59393961-caracterul

7
CARACTERUL Pe schema definită de temperament se organizează în urma acumulării experienţei de viaţă caracterul este un portret psihologic individual şi stabil, totalitatea însuşirilor care deosebesc un om de altul se exprimă în categorii de trăsături ce se convertesc în atitudini morale faţă de sine, faţă ce ceilalţi şi faţă de muncă Caracterul  Constituie profilul psihomor al al individului, manifestat în consistenţa relaţiilor interpers onale şi în activitatea sa El se defineşte prin ref erire la valorile etice, deoarece relaţiile interpersonale sunt normate, pătrunse de norme etice, juridice, etc. Etimologie n greaca veche termenul de caracter se asocia cu un semn care se folosea pentru a separa două terenuri. !lterior semnificaţia lui s"a extins, fiind utilizat pentru a exprima ceea ce distinge un lucru de altul, un organism de altul.  pecete, marcă n biologie #ermenul este folosit în sens de însuşire sau trăsătură diferenţiatoare sau asemănătoare $comună%, ereditară sau dob&ndită, care permite descrierea sau clasificarea indivizilor. 'unt considerate caractere culoarea pielii, culoarea ochilor, talia, conformaţia fizică, etc. n psihologie există două curente (. )nclude în sfera noţiunii de caracter at&t noţiunile genotipice determinate biologic, c&t şi pe cele fenotipice, dob&ndite sub influenţa mediului natural şi social. *. +aportează noţiunea de caracter numai la personalitatea umană Psihologia contemporană bordează caracterul ca pe o entitate distinctă a sistemului personalităţii, ireductibilă la temperament. -efinirea caracterului 'e impune operarea cu două accepţiuni  ccepţiunea lărgită / cadrul general de referinţă  ccepţiunea restr&nsă / instrument de abordare şi cercetare concretă Definiţia caracterului " în accepţiunea lărgită 0aracterul exprimă schema logică de organizare a profilului psihosocial al  personalităţii, conside rat din perspectiva unor norme şi crite rii valorice.

Upload: larisa2493

Post on 03-Jun-2018

215 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 59393961-CARACTERUL

8/12/2019 59393961-CARACTERUL

http://slidepdf.com/reader/full/59393961-caracterul 1/7

CARACTERUL

Pe schema definită de temperament se organizează în urma acumulării experienţei de viaţăcaracterul• este un portret psihologic individual şi stabil, totalitatea însuşirilor care deosebesc un

om de altul• se exprimă în categorii de trăsături ce se convertesc în atitudini morale faţă de sine,faţă ce ceilalţi şi faţă de muncăCaracterul  • Constituie profilul psihomoral al individului, manifestat în consistenţa relaţiilor

interpersonale şi în activitatea sa 

• El se defineşte prin referire la valorile etice, deoarece relaţiile interpersonale suntnormate, pătrunse de norme etice, juridice, etc.Etimologie• n greaca veche termenul de caracter se asocia cu un semn care se folosea pentru asepara două terenuri.• !lterior semnificaţia lui s"a extins, fiind utilizat pentru a exprima ceea ce distinge unlucru de altul, un organism de altul.•  pecete, marcăn biologie• #ermenul este folosit în sens de însuşire sau trăsătură diferenţiatoare sau asemănătoare$comună%, ereditară sau dob&ndită, care permite descrierea sau clasificarea indivizilor.•

'unt considerate caractere culoarea pielii, culoarea ochilor, talia, conformaţia fizică,etc.n psihologie există două curente• (. )nclude în sfera noţiunii de caracter at&t noţiunile genotipice determinate biologic,c&t şi pe cele fenotipice, dob&ndite sub influenţa mediului natural şi social.• *. +aportează noţiunea de caracter numai la personalitatea umanăPsihologia contemporană• bordează caracterul ca pe o entitate distinctă a sistemului personalităţii, ireductibilăla temperament.

-efinirea caracterului• 'e impune operarea cu două accepţiuni – ccepţiunea lărgită / cadrul general de referinţă – ccepţiunea restr&nsă / instrument de abordare şi cercetare concretă

Definiţia caracterului " în accepţiunea lărgită• 0aracterul exprimă schema logică de organizare a profilului psihosocial al

 personalităţii, considerat din perspectiva unor norme şi criterii valorice.

Page 2: 59393961-CARACTERUL

8/12/2019 59393961-CARACTERUL

http://slidepdf.com/reader/full/59393961-caracterul 2/7

• )nclude elemente corelate şi integrate într"o structură funcţională unitară, prinintermediul unui mecanism de selecţie, apreciere şi valorizare. ceste elemente sunt – 0oncepţia generală despre lume şi viaţă a subiectului – 'fera convingerilor şi sentimentelor socio"morale – 0onţinutul şi scopurile activităţilor  – 0onţinutul aspiraţiilor şi idealurilor 

Definiţia caracterului " în accepţiunea restr&nsă• 0aracterul desemnează un ansamblu închegat de atitudini, care determină un modrelativ stabil de orientare şi raportare a omului la ceilalţi semeni, la societate în ansamblu şila sine însuşi.0aracterul prezintă două segmente• un segment direcţional, de orientare, format din ţelurile activităţii, drumul de viaţăales, valorile pe care individul le recunoaşte şi le ilustrează practic prin conduită1• un segment efector, care cuprinde mecanismele voluntare ale conduitei $voinţa%.0aracterul se dezvăluie în primul r&nd în faptele de conduită, în relaţiile cu ceilalţi.• ceste acte de conduită şi relaţiile cu alţii relevă poziţiile specifice pe care persoana leadoptă faţă de societate, faţă de ceilalţi oameni, faţă de muncă şi faţă de sine.• ceste poziţii se numesc atitudini, iar caracterul se prezintă ca un sistem de

atitudini şi trăsături.titudinile• +eprezintă recunoaşterea valorilor, însuşirea sau interiorizarea lor de către individ.

• titudinile stabilizate devin trăsături de caracter, iar suportul lor îl constituiedeprinderile şi obişnuinţele.

 Analiza şi evaluarea caracterului •  Analiza şi evaluarea caracterului pe plan comportamental impune atenţiei o sumă deatitudini şi trăsături care formează trei grupaje –  Atitudinea faţă de societate  –  Atitudinea faţă de activitatea prestată  –  Atitudinea faţă de sine  Atitudinea faţă de societate • faţă de grupul mai restr&ns, faţă de semeni• se dezvaluie în – trăsături pozitive de caracter cum sunt sinceritatea, cinstea, spiritul de colectiv,deschiderea spre altul, altruismul, spiritul de răspundere – trăsături negative cum sunt individualismul egoist, linguşeala Atitudinea faţă de activitatea prestată • apare în – trăsături pozitive cum sunt s&rguinţa, conştiinciozitatea, spiritul de iniţiativă,exigenţa în activitate

Page 3: 59393961-CARACTERUL

8/12/2019 59393961-CARACTERUL

http://slidepdf.com/reader/full/59393961-caracterul 3/7

 – trăsături negative ca lenea, neglijenţa, rutina, dezorganizarea, nereceptivitatea la nou Atitudinea faţă de sine • apare în – trăsături pozitive ca modestia, sentimentul demnităţii personale, spiritul autocritic,încrederea în sine, optimismul, stăp&nirea de sine –

trăsături negative ca îng&mfarea, aroganţa, sentimentul inferiorităţii+elaţia temperament " caracter • #emperamentul / se implică şi se manifestă în orice situaţie, naturală sau socială.• 0aracterul / se implică şi se manifestă numai în situaţii sociale.0aracterul• 'e structurează numai în interacţiunea individului cu mediul socio"cultural, camecanism specific de relaţionare şi adaptare şa particularităţile şi exigenţele acestui mediu.-istincţie între planul de abordare psihologic şi cel etic• Psihologia se ocupă de studiul caracterului sub aspectul mecanismelor, structurii şirolului adaptativ pentru individ.• Etica evaluează caracterul din punct de vedere al concordanţei sau discordanţei lui cunormele, principiile şi metodele morale proprii mediului socio"cultural în care trăieşteindividul.

• P')23435) E'#E 3 6#))789 E:P4)0#);9, )+ E#)0 E'#E 3 6#))789 73+<#);9-in punct de vedere psihologic• 3rice individ c&t de c&t normal, născut şi crescut într"un mediu social, în comunicareşi interacţiune cu alţi semeni $familia, colegii de şcoală, profesorii, cercul de prieteni, etc.%

îşi structurează pe baza unor complexe transformări în plan cognitiv, afectiv, motivaţional,un anumit mod de raportare şi reacţie la situaţiile sociale, adică un anumit profil caracterial.4atura axiologică a caracterului• Pentru a evidenţia latura axiologică a caracterului trebuie să luăm în consideraţieinteracţiunea a două mulţimi de solicitări – Mulţimea solicitărilor interne, pe care individul le are faţă de societate – Mulţimea solicitărilor eterne, pe care societatea lşe formulează faţă de individ.0aracterul apare

0a mod individual specific de relaţionare şi integrare a celor două mulţimi de solicitări0aracterul poate pune individul în trei ipostaze

• -e concordanţă deplină cu societatea• -e respingere reciprocă totală• -e concordanţă parţială / discordanţă parţială0oncordanţa deplină cu societatea

Page 4: 59393961-CARACTERUL

8/12/2019 59393961-CARACTERUL

http://slidepdf.com/reader/full/59393961-caracterul 4/7

• #oate solicitările sociale sunt acceptate şi integrate ca norme proprii de conduită şitoate solicitările proprii se încadrează în limitele normelor şi etaloanelor societăţii.• 3 asemenea situaţie nu se înt&lneşte în realitate, ea desemn&nd o limită ideală,teoretică, spre care se poate tinde.+espingerea reciprocă totală

• 0ele două mulţimi de solicitări nu concordă în nici un punct.

• 6i această situaţie are o semnificaţie doar teoretică, neînt&lnindu"se în realitate.0oncordanţa parţială / discordanţa parţială

• 0ele două mulţimi de solicitări se intersectează pe o plajă mai îngustă sau mai extinsă• 5enerează două situaţii0&nd plaja de intersecţie se îngustează după un anumit prag

 – 'ocietatea declară individul ca lipsit de caracter  – )ndividul declară etaloanele şi criteriile impuse de societate ca neacceptate, trebuind săfie revizuite.0&nd plaja de intersecţie se lărgeşte, tinz&nd spre limita superioară de concordanţă

• 'ocietatea declară individul ca av&nd caracter.• )ndividul consideră criteriile şi etaloanele societăţii ca fiind ale lui.0aracterul• 'e structurează prin integrarea în plan cognitiv, afectiv, motivaţional şi volitiv a ceea

ce este semnificativ pentru individ în situaţiile, evenimentele şi experienţele sociale.• 0a urmare el se manifestă numai în asemenea împrejurări,• -e aceea dezvăluirea trăsăturilor de caracter este incomparabil mai dificilă dec&t acelor temperamentale.Evaluarea caracterului

• <odalitatea cea mai eficientă de cunoaştere şi evaluare a caracterului o reprezintăanaliza actelor de conduită în situaţii sociale înalt semnificative pentru individ.

'#+!0#!+ P')23435)09 0+0#E+!4!)'-P0aracterul +ezultatul unui şir de integrări a funcţiilor şi proceselor psihice particulare din

 perspectiva relaţionării omului cu semenii şi a adaptării sale la mediul socio"cultural în caretrăieşte. n diferite perioade ale evoluţiei, integrările angajează în măsură diferită afectivitatea, motivaţia,

Page 5: 59393961-CARACTERUL

8/12/2019 59393961-CARACTERUL

http://slidepdf.com/reader/full/59393961-caracterul 5/7

cogniţia, voinţa

)ntegrarea caracterială 4a v!rstele mici / integrarea caracterială se realizează preponderent pe dimensiunile Afectivă $copilul acceptă consemnele morale ale autorităţii paterne pentru a evitasancţiunile şi pentru a păstra afecţiunea părinţilor% Motivaţională $copilul acceptă consemnele morale ale autorităţii paterne pentru aobţine satisfacerea trebuinţelor sale% ncep&nd cu adolescenţa " integrarea caracterială se realizează preponderent pedimensiunile Cognitivă $analiza şi evaluarea critică a normelor şi modelelor socio"culturale% "olitivă $autodeterminarea, angajarea pe o direcţie sau alta a orientării şi modului deconduită%

'tructura caracterului n structura caracterului se regăsesc elemente de ordin fectiv $emoţii, sentimente% <otivaţional $interese, trebuinţe, idealuri% 0ognitiv $reprezentări, concepte, judecăţi% ;olitiv $însuşiri, trăsături%

#oate aceste elemente ţin de existenţa socială a individului şi mediază raporturile lui cuceilalţi semeni şi cu societatea în ansamblu.Ponderea elementelor afective, motivaţionale, cognitive şi volitive

Este diferită la diferiţi indivizi, ea put&nd constitui criteriu de clasificare tipologică.

Exemple+elaţia caracter"temperament

'pre deosebire de temperament, caracterul reflectă şi ne trimite întotdeauna la laturade conţinut, de esenţă a personalităţii ca subiect social şi ne impune valorizarea etică acomportamentului.

'tructura caracterului din punct de vedere funcţional'tructura caracterială )nclude două #locuri $locul de comandă sau direcţional / cuprinde= 'copurile mari ale activităţii= -rumul de viaţă ales= ;alorile alese şi recunoscute de individ $locul de eecuţie / cuprinde

Page 6: 59393961-CARACTERUL

8/12/2019 59393961-CARACTERUL

http://slidepdf.com/reader/full/59393961-caracterul 6/7

= <ecanismele voluntare de pregătire, conectare şi reglare a conduitei în situaţiaconcretă dată.

>locul de comandă 3 structură cognitivă / de receptare, filtrare, identificare şi evaluare a situaţiilorsociale. 3 structură motivaţională / de testare, prin care se stabileşte concordanţa saudiscordanţa dintre valenţele situaţiei şi starea de necesitate actuală sau de perspectivă asubiectului. 3 structură afectivă / generează trăirea pozitivă sau negativă a modelului ?cognitiv@şi ?motivaţional@ al situaţiei şi, potrivit acesteia, ?starea de set@ faţă de situaţie.

#oate aceste elemente, str&ns independente, sistgemic articulate, formează latura internă,invizibilă a caracterului.>locul de execuţie

%peratorii de conectare / primesc şi proiecteaza ?starea de set@ pe ?repertoriulcomportamental@. %peratorii de activare / realizează stabilirea atitudinii faţă de situaţie. %peratorii de declanşare / actualizează şi pun în funcţiune aparatele de răspuns$verbale şi motorii%. %peratorii coneiunii inverse / extrag şi retransmit blocului de comandă informaţiadespre efectele comportamentului sau acţiunii.

'ubsistemul atitudinal

)nterfaţa dintre structura internă, profundă a caracterului şi conduita manifestă oconstituie subsistemul atitudinal.titudinea Poziţia internă adoptată de o persoană faţă de situaţia socială în care este pusă. 'e constituie prin organizarea selectivă, relativ durabilă, a unor componente psihicediferite / cognitive, motivaţionale, afective / şi determină modul în care varăspundeşiacţiona o persoană într"o situaţie sau alta. pare ca verigă de legătură între starea psihologică internă a persoanei şi mulţimeasituaţiilor la care se raportează în contextul vieţii sale sociale.

0aracteristicile atitudinii Direcţia sau orientarea / dată de semnul pozitiv $favorabil% sau negativ $nefavorabil%al trăirii afective faţă de obiect $situaţie%. Atitudinea pozitivă imprimă persoanei tendinţa de a se apropia de obiect. Atitudinea negativă crează o tendinţă de îndepărtare. &radul de intensitate / exprimă gradaţiile celor două segmente ale trăirii $pozitiv şinegativ%, trec&nd prin punctul neutru A $zero%.

Page 7: 59393961-CARACTERUL

8/12/2019 59393961-CARACTERUL

http://slidepdf.com/reader/full/59393961-caracterul 7/7

-inamica atitudiniieste condiţionată de caracteristicileobiectului de referinţă

Dimensionalitatea / constă în numărul şi varietatea elementelor care"l compun,merg&nd de la stimuli unidimensionalip&nă la cei mai complecşi, cum sunt cei socio"umani.

'uprafaţa $întinderea comprehensibilă a obiectului% / constă în numărul de însuşiriaccesibile observaţiei şi înţelegerii, faţă de care subiectul a reuşit să"şi formeze o atitudinedefinită şi generalizată.

Centralitatea psi(ologică a o#iectului pentru su#iect / îmseamnă că unele obiectese situează aproape permanent în prim"planul conştiinţei, în timp ce altele răm&n, psihologic,îndepărtate de subiect, principala sursă a diferenţei de centralitate afl&ndu"se în sferamotivaţională.

'ocialitatea / rezidă în aceea că ?obiectele sociale@ $îndeosebi celelalte persoane%reprezintă principala sursă de formare a atitudinilor.Expresia externă a atitudinii

3 reprezintă opinia acţiunea3pinia Este forma verbal"propoziţională de exteriorizare a atitudinii, const&nd în judecăţi devaloare şi de acceptare $acord% sau de respingere $dezacord% în legătură cu diferitele situaţii,evenimente şi sisteme de valori. Este o modalitate constatativ"pasivă de raportare la lume, care nu introduce nici oschimbare în situaţie. 0&nd atitudinile individuale converg într"o măsură semnificativă, vom avea, în planextern, opinia publică, ce poate fi interpretată ca dimensiune a caracterului social.

cţiunea

+eprezintă intrarea subiectului în relaţie directă $senzorială şi motorie% cu situaţia şiefectuarea unor demersuri $transformări% de integrare în situaţie, de modificare a ei sau deîndepărtare. 5radul de angajare psihologică în cadrul acţiunii este cu mult mai ridicat dec&t încadrul opiniei şi, ca atare, acţiunea devine mai relevantă pentru dezvăluirea esenţeicaracterului unei persoane dec&t opinia faptele at&rnă mai greu în aprecierea personalităţiiunui om dec&t vorbele.