt, structura optimi a Programelor de alfabetizareemolionald constd intr-un inceput de foarte devreme, la virstacea mai adecvatd, stribitind anii de 9coa16, impletind efortulprofesorilor cu cel al pirinlilor gi al comunitXfii.

Chiar dacd in mare parte aceste programe se potrivesc binein orarul zilnic al multor gcoli, ele reprezintd o mare schimbarela nivel de programb. Ar fi o naivitate sd anticipXm programe totmai numeroase in gcoli. Mulli pdrinli considerd cI subiectul insine este mult prea intim, cX lucrurile acestea ar trebui lisate ingrija pSrinlilor (punct de vedere care cigtig5 tot mai multd credi-bilitate, intr-o asemenea misurd incit pdrinlii chiar se ocupd deaceste subiecte - dar deving un argument mai pulin convingd-tor cind cunosc e$ecul). Profesorii pot avea ezitdri in a ceda oparte din orele de curs acestor subiecte, care nu Par a avea o le-gtrturi directd cu cele de inv5limint; unii profesori chiar s-ar Pu-tea simli stingherifi sd predea aceste lucruri gi de aceea ar aveanevoie de o pregdtire speciald. $i unii copii se vor oPune/ in spe-cial in ideea ci aceste ore nu intrd in preocupirile lor propriu-zi-se sau le consideri o invadare a intimitdfii. $i atunci cind aParegi dilema menlinerii unei calitSli optime gi a asiguririi unorpuncte de reper educalionale, programele de competenfd emo-

fionald, mai ales cele prost fdcute, creeazd' adevdrate dezastre, fi-ind cursuri neconvingdtoare in privinla drogurilor sau a sarcini-lor la adolescente.

Avind in vedere toate acestea, ce si ne mai ostenim sd mai in-cercdm, nu?

O ARE ALFAB ETIZ ARE A EM OT I ON AL ACONTEAZA?

Cogmarul oricirui profesor este in linii mari urmdtorul. in-tr-o zi, Tim Shriver deschide ziarul local 9i citegte cd Lamont,unul dintre fogtii sii elevi preferafi, a fost impugcat cu noui

irI

F

I*j

$

.

338 Alfubetul etnolional

gloanle pe strdzile din New Haven 9i se afld in stare foarte gra-v6. ,,Lamont a fost un elev foarte bun, un voinic - peste un me-tru optzeci 9i cinci - extrem de popular, inclusiv ca sportiv, 9icare zimbea intotdeauna", igi amintegte Shriver. ,,Pe vremeaaceea, Lamont venea cu plicere la un club pe care il conduceamgi unde discutam ideile de rezolvare a problemelor printr-unsistem care se numeste SOCS."

Acesta este acronimul pentru Situalii, Optiuni, Consecinte,Solulii - o metodd in patru trepte: spune in ce situalie te afli gice anume simli; gindegte-te la opliunile de rezolvare a proble-mei gi care ar putea fi consecinfele; alege o solufie gi pune-o inpracticd - versiunea adulti a metodei semaforului. Lamont,adaugd Shriver, era un adept al metodei ,,brainstorming" pen-tru a gdsi solulii cit mai pline de imaginafie, dar potenlial efi-giente pentru rezolvarea dilemelor presante din viala de liceu,cum ar fi cele cu'iubitele sau evitarea b5tdilor, a conflictelor.

Dar aceste cursuri se pare ci nu au dat roade dupd ce el a ter-minat liceul. Dupi ce a umblat pe strdzi, ir lumea sdriciei, adrogurilor 9i armelor, la cei26 de ani ai sdi, Lamont zdcea acumpe un pat de spital, inf5gurat in bandaje 9i cu trupul ciuruit degloanfe. Degi a dat fuga imediat la spital, Shriver abia a reugit sdvorbeasci cu Lamont, pentru ci mama 9i iubita acestuia erau in-ghesuite linge el. Vdzindu-gi fostul profesor, Lamont l-a invitatsi stea pe marginea patului 9i, in vreme ce Shriver s-a aplecatspre el, biiatul i-a goptit: ,,Shrive, cind o sd ies din spital am sifolosesc metoda SOCS."

Lamont a urmat liceul Hillhouse in anii in care cursul deadaptare social5 nu incepuse si se fini. Oare viala lui ar fi fostalta dacd ar fi beneficiat de o educalie de acest gen in anii degcoald, aga cum este acum cazul copiilor din gcolile publice dinNew Haven? Ar fi posibil un rlspuns afirmativ, degi nimeni nupoate face o afirmalie sigurd.

Sau cum spunea Tim Shriver: ,,LIn lucru e clar: terenul idealpentru rezolvarea problemelor sociale nu este doar sala de curs,ci 9i cantina, strada sau cdminul." Iatd citeva mlrturisiri ale pro-fesorilor care s-au ocupat de acest program la New Haven. Unuldintre ei repovestegte felul in care o fostd elevi inci necdsdtori-ti i-a fdcut o vizitd 9i i-a mlrturisit ci ar fi fost deja o mamd cuun copil din flori, ,,daci nu ar fi invdlat s5-gi apere drepturile incadrul orelor de Dezvoltare Sociale"l3. Un alt profesor i9i amin-tegte cum relalia dintre o elevd 9i mama sa era atit de nefericiti,

gcolarizarea emoliilor 339

incit permanent orice disculie se termina cu lipete; dupd ce fataa inv5lat cum si se stdpineascd 9i cd trebuie sd gindeascd inain-te sd reaclioneze, mama i-a spus profesorului cd se putea discu-ta cu ea fdrd ,,zbierete". La gcoala Tioup o elevd din clasa a ga-sea i-a trimis un bilelel profesoarei de la orele de Dezvoltare So-cial5; cea mai buni prieteni a ei, scrisese fetila, agtepta un copil

9i n-avea cu cine sX discute ce avea de fdcut, drept pentru careintenliona sd se sinucidi, dar gtia ci profesoarei ii va pdsa deaceastd situafie.

Un moment revelator a fost acela in care, studiind o clasi agaptea din cadrul programului de dezvoltare sociald de la gcoli-le din New Haven, profesorul a cerut: ,,Sd-mi povesteascd cine-va o neinfelegere recenti care s-a incheiat in mod pozitiv."

O fetili plinulI de 12 ani a ridicat repede mina: ,,Mi-a sPuscineva ci fata aceasta, care se presupune cd este cea mai bundprietenl a mea, a declarat cd ar vrea sd md bat6. Acel cineva mi-aspus cd ea vrea sd mi prindd la furghesuiald intr-un col! dupdorele de gcoal5." In loc sd provoace o confruntare la minie cucealalti fatd, ea a aplicat o abordare care fusese incurajatd la ore- gi anume aflarea adevirului inainte de a se ajunge la conclu-zii pripite: ,,Deci m-am dus la fetild gi am intrebat-o de ce a zisasta. Ea mi-a rdspuns ci n-a spus niciodatd aga ceva, deci bitaian-a mai avut loc."

Povestea pare destul de inofensivi. Doar ci fetila care o Po-vestegte a fost deja exmatriculatd dintr-o altd gcoald, tot pentrubltaie. in trecut, ea era cea care ataca prima gi abia dupd aceeapunea intrebiri - sau nu mai punea deloc. Pentru ea, faptul dea se angaja cu ceea ce pare un posibil adversar pe o cale con-structivd in loc de a ajunge imediat la o confruntare plini de mi-nie reprezinttr o micd, dar reald victorie.

Poate ci semnul cel mai grditor al impactului unei asemeneaalfabetizdri emolionale este ceea ce mi-a impdrtdgit directorulgcolii unde inva!tr aceasti fetild de 12 ani. Existd o regul5 foarteseveri, conform cireia copiii care sint pringi bltindu-se sint eli-minali. Pe mdsurd ce au apdrut orele de alfabetizare emoliona-15, numdrul acestor elimindri a scdzut. ,,Anul trecut", spune di-rectorul, ,,au fost 106 elimindri. Pind in prezent, anul acesta -eram in martie - au fost doar 26."

Existi avantaje concrete. Dar in afard de aceste intimpldri re-ale, care aratd cd au fost imbunit5fite sau chiar salvate viefi, sepune 9i o intrebare empirici asupra importanlei alfabetizdrii

340 Alfabetul emofional

emofionale a celor care trec prin asemenea momente. Datele ara-ti ci degi asernenea cursuri nu schimbd viafa peste noapte, pemisurd ce copiii trec de la o programd la alta, de la o clasd la al-ta, apar ameliordri vizibile in atitudinea 9i modul de a privigcoala - precum 9i ale nivelului de competenld emofionale --atit pentru fetele, cit 9i pentru biielii care le-au urmat.

Au existat o mullime de evaludri obiective, cele mai intere-sante constind in compararea celor care au urmat aceste cursuricu cei care nu le-au urmat, de citre observatori independenfi,care le-au analizat comportamenful. O altd metodd ar fi detecta-rea schimbirilor inregistrate de acegti cursanli inainte si dupd ceau urmat aceste cursuri, bazatdpe mdsuidtori obiective ale com-portamentului lor, cum ar fi numirul de betdi in curtea gcoliisau de elimindri. S-a ajuns la concluzia cd, existd foarte multeavantaje in privinla competenlei emolionale 9i sociale a copiilor,a comportamentului lor la clasd sau in afara gcolii, cit gi in capa-citatea lor de a irvdla (vezi Anexa F pentru amdnunte):

CON9TIENTIZAREA DE SINE EMOTIONALA. imbunititirea recunoasterii gi definirii propriilor emolii. O mai bunX inlelegere a cauzelor care au generat diverse senti-

mente. Recunoagterea diferentei dintre sentimente si actiuni

srApimnEA EMoTirLoR. O mai buni tolerantd la frustrare 9i o mai bund stdpinire a miniei. Mai puline insulte, bdtdi gi acte de indisciplini la ore. Putinla de exprimare a miniei intr-un mod potrivit, fird ceartd. Mai pufine elimindri 9i exmatriculirio Mai pulind agresivitate sau comportament autodistructiv. Mai multe sentimente pozitive despre sine, gcoali 9i familie. O mai bund stipinire a stresului. Mai pulind izolare;i anxietate in societate

UTTLIZAREA EMOTIILOR iN \4On PRODUCTIV. Mai multd responsabilitate. O mai buni concentrare asupra indeplinirii unei misiuni gi acor-

darea atentiei necesare. Mai pulind impulsivitate; mai mult autocontrol. Punctaje mai bune la testele de invifdturd

EMPATIA: CITIREA EMOTIILOR. O mai mare capacitate de a privi lucrurile din perspectiva celui-

lalt

$ colarizare a emoliilor

. O mai mare empatie gi sensibilitate fald de sentimentele celorlalgi

. O ascultare mai atentd a celorlalli

ABORDAREA RELATIILOR INTERPERSONALEr O mai bund capacitate de a analiza 9i de a inlelege relaliiler O mai buni rezolvare a conflictelor 9i a neinlelegerilor prin nego-

cierio O mai bund rezolvare a problemelor la nivelul relaliiloro O mai buni exprimare 9i talent in comunicare. Mai mult succes gi siguranld de sine; abordarea cu prietenie 9i im-

plicarea in viala semeniloro Mai multd atenfie fa!5 de semeni. Mai multi preocupare gi amabilitate. Mai multd armonie gi socializare in grupuri. Mai multd impdrtigire, colaborare gi ajutor. Mai multi democrafie in tratarea celorlalgi

Din aceastd list5, un lucru meriti o atenlie cu totul speciald:programele de alfabetizare emolionali au imbundtdlit rezultate-Ielatnadldturd ale copiilor. Aceasta nu este o descoperireizola-t5. Ea provine din foarte multe studii. in aceste vremuri fur caremult prea mulli copii nu reugesc s5-9i stdpineascd supdrarea, sdasculte sau sd se concentreze, si-9i domoleasci impulsurile,s5-gi asume rdspunderea Pentru ceea ce fac sau si-gi manifeste

sentimentele fald de ceea ce afld sau invafd, tot ceea ce ar puteasi aprofundeze aceste abilitXli va fi de ajutor la nivel educalio-nal. in acest sens, alfabetizarea emolionali sporegte capacitateadascdlilor de a-gi inv5la copiii. Chiar gi intr-o perioadd in care seajunge la strictul necesar gi bugetele sint tot mai reduse, existiargumente pentru care se considerd cd aceste Programe ar putea

stopa declinul educalional 9i ar putea intdri pozilia gcolilor, in-

deplinindu-gi principala misiune 9i meritind investilia'Dincolo de avantajele educafionale, cursurile par si-i ajute

pe copii sd-gi indeplineascd mai bine rolul in viafi, sd fie prietenimai buni, elevi mai buni sau fii si fiice mai buni sau mai bune -iar in viitor sofi mai buni ori solii mai bune, lucrdtori 9i 9efi, pd-rinli gi cetdleni mai buni. Sigur cI ei nu vor dobindi fiecare in

mod egal aceste aptitudini, dar mdcar trebuie sd incercdm sd fa-

cem tot posibilul. Sau cum sPunea Tim Shriver: ,,Fluxul reu9e9-

te si ridice la api toate ambarcaliunile." ,,Nu e vorba doar de co-piii cu probleme, ci de tofi copiii care au de cigtigat de pe urma

acestor aptitudini dobindite; ele sint un fel de vaccin pe viafd."

341

342 Alfubetul emofional

C ARA CTE RUL, M O RALITATE ASI ARTADEMOCRATIEI

Existi un cuvint de modd veche care definegte toate calitdli-le pe care le reprezintd inteligenfa emolionald, gi anume caracter.Caracterul, scrie Amitai Etzioni, teoretician in problemele socia-le la Universitatea George Washington, este ,,mugchiul psiholo-gic de care este nevoie pentru o conduit5 morald."l4lar filozofulfohn Dewey a constatat cd educalia moral5 este mai puternicdatunci cind lectiile le sint linute copiilor in cadrul unor eveni-mente reale 9i nu doar la nivel abstract - respectiv, alfabetiza-rea emotionaldls.

Avind in vedere ci dezvoltarea caracterului este baza socie-tdlilor democratice, trebuie si luim in considerare felul in careinteligenla emolionald poate deveni acest fundament. Leagdnulcaracterului este autodisciplina; o viafi plind de virtufi, asa cumau constatat filozofii de la Aristotel incoace, sebazeazd pe auto-control. Piatra de temelie a caracterului constd in capacitatea deautomotivare 9i de a ne cdl5uzi singuri, fie cd este vorba de te-mele de acas5, de a gdsi o slujbd sau de trezitul de dimineafd.A9a cum am vdzut, capacitatea de a amina rdsplata gi de a con-trola gi canaliza nevoile stringente ale cuiva de a acliona este ocalitate emolionali fundamentald, care de altfel pe vremuri senumea voinld. ,,Trebuie sd ne control5m - apetitul, patimile -pentru a face ceea ce se cuvine 9i a fi drepli fald de ceilalti", no-ta Thomas Lickona afunci cfird scria despre educarea caracteru-lui15. ,,Este nevoie de voinli pentru ca emofia si fie controlatlde ratiune."

A fi in stare sd muli centrul atenfiei de la tine insuli are avan-taje de ordin social; este o cale spre empatie, spre o ascultare re-ald, spre o abordare a lucrurilor din perspectiva celuilalt. Empa-tta, aga cum am vlzut, duce la afecliune, altruism gi compasiu-ne. Perceperea lucrurilor din perspectiva celuilalt ne face sd scd-pdm de stereotipuri gi genereazd toleranld 9i acceptarea diferen-

lelor. Aceste capacitSli sint tot mai necesare fir aceastd societatetot mai pluralisti, oamenii putind astfel sd trdiascX impreundrespectindu-se reciproc, creind posibilitatea unui discurs publicconstructiv. Aceasta este arta fundamentali a democrajieilT.$colile, observd Etzioni, au un rol central in cultivarea caracteru-lui prin inocularea autodisciplinei gi a empatiei, care in schimbpermit o realS implicare civicd, precum 9i existenta unor valori


moralel8. Nu ajung insb doar predicile linute copiilor despre va-lori: ele trebuie aplicate in practicX, ceea ce se 9i intimpli pe md-surd ce copiii igi formeazd capacitilile fundamentale emofiona-le gi sociale. In acest sens, alfabetizarea emolionald merge mindin mir:ri cu educarea caracterului, cu dezvoltarea morali si cetd-leneasci.

UN IILTIM CUVflNT

in vreme ce terminam aceasti carte, am fost frapat de unelelucruri tulburitoare ap6rute in ziare. ln unele scria cd armele defoc au devenit motivul num5rul unu de deces in America, depd-gind accidentele auto. intr-un altul scria cd rata criminaliteli acrescut in ultimul an cu 3o/"re . De asemenea, ingrijordtoare estegi profetia unui criminalist citat in cel de-al doilea articol, caresusline cd ne aflim in pragul unei ,,furtuni de delincventd", ceurmeazd sd se abatd asupra noastrd in urmdtorii 10 ani. El i9imotiveazd ideea spunind ci omorurile s5virgite de adolescenlide L4 gi 15 ani sint in cregtere gi aceastd grupd de virstd reprezin-ti o perioadi in care natalitatea a fost sporit5. In urmdtorii 10ani, acegtia vor avea pini Ia 24 de ani, moment de virf pentrudelictele grave violente intr-o ,,carierd" criminald . La orizont seafld prevestiri sumbre: un al treilea articol susline cd intre anii1988 9i L992 Ministerul de ]ustilie a inregistrat o cregtere de 68%a numdrului de minori acuzali de crimd sau de atac cu preme-ditare, de jafuri ori de violuri, dintre care doar atacurile cu pre-meditare ajung la 80%20. Acegti adolescenli sint prima generaliecare nu numai ci are arme, dar are arme automate pe care 9i lepoate procura cu ugurinfd, tot aga curn generaliile plrinlilor lorau fost primele cu un acces liber la droguri. Numirul tot maimare de arme aflate la dispozilia adolescenlilor echivaleazd cufaptul ci acele conflicte care pini acum s-ar fi putut rezolva cupumnii igi vor gdsi deznodimintul prin impugcdri. Sau aga cumsubliniazd un alt expert, acegti adolescenli ,,pur gi simplu nusint in stare sd evite disputele".

. Un motiv pentru care nu sint deloc pregdtili pentru vialieste fdrd indoiald acela ci societatea nu s-a deranjat si se asigu-re ci fiecare copil este invdlat care sint elementele esenliale pen-tru a-gi stipini minia sau pentru a-gi rezolva conflictele in modpozitiv - tot aga cum nu ne-am deranjat si-i inv5ldm ce in-seamni empatia, controlarea impulsurilor sau oricare dintre ce-

3M Alfubetttl emolional

lelalte competenle fundamentale la nivel emofional. Lisindu-ipe copii sd invele la intimplare aceste leclii emofionale, riscdmsi ratdm aceastd ocazie care ne este datd de fapful cd maturiza-rea creierului este un proces de duratd 9i, prin urmare, copiii arputga fi ajutali sd-gi cultive un repertoriu emolional sdndtos.

In ciuda marelui interes de care dau dovadd unii profesorifald de alfabetizarea emofional5, aceste cursuri sint incd rare;majoritatea dascililot directorilor 9i pirinlilor nici mdcar ntrgtiu cX existd. Cele mai bune modele sint in afara sistemuluieducalional principal, totul desfigurindu-se in gcoli particularegi in doar citeva sute de gcoli publice. Sigur cd nici un program/inclusiv acesta, nu oferd un rispuns la toate problemele. Daravind in vedere crizele prin care trecem noi sau copiii nogtri giprocentul de speran!5 dat de aceste cursuri de alfabetizare emo-

!ional5, ar trebui sd ne intrebim: Oare n-ar trebui si pred5maceste calitdli fundamentale de viali fiecdrui copil in parte -acum mai mult ca niciodatd?

Si dacX nu acum, atunci cind?

Ce esteemotia?

citeva cuvinte despre lucrurile la care m-am referit la rubri-ca enrofie, termen al cdrui inleles precis nu a fost incd definit depsihologii gi filozofii care s-au aplecat asupra lui vreme de pesteun secol. in sens literal, Diclionirut oxford definegte emolia ca fi-ind ,,orice agitafie sau fulburare mintald, sentimentald sau pa-sional5; orice stare mintalS acuti sau tensionatd". Eu cred cdemotia se referi la un sentiment gi la gindurile pe care acesta leantreneaz5, la stdri psihologice gi biologice gi la mdsura in caresintem inclinali si acfionim. Existx sute de emolii de toate tipu-rile, cu diverse variafii, schimbxri 9i nuanfe. intr-adevdr, existdemofii mult mai subtile decit cuvintele care le-ar putea defini.

Cercetdtorii continutr si discute in contradictoriu care sintemoliile ce pot fi considerate primare - ceea ce in domeniul cu-lorilor primare corespunde culorilor rogu, galben gi albastru,din care sint generate to4te combinaliile posibile - sau dacdmicar existtr asemenea emolii primare. unii teoreticieni propunincrengdturi fundamentale, dar nu tofi ceilalli sint de acord cuele.Iatd care ar fi principalii candidali (gi o parte dintre membriiacestor familii) ai acestor ftrcrengSturi:

. Mtnia: furia, resentimentul, exasperarea, indignarea, vexarea,animozitatea, irascibilitatea, ostilitatea 9i poate intr-o oarecaremdsurd ura gi violenfa, care sint patologice;

. kistetea; supdrarea, mihnirea, lipsa de chef, imbufnarea, me-lancolia, plinsul de mili, singuritatea, disperarea gi deprima-rea gravd, atunci cind este de ordin patolpgic;

t Frica: anxietatea, nervozitatea, preocuparea, constemarea, ne-infelegerea, ingrijorarea, teama, spaima, groaza; iar de ordinpsihopatologic, fobia 9i panica;

346 Anexa A

. Bucuria: fericirea, ugurarea, mullumirea, binecuvintarea, in-cintarea, amuzamentul, mindria, pldcerea senzualS, rdsplata,satisfacfia, euforia, extazul gi, la lirnitd, mania;

o lubirea:acceptarea, prietenia, increderea, amabilitatea, afinita-tea, devotamentul, adoralia, dragostea, agape;

. Suryriza: gocul, mirarea;

. Dezgustul: disprelul, aversiunea, detestarea, repulsia;.

. Ruginea: vinovilia, jena, supdrarea, remu9carea, umilinfa, re-gretul.

Sigur cd aceastd listd nu rezolvd toate intrebdrile in privinlacategorisirii emoliilor. De exemplu, cum rdmine cu o combina-

lie precum gelozia, o variantd a miniei care cuprinde tristele 9ifricd? Dar cu virtuli cum ar fi speranla 9i credinla, curajul 9i ier-tarea, certitudinea 9i stdpinirea de sine? Sau cu o Parte dintre vi-ciile clasice, sentimente precum indoiala - sau plictiseala? Nuexistd rdspunsuri clare: dezbaterea gtiinfifici asupra felului incare trebuie clasificate emoliile continui.

Ideea ci acestea sebazeazd, pe citeva emolii principale por-negte in parte de Ia o descoperire a lui Paul Ekman de Ia Univer-sitatea California din San Francisco, care susline cd patru dintreexpresiile faciale (frica, minia, triste!ea, bucuria) sint recunoscu-te de toate culturile din intreaga lume, inclusiv de indivizii com-plet analfabefi, care nu au fost in contact cu cinematograful saucu televiziunea, sugerindu-se astfel universalitatea lor. Ekman aardtat fotografii cu diverse expresii ale felei unor reprezentanliai culturilor indepdrtate, cum ar fi cele din Noua Guinee, undeexistd triburi izolate care tr6iesc la fel ca in Epoca de piatrd, un-deva in munfi, 9i absolut toli au recunoscut aceste emotii funda-mentale. Primul care a constatat universalitatea expresiilor emo-

lionale a fost Darwin, care a folosit-o gi ca argument in teoria saevolulionistd, aceste semnale fiind intipirite in sistemul nostrunervos.

Cdutind principiile debazd, am urmirit cum Ekman 9i alliigindeau emoliile in termeni de familii sau dimensiuni gi consi-derau familiile principale -.minia, tristefea, frica, bucuria, iubi-rea, ruginea 9.a.m.d. - ca fiind cele de la care Pornesc nesfirgi-tele nuanldri ale vielii noastre emolionale. Fiecare dintre acestefamilii de emolii au un nucleu debaz6,, de la care se formeazinesfirgitele mutalii. De aici se nasc dispozifiile, care, teoretic vor-bind, sint mai pulin evidente 9i dureazd mai mult decit emoliile(in vreme ce, de exemplu, este greu sd fii foarte minios toatd

Ce este emofia? 347

ziua,po,ti fi totugi imbufnat sau irascibil, acestea fiind forme maipulin acute ale miniei gi care sint ugor de declangat). Dincolo dedispozitii exist6, temperamentele, inclinalia de a-!i aminti anumiteemolii sau dispozilii prin care ai mai trecut, fapt care-i fape peoameni sd fie melancolici, timizi sau voiogi. Iar dincolo de acestedispozitii emofionale, apar problentele de naturd emotionald,cum ar fi depresiile clinice sau anxietitile cronice, de care'uniinu mai scapd, simfindu-se pringi ca intr-o capcand cu un efecttoxic.

t,,

o.ffioPecetile

minfii emofionale

Doar in ultimii ani a apirut un model gtiintific de studiere aminlii emofionale, care explici felul in care mare parte din ceeace facem poate fi dictat de emolii - cum putem deveni rezona-bili pentru o clipi gi atit de iralionali imediat dupd aceea - 9imdsura in care emoliile au propriul lor ralionament gi proprialor logic5. Poate ci evaludrile cele mai bune ale minlii emofiona-le sint cele oferite, prima, de Paul Ekman, geful laboratorului deinteractiune umand de la Universitatea California din San Fran-cisco, 9i a doua de Seymour Epstein, psiholog de clinici la Uni-versitatea din Massachusettsr. Chiar dacd Ekman 9i Epstein auevaluat diferit diverse dovezi stiintifice, ei au oferit totusi o lis-td fundamentali de calitdti ce disting emoliile de restul trdirilormintale2.

Un rispuns rapid, dar confuz

Mintea emofionald opereazi mult mai rapid decit cea ralio-nali, aruncindu-se in acliune fird a sta sd cintdreascd mdcar oclipd ce face. Iuleala sa nu permite o refleclie deliberat5, analiti-cd, care este semnul unei minli care gindegte. De-a lungul evo-luliei, aceastl rapiditate are legdturd cu luarea hotdririlor funda-mentale, cu lucrurile cdrora trebuie sI li se acorde atenlie gi cufaptele care necesitd vigilenli, de pildd, in confruntarea cu unanimal gi luarea unei hotdriri intr-o fracliune de secund5: il mi-ninc sau md mdnincd? Organismele care au fost nevoite sd facdpauze prea lungi pentru a reflecta asupra unor rdspunsuri n-auavut prea mulfi urmagt'cdrora sd le transmitd aceste gene ale in-cetineli i in fapte.

Actiunile care izvordsc din mintea emolionald poartd cu eleo senzalie puternicd gi speciald de certitudine, sint produse binedireclionate 9i reprezintd o modalitate simplificatd de abordare

Pecelile minlii emolionale

a lucrurilor, care poate fi absolut niucitoare pentru mintea rafio-nald. Atunci cird se instaleazX o oarecare agitalie sau mdcar oreacfie minimi, ne trezim ci gindim: ,,Oare de ce am fdcut asta?"- sefirn cI mintea ralionald este treazi in momentul acela, darnu a fost la fel de promptd ca mintea emofionald.

Cum intervalul dintre ceea ce declangeazd emolia gi apariliaei propriu-zis5 poate fi practic nul, mecanismul care evalueazipercepfia trebuie si fie capabil si aibd o mare vitezX de funcfio-nare chiar gi in termenii timpului la nivel de creier, timp ce separe cX este misurat in miimi de secundd. Aceastd valorificare anevoii de a acliona trebuie sX fie automatd 9i atit de rapidS, incitsI nu se ajungd la o congtientizare evidentd3. O mullime de re-aclii emolionale isi fac aparilia practic inainte sX gtim prea binece se intimplX.

Perceplia rapidd sacrifici acuratelea in favoarea vitezei, ba-zindu-se pe prima impresie, reaclionind la imaginea de ansam-blu sau la aspectele cele mai izbitoare. Toate lucrurile sint jude-cate deodatd, ca un tot, fird trnr6.gaz pentru o analiz6, profundd.Elementele kXite intens pot determina aceastX impresie fdrd ocintdrire atentd a amdnuntelor. Marele avantaj este cd minteaemolionali poate citi o realitate emolionald (e miniat pe mine;ea minte; asta il inkisteazd) intr-o clipd, construind judecdli ra-pide, intuitive, care ne spun de cine trebuie si ne temern, in ci-ne sd avem incredere, cine e tulburat. Mintea emotionald este ra-darul nostru care detecteazi primejdia; dacd noi (sau strdmo;iinostri, in istoria evolufiei) am fi agteptat ca mintea ralionald sdemitd o parte din aceste judecdfi, nu numai ci am fi fdcut o gre-geald - dar eA ar fi fost mortald. Problema este ci aceste impre-sii sau judecdli intuitive, fiind fdcute cit ai clipi, pot fi gregite.

Paul Ekman crede cd aceastd rapiditate cu care emoliile nepot implica intr-o acliune inainte sd congtientizdm cd ele au aptr-rut este absolut esenliald pentru marea noastrd adaptabilitate:ele ne mobilizeazesd. reacliondm fdrd sd pierdem vremea pentrua analiza cum sX reactiondm sau dace sd reactiondm in cazul si-tuafiilor grave. Folosind acest sistem pe care l-a creat pentru adetecta emofiile pornind de la schimbdrile subtile 9i pind la ex-presia faciald, Ekman a putut sesiza microemoliile care apar pechip in mai pulin de o jumdtate de secundd. Ekman si colabora-torii sdi au descoperit cd expresiile emolionale incep sd fie des-cifrate in schimbdrile din musculatura fetei in citeva miimi desecundb dupd ce au fost declangate de un eveniment si cd

349

350 Anexa B

schimbdrile fiziologice tipice unei anumite emolii - cum ar fiinrogitul la fa!5 sau cretterea ritmului cardiac - se produc deasemenea in doar citeva fracliuni de secundd. Aceastd rapidita-te este valabild in special pentru emofiile intense, cum ar fi fricafald de o ameninlare imediati.

Ekman susline cd, tehnic vorbind, emolia maximd este foar-te scurtS, durind doar citeva secunde gi nu minute, ore sau zile.Ralionamentul sdu este cd o emolie care sd capteze creierul 9itrupul pentru o perioadi mai lung6, independent de imprejurd-rile care se schimbi, ar fi dovedit o inadaptare. Dacd emoliileproduse de un anumit eveniinent ar continua invariabil sd nedomine 9i dupi ce acesta a trecut, independent de ce altceva s-arintimpla in jurul nostru, atunci sentimentele ar deveni cilduzeineficiente in trecerea la fapte. Pentru ca emoliile sd dureze maimult, declangarea lor trebuie sd fie suslinutd evocind Permanentemolia respectivd, ca atunci cind pierdem pe cineva drag 9i con-tinudm si il jelim mult timp. Cind sentimentele persisti ore in-tregi, ele devin de fapt dispozilii, o formd amortizati. Dispo-ziliile stabilesc un ton afectiv dar nu sint modelatori atit de pu-ternici ai felului fur care percepem 9i acliondm Precum emoliileputernice.

Mai intii sentimentele 9i apoi indoielile

Pentru cimintea ralionald are nevoie de ceva mai mult timpcomparativ cu mintea emolionald Pentru a inregistra 9i a reac-

fiona, ,,primul impuls" intr-o situalie emolionali este cel al ini-mii 9i nu al raliunii. Existi 9i un al doilea tip de reaclie emolio-nald, mai inceatd decit reacfia imediatd, care se naqte 9i se ampli-fici in gindul nostru inainte de a se ajunge la sentiment. Aceas-ti a doua cale de declangare a emofiilor este una deliberattr 9i, ingeneral, sirtem congtienfi de gindurile care ii premerg' In acesttip de reacfie emofionaltr existd o valorificare mai extinstr; gin-durile noastre - partea cognitivd - joaci rolul cheie in deter-minarea emoliilor ce vor fi declangate. De indatd ce facem o eva-luare -,,Taximetristul ista mI ingealtr" sau ,,Copilul dita esteadorabil", urmeazd o reaclie emofional6 adaptati situaliei. Inaceastl secvenld mai inceatd gindul mai bine articulat precedesentimentul. Emoliile mai complicate, cum ar fi jena sau teamade un examen, urmeazi acest drum mai incet, fiind nevoie desecunde sau de minute de desfigurare - acestea reprezintdemolii care provin din girduri.

P eceti le minti i emotionale

Prin contrast, in secvenla de reacfie rapidd sentimentele parsi preceadd sau sd fie simultane cu gindurile. Aceastd reaclieemofional5 iute ca focul preia controlul in situaliile urgente, desupraviefuire. Aceasta este puterea unor asemenea hotSriri rapi-de: si ne mobilizeze intr-o clipi in fala unei situalii de urgenfd.Sentimentele noastre cele mai intense sint reaclii involuntare; nuputem decide cind vor izbucni. Stendhal scria: ,,Iubirea este ca ofebrd care vine 9i trece independent de voinla noastrd." Nu nu-mai iubirea, ci 9i minia sau frica ne cuprind, dind impreSia cXs-ar intimpla de la sine 9i ci nu noi am hotdrit sd fie aga. De aceeaele pot oferi 9i un alibi: ,,Faptul cd nu putem alege emoliile pe carele auem" , observd Ekman, le permite oamenilor sd-gi explice ac-tiunile spunind cd erau cupringi de emofiea.

Aga cum existi cdi rapide sau incete cdtre emolie - uneleprintr-o perceplie imediatd, iar celelalte printr-o gindire carepresupune 'refleclie -, existi 9i emolii care pot fi produse. Unexemplu este acel tip de sentiment intenlionat manevrat de carese folosesc actorii pe scend, cum ar fi lacrimile, care apar cindanumite amintiri triste'sint rememorate in acest scop. Dar acto-rii nu sint altceva decit nigte oameni mai pricepuli decit noi inprivinla folosirii intenlionate a celei de-a doua cdi spre emolii,sentimentul prin intermediul gindirii. Degi nu putem schimbaugor emoliile specifice ce pot fi declangate de un anumit gind,foarte adesea putem alege insd la ce si ne gindim. Exact cumfanteziile sexuale pot duce la sentimente sexuale, tot aga amin-tirile fericite ne ridici moralul, iar gindurile melancolice ne in-tristeazd.

Dar de obicei nu mintea ralionald hotdrdgte ce emolii ,,ar tre-bui" sd avem. in schimb, sentimentele noastre vin de obicei cade la sine. Ceea ce poate controla cel mai adesea mintea rationa-ld este cuSsul reac,tlilor noastre. in afard de citeva exceplii, nu noihotdrim cind s6, fim furiogi, trigti g.a.m.d.

O realitate simbolici 9i mai mirlt copiltrreasci

Logica minlii emolionale este asociatiad; ea presupune ele-mente care simbolizeazd realitatea sau declangeazd o amintirecare sd corespundi acestei realitdfi. De aceea zimbetele, metdfo-rele gi imaginile se adreseazd direct minfii emofionale, ca gi ar-tele plastice, romanele, filmul, poezia, muzica, teatrul, opera.Marii maegtri spirituali cum ar fi Buddha gi Isus au ajuns pinila sufletul discipolilor lor adresindu-li-se intr-un limbaj emofio-

351

352 Anexa B

nal, dind povele in parabole, fabule ;i povegti. Intr-adevSt sim-bolurile religioase 9i ritualurile conteazd mai pulin din punct devedere rafional; ele i9i gdsesc locul in expresiile sufletegti.

Aceastd logici a sufletului - a minfii emofionale - e foartebine descrisi de Freud prin conceptul de ,,proces primar" al gin-dirii; aceasta este logica religiei ;i a poeziei, a psihozelor 9i a co-piilor, a viselor 9i a miturilor (sau cum spune ]oseph Campbell:,,Visele sint mituri private; miturile sint vise impdrtdgite"). Pro-cesul inilial este cheia injelesului cuvintdor Iui |ames |oyce dinUlysses'. in procesul de gindire inifiald, anumite asocieri de ideivagi determind fluxul narativ; un obiect simbolizeazi un altul;un sentiment se transformd intr-un altul, pe care il susfine. intre-gul este condensat in pdrfi. Nu mai existi timp, nici legi de cau-zd 9i efect. lntr-adevir, nu mai existd lucruri cum ar fi ,,Nu" inprocesul inifial; orice este posibil. Metodele psihanalitice facparte din arta de a descifra gi de a scoate la lumini aceste inlo-cuiri de infeles.

Mintea emolionald urmeazd aceastd logici 9i regulile ei, po-trivit cdreia fiecare element il susline pe celilalt, iar lucrurile nutrebuie definite neapdrat prin identitatea lor obiectivd: ceea ceconteazl este cum sftrt percepute; lucrurile sint a9a cum par. Ce-va care ne amintegte de altceva poate fi mult mai important de-cit ceea ce ,,este" in sine. Intr-adevdr, in viala emofionald, iden-titllile pot fi ca o hologramd, in sensul cd o singuri parte evocdintregul. A9a cum subliniazX Seymour Epstein, in vreme ce min-tea rafionalX face legdturi logice intre cauze 9i efecte, minteaemofionalX nu face discriminAri, gdsind legdturi intre lucruri ca-re au vagi trds5furi comunes.

Existd multe feluri in care mintea emolionala este precumcea a unui copil. $i cu cit este mai mult astfel, cu atit emoliile de-vin mai putemice. O cale ar fi gindirea tranpantd, in care fiecarelucru este alb sau negm, fird umbre de gri; o persoand ingrozi-ttr sX nu faci o gafi va gindi imediat: ,,Intotdeauna spun ce nutrebuie." Un alt semn al acestui mod copil5resc este glndireaper-sonalizatd prin care evenimentele sint percepute prin prisma in-clinaliei de a fi centrate pe propria persoani, ca de exemplu 9o-ferul care, dupi un accident, explici faptul c5: ,,Stilpul de tele-fon pur 9i simplu a intrat in mine."

Acest mod copiltrros se autoconfirmd, suprimind sau ignorindamintirile sau faptele care ar putea si submineze anumite con-vingeri gi rezumindu-se doar la cele care le intiresc. Convinge-

Pecetile minti i ernolionale 353

rile minlii ralionale sint sir.ple incercdri; orice dovadd noud

poate sd nu mai confirme o anumitd convingere ;i s-o inlocuias-

ci cu una noui - acest lucru semdnind cu o dovadi obiectivd.Nlintea emolionald face totugi in aga fel incit convingerile sd fie

foarte adevdrate, descotorosindu-se de orice dovadX care de-

monstreazi contrariul. De aceea este atit de greu sd te inleiegi cu

o persoani care este supdratd din punct de vedere emofional: in-

diferent cit de sindtoase ar fi argumentele din punct de vedere

logic, nu au nici o greutate dacd nu corespund convingeriloremolionale de moment. Sentimentele se autojustificd, avind o

serie de perceplii ;i de ,,dovezi" proprii.

Tiecutul impus prezentului

Afunci cind o trdsdturtr a unui eveniment seam6nX cu o amin-tire cu incdrcdturi emolionali de undeva din trecut, minteaemofionald reaclioneazi declangind sentimentele pe care le-a

avut in momentul de care gi-a amintit. Mintea emofional5 reac-

lioneazi fald de prezent ca pi cwn s-nr situa ?n trecut6. Problemaeste ci mai ales atunci cind reaclia este rapidi 9i automatd s-arputea sX nu ne ddm seama cdsitualia care odinioari a reprezen-lat o crizd nu se repeti in prezent. O persoand care a invdlat din

experienlele duteroase ale copiltrriei sd reaclioneze fali de o pri-

vire minioasd cu fricX intensl 9i cu uri va repeta aceaste reaciiela aceeagi dimensiune gi la virsta adult5, atunci cind incruntareain sine nu mai reprezintd o asemenea ameninfare'

Daci sentimentele sint puternice, atunci 9i reacfia declangati

este clard. Dar dacd sentimentele sint vagi 9i subtile, s-ar putea

si nu ne dtrm seama de reaclia emolionald Pe care o avem, chiardacd ea coloreazd in mod subtil felul in care reacliondm Pe mo-

ment. Girdurile 9i reacliile din orice moment vor fi in concor-danld cu culoarea gindurilor 9i a reacliilor din trecut, chiar daci

ar putea ptrrea cd reaclia se datoreazd exclusiv situaliei de mo-

ment. Mintea noaske emolionald va indemna mintea rafionald

spre scopurile sale gi astfel apar explicaliile pentru sentimentele

9i reacgiile noastre - ralionalizdrile -, justificarea lor in funclie

de momentul prezent, fdrd inlelegerea influenlei pe care o are

memoria emolionald. Astfel, Putem sd nu ne ddm seama ce seintimpld in fapt, chiar dac6 putem avea convingerea 9i certitudi-nea ci gtim exact ce se intimpli. In asemenea momente, mintea

emolional5 a subjugat-o deja pe cea ralionali, punind-o la trea-bd in folosul siu.

354 Anexa B

Starea-specifici de realitate

Funclionarea minlii emolionale este in mare mdsuri o sfa--re-specificd, dictati de un anume sentiment, care apare la un mo-ment dat. Felul cum gindim 9i aclionim cind ne simlim intr-odispozilie romantici este total diferit de felul cum ne compor-tdm cind sintem furiogi sau demoralizafi; in aceastd mecanicd aemoliilor, fiecare sentiment are repertoriul sdu distinct de gindi-re, de reacfie gi chiar 9i de amintiri. Aceste repertorii de stdri-spe-cifice devin predominante in momentele de emolie intensd.

lJn semn ci acest repertoriu este activ il reprezintX memoriaselectivd. Parte din rispunsul mintal la o situalie emolionaldconstd in a revedea amintiri 9i opfiuni de acfiune, astfel.incit ce-le mai relevante sint puse in fruntea ierarhiei gi deci devin maiugor de pus in practici. $i a9a cum amvdzut, fiecare emotie ma-jord are propria ei pecete biologici, un anumit tipar de schimbXricare suslin corpul atunci cfird emolia cregte 9i un set unic de in-dicii pe care trupul le di automat atunci cind este pradd emoliei7.

^'qfu_l^Circuitul neural

al fricii

Punctul central al fricii il reprezintd amygdala. Atunci cind ofoarte rar intilnitd boali a creierului distruge amygdala (dar nu

9i alte strucfuri ale sale) la un pacient, ceea ce neurologii numesc

,,5.M.", frica dispare din repertoriul mintal. Persoana respectivddevine incapabild sd identifice frica de pe chipurile altora gi si oexprime la rindul sdu. Sau cum zic neurologii: ,,Dacd cineva pu-ne o armd la timpla unui bolnav S.M., acesta i9i di seama dinpunct de vedere intelectual cd ar trebui sd se team5, dar nu sim-te teama ca voi sau ca mine."

Specialigtii in neurologie au trasat circuitul fricii in cele maimici detalii, degi in starea actuald nu a putut fi stabilit circuitulcomplet pentru nici un tip de emofie. Frica este un caz tipic deinlelegere a dinamicii neurale a emoliei. Frica are un rol extremde important in evolulia omului poate mai mare decit al oricd-rei alte emolii, pentru cd este cruciald pentru supravieluire. Si-gur cd in vremurile moderne temerile nepotrivite sint blestemulvielii de zi cu zi, pentru cd ne lasd sd suferim de sperieturi, an-goasd 9i toate celelalte ingrijordri - putindu-se ajunge chiar lacazuri patologice, cum ar fi crizele de panic6, fobiile sau tulbu-rdrile obsesive.

Sd presupunem ci intr-o seard sinteli singuri in cas5, citili ocarte gi dintr-odatd se aude ceva in camera de aldturi. Cind se in-timpld acest lucru, creierul oferd in urmdtoarele momente o po-sibilitate de a observa circuitul neural al fricii 9i rolul amygdalaca sistem de alarmd. Primul circuit al creierului implicat'preiapur 9i simplu sunetul ca o undd fizicd in sine si il transformd inlinrbajul siu gi vI aduce intr-o stare de vigilenfi. Acest circuitpornegte de la ureche si ajunge la creier gi apoi ia talamus. Deaici ea reprezintd doui increngituri separate: o serie mai micdde proieclii se strecoard pind la amygdala si la hipocamp in

356 Anexa C

apropiere; aceaste cale mai largi se indreapti spre cortexul au-zului din lobul temporal, unde sunetele sint triate gi inlelese.

Hipocampul, un loc cheie de inmagazinare a amintirilor, dis-tinge rapid faptul cd ,,zgomotul" seamdni cu un altul similar pecare l-ati mai auzit, evenfual chiar cu unul familiar - dar oareacest,,zgomot" poate fi recunoscut imediat? intre timp, cortexulauzului face o analiztr mai profundtr a sunetului ;i incearcd sd-iinleleagd sursa - oare se fie pisica? Nigte obloane bitute devint? Un intrus? Cortexul auzului vine cu propria ipotezX -poate fi motanul care a dirimat o lampd de pe mas5, dar poatefi 9i un intrus - gi trimite mesajul la amygdala gi Ia hipocamp,care-l compartr rapid cu amintirile similare.

Daci este o concluzie linigtitoare (sint doar obloanele care seizbesc de cite ori bate vintul prea taie) atunci alerta generald nuajunge la nivelul urmtrtor. Dar daci inctr nu v-afi edificat, apareun alt circuit paralel intre amygdala, hipocamp 9i cortexul pre-frontal, ceea ce sporegte nesiguranla gi concentreazd atenfta, fA-cindu-vi si fili gi mai preocupali de identificarea sursei sunetu-lui. Dacd nu apare nici un r5spuns satisflcdtor din aceasti ana-lizd suplimentarS, amygdala declangeazl alarma in zona centra-ld, unde sint activali hipotalamusul, creierul gi sistemul neryosautonom.

Superba arhitecturd a amygdala ca sistem central de alarmdal creierului devine evidentd in momentul apariliei,fricii gi a ne-linigtii subliminale. Mai multe grupe de neuroni din amygdalaau, fiecare in parte, proieclii distincte ale receptirii in cazul di'vergilor neurotransmi!5tori, ca un fel de companii care se ocupicu sistemele de alarmd, avind angajali care sint gata in orice mo-ment sd sune la pompieri, polilie sau Ia un vecin, de cite ori si-guranla casei pare pusd in primejdie.

Diversele pdrli ale amygdala primesc informagii diferite. Pi-ntr la nucleii laterali ai amygdala ajung proiecliile din talamus 9icortexul auzului 9i al vizului. Mirosurile ajung prin bulbul ol-factiv la zona cortical5 mediani a amygdala 9i sint transmisemesaje ce trebuie sd ajungi in zona central5. Aceste semnale ca-re sosesc continuu fac ca amygdala sd fie un fel de santineli per-manenti ce scruteaz5 toate experienlele senzoriale.

Proiecliile amygdala se extind asupra tuturor pirtilor impor-tante ale creierului. Din zonele centrald 9i mediand o increngd-turd merge la hipotalamus, care secretd acea substanfd de reac-

lie pentru cazurile limiti ale trupului, hormonul corticotropina

Circuitul neural al fricii 357

(CRH), care mobilizeazd reacli.a de lupttr-sau-fugi printr-o ade-virati cascadi de a19i hormoni. Zona de bazd a amygdala are ra-mificalii cdtre corpus striatum, care se leagtr cu acel sistem dincreier ce determind migcarea. Prin intermediul nucleilor centralidin apropiere, amygdala transmit semnale cdtre sistemul nervosautonom prinmedulla, activind o mare gamd de reacfii indepir-tate la nivelul sistemului cardiovascular al mugchilor gi al m5-runtaielor.

Din zona bazal| lateraltr a amygdala pornesc brale care infS-goari cortexul, ajungindu-se la acele fibre care se mai numesc gi

,,centrul gr1" - celulele care regleaztr mugchii mari ai scheletu-lui. Aceste celule fac un ciine si miriie sau o pisici si se infoaiela vederea unei amenin!5ri ori a unui intrus in teritoriul siu. Laoameni, aceste circuite tensioneazd mugchii coardelor vocale,creind o voce ascufiti, a fricii.

O altd cale din amygdala duce la locus ceruleus din creier, un-de se produc norepinefrinele (care se mai numesc 9i ,,noradre-nalintr"), care se impr5;tie in intreg creierul. Efectul in lan! al no-repinefrinei este cX ea sporegte in ansamblu modalitatea de a re-acfiona in acele zone ale creierului care primesc aceastd substan-

!d, circuitele senzoriale devenind 9i mai sensibile. Norepinefrinainundd cortexul 9i creierul in generaf precum 9i sistemul perife-ric, aducind totul intr-o stare limiti. In acel moment, chiar gi celmai mic zgomot din castr poate da fiori. in majoritate, acesteschimbdri merg dincolo de congtientizare, deci nici micar nu-!idai seama pe moment cd !i-e fric5.

Dar pe mtrsurX ce realmente incepi sd simfi frica - adiciatunci cird anxietatea subcongtientX ajunge la congtient - am-ygdala comandX o reactie cu btrtaie lungd. Ei semnalizeaztr celu-lelor din creier sd creeze o expresie a fricii pe chip, fdcindu-te sdfii speriat gi gata de acliune, orice alte migclri musculare fiindblocate, ritmul cardiac cregte, tensiunea de asemenea, iar ritmulrespiraliei se incetinegte (s-ar putea chiar sd constali la un mo-ment dat cd nu mai respiri de fricd sau pentru a auzi mai binede ce te-ai speriat). Aceasta este doar o Parte din intregul girfoarte bine coordonat de schimbdri comandate de amygdala 9ide zonele invecinate si care orchestreazi creierul ir:r criz6.

intre timp, amygdala impreund cu hipocampul direclionea-zd celulele care trirnit neurotransmi!5tori .cheie, de exemplu,pentru a declanga dopamina, ceea ce duce la tintuirea atenlieiasupra sursei fricii - sunetele ciudate - gi pregdtirea mugchi-

358 Alfabetul emotional

lo'r pentru a reacliona ca atare. In acelagi timp, amygdala sem-nalizeazd. zonele senzoriale ale vederii gi atenfiei, asigurindu-seci ochii vor cduta sd descopere ce este mai revelator in situalialimitd in care se afli. Simultan, sistemele de memorie corticaldsint deblocate, astfel incit diverse nofiuni gi amintiri revelatoarepentru respectivul moment de crizd sd poatd-fi oricind la inde-mind, fiind mai ugor de apelat la ele decit la altele care nu au olegdturd.

Dupd trimiterea acestor semnale, egti cuprins de o fricl tota-ld: congtientizezi faptul cd !i s-a strins stomacul, ci-!i bate inimamai repede, cd !i s-au incordat mugchii in jurul gitului 9i umeri-lor sau cd-!i tremurd picioarele; trupul pur 9i simplu iti infepe-negte, iar atenlia se ascute pentru a a:uzi alte sunete, iar minteaincearcd sd distingd posibilele primejdii 9i modalitdli de reacfie.Intreaga secvenld - de la surprizd la nesiguranfd gi pind la tea-md gi frici - poate fi derulatd intr-o secundd 9i ceva. (Pentrumai multe informafii, vezi ]erome Kagan, Galen's Prophecy [Pro-felia dr. Galen), New York, Basic Books, 1994.)

^ffi#^Consorliul W.T. Grant:

componente active ale programelorde prevenire

Elementele cheie ale programelor eficiente presuPun:

CAPACITATI EMOTIONALE. Identificarea 9i etichetarea sentimentelor. Exprimarea sentimentelor. Evaluarea intensitilii sentimentelor. Controlul sentimentelor. Aminarea rXsplatei. Controlarea impulsurilor. Reducerea stresuluir Cunoagterea diferenlei dintre sentimente 9i acliuni

CAPACITATI COGNITIVE. Disculiile cu sine - purtarea unui ,,dialog interior" ca mo-

dalitate de adaptare la un subiect sau la o provocare sau dereintdrire a comportamentului cuiva

. Citirea 9i interpretarea semnalelor sociale - de exemplu,recunoagterea influenlelor sociale asupra comPortamentu-lui 9i privirea asupra sinelui din perspectiva unei comuni-tili mai mari

. Folosirea pagilor pentru rezolvarea problemelor 9i luareade decizii - de exemplu, controlarea impulsurilor, stabili-rea scopurilor, identificarea acliunilor alternative, anticipa-rea consecinlelor

. inlelegerea perspectivei altora

. inlelegerea normelor de comportament (ce este acceptat 9ice nu din punct de vedere comportamental)

r O atitudine pozitivi fald de vialdo Autocongtientizarea - de exemplu, dezvoltarea unor ex-

plicali i realiste despre sine

E

360 Anexa D

CA PA CITATI C OMPORTAMENTA LEr Nonverbale - comunicarea prin contact vizual, prin ex-

presiile fetei, tonul vocii, gesturi 9.a.m.d,. Verbale - formularea unor cereri clare, rlspunsul eficient

Ia criticile aduse, rezistenla in fala inflrrenlelor negative,ascultarea cu atenlie a celorlalli, aiutarea celorlalgi, partici-parea in grupuri de semeni pozitivi

SURSA: Consorliul !V.T. Grant din cadrul Scolii pentru Promovareain Functie de Competenlele Sociale, ,,Programa de prevenire a droguri-lor gi a alcoolismului", din f . David Hawkins gi altli, Communities ThntCare (Comuitdti cdrora Ie pasd) (San Francisco, Iossey-Bass, 1992).

Programa Sinelui

Principalele comPonente:

. Conptientizarea de sine: a observa propria persoanl ;i a recu-

noagte sentimentele personale; crearea unui vocabular al sen-

timentelor; cunoagterea relaliei dintre ginduri, sentimente 9ireac!ii

. Luarea de hotdriri personale: a examina acliunile 9i a cunoagte

consecinlele lor; a afla daci la baza ludrii unei hotiriri se afli

un gind sau un sentiment; aplicarea acestor perspective in

chestiuni cum ar fi sexul 9i drogurile. Administrarea sentimcntelor: a supraveghea ,,dialogul cu sine"

pentru a detecta mesajele negative, cum ar fi descurajdrile in-

lerne; inlelegerea a ceea ce se afld in spatele unui sentiment .(de exemplu, suferinla care accentueazd minia); gisirea cdilor

de a stdpini temerile 9i anxietdfile, minia 9i tristelea. Stdpiniria stresultri: a inv5la valoarea exerciliului fizic, a imagi-

naliei bine cdlduzite gi a metodelor de relaxare. Empatin: a inlelege sentimentele altora gi preocupdrile lor, pre-

cum 9i a aborda situafia, din perspectiva lor; aprecierea dife-

rentei in felul in care oamenii simt faid de anumite lucrurit Comunicarea; a discuta in mod eficient despre sentimente: cum

poli deveni un bun ascultdtor 9i cum poli sI pui intrebirile ce-

le mai potrivite; a distinge intre ceea ce face sau spune cinevagi reacliile sau iudecSlile tale despre asta; transmiterea unor

mesaje care sd inceapd cu ,,Eu" in loc de invinovtrliri. Autodezadluirea: a prelui deschiderea 9i a pune increderea la

baza unei relafii; a cunoagte momentului cind egti in siguran-

!d 9i poli vorbi despre sentimentele personale. Perspectioa: identificarea tiparelor din viala emolionald 9i a re-

acfiilor; recunoagterea unor tipare similare la ceilallic Acceptarea de sine: a te simli mindru 9i a te vedea pe tineintr-o

luminl pozitivX; a-!i rectinoagte punctele tari 9i punctele sla-

be; capacitatea de a ride de sine

offi*oStiintei

JOZ Alfabetul emotional

. Rdspunderea personald: asumarea rispunderii; recunoagtereaconsecinlelor deciziilor gi ale acfiunilor, acceptarea sentimen-telor si dispozitiilor personale, ducerea la capdt a promisiuni-lor sau implicarea total5 (de exemplu, la invdldturd)

. Afirmarea: recunoagterea preocupdrilor 9i sentimentelor fdrdminie sau pasivitate

c Dinamica de grup: cooperarea; capacitatea de a 9ti cind 9i cumsd conduci 9i cind trebuie sd urmezi pe altcineva

. Rezolaarea conflictelor: cum sd te confrunli cinstit cu alli copii,cu pdrinlii, cu profesorii; modelul de tip ,,toatd lumea cigtig5"pentru negocierea unui compromis

SURSA: Karen F. Stone gi Harold Q. Dillenhunt, SeIf Science: TheSubiect Is Me ($tiinfn Shrelui: subiectul sint eu) (Santa Monica, GoodyearPublishing Co.,1978).

"'.wi:"'lnvitarea

sociali 9i emofionali:rezultate

Proiectul de dezvoltare a copilului

Eric Schaps, Centrul de studii de dezvoltare, Oakland, Cali-fornia.

Evaludri in gcolile din California de Nord, clasele a 6-a; eva'ludri stabilite de observatori independenli, comparativ cu cele lanivel gcolar.

REZULTATE:. mai responsabili. mai afirmativi. mai populari 9i indrdzneli. mai pro-sociali 9i de ajutor. o mai bund inlelegere a celorlallio mai atenli 9i mai preocupali. mai multe strategii pro-sociale pentru rezolvarea proble-

melor interpersonaler mai armoniogi. mai,,democratici". mai buni in privinla capacitSlilor de rezolvare a conflictelor

SURSE: E. Schaps gi V. Battistich, ,,Promoting Health DevelopmentThrough School-Based Prevention: New Approaches" (,,Promovareadezvoltarii sindtitii prin prevenirile la nivelul gcolar: noi aborddri"),OSAP Preoention Monograph, no. 8: Preztenting Adolescent Drug Use: FvonrTheory to Practicc (Preuenirea folosirii droguriior de cdtue ndolescenli: de ln te-orie In Strncticd).€ric Gopelrud (ed.), Rockville: Biroul de prevenire aabuzurilor de substante nocive, Departamentul american pentru sdni-tate gi servicii in folosul ornului, 1991.

D. Solomon, M. Watsoir, V Battistich, E. fthaps 9i K. Delucchi, ,,Creatinga Caring Community: Educational Practices That Promote Childret-r's Pro-social Development" (,,Crearea unei comunititi cdreia si-i pese: practici edu-calionale care promoveazd dezvoltarea proscrialS a copiilor"), in F. K. Oser, A.Dick 9i J.-L. Patry (ed.\, Effecticc and Resportsible Tenchittg: The Nuu Sytrtl::csis(Predaren eftcientd gi responsnbild: noi shttez,c), Tossey-Bass, San Francisco, 1992.

l li '

tll l

tn

4itI&

*fr.i

364 Anexa F

cii

Marc Greenberg, Proiect rapid din cadrul Universitdlii dinWashington.

Evaludri in gcolile din Seattle, clasele 1-5; evaluiri fdcute deprofesori comparativ intre mai multe tipuri de elevi: 1) obig-nuifi, 2) surzi, 3) de la clase speciale.

REZULTATE:. imbundtdfirea capacitililor socio-cognitive. ImbunXtXlirea emofiilor, capacitilii de recunoagtere 9i a ce-

lei de inlelegerer Un mai bun autocontrolo O mai buntr planificare a rezolvdrii misiunilor cognitiver O mai mare refleclie inainte de a aclionar O mai eficientd rezolvare a conflictelorr O mai bund atmosfertr in clasd

ELEVII CU NEVOI SPECIALE:

?mbunXtSlirea comportameritului la clasd in privinla:

. Toleranlei la frustrare

..Manifesttrrii capacitililor sociale

. Misiunilor de orientare

. Capacitdlii semenilor

. Impdrtigirii

. Sociabilitdtiir Autocontrolului

o INTELEGERE EMoTIoNALA tvruNArAprA,. Recunoagterea. Etichetarea. Descregterea numdrului de mtrrturisiri in legdturd cu tris-

telea 9i depresiao Descregterea anxietdlii 9i izoldrii

SURSE: Grupul de cercetare al problemelor de conduitd, ,,A Deve-lopmental and Clinical Model for the Prevention of Conduct Disorder:The Fast Track Program" (,,Model de dezvoltare gi clinic Pentru Preve-nirea problemelor de conduitS: programul rapid"), Deaelopment adP sychopathology 4 (1992).

M. T. Greenberg 9i C. A. Kusche, Promotirtg Social and Emotional De-oelopment in Deaf Children: The PATHS Project (Promoaarea dezaoltdrii socia-

Inrsdlarea sociald gi emolionald 365

le gi emofionale Ia copiii srtrzi: Proiecttrl PATHs),University of WashingtonPress. Seattle, 1993.

M. T. Greenberg, C. A. Kusche, E. T. Cook 9i j. P. Quamma,,,Promo-ting Emotional Competence in School-Aged Children: The Effects of thePATHS Curriculum" (,,Promovarea competenlei emofionale la copiii devirsti gcolari: efectele programei PATHS"), Duselopment and Psychopa-thologyT (1995).

Proiectul de dezvoltare socialtr de la Seattle

|. David Hawkins, Grupul de cercetare a dezvoltdrii sociale,Universitatea din Washington

Evaluarea s-a fdcut in gcolile primare ;i gimnaziale prin tes-tdri independente 9i standarde obiective in comparalie cu gcoli-le neincluse in program.

REZULTATE:r O atagare pozitivtr fali de familie 9i gcoali. Btriefii mai pufin agresivi, fetele mai pulin autodistrugtrtoare. Mai puline eliminf,ri gi exmatriculdri printre elevii cu re-

zultate proaste. Mai puline inilieri in consumul de droguri. Mai puline delincvenleo Mai bune rezultate la testele standard la invtrldturX

SURSE: E. Schaps gi V. Battistich, ,,Promoting Health DevelopmentThrough School-Based Prevention: New Approaches" (,,Promovareadezvolttrrii sdndtdlii prin prevenirile la nivelul gcolar: noi aborddri"),OSAP Preoention Monograph,no.S: Preoenting Adolescent Drug Use: FromTheory to Practice, Eric Gopelrud (ed.), Rockville: Biroul de prevenire aabuzurilor de substanle nocive, Departamentul american pentru strni-tate si servicii in folosul omului, 1991.

]. D. Hawkins 9i alfii, ,,The Seattle Social Development Project"(,,Proiectul de dezvoltare sociali din Seattle"), in J. McCord gi R. Tiem-blay, The Preoention of Antisocial Behaaior in Children (Preaenirea comPor-tamentelor antisociale la copii), Guilford, New York, 1992.

j. D. Hawkins, E. von Qleve gi R. F'. Catalano, ,,Reducing Early Child-hood Aggression: Results of a Primary Prevention Program" (,,Reduce-rea agresivitdlii in prima copilirie: rezultatele unui program de preve-nire ini!iald"), lournal of the American Academy of Child and AdolescentPsy chiatry 30, 2 (1991), pp. 208-217.

i -

366 Anexa F

J. A. O'Donnell, J. D. Hawkins, R. F. Cataiano, R. V. Abbott 9i L. E. Day,,,Preventing School Failure, Drug Use, and Delinquency Among Low-Income Children: Effects of a Long-Term Prevention Project in Elemen-tary Schools" (,,Prevenirea egecului gcolat a folosirii drogurilor 9i a de-lincvenlei la copiii ce provin din familii cu venituri mici: efcctele uneipreveniri pe termen lung in cadrul unui proiect in gcolile primare"),American lournal of Orthopsychiatry, 65 (1994).

Yale-New Haven - Programul de promovarea competenlei sociale

Roger Weissberg, Universitatea Illinois din ChicagoEvaluarea fdcutd in gcolile publice din New Haven, clasele

5-8, de ctrtre observatorii independenli precum gi in funcfie derapoartele elevilor 9i profesorilor comparativ cu un alt grup decontrol.

REZULIATE:. imbundtilirea capacit5lilor de rezolvar'e a problemeloro O mai mare implicare cu semenii. Un mai bun control al impulsurilore Un comportament imbunitdtit

'. O eficienld interpersonald gi o popularitate imbundt5lite. Capacit5li sporite de adaptareo O mai bund capacitate de a stdpini problemele interperso-

naleo O mai bund adaptare la anxietateo Comportamente delincvente mai puline. Mai bune capacitdli de rezolvare a conflictelor

SURSE: M. J. Elias 9i R. P. Weissberg, ,,School-Based Social Com-petence Promotion as a Primary Prevention Strategy: A.Tale of TwoProjects" (,,Promovarea competentei sociale in anii de gcoald ca princi-pald strategie de prevenire inifiald: povestea a doud proiecte"), Preoen-tion in Hwunn Seraices 7, | (1990), pp. 177-200.

M. Caplan, R. P Weissberg, J. S. Grober, P. J.Sivo, K. Grady 9iC. Jacoby, ,,Social Competence Promotion with inner-City and Sub-urban Young Adolescents: Effects of Social Adjustment and AlcoholUse" (,,Promovarea competentei sociale ir:r cazul adolescenlilor din;colile din oras si periferice: efectele adaptirii sociale gi ale consumuluide alcool"), lournal of Constrlting and Clinical Psychology 60,1 (1992),pp. 56-63.

Inzsdlarea sociald gi emolionald 367

Programul de rezolvare a conflictelorin mod creator

Linda Lantieri, Programul Centrului Nalional pentru rezol-varea in mod creator a conflictelor (o iniliativi a educatorilorpentru rdspunderea sociald), New York City

Evaluarea in cadrul gcolilor dln New York a claselor a 12-aprin evaludri acordate de profesori irratnte gi dupd program.

REZULIATE:o Mai pulind violenli la clasd

' Mai Puline jigniri in clasdr O atmosferi mai afecfuoasd. Mai multe dispozilie spre colaborare. Mai mult5 empatie. Capacitili de comunicare imbunitifite

SURSA: Metis Associates, Inc., The Resolaing Conflict CreatioelyProgram: L98AL989. Summary of the Signifcant Findings of RCCP NewYork Site (Programul de rezoloare a conflictelor in mod creator: 1.988-.1989.Rezumatul constatdrilor semnificatioe ale acestui program), Metis Associa-tes, New York, mai 1990.

imbunitilireacongtientizlrii sociale in cadrul proiectuluide rezolvare a problemelor sociale

Maurice Elias, Universitatea RutgersAnalizl ficutd in gcolile din New ]ersey la clasele a 6-a prin

evalutrri acordate de profesori, din afirmaliile semenilor 9i dincataloage comparativ cu nonParticipanlii.

REZULTATE:o O mai mare sensibilitate faga de sentimentele altorao O mai bund inlelegere a consecinlelor comPortamentului lor. O capacitate crescuti de a ;,mdsura" situaliile interperso-

nale gi de a gindi acliunile cele mai adecvateo O mai bunX pdfere de sineo Un comportament mai pro-social. Apelarea la ajutorul semenilorr O mai bund capacitate de^a face trecerea spre gimnaziu

t :

368 Anexa F

. Un comportament mai pulin antisocial, autodistructiv sauproblematic, chiar 9i cind se ajunge la liceu

. Capacili imbunXtdlite de a invdla sd invefer Un mai bun autocontrol, o con;tientizare social5 9i luarea

de decizii sociale la nivelul sau in afara clasei

SURSE: M. ]. Elias, M. A. Gara, T. .r. Schuyler, L. R. Branden-Mullergi M. A. Sayette, ,,The Promotion of Social Competence: LongitudinalSfudy of a Preventive School-Based Prograrn" (,,Promovarea competen-

lei sociale: studiu aprofundat al unui program preventiv la nivel gco-lar"), American Jourual of Orthopsychiatry,6I (1991), pp.409-17.

. M. I. Elias 9i J. Clabby, Building Social Problem Solaing Skills: Guide'lines From a School-Based Progran (Formarea capacitdlilor de rezolaare a pro'blemelor sociale: puncte de reper pornind de Ia un program executat Ia niuel

Scolar), I ossey -Bass, San Francisco, 1992.

Note

PARTEAflNTTICRETERUL EMOTIONAL

Capitolul 1. Pentru ce existi sentimentele?

1. Associated Press, 15 sePt' 1993.2. Vegnicia acestei teme a iubirii altruiste este sugerati de profunzimea

acestui mit universal: povestirile Jataca spuse ir:r iretreaga Asie de

milenii intregi gi care nireazi, toate, astfel de parabole ale sacrificiu-

lui de sine.3. Iubirea altruistd 9i supravieluirea umand: Teoriile evolulioniste care

descriu avantajele adaptdrii prin altruism sint rezumate in The

Adaptiae Design of the Human Psyche (Modelul de adaptare a psihicului

uman\ de Maicolm Slavin 9i Daniel Kriegman, Guilford Press, New

York.L992.4. Mare parte din disculie sebazeazl pe eseul cheie al lui Paul Ekman:

,,An Argument for Basic Emotions" (,,Argument pentru emoliile

fundamentale")'dn Cognition and Emotion, 6' L992' pp' 159-200'

Acest punct de vedere provine dintr-un eseu care a apdrut inacelaqi

numii al revistei respective 9i care era semnat de P' N' Johnson-Laird 9i K. Oatley.

5. impugcarea Matildei Crabtree: TheNeto YorkTimes, Ll nov' 1994'

6. Doar la adulfi: observafie fdcuti de Paul Ekman, Universitatea Ca-

lifomia din San Francisco.7. Schimbdrile la nivelul corpmlui in momentul apariliei emoliilor 9i

motivele lor evolufioniste: o Parte dintre schimbdri sint Prezentatein ,,Voluntary Facial Action Generates Emotion-Specific Autono'

mous Nervous System Activity" (,,Mi9ciri faciale voluntare care ge-

nereazAo anumitd activitate a sistemului nervos autonom in cazuri

specifice") de Robert W. Levenson, Paul Ekman 9i Wallace V' Frie-

sin,Psychophysiology,2T,l^990. Aceastd list5 este culeasA de aici, dar

si din alte surse. in acest punct, o astfel de listi rdmine intr-o oare-

care misurd speculativtr; existX o dezbatere gtiinlificd asuPra sem-

ndturii biologiie a fiecirei emofii in parte, unii cercetitori suslinind

ideea cd existi mai degrabd o prdpastie decit simple diferenle intre

emolii sau ci irn prezent capacitatea noastrd de a misura corelatiile

biologice ale emofiei este inc5 insuficientd Pentru a le distinge in

mod iatisficitor. Pentru acest Punct in dezbatere, vezi: Paul Ekman

370 Note

si Richard Davidson (ed,.), Fundamentnl Questions About Emotions(intrebdri fwtdamattnle anryra emoliilor), Oxford University Press,New York, 1994.

8. A;a cum spune PauI Ekman: ,,Minia este emolia cea mai periculoa-si; unele dintre problemele principale care distrug societatea actua-l5 duc la o minie nestivilite. Aceasta este emolia care se adapteazdcel mai greu, pentru ca ea ne mobilizeazh pentru lupti. Emoliilenoastre au evoluat atunci cind nu aveam tehnologia necesard pen-tru a acliona atit de puternic asupra lor. in perioada preistorice, in-tr-un moment de minie instantanee ajungeai Ia dorinta de a omoripe cineva, insd nu puteai si o faci prea ugor - dar acum po!i."

9. Erasmus din Rotterdam, In Praise of FoIIy (Elogiul nebwtiei), trad..engl. Eddie Radice, Penguin, Londra, 1971,p.87.

10. Acest tip de reaclii fundamentale definesc ceea ce poate trece drept,,viati emofionald" - sau mai precis ,,instinct de viali" al acestorspecii. Mai important, in cadrul teoriei evolu!ioniste, ele sint deciziicrtrciale pentru supravietuire; animalele care reusesc bine sau des-tul de bine au pufut supravietui, astfel incit au transmis aceste lu-cruri prin sistemul genetic. In acele vremuri de demult, viala min-tali era in stare bruti: simfurile 9i un repertoriu totusi foarte limitatde reacfii fali de stimuli au ajutat sopirlele, broastele, pisirile saupegtii - 9i poate 9i brontozaurii - sd trdiasci acele vremuri. Totugiacest creier primitiv nu a permis inci ceea ce noi considerlm a fi oemotie.

11. Sistemul limbic 9i emotiile: R. Joseph, ,,The Naked Neuron: Evolu-tion and the Languages of the Brain and Body" (,,Neuronul gol-go-lu!: evolulia si limbajele creierului 9i corpului"), Plenum Publi-shing, New York, 1993; Paul D. Maclean, The Triune Brain in Eoolu-tion (Creierul triunic in eoolutie), Plenum, New York, 1990.

12. Puii de macac ai puterea de adaptabilitate: ,,Aspects of emotionconserved across species" (,,Aspecte ale emoliei pdstrate la diversespecii"), dr. Ned Kalin, Departamentul de psihologie gi psihiatrie,Universitatea Wisconsin, pregdtit pentru Seminarul de neurogtiinliafectivi MacArthur, noiembrie 1992.

Capitolul 2. Anatomia unui blocaj emotional

1. Cazul unui bdrbat fdre sentimente, aga cum a fost el descris de R. fo-seph, op. cit., p.83. Pe de alti parte/ pot exista urme ale sentimente-lor la cei lipsifi de nucleul amigdalian (vezi Paul Ekman 9i RichardDartldson [ed.l, Questions Abottt Emotion, Oxford University Press,New York, 1994). Diferitele descoperiri ar putea indica acele pdrtianume ale nucleului amigdalian care conteaze in mod special gi caresint circuitele care lipsesc; insd neurologia emotiei e departe de a-sifi spus ultimul cuvint.

Note

2. Ca mulfi specialigti in neurogtiinte, LeDoux lucreazi la mai multe

niveluri, studiind, de exemplu, felul ir:r care anumite leziuni din cre-

ierul gobolanului ii pot modifica in vreun fel comportamentul; ane-

voioasa stabilire a traseului neuronilor singulari; organizarea unor

experiente elaborate pentru a obline efecte condilionate de fricd Iagobolanii al ciror creier a fost modificat chirurgical. Constatdrile sa-

le si ale altora sint trecute aici in revisti 9i se afli undeva Ia granila

explordrii in neurogtiinfd, deci rdmin sPeculative - ir special cind

e vorba de implicaliile pentru intelegerea vietii noastre emotionale

care par sd decurgd din datele neprelucrate. Dar studiul lui LeDoux

este susfinut de tot mai multe dovezi convergente, care provin de la

divergi neurospecialigti, care permanent se referd la stratul neural

de bazA al emofiilor. Yezi, de exemplu, foseph LeDoux, ,,SensorySystems and Emotion" (,,Sistemul senzorial 9i emofiile"), Integratiae

Psychiatry, 4, 1986; |oseph LeDoux, ,,Emotion and the Limbic Sys-

tem Concept" (,,Emo!iile gi concePtul de sistem limbic"), Concepts in

N eur oscien ce, 2, 1'992.3. Ideea de sistem limbic ca Punct esenlial ir creierul emolional a fost

introdusd de neurologul Paul Maclean, cu Peste 40 de ani in urmi.

lin descoperirile recente, cum ar fi cea a lui LeDoux, conceptul de

sistem limbic a fost prelucrat atent, aritindu-se cd o parte dintre

structurile centrale cum ar fi hipocampul sint mai pulin implicate in

emolii, in vreme ce circuitele care leagA alte pdrli ale creierului - in

special lobii prefrontali - cu nucleul amigdalian conteazi mult mai

mult. Dincolo de aceasta, exista gi o recunoaqtere tot mai puternici

a faptului ci fiecare emotie se adreseazA unor anumite zone sPecifi-

ce ale creierului. Conform gindirii curente, se Pare ce nu existi un

,,creier emolional" r.mic bine definit, ci mai degrabi mai multe sis-

teme de circuite care disperseazd reglarea unei emolii date, cooido'

nind ptrrli ale creierului. Specialigtii in neurogtiinle sPeculeazd asupra

faptului cd atunci cind creierul reugette sd creeze un model comPletal emofiilor, fiecare emofe majo;d are ProPria sa topografie Pe aceas-

td hartd imaginar5, o harti specialX a traseelor neuronilor, care deter-

mind calitefle lor unice, totugi multe sau majoritatea acestor circuite

sint destul de sigur in interdependenli cu punctele de legiturd cheie

din sistemul limbic cum ar fi nucleul amigdalian 9i cortexul Prefron-tal. Vezi Joseph LeDoux, ,,Emotional Memory Systems in the Brain"(,,Sistemele memoriei emo$onale la nivelul creierului"), Behazsioral

and Brain Research, 58,1993.4. Circuitul creierului la diferite niveluri ale fricii; aceasti analiztr se

bazeaz| pe sinteza excelentd a lui ferome Kagan, Galen's Prophecy(Profefia dr. Galen), Basic Books, New York, 1994.

5. Am scris despre studiul lui Joseph LeDoux in The Nnu York Times

din 1.5 aug. 1989. Disculia din acest capitol se bazeazd pe interviuri

cu ei 9i pe mai multe articole ale sale, inclusiv: |oseph LeDoux,

371

i.

3/ Z Note

,,Emotional Memory Systems in the Brain", Behaoioral Brain Re-search,58, 1993. foseph LeDoux, ,,Emotion, Memory and the Brain"(,,Emo!ie, memorie ;i creier"), Scientific American, iun. 1994; josephLeDoux, ,,Emotion and the Limbic System Concept", Concepts irrNeuroscience,2, 1992.

6. Preferinle incongtiente: William Raft Kunst-Wilson 9i R. B. Zajonc,,,Affective Discrimination of Stimuli That Cannot Be Recognized(,,Discriminarea afectivi a stimulilor care nu pot fi recunoscufi"),Science (l febr. 1980).

7. Opinie subcongtientd: John A. Bargh, ,,First Second: The Precon-scious in Social Interactions" (,,?rima secundd: interacliunile socia-le precongtiente"), prezentat la intilnirea Societ5lii Americane dePsihologie, Washingtory D.C. (iun. 1994).

8. Memoria emolionali: Lary Cahill gi allii, ,,Beta-adrenergic activa-tion and memory for emotional events" (,,Activarea p-adrenergicd 9iamintirea evenimentelor emolionale"), Nature (20 oct. 1994).

9. Teoria psihanaliticX gi maturizarea creierului: prezentarea cea maiaminunlitd referitoare la primii ani de via!5 ;i la consecinlele emo-

liilor in dezvoltarea creierului aparline lui Allan Schore, .Afect Regu-lation and the Origin of SeIf (Reglementarea afectiad gi originea sinehti),Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, New Jersey, 1994.

10. Periculos, chiar daci nu gtii despre ce e vorba: LeDoux, aga cum afost citat in ,,How Scary Things Get That Way" (,,Cit de inspiimin-tetoare pot fi lucrurile"), Science (6 nov. 1992, p. 887).

1.1. Mare parte din aceaste speculalie asupra reglirii reacliei emoliona-le de citre neocortex aparline lui Ned Kalin, op. cit.

12. O privire mai atentd asupra neuroanatomiei arati cum aclioneazilobii prefrontali ca administratori emofionali. Multe dovezi se in-dreapti spre acea parte a cortexului prefrontal ca fiind locul in caremajoritatea sau chiar toate circuitele corticale implicate intr-o reac-

lie emolionalS aclioneazi deodati. La oameni, cele mai puternice Ie-gdturi intre neocortex gi nucleul amigdalian se afld ir lobul prefron-tal sting 9i in lobul temporal dedesubt gi lateral falX de lobul frontal(lobul temporal este extrem de important in identificarea a ceea ceeste un obiect). Ambele legituri sirt ficute intr-o unici proiecfie, su-gerind un traseu rapid 9i puternic, un fel de gosea virfuali neurald.Proieclia unui neuron intre nucleul amigdalian 9i cortexul prefrontalse face printr-o zond care se numegte cortex orbitofrontal. Aceasta estezona care pare cea mai importantd pentru evaluarea reactiilor emo-

lionale atunci cind sintem in toiul lor 9i facem coreclii de trasee.Cortexul orbitofrontal primegte semnale gi de la nucleul amigda-lian, dar are 9i propria relea complicati si extinsd de proiecfii Ia ni-velul creierului limbic. Prin aceastd relea el joaci un rol importantin regldrea reacliilor emolionale - inclusiv in inhibarea semnalelorcreierului emofional, pe mdsuri ce ajung in alte zone ale cortexuluj,

Note 373

astfel calmindu-se intensitatea neurali a acestor semnale. Conexiu-nile cortexului orbitofrontal cu creierul limbic sint atit de extinse, in-cit neuroanatomigtii i-au mai spus 9i ,,cortex limbic" - acea partecare gindegte la nivelul creierului emofional. Vezi Ned Kalin, Cate-dra de psihologie 9i psihiatrie din cadrul Universitifii \disconsin,

,,Aspects of Emotion Consen'ed Across Species" (,,Aspecte ale emo-

liilor pistrate la nivelul speciilor"), un manuscris nepublicat, pregi-tit pentru Seminarul de neurogtiinld afectivi MacArthur, nov. 1992;

9i Allan Schore, Affect Regulation and the Origin of Self,LawrenceErl-baum Associates, Hillsdale, New Jersey, 1994.Nu existd doar o singuri punte structural6 i-ntre nucleul amigdalian

9i cortexul prefrontal; mai este gi una biochimicd: atit partea ven-tro-mediani a cortexului prefrontal cit 9i nucleul amigdalian au omare concentra,tie'de receptori chimici pentru serotonina neuro-transmilitorului. Aceste substanle chimice la nivelul creierului par,intre altele, sd conteze in mod special in ceea ce inseamn6 colabora-re: maimulele cu o mare cantitate de serotonind la nivelul nucleuluiamigdalian sint ,,bine adaptate social", in schimb acelea care au oconcentratie sc5zuti sint ostile si dugmdnoase. Vezi Antonio Dama-sio, Descartes' Error (Eroarea lui Descartes), Grosset/Putnam, NewYork, 1994.

13. Studiile pe animale aratd cd atunci cind zoneie lobilor prefrontali ausuferit leziuni astfel incit nu mai pot modula semnalele emolionaledin zonele limbice, animalele devin stranii, impulsive gi imprevizi-bile, izbucnind in crize de furie sau de lipete de fricd. A.R. Luria,strdlucitul neuropsiholog rus, propunea inci din anii 1930 ideea ciacest cortex prefrontal este cheia autocontrolului 9i stdpinegte iegiri-le emofionale; pacientii care au avut probleme in aceastd zond, ob-serva el, erau impulsivi 9i inclinali spre teama 9i minie. Iar ir urmaunui studiu ficut pe 24 de birbali 9i femei care fuseseri condamnalipentru crime pasionale sdvirgite ir:r momente de mare impulsivitate,s-a constatat folosindu-se un scaner PET pentru stabilirea a ceea cese intimpld pe creier, ci acegti oameni aveau un nivel mult mai scizutdecit normal de activitate in aceste pirli ale cortexului prefrontal.

14. Cele mai importante studii asupra leziunilor lobilor Ia gobolani aufost fdcute de Victor l)ennenberg, psiholog la Universitatea dinConnecticut.

15. Leziunile pe emisfera stingi 9i jovialitatea: G. Gianotti, ,,Emotionalbehavior and hemispheric side of lesion" (,,Comportamentul emo-

lional 9i leziunea pe emisferi"), Cortex, 8,1972.16. Cazul pacientului care a devenit mai fericii dupi un accident cere-

bral a fost prezentat de Mary K. Morris de la Catedra de neurologiea UniversitSlii din Florida in cadrul intilnirii internalionale a Socie-talii de neurofiziologie (13-16 febr. 1961, San Antonio).

i

i,

;t

374 Note

17. Cortexui prefiontal 9i memoria funcfionalS: Lynn D. Seiemon 9i al. fii, ,,Prefrontal Cortex" (,,Cortexul prefrontal"), Arnerican loumal ol

Psychiatry,152, 1995.18. Imperfecliuni ale cortexului: Philip Harden si Robert Pihl, ,,Cogni

tive Function, Cardiovascular Reactivity, and Behavior in Boys atHigh Risk for Alcoholism" (,,Functia cognitivd, reactivitatea cardiovasculari 9i comportamentul la bdieli cu o predispozilie crescutipentru alcoolism"), Journal of Abnormal Psychology, 1.04,1995.

19. Cortexul prefrontai: Antonio Damasio. Descartes' Error: Emotintt,Renson nnd the Human Brain (Eroarea lui Descartes, emolia ralitmea sicreierul uman), Grosset/Putnam, New York, 1994.

NATRA nWTZ+#ir? ffi o r t oN AL ECapitolul 3. Cind a fi degtept e o prostie

1.. Povestea lui Jason H. a fost prezentatd in ,,Warning by a Valedickrrian Who Faced Prison" (,,Avertismenful unui absolvent care a foslconfruntat cu inchisoarea") din The Nera York Times (23 iun. 1992).

2. Un observator noteazi: Howard Gardner, ,,Cracking Open the IQBox" (,,intr€deschiderea cutiei IQ-ului"), The American Prospect, iar'na 1995.

3. Richard Herrnstein 9i Charles Murray, The BeIl Curae: Intelligenccand Class Structure in American Life (Curba lui BeIl: inteligenld Si structurare p1 c.Iase sociale la niaelul aielii americane), Free Press, New York,1994, p.66.

4. George Vaillant, Adaptation to Life (Adaptaren la z.tiaff), Little, Brown,Boston, 1977).Punctajul mediu al unui grup de la Harvard Ia testulSAT a fost de 584 de puncte din 800 posibile. Dr. Vaillant, care actu-almente este la Universitatea Medicald Harvard, mia povestit de-spre ineficienla relativX a acestor notdri tr prefigurarea reugitei inviald a acestui grup de oameni.

5. I. K. Felsman 9i G. E. Vaillant, ,,Resilient Children as Adults: A40-Year Study" (,,Copii 9i la virsta adulti: un studiu de 40 de ani")dinThe lnoulnerable Child (Copilul inaulnerabil), Guilford Press, NewYork, 1987, de E.j. Anderson 9i B.f . Kohler.

5. Karen Arnold, care a fdcut studiul asupra absolvenlilor impreunicu Terry Denny de la Universitatea din Illinois, a fost citatd si in Tftc

Chicago Tribune (29 lr.ail992).7. Proiectul Spectrum: principalii colegi ai lui Gardner in crearea Prtr

iectului Spectrum au fost Mara Krechevsky qi David Feldman.8. I-am luat un interviu lui Howard Gardner in legdturi cu teoria s:r

referitoare Ia inteligentele multiple in ,,Rethinking the Value of.In

Note 375

telligence Tests" (,.Regindirea valorii testelor de inteligenti"). El a

apdrut in The New York Times Educatiott Supplenrent la 3 nov. 1986 9ide alte citeva ori de atunci incoace.

9. Comparatia ir:rtre testele IQ 9i abilitilile Spectrum este Prezentatiintr-un capitol al cdrui coautoare este Mara Krechevsky' Vezi Ho-

ward Gardner, Multiple lntelligences: The Theory in Practice (Inteligen-

lele multiple: teoria in practicd), Basic Books, New York, 1993.

10. Rezumatul este din Howard Gardner, Multiple lntelligences, p.9.

Ll.. Howard Gardner gi Thomas Hatch, ,,Multiple Intelligences Go to

School" (,,lnteligenlele multiple merg la gcoali"), Educational Resear-

cher,18,8 (1989).12. Modelul inteligenfei emolionale a fost prima dat6 propus in Peter

Salovey 9i John D. Mayer, ,,Emotional Intelligence" (,,Inteligenld

emotionali"), Imagination, Cognition, nnd Personality, 9 (1990), pp.

185-211.L3. Inteligenfa practicd 9i calitSlile oamenilor: Robert f. Sternberg,

Beyond IQ (Dincolo de IQ), Cambridge University Press, New York,

1985.14. Definilia fundamentald a ,,inteligenfei emofionale" apare in ,,Emo-

tional Intelligence" de Salovey;i Mayer la p. 189. Un alt model tim-

puriu de inteligenli emolionald apare in ,,The Development of .aConcept of Psychological Well-Being" (,,Dezvoltarea conceplieibundstdrii psihice"), Reuven Bar-On, tezi de doctorat prezentati la

Universitatea Rhodes, Africa de Sud, 1988.15. IQ vs. inteligenfi emofionald: jack Block. Universitatea Berkeley din

California, manuscris nepublicat, febr. 1995. Block folosette conceP-

tul de ,,elasticitate a eului" si nu de inteligenli emofional5, dar ob-

servd cd principalele comPonente PresuPun o autoreglare emofio-

nald gi un control al impulsului de adaptare ca sim! al autoeficien-

lei gi al inteligenlei sociale. Cum acestea sint elementele principale

ale inteligenlei emofionale, elasticitatea eului poate fi considerati

un fel de surogat al misurdrii inteligenlei emofionale, cum ar fi tes-

tele SAT fa!5 de IQ. Block a analizat datele dintr-un studiu ficut pe

100 de bdrbali gi femei de la virsta adolescenlei 9i pini la douizeci

9i ceva de ani, folosind metode statistice Pentru a arAta felul in care

personalitatea gi comPortamentul sint legate de IQ, independent de

inteligenla emofionali, iar de inteligenla emofionald, independent

de IQ. Existd aici, dupi cum constatd el, o ugoari corelare intre IQ

si elasticitatea eului, dar cele doui sint construclii independente'

Capitolul 4. Cunoagte-te pe tine insuli

1. Felul in care eu folosesc termenul de congtientizare de sine se referi la

o atenlie indreptati citre sine, introspectivi, cdtre propriile expe-rienle, ceea ce uneori se mai numegte qirefleclie.

iIi ,l lIT

I

.,i-

t

I*

376

2.

6.

7.

4.

Note

Vezi gi: fon Kabat-Zinn, Whereoer Yott Go, There You Are (Oriunde te-aiduce, iatdle), Hyperion, New York, 1994.Eul observator: o comparalie perspicace a stdrii de atentie la nivelpsihanalitic 9i autocongtientizare apare la Mark Epstein in ThoughtsWithout a Thinker (Gtnduri fdrd ginditor), Basic Books, New York,1995. Epstein observi cd dacb aceastA capacitate este profund culti-vatd, observatorul poate scdpa de timiditate 9i poate deveni ,,maiflexibil si mai curajosr (<un €u dezvoltat>, capabil si se adapteze to-tal la viat5".William Styron, Darkness Visible: A Memoir of Madness (Intunericul ai-zibil: o amintire a nebuniei), Random House, New York, 1.990, p. 64.fohn D. Mayer gi Alexander Stevens, ,,An Emerging Understandingof the Reflective (Meta)Experience of Mood" (,,O intelegere ce iesetot mai mult la iveali a (meta)experientei care reflectd starea de spi-rit", manuscris nepublicat (1993).Mayer gi Stevens, ,,An Emerging Understanding..." . O parte dintretermenii stilului acestei congtientizdri de sine emo,tionale sint pro-priile mele adaptiri ale acelor categorii.Intensitatea emofiilor: mare parte din acest studiu a fost fXcut de cd-tre sau impreuntr cu Randy Larsen, fost student la Diener, in prezentlucrind la Universitatea Michigan.

8. Gary, chirurgul lipsit de emofii, este descris in ,,Alexithymia: Tieat-ment Utilizing Combined Individual and Group Psychoterapy"(,,Alexitimia: tratamentul ce folosegte psihoterapia combinati indi-viduald 9i de grup") de Hillel I. Swiler, International lournal for GroupPsychotherapy, 38, 1 (1988), pp. 47-6L.

9. Analfabetismul emolional a fost un termen folosit de M. B. Freedman

9i B. S. Sweet in ,,Some Specific Features of Group Psychotherapy"(,,Citeva trisdturi specifice ale psihoterapiei de grup"), Internationnl

lournal for Group Psychotherapy, 4 (195a), pp. 335-368.10" Tidsiturile clinice ale alexitimiei sint descrise in cartea lui Graeme J.

Taylor, ,,Alexithymia: History of the Concept" (,,Alexitimia: istoriaunui concept"), lucrare prezentatd la intilnirea anuali a AsociatieiAmericane a Psihiatrilor din Washington, DC (mai 1986).

11. Descrierea alexitimiei este flcutd de Peter Sifneos, ,,Affect, Emotio-nal Conflict, and Deficit: An Overview" (,,Afecr, conflict emolional

9i deficienfd: o privire de ansamblu"), Psychotherapy-and-Psychoso-matics,56 (1991), pp. 11G722.

12. Femeia ca{e nu gtia de ce plinge a fost amintiti in lucrarea luiH. Warnes ,,Alexithymia, Clinicai and Therapeutic Aspects" (.,Alexitimia, aspecte clinice 9i terapeutice"), Psychotherapy-and-Psychosomn-tics, 46 (1986), pp. 9G1,04.

13. Rolul emoliilor in logici: Damasio, Descartes' Error.14. Frica subcongtienti: studiile in legAturi cu gerpii au fost descrise in

cartea lui Kagan, Galen's Prophecy.

Note 377

Capitolul 5. inrobit de patimi

1. Pentru aminunte despre raportul dintre sentimentele pozitive gicele negative 9i despre bunistarea emofionalh, vezi Ed Diener siRandy j. Larsen, ,,The Experience of Emotional Well-Being" (,,Expe-rienfa buntrstirii emolionale") in cadrul cArlli Handbook of Emotions(Manualul emofiilor) de Michael Lewis 9i ]eannette Haviland (ed.),Guilford Press, New York, 1993.

2. ln decembrie L992 i-am luat un interviu Dianei Tice in legiturd custudiul sdu in privinla felului in care oamenii reugesc sd se scufurede proastele dispozilii. Ea 9i-a publicat constatirile asupra minieiink-un capitol pe care l-a scris impreund cu solul ei, Roy Baumeis-ter, in Handbook of Mental Control (Manualul pentru controlul mintal)de Daniel Wegner gi James Pennebaker (ed.), Prentice-Hall, Engle-wood Cliffs, New Jersey, 1.993.

3. Perceptorii: au fost descrigi 9i in The Managed Heart (Sufletul stdptnit)de Arlie Hochschild, Free Press, New York, 1.980.

4. impotriva miniei si pentru autocontrol este un caz amplu dezvoltatin

-Controlling Anger: Self-Induced Emotion Change't (,,Sttrpinirea

miniei: autoimpunerea unei schimbdri de emofie") de Diane Tice giRoy F. Baumeister dinHandbook of Mental Control de Wegner 9i Pen-nebaker (ed.). Dar vezi gi Carol Tavris, Anger: The Mistrnderstood Emo-tion (Minia: o emolie gregit inleleasd), Touchstone, New York, 1989.

5. Studiile asupra miniei sint descrise si in ,,Mental Control of AngryAggression" (,,Controlul mintal al agresivitSlii la minie") de DolfZillmann, care apare in Handbook of Mental Control de Wegner 9iPennebaker.

5. Plimbarea care calmeaz5: se citeazd din Tavris, Anger: The Misunder-stood Emotion,p. l35.

7. Strategiile lui Redford Williams de stipinire a ostilitdlii sint detalia-te in Anger KiIIs (Mtnia ucide\ de Redford Williams 9i Virginia Wil-liams, Times Books, New York, 1993.

8. Revdrsarea miniei nu duce la risipirea ei: vezi, de exemplu, ,,AStudy of Catharsis Aggression" (,,Studiul asupra agresiunii cathar-tice") de S. K. Mallick 9i B. R. McCandless din lournnl of Personalityand Social Psychology, 4 (1966) . Pentru un rezumat al acestui studiu,vezi Tavris, Anger: The Misunderstood Emotion.

9. Atunci cind este eficient sd-!i exprimi minia: Tavris, Anger: The Mis-understood Emotion.

10. Efortul ingrijoririi; Lizabeth Roemer gi Thomas Borkovec, ,,Worry:Unwanted Cognitive Activity That Controls Unwanted SomaticExperience" (,,Ingri;'orarea: o activitate cognitivi nedoritd ce contro-leazd o expresie somaticd nedoritd"), ap5rutd in Hnndbook of MentalControl de Wegner si Pennebaker.

11. Teama de microbi: David Riggs ;i Edna Foa, ,,Obsessive-Compul-sive Disorder" (,,Dezechilibrul obsesiv"), in Clinical Handbook of

378 Note

Psychological Disorders (Manualul clitric de disfunclii psihologice) deDavid Barlow, Guilford Press, New York, 1993.

12. Pacienta ingrijorati a fost citatd de Roemer gi Borkovec in ,,Worry",n ))1

i3. ierapiile pentru disfuncliile de anxietate: vezr, de exemplu, DavidH. Barlow (ed.);ehnical Handbook of Psychological Disorders, GuilfordPress, New York, 1993.

14. Depresia la Styron: William Styron, Darkness Visible: A Memoir ofMadness, Random House, New York, 1990.

15. Motivele de ingrijorare aie celor deprimafi sint prezentate de SusanNolen-Hoeksma in ,,Sex Differences in Control of Depreission" (,,Di-ferentele sexuale in controlul depresiei") in Handbook of Mentnl Con-frol de Wegner gi Pennebaker.

16. Terapia depresiei: K. S. Dobson, ,,A Meta-analysis of the Efficacy ofCognitive Therapy for Depression" (,,Meta-analiza eficienlei tera-piei cognitive in cazurile de depresie"), loumnl of Consulting andClinical Psychology, 57 (1989).

17. Srudiu asupra tiparelor de gindire ale persoanelor deprimate, pre-zentat de Richard Wenzlaff in ,,The Mental Control of Depression"(,,Controlul mintal al depresiei") in Hnndbook of Mental Control deWegner gi Pennebaker.

1,8. Shelley Taylor gi alfii, ,,Maintaining Positive Illusions in the Face ofNegative Information" (,,Menfinerea unor iluzii pozitive in con-fruntarea cu informalii negative"), lournal of Clinical and Social Psy-cholory,8 (1989).

19. Cazul studentillui rizbunitor este preluat din cartea lui Daniel A.Weinberger, ,,The Construct Validity of the Repressive CopingStyle" (,,Valoarea constructivi a copierii stilului de refulare") dinRepression and Dissociation (Refulare gi disociere) de j. L. Singer (ed.),University of Chicago Press, Chicago, 1990. Weino-erger, care a dez-voltat conceptul de rdzbunare in studiile sale anterioare impreundcu Gary F. Schwartz gi Richard Davidson, a devenit un cefcetitor defrunte in acest domeniu.

Capitolul 5. Aptitudinea de a stipini

1. Groaza de examen: Daniel Goleman, Vital Lies, Simple Truths: ThePsychology of Self-Deception (Minciuni aitale, adeullruri simple: psiholo-gia autotngeldrii), Simon and Schuster, New York, 1985.

2. Funcfionarea memoriei: Alan Baddeley, Working Memory (Funcliona-rea memoriei), Clarendon Press, Oxford, 1985.

3. Cortexul prefrontal 9i funclionarea memoriei: Patricia Goldman-Ra-kic, ,,Cellular and Circuit Basis of Workin$ Memory in PrefrontalCortex of Nonhuman Primates" (,,Baza celulard gi a circuitelor me-moriei funclionale aflate in cortexul prefrontal la primatele non-umane"), Progress in Brain Research,85, 1990; Daniel Weinberger -

1ar rt '

l i

I'

Note 379

,,A Connectionist Approach to the Prefrontal Cortex" (,,O abordarecorelalionari a cortexului prefrontal"), lournal of Neuropsychiatry 5(1993).

4. Motivatia gi performanla de elitS: Anders Ericsson, ,,Expert Perfor-mance: Its Structure and Aquisition" (,,Performanfa expertiloq,structura 9i dobindirea sa"), Americnn Psychologist (aug. 1994).

5. Avantajul IQ-ului asiatic: Herrnstein gi N{urray, The Bell Curoe.6. IQ-ul si ocupalia americanilor de origine asiaticd: fames Flynn,

Asian-American Achiettement Beyond IQ (Reu;itele americanilor de origi-ne asiaticd mai presus de lQ), Lawrence Erlbaum, New Jersey, 1991.

7. Studiul asupra amindrii risplatei la copiii de patru ani a fost prezen-tat in lucrarea ,,Predicting Adolescent Cognitive and Self-regulatoryCompetencies From PreschSol Delay of Gratification" (,,Prezicereacompetenlelor cognitive si de autoreglare pornind de la aminareardsplatei in cazul pregcolarilor") de Yuichi Shoda, Walter Mischel 9iPhilip K. Peake, Deuelopmental Psychology,26,6 (1990), pp.978-986.

8. Rezultatele la testele SAT in cazul copiilor impulsivi dar 9i al celorstipinili: analizarea datelor de la examene a fost fdcuti de Phil Pea-ke, psiholog Ia Colegiul Smith.

9. IQ vs. aminarea ca factor de previziune pentru examenele de admi-tere: comunicare personald a psihologului Phil Peake de la ColegiulSmith, care a analizat datele de la testele SAT intr-un studiu al ami-ndrii recompensei ficut de Walter Mischel..

10. Impulsivitate si delincvenli: vezi discutia din; Jack Block, ,,On theRelation Between IQ, Impulsivity, and Delinquency" (,,Despre rela-lia dintre IQ, impulsivitate si delincventA"), lournal of AbnormalPsychology, 104 (1995).

11. Mama ingrijorati: Timothy A. Brown si alfii, ,,Generalized AnxietyDisorder" (,,Disfuncfii de anxietate generalizatd") drn Clinical Hand-book of Psychological Disorders de David H. Barlow (ed.), GuilfordPress, New York, 1993.

1.2. Controlorii de trafic 9i anxietatea: W. E. Collins 9i alfii, ,,Relation-ships of Anxiety Scores to Academy and Field taining Performan-ce of Air Traffic Control Specialists" (,,Rela!ia dintre punctajele ob-tinute la testul de anxietate din cadrul Academiei de Avialie gi per-formanla practici a controlorilor de trafic aerian"), FAA Ofice ofAoiation Meilicine Reports (mai 1989).

13. Anxietatea 9i rezultatele la gcoalS: Bettina.Seipp, ,,Anxiety andAcadernic Performance: A Meta-analysis" (,,Anxietatea si rezultate-le la scoald: o meta-analiz5"), Anxiety Research,4, | (1991).

14. ingrijordri: Richard Metzger 9i algii, ,,Worry Changes Decision-ma-king: The Effects of Negative Thoughts on Cognitive Processing"(,,Ingrijordrile modifici felul in care sint luate hotiririle: efectelegindirii negative asupra procesului cognitiv", lournal of ClinicalP sy cholo gy (ian. 1990).

38i380 Note

15. Ralph Haber si Richard Alpert, ,,Test Anxiety" (,,Teste de anxieta-

te"), Iournal of Abnormal and Social Psychology 13 (1958)'

16. Studenli anxiogi: Theodore Chapin, ,,The Relationship of Trait An-

xiety and Academic Performance to Achievement Anxiety" (,,Rela!ia

dintre anxietatea datoratX rezultatelor la invSlituri 9i grija de a

reu9i"), lournal of College Student Deuelopment (mai 1989).

17. Gindurile negative gi rezultatele la teste: john Hunsley, ,,InternalDialogue During Academic Examinations" (,,Dialogul intem in

timpul examenelor"), Cognitiae Therapy and Research (dec. 1987).

18. Internistii care fac cadou o bomboani: Alice Isen qi altii.,,The In-

fluence of Positive Affect on Clinical Problem Solving" (,,Influenfa

afectului pozitiv asupra rezolvdrii problemelor clinice"), Medical

D ecision Makhtg (iul.-sept. 199i).1"9. Speranla 9i notele proaste: C.R. Snyder 9i alfii, ,,The Will and the

Ways: Development and Validation of an Individual-DifferencesMeasure of Hope" (,,Voin!a 9i cdile: dezvoltarea 9i validarea gradu-

lui de diferenliere individuald a speranlei"), lournal of Personality

and Social Psychology 60, 4 (1991), p. 579.20. I-am luat un interviu lui C.R. Sn,vder in The New YorkTimes (24 dec.

leet).21. inotdtorii optimigti: Martin Seligman, Learned Optimism (Optimismul

. dobindit), Knopf, New York, 1991.22. Optimismul realist fa!5 de cel naiv: vezi, de exemplu, Carol Whalen

9i alfii, ,,Optimism in Children's fudgments of Health and Environ-

mental Risks" (,,Optimismul in judecilile copiilor asupra sdnitXliigi riscurilor din mediul inconjurdtor") , Heakh Psychology 13 (1994) '

23. I-am luat un interviu lui Martin Seligman despre optimism in Thc

New York Times (3 feb. 1987).24. I-amluat un interviu lui Albert Bandura despre autoeficienli in Tfte

Neut YorkTimes (8 mai 1988).25. Mihaly Csikszentmihalyi, ,,Play and Intrinsic Rewards" (,,Joaca 9i

rdsplXlile intrinsece"), ,fournal of Humanistic Psychology 1'5, 3 (L975).

26. Mihaly Csikszentmih alyi, F low : Th e P sy cholo gy of Op timal E xp er ienc e

(Transa: psihologia experienlei optime\, ed. 1, Harper and Row, Nevv

York. 1990.27. ,,Llke a waterfall" (,,Ca o cascadl"): Newsweek (28 teb.1994).

28. I-am luat un interviu dr. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes (4

mart. 1986).29. Creierul in transi: fean Hamilton gi allii, ,,Intrinsic Enjoyment and

Boredom Coping Scales: Validation With Personality, Evoked, Po-

tential and Attention Measures" (,,Scaia adaptirii bucuriei intrinse-

ce 9i a plictiselii: validarea prin personalitate, prin potenlialul evo-

cat gi prin misurarea aten!iei"), Personality and Indiaidual Differences

s, 2 (1984) .

Note

30. Activarea corticali si oboseala: Emest Hartmann, The Functions ofSleep (Funcfiile somnului), Yale University Press, New Haven, 1973.

31. I-am luat un interviu dr. CsikszentmihalyiinThe New YorkTimes (22mart.1992).

32. Studiul transei 9i studenlii la matematicd: Jeanne Nakamura,,,Opti-mal Experience and the Uses of Talent" (,,Experienla optimi gi folo.sirea talentului") din Mihaly Csikszentmihalyi gi Isabella Csikszent-mihaly, Optimal Experience: Psychological Studies of Flow in Conscious-ness (Experienfa optimd: studii psihologice asupra transei in congtientiza-re), Cambridge University Press, Cambridge, 1988.

Capitolul 7. Rtrdicinile empatiei

1. Autocongtientizarea 9i empatia: vezi, de exemplu, john Mayer giMelissa Kirkpatrick,,,Hot Information-Processing Becomes MoreAccurate With Open Emotional Experience" (,,Procesarea informa-

;iilor fierbingi devine mai exacti atunci cind existi o experien!tremolionali deschis6"), Universitatea din New Hampshire, manu-scris nepublicat (oct. 1994); Randy Larsen gi altii, ,,Cognitive Ope-rations Associated With Individual Differences in Affect Intensity"(,,Opera,tiile cognitive asociate cu diferentele individuale la nivelulintensitdlii afective"), lournal of Personality and Social Psychology 53(7987\.

2. Robert Rosenthal 9i al,tii, ,,The PONS Test: Measuring Sensiiivity toNonverbal Cues" (,,Testul PONS: mdsurarea sensibilitdlii Ia indicii-le nonverbale")in Adaances in Psychological Assessment de P. McRey-nolds, fossey-Bass, San Francisco, 1977.

3. Stephen Nowicki 9i Marshall Duke, ,,A Measure of NonverbalSocial Processing Ability in Children Between Ages of 6 and 10" (,,OmXsurtr a capacitdfii de analizare a indiciilor sociale nonverbale lacopiii furtre 6 si 10 ani"), lucrare prezentati la intrunirea SocietdliiAmericane de Psihologie (1989).

4. Mamele care au actionat ca niste cercetAtoare dupd ce au fost preg5-tite de Marian Radke-Yarrow 9i Carol1'n Zahn-Waxler'la Laboratoa-rele de Dezvoltare PsihologicX din cadrul Institutului National deSindtate Mintali.

5. Am scris despre empatie, despre rddicinile dezvoltirii sale gi de-spre neurologia sa in The New YorkTimes (28 mart. 1989).

6. Trezirea empatiei Ia copii: Marian Radke-Yarrow 9i Carolyn Zahn-Waxler in ,,Roots, Motives and Pattems in Children's ProsocialBehavior" (,,Redecini, motive 9i tipare de comportament prosocialIa copii"), din Ervin Staub (ed.) si allii, Deuelopment antl Maintenanceof Prosocial Behnaior (Dezz.toltarea ;i menlinerea comportamentului proso-ctal), Plenum, New'York, 1984.

7. Daniel Stern,The Interpersonal World of the lnfant (Lumea interyersona-ld a sugarului), Ba3ic Books, New York, 1987 , p. 30.

g

382 Note

8. Stern, op. cif.9. Copiii deprimati sirt descrisi de Jeffrey Pickens 9i Tiffany Field in

,,Facial Expressivity in Infants of Depressed Mothers" (,,Expresia fa-

ciald a sugarilor cu mame deprimate"), Deoelopmental Psychology 29,

6 (19e3).10. Studierea violatorilor violenJi de copii a fost ficuti de Robert Prentky,

psiholog la Philadelphia.11. Empatia la pacienlii ,,b.ordeline": Lee C. Park 9i alfii, ,,Giftedness

and Psychological Abuse in Borderline Personality Dlsorder: Their

Relevance to Genesis and Treatment" (,,inzestrarea gi abuzul psiho-'logic la personaliti,tile la limita disfuncfiei: relevanla lor ir:r privinianagterii 9i a tratamentultl"), lournnl of Personality Disorders 6 (1992).

12. Leslie Brothers, ,,A Biological Perspective on Empathy" (,,Perspecti-

va biologici asupra empatiel"), American lournal of Psychiatry 146,7(1989).

13. Brothers, ,,A Biological Perspective", p. 16.1.4. Fiziologia empatiei: Robert Levenson 9i Anna Ruef, ,,Empathy: A

Physiological Substrate" (,,Empatia: substratul fiziologic" ), I ournal

of Personality and Social Psychology 63,2 (1992).

15. Martin L. Hoffman,,,Empathy, Social Cognition, and Moral Action"(,,Empatia, cunoagterea socialX 9i acliunile morale")bin W. Kurtines

9i J. Gerwitz (ed.), Moral Behaaior and Deaelopment: Adtsances in

Theory, Research, and Applications (Comportamentul moral pi dezzsolta-

rea: progrese tn teoric, cereetare gi aplicarea tn practicll), ]ohn Wiley and

Sons, New York, 1984.16. Studii asupra legiturii dintre empatie 9i etici pot fi gdsite in ,,Em-

pathy, Social Cognition, and Moral Action" de Hoffman.17. Amsiris despre ciclul emolional care culmineazi cu crimele sexua-

le in The New York Times (L4 apr.'1992). Sursa era Wlliam Pithers,psiholog la Vermont Department of Corrections.

18. Natura psihopatiei este descrisd mai amtrnunlit intr-un articol pe

care l-am scris in The Nettt York Times pe 7 iul. 1987. Mare parte dince am scris aici este preluat de fapt dintr-o lucrare a lui Robert Ha-

re, psiholog la Universitatea British Columbia, expert in psihopatie.

1.9. Leon Bing, Do or Die (F d-o sau mori), HarperCollins, New York, 1991.

20. S6tii care igi bat nevestele: Neil S. Jacobson gi al;ii, ,,Affect, Verbal

Content, and Psychophysiology in'the Arguments of Couples With

a Violent Husband" (,,Afectul, conlinutul verbal 9i psihofiziologia

in certurile din cuplurile cu soli violen!|"), lournal of Clinical Psycho-

logy (irtl.1994).21. Psihopalii nu se tem de nimic - efectul este observabil in faptul ci

psihopalii criminali sint de-a dreptul gocafi: una dintre cele mai re-

cente replici ale acestui efect apare in cartea lui Cfuistopher Patrick

9i alfii, ,,Emotion in the Criminal Psychopath: Fear Image Proces-

Note 383

sing" (,,Emo!ii la-psihopatul criminal: prelucrarea imaginii fricri" ),lournal of Abnonnal Psychology,103 (1994).

Capitolul 8. Artele sociale

1. Schimbul dintre fay 9i Len a fost prezentat de judy Dunn 9i janeBrown in ,,Relationships, Talk About Feelings, and the Develop-ment of Affect Regulation in Early Childhood" (,,Rela!ii, disculii de-spre sentimente si dezvoltarea regldrii afectului in prima copild-rie"), |udy Garber ;i Kenneth A. Dodge (ed.), The Deaelopment olEmotion Regtilation and Dysregulation (Dezuoltarea regldrii emoliei ;i de-reglnrea ei), Cambridge University Press, Cambridge, 1991. Infloritu-rile dramatice imi aparfin.

2. Regulile de exprimaie apar la Paul Ekman 9i Wallace Friesen inUnmasking the Face (Demascarea chipului), Prentice Hall, EnglewoodCliffs, NJ, 1975.

3. Cilug6ri in toiul bdtiliei: povestea este relatatd de David Busch in,,Culture Cul-de-Sac" (,,Cultura in funditurd"), Arizona State Uni-aersity Research (prirn5var5 / vard 199 4).

4. Studierea modificirii dispoziliilor a fost prezentatd de Ellen Sullinsin aprilie 1991 intr-o edilie a Personality and Social Psychology Bul-let in. .

5. Studiile asupra transmiterii dispozitiilor 9i asupra sincronizdrii sintfdcute de Frank Bernieri, psiholog la Universitatea de Stat Oregon;am scris despre lucrdrile sale in ThE New YorkTimes. Mare parte clincercetirile sale apar ir ,,lnteqpersonal Coorrdination, Behavior Matdringand Interpersonal Synchrony" (,,Coordonarea interpeisonalX, potri-virea comportamentald si sincronizarea interpersonald") de Bernieri9i Robert Rosenthal, in Fundamentals of Nonaerbal Behauior (Ideile fun-damentale ale comportamentului nonaerbal) de Robert Feldman si Ber-nard Rime (ed.), Cambridge University Press, Cambridge, 1991.

6. Teoria antrendrii este propusi de Bernieri 9i Rosenthal in Fundamen-tals of Nonaerbnl Behaaior.

7. Thomas Hatch, ,,Social Intelligence in Young Children" (,,Inteligen-

!a sociali la copiii mici"), lucrare prezentattr la intrunirea anualtr aAsocialiei Psihologilor Americani (1990).

8. Cameleonii sociali: Mark Snyder, ,,Impression Management: TheSelf in Social Interaction" (,,Managementul care face impresie: sine-le ifi interacgiunea sociali") din L.S. Wrightsman 9i K. Diaux, SoclalPsychology in the'80s (Psihologia sociald n anilor'80), Brooks/Cole,Monterey, California, 1981.

9. E. Lakin Phillips, The Social SkiIIs Basis of Psychopathology (Baza trll-sdturilor sociale ale psihopatologiei), Grune and Stratton, New York,1978, p. 140.

l0..Disfuncfiile invdldrii nonverbale: Stephen Nowicki si MarshallDuke, Hclping the Child Who Doesn't Fit'ln (Cum ponte fi ajutat copilul

{r

384 Nofe

care nu reuFerte sd se adapteze), Peachtree Publishers, Atlanta, 1992.Vezi 9i Byron Rourke, Nonoerbal Learning Disabilities (Disfuncfiile in-adtdrii nonaerbale). Guilford Press, New York, 1989.

11. Nowicki 9i Duke, Helping the Child Who Doesn't Fit In.12. Aceastd vinietA 9i cronica studiului asupra intrlrii intr-un grup este

din ,,Children's Entry Behavior" (,,Comportamentul de intrare ingrup al copiilor") de Martha Putallaz gi Aviva Wasserman, din Ste-ven Asher 9i ]ohn Coie (ed.), Peer Rejection in Childhood (Respingereasemenilor in copildrie), Cambridge University Press, New York, 1990.

13. Putallaz 9i Wasserman, ,,Children's Entry Behavior".14. Hatch, ,,Social Intelligence in Young Children".15. Povestea lui Terry Dobson despre belivul japonez gi betrin este fo-

lositd cu permisiunea autorului. Ea este de asemeni citattr gi in HowCan I Help? (Cum ap putea sd ajut?) de Ram Dass 9i Paul Gorman, Al-fred A. Knopf, New York, 1985, pp. 167-171.

PARTEAATREIAr^r1T ilGEM.rA EM OTt ON AtA Ap U C dr A

Capitolul 9. Dugmani intimi

1. Existd multe posibilitili de a calcula procentul de divorfuri, iar mij-loacele statistice folosite vor determina diferite rezultate. Unele me-tode arati cd rata divorfurilor ajunge la 50% 9i ci s-a mai redus pu-

1in. Dactr luim in calcul divorfurile ca numdr total intr-un an, se Pa-re cd ele au atins apogeul in anii 1980. Dar statisticile Pe care le citezaici calculeazd nu numirul divorfuri-lor care se petrec intr-un an, cimai degrabd posibilitdfle ca un cuplu cdsitorit sd sftrgeasci prin adivorla in anul respectiv. Statisticile aratX o rati crescindd a divor-

lurilor in ultimul secol. Mai multe amdnunte in Whaf Predicts Di-oorce: The Relationship Between Marital Processes and Mnrital Outcomes(Ce anume prezice dfuorful: relalia dintre procesul marital gi reailtatelesale) de fohn Gottrnan, Lawrence Erlbaum Associates,'Inc., Hills-dale, New jersey, 1993.

2. Lumile total diferite ale biielilor 9i fetelor: Eleanor Maccoby 9i C. N.

|acklin, ,,Gender Segregation in Childhood" (,,Segregarea d.e gen incopilirie") in H. Reese (ed.), Adaances in Child Deaelopment andBehauior (Noi progrese tn dezaoltarea gi comportamentul copilului), Aca-demic ltess, New York, 1987.

3. Prieteni de joacd de acelagi sex: ]ohn Gottman, ,,Same and Cross SexFriendship in Young Children" (,,Prieteniile de acelagi sex gi de sexdiferit la copiii mici") din J. Gottman gi |. Parker (ed.), Cont;ersationof Friends (Conoersafiile prietenilor), Cambridge University Press,New York. 1986.

Note 385

4. Acesta si rczumatul care urmeazir asupra diferentelor sexuale careafecteazi reaclia fafd de viafa in societate si emotiile care decurg sebazeazd pe o excelentd cronici din ,,Gender and Emotion" (,,Genuisi emotiile") de l.eslie R. Brodv 9i Judith A. Hall, din lr{icirael Lervisgi Jearrnette Har,iland (ed.), Handbook of Entotions, Guilford Irress,New \brk, 1993.

5. tsrody 9i Hall, ,,Gender and Emotion" , p. 45o.6. Fetele gi arta agresiunii: Robert B. Cairns gi l3everley D. Cairns,

Lifelines nrd Risks (Pwtcte de reper pi riscuri), Cambriclge UniversitvPress, Nerv York, 1994.

7 . Brody 9i Hall, ,,Gender and Emotion" , p. 454.8. Descoperirile despre diferentele de sex la nivelul emofiilor sint tre-

cute in revistd in ,,Gender and Emotion" de Brody si Hall,9. Importanla unei bune comuniciri pentru femei a fost prezentati de

Mark H. Davis si H. Alan Oathout in ,,Maintenance of Satisfactionin Romantic Relationships: Empathy and Relational Competence"(,,Menlinerea satisfacliei intr-o rela!ie romantictr: empatie 9i compe-tenld relafionald"), lournnl of Personality and Socinl Psvchology 53,2(1987), pp.397410.

10. Studierea nemulgumirilor sofilor 9i sotiilor: Robert J. Sternberg,,,Triangulating Love" (,,Triunghiul amoros") din Robert Sternberg9i Michael Barnes (ed.), The Psychology of Loae (Psihologia iubirii),YaleUniversity Press, New Haven, 1988.

l"L. Descifrarea chipurilor triste: studiul este fdcut de dr. Ruben C. Gurde la Facultatea de Medicini a Universitdlii Pennsylvania-

12. Schimburile dintre Fred gi Ingrid sint preluate din Gottman, WftalPredicts Ditsorce, p. 84.

13. Studiui asupra cdsniciei este ficut de John Gottman si colegii sdi dela Universitatea din Washington, fiind descris mai ir aminunt indoud cXrfi: john Gottman, Why Marriages Succeed or Fail (De ce ma-riajele reugesc sau ajung sll fie un epec), Simon and Schuster, New York,1994 si Wnt Predicts Dioorce.

14. Zidul: Gottman, What Predicts Diaorce.15. Ginduri otrdvite: Aaron Beck, Lorse Is Neaer Enough (Itrbirea rur e nici-

odatd de ajtnts), Harper and Row, New York, 1988, pp. 145-146.16. Ce se gindegte in cazul cdsniciilor cu probleme: Gottman, Whaf

Predicts Diuorce.17. Cindirea distorsionatd a sotilor violenti este descrisi in ,,Attributing

Negative Intent to Wife Behavior: The Attributions of MaritallyViolent Versus Nonviolent Men" (,,Atribuirea intenliilor negativecomportamentului sotiilor: atributele sotilor violen!i comparativ cucei nonviolenli") de Amy Holtzworth-Munroe 9i Glenn Hutchin-son, lournal of Abnortnal Psychology I02,2 (1993), pp. 206-211. Suspi-ciunea birbalilor care dau dovadi de agresivitate sexuali: Neil Ma-Iamuth si Lisa Brown, ,,Sexually Aggressive Men's Perceptions of

l

i:i

386 Note

Women's Communications" (,,Percepfia agresivitilii sexuale a bdr-balilor in comunicarea femeilor"), lournal of Personnlity and SocialPsychology 67 (7994).

18. S69ii care igi bat nevestele: existi trei categorii de soli care devin vio-lenti: cei care o fac rareori, cei care o fac la supdrare, cind se enervea-zd qi cei care o fac la rece, in mod calculat. Terapia se pare ci ajutddoar la cei din primele doui categorii. Vezi Neil Jacobson 9i alfii,Clinical Handbook of Marital Therapy (Manunlul terapiei cdsniciei), Guil-ford Press, New York, 1994.

19. Potopul: Gottman, What Predicts Diaorce.20. Solilor nu le plac ciorovdielile: Robert Levenson 9i allii, ,,The Influ-

ence of Age and Gender on Affect, Physiology, and Their Interrela-tions: A Study of Long-term Marriages" (,,Influenfa virstei 9i genu-lui asupra afectului, fiziologiei 9i relaliilor dintre ele: studiu asupracisniciilor de durati"), /ournal of Personality and Social Psychology 67(1994).

21. Potopul la so!i: Gottman, What Predicts Dioorce.22. Bdrbatri sint ca un zid, femeile criticd: Gottman, Whnt Predicts Di-

oorce.23. ,,Wife Charged with Shooting Husband Over Football on TV" (,,So-

tia acuzati ci 9i-a impugcat soful din pricina unui meci de fotbal deIa televizor"), The New York Times (3 nov. 1993).

24. Certurile productive din cdsnicie: Gottman, What Predicts Diaorce.25. Lipsa capacitilii de impicare in cupluri: Gottman, What Predicts

Dioorce.26. Cei patru pagi care duc la ,,certuri pozitive" sint din Gottman, Why

Marriages Succeed or FaiI.27. Supravegherea pulsului: Gottrnan, Ibid.28. Prinderea din zbor a automatismelor de gindire: Beck, Loae Is Neaer

Enough.29. Oglindirea: Harville Hendrix, Getting the Loae You Want (Cum sd ob-

tii iubirea pe care o doregti\, Henry Holt, New York, 1988.

Capitolul 10. Conducind cu inima

1. Pribugirea pilotului care ii intimida pe ceilalgi: Carl Lavin, ,,WhenMoods Affect Safety: Communications in a Cockpit Mean a Lot aFew Miles Up" (,,Atunci cind dispoziliile afecteaid siguranta per-soanei: comunicarea in cockpit inseamnd ce ea se face totusi unde-va in aer"), The New York Tinrcs (26 iun. 1994).

2. Sondajul asupra a 250 de directori: Michael Maccoby, ,,TheCorporate Climber Has to Find His Heart" (,,Cine vrea sd urce trep-teie ierarhice trebuie si aibd mult otraj"), Forttme (dec. 1976).

3. Zuboff: intr-o conversalie din iunie 1994. Pentru impactul tehnolo-giilor de informare, vezi cartea ei ltt the Age of the Srnnrt Machine (htepoca nngililor degtepte), Basic Books, New York, 1991.

Note 387

4. Povestea unui vicepregedinte sarcastic mi-a fost spusi de HendrieWeisinger, psiholog la UCLA, $coala Superioard de Afaceri. Carteasa The Critical Edge: Hozu to Criticize Up and Down the Organizationund Mnke It Pay Of (Punctul uitic: cum poli comenta pozitia sau nega-tizs compania Si sd merite), Little, Brown, Boston, 1989.

5. Sondajul asupra izbucnirilor directorilor a fost fdcut de Robert Ba-ron, psiholog la Institutul Politehnic Rensselaer, pe care l-am inter-vievat in The New York Times (11 sept. 1990).

6. Criticile, cauze a conflictelor: Robert Baron, ,,Countering the Effectsof Destructive Criticism: The Relative Efficacy of Four lnterventions"(,,Cint5rirea efectelor distrugdtoare ale criticilor: eficacitatea relativda patru interventii"), /oumal of Applied Psychology 75,3 (1990).

7. Critica precise gi cea vaga: Harry Levinson, ,,Feedback to Subordi-nates" (,,Feedback-ul 9i subaltemii"), Addendum to the LeoinsonLetter (Addenda la scrisoarea lui Leoinson),Institutul Levinson, Walt-ham, Massachusetts (1992).

8. Schimbarea Ia falA a forlei de munc5: un sondaj pe 545 de companiinalionale fdcut de o firmd de consultanli din Manhattan - TowersPerrin, prezentat ire The Neut York Times (26 aug. 1990).

9. Riddcinile urii: Vamik Volkan, The Need to Haae Enemies and Allies(Neaoia de a aoea dugmani 9i aliafi), Jason Aronson, Northvale, Newfersey, 1988.

10. Thomas Pettigrew: i-am luat un interviu lui Pettigrew pentru TheNrzu YorkTimes (I2 mai 1987).

11. Stereotipuri 9i idei preconcepute subtile: Samuel Gaertner gi JohnDavidio, Prejudice, Discrimination, and Rncism (Prejudecdfi, discrimi-nare ri rasism), Academic Press, New York, 1987.

12. Idei preconcepute subtile: Gaertner si Davidio, Prejudice, Discfimina-tion, and Rncism.

13. Relman: citat in Howard Kohn, ,,Service With a Sneer" (,,Serviciifiri tragere de inimd"), The NeutYorkTimes Sunday Mngazine (11 nov.1994).

14. IBM: ,,Responding to a Diverse Work Force" (,,Reac!ia fafd de o for-

!tr de muncd diversd"), The Neu York Times (26 aug. 1990).15. Puterea de a se exprima cu glas tare: Fletcher Blanchard, ,,Reducing

the Expression of Racial Prejudice" (,,Reducerea exprimdrii prejude-c5lilor rasiale"), P sy cholo gi cal S cience (v ol. 2, 199 l).

16. Stereotipurile distrug: Gaertner 9i Davidio, Prejudice, Discrimination,and Racism.

17. Echipele: Peter Drucker, ,,The Age of Social Transformation" (,,Virs-ta transformdrii sociale"), The Atlnntic Monthly (nov. 1994).

18. Conceptul de inteligen!5 de grup este inventat de Wendy Williams

9i Robert Sternberg, ,,Group Intelligence: Why Some Groups AreBetter Than Others" (,,Inteligenla de grup: de ce unele grupuri sintmai bune decit altele"), Intel l igencc (1988). '

388 Note

19 Studierea celebritdliior in cadrul laboratoarelor Bell a fost prezenta-tE de Robert Kelley 9i Janet Caplan in ,,i{ow Bell Labs Creates StarPerformers" (,,Cum s-au creat la laboratoargle Bell performeri ce-lebri"), Hnraard Business Reoreiu (iulie-aug. 1993).

20. Utilitatea retelelor neoficiale este citati de David Krackhardt si jef-frey R. Hanson in .,Informal Networks: The Company Behind theChart" (,,Retelele neoficiale: compania din spatele graficulul"), Har-trnrd Business Reoiew (iulie-aug. 1993), p. 104.

Capitolul 11. Minte 9i medicini

1. Sistemul imunitar pe post de creier al trupului: Francisco Varela incadrul intrunirii Cea de-a treia minte si viafa, Dharamsala, India(dec. 1990).

2. Mesageri chimici intre creier 9i sistemul imunitar: vezi Robert Ader

9i alfii, P sy choneurohmnunol ogy (P sihoneuroimunolo gia), editia a 2-a,Academic Press, San Diego, 1990.

3. Contactul dintre nervi 9i celulele imune: David Felten 9i allii, ,,Nor-adrenergic Sympathetic Innervation of Lymphoid Tissue" (,,Inver-sarea noradrenalinei sistemului simpatic in tesutul lilr.foid"), lour-nal of Immunology 135 (1985).

4. Hormonii 9i funcliile imunitare: B. S. Rabin ti allii: ,,BidirectionalInteraction Between the Central Nervous System and the ImmuneSystem" (,,Interactiunea bidirecfionald intre sistemul nervos centralgi sistemul imunitar"), Critical Reztiews in Immunology 9 (4), (1989),pp.279-312.

5. Legdturile dintre creier 9i sistemul imunitar: vezi, de exemplu, Ste-ven B. Maier 9i al1ii, ,,Psychoneuroimmunology" (,,Psihoneuroimu-nologia"), American Psychologist (dec. 1994).

6. Emoliile toxice: Howard Friedman 9i S. Boothby-Kewley, ,,TheDisease-Prone Personality: A Meta-Analytic View" (,,Personalitateacare predispune la boald: un punct de vedere meta-analitic"), Ame-rican Psychologist 42(1987). Aceasti vastd analizi a studiilor care fo-Iosesc ,,meta-analiza" si care rezulti din multe alte studii mai micipoate fi combinati din punct de vedere statistic intr-un studiuenorm. Acest lucru ar permite efecte ce nu s-ar vedea in orice stu-diu, dar s-ar putea detecta mai ugor datorit5 unui numdr total depersoane studiate mult mai mare.

7. Scepticii suslin cd imaginea en'rofionald in strinsi legiturb cu numS-rul mare de imbolniviri este de fapt profilul chintesenfei neurotice- un adevirat naufragiu in anxiozitate, depresie 9i furie emotionald.Aceste procente mari de imbolndvire care sint prezentate se dato-reazh nu atita unor motive medicale, cit unei inclinafii a oamenilorde a se plinge de problemele de sdnitate, exagerindu-le gravitatea.Friedman si allii sustin cd importanla emoliilor ir:r aparitia bolilor serezurrri doar la cercetirile in care evaludrile medicilor sint ficute

Note 389

doar asupra semnelor observabile de boald 9i ale analizelor medica-le gi nu tin cont de plingerile pacientilor, care determind nivelul deimbolndvire - cea dintii solutie fiind una rnai obiectivi. Sigur cdexistd posibilitatea ca o stare proasti si fie rezultatui unei conditiifizice precare, precum si posibilitatea de a grdbi aparitia bolii; dinacest motiv, datele cele mai convingitoare provin din niste studii deprospecfie in care stirile emofionale sint evaluate independent decele de boal5.

8. Gail Ironson gi allii, ,,Effects of Anger on Left Ventricular ElectionFraction in Coronary Artery Disease" (,,Efectele miniei asupra ven-triculului sting in bolile coronariene"), The American lournal of Car-diology,70,1992. Eficienla pompdrii sangvine se mai numegte une-ori gi ,,ejection fraction", ceea ce calificd acea capacitate a inimii dea pompa singele din ventriculul sting in artere. Astfel se misoariprocentajul de singe pompat din ventricule la fiecare bdtaie a inimii.In bolile de inim5, scdderea pompirii inseamni o sldbiciune a mus-clriului inimii.

9. Dntre cele peste 12 studii despre ostilitate si moarte pricinuite debolile de inim5, o parte au arEtat ci ar exista o legdfuri, numai cIacest neajuns poate si se datoreze diferenlelor de metodi, cum ar fio proastd misurare a ostilititii, precum 9i efectului relativ subtil alacestuia. De exemplu, cel mai mare numir de decese cauzate deefectul ostilitdlii se pare ci se produc cam la virstele miilocii. Dacisfudiul nu reugegte sd giseasci acele cauze ale decesului pentru oa-menii aflali la aceastd virstd, inseamni cE practic rateaze efectul.

10. Ostilitatea ;i bolile de inimd: Redford Wiiliams, The Trttsting Henrt(O inimd de inuedere),Times Books/Random House, New york. 19g9.

il. Peter Kaufman: i-am luat un interviu dr. Kiufman pentru Ty'le NczuYorkTimes (1 sept. 1992).

12. Un studiu fdcut la Stanford asupra miniei 9i celui de-al doilea in-farct: Carl Thoreson l-a prezentat in cadrul Congresului lnternatio-nal de Medicind Comportamentali de la Uppsala, Suedia (iut. 1990).

13. Lynda H. Powell, ,,Emotional Arousal as a predictor of Long-TermMortality and Morbidity in Post M.I. Men,, (,,Tiezirea emogionald cafactor predictiv al mortalitdtii gi rnorbiditilii birbatilor dupi opera_,tii"), Circulntion, vol.82, nr. 4, Anexa III, oct. 1990.

14. Murray A. Mittleman, ,,Triggering of Myocardial Infarction Onsetby Episodes of Anger" (,,Declangarea infarctului miocardic in urmacrizelor de furie"), Circulation, vol.89, nr.2(1994\.

15. Reprirnarea miniei ridici tensiunea arteriald: Robert Levenson,,,Can We Control C)ur Emotions, and Hon, Does Such ControlChange an Emotional Episode?" (,,Oare putem controla emotiile sicum ar putea un asemenea control sd modifice un episod emofio_nal?" din Fundanrcrttal Questions Abortt Ertrotions (ftttrebdri fiutrlnmen-

:

390 Nofc

tale nntpra emofiilor) de Richard Davidson 9i Paul Ekman, Oxford

University Press, New York, 1945.16. Stilul personal furios: am scris desPre studiul Iui Redford Williams

asrrpru mi.ti"i gi asupra inimii in The Nezu York Times Good Health

Magazine (16 apr. 1989).17. O reducere de Mo/" la cel de-al doilea infarct: Thoreson, op' cif'

18. Programul dr. Williams Pentru stdpinirea miniei: Williams, Tfte

Trusting Heart.19. Femeia care igi ficea mereu griji: Timothy Brown 9i al1ii: ,,Genera-

Iized Anxiety Disorder" (,,Disfuncfii ale anxietdlii generalizate") din

Clinical Handbook of Psychological Disorders (Manunlul disfuncliilor psi-

hologice) de David H. Barlow (ed.), Guilford Press, New York, 1993'

20. Stresul 9i metastazele: Bruce McEwen 9i Eliot Stellar, ,,Stress and the

Individual: Mechanisms Leading to Disease" (,,Stresul 9i individul:

mecanismele care duc la imbolndvire"), Archioes of Internal Medicine

I53 (27 sept. 1993). Studiul Pe care il descriu este in ,,Biology and

Clinical Relevance of Human Natural Killer Cells" (,,Biologia 9i re-

levanla clinicd a celulelor umane ucigdtoare") de M' Robertson 9i

l.Ilrtz, Blood 76 (1990).

21. Pot exista multiPle motive Pentru care oamenii stresali devin mai

vulnerabili la boali, aparte de cdile biologice firegti. Unul ar fi felul

ir care oamenii incearci si-9i calmeze anxietatea - de exemplu, fu-

matul, biutul sau indopatul cu alimente nestrndtoase sint in sine un

pericol. Pe de altd parte, existi 9i aceasti ingrijorare permanenti 9ianxietate care ii pot face pe oameni si-gi piardi somnul sau si uite

sd i9i respecte tratamentele medicale sau dietele, prelungindu-9i

boala pe care deja o au. CeI mai adesea insd, mai mult ca sigur, aces-

tea merg mind in mini, stresul 9i boala sint un tandem.

22. Stresul slibegte sistemul imunitar: de exemplu, intr-un studiu ficut

asupra unor studenli la medicini care se confrunti cu stresul la exa-

mene, s-a demonstrat ci acegtia nu numai cd au un control scizut

asupra sistemului imunitar, ceea ce duce la herpesuri, dar prezintd

9i o scidere a caPacitelii globulelor albe de a ucide celulele bolnave,

precum 9i un nivel crescut de substanle chimice, asociat cu supri-

marea capacititilor imunitare ale limfocitelor, globulele albe con-

centrindu-se asupra rispunsului imunologic' Vezi Ronald Glaser 9i

Janice Kiecolt-Glaser,,,Stress-Associated Depression in Cellular

Immunity" (,,Depresia asociati stresului la nivel imunttar"), Brain,

Behaoior, nnd lmmunity 1 (1987) ' Dar in majoritatea acestor studii se

arati cd existi o sldbire a capacitdlii de apXrare imunologicd in fata

stresului, totugi nefiind foarte clar dacd aceste niveluri sint atit de

scezute incit si ducA la riscuri medicale

23. Stresul 9i ricelile: Sheldon Cohen 9i allii,,,Psychological Stress and

Susceptibility to the Common Cold" (,,Stresul psihologic 9i sensibi

Note

litatea exageratd la ricelile obignuite"), Nezu England lournal of Medi-cine 325 (1991).

24. Supdrdrile zilnice si infecliile: Arthur Stone gi allii, ,,Secretory IgA asa Measure of Immunocompetence", lournal of Htunan Stress 13(1987). intr-un alt studiu, 246 de soli, sofii si copii au tinut un jurnalzilnic aI motivelor de stres din familia lor intr-un sezon cu gripd. Ceicare au avut cele mai multe crize familiale au avut 9i cele mai mul-te gripe si mai multe zile cu febri, fdcindu-se inclusiv o mdsurdtoarea nivelului anticorpilor. Vezi 9i R. D. Clover 9i altii, ,,Family Func-tioning and Stress as Predictors of Influenza B Infection" (,,Funcfio-narea familiei si stresului ca indicatori ai gripei infeclioase B"),lour-nal of Family Practice 28 (mai 1989).

25. Herpesurile 9i stresul: o serie de studii fdcute de Ronald Glaser si ]a-nice Kiecolt-Glaser - de ex., ,,Psychological Influences on Immu-nity" (,,Influenfele psihologice asupra imunit5lii"), American Psy-chologist 43 (1988). Relalia dintre stres si herpes este atit de puterni-cd, incit acest lucru a fost demonstrat intr-un studiu pe numai zecepacienfi, folosindu-se herpesul ca mdsurdtoare; cu cit anxietatea eramai mare, stresul inregistrat de citre pacienli era 9i el mai mare 9icregtea pericolul apariliei de herpesuri in urmitoarele sdptdmini;perioadele calme din vietile lor duceau la liniFtirea herpesurilor, ca-re nu mai apdreau. Vezi H. E. Schmidt gi algii, ,,Stress as a Precipi-tating Factor in Subjects With Recurrent Herpes Labialis" (,,Stresulca factor ce grdbegte recurenta herpesului la persoanele vulnerabi-le"), lournal ofFamily Practice 20 (1985).

26. Anxietatea Ia femei 9i bolile de inimi: Carl Thoreson a prezentatacest studiu la Congresul Internafional de Medicind Comportamen-tali de la Uppsala, Suedia (iulie 1990). Anxietatea poate de aseme-nea sd joace un rol in a-i face pe unii oameni vulnerabili la bolile deinim5. Intr-un studiu fdcut la Universitatea Alabama. la Facultateade Medicind, pe '1. L23 de birbali 9i femei intre 45 qi 77 de ani, s-aevaluat profilul lor emotional. Acei birbati care aveau inclinatii maimari spre anxietate gi spre ingrijorare la virsta mrl-locie riscau maimult decit ceilalli sd facd hipertensiune 20 de ani mai tirziu. YeziAbraham Markowitz si altii, lournal of the Arnerican Medical Associa-tion (74 nov. 1993).

27. Stresul 9i cancerul colorectal: Joseph C. Courtney 9i altii, ,,StressfulLife Events and the Risk of Colorectal Cancer" (,,Viala stresantd siriscul de a face cancer colorectal"), Epideniology (sept. 1993), a(5).

28. Relaxarea pentru contrabalansarea simptomelor bazate pe stres:vezi, de exemplu, Daniel Goleman gi joel Gurin, Mittd Body Medicine(Medicinn mhlii gi a trupultti), Consumer Reports Books/St. Martin'sPress, New York. 1993.

391

i

392 NoIc

2v. Depresia si bolile: vezi, de ex., Seymour Reichlin, ,,Neuroendocrine-Im.nrune lnteractions" (,,interacliunea neur(iendocrini si irnunA"),Ntzu Englnnd lotmnl o.f Medicine (21 oct. 1993).

30. 'fransplantul de rndduvi osoas;: citat de James Strain, ,,Cost Offset

From a Psychiatric Consultation-Liaison Iniervention trVith Elderl,v

.Hip Fracture Patients" (,,Consecintele in urma unei intervenlii care

presupune gi o consultagie la nivel psihiatric atunci cind pacientii

suferS la o virstd avansati de o fracturi de gold"), Americnn lournnlof Psychiatry 148 (1991).

31. Howard Burton si al1ii, ,,The I{elationship of Depression to Survivai

in Chronic Renal Failure" (,,Rela!ia dintre depresie 9i supraviefttirein bolile cronice renale"), Psycltosomntic Nledicine (mart. 1986).

32. Lipsa de speranfd 9i decesul in urma bolilor de inimi: Robert Anda

9i al;ii, ,,Depressed Affect, Hopelessness, and the Risk of IschemicHeart Disease in a Cohort of U.S. Adults" (,,Deprimarea, Iipsa de

speranld si riscul imbolndvirii de boli de inimd in cazul mai multor

adulfi din SUA"), Epidemiology (iul. 1993).33. Depresia ;i infarctul: Nancy Frasure-Smith 9i allii, ,,Depression Foi-

lowing Myocardial Infarction" (,,Depresia care insole9te infarctul

miocardic"), / ournal of the Arnerican Medical Association (20 oct. 1993).

34. Depresia in mai multe boli: dr. Michael von Korff de la Universita-tea Washington, psihiatrul care a fdcut acest studiu, a subliniat cd in

cazul unor asemenea pacienli care se confrunti cu situalii dificile 9icare triiesc de pe o zi pe alta, ,,daci tratezi depresia unui pacient,

constali ameliordri fird modificdri ale stirii de sdndtate fizici. Daci

egti deprimat, simptomele !i se par insd mai grave. O boald fizicA de

obicei cronici este o mare problemd pentru adaptabilitate' DacX egtideprimat, egti mai pulin capabil si inveli sd ai grijd de boala ta.

Chiar 9i in cazul bolilor fizice, dacl egti motivat 9i ai destuli energie

9i sentimentul valorii de sine - toate acestea fiind sub semnul in-

trebdrii in cazul unei depresii - atunci oamenii se pot adapta re-

marcabil chiar ;i la cele mai cumplite neajunsuri de sdnXtate'"35. Optimismul gi operatiile de bypass: Chris Peterson ;i alyii, Learned

Helplesatess: ATheory for the Age of Personal Control (Dobindirea depd-girii neajutordrii: o teorie pentru otrsta controlttlui personal), OxfordUniversity Press, New York, 1993.

36. Accidentele la coloana vertebrald 9i speranla: Timothy Elliott 9i al-

!ii, ,,Negotiating Reality After Physical Loss: Hope, Depression, and

Disability" (,,Negocierea realitdfii dupd un accident fizic: speranla,depresia gi infirmitatea"),lournal of Personality and Social Psttchology

6r,4 (r99r).37. Riscul medical al izoldrii sociale: james House gi al1ii, ,,Social Rela-

tionships and Health" (,,Relafiile sociale 9i sindtatea"), Science (29iul. 1988). Dar vezi si o descoperire controversati: Carol Smith 9i al-

Note 393

!ii, ,,1\{eta-Arralysis of tire Asscciations Betwcen Social Support anclHeaith Outcomes" (,,Meta-analiza legiturilor dintre sprijinul socialsi rezultatele in directia sAnitdlii"), JotLrnal of Behnutorni Mttlii:ittc(1ee1).

38. Izolarea si riscul de deces: alte stuclii sugereazb un mecanism bioicr-gic in functie. Aceste descoperiri, citate in House, ,,Social Relation-ships and Health", au a.iuns la concluzia cd simpla prezenti a uneialte persoane poate reduce anxietatea gi scidea stresul psihologic iapersoanele care se afli in terapie intensivd, la reanimare. Efectul dereconfortare datorat prezentei unei alte persoane duce nu numai Iao scddere a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, dar gi la o maimici secrelie a acizilor gragi, care ar putea bioca arterele. Una din-tre teorii incearc5 sd explice efecful vindecitor al contactelor socia-le, care sugereazd un mecanism mintal in funclie. Aceastd teorie sebazeazd pe diverse date oblinute in urma experienfelor pe animale,din care s-a constatat cd existi un efect de calmare a zonei hir:otala-mice posterioare, zoni a sistemului limbic cu puternice Iegdturi cunucleul amigdalian. Prezenla reconfortantd a unei alte persoane in-hibd activitatea limbicS, scizind ritmul de secretie al aietilcolinelorhidrocortizonului gi catecolaminelor, toate acestea fiind substanteneurochimice care declanseazi o respiralie mai rapidi, un ritm car-diac crescut sau alte semne fiziologice ale stresului.

39. incordare,,,Cost Offset" (, ,Consecirge";.40. Cei ce supravietuiesc infarctului 9i sprijinul emofional: Lisa Berk-

rnan 9i altii, ,,Emotional Support and Survival After MyocardialInfarction, A Prospective Population Based Study of the Elderly,,(,,Sprijinul emotional si supravieluirea dupd infarctul miocardic, unstudiu bazat pe persoane in virsti"), Annals of lntental Medicine (lSdec. 1992).

41. Studiu suedez: Annika Rosengren gi alfii, ,,Stressful Life Events,Social Support, ancl Mortality in Men Born in 1933,, (,,Evenimente-le stresante ale vielii, sprijinul social gi mortalitatea bdrbalilor n5s-cuti in 1933"), British Medical lournal (19 oct. 1993).

42. Certurile in cisnicie 9i sistemul imunitar: Janice Kiecolt-Glaser si al-!ii, ,,Marital Quality, Marital Disruption, and Immune Function,,(,,Calitatea cdsniciei, dezmembrarea cdsniciei si functia imunologi-cd"), Psycltosomatic Medicine 49 (1987).

43. I-am luat un interviu lui John Cacioppo in The Nezt, york Tintes (ISdec. 1992).

44. Me refer la gindurile nepl5cute: ]ames pennebaker, ,,putting StressInto Words: Health, Linguistic and Therapeutic Implications. (,,Ex-primarea stresului in currinte: sindtate, implicalii lingvistice gi tera_peutice"), lucrare prezentatd la intilnirea Asociatiei Americane aPsihologilor, Washington, DC (1992).

;ItI

I

394 Note

45. Psihoterapie gi ameliorhri medicale: Lester Luborsky 9i a$ii, "IsPsychotherapy Good for Your Health?" (,,Psihoterapia face bine la

sanatate?";, irr.tu." Prezentatd la intilnirea Asociafiei Americane a

Psihologilor, Washington, DC (1 993).

46. Grupurile de sprijin pentru cei bolnavi de cancer: David Spiegel 9i

algii, ,,fffect of Psychbsocial Treatment on Survival of Patients with

Metastatic Breast Cancer" (,,Efectul tratamentului psihologic asu-

pra pacientelor care au supravieluit unui cancer Ia sin cu metasta-

ze"), Lancet nr. 8668, ii (i989).

47. lntiebdrile pdrinfilor: descoperirea a fost citati de dr. Steven Co-

hen-Cole, piihiut.n la Universitatea Emory, atunci cind i-am luat un

interviu ptntru The New YorkTimes (13 nov' L991)'

48. Informalii complete: de exemplu, programul Planetree din cadrul

Pacific Presbyterian Hospital din san Francisco va face cercetdri me-

dicale asupra tuturor subiectelor in funclie de cerinfe'

49. Cum pot deveni pacienlii eficienfi: in acest sens, a fost dezvoltat un

progru- de catre dr. Mack Lipkin, Jr', de Ia Universitatea de Medi-

cini din New York.50. Pregatirea emolionali a unei intervenlii chirurgicale: am scris de-

spri acest lucru in The Nezp York Times (10 dec' 1987)'

5t. ingrijirea din partea familiei pentru pacienlii aflali in spital: din nou

"rt"".r^ modei Planetree, .u 9i cel de la spitalele Ronald McDonald'

undesepermitecapir inl i isdsteaundevainapropiereaspitaleloratunci cind copiii sint internafi.

52. Congtientizare 9i medicini: vezi Jon Kabat-Zinn, Full Catastrophe

Liaing (Trdirea tn plind catastroffi, Delacorte, New York, 1991'

53. progiamul de reiacere in urma bolilor de inima: vezi Dean ornish,

Dr.bean Ornish's Program for Reuersing Heart Disease (Ptogranul dr'

Dean ontish pentru rifacerea pacienlilor cu boli de inimd), Ballanttne,

New York, 1991.54. Medicina bazatd pe relafiile interu mane: Health Professions Educntion

anil Relationship-Centered Care (Educafia tn profesiunile legate de sdndta-

te gi relafiile bazate pe tngrijiri). Raport al Pew-Fetzer Tas]< F9rc9 on

Aivancing psychosocial Health Education, pew Health Professions

Commission gi F"tr". Institute at The Center of Health Professions

din cadrul Universitdlii California din san Francisco, san Francisco

(aug. 1994).55. Extirnarea mai rapidd: incordarea, ,,Consecin!e"'56'Estel ips6deetic6sdnutratezidepresiaincazulpacienl i lorcuboli

cardiovasculare: Redford Williams 9i Margaret Chesney, ,,Psychoso-

cialFactorsandPrognosisinEstabl ishedCoronaryHeartDisease,,(,,Factorii psihologicl gi prognozele in stabilirea bolilor coronarie-

n1t'1,louninl of tlte Anrerican Medical Association (20 oct' 1993)'

',',' lir riso,rlt' dt'schisd cAtre un chirurg. Stanley Kramer, ,,A Prescription

l,rr l fr ' . r l in1'." ( , , I{ t ' tei i pentru vindecare"),Nezos'1ueek (7 iunie 1993)'

Note 395

PARTEAAPATRAoAZE DE OPORTLTNTTATr

Capitolul 12. Creuzetul familiei

1. Leslie 9i jocurile video: Beverly Wilson 9i John Gottman, ,,MaritalConflict and Parenting: The Role of Negativity in Families,, (,,Con-flictele maritale 9i cresterea copiilor: rolul gindirii negative in fami-lii") din M. H. Bornsteav Handbook of parenting (Ghidul pdrintelui),vol.4, Lawrence Erlbaum, Hillsdale, New Jersey, 1994.

2. Cercetarea emofiilor in familie a fost fdcuti mai sistematic in studi-ile lui ]ohn Gottrnan, pe care le-am recapitulat in Capitolul 9. veztCarole Hooven, Lynn Katz 9i john Gottman, ,,The Family as a Meta-emotion Culture" (,,Familia ca tip de culturd meta-emotionali,,),Cognition and Emotion (primivara 1994).

3. Beneficiile copiilor cu pdrinli adepfi ai educaliei emofionale:Hooven, Katz gi Gottman, ,,The Family as a Meta-emotion Culture,,.

4. Sugarii optimigti: T. Berry Brazelton in prefala de la Heart Start: TheEmotional Foundations of School Readiness (Heart Start: baza emolionallta pregdtirii pentru pcoald), Centrul Nalional de programe pentru Su-gari, Arlington, Y A, 1992.

5. Indicatori emolionali ai succesului la gcoali: Heart Start.6. Elemente pentru pregdtirea copiilor pentru inceperea sco\ii: Heart

Start, p.7 .7. Sugari si mame: Heart Start, p.9.8. Neajunsuri create prin neglijare: M. Erickson 9i allii, ,,The Relation-

ship Between Quality of Attachment and Behavior problems inPreschool in a High-Risk Sample" (,,Relatia dintre calitatea afectiu-nii 9i problemele de comportament la pre;colarii cu risc mare,,) dinI. Betherton 9i E. Waters (ed.), Monographs of the Society of Research inChild Deaelopment 50, seria nr. 209.

9. Leclii care rdmin gi care strt date ir:r primii patru ani: Heart Start,p.13.10. Supravegherea in timp a copiilor agresivi: L.R. Huesman, Leonard

Eron gi Patty Warnicke-Yarmel, ,,Intellectual Function and Aggres-sion" (,,Functia intelectuald si agresivitatea"),The lountal of persona-Iity nnd Social Psychology (ian. 1987). Descoperiri similare au fost pre-zentate gi de Alexander Thomas gi Stella Chess in revista ChildDeaelopment din sept. 1988, intr-un studiu flcut pe 75 de copii, careau fost urmdrili la intervale fixe, incepind din 1956, cind aveau in-tre 7 gi 12 ani. Alexander Thomas 9i alfii, ,,Longitudinal Study ofNegative Emotional States and Adjustments From Early ChildhoodThrough Adolescence" (,,Studiu aprofundat al stirilor emolionalenegative si adaptdrile posibile incd din prima copildrie si pini laadolescenli"), Child Deztelopment 59 (1988). Zece ani mai tiriiu, co-piii considerali cei mai agresivi de citre pdrinfi gi profesori in aniide gcoali primar5 au fost cei mai agitali din punct de vedere emo-

396 Nofe

lional citre sfir;itul adolescenfei. Acegtia erau copii (cam de doui

ori mai mulli beieti decit fete) care nu numai cd s"lreau la b5taie din

or ice,dareraugidisprelui tor ig iost i l i fa l ideal l icopi is ichiarfaidde propriile familii si fald de profesori. De-a lungul anilor,. ostilita-

teaior nu s-a schimbat; ca adolescenli, s-au inleles mult mai greu cu

colegii de clasd 9i cu familiile 9i au avut probleme la gcoali' Cind au

fost contactali ca adulfi, problemele mergeau de la faptul cd erau

certali cu legea 9i pind la anxietate ;i depresie'

11. Lipsa "-puli"i

la copiii maltratafi: observaliile celor de la cregd si

descoperirile fdcute iu fost prezentate in lucrarea lui Mary Main 9i

Carol George, ,,Responses of Abused and Disadvantaged Toddlers

to Distress in Agemates: A Study in the Day-Care Setting" (-Reac!i-

ile copiilor micimaltratali sau dezavantajafi, fafe de supirdrile ce-

lor de virsta lor: studiu fdcut la cre9d"), Deaelopmentnl Psychology 21'

3 (1985). Aceste descopbriri au fost verificate 9i pe pregcolari: Bon-

nie Klimes-Dougan silanet Kistner, ,,Physically Abused Preschoo-

lers'Responses io Peers' Distress" (,,Reacfiile falA de supiririle se-

menilor in cazul pregcolarilor maltratali fizic"), D eaelopmental P sy'

chology 26 (1990) '12. Difi;;lte$le copiilor maltratafi: Robert Emery, ,,Family Violence"

(,,Violen!a in familie-), American Psychologist (feb' 1989)'

13. i4altratarea de-a lungul generaliilor: rdmine de discutat daci acegti

copii maltratagi devir pirinli care maltrateazi' Vezi, de exemplu'

. Catfry Spatz Widom, ,,bttla Abuse, Neglect and Adult Behavior"

(,,Maltratarea copilului, neglijarea sa 9i comportamentul adultu-

lui"), American lournal of Orthopsychiatry (iul' 1989) '

Capitolul 13. Trauma 9i reinvtrlarea emolionali

l .Amscrisdespretraumelededuratdcaurmareacrimelordela$coa-la Primard Ctleveland in The New York Times Ia rubrica ,'Education

Life" (7 ian. 1990).2. Exemplele de tulburare de stres posttraumatic la victimele delinc-

ventei au fost oferite de dr. ShellyNiederbach, psiholog in Serviciul

de consiliere a victimelor Brooklyn'

3. Amintirile din Vietnam sirt din ,,Analysis of Aversive Memories

Using the Fear-Potentiated Startle Paradigm" (,,Analiza unor amin-

tiri nlplicute folosind paradigma fricii poten-tiale") de M' Davis din

N. Buiters 9i L.R. Squiie (ed.), The Neuropsychology of Memory (Neu-

ropsihologia memoriei), Guilford Press, New \o.rk,1992'

4.LeDoux"aduceindiscul ieacestcaz,caredevineunulgt i inl i f icpen.tru aceste amintiri, mai cu seami extrem de supdrdtoare din "In-tlelibility of Subcortical Emotional Memories" (,,Incapacitatea

.r rrrin ti rilor emolionale din zona subcorticali"), l aumal of Cognitioe

N, r, irr ;r ' i { ' , r .r (1989), vol. 1,238-243.,, I .rr i l l rr ,r t rrrr i rr t t ,rviudr.CharneyinTheNeiuYorkTimcs (12iun. 1990).

l:

I

Nofe 397

6. Experimentele fdcute in laborator pe animaie mi-au fost descrise dedr. John Krystal 9i au fost repetate in mai multe laboratoare stiinfi-fice. Studiile majore in acest sens au fost fdcute de dr. Jay Weiss dela Universitatea Duke

7. Cea mai bund relatare asupra schimbdrilor din creier in cazul tulbu-ririi de stres posttraumatic si rolului nucleului amigdalian in acestcaz este cea ficuti de Dennis Charney si altii in' ,,PsychobiologicMechanisms of Posttraumatic Stress Disorder" (,,Mecanismele psi-hologice ale tulburdrii de stres posttraumatic") dtn Archiaes of Ge-neral Psychiatry 50 (apr. 1993),2944A5.

8. O parte dintre dovezile pentru schirnbdrile in creier apirute in urmatraumelor provin din experienle cu veterani din Vietnam, cu tulbu-rdri de stres posttraumatic ce au fost injectafi cu yohimbind, un drogaplicat pe virful s6ge-tilor de indienii din America de Sud pentrua-9i imobiliza prada. in doze extrem de mici, yohimbina bloiheazdacfiunea receptorului specific (respectiv, virful neuronului care pri-meste un neurotransmi!5tor). De obicei, aceasta actioneazi ca o fri-nd pentru catecolamine. Yohimbina preia friiele, impiedicind recep-torii si simtd secreliile de catecolamin5; rezultatul este o cre;tere anivelului de catecolamind. Odati ce aceste frine neurale pentru an-xietate au fost scoase din uz prin aceasti injecfie, yohimbina a de-clangat panicd in 9 din L5 pacienli cu tulburare de stres posttrauma-tic 9i amintiri intense la 6 dintre ei. Un veteran a avut o halucinatie,pirindu-i-se cd a fost doborit un elicopter 9i cd a rimas doar fum inurma sa gi o lumind puternicS; un altul a vdzut o explozie a unei mi-ne in drepful unui jeep in care se aflau camarazii lui de arme -aceeagi sceni care il obsedase de multe ori in cogmaruri 9i pe care orevedea de peste 20 de ani. Studiul cu yohimbind a fost condus dedr. John Krystal, directorul Laboratorului de psihofarmacologie cli-nici din cadrul Centrului Nalional de tulburiri de stres posttrau-matic din West Haven, Connecticutt, Spitalul Veteranilor.

9. La bdrbatii cu tulburare de stres posttraumatic existd mai pulini re-ceptori s.2: v ezi Charney,,,Psychobiologic Mechanisms".

10. Creierul incearcE sd scadd secrelia de CRF, compensind prin redu-cerea numdrului de receptori care o elibereazd. Faptul cX acesta esteun semn cd ceva s-a intimplat la cei cu tulburare de stres posttrau-matic a putut fi constatat in urma unui studiu in care opt pacienliau fost tratati pentru aceasti problemS, fdcindu-li-se injectii cu CRF.De obicei, o injectie cu CRF genereazd o invazie de ACHI hormo-nul care se rdspindegte in corp pentru a declanga catecolaminele.Dar la pacienfii cu tulburare de stres posttraumatic, spre deosebirede cei fird tulburare de stres posttraumatic, nu s-a putut distingenici o schimbare a nivelului de ACHT - semn care aratd cd practiccreierui lor a tiiat legitura cu receptorii CRF, pentru cd erau deja

398 Note

multpreaincircal icuhormoniaistresului.StudiulafostdescrisdeCharles Nemeroff, psihiatru la Universitatea Duke'

11. I-am luat un interviu dr. Nemeroff in The New York Times (12 iun'

1990).12. Ceva similar se pare cd se intimpld 9i cu tulburarea de stres Posttra-

umatic: de exemplu, intr-o experientd ficutd cu veterani din Viet-

nam diagnosticali cu tulburare de stres posttraumatic, acestora li s-a

prezentat un film de 1.5 minute special montat Pentru a arA.ta s.cene

clare de lupti din pelicula Plutonul- intr-un 8rup, veteranilor-li s-a

ficut injeciie .u r,iloxon, o substanli care blocheazi endorfinele.

Dupi ce au vezut filmul, acegti veterani nu au demonstrat nici o

-odifi.ur" a sensibilitilii la durere' Dar la grupul cdruia nu i se ad-

ministrase blocantul cu endorfini sensibi-litatea la durere a scizut

simlitor, cu 30%, indicind o cregtere in secrelia de endorfind' Aceeaqi

sceni nu a avut acelagi efect la veteranii care nu aveau tulburare de

stres posttraumatic, sugerindu-se astfel ci la vjctimele tulburirii de

stres posttraumatic traieele nervoase care regleaztr endorfinele sint

extrem de sensibile sau hiperactive - efect care devine vizibil doar

cind sint expu;i din nou liceva care amintegte de trauma iniliala' In

aceastd secvenfi, nucleul amigdalian evalueazd mai irtii importan-

!a emolionald a ceea ce este vizut. Studiul a fost fdcut de dr' Roger

Pitman de la Harvard, psihiatru' Ca 9i in cazul altor simptome ale

tulburirii de stres postiraumatic, schimbarea creieiului nu se face

doar sub 9oc, ci poite fi declangati din nou dacd existd o rimigi!6

din cumplitul eveniment inilial. De exemplu, Pitman a constatat ca

. atunci cind gobolanii de laborator erau expugi unor gocuri electrice

in cu9cd, ei dezvoltau acelagi analgezic pebazi de endorfin6 care a

apdrutgi laveterani idinVietnamcareauurmsrit f i | r ]rru] lPlutonul.Siptemini mai tirziu, cind gobolanii au fost pugi tr cugtile unde au

foit electrocutali - dar de data aceasta fird si li se administreze 9o-cul electric - ei au devenit din nou insensibili la durere, ca in pri-

mul caz. Vezi Roger Pitman, ,,Naloxone-Reversible Analgesic Res-

ponqe !o Combat-R9!9!9{ S[mg!!- 111-l-o-l!-!r-.3yt""tic Stress Disorder"

i,,n"iiiii anutgeiii{ i "i1oi;nnlilPeiitiu'aombilaiea stimulilbi in

tulburarea de stres posttraumatic"), Archioes of General Medicine

(iun. 1990). Vezi de ise-etea 9i Hillel Glover, ,,Emotional Num-

bing: A Possible Endorphin-Mediated Phenomenon Associated

witf, Post-Traumatic Stress Disorders and Other Allied Psycho-

pathologic States" (,,Blocarea emofionali: un posibil fenomen me-

diut d" endorfine in cazul tulburdrii de stres posttraumatic sau in

cazul altor stiri psihopatologice"), lournal of Traumatic Stress 5' 4

(1992).13. Dovada la nivelul creierului pe care o gisim in acest fragment se ba-

zeazApe un excelent articol al lui Dennis Charney, ,,PsychobiologicMechinisms" (,,Mecanismele psihobiologice")'

Note 399

14. Charney,,,Psychobiologic Mechanisms,,, 300.15. Rolul cortexului prefrontal in dezvdtul de frici: in studiul lui Ri-

chard Davidson, voluntarii au reactionat printr-o transpiratie abun-dentd (un barometru al anxietdtii) atunci cind au auzii un zgomoturmat de un alt sunet asurzitor, insuportabil. Sunetul putemii a de-clangat transpirafia. DupI un timp, zgomotul inilial era de ajunspentru a declansa acelagi volum de transpiratie, ardtind astfel cj vo-luntarii au inceput sd aibi aversiune fatd'de el. pe mlsurd ce au con-tinuat si audi doar zgomotul de mic6 intensitate, fdrd sunetul into_lerabil, aversiunea inifial5 a dispirut - zgomotul inilial nu maiprovoca transpirafie. Cu cit cortexul prefrontal al voluntarilor eramai activ, cu atit reugeau sI scape mai repede de acea frici dobin-dit5.intr-o alti experienld, s-a arhtat rolul lobilor prefrontali ir depdgireafricii. $obolanii de laborator - ca 9i in multe alte cazuri din acestestudii - au irvdlat si se teamX de un sunet insotit cu un soc elec_tric. $obolanii au fost supugi apoi unei lobotomii, o leziune chirur-gicali la nivelul creierului, care a tdiat legdtura lobilor prefrontali cunucleul amigdalian. ln urmitoarele zile, gobolanilorli s-a dat siaudi sunetul fdrd ca acesta si mai fie insotit de gocul electric. ince-tul cu incetul, dupd un timp, gobolanii caie invifaseri sd se teamdde acel sunet au eliminat gradual frica. La cei ai cdror lobi prefron-tali fuseserd deconectali a durat de doui ori mai mult ca sj se dez-vefe - sugerindu-se astfel ci existd un rol crucial al lobilor prefron-tali in stipinirea fricii gi, in general, in stdpinirea lecliilor emotiona-le. Aceasti experienfi a fost fdcuti de Maria Morgan, fosti studen-tir a iui joseph LeDoux la Centrul de gtiinte neurald al UniversitdtiiNew York.

16. Refacerea dupi fulburarea de stres posttraumatic: mi-a vorbit de-spre acest studiu Rachel Yehuda, neurochimist 9i director al progra-mului de studiere a stresului traumatic de la Facultatea de Medici-ni Muntele Sinai din Manhattan. Am prezentat la rindul meu rezul-tatele in The New York Times (6 oct. L992J.

17. Tiaumele copiliriei: Lenore Terr,Too Scared to Cry (prea speriat pen-tru a plinge), HarperCollins, New york, 1990.

18. Cdile de refacere dupi traumi: Judith Lewis Herman, Trauma andRecoaery (kauma gi refacerea), Basic Books, New york, 1992.

19. ,,Dozarea" traumei - Mardi Horowitz, Stress Response Svndromes(Sindromul de renclie Ia stres), |ason Aronson, Northvale, New lersey,1986.

20. Un alt nivel la care funclioneazd reinvifarea, cel pufin pentruadulgi, este cel filozofic. Vegnica intrebare a victimei - ,,De ce toc-mai eu?" - trebuie abordatd. Atunci cind devine victima unei tra-ume/ persoana i9i pierde increderea in lume, gindind cd ceea ce seintimpli in viatd nu este drept - deci nu mai poate sd fie convinsd

400 NoIe

cii tlctine controlul asupra destinului trirind o via!5 asa cum trebuie'

I{ispunsul la aceastd nelinigte a victimci desigur cd nu trebuie si fie

unul tilozofic sau de ordin religios; misiunea este de reconstruire a

sLstemului de incredere sau de credin!5 care ii Pefmite acelei persoane

si trdiascd din nou in lume aldturi de oametri Pe care se poate bizui

21. Frica inijialS persistd cl-riar atunci cind este stipinitS, lucru ce a fost

aritat in diveise studii chiar gi pe goboiani de lab.rator. care au fost

conditionati sd se teami de un sunet, cum ar fi un clopolel, atunci

ci-r'rd sunetul apdrea insolit de un goc electric. Dupi aceea, cind au-

zeau clopofelJl, ei reactionau cu fricd, chiar dacS nu exista gocul

electric. Tieptat, dupi un an (o perioadi extrem de lungi pentru un

sobolan - lu* o treime din viala sa)' sobolanii i9i pierdeau teama

de clopolel. Dar frica reapirea la cote maxime atunci cind clopole-

lul era din nou insofit de un 9oc electric. Frica revenea ir:rtr-o clipi

- in schirnb, dura luni 9i luni de zile pentru a dispdrea' Bineinleles

cd se poate face o paraleld cu oamenii, atunci cind este vorba de o

fricd tiaumatizantd din trecut care reaPare cu toata forfa, reamintind

de trauma iniliald.22. studiul terapeutic al lui Luborsky este prezentat in aminunt in

Untlers tandii g Tr ansfere ncc : The CCRT Me thod (in lelegerea t r ansferului:

metoda CCNT) de l.ester Luborsky 9i Paul Crits-Christoph, Basic

Books, New York,1990'

Capitolul 14. Temperamentul nu este predestinat

l.Yezi, de exemplu, ferome Kagan 9i alfii, ,,Initial Reactions to Un-

familiarity" (,,Reacliile iniliale fati de lucrurile cu care nu sintem fa-

miliarizaii"), Current Directions in Psychological Science (dec' 1992)' O

descriere completd a temPeramentului apare in Galen's Prophecy de

Kagan.2. Tom 9i Ralph sint arhetipurile de timiditate 9i indrdznealtr, a9a cum

sint ele deicrise in Galen's Prophecy de Kagan, pp. 15F157'

3. Problemele pe viafd ale copilului timid: Iris Bell, ,,Increased Pre-

valence of Stress-related Symptoms in Middie-aged Women Who

Report Childhood Shyness" (,,Cre9terea simptomelor legate de stres

la iemeile de virsti mUlocie cu copii timizi"), Annals of Behauior Me'

dicine 16 (1994).4. Ritmul cardiac cescut: Iris R. Bell 9i allii, ,,Failure of Heart Rate

Habituation During Cognitive and Olfactory Laboratory Stressors

in Young Adults With Childhood Shyness" (,,E9ecul de a regulariza

ritmul cirdiac in timpul experienfelor stresante cognitive gi olfac-

tive fdcute pe tinerii adulli care au suferit de timiditate in copili-

rie"), Annals of Behnoior Medicinel6 (1994).

5. Panica la adoiescenli: Chris Ha)'ward 9i alfii, ,,Pubertal Stage and

Panic Attack History in Sixth- and Seventh-grade Girls" (,,Puberta'

tea ;i crizele de panici la elevele de clasa a gasea 9i a qaptea"), Anu:-

1

{r i

Note 401

ric an I our n al of P sy chi a try, vol. 1 49 (9) (sept. 7992), pp .'1,239 -1,243 ; I e-rold Rosenbaum gi alfii, ,,Behavioral Inhibition in Childhood: ARisk Factor for Anxiety Disorders" (,,Inhibifia comportamentald lacopii: factori de risc pentru anxietate"), Haranrd Reaiew ofPsychiatry(mai 1993).

6. Studiile asupra personalitdtii si diferenfelor emisferice au fost fi-cute de cStre dr. Richard Davidson de la Universitatea din Wiscon-sin 9i de citre dr. Andrew Tomarken, psiholog la Universitatea Van-derbilt: vezi Andrew Tomarken si Richard Davidson, ,,Frontal BrainActivation in Repressors and Nonrepressors" (,,Activarea creieruluifrontal la aparitia represorilor si nonrepresorilor"),lournal of Abnor-mal Psychology I03 (1994).

7. Observafiile asupra felului in care mamele igi pot ajuta copiii timizisi devind mai indrizneli au {ost fdcute cu Doreen Arcus. Amdnun-te in cartea lui Kagan, Gnlen's Prophecy.

8. Kagan, Galen's Prophecy, pp.194-195.9. Mai pulin timid odati cu trecerea anilor: Jens Asendorpf, ,,The

Malleability of Behavioral Inhibition: A Study of lndividual Deve-iopmental Functions" (,,Maleabilitatea inhibitiei comportamentale:studiu asupra funcliilor de dezvoltare individuali"), DeaelopmentalPsychology 30, 6 (1994).

10. Hubel gi Wiesel: David H. Hubel, Thorsten Wiesel 9i S. Levay,,,Plasticity of Ocular Columns in Monkey Striate Cortex" (,,Plastici-tatea coloanelor oculare la corteiul striat al maimulelor"), Philo-sophical Transactions of the Roynl Society of London 278 (1977).

11. Experiente 9i creierul sobolanilor: studiul lui Marian Diamond 9i al-lii este descris de Richard Thompson inThe Brain (Creierul),W.H.Freeman, San Francisco, 1985.

12. Modificirile creierului in tratarea disfuncliilor obsesive: L. R. Baxtersi altii, ,,Caudate Glucose Metabolism Rate Changes With BothDrug and Behavior Therapy for Obsessive-Compulsive Disorder"(,,Evaluarea schimbdrilor in metabolismul glucozei caudate produ-se de medicamente si de terapia comportamental.l in cazul hrlburd-rilor obsesive"), Archiaes of Genernl Psychiatry 49 (1992).

13. Activitatea crescutd a lobilor prefrontali: L.R. Baxter si altii, ,,LocalCerebral Glucose Metabolic Rates in Obsessive-Compulsive Dis-order" (,,Evaluarea metabolismului giucozei ia nivel cerebral local incazul tulburdrilor obsesive") , Archioes of General Psycliatry a 9987).

14. Maturitatea lobilor prefrontali: Bryan Kolb, ,,Brain Development,Plasticity, and Behavior" (,,Dezvoltarea creierului, plasticitate gicomportament"), Anrerican Psychologist 44 (1989).

15. Experiente din copilSrie si probleme prefrontale: Richard Davidson,,,Asymmetric Brain Function, Affective Style and Psychopathologv:The Role of Early Experience and Plasticity" (,,Functia creierrrluiasimetric, stilul af'ectiv si psihopatologia: rolul experienlelor timpu-

402 Nofe

rii gi plasticitatea"), Deoeloprnent and Psychopathology, vol' 6 (1994)'

pp.74I-758.16. ilegla.ea biologici 9i dezvoltarea creierului: Schore, Affect Regula-

t iort.17. M.E. Phelps 9i altii, ,,PET: A Biochemical Image of the Brain at

Work" (,,PET: o imagine biochimici a funclion5rii creierului") in

N.A.Lassensial t i i ,BrainWorkandMentalAct ia i ty:Quant i tat i t testudies with Radioactirse Trncers (Fwtcfionntea creieruhri 9i actizsitdlile

mintnle: studii cantitntizte cu reactiai radioactiai), Munksgaard, Copen-

ha9a,1991.

PARTEAA CINCEA

ALFABETULEMOTIONAL

Capitolul 15' Costurile analfabetismului emolional

1. Alfatetizarea emolionald: am scris despre aceste cursuri inThe Netu

YorkTimes (3 martie 1992).2. Statistici asupra numdrului de crime consemnate in rapoartele poli-

liei, Crime in lhe t1.5.,1991, publicat de Ministerul de Justifie'3. Delicte violente la adolescenfi: in 1990, numirul arestSrilor pentru

delictele violente a crescut cu 430 la 100 000 de locuitori, o cregtere

d.eZ7%falddelg80.Arestir i ledeadolescenlipentruviolaucrescutde la 10,9 la 100 000 la 21,9 la 100 000 in 1990' Crimele sdvirgite de

aclolescenli au crescut de patru ori intre 1965 9i 1990, de la 2,8 Ia

100 000 Ia 12,1; pind in i990, trei din patru crime sdvirgite de adoles-

cenli erau fdcuie cu arme de foc, o cregtere cu 79"k in ultimii zece

ani. Jafurile cu circumstanle agravante au crescut la adolescenli cu

64"/" din 1980 pini in 1990. Vezi, de ex', Ruby Thkanashi, "TheOpportunities of Adol"s""ttc e" (,,Ocaziile adolescenlei"), American

P sy chologist (feb. 1993).+. i.riSSO,"""mirul sinuciderilor printre cei intre 75 si24 de ani a fost

de 4,5 la 100 000 de locuitori. in 1989, era de trei ori mai mare, 13,3'

Numirul de sinucideri la copii intre 10 9i 14 ani aProaPe s-a triplat

intre 1968 si 1985. Cifrele ce se referx la sinucideri, victime ale cri-

melorgisarcinisintdinHealth, lggl,publ ical ieeditatedeMiniste-rul SdnitXlii din SUA si Refeaua pentru copii, A Data Book of Child

nnd Adolescent lnjury (Atutar statistic aI problemelor adolescenfilor),

Centrul Nalional pentru Educalie 9i Sindtate a Mamei 9i Copilului'

Wasliington, DC, 1991 .

5. in ultim"ii 30 de ani, din 1g60 incoace, numdrul celor bolnavi de ble-

noragie a crescut de patru ori in rindul copiilor intre 10 9i 14 ani 9i

de trii ori la copiii inire 15 si 19 ani. in 1990, 20% dintre pacienlii cr-r

SIDA aveau inire 20 si 30 de ani, multi imbolnivindu-se in timpr"rl

adolescentei. Presiunile exterioare Pentru a incepe cit mai devremc

I '

Note 403

viata sexuald sint tot mai puternice. Un sondaj fdcut in anii 1990 aardtat cd peste o treime dintre tinerele femei suslin cd 9i-au inceputviata sexuald pentru ci au fost obligate de anturaj. Cu o generalieinainte, doar 13% dintre femei suslineau acest lucru. Vezi Ruby Ta-kanashi, ,,The Opportunities of Adolescence" (,,Ocaziile adolescen-!ei"), Releaua pentru copii, A Data Book of Child and Adolescent lnjury.

6. Consumul de heroind gi cocaind in rindul populaliei albe a crescutde la 18 la 100 000 in 1970la 68 in 1990, fiind deci de trei ori mai ma-re. Dar cam tot in acegti 20 de ani la populalia de culoare cregtereaa fost de la 53 la 100 000 de locuitori in 1970 1a766 in 1990 - aproa-pe de 13 ori mai mult decit cu 20 de ani inainte. Cifrele in legituracu consumul de droguri sint luate drnCrime in thell.S., i991, Minis-terul Justitiei din SUA.

7. Unul din cinci copii are probleme psihologice care le marcheazd via-ta intr-un fel sau altul, cel putin a9a suslin sondajele fdcute in State-le Unite, Noua Zeeland5, Canada si Porto Rico. Problema cel maides intilniti este anxietatea la copiii sub 11 ani, presupunirnd 9i tul-burdri majore in 10% din cazuri, apdrir:rd fobii indeajuns de grave,incit sd aibX un impact puternic asupra vietii normale; al;i 5% au oanxietate generalizatd 9i ingrijorare permanenti, iar 4"h cu anxieta-te intensi ir momentul despirfirii de pirinli. Cantitifile de alcoolconsumat au crescut la biieli de virsta adolescentei cam cu 20%pi-nd la 20 de ani. Eu am semnalat mare parte dintre aceste date despretulburdrile emolionale ale copiilor intr-un articol din The New yorkTimes (10 ian. 1989).

8. Studiul la nivel nalional asupra problemelor emolionale ale copiilorgi comparalia cu alte ldri: Thomas Achenbach 9i Catherine Howell,,,Are America's Children's Problems Getting Worse? A l.3-YearComparison" (,,Oare problemele copiilor americani se inriutdfesc?Studiu comparativ pentru virsta de 13 ani"), Journal of the AmericanAcademy of Child and Adolescent Psychiatry (nov. 1989).

9. Comparalia intre liri a fost ficuti de Urie Bronfenbrenner in ChildCare in Context: Cross-Cultural Perspectioes (Ingrijirea copilului tn con-text: perspectiae interculturale) de Michael Lamb 9i Kathleen Stern-berg, Lawrence Erlbaum, Englewood, New Jersey, 1992.

10. Urie Bronfenbrenner a luat cuvintul la un simpozion in cadrul Uni-versitStii Comell (24 sept. 1993).

11. Studii asupra agresivitilii 9i delincvenlei Ia copii: vezi, de exemplu,Alexander Thomas 9i al;ii, ,,Longitudinal Study of Negative Emo-.tional States and Adjustments from Early Childhood Through Ado-lescence", Chil d D eoelop ment, v ol. 59 (sept. 1 988).

12. Experimentul cu bdtdugii: ]ohn Lochman, ,,Social-Cognitive pro-cesses of Severely Violent, Moderately Aggressive, and Nonaggres-sive Boys" (,,Procesele socio-cognitive la bdielii foarte violenli, cu o

404 Note

agresivitate scdzuti 9i neagresivi"), lournal of Clinical and ConsultingPsychology, 1994.

13. Studiu asupra agresivitilii bdielilor: Kenneth A. Dodge, ,,Embtionand Social Information Processing" (,,Prelucrarea informaliiloremolionale gi sociale") din J. Garber 9i K. Dodge, The Deaelopment ofErnotion Regulation and Dysregulation (Deztsoltarea regldrii emolionale gia deregldrilor), Cambridge University Press, New York, 1991.

14. Disprelui pentru bitiugi: j.D. Coie 9i f.B. Kupersmidt, ,,A Beha-vioral Analysis of Emerging Social Status in Boys' Groups" (.,O ana-lizd comportamentald a apariliei statutului social in grupurile debdieti"), Child Deaelopment 54 (1983).

15. Pinb la jumdtate dintre copiii nestdpinili: vezi, de exemplu, Dan Of-ford gi al;ii, ,,Outcome, Prognosis, and Risk in a Longitudinal Fol-low-up Study" (,,Rezultate, prognoze si riscuri intr-un studiu longi-tudinal de lungi duratd"), laurnal of the American Acndemy of Childand Adolescent Psychiatry 31 (1992).

16. Copiii agresivi si delincvenfa: Richard Tremblay gi altii, ,,PredictingEarly Onset of Male Antisocial Behavior from Preschool Behavior"(,,Anticiparea aparitiei comportamentului antisocial masculin incidin comportamentul pregcolar"), Archiaes of General Psychiatry $ept.1994).

17. Ce se intimpld in familia unui copil inainte ca acesta sd ajungA la

9coal5 evident cd este de o importanld capitala ir:r ce privegte furcli-natia spre agresivitate. Un studiu, de exemplu, a aritat cd acei copiiai cdror mame i-au respins la virsta de un an sau care au avut o nag-tere mai complicatd erau de patru ori mai inclinali spre comitereade delicte

"'iolente pind la 18 ani. Adriane Raines 9i alfii, ,,Birth

Complications CombineC with Early Maternal Rejection at Age OnePredispose to Violent Crime at Age 18 Years" (,,Complicafiile de lanagtere combinate cu respingerea timpurie din partea mamei, lavirsta de un an, predispun la delicte violente la 18 ani"), Archiues ofGeneral Psychiatry (dec. 1994).

18. Degi se pirea cd un IQ verbal mic poate anticipa delincvenla (urrstudiu a ardtat ci existi o diferenld de opt puncte intre punctajeledelincventilor gi nondelincvenfilor), exist5 dovezi ci impulsivitateaeste o cauzd mai directd si mai puternicd pentru un IQ scdzut 9ipentru delincvente. in cazul punctajelor rnici, copiii impulsivi nudau atenlie suficienti invdldrii unui Iimbaj sau rafionamentelor infunctie de care se stabileste un punctaj al IQ-ului verbal, astfel incitimpulsivitatea face si scadd aceste punctaje. Intr-un studiu fdcut petineretui din Pittsburgh intr-un proiect longitudinal, bine realizat, incare s-au luat ir:r calcul IQ-uI 9i impulsivitatea la copiii intre zece 9ii"2 ani, impulsivitatea era aproape de trei ori mai relevantS decitIQ-ul verbal in anticiparea delincventei. Vezi aceastd discutie in ,,Onthe Relation Between IQ, Impulsivity, and Delinquency" (,,Despre

Note 405

legdtura dintre IQ, impulsivitate si.delincventi,,) de Jack Block dinlournal of Abnormal Psychology, I04 (1995).

19. Fetele ,,rele" si sarcina: Marion Underwood gi Melinda Albert,,,Fourth-Grade Peer Status as a Predictor of Adolescent pregnancy,,(,,Statutul in rindul colegilor, elevi de clasa a patra ca predictor-alsarcinilor la virsta adoiescentA"), lucrare prezentate la intilnirea So_cietdlii de cercetare a dezvoltdrii copilului, Kansas Citv, Missouri(apr. 1989).

20. taiectoria spre delincventi: Gerald R. patterson, ,,Orderly Change.in a Stable World: The Antisocial Tiait as Chimera,, (,,Schimbdri'iaordinea zilei intr-o lume stabilh: trdsdturile antisociale - o hime_rA"), lournal of Clinical and Consttlting psychology 62 (1999).

21. Tiparul de gindire al agresivitdfii: Ronald Slaby 9i Nancy Guerra,,,Cognitive Mediators of Aggression in Adolescent Offenders,,(,,Mediatori cognitivi ai agresivitdlii la delincvenlii adolescenfi,,),D eoelopmen tal P sV chology 24 (1988).

22. Cazul Danei: din Laura Mufson si altii, Interyersonal psychothcrapyfor Depressed Adolescents (Psihoterapie interpersonald pentrtt ndolescei-lii cu depresii), Guilford Press, New york, 1993.

23. Numirul crescind al depresiilor in lumea intreagd: Grupul de cola_borare interstatal, ,,The Changing Rate of Major Depression: Cross_National Comparisons" (,,Numirul mereu in schimbare al depresi_ilor majore: comparatii nalionale"), lourrnl of the Americnn McdicntAssocial iort (2 dec. 1,992) .

24. Posibilitatea de a face o depresie este de zece ori mai mare: peter Le_winsohn 9i al1ii, ,,Age-Cohort Changes in the Lifetime Occurrenceof Depression and Other Mental Disorders,, (,,Numeroasele schim_biri in functie de virstd duc la depresie ;i alte dezechilibre minta_le"), lournal of Abnormal Psychology I02 (1993).

25. Epidemiologia depresiei: Patricia Cohen si altii, Institutul psihiatricdin New York, 1988; Peter Lewinsohn 9i alfii, ,,Adolescent psycho_pathology: I. Prevalence and Incidence of Depression in HighSchool Students" (,,Psihopatologia adolescentului: rdspindirea si ir_cidenla depresiei la elevii de liceu"), lournal of Abnormal psychologyL02 (1993). Vezi de asemeni Mufson 9i alyri, Interpersonal psychotii_rapy. Pentru o trecere in revistd si a altor estimiri: E. Costelio, ,,De_velopments in Child Psychiatric Epidemiology,, (,,Evoiulia epide,miologici psihiatrici a copilului"), lounul of the Academy of Chiklnnd Adolescent Psychiatry 28 (19S9).

26. Tiparele depresiei la tineri: Maria Kovacs si Leo Bastiaens, ,,ThePsychotherapeutic Management of Major Depressive and Dysthy_mic Disorders in Childhood and Adolescence: Issues and pros_pects" (,,Tratarea psihoterapeuticd a depresiilor majore gi a tulburd_rilor distimice in copilirie 9i adolescenld: puncte de vedere 9i pers_pective") din I.M. Coodyer, Mood Disorders in Chitdhood nnd'Atlo_

406 Note

lescence (Tttlbttrdri de dispozilie in copildrie 9i adolescenfd)' Cambridge

University Press, New Yotk,1994'

27. Depresia la copii: Kovacs, op. ut'

28. I-am luat un interviu Mariei Kovacs in The New York Tirrres (11 ian'

1 qq4I

29. Probleme sociale 9i emolionale la copiii cu depresii: Maria Kovacs 9i

David Goldston, ,,Cognitive and Solial Development of Depressed

Children and Adolesints" (,,Evolulia cognitivd si sociald a copiilor-

9i adolescenlilor cu depresi'e"), lotLrnat if the Americnn Acadenry of

Child and Adolescent Psychintry (mai 1991)'

30. Neajutorarea 9i depresia: John Weiss 9i alfii, ,,Control-related Beliefs

and Selfreporied D"p."ssive Symptoms in Late Childhood" ("Con-

lri.,geri controlate 9i simptomi dLPtlt^"^e .1:t^*toscute in copildria

tirzie"), lottrnal ofAbrtormal Psychology lO2 (1993) '

31. Pesimism 9i depresie la copii: Judy Garber, Universitatea Vander-

bilt, vezi, d" "*.,

R..th Hilsman;i Judy Garber, ,'ATest of the Cogni-

tive Diathesis Model of Depression in Children: Academic Stres-

sors, Attributional Style, Perieived Competence and Control" ("Test

pentru modelul cognitiv de diatezd aI depresiei la copii: factorii

ltresanli de la gcoa*, stil autoritar, PercePerea competen-tei s' r con-

trol"f-i ptrnai of Personality and Soiial Psychology 67 (1994); Judith

Garber, ,,Cognitions, Depressive Symptoms, and Development in

AdolescentsT (,,Simptome cognitive, depresive 9i dezvoltarea ado-

lescentilor"), lournnl of Abnonnal Psychology 102 (1993)'

32. Garber,,,Cognitions".33. lbidetn.34. Susan Nolen-Hoeksema 9i al1ii, ,,Predictors and Consequences- of

Childhood Depressive Symptoms: A Five-Year Longitudinal Study-"

(,,Anticipdri giconsecin;L asupra simptomelor depresive. din copili-

ii", st.rdl , aprofundat pe cinii anl"), lournal of Abnormal Psychplogy

101 (1ee2).35. Numdrul depresiilor s-a injumdtdlit: Gregory Clarke' Universitatea

din Oregon,'Centrul de $tiinle Medicale, ,,Prevention of Depression

in At-Rilk High School Adolescents" (,,Prevenirea depresiei Ia ado-

lescenlii din iiceele cu probleme"), lucrare Prezentata la Academia

Americand de Psihologie a Copilului 9i Adolescentului (oct' 1993)

36. Garber,,,Cognitions".3T.HildaBruch,,,Hungerandlnstinct"(, ,Foameasiinst inctul") ' /our--

;; i Neroous' and irlentnl Disease l4g (1969)' The Golden Cage: The

Enigna of Anorexia Nerrtosa (Colit;ia de aur, enigmele anorexiei neraoa-

se),"Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts' nu a fost

publicatd Pind in 1'978.u. htuclierea problemelor de alimentalie nesdnitoasi: Gloria R' Leon 9i

.rll i i,,, I't'rionality and Behavioral Vulnerabilities Associated with

lir',! iil,rltt:; for liating Disorders in Adolescent Girls" (,,Personalita-

Nofe 407

te gi vulnerabilitSli comportamentale asociate cu un risc crescut alproblemelor de alimentalie nesindtoasd Ia adolescente',), lounnl ofAbnormal Psychology 102 (1993).

39. Bdielelul de gase ani care se considera gras a fost pacientul dr. Wil-liam Feldman, pediatru la Universitatea din Ottawa.

40. Observat de Sifneos, ,,Affect, Emotionai Conflict, and Deficit,,.41. Fragmentul cu neacceptarea lui Ben este din ,,The Social World of

Peer-Rejected Children" (,,Universul social aI copiilor respinsi decolegi") de Steven Asher si Sonda Gabriel, lucrare prezentati la in-tilnirea anuali a Asocialiei cercetdtorilor americani din domeniuleducalional, San Francisco (martie 1989).

42. Proportia celor care renunt5 la gcoald printre copiii respinsi social:Asher 9i Gabriel, ,,The Sociai World of Peer-Reiected Children,,.

43. Constatdrile in privinla competentei emotionaie slabe a copiilor ne-indrdgiti sint din ,,Social Cognition and Sociometric Status,, (,,Cu-noagterea sociald gi statutul social") de Kenneth Dodge 9i EstherFeldman, din Steven Asher gi John Coie (ed.), peer Rejection in Child-hood (Refuzul semenilor la uirsta copildriei), Cambridge University,Press, New York, 1990.

44. Emory Cowen si alfii, ,,Longterm Follor,v-up of Early Detected Vul-nerable Children" (,,Studiu pe termen lung al copiilor detectali detimpuriu ca vulnerabili"), lournal of Clinicnl nnd Constrlting psycho-togy 47 (Is73).

45. Cei mai buni prieteni 9i copiii respinsi: Jeffrey parker gi StevenAsher, ,,Friendship Adjustment, Group Acceptance and Social Dis-satisfaction in Childhood" (,,Adaptirile la prietenie, acceptarea ingrup 9i nemultumirile sociale in copiiirie"), lucrare prezentatd la fur-trunirea anual5 a Asocialiei cer.cetdtorilor americani din domeniuleducalional, Boston (1990).

46. Pregdtirea copiilor respingi din punct de vedere social: Steven Asher9i Gladys Williams, ,,Helping Children Without Friends in Homeand School Contexts" (,,Ajutarea copiilor fird prieteni acasi si lascoald") drn Children's Social Deoelopnrcnt: htfornntion for pnrents nndTcnclrcrs (Dezuoltnrcn socinld a copiilor: inforniyii pcntru ldrinti 9i proJc.sori), University of lllinois Press, Urbana and Champaign, 1987.

47. Rezultate similare: Stephen Nowicki, ,,A Remediation procedure forNonverbal Processing Deficits" (,,Un procedeu de remediere a defi-cienlelor nonverbale"), manuscris nepublicat, Universitatea Duke(1989).

48. Doud cincimi sint alcoolici: un sondai fdcut la Universitatea Massa-chusetts de citre Project Pulse a fost prezentatin The Dnily Hamp-shire Gazette (13 nov. 1993).

49. Bdutul exagerat: cifrele sint preluate din statisticile lui HarveyWechsler, director al Colegiului de studiere a alcoolicilor din cadrulUniversititii Harvard pentru sinitate publicd (aug. 1994).

Note 409408 Note

50. Tot mai multe femei beau ca s5 se imbete 9i riscd un viol: raport Pre-

zentat de Centrul universitar columbia asupra dependenlei 9i con-

sumului exagerat de substanle nocive (mai 1993)'

Sf . lrincipala cerluza adeceselor: Alan Marlatt' raport fdcut in cadrul in-

trunirii anuale a Asocialiei Americane de Psihologie (aug' 1994)'

52. Datele asuPra dependenlei de alcool 9i cocaini sint din Meyer

Glantz, geful Institutului de cercetare a consumului de droguri 9i

alcool.53. Probleme 9i consum exagerat: feanne Tschann' "Initiation

of Sub-

stance Abuse in Early .idol"'"""t"" (,'inceperea consumului de

substanle nocive incS din prima adolesce^le")' Health Psychology 4

(r9e4).54. iam luat un interviu lui Ralph Tarter in The New YorkTimes (26 apr'

1e90).55. Nivelurile tensionale la fiii de alcoolici: Howard Moss 9i a[ii' "Plas-

ma GABA-like Activity in Response to Ethanol Challenge in Men at

Hign nirk for Alcohoiism" (,,Ac1iunea plasmei GABA ca reaclie la

etJnol in cazul birbalilor predispugi la alcoolism") ' Biological Psy-

chiatry 27(6) (martie 1990).

56. Deficienla iob.rtrri frontal la fiii de alcoolici: Philip Harden ti Robert

Pihl,,,Cognitive Function, Cardiovascular Reactivity' and Behavior

i" n.yt ui Higtt Risk for Alcoholism" (,,Func!ia cognitivS' reactivi-

tatea cardiovJsculard 9i comPortamentul la bXielii care risci sd de-

vini alcoolici"), lottnal ofAbnornul Psychology 101 (1995)'

57. Kathleen Merikangas 9i al;ii, ,,Familial Transmission of Depression

and Alcoholism" (,,Tensiunile din familie care duc la depresie 9i al-

coolism"), Archiues of General Psychiatry (apr' 1985)'

58. Alcoolicii nelinigtili 9i impulsivi: Moss 9i alfii'

59. Cocaina 9i depresia:'Edlvard Khantzian, "Psychiatric and. Psycho-

dynamicFactorsinCocaineAddict ion"(,,Factoripsihiatr icigipsi-hldinamici in dependenla de cocaini") din Arnold Washton 9i

Mark Gold (ed.), tocnfuei A Clinician's Handbook (Cocainn: manualul

clit'ticianttlui), Guilford Press, New York, 1987'

60. Dependenla de heroind 9i furia: Edward Khantzian' Universitatea

de i4edicini Harvard, in conversaliile avute cu Peste cei 200 de pa-

cienli pe care i-a tratat impotriva dependenlei de heroinS'

51. Gata & rizboaiele: aceasti frazd mi-a fost sugerat5 de Tim Shriver'

colaborator la Centrul de studiere.a copiilor Yale asupra Progrese-

lor invitdri i sociale si emolionale'

62. Impactul emolional al sdriciei: ,,Economic Deprivation and Early

Cnitanooa Development" (,,1-ipsurile econornice 9i dezvoltarea in

copiliria timpurie';) 9i ,,Povertv Experiences of Young Children and

the Quality of Th"i, Ho*" Environments" ("Experie,niele sirdciei la

copiii rnici si caiitatea mediului familial") de cireg Duncan si Patri-

cia Garrett descriu fiecare in parte descoperirile lor in articole sepa_rate apirute in Child Deoelopment (apr. 1994).

63. Trisdturile copiilor foarte vioi: Norman Garmezy, The InaulnerableChild (Copilul inzsulnerabil), Guilford press, New york, 19g7. Am scrisdespre copiii care reusesc in ciuda tuturor nealunsurilor in The NewYorkTinrcs (13 oct. 1987).

64. Anticiparea disfuncliilor mintale: Ronald C. Kessler si alfii, ,,Life-time and 12-month Prevalence of DSM-III-R psychiatric Disordersin the U.S." (,,O viafi de om gi anticiparea cu 12 luni mai devremea tulburirilor psihiatrice DSM-III-R in SUA-), Archipes of GeneralPsychiatry (ian. 1994).

65. Cifrele pentru biieli gi fete referitoare la molestirile sexuale dinSUA si:rt din Malcolm Brown de la lnstitutul National de SdndtateMintali - Violenld si Stres Traumatizant; numdrul cazurilor studia_te este dat de comisia Nationald pentru prevenirea Morestdrii si Ne-glijerii Copiilor. Un sondaj national ficut asupra copiilor a ardtat cila fete proporti a este de 3,2o/", iar la biieti de 0,6% inir-un anumit an:David Finkelhor si Jennifer Dziuba-Leatherman, ,,Children as Vic_tims of Violence: A National Survey,, (,,Copiii victime ale violenfei:un sondaj la nivel nafional"), pediatrics (oct. l9g4).

66. Sondajul nalional asupra copiilor maltratati sexual si programele deprevenire au fost ficute de David Finkelhor, sociolog la 0niversita_tea din New Hampshire.

67. Cifrele asupra numirului victimelor, c'pii molestati, sint preluatedintr-un interviu cu Malcolm Gordon, psiholog la Instituhrl Natio_nal de Sdndtate Mintald - Violenti gi Stres Traumatizant.

58. W.T. Grant Consortium gi studiul despre promovarea competenteisociale de cdtre gcoali, ,,Drug and Alcohol prevention Curricula,,(,,Programa de prevenire a drogurilor 9i alcoolului,,) din J. DavidHawkins 9i alfii, Communities Thnt Care (Comunitdti cdrorn le pasf1,Jossey-Bass, San Francisco, 1992.

69. W.T. Grant Consortium, ,,Drug and Alcohol prevention Curricula,,,p. 136.

Capitolul 16. $colarizarea emoliilor

1. I-am luat un interviu lui Karen Stone McCowninTIrc Neru yorkTt_mes (7 nov.1993).

2. Karen F. Stone si Harold Q. Dillehunt, Self Science: The Sttbject Is Me(Stiirt!a Sinelui: sttbiectul sint ur), Coodyear publishing io., SantaMonica, 1978.

3. Comisia pentru Copii ,,Guide to Feelings,, (,,Ghidul sentimente_lor"), Secortd SIclt 4-5 (1992), p. 8+.

4. Proiectul de dezvoltare u copilrrlui, vezi de ex., Daniel Solomon sialfii, ,,Enharrcing Children's prosocial Behavior in the Classroom,,

lr l

I1

410 Note

(,,Int5rirea comportamentului prosocial la clasi al copiilor")' Arneli-

can Educationttl Research /orrrnnl (iarna 1988)'

5. Avantajele Head Start: raport al Fundaliei Ypsilanti asuPra cerceta-

rii scopului educafional, Michigan (apr' 1993)' .6. Orarui emofional: Carolyn Saarni, ,,Emotional Competence: Horv

Emotions and Reiationships Become Integrated" ("Competenla

emofionali: cum pot fi integrate emoliile gi relaliile interumane')

am R.e. Thompson, S o cio e mo t io n aI D ezt elop nrcnt fll eb r aska Sy mp o simn

on Motiaatiotr 36 (1990)'

7. Trecerea la gcoala primard si gimnaziu: David Hamburg' Todny'-s

Children: Criating a'Futttre for abeneratiort in Crisis (Copiii din ziua de

azi: crearea rmui aiitor pentru o generafie in crizd), Times Books' New

York,1'992.8. Hamburg, Today' s Children, pp' 17t-172'

9. Hamburg, Today's Children, p'I82'

10. I-am luaiun interviu Lindei LantieriinThe New York Tr'es (3 mart.

1992).11. Programele de alfabetizare emolionali ca principal factor preventiv:

Hawkins 9i alfti, Communities That Care'

12. $colile ca adevdrate comunitdli cdrora le pasd: Hawkins 9i alfii'

Comnuities Tlnt Care.13. Povestea fetilei care nu era gravidi: Roger P' Weisberg 9i allii'

,,Promoting Positive Social Development and Health Practice in

ioung Urb"an Adolescents" (,,Promovarea unei dezvoltdri sociale

pozitive gi a unor practici sinitoase la tinerele adolescente din me-

iiul urban") ain M. J. Eiias (ed.), Social Decision-making in the Midd-le

School (Hotdririle de ordin social itt cadrul gimnazirrlul)' Aspen Publi-

shers, Gaithersburg, 7992.

14.Formareacaracteruluigiconduitamorald:AmitaiEtzioni 'TheSpir i tof Commtmity (Spiritrtl corntmitdlii), Crown, New York' 1'993'

15. ieclii de mtruiitate: Steven C' Rockefellel lohn Deuey: Religiotts

Faith and Dernocrntic Htunanism (John Dezoey: credinla religioasd ;t urna'

nismti democrsfic), Columbia University Press, New York' 1991'

1.6. A proceda corect prin intermediul aliora: Thomas Lickona' Edrr-

cating for Chnracter (Edttcnrea caracteruhri), Bantam, New York' 199L'

17. Arta"iemocrafiei: Francis Moore Lappe 9i Paul Martin DuBois' The

QtickeningofAmerica(Ritmtrl totmnirapidnlAmerici i) 'Jossey-Bass'San Francisco, 1994.

ls.Cult ivareacaracterului:AmitaiEtzionigtalJi i ,CharacterBuildingfora Democratte, Cittil Society (Eormaren caractenllrli Pentru o societnte ciui-

ld demouaticd),The Communitarian Network, Washington' DC' 7994'

19. O cregtere cu 3% a numirului crimelor: ,,Murders Across Nation

Rise by 3 Percent, but Overall Violent Crime Is Down" ("NumXrul

crimeio, cregte la nivel nalional cu 3%, dar in ansamblu delictele

violente sint in scddere"),Tht New YorkTinrcs (2 mai 1994)'

Note 477

20. Cregterea delincventei juvenile: ,,Serious Crimes bv Iuveniles Soar,,(,,Delicte grave sdvirsite de minori"), Associated press (25 iul.1994).

Anexa B. Pecelile minlii emolionale

1. Am scris despre modelul lui Seymour Esptein de ,,incongtient expe_riential" cu mai multe ocazii in The Nezu york Tinres si mare purt" uacestui rezumat se bazeazdpe conversaliile pe care le_am avut cu el,pe scrisorile pe care mi le-a trimis 9i pe articolul sdu, ,,Integration ofthe Cognitive and Psychodynamic Unconscious,, (,,Integr"area sub_co^n_stientului cognitiv si psihodinam ic', ), American p syihologis t 44Q99$ gi cartea sa scrisd impreund cu Archie Brodsky, iott re {mnrterThan You Think (Epti mai de;tept decit crezi), Simon & Schuster, NewYork, 1993. Degi modelul sdu de minte experientiald a slujit mode_lului meu de ,,minte emolionali", interpretirile imi apartin.

2. Paul Ekman, ,,An Argument for the liasic Emotionr,, 1,,Un u.grr_ment pentru existenfa emotiilor fundamentale,,),Cognition and Emo_tion, 6, 1992, p. 175. Lista trisdturilor care fac distinitia dintre emo-tii este ceva mai lungd, dar acestea sint cele care ne intereseazi aici.

3. Ekman, op. cit., p. 187 .4. Ekman, op. ci t . ,p.1.89.5. Epstein, 1993,p.55.6. J. Toobey gi L. Cosmides, ,,The past Explains the present: Emotional

Adaptations and the Structure of Ancestral Environments,, (,,Trecu_tul explicd prezentul: adaptiri emotionale 9i strucfura mediului an-

_ cestral"), Ethology and Sociobiology, 17, pp.4l&4-Ig.7. Poate.pirea limpede cd fiecare emotie isl are propriul tipar biologic.

Totu9i nu este chiar aga si acest fapt a fost cbnstatat de cei carJaustudiat psihofiziologia emofiei. Continui sd aibd loc o dezbatere intermeni foarte tehnici dacd trezirea emotiilor este in mod funda-mental aceeagi pentru toate sau daci existi tipare unice pentru fie_care. Fdrd a intra in aminuntele acestei dezbateri, am prizentat ca-zul celor care au un profil biologic unic pentru fiecare emogie majo_ri in parte.

Multumiri

Soliei mele Tara Bennett-Goleman, psihoterapeut, care a fostun partener de o creativitate extraordinard incd din fazele deconceplie care au condus la scrierea acestei cirti. Adaptarea sala curenlii emolionali ce s-au agitat sub suprafala gindurilor giinteractiunilor noastre mi-a deschis o lume noutr.

Prima datd am auzit aceastd expresie, ,,alfabetizare emolio-nald", de la Eileen Rockefeller Growald, care pe vremea aceeaera fondatorul gi pregedintele Institutului de Evolufie a Sdndtd-lii. In cadrul unei conversalii intimpldtoare, ea mi-a trezit inte-resul gi a stat la baza investigaliilor care au dus in final la aceas-td carte.

De asemenea, sprijinul acordat de Institutul Fetzer mi-a per-mis sd studiez 9i sd explorez cit mai aprofundat ce inseamnd ,,al-fabetizarea emofionald", drept pentru care sint recunoscdtor in-curajdrilor pe care mi le-a dat inci de Ia inceput Rob Lehman,pre;edinte al Institutului, precum gi colaboriiii permanente cuDavid Sluyter, director de programe. Rob Lehman este cel carela inceputul studiilor mele m-a indemnat sd scriu o carte desprealf ab etiz ar e a emof iona I d.

Sint profund indatorat sutelor de cercetdtori care de-a lunguJanilor mi-au impdrtdgit descoperirile lor 9i ale cdror efo4turi sinttrecute in revistd gi sintetizate aici. Lui Peter Salovey de la yaleii datorez conceptul de ,,inteligenld emolionald".De asemenea,am avut mult de cigtigat pentru cd am primit informafii confi-denliale asupra descoperirilor permanente ale multor educatori9i practicanli ai artei prevenirii iniliale care sint labazamigcdriiincd ndscinde a alfabetizirii emolionale. Permanentele lor efor-turi de a spori talentul social gi emolional al copiilor gi de a re-crea mediul gcolar, transformindu-l in unul mai uman, a fost osursi de inspirafie pentru mine. Printre ei se numdrd MarkCreenberg si David Hawkins de la Universitatea din Washinq-ton; Eric Schaps gi Catherine Lewis de la Centrul de studii jedezr.oltare din Oakland, California; Tim Shriver de la Centrul

414 Mullumiri Multumiri 475

Toni Burbank, editorul meu de la Bantam Books, mi-a oferitentuziasmul gi acuitatea sa in a,mi dovedi o gindire gi o rezol-vare cit mai transantS.

Iar Tara mi-a asigurat acest cocon de cdldurd, iubire si inteli-genli, toate acestea contribuind in mod creator de-a lungul in-tregului proiect.

Yale de studiere a copilului; Roger Weissberg de la Universita-

tea Illinois din Chicigo; Maurice Elias de la Rutgers; Shelly

Kessler de la Institutul Goddard asuPra preddrii 9i invdlirii in

grup din Boulder, Colorado; lui Chevy Mafin 9i lui Karen Stone

M.eo*.t de la Nueva School din Hillsborough, California;

Lindei Lantieri, director la Centrul Nalional din New York de

Rezolvare Creatoare a Conflictelor; 9i lui Carol A. Kusche de la

Institutul de cercettrri gi programe de dezvoltare din Seattle'

De asemenea, sint indatorat irn mod special celor care au revi-

zuit 9i comentat pirli din acest manuscris: lui Howard Gardner

de la Universitalea Harvard; lui Peter Salovey de la Catedra

de psihologie a Universitdiii Yale; lui Paul Ekman, director al

Laboratorului de interacliuni umane al Universitdlii California

din San Francisco; lui Michael Lerner, director la Commonweal

din Bolinas, California; lui Denis Prager, directorul Programu-

lui de sdnXtate din cadrul Fundatiei Iohn D. 9i Catherine T'

MacArthur; lui Mark Gerzon, director al Common Enterprise

din Boulder, Colorado; lui Mary Schwab-Stone, doctor la Cen-

trul de studiere a copiilor din cadrul UniversitXfii de Medicind

Yale; lui David Spiegel, doctor la Departamentul de psihiatrie al

Universit5lii trleaicite Stanford; lui Mark Greenberg, director, al

programului Fast Track, al Universitdlii din Washington; lui-shoiho.tu

Zubotf de la $coala de Afaceri Harvard; lui fosephLeDoux de la Centrul de gtiinld neurald din cadrul Universit5lii

New York; lui Richard Davidson, director al Laboratorului

de psihofiziologie de la Universitatea din Wisconsin; lui Paul

Kaufman de li Media 9i mintal din Point Reyes, California;

fessicdi Brackman, lui Naomi Wolf, gi mai ales lui Fay Goleman'

Sfaturi de mare ajutor 9i de inalti linutd intelectuald am pri-

mit de la Page DuBois, savant grec de la Universitatea din Cali-

fomia de Sud; de la Matthew Kapstein, specialist in eticl 9i reli-

gie la Universitatea din Columbia; de la Steven Rockefeller, bio-

[raful lui ]ohn Dewey de la Colegiul Middleburl; Ioy-Nolan a

idunat exemple de situalii emolionale; Margaret Howe 9iAnnette Spychalla au pregitit anexele asuPra efectelor Progra-mei de afa6etizare emofional5. Sam 9i Susan Harris au furnizat

aparatura absolut necesari.Editorii mei de la The New York Times mi-au fost de un real

sprijin in ultimii zece ani in numeroase anchete 9i noi descope-

riri isupra emofiilor, toate acestea ap5rind in paginile ziarului 9ifiind o bazi informalional5 pentru aceasti carte.

1718aA

28293132355/

384043

495153J/

5962

6558707274

77808793

100

irilliII

Cuprins

Proaocarea lui Aristotel

Partea intii. Creierul emolional

1. Pentru ce existd sentimentele? .. . . .Cind pasiunile coplegesc raliuneaCum s-a dezvoltat creieiul . . . . . . . . . . :

2. Anatomia unui blocaj emolionalLocul tuturor pasiunilorReleaua neuraliSantinela emofionaliSpecialistul in memorie emolionalAAlarmele neurale demodateCind emoliile sint rapide 9i confuzeManager emofionalArmonizarea emoliilor 9i a gindurilor

Partea a doua. Natura inteligenlei emofionale

3. Cind a fi degtept e o prostieInteligenla emolionalA gi destinulUn alt fel de inteligenldSpock vs. Data: atunci cind cunoagterea nu este de ajuns ' . . . .

Emofiile pot fi inteligente? ....IQul ;i inteligenla emofionali: tipuri pure

4. Cunoagte-te pe tine insuli .Ptrtimasul qi indiferentulOmul fdrtr sentimenteLludind sentimentele visceraleGolirea incongtientului .....

5.lnrobit de patimiAnatomia miniei .Calmarea nelinigtii: cine, eu sd-mi fac griji? ..

Abordarea melancolieiCei ce reprimi: negarea jovialS . . . .

11.8 Nole

6. Aptitudinea de a stdPiniControiarea impulsurilor: testul pr5iiturii . .. . 'Dispozilii proaste, gindire proastiCutia Pandorei 9i Pollianna: forta gindirii pozitive

Optim.ismul: marele motivator ...

Transa: neurobiologia miiestrieiinvdtatui si transa: un nou model de educalie

7. Rddicinile empatieiCum actioneazd emPatia

Nofe 419

Partea a patra. Oaze de oportunitili

1.2. Creuzetul familieiPe propriile picioare - HEART STARTDobindirea elementelor emolionale fundamentaleCum poli creqte o brutdlUaltratarea : disparitia empatiei

13. Trauma 9i reinvdlarea emolionalSGroaza inghelatd in memorieTulburarea de stres posttraumatic ca tulburare limbicd . . . . .. .

Reinvitarea emotionaldReeducarea-creieruh"ri emo!ionalReinvdtarea emolionali 9i refacerea dupi o traumdPsihoterapia ca educafie emolionali

14. Temperamentul nu este predest inat . . . . . . . . . ' . ' . . 261

Neurochimia t imiditat i i . ' . . . . 263

Nu md deranjeazi nimic: temperamentul vesel - - . .... 266

imblinzirea nucleului arnigdalian prea excitabil .. . . . . 269

Copildria: o 9ansi unic5 . . ".. 272

$anse cruciale . . . ' . . . 274

Partea a cincea. Alfabetul emotional

15. Coshrrile analfabetismului emolional ....O senzafie emolionalS neplAcutdimblinzirea agresivitdfiiScoala bitdugi lor . . . .Prevenirea depresieiPrelul lumii moderne: numdrul mare de depresiiTraiectoria depresiei la tineriCum se ajunge la deprimareScurtcircuitarea depresiilorTulburirile de alimentatieDoar cei singuri r:nunti la 9coaliAntrenarea pentru prietenie .....Biutura si droguri le: dependenla ca automedical ie . . . . . . . . ' . .

S-a terminat cu rizboaiele: un drum comun final preventiv . . .

16. $colarizarea emoliilorLeclia despre cooperareUn punct de controverse . . . . . .Postmortem: o cearte care n-a mai izbucnitingrijoririle zilei ...ABC-ul inteligenlei emolionaleAlfabetizarea ernolionali in cadrul oraguluiAlfabetizare emolionali deghizatd

1031061091121141171,2r

t24126128129131134

L36

141t43

1491,52155157

Z5I

L,73

237z5v

240

243246248251252u5

258

279280283287289290292294296297300303304308

31431631731932032rJLJ

326

Copilul bine racordatPrelul racordirii gregiteNeurologia empatieiEmpatia 9i etica: rXdicinile altruismuluiViala f.lri empatie: ce este in mintea celui care molesteazd;

moralitatea sociopatului

8. Artele socialeManifestati-vX emoliileExpresivitatea 9i contaminarea emolionald

Originile inteligenlei sociale .

Semnele incompetenlei din punct de vedere social .

,,Nu te putem suferi": pragul abordirii . '.. .

Inteligenla in relatiile emofionale: un studiu de caz .

Partea a treia. Inteligenla emotionali aplicati

9. Dugmani intimi .Cdsnicia lui si a ei: riddcinile se afli in copilirie

Neajunsurile din c5snicieGinduri toxice .Potopul: scufundarea cdsnicieiBarbal i i : sexul vulnerabi l . . . . .Al lui 9i al ei: sfat matrimonialCearta sXndtoai i . . . . .

10. Conducind cu inima .. .. ...Cr i t ica este o s lu ib i . . ' . . . . . . . .Cum te descurci cu diversitateaTalentul organizatoric 9i IQ-ul grupului

11. Minte 9i medicin5Mintea trupului: felul in care emoliile influenleazd sdndtatea ' ' 'Emoliile toxice: date clinice .

Avantaiele medicale ale emoliilor pozitiv.'

Aportul inteligentei emolionale la ingrijirile medicale

Spre o medicind cdreia sd-i Pese

r63L64168172174176t77L79

185187193

lee204206209218224226

420 Nofc

Oraruiemot ional . . . . " ' ' " "327

Sincronizarea este totul .. " " 330

Alfabetizarea emolionald ca mijloc de prevenire '.. " ' 332

Regindirea gcolilor: predarea prin puterea exemplului.

Coinuni te l icdroralepasi . . ' " " ' ' ' " 335

O misiune extinsd pentru gcoli .. ' ' " ' 336

Oare alfabetizarea emo;ionald conteazS? " ' " 337

Caracterul, moralitatea gi arta democratiei .. ' " " " " ' 342

Un ult im cuvint . . . . 343

Anexa A.

Anexa B.

Anexa C.

Anexa D.

Anexa E.

Anexa F.

Ceesteemofia? . . ' . . . . .345

Pecelile minlii emolionale . ... ' 348

Circuitul neural al fricii .. . .. . . 355

Consorliul W. T. Grant: comPonente ;ictiveale programelor de prevenire .. . ... .. . 359

Programa $tiinlei Sinelui . .... . 361

invdfarea sociald 9i emolionald: rezultate . ... 363

Note . . . . . . . . . 369

Mti l lumir i . . . . . . . . . . 413

Editor: Gn. Ansrx'r

CURTEA VECHE PUBLISHING

str. arh. Ion Mincu 11, Bucuregtitel. / fax: (07)222.57 .26, (01)222 -47 .65

e-mail: [email protected]: www.curteaveche.ro

Tipografra.illUlllPRllfI lagiCale. Chidniulul 22, !t 6, l.tl 6600

tof . 032-2112:15. 235384 ld. 032-211252

drf,rFqrr

,l|ll!iluil[uilil]il,

59947455 daniel goleman inteligenţa emoţională

Documents