Analizatorul tactil si motricitatea integreaza datele provenite de ceilalti analizatori valizi:vibrator;olfactiv;gustativ.Tactul si miscarea constituie in dezvoltarea omului rezerve compensatorii refolosite pentru cazul in care vazul nu ar fi afectat.Pragurile senzoriale scazute,se inregistreaza cel mai adesea la orbii surdo-muti care si-au pierdut simturile din frageda pruncie.Modalitate de compensare:Un subiect care si-a pierdut pe langa auz,vorbire si miros,ramane numai cu analizatorul tactil si cu motricitatea neafectata,apoi a demonstrat ca pragul sau de sensibilitate tactila era mai ridicat la miros,fata de persoanele cu analizatorul olfactiv neafectat. Cecetarile au demonstrat,ca in situatia in care se distrug cei trei analizatori principali,se structureaza diferit primul sistem de semnalizare pe ansamblu.Al doilea sistem de senalizare este intr-o forma originala,diferita de cea a omului normal.Acest lucru presupune elaborareaunor mecanisme functionale,care unesc pipaitul cu vorbirea.Mana devine organ de receptie si in acelasi timp de transmitere.Comunicarea verbala se desfasoara prin pipait si miscare simbolica(dactilemele) si gandirea prin imagini ale vorbirii gestuale.Daca scoarta cerebrala si centrii subcorticali nu suntlezati,miscarea si tactul se dovedesc a fi surse suficiente de aferentatie,capabile sa asigure pe cai noi si originale si modalitati de adaptare compensatorii.Orbii surdo-muti seimpart in 2 categorii:1:manifesta prin pipairea obiectlui o atitudine activa; 2:manifesta o atitudine inerta,pasiva.In acest caz este necesar sase dezvolte miscarile de pipait activ,dezvoltandu-se totodata constiinta existentei obiectului.

5.Etapa insusirii vorbirii orale incheie de obicei programele educative,organizate cu acesti polihandicapati.In cadrul acestei etape se asigura trecerea de la vorbirea dactila la cea verbala specific umana,pentru ca sistemul de comunicare prin dactileme nu antreneaza zonele centrale ale pronuntiei si nici analizatorul verbo-motor(laringe,corzi vocale,cavitatile nazale si bucale)si plamanii.Ininte de a trece la formarea limbajului oral trebuie sa ne asiguram ca dezvoltarea perceptiei si reprezentarilor subiectului s-a realizat corespunzator.Principala actiune care trebuie realizata consta in pregatirea motorie a organelor implicate in procesul pronuntiei.Se realizeaza o gama larga de exercitii pregatitoare specifice logopediei(exercitii de expir-inspir ale laringelui,limbii,buzelor,pentru a se realiza sonorizarea articulatiei si diferentierea sunetelor in vocale si consoane.La polihandicapati se foloseste procedeul perceperii prin pipairea organelor fonatorii ale interlocutorului prin aplicareamainii sau a degetelor pe laringe,pe gat in tegiunea glotei,pe buze,pe ceafa,pe vertebre,pe maxilare,pe cavitatea nazala osoasa sau pe suprafata craniana.Metodele de invatare a limbajului oral la polihandicapatii orbi surdo-muti sunt urmatoarele:1)metoda fonetica analitico-sintetica,este cea mai raspandita metoda,care recurge la invatarea structurii fonetice a sunetelor si apoi legarea acestora in cuvinte. 2)metoda globala:consta in inssirea unor cuvinte sau chiar sintagme in totalitatealor si ulterior analizarea sunetelor componente si parcurgerea unor exercitii de resintza a sunetelor.Invatarea vorbirii orale la polihandicapatii orbi surdo-muti este util sa inceapa prin asocierea pronuntiei cu perceperea vibratiilor organelor efectorii si cu obiectul concret desemnat.Organizarea recuperarii se desfasoara pe baza unui program individual etapizat cu o durata variabila,incepand familiarizarea cu obiectele din mediu si terminand cu elaborarea vorbirii.Exemplu:orbul surdo-mut,Amariei Vasile de la Scoala Speciala de Nevazatori,,Vatra Luminoasa,a fost educat si recuperat in asemenea masura.Schema pe etape a procesului de recuperare:1:dezvoltarea si perfectionarea functionala a analizatorilor ramasi intacti(intuitie,lucrari manuale,invatarea alfabetului dactil);2:dezvoltarea functiilor organelor fonatorii prin exercitii speciale;3:orientarea in spatiu mic si formarea unor deprinderi de autoservire:4:cunoasterea nemijlocita a obiectelor din jur;5:denumirea obiectelor prin intermediul alfabetului datil si Braille si comunicarea cu ajutorul acestora;6:demutizarea folosindu-se procedeul pronuntiei globale a unor cuvinte prin intermediul sistemului Braille si prin sistemul dactil;7:trecerea de la forma globala la cea analitica a pronuntiei si insusirea cuvintelor si semnelor;8:invatarea scrierii,exercitii cu texte in relief(sistemul Klein) pe care deficientul le transcrie pronuntandu-le verbal,exersandu-si astfel vorbirea;9:imbogatirea vocabularului in procesul comunicrii si al insusirii cunostintelor.