România şi concertul european:de la ,,criza orientală” la marile alianţe ale secolului al XX–lea

1683-declanşarea problemei (chestiunii) orientale, după înfrâgerea turcilor la asediul VieneiI.O.=OMUL BOLNAV AL EUROPEIChestiunea orientala a afectat principatele române prin consecinţele negative ale războaielor ruso-austro-otomane (5-6 războaie între 1711-1822), inclusiv prin pierderile teritoriale din sec.XVIIIPrusia a intevenit sporadic în chestiunea orientalăFranţa şi Anglia au intervenit în sprijinul I.O.Conflictele ruso-austro-turce din sec.XVIII-XIX:-1698-1699-război austro-otoman-1699-pacea de la KARLOWITZ-Poarta recunoaşte trecerea Transilvaniei sub dominaţie austriacă-1710-1711-război ruso-otoman -D.Cantemir, domnul Moldovei (1710-1711), sprijinit de ţarul Petru cel Mare, este înfrânt de

turci la Stănileşti, pe Prut -1711-pacea de la VADUL HUŞILOR- D.Cantemir este obligat să fugă în Rusia -cetatea Hotin devine raia-1711-I.O. instaurează regimul fanariot în Moldova-1714-domnul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu din cauza politicii antiotomane este ucis de turci-1716- I.O. instaurează regimul fanariot în Ţara Românească-1716-1718-război austro-otoman-1718-pacea de la PASSAROWITZ- Banatul şi Oltenia sunt ocupate de austrieci; -Austria devine putere balcanică-1735-1739-război ruso-austro-otoman-1739-pacea de la BELGRAD -Oltenia revine Ţării Româneşti-1768-1774-război ruso-otoman-1774-pacea de la KUCIUK-KAINARGI –prevederi favorabile Ţărilor Române:

-Rusia l-a silit pe sultan să accepte capitulaţiile şi autonomia Principatelor; -Rusia obţine de la Poartă dreptul de a interveni în favoarea Principatelor în calitate de putere protectoare; -începutul protectoratului de facto- Ţările Române sunt scutite de plata tributului 2 ani

-1787-1791- război ruso-austro-otoman-1791-pace de la ŞIŞTOV-cu Austria-1792-pacea de la IAŞI- Rusia devine vecina Moldovei-1802-Hatişeriful de la Gulhane-prevederi:-durata domniilor era de 7 ani

-se stabilea regimul obligaţiilor materiale către I.O.-1806-1812- război ruso-otoman-1812-pacea de la BUCUREŞTI- Rusia anexează Basarabia-1826-Convenţia de la Akkerman (Cetatea Albă), semnată între Rusia şi I.O.; -această convenţie a reprezentat un act adiţional la tratatul de pace de la Bucureşti (1812)

-prevederi:-s-a îngrădit posibilitatea sultanului de a se amesteca în Principaterespectarea autonomiei Principatelor

-durata domniei era stabilită la 7 ani -domnii erau aleşi de către o adunare generală a Divanului, cu confirmarea Porţii -libertatea comercială pentru Principate după achitarea obligaţiilor fată de Poartă-1828-1829-război ruso-turc-1829-tratatul de pace de la Adrianopole -era însoţit de un Act separat cu privire la Prinţipaturile Moldova şi Valahia - prevederi:

-autonomia administrativă pentru Principate- se instaura de jure protectoratul rusesc

Page 1 of 7

-durata domniilor era pe viaţă -şenalul (talvegul) Dunării constituia graniţa celor două Principate cu Poarta-raialele(cetăţi otomane) de pe malul stâng al Dunării erau retrocedate Valahiei-se desfiinţa monopolul comercial otoman asupra Principatelor

PIERDERI TERITORIALE:1. 1718- Banatul şi Oltenia sunt ocupate de austrieci2. 1739- Oltenia revine Ţării Româneşti3. 1775-Bucovina este alipită de Austria (Grigore III Ghica s-a opus, dar a fost ucis)4. 1812- Basarabia este ocupată de Rusia

Anii între care s-au aflat sub ocupaţie străină:1. Banat-1718-19182. Oltenia-1718-17393. Bucovina-1775-19184. Basarabia-1812-1918

1828-1834-Principatele au fost ocupate de RusiaRusia şi-a a sumat rolul de a ,,pacifica” centrul şi sud-estul Europei prin înfrângerea revoluţiilor de la 1848 şi i-a consolidat acesteia poziţia înaintată spre Balcani şi Constantinopol.Emigraţia poşoptistă românească a criticat panortodoxismul promovat de Rusia, fiind redactate o serie de memorii antiruseşti, introduse clandestin în Ţările Române şi care avertizau asupra pericolului ocupaţiei ruse.19 aprilie 1849 s-a adoptat Convenţia de la Balta-Liman, semnată de Rusia şi I.O. ce prevedea: -durata domniilor era redusă la 7 ani-Principatele erau ocupate de armatele ruse şi otomane (25-30.000 soldaţi)-erau restabilite parţial Regulamentele Organice-se infiinţau Divanuri (adunări) formate din boieri favorabili Rusiei şi I.O.Între anii 1853-1856 s-a desfăşurat Războiul Crimeii care a reprezentat o nouă manifestare a ,,problemei orientale” şi a cărui cauză a constituit-o încercarea Rusiei de a ocupa I.O.Principatele române au fost ocupate de armatele ruse între 1853-1854, apoi de cele austriece şi otomane între 1854-1857.În urma războiului Crimeii s-a desfăşurat Congresul de pace de la Paris în anul 1856.Domnii români au înaintat memorii participanţilor la Congres în care au propus unirea celor două Principate sub un principe străin dintr-o dinastie occidentală.Unirea Principatelor a fost sprijinită,pe plan intern, de mişcarea unionistă reprezentată de Comitetele Unirii,iar pe plan extern de Franţa, Rusia, Sardinia şi Prusia, în timp ce Austria, Anglia şi I.O. s-au opus.Tratatul de pace a urmărit blocarea expansiunii mondiale a Rusiei, în Orient şi mai ales în Europa.La 18/30 martie 1856 s-a adoptat Tratatul de Pace de la Paris care prevedea:-a.statutul internţional al Principatelor-înlăturarea protectoratului rusesc -menţinerea suzeranităţii otomane -impunerea garanţiei colective a celor 7 mari puteri -b.organizarea internă-înfiinţarea a două Adunări(divanuri) Ad-Hoc cu scopul consultării românilor în

problema unirii -înfiinţarea unei Comisii Europene ce urma să propună soluţii privind organizarea

Principatelor-c.schimbări teritoriale-Moldova a primit de la Rusia sudul Basarabiei -d.se acorda libertate de navigaţie pe Dunăre sub controlul Comisiei Europene a Dunării la Galaţi 1863-Convenţie de extrădare cu Serbia1865-Convenţie privind sistemul poştal şi cel de telegraf cu Austro-Ungaria1865-Convenţie telegrafică semnată de Principate la Paris1875-Convenţie comercială cu Austro-UngariaDupă înfăptuirea unirii de la 1859, următorul obiectiv al românilor l-a reprezentat obţinerea independenţei-înlăturarea suzeranităţii otomane şi a plăţii tributului-promovarea unei politici externe româneşti

Page 2 of 7

-eliberarea Dobrogei de sub dominaţia otomanăCăile propuse pentru obţinerea independenţei au fost diplomatică şi militară.Contextul extern favorabil obţinerii independenţei l-a reprezentat redeschiderea ,,problemei orientale” o dată cu izbucnirea revoltelor antiotomane în 1875 în Bosnia şi Herţegovina,urmate în 1876 de revolta din Bulgaria. În 1876 Serbia şi Muntenegru declară război I.O.Rusia a sprijinit mişcările de emancipare naţională din Balcani ale creştinilor în calitate de putere protectoare, dar adevăratul obiectiv al Rusiei era cucerirea I.O. Rusia dorea controlul asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele şi scoaterea I.O. din EuropaÎntre Rusia şi Austro-Ungaria s-au semnat convenţii secrete prin care A-U se declara neutră şi urma să primească în schimb despăgubiri teritoriale.Faţă de evenimentele din Balcani, România s-a declarat neutră.În martie 1877, I.O. a refuzat acordarea de drepturi creştinilor din imperiu.La 4/16 aprilie 1877 la Bucureşti s-a semnat Convenţia româno-rusă, partea română dorind să evite desfăşurarea războiului pe teritoriul românesc şi care prevedea:-Art.1-România permitea libera trecere a trupelor ruse pe teritoriul său-Art.2-Rusia garanta respectarea integrităţii teritoriale a României şi a drepturilor politice ale statului românPRIMUL TRATAT DE PACE-delegatul României, Eraclie Arion nu a fost accceptat la discuţii-s-a semnat în cadrul Congresului de pace desfăşurat în localitatea San-Stefano, între Rusia şi I.O. la 19 februarie/3 martie 1878-România nu a fost acceptată la tratative-s-a recunoscut independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului-Rusia a primit ca despăgubire de la I.O. Dobrogea, dar pe care dorea să i-o cedeze României în schimbul sudului Basarabiei-Bosnia şi Herţegovina au intrat sub administraţia Austro-Ungariei-deoarece Anglia şi Austro-Ungaria au fost nemulţumite de creşterea puterii Rusiei în Balcanicele două ţări au cerut convocarea unui al doilea congres de paceAL DOILEA TRATAT DE PACE-s-a semnat în cadrul Congresului de pace desfăşurat la Berlin la 1/13 iulie 1878-ministrul de externe M.Kogălniceanu şi prim-ministrul I.C.Brătianu au înaintat un memoriu în care au protestat faţă de cererile Rusiei-s-a recunoscut independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului-României i s-au pus mai multe condiţii:-a.modificarea Art.7 din Constituţia din 1866 astfel încât toţi locuitorii să primească cetăţenia română indiferent de religie-b.România era obligată să-i cedeze Rusiei sudul Basarabiei -c.răscumpărarea de către statul român a a cţiunilor concernului falimentar StrousbergSe recunoştea autonomia principatului BulgariaÎn anul 1878 România a intrat în posesia Dobrogei, Gurilor Dunării şi Insulei ŞerpilorÎn 1878, Carol primeşte titlul de Alteţă Regală.1878-Austro-Ungaria, Rusia şi Turcia au stabilit relaţii diplomatice cu România1879-Italia stabileşte relaţii diplomatice cu RomâniaFranţa, Marea Britanie şi Germania au recunoscut independenţa în 1880.În 1881 stabilise relaţii diplomatice cu 18 ţări.În anul 1881 România s-a proclamat regat ca expresie a schimbării statutului internaţional al ţării, iar la 10 mai 1881, Carol I este înscăunat rege. 1886-1891-războiul vamal între România şi Austro-Ungaria, ca urmare a dorinţei României de a încheia o nouă convenţie comercială pentru a-şi proteja economia de concurenţa mărfurilor din Austro-UngariaCancelarul german Otto von Bismarck a iniţiat un sistem de alianţe, bazat pe semnarea de acorduri secrete, ceea ce îi oferea o mai mare libertate de mişcare şi împiedic Franţa să realizeze o coaliţie antigermană

Page 3 of 7

Înfiinţarea Puterilor Centrale (Tripla Alianţă)-1879-Germania şi Austro-Ungaria - tratat de alianţă-1882-aderă Italia-1883-tratat secret între România şi Austro-Ungaria-alianţa a fost reînnoită în 1887, 1891, 1902 şi 1912-a fost îndreptată împotriva Rusiei şi FranţeiPuterile Centrale în primul război mondial:-1914-Romînia şi Italia se declară neutre-1914-aderă I.O.-1915-aderă BulgariaÎnfiinţarea Antantei (Tripla Înţelegere)-1893-Franţa şi Rusia-tratat bilateral-1904-Franţa şi Anglia- tratat bilateral-Antanta Cordială-1907-Anglia şi Rusia- tratat bilateral-viza lupta comună împotriva GermanieiIzbucnirea primului război mondial a fost precedată de declanşarea mai multor crize printre care si cele două războaie balcanice. În primul război balcanic desfaşurat în toamna anului 1912 s-au confruntat Grecia, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru cu Imperiul Otoman.Pacea desfasurata la Londra a nemultumit Bulgaria, astfel incat in 1913 statul bulgar a declarat razboi fostilor aliatiDin cauza pericolului destabilizarii echilibrului in Balcani, Romania şi Turcia au intervenit in război impotriva Bulgariei prin cucerirea Sofiei.În anul 1913 la Bucuresti s-a desfasurat pacea în urma celui de-al doilea război balcanic,unde Romania a primit sudul Dobrogei numit Cadrilater (2 judeţe-Caliacra şi Turtucaia) de la Bulgaria.Prim-ministru român era Titu Maiorescu1/14 iunie 1914 ţarul Nicolae II a vizitat RomâniaPretextul declansarii I R.M. l-a constituit asasinarea la 15/28 iunie 1914 la Sarajevo a mostenitorului tronului A-U, Franz Ferdinand, de catre un student sarb15/28 iulie 1914- A-U declară razboi Serbiei Prim-ministrul I.I.C.Bratianu a semnat la 4/17 august 1916 conventiile politica si militara de aderare la Antanta, formata din Franta, Marea Britanie, Rusia si Italia, prin care Romaniei i se recunosteau drepturile asupra teritoriilor romanesti din Austro-Ungaria si urma sa fie sprijinita militar si tactic de catre aliatii saiLa 15/28 august 1916 Romania a declarat razboi A-U cu scopul eliberarii teritoriilor aflate sub dominatia austro-maghiaraSistemul de la Versailles-in urma primului razboi mondial,conferinta de pace s-a desfasurat la Paris in perioada ian.1919-ian.1920-deciziile au fost adoptate de Consiliul celor 4 format din SUA, Anglia, Franţa, Italia-statele participante au fost împărţite în state cu interese generale (marile puteri) şi state cu interese limitate (state mici-România şi înfrânte)-s-au adoptat tratate de pace cu statele invinse, foste membre ale Puterilor Centrale care sunt cunoscute sub numele de ,,Sistemul de la Versailles”-la 28 iunie 1919 s-a semnat tratatul cu Germania la Versailles, prin care Romania a primit doar 1% din despagubirile de razboi germane-la 10 septembrie 1919 s-a semnat tratatul cu Austria la Saint-Germain prin care se recunostea unirea Bucovinei cu Romania.Prevederea conform careia marile puteri puteau interveni in treburile interne romanesti sub pretextul apararii minoritatilor nationale l-a determinat pe prim-ministrul Romaniei,I.I.C.Bratianu sa paraseasca lucrarile conferintei dupa care si-a dat demisia-noul guvern condus de Al.Vaida-Voevod a semnat ulterior tratatul cu Austria-la 27 noiembrie 1919 la Neuilly s-a semnat tratatul cu Bulgaria prin care granita dintre cele doua tari ramanea cea stabilita la Bucuresti in 1913

Page 4 of 7

-la 4 iunie 1920 s-a semnat tratatul cu Ungaria la Trianon care recunostea unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania-august 1920-tratatul de la Sevres cu Turcia-la 20 octombrie 1920 s-a adoptat ,,Tratatul de la Paris” prin care Franta, Italia, Anglia si Japonia au recunoscut unirea Basarabiei cu RomaniaSistemul de alianţe în perioada interbelică-1919-România a aderat la Societatea Naţiunilor-1921-România a semnat Convenţia internaţională privind statutul definitiv al Dunării-3 martie1921-o convenţia de alianţă defensivă şi una militară între România şi Polonia; semnată din iniţiativa ministrului de externe român, Take Ionescu; s-a dorit formarea unei alianţe zonale cu carcater defensiv, prin care se specificau măsurile ce se impuneau în cazul unui atac în partea răsăriteană a unuia dintre cele două state-in 1921, România, Regatul Sârbo-Croato-Sloven (din 1929-Iugoslavia) şi Cehoslovacia au format Mica Înţelegere (Mica Antantă); prima alinaţă regională în Europa; s-a destrămat în 1938 o dată cu invazia germană în Cehoslovacia-1923-s-a semnat Convenţia Stâmtorilor-1924 -România a semnat Protocolul de la Geneva care preciza legătura dintre securitate şi dezarmare-1925-Pactul de la Locarno-Germania garanta graniţele Franţei şi Belgiei-1926-tratatul de alianţă cu Polonia, care înlocuia cele două convenţii şi acorda garanţii generale împotriva oricărui tip de agresiune, nu doar la graniţele răsăritene-15 iulie 1926-tratat de alianţă şi amiciţie între România şi Franţa; Franţa a refuzat semnarea unui acord militar-16 septembrie 1926-tratat de amiciţie şi colaborare cordială între România şi Italia; România dorea obţinerea sprijinului Romei pentru ratificarea tratatului de la Paris, prin care era recunoscută apartenenţa Basarabiei la România şi întărirea sistemului de garanţii; tratatul a fost prelungit succesiv din 6 în 6 luni până în 1934; tratatul a fost considerat inferior celui cu Franţa-1926-1932-Conferinţele dezarmării-1932-1935-Lucrările Conferinţele dezarmării de la Geneva-1928- România a semnat Pactul Briand-Kellogg, de reglementare a relaţiilor internaţionale, propunea eliminarea războiului în relaţiile internaţionale-9 februarie 1929- România a semnat Protocolul de la Moscova, alături de ceilalţi vecini ai URSS; propunea eliminarea războiului în relaţiile internaţionale-N.Titulescu a fost ales în 1930 şi 1931 preşedintele Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor -1932-convorbiri româno-sovietice la Riga-1933-N.Titulescu a elaborat textul documentelor cu privire la definiţia agresiunii în relaţiile internaţionale-9 februarie1934-la Atena,Romania,Grecia,Turcia si Iugoslavia au format Intelegerea Balcanica, în spiritul pactului Briand-Kellogg şi pe cel al Societăţii Naţiunilor-iunie 1934- convorbiri româno-sovietice între miniştrii de externe N.Titulescu şi Maksim Litvinov; au fost restabilite ralaţiile diplomatice-1935-N.Titulescu a condamnat agresiunea Italiei împotriva Abisiniei-1936-s-a negociat un tratat de asistenţă mutuală româno-sovietic-eşuat-1938-Acordul de la Munchen-Germania ocupa regiunea sudetă din Cehoslovacia-23 martie 1939-acord economic germano-românLa 13 apr. 1939 Franta si Anglia au acordat garantii privind granitele RomanieiLa 23 aug.1939 la Moscova s-a semnat Pactul de neagresiune germano-sovietic semnat intre ministrul de externe german,von Ribbentrop si cel sovietic, Molotov care era insotit de un protocol secret aditional care prevedea impartirea sferelor de influenta in estul Europei;la Art.3 U.R.S.S. isi exprima interesul fata de BasarabiaAl doilea razboi mondial a izbucnit la 1 sept.1939 cand trupele germane au invadat PoloniaLa 3 sept.1939 Anglia si Franta ,garantele Poloniei, declara razboi GermanieiLa 6 sept.1939 in Consiliul de Coroana se adopta neutralitatea Romaniei

Page 5 of 7

In baza Pactului Ribbentrop- Molotov, la 17 sept.1939 U.R.S.S. invadeaza PoloniaLa 28 sept.1939 Polonia a fost impartita intre Germania si U.R.S.S.La 22 iunie 1940 are loc capitularea Frantei ceea ce pentru Romania a reprezentat prabusirea sistemului de aliante extern si pierderea principalului garant al granitelor romanesti dupa care au urmat pretentiile revizioniste din partea U.R.S.S.,Bulgariei si UngarieiRelatiile romano-sovieticeInca din 4 apr.1940 ministrul de externe sovietic Molotov a afirmat ca,,exista o chestiune litigioasa nerezolvata,aceea a Basarabiei”La 23 iunie 1940 Molotov s-a adresat ambasadorului german la Moscova, cerand solutionarea litigiului pentru BasarabiaLa 26 iunie 1940 U.R.S.S. adreseaza prima nota ultimativa in care cerea ca Romania sa ii cedeze Basarabia si N.BucovineiU.R.S.S. a sustinut ca pretentiile asupra N.Bucovinei reprezinta un mijloc de despagubire pentru faptul ca Basarabia a apartinut Romaniei timp de 22 de ani A.Hitler a conditionat colaborarea cu Romania de acceptarea pretentiilor revizioniste formulate de U.R.S.S. la adresa RomanieiRomania a fost amenintata de U.R.S.S., Bulgaria si Ungaria ca daca nu accepta cedarile teritoriale risca un razboiLa 28 iunie 1940 U.R.S.S. a trimis a doua nota ultimativa in care cerea retragerea autoritatilor romane din Basarabia si N.BucovineiIn Consiliul de Coroana s-a hotarat acceptarea revendicarilor sovietice,astfel Romania pierzand Basarabia, N.Bucovinei si Tinutul Herta cu o suprafata de 50.762 de km2 si 3.776.309 locuitoriRelatiile romano-maghiareLa 15 iul.1940 Hitler i-a trimis o scrisoare lui Carol II in care l-a sfatuit sa accepte revendicarile teritoriale ale Ungariei si Bulgariei,dupa care urma sa fie incadrata in politica de protectie a GermanieiIn august 1940 au avut loc tratative romano-maghiare la Turnu-Severin privind modificarea granitei de vest a Romaniei incheiate cu un esecLa 30 august 1940 s-a adoptat Dictatul de la Viena prin care Germania si Italia,in calitate de arbitri,au hotarat ca Romania sa-I cedeze Ungariei NV.Transilvaniei numit Ardeal cu o suprafata de 42.243 km2 si 2.628.238 locuitoriLa 7 septembrie 1940 in urma tratativelor de la Craiova Bulgaria a primit de la Romania sudul Dobrogei numit Cadrilater cu o suprafata de 6921 km2 si 425.000 locuitoriConsecinţele cedărilor teritoriale:-prăbuşirea întregului sistem politico-diplomatic realizat în 1918-destrămarea României Mari-regele Carol II a abdicat la 6 septembrie 1940 în favoarea fiului său, Mihai-Ion Antonescu a devenit preşedintele Consiliului de MiniştriLa 23 nov.1940, cu ocazia vizitei lui I.Antonescu în Germania, Romania aderat la Pactul Tripartit (Axa Roma-Berlin-Tokyo)In dec.1940 s-a semnat un acord economic intre Germania si Romania pe 10 ani prin care Germania obtinea accesul la granele si petrolul romanesc in schimbul ajutorului militar si banesc din partea Germaniei22 iunie 1941, România a intrat în război alături de Germania şi aliaţii ei, împotriva URSS, având drept scop eliberarea teritoriilor pierdute în 1940. Continuarea războiului dincolo de Nistru a adus numeroase critici mareşalului I.Antonescu, mai ales după înfrângerile de la Cotul Donului şi StalingradDupă 1943 diplomaţia de la Bucureşti a demarat tratative în vederea scoaterii României din războiul împotriva Naţiunilor Unite, un rol important revenindu-i ministrului de externe, Mihai Antonescu care a purtat tratative la Istanbul, Ankara, Stockholm, Berna şi Lisabona cu anglo-americanii şi sovieticiiPe frontul sovietic armata română a pierdut 625.000 de soldaţi, morţi şi dispăruţi23 august 1944 are loc arestarea lui Ion Antonescu; România s-a alăturat Coaliţiei antihitleriste, a avut loc o lovitură de stat; războiul s-a scurtat cu 6 luni

Page 6 of 7

Armata română a eliberat teritoriul românesc (25 oct.1944-eliberată Transilvania) şi a participat la luptele din Ungaria, Cehoslovacia şi AustriaSfârşitul războiului a găsit România în sfera de influenţă sovietică ca urmarea a ocupării României de Armata Roşie12/13 septembrie 1944-Armistiţiul de la Moscova10 februarie 1947- semnarea tratatului de pace de la Paris

- delegaţia română a fost condusă de ministrul de externe Gh.Tătărescu; - prevederi: -României nu i-a fost recunoscută cobeligeranţa alături de Naţiunile Unite -a fost obligată la plata unei despăgubiri de 300 mil.dolari -graniţa româno-sovietică a rămas cea stabilită în iunie 1940 -Dictatul de la Viena devenea nul

Page 7 of 7