document5

Rezidentiat 2004918 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 24Hepatite acute virale

BIBLIOGRAFIE:1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1124001. Mamele purtatoare de AgHBs si AgHBe vor transmite mai frecvent la copil infectia cu virus hepatic B (VHB). Care este raportul intre riscul transmiterii la copil in aceste conditii, fata de riscul de transmitere pentru mamele purtatoare de AgHBs si anticorpi Hbe pozitive

10/1A. 2-3/1B. 4-5/1C.3/2D.6-9/1E.

(pag. 1850)

M1124002. Care este primul marker serologic care apare in cazul infectarii cu virus hepatitic BAgHBeA. AgHBsB. AgHBcC.ADN polimeraza viralaD.anticorpii antiHBcE.

(pag. 1850)

M1124003. Rata infectiei cronice dupa hepatita acuta virala B aparenta clinic, la adultii tineri, imunocompetenti este de

1%A. 10%B. 15-20%C.5%D.12-15%E.

(pag. 1861)

M1224004. Incubatia hepatitei acute virale A este de:15 – 45 zileA. 14 – 60 zileB. 30 – 180 zileC.15 – 160 zileD.30 – 50 zileE.

(pag. 1855)

M1224005. Infectia produsa de virusul hepatitic C evolueaza spre cronicizare in procent de:mai putin de 10 % din cazuriA. 11– 30 % din cazuriB. 20 - 25 % din cazuriC.80 – 90 % din cazuriD.30-35 % din cazuriE.

(pag. 1855)

918 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


M1224006. Icterul este vizibil la nivelul sclerelor si tegumentelor atunci cand bilirubina serica depaseste valoarea de:

1,5 mg/dlA. 2 mg/dlB. 2,5 mg/dlC.3 mg/dlD.5 mg/dlE.

(pag. 1858)

M1224007. Existenta urmatorului model serologic: Ag HBs pozitiv, Ac HBs negativi, Ac HBc IgM pozitivi, Ag Hbe pozitiv; Ac HBe negativ, conduce la urmatoarea interpretare:

infectia cronica cu HBV cu infectivitate ridicataA. infectie acuta cu HBV cu infectivitate ridicataB. infectie acuta cu HBV in convalescentaC.infectia cronica cu HBV cu infectivitate absentaD.infectia acuta cu HCV in convalescentaE.

(pag. 1859)

M1224008. Rata mortalitatii prin hepatita acuta virala tip B este:aproximativ 0,1 %A. 5 %B. 10 – 20%C.peste 30 %D.peste 0,5 %E.

(pag. 1860)

M1224009. Datorita expunerii perinatale, copiii nascuti din mame cu Ag HBs pozitiv, trebuie sa beneficieze de:

o doza de HB IG 0,06 ml/kg intramuscularA. o doza de HB IG 0,5 ml intramuscular, administrata imediat dupa nastereB. o doza de vaccin recombinant pentru hepatita B, administrata la 21 zile dupa nastereC.o unitate sange izogrup-izoRhD.tratament cu cortizonE.

(pag. 1864)

M1324010. In infectia cu virus hepatitic B rolul protector il au:Anticorpi anti-HbeA. Anticorpi anti-HBsB. anticorpi anti-HBcC.ADN polimerazaD.Antigenul HBsE.

(pag. 1850)

M1324011. Pentru hepatita B perioada de incubatie este intre14 si 30 de zileA. 30 si 180 de zileB. 21 si 90 de zileC.6 luni si 1 anD.10 si 21 de zileE.

(pag. 1857)

M1324012. Hepatita fulminanta este cel mai adesea intalnita in cursul infectiilor cu:virus A + virus EA.



virus A + virus BB. virus B + virus DC.virus B + virus GD.virus A + virus DE.

(pag. 1861)

M1324013. Vaccinul antihepatitic B se administreaza la urmatoarele intervale de timp0, 4, 12 luniA. 0, 6, 12 luniB. 0,1, 6 luniC.0, 4, 6 luniD.0, 2, 12 luniE.

(pag. 1863)

M1424014. Incubatia in hepatita virala B este in medie de:3 saptamaniA. 4 saptamaniB. 4 - 12 saptamaniC.5 -6 saptamaniD.7 saptamaniE.

(pag. 1857)

M1424015. Perioada de incubatie in hepatita acuta virala A este:10-14 zileA. 15-45 zileB. 1-7 zileC.45-160 zileD.14-28 zileE.

(pag. 1857)

M1524016. Hepatita virala acuta tip A are perioada de incubatie:aproximativ 4 saptamaniA. 60-180 zileB. 90-120 zileC.7 zileD.1-3 zileE.

(pag. 1847)

M1524017. Care din urmatorii anticorpi sunt considerati protectori fata de reinfectia cu HBV?atc. anti HbeA. atc. anti HBcB. atc. anti HBsC.atc. anti HBxD.atc. anti HBc si atc. anti HbeE.

(pag. 1850)

M1524018. In profilaxia carei hepatite virale acute, imunoglobulinele standard (IG) sunt eficiente?HAVA. HBVB. HCVC.HDVD.HEVE.



(pag. 1855, 1863, 1864)

M1524019. In profilaxia carei hepatite virale acute se utilizeaza imunoglobuline specifice?HAVA. HBVB. HCVC.HDVD.HEVE.

(pag. 1855, 1863)

M1524020. Serologic, infectia acuta cu VHB se caracterizeaza prin:atg HBs(+), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)A. atg HBs(+), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)B. atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgM antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(+)C.atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)D.atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)E.

(pag. 1859)

M1524021. Serologic, convalescenta dupa infectia cu VHB se caracterizeaza prin:atg HBs(+), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)A. atg HBs(+), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+), atc antiHBe(-)B. atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgM antiHBc(+), atg HBe(+/-), atc antiHBe(+/-)C.atg HBs(-), atc antiHBs(+), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(+/-)D.atg HBs(-), atc antiHBs(-), IgG antiHBc(+), atg HBe(-), atc antiHBe(-)E.

(pag. 1859)

M1624022. Urmatoarele afirmatii referitoare la epidemiologia hepatitei acute virale A sunt adevarate, cu EXCEPTIA:

in tarile dezvoltate, incidenta hepatitei tip A este in declin.A. Infectiile asimptomatice sunt cele mai frecvente.B. Adultii tind sa faca infectii simptomatice mai frecvent decat copiii.C.Varful epidemiologic in tarile cu prevalenta inalta a infectiei este primavara si vara, legat de transmiterea fecal-orala a virusului.

D.

Virusul hepatiei A se poate transmite si prin lapte si moluste contaminate, la fel ca si prin alte alimente.E.

(pag. 1855, 1856)

M1624023. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la perioada de incubatie a hepatitelor virale acute sunt false?

Hepatita virala A are o incubatie medie de 8 saptamani.A. Hepatita acuta B are o incubatie medie de 4-12 saptamani.B. Hepatita acuta C are o incubatie medie de 7 saptamani.C.Hepatita acuta B poate debuta si la 180 de zile de la momentul infectiei.D.Hepatita acuta C poate debuta si la 160 de zile de la momentul infectiei.E.

(pag. 1857)

M1624024. Urmatoarele afirmatii referitoare la prognosticul hepatitelor virale acute sunt adevarate, cu EXCEPTIA:

95% din pacientii cu hepatita acuta virala B se vindeca fara sechele.A. Pacientii cu hepatita acuta A fara alte boli asociate se vindeca intotdeauna.B. Mortalitatea in hepatita acuta E poate atinge 10-20% la gravide.C.Hepatita acuta C se transforma in infectie cronica in 85-90% din cazuri.D.Coinfectia B si D creste riscul croncizarii hepatitei B.E.

(pag. 1860, 1861)



M1624025. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul hepatitelor acute virale sunt adevarate?

Dieta trebuie sa fie hipocalorica, pentru a nu suprasolicita ficatul.A. Nu exista tratament specific pentru hepatitele acute virale.B. Corticoterapia este indicata doar in formele fulminante.C.Repausul prelungit la pat este esential pentru vindecare.D.Pacientul nu isi reia acticvitatea pana la normalizarea transaminazelor.E.

(pag. 1862)

M1624026. Indicati afirmatiile false privitor la simptomatologia prodromala a hepatitelor acute virale:Este sistemica si variabilaA. Anorexia, greata, varsaturile preced icterul cu 1-2 saptamaniB. Febra inalta (38-39*C) este mai des prezenta in hepatitele B sau C decat in hepatitele A si EC.Faringita, tusea si coriza pot precede instalarea icteruluiD.Scaunele deschise la culoare pot precede instalarea icterului clinic.E.

(pag. 1857)

M2324027. Hepatita A are o perioada de incubatie de aproximativ:10 saptamaniA. 6 saptamaniB. 4 saptamaniC.180 de zileD.mai mare de 180 de zileE.

(pag. 1847)

M2324028. În infectia cu virusul hepatitei B markeri serologici ai replicarii virale sunt:Anticorpi anti HbeA. Anticorpi anti HBsB. Anticorpi anti HBcC.Antigenul HbeD.Antigenul HBsE.

(pag. 1850)

M2324029. Perioada de incubatie a hepatitei B poate fi cuprinsa în intervalul de timp:10 - 28 de zileA. 8 - 12 luniB. 30 - 180 de zileC.4 - 15 zileD.Nici unul din raspunsuriE.

(pag. 1857)

M2324030. Infectia cu virusul hepatitei B se transmite prin urmatoarele cai cu exceptia:AerogenaA. PosttransfuzionalaB. Verticala (de la mama la fat)C.PercutanataD.SexualaE.

(pag. 1856)

M2324031. Profilaxia infectiei cu virusul hepatitei B la peroanele anterior sanatoase se efectueaza prin administrarea vaccinului antihepatitic B la urmatoarele intervale de timp:

1, 7, 14 luniA.



2, 8, 9 luniB. 3, 6, 9 luniC.0,1, 6 luniD.0,2, 12 luniE.

(pag. 1863)

M2524032. Urmatoarele virusuri hepatitice au un genom de tip ARN, cu exceptia:virusul hepatitic AA. virusul hepatitic BB. virusul hepatitic CC.virusul hepatitic DD.virusul hepatitic EE.

(pag. 1849)

M2524033. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos semnifica infectivitate crescuta a sangelui unui pacient diagnosticat cu hepatita virala acuta tip B?

atg HBsA. at HbeB. atg deltaC.atc anti HBcD.atc anti HbeE.

(pag. 1849)

M2524034. Urmatoarele simptome se pot intalni in perioada prodromala a hepatitelor virale acute, cu exceptia:

febraA. greturiB. varsaturi alimentareC.icterD.mialgiiE.

(pag. 1857)

M2524035. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgM anti HBc+, atg Hbe+, atc anti Hbe -. Care este semnificatia clinica?

infectie acuta cu HBV, infectivitate ridicataA. infectie cronica cu HBV, infectivitate ridicataB. infectie acuta cu HBV, infectivitate scazutaC.convalescenta dupa episodul acut de hepatita BD.infectie cu HBV in trecutul indepartat, rezolvataE.

(pag. 1859)

M2524036. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgG anti HBc+, atg Hbe+, atc anti Hbe -, ADN HBV prezent in ser. Care este semnificatia clinica?

infectie acuta cu HBV, infectivitate ridicataA. infectie cronica cu HBV, faza replicativaB. infectie cronica cu HBV, faza non-replicativaC.convalescenta dupa episodul acut de hepatita BD.infectie cu HBV in trecut, rezolvataE.

(pag. 1851,1859)

M2524037. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgM anti HBc+, atc anti HDV+ serici. Care este semnificatia clinica?

coinfectie HBV-HDVA.



suprainfectie HBV-HDVB. infectie HBV-HDV in trecut, rezolvataC.coinfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBVD.suprainfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBVE.

(pag. 1852,1860)

M2524038. Un pacient prezinta urmatorii markeri serologici: atg HBs+, atc anti HBs + (titru scazut), IgG anti HBc+, atc anti HDV+ serici. Care este semnificatia clinica?

coinfectie HBV-HDVA. suprainfectie HBV-HDVB. infectie HBV-HDV in tecut, rezolvataC.coinfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBVD.suprainfectie cu HDV la un pacient imunizat anti HBVE.

(pag. 1852,1859,1860)

M2524039. In transmiterea perinatala, care dintre virusurile hepatitice este predominant?virusul hepatitic AA. virusul hepatitic BB. virusul hepatitic CC.virusul hepatitic DD.virusul hepatitic EE.

(pag. 1855)

M2524040. In cazul unui copil nascut de o mama purtatoare de atg HBs, cu atg Hbe+, se vor lua urmatoarele masuri de profilaxie postexpunere:

administrare de imunoglobuline specifice (HBIG)A. administrare de vaccin anti hepatita BB. imunoglobuline specifice si vaccinare ulterioara anti hepatita BC.monitorizare timp de 6 luni, fara alta interventie medicalaD.administrare de hepatoprotectoareE.

(pag. 1864)

M2524041. Dupa infectarea cu virusul hepatitic B, primul marker detectabil in ser este:atg HbeA. atg HBsB. IgM anti HBcC.IgG anti HBcD.atc anti HBsE.

(pag. 1850)

M2624042. Care sunt modalitatile de transmitere ale hepatitei acute virale E:Verticala de la mama la fatA. SexualaB. DigestivaC.Prin transplant de organeD.Prin transfuzieE.

(pag. 1853)

M2624043. Principalele simptome prodomale ale hepatitelor acute virale sunt urmatoarele, cu exceptia:Sindrom digestiv, anorexie, grata, varsaturiA. Tuse, corizeB. FotofobieC.



Deficit motorD.Febra intre 38-390CE.

(pag. 1857)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1124044. Precizati care din urmatoarele afirmatii privind virusul hepatitei A (VHA) sunt adevarateeste un ARN virusA. exista 4 serotipuri de virusB. perioada de incubatie este de aproximativ 1 lunaC.anticorpii antiVHA nu pot fi detectati in timpul bolii acute, titrul lor incepand sa creasca la circa 6 saptamani de la infectie

D.

viremia diminua odata cu aparitia icteruluiE.

(pag. 1847)

M1124045. Despre variantele mutante ale virusului hepatitic B (VHB) urmatoarele afirmatii sunt adevarate

mutantii in regiunea pre core se asociaza cu boala hepatica mai blandaA. mutantii "de scapare"caracterizeaza subiectii vaccinati antiVHBB. variantele AgHBe negative raspund mai bine la terapia antiviralaC.la pacientii cu transplant hepatic se intalnesc frecvent variante VHB mutante in pre coreD.pacientii infectati cronic cu VHB mutant in pre core progreseaza mai rapid spre ciroza hepatica decat cei infectati cu varianta salbatica de virus

E.

(pag. 1851)

M1124046. Precizati care din variantele de mai jos privind dinamica serologica a infectiei cu virus hepatitic D (VHD) sunt corecte

AgHVD nu apare in serA. markerul de replicare al VHD este prezenta ARN VHD in ser si in ficatB. anticorpii anti VHD tip IgM pot sa apara la aproximativ 1 luna de la debutul simptomelorC.anticorpii anti VHD tip IgM sunt intotdeauna prezenti la debutul simptomatologieiD.in cazul infectiei cronice cu VHD apar exclusiv anticorpi anti VHD tip IgG in titruri inalteE.

(pag. 1852)

M1124047. Pentru care din urmatoarele virusuri hepatitice calea de transmitere sexuala este mai frecvent implicata in producerea infectiei

VHAA. VHBB. VHCC.VHDD.VHEE.

(pag. 1855)

M1124048. Identificati afirmatiile false despre virusurile hepatiticehepatita acuta virala A este mai simptomatica la copiiA. majoritatea cazurilor de hepatita transmisa prin transfuzie sanguina sunt cauzate de virusul hepatitic BB. in zonele endemice pentru infectia cu virus hepatitic D boala este extinsa in special la dependentii de droguri si recipientii de sange

C.

riscul transmiterii perinatale a virusului hepatitic C (VHC) nu depaseste 5%D.VHC are efect imunosupresor asupra gazdeiE.

(pag. 1856, 1857)



M1124049. In convalescenta dupa o hepatita acuta virala B putem avea in ser urmatorii markeriAgHBsA. anticorpi antiHBsB. anticorpi antiHBc IgMC.AgHBcD.anticorpi antiHBeE.

(pag. 1859)

M1124050. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarateformele colestatice de hepatita acuta virala cu virus hepatitic A (VHA) pot evolua cu anomalii ale testelor functionale hepatice pana la 1 an

A.

rata mortalitatii prin hepatita acuta virala E la gravide poate atinge 50%B. pacientii cu recaderi ale hepatitelor cu VHA se caracterizeaza prin recurenta simptomelor, insa nu sunt excretori fecali de virus

C.

sindromul asemanator bolii serului care apare la unii pacienti cu hepatita acuta B apare la circa 14 zile de la instalarea icterului

D.

in coma hepatica apare edem cerebralE.

(pag. 1860, 1861)

M1124051. Care din urmatoarele entitati pot prezice instalarea unei come hepatice intr-o hepatita virala acuta

cresterea rapida a nivelului bilirubinei sericeA. cresterea rapida in dimensiuni a ficatuluiB. timpul de protrombina foarte alungitC.somnolenta, confuziaD.prezenta ascitei si edemelorE.

(pag. 1861)

M1124052. Care din urmatoarele semne clinice sugereaza evolutia spre cronicizare a unei hepatite acute virale

persistenta hepatomegalieiA. persistenta asteniei fiziceB. scaderea dimensiunilor ficatuluiC.prezenta adenopatiilor periferice sau a splenomegalieiD.anorexie persistentaE.

(pag. 1861)

M1124053. Anumite caracteristici sugereaza evolutia catre cronicizare a unei hepatite acute virale. Precizati care sunt acestea

persistenta aminotransferazelor crescuteA. lipsa de revenire a bilirubinei la normal in 3 luni de la infectia acutaB. gamaglobuline crescute la 6 luni de la infectia acutaC.prelungirea timpului de protrombinaD.persistenta anti HBc dincolo de 1 an de la infectia acutaE.

(pag. 1861)

M1124054. Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a infectiilor virale hepatitice sunt falsedupa infectia acuta cu virus hepatitic C (VHC) "sansa" de a ramane infectat cronic este de circa 50%A. circa 80% din cei infectati cronic cu VHC dezvolta ciroza dupa un interval variabil de timpB. progresia hepatitei cronice cu VHC nu este dependenta de genotipul viral, ci de varsta la care survine infectia si de durata infectiei

C.

purtatorii de AgHBs au un risc crescut de a dezvolta hepatocarcinomD.infectia acuta cu virus hepatitic D creste probabilitatea cronicizarii infectiei B simultaneE.



(pag. 1861)

M1224055. Agentii etiologici responsabili de producerea unei hepatite virale acute cu transmitere percutana sunt sunt:

virusul hepatitei A (HAV)A. virusul hepatitei B (HBV)B. virusul hepatitei C (HCV)C.virusul hepatitei D (HDV)D.virusul hepatitei E (HEV)E.

(pag. 1855)

M1224056. Care sunt virusurile hepatitice umane care afecteaza predominent ficatul si au structura ARN:

virusul hepatitei A (HAV)A. virusul hepatitei B (HBV)B. virusul hepatitei C (HBC)C.virusul hepatitei E (HEV)D.virusul hepatitei G (HGV)E.

(pag. 1847)

M1224057. Diagnosticul bolii acute cu virus hepatitic B (HBV) este confirmat de prezenta:anticorpi IgM anti HVAA. anticorpi IgM HBcB. anticorpi IgG HBcC.Anticorpi-HCVD.Ag HBsE.

(pag. 1849)

M1224058. Caile de transmisie ale virusului hepatitic B sunt:perinatalaA. sexualaB. fecal-oralaC.percutanaD.hidricaE.

(pag. 1855)

M1224059. In prodromul unei hepatite acute virale, prezenta febrei de 38 grade Celsius -39 grade Celsius, sugereaza frecvent implicarea urmatoarelor virusuri hepatitice umane:

virusul A (HAV)A. virusul B (HBV)B. virusul C (HCV)C.virusul D (HDV)D.virusul E (HEV)E.

(pag. 1857)

M1224060. Care dintre urmatoarele date paraclinice, sugereaza un prognostic nefavorabil (instalarea unei afectari hepato-celulare severe) in evolutia unei hepatitei virale acute tip B:

prezenta hipoglicemieiA. scaderea amoniemieiB. scaderea albuminei sericeC.prelungirea timpului de protrombinaD.cresterea valorilor bilirubinei serice (hiperbilirubinemie)E.

(pag. 1860)



M1224061. Hepatita virala aacuta cu virus A se considera a prezenta recadere daca se constata:ameliorarea icteruluiA. recurenta simptomelor initialeB. excretia fecala a HAVC.cresterea aminotransferazelorD.evolutie clinica spre cronicizareE.

(pag. 1860)

M1224062. Evolutia fulminanta a unei hepatite este sugerata de:prezenta asciteiA. confuzie,dezorientare,somnolentaB. micsorarea rapida a dimensiunilor ficatuluiC.prelungirea timpului de protrombinaD.scadere ponderala marcataE.

(pag. 1861)

M1224063. In afara implicarii virusurilor hepatitice umane, instalarea afectarii hepatice poate fi cauzata de:

Leptospira sppA. Brucella sppB. Pneumocystis cariniiC.Mycobacteria sppD.TrichomonasE.

(pag. 1862.)

M1324064. In faza acuta a hepatitei A diagnosticul este sustinut de:Prezenta anticorpilor anti - HAV Ig GA. Prezenta anticorpilor anti-HAV Ig MB. aminotransferaza serica cu valori crescuteC.absenta virusului in materii fecaleD.hipocolesterolemieE.

(pag. 1847)

M1324065. Calea de transmitere a infectiei cu virusul hepatitei C (VHC) este:fecal-oralaA. posttransfuzionalaB. hemodializaC.hidricaD.transplant de organeE.

(pag. 1857)

M1324066. Debutul unei hepatite virale include frecvent urmatoarele simptome:digestiveA. pseudogripaleB. mio-osteo-articulareC.tulburari oculare si auditiveD.oligurie/anurieE.

(pag. 1857)

M1324067. In hepatita acuta B pot fi evidentiati urmatorii markeri virali:antigeni HBsA. anticorpi anti -HBsB.



Ig M anti -HBcC.Ig G anti-HBcD.antigen HbeE.

(pag. 1859)

M1324068. In hepatitele acute urmatoarele probe biologice sunt modificateVSHA. aminotransferaze sericeB. creatin-fosfokinazaC.fosfataza alcalina sericaD.rezerva alcalinaE.

(pag. 1858)

M1324069. Calea de transmitere a infectiei cu virusul hepatitei B poate fi:sexualaA. prin transfuzie de sange sau derivateB. aerogenaC.perinatalaD.percutanaE.

(pag. 1856)

M1324070. Complicatiile rare ale hepatitei virale includ:pancreatitaA. miocarditaB. osteomielitaC.meningitaD.anemia aplasticaE.

(pag. 1861)

M1424071. Diagnosticul de infectie cu VHB este pus in baza urmatorilor markeri serologici:AgHBs pozitivA. AgHBs pozitiv+ IgM-HBc poz + AgHBe pozitivB. AgHBs poz + IgG-HBc poz + AgHBe pozC.AgHBs poz + IgG - HBc poz + anticorpi anti HBe pozD.AgHBs neg + IgG - HBc poz + anticorpi anti HBe poz + anticorpi anti HBs pozE.

(pag. 1860)

M1424072. Cronicizarea hepatitei cu VHB este sugerata de:lipsa remiterii complete a simptomelor majore si persistenta hepatomegalieiA. prezenta necrozei in punti sau a necrozei multilobulare la biopsia hepaticaB. varsta peste 50 aniC.prezenta continua a AgHBs peste 6 luni dupa hepatita acutaD.lipsa revenirii la normal a ALT si AST in 6 - 12 luni dupa boala acutaE.

(pag. 1860, 1861)

M1424073. Manifestarile extrahepatice din infectiile cu VHB sau VHC, datorate depunerilor de complexe imune, includ:

glomerulonefrite cu sindrom nefroticA. sindromul Waterhouse-FriederichsenB. sindromul Gianotti-CrostiC.crioglobulinemia mixta esentialaD.poliarterita nodoasaE.



(pag. 1854, 1861)

M1424074. Diagnosticul etiologic al hepatitei acute virale B este sustinut de prezenta in sange a:antigenului HBsA. anticorpilor ANTI HBc TIP IgGB. antigenului HbeC.anticorpilor ANTI HbeD.anticorpilor ANTI HBc TIP IgME.

(pag. 1858-1859)

M1524075. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste atg HBs, cu EXCEPTIA:este constituient al anvelopei HBVA. poate exista in ser sub forma filamentoasa sau sfericaB. este constituient al nucleocapsideiC.nu induce aparitia de anticorpi specificiD.persistenta peste 6 luni sugereaza cronicizarea infectieiE.

(pag. 1850)

M1524076. In legatura cu virusul hepatitic E afirmatiile de mai jos sunt adevarate, cu EXCEPTIA:realizeaza un tip distinct de hepatita nonA nonB, cu modalitate de transmitere digestivaA. este incadrat in clasa flavivirusurilorB. izolatele HEV par sa apartina unui singur serotipC.poate duce la aparitia de hepatita cronica, ciroza hepatica, carcinom hepatocelularD.este inrudit cu HAVE.

(pag. 1853, 1847)

M1524077. Care dintre hepatitele virale acute pot fi prevenite prin vaccinare:HAVA. HBVB. HCVC.HGVD.HEVE.

(pag. 1855)

M1524078. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu epidemiologia hepatitei virale acute tip A:

virusul se transmite predominant pe cale transfuzionalaA. apar valuri epidemice la 5-20 de aniB. numarul de cazuri este constant pe parcursul anuluiC.acest tip de hepatita apare mai ales la sfarsitul toamnei si inceputul ierniiD.calea majora de transmitere este fecal-oralaE.

(pag. 1855, 1856)

M1524079. In perioada prodromala a hepatitelor virale acute putem intalni urmatoarele simptome:anorexieA. greturiB. icterC.varsaturiD.artralgiiE.

(pag. 1857)

M1524080. Prezenta in ser a atg HBs, IgM anti HBc si a atg Hbe la un pacient cu hepatita virala acuta, semnifica:



infectie hepatica acutaA. infectie hepatica cronicaB. implicare etiologica a HBVC.infectivitate ridicataD.convalescenta dupa infectia cu HBVE.

(pag. 1859)

M1524081. Hepatitele acute virale cu transmitere fecal-orala sunt:HAVA. HBVB. HCVC.HDVD.HEVE.

(pag. 1855)

M1524082. Durata fazei posticterice in hepatitele virale acute, cuprinsa intre 2-12 saptamani, este de obicei mai prelungita in:

HAVA. HBVB. HCVC.HDVD.HEVE.

(pag. 1858)

M1524083. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate in ceea ce priveste hepatita acuta virala tip E?

seamana ca modalitate de transmitere cu HVA (enterica)A. se transmite cu frecventa crescuta la contactii apropiatiB. cazurile apar dupa contaminarea rezervoarelor de apaC.cazurile pot evolua spre cronicizareD.rata de mortalitate este mai mare la femeile insarcinateE.

(pag. 1857, 1860)

M1624084. Urmatoarele afirmatii referitoare la profilaxia hepatitelor acute virale prin vaccinare sunt adevarate:

Profilaxia postexpunere pentru VHB presupune asocierea vaccinului specific cu imunoglobuline specifice.A. Vaccinarea pentru virusul B asigura si protectie impotriva virusului D.B. Prevenirea hepatitei C se paote face doar prin vaccinare.C.in cazul expunerii accidentale la VHC, vaccinarea este ineficienta si se indica administrarea de imunoglobuline specifice.

D.

Gravidele nu pot fi vaccinate impotriva virusului hepatitei B.E.

(pag. 1864)

M1624085. Biopsia hepatica este indicata in hepatiele acute virale cand:Se suspicioneaza o hepatita cronica.A. Diagnosticul este incert.B. Se suspicioneaza evolutia spre o forma fulminanta si in acest fel se pune un diagnostic precoce.C.in formele colestatice.D.in formele anicterice.E.

(pag. 1860)

M1624086. Simptomatologia perioadei icterice a hepatitei virale B include:Pierdere usoara in greutateA.



Hepatomegalie nedureroasaB. Splenomegalie in 70-80% din cazuriC.Rar, stelute vasculareD.Adenopatie cervicala in 10-20% din cazuriE.

(pag. 1857,1858)

M1624087. Indicati afirmatiile false referitoare la perioada de convalescenta a hepatitelor acute virale:Pot persista anomalii ale testelor biochimice hepaticeA. Hepatomegalia regreseaza completB. insanatosirea completa d.p.d.v biochimic si clinic survine la 75% din bolnavii de hepatita AC.25% din bolnavii cu hepatita acuta B prezinta intarzierea recuperarii clinice si bio-chimice peste 3-4 luniD.Durata fazei posticterice nu depaseste 6 saptamani.E.

(pag. 1858)

M1624088. Prelungirea timpului de protrombina, in hepatitele acute virale, poate semnifica:Necroza hepatocelulara extinsaA. Deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenazaB. Deficit sever de sintezaC.Indicator de prognostic nefavorabilD.O forma colestatica de hepatitaE.

(pag. 1858)

M2324089. Virusul hepatitei A nu este:Virus ADNA. Virus ARN capsulatB. Virus ARN necapsulatC.PicornavirusD.TermostabilE.

(pag. 1847)

M2324090. În faza acuta a hepatitei A diagnosticul nu este sustinut de:Prezanta anticorpilor Ig G anti HAVA. Prezenta anticorpilor Ig M anti HAVB. Creastere serica a transaminazelorC.Absenta virusului în materiile fecaleD.HipocolesterolemieE.

(pag. 1847)

M2324091. Calea de transmitere a infectiei cu virusul hepatitei C nu este:Fecal-oralaA. Prin transfuzii de sangeB. Prin sistemele de hemodializaC.HidricaD.Transplant de organeE.

(pag. 1857)

M2324092. O hepatita virala la debut nu include frecvent urmatoarele simptome:Oculare si auditiveA. DigestiveB. PseudogripaleC.Mio-osteo-articulareD.OligurieE.



(pag. 1857)

M2324093. Diagnosticul serologic al hepatitei acute B poate fi sustinut de prezenta urmatorilor markeri:Anticorpi anti HVCA. Anticorpi anti HBsB. Ig M anti HBcC.Ig G anti HBcD.Antigen HbeE.

(pag. 1859)

M2324094. Urmatoarele probe biologice sunt modificate într-o hepatita acuta virala:nivelul seric al ALTA. creatin-fosfokinazaB. presiunea capilara pulmonaraC.Rezerva alacalinaD.Fosfataza alcalina sericaE.

(pag. 1858)

M2324095. Urmatoarele tipuri de infectie cu virusuri hepatotrope nu sunt asociate cu risc crecut de boala fulminanta:

Virus A + Virus EA. Virus A + Virus BB. Virus B + Virus GC.Virus B + Virus DD.Virus A + Virus DE.

(pag. 1861)

M2324096. Urmatoarele hepatite acute pot evolua catre cronicizare:Hepatita cu virus AA. Hepatita din cadrul infectiei cu virusul Ebstein-BarrB. Hepatita DC.Hepatita CD.hepatita BE.

(pag. 1861)

M2324097. Urmatoarele afirmatii referitoare la virusul D sunt adevarate:Este un virus defectivA. Poate determina coinfectie sau suprainfectie cu virusul hepatitei BB. Este un ADN virusC.Determina forme supraacute de boalaD.Prezinta învelis propriuE.

(pag. 1852)

M2324098. În cadrul complicatiilor hepatitei virale sunt decrise urmatoarele:MiocarditaA. MeningitaB. Anemia feriprivaC.Anemia aplasticaD.PancreatitaE.

(pag. 1861)

M2524099. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jospot genera afectiuni hepatice progresive, cu tendinta la cronicizare?



virusul hepatitic AA. virusul hepatitic BB. virusul hepatitic CC.virusul hepatitic DD.virusul hepatitic EE.

(pag. 1847)

M2524100. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la structura virusului hepatitic A, sunt adevarate?

este un virus ARNA. se incadreaza in familia picornavirusB. este capsulatC.are un diametru de 27 nm.D.capsida contine 4 polipeptide (VP1-VP4)E.

(pag. 1847)

M2524101. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la structura virusului hepatitic B, sunt adevarate?

este un virus ADNA. genomul viral este de tip ARNB. are un diametru de 42 nm.C.anvelopa externa este alcatuita din atg HBsD.la nivelul nucleocapsidei se pot dcela doua antigene: atg HBc si atg HbeE.

(pag. 1848)

M2524102. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos semnifica replicarea virusului hepatitic B?IgM anti HBcA. IgG anti HBcB. atg HbeC.atg HBsD.ADN HBVE.

(pag. 1849)

M2524103. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos pot fi intalniti intr-o infectie cronica cu virusul hepatitic B-stadiu replicativ?

atg HBsA. atg HbeB. atc antiHBs (cu titru inalt)C.atc antiHBeD.ADN HBV in ser si hepatociteE.

(pag. 1850,1851)

M2524104. Care dintre markerii serologici enumerati mai jos pot fi intalniti intr-o infectie cronica cu virusul hepatitic B-stadiu non-replicativ?

atg HbeA. atc antiHBeB. IgG antiHBcC.IgM antiHBcD.ADN HBV in hepatocite, integrat genomicE.

(pag. 1850,1851)

M2524105. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la virusul hepatitic delta, sunt adevarate?este un virus ARN defectivA.



pentru replicare si expresie are nevoie de ajutorul functional al virusului hepatitic BB. invelisul extern este realizat de antigenul deltaC.poate sa infecteze o persoana simultan cu virusul hepatitic BD.poate sa realizeze o suprainfectie a unei persoane cronic infectate cu virusul hepatitic BE.

(pag. 1852)

M2524106. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la virusul hepatitic C, sunt adevarate?virusul este incadrat in familia FlaviviridaeA. genomul HCV este de tip ARNB. exista cel putin 6 genotipuri diferiteC.infecteaza gazda umana pe cale fecal-oralaD.o persoana se considera infectata cu HCV daca se deceleaza in sange atc anti HCV sau ARN-ul viralE.

(pag. 1853,1853)

M2524107. In hepatita virala acuta, care dintre manifestarile prodromale enumerate mai jos par a fi in relatie cu depunerea de complexe imune la nivelul vaselor tisulare?

rash de tip urticarianA. angioedemB. febraC.artritaD.sensibilitatea epigastricaE.

(pag. 1854)

M2524108. Care dintre manifestarile clinice enumerate mai jos, intalnite la un pacient cu infectie cronica cu virusul hepatitic B, se datoreaza complexelor imune circulante?

febraA. artritaB. angioedemulC.glomerulonefritaD.crioglobulinemia mixta esentialaE.

(pag. 1854)

M2524109. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile hepatitei virale acute tip A?

incubatie medie de 30 zileA. debut de regula acutB. afecteaza predominent copii si adultii tineriC.formele fulminante de boala sunt frecventeD.prognosticul bolii este rezervatE.

(pag. 1855)

M2524110. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jos se transmit dominant parenteral?virusul hepatitic AA. virusul hepatitic BB. virusul hepatitic CC.virusul hepatitic DD.virusul hepatitic EE.

(pag. 1855)

M2524111. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile hepatitei virale acute de tip B?

incubatie intre 15 si 45 zileA. debut insidios sau acutB.



afecteaza preponderent varstnicii peste 65 aniC.poate evolua spre cronicizareD.formele fulminante sunt recunoscute in 60-70% din cazuriE.

(pag. 1855)

M2524112. Care dintre caracteristicile clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt superpozabile hepatitei virale acute tip C?

afecteaza frecvent copii sub 10 aniA. transmiterea virusului se face pe cale parenteralaB. debutul bolii este acut, zgomotosC.cronicizarea se inregistreaza in 50-70% din cazuriD.infectia cronica poate duce la aparitia hepatocarcinomuluiE.

(pag. 1855)

M2524113. Care dintre virusurile hepatitice enumerate mai jos pot genera carcinom hepatic?virusul hepatitic AA. virusul hepatitic BB. virusul hepatitic CC.virusul hepatitic DD.virusul hepatitic EE.

(pag. 1855)

M2524114. Prezenta izolata a anticorpilor antiHBs in serul unui pacient poate semnifica:persoana vaccinataA. infectie in trecutul indepartatB. infectie acuta cu HBVC.infectie cronica cu HBVD.reactie fals pozitivaE.

(pag. 1859)

M2524115. In hepatita virala acuta-forma medie anicterica-se pot intalni urmatoarele modificari de laborator:

aminotransferaze serice crescuteA. bilirubinemie serica crescuta (>15 mg/dl)B. limfopenie tranzitorieC.prelungire importanta a timpului de protrombina (TP)D.crestere moderata a gamaglobulinelorE.

(pag. 1858)

M2524116. Care dintre caracteristicile de laborator enumerate mai jos se coreleaza cu formele severe ale hepatitelor virale acute (cu lezare importanta hepatocelulara)?

aminotransferaze serice crescuteA. bilirubinemie > 20 mg/dl, persistentaB. prelungire importanta a timpului de protrombina (TP)C.hipoglicemieD.nivel normal al albuminei sericeE.

(pag. 1858)

M2524117. Care dintre fluidele organismului pot transmite cu siguranta virusul hepatitic B?salivaA. lichidul seminalB. materiile fecaleC.serulD.



lichidul pleuralE.

(pag. 1856)

M2524118. Care dintre grupurile de persoane enumerate mai jos sunt mai expuse infectiei cu virusul hepatitic B?

copii nascuti din mame purtatoare de atg HBs si atg HbeA. hemofiliciiB. sotiile indivizilor cu infectie acuta cu HBVC.homosexualiiD.malnutritiiE.

(pag. 1856)

M2524119. Urmatoarele produse biologice sunt mai frecvent implicate in transmiterea virusului hepatitic C?

singe integralA. plasmaB. concentratele de factori de coagulareC.albuminaD.imunoglobuline (administrabile intramuscular)E.

(pag. 1857)

M2524120. Urmatoarele grupe de persoane pot fi expuse riscului de infectie cu virusul hepatitic C:hemofiliciiA. pacientii transfuzatiB. pacientii transplantatiC.ciroticii care au primit albuminaD.pacientii vaccinati recentE.

(pag. 1857)

M2624121. Indicati afirmatiile corecte referitoare la hepatita acuta virala B:Primul marker detectabil in ser este AgHBsA. Anticorpii anti-HBs sunt detectabili in ser nedefinit dupa boala acutaB. Anticorpii anti-HBc pot fi evidentiasi in ser incepand cu perioada de declin a boliiC.AG HBs este detectabil in ser de reguli peste 6 luni de la debutD.Atc Anti-HBc din ser preced cu cateva saptamani anticorpii anti-HBsE.

(pag. 1850)

M2624122. Urmatoarele afirmatii cu privire la hepatita virala acuta B sunt corecte cu exceptia:In infectia acuta HBV, AgHBe se dezvolta tardiv in decursul boliiA. Serul AgHBs pozitiv continand AgHBe prewzinta infectivitate ridicataB. Gravidele purtatoare de AgHBs si Atc Anti-Hbe transmit frecvent infectia produsului de conceptieC.Persistenta in ser a AgHBe peste durata de 3 luni semnaleaza dezvoltarea infectiei croniceD.Persistenta AgHBe dupa hepatita acuta virala B se asociaza cu continuarea replicarii viraleE.

(pag. 1850)

M2624123. Indicati afirmatiile corecte referitoare la diagnosticul de laborator al hepatitei acute virale C:Absenta Atc anti-HCV permite excluderea infectiei cu HCVA. ARN-ul HCV este detectabil dupa cateva zile de la expunerea la HCVB. Cea mai sensibila metoda de evidetiere a ARN-HCV este PCRC.Cresterea alaninaminotransferazei (ALT) este precedata de aparitia ARN-HCVD.ARN-ul HCV nu este detectabil in limfocitele din sange la persoanele infectateE.

(pag. 1853)



M2624124. Pentru diagnosticul hepatitelor acute virale se impune:Biopsia cand se suspecteaza o hepatita cronicaA. Testarea serologica a pacientuluiB. Determinarea TCD4+C.Aminotransferazele serice (AST) si (ALT)D.Dozarea de complexe imune circulante in serE.

(pag. 1860)

M2624125. Care sunt principalele caracteristicve ale HCV:Au fost identificate cel putin 6 genotipuri distincteA. Induce imunitate durabila fata de reinfectieB. Anticorpii neutralizanti HCV se mentin pe durata nelimitataC.Diversitatea genotipica a semispeciilor HCV rezulta din mutatiile acestuiaD.Este un virus ADNE.

(pag. 1852)

M2624126. Prognosticul leziunilor in hepatita acuta virala B sunt determinate de:Efectul citopatic direct al VHBA. Raspunsul imunocelular neadecvatB. Raspunsul imunologic al gazdeiC.Infectia concomitenta cu HDV este asociata cu leziuni minime hepaticeD.Mutantii genetici precore ai HBV nu se asociaza cu un prognostic severE.

(pag. 1854)

M2624127. Pricipalele leziuni morfologice ale hepatitelor virale acute sunt:Celulele Kupffer nemodificateA. Infiltrarea panlobulara cu celule mononucleareB. Absenta colestezeiC.Necroza celulelor hepaticeD.Mitoza celuleor hepaticeE.

(pag. 1854)

M2624128. Persoanele HBs pozitive trtebuiesc evaluate in vederea diferentierii de infectie HBV cronica prin:

IgM anti HBcA. Anti-HBsB. IgG anti-HBcC.TCD4+D.ADN-HBV sericE.

(pag. 1858,1859)

M2624129. Specificati care sunt tipurile de hepatite virale acute ka care forma fulminanta apare mai frecvent:

Hepatita BA. Hepatita AB. Hepatita EC.Hepatita DD.Hepatita CE.

(pag. 1861)

M2624130. Principalele caracteristic ale hepatitei fulminante sunt urmatoarele, cu exceptia:EncefalopatiaA.



Scaderea nivelului bilirubineiB. Starea comatoasaC.Timpul de protombina scurtatD.Micsorarea dimensiunilor hepaticeE.

(pag. 1861)

M2624131. Indicati afirmatiile false referitoare la complicatiile rare ale hepatitelor virale acute:Pneumonia atipicaA. Hepatita anictericaB. Mielita transversaC.MiocarditaD.Sindromul Gianotti-CrostiE.

(pag. 1861)

M2624132. Care este durata corecta a perioadei de incubatie a hepatitelor virale acute:Hepatita acuta B: in medie 4-12 saptimaniA. Hepatita D: in medie 5-7 saptamaniB. Hepatita C: in medie 7 saptamaniC.Hepatita E 180 de zileD.Hepatita A in medie 8 saptamaniE.

(pag. 1857)

M2624133. Semnificatia timnpului de protombina in hepatitele acute virale sunt urmatoarele, cu exceptia:

Indica un prognostic favorabilA. Prelungirea acestuia reflecta deficitul de sintezaB. Conduce la cronicizareC.Necroza hepatocelulara extinsaD.Contribuie la un prognostic nefavorabilE.

(pag. 1858)



Tema nr. 25Septicemia



M1125001. Care dintre urmatorii factori nu predispun la bacteriemie cu bacili Gram negativi ?diabetul zaharatA. ciroza hepaticaB. limfoamele maligneC.administrarea intravenoasa a medicamentelorD.neutropeniaE.

(pag. 852)

M1125002. Factorii de risc majori pentru bacteriemia cu coci Gram pozitivi sunt urmatorii, cu exceptia:arsurile intinseA. tratamentul cu antibiotice cu spectru largB. injectiile intravenoaseC.cateterismul vascularD.protezele valvulare mecaniceE.

(pag. 852)

M1125003. Care din urmatoarele manevre nu contribuie la cresterea incidentei septicemiei?montarea unui stimulator cardiacA. sondajul vezico-ureteralB. irigografiaC.ventilatia mecanicaD.angiografiaE.

(pag. 853)

M1125004. Dintre mediatorii participanti in procesul inflamatiei doar unul este mediatorul principal in septicemie:

interleukina (IL-1 ß)A. factorul necrozei tumorale alfa (TNF alfa)B. lipopolizaharidul (LPS)C.prostaglandina E2 (PG E2)D.oxidul nitric (NO)E.

(pag. 853)

M1125005. Tratamentul initial al hipotensiunii din socul septic consta in una din urmatoarele atitudini terapeutice:

transfuzia de sange izogrupA. transfuzii de masa trombocitaraB. perfuzii cu solutie salina izotonaC.administrarea de substante vasopresoare intravenoaseD.administrarea de glucocorticosteroizi intravenosE.

(pag. 856)



M1125006. Urmatoarele afectiuni pot fi complicatii ase septicemiei, cu o exceptie:sindromul de detresa respiratorie a adultului ( ARDS )A. hemoragia digestiva superioaraB. socul septicC.insuficienta renala acutaD.infarctul miocardic acutE.

(pag. 855)

M1125007. In septicemie se constata urmatoarele modificari de laborator, cu exceptia:leucopenieA. trombocitozaB. neutrofilie cu corpi DohreC.fibrinogen plasmatic scazutD.retentie azotataE.

(pag. 855)

M1225008. In cazului sepsisului sever hemocultura permite identificarea agentului infectios (bacterie sau fung) in procent de:

20-40% din cazuriA. 70-85% din cazuriB. 10-15 % din cazuriC.60-65% din cazuriD.mai putin de 10% din cazuriE.

(pag. 852)

M1225009. Din totalul cazurilor de sepsis care este media de instalare a acestei afectiuni la pacientii spitalizati pentru alte afectiuni (context nozocomial):

2/3 din cazuriA. 1/3 din cazuriB. 50% din cazuriC.85% din cazuriD.75% din cazuriE.

(pag. 852)

M1225010. Sepsisul este definit ca:SRIS cauzat de un agent bacterian dovedit sau suspectatA. SRIS declansat de instalarea unei infectii viraleB. SRIS declansat de instalarea unui anevrism disecant de aortaC.SRIS declansat de administrarea unei medicatii imunosupresiveD.SRIS declansat urmare aplicarii unei chimioterapiiE.

(pag. 853)

M1225011. Care este receptorul de pe suprafata monocitelor sau macrofagelor care permite legarea lipopolizaharidului (LPS, numit si endotoxina) eliberat de bacteriile Gram negative:

CD14A. CD4B. CD8C.CXCR4D.CCR5E.

(pag. 853)

M1225012. Prezenta unui sindrom hemoragipar, exteriorizat prin petesii sau purpura cutanata, la un pacient confirmat cu sepsis sever si soc septic, orienteza diagnosticul spre implicarea:



Neisseriei meningitidisA. Staphylococcus aureusB. Streptococcus pyogenesC.EnterococcusD.Clostridium perfringensE.

(pag. 854)

M1225013. O examinare paraclinica cu valoare diagnostica (sepsis) si prognostica (sepsis sever cu soc septic) este cresterea precoce a:

nivelului sangvin de lactatA. transaminazelor (TGP/TGO)B. creatininei sericeC.fosfatazei alcalineD.proteinei C reactiveE.

(pag. 854)

M1325014. Pentru evitarea edemului pulmonar in cursul unei septicemii, presiunea capilara pulmonara trebuie mentinuta intre:

8 - 12 mmHgA. 10 - 20 mmHgB. > 20 mmHgC.14 - 18 mmHgD.< 10 mmHgE.

(pag. 856)

M1325015. Lipidul A este caracteristic urmatoarelor microorganisme:Coci gram-pozitivA. FungiB. Coci gram-negativC.Bacili gram-pozitiviD.Bacili gram-negativiE.

(pag. 857)

M1425016. Cand sepsisul este insotit de petesii sau purpura cutanata, trebuie suspectata infectia cu:Staphilococcus aureusA. Neisseria meningitidisB. Streptococcus pyogenesC.Pseudomonas aeruginosaD.Escherichia coliE.

(pag. 854)

M1525017. Sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS) se defineste prin asocierea variabila a urmatoarelor conditii, cu EXCEPTIA:

temperatura peste 38° C sau sub 36° CA. frecventa respiratorie peste 20 resp/minB. frecventa cardiaca peste 90 batai/minC.hemoculturi pozitiveD.numar de leucocite peste 12000/mmc sau sub 4000/mmcE.

(pag. 853)

M1525018. Care dintre urmatoarele modificari cutanate aparute la un pacient cu sepsis sugereaza sindromul de soc toxic stafilococic:

petesii si purpuraA.



ectima gangrenosumB. echimozeC.leziuni buloaseD.eritrodermia generalizataE.

(pag. 854)

M1525019. In sepsis, care dintre variabilele individuale influenteaza cel mai puternic riscul de deces:varstaA. sexulB. boala de bazaC.statusul nutritionalD.institutionalizarea permanentaE.

(pag. 857)

M1525020. In cazul unui consumator de droguri i.v., alergic la beta-lactamine, diagnosticat cu sepsis probabil stafilococic, intr-o zona cu prevalenta mare a S. Aureus meticilino-rezistent se opteaza de prima intentie pentru asocierea:

penicilina+gentamicinaA. oxacilina+gentamicinaB. amoxicilina+tobramicinaC.doxiciclina+amikacinaD.vancomicina+gentamicinaE.

(pag. 856)

M1525021. La un bolnav cu sepsis, hemoliza activa sugereaza una dintre urmatoarele conditii, cu EXCEPTIA:

bacteriemie cu clostridiiA. malarieB. pneumonie cu Pneumocistis cariniiC.reactie adversa la medicamenteD.coagulare intravasculara diseminataE.

(pag. 855)

M1625022. Absenta febrei la pacientii septici este caracteristica in urmatoarele situatii:Nou-nascutiA. ArsurileB. Prezenta dispozitivelor mecanicezC.Pacienti splenectomizatiD.Pacienti cu diabet zaharatE.

(pag. 854)

M1625023. Specificati care din urmatoarele mecanisme nu intervin in declansarea socului septic:Scaderea severa a rezistentei vasculare sistemiceA. Maldistributia fluxului sanguinB. Hipovolemia functionalaC.Presiunea crescuta in capilarele pulmonare peste 18mmHgD.PoliuriaE.

(pag. 855)

M1625024. Indicati care din urmatoarele situatii favorizeaza fungemia:Pacientii imunodeprimati cu neutropenieA. VarstniciB. Pacienti cu boli croniceC.



Nou-nascutiD.Procedurile invaziveE.

(pag. 852)

M1625025. Eritrodermia generalizata la un pacient septic sugereaza:Bacteriemie cu VibriovulnificusA. Infectia cu Haemophylus influenzaeB. Febra patata a Muntilor stancosiC.Sindromul de soc toxic cauzat de Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenesD.Bacteriemia cu Pseudomonas aeruginosaE.

(pag. 854)

M1625026. In tratamentul sepsisului terapia ventilatorie este indicata in urmatoarele situatii cu EXCEPTIA:

Hipoxemia progresivaA. HipercapniaB. Deteriorare neurologicaC.Insuficienta muschilor respiratoriD.Presiune arteriala medie peste 60mmHgE.

(pag. 857)

M1625027. Indicati regimul terapeutic recomandat in sepsisul sever la un pacient splenectomizat alergic la agenti betalactamici:

Vancomicina+CiprofloxacinaA. Imipenem CilastatinB. Ampicilina+GentamicinaC.Piperacilina - TazobactanD.Oxacilina+GentamicinaE.

(pag. 856)

M2325028. Lipidul A este descris în structura urmatoarelor microorganisme:Bacili gram-negativA. Bacili gram-pozitivB. Coci gram-pozitivC.RicketsiiD.FungiE.

(pag. 857)

M2325029. În cadrul tratamentului sepsisului, pentru a evita declansarea edemului pulmonar acut presiunea venoasa centrala trebuie mentinuta la valoarea de:

10 - 12 mm HgA. 14 - 18 cm H2OB. 10 - 12 cm H2OC.6 - 8 cm H2OD.mai mare de 12 cm H2OE.

(pag. 856)

M2325030. În etapa precoce a sepsisului pot fi decelate urmatoarele modificari ale parametrilor de laborator cu exceptia:

HiperbilirubinemieA. TrombocitozaB. Cresterea retentiei azotateC.Acidoza lacticaD.



HiperglicemieE.

(pag. 855)

M2525031. Care din afirmatiile de mai jos defineste socul septic?sepsis cu hipotensiune neresponsiva la resuscitarea lichidiana, asociate cu disfunctie de organ sau anomalii de perfuzie

A.

sepsis asociat cu tensiune < 90 mmHg, corectabila prin aport lichidianB. extremitati reci la un pacient cu sepsisC.puls filiform decelabil la un pacient cu sepsisD.cianoza extremitatilor la un pacient cu sepsisE.

(pag. 853)

M2525032. Urmatoarele afirmatii privitoare la TNF alfa sunt adevarate, cu exceptia:stimuleaza leucociteleA. stimuleaza endoteliul vascularB. nivelul TNF alfa este crescut la majoritatea pacientilor cu sepsis severC.la animale, dozele mari de TNF alfa induc soc si coagulare intrevasculara diseminataD.are rol minor in declansarea sepsisuluiE.

(pag. 853)

M2525033. Urmatorii mediatori sunt derivati din fosfolipide, cu exceptia:prostaglandina E2A. prostaciclinaB. IL-2C.tromboxanulD.factorul de activare plachetara (PAF)E.

(pag. 853)

M2525034. Urmatoarele semne/simptome pot fi urmarea hipotensiunii si coagularii intravasculare diseminate, cu exceptia:

acrocianozaA. necroze ale tesuturilor perifericeB. pustuleC.eritrodermia difuzaD.bule sau leziuni hemoragiceE.

(pag. 854)

M2525035. Care dintre conditiile de mai jos nu se regasesc in definitia sepsisul sever?oliguriaA. acidoza metabolicaB. alterarea acuta a starii mentaleC.prelungirea marcata a timpului de protrombinaD.sindromul de detresa respiratorie de tip adultE.

(pag. 853)

M2525036. Care dintre germenii de mai jos, izolati de la un pacient cu sepsis, pot genera petesii sau purpura cutanata?

Neisseria gonorrhoeaeA. Neiserria meningitidisB. Pseudomonas aeruginosaC.Staphylococcus aureusD.Candida albicansE.



(pag. 854)

M2525037. Care dintre caracteristicile de mai jos nu influenteaza durata terapiei antimicrobiene la un pacient cu sepsis?

localizarea infectiei in tesuturiA. necesitatea drenajuluiB. susceptibilitatea la antibiotice a germenului cauzalC.boala de bazaD.costul medicatieiE.

(pag. 856)

M2625038. Specificati factorii care nu contin la reducerea morbiditatii si mortalitatii prin sepsis:Cresterea numarului de proceduri invaziveA. Antibioticoterapia nejustificataB. Limitarea duratei de folosire a cateterelor vasculare si vezicaleC.Corectarea neutropenieiD.Identificarea pacientilor cu risc crescut la sepsis severE.

(pag. 857)


M1125039. Urmatoarele secvente sunt consecintele legarii endotoxinelor de receptorii de pe monocite, macrofage si neutrofile:

eliberarea de citokineA. inactivarea complementuluiB. cresterea nivelului cortizolului plasmaticC.activarea endoteliului vascularD.leucopeniaE.

(pag. 853-854)

M1125040. Care dintre urmatoarele conditii nu intra in definitia septicemiei:temperatura orala sub 36°CA. PaCO2 > 45 mmHgB. frecventa cardiaca > 90b/minC.etiologia microbianaD.numar de leucocite normalE.

(pag. 853)

M1125041. In septicemie, febra poate lipsi la urmatoarele categorii de bolnavi:fumatoriA. bolnavi in stadiu uremicB. alcoolici croniciC.varstniciD.bolnavi cu disfunctii neurologiceE.

(pag. 854)

M1125042. "Ectima gangrenosum" este:o leziune cutanata ischemica localizata la degeteA. o leziune cutanata asociata cu hemoragie si necrozaB. o leziune cutanata datorata infectiei cu meningococC.o leziune cutanata data de infectia cu Pseudomonas aeruginosaD.



o leziune cutanata intilnita la neutropeniciE.

(pag. 854)

M1125043. Prezenta icterului hemolitic la pacientii cu septicemie sugereaza:bacteriemie cu Clostridium perfringensA. sindrom de coagulare intravasculara diseminata (CID )B. reactie adversa la medicamenteC.disfunctia canaliculelor biliareD.hepatita acutaE.

(pag. 855)

M1125044. Care dintre urmatoarele afirmatii despre socul septic sunt adevarate:debitul cardiac este scazutA. scade rezistenta vasculara sistemicaB. fractia de ejectie a ventricului stang este pastrataC.debitul cardiac este crescutD.rezistenta vasculara sistemica este crescutaE.

(pag. 855)

M1125045. In care din urmatoarele situatii pacientii cu septicemie pot avea hemoculturi negative?infectii cu stafilococ auriuA. infectii fungiceB. in cazul administrarii anteriore de antibioticeC.in cazul meningococemiei fulminanteD.in infectiile cu bacterii cu crestere lentaE.

(pag. 852-855)

M1125046. La pacientii cu septicemie tratamentul cu hemisuccinat de hidrocortizon este indicat in urmatoarele situatii:

septicemie cu meningococA. insuficienta renala acutaB. hipotensiunea arteriala refractara la terapieC.tuberculoza diseminata cu afectarea suprarenalelorD.hipotensiunea care raspunde la administrarea de lichide si vasopresoareE.

(pag. 856)

M1225047. Declansarea unei bacteriemii produsa de bacili Gram pozitivi, este favorizata de existenta urmatorilor factori de risc:

cateterism vascularA. arsuriB. administrarea intravenoasa a medicamentelorC.administrarea orala a medicamentelorD.existenta unei protezari mecaniceE.

(pag. 852)

M1225048. Sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS) se defineste prin prezenta a cel putin 2 din urmatoarele conditii:

temperatura > 38 °C sau < 36°CA. frecventa respiratiilor > 20 respiratii/minut sau PaCO2 < 32 mmHgB. frecventa cardiaca > 90 batai/minutC.leucocite > 12000/mmc sau < 4000/mmcD.frison solemn cu durata de minim 10 minuteE.



(pag. 853)

M1225049. Care sunt citokinele inflamatorii a caror eliberare declanseaza si agraveaza evolutia sepsislului:

factorul de necroza tumorala alfa (TNF-alfa)A. interleukina 1ß (IL-1ß)B. interferonul gama (ITF-gama)C.interleukina 8 (IL-8)D.interleukina 4 (IL-4)E.

(pag. 853)

M1225050. In contextul unei septicemii instalata cert, prezenta afebrilitatii poate fi intalnita frecvent la urmatoarele categorii de pacienti:

nou-nascutiA. persoane varstniceB. pacienti cu uremieC.pacienti cu teren imunocompetentD.pacienti cu alcoolism cronicE.

(pag. 854)

M1225051. Prezenta eritrodermiei generalizate la un pacient septic sugereaza instalarea sindromului de soc toxic cauzat de:

Staphylococcus aureusA. Streptococcus pyogenesB. Bacillus proteusC.Pseudomonas aeruginosaD.Candida albicansE.

(pag. 854)

M1225052. In cadrul septicemiei cu disfunctii multipe de organ se considera a avea valoare prognostica rezervata existenta:

sindromului de detresa respiratorie (ARDS)A. insuficientei renale acuteB. coagularii intravasculare diseminateC.polineuroapatiei ("boala –critica”)D.encefalomielopoliradiculonevritei viraleE.

(pag. 855)

M1325053. Urmatoarele citokine inflamatorii amplifica si diversifica raspunsul inflamator in cursul septicemiilor:

TNF- alfaA. IL-8B. Interferon gamaC.Interferon alfaD.IL 1 betaE.

(pag. 853)

M1325054. Urmatoarele manifestari clinice sunt intalnite frecvent in cursul septicemiilor si socului septic:

Hipertensiune arterialaA. CIDB. Infarct miocardicC.Hipotensiune arterialaD.



HiperventilatieE.

(pag. 854)

M1325055. In septicemie, terapia ventilatorie este indicata in caz de:HipercapnieA. Insuficienta muschilor respiratoriB. Deteriorare neurologicaC.Edem pulmonar acutD.Hipoxemie progresivaE.

(pag. 857)

M1325056. In cazul acidozei si CID din cursul septicemiei si socului septic se pot administra:Bicarbonat de sodiuA. Clorura de potasiuB. Plasma proaspataC.Concentrat trombocitarD.Solutii macromoleculareE.

(pag. 857)

M1325057. In etapa timpurie a septicemiei se produc urmatoarele fenomene:HiperventilatieA. HipoventilatieB. Acidoza respiratorieC.Alcaloza respiratorieD.Embolii cerebraleE.

(pag. 855)

M1325058. In septicemii investigatiile de laborator pot releva urmatoarele modificari:HiperglicemieA. HiperalbuminemieB. HipoalbuminemieC.Lipide serice crescuteD.HipercalcemieE.

(pag. 855)

M1325059. Agenti antimediatori utilizati in septicemii sunt:GlucocorticoiziA. Inhibitori TNF - alfaB. InterferonC.Aminofilin (Miofilin)D.Inhibitori de monoxid de azotE.

(pag. 857)

M1325060. La pacientii cu septicemie si SIDA, terapia antimicrobiana poate include:Ticarcilina-clavulanat + tobramicinaA. Penicilina G + GentamicinaB. Macrolid + AminoglicozidC.Ciprofloxacina + Vancomicina + TobramicinaD.FurazolidonE.

(pag. 856)

M1325061. Sistemele de clasificare a prognosticului in septicemie tin cont de:



Varsta pacientuluiA. Statusul ponderalB. SexC.Numarul de zile de la debutul boliiD.Boala de bazaE.

(pag. 857)

M1325062. Insuficienta suprarenala in cursul septicemiilor trebuie avuta in vedere la pacientii cu:Hipotensiune refractaraA. Edem pulmonar acutB. TBC diseminatC.Bacteriemie fulminanta cu N. MeningitidisD.SIDAE.

(pag. 856)

M1325063. Sepsisul insotit de petesii sau purpura poate sugera o:Infectie cu BGNA. Infectie cu N. MeningitidisB. Febra patata a Muntilor StancosiC.Infectie fungicaD.Infectie cu bacil carbunosE.

(pag. 854)

M1425064. Factorii de risc major pentru bacteriemia cu gram-pozitivi include:cateterisme vasculareA. prezenta dispozitivelor mecaniceB. arsurileC.injectarea intravenoasa a medicamentelorD.intreventii chirurgicaleE.

(pag. 852)

M1425065. Absenta febrei in sepsis este mai comuna la:nou nascutiA. pacienti varstniciB. persoane cu uremieC.persoane cu alcoolismD.pacienti cu diabet zaharatE.

(pag. 854)

M1425066. Eritrodermia generalizata la un pacient septic trebuie sa sugereze sindromul de soc toxic cauzat de:

Escherichia coliA. Staphilococcus aureusB. Streptococcus pyogenesC.Pseudomonas aeruginosaD.KlebsiellaE.

(pag. 854)

M1425067. Agentii patogeni implicati in etiologia septicemiilor sunt:bacterii gram pozitiveA. bacterii gram negativeB. fungiC.



mycoplasmeD.rickettsiiE.

(pag. 852)

M1425068. Masurile terapeutice intr-o septicemie pot fi:nu este nevoie de antibioticeA. medicatia antimicrobiana este obligatorieB. drenarea colectiilor purulente accesibileC.alegerea antibioticului este numai in functie de varsta bolnavuluiD.suportul hemodinamic.E.

(pag. 856)

M1425069. Lipopolizaharida (LPS) se leaga de CD14 de pe suprafata:bazofilelorA. monocitelorB. macrofagelorC.limfocitelor BD.neutrofilelorE.

(pag. 853)

M1425070. Socul septic rezulta in urma:scaderii severe a rezistentei vasculare sistemiceA. maldistributiei generalizate a fluxului sanguinB. debit cardiac scazutC.hipovolemiei functionaleD.scaderea volumelor ventriculare telediastolic si sistolicE.

(pag. 855)

M1525071. Cel mai frecvent, debutul sepsisului este anuntat de:febraA. tahicardieB. tahipneeC.hipertensiune arterialaD.semne neurologice de focarE.

(pag. 852)

M1525072. Care din urmatoarele conditii asociate sepsisului definesc sepsisul sever:oliguriaA. acidoza metabolicaB. alterarea acuta a starii mentaleC.sindromul de detresa respiratorie de tip adultD.cresterea de 5 ori a valorii transaminazelor sericeE.

(pag. 853)

M1525073. Care elemente diferentiaza socul septic de socul cardiogen si de cel hipovolemic:debitul cardiac normal/crescutA. tahipneeaB. tahicardiaC.modificarea starii generaleD.rezistenta vasculara sistemica scazutaE.

(pag. 855)



M1525074. Eritrodermia difuza la un pacient cu sepsis sugereaza implicarea etiologica a:S. AureusA. Ps. AeruginosaB. S. PyogenesC.E. ColiD.S. TyphiE.

(pag. 854)

M1525075. In prezent, abordarea terapeutica a unui pacient cu sepsis presupune:administrare de antibioticeA. administrare de antimediatoriB. indepartarea sau drenarea focarului sursa de infectieC.asigurarea suportului hemodinamic si respiratorD.administrarea de asocieri de anticorpi monoclonali ai endotoxineiE.

(pag. 856-857)

M1525076. Pentru prevenirea aparitiei sepsisului, se recomanda:administrarea de doze profilactice de heparinaA. reducerea incidentei si duratei neutropeniei severeB. utilizarea de antibiotice si glucocorticoizi la primele semne de infectie severaC.limitarea numarului de investigatii invaziveD.tratarea prompta a infectiilor nosocomiale localizateE.

(pag. 857)

M1525077. In cazul unui pacient consumator de droguri i.v. diagnosticat cu sepsis, care din urmatoarele asocieri de antibiotice sunt recomandate in tratamentul etiologic de prima intentie:

nafcilina+gentamicinaA. oxacilina+gentamicinaB. vancomicina+gentamicinaC.penicilina+cloramfenicolD.ciprofloxacina+ampicilinaE.

(pag. 856)

M1525078. In cazul unui pacient cu sepsis, durata tratamentului este in mod caracteristic influentata de:

localizarea infectiei in tesuturiA. necesitatea drenajului chirurgicalB. boala de bazaC.susceptibilitatea la antibiotice a agentului etiologicD.costul medicatieiE.

(pag. 856)

M1525079. In legatura cu abordarea terapeutica etiologica a sepsisului sunt corecte afirmatiile:alegerea initiala se bazeaza pe cunoasterea agentilor patogeni pentru o localizare specifica a infectieiA. se amana initierea terapiei etiologice pana la aflarea rezultatelor culturiiB. terapia antimicrobiana empirica trebuie sa acopere atat bacteriile gram-negative cat si pe cele gram-pozitive

C.

se prefera dozele medii de antibiotice, administrate oralD.se recomanda doze maxime,administrate intravenosE.

(pag. 856)

M1625080. Specificati factorii de risc majori incriminati in bacteriemia cu bacili gram pozitivi:Cateterismele vasculareA.



Prezenta dispozitivelor mecaniceB. Injectarea intravenoasa a medicamentelorC.Ciroza hepaticaD.ArsuriE.

(pag. 852)

M1625081. Precizati care din urmatoarele conditii definesc sindromul de raspuns inflamator sistemic:Frecventa cardiaca peste 90 batai/min.A. Numarul leucocitelor peste 12.000/mmc sau sub 4000/mmcB. Presiune sistolica a sangelui sub 90mmHgC.Frecventa respiratorie peste 20 respiratii/min.D.Temperatura orala peste 38*C sau sub 36*C.E.

(pag. 853)

M1625082. Specificati regimurile terapeutice initiale recomandate in sepsisul sever, la pacientii neutropenici:

Ticarcilina+TobramicinaA. Ciprofloxacina+TobramicinaB. ClindamicinaC.Imipenem - CilastatinD.Ceftazidima+TobramicinaE.

(pag. 856)

M1625083. In septicemia cu bacili gram negativi raspunsul septic este declansat de urmatoarele:Productia si eliberarea de tumor necrozis factor alfa - (TNF - ?)A. LipopolizaharidulB. Productia si eliberarea interleukina 1 - beta (IL 1- ß)C.PeptidoglicaniiD.Acizii lipoteichoiciE.

(pag. 853)

M1625084. Indicati regimurile antimicrobiene recomandate in sepsisul sever la adultul imunocompetent:

Ticarcilina - Clavulanat+ TobramicinaA. Ampicilina+GentamicinaB. Vancomicina+CiprofloxacinaC.Imipenem-CilastatinD.CefotaximE.

(pag. 856)

M1625085. Specificati factorii de risc implicati in bacteriemia cu bacili gram negativi:Diabetul zaharatA. Terapia cu agenti antimicrobieni cu spectru largB. Ciroza hepaticaC.Terapia antimicrobiana ce determina neutropenieD.ArsurileE.

(pag. 852)

M1625086. Precizati care sunt modificarile care semnaleaza dezvoltarea sindromului de detresa respiratorie a adultului:

Infiltrate pulmonare difuze, progresiveA. HipercapniaB.



Acidoza metabolicaC.Complianta scazutaD.Hipoxemie arterialaE.

(pag. 855)

M2325087. În definitia sindromului de raspuns inflamator sistemic (SIRS) pot fi incluse doua din urmatoarele conditii:

Leucocitoza > 12.000/mmcA. Frecventa cardiaca < 70 batai/minB. Hipotermia (< 36 grC)C.Abolirea starii de constientaD.VSH - 120 mm/hE.

(pag. 853)

M2325088. Urmatoarele manifestari clinice nu sunt întalnite frecvent în cursul septicemiilor si socului septic:

Hipertensiunea arterialaA. Coagulare intravasculara diseminataB. Infarct miocardic acutC.Hipotensiune arterialaD.HiperventilatieE.

(pag. 854)

M2325089. Urmatorii agenti antimicrobieni nu sunt recomandati în tratamentul etiologic de prima intentie al septicemiei la pacientul imunocompetent:

Penicilina G + AminoglicozidA. Ampicilina + GentamicinaB. Imipenem-CilastatinC.MacrolideD.CiprofloxacinaE.

(pag. 856)

M2325090. În cadrul sepsisului, absenta febrei este mai comuna la urmatoarele categorii de bolnavi, cu exceptia:

Nou nascutiA. Bolnavi uremiciB. Bolnavi diabeticiC.Bolnavi hipertensiviD.Bolnavi varstniciE.

(pag. 854)

M2325091. Insuficienta renala din cadrul sepsisului poate aparea prin:Necroza tubulara acutaA. Necroza corticala renalaB. Nefrita interstitialaC.Administrarea de aminoglicozide la bolnavi hipotensiviD.Pielonefrita cronica acutizataE.

(pag. 855)

M2325092. În timpul examenului clinic al unui bolnav urmatoarele elemente pot sugera diagnosticul de sepsis:

Alterarea acuta a statusului mentalA. TrombocitozaB.



HipotensiuneaC.FebraD.TahicardiaE.

(pag. 855)

M2325093. Urmatorii agenti antimediatori nu sunt utilizati în septicemii:InterferonA. Aminofilin (Miofilin)B. Inhibitori de monoaminoxidazaC.GlucocorticoiziD.Inhibitori de TNF-alfaE.

(pag. 857)

M2325094. În sistemul de evaluare a prognosticului în septicemie sunt cuprinsi urmatorii factori cu exceptia:

Indicele de masa corporalaA. SexulB. Boala de bazaC.Numarul de zile de la debutul boliiD.Varsta bolnavuluiE.

(pag. 857)

M2325095. Insuficienata suprarenaliana la bolnavii cu sepsis trebuie suspectata în urmatoarele conditii:Hipotensiune refractaraA. Bacteriemie cu Staphylococcus aureusB. Tratament anterior cu prednisonC.Tuberculoza diseminataD.Infectie cu virusul Ebstein-BarrE.

(pag. 856)

M2325096. Bolnavul neutropenic diagnosticat cu sepsis beneficiaza de urmatoarele optiuni terapeutice:Imipenem-cilastatinA. Ceftazidim + RifampicinaB. Ceftazidim + TobramicinaC.Ciprofloxacina + TobramicinaD.Oxacilina + GentamicinaE.

(pag. 856)

M2325097. Dintre manifestarile renale care pot aparea în cadrul sepsisului sunt descrise:OliguriaA. Poliuria la bolnavii hipoglicemiciB. ProteinuriaC.Sindromul de glob vezicalD.Scaderea retentiei azotateE.

(pag. 855)

M2325098. Sepsisul însotit de petesii sau purpura poate sugera urmatoarele etiologii:Infectie cu bacil carbunosA. Febra patata a Muntilor StancosiB. Infectie cu fungiC.Infectie cu BGND.Infectie cu N meningitidisE.



(pag. 854)

M2525099. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la etiologia sepsisului?sepsisul poate fi un raspuns la infectia cauzata de orice clasa de microorganismeA. etiologia sepsisului este dominata de catre bacterii (75-85% din cazuri)B. etiologia sepsisului este dominata de catre fungi sau de un amestec de microorganismeC.invazia microbiana a torentului sangvin este esentiala pentru dezvoltarea sepsisuluiD.raspandirea locala sau sistemica a moleculelor ce semnaleaza prezenta microbilor sau a toxinelor poate sa provoace sepsis

E.

(pag. 852)

M2525100. Urmatorii factori predispun la bacteriemia cu bacili Gram negativi:diabetul zaharatA. bolile limfoproliferativeB. arsurileC.tratamentul cu medicamente ce determina neutropenieD.consumul de droguriE.

(pag. 852)

M2525101. Urmatorii factori de risc predispun la bacteriemia cu germeni Gram pozitivi:cateterismele vasculareA. arsurileB. ciroza hepaticaC.injectarea intravenoasa a medicamentelorD.bolile limfoproliferativeE.

(pag. 852)

M2525102. Incidenta crescuta a sepsisului se datoreaza:imbatranirii populatieiA. cresterii longevitatii pacientilor cu boli croniceB. folosirii pe scara larga a agentilor antimicrobieniC.ineficientei programelor de vaccinare in masaD.utilizarii cateterelor, dispozitivelor mecanice si de ventilatieE.

(pag. 852,853)

M2525103. Urmatoarele criterii definesc sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS):temperatura > 38 °C sau < 36 °CA. frecventa respiratorie peste 20 respiratii/min.B. frecventa cardiaca peste 90 batai/min.C.izolarea obligatorie de germeni viabili din sangeD.numar de leucocite > 12.000/mmc. sau < 4.000/mmc.E.

(pag. 853)

M2525104. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la fiziopatologia sepsisului?raspunsul organismului este de regula declansat de microorganisme ce se raspandesc din tractul gastrointestinal sau piele in tesuturile vecine

A.

infectia localizata in tesut poate determina trecerea germenilor in torentul sangvinB. in unele cazuri microorganismele pot fi introduse direct in sangeC.raspunsul septic apare atunci cand microbul invadant depaseste mijloacele de aparare ale gazdeiD.deficitele de aparare ale gazdei nu sunt esentiale pentru dezvoltarea sepsisuluiE.

(pag. 853)

M2525105. Care din urmatoarele molecule apartinand agentilor patogeni semnaleaza organismului



gazda invazia microbiana?lipopolizaharidul (LPS, endotoxina)A. peptidoglicaniiB. acizii lipoteichoiciC.enzime extracelulare si toxineD.fibronectinaE.

(pag. 853)

M2525106. Care din urmatoarele citokine amplifica si diversifica raspunsul septic?TNF alfaA. IL-1 betaB. interferonul gamaC.IL-8D.lipopolizaharidul (LPS)E.

(pag. 853)

M2525107. Infuzia intravenoasa de TNF alfa poate declansa:febraA. scaderea hemoglobineiB. tahipnee peste 20 respiratii/min.C.tahicardie peste 90 batai/min.D.leucocitozaE.

(pag. 853)

M2525108. Administrarea fractiunii 5 a complementului (C5a) la animale poate produce:hipotensiuneA. vasoconstrictie pulmonaraB. neutropenieC.hipertermieD.extravazare vascularaE.

(pag. 854)

M2525109. Care dintre germenii de mai jos pot produce leziuni cutanate de tip ectima gangrenosum la pacientii neutropenici diagnosticati cu sepsis?

Pseudomonas aeruginosaA. Aeromonas hydrophilaB. Staphylococcus aureusC.Streptococcus pyogenesD.Haemophilus influenzaeE.

(pag. 854)

M2525110. Care dintre complicatiile renale pot fi intalnite la pacientii cu sepsis?oligurieA. azotemieB. proteinurieC.disurieD.hematurie macroscopica la finalul mictiuniiE.

(pag. 855)

M2525111. Socul septic se caracterizeaza prin:debit cardiac normal sau crescutA. debit cardiac scazutB.



rezistenta vasculara sistemica scazutaC.hipovolemieD.maldistributia generalizata a fluxului sangvinE.

(pag. 855)

M2525112. In etapa precoce a sepsisului, anomaliile hematologice include:leucocitozaA. deviere la stanga a formului leucocitareB. prezenta de granulatii toxice la nivelul polimorfonuclearelorC.trombocitopenieD.prezenta de promielocite in procent de peste 20%E.

(pag. 855)

M2525113. Diagnosticul de sepsis poate fi sugerat de:leucocitoza > 12.000/mmcA. trombocitopenieB. presiune partiala a CO2 < 32 mmHgC.hiperglicemieD.hipocalcemieE.

(pag. 855)

M2525114. Tratamentul antimicrobian la un pacient cu sepsis, neutropenic, apeleaza la urmatoarele antibiotice

ticarcilinaA. mezlocilinaB. piperacilinaC.ceftazidim+tobramicinaD.vancomicinaE.

(pag. 856)

M2525115. La un pacient splenectomizat, diagnosticat cu sepsis, se vor utiliza initial urmatoarele antibiotice:

cefotaximA. ceftriaxonaB. tetraciclinaC.vancomicinaD.tobramicinaE.

(pag. 856)

M2525116. La un bolnav cu sepsis, terapia ventilatorie este indicata in urmatoarele conditii:hipoxemie progresivaA. hipercapnieB. tahipnee > 20 respi/min.C.deteriorare neurologicaD.insuficienta muschilor respiratoriE.

(pag. 857)

M2625117. Precizati conditiile care definesc sindromul de raspuns inflamator sistemic (SRIS):Temperatura mai mica de 380 CA. Temperatura mai mica de 360 cB. PacCO2 mai mica 32mmHgC.Frecventa cardiaca< 90 batai / min.D.



Frecventa respiratorie mai mare 20 respiratii / minE.

(pag. 853)

M2625118. Specificati care sunt semnale ale invaziei microorganismelor:Lipopolizaharisul) LSP)A. PeptidoglicaniiB. Receptorul CD14 solubilC.EndotoxinaD.Complementul activat pe calea alternaE.

(pag. 853)

M2625119. Indicati care sunt mediatorii derivati din fosfolipide care intervin in raspunsul septic al gazdei:

Acidul arahidonicA. Prostaglandina E2B. Factorul de activare plachetaraC.LeucotrieneleD.TNF alfaE.

(pag. 853)

M2625120. Care sunt principalii factori ai coagularii implicati in raspunsul septic al gazdei:TNF alfaA. Factorul VII aB. PAFC.Factorul tisularD.Factorul VE.

(pag. 853)

M2625121. Enumerati procesele declansate in raspunsul septic de catre fractiunile complementului:Chemotaxia neutrofilelorA. Productia de radicali de O2B. Sinteza de anticorpi specificiC.Agregarea neutrofilelorD.Activarea fibrinolizeiE.

(pag. 854)

M2625122. Care sunt principalele mecanisme elaborate de gazda care regleaza semnalele microbiene si raspunsul inflamator:

GlucocorticoiziiA. Antagonisti ai IL-1B. Prostaglandina E2C.Receptorii TNF solubiliD.IgGE.

(pag. 854)

M2625123. Indicati tratamentul antibacterian recomandat in sepsisul sever la pacientii cu SIDA:Ticarcilina-clavulanat+TobramicinaA. Oxacilina+GentamicinaB. Ciprofloxacina+Vancomicina+TobramicinaC.CedtriaxonaD.AmpicilinaE.

(pag. 856)



M2625124. Specificati regimul terapeutic antibacterian recomandat in sepsis la pacientii neutropenici:Ticarcilina + TobramicinaA. Imipenem + CilastatinB. Ceftazidim + TobramicinaC.Aztreonam + CloramfenicolD.Ciprofloxacina + TobramicinaE.

(pag. 856)

M2625125. Indicati tipurile de Spsis insotite de purpura cutanata sau petesii:Sepsis cu Neisseria meningitidisA. Febra patata a Muntilor StancosiB. Sepsis cu Pseudomonas aeruginosaC.Sepsis cu Haemophylus influenzaeD.Sepsis cu Klebsiella pneumoniaeE.

(pag. 854)

M2625126. Indicati care din urmatoarele mecanisme intervin in declansarea socului septic:Scadrea severa a rezistentei vasculare sistemiceA. Debitul cardfiac scazutB. DeshidratareaC.Maldistributia generalizata a fluxului sangvinD.Depresia functiei miocardiceE.

(pag. 855)

M2625127. Specificati afirmatiile incorecte referitoare la modificarile de laborator din sepsis:Hiperglicemia se constata rar in sepsisul la diabeticiA. Hipoxemia este initial corectabilaB. Hiperventilatia induce acidoza respiratorieC.Tendinta la trombocitopenie in sepsisul severD.Neutrofilele pot contine vacuole citoplasmaticeE.

(pag. 855)

M2625128. Indicati situatiile in care hemoculturile sunt negative in sepsis:In etiologia cu Gram-negativiA. Absenta invaziei microbiene sangvineB. Administrarea anterioara de antibioticeC.In etiologia cu anaerobiD.Prezenta in sange a microorganismelor cu crestere lentaE.

(pag. 855)

M2625129. Precizati pricipalele citokine inflamatorii care amplifica raspunsul gazdei in sepsis:TNF alfaA. IL-1 betaB. PAFC.TNF alfa-aditionalD.II-8E.

(pag. 853)

M2625130. Care sunt categoriile de pacienti cu risc de a dezvolta fungemie:NeutropeniciA. Pacienti imunodeprimatiB. Covalescentii postintervatii chirurgicaleC.



Spitalizatii pe durata prelungitaD.Pretratati cu agenti antimicrobieni cu spectru largE.

(pag. 852)



Tema nr. 26Accidente vasculare cerebrale ischemice si hemoragice



M1126001. Endocardita bacteriana poate determina hemoragii subarahnoidiene prin:trombocitozaA. cresterea tensiunii arterialeB. anevrisme micoticeC.complexe imune circulanteD.bacteriemieE.

(pag. 2583)

M1126002. Amauroza fugace semnifica:edem cerebralA. cecitate monooculara tranzitorieB. nevrita opticaC.diminuarea cimpului vizualD.leziune ischemica la nivelul lobului frontalE.

(pag. 2561)

M1126003. Hemibalismul contralateral apare in leziuni obstructive ale ramurilor din artera cerebrala posterioara care iriga urmatoarele structuri:

nucleul rosuA. nucleul subtalamic LuysB. tractul dentorubrotalamicC.partea mediala a lobului occipitalD.corpul calosE.

(pag. 2566)

M1126004. Halucinoza pedunculara este data de obstructia:arterei cerebrale posterioareA. arterei cerebrale mediiB. arterei cerebrale anterioareC.arterei oftalmicaD.arterei temporaleE.

(pag. 2566)

M1226005. Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale datorata hipertensiunii arteriale este la nivelul:

talamusA. putamenB. cerebelC.punteD.nucleii cenusii de la baza creieruluiE.

(pag. 2578)



M1226006. Cauza principala a hemoragiilor cerebrale primitive este:hipertensiunea arterialaA. consumul de cocainaB. diateza hemoragicaC.anevrismele vaselor cerebraleD.disectia arterelor cervicocerebraleE.

(pag. 2582)

M1226007. Care este procentul de accidente vasculare cerebrale trombotice care prezinta semne premonitorii?

10-20%A. 21-30%B. 31-40%C.41-50%D.51-60%E.

(pag. 2558)

M1226008. Terapia chirurgicala in accidentul vascular cerebral cuprinde:bypass aortocarotidianA. rezectia segmentului carotidian stenozatB. rezectia anevrismului carotidianC.endarterectomiaD.bypass carotido-jugularE.

(pag. 2572)

M1326009. In conformitate cu studiile NASCET si ECST pacientii simptomatici cu stenoza carotidiana beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana daca stenoza carotidiana este de:

30-39%A. 40-49%B. 50-59%C.60-69%D.70-99%E.

(pag. 2573)

M1326010. In ocluzia arterei vertebrale infarctul este localizat in:bulbA. lobul frontalB. lobul parietalC.lobul temporalD.lobul occipitalE.

(pag. 2566)

M1326011. Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre deficit maxim in:

cateva secundeA. cateva minuteB. cateva oreC.cateva zileD.nici unul de mai susE.

(pag. 2560)

M1326012. Hemianopsia brusca sugereaza existenta unui embol in:artera cerebrala posterioaraA.



artera cerebrala anterioaraB. artera carotida comunaC.artera carotida internaD.artera cerebrala medieE.

(pag. 2576)

M1326013. Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este:obezitateaA. sedentarismulB. hipertensiuneaC.consumul de alcoolD.consumul de droguriE.

(pag. 2572)

M1426014. Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale lobare este:hemianopsiaA. afaziaB. delirulC.pareza bratelorD.deficit senzitiv pe un hemicorpE.

(pag. 2580)

M1426015. Arterita temporala sau arterita cu celule gigante:este o afectune frecventa la tineriA. este principala cauza a accidentelor vasculare cerebraleB. se asociaza de obicei cu boala MoyamoyaC.ocazional poate aparea oftalmoplegiaD.nici un raspuns nu este corectE.

(pag. 2577)

M1426016. Cea mai frecventa cauza de embolism cerebral este:fibrilatia atriala nereumaticaA. boli cardiace congenitaleB. mixomul atrialC.prolapsul de valva mitralaD.consumul de contraceptive oraleE.

(pag. 2575)

M1426017. Cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral o reprezinta:boala MoyamoyaA. meningita TBCB. arterita TakayasuC.embolismul cardiogenD.cancerul sistemicE.

(pag. 2558)

M1526018. Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este:electroencefalogramaA. scanarea RMNB. punctia lombara cu examenul LCRC.radiografia craniana de profilD.angiografia cerebralaE.



(pag. 2576)

M1526019. Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare:

infarctul miocardic recentA. endocardita bacterianaB. hipertensiunea arterialaC.fibrilatia atriala non-reumaticaD.stenoza mitralaE.

(pag. 2575)

M1526020. In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru:

mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebralA. mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebralB. hemoragie lobara la debutC.hemoragie pontina la debutD.hemoragie subarahnoidianaE.

(pag. 2560, 2575, 2576)

M1526021. Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul:pupile midriaticeA. devierea in sus a globilor oculariB. midriaza de partea opusa leziuniiC.pupile mici (miotice)D.devierea in jos a globilor oculariE.

(pag. 2579)

M1526022. In cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare certitudine natura nonhemoragica a leziunii este:

examenul Doppler transcranianA. punctia lombaraB. tomografia computerizata cerebralaC.electroencefalogramaD.echografia cardiacaE.

(pag. 2579)

M1526023. La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR:

INR < 2A. INR > 4B. INR= 0 - 1C.INR = 2 - 3D.INR > 6E.

(pag. 2576)

M1626024. In raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat:DistalA. ProximalB. PosteriorC.LateralD.AnteriorE.

(pag. 2561)



M1626025. Amauroza fugace poate apare in ocluzia:Arterei cerebrale anterioareA. Arterei cerebrale mediiB. Arterei cerebrale posterioareC.Arterei carotide interneD.Arterei coroide anterioareE.

(pag. 2563)

M1626026. Halucinoza pedunculara poate fi produsa de ocluzia:Arterei cerebrale anterioareA. Arterei cerebrale mediiB. Arterei cerebrale posterioareC.Arterei carotide interneD.Arterei coroide anterioareE.

(pag. 2566)

M1626027. Cel mai important factor de risc al aterosclerozei este:FumatulA. Diabetul zaharatB. Hipertensiunea arterialaC.VarstaD.HipercolesterolemiaE.

(pag. 2572)

M2326028. Edemul ischemic ajunge la maxim la:1 ora dupa infarctA. 2-4 ore dupa infarctB. 1 zi dupa infarctC.1 saptamâna dupa infarctD.la sfârsitul celei de a doua saptamâniE.

(pag. 2559)

M2326029. Mici emboli plachetari care ocluzioneaza ramurile arterei oftalmice produc:exoftalmieA. cecitate monoculara tranzitorie(amauroza fugace)B. cecitate corticalaC.afazieD.hemiplegieE.

(pag. 2561)

M2326030. Interesarea nucleului rosu si/sau a tractului dentorubrotalamic poate produce:hemiplegieA. hemianopsieB. ataxie controlateralaC.cecitateD.afazieE.

(pag. 2566)

M2326031. Warfarina este mai eficienta decât aspirina în prevenirea:AVC ischemic la hipertensiviA. AVC ischemic la pacienti cu aterosclerozaB.



AVC ischemic asociat cu fibrilatia atrialaC.AVC ischemic la pacienti cu diabet zaharatD.AVC ischemic asociat cu tulburari de coagulareE.

(pag. 2576)

M2326032. Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este:obezitateaA. sedentarismulB. hipertensiuneaC.consumul de alcoolD.consumul de droguriE.

(pag. 2572)

M2526033. Natura hemoragica a unui accident vascular cerebral, in faza acuta, este infirmata cu certitudine prin:

absenta debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress

A.

punctia lombaraB. tomografia computerizata cerebralaC.electroencefalogramaD.echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacE.

(pag. 2579)

M2526034. Cel mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la AIT (accident ischemic tranzitoriu) sau AVC (accident vascular cerebral) este reprezentat de:

ramurile arterei cerebrale anterioareA. originea arterei carotide interneB. originea arterei cerebeloase superioareC.ramurile arterei cerebrale posterioareD.artera comunicanta anterioaraE.

(pag. 2561)

M2526035. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragiile cerebeloase este adevarata?impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicaleA. sunt rareori insotite de cefalee occipitala, varsaturi, incapacitatea pacientului de a sta in picioareB. au totdeauna o gravitate redusaC.sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziuniiD.nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale, chiar daca sunt mai mari de 3 cm

E.

(pag. 2579 - 2580)

M2526036. In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza pentru:

hemoragie lobara la debutA. mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerbralB. mecanism embolic de ocluzie a vasului cerbralC.hemoragie pontina la debutD.hemoragie subarahnoidianaE.

(pag. 2575-2576)

M2526037. Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul:midriaza de partea leziuniiA. midriaza de partea opusa leziuniiB.



pupile midriaticeC.pupile mioticeD.devierea in jos a globilor oculariE.

(pag. 2578)

M2526038. In accidentul vascular cerebral, natura non hemoragica a leziunii, in faza acuta, este sustinuta cu cel mai mare grad de certitudine prin:

aspectul clinic – daca debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus unui stress

A.

tomografia computerizata cerebralaB. punctia lombaraC.electroencefalogramaD.echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiacE.

(pag. 2579)

M2526039. Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este:electroencefalogramaA. rezonanta magnetica nuclearaB. punctia lombara cu examenul LCRC.radiografia craniana de profilD.angiografia cerebralaE.

(pag. 2576)

M2526040. Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea infarctelor lacunare:

boala mitralaA. endocardita bacterianaB. hipertensiunea arterialaC.stenoza mitralaD.fibrilatia atriala non - reumaticaE.

(pag. 2575)

M2526041. La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR:

INR< 2A. INR > 4B. INR = 0 - 1C.INR = 2 - 3D.INR > 6E.

(pag. 2576)

M2526042. Hematoamele subdurale sunt provocate cel mai frecvent de:malformatii arterio-venoaseA. singerari la nivelul unor tumori cerebraleB. traumatisme cranio - cerebraleC.ruperea anevrismelor saculareD.sangerari spontaneE.

(pag. 2557)

M2526043. Edemul cerebral ischemic ajunge la maxim dupa momentul infarctului in :30 de minuteA. 1 oraB. 2 - 4 oreC.



6 - 7 oreD.24 de oreE.

(pag. 2559)

M2526044. Penumbra ischemica este:zona de mic infarct in substanta albaA. zona de edem citotoxicB. zona de perfuzie redusa situata in jurul "miezului" ischemicC.zona de lipohialinoza indusa de HTAD.zona de infarct la granita intre doua teritorii vasculare cerebraleE.

(pag. 2559)

M2526045. Leziunea ischemica a nucleului subtalamic Luys are ca efect aparitia:hemianopsiei homonimeA. hemiplegiei contralateraleB. hemibalismului contralateralC.afazieiD.paraliziei de nerv oculomotor externE.

(pag. 2566)

M2526046. Sindromul Balint apare in :leziuni ale ariei calcarine bilateralA. leziuni ale ariei calcarine unilateralB. leziuni ale ariilor vizuale de asociatieC.leziuni unilaterale ale lobului frontalD.leziuni bilaterale ale lobului frontalE.

(pag. 2566)

M2526047. Efectele antiplachetare ale aspirinei se realizeaza prin:stimularea fosfodiesterazei plachetareA. blocarea receptorilor ADP plachetariB. acetilarea ciclooxigenazei plachetareC.inhibarea fosfodiesterazei plachetareD.activarea receptorilor glicoproteinei I I b / I I I aE.

(pag. 2572)

M2526048. In ocluzia ramificatiei inferioare a arterei cerebrale medii, aspectul clinic cel mai caracteristic este reprezentat de:

nistagmus rotatorA. diplopie prin paralizie de nerv III (oculomotor comun)B. deficit motor contralateral, intinsC.afazie senzoriala Wernicke fara parezaD.diplopie prin parez de nerv VI (oculomotor extern)E.

(pag. 2562)

M2626049. Ateroscleroza arterelor cu distributie cerebrala este, de obicei, maximala la nivelul:Originii arterei carotide interneA. Traiectului arterei carotide comuneB. Ostiilor arterelor de la nivelul crosei aorteiC.Portiunii distale a arterei cerebrale mediiD.Traiectului arterei bazilareE.

(pag. 2558)



M2626050. Infarctele lacunare sunt determinate mai ales de:Vasospasmul cerebralA. Lipohialinoza indusa de hipertensiunea arterialaB. Ateroscleroza arterelor mariC.CardioembolismD.Vasculite cerebraleE.

(pag. 2559)

M2626051. Ischemia cerebrala apare initial in:Edemul vasogenA. Edemul interstitialB. Edemul citotoxicC.Stress-ul oxidativD.ApoptozaE.

(pag. 2559)

M2626052. Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic cu o durata de obicei de:48 – 72 de oreA. 24 – 48 de oreB. 12 – 24 de oreC.5 – 20 de minuteD.15 – 30 de secundeE.

(pag. 2559)

M2626053. In raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat:DistalA. ProximalB. PosteriorC.LateralD.AnteriorE.

(pag. 2561)

M2626054. Sindromul talamic este produs de ocluzia:Arterei carotide interneA. Arterei cerebrale anterioareB. Arterei cerebrale mediiC.Arterei cerebrale posterioareD.Arterei caroidiene anterioareE.

(pag. 2566)

M2626055. Cea mai frecventa cauza de embolism cerebral este:Defectul septal congenitalA. Fibrilatia atriala nereumaticaB. Infarctul miocardic recentC.Prolapsul de valva mitralaD.Stenoza mitralaE.

(pag. 2575)

M2626056. Transformarea hemoragica a infarctului palid dupa embolizare apare tipic:La 1 - 2 oreA. La 6 - 10 oreB. La 12 - 36 oreC.



La 48 de oreD.La 72 de oreE.

(pag. 2576)

M2626057. Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale este:In talamusA. In punteB. In cerebelC.In putamenD.In corona radiataE.

(pag. 2578)

M2626058. Cauza cea mai frecventa a hemoragiei subarahnoidiene este:Tratamentul anticoagulantA. HemopatiileB. Ruptura unui anevrism sacular intracranianC.Ruptura unei malformatii arteriovenoase intracranieneD.Extensia in spatiul subarahnoidian a hemoragiilor intracerebrale primitiveE.

(pag. 2580)

M2626059. Anevrismele saculare intracraniene apar, cu deosebire, la nivelul:Sifonului arterei carotide interneA. Bifurcatiilor arterelor mari de la baza creieruluiB. Trunchiului arterelor cerebrale anterioareC.Trunchiului arterelor cerebrale mijlociiD.Trunchiului arterelor cerebrale posterioareE.

(pag. 2581)


M1126060. Tratamentul unui pacient cu hemoragie cerebrala prin ruptura de anevrism, cuprinde:acetaminofenA. aspirinaB. hidratare adecvataC.glucocorticoiziD.nitritiE.

(pag. 2583)

M1126061. Tabloul clinic al encefalopatiei hipertensive cuprinde:convulsiiA. stare confuzionalaB. edem pulmonar acutC.greataD.crize comitialeE.

(pag. 2584)

M1126062. Manifestarile mai frecvente lae angioamelor cerebrale sunt:cefaleeA. crize epilepticeB. hemoragii intracerebraleC.tulburari de comportamentD.



dispneeE.

(pag. 2584)

M1126063. Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic caracterizat prin:durata sub 24 oreA. ischemie cerebrala difuzaB. evolutie lungaC.anunta un atac ischemic importantD.deficit focalE.

(pag. 2559)

M1126064. Intre cauzele atacului ischemic se numara:arterita temporalaA. purpura trombocitopenica idiopaticaB. coagularea intravasculara diseminataC.ateromatoza aortei abdominaleD.starea de deshidratareE.

(pag. 2558)

M1126065. Sediile leziunilor ateromatoase predispozante pentru un aacident vascular cerebral ischemic sint:

originea arterei carotide interneA. artera temporalaB. artera oftalmicaC.portiunea arterei carotide interne din sinusul cavernosD.segmentul proximal al arterei cerebrale mediiE.

(pag. 2561)

M1126066. Ocluzia embolica a ramificatiilor inferioare ale arterei cerebrale medii este insotita de:hemianopsieA. vorbire in jargonB. incapacitate de a intelege limbajul scris si oralC.deficit motor la nivelul membrului superiorD.afazie motorieE.

(pag. 2562)

M1126067. Ocluzia ramurilor arterei cerebrale anterioare determina:paralizia gambei si plantei de partea opusaA. afazieB. mutism akineticC.incontinenta urinaraD.tulburari de mentinere a pozitieiE.

(pag. 2563)

M1126068. In cazul obstructiei ramurilor arterei cerebrale posterioare se poate constata:hemianopsie contralateralaA. dislexie verbalaB. agrafieC.tulburari de memorieD.halucinatii vizulaeE.

(pag. 2564)



M1126069. Sindromul talamic Dejerine - Roussy se caracterizeaza prin:pierderea sensibilitatii termice si dureroase in hemicorpul contralateralA. hemianopsieB. pastrarea sensibiltatii profunde in hemicorpul contralateralC.durere intensaD.coreoatetozaE.

(pag. 2566)

M1126070. Sindromul Balint cuprinde:ataxie opticaA. cecitate corticalaB. ataxie ocularaC.tulburari de memorieD.miozaE.

(pag. 2566)

M1126071. Atacul ischemic tranzitor in teritoriul bazilar proximal se caracterizeaza prin:ameteliA. dipolpieB. disartrieC.parestezii facialeD.ptoza palpebralaE.

(pag. 2567)

M1126072. Intre sindroamele lacunare pot fi incluse:hemipareza motorie puraA. hemipareza motorie cu cecitate tranzitorieB. atacul senzitiv purC.hemipareza ataxicaD.galucinoza peduncularaE.

(pag. 2568)

M1126073. In preventia de durata a unui accident vascular cerebral ischemic sunt utilizate:aspirinaA. ticlopidinaB. activatorul de plasminogen tisular recombinat (rt-PA)C.warfarinaD.nadroparinaE.

(pag. 2572)

M1126074. Intre cauzele embolismului cerebral se numara:cardiomiopatia cu disfunctie de ventricol stingA. insuficienta aorticaB. prolapsul de valva mitralaC.mixomul atrialD.endocardita bacterianaE.

(pag. 2575)

M1126075. Hemoragia intracerebrala lobara se poate prezenta cu:cefalee frontalaA. somnolentaB. hipotensiune arterialaC.



varsaturiD.debut insidiosE.

(pag. 2580)

M1126076. Cauze de hemoragie intracerebrala pot fi:angiopatie amiloidicaA. sindrom antifosfolipidicB. malformatii vasculareC.hipertensiunea arterialaD.consum de cocainaE.

(pag. 2580)

M1126077. Hidrocefalia se asociaza cu:somnolentaA. comaB. instabilitate psihicaC.dificultate la mersD.abulieE.

(pag. 2581)

M1126078. In hemoragiile subarahnoidiene pot fi prezente urmatoarele modificari electrocardiografice:interval QT lungA. unda P bifazicaB. unde T negativeC.interval PR scurtD.prelungirea complexului QRSE.

(pag. 2582)

M1126079. Anevrismul sacular cauzator de hemoragie subarahnoidiana este asociat cu:mortalitate redusaA. deficiente neurologice majoreB. repetarea hemoragieiC.complicatii tardiveD.evolutie favorabila cu tratament medicalE.

(pag. 2581)

M1126080. Simptome prodromale care sugereaza un anevrism vascular cerebral nerupt, dar cu tendinta la expansiune:

paralizie de nerv IIIA. paralizie de nerv VIB. miozaC.hipotensiune arterialaD.durere occipitala si cervicala posterioaraE.

(pag. 2581)

M1126081. Intre cauzele deficitelor neurologice tardive asociate cu ruptura unui anevrism vascular cerebral se numara:

tulburari de coagulareA. hidrocefaliaB. hipertermiaC.vasospasmul cerebralD.rerupturaE.



(pag. 2581)

M1226082. Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt urmatoarele:hemipareza motorie puraA. atacul senzitiv purB. hemipareza ataxicaC.hemipareza motorie pura cu “afazie motorie”D.dislexieE.

(pag. 2568)

M1226083. Explorarea imagistica in accidentele vasculare cerebrale cuprinde:tomografia computerizataA. scintigrafia cerebralaB. tomografia cu emisie de pozitroniC.rezonanta magnetica nuclearaD.angiografia cerebralaE.

(pag. 2569, 2570)

M1226084. In tratamentul AVC prima linie este reprezentata de:modificarile dieteticeA. modificarile stilului de viataB. abandonarea fumatuluiC.reducerea sarii din alimentatieD.gimnastica medicalaE.

(pag. 2572)

M1226085. Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:ganglionii bazaliA. cerebelB. punteC.scoarta cerebralaD.hipotalamusE.

(pag. 2578)

M1226086. Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive din accidentele vasculare cerebrale sunt:rerupturaA. hidrocefaliaB. vasospasmul cerebralC.alcalozaD.acidozaE.

(pag. 2581)

M1226087. Ischemia cerebrala este produsa de o reducere a fluxului cerebral cu durata de:citeva secundeA. citeva minuteB. citeva oreC.citeva zileD.citeva saptaminiE.

(pag. 2557)

M1226088. Hemoragia intracraniana poate sa apara in:parenchimul cerebralA.



spatiul subarahnoidianB. spatiul subduralC.spatiul epiduralD.structurile nervoase ale maduveiE.

(pag. 2557)

M1226089. Care sunt tipurile de edem cerebral care pot sa apara la nivel celular?citotoxicA. vasogenicB. interstitialC.ischemicD.neurogenicE.

(pag. 2558)

M1226090. Deficitul neurologic ischemic reversibil dispare in:24-72 oreA. pina la o saptaminaB. pina la 2 saptaminiC.pina la o lunaD.pina la 3 luniE.

(pag. 2560)

M1226091. Care dintre urmatoarele medicamente sunt considerate agenti antiagreganti plachetari si sunt utilizate in tratamentul accidentelor vasculare cerebrale:

aspirinaA. ticlopidinaB. dipiridamolulC.omeranulD.carbimazolulE.

(pag. 2572)

M1226092. Placa fibroasa contine variate grade de degenerare care pot determina:stenozaA. ulcerareB. trombozaC.embolizare ulterioaraD.infarctizareE.

(pag. 2558)

M1326093. Care sunt cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral ?disectia arterialaA. vasculiteleB. ateroscleroza cu tromboembolismC.bolile hematologiceD.embolismul cardiogenE.

(pag. 2558)

M1326094. Infarctele lacunare sunt de obicei datorate:starii postpartumA. lipohialinozei indusa de hipertensiuneB. vasoconstrictieiC.aterosclerozei arterelor penetrante miciD.



coagularii intravasculare diseminateE.

(pag. 2558)

M1326095. Leziunile aterotrombotice ale arterei vertebrale au predilectie pentru:primul segment al arterei vertebraleA. al doilea segmental al arterei vertebraleB. al treilea segment al arterei vertebraleC.al patrulea segment al arterei vertebraleD.nici unul din segmentele de mai susE.

(pag. 2565)

M1326096. Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:ganglionii bazaliA. cerebelul profundB. punteC.lobul occipitalD.bulbE.

(pag. 2578)

M1326097. In hemoragia cerebeloasa apar urmatoarele semne clinice:varsaturi repetateA. incapacitatea de a mergeB. cefaleea occipitalaC.paralizia membrelorD.incapacitatea de a sta in picioareE.

(pag. 2579)

M1326098. Prognosticul hemoragiei intracerebrale hipertensive depinde de:varsta pacientuluiA. marimea hematomuluiB. simptomatologia clinicaC.tratamentul aplicatD.localizarea hematomuluiE.

(pag. 2579)

M1326099. In ocluzia trunchiului arterei cerebrale medii, blocand atat ramurile penetrante cat si pe cele corticale, manifestarile clinice sunt:

hemiplegie controlateralaA. hemianestezie controlateralaB. tulburari de deglutitieC.tulburari de echilibruD.hemianopsie omonimaE.

(pag. 2562)

M1326100. La pacientii consumatori de cocaina pot apare:accident vascular cerebral ischemicA. hemoragie intracerebralaB. poliradiculonevriteC.hemoragie subarahnoidianaD.polineuropatieE.

(pag. 2580)



M1326101. In endocardita infectioasa embolii septici pot duce la:abcese cerebraleA. anevrisme micoticeB. meningiteC.hemoragie subarahnoidianaD.hemoragie intracerebralaE.

(pag. 2575)

M1326102. In boala aterotrombotica a arterei carotidei interne si a ramurilor sale angiografia cerebrala poate detecta:

trombi murali la bifurcatia arterei carotide comuneA. disectia sifonului carotidianB. disectia vaselor intracranieneC.edemul cerebralD.stenoze severeE.

(pag. 2570)

M1426103. Mentionati caracteristicile edemului vasogen:este cel mai frecvent tip de edem cerebralA. afecteaza mai ales substanta albaB. afecteaza mai ales substanta cenusieC.apare datorita cresterii permeabilitatii celulelor endoteliului capilarD.apare in hidrocefalieE.

(pag. 2258)

M1426104. Sindromul talamic al lui Dejerine si Roussy are ca manifestari:hemibalismulA. tremorul intentionalB. pierderea controlaterala a sensibilitatii unui hemicorp, atat superficiala cat si profundaC.alexieD.afazie amnesticaE.

(pag. 2566)

M1426105. Afectarea fibrelor eferente ale nervilor IX si X poate produce:pierderea gustuluiA. disfagieB. ragusealaC.atrofia unei 1/2 de limbaD.paralizia palatuluiE.

(pag. 2567)

M1426106. Sindromul Horner se caracterizeaza prin:miozaA. midriazaB. ptoza palpebralaC.sudoratie diminuata la nivelul feteiD.afecteaza tractul simpatic descendentE.

(pag. 2567)

M1426107. Principalele riscuri ale angiografiei cerebrale selective sunt:reactiile alergice la substanta de contrastA. insuficienta hepaticaB.



insuficienta renalaC.tahiaritmiiD.accidentele vasculare cerebraleE.

(pag. 2570)

M1426108. Arterele care compun poligonul Willis sunt:artera comunicanta anterioaraA. artera comunicanta posterioaraB. artera bazilaraC.trunchiul arterei cerebrale mijlociiD.artera vertebralaE.

(pag. 2568)

M1526109. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare trombotice:

prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau oreA. pot fi precedate de accidente ischemice tranzitoriiB. se pot intalni in policitemie, siclemie, purpura trombocitara trombocitopenicaC.in mod frecvent, au drept corespondent anatomo-patologic leziuni hemoragiceD.pot fi intalnite in vasculiteE.

(pag. 2558)

M1526110. In accidentul ischemic tranzitoriu, deficitul neurologic se caracterizeaza prin:durata intre 24 si 72 de oreA. durata sub 24 de oreB. durata cuprinsa cel mai frecvent intre 5-20 de minuteC.remitere incompleta, cu secheleD.durata intre 48 si 72 de oreE.

(pag. 2559)

M1526111. Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in:deficitul de proteina SA. deficitul de proteina CB. supradozarea de anticoagulanteC.excesul de antitrombina IIID.deficitul de antitrombina IIIE.

(pag. 2558)

M1526112. Sindromul Wallenberg, de afectare a portiunii laterale a bulbului, include:diminuarea sensibilitatii pe o jumatate de fataA. nistagmusB. hemianopsie homonimaC.afazie de tip WernickeD.mioza, ptoza palpebrala de aceeasi parte cu leziuneaE.

(pag. 2566, 2567)

M1526113. Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare cerebrale, se numara:

sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainiiA. pareza faciala si afazie sau dizartrie severa, fara alte deficite motoriiB. hemianopsia brusc instalataC.deficitul motor tetraplegic, brusc instalatD.



aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebralE.

(pag. 2576)

M1526114. Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se numara:

cardiopatia ischemicaA. stenoza tricuspidianaB. infarctul miocardic recentC.endocardita septicaD.fibrilatia atrialaE.

(pag. 2575)

M1526115. In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice:afazie motorieA. hemianopsie homonimaB. paralizia miscarilor conjugate ale globilor oculari spre partea opusa leziuniiC.paralizia miscarilor conjugate ale globilor oculari spre partea leziuniiD.hemipareza contralateralaE.

(pag. 2562)

M1526116. Un accident vascular in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin:paralizia mebrului inferior de partea opusa leziuniiA. cecitate corticalaB. reflex de apucareC.hemianopsie homonimaD.paralizie faciala perifericaE.

(pag. 2562, 2563)

M1526117. Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara:diabetul zaharatA. varsta inaintataB. hemofiliaC.valorile crescute ale colesterolului plasmaticD.hipertensiunea arterialaE.

(pag. 2572)

M1626118. Hemoragia intracraniana poate sa apara in:Parenchimul cerebralA. Spatiul subarahnoidianB. Spatiul epicranianC.Spatiul epiduralD.Spatiul subduralE.

(pag. 2557)

M1626119. Ateroscleroza este maxima la nivelul:Bifurcatiilor arteriale extracranieneA. Originii ramurilor arteriale majore intracranieneB. Originii ramurilor arteriale minore intracranieneC.Ostiilor arteriale de la nivelul crosei aorteiD.Traiectului mijlociu al arterelor intracranieneE.

(pag. 2558)



M1626120. Cele mai frecvente cauze ale infarctelor lacunare sunt:Lipohialinoza arterelor penetrante miciA. Ateroscleroza arterelor penetrante miciB. Ateroscleroza arterelor mariC.CardioembolismulD.Anevrismul arterial cerebralE.

(pag. 2558)

M1626121. Edemul cerebral poate fi:CitotoxicA. VasogenB. TraumaticC.InterstitialD.IschemicE.

(pag. 2558,2559)

M1626122. Ocluzia arterei cerebrale medii la nivelul trunchiului sau determina:VertijA. Tulburari de echilibruB. Hemiplegie contralateralaC.Hemianestezie contralateralaD.Hemianopsie omonimaE.

(pag. 2562)

M1626123. Sindromul ischemic bulbar lateral poate fi determinat de:Ocluzia arterei cerebeloase posteroinferioareA. Ocluzia arterei cerebrale mediiB. Ocluzia arterei vertebraleC.Ocluzia arterei cerebrale posterioareD.Ocluzia arterei carotide interneE.

(pag. 2566)

M1626124. Tomografia computerizata cerebrala evidentiaza imediat dupa atac:Ischemia cerebralaA. Hemoragia cerebralaB. Hematomul extraduralC.Abcesul cerebralD.Hematomul epiduralE.

(pag. 2569)

M1626125. Cauze de embolism cerebral pot fi:Disritmiile cardiaceA. Boala coronariana cronicaB. Boala cardiaca reumaticaC.Tromboza de artera pulmonaraD.Mixomul atrialE.

(pag. 2575)

M1626126. Majoritatea hemoragiilor intracerebrale sunt produse de:Anevrismul cerebral sacular ruptA. Anevrismul cerebral micotic ruptB. Hipertensiunea arterialaC.



Angiopatia amiloidaD.Tratamentul anticoagulantE.

(pag. 2578)

M2326127. O reducere generalizata a fluxului sanguin cerebral datorata hipotensiunii arteriale sistemice produce de obicei:

sincopeA. infarcte în zonele de granita dintre teritoriile de distributie ale arterelor cerebrale mariB. necroza cerebrala întinsaC.hemoragie cerebralaD.hemoragie subarahnoidianaE.

(pag. 2557)

M2326128. Hemoragia intracraniana poate sa apara în:parenchimul cerebralA. spatiul subarahnoidianB. spatiul subduralC.spatiul epiduralD.epicranianE.

(pag. 2557)

M2326129. De obicei, ateroscleroza este maximala la nivelul bifurcatiilor arteriale si afecteaza:originea arterei carotide interne la nivelul gâtuluiA. originea ramurilor arteriale majore sau minore din interiorul craniuluiB. artera carotida externa distalC.artera carotida comuna în traiectul sauD.artera coroidiana anterioaraE.

(pag. 2558)

M2326130. Hipercoagulabilitatea poate fi indusa de:anticorpii antifosfolipidiciA. mutatii ale factorului VB. deficitul de proteina CC.deficitul de proteina SD.hemofiliaE.

(pag. 2558)

M2326131. Radicalii liberi(specimene de oxigen partial redus)produc:leziunea ADNA. leziunea proteinelorB. acidozaC.leziunea acizilor grasiD.hipoglicemieE.

(pag. 2559)

M2326132. Daca este afectata emisfera nedominanta prin ocluzia arterei cerebrale medii la nivelul trunchiului sau, apar:

afazia globalaA. apraxia constructivaB. tulburari de vedereC.anosognozieD.tulburari sfincterieneE.



(pag. 2562)

M2326133. Daca artera cerebrala posterioara în segmentul sau proximal este ocluzionata, infarctul apare de obicei ipsilateral în:

subtalamusA. portiunea mediala a talamusului ipsilateralB. pedunculii cerebraliC.lobul frontalD.mezencefalE.

(pag. 2566)

M2326134. Alte simptome care avertizeaza asupra trombozei de bazilara includ:diplopiaA. dizartriaB. afaziaC.parestezii faciale sau perioraleD.simptome senzitive pe un hemicorpE.

(pag. 2567)

M2326135. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul acut al infarctului aterotrombotic sunt adevarate:scopul este de a ameliora perfuzia cerebrala a ariei ischemiceA. tensiunea arteriala crescuta trebuie combatuta energic în toate cazurileB. edemul cerebral simptomatic are dezvoltare maxima în zilele 4 sau 5C.febra este daunatoare si ar trebui evitataD.manitolul administrat intravenos poate fi folosit pentru cresterea osmolaritatii seruluiE.

(pag. 2574)

M2326136. Cele mai frecvente cauze de AVC cardioembolic sunt:embolii grasoaseA. fibrilatia atriala nereumaticaB. infarctul miocardicC.valvele prosteticeD.cardiopatia ischemicaE.

(pag. 2575)

M2326137. AVC produs de boala cardiaca este datorat în principal embolizarii de material trombotic format pe:

peretele atrialA. peretele ventricularB. valvele inimii stângiC.valvele inimii drepteD.urechiusa dreaptaE.

(pag. 2575)

M2326138. Urmatoarele afirmatii privind manifestarile clinice din embolismul cerebral sunt adevarate:debutul deficitului neurologic este brusc si de obicei maximalA. tipic evolueaza catre deficitul maxim în câteva oreB. deficitul neurologic corespunde cortexului cerebral irigat de artera afectataC.hemianopsia brusca sugereaza un embol în artera carebrala anterioaraD.crizele epileptice consecinte ale infarctului cerebral, apar cel mai des dupa infarctul embolicE.

(pag. 2576)

M2326139. Majoritatea hemoragiilor intracerebrale intracraniene netraumatice sunt produse de:



hipertensiunea arterialaA. anevrisme rupteB. angiopatia amiloidaC.malformatii vasculareD.amfetamineE.

(pag. 2578)

M2326140. În cazul tratamentului hemoragiilor cerebeloase sunt adevarate afirmatiile:un neurochirurg trebuie consultat imediatA. cele mai multe hematoame cu diametru peste 3 cm trebuie evacuateB. pacientii cu hematom între 1 si 3 cm necesita urmarirea starii de constientaC.pacientii fara semne focale de trunchi cerebral si cu hematom cerebelos mic trebuie operati de urgentaD.manitolul reduce presiunea intracranianaE.

(pag. 2580)

M2326141. Sediile frecvente ale anevrismelor saculare cuprind:jonctiunea arterei comunicante anterioare cu artera cerebrala anterioaraA. jonctiunea arterei comunicante posterioare cu artera carotida internaB. bifurcatia arterei cerebrale mediiC.bifurcatia arterei carotide comuneD.capatul superior al arterei bazilareE.

(pag. 2581)

M2526142. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragia la nivelul putamenului, selectati-le pe cele adevarate:

este cea mai frecventa hemoragie determinata de hipertensiunea arterialaA. este cea mai rara hemoragie determinata de hipertensiunea arterialaB. se manifesta prin hemiplegie contralateralaC.disloca invariabil capsula interna adiacenta ganglionilor bazaliD.se manifesta prin crize epileptice senzitive la nivelul membrelor contralateraleE.

(pag. 2578)

M2526143. In cazul pacientilor cu hemoragie subarahnoidiana (HSA), vasospasmul:apare frecvent dupa o luna de la debutA. apare frecvent dupa aprox. o luna – trei luni de la debutB. apare frecvent la 4-14 zile dupa hemoragia subarahnoidiana initialaC.reprezinta o complicatie frecventa a a hemoragiei subarahnoidieneD.are implicatii minore pentru morbiditatea si mortalitatea dupa HAS anevrismaleE.

(pag. 2581 – 2583)

M2526144. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile vasculare cerebrale, selectati-le pe cele adevarate:

se pot manifesta clinic prin cefalee cu caracter pulsatil si aspect de hemicranieA. se pot manifesta clinic prin crize focale cu sau fara generalizare secundaraB. sunt mai frecvente la femeiC.sunt mai frecvente la barbatiD.devin manifeste clinic, adesea prin sangerare, cel mai frecvent intre 10 si 30 de aniE.

(pag. 2584)

M2526145. Urmatoarele semne clinice pot fi intalnite in infarctele cerebeloase:stop respirator subitA. dizartrieB.



varsaturiC.afazie de tip WernickeD.instabilitate la mersE.

(pag. 2561)

M2526146. Printre cele mai frecvente manifestari clinice din infarctele lacunare se numara:hemipareza motorie puraA. hemipareza ataxicaB. hemianopsia heteronimaC.hemipareza motorie insotita de afazie motorieD.hemipareza motorie insotita de cecitate corticalaE.

(pag. 2568)

M2526147. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infarctele lacunare, selectati-le pe cele adevarate:au dimensiuni mici, de 3 - 4 mm, pana la 1- 2 cmA. au dimensiuni mici, de 3 – 4 cmB. se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica de partea opusa leziuniiC.se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica si hemianopsie de aceeasi parte cu leziuneaD.se pot manifesta clinic prin dizartrie si o neindemanare a mainii sau a bratului contralateralE.

(pag. 2568)

M2526148. Printre bolile care pot produce accidente vasculare cerebrale ischemice printr-un mecanism de hipercoagulabilitate, se numara:

purpura trombotica trombocitopenicaA. deficitul de proteina CB. deficitul de proteina bazica a mielineiC.policitemia veraD.hemofiliaE.

(pag. 2577)

M2526149. Printre cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive se numara:cerebelulA. talamusulB. punteaC.polul occipitalD.jumatatea stanga a bulbului rahidianE.

(pag. 2578)

M2526150. Specificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare trombotice:

prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau oreA. pot fi intalnite in poliarterita nodoasaB. pot fi intalnite in cadrul unor boli hematologice, cum ar fi policitemia, siclemia, purpura trombotica trombocitopenica

C.

nu sunt niciodata precedate de accidente ischemice tranzitoriiD.pot fi precedate de accidente ischemice tranzitoriiE.

(pag. 2558)

M2526151. Sindromul Wallenberg, de afectare a portiunii laterale a bulbului, include ca manifestari clinice:

hemianopsie homonimaA. ataxia membrelorB. deficit de sensibilitate pe jumatatea contralaterala a feteiC.



diminuarea sensibilitatii dureroase si termice pe jumatatea contralaterala a corpuluiD.nistagmusE.

(pag. 2566 - 2567)

M2526152. Precizati care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate in legatura cu deficitul neurologic din accidentul ischemic tranzitoriu:

se remite partial, fiind uneori soldat cu sechele motoriiA. dureaza intre 24 si 72 de oreB. dureaza mai putin de 24 de oreC.dureaza cel mai frecvent 5-20 de minuteD.prin remiterea sa rapida si completa, are o importanta clinica redusaE.

(pag. 2559)

M2526153. Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare cerebrale, se numara:

sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainiiA. pareza faciala si afazia sau dizartrie, fara alte deficite motoriiB. deficitul motor tetraplegic, brusc instalatC.sindroame manifestate exclusiv prin afazie Broca sau WernickeD.aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebralE.

(pag. 2576)

M2526154. Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in :deficitul de proteina CA. deficitul de proteina SB. supradozarea de anticoagulanteC.deficitul de antitrombina IIID.excesul de antitrombina IIIE.

(pag. 2558)

M2526155. In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice:afazieA. hemipareza controlateralaB. paralizia miscarilor globilor oculari spre partea opusa leziuniiC.hemianopsie homonimaD.cecitate corticalaE.

(pag. 2562)

M2526156. Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se numara:

cardiopatia ischemicaA. stenoza mitralaB. infarctul miocardicC.fibrilatia atrialaD.tromboflebita membrelor inferioareE.

(pag. 2575)

M2526157. Un accident vascular cerebral in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin:

paralizie faciala periferica de partea opusa leziuniiA. paralizia membrului inferior de partea opusa leziuniiB. cecitate corticalaC.reflex de apucareD.



incontinenta urinaraE.

(pag. 2562 - 2563)

M2526158. Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara:hipertensiunea arterialaA. diabetul zaharatB. fumatulC.hemofiliaD.valorile crescute ale colesterolului plasmaticE.

(pag. 2572)

M2526159. Reducerea generalizata a fluxului sanguin cerebral determinata de hipertensiunea sistemica produce:

sincopeA. hemoragie subarahnoidianaB. infarcte in zonele de granita dintre teritoriile de distributie ale arterelor cerebrale mariC.hemoragii pontineD.necroza cerebrala intinsaE.

(pag. 2557)

M2526160. Cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral sunt:aterosleroza cu tromboembolismA. contraceptivele oraleB. lupusul eritematos diseminatC.embolismul cardiogenD.vasospasmul cerebralE.

(pag. 2558)

M2526161. In cadrul leziunii neuronale ischemice, actiunea glutamatului are ca efect:activarea receptorului NMDAA. activarea receptorului GABA-AB. leziuni ale A.D.N.C.cresterea nivelului calciului ionic (Ca 2+) intracelularD.cresterea nivelului K+ intracelularE.

(pag. 2559)

M2526162. Sindromul clinic complet al ocluziei arterei coroidiene anterioare consta in:hemiplegie contralateralaA. apraxie de imbracareB. hemianestezie (hipoestezie)C.cecitate corticalaD.hemianopsie homonimaE.

(pag. 2563)

M2526163. Ramurile arterei bazilare se impart in urmatoarele grupuri:comunicante anterioareA. paramedianeB. circumferentiale scurteC.comunicante posterioareD.circumferentiale lungiE.

(pag. 2565)



M2526164. Cauzele deficitelor neurologice majore tardive in hemoragia subarahnoidiana sunt:crizele epileptice frecventeA. reruptura anevrismuluiB. hidrocefaliaC.cefaleea suparatoareD.vasospasmulE.

(pag. 2581)

M2526165. Hipertensiunea intracraniana dupa ruperea unui anevrism apare secundar:starii de coma prelungitaA. prezentei sangelui subarahnoidianB. hematomului parenchimatosC.hidrocefaliei acuteD.pierderii functiei vegetative de reglare vascularaE.

(pag. 2583)

M2526166. Cresterea presiunii de perfuzie ca forma de terapie a vasospasmului cerebral simptomatic se poate realiza prin::

cresterea presiunii arteriale mediiA. administrarea de NimodipinaB. drenaj ventricularC.cresterea volumului plasmaticD.agenti antifibrinoliticiE.

(pag. 2583)

M2626167. Cauzele cele mai frecvente de ischemie si infarct cerebral sunt:Anevrismul cerebralA. Disectia arterelor cerebraleB. TromboembolismulC.Embolismul cardiogenD.Stenozele de artera caroitida internaE.

(pag. 2558)

M2626168. Artera cerebrala medie iriga:Cortexul occipitalA. Bratul posterior al capsulei interneB. PutamenulC.Cortexul parietalD.Cortexul frontalE.

(pag. 2561)

M2626169. Ocluzia completa a arterei cerebrale medii, la nivelul trunchiului sau, determina:Hemiplegie contralateralaA. Hemianestezie contralateralaB. Hemianopsie omonimaC.AtaxieD.VertijE.

(pag. 2562)

M2626170. Amanroza fugace poate apare in ocluzia:Arterei vertebraleA. Arterei oftalmiceB.



Arterei carotide interneC.Arterei cerebrale posterioareD.Arterei centrale a retineiE.

(pag. 2563-2564)

M2626171. Sindromul Wallenberg poate fi produs de stenoza:Arterei vertebraleA. Arterei bazilareB. Arterei cerebeloase anteroinferioareC.Arterei cerebeloase superioareD.Arterei cerebeloase posteroinferioareE.

(pag. 2566)

M2626172. Tomografia computerizata cerebrala identifica imediat dupa atac:Hemoragia cerebralaA. Hematomul subduralB. Abcesul cerebralC.Ischemia cerebralaD.Hematomul extraduralE.

(pag. 2569)

M2626173. Rezonanta magnetica nucleara standard ofera date sigure in prima ora de la debut asupra:Localizarii infarctului cerebralA. Intinderii infarctului cerebralB. Traectului arterelor stenozateC.Hemoragiei cerebraleD.Anomaliilor arterio-venoase cerebraleE.

(pag. 2570)

M2626174. Angiografia cerebrala poate detecta:Lacunele cerebraleA. Leziunile ulcerative arterialeB. Stenozele arteriale severeC.Vasospasmul cerebralD.Arteritele cerebraleE.

(pag. 2570)

M2626175. Ultrasonografia Doppler extrasi transcraniana poate detecta:Stenozele bifurcatiei carotidieneA. Leziunile stenotice ale trunchiului cerebralei mediiB. Leziunile parenchimului cerebralC.Leziunile stenotice in portiunile distale ale arterelor vertebraleD.Leziunile stenotice din artera bazilaraE.

(pag. 2571-2572)

M2626176. Profilaxia emboliei cerebrale se poate face cu:Terapie vasoconstrictoareA. Terapie vasodilatatoareB. Terapie anticoagulantaC.Terapie antiplachetaraD.Terapie neuroprotectoareE.

(pag. 2576)



M2626177. Infarctul cerebral poate fi produs de:Disectia arterelor cervicocerebraleA. Stari de hipocoagulabilitateB. Stari de hipercoagulabilitateC.Displazia fibromuscularaD.Boala MoyamoyaE.

(pag. 2577)

M2626178. Majoritatea hemoragiilor cerebrale intraparenchimatoase sunt produse de:Ruptura unui anevrismA. Ruptura unei malformatii arterio-venoaseB. Hipertensiunea arterialaC.Angiopatia amiloidaD.Tratamentul anticoagulantE.

(pag. 2578)

M2626179. Profilaxia hemoragiei cerebrale tinde, in principal sa, reduca:HipercolesterolemiaA. Hipertensiunea arterialaB. FumatulC.Consumul excesiv de alcoolD.Administrarea drogurilor iliciteE.

(pag. 2579)

M2626180. Sangerarea prin ruptura malformatiilor arteriovenoase apare, cel mai frecvent, la varsta cuprinsa intre:

1 - 10 aniA. 11 - 20 de aniB. 21 - 30 de aniC.31 - 40 de aniD.40 - 60 de aniE.

(pag. 2583)



Tema nr. 27Socul hipovolemic



M1127001. Urmatoarele afirmatii sint reale in relatie cu socul hipovolemic, cu EXCEPTIApoate rezulta prin hemoragieA. poate fi indus de arsuriB. este cel mai frecvent tip de soc intilnit in clinicaC.nu este cel mai frecvent tip de soc intilnit in clinicaD.se poate produce prin depletie lichidiana datorata varsaturilorE.

(pag. 237)

M1127002. Prefuzia tisulara scazuta din socul hipovolemic se datoreaza:scaderii debitului cardiacA. reducerii rezistentei vasculare sistemiceB. maldistributiei fluxului sangvin in microcirculatieC.distributiei normale a fluxului sangvin in microcirculatieD.suntarea anormala a unui debit cardiac crescutE.

(pag. 240,241)

M1127003. Mecanismele compensatorii depasite in cadrul socului hipovolemic sever se asociaza cu urmatoarele conditii cu EXCEPTIA:

se dezvolta hipotensiunea arterialaA. apare vasodilatatia generalizataB. apare vasoconstrictia generalizataC.se reduce perfuzia tisularaD.se instaleaza metabolismul anaerobE.

(pag. 241)

M1127004. Urmatoarele afirmatii in relatie cu socul hipovolemic sint adevarate, cu EXCEPTIA:perfuzia cu lichide este tratamentul fundamental al hipovolemiei acuteA. readucerea presiunilor de umplere cardiaca la nivel optim se realizeaza fara a induce edemul pulmonarB. readucerea presiunilor de umplere cardiaca la nivel optim se realizeaza chiar cu pretulinducerii unui edem pulmonar

C.

monitorizarea presiunii hidrostatice pulmonare prin examen fizic este esentiala pe perioada resuscitariiD.monitorizarea presiunii hidrostatice prin masuratori hemodinamice este esentiala pe perioada resuscitariiE.

(pag. 243)

M1127005. Urmatoarele afirmatii sint reale in cadrul socului hipovolemic, cu EXCEPTIA:resuscitarea initiala se realizeaza cu solutii cristaloideA. administrarea albuminei este o metoda mai eficienta de refacere a volumului vascularB. administrarea solutiilor coloidale nu a demonstrat un beneficiu net fata de cristaloide in refacerea volumului vascular

C.

administrarea solutiilor saline hipertone este eficienta in resuscitarea arsilorD.administrarea dopaminei in doza de 1-4 micrograme/kgc/minut este obligatorie in socul hipovolemicE.

(pag. 244)



M1127006. Urmatoarele afirmatii sint reale in socul hipovolemic, cu EXCEPTIAhipotensiunea arteriala in cadrul socului inseamna in general o tensiune arteriala medie peste 50 mmHgA. pacientii cu HTA cronica severa pot fi relativ hipotensivi cind presiunea arteriala medie scade cu 40 mmHgB. pacientii cu hipotensiune cronica nu prezinta semne clinice de soc pina ce presiunea medie nu scade sub 50 mmHg

C.

hipotensiunea arteriala in cadrul socului inseamna in general o TA medie sub 60 mmHgD.reducerea fluxului sangvin in piele se reflecta prin extremitati reci si palideE.

(pag. 242-244)

M1227007. Urmatorii parametri hemodinamici obtinuti prin cateterizarea inimii drepte caracterizeaza socul hipovolemic:

presiunea normala in capilarul pulmonarA. presiunea medie in atriul drept crescutaB. debitul cardiac normal sau crescutC.unda “v” pe curba presiunii de blocare din capilarul pulmonarD.valori scazute ale debitului cardiac si ale presiunii capilarului pulmonarE.

(pag. 243)

M1227008. In socul hipovolemic:debitul cardiac este scazut consecinta a scaderii volumului bataie cardiacA. contractilitatea cardiaca este deprimataB. presiunea telediastolica din ambii ventriculi este crescuta compensatorC.socul hipovolemic ocupa locul al doilea din punct de vedere al frecventei dintre tipurile de soc intalnite in clinica

D.

hemoragia nu constituie cauza de soc hipovolemic, aceasta fiind cauza de soc hemoragicE.

(pag. 237-238)

M1227009. In socul hipovolemic:disfunctia celulara poate apare in urma leziunilor produse de ischiemia celularaA. modificarile intracelulare nu sunt atat de grave ca in socul septicB. datorita centralizarii circulatiei, acidoza celulara este rareori intalnita in socul hipovolemicC.disfunctia pompelor ionice din peretele celular, caracteristica celorlalte tipuri de soc, in socul hipovolemic nu este intalnita

D.

in cadrul metabolismului celular din soc, glicoliza anaeroba va duce la formarea a 36 de molecule de ATPE.

(pag. 238)

M1227010. Socul hipovolemic se clasifica in:soc miopaticA. soc mecanicB. hemoragieC.neurogenD.anafilaxieE.

(pag. 238)

M1427011. Mecanismele compensatorii in socul hipovolemic sunt declansate cand se pierde:20% din volumul total de sangeA. 20-25% din volumul total de sangeB. 10-15% din volumul total de sangeC.10% din volumul total de sangeD.sub 10% din volumul total de sangeE.

(pag. 240)

M1427012. Mecanismele compensatorii in socul hipovolemic se declanseaza in urmatoarele conditii:



cand se pierde rapid 20-25% din volumul sangvinA. cand se pierde 10% din volumul total de sangeB. cand se produce lezarea endoteliului capilarC.cand apre cresterea nivelului de lactatD.cand apare insuficienta multiorganicaE.

(pag. 241)

M1527013. Socul hipovolemic se datoreaza:Depresiei functiei cardiaceA. Afectarii umplerii diastolice ventriculareB. Inadecvarii perfuziei tisulareC.Scaderii volumului sangelui circulantD.Reducerii patului vascular pulmonarE.

(pag. 237, 238)

M1527014. Semnele specifice socului hipovolemic sunt:Dovezi clare ale unor pierderi de lichideA. Hipotensiune sub 60 mmHgB. Puls paradoxalC.Ritm de galopD.TahicardieE.

(pag. 242)

M1527015. Cateterizarea cordului drept arata in socul hipovolemic:Debit cardiac scazut si presiune capilara pulmonara crescutaA. Debit cardiac scazut si presiune capilara pulmonara scazutaB. Debit cardiac crescut si presiune capilara pulmonara scazutaC.Debit cardiac scazut si presiune capilara pulmonara normalaD.Debit cardiac crescut si presiune capilara pulmonara normalaE.

(pag. 243)

M1527016. In tratamentul socului hemoragic obiectivul principal este de a mentine concentratia de hemoglobina la valori de:

7 g/dLA. 8 g/dLB. 9 g/dLC.10 g/dLD.11 g/dLE.

(pag. 244)

M1527017. Mecanismele compensatorii mentin debitul cardiac atunci cand se pierd:50% din volumul total de sangeA. 40% din volumul total de sangeB. 30% din volumul total de sangeC.20% din volumul total de sangeD.10% din volumul total de sangeE.

(pag. 240)

M1527018. In socul hipovolemic perfuzia tisulara scazuta este determinata de:Reducerea rezistentei vasculare sistemiceA. Cresterea rezistentei vasculare pulmonareB. Debit cardiac inadecvatC.



Maldistributia fluxului sanguin in microcirculatieD.Endorfine si neuropeptideE.

(pag. 238, 240)

M2327019. Tratamentul fundamental al hipovolemiei acute este reprezentat de:administrarea de substante vasodilatatoareA. restrictia hidro-salinaB. perfuzia cu lichideC.administrarea de diureticeD.administrarea de substante inotrop pozitiveE.

(pag. 243)

M2327020. In socul hemoragic, refacerea capacitatii de transport a oxigenului se realizeaza prin administrarea de:

glucozaA. ser fiziologicB. solutie RingerC.derivati de gelatinaD.masa eritrocitaraE.

(pag. 244)

M2327021. In socul hipovolemic, activarea mecanismelor compensatorii sunt activate cand se pierd:10% din volumul total de sangeA. 15% din volumul total de sangeB. 20% din volumul total de sangeC.25% din volumul total de sangeD.30% din volumul total de sangeE.

(pag. 240)

M2327022. Depasirea mecanismelor compensatorii si aparitia semnelor clinice de soc apar la o pierdere de:

10-15% din volumul sanguinA. 15-20% din volumul sanguinB. 20-25% din volumul sanguinC.25-30% din volumul sanguinD.30-35% din volumul sanguinE.

(pag. 241)

M2327023. Reducerea perfuziei tisulare si modificarea metabolismului duc la cresterea nivelului de:acid acetoaceticA. acid ß2-hidroxibutiricB. bicarbonatC.lactatD.sulfatE.

(pag. 241)

M2327024. In stadiile initiale ale hipovolemiei acute, cand pierderile sunt de pana la 10%, poate aparea un singur semn clinic:

tegumente calde, eritematoaseA. hipertensiunea clinostaticaB. midriazaC.hipotensiunea ortostaticaD.insuficienta pluriorganicaE.



(pag. 240)

M2527025. Tipul cel mai frecvent de şoc întâlnit în clinică este:şocul cardiogenA. şocul obstructiv extracardiacB. şocul distributivC.şocul hipovolemicD.şocul toxicE.

(pag. 237)

M2527026. Şocul hipovolemic este:toxicA. reflexB. hemoragicC.neurogenD.anafilacticE.

(pag. 238)

M2527027. Obiectivul principal al tratamentului în şocul hemoragic este:creşterea presarcinii ventriculului stângA. reducerea pierderii de lichideB. menţinerea tensiunii arteriale peste 60 mm HgC.menţinerea concentraţiei de hemoglobină la valori de 10 g/lD.menţinerea volumului total de sânge la peste 80% din valoarea normalăE.

(pag. 244)

M2527028. Pentru resuscitarea iniţială, în cele mai multe forme de şoc hipovolemic se apelează la:agenţi tromboliticiA. substanţe vasopresoareB. adrenalinăC.soluţii cristaloideD.glucozăE.

(pag. 244)

M2527029. În abordarea pacientului cu şoc, testele iniţiale de laborator includ, cu EXCEPŢIA:radiografie toracicăA. electrocardiogramăB. echografie cardiacăC.cateterizarea inimii drepteD.hemoleucogramăE.

(pag. 242)

M2527030. Următoarele condiţii caracterizează şocul hipovolemic, cu EXCEPŢIA:pierdere de lichideA. hemoragieB. presarcină redusăC.umplere redusăD.scăderea tensiunii arterialeE.

(pag. 240)

M2527031. Următoarele mecanisme compensatorii intervin în şocul hipovolemic, cu EXCEPŢIA:scăderea activităţii adrenergiceA.



reducerea presiunii hidrostatice în capilareB. activarea sistemului renină-angiotensinăC.creşterea nivelului de ACtD.creşterea nivelului de aldosteronE.

(pag. 240)

M2527032. Următoarea medicaţie este utilă în tratamentul şocului hipovolemic:masă eritrocitarăA. oxigenB. trombostopC.adrenalinăD.nitroglicerinăE.

(pag. 244)

M2527033. Care este cel mai frecvent tip de şoc întîlnit în clinică ?şocul extracardiacA. şocul hemoragicB. şocul septicC.şocul cardiogenD.şocul de distribuţieE.

(pag. 238)

M2527034. Tratamentul fundamental al hipovolemiei acute este:administrarea de oxigen pe sondăA. administrarea de agenţi inotropiB. administrarea de soluţii cristaloide în perfuzieC.eradicarea infecţiilorD.creşterea tensiunii arterialeE.

(pag. 343)

M2527035. În şocul hipovolemic este esenţială pentru perioada resuscitării:măsurarea tensiunii arterialeA. determinarea cantităţii de sânge pierdutB. monitorizarea presiunii hidrostatice pulmonareC.determinarea gazelor sangvineD.determinarea produşilor de catabolismE.

(pag. 243)

M2627036. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la socul hipovolemic sunt adevarate:Socul hipovolemic se datoreaza unei reduceri a volumului sanguin circulantA. Socul hipovolemic se asociaza cu cresterea presiunii telediastolice in ambii ventriculiB. Socul hipovolemic se asociaza cu scaderea presiunii telediastolice exclusiv in VDC.Socul hipovolemic se asociaza cu scaderea presiunii telediastolice exclusiv in VSD.Socul hipovolemic se datoreaza unei infectii severeE.

(pag. 237)

M2627037. Urmatoarele afirmatii referitoare la socul hipovolemic sunt false:Socul hipovolemic se asociaza cu scaderea presiunii telediastolice in ambii ventriculiA. Socul hipovolemic poate rezulta prin hemoragie sau depletie lichidianaB. Socul hipovolemic este cel mai frecvent tip de soc intalnit in practicaC.Socul hipovolemic se asociaza cu cresterea presiunii telediastolice in ambii ventriculiD.Socul hipovolemic se asociaza cu debit cardiac scazutE.



(pag. 237)

M2627038. In socul hipovolemic reducerea perfuziei tisulare duce la:Instalarea metabolismului anaerob cu alcaloza metabolicaA. Stimulare reflexa adrenergica cu redistributia fluxului sanguin in teritoriul cerebral si coronarianB. Stimulare reflexa adrenergica cu redistributia fluxului sanguin in teritoriul cutanat si muscularC.Stimulare reflexa vagalaD.Acidoza respiratorieE.

(pag. 241)

M2627039. In socul hipovolemic principala masura de tratament este:Reprefuzia miocarduluiA. Refacerea volemieiB. Suport inotropic majorC.Administrarea de diureticeD.Administrarea de vasodilatatoareE.

(pag. 243)

M2627040. In socul hipovolemic sunt false urmatoarele:Apar frecvent tulburari ale starii mentaleA. Manifestrile cerebrale apar de obicei cand TA sistolica e sub 60 mmhgB. In evolutie apare sindrom de detresa respiratorie acutaC.Este consecinta unui infarct miocardic acutD.Este consecinta unei pierderi importante lichidieneE.

(pag. 239)

M2627041. Socul hipovolemic se caracterizeaza prin:Umplere ventriculara neadecvataA. Cresterea volumului si presiunii telediastolice in ventricolul stangB. Cresterea volumului si presiunii telediastolice in ventricolul dreptC.Debit cardiac scazut si volum bataie crescutD.Debit cardiac crescut si volum bataie scazutE.

(pag. 237)

M2827042. Socul hipovolemic se datoreaza:Depresiei functiei cardiaceA. Afectarii umplerii diastolice ventriculareB. Inadecvarii perfuziei tisulareC.Scaderii volumului sangelui circulantD.Reducerii patului vascular pulmonarE.

(pag. 237)

M2827043. Modificarile patologice initiale din structura celulei sunt:Largirea reticulului endoplasmicA. Dilatarea mitocondrieiB. Distrugerea lizozomilorC.Ruperea mitocondrieiD.Acumularea de cromatina in citoplasmaE.

(pag. 238)

M2827044. Cel mai frecvent tip de soc intalnit in clinica este:septicA.



cardiogenB. hipovolemicC.neurogenD.endocrinologicE.

(pag. 238)

M2827045. Socul hipovolemic apare in urmatorelele situatii cu exceptia:HemoragiiA. Varsaturi cu depletie lichidiana inportantaB. Diareei trenanteC.ArsuriD.Tamponada cardiacaE.

(pag. 238)


M1127046. Urmatoarele afirmatii sint adevarate in relatie cu socul hipovolemic:o pierdere rapida intre 20-25% din volumul sangvin permite mecanismelor compensatorii mentinerea debitului cardiac

A.

o pierdere de 10% din volumul sangvin nu permite mecanismelor compensatorii mentinerea debitului cardiac

B.

cresterea activitatii adrenergice duce la vasoconstrictie arterialaC.cresterea activitatii adrenergice determina venoconstrictieD.cresterea activitatii simpatice dtermina scaderea frecventei cardiaceE.

(pag. 241)

M1127047. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la socul hipovolemic sint realereducerea presiunii hidrostatice capilare favorizeaza transudarea lichidului din spatiul extracelular in vaseA. vasoconstrictia arteriolara precapilara favorizeaza transudarea lichidului din spatiul extracelular in vaseB. contractia volumului intravascular duce la activarea sistemului renina-angiotensinaC.contactia volumului intravascular duce la scaderea secretiei de hormon antidiurteicD.contractia volumului intravascular duce la scaderea nivelurilor serice de aldosteronE.

(pag. 240)

M1127048. Care din urmatoarele afirmatii sint reale in cadrul socului hipovolemic severse dezvolta acidoza metabolicaA. scade nivelul de lactatB. se redistribuie fluxul sangvin in teritoriul coronarianC.se redistribuie fluxul sangvin in sistemul cerebralD.lezarea endoteliului capilar nu determina pierderea de lichide din circulatieE.

(pag. 241)

M1127049. Care din urmatoarele afirmatii legate de socul hipovolemic sever sint reale:cateterizarea inimii drepte este utilaA. monitorizarea invaziva este necesara pentru evaluarea starii hemodinamiceB. monitorizarea neinvaziva nu estimeaza corect presiunea de umplere la nivel cardiacC.presiunea capilara pulmonara este crescutaD.debitul cardiac este crescutE.

(pag. 242)

M1127050. Care din urmatoarele afirmatii legate de socul hipovolemic sint reale:



in socul hemoragic refacerea capacitatii de transport a oxigenului se realizeaza prin transfuzia de masa eritrocitara

A.

scopul tratamentului in socul hipovolemic prin hemoragie este mentinerea unei concentratii de hemoglobina de 10g/dl

B.

reducerea nivelului seric de lactat este unindicator al unei resuscitari reusiteC.cresterea nivelului seric de lactta este un indicator al unei resuscitari reusiteD.pacientii cu soc hipovolemic au frecventistoric de infectii localizate asociate cu febraE.

(pag. 242-244)

M1227051. In socul hipovolemic:cresterea postsarcinii ventricolului drept limiteaza cresterea debituluiA. miocardul prezinta o reactivitate scazuta la catecolamineB. necroza tubulara acuta se datoreaza reducerii fluxului sanghin din medulara renalaC.necroza hepatocitara apare cu precadere centrolobularD.ischemia intestinala se insoteste de translocatia toxinelor bacterieneE.

(pag. 239-240)

M1227052. Urmatorii factori determina sau influenteaza perfuzia tisulara:presarcinaA. concentratia de hemoglobina redusa din sangele arterialB. sistemul simpato-adrenergicC.aria de sectiune a arborelui vascularD.eliberarea de oxid nitric de catre endoteliul vascularE.

(pag. 237)

M1227053. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la socul hipovolemic:mecanismele compensatorii se declanseaza la pierderi de peste 10% din volumul circulantA. reducerea presiunii hidrostatice in capilare cat si vasoconstrictia arteriolara precapilara impiedica trecerea lichidului din spaiul extracelular

B.

activarea sistemului renina-angiotensina va duce in final la retentie renala de sodiu si apaC.vasoconstrictia generalizata reprezinta un mecanism eficient de protectie impotriva aparitiei hipotensiuniiD.vasoconstrictia reprezinta un mecanism compensator prin care se realizeaza centralizarea circulatieiE.

(pag. 240-241)

M1227054. In socul hipovolemic urmatoarele afirmatii sunt adevarate:in socul hipovolemic presiunea capilara pulmonara este mult scazuta iar debitul cardiac este normalA. perfuzia cu lichide este tratamentul fundamental al hipovolemiei acuteB. pentru resuscitarea initiala sunt preferate solutiile de cristaloiziC.utilizarea solutiilor coloidale nu si-a dovedit superioritatea in tratamentul socului hipovolemicD.solutiile saline hipertone se pot folosi in tratamentul socului hipovolemicE.

(pag. 243-244)

M1227055. Referitor la tratamentul socului hipovolemic:perfuzia cu lichide este esentialaA. se pot administra solutii cristaloide sau coloidaleB. solutiile coloidale sunt contraindicateC.daca se folosesc solutii hipertone, volumele utilizate sunt relativ miciD.in socul hemoragic, administrarea de masa eritrocitara reface capacitatea de transport a oxigenuluiE.

(pag. 243, 244)

M1427056. Socul hipovolemic poate rezulta din:hemoragieA. depresie severa a functiei cardiaceB.



vasodilatatie periferica marcataC.depletie lichidiana datorata arsurilorD.depletie lichidiana datorata deshidratariiE.

(pag. 237)

M1427057. Urmatoarele afirmatii privind patogeneza soculi hipovolemic sunt adevarate:hipotensiunea ortostatica poate fi singurul semn al hipovolemieiA. daca 10-15% din volumul sangvin se pierde rapid, mecanismele compensatorii sunt depasite si apar semnele clinice de soc

B.

reducerea perfuziei tisulare duce la instalarea metabolismului anaerob, manifestat prin cresterea nivelului de lactat si alcaloza metabolica

C.

vasoconstrictia excesiva poate reduce fluxul pana la punctul in care apar leziuni celulareD.lezarea endoteliului capilar duce la pierderea de lichide si proteine din circulatie, ceea ce amelioreza hipovolemia

E.

(pag. 240-241)

M1427058. Manifestarile clinice prezente in socul hipovolemic ca si in alte tipuri de soc sunt:starea generala usor alterataA. hemoragii gastrointestinale sau cu alta localizareB. tahicardiaC.oliguriaD.diaree cu pierdere masiva de lichideE.

(pag. 242)

M1427059. Intre principiile generale de abordare terapeutica a pacientului cu soc se numara:monitorizarea electrocardiografica continuaA. determinari seriate ale gazelor arterialeB. determinarea seriata a transaminazelorC.timpii de coagulareD.pulsoximetriaE.

(pag. 242)

M1427060. In abordarea pacientului cu soc, testele initiale includ:ecografia cardiacaA. radiografia toracicaB. scintigrafia miocardicaC.cateterizarea inimii drepteD.electrocardiogramaE.

(pag. 242)

M1427061. Este adevarat ca:in socul hipovolemic, cresterea marcata a presiunii in microvasele pulmonare este cel mai important determinant al transsudarii lichidelor in interstitiul pulmonar

A.

Indiferent de tipul si de cantitatea de lichide utilizate in resuscitare, nu este necesara folosirea unor etaloane fiziologice pentru masurarea raspunsului initial la tratament

B.

Implicatia clinica a cresterii presiunii in microvasele pulmonare este aceea ca monitorizarea presiunii hidrostatice pulmonare este esentiala pe perioada resuscitarii

C.

Pentru resuscitarea initiala, in cele mai multe forme de soc hipovolemic sunt folosite transfuzii de masa eritrocitara

D.

in socul hemoragic scopul tratamentului este de a mentine o concentratie de hemoglobina de 11 g/dlE.

(pag. 243,244)

M1427062. Alegeti variantele adevarate in ceea ce priveste tratamentul socului hipovolemic:perfuzia cu lichide este tratamentul fundamental al hipovolemiei acuteA.



masurile initiale includ suplimentarea aportului de oxigen si, cand tensiunea arteriala sistolica o permite, administrarea de nitroglicerina intravenos

B.

tratamentul consta in suport cardiovascular cu o combinatie de agenti inotropiC.in socul hemoragic, refacerea capacitatii de transport a oxigenului se realizeaza prin transfuzia de masa eritrocitara

D.

studii preliminare cu solutii saline hipertone sugereaza ca resuscitarea efectiva se poate realiza cu volume relativ mari de lichid

E.

(pag. 244)

M1527063. In socul hipovolemic exista urmatoarele modificari:Cresterea presarcinii ventriculului stangA. Cresterea postsarcinii ventriculului dreptB. Scaderea presarcinii ventriculului stangC.Scaderea volumului-bataieD.Cresterea presarcinii ventriculului dreptE.

(pag. 237, 238)

M1527064. Mecanismele compensatorii in socul hipovolemic includ:Cresterea activitatii colinergiceA. Activarea sistemului renina-angiotensinaB. Eliberarea crescuta de hormon antidiureticC.Scaderea nivelurilor de ACtD.Cresterea eliberarii de aldosteronE.

(pag. 240)

M1527065. Metodele de tratament in socul hipovolemic includ:Agenti inotropiA. Masa eritrocitaraB. AnticoagulanteC.Solutii cristaloideD.Solutie RingerE.

(pag. 244)

M1527066. In tratamentul socului hipovolemic, urmatoarele solutii pot ajuta la mentinerea unei presiuni coloidosmotice optime:

Solutii cirstaloideA. Solutia RingerB. AlbuminaC.Solutiile de amidonD.Solutiile fiziologiceE.

(pag. 244)

M1527067. In socul hipovolemic, scaderea marcata a debitului cardiac si hipotensiunea, urmate de instalarea metabolismului anaerob duc la:

Alcaloza respiratorieA. Acidoza metabolicaB. Acumulare de lactatC.HipercapnieD.HipoglicemieE.

(pag. 241)

M1527068. Socul hipovolemic poate apare in:Tamponada cardiacaA.



ArsuriB. AnafilaxieC.Embolismul pulmonar masivD.DiareeE.

(pag. 237, 238)

M1527069. Cresterea activitatii adrenergice in socul hipovolemic determina:VenoconstrictieA. Scaderea intoarcerii venoaseB. TahicardieC.Vasodilatatie arterialaD.Efect inotrop negativE.

(pag. 240)

M1527070. Care din urmatoarele elemente nu pledeaza pentru diagnosticul de soc hipovolemic:Istoricul de sangerare gastrointestinalaA. Scaderea tensiunii arteriale medii cu 30 mmHg la hipertensiviB. NeutropeniaC.Edemul pulmonarD.Raspuns spectaculos la perfuzia cu lichideE.

(pag. 242, 243)

M1527071. In socul hipovolemic apar urmatoarele modificari adaptative:Redistributia fluxului sanguin in teritoriile cerebral si coronarianA. Retentia renala de apa si sodiuB. HipoxemiaC.Cresterea presiunii intrapericardiceD.suntarea anormala a unui debit cardiac crescutE.

(pag. 240, 241)

M2327072. Profilul hemodinamic al socului hipovolemic include:cresterea presiunii hidrostatice in capilareA. cresterea debitului cardiacB. scaderea debitului cardiacC.scaderea presiunii arterialeD.reducerea presarciniiE.

(pag. 240)

M2327073. Mecanismele neuroendocrine compensatorii activate in socul hipovolemic includ:cresterea activitatii adrenergiceA. scaderea secretiei de ADHB. scaderea nivelurilor de ACTHC.activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteronD.stimularea gonadelorE.

(pag. 240)

M2327074. In resuscitarea socului hipovolemic se pot folosi:solutia RingerA. albuminaB. solutii de amidonC.solutii saline hipertoneD.solutii de glucozaE.



(pag. 244)

M2327075. Autoreglarea fluxului snguin in conditii de soc predomina in sistemele:gastrointestinalA. cerebralB. coronarianC.neuroendocrinD.pulmonarE.

(pag. 241)

M2327076. Socul hipovolemic este caracterizat de:scaderea volumelor telediastolice in ambii ventriculiA. cresterea volumelor telediastolice in ambii ventriculiB. cresterea presiunilor telediastolice in ambii ventriculiC.scaderea presiunilor telediastolice in ambii ventriculiD.cresterea presiunilor si scaderea volumelor telediastolice in ambii ventriculiE.

(pag. 237)

M2327077. Cauzele socului hipovolemic includ:pierderea functiei de pompa a inimiiA. hemoragiaB. depletia lichidianaC.aritmiile cardiace graveD.hiperhidratareaE.

(pag. 237)

M2527078. Şocul hipovolemic:este consecinţa hemoragiei masiveA. produce un debit cardiac inadecvatB. se produce prin depleţia lichidianăC.este cel mai frecvent tip de şoc întâlnitD.presupune funcţie ventriculară alteratăE.

(pag. 237)

M2527079. Următoarele afirmaţii privind şocul hipovolemic sunt FALSE:este datorat unei depresii severe a activităţii sistolice cardiaceA. este o pierdere mare de fluide secundară deshidratăriiB. nu este la fel de frecvent în clinică ca şocul cardiogenC.este tipul cel mai frecvent de şoc cardiacD.poate fi cauzat de arsuri întinseE.

(pag. 237)

M2527080. Următorii factori sunt implicaţi în patogeneza şocului hipovolemic la om:pierderea de lichideA. presarcina crescutăB. debitul cardiac crescutC.debitul cardiac scăzutD.hemoragiaE.

(pag. 237,240)

M2527081. Despre şocul hipovolemic se poate afirma:creşterea activităţii adrenergice determină vasodilataţieA.



creşterea activităţii adrenergice determină vasoconstricţieB. perfuzia tisulară redusă este cauzată de scăderea debitului cardiacC.detemină scăderea presiunii arterialeD.produce creşterea tensiunii arterialeE.

(pag. 241)

M2527082. Următoarele afirmaţii privind şocul hipovolemic sunt FALSE:vasoconstricţia arteriolară precapilară favorizează transudarea lichidului din spaţiul extracelular în vaseA. reducerea presiunii hidrostatice capilare favorizează transudarea lichidului din spaţiul extracelular în vaseB. vasoconstricţia arteriolară induce transvazarea conţinutului sanguinC.contracţia volumului intravascular conduce la activarea sistemului renină-angiotensinăD.reducerea presiunii hidrostatice capilare produce activarea secreţiei de renină-angiotensinăE.

(pag. 240)

M2527083. Şocul hipovolemic sever se asociază cu:acidoza metabolicăA. redistribuţia fluxului sanguin către organele vitaleB. creşterea presiunii capilare pulmonareC.săderea debitului cardiacD.hipotensiunea arterialăE.

(pag. 241)

M2527084. Perfuzia tisulară poate fi influenţată de:eliberarea de oxid nitric de către endoteliul vascularA. postsarcinăB. presarcinăC.presarcină şi postsarcinăD.sistem nervos simpaticE.

(pag. 237)

M2527085. Cauze de şoc hipovolemic sunt:arsurileA. muşcăturile de şerpiB. insuficienţa cordului stângC.deshidratareaD.pierderea masivă de sângeE.

(pag. 237)

M2527086. Pentru declanşarea mecanismelor compensatorii în şocul hipovolemic, este necesară pierderea:

a 10% din volumul total de sângeA. a 30% din lichidele organismuluiB. a 20% din volumul total de sângeC.a 500 ml de sângeD.a 250 ml de sângeE.

(pag. 240)

M2527087. Următoarele manifestări clinice sunt comune tuturor tipurilor de şoc:hipotensiuneA. tahicardieB. tulburări de vedereC.stare generală alteratăD.



flux sanguin redus prin pieleE.

(pag. 242)

M2527088. Următoarele manifestări clinice NU apar în toate categoriile de şoc:oliguriaA. tahicardiaB. extremităţi reciC.hemoragieD.vărsăturiE.

(pag. 242)

M2527089. Semnele fizice decelate la un pacient cu şoc hipovolemic sunt:tahicardieA. tensiune arterială sub 60 mm HgB. bradicardieC.suflu de regurgitare mitralăD.oligurieE.

(pag. 242)

M2527090. Folosirea cateterizării inimii drepte la un pacient în şoc hipovolemic indică:presiune capilară pulmonară normalăA. presiune capilară pulmonară scăzutăB. debit cardiac scăzutC.debit cardiac crescutD.debit cardiac normalE.

(pag. 243)

M2527091. Constituie mecanisme compensatorii în şocul hipovolemic:activarea sistemului renină-angiotensinăA. inhibarea secreţiei de hormon antidiureticB. activarea sistemului nervos simpaticC.eliberarea crescută de hormon antidiureticD.creşterea eliberării de aldosteronE.

(pag. 240)

M2527092. Şocul hipovolemic se tratează cu:agenţi vasopresoriA. soluţii cristaloideB. souţie RingerC.masă eritrocitarăD.oxigen pe sondăE.

(pag. 244)

M2527093. În şocul hemoragic:soluţiile cristaloide nu aduc nici un beneficiuA. se administrază nitroglicerină intravenosB. refacerea capacităţii de transport a oxigenului se realizează prin transfuzia de masă eritrocitarăC.scopul tratamentului este de a menţine o concentraţie de hemoglobină de 10 g/lD.soluţiile coloidale sunt folosite pentru resuscitarea iniţialăE.

(pag. 244)

M2527094. Şocul se defineşte prin:



perfuzie celulară inadecvatăA. insuficienţă respiratorieB. scade aprovizionarea cu oxigen a ţesuturilorC.insuficienţă renalăD.insuficienţă circulatorieE.

(pag. 237)

M2527095. Şocul hipovolemic poate rezulta prin:hemoragieA. vărsăturiB. hemoragie digestivă superioarăC.arsuriD.toxineE.

(pag. 237)

M2527096. Reducerea excesivă şi prelungită a perfuziei tisulare duce la:eliberarea enzimelor mitocondrialeA. scăderea depozitelor energeticeB. alterarea citoplasmei celulareC.moartea celuleiD.alterarea membranei celulareE.

(pag. 238)

M2527097. Simularea adrenergică în şocul hipovolemic determină:vasodilataţieA. tahicardieB. venoconstricţieC.efect inotrop negativD.bradicardieE.

(pag. 240)

M2527098. Nu reprezintă cauze de şoc hipovolemic:diareeaA. vărsăturaB. infecţiileC.toxiceleD.arsurileE.

(pag. 237)

M2527099. Formele de şoc hipovolemic sunt:embolismul pulmonar masivA. anafilaxiaB. depleţia de lichideC.supradoza de medicamentD.hemoragiaE.

(pag. 238)

M2627100. Uramtoarele afirmatii referitoare la socul hipovolemic sunt adevarate:Cand se pierde 10% din volumul total de sange mecanismele compensatorii sunt activate si mentin debitul cardiac.

A.

Cand se pierde 10% din volumul total de sange mecanismele compensatorii sunt depasite si apar semne clinice de soc

B.



Daca 20-25% din volumul sanguin total se pierde rapid apar semne clinice de socC.Daca 20-25% din volumul sanguin total se pierde rapid mecanismele compensatorii sunt activate si nu apar semne clinice de soc

D.

Daca 20-25% din volumul sanguin total se pierde rapid mecanismele compensatorii sunt activate si nu apar semne clinice de soc

E.

(pag. 240-241)

M2627101. Manifestarile clinice din socul hipovolemic includ:HipotensiuneaA. TahicardiaB. Extremitati palide, reciC.Axtremitati palide, caldeD.Hipertensiune arterialaE.

(pag. 242)

M2627102. In socul hipovolemic intalnim frecvent:TahicardieA. BradicardieB. OligurieC.PoliurieD.HipotensiuneE.

(pag. 242)

M2627103. In socul hipovolemic cateterismul inimii drepte ne va oferii urmatoarele date:Presiune capilara pulmonara scazutaA. Debit cardiac scazutB. Debit cardiac crescutC.Presiuni de umplere scazuteD.Presiunea capilara pulmonara crescutaE.

(pag. 237, 243)

M2627104. In socul hipovolemic pentru refacerea volemiei se folosesc:Solutii cristaloideA. Solutii coloid-osmoticeB. Sange sau masa eritrocitara in socul hemoragicC.AminoaciziD.Metode de reperfuzie miocardicaE.

(pag. 224)

M2627105. Care dintre urmatoarele pot constitui cauze ale socului hipovolemic:Hemoragie masivaA. Depletia lichidiana din arsuriB. Infectie sistemica severeC.Miocard siderat extinsD.Necroza miocardica extinsaE.

(pag. 237)

M2627106. In socul hipovolemic la nivel renalau loc urmatoarele:Scade prefuzia renala prin redistribuirea circulatiei sanguine preferential catre miocard si creierA. Cresterea tonusului arteriolei aferente mentine initial perfuzia glomerularaB. Perfuzia glomerulara e mentiuta prin scaderea tonusului arteriolei aferenteC.Perfuzia glomerulara e mentiuta prin cresterea tonusuluiarteriolei eferenteD.



Creste perfuzia renalaE.

(pag. 239)

M2627107. Care dintre urmatoareel afirmatii referitoare la socul hipovolemic sunt adevarateSeveritatea disfunctiei de organ din socul hipovolemic depinde de leziunile preexistente ale organului respectiv

A.

Cand mecanismele compensatorii renale sunt depasite se instaleaza insuficienta renala acutaB. Hipoperfuzia hepatica se asociaza cu cresterea transaminazelorC.Hipoperfuzia hepatica se asociaza cu scaderea transaminazelorD.Hipoperfuzia hepatica se asociaza cu scaderea bilirubineiE.

(pag. 239)

M2627108. In socul hipovolemic leazrea ficatului se asociaza frecvent cu:Scaderea bilirubineiA. Cresterea transaminazelorB. Scaderea functiei de sintezaC.Cresterea functiei de sintezaD.Cresterea bilirubineiE.

(pag. 239)

M2827109. Urmatorele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:Socul hipovolemic este cel mai frecvent tip de soc intilnit in clinicaA. Socul hipovolemic este datorat unei depresii severe a functiei cardiaceB. Socul hipovolemic se datoreaza reducerii volumului sanguin circulantC.Hipoperfuzia tisulara in socul hipovolemic rezulta din suntarea anormala a unui debit cardiac normal sau crescut

D.

Socul hipovolemic rezulta prin hemoragie sau depletie lichidianaE.

(pag. 237)

M2827110. Consecintele hipovolemiei sunt:cresterea rezistentelor vasculare pulmonareA. scaderea volumului bataieB. stimularea diurezeiC.un debit cardiac neadecvatD.afectarea imunitatii mediata umoralE.

(pag. 237)

M2827111. Reducerea volumului sanguin circulant din socul hipovolemic se reflecta prin:edemul cerebralA. pierderea sinergismului contractiilor ventriculareB. scaderea presarciniiC.scaderea volumelor telediastolice biventriculareD.scaderea presiunilor telediastolice biventriculareE.

(pag. 237)

M2827112. Socul hipovolemic poate apare in:Tamponada cardiacaA. ArsuriB. AnafilaxieC.Embolismul pulmonar masivD.DiareeE.

(pag. 237-238)



M2827113. In socul hipovolemic exista urmatoarele modificari:Cresterea presarcinii ventriculului stangA. Cresterea postsarcinii ventriculului dreptB. Scaderea presarcinii ventriculului stangC.Scaderea volumului-bataieD.Cresterea presarcinii ventriculului dreptE.

(pag. 237-238)

M2827114. Intre cauzele socului hipovolemic recunoasteti:obstructia tractului de ejectie al ventriculului stangA. anafilaxiaB. hemoragiaC.embolismul pulmonar masivD.depletia de lichidE.

(pag. 238)

M2827115. Pentru mentinerea TA in prima faza socului intervin urmatoarele mecanisme compensatorii:Stimularea sistemului simpaticA. Stimularea suprarenalelor cu eliberarea de catecolamineB. Activarea sistemului renina-angiotensinaC.Stimularea parasimpaticuluiD.Eliberarea crescuta de hormon antidiureticE.

(pag. 240)



Tema nr. 28Abdomenul acut chirurgical, peritonite difuze acute, ocluzia intestinala, apendicita acuta, abdomenul acut traumatic

BIBLIOGRAFIE:3. Angelescu N., sub red. – Patologie chirurgicala pentru admitere in rezidentiat, Ed. II revazuta si adaugita, Ed. Celsius, 2003


M1128001. Peritonitele primitive au o sursa de contaminare:gastricaA. biliaraB. extraperitonealaC.apendicularaD.colonicaE.

(pag. 849)

M1128002. Simptomul predominant al peritonitei acute difuze este:seteaA. oliguriaB. varsaturaC.anorexiaD.durereaE.

(pag. 853)

M1128003. In peste 80% din cazuri diagnosticul unei peritonite acute difuze trebuie sa fie un diagnostic:radiologicA. clinicB. ecograficC.precizat de probe de laboratorD.precizat de computer tomografieE.

(pag. 855)

M1128004. Semnul clinic functional cel mai constant intr-o ocluzie intestinala este:varsaturaA. intreruperea tranzitului pentru fecale si gazeB. durereaC.distensia abdominalaD.tumora abdominalaE.

(pag. 871)

M1128005. Invaginatia intestinala este mai frecvent intalnita la:adultA. batranB. copilC.tanarD.nou nascutE.

(pag. 874)

M1128006. Sediul durerii la debut in apendicita acuta este:



in fosa iliaca dreaptaA. periombilical sau in epigastruB. in fosa iliaca stangaC.in hipogastruD.in intreg abdomenulE.

(pag. 518)

M1128007. Ce procent din cazurile de apendicita acuta pot evolua cu leucocitoza normala sau foarte usor crescuta?

10%A. 50%B. 30-40%C.20-30%D.60%E.

(pag. 520)

M1128008. Care dintre formele de apendicita acuta in care sediul organului este anormal poate evolua sub masca unui sindrom ocluziv cu sediul enteral?

apendicita acuta retrocecalaA. apendicita acuta pelvinaB. apendicita acuta subhepaticaC.apendicita acuta mezoceliacaD.apendicita acuta laterocecalaE.

(pag. 523)

M1128009. Tratamentul apendicitei acute consta in:antibioticoterapieA. antispasticeB. regim igienodieteticC.punga cu gheata pe abdomenD.interventie chirurgicala indiferent de varstaE.

(pag. 525)

M1128010. Sindromul de iritatie peritoneala al traumatizatilor abdominali apare consecutiv lezarii:vaselor mariA. organelor parinchimatoaseB. mezourilorC.organelor cavitareD.vaselor miciE.

(pag. 810)

M1128011. Organul cel mai frecvent interesat de traumatismele abdominale este:stomaculA. splinaB. pancreasulC.colonulD.intestinul subtireE.

(pag. 821)

M1128012. Prin manevra PRINGLE (pensarea pediculului hepatic intre degete) irigatia hepatica poate fi oprita pentru maximum:

5 minuteA. 10 minuteB.



15 minuteC.20 minuteD.25 minuteE.

(pag. 820)

M1228013. Evitarea interventiei chirurgicale imediate este admisa drept cea mai verificata atitudine in:apendicita cataralaA. apendicita purulentaB. apendicita gangrenoasaC.plastronul apendicularD.apendicita toxicaE.

(pag. 526)

M1228014. Gravitatea unei perforatii colo-rectale este determinata de:existenta segmentelor retroperitoneale ale colonuluiA. hemoragia intraluminalaB. peritonita hipersepticaC.vascularizatia precara a cadrului colicD.asocierea cu alte leziuni intraabdominaleE.

(pag. 816)

M1228015. Gradul II Flint consta in urmatoarele leziuni colice posttraumatice:ruptura asociata cu alte leziuni visceraleA. dilacerari de perete, perforatii extinse, contaminare medie a peritoneuluiB. devascularizatie colica si contaminare extinsa intraperitonealaC.soc toxico-septic severD.leziuni colice izolateE.

(pag. 817)

M1228016. Imaginile hidroaerice rare, mari,cu diametrul vertical mare observate la radiografia abdominala simpla sunt caracteristice pentru:

ocluziile vechi cu distensie abdominala importantaA. ocluziile colonuluiB. ocluziile colonului prin volvulusC.ocluziile paralitice ale colonuluiD.infarctul enteromezentericE.

(pag. 872)

M1328017. Ce organ este cel mai frecvent afectat in traumatismele abdominale?intestinA. stomacB. splinaC.ficatD.pancreasE.

(pag. 48)

M1328018. Pentru definirea ca penetranta a unei plagi abdominale se presupune existenta unei solutii de continuitate la nivelul:

pielii si tesutului celular al abdomenuluiA. peretelui musculo-aponevrotic abdominalB. peritoneul parietalC.peretelui unui viscer cavitarD.



structurilor unui viscer parenchimatosE.

(pag. 37)

M1328019. Sediul durerii la debut in apendicita acuta este in:hipogastruA. fosa iliaca dreapaB. fosa iliaca stangaC.epigastruD.hipocondrul dreptE.

(pag. 435)

M1328020. Termenul de "amigdala abdominala" atribuit apendicelui se bazeaza pe:structura peretelui asemanatoare cu cea colonicaA. origine embriologica comuna cu a amigalei faringieneB. prezenta terminatiilor nervoase Meissner si Auerbach submucos si intramuscularC.inervatia simpatica asigurata de plexul nervos ce insoteste artera mezenterica superioaraD.bogatia tesutului limfoid mucos si submucosE.

(pag. 433)

M1328021. Obiectivul primordial al tratamentului unei ocluzii intestinale este:sedarea bolnavuluiA. reechilibrare hidroelectrolitica si nutritivaB. prevenirea complicatiilorC.decompresiunea abdominalaD.rezolvarea cauzei ocluziveE.

(pag. 109)

M1428022. Manevra Blumberg pozitiva consta in:Durere la nivelul fosei iliace drepte dupa palparea fosei iliace stangi;A. Durere pe traiectul nervului sciatic la flexia membrului inferior pe abdomen;B. Durere la palparea profunda in epigastru;C.Sensibilitate la nivelul fundului de sac vaginal la tuseu rectal sau vaginal;D.Durere la nivelul fosei iliace drepte aparuta la decompresia brusca dupa palparea profunda a acestei zoneE.

(pag. 519)

M1428023. Aspectul macroscopic de anse destinse, pline de lichide si gaze, perete subtire, edem parietal si in mezou, si lichid in peritoneu, apare in:

Ocluziile functionale paralitice;A. Volvulus gastric;B. Invaginatie;C.Hernie strangulata ;D.Ocluziile functionale spastice.E.

(pag. 870)

M1428024. Despre ocluziile postoperatorii sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu EXCEPTIA:Ocluziile precoce paralitice sunt cele mai frecvente;A. Ocluziile precoce comune apar ca urmare a pneumoperitoneului postoperator;B. Ocluziile tardive sunt intotdeauna de natura mecanica;C.Ocluziile tardive se pot rezolva si prin clisme repetate;D.Ocluziile mecanice se datoreaza angajarii anselor in brese, orificii.E.

(pag. 874,875)



M1428025. Cea mai virulenta flora care poate fi intalnita in peritonitele secundare provine din:Perforatia colecistului;A. Perforatia stomacului;B. Contaminarea directa in timpul unei interventii operatorii;C.Perforatia colonului;D.Perforatia intestinului subtire.E.

(pag. 851)

M1428026. Tratamentul peritonitelor cuprinde urmatoarele cu EXCEPTIA:Este chirurgical pentru toate tipurile;A. Are ca prima masura instituita – reechilibrarea hidro-electrolitica;B. Antibioterapia asociaza o cefalosporina de generatia III si metrinidazol;C.Apeleaza la intubatia oro-traheala cand PaCO2>50 mmHg si PaO2<55 mmHg;D.Este chirurgical si medical in peritonitele secundare.E.

(pag. 856,857,858)

M1428027. Cu privire la frecventa afectarii viscerale in traumatismele abdominale, sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu EXCEPTIA uneia:

Splina este cel mai des afectata;A. Traumatismele intestinului subtire sunt mai frecvente decat cele ale duodenului si colonului;B. Contuziile stomacului sunt mai frecvente decat plagile penetrante gastrice;C.Ficatul si splina sunt mai mult interesate datorita volumului lor, proiectiei mai mari pe suprafata abdomenului si faptului ca sunt fixe;

D.

Traumatismele iatrogene ale colonului apar intr-un procent mic.E.

(pag. 810,812,815,809,816)

M1428028. Sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii privind explorarile imagistice in traumatismele abdominale:

Sigmoidoscopia nu are nici o valoare in cazul traumatismelor colonului;A. Radiografia abdominala pe gol si ecografia constitue metodele cele mai utilizate in traumatismele ficatului;B. Radiografia abdominala pe gol este esentiala pentru stabilirea diagnosticului de hematom subcapsular sau perisplenic;

C.

Pasajul baritat este recomandabil in suspiciunea de perforatie gastrica sau colonica pentru evidentierea localizarii plagii;

D.

Existenta unui hematom parietal duodenal la nivelul ampulei Vater va duce la o largire a diametrului luminal pe radiografia abdominala cu substanta de contrast.

E.

(pag. 816,820,822,813)

M1528029. Peritonitele acute difuze primare (spontane) se caracterizeaza prin:sursa de contaminare extraperitoneala;A. sursa de contaminare de la un focar septic intraabdominal;B. agentii patogeni ajung in cavitatea peritoneala pe cale digestiva;C.etiologia este plurimicrobiana;D.apare numai la adulti.E.

(pag. 849)

M1528030. Care din urmatoarele simptome si semne sunt caracteristice pentru diagnosticul de peritonita:

durerea abdominala de la inceput generalizata;A. varsaturile fecaloide de la debut;B. contractura musculara abdominala difuza;C.tuseul rectal normal;D.apararea musculara localizata.E.



(pag. 853)

M1528031. Urmatoarele probe de laborator sprijina diagnosticul clinic de peritonita:leucograma care pune in evidenta leucocitoza;A. ureea sangvina normala;B. glicemia este scazuta;C.fosfataza alcalina creste;D.examenul sumar de urina poate evidentia cilindri hialini.E.

(pag. 855)

M1528032. Care este cel mai sugestiv simptom pentru diagnosticul de apendicita acuta:inapetenta;A. durerea in fosa iliaca dreapta si apararea musculara localizata;B. apararea musculara difuza;C.starea subfebrila si frisoanele;D.oprirea tranzitului pentru gaze.E.

(pag. 518-519)

M1528033. Consecinta cea mai frecventa a unui traumatism pancreatic este:hemoperitoneul;A. hematomul retroperitoneal;B. pancreatita acuta;C.peritonita acuta;D.supuratia retroperitoneala.E.

(pag. 818)

M1628034. Sediul durerii de debut in apendicita acuta este situat:in hipocondrul drept;A. in epigastru;B. in hipocondrul stang;C.La nivelul fosei iliace drepte;D.La nivelul fosei iliace stangi.E.

(pag. 518)

M1628035. Care dintre urmatoarele afirmatii privind ocluziile dinamice sunt adevarate:Lumenul este obstructionat;A. Apar prin leziuni parietale intestinale;B. Se produce paralizia musculaturii intestinale;C.Poate fi determinata de compresiuni extrinseci ale lumenului;D.Nici una din afirmatiile de mai sus nu este corecta.E.

(pag. 866)

M1628036. Raspunsul inflamator general al gazdei in peritonite:Precede raspunsul local;A. Nu este mediat de macrofage;B. Nu implica generarea de radicali liberi de oxigen;C.Este determinat de eliberarea in circulatie a imunoglobulinelor;D.Nu duce la insuficiente de organ.E.

(pag. 852)

M1628037. Durerea in peritonite se caracterizeaza prin:Poatefi mascata prin administrarea de opiacee;A.



Se instaleaza brusc;B. Este precedata de sughit;C.Este strict localizata la nivelul leziunii generatoare;D.Se asociaza cu tulburari de ritm cardiac.E.

(pag. 853)

M1628038. Solutia obisnuita pentru rezolvarea unei plagi gastrice:Sutura simpla;A. Sutura cu epiplonoplastie si drenaj;B. Gastrectomia;C.Gastroenteroanastomoza;D.Vagotomia.E.

(pag. 866)

M1628039. Perforatiile posttraumatice de intestin determina de regula:Hemoragie digestiva;A. Ocluzie intestinala prin stramtorarea lumenului;B. Peritonita generalizata sau localizata;C.Pancreatita satelita;D.Insuficienta hepatica.E.

(pag. 815)

M2528040. Mecanismul patogenic cel mai des incriminat în apariţia apendicitei acute este obstrucţia lumenului apendicular. În ce proporţie obstrucţia luminală nu poate fi invocată ca origine a inflamaţiei apendiculare, situaţie în care se admite originea hematogenă a infecţiei?

10%A. 40%B. 50%C.80%D.niciodatăE.

(pag. 517)

M2528041. O plagă abdominală este considerată penetrantă dacă:interesează tegumentul şi ţesutul celular subcutanatA. dacă interesează foiţa posterioară a tecii dreptului abdominalB. dacă interresează peritoneul parietalC.numai dacă este asociată unor leziunoi viscerale abdominaleD.numai dacă interesează marele opiploonE.

(pag. 810)

M2528042. Care dintre semnele radiologice de mai jos sugerează existenţa unei leziuni traumatice a duodenului:

aerojejuniaA. pneumoperitoneulB. absenţa pneumatizării coliceC.nivel hidroaeric în omegaD.nivele hidroaerice dispuse pe flancuriE.

(pag. 814)

M2528043. Care dintre investigaţiile radiologice şi imagistice sunt contraindicate în traumatismele colonului şi rectului

radiografia abdominală simplăA. examenul radiologic cu substanţă de contrastB.



tomografia computerizatăC.ecografiaD.angiografiaE.

(pag. 816)

M2528044. Ce este manevra Pringle şi în ce împrejurări se foloseşte?clamparea pediculului splenicA. clamparea digitală a pediculului hepatic pentru controlul hemostazei în traumatismele ficatuluiB. clamparea aortei abdominaleC.clamparea venelor suprahepaticeD.hepatectomie atipică prin digitoclazieE.

(pag. 820)

M2528045. În care dintre traumatismele de mai jos se poate produce dezinserţia splinei din pediculul său vascular?

lovirea directă a bazei hemitoracelui stângA. plăgi penetrante toraco-abdominaleB. cădere de la înălţimeC.strivirea între două planuri dureD.traumatismele lombareE.

(pag. 821)

M2528046. "Perioada latentă a lui Baudet " defineşte:intervalul liber asimptomatic între producerea traumatismului şi apariţia semnelor neurologice înhematoamelor extradurale

A.

intervelul clinic asimptomatic între producerea traumatismului şi ruptura unui hematom subcapsular splenicB. intervalul liber asimptomatic între producerea accidentului şi ruptura unui hematom subcapsular hepaticC.intervalul liber între producerea accidentului şi detaşarea unei escare secundare la nivelul intestinului subţire

D.

intervalul liber asimptomatic între producerea accidentului şi apariţia hematuriei, care marchează ruptura de rinichi

E.

(pag. 822)

M2528047. Care este semnnul patognomonic oferit de radiografia abdominală simplă în peritonitele acute secundare prin perforaţia unui viscer cavitar?

distensia aerică generalizatăA. nivele hidro-aerice dispuse în flancuriB. pneumoperitoneulC.absenţa pneumatizării intestinaleD.ansa santinelă LevitanE.

(pag. 855)

M2528048. Care este combinaţia de antibiotice cel mai des folosită în tratamentul peritonitelor acute, care acopere cât mai complet spectrul microbian?

penicilină+streptomicinăA. clorocid+metronidazolB. cefalosporină generaţia treia + metronidazolC.oxacilină+ampicilinăD.ampicilină+gentamicinăE.

(pag. 857-858)

M2528049. Distensia abdominală este generalizată de la început în:volvulusul de sigmoidA.



invaginaţia intestinalăB. ileusul paraliticC.cancerul de colon dreptD.ileusul biliarE.

(pag. 871)

M2528050. Care sunt imaginile radiologice semnificative pentru ocluzia intestinală oferite de radiografia abdominală simplă?

pneumoperitoneulA. absenţa pneumatizării intesinaleB. nivele hidro-aericeC.ştergerea umbrei psoasuluiD.calcificări pe aria de proiecţie a aortei abdominaleE.

(pag. 872)

M2528051. Ce este ileusul biliar?obstrucţia coledocului distal printr-un calcul biliarA. ileusul paralitic care însoţeşte litiaza biliarăB. pătrunderea unui calcul vezicular mare în tractul digestiv printr-o fistulă colecisto-duodenală sau colecisto-gastrică

C.

atrezia căilor biliareD.o formă particulară de icter obstructivE.

(pag. 873)

M2528052. Reechilibrarea hidroelectrolitică la bolnavii cu ocluzie intestinală se face prin perfuzarea de soluţii izotonice (ser fiziologic, glucoză) în doză de:

10-15 ml/kg.corpA. 30-50 ml/kg.corpB. 80-100 ml/kg.corpC.200 ml/kg.corpD.2500 ml indiferent de greutateE.

(pag. 875)

M2628053. TCC minore corespund unui scor GCS de:12-9A. 13-15B. 11-13C.10.12D.8-11E.

(pag. 2458)

M2628054. Valorile punctajului obţinut după scala Glasgow (GCS) la un bolnav cu TCC se situează în intervalul:

0-15 puncteA. 0-10 puncteB. 5-15 puncteC.3-10 puncteD.3-15 puncteE.

(pag. 2464)

M2628055. Scorul 5 Gasgow are următorul corespondent pe scara Liege:3-6A. 5-7B.



6-10C.9-11D.11-2E.

(pag. 2465)

M2628056. Dintre semnele funcţionale ale peritonitei acute, cel mai constant este:DurereaA. Oprirea tranzitului intestinalB. VărsăturaC.SughiţulD.DispneeaE.

(pag. 2129-2130)

M2628057. Sepsisul sever se defineşte prin:SIRS cu documentarea infecţieiA. SIRS cu documentarea infecţiei şi compromitere hemodinamicăB. Stare fiziologică în care funcţia viscerală nu este capabilă să susţină homeostaziaC.Pierderea controlului local al infecţieiD.Exacerbarea răspunsului inflamator sistemicE.

(pag. 2126)

M2628058. Examenul radiologic în peritonitele generalizate prin perforaţie de viscer cavitar are ca element patognomonic:

Ştergerea umbrei psoasuluiA. Nivelele hidroaericeB. Edemul peretelui abdominalC.PneumoperitoneulD.Ştergerea reliefului mucos al anselor intestinului subţireE.

(pag. 2132)

M2628059. În etiologia peritonitelor acute prin perforaţie de viscer cavitar, pe primul loc se află:Perforaţia ulcerului gastro-duodenalA. Perforaţia apendicularăB. Perforaţia biliarăC.Perforaţia intestinului subţireD.Perforaţia colonuluiE.

(pag. 2133)

M2628060. Principiile tratamentului chirurgical în peritonitele acute secundare au fost enunţate de Kirschner încă din 1926. Acestea sunt următoarele, cu excepţia:

Eliminarea sursei de contaminareA. Reducerea contaminăriiB. Tratamentul antibiotic este veriga terapeutică esenţială, substituind cu succes chirurgiaC.Tratarea infecţiei rezidualeD.Prevenirea recurenţei infecţieiE.

(pag. 2141)

M2628061. Semnul LAUGIER din ocluzia intestinală semnifică:Matitate deplasabilă în flancuriA. Zgomote hidro-aerice de luptăB. Silenţiu absolutC.Durere la decompresia bruscă a peretelui abdominalD.



Timpanism juxtaombilicalE.

(pag. 2173)

M2628062. Radiografia abdominală simplă evidenţiază în primele 3-6 ore de la debutul unei ocluzii intestinale:

PneumoperitoneuA. Nivele hidroaericeB. Ştergerea umbrei psoasuluiC.Distensia gazoasă a unei anseD.Poate fi şi o metodă terapeutică în caz de volvulus sigmoidian sau invaginaţie la copilE.

(pag. 2174)

M2628063. Următoarea afirmaţie este falsă în ceea ce priveşte vărsăturile din ocluziile intestinale:În ocluziile înalte sunt abundenteA. Apar precoce în ocluziile înalteB. Sunt tardive în ocluziile joaseC.Iniţial sunt bilioase, apoi fecaloideD.Sunt însoţite de greţuri, sughiţ şi eructaţiiE.

(pag. 2173)

M2628064. În ocluziile intestinale, presiunea intraluminală la care este suprimată circulaţia arterială este de:

15 mmHgA. 30-35 mmHgB. 20-25 mmHgC.40-45 mmHgD.50-55 mmHgE.

(pag. 2172)

M2628065. Identificaţi afirmaţia falsă din următoarele caracteristici ale "ileusului biliar":Este determinat de pătrunderea unui calcul vezicular în tractul digestiv printr-o fistulăA. Evoluţia clinică este în etape succesive: colica, febra, subicter, ocluzieB. Examenul radiologic nativ poate evidenţia un calcul radioopacC.Poate realiza atât un sindrom de ocluzie înaltă cât şi unul de ocluzie joasăD.Oprirea calculului în valva Bauhin realizează sindromul BouveretE.

(pag. 2178)

M2628066. Sindromul de compartiment abdominal nu se caracterizează prin:Distensie abdominalăA. Dificultăţi de ventilaţieB. HipoxieC.IcterD.OligoanurieE.

(pag. 628)

M2628067. Evaluarea pacienţilor după scala Glasgow (GCS) se face în intervalul:0-10 puncteA. 0-15 puncteB. 5-20 puncteC.3-15 puncteD.4-20 puncteE.

(pag. 633)



M2628068. Imunodisfuncţia post-traumă nu se caracterizează prin:Scăderea numărului total de limfocite TA. Creşterea sintezei de Interleukină 2B. MonocitozăC.Funcţionarea anormală a celulelor BD.Scăderea sintezei de Interleukină 2E.

(pag. 626)

M2628069. Pe câte variabile fiziologice şi anatomice se bazează scorul traumatic pediatric (PTS):3A. 4B. 5C.6D.7E.

(pag. 638)

M2628070. În câte clase sunt împărţiţ pacienţii în urma sistemului de punctare specific scorului de intervenţii terapeutice (TISS):

3A. 4B. 5C.6D.8E.

(pag. 637)

M2628071. Conform studiului Olding şi Crockard cea mai frecventă cauză de politraumatisme este reprezentată de:

Accidente de muncăA. Accidente rutiereB. Accidente casniceC.Accidente sportiveD.AgresiuniE.

(pag. 617)

M2628072. Cât de frecventă este apendicita acută1/40-50 de locuitoriA. 1/50-60 de locuitoriB. 1/20-30 de locuitoriC.1/25.-35 de locuitoriD.1/45-55 de locuitoriE.

(pag. 1597)

M2628073. In prima fază a apendicitei acute durerea este cauzată de:presiune şi inflamaţie ce irită terminaţiile nervoaA. puroiul acumnulat la nivelul apendiceluiB. iritaţia peritoneuluiC.oprirea tranzitului intestinalD.meteorismE.

(pag. 1598)

M2628074. In apendicita catarală mucoasa este:;cu ulceraţii şi necrozeA.



congestionată cu infiltrat leucocitarB. cu abceseC.nu se modificăD.edematoasăE.

(pag. 1598)

M2628075. În apendicita flegmonoasă mucoasa este:cu ulceraţii şi necroyeA. congestionată cu infiltrat leucocitarB. cu abceseC.nu se modificăD.edematoasăE.

(pag. 1598)

M2628076. În apendicita acută bolnavul stă în poyiţie antalgică:cu coapsele flectate spre abdomenA. menţinerea coapsei drepte în flexie şi uşoară abducţieB. culcat pe dreaptaC.ghemuitD.coapsa stângă flectată spre abdomen şi spre dreaptaE.

(pag. 1599)

M2628077. Presiunea intraluminală critică pentru producerea ischemiei arteriale în peretele apendiculat este de:

50 cm apăA. 8o cm apăB. 100 cm apăC.110 cm apăD.120 cm apăE.

(pag. 1598)

M2628078. Tratamentul apendicitei acute este:medical urmat uneori de cel chirurgicalA. chirurgical în toate cazurile încă de la început, cu excepţia blocului apendicularB. pungă cu gheaţă, antibiotice în caz de apendicită retrocecală flegmonoasăC.chirurgical cu excepţia abcesului apendicularD.antibioterapie antiinflamatoareE.

(pag. 1606)

M2628079. Care este organul parenchimatos cel mai frecvent interesat în traumatismele abdominale?pancreasulA. ficatulB. rinichiulC.splinaD.plămânulE.

(pag. 2103)

M2628080. Care este cea mai frecventă consecinţă a unei leziuni traumatice a pancreasului?pancreatita acutăA. pseudochistul pancreaticB. peritonita acută generalizatăC.hematomul retroperitonealD.



hemoperitoneulE.

(pag. 2102)

M2628081. În ce tip de leziune abdominală traumatică, se evidenţiază semnul BOUCHACOURT?hematom properitonealA. hernie postcontuzionalăB. eventraţie postcontuzionalăC.revărsat Morel-LavalleD.hematom subaponevroticE.

(pag. 2094)

M2628082. Până la ce nivel se întind hematoamele retroperitoneale posttraumatice mijlocii?până la nivelul fundului de sac DouglasA. până la nivelul spinei iliace antero-superioareB. până la nivelul simfizei pubieneC.până la nivelul polului renal inferiorD.până la nivelul polului renal superiorE.

(pag. 2112)

M2628083. Care este organul cavitar cel mai frecvent interesat în traumatismele abdominale?rectulA. colonulB. stomaculC.aparatul uro-genitalD.intestinul subţireE.

(pag. 2108)

M2628084. Ruptura mezenterului situată în apropierea rădăcinii acestuia, se caracterizează prin:angajarea unei anse în zona de ruptură, cu apariţia ocluziei intestinaleA. apariţia semnelor de peritonităB. devitalizarea anseiC.hemoragie masivăD.apariţia hematomului retroperitonealE.

(pag. 2108)


M1128085. Raspunsul cardiac la agresiunea microbiana in cazul unei peritonite acute difuze se datoreaza:

hipovolemieiA. hipersecretiei de ADNB. hipoxieiC.acidozeiD.factorului mecanicE.

(pag. 852)

M1128086. In peritonita acuta difuza, percutia pune in evidenta:contractura generalizataA. hipersonoritateB. in cazurile cu revarsat abundent, matitate deplasabila pe flancuriC.sensibilitatea fundului de sac DouglasD.



bombarea fundului de sac DouglasE.

(pag. 854)

M1128087. Variantele de inchidere a peretelui abdominal intr-o peritonita acuta difuza pot fi:plan total cu fire rareA. sutura planului musculo-aponevrotic cu pastrarea tegumentelor si tesutului celular subcutanat nesuturateB. evitarea oricarei suturi (laparostomie) in peritonitele graveC.plan total cu fire deseD.inchiderea parietala in planuri anatomice cat mai etansaE.

(pag. 860)

M1128088. Ocluziile prin strangulare se produc prin:volvulareA. invaginatieB. paralizia musculaturii intestinaleC.corpi straini intralumenaliD.strangularea lumenului si a unei portiuni din mezou in diverse defecte parietaleE.

(pag. 868)

M1128089. In ocluzia intestinala, varsaturile apar precoce in:ocluziile joaseA. ocluziile inalteB. ocluziile prin obstructieC.ocluziile paraliticeD.ocluziile prin strangulareE.

(pag. 871)

M1128090. Intr-o ocluzie intestinala, radiografia abdominala simpla arata:distensia anselorA. imagini hidroaerice unice sau multipleB. imagini hidroaerice cu diametrul mic si verticalC.pneumoperitoneuD.imagini hidroaerice rare, mari si cu diametrul vertical mareE.

(pag. 872)

M1128091. Irigografia este si o metoda terapeutica in ocluziile:inaltaA. prin obstructieB. prin volvulareC.prin invaginatieD.paralitica (ileus)E.

(pag. 872)

M1128092. Obiectivele tratamentului ocluziilor sunt:reechilibrarea bolnavuluiA. decompresiunea abdominalaB. rezolvarea cauzei de ocluzieC.drenajul cavitatii peritonealeD.profilaxia recidivelorE.

(pag. 875)

M1128093. In apendicita acuta purulenta aspectul anatomo-patologic este:



apendice hiperemiatA. apendice edematiatB. lumenul organului este ocupat de puroiC.seroasa este acoperita de false membraneD.in cavitatea peritoneala se afla exudat sero-purulent inodorE.

(pag. 517)

M1128094. In apendicita acuta retrocecala se constata:semnele functionale lipsesc deseoriA. tranzitul intestinal nu se modificaB. durere la palparea lombeiC.durere abdominala difuzaD.abdomenul ramane suplu in ansambluE.

(pag. 523)

M1128095. Plastronul apendicular este o varietate de peritonita plastica si fibrinoasa cu aspect tumoral la constituirea careia participa:

peritoneul parietalA. colonul descendentB. epiploonulC.ileonul terminalD.ceculE.

(pag. 525)

M1128096. Tratamentul initial al plastronului apendicular consta in:antibioticoterapie cu spectrul largA. interventie chirurgicala imediataB. urmarirea permanenta a bolnavuluiC.punga cu gheata pe abdomenD.dietaE.

(pag. 526)

M1128097. Sindromul de iritatie peritoneala traumatica se caracterizeaza clinic prin:durere abdominalaA. contractura muscularaB. sensibilitate crescuta la tuseul rectal sau vaginalC.disparitia matitatii prehepaticeD.meteorism abdominalE.

(pag. 811)

M1128098. Existenta unei perforatii postraumatice de intestin subtire poate declansa:ocluzie intestinalaA. pancreatita acutaB. hemoperitoneu masivC.peritonita generalizataD.proces peritoneal blocat (peritonita localizata)E.

(pag. 815)

M1128099. Retroperitonita difuzanta secundara leziunilor traumatice ale duodenului se caracterizeaza prin:

evolutie extrem de grava, de obicei fatalaA. rasunet clinic mai estompatB.



diagnostic mai tardivC.hemoperitoneu masivD.evolutie lenta, mai putin gravaE.

(pag. 814)

M1128100. Traumatismele iatrogene ale colonului si rectului apar dupa:sigmoidoscopieA. plagi penetranteB. contuziiC.rectoscopieD.ingestia accidentala a unor obiecte ascutiteE.

(pag. 816)

M1228101. Cresterea leucocitozei la peste 20.000/mmc intr-o apendicita acuta evoca:inflamatia cataralaA. blocul apendicularB. abcesul organuluiC.perforatia organuluiD.fistulizarea unui bloc apendicular abcedatE.

(pag. 520)

M1228102. Raspunsul cardiac din peritonite se datoreaza:factorului mecanic (distensia abdominala)A. hipoxieiB. hiposecretiei de catecolamineC.hipovolemieiD.acidozeiE.

(pag. 853)

M1228103. Bolnavul cu peritonita necesita suport ventilator (intubatie si respiratie mecanica) in urmatoarele conditii:

PaO2 < 60 mmHgA. ritm respirator > 16/minB. PCO2 > 50 mmHgC.PaO2 < 55 mmHgD.PCO2 <50 mmHgE.

(pag. 857)

M1228104. Efectele secundare ale unor antibiotice, care le limiteaza utilizarea in peritonite, sunt urmatoarele:

aminoglicozidele pot determina tulburari de coagulareA. aminoglicozidele sunt nefrotoxiceB. cefoprazone poate determina tulburari de coagulareC.unele cefalosporine sunt hepatotoxiceD.cloramfenicolul este toxic pentru maduva hematopoeticaE.

(pag. 857)

M1228105. Principiile tratamentului chirurgical (operator) in peritonitele acute difuze secundare sunt:drenaj larg peritonealA. antibioterapieB. debridarea tuturor spatiilor peritoneale si compartimentarilorC.tratamentul leziunii cauzaleD.



toaleta cavitatii peritoneale cu volume mari de lichidE.

(pag. 858)

M1228106. Severitatea leziunilor pancreatice traumatice este mai mare cind:intereseaza hilul splenicA. sunt situate cefalicB. contuziile sunt extinseC.este interesat si duodenulD.survin la un pacient diabeticE.

(pag. 819)

M1228107. Splenectomia este obligatorie in urmatoarele situatii:exista un hematom subcapsularA. ruptura in hilB. pacient peste 30 aniC.sunt prezente leziuni majore asociateD.leziuni multiple profundeE.

(pag. 822, 823)

M1228108. Aspectul anatomopatologic al invaginatiei se caracterizeaza macroscopic prin:tumora alungita pastoasaA. localizarea cea mai frecventa este jejuno-jejunalaB. mezourile sunt infiltrate, palideC.este formata din 3 sau mai multi cilindriD.intotdeauna numarul de cilindri este imparE.

(pag. 870)

M1228109. Semnele functionale ale ocluziei intestinale sunt:alterarea starii generaleA. durereaB. intreruperea tranzitului pentru fecale si gazeC.distensia abdomenuluiD.varsaturileE.

(pag. 871)

M1328110. Peritonitele acute primitive:sunt consecinta perforatiilor digestiveA. se produc prin contaminare limfaticaB. afecteaza mai frecvent adultii cu ascitaC.sunt de origine polimicrobianaD.la copil sunt datorate frecvent pneumococuluiE.

(pag. 80)

M1328111. Raspunsul renal in peritonite acute difuze:este datorat hipovolemiei cu scaderea debitului cardiacA. este datorat hipersecretiei de ADH si aldosteronB. presupune cresterea filtratului glomerularC.presupune scaderea reabsorbtiei tubulareD.contribuie la instalarea acidozei metaboliceE.

(pag. 85)

M1328112. Eficienta reechilibrarii hidrice in peritonitele acute se apreciaza prin monitorizarea:



pulsuluiA. tensiunii arterialeB. presiunii venoase centraleC.presiunii capilare pulmonareD.greutatea corporealaE.

(pag. 88-89)

M1328113. Principiile tratamentului chirurgical in peritonitele acute difuze include:laparotomie mediana larga supra si subombilicalaA. tratamentul leziunii cauzaleB. debridarea si toaleta cavitatii peritonealeC.drenaj, lavaj, peritonealD.sutura etansa a plagii operatoriiE.

(pag. 91)

M1328114. Care din urmatoarele elemente constituie criterii de clasificare a leziunilor traumatice ale pancreasului dupa Lucas:

intinderea in suprafata a leziuniiA. afectarea ductelor pancreaticeB. situarea proximala sau distala pe pancreas a leziuniiC.cointeresarea lezionala a duodenuluiD.prezenta pancreatitei acuteE.

(pag. 46)

M1328115. In traumatismele colo-rectale tratamentul chirurgical are ca obiective:realizarea prin ileostomie sau colostomie a unei derivatii externe a materiilor fecaleA. rezolvarea adecvata a leziunilor colorectaleB. toaleta peritonealaC.drenaj-lavaj peritonealD.alimentatie parenterala prelungitaE.

(pag. 43-44)

M1328116. Cele mai frecvente cai de inflamatie apendiculara acuta sunt:toxiinfectie alimentaraA. hepatita fulminantaB. calea hematogenaC.calea limfaticaD.obstructia luminalaE.

(pag. 434)

M1428117. De obicei varsaturile din apendicita acuta:Apar precoce, inaintea durerii;A. Sunt fecaloide inca de la debut;B. Sunt reflexe, iritative;C.Reprezinta un element de diagnostic fals daca preced aparitia durerii;D.La inceput sunt alimentare, apoi bilioase.E.

(pag. 518,519)

M1428118. Indicati evolutiile posibile in cazul plastronului apendicular:Nefavorabila, daca nu se efectueaza cat mai urgent apendicectomia;A. Favorabila in urma tratamentului medical (antibioterapie, punga gheata, dieta), apendicectomia efectuandu-se dupa 2-3 luni;

B.



Nefavorabila in pofida tratamentului medical, cu abcedarea plastronului si fistulizarea abcesului, de obicei in peritoneu;

C.

Nefavorabila, producandu-se abcesul apendicular care impune incizia si drenajul colectiei;D.intotdeauna regreseaza spontan.E.

(pag. 525)

M1428119. Constitue semne clinice ale apendicitei acute urmatoarele:Durere cu debut in fosa iliaca dreapta;A. Inapetenta precoce;B. Febra peste 39 C;C.Limba saburala;D.Oprirea precoce a tranzitului pentru materii fecale.E.

(pag. 518, 519)

M1428120. Debutul in ocluzii poate fi:Insidios in strangulatii;A. Brusc in ocluziile spastice;B. Sub forma de varsaturi si dureri in ocluziile joase;C.Precedat de colici abdominale, crize subocluzive si scadere ponderala in ocluziile prin obstructie;D.Insidios cu febra, frisoane si dureri abdominale difuze in ocluziile postoperatorii.E.

(pag. 870)

M1428121. Urmatoarele afirmatii cu privire la invaginatie sunt adevarate, cu EXCEPTIA:Este mai frecventa la copii;A. Tuseul rectal scoate sange pe manusa;B. Clisma baritala are doar valoare diagnostica;C.Poate fi cauzata de ascarizi, diverticul Meckel;D.Face perte dintre ocluziile functionale.E.

(pag. 874)

M1428122. Obiectivele tratamentului ocluziilor sunt:Profilaxia recidivelor;A. Reechilibrarea bolnavului;B. Reluarea alimentatiei din primele ore;C.Decomresia abdomenului;D.Rezolvarea cauzei care a produs obstructia.E.

(pag. 875,876)

M1428123. Hipovolemia din peritonite se datoreaza:Pierderii de lichid intravascular inspre cavitatea peritoneala;A. Acumularii de lichid in tesutul lax subperitoneal si peretele tubului digestiv;B. Transpiratiilor abundente;C.Acumularii de lichide in lumenul dilatat si aton;D.Vasodilatatiei sistemice.E.

(pag. 851)

M1428124. Examenul obiectiv al abdomenului in peritonite poate arata:Abdomen imobil, rigid, indiferent de cauza peritonitei si de momentul evolutiv;A. Tegumente marmorate in peritonita apendiculara;B. Abdomen destins, imobil, in peritonita veche;C.Rigiditate musculara maxima (“abdomen de lemn”) in primele ore ale peritonitelor determinate de perforatiile de organ;

D.



Durere generalizata la percutie fara intensificare intr-o anumita zona.E.

(pag. 854)

M1428125. Privind explorarile de laborator in peritonitele acute difuze se pot afirma urmatoarele:E prezenta leucocitoza cu limfocitoza;A. E prezenta uree sanghina moderat crescuta;B. Echografia ofera informatii cu o acuratete inferioara CT;C.Folosirea radioizotopilor reprezinta un mijloc curent de diagnostic;D.Radiografia abdominala pe gol arata anse dilatate.E.

(pag. 855)

M1428126. Cu privire la tabloul clinic din traumatismele abdominale sunt adevarate afirmatiile:Poate fi necaracteristic si inselator din cauza leziunilor asociate ce pot coexista;A. Socul poate modifica tabloul clinic, mascand semne importante;B. Sindromul de hemoragie interna intraperitoneala nu apare in cazul lezarii organelor parenchimatoase;C.Sindromul de iritatie peritoneala este consecutive lezarii organelor cavitare;D.Hipovolemia caracterizeaza sindromul de iritatie peritoneala traumatica.E.

(pag. 810)

M1428127. Tratamentul chirurgical al plagilor intestinului subtire cuprinde:EnteroplicaturaA. Explorarea chirurgicala minutioasa pe toata lungimea intestinului;B. Sutura simpla a oricaror leziuni;C.SplenectomiaD.Rezectia ansei afectate cu anastomoza termino terminala in cazul coafectarii mezenterului invecinat.E.

(pag. 815,816)

M1528128. In etiopatogenia ocluziilor intestinale dinamice distingem urmatoarele cauze:infectii (abdominale, retroperitoneale, etc);A. traumatisme diverse;B. obstructii prin bride inflamatorii;C.dezechilibre hidro-electrolitice;D.invaginatia intestinala.E.

(pag. 867)

M1528129. Fiziopatologia ocluziei intestinale presupune printre altele:distensia hidroaerica a anselor intestinale;A. blocarea circulatiei de intoarcere in ansa intestinala ocluzata;B. extravazarea de lichide in lumenul intestinal;C.necroza peretelui intestinal in ocluziile dinamice;D.hipovolemia - cauza esentiala in evolutia perturbarilor biologice.E.

(pag. 868)

M1528130. Care din afirmatiile privind tratamentul ocluziilor intestinale sunt adevarate:reechlibrarea obligatorie hidro-electrolitica, nutritiva si combaterea septicitatii;A. decomprimarea abdominala prin aspiratie nazo-gastrica sau intubare recto-sigmoidiana cu tub Fauchet;B. momentul operator este cat mai rapid in ocluziile prin obstructie;C.postoperator se suprima aspiratia nazo-gastrica in primele 24 de ore;D.gastrostomia de alimentatie temporara.E.

(pag. 875-876)

M1528131. Mecanismul patogenic al apendicitei acute declansat de obstructia luminala realizeaza



printre altele:cresterea presiunii intraluminale;A. hiperplazie limfoida submucoasa;B. tulburari ale circulatiei venoase si limfatice;C.perforarea spontana apendiculare;D.tulburari circulatorii arteriale care le preced pe cele venoase si limfatice.E.

(pag. 517)

M1528132. In cazul unei peritonite dufuze de cauza apendiculara atitudinea terapeutica corecta este:operatie imediata;A. operatia poate fi amanata cateva ore;B. masuri medicale de corectare a tulburarilor hidro-electrolitice;C.clisma evacuatorie preoperatorie;D.antibioterapia in functie de antibiograma.E.

(pag. 525)

M1528133. In cazul suspectarii unei leziuni hepatice la un traumatizat abdominal urmatoarele metode de investigatie sunt recomandate:

radiografia abdominala simpla;A. scintigrama hepatica;B. ecografia abdominala;C.rezonanta magnetica nucleara;D.punctia abdominala.E.

(pag. 820)

M1628134. Plastronul apendicular se caracterizeaza prin:Este o peritonita plastica si fibrinoasa;A. Este de aspect tumoral;B. Este nedureros, afebril, fara modificari de tranzit;C.Poate abceda;D.Poate regresa progresiv, spontan;E.

(pag. 524)

M1628135. Cele mai importante examinari paraclinice in diagnosticul apendicitei acute sunt reprezentate de:

Glicemia;A. Hemoleucograma;B. Amilaze serice;C.Sumar de urina;D.Examen radiologic abdominal pe gol.E.

(pag. 520)

M1628136. Cauzele ocluziilor mecanice pot fi:Traumatisme cranio-cerebrale;A. Aderente inflamatorii sau bride;B. Corpi straini intralumenali;C.Compresiuni extrinseci ale lumenului intestinal;D.Afectiuni vasculare.E.

(pag. 867)

M1628137. Ocluzia inalta prezinta urmatoarele semne clinice:Debut brusc, cu varsaturi de staza sau bilioase;A.



Abdomen destins meteoristic;B. Tranzit intestinal mentinut;C.Absenta imaginilor hidroaerice;D.Dureri prezente inca de la debut.E.

(pag. 873)

M1628138. La examenul clinic al abomenului in peritonite, se constata urmatoarele:Abdomenul participa la miscarile respiratorii;A. Rigiditate (contractura) musculara cu grade diferite de intensitate;B. Percutia evidentiaza hipersonoritate;C.in cazurile cu revarsat abundent, matitate deplasabila pe flancuri;D.Tuseul rectal evidentiaza bombarea fundului de sac Douglas.E.

(pag. 854)

M1628139. Reechilibrarea hidro-electrolitica eficienta in tratamentul peritonitelor, are ca efecte:Normalizarea caracteristicilor pulsului si TA;A. Cresterea presiunii venoase centrale;B. Crestera debitului urinar orar;C.Reluarea tranzitului digestiv;D.Hiperpotasemie reactiva.E.

(pag. 856)

M1628140. Antibioterapia in peritonite se instituie:Imediat ce diagnosticul a fost stabilit;A. Numai dupa obtinerea rezultatelor antibiogramei din revarsatul peritoneal;B. Reprezinta singura metoda de tratament pentru peritonitele primitive;C.Se prefera monoterapia cu cefalosporine de generatie recenta;D.La pacientii cu evolutie accidentata postoperator.E.

(pag. 858)

M1628141. Indicatiile splenectomiei in traumatismele abdominale sunt reprezentate de:in caz de afectare a capsulei splenice;A. Leziuni multiple, profunde;B. in cazul leziunilor hilului vascular;C.Hemoragii necontrolabile;D.Leziuni majore asociate.E.

(pag. 822)

M2528142. Vascularizaţia arterială a apaendicelui (artera apendiculară) provine din:artera uterină dreaptăA. artera ileo-cecocolicăB. la femeie poate fi dublată de un ram din artera ovarianăC.a. colică dreaptăD.a. colică medieE.

(pag. 516)

M2528143. În care dintre formele anatomopatologice de apendicită acută însămânţarea pe medii de cultură a serozităţii peritoneale nu pune în evidenţă prezenţa germenilor?

apendicita acută cataralăA. apendicita acută purulentăB. apendicita acută gangrenoasăC.plastronul apendicularD.



abcesul apendicularE.

(pag. 517)

M2528144. În forma gangrenoasă a apendicitei acute sunt implicaţi următorii germeni:colibacilA. pneumococB. meningococC.clostridium perfringensD.stafilococE.

(pag. 518)

M2528145. La debutul unei apendicite acute, durerea este localizată de regulă în:fosa iliacă dreaptăA. epigastruB. periombilicalC.hipocondrul dreptD.pelvisE.

(pag. 518)

M2528146. Diagnosticul diferenţial al apendicitei acute la copil trebuie făcut printre alte afecţiuni cu peritonita primitivă pneumococică, pentru care pledează:

absenţa apărării musculareA. febra înaltă de la debutB. existenţa unui focar primitiv pulmonar sau pleuralC.nefroză cunoscutăD.prezenţa sângelui pe degetul explorator la tuşeul rectalE.

(pag. 521)

M2528147. Care este cea mai frecventă formă de apendicită acută întâlnită la vârstnici?forma congestivăA. forma pseudoocluzivăB. peritonita generalizată de la începutC.forma pseudotumoralăD.apendicita mezoceliacăE.

(pag. 522)

M2528148. Care dintre semnele clinice de mai jos pledează pentru diagnosticul de apendicită acută mezoceliacă?

sindromul oclusivA. urme de sânge pe degetul explorator la tuşeul rectalB. febraC.diareeaD.polakiuriaE.

(pag. 523)

M2528149. Care dintre semnele clinice de mai jos sunt prezente în tabloul clinic al unei apendicite acute pelvine?

disuriaA. tenesme rectaleB. scaune gleroaseC.durere epigastrică în barăD.sughiţulE.



(pag. 523)

M2528150. Când se operază plastronul apendicular?imediat ce a fost stabilit diagnosticulA. după 2-3 luni de la episodul acutB. după 1 săptămână de la debutC.dacă evoluţia este defavorabilă şi se constituie un abces apendicularD.niciodatăE.

(pag. 526)

M2528151. Care dintre viscerele menţionate mai jos ocupă primele trei locuri în ordinea frecvenţei cu care sunt interesate în traumatismele abdominale?

pancreasulA. ficatulB. rinichiulC.intestinulD.splinaE.

(pag. 810)

M2528152. În traumatismele abdomenului, sindromul de hemoragie internă se datoreşte lezării:viscerelor cavitareA. viscerelor parenchimatoaseB. mezourilorC.diafragmuluiD.vaselor mariE.

(pag. 810)

M2528153. Sindromul de iritaţie peritoneală traumatică se traduce clinic prin:durere abdominală difuză, intensă, cu caracter continuuA. hematemezăB. contractură musculară generalizatăC.abdomen imobilD.dispariţia matităţii hepaticeE.

(pag. 811)

M2528154. Clasificarea propusă de Flint împarte leziunile traumatice ale colonului în trei grade. Care sunt leziunile care aparţin gradului II în clasificarea Flint?

traumatismele colonice izolateA. perforaţii extinse cu contaminare medie a peritoneuluiB. dilacerări ale peretelui colicC.devascularizatie colonicăD.defect parietal severE.

(pag. 816-817)

M2528155. Care dinte leziunile pancreatice de mai jos sunt incluse în Clasa III după Lucas?rupturile severe ale porţiunii distale a pancresuluiA. rupturile severe ale porţiunii proximale a pancreasuluiB. rupturile porţiunii proximale a pancreasului cu afectare ductală, fără afectare duodenalăC.contuzii fără afectarea ductelor pancreaticeD.traumatismele severe pancreatico-duodenaleE.

(pag. 819)

M2528156. Cele mai utilizate metode folosite pentru diagnosticul leziunilor traumatice ale ficatului sunt:



puncţia abdominalăA. examenul baritat gastro-duodenalB. ecografiaC.radiografia abdominală simplăD.colecistografia oralăE.

(pag. 820)

M2528157. Care sunt indicaţiile tratamentului conservator în rupturile splineihematom subcapsular simpluA. dezinserţia pediculului splewnicB. zdrobirea parenchimului splenicC.fisurile spleniceD.dacă leziune nu interesează hilul splenicE.

(pag. 822)

M2528158. Care sunt germenii cel mai frecvent întâlniţi în peritonitele acute primitive la copilE. ColiA. coci gram pozitivi şi anaerobiB. streptococul hemoliticC.pneumococulD.KlebsiellaE.

(pag. 849)

M2528159. Care sunt germenii cel mai frecvent întâlniţi în peritonitele acute primitive la adultstreptococul hemoliticA. klebsiellaB. coci gram pozitivi şi anaerobiC.e. ColiD.meningococulE.

(pag. 849)

M2528160. Peritonitele acute primitive sunt cel mai frecvent întâlnite la:adulţii cu ascităA. vârstnici cu neoplasme colorectaleB. copiii cu nefrozăC.copii cu glomerulonefrită acutăD.bolnavii cu pancreatită acutăE.

(pag. 849)

M2528161. Care dintre afecţiunile enumerate mai jos pot dezvolta complicaţii evolutive care să ducă la apariţia unei peritonite acute secundare?

ulcerul gastro-duodenalA. apendicita acutăB. afecţiuni inflamatorii sau tumorale ale colonuluiC.infecţiile respiratorii superioare cu meningococD.vulvo-vaginita gonococică a fetiţelorE.

(pag. 850)

M2528162. Care sunt factorii adjuvanţi care favorizează sepsisul în peritonitele acute secundare?sucul gastricA. bilaB. hemoglobinaC.



bariulD.gastrografinulE.

(pag. 851)

M2528163. În peritonitele acute, procesul inflamator peritoneal afectează peretele intestinului determinând:

pareză intestinală cu distensieA. anemia anselor intestinaleB. edem parietalC.ascităD.acumularea de lichid intralumenalE.

(pag. 851)

M2528164. Răspunsul general în peritonitele acute este dominat de hipovolemie, consecinţa pierderilor lichidiene în:

ţesutul lax subperitonealA. pleurăB. peretele tubului digestivC.lumenul intestinuluiD.pericardE.

(pag. 851)

M2528165. În peritonitele acute, acumularea de lichide intraperitoneal şi distensia intestinală determină creşterea presiunii intraabdominale. Care sunt consecinţele acfestui fenomen?

perturbarea dinamicii respiratoriiA. hiperperistaltismB. scăderea întoarcerii venoaseC.scăderea debitului arterial aorticD.scăderea perfuziei tisulare în ficat şi în pereţii intestinuluiE.

(pag. 851-852)

M2528166. Produşii circulanţi implicaţi în răspunsul inflamator general în peritonitele acute sunt:imunoglobulineleA. catecholamineleB. sistemul complementuluiC.citokineleD.alfa fetoproteineleE.

(pag. 852)

M2528167. Răspunsul respirator în peritonitele acute este condiţionat de:distensia abdominalăA. epanşamentele pleurale lichidieneB. durerea, care limitează excursiile respiratoriiC.hiponatremieD.acidozăE.

(pag. 853)

M2528168. Care sunt principalele caractere semiologice ale durerii în peritonitele acute?debutul bruscA. localizarea iniţială corespunde viscerului lezatB. iradiere interscapularăC.se generalizează în decurs de câteva oreD.se calmează la caldE.



(pag. 853)

M2528169. Care sunt principalele semne clinice obţinute la examenul obiectiv al abdomenului în peritonitele acute?

respiraţia paradoxală abdominalăA. imobilitatea abdomenuluiB. meteorism cu abdomen supluC.contractură muscularăD.matitate deplasabilă pe flancuriE.

(pag. 854)

M2528170. Principalele obiective ale tratamentului chirurgical în peritonitele acute sunt:tratamentul leziunilor cauzaleA. aspiraţia digestivă superioarăB. toaleta cavităţii peritonealeC.drenajul larg al peritoneuluiD.enteroplicatura pentru a preveni ocluziile postoperatoriiE.

(pag. 858)

M2528171. Ocluziile intestinale funcţionale prin dezechilibru simpatico-parasimpatic cu dominantă simpatică se întâlnesc în:

traumatismele cranio-cerebraleA. hipocalcemieB. colici (renale, biliare, salpingiene)C.torsiuni de organeD.sindroame toxico-septiceE.

(pag. 867)

M2528172. Ce afecţiuni pot determina apariţia unei ocluzii intestinale funcţionale prin hiperparasimpaticotonie?

traumatismele cranio-cerebraleA. deshidratareaB. denutriţiaC.intoxicaţia cu stricninăD.intoxicaţia cu antirezerpiniceE.

(pag. 857)

M2528173. Ce afecţiuni pot determina apariţia unei ocluzii funcţionale prin paralizia musculaturii intestinale?

traumatismele cranio-cerebraleA. sindroamele toxico-septiceB. dezechilibrele hidroelectrolitice majoreC.hipovolemiaD.infarctul entero-mezentericE.

(pag. 857)

M2528174. Care dintre afecţiunile menţionate mai jos realizează ocluzii prin strangulare?invaginaţia intestinalăA. volvulusul de sigmoidB. atrezia duodenalăC.cancerul de colon dreptD.boala CrohnE.



(pag. 867-868)

M2528175. Hipovolemia din ocluziile intestinale este rezultatul pierderilor şi stocărilor lichidiene prin:acumularea de lichide în lumenul intestinului (sectorul III)A. edemul peretelui intestinalB. diareeC.ascita ocluzieiD.constituirea epanşamentelor pleurale reacţionaleE.

(pag. 868-869)

M2528176. Care sunt principalele perturbări biologice în ocluziile intestinale?hipotonia plasmaticăA. hemoconcentraţiaB. poliglobuliaC.hiperleucocitozaD.acidozaE.

(pag. 868-869)

M2528177. Semnele funcţionale ale ocluziilor intestinale sunt:durereaA. vărsăturileB. apărarea muscularăC.distensia abdominalăD.întreruperea tranzitului intestinalE.

(pag. 871)

M2528178. Care sunt caracterele semiologice ale durerii din ocluziile intestinale prin strangulare?debutul bruscA. sunt colicative - "colică de luptă "B. intensă, continuă, sincopalăC.cedeaza la antispasticeD.însoţită de paloare, anxietate şi transpiraţiiE.

(pag. 871)

M2528179. În ce tip de ocluzie intestinală irigografia poate fi în acelaşi timp şi un mijloc terapeutic?ileusul biliarA. ileusul meconialB. volvulusul de sigmoidC.invaginaţia intestinalăD.ileusul paralitic postoperatorE.

(pag. 872)

M2528180. Ocluziile intestinale înalte se caracterizează prin:debut brusc cu vărsături de stază sau bilioaseA. meteorism voluminosB. tranzit intestinal menţinut iniţialC.absenţa imaginilor hidro-aericeD.stare generală mult timp conservatăE.

(pag. 872)

M2528181. Care dintre semnele clinice şi radiologice de mai jos pledează pentru invaginaţa intestinală la copil?

palparea tumorii de invaginaţie în fosa iliacă dreaptăA.



absenţa meteorismuluiB. urme de sânge pe degetul explorator la tuşeul rectalC.imagine "în cocardă" la irigografieD.distensia colonului transversE.

(pag. 874)

M2528182. La bolnavii cu ocluzie intestinală, decompresiunea tubului digestiv se realizează pre-, intra- şi postoperator prin:

aspiraţia digestivă superioarăA. puncţie abdominalăB. intubare recto-sigmoidiană cu sondă FauchetC.enterostomie de golire pe sondăD.continuarea aspiraţiei şi stimularea tranzitului postoperatorE.

(pag. 876)

M2628183. În traumatismele cranio-cerebrale, din efectele post-traumatice tardive nu fac parteComoţiaA. ContuziaB. Encefalopatia post-traumaticăC.Sechelele post-traumaticeD.DilacerareaE.

(pag. 2462)

M2628184. Din mecanismele directe de producere a TCC nu fac parte următoareleFenomenului de acceleraţieA. Fenomenului de deceleraţieB. Fenomenului de cădereC.Fenomenului de compresie bilateralăD.Fenomenului de sufluE.

(pag. 2457)

M2628185. TCC severe se clasifică astfel:GCS=8, comă gradul IA. GCS=7-6, comă gradul IIB. GCS=5-4, comă gradul IIIC.GCS=3, comă gradul IVD.GCS=2-1, comă gradul VE.

(pag. 2458)

M2628186. Din hematoamele intracraniene traumatice extracerebrale nu fac parte următoareleHematomul extraduralA. Hematomul subduralB. Hematomul intraventricularC.Hematomul intraduralD.Hematomul intracerebralE.

(pag. 2459)

M2628187. După dispunerea fragmentelor osoase în focarul de fractură craniană sunt recunoscute următoarele forme:

IntruziveA. DepresiveB. ExtruziveC.



CominutiveD.PenetranteE.

(pag. 2460)

M2628188. Efectele traumatice primare în TCC nu includ:Comoţia cerebralăA. Contuzia cerebralăB. Encefalopatia post-traumaticăC.Dilacerarea cerebralăD.Sechelele post-traumaticeE.

(pag. 2462)

M2628189. Modificările computer tomografiei în contuzii cerebrale corespunzătoare gradului II de afectare cerebrală difuză sunt:

Cisternele bazale - comprimateA. Cisternele bazale - prezenteB. Cisternele bazale - absenteC.Linia mediană - discretă deplasare 1-5 mmmD.Linia mediană - deplasare peste 5 mmE.

(pag. 2468)

M2628190. Dintre sindroamele clinice evolutive post-contuzie cerebrală gravă caracteristice leziunilor difuze nu fac parte

Mutismul akineticA. Sindromul diencefalicB. Amnezia post-traumaticăC.Sindromul apalicD.Sindromul de dezaferentareE.

(pag. 2468)

M2628191. Aspectul clinic în leziunile situate în partea superioară a trunchiului cerebral nu se caracterizează prin:

Mutismul akineticA. Sindromul de dezaferentareB. Sindromul diencefalicC.Starea vegetativă persistentă după leziuni cerebraleD.Sindromul apalicE.

(pag. 2468)

M2628192. Din semnele clinice în hemoragia intraventriculară supraacută fac parte:Coma profundăA. Hipertermie marcatăB. Rigiditate decerebratăC.Semnul Babinski bilateralD.Semnul Babinski unilateralE.

(pag. 2477)

M2628193. Leziunile traumatice cranio-cerebrale deschise nu includ:Plăgile cranio-cerebraleA. HygromaB. HydromaC.Fistulele LCR post-traumaticeD.Colapsul cerebro-ventricularE.



(pag. 2481)

M2628194. Complicaţiile septice ale TCC sunt:Meningoencefalite traumaticeA. HydromaB. HygromaC.Abcese cerebrale post-traumaticeD.Fongusul cerebralE.

(pag. 2485)

M2628195. Mecanismele patogenice principale implicate în peritonitele acute sunt:Agresiunea asupra peritoneuluiA. Translocaţia bacteriană prin peretele intestinal indemnB. Răspunsul local la agresiunea asupra peritoneuluiC.M.S.O.F. Ca manifestare iniţială a tuturor peritonitelor acuteD.Răspunsul sistemic al organismului gazdăE.

(pag. 2118)

M2628196. Apariţia unei peritonite acute presupune interacţiunea următorilor factori:Virulenţa bacterianăA. Fagocitoza bacteriilorB. Resorbţia spontană a exudatului peritonealC.Inundarea peritoneală importantă sau repetatăD.Slăbirea mijloacelor de apărare locale sau generaleE.

(pag. 2118)

M2628197. Clasificarea etiopatogenică, Hamburg modificată, împarte peritonitele acute în:Peritonite primareA. Peritonite secundareB. Peritonite granulomatoaseC.Abcese intraabdominaleD.Peritonite terţiareE.

(pag. 2118)

M2628198. Germenii izolaţi cel mai frecvent în peritonitele primitive sunt:StreptococulA. CandidaB. PasteurellaC.PneumococulD.EnterobacteriiE.

(pag. 2118)

M2628199. Peritonitele nozocomiale sunt produse cel mai adesea de următorii germeni:E.coliA. KlebsiellaB. PneumococC.PseudomonasD.StreptococE.

(pag. 2119)

M2628200. Principalele mecanisme de acţiune ale endotoxinelor în peritonitele acute sunt:Activarea receptorilor celulari direct când endotoxina se află în cantitate mare,A.



Antibioterapia prin distrugerea bacteriilor şi eliberare de endotoxine are efecte favorabileB. Activarea sistemului complementC.Activarea produşilor de metabolism ai acidului arahidonicD.Activarea coagulăriiE.

(pag. 2120-2121)

M2628201. Criteriile pentru definirea S.I.R.S. În peritonitele acute sunt:Temperatura rectală peste 38 sau sub 36 °CA. Alura ventriculară peste 90/minB. Frecvenţa respiratorie peste 20/minC.PaCo2 peste 40 mmHgD.Leucocitoza peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mmcE.

(pag. 2126)

M2628202. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre contractura musculară din peritonitele acute:Reprezintă contracţia musculaturii abdominale neprovocată prin atingerea peretelui abdominalA. Este generalizată încă de la debutB. Are intensitate constantă indiferent de exudatul intraperitonealC.Este mai uşor de evidenţiat la pacienţii cu tonus muscular scăzut, copii, vârstnici şi imunodeprimaţiD.Este expresia unui reflex viscero-motor sau peritoneo-motorE.

(pag. 2131)

M2628203. La inspecţia abdomenului pacienţilor cu peritonită acută întâlnim:ImobilitateA. Retracţia peretelui abdominal datorită dureriiB. La pacienţii astenici se evidenţiază relieful drepţilor abdominaliC.Sensibilitatea dureroasă se ameliorează dacă solicităm pacientului să respire lent şi ampluD.Imobilitatea peretelui abdominal este generalizată de la începutE.

(pag. 2130)

M2628204. Palparea abdomenului este o etapă esenţială pentru diagnosticul de peritonită acută. Putem întâlni următoarele aspecte:

Apărare muscularăA. Semnul Mandel pozitivB. Liniştea abdominală MondorC.Contractura abdominalăD.Hiperestezia cutanată DieulafoyE.

(pag. 2131)

M2628205. Din punct de vedere etiopatologic ocluziile intestinale se clasifică în:Paralitice - dinamiceA. ÎnalteB. JoaseC.AcuteD.MecaniceE.

(pag. 2168)

M2628206. În etiologia ocluziilor dinamice sunt citate cel mai frecvent următoarele cauze:Traumatismele diverseA. Strangularea lumenului intestinal şi a unei porţiuni de mezenterB. Leziuni parietale intestinale congenitale sau dobânditeC.Infecţii abdominale, retroperitoneale, toracice sau generalizateD.



Afecţiuni diverse: colici, torsiuni de organ, porfirinemieE.

(pag. 2169)

M2628207. Principalele modificări fiziopatologice în ocluziile intestinale sunt:Tulburările de irigaţie intestinală datorate distensiei anselorA. Tulburări de absorbţie intestinală ca urmare a stazeiB. Poliuria ca rezultat al deshidratării şi pierderilor ioniceC.Zilnic se pierd circa 10-11 litri de lichide reprezentând transudatichid ingerat şi secreţii digestiveD.Tulburări de motilitate intestinală provocate de obstacolE.

(pag. 2170)

M2628208. Din punct de vedere anatomo-patologic, în ocluziile mecanice intâlnim următoarele aspecte:Spasm, anse subţiri,cu musculatura spastică, fără conţinut în lumenA. Ansa strangulată, cu inelul de strangulareB. Volvulare: răsucirea ansei în axul său transversalC.Paralizie: anse destinse, pline de gaz şi lichidD.Obstrucţie prin tumoră, calcul, fecalom, etc.E.

(pag. 2172)

M2628209. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte durerea din ocluzia intestinală:Durerea este semnul clinic cel mai constantA. Este bruscă, intensă, continuă, sincopală în ocluzia prin strangulare şi în cea spasticăB. Este violentă însoţită de contractura musculară generalizatăC.Este localizată în etajul abdominal superior cu iradiere în barăD.Are caracter de colică de luptă, intermitentă în ocluzia prin obturaţieE.

(pag. 2172-2173)

M2628210. Distensia abdominală din ocluzia intestinală poate îmbrăca următoarele aspecte:Este localizată periombilical, subombilical sau asimetric în ocluziile pe intestin subţire,A. În ocluziile înalte este situată epigastric realizând sdemnul von Waal,B. Este generalizată de la început în ocluziile dinamice,C.Este elastică şi timpanică la percuţie,D.La copii, în caz de invaginaţie se observă o tumoră ce se mişcăE.

(pag. 2173)

M2628211. Întreruperea tranzitului în ocluzia intestinală este:Precoce în ocluziile intestinale joaseA. Precoce în ocluziile intestinale înalteB. Precoce în ocluziile paraliticeC.Tardivă în ocluziile înalteD.Iniţială pentru fecale şi apoi pentru gazeE.

(pag. 2173)

M2628212. Se descriu următoarele forme clinico-evolutive de ocluzie intestinală:SubocluziiA. CroniceB. AcuteC.ParaliticeD.AtipiceE.

(pag. 2176)

M2628213. Modalităţile de decompresie abdominală în ocluzia intestinală sunt:



Intubarea recto-sigmoidiană cu o sondă FaucherA. Rezecţia segmentului intestinal afectatB. Instalarea unei sonde nazo-gastriceC.Devolvulare sau dezinvaginare urmată de enterectomie segmentară în caz de devitalizarea acestoraD.Golirea intraoperatorie a anselor pline de conţinut sero-lichidianE.

(pag. 2181)

M2628214. Ocluzia intestinală prin cancer colic se caracterizează prin:Frecvenţa mai mare pe colonul drept decât pe cel stângA. Debut brusc cu vărsături incoercibileB. Examenul endoscopic de urgenţă este examinarea "gold standard" pentru diagnosticC.Examenul clinic decelează distensia abdominală în cadrul colicD.În antecedente se constată scădere ponderală, colici, alterananţa diaree-constipaţieE.

(pag. 2178)

M2628215. Care din următoarele afecţiuni toracice posttraumatice -cunoscute sub denumirea de "duzina ucigătoare"- fac parte din categoria celor "letale":

Pneumotorax sufocantA. Tamponada cardiacăB. Voletul costalC.Ruptura de diafragmD.Hemotorax masivE.

(pag. 644)

M2628216. Care din următoarele afecţiuni reprezintă indicaţii absolute de intubaţie la politraumatizaţi:Obstrucţia acută a căilor aerieneA. Plăgi penetrante ale gâtului cu hematoame expansiveB. Traumatisme cranio-cerebrale cu GCS sub 11C.HipoxieD.ApneeE.

(pag. 643)

M2628217. Criteriile de evaluare în scala Glasgow (GCS) sunt:Deschiderea ochilorA. Rata respiratorieB. Expansiunea respiratorieC.Răspunsul verbalD.Răspunsul motorE.

(pag. 633)

M2628218. Dintre principalele mecanisme de producere a leziunilor în accidentele rutiere nu sunt recunoscute:

CiocnireaA. DeceleraţiaB. AcceleraţiaC.RostogolireaD.CădereaE.

(pag. 620)

M2628219. Metabolismul glucidic de stress are ca trăsături esenţiale:GlicogenolizaA. GlicogenogenezaB.



GlucogenogenezaC.Hiperglicemia insulinorezistentăD.Neutilizarea corectă a excesului de glucozăE.

(pag. 624)

M2628220. Metabolismul lipidic de stress nu se caracterizează prin:Lipoliză crescutăA. Lipoliză scăzutăB. Lipogeneză crescutăC.Lipogeneză scăzutăD.Producţie scăzută de corpi cetoniciE.

(pag. 624)

M2628221. Clasificarea plăgilor în funcţie de agentul traumatic se face în următoarele tipuri:Prin cădereA. Prin împuşcareB. Prin dilacerareC.Prin tăiereD.ContuzeE.

(pag. 618)

M2628222. In funcţie de contaminarea microbiană, plăgile pot fi:CurateA. Cu contaminare minimăB. Cu contaminare medieC.ContaminateD.InfectateE.

(pag. 618)

M2628223. Plăgile penetrante pot fi:OarbeA. TransfixianteB. În setonC.Fără interesare visceralăD.Cu interesare visceralăE.

(pag. 618)

M2628224. Cei mai frecvenţi anaerobi întâlniţi în apendicita acută sunt:E.coliA. bacteroides fragilisB. bacilus fundiliformisC.peptostreptococusD.clostridium perfringensE.

(pag. 1597)

M2628225. In apendicita acută clinic întâlnim:durerea este localizată iniţial în fosa iliacă dreaptăA. greţurile şi vărsăturile succed durereaB. inapetenţa apare rarC.constipaţia este mai frecventă decât diareeaD.greţurile şi vărsăturile preced durereaE.

(pag. 1599)



M2628226. Din triada Dieulafoy fac parte elementele:apărare musculară în fosa iliacă dr.A. semnul Rowsing pozitivB. hiperestezie cutanatăC.febră peste 38 °CD.durereaE.

(pag. 1599)

M2628227. Paraclinic în apendicita acută întâlnim:leucocitoza peste 10.000 este prezentă întotdeauna în apendicita acutăA. leucocitoza peste 12.000 este caracteristică perforaţieiB. în 20-30% din cazuri leucocitele pot fi normale sau uşor crescuteC.leucocitele normale exclud diagnosticul de apendicită acutăD.leucocitoza peste 20.000 traduce perforaţiaE.

(pag. 1600)

M2628228. Evoluţia apendicitei acute către plastronul apendicular este tradusă de:reducerea contracţiunii musculkare în fosa iliacă dreaptăA. zonă de fluctuenţă la palparea fosei iliace drepteB. apariţia unei tumori inflamatorii, dureroase, renitentă la palpareC.revenirea la normal a leucocitelor şi a febreiD.dispariţia dureriiE.

(pag. 1601)

M2628229. În apendicita la bătrâni întilnim următoarele forme clinice:forma pseudotumoralăA. apendicită cu un tablou clinic specific zgomotosB. ocluzia febrilăC.apendicita cu peritonită în 2 timpiD.forma pseudoulceroasăE.

(pag. 1604)

M2628230. În plastronul apendicular:tratamentul chirurgical se impune încă de la începutA. creşterea numărului de leucocite este un factor de prognostic favorabilB. tratamentul este iniţial conservator cu antibiotice, pungă cu gheaţă, regim hidricC.scăderea febrei şi a numărului de leucocite traduc o evoluţie favorabilăD.intervenţia chirurgicală se impune la 2-3 luni după stingerea fenomenelor inflamatoriiE.

(pag. 1608)

M2628231. In apendicita retrocecala intalnim:intensitate maxima dureroasa in fosa iliaca dreaptaA. contractura abdominala de obicei lipsesteB. pozitie antalgica cu coapsa flectataC.manevra psoasului este negativaD.oprirea tranzituluiu intestinalE.

(pag. 1603)

M2628232. Care sunt semnele clinice care trădează perforaţia posttraumatică a esofagului abdominal?paloare intensăA. durere retroxifoidianăB.



disfagieC.febră prelungităD.durere retrosternalăE.

(pag. 2100)

M2628233. În perioada primelor 24-48 de ore, prognosticul hematomului retroperitoneal post-traumatic, depinde de:

apariţia insuficienţei renale acuteA. intensitatea şocului traumaticB. continuarea parezei intestinaleC.interesarea plexului celiacD.intensitatea şocului hemoragicE.

(pag. 2114)

M2628234. Care sunt semnele caracteristice ale leziunii rectului subperitoneal?rectoragiaA. febraB. celulita pelvinăC.hemoperitoneulD.peritonita generalizatăE.

(pag. 2111)

M2628235. În cazul traumatismelor abdominale cu hemoragie abundentă, manevra PRINGLE, constă în:clampajul digital al arterei mezenterice superioareA. aplicarea unei pense pe trunchiul celiacB. aplicarea unei pense pe artera splenicăC.aplicarea unei pense pe artera hepatică şi vena portăD.clampajul digital al pediculului hepaticE.

(pag. 2106)

M2628236. În cadrul traumatismelor abdominale, creşterea amilazemiei şi a amilazuriei sunt specifice pentru:

leziuni ale intestinului subţireA. leziuni ale ficatuluiB. leziuni ale splineiC.leziuni ale pancreasuluiD.şoc septic prelungitE.

(pag. 2098)

M2628237. Care sunt caracteristicile principale ale unei plăgi penetrante simple?nu penetrează peritoneulA. interesează doar organele parenchimatoaseB. deschid peritoneulC.nu interesează nici un nivel abdominalD.interesează atât organele parenchimatoase, cât şi cele cavitareE.

(pag. 2096)

M2628238. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate, în cazul traumatismelor ficatului?mortalitatea ajunge la 80% în cazul leziunilor de gradul V şi VIA. ficatul este organul cel mai interesat în cadrul contuziilor abdominaleB. gravitatea leziunilor hepatice este sporită de incidenţa leziunilor asociateC.ficatul este al doilea organ interesat de plăgile penetranteD.



în leziunile de gradul I plaga hepatică are o adâncime de maximum 3 cmE.

(pag. 2105)

M2628239. Care este semnificaţia sindromului REILY, în cadrul unui traumatism abdominal?sensibilitate exagerată la palpareA. fals tablou de iritaţie peritonealăB. ocluzie intestinală posttraumaticăC.peritonită generalizată prin perforaţie de ansă intestinalăD.pseudosindrom de ocluzie intestinală paraliticăE.

(pag. 2094)

M2628240. Care din următoarele afirmaţii referitoare la traumatismele colonului sunt adevărate:sunt graveA. sunt frecvente (apărând în 50% din cazurile cu plăgi penetrante)B. complicaţiile infecţioase sunt severeC.caracterul de gravitate este dat de septicitatea deosebită a conţinutului intestinului grosD.complicaţiile hemoragice sunt severeE.

(pag. 2109)



Tema nr. 29Boli congenitale cardiace (DSA, DSV, PCA, Tetralogia Fallot, TMV)

BIBLIOGRAFIE:2. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Amaltea, 2002


M1229001. Metoda optima pentru diagnosticul anatomic in defectul septal atrial la adult este:ecocardiografia transtoracicaA. ecocardiografia transesofagianaB. coronarografiaC.radiografia cardio-pulmonaraD.tomografia computerizataE.

(pag. 253)

M1229002. In defectul septal ventricular cu debit mic si rezistenta vasculara pulmonara redusa exista:sunt dreapta-stangaA. sunt stanga-dreaptaB. sunt bidirectionalC.hipertensiune pulmonaraD.insuficienta cardiaca congestivaE.

(pag. 254)

M1229003. Inchiderea farmacologica a canalului arterial persistent este posibila exclusiv la:prematurA. sugarB. copilul micC.adolescentD.adult tanarE.

(pag. 258)

M1229004. Doza de indometacin utilizata pentru inchiderea farmacologica a canalului arterial persistent este:

0,1 mg/kgA. 0,2 mg/kgB. 0,5 mg/kgC.1 mg/kgD.2 mg/kgE.

(pag. 258)

M1229005. Valoarea hematocritului care reprezinta indicatie de interventie chirurgicala intr-o tetralogie Fallot este:

> 25%A. > 35%B. > 45%C.> 55%D.> 65%E.

(pag. 266)



M1229006. Cea mai frecventa cauza de cianoza cardiaca la nou-nascut este:DSVA. persistenta de canal arterialB. boala EbsteinC.transpozitia completa a vaselor mariD.coarctatia de aortaE.

(pag. 267)

M1329007. Variantele anatomice ale DSA sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:Tip ostium secundumA. Tip ostium primumB. La nivelul septului membranosC.Tip sinus coronarD.Tip sinus venosE.

(pag. 2)

M1329008. Tabloul clinic al DSA este variabil, putand include urmatoarele manifestari clinice, cu exceptia:

Poate fi total asimptomaticA. Insuficienta cardiacaB. Prezenta unui suflu sistolic gr.II-III, cu maxim de intensitate la baza corduluiC.Infectii respiratorii repetateD.Dispnee de efort la copilul mareE.

(pag. 3)

M1329009. Manipulare farmacologica a PCA este posibila la:PrematurA. Nou nascut la termenB. La sugarul in varsta de 1-3 luniC.La orice varstaD.La sugarul in varsta de 3-6 luniE.

(pag. 4)

M1329010. In tratamentul crizelor anoxice din Tetralogia Fallot pot fi utilizate urmatoarele masuri terapeutice, cu exceptia:

Flectarea membrelor inferioare ale sugaruluiA. Administrarea de morfina i.m.B. Administrarea de propranolol i.v.C.DigoxinD.OxigenoterapieE.

(pag. 9)

M1329011. Istoria naturala a DSV poate fi urmatoarea,cu exceptia:Inchidere spontana a 40-50% din defectele mici inainte de 3 aniA. Insuficienta cardiaca inainte de 6 luniB. Aparitia hipertensiunii arteriale pulmonare de debit dupa 6-12 luniC.Aparitia bolii vasculare pulmonare obstructive dupa 2 ani in sunturile largiD.Aparitia endocarditei infectioaseE.

(pag. 10)

M1329012. Tabloul clinic in DSV include urmatoarele manifestari clinice, cu exceptia:Absenta suflului sistolic adeseori in perioada neonatalaA.



Dificultati in alimentatie si deficit nutrtionalB. Bombarea regiunii precordialeC.Suflu sistolic intens, de gr.III-IV cu maximum in spatiul IV intercostal stang si iradiere"in spita de roata"D.Tulburari majore de ritm cardiacE.

(pag. 12)

M1429013. Un sugar in varsta de 7 luni cunoscut cu afectiune cardiaca cianogena prezinta in cursul diminetii cu ocazia alimentarii, accentuarea totala a cianozei insotita de tahipnee severa.Examenul cardiac efectuat de urgenta nu identifica sufluri. EKG-ul evidentiaza hipertrofie ventriculara dreapta. in aceasta situatie, este vorba despre:

Sindromul asfixic post-aspiratieA. Criza anoxica copilul suferind de Tetrada FallotB. Criza convulsivaC.Insuficienta cardiaca rapid instalataD.Bronsiolita acuta edematoasaE.

(pag. 265)

M1429014. In cazul copiilor cu tetrada Fallot, profilaxia endocarditei bacteriene se efectueaza astfel:Se initiaza dupa varsta de 2 aniA. Se efectueaza atat pre cat si post operatorB. Se realizeaza numai in conditiile stabilirii unui diagnostic bacteriologicC.Este bine a se efectua continuu de la nastereD.Se efectueaza numai la imunodeprimatiE.

(pag. 266)

M1429015. Un nou nascut in varsta de 1 zi de sex masculin, prezentatie craniana, IA=9, macrosom,prezinta cianoza progresiva,insuficienta respiratorie majora, cardiomegalie, hepatomegalie, suflu sistolic mezocardiac si hemoragie intracerebrala la nivelul hemisferului drept. in aceasta situatie este vorba despre:

Tetralogie FallotA. Encefalopatie hipoxic ischemica perinatala, forma severaB. Transpozitie de vase mariC.Glicogenoza cu insuficienta cardiaca secundaraD.Persistenta de canal arterialE.

(pag. 267)

M1429016. Interventia chirurgicala corectoare pentru tetrada Fallot este bine sa se realizeze:in perioada neonatala pentru a pereveni deteriorarea corduluiA. Numai dupa ce apar 5 episoade de crize anoxiceB. intre 1 si 2 aniC.Dupa 5 ani pentru a lasa cordul sa se maturezeD.in primele 6 luni de viataE.

(pag. 267)

M1429017. Un pacient de 1 an 6 luni se prezinta la cabinetul medical cu semne de infectie de cai respiratorii superioare. La examinarea toracelui frapeaza prezenta unui suflu sistolic intens rugos, de grad III-IV, cu maxim de ascultare in spatiu IV ic stang, cu iradiere in “spite de roata”, asociat cu freamat. Acest tablou clinic sugereaza:

Persistenta de canal arterialA. Defect septal atrialB. Malformatie complexaC.Defect septal ventricularD.Canal atrioventricularE.



(pag. 254)

M1429018. Din totalul bolilor congenitale de cord defectul septal atrial (DSA), reprezinta:15-20%A. 21-25%B. 1-2%C.6-10%D.22-43%E.

(pag. 252)

M1529019. Care din urmatoarele enunturi in legatura cu istoria naturala a DSA (defect septal atrial) este fals?

debitul mic prin DSA face ca in mod obisnuit aceasta leziune sa fie bine tolerataA. precocitatea inchiderii este invers proportionala cu dimensiunea defectului si debitul suntuluiB. endocardita bacteriana este cea mai frecventa complicatieC.se poate complica cu insuficienta cardiaca congestiva in a treia, a patra decada de viataD.frecventa tulburarilor de ritm (flutter atrial) este mai ridicata in a treia, a patra decada de viataE.

(pag. 253)

M1529020. Urmatoarele anomalii anatomice sunt caracteristice tetralogiei Fallot, cu EXCEPTIA:DSV largA. stenoza pulmonaraB. stenoza mitralaC.hipertrofie ventriculara dreaptaD.dextropozitia aorteiE.

(pag. 265)

M1529021. Principala anomalie anatomica din transpozitia completa a vaselor mari (TMV) este:originea anormala a arterelor coronareA. pozitia anormala a marilor artere (aorta si artera pulmonara)B. situs solitusC.stenoza pulmonaraD.conexiune atrioventriculara discordantaE.

(pag. 267)

M1529022. Urmatoarele afirmatii in legatura cu explorarile paraclinice in tetralogia Fallot sunt adevarate, cu EXCEPTIA:

evidentierea radiologica a unei cardiomegalii exclude formal tetralogia FallotA. EKG evidentiaza HVD cu deviere la dreaptaB. ecocardiografia este metoda optima pentru diagnosticC.se pot asocia tulburari de coagulare, in special in relatie cu actul operatorD.hemoglobina si hematocritul sunt constant scazuteE.

(pag. 265, 266)

M1529023. Urmatoarele malformatii congenitale de cord prezinta sunt stanga-dreapta, cu EXCEPTIA:defectul septal atrialA. defectul septal ventricularB. canalul atrio-ventricularC.tetralogia FallotD.persistenta canalului arterialE.

(pag. 252-259)

M1529024. Urmatoarele afirmatii in legatura cu tratamentul DSA sunt adevarate, cu EXCEPTIA:



DSA se poate inchide prin plasarea unui ocluder pe cale endovenoasaA. varsta optima pentru interventia chirurgicala este cea de sugarB. tratamentul chirurgical este indicat daca raportul QP/QS este 2/1C.rezultatele interventiei chirurgicale sunt mai putin satisfacatoare daca operatia are loc dupa varsta de 24 de ani

D.

postoperator pot fi semnalate tulburari de ritmE.

(pag. 253)

M2329025. Principalele semne clinice ale DSA sunt, cu excepţia:Suflu sistolic grad II-III cu maximum la baza corduluiA. Intărirea sau dedublarea zgomotului IIB. Insuficienţa cardiacă chiar din perioada de sugarC.Poate fi total asimptomaticD.Infecţii respiratorii repetateE.

(pag. 252)

M2329026. Inchiderea farmacologică a canalului arterial este posibilă la:Noul născut la termen in primele două săptămani de viaţăA. Exclusiv la prematurB. Sugar până la vârsta de 3 luniC.Sugar până la vârsta de 6-12 luniD.La orice vârstăE.

(pag. 258)

M2329027. Principalele aspecte radiologice in tetralogia Fallot sunt, cu excepţia:Hipovascularizaţie pulmonarăA. CardiomegalieB. Concavitatea arcului mijlociu stângC.Arc aortic in dextropoziţie la 20% din cazuriD.Siluetă cardiacă "en sabot"E.

(pag. 265)

M2329028. Incidenţa DSV este:20% din bolile cardiace congenitaleA. Incidenţa DSV este a treia dintre bolile cardiace congenitaleB. Până la 10% din DSV se asociază cu anomalii cromozomialeC.Prevalenţa DSV este de 2,5 - 4 cazuri/ 1000 naşteriD.Numărul cazurilor de DSV intâlnite la adult reprezintă 30% dintre cazurile diagnosticate la vârsta de sugarE.

(pag. 254)

M2329029. In DSV pot exista următoarele semne clinice, cu excepţia:Suflu sistolic totdeauna prezent de la naştereA. Dificultăţi in alimentaşie şi deficit nutriţionalB. Tahipnee, tiraj, raluri de edem pulmonarC.Suflu sistolic intens, grad III-IV, cu maximum in spaţiul IV intercostal stâng şi iradiere in "spiţă de roată"D.Bombarea regiunii precordialeE.

(pag. 254)

M2529030. Care din urmatoarele enunturi in legatura cu istoria naturala a DSA este fals?se poate complica cu insuficienta cardiaca congestiva in a treia, a patra decada de viataA. DSA conduce la hipertensiune pulmonara fixaB. debitul mic prin DSA face ca in mod obisnuit aceasta leziune sa fie bine tolerataC.



endocardita bacteriana este cea mai frecventa complicatieD.precocitatea inchiderii este invers proportionala cu dimensiunea defectului si debitul suntuluiE.

(pag. 253)

M2529031. Clasificarea anatomica a DSA include urmatoarele, cu exceptia:DSA tip ostium secundumA. DSA tip sinus venosB. DSA tip foramen ovaleC.DSA tip ostium primumD.DSA tip sinus coronarE.

(pag. 252)

M2529032. Care este explorarea paraclinica care stabileste prezenta si dimensiunile defectului in DSA?radiografia toracicaA. echo DopplerB. EKGC.echo 2DD.cateterism cardiacE.

(pag. 253)

M2529033. Urmatoarele anomalii anatomice sunt caracteristice tetralogiei Fallot, cu exceptia:dextropozitia aorteiA. insuficienta mitralaB. DSV largC.hipertrofie ventriculara dreaptaD.stenoza pulmonaraE.

(pag. 265)

M2529034. Urmatoarele anomalii anatomice sunt caracteristice tetralogiei Fallot, cu exceptia:stenoza pulmonaraA. plamani hipoplaziciB. dextropozitia aorteiC.stenoza tricuspidianaD.DSV largE.

(pag. 265)

M2529035. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu tetralogia Fallot este falsa?crizele anoxice sunt caracteristice perioadei de sugarA. poate apare squattingB. abcesul cerebral este o complicatie redutabilaC.frecvent apare endocardita bacterianaD.evolutia spre insuficienta cardiaca este frecventaE.

(pag. 265)

M2529036. Urmatoarele afirmatii in legatura cu tabloul paraclinic in tetralogia Fallot sunt adevarate, cu exceptia:

hemoglobina si hematocritul sunt constant scazuteA. evidentierea radiologica a unei cardiomegalii exclude formal tetralogia FallotB. EKG evidentiaza HVD cu deviere la dreaptaC.cateterismul cardiac este necesar preoperatorD.post operator se inregistreaza relativ frecvent tahiaritmii ventriculareE.

(pag. 265-266)



M2529037. Urmatoarele malformatii congenitale de cord prezinta sunt stanga-dreapta, cu exceptia:persistenta canalului arterialA. complexul EisenmengerB. defectul septal atrialC.canalul atrio-ventricularD.defectul septal ventricularE.

(pag. 252-259)

M2529038. Cea mai frecventa modalitate anatomica de comunicare in DSV este:in partea superioara a septului interventricularA. la nivelul septului membranosB. in zona infundibularaC.in apropierea tractului de iesire a ventriculului dreptD.in septul muscularE.

(pag. 254)

M2529039. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu istoria naturala a DSV este falsa?istoria naturala depinde mult de dimensiunile DSVA. istoria naturala depinde mult de rezistenta pulmonaraB. DSV cu debit mare nu raspunde la terapia medicalaC.orice DSV, indiferent de marime, se poate inchide spontanD.pericolul endocarditei bacteriene este mareE.

(pag. 255)

M2529040. Urmatoarele complicatii postoperatorii sunt frecvente in tetralogia Fallot, cu exceptia:regurgitatie mitralaA. persistenta stenozei infundibulareB. sunt rezidual la nivelul DSVC.epansament pleuralD.bloc de ramura dreaptaE.

(pag. 267)

M2529041. In transpozitia completa a vaselor mari, urmatoarea simptomatologie este prezenta de obicei, cu exceptia:

cianoza progresiva din prima zi de viataA. suflu sistolicB. tahipneeC.greutate mica la nastereD.risc pentru enterocolita ulcero-necroticaE.

(pag. 267)

M2529042. Care din urmatoarele masuri este exclusa din terapia transpozitiei complete a marilor vase ?perfuzia de prostaglandina EA. tratarea acidozei metaboliceB. administrarea de indometacinC.septostomie cu balonD.chirurgie prin switch arterial si transferul coronarelorE.

(pag. 268)

M2629043. Caracteristicile tratamentului canalului arterial persistent (PCA) la nou-nascutul la termen sunt urmatoarele, cu exceptia:

Tratamentul este medicamentos;A.



Inchiderea PCA prin ocluder;B. Ocluderul se introduce pe cale arteriala;C.Hipertensiunea pulmonara fixa etse contraindicatie pentru tratamentul chirurgical;D.Coarctatia de aorta asociata PCA complica tehnica chirurgicala.E.

(pag. 258,259)

M2629044. Urmatoarele sunt semnele clinice ale DSV la copil, cu exceptia:Absenta suflului in perioada neo-natala nu este exceptionala;A. Suflu sistolic intens, rugos, de grad 3-4/6, in spatiul iv intercostal stang;B. Copiii pot prezenta dificultate in alimentatie;C.Edemul pulmonar este constant;D.Ralurile de staza denota incarcarea circulatiei pulmonare.E.

(pag. 254)

M2629045. Tratamentul crizele anoxice cuprinde urmatoarele, cu exceptia:Flectarea membrelor inferioare ale copilului;A. Oxigen;B. Morfina im;C.Propranolol iv;D.Digoxin iv.E.

(pag. 266)

M2629046. Defectul septal ventricular cu debit mare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Semne respiratorii;A. Lipsa tendintei la inchidere spontana;B. Suflu sistolic intens, rugos, in “spita de roata”;C.Hipertensiune pulmonara progresiva;D.Dificultate in alimentatie.E.

(pag. 254)

M2629047. Canalul atrio-ventricular este caracterizat prin urmatoarele, cu exceptia:Trisomia 21 favorizeaza malformatia;A. Copilul prezinta infectii respiratorii repetate;B. Exista comunicare constanta interatriala si interventriculara;C.Suflul este holosistolic, de grad 3-4, aspru;D.Insuficienta cardiaca globala se instaleaza tardiv.E.

(pag. 256)

M2629048. Persistenta canalului arterial se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Este o malformatie cu sunt stanga-dreapta;A. Nu exista inchidere spontana a canalului;B. Virusul rubeolei este incriminat in etiologia bolii;C.Este criteriu de pronostic favorabil in unele cardiopatii cianogene;D.Tratamentul cu Prostaglandina are efect favorabil doar la prematuri.E.

(pag. 203,257,258)

M2629049. Semnele clinice caracteristice ale fibroelastozei endocardice sunt urmatoarele, cu exceptia:Nici un semne clinic nu este caracteristic;A. Debutul este precoce, in primul an de viata;B. Episoade recurente de insuficienta cardiaca, preponderent stanga;C.Dificultati la alimentatie;D.Suflu sistolic rugos.E.



(pag. 309-310)

M2629050. Urmatoarele afirmatii sunt reale referitor la DSV, cu exceptia:Este cea mai frecventa boala carcdiaca congenitala;A. 80% dintre DSV prezinta comunicare la nivelul septului membranos ;B. DSV infundibular este o variana anatomica;C.Hipertensiunea pulmonara se instaleaza cu timpul;D.Hipertensiunea pulmonara in primul an de viata inseamna indicatie operatorie.E.

(pag. 254-255)

M2929051. Modalitatea cea mai frecventă de abordare chirurgicală în DSA la care dimensiunea orificiului de comunicare este cuprins între 18 şi 22 mm constă în:

Metoda "dublei umbrele"A. Plasarea unui "ocluder" pe cale endovenoasă, prin tehnica RashkindB. Tehnica Blalock - TaussingC.Tehnica PottsD.Tehnica WatersonE.

(pag. 253, paragraf 5)

M2929052. Închiderea farmacologică a CA la prematurul cu greutatea la naştere mai mare de 1500g constă în:

Administarea de Indometacin 0,2 mg/kg 3 doze succesiveA. Administrea de Indometacin 0,2 mg/kg/doză unicăB. Administrea de Indometacin 0,2 mg/zi, 10 zileC.Administrarea profilactică de surfactantD.Nici o variantăE.


M2929053. Care sunt modalităţile evolutive posibile în cazul unui DSV cu debit mic:Închiderea spontană, înainte de 2 ani, în 70-80% din cazuriA. Insuficienţa cardiacă în primele 6 luni de viaţăB. Hipertensiunea pulmonară cu debit, după vârsta de 6-12 luniC.Boala vasculară pulmonară obstructivă, după vârsta de 2 aniD.Nici o variantăE.



M1229054. Defectul septal atrial se asociaza frecvent cu:sindromul MarfanA. sindromul Holt OramB. sindromul TurnerC.sindromul NoonanD.sindromul PolandE.

(pag. 252)

M1229055. Semnele clinice care nu se intalnesc in defectul septal atrial sunt:degete hipocraticeA. cianoza generalizataB. suflu sistolic gradul II-III, cu maxim de intensitate la baza corduluiC.zgomot II intaritD.



zgomot II dedublatE.

(pag. 252)

M1229056. Diametrul unui defect septal ventricular mediu este:1/3 din diametrul aorteiA. 1/2 din diametrul aorteiB. 2/3 din diametrul aorteiC.3/4 din diametrul aorteiD.egal cu diametrul aorteiE.

(pag. 255)

M1229057. Inchiderea farmacologica a canalului arterial la prematurii cu greutatea > 1500 g se efectueaza:

cu prostaglandine i.v.A. indometacin i.v.B. dupa varsta de 10 zileC.inainte de varsta de 10 zileD.indiferent de starea functionala renalaE.

(pag. 258)

M1229058. Urmatoarele anomalii anatomice sunt intalnite in tetralogia Fallot:defect septal ventricular muscularA. defect septal ventricular perimembranosB. defect septal atrialC.stenoza pulmonaraD.dextropozitia aorteiE.

(pag. 265)

M1229059. Crizele anoxice din tetralogia Fallot se caracterizeaza prin:aparitie preponderent matinalaA. aparitie preponderent vesperalaB. tulburari ale starii de constientaC.accentuarea cianozeiD.tahipneeE.

(pag. 265)

M1229060. Tratamentul crizelor anoxice din tetralogia Fallot cuprinde:nifedipin p.o.A. oxigenB. morfina i.m.C.propranolol i.v.D.nitroprusiat de sodiu i.v.E.

(pag. 266)

M1229061. Semnele clinice in transpozitia completa a vaselor mari sunt:cianozaA. icterB. suflu sistolicC.insuficienta respiratorie majoraD.insuficienta cardiacaE.

(pag. 267)



M1329062. La prematurul peste 1500g si fara detresa respiratorie, persistenta canalului arterial se manifesta clinic prin insuficienta ventriculara stanga, cu urmatoarele semne clinice:

TahipneeA. TahicardieB. CianozaC.Raluri(edem alveolar)D.HepatomegalieE.

(pag. 6)

M1329063. In Tetralogia Fallot putem intalni urmatoarele manifestari clinice:Insuficienta cardiacaA. CianozaB. Suflu sistolic gr.III-IV audibil la bazaC.Accentuarea zgomotului IID.Dificultati de crestereE.

(pag. 7)

M1329064. In evolutia Tetralogiei Fallot pot apare:Crize anoxiceA. Insuficienta cardiacaB. SquattingC.Endocardita bacterianaD.Abces cerebralE.

(pag. 8)

M1329065. Aspectul radiologic cardiotoracic in DSV poate fi variabil in functie de modificarile hemodinamice:

Normal in sunturile miciA. Cardiomegalie si accentuarea desenului vascular pulmonar in defectele mediiB. Hipertrofia ventricolului dreptC.Bombare arcului mijlociu din stanga in cazul instalarii hipertensiunii arteriale pulmonareD.Cardiomegalie si diminuarea desenului vascular pulmonarE.

(pag. 11)

M1329066. Simptomatologia TMV include:CianozaA. Suflu sistolicB. Dedublarea zgomotului II la bazaC.Insuficienta cardiacaD.Accidente vasculare cerebrale precoceE.

(pag. 13)

M1329067. Pricipalele complicatii ce pot surveni in evolutia TMV sunt:Boala vasculara pulmonara progresiva precoce in absenta stenozei valvulare pulmonareA. Enterocolita ulcero-necroticaB. Abces cerebralC.Insuficienta cardiacaD.Accidente ischemiceE.

(pag. 14)

M1329068. In tratamentul TMV sunt utile:Perfuzia cu prostaglandina EA.



Septostomie cu balonB. Tratamentul chirurgicalC.Administrarea de surfactantD.Tratamentul tahiaritmiilor majore cu CordaroneE.

(pag. 15)

M1429069. Interventia chirurgicala in tetrada Fallot se efectueaza in urmatoarele conditii:Aparitia crizelor anoxiceA. De urgenta in cazul instalarii insuficientei cardiaceB. Hematocrit > 65%C.Daca angiografia evidentiaza, suplimentar,anomalii ale arterelor coronareD.La pacientii oxigenodependentiE.

(pag. 266)

M1429070. Complicatiile post operatorii aparute dupa corectarea chirurgicala a transpozitiei de vase mari sunt:

Moarte subitaA. Accidente cerebrovasculareB. AritmiiC.Tromboza venei cave superioareD.Persistenta cianozeiE.

(pag. 268)

M1429071. Inchiderea farmacologica a canalului arterial se realizeaza dupa urmatorul protocol:0,1 mg/Kg repetat de 2-3 ori sub monitorizare EKGA. 0,2 mg/KG in trei doze succesive, IV, administrate la interval de 12 –24 de oreB. 0,2 mg/Kg IV la 6 ore intervalC.0,3 mg /Kg iv in 2 administrari la 12 oreD.0,5 mg/Kg iv in priza unicaE.

(pag. 258)

M1429072. Canalul arterial reprezinta o formatiune antomica caracteristica vietii fetale. El se inchide:Dupa12 ore de viata (functional )A. inainte de 1 luna si jumatateB. in primele 3 saptamani (anatomic)C.La nastere cu ocazia primei respiratiiD.in primele 3 luni de viataE.

(pag. 257)

M1429073. In cazul defectului septal atrial (DSA) urmatoarele afirmatii sunt reale:DSA este o leziune asimptomaticaA. DSA prezinta un suflu sistolic de grad II-IIIB. DSA prezinta sufluri in conditiile in care apar complicatiiC.in cazul DSA zgomotul II poate fi intarit sau dedublatD.Suflul poate fi uneori la febra cu caracter sistolo-diastolicE.

(pag. 252)

M1429074. In cazul defectului septal ventricular (DSV) urmatorele afirmatii sunt reale:DSV se poate inchide spontan in primii 2 ani de viataA. DSV se poate inchide spontan inprimele 6 luni de viataB. DSV dezvolta insuficienta cardiaca in primii 2 aniC.DSV dezvolta insuficienta cardiaca in primele 6 luniD.



Se asociaza frecvent cu anomalii ale vaselor coronareE.

(pag. 255)

M1529075. Tabloul clinic in DSA poate fi:extrem de variabilA. suflu sistolic in "spita de roata"B. zgomot II intarit sau dedublatC.infectii respiratorii repetateD.infectii urinare repetateE.

(pag. 252)

M1529076. Urmatoarele afirmatii in legatura cu aspectul radiologic in DSA sunt adevarate:poate fi normalA. poate arata moderata cardiomegalieB. circulatia pulmonara este saracaC.poate arata proeminenta arcului arterei pulmonareD.frecvent se observa calcificari pericardiceE.

(pag. 252)

M1529077. In tabloul clinic al DSV se pot intalni:suflu sistolic intens, rugos, de gradul III-IV, cu iradiere "in spita de roata"A. bombarea regiunii precordialeB. cresterea apetitului apare frecventC.tahipnee, tirajD.raluri de edem pulmonarE.

(pag. 254)

M1529078. In persistenta de canal arterial (PCA) debitul de sange prin canalul arterial depinde de:sexul copiluluiA. diametrul si lungimea canalului arterialB. rezistenta circulatiei sistemiceC.rezistenta vasculara pulmonaraD.varsta gestatieiE.

(pag. 257)

M1529079. Simptomatologia in transpozitia marilor vase (TMV) se caracterizeaza prin:aparitia semnelor clinice dupa primul an de viataA. insuficienta respiratorie majoraB. insuficienta cardiaca (cardiomegalie)C.enterocolita ulcero-necroticaD.accidente vasculare cerebrale precoceE.

(pag. 267)

M1529080. Tabloul clinic al tetralogiei Fallot cuprinde:crize anoxiceA. prezenta frecventa a unei cardiomegaliiB. pozitia pe vine (squatting)C.abcesul cerebralD.endocardita bacterianaE.

(pag. 265)

M1529081. Urmatoarele aspecte paraclinice sunt caracteristice transpozitiei marilor vase (TMV):



radiografia toracica evidentiaza de obicei cardiomegalieA. radiografia toracica evidentiaza de obicei o silueta cardiaca de aspect normalB. EKG evidentiaza HVS cu deviere la stanga a axei electriceC.saturatia in oxigen a sangelui din aorta este inferioara celei din artera pulmonaraD.echo Doppler evidentiaza sunturile intre circulatia sistemica si cea pulmonaraE.

(pag. 267)

M2329082. Istoria naturală a DSA poate fi variabilă:Inchidere spontană a orificiului de comunicare la copilul cu varsta intre 2 şi 8 ani in 14-60% din cazuriA. 5-10% dintre pacienţii de sex feminin dezvoltă boala obstructivă pulmonară dupa vârsta de 15-16 aniB. Apariţia endocarditei bacteriene este relativ frecventăC.Precocitatea şi frecvenţa inchiderii sunt invers proporţionale cu dimensiunea defectului şi debitul şuntuluiD.Chiar in cazul unui debit mic prin DSA leziunea este rău toleratăE.

(pag. 253)

M2329083. ECG evidenţiază in DSA:Frecvent la copil ritm joncţionalA. Unde P inalte ca semn de supraincarcare ventriculara dreaptă, cu unde P negative in DII-DIIIB. Cel mai adesea la copil ritm sinusalC.Semne de suprasolicitare ventriculară stangăD.La copil sunt caracteristice crizele repetate de tahicardie supraventricularăE.

(pag. 253)

M2329084. Principalele modificari hemodinamice din DSA includ:Sunt stânga-dreapta cu suprasolicitarea, eventual dilatarea, cavităţilor drepteA. Aparitia hipertensiunii arteriale pulmonare chiar de la vârsta de sugarB. Incidenţa hipertensiunii arteriale pulmonare la adult poate atinge 15-20% din cazuriC.Suprasolicitare ventriculară stângăD.Debitul şuntului in cazut defectului anatomic mic depinde de complianţa relativă a celor doi ventriculiE.

(pag. 252)

M2329085. Tratamentul PCA constă in:Manipularea farmacologică exclusiv la prematuri inaintea varstei de 10 zileA. Inchidere prin ocluderB. Tratamentul chirurgical necesită circulaţie extracorporealăC.Asocierea coarctaţiei de aortă complică intervenţia chirurgicalăD.Terapia chirurgicală preconizează secţiunea canalului arterial şi nu doar ligatura acestuiaE.

(pag. 258-259)

M2329086. Semnele clinice ale persistenţei canalului arterial la noul născut la termen depind de de dimensiunile canalului şi rezistenţa vasculară pulmonară:

Zona precordială hiperdinamicăA. Suflu sistolo-diastolicB. TahipneeC.HepatomegalieD.Zgomotul II intărit la bazăE.

(pag. 258)

M2329087. Semnele clinice ale persistenţei canalului arterial la prematurul peste 1500 grame care nu prezintă şi detresă respiratorie sunt:

TahicardieA. TahipneeB.



CianozăC.HepatomegalieD.Raluri prin edem alveolarE.

(pag. 258)

M2329088. Principalele semne clinice ale tetralogiei Fallot sunt:Insuficienţa cardiacăA. CianozăB. Degete hipocraticeC.Suflu sistolic grad III-IV audibil la bazăD.Dificultăţi de creştereE.

(pag. 265)

M2329089. In evoluţia tetralogiei Fallot pot surveni următoarele evenimente, cu excepţia:Squatting mai ales la preşcolariA. Abcesul cerebralB. Insuficienţa cardiacă congestivăC.Crizele anoxiceD.Endocardita bacterianăE.

(pag. 265)

M2329090. Principalele măsuri terapentice in crizele anoxice din tetralogia Fallot sunt:OxigenoterapieA. Morfină imB. Digoxin ivC.Propranolol ivD.Flectarea membrelor inferioare la sugarE.

(pag. 266)

M2329091. Tabloul clinic in transpoziţia completă de vase mari include:Cianoza din prima zi de viaţăA. TahipneeB. Suflu sistolicC.Accidente vasculare cerebrale precoceD.Dedublarea fixă a zgomotului II la bazăE.

(pag. 267)

M2329092. Simptomatologia in transpoziţia corijată de vase mari:Uneori asimptomatic, cu descoperire intâmplătoareA. Cianoză dacă fluxul sanguin pulmonar este inadecvatB. Semne de insuficienţă cardiacăC.Regurgitare mitrală la nou născutD.Absenţa pulsului la arterele femuraleE.

(pag. 268)

M2329093. Tratamentul transpoziţiei complete a vaselor mari poate include:Septostomie cu balon pentru asigurarea unui şunt corespunzător interatrialA. Perfuzii cu prostaglandină EB. Inchidere farmacologică a canalului arterialC.Tratament chirurgicalD.Administrare de surfactantE.

(pag. 268)



M2329094. Incidenţa transpoziţiei de vase mari este:5 - 7% din bolile cardiace congenitale pentru forma completă a transpoziţiei de vase mariA. 1 - 2 % din bolile cardiace congenitale pentru forma corijată a transpoziţiei de vase mariB. 20 - 30 / 100.000 naşteri pentru forma completă de TVMC.Predominenţa sexului femininD.Survine frecvent in cadrul anomaliilor cromozomialeE.

(pag. 257)

M2329095. ECG in DSV poiate evidenţia in funcţie de importanţa şuntului:Aspect normalA. Semne de suprasolicitare ventriculară dreaptăB. Semne de suprasolicitare ventriculară stângăC.Aspect de P mitralD.Aspect de P pulmonarE.

(pag. 255)

M2329096. Modificările hemodinamice din DSV induc apariţia unor aspecte variate la radiografia cardiotoracică:

Aspect normal in şunturile miciA. Cardiomegalie şi diminuarea desenului vascular pulmonar in şunturile largiB. Aspect de hipertensiune arterială pulmonară după vârsta de 6 luniC.Cardiomegalie moderată şi accentuarea desenului pulmonar in şunturile mediiD.Hipertrofie biventriculară in şunturile mediiE.

(pag. 254-255)

M2529097. Clinica DSA poate fi caracterizata prin:suflu sistolic in "spita de roata"A. infectii respiratorii repetateB. moderata dispnee de efort la copilul mareC.zgomot II intarit sau dedublatD.tablou clinic constantE.

(pag. 252)

M2529098. DSA este frecvent asociat cu:sindromul Holt OramA. sindromul DownB. sindromul TurnerC.sindromul KlinefelterD.sindromul PolandE.

(pag. 252)

M2529099. Variantele anatomice de DSA situate posterior sunt:DSA de tip ostium primumA. DSA de tip sinus venosB. DSA de tip muscularC.DSA de tip sinus coronarD.DSA de tip infudibularE.

(pag. 252)

M2529100. Urmatoarele afirmatii in legatura cu aspectul radiologic in DSA sunt adevarate:poate arata moderata cardiomegalieA. poate fi normalB.



constant, circulatia pulmonara este saracaC.frecvent se observa calcificari pericardiceD.poate arata proeminenta arcului arterei pulmonareE.

(pag. 252)

M2529101. Care din urmatoarele modificari EKG sunt specifice DSA?ritm sinusal (comun la copii)A. la adult poate aparea ritm jonctionalB. la adult nu pot apare crize de tahicardie vetricularaC.undele P pot fi inalteD.bloc atrio-ventricular gradul IIE.

(pag. 253)

M2529102. Istoria naturala a DSA poate consemna:precocitatea inchiderii este direct proportionala cu dimensiunea defectuluiA. precocitatea inchiderii este direct proportionala cu debitul suntuluiB. DSA poate conduce la hipertensiune pulmonara fixaC.DSA se complica rar cu endocardita bacterianaD.DSA nu se poate asocia cu boala vasculara obstructiva pulmonaraE.

(pag. 253)

M2529103. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu echografia in DSA sunt adevarate?echo transesofagian este metoda optima de diagnostic la copil a variantelor anatomiceA. echo 2D stabileste prezenta si dimensiunile defectuluiB. volumul suntului se apreciaza prin raportul intre debitul pulmonar si cel sistemicC.echo Doppler evidentiaza directia suntuluiD.echo Doppler evidentiaza intoarcerea venoasa anormalaE.

(pag. 253)

M2529104. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caracteristicile tratamentului chirurgical in DSA?este indicat atunci cand raportul debit pulmonar/debit sistemic (QP/QS) este mai mic decat 1A. este indicat atunci cand raportul debit pulmonar/debit sistemic (QP/QS) este 2/1B. varsta optima pentru interventie este 4-5 aniC.post operator pot aparea tulburari de ritmD.cele mai bune rezultate se obtin daca interventia se face dupa varsta de 24 de ani.E.

(pag. 253)

M2529105. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu DSV sunt adevarate?cresterea presiunii pulmonare poate duce la aparitia complexului EisenmengerA. DSV se asociaza cu sunt dreapta-stangaB. cele mai multe cazuri sunt raportate la adultC.suflul caracteristic este constant prezent inca de la nastereD.este cea mai frecventa BCCE.

(pag. 254)

M2529106. Care din urmatoarele afirmatii se pot aplica in dinamica DSV?cresterea presiunii pulmonare poate duce la inversarea suntuluiA. asocierea stenozei pulmonare creste debitul suntuluiB. DSV exemplifica perfect tipul suntului dreapta-stangaC.magnitudinea suntului depinde remarcabil de rezistenta vasculara pulmonaraD.debitul pulmonar crescut duce la intoarcere venoasa crescutaE.

(pag. 254)



M2529107. DSV cu debit mare se caracterizeaza prin:rezistenta pulmonara scazutaA. in sistola directia suntului este stanga-dreaptaB. debitul mare nu se insoteste de rezistenta pulmonara crescutaC.diagnosticul diferential cu o infectie pulmonara supraadaugata este foarte dificil la sugariD.hipertensiunea pulmonara de debit apare tardiv (dupa varsta de 5-6 ani)E.

(pag. 254)

M2529108. Care din urmatoarele se pot intalni frecvent in tabloul clinic al DSV?raluri de edem pulmonarA. crize de apneeB. suflu sistolic intens, rugos, de gradul III-IV, cu iradiere "in spita de roata"C.crize anoxiceD.tahipnee, tirajE.

(pag. 254)

M2529109. Care dintre urmatoarele afirmatii privind examenele paraclinice din DSV sunt adevarate?EKG este modificat in sunturi miciA. radiologic, in sunturile medii exista cardiomegalie si accentuarea desenului vascular pulmonarB. cateterismul cardiac stabileste dimensiunea exacta a debitului suntuluiC.cateterismul cardiac este considerat obligatoriu preoperatorD.echo Doppler masoara gradientul de presiune intraventricularE.

(pag. 254,255)

M2529110. In istoria naturala a DSV sunt valabile urmatoarele afirmatii:depinde de dimensiunile defectuluiA. depinde de rezistenta pulmonaraB. DSV cu debit mare nu raspunde favorabil la terapie medicalaC.endocardita bacteriana este o complicatie exceptionala in DSVD.orice DSV, indiferent de marime se poate inchide spontanE.

(pag. 255)

M2529111. In tratamentul DSV sunt adevarate urmatoarele:DSV cu debit mic nu necesita interventie chirurgicalaA. probabilitatea endocarditei bacteriene este indicatie operatorieB. aparitia hipertensiunii pulmonare in primul an de viata impune cateterism cardiacC.indicatia de interventie chirurgicala se stabileste pe baza semnelor clinice de insuficienta cardiaca si a modificarilor EKG

D.

tratamentul insuficientei cardiace se face cu furosemid si captoprilE.

(pag. 255)

M2529112. In DSV se pot constata postoperator:sunturi rezidualeA. disfunctie atrialaB. bloc de ramura dreaptaC.bloc atrio-ventricularD.aritmii ventriculareE.

(pag. 255)

M2529113. In persistenta de canal arterial debitul de sange prin canalul arterial depinde de:varsta gestatieiA. sexul copiluluiB.



diametrul si lungimea canalului arterialC.rezistenta vasculara pulmonaraD.rezistenta circulatiei sistemiceE.

(pag. 257)

M2529114. Particularitati hemodinamice ale prematurului, cu rol in persistenta de canal arterial, sunt:flux sangvin redus spre tractul gastro-intestinalA. flux sangvin redus spre rinichiB. flux sangvin crescut la nivel cefalicC.flux sangvin scazut la nivel pulmonarD.cresterea drenajului limfatic pulmonar dupa nastereE.

(pag. 258)

M2529115. Masurile terapeutice la persistenta de canal arterial la prematurul sub 1000g sunt:administrarea de surfactantA. ventilatia mecanicaB. inchiderea chirurgicala trebuie sa se faca dupa varsta de 12 luniC.administrarea de indometacinD.administrarea de Pg EE.

(pag. 258)

M2529116. Masurile terapeutice la persistenta de canal arterial la nou-nascutul la termen includ:administrarea de indometacinA. inchiderea defectului prin ocluderB. tratamentul chirurgical prin ligatura simplaC.tratamentul chirurgical prin sectiunea canalului arterialD.bandingul arterei pulmonareE.

(pag. 258,259)

M2529117. Explorarile paraclinice in transpozitia completa a marilor vase pot arata:echo Doppler evidentiaza sunturile intre circulatia sistemica si cea pulmonaraA. circulatia pulmonara este incarcata (mai ales daca exista stenoza pulmonara)B. radiografia toracica evidentiaza de obicei o silueta cardiaca de aspect normalC.radiografia toracica evidentiaza de obicei cardiomegalie: "un ou in cuib"D.saturatia in oxigen a sangelui din aorta este inferioara celei din artera pulmonaraE.

(pag. 267)

M2529118. Tabloul clinic al tetralogiei Fallot cuprinde:prezenta frecventa a unei cardiomegaliiA. evolutie cu insuficienta cardiacaB. pozitia "pe vine"C.crize anoxiceD.abcesul cerebralE.

(pag. 265)

M2529119. Caracterele clinice ale transpozitiei marilor vase sunt:accidente vasculare cerebrale precoceA. insuficienta cardiaca (cardiomegalie)B. aparitia semnelor clinice dupa primul an de viataC.insuficienta respiratorie majoraD.cianozaE.

(pag. 267)



M2529120. Istoria naturala in transpozitia marilor vase se caracterizeaza prin:este o boala cu istoric natural scurtA. supravietuirea este imposibila fara o interventie chirurgicala precoceB. in evolutie apare insuficienta cardiacaC.accidentele ischemice sunt complicatii posibileD.majoritatea bolnavilor operati supravietuiesc cel putin 5 aniE.

(pag. 267)

M2529121. Interventiile terapeutice in transpozitia marilor vase constau in:administrare de indometacinA. perfuzie cu PgEB. septostomie cu balonC.bandingul arterei pulmonareD.switch arterial si transferul coronarelorE.

(pag. 268)

M2529122. Definitia transpozitiei complete a marilor vase include:aorta isi are originea in ventriculul dreptA. aorta isi are originea in ventriculul stangB. artera pulmonara isi are originea in ventriculul dreptC.artera pulmonara isi are originea in ventriculul stangD.conexiunea atrioventriculara este corectaE.

(pag. 267)

M2529123. Tratamentul crizelor anoxice in tetralogia Fallot consta in:extensia membrelor inferioare ale sugaruluiA. administrarea de oxigenB. administrarea de morfina i.m.C.administrarea de propranololD.anestezia generala in situatii extremeE.

(pag. 266)

M2629124. Pregatirea preoperatorie in caz de insuficienta cardiaca se face cu:Furosemid ;A. Captopril ;B. Dobutamina;C.Digoxin;D.Echilibrarea electrolitica si acido-bazica.E.

(pag. 255)

M2629125. Canalul atrio-ventricular se caracterizeaza din punct de vedere hemodinamic prin urmatoarele:

Sunt stanga-dreapta;A. Incarcare pulmonara;B. Valva atrio-ventriculara nu influenteaza debitul ;C.Boala vasculara pulmonara obstructiva apare precoce;D.Suntul obligatoriu este intre ventricolul stang si atriul drept.E.

(pag. 256)

M2629126. Sindromul Williams se caracterizeaza prin urmatoarele:Afectiune multisistemica;A. Facies particular, “elfin”;B.



Hipercolesterolemie din perioada de sugar;C.Boala vasculara multiorganica;D.Deces in primul an de viata.E.

(pag. 261)

M2629127. Coarctatia de aorta prezinta urmatoarele caracteristici.Este cea mai frecventa leziune asociata sindromului Turner;A. Este o malformatie cardiaca cu sunt stanga-dreapta;B. Hemodinamica este dominata de HTA deasupra zonei de coarctatie aortica;C.Hipovascularizatia renala activeaza sistemul renina-angiotensina;D.Hipertensiunea are cauza mecanica si renala.E.

(pag. 261-262)

M2629128. Simptomatologia clinica a coarctatiei de aorta, la copilul scolar, se caracterizeaza prin urmatoarele:

Hipertensiune la membrele superioare ;A. Hipotensiune la membrele inferioare ;B. Puls femural absent sau slab ;C.Suflu sistolic de ejectie apical ;D.Insuficienta cardiaca grava.E.

(pag. 262)

M2629129. Dintre complicatiile postoperatorii ale coarctatiei de aorta se numara urmatoarele, cu o exceptie:

Paraplegie;A. Valorile ridicate lae TA in zilele 2-3 dupa interventie;B. Sidrom dureros abdominal;C.Infarct intestinal;D.Insuficienta cardiaca.E.

(pag. 263)

M2629130. Transpozitia completa a vaselor mari clinic prezinta urmatoarele semne clinice:Este cea mai frecventa cauza de cianoza cardiaca lanou-nascut,A. Nu este evidenta din prima zi,B. Este un factor de risc pentru enerocolita ulceronecrotica;C.Prezinta insuficienta cardiaca si insuficienta respiratorie;D.Apar accidente vasculare cerebrale precoceE.

(pag. 267)

M2629131. Simptomele radiologice sugestive pentru MCC cu sunt S-D sunt urmatoarele:Hipervascularizatia pulmonara;A. Artera pulmonara dilatata, pulsatila;B. Proeminenta arcului mijlociu stang;C.Cresterea transparentei pulmonare;D.Cord orientat transversal.E.

(pag. 248)

M2629132. Bolile congenitale de cord necianogene cu flux pulmonar crescut sunt:Defect septal atrial;A. Defect septal ventricular;B. Coarctatia de aorta de tip infantil;C.Canal atrio-ventricular,D.



Persistenta canalului arterial.E.

(pag. 252,253,255,257)

M2629133. Defectul septal atrial are urmatoarele caracteristici:Poate fi o leziune asimptomatica;A. Toleranta la efort mult scazuta;B. Suflu sistolic ejectional grad 2-3/6 parasternal stang;C.Zgomotul II dedublat sau intarit;D.Infectii respiratorii repetate.E.

(pag. 252)

M2629134. Simptomele clinice ale persistentei canalului arterial sunt urmatoarele:Variaza in functie de debitul suntului;A. Hipervascularizatia pulmonara este constanta;B. Infectiile pulmonare sunt frecvente;C.Suflul este sistolo-diastolic in PCA cu debit mare;D.Varsta optima pentru operatie este perioada de sugar.E.

(pag. 258)

M2629135. Prognosticul canalului arterial persistent depinde de urmatoarele:Volumul suntului stanga-dreapta;A. Momentul instalarii hipertensiunii pulmonare;B. Prezenta sau absenta endocarditei bacteriene,C.Felul alimentatiei sugarului sau a copilului;D.Greutatea la nastere.E.

(pag. 258)

M2629136. Anatomia tetralegiei Fallot se caracterizeaza prin urmatoarele:Stenoza pulmonara, valvulara sau infundibulara;A. Comunicare larga interventriculara;B. Dextropozitia aortei;C.Prolaps de valva mitrala;D.Hipertrofia ventriculara dreapta.E.

(pag. 265)

M2629137. Urmatoarele constituie semne clinice ale tetralogiei Fallot:Cianoza instalata progresiv;A. Raluri de staza;B. Degete hipocratice;C.Crize anoxice,D.Uflu sistolic de grad 3-4/6 la baza inimii, parasternal stang.E.

(pag. 265)

M2629138. Complicatiile tetralogiei Fallot pot fi urmatoarele:Crizele anoxice;A. Pozitia “pe vine” la prescolariB. Abcesul cerebral;C.Endocardiat bacteriana,D.Pneumonii repetate.E.

(pag. 265)

M2629139. Care dintre urmatoarele semne radiologice se intalnesc in tetralogia Fallot:



Hipovascularizatia pulmonara;A. Cord de dimensiuni normale;B. Hiluri incarcate, pulsatile;C.Arcul mijlociu concav;D.Arcul aortic in dextropozitie.E.

(pag. 265)

M2629140. Comunicarea anormala intre cele doua atrii (DSA) se caracterizeaza prin urmatoarele:Reprezinta 6-10% din totalul malformatiilor congenitale;A. Se asociaza frecvent sindromului Poland;B. Foramen ovale persistent este egal cu DSA ;C.Plasarea unor ocludere este indicata la defectele sub 4 mm si peste 22 mm diametru ;D.Varsta optima pentru tratament chirurgical este 4-5 ani.E.

(pag. 252-253)

M2929141. Care din următoarele aspecte radiologice poate sugera o transpoziţie completă a vaselor mari:

Cardiomegalia descrisă ca un "ou în cuib"A. Pedicul vascular îngustatB. Cardiomegalie cu aspect particular comparată cu cifra "8"C.Circulaţie pulmonară încărcată în absenţa unei stenoze pulmonareD.Nici o variantăE.


M2929142. Care din următoarele afirmaţii legate de crizele anoxice din tetralogia Fallot sunt adevărate:Sunt caracteristice perioadei de sugarA. Pot apare la orice vârstăB. sunt datorate spasmului infundibularC.Sunt declanşate de tahipneeD.Sun precipitate de acitvitatea fizicăE.




Tema nr. 30Nutritie si alimentatie pediatrica



M1130001. Necesarul estimat pentru apa (ml/kg/zi) la diferite varste este corect, cu EXCEPTIA:Nou-nascut: 120-135 mlA. Sugar de 3 luni: 140-160 mlB. Sugar de 6 luni: 130-150 mlC.Sugar de 9 luni: 125-145 mlD.Sugar de 12 luni: 120-135 mlE.

(pag. 23)

M1130002. Necesarul de proteine estimat la diferite varste este corect, cu EXCEPTIA:Sugar: 3,2-3,6 g/kg/ziA. Copil intre 1 si 3 ani: 23 g/ziB. Copil intre 4 si 6 ani: 30 g/ziC.Copil intre 7 si 10 ani: 34 g/ziD.Adolescent: 50 g/ziE.

(pag. 24)

M1130003. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu EXCEPTIA:Nou-nascutul alimentat la san creste intr-un ritm optim cu o ratie de 100 kcal/kg/ziA. Raportul ideal calorii/proteine este de 45-50 kcal pentru fiecare gram de proteineB. Nou-nascutul alimentat artificial creste intr-un ritm optim cu o ratie de 110 kcal/kg/ziC.Un procentaj de 35-40% din calorii trebuie sa rezulte din metabolizarea lipidelorD.Pentru fiecare 100 kcal sunt necesare 12 g de apaE.

(pag. 23, 26)

M1130004. Necesarul de vitamine pentru sugari este corect, cu EXCEPTIA:Vitamina A: 750 μg (2250 u.i.)/ziA. Vitamina B12: 0,3 μg/ziB. Vitamina C: 20-30 mg/ziC.Vitamina D: 100 μg (400 u.i.)/ziD.Vitamina E: 3 mg/ziE.

(pag. 27, 28)

M1130005. Urmatoarele formule de lapte si solutii concentrate au indicatii corecte, cu EXCEPTIA:Alprem, Pre-aptamil; alimentatia prematurilorA. Humana HN, Milupa HN25: intoleranta la lactozaB. Isomil, Alsoy: alergie la proteinele laptelui de vacaC.Paediasure-Abbot; solutie concentrata pentru sugari cu nutritie enteralaD.Portagen: fenilcetomerieE.

(pag. 40, 41, 42)

M1130006. Urmatoarele afirmatii privitoare la dezavantajele diversificarii precoce a alimentatiei sunt corecte, cu EXCEPTIA:



Glutenul introdus precoce favorizeaza celiachiaA. Favorizeaza obezitatea de aport (exogena)B. Diversificarea precoce favorizeaza deprinderea procesului de masticatieC.Solicita functii digestive insuficient maturizateD.Conduce la incarcatura osmotica excesiva pentru functii renale incomplet dezvoltateE.

(pag. 43)

M1130007. Urmatoarele afirmatii despre lipidele alimentare sunt corecte, cu EXCEPTIA:Trigliceridele reprezinta majoritatea surselor alimentare naturale de lipideA. Trigliceridele cu lanturi medii sunt recomandate in formulele destinate sugarilor sanatosi alimentati artificialB. Lipidele alimentare reprezinta cea mai importanta sursa energeticaC.Lipidele poseda un important rol structuralD.Lipidele reprezinta vehiculul vitaminelor liposolubileE.

(pag. 25)

M1130008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu EXCEPTIA:Cantitatea de apa din organismul copilului (70-75%) este diferita de cea de la adult;A. Necesarul de apa la varste mici este mai mic decat la varsta matura;B. Sugarul are o suprafata corporala mai mare corespunzatoare fiecarui kg/greutate;C.Sugarul mic isi pastreaza cu dificultate balanta hidrica, deshidratandu-se usor;D.Pentru fiecare 100kcal sunt necesare 12 g de apa si aceasta variabil, dupa raportul diferitelor macronutriente din compozitia hranei

E.

(pag. 23)

M1130009. Urmatoarele afirmatii referitoare la ratia calorica a sugarului sunt adevarate, cu exceptia:Metabolismul bazal reprezinta la sugar 50 kcal/kg;A. Necesarul de crestere este de 0,5-1 kcal pentru fiecare gram de spor ponderal;B. Nou nascutul creste intr-un ritm optim cu 100kcal/kg/zi daca sursa este laptele matern si cu 10% mai multe calorii daca sugarul este alimentat artificial;

C.

Necesarul caloric in primul an de viata se cifreaza la 80-120 kcal/kg;D.Raportul ideal calorii/proteine este de 32-35 kcal pentru fiecare gram de proteine.E.

(pag. 23)

M1130010. Urmatoarele afirmatii referitoare la principiile de nutritie ale sugarului si copilului sunt adevarate, cu exceptia:

Pentru toata perioada de sugar, necesarul de proteine este de 12-14 g/kg/zi;A. Nevoia de glucide este de 12 g/kg/zi pentru sugar si copilul mic si de 10g/kg/zi pentru celelalte varste;B. Acizii grasi esentiali nu pot fi sintetizati in organism;C.Necesarul de lipide din alimentatie este egal cu cantitatea de lipide care sa asigure prin ardere 35-40% din totalul ratiei calorice;

D.

Pentru nou nascuti, necesarul de sodiu este de 2,5mmol/100 kcalE.

(pag. 24, 25, 26)

M1130011. Valorile normale ale compozitiei laptelui matern sunt urmatoarele, cu exceptia:Lipide 3-6 g/100 ml;A. Glucide 6-7g/100 ml;B. Proteine 0,7- 2,1g/100ml;C.Sodiu 20mmol/l;D.Calciu 350mg/l.E.

(pag. 29, 30)

M1130012. Urmatoarele afirmatii privind metabolismul apei la sugar, comparativ cu adultul, sunt corecte, cu exceptia:



Cantitatea de apa din organismul sugarului este mai mare decat la adultA. Necesarul de apa este mai micB. Pierderile insensibile, raportate la suprafata corporala, sunt mai mariC.Pierderile urinare de lichide sunt mai mari, din cauza incapacitatii de concentrare a uriniiD.in conditiile de temperatura crescuta a mediului, sugarul mic isi pastreaza cu dificultate balanta hidricaE.

(pag. 23)

M1130013. Urmatoarele afirmatii in legatura cu aportul proteic la sugar sunt corecte, in afara de:IgA secretor din laptele matern nu are valoare nutritivaA. Proteinele din soia constituie o alternativa pentru sugarii cu alergie la proteinele laptelui de vacaB. Prelungirea alimentatiei naturale intarzie aparitia alergiei alimentareC.Necesarul de proteine la prematur este de 1,5 - 1,7g/Kg/ziD.Necesarul de proteine pentru sugar este de 2 - 2,2g/Kg/ziE.

(pag. 24, 31, 38)

M1130014. Urmatoarele afirmatii in legatura cu aminoacidul taurina sunt corecte, cu exceptia:Taurina este un aminoacid care nu poate fi sintetizat de organismul prematurilorA. Se gaseste in cantitate mare in laptele maternB. Se adauga in formulele pentru prematuriC.Are rol in sinteza substantelor neurotransmitatoareD.Are rol in reglarea echilibrului acido bazicE.

(pag. 29, 38)

M1130015. Urmatoarele stari patologice ale mamei contraindica alimentatia la san, in afara de:LuesA. Tuberculoza activaB. Stare febrilaC.Stare septicaD.Infectie HIVE.

(pag. 44)

M1130016. Diversificarea precoce are urmatoarele dezavantaje, cu exceptia:Favorizeaza aparitia anemiei feriprive carentialeA. Realizeaza incarcatura osmotica mare care suprasolicita rinichiul sugaruluiB. Favorizeaza obezitatea de aportC.Aport de proteine vegetale cu valoare biologica inferioara celor din lapteD.Glutenul introdus precoce favorizeaza aparitia celiachiei la sugarii cu predispozitie geneticaE.

(pag. 43)

M1130017. Human milk fortifiers (HMF) sunt produse destinate prematurilor cu greutate mica (sub 1800g) alimentati natural.Una dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu acesti fortifianti ai laptelui uman este incorecta; identificati-o

Se adauga la alimentatia naturalaA. Promoveaza un ritm de crestere optim si o mineralizare osoasa bunaB. Au continut redus in calciuC.Au continut ridicat de vitamina DD.Se pot asocia si in alimentatia cu formuleE.

(pag. 38)

M1130018. Urmatoarele afirmatii in legatura cu hidratii de carbon din compozitia formulelor sunt corecte, cu o singura exceptie:

Formulele de start contin lactoza in proportii apropiate celor din laptele maternA. Cantitatea de lactoza scade la zero in formulele dietetice destinate alimentarii sugarilor cu gastroenteritaB.



Glucoza este un constituient obisnuit al formulelorC.Dextrin-maltoza este constituientul esential al formulelor dieteticeD.Majoritatea formulelor actuale nu contin oligozaharideE.

(pag. 33, 34)

M1230019. Care din urmatoarele produse reprezinta “standardul de aur” pentru alimentatia la nou-nascutul la termen si la sugarul pana la 6 luni este:

laptele praf MilupaA. laptele praf HumanaB. laptele de VacaC.laptele de mamaD.laptele praf NanE.

(pag. 44)

M1230020. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:orice nou-nascut care poate sa suga, indiferent de greutate, va fi pus la sanA. prematurii cu greutate foarte mica, care nu au reflex de deglutitie, vor fi alimentati la sanB. sugarii cu despicaturi labio-palatine mari vor fi alimentati la sanC.in starile febrile ale mamei sugarii vor fi alimentati la sanD.ragadele si mastita la mama sunt indicatii de alimentatie la sanE.

(pag. 44)

M1230021. Necesarul de apa la nou-nascut este de:300-500 ml/kg/ziA. 100-150 ml/kg/ziB. 70-85 ml/kg/ziC.40-60 ml/kg/ziD.120-135 ml/kgE.

(pag. 23)

M1230022. Necesarul de proteine pentru perioada de sugar este de:3-5 g/kg/ziA. 4-6 g/kg/ziB. 2-2,2 g/kg/ziC.34 g/ziD.70 g/ziE.

(pag. 24)

M1230023. Doza de vitamina D recomandata este:1200 UI/zi la sugarA. 400 UI/zi la toate varsteleB. 400 UI/zi la copilul mareC.800 UI/zi la copilul mareD.400 microg/zi la toate varsteleE.

(pag. 28)

M1330024. Care este principalul cation intracelular:ClorulA. CalciulB. FosforulC.IodulD.PotasiulE.



(pag. 26)

M1330025. Care dintre elementele citate mai jos este principalul electrolit al organismului:PotasiulA. SodiulB. CalciuC.FosforulD.MagneziulE.

(pag. 27)

M1330026. Conform ESPGAN - SCF 1993 - urmatoarele preparate reprezinta formule speciale cu EXCEPTIA:

formule hipocaloriceA. formule pentru prematuri si nou nascutiB. formule delactozate sau hipolactozateC.formula junior (pentru sugari si copii pina la 3 ani)D.formule elementaleE.

(pag. 35)

M1430027. Limita superioara a aportului caloric la nou-nascut este de:120 kcal/kgA. 100 kcal/kgB. 165 – 180 kcal/kgC.80 – 120 kcal/kgD.Nici un raspuns de mai sus nu este corectE.

(pag. 23)

M1430028. Necesarul caloric pentru metabolismul bazal este de:120 kcal/kg (sugar) si 40 kcal/kg (adult)A. 100 kcal/kg (sugar) si 30 kcal/kg (adult)B. 30 kcal/kg (sugar) si 10 kcal/kg (adult)C.50 kcal/kg (sugar) si 20 kcal/kg (adult)D.70 kcal/kg (sugar) si 25 kcal/kg (adultE.

(pag. 23)

M1430029. Necesarul energetic (kcal/kg) pentru prematurul alimentat enteral se deduce din sumarea urmatoarelor componente:

Metabolismul bazal + activitate musculara minimaA. Metabolismul bazal + activitate musculara minima + pierderi fecaleB. Metabolismul bazal + activitate musculara minima + stres ocazionat de scaderea temperaturii ambiante + pierderi fecale + cresterea (inclusiv termogeneza)

C.

Nici o varianta corectaD.Cresterea + stres ocazionat de scaderea temperaturii ambiante + pierderi fecale + metabolism bazalE.

(pag. 24)

M1430030. Din metabolizarea unui gram de glucide (G), proteine (P) si lipide (L) rezulta urmatoarele calorii:

G: 3 kcal, P: 6 kcal, L: 9 kcalA. G: 4,2 kcal, P: 4 kcal, L: 9 kcalB. G: 4 kcal, P: 4,2 kcal, L: 9 kcalC.G: 5 kcal, P: 6 kcal, L: 10 kcalD.G: 6 kcal, P: 5 kcal, L: 8 kcalE.

(pag. 24)



M1430031. Care dintre urmatorii aminoacizi sunt esentiali:ValinaA. TreoninaB. LeucinaC.TriptofanD.Toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 24)

M1430032. Necesarul proteic la sugar este de:3,2 – 3,6 g/kg/ziA. 2 – 2,2 g/kg/ziB. 1,5 – 1,8 g/kg/ziC.1,2 – 1,4 g/kg/ziD.0,9 – 1,1 g/kg/ziE.

(pag. 24)

M1430033. Necesarul de glucide la sugar, copil mic si celelalte categorii de varsta este de:12 g/kg/zi (sugar, copil mic) , 10 g/kg/zi (celelalte categorii de varsta)A. 10 g/kg/zi (sugar, copil mic), 8 g/kg/zi (celelalte categorii de varsta)B. 8 g/kg/zi (sugar, copil mic), 6 g/kg/zi (celelalte categorii de varsta)C.14 g/kg/zi (sugar, copil mic), 12 g/kg/zi (celelalte categorii de varsta)D.16 g/kg/zi (sugar, copil mic), 14 g/kg/zi (celelalte categorii de varsta)E.

(pag. 24)

M1430034. Care dintre urmatoarele afirmatii privind necesarul de lipide din alimentatia copilului sunt adevarate:

Necesarul de lipide din alimentatie este de 3,5 – 6 g /kg/zi la sugarA. Cantitatea de lipide din alimentatie reprezinta 35 – 40 % din totalul ratiei caloriceB. Minimum-ul lipidic este de 1,5 g/kg/ziC.Necesarul lipidic din alimentatie este de 4,5 g/kg/zi la varsta de 1 – 3 aniD.Toate afirmatiile de mai sus sunt corecteE.

(pag. 24)

M1430035. Continutul in sodiu al laptelui de vaca este de:2,5 mmol/gA. 2,5 mmol/100 kcalB. 6,5 mmol/lC.23 mmol/lD.23 mmol/kgE.

(pag. 26)

M1430036. Cantitatea de fier in momentul nasterii este de:50 mg/kgA. 60 mg/kgB. 75 mg/kgC.90 mg/kgD.100 mg/kgE.

(pag. 26)

M1430037. Valoarea energetica a laptelui uman este de:97 kcal/100mlA. 87 kcal/100mlB.



77 kcal/100mlC.67 kcal/100mlD.57 kcal/100mlE.

(pag. 29)

M1430038. Cantitatea de proteine din laptele de vaca este de:1,2 – 3 g/100 mlA. 0,5 – 1 g/100 mlB. 25 – 35 mg/100 mlC.40 – 60 mg/100 mlD.3,5 – 5 g/100 mlE.

(pag. 33)

M1430039. Indicatiile nutritiei enterale la bolnavii gravi sunt:Esofagita postcausticaA. Diareea cronica nespecificaB. Sindromul de intestin scurtC.Insuficienta hepaticaD.Toate variantele sunt corecteE.

(pag. 47)

M1430040. Necesarul estimat de apa la nou-nascut este de:100 – 150 ml/kg ziA. 170 – 200 ml/kg ziB. 130 – 150 ml/kg ziC.100 – 110 ml/kg ziD.140 – 160 ml/kg ziE.

(pag. 23)

M1530041. Care dintre urmatoarele afirmatii privind lipidele din alimentatie este falsa?sunt cea mai importanta sursa energeticaA. au un important rol structuralB. au rol de vehicul pentru vitaminele liposolubileC.prin fermentatie asigura un pH acid al scaunelorD.majoritatea surselor alimentare naturale este reprezentata de triglicerideE.

(pag. 25)

M1530042. Care dintre urmatoarele proteine este absenta din compozitia laptelui uman?seroproteineA. cazeinaB. ovalbuminaC.proteine de membrana a globulelor de grasimeD.proteine celulareE.

(pag. 29)

M1530043. Taurina din laptele matern are urmatoarele roluri, cu EXCEPTIA:amelioreaza absorbtia lipidelorA. favorizeaza colonizarea intestinului cu lactobacil bifidusB. neuromodulatorC.neurotransmitatorD.structural, fiind incorporat in proteineE.

(pag. 29)



M1530044. Contraindicatii materne ale alimentatiei naturale sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:tuberculoza activaA. starile febrile, starile septiceB. diabetulC.infectia HIV diagnosticata la mamaD.neoplaziileE.

(pag. 44)

M1530045. Urmatorii hidrati de carbon sunt reprezentati in laptele de mama, cu EXCEPTIA:monozaharideA. dizaharideB. amidonC.glicoproteineD.glicosfingolipideE.

(pag. 29)

M1530046. Doza de vitamina D recomandata pentru toate varstele este de:4000 ui/ziA. 400 ui/ziB. 10000 ui/ziC.1000 ui/ziD.1000 ui/saptE.

(pag. 28)

M2530047. Despre ratia calorica a sugarului sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:Ratia calorica a sugarului este ratia cu care cresteA. Foamea este un indicator fidel al nevoilor calorice dupa varsta de 6 saptamaniB. Prematurul necesita un aport caloric mai mareC.Limita superioara a aportului caloric la nou-nascut este 165-180Kcal/Kg/ziD.Necesarul caloric in primul an de viata este de 80-120Kcal/kg/ziE.

(pag. 23)

M2530048. Necesarul de glucide pentru sugar si copilul mic este urmatorul:8g/Kgc/ziA. 10g/Kgc/ziB. 12g/Kgc/ziC.15g/Kgc/ziD.20g/Kgc/ziE.

(pag. 24)

M2530049. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?Prematurii cu varsta de gestatie intre 30-34 de saptamani au o activitate crescuta a lactazei intestinaleA. Nou-nascutul nu poate digera amidonulB. Lactaza este o enzima situata la nivelul marginii in perie a epiteliului intestinalC.Fibrele sunt surse importante de caloriiD.Lactoza este monozaharidE.

(pag. 24,25)

M2530050. Identificati afirmatia incorecta despre rolul vitaminei A:Doza recomandata de vitamina A este de 450µg/zi la sugariA. Surse importante de vitamina A sunt laptele, oul, ficatul de pesteB.



Provitamina A este de origine vegetalaC.Hemeralopia este un semn al hipovitaminozei AD.xeroftalmia nu este legata de metabolismul vitaminei AE.

(pag. 27)

M2530051. Urmatoarele sunt formule speciale de lapte, cu exceptiaAlsoyA. AlpremB. PreaptamilC.Nan HAD.SimilacE.

(pag. 41)

M2530052. Urmatoarele formule de lapte sunt speciale, cu exceptia:Delactozate sau hipolactozateA. HipocaloriceB. HipoalergeniceC.ElementaleD.Pentru prematuri sau nou-nascutiE.

(pag. 35)

M2530053. Diversificarea precoce are urmatoarele avantaje, cu exceptia:Proteinele vegetale au o valoare biologica superioara celor din lapteA. Favorizeaza dezvoltarea structurilor orale solicitate in procesul de masticatieB. Ritm mai alert de crestere si spor ponderalC.Ofera aport suplimentar de vitamine, fier, fibreD.incepe de la varsta de 3 luniE.

(pag. 43)

M2530054. Diversificarea precoce in alimentatia sugarului se face la:1 lunaA. 6 saptamaniB. 2 luniC.3 luniD.6 luniE.

(pag. 43)

M2530055. Contraindicatiile alimentatiei naturale, care tin de mama, sunt urmatoarele cu exceptia:NeoplaziiA. Infectia HIVB. Starile febrileC.RagadeleD.Luesul maternE.

(pag. 44)

M2530056. Urmatoarele afirmatii despre lipide sunt adevarate, cu exceptia:trigliceridele reprezinta 98% din sursele alimentare de lipideA. trigliceridele cu lanturi medii se absorb intacte fara hidroliza, in circulatia portalaB. absorbtia si rolul fiziologic al diferitelor tipuri de acizi grasi variaza multC.acizii grasi esentiali sunt denumiti si PUFAD.contraindicatia majora a trigliceridelor cu lanturi medii o reprezinta afectiunile cu tulburarea absorbtiei intestinale

E.



(pag. 25)

M2530057. Care din urmatoarele afirmatii in legatura prezenta Ca in laptele uman este falsa?concentratia Ca variaza foarte multA. raportul Ca/P este constantB. continutul in Ca al laptelui nu depinde de starea nutritionala a mameiC.continutul in Ca al laptelui este crescut prin adausul de vitamina DD.raportul Ca/P este mai mare in colostru decat in laptele maturE.

(pag. 30)

M2530058. Anemia din primele 6-8 saptamani de viata poate avea urmatoarele cauze, cu exceptia:Scaderea cantitatii de hemoglobina A1A. Scaderea precursorilor eritroiziB. Durata mai scurta de viata a hematiilor incarcate cu hemoglobina fetalaC.Absorbtia scazuta a fieruluiD.Aport insuficient de FeE.

(pag. 27)

M2530059. Urmatoarele afirmatii despre vitamina E sunt adevarate cu exceptia:Forma cea mai activa bilogic este α-tocoferolulA. Doza recomandata pentru primul semestru de viata este 3mg/ziB. Cel mai important rol este cel antioxidantC.Sursele de vitamina E sunt uleiurile vegetaleD.Administrarea la prematuri poate induce o anemie hemoliticaE.

(pag. 28)

M2530060. Urmatoarele formule de lapte au indicatii corecte, cu o exceptie:Alprem – prematuriA. Humana 2 – formula de continuareB. Alsoy – formula de continuareC.Similac special care 24 –prematuriD.Nan HA - formula hipoalergenicaE.

(pag. 42)

M2530061. Arderea hidratilor de carbon asigura din necesarul de calorii zilnic:10%A. 30%B. 25-40%C.40-50%D.peste 50%E.

(pag. 24)

M2530062. Necesarul de lipide din alimentatie trebuie sa asigure:10-20% din totalul ratiei caloriceA. 35-40% din totalul ratiei caloriceB. 40-60%din totalul ratiei caloriceC.20-35% din totalul ratiei caloriceD.Peste 60%din totalul ratiei caloriceE.

(pag. 26)

M2630063. Prin alimentatie mixta se intelege.Introducerea alimentelor solide in alimentatia sugarului ;A.



Trecerea treptata de la o alimentatie exclusiv lactata la o alimentatie variata;B. Alimentatie in primele 4 luni de viata cu lapte de mama si alimentatia cu d. biberonul cu formuleC.alimentatia cu diferite formule de startD.alimentatia cu diferite formule de continuare si formule specialeE.

(pag. 45)

M2630064. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:Proteinele din laptele de mama sunt influentate de variatiile aportului alimentar al mamei;A. Proteinele din laptele de mama sunt alcatuite din cazeina si proteinele lactoserului ;B. Laptele de tranzitie de la ziua 4-6 pana in ziua a 10-a ;C.Laptele matur isi definitiveaza compozitia intre a 10-a si a 30-a zi dupa nastere ;D.Compozitia laptelui matur este constanta pe tot parcursul alimentatiei.E.

(pag. 29-44,45)

M2630065. Dupa varsta de 4 luni, cantitatea necesara de lapte de mama la o masa este:100-120 ml ;A. 160-180 ml ;B. 80 ml ;C.60-80 ml ;D.200-220 mlE.

(pag. 23)

M2630066. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata:Laptele de vaca este mai bogat in minerale decat laptele de mama;A. Laptele de vaca este de 3 ori mai bogat in proteine fata de laptele de mama ;B. Laptele de vaca necesita un timp mai mare de digestie gastrica decat laptele de mama ;C.Componentul incriminat in alergia la proteinele laptelui de vaca este betalactoglobulina ;D.Lactoferina prezenta in cantitati crescute in laptele de vaca protezeaza sugarul de aparitia anemiei feriprive.E.

(pag. 30)

M2630067. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la alimentatia artificiala cu formule, cu exceptia:

Se administreaza la ore fixe;A. Cantitatea de produs pentru 24 ore este egala cu nevoia de lichide,B. Numarul de mese se stabileste in functie de varsta si greutatea sugarului ;C.Prepararea produsului se face 1 data pe zi pentru 24 oreD.Relatia afectiva dintre mama si sugar exista.E.

(pag. 45)

M2630068. Necesarul de apa in ml/kg la un sugar de 9 luni este:170-200;A. 125-145;B. 130-150;C.120-135;D.100-150.E.

(pag. 23)

M2630069. Trigliceridele cu lanturi medii (C:8 – C:10) se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Se absorb intacte ;A. Sunt hidrolizate prealabil, apoi absorbite la nivelul intestinului subtireB. Se absorb direct in microcirculatia portala ;C.Sunt constituienti a produselor dietetice indicate in afectiuni in care exista tulburari de absorbtie intestinala ;D.



Denumirea lor internationala este MCTE.

(pag. 25)

M2630070. Fibrele alimentare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Se pot digera ;A. Nu sunt surse de calorii ;B. Fac parte din grupa hidratilor de carbon ;C.Asigura consistenta scaunelor si participa la reglarea tranzitului intestinal ;D.Absorb apa, acizii organici si mineralele.E.

(pag. 24-28)

M2630071. Lipidele laptelui uman sunt reprezentate in procent de 98-99% de:ColesterolA. TriglicerideB. Esteri de colesterolC.FosfolipideD.Acizi grasi polinesaturatiE.

(pag. 29)

M2630072. Care din urmatoarele afirmatii este corectaAlimentatia mixta consta in combinatia alimentatie la san si alimentatie cu biberonulA. Alimentatia mixta consta in combinatia alimentatie la san si alimentatie cu linguritaB. Alimentatia mixta consta in trecerea de la alimentatia cu biberonul la alimentatia cu luinguritaC.Alimentatia mixta consta in trecerea de la alimentatia la san la alimentatia cu biberonulD.Alimentatia mixta consta in trecerea de la alimentatia la san la alimentatia cu linguritaE.

(pag. 45)

M2630073. Necesarul de apa la nou-nascutul la termen este de170-200 ml/Kg/zi;A. 115-125 ml/Kg/zi;B. 130-200 ml/Kg/zi;C.100-150 ml/Kg/zi;D.200-250 ml/Kg/zi.E.

(pag. 23)

M2730074. O curba ponderala satisfacatoare la sugar este dovada:unui aport caloric adecvatA. unui aport caloric insuficientB. un indicator al nevoilor calorice crescuteC.un indicator al unei stari de nutritie deficitareD.nu reprezinta un indicator al nutritieiE.

(pag. 23)

M2730075. Necesarul caloric in primul an de viata este:60-80 kcal/kgA. 80-100 kcal/kgB. 100-120 kcal/kgC.sub 60 kcal/kgD.peste 120 kcal/kgE.

(pag. 23)

M2730076. Diversificarea alimentatiei reprezinta:



introducerea progresiva de alimente solide si semisolide in alimentatia sugarului eutrofic cu varsta mai mare de 4-5 luni

A.

introducerea formulelor de lapte praf la sugarul care nu mai primeste lapte maternB. introducerea unui aliment nou la sugarul de 4-5 luniC.introducerea alimentelor cu linguritaD.ablactareaE.

(pag. 43)

M2730077. Alimentatia parenterala (AP) reprezinta:folosirea caii venoase pentru asigurarea aportului de substante nutritive, in conditiile in care calea digestiva este compromisa

A.

folosirea caii venoase pentru administrarea solutiilor de electrolitiB. folosirea sondei nazo-gastriceC.folosirea caii venoase alaturi de calea digestivaD.folosirea caii venoase pentru administrarea de antibioticeE.

(pag. 47)

M2830078. Agentii antimicrobieni din laptele uman sunt urmatorii cu exceptia:LactoferinaA. LizozimB. IgA secretorC.FibronectinaD.Alfa - lactalbuminaE.

(pag. 31)

M2830079. Adaosurile speciale in formule sunt urmatoarele cu exceptia:Acizii linoleic si alfa – linolenicA. Acizi grasi polinesaturati cu catena lungaB. Taurina, carnitinaC.LactozaD.LactulozaE.

(pag. 42,43)

M2830080. Referitor la calendarul diversificarii alimentatiei sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:Sucul de fructe, 6 saptamaniA. Fainosul cu gluten, dupa 6-7 luniB. Carnea de pasare sau vita la 5-6 luniC.Galbenusul de ou la 6 luniD.Carnea de peste, 5 luniE.

(pag. 38,42)

M2930081. Necesarul de glucide din alimentaţie prematurilor este de:6 - 8 g/kg/ziA. 12 g/kg/ziB. 18 - 20 g/kg/ziC.3,5 - 6 g/kg/ziD.1 - 2 g/kg/ziE.

(pag. 40, tabel 2.9)

M2930082. Necesarul de apă a unui nou născut la termen este de:220 ml/kg/ziA. 100 - 150 ml/kg/ziB.



90 - 100 ml/kg/ziC.50 - 100 ml/kg/ziD.40 - 50 ml/kg/ziE.



M1130083. Urmatoarele afirmatii despre compozitia laptelui uman sunt corecte, cu EXCEPTIA:Proteine in colostru: 1,1 g/ 100 mlA. Hidrati de carbon: 6-7 g/ 100 mlB. Lipide: 3-6 g/ 100 mlC.Proteine in laptele uman (matur): 2 g/ 100 mlD.Cazeina: 0,2 g/100 mlE.

(pag. 29, 30)

M1130084. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la necesarul energetic (kcal/kg) estimat pentru prematurul alimentat enteral sunt adevarate:

Metabolism bazal= 47kcal/kg;A. Activitate musculara minima = 40 kcal/kg;B. Stres ocazionat prin scaderea temperaturii ambiante = 100 kcal/kg;C.Pierderi fecale = 15kcal/kg;D.Cresterea, inclusiv termogeneza care rezulta din metabolizare = 45kcal/kgE.

(pag. 24)

M1130085. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la laptele uman sunt adevarate:Valoarea energetica a laptelui uman acopera nevoile energetice din primul trimestru de viata, fiind de 95kcal/kg/zi

A.

in primele 3 luni de lactatie, continutul in aminoacizi esentiali asigura necesarul de crestere a sugarului;B. Raportul Ca/P este 5;C.Fierul este foarte bine absorbit din laptele uman datorita cantitatii mari de lactoza, lactoferina si continutului redus de cazeina;

D.

Alimentatia sugarului cu lapte de femeie are efecte antialergiceE.

(pag. 29, 30, 31)

M1130086. In care din urmatoarele situatii se recomanda alimentatia parenterala totala:Prematurii cu greutate foarte mica ( sun 1800 g);A. Nou-nascutii supasi tratamentului chirurgical pentru corectarea unor malformatii digestive;B. Nou-nascutii extrasi prin operatie cezariana;C.Nou-nascutii cu Apgar mai mic de 6D.Cazurile de diaree nespecifica asociate cu malabsorbtie si malnutritie severa,care nu tolereaza nici un fel de formula dietetica.

E.

(pag. 47)

M1130087. Care din urmatoarele sunt indicatii de nutritiei enterala:Prematuri cu greutate foarte mica ( sub 1800g);A. Esofagita postcaustica;B. Sindromul de intestin scurt;C.Stari hipermetabolice (arsuri, sepsis)D.Cazurile de diaree nespecifica asociate cu malabsorbtie si malnutritie severa, care nu tolereaza nici un fel de formula dietetica.

E.

(pag. 47)



M1130088. Care din urmatoarele sunt formule speciale de lapte:Bebelac;A. Conformil;B. Alprem;C.AL110D.IsomilE.

(pag. 38, 40, 41, 42)

M1130089. Urmatoarele afirmatii privind necesarul caloric la sugar sunt corecte, cu exceptia:Raportul ideal calorii/proteine in alimentatie pentru o crestere optima a nou nascutului este de 32-35 Kcal. pentru fiecare gram de proteina

A.

Nevoile calorice ale prematurului sanatos cu greutate foarte mica sunt reduse in comparatie cu nou nascutul la termen

B.

Un procent de 40-50% din calorii trebuie sa rezulte din metabolismul hidratilor de carbonC.Un procent de 40% din calorii este asigurat din metabolizarea proteinelorD.Aportul caloric recomandat pentru prematur, cu varsta gestationala 27-33 saptamani, este 120 Kcal/Kg/ziE.

(pag. 23, 24)

M1130090. Cateva particularitati privind aportul energetic la sugar sunt prezentate mai jos; identificati afirmatiile corecte:

Foamea este un indicator fidel al nevoilor calorice la sugarul sanatosA. Curba ponderala ascendenta la sugar este dovada unui aport caloric adecvatB. Prematurii au nevoie de aport caloric proportional mai mic decat nou nascutul la termenC.Necesarul de calorii pentru metabolismul bazal este mai mic la sugar decat la adultD.Pentru o crestere optima, necesarul aportului de calorii la sugarul alimentat artificial este cu 10% mai mare decat a sugarului alimentat natural

E.

(pag. 23)

M1130091. Lipidele sunt macronutrienti esentiali in nutritia sugarului; identificati afirmatiile corecte:Reprezinta cea mai importanta sursa energeticaA. Majoritatea surselor alimentare naturale de lipide sunt reprezentate de triglicerideB. Digestia si absorbtia acizilor grasi nu difera in functie de lungimea catenelorC.in functie de pozitia si numarul dublelor legaturi, acizii grasi nesaturati au functii biologice diferiteD.Trigliceridele cu lanturi medii se absorb direct in circulatia porta fara a fi hidrolizateE.

(pag. 25)

M1130092. Formulele delactozate se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Lactoza reprezinta doar 50% din continutul in hidrati de carbonA. Dextrinmaltoza si amidonul reprezinta 50% din hidratii de carbonB. Lipidele au sursa vegetala sau mixtaC.Sunt bogate in trigliceride cu lanturi medii (MCT)D.Sursa de proteine este laptele de vacaE.

(pag. 38)

M1130093. Formulele din soia au urmatoarele indicatii majore:Intoleranta secundara la lactozaA. Alimentatia prematurilorB. Alergia sau intoleranta la proteinele laptelui de vacaC.GalactozemiaD.Intoleranta la glutenE.

(pag. 38)

M1130094. Pentru evitarea alergiei alimentare la proteinele din laptele de vaca se fac urmatoarele



recomandari dietetice:Prelungirea alimentatiei naturaleA. Formule delactozateB. Diversificare tardivaC.Formule hipoalergeniceD.Formule elementaleE.

(pag. 42)

M1130095. Urmatoarele afirmatii in legatura cu laptele matern sunt corecte, cu exceptia:Sugarul alimentat natural nu necesita suplimentare de vitamina DA. Sugarul alimentat natural necesita suplimentare de taurinaB. Agentii antimicrobieni din laptele matern sunt lactoferina, lizozimul, IgA secretorC.Valoarea energetica a laptelui uman este de 670 Kcal/lD.Colostrul contine mai multe proteine decat laptele maternE.

(pag. 29, 30, 31, 95)

M1130096. Comparand compozitia laptelui de mama cu cea a laptelui de vaca, notam urmatoarele afirmatii corecte:

Cantitatea de lactoza in laptele uman este de 7g/dlA. Laptele uman contine oligozaharide in cantitate de peste 10 ori mai mareB. Cantitatea de cazeina este aceeasi in ambele tipuri de lapteC.IgA secretor si lactoferina se gasesc in cantitate mai mare in laptele de femeieD.Lactoza se gaseste in aceeasi cantitate in ambele tipuri de lapteE.

(pag. 30)

M1130097. Agentii antimicrobieni din laptele uman sunt urmatorii, in afara de:LactoferinaA. ComplementulB. LizozimulC.Proteina C reactivaD.IgA secretorE.

(pag. 31)

M1130098. Notati afirmatiile corecte in legatura cu rolul biologic al unor proteine din laptele uman:Factorul de crestere epidermala (EGF) are rol in maturarea tractului gastro-intestinalA. Factorul de crestere insulin-like are rol in maturarea tractului gastro-intestinalB. Lactoferina este factor de crestere al enterocitelorC.Cazeina are rol antiinfectiosD.Beta-lactoglobulina are rol antialergenicE.

(pag. 31)

M1130099. Compozitia formulelor pentru prematuri include urmatoarele in afara de:Continut in proteine mai ridicat decat in formulele de startA. Calciu si fosfor in cantitate redusaB. Suplimentare cu taurinaC.Hidratii de carbon sunt reprezentati in exclusivitate de lactozaD.Lipidele sunt in proportie de 50% trigliceride cu lanturi medii de atomi de carbon (MCT)E.

(pag. 38)

M1130100. Urmatoarele afirmatii in legatura cu compozitia formulelor pentru sugari sanatosi sunt corecte, cu exceptia:

Raportul cazeina/proteine din zer este 40/60A.



Hidratii de carbon sunt reprezentati de glucozaB. Lipidele sunt reprezentate in exclusivitate de trigliceride cu lanturi medii de atomi de carbon (MTC)C.Concentratiile de electroliti sunt similare celor din laptele de femeieD.Toate formulele contin fierE.

(pag. 33, 34)

M1130101. Formulele hipoalergenice sunt recomandate sugarilor cu istoric familial pozitiv pentru alergie. Notati afirmatiile corecte:

Se administreaza profilacticA. Sursa de proteine este reprezentata de hidrolizat proteicB. Sunt preparate delactozateC.Sunt preparate hipocaloriceD.Preparatele de lapte din soia constituie o varianta dietetica indicata in alergia la proteinele laptelui de vacaE.

(pag. 35, 38, 41)

M1130102. Identificati afirmatiile inexacte referitoare la formulele de continuare (follow-up):Sunt recomandate sugarilor cu varsta cuprinsa intre 1 - 6 luniA. Cantitatea de proteine este comparabila cu a formulelor de startB. Hidratii de carbon sunt reprezentati de lactoza, maltodextrina si amidonC.Nu contin adausuri specialeD.Sunt suplimentate cu fierE.

(pag. 38, 39)

M1130103. Urmatoarele afirmatii in legatura cu compozitia formulelor de lapte delactozate sunt corecte, cu exceptia:

Indicatia majora de utilizare este reprezentata de intoleranta la dizaharide (sindrom postenteritic)A. Cantitatea de lactoza este foarte mult scazuta, uneori sunt lipsite complet de lactozaB. Scaderea cantitatii de lactoza se soldeaza cu scaderea cantitatii de calorii (sunt hipocalorice)C.Din cauza continutului scazut in calorii nu pot fi administrate decat perioade limitate de timpD.Grasimile sunt reprezentate de trigliceride cu lanturi medii (MTC)E.

(pag. 38, 41)

M1130104. Identificati afirmatiile incorecte din urmatoarea enumerare:Orice nou nascut, indiferent de greutate care poate sa suga, va fi pus la sanA. Nu exista lapte uman de calitate necorespunzatoareB. Sugarul alimentat natural care nu creste in greutate este confruntat cu hipogalactie maternaC.Infectia HIV a mamei nu este o contarindicatie pentru alimentatia naturala.D.Sugarul alimentat natural nu necesita suplimentare medicamentoasa de vitamina DE.

(pag. 44, 100)

M1130105. Formulele speciale pentru prematuri sunt adaptate nevoilor speciale de crestere ale acestora si au urmatoarele caracteristici. Identificati afirmatiile corecte:

Continutul in proteine este mai ridicat decat in formulele de startA. Cantitatea de calciu si fosfor este mai mica decat formulele de startB. Sunt suplimentate cu taurinaC.Lipidele sunt alcatuite din trigliceride cu lanturi medii (MCT) in proportie de 50%D.Hidratii de carbon sunt reprezentati de lactoza in proportie de 100%E.

(pag. 38)

M1230106. Care sunt contraindicatiile alimentatiei la san:prematurul care are reflex de deglutitieA. tuberculoza activaB. neoplaziileC.



starile septiceD.infectia HIVE.

(pag. 44)

M1230107. Care sunt performantele sugarului de la nastere pana la 5 luni:reflex de supt si inghitireA. reflex de propulsie a limbiiB. reflex de fixare pentru suptC.deschide gura cand vede lingurita apropiidu-seD.controlul bun al capuluiE.

(pag. 46)

M1230108. Care sunt performantele gurii copilului intre 5 si 9 luni:mestecare rotativaA. misca alimentele dintr-o parte in alta a guriiB. incepe sa controleze pozitia alimentelor in guraC.miscari de rontaire sus-jos, jos-susD.pozitionarea bolului alimentar intre maxilareE.

(pag. 46)

M1230109. Formulele de lapte pentru sugari sunt clasificate in:formule de startA. formule de continuareB. formule specialeC.formule adaptateD.formule hipoalergeniceE.

(pag. 34,35)

M1230110. Formulele de start pentru sugar, care pot fi administrate de la nastere pana la 6 luni (un an), sunt:

formule hipercaloriceA. formule elementaleB. formule hiperenergeticeC.formule adaptateD.formule hipoalergenice/hipoantigeniceE.

(pag. 34,35)

M1230111. Diversificarea precoce are urmatoarele avantaje:favorizeaza dezvoltarea structurilor orale solicitate in procesul de masticatieA. induce cu usurinta un ritm mai alert de crestere si spor poderalB. proteinele vegetale au valoare biologica superioara celor din lapteC.ofera un aport suplimentar de vitamine, fier, fibreD.realizeaza o incarcatura osmotica mareE.

(pag. 43)

M1230112. Diversificarea alimentatiei se efectueaza la varsta de:5-6 luni la sugarul alimentat exclusiv la sanA. 4-4 ½ luni la sugarul alimentat artificialB. 7-8 luni la sugarul alimentat la sanC.5-5 ½ luni la sugarul alimentat artificialD.la 8 luni la sugarul alimentat mixtE.

(pag. 43)



M1230113. Urmatoarele vitamine sunt liposolubile:vitamina EA. vitamina DB. vitaminele A si KC.vitamina B12D.vitamina B6E.

(pag. 27)

M1230114. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE:lactoferina este o glicoproteina din serA. lactoferina poate lega fierulB. cazeina este un aminoacid esentialC.lactoza este un monozaharidD.galactoza este un component al lactozeiE.

(pag. 29,31)

M1330115. Sursele importante de Vitamina D sunt:origine in piele sub actiunea razelor ultravioleteA. ouB. morcov, spanacC.pesteD.untE.

(pag. 27)

M1330116. Care dintre afirmatiile privind efectele excesului de proteine in alimentatie sunt adevarate:acidozaA. cresterea ureeiB. edemeC.malnutritie tip KwashiokorD.regimurile hiperproteice la varste mici nu-s avantajoaseE.

(pag. 24)

M1330117. Regimul hipoproteic se soldeaza cu urmatoarele perturbari:edemeA. malnutritie tip KwashiorkorB. acidozaC.uree crescutaD.efecte complexe- necesar un raport optim intre minerale si cantitatea de proteine.E.

(pag. 24)

M1330118. Valoarea energetica a laptelui uman, variaza in functie de urmatorii factori:factori socioeconomiciA. greutatea si talia copiluluiB. starea nutritionala a mameiC.paritatea mameiD.momentul zilei si distanta fata de data nasteriiE.

(pag. 29)

M1330119. Agentii antimicrobieni din laptele uman sunt:lactoferinaA. lizozimulB. cazeinaC.



IGF1 (insulin - like growt factor)D.IgA secretorE.

(pag. 31)

M1330120. Care dintre afirmatiile privind magneziu sunt adevarate:este cel mai important cation bivalent intracelularA. joaca rol de cofactor enzimatic la nivelul mitocondriilorB. este constituientul principal al hemoglobineiC.rol in mentinerea excitabilitatii neuromusculareD.este absolut necesar sintezei hormonilor tiroidieniE.

(pag. 27)

M1330121. Care afirmatii privind fierul nu sunt adevarate:este constituientul principal al hemoglobineiA. este constituient principal al oaselor si dintilorB. se gaseste si in citocromiC.circula in singe legat de o beta globulina, transferina.D.este un electrolit predominant intracelular(98%)E.

(pag. 27)

M1330122. Mentionati care sunt factorii de crestere din laptele uman:cazeinaA. EGF (epidermal growt factor)B. lizozimulC.IGF1 (insulin - like growt factor I )D.lactoferina (enterocyte growt - promoting role)E.

(pag. 31)

M1330123. Identificati care sunt formulele de continuare:formule de startA. formule pentru sugari intre 5 - 12 luniB. formule delactozateC.formule pentru sugari si copii pina la 3 ani (formula junior )D.formule pentru prematuri si nou nascutiE.

(pag. 35)

M1330124. Dintre adausurile speciale pentru formule pentru sugari mentionati care sunt acizii grasi esentiali care nu pot fi sintetizati in organism:

taurinaA. carnitinaB. acidul linoleicC.lactulozaD.acidul alfa - linoleicE.

(pag. 43)

M1330125. Mentionati care dintre preparatele enumerate mai jos sunt solutii concentrate pentru nutritie enterala la copil.

Paediasure (Abbott)A. Alprem (Nestle)B. Pulmocare (Ross)C.Isomil (Abbott Ross)D.Osmolite (Ross)E.



(pag. 42)

M1430126. Care dintre urmatoarele afirmatii privind aminoacizii esentiali sunt corecte:Taurina este un aminoacid esential pentru prematurA. Taurina nu poate fi sintetizata de echipamentul enzimatic al prematuruluiB. Taurina se gaseste in cantitate mica in laptele umanC.Taurina se adauga in formulele de lapte pentru prematurD.Taurina se gaseste in cantitate mare in laptele umanE.

(pag. 24)

M1430127. Aportul zilnic de calciu la copil este de:180 – 200 mgA. 177 mg in primele 4 luni de viataB. 70 mg la pubertateC.380 mg la 3 – 4 aniD.Toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 26)

M1430128. Anemia din primele 6 – 8 saptamani de viata se datoreaza:AlimentatieiA. Absorbtiei scazute a fieruluiB. Scaderii cantitatii de hemogobinaC.Scaderii precursorilor eritroiziD.Duratei scurte de viata a hematiilor ce contin hemoglobina fetalaE.

(pag. 27)

M1430129. Care dintre urmatoarele afirmatii despre lactoferina este corecta:O glicoproteina din zerA. Identificata in sucul intestinalB. Identificata in lacrimi si sudoareC.Identificata ca factor de crestereD.Identificata in sucul pancreaticE.

(pag. 31)

M1430130. Raportul cazeina/proteina din zer este de:40/60 in laptele uman maturA. 50/50 in laptele uman hipermaturB. 90/10 in laptele de vacaC.70/30 in laptele de vacaD.Nici o varianta de mai sus nu este corecta.E.

(pag. 33)

M1430131. Diversificarea precoce a alimentatiei are urmatoarele avantaje:Favorizeaza dezvoltarea structurilor orale solicitate in procesul de masticatieA. Induce cu usurinta un ritm mai alert de crestere si spor ponderalB. Ofera un aport suplimentar de vitamine, fier, fibreC.Favorizeaza obezitatea de aportD.Proteinele vegetale au valoare biologica inferioara celor din lapteE.

(pag. 43)

M1530132. Regimurile hiperproteice la varstele mici determina:acidozaA.



alcalozaB. cresterea valorilor ureeiC.edemeD.kwashiorkorE.

(pag. 24)

M1530133. Agenti antimicrobieni din laptele uman sunt:IgA secretorA. lactoferinaB. lizozimulC.cazeinaD.taurinaE.

(pag. 31)

M1530134. Diversificarea precoce a alimentatiei sugarului:este indicata la toti sugarii eutroficiA. se face la varsta de 3 luniB. favorizeaza dezvoltarea structurilor orale solicitate in procesul de masticatieC.ofera un aport suplimentar de vitamine, fier, fibreD.induce cu usurinta un ritm mai alert de crestere si spor ponderalE.

(pag. 43)

M1530135. Dintre dezavantajele majore ale diversificarii precoce a alimentatiei sugarului fac parte:solicitarea timpurie a functiilor digestive, intr-un moment cand acestea nu sunt suficient maturateA. realizarea unei incarcaturi osmotice mari pentru un rinichi incomplet dezvoltat functionalB. suprasolicitarea aparatului cardiovascularC.favorizarea obezitatii de aportD.favorizarea aparitiei celiachiei prin glutenul introdus precoceE.

(pag. 43)

M1530136. Printre indicatiile nutritiei enterale la copiii grav bolnavi se afla:esofagita postcausticaA. diaree cronica nespecificaB. icterul prelungitC.stari hipermetabolice (arsuri, sepsis)D.coma prelungitaE.

(pag. 47)

M1530137. Care dintre urmatoarele proteine ale laptelui de mama nu sunt absorbite, neavand rol in nutritie, dar indeplinind functii antiinfectioase?

cazeinaA. lactoglobulinaB. IgA secretorC.lactoferinaD.lactalbuminaE.

(pag. 24)

M1530138. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu vitamina E sunt adevarate?cel mai important rol este cel antioxidantA. previne retinopatia prin prematuritateB. nu este esentiala pentru crestere si dezvoltareC.deficienta sa la prematuri poate induce o forma de anemie hemoliticaD.



sursele naturale sunt uleiurile vegetale (soia, floarea soarelui)E.

(pag. 28)

M1530139. Care din urmatoarele fac parte din grupa formulelor speciale de lapturi folosite in alimentatia sugarului?

formulele de continuareA. formulele de startB. formulele pentru prematuriC.formulele din lapte de vaca fara lactozaD.formulele din soiaE.

(pag. 38)

M1530140. In alimentatia sugarilor, cele mai alergizante alimente sunt considerate urmatoarele:fainosul cu lapteA. oulB. pesteleC.carnea de pasareD.capsunileE.

(pag. 44)

M2530141. Urmatoarele afirmatii privind nutritia sunt false cu exceptia:Nevoile calorice ale prematurului sunt mai reduse comparativ cu nou nascutul la termenA. Raportul ideal calorii/proteine care asigura o crestere optima este de 32-35Kcal pentru fiecare gram de proteine

B.

Nou-nascutul creste intr-un ritm optim cu 100Kcal/Kg/zi daca sursa este lapte matern si cu 10% mai multe calorii daca este alimentat artificial

C.

Metabolismul bazal este de 20Kcal/Kg/zi la sugar si de 50Kcal/Kg/zi la adultD.Prematurul cu greutate foarte mica necesita un aport caloric de 120Kcal/Kg/ziE.

(pag. 23)

M2530142. Necesarul de proteine in perioada de crestere este de:3,2-3,6g/Kg/zi la prematurA. 2-2,2 g/Kg/zi la sugarB. 23g/zi la 1-3 aniC.30g/zi la 4-6 aniD.100g/zi la adolescentE.

(pag. 24)

M2530143. Precizati care este rolul lipidelor in alimentatie:Cea mai importanta sursa energeticaA. Furnizeaza 50% din necesarul de caloriiB. Rol de vehicul pentru vitaminele liposolubileC.Rol structuralD.Rol principal plasticE.

(pag. 25)

M2530144. Urmatoarele afirmatii despre utilizarea Fe sunt corecte:Depozitele de Fe existente la nastere sunt suficiente pana la 4 luniA. Prematurii necesita suplimentarea alimentatiei cu FeB. Anemia din primele 6-8 saptamani de viata este de cauza exclusiv nutritionalaC.Cantitatea de Fe necesara cresterii depinde exclusiv de sursele alimentare dupa varsta de 6 luniD.Laptele matern are un continut crescut de Fe, insa cu o absorbtie redusaE.



(pag. 27)

M2530145. Care din urmatoarele afirmatii despre vitamina D sunt corecte?Sursele alimentare importante de vitamina D sunt pestele, oul, untulA. Laptele uman contine o cantitate mica de vitamina D liposolubilaB. Vitamina D2 se sintetizeaza in piele sub actiunea razelor ultravioleteC.Formulele de lapte imbogatite in vitamina D acopera necesarulD.Rahitismul apare frecvent la sugarul alimantat naturalE.

(pag. 28)

M2530146. Care din urmatoarele afirmatii despre proteinele din laptele matern sunt false?Proteinele laptelui uman sunt 1,1g/100ml in colostru si 2g/100ml in laptele maturA. In primele 3 luni continutul in aminoacizi esentiali al laptelui matern asigura necesarul de crestere a sugarului

B.

Lactoferina a fost identificata ca factor de crestereC.Cazeina are rol antiinfectiosD.Laptele matur are un raport cazeina/seroproteine de 40/60E.

(pag. 29,31,33)

M2530147. Identificati afirmatiile incorecte despre formulele de start:Se administreaza de la nastere pana la 4-6 luniA. Au ca sursa de proteine soiaB. Formulele hipoalergenice sunt indicate in diareea cronica a sugaruluiC.Pot fi administrate pana la 3 aniD.gustul neplacut este datorat cantitatii mari de aminoacizi liberiE.

(pag. 34,35)

M2530148. Urmatoarele afirmatii despre formulele speciale pentru prematuri sunt adevarate:Nu necesita suplimentarea cu taurinaA. Continutul in proteine este mai ridicat decat in formulele de startB. Lipidele sunt reprezentate in proportie mica de MCTC.Cantitatea de Ca si fosfor este aporape dubla fata de formula standardD.Proteinele sunt predominant din zerE.

(pag. 38)

M2530149. Formulele de lapte din soia sunt indicate in:GalactozemieA. Fibroza chisticaB. Alergia la proteinele din laptele de vacaC.TirozinemieD.Intoleranta la lactozaE.

(pag. 39)

M2530150. Dezavantajele diversificarii precoce in alimentatia sugarului sunt:Solicitarea timpurie a functiilor digestive imatureA. Nu permite un spor ponderal satisfacatorB. Glutenul introdus precoce favorizeaza aparitia celiachieiC.Realizeaza o incarcare osmotica redusaD.Proteinele vegetale au o valoare biologica inferioara celor din lapteE.

(pag. 43)

M2530151. Care din urmatorele afirmatii privind alimentatia naturala sunt adevarate?Orice nou-nascut care poate sa suga, indiferent de greutate, va fi pus la sanA.



Neoplaziile nu contraindica alimentatia la sanB. Alimentatia naturala nu necesita suplimentarea cu vitamina DC.Prematurii cu greutate mica la nastere, chiar daca au reflex de deglutitie, nu vor fi alimentati la sanD.Nu exista lapte uman de calitate necorespunzatoareE.

(pag. 44)

M2530152. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale alimentatiei artificiale la sugar?se administreaza la ore fixeA. cantitatea de produs pe 24 de ore este jumatate din nevoia de lichideB. numarul de mese depinde de varsta si greutatea copiluluiC.numarul de mese depinde de tiparul alimentar al copiluluiD.in cadrul acestui tip de alimentatie nu se stabileste o relatie afectiva intre mama si copilE.

(pag. 45)

M2530153. Categoriile de copii care sunt candidati pentru o alimentatie parenterala sunt:prematurii cu greutate foarte mica (sub 1800 g)A. postmaturiiB. nou-nascutii supusi tratamentului chirurgical pentru corectarea unor malformatii digestiveC.cazurile de diaree nespecifica asociate cu malabsorbtie si malnutritie severaD.nou-nascutii dupa primele 24 de ore de viataE.

(pag. 46)

M2530154. Indicatiile alimentatiei enterale sunt:scor Apgar 9A. nou-nascutul eutrofic in primele 24 de ore de nastereB. Esofagita postcausticaC.ArsuriD.Tulburari de deglutitieE.

(pag. 47)

M2530155. Indicatiile nutritiei parenterale la sugar sunt urmatoarele:Nou-nascutii supusi unor interventii chirurgicale pentru corectarea unor malformatii digestiveA. Prematurii cu greutate sub 1800g, in anumite conditiiB. Boala diareea acuta severa simplaC.toxicozaD.lipsa laptelui de mamatE.

(pag. 47)

M2530156. Care din urmatoarele afirmatii privind echilibrul hidric la copil sunt adevarate?Cantitatea de apa din organismul copilului este procentual mai mare decat a adultuluiA. pierderile insensibile nu se raporteaza la suprafata corporalaB. Sugarul isi pastreaza cu dificultate balanta hidrica, deshidratandu-se usorC.Exista o incapacitate de concentrare a urinii la varste miciD.Necesarul estimat de apa la nou-nascut este peste 200ml/Kg/ziE.

(pag. 23)

M2530157. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la nutritia sugarului sunt false?Cantitatea de apa necesara nou-nascutului este de 100-150ml/Kg/ziA. Necesarul de proteine este de peste 3g/Kg/ziB. Necesarul glucidic este mai mic 10g/Kg/ziC.Necesarul de lipide este de 3,5-6g/Kg/ziD.Raportul ideal calorii/proteine este de 32-35Kcal pentru un gram de proteineE.



(pag. 23-26)

M2530158. Regimurile alimentare hiperproteice la copil duc la:EdemeA. AcidozaB. Malnutritie de tip kwashiorkorC.Cresterea valorii ureeiD.Anemie carentialaE.

(pag. 24)

M2530159. Comparand laptele de mama cu cel de vaca se afirma urmatoarele:Lactoza este prezenta numai in laptele de vacaA. Laptele de mama are o concentratie de saruri minerale mai mare ca laptele de vacaB. Lactoza in laptele uman este in concentratie mai mare decat in laptele de vacaC.Oligozaharidele se gasesc in concentratie de 10 ori mai mare in laptele de mamaD.Betalactoglobulina este specifica laptelui maternE.

(pag. 30)

M2530160. Caracteristicile lactozei din laptele uman sunt:Unica sursa de galactoza, cu rol in mielinizarea sistemului nervosA. Favorizeaza metabolizarea calciului si fosforuluiB. Favorizeaza un pH intestinal alcalinC.Este alcatuita dintr-o molecula de galactoza si una de fructozaD.Stimuleaza sinteza lactozei intestinaleE.

(pag. 29)

M2530161. Principii ale unei diversificari corecte a alimentatiei sunt:Primul aliment introdus este sucul de fructe la 4 luniA. La 5 luni masa de fructe va inlocui o masa de lapteB. Fainosul de grau este optim la 4 luniC.Carnea de orice tip se introduce la 5-6 luniD.Albusul de ou, pestele si capsunile se introduc dupa 1 an,E.

(pag. 43)

M2530162. Care din urmatoarele afirmatii privind Fe sunt adevarate?Este constituent principal al hemoglobinei si mioglobineiA. Formele de depozit sunt feritina si transferinaB. Pentru prematuri se recomanda de la nastere un aport de 2mg/KgcC.Cantitatea de Fe in momentul nasterii este 250-300mgD.Necesarul de Fe recomandat este de 6mg/zi pentru primele 5 luni si 10mg/zi pana la 1 anE.

(pag. 26,27)

M2530163. Care din urmatoarele afirmatii privind HMF (Human Milk Fortifiers) sunt adevarate?Sunt produse destinate prematurilor alimentati exculsiv natural si care cantaresc sub 1800gA. Au continut ridicat in Ca si vitamina DB. Nu se asociaza cu alte formuleC.Stimuleza mineralizarea osoasaD.Promoveaza un ritm de crestere optimaE.

(pag. 38)

M2530164. Solutiile concentrate pentru nutritie enterala:Contin proteine predigerateA.



Au vegetalele ca sursa de lipideB. Au lactoza ca sursa de glucideC.Sunt imbogatite cu taurina si carnitinaD.Pot fi utilizate ca supliment nutritional in malnutritia protein-caloricaE.

(pag. 42)

M2630165. Care din urmatoarele afirmatii privind diversificarea alimentatiei sunt false:Alimentul nou introdus va fi administrat initial cu biberonul;A. Diversificarea alimentatiei se incepe cand copilul e in stare perfecta de sanatate;B. Introducerea alimentului nou se face brusc;C.Se pot introduce concomitent doua alimente;D.Diversificarea alimentatiei sugarului alimentat exclusiv la san se face la 4-41/2 luni.E.

(pag. 43)

M2630166. Care din urmatoarele afirmatii despre laptele uman nu sunt adevarate:Laptele uman este alimental ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni de viata;A. Hidratii de carbon sunt reprezentati de lactoza si de oligozaharide ;B. Taurina amelioreaza absorbtia lipidelor si favorizeaza colonizarea intestinului cu lactobacil bifidus ;C.Rolul lactoferinei este numai antiinfectios ;D.Raportul cazeinei/seroproteine este variabil.E.

(pag. 29-31)

M2630167. Care din urmatoarele sunt contraindicatii permanente ale alimentatiei la san:Ragadele ;A. Luesul mamei ;B. Mastita;C.Septicemia mamei;D.Tuberculoza activa a mamei.E.

(pag. 44)

M2630168. Care din urmatoarele afirmatii despre colostru sunt adevarate:Este un lichid galbui;A. Are un continut mai mare de lactoza si grasimi decat laptele de mama matur ;B. Este secretat in ultimul trimestru de sarcina ;C.Contine vitamine liposolubile si Ig in cantitati mai mici decat laptele matur ;D.Este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala.E.

(pag. 29,30,31)

M2630169. Care din urmatoarele afirmatii despre formulele hipoalergenice sunt adevarate:Proteinele sunt “divizate” in peptide, fara epitopii;A. Gustul acestor formule este neplacut;B. Produsele hipoalergenice au o valoare nutritiva mai mare;C.Au indicatie in diareea cronica a sugarului;D.Sunt recomandate copiilor cu teren alergic mostenit si in alergia fata de proteinel laptelui de vaca.E.

(pag. 35)

M2630170. Factori de protectie antiinfectioasa ai laptelui matern sunt:Factorii celulari ;A. Imunoglobulinele ;B. Lactoferina ;C.Mucina ;D.Factorul antistreptococic.E.



(pag. 30-31)

M2630171. Diversificarea precoce are urmatoarele avantaje:Crestere ponderala rapida;A. Aport suplimentar de vitamine, fier si fibre;B. Favorizeaza dezvoltare orale ;C.Incarcatura osmotica mare,D.Spor caloric.E.

(pag. 43)

M2630172. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre vitamina K:Forma liposolubila poate sa fie sintetizata de catre bacteriile lumenului intestinal;A. Hipovitaminoza K este mai frecventa la sugarul alimentat natural ;B. Hipovitaminoza K conduce la tulburari de sinteza a factorilor de coagulare ;C.Hipervitaminoza K favorizeaza huiperbilirubinemia ;D.Antibioterapia orala cu antibiotice de spectru larg produce hipervitaminoza K.E.

(pag. 28)

M2630173. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre proteine:Au rol in crestere;A. Asigura materialul neceasr sistemului de aparare imuna;B. Regimul hipoproteic duce la edeme hipoproteice;C.Procesul industrial de preparare a formulelor scade potentialul alergogen al proteinelor laptelui de vaca ;D.Rolul principal al proteinelor este cel energetic.E.

(pag. 24)

M2630174. Sodiul, principalul electrolit al organismului, se caracterizeaza prin urmatoarele:Nevoia de sodiu la nou-nascut este de 2,5 mmol/kg ;A. Laptele de vaca are un continut mai mic de sodiu, comparativ cu laptele de mama ;B. Alimentatia precoce a sugarului cu lapte de vaca incarca osmotic organismul,C.Aportul excesiv de sodiu predispune la hipertensiune arteraila ;D.Sodiul este un electrolit intracelular.E.

(pag. 26)

M2630175. Fierul, constituentul principal al hemoglobinei, are urmatoarel caracteristici.Circula in sange legat de o betaglobulina – transferina;A. Depozitele de fiar existente la nastere sunt suficiente, la nou-nascutul la termen, pana la varsta de 4 luni,B. Prematurii necesita suplimentarea alimentatiei cu fier,C.Anemia din primele 6 saptamani de viata ste de cauza nutritionala ;D.Sistarea laptelui de mama favorizeaza absorbtia fieruluiE.

(pag. 26,27)

M2630176. Cei mai importanti aminoacizi liberi din laptele uman suntAcidul glutamicA. Acidul vanil-mandelicB. TaurinaC.CazeinaD.Acidul stearicE.

(pag. 29)

M2630177. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:Compozitia electrolitica a laptelui uman variaza cu momentul lactatieiA.



Laptele matur are continut mai scazut de sodiu si clor decat colostrulB. Concentratia calciului din laptele uman variaza in cursul lactatieiC.Continutul in fier al laptelui uman descreste logaritmic cu perioada de lactatieD.In primele luni de viata aportul zilnic de fier asigurat de laptele uman fiind de numai 0,30 mg/zi este favorizata aparitia anemiei feriprive

E.

(pag. 30)

M2630178. Urmatoarele afirmatii sunt corecte cu privire la lactoferina:Este o glicoproteina din zer care leaga fierulA. Se gaseste in concentratie mai mare in laptele matur decat in colostruB. Stimuleaza absorbtia fieruluiC.Are rol bacteriostatic si chiar bactericid pentru germenii patogeni entericiD.Recent a fost identificata ca factor de crestereE.

(pag. 31)

M2730179. Apa, pentru organismul uman reprezinta:un constituent esential al organelor si tesuturilorA. vehicul pentru excretia metabolitilorB. constituent al sudoriiC.umidificator al cailor respiratoriiD.substanta oncogenaE.

(pag. 23)

M2730180. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate?proteinele sunt constituenti obligatorii ai alimentelor pentru copiiA. proteinele din alimente asigura materialul necesar pentru sinteza hormonilorB. proteinele din alimente asigura dezvoltare sistemului nervosC.proteinele din alimente nu sunt esentiale pentru copilD.proteinele din alimente sunt importante pentru copilul cu varsta de peste 3 aniE.

(pag. 24)

M2730181. Sursa exclusiva de proteine in primele luni de viata este:laptele umanA. laptele de vacaB. laptele prafC.laptele uman sau formula de lapte prafD.carnea si derivatele de lapteE.

(pag. 24)

M2730182. Care dintre urmatorii aminoacizi sunt esentiali?treonina si valinaA. leucina si izoleucinaB. histidinaC.fenilalaninaD.nici unul de mai susE.

(pag. 24)

M2730183. Glicogenul, singura forma de depozitare a hidratilor de carbon este stocat in:ficatA. muschiB. cordC.splinaD.



sistem nervos centralE.

(pag. 24)

M2730184. Lipidele din alimentatie au functii:cea mai importanta sursa de energieA. rol structuralB. vehicul pentru vitaminele liposolubileC.vehicul pentru vitaminele hidrosolubileD.rol antiinfectiosE.

(pag. 25)

M2730185. PUFA, componente majore ale lipidelor structurale:alcatuiesc membranele celulareA. au rol in transportul transmembranarB. au rol in imunitateC.sunt reglatori ai metabolismului colesteroluluiD.nu au rol in dezvoltarea specifica a creieruluiE.

(pag. 25)

M2730186. Necesarul de electroliti pentru organismul uman este:Na = 2,5 mmol/kg pentru nou nascutA. K = 4,5 mmol/100kcalB. Ca = 50 mg/100kcalC.P = 160 mg/ziD.Mg = 60 mg/ziE.

(pag. 25)

M2730187. Laptele matern contine:proteine 1,1/100mlA. proteine 2,4 g/100mlB. hidrati de carbon (lactoza) 6-7 g/100mlC.lipide 8 g/100mlD.electrolitiE.

(pag. 30)

M2730188. Formulele de lapte praf pentru sugarii sanatosi sunt reprezentate de:formule de startA. formule de continuareB. formule specialeC.formule hiperenergeticeD.preparate din lapte de vacaE.

(pag. 35)

M2830189. Referitor la Necesarul Zilnic de proteine, sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:Sugar = 2,2 gA. Copil 1 – 3 ani = 23 gB. Copil 4 – 6 ani = 30 gC.Copil 7 – 10 ani = 34 gD.Sugar = 2 gE.

(pag. 24)

M2830190. Comparativ cu laptele uman, laptele de vaca este mai sarac in urmatoarele componente,



exceptand:LactozaA. OligozaharideB. CazeinaC.Beta – lactoglobulinaD.SodiulE.

(pag. 30)

M2830191. Formulele speciale pentru prematuri comparate si cu formulele de start sunt caracterizate de urmatoarele:

Asigurarea a 20-24 Kcal la 30 mlA. Continut de proteine mai ridicatB. Cantitate de calciu si fosfor dublaC.Proteine predominant din cazeinaD.Suplimentare cu taurinaE.

(pag. 38)

M2830192. Dieta elementala si semielementala se caracterizeaza prin:Contine principii nutritive usor digerabileA. Macronutrientii sunt predigeratiB. Cazeina este hidrolizata enzimaticC.Lipidele sunt 90% trigliceride cu lant mediuD.Continut redus de lactozaE.

(pag. 38,42)

M2830193. Dezavantajele precoce ale Diversificarii alimentatiei sunt:Dezvoltarea precoce a structurilor necesare masticatieiA. Solicitarea timpurie a functiilor digestiveB. Incarcatura osmotica mareC.Favorizeaza obezitateaD.Accelerarea cresteriiE.

(pag. 43)

M2830194. Referitor la calendarul diversificarii alimentatiei sunt adevarate urmatoarele:Sucul de fructe, 6 saptamaniA. Fainosul cu gluten, dupa 6-7 luniB. Carnea de pasare sau vita la 5-6 luniC.Galbenusul de ou la 6 luniD.Carnea de peste, 5 luniE.

(pag. 42,43)

M2830195. Dieta elementala si semielementala se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:Contine principii nutritive usor digerabileA. Macronutrientii sunt predigeratiB. Cazeina este hidrolizata enzimaticC.Lipidele sunt 90% trigliceride cu lant mediuD.Continut redus de lactozaE.

(pag. 38,42)

M2930196. Excesul de proteine din alimentaţie sugarilor poate determina:AcidozăA. Creşterea valorilor ureeiB.



KwashiorkorC.Edeme perifericeD.Încetinirea procesului de creştereE.


M2930197. Care este rolul lactoferinei, din compozitia laptelui de mama?bacteriostaticA. favorizeaza absorbtia fieruluiB. intervine in sinteza lactozeiC.antirahiticD.catalizeaza hidroliza proteinelorE.


M2930198. Care din urmatorii constituenti ai laptelui de mama au actiune antimicrobiana:Ig A secretorieA. MucinaB. FibronectinaC.LactoferinaD.Alfa fetoproteinaE.




Tema nr. 31Infectiile perinatale (bacteriene si virale)



M1131001. Urmatoarele infectii congenitale cuprind in tabloul clinic hepatosplenomegalie, cu EXCEPTIA:

Boala incluziilor citomegalice (CMV)A. Lues congenitalB. Toxoplasmoza congenitalaC.Herpes simplexD.Infectia cu virusul hepatitei AE.

(pag. 142, 144, 145)

M1131002. Urmatoarele infectii congenitale cuprind in tabloul clinic hepatosplenomegalie, cu EXCEPTIA:

Boala incluziilor citomegalice (CMV)A. Lues congenitalB. Toxoplasmoza congenitalaC.Herpes simplexD.Infectia cu virusul hepatitei AE.

(pag. 142, 144, 145)

M1131003. Urmatoarele afirmatii referitoare la factorii de risc pentru infectia neonatala precoce cu streptococ β hemolitic grup B sunt exacte, cu EXCEPTIA:

Ruptura prematura a membranelor amniotice cu > 18 oreA. Greutatea foarte mica la nastereB. Mama febrila in cursul travaliuluiC.Bacteriuria materna cu streptococ grup BD.Titruri ASLO crescute prenatalE.

(pag. 134)

M1131004. Care dintre urmatoarele criterii are o valoare predictiva si o specificitate foarte mica pentru infectia neonatala sistemica:

VSH peste 15 mm la 1 oraA. Leucocite sub 5000/ mmcB. CRP peste 5 mg/dlC.Culturi pozitive si/sau identificarea prin coloratie gram a germenilor din aspiratul gastricD.Raportul leucocite nesegmentate/ leucocite segmentate peste 0,2E.

(pag. 136)

M1131005. Urmatoarele “scheme” terapeutice sunt acceptate in tratamentul infectiilor neonatale localizate sau sistemice, cu EXCEPTIA:

Cefotaxim + GentamicinaA. Ampicilina + AminoglicozideB. Meticilina sau Oxacilina sau NafcilinC.Fluorochinolone ± CloramfenicolD.VancomicinaE.



(pag. 141)

M1131006. Nou-nascut cu rinita persistenta (unilaterala), hepatosplenomegalie si adenopatie necesita in primul rand (cel mai probabil) efectuarea:

HemoculturaA. Hemograma completaB. Ag HBsC.Examenul de urina pentru CMVD.TPHAE.

(pag. 144, 145)

M1131007. Urmatorii germeni sunt incriminati in etiologia infectiilor bacteriene perinatale, cu EXCEPTIA:

Stafilococul auriuA. Stafilococii coagulazo-negativiB. Streptococul betahemolitic grup AC.Streptococul betahemolitic grup BD.Citrobacter diversusE.

(pag. 134)

M1131008. Nou nascutul cu infectie bacteriana sistemica poate fi diagnosticat pe baza urmatoarelor criterii.Identificati exceptia:

Semne clinice de boala sistemicaA. Culturi "centrale" pozitive (hemocultura,urocultura, culturi LCR)B. Culturi pozitive din axul aerodigestiv (culturi nazale, coprocultura si tegumente)C.Leucocitoza cu devierea la stanga a formulei leucocitareD.Reactanti de faza acuta pozitiviE.

(pag. 135, 136)

M1131009. Factorii de risc pentru aparitia infectiei bacteriene perinatale sunt urmatorii, cu o singura exceptie:

Igiena defectuoasa a personalului ("mana murdara")A. Ruptura prematura a membranelor amnioticeB. Parturienta febrila in timpul travaliuluiC.Legarea tardiva a cordonului ombilicalD.Greutatea mica la nastereE.

(pag. 134)

M1131010. Examenele de laborator sunt specific modificate in sepsis-ul neonatal si permit sustinerea diagnosticului. Identificati eroarea:

Hemocultura, urocultura, cultura LCR pozitiveA. Leucocitoza cu neutrofilie si deviere la stanga a formulei leucocitareB. Neutropenie si/sau trompocitopenieC.pH seric 7,37 - 7,32D.Reactanti de faza acuta pozitiviE.

(pag. 135, 136)

M1131011. Caracteristicile LCR dintr-o meningita bacteriana neonatala sunt urmatoarele, cu o singura exceptie:

Lichid cefalorahidian tulbureA. Pleiocitoza peste de 100 elemente/mmcB. Glicorahie peste 120 mg/dlC.Proteinorahie mai mare de 150 mg/dlD.



Elementele celulare sunt reprezentate de polimorfonucleareE.

(pag. 136)

M1131012. In afara tratamentului antibiotic cu administrare i.v.,urmatoarele tratamente adjuvante sunt recomandate in sepsis-ul neonatal; cu o singura exceptie:

Corectarea echilibrului acido bazicA. Administrarea de vitamina DB. Imunoterapie cu gamaglobulina pentru administrarea i.v.C.Transfuzie de masa eritrocitara ± neutrofileD.Administrare i.v. de Proteina C activataE.

(pag. 141)

M1131013. Rubeola congenitala are urmatoarele manifestari clinice, cu o singura exceptie:Cataracta congenitalaA. TrombocitopenieB. Icter cu bilirubina mixtaC.SuritateD.Asocierea malformatiilor congenitale de cord este intamplatoareE.

(pag. 142, 143)

M1231014. Cel mai semnificativ factor de risc matern pentru infectia bacteriana neonatala este reprezentat de:

toxemia maternaA. ruperea prematura a membranelor amnioticeB. hipoplazia uterinaC.diabetul zaharat maternD.anemia grava maternaE.

(pag. 134)

M1231015. Sepsisul neonatal cu debut precoce se instaleaza in:prima zi de viataA. primele doua zile de viataB. primele 3 zile de viataC.primele 4 zile de viataD.primele 5 zile de viataE.

(pag. 135)

M1231016. Pentru sepsisul neonatal este specifica urmatoarea valoare a neutropeniei:< 1250/mm3A. < 1500/mm3B. < 1750/mm3C.< 2000/mm3D.< 2250/mm3E.

(pag. 136)

M1231017. Durata tratamentului antibiotic in meningita bacteriana neonatala cu germeni Gram – negativi este:

7 zileA. 14 zileB. 21 zileC.28 zileD.35 zileE.



(pag. 138)

M1231018. In sepsisul neonatal cauzat de stafilococul aureu meticilino - rezistent, tratamentul antibiotic de electie se face cu:

oxacilinaA. gentamicinaB. ceftriaxonC.vancomicinaD.clindamicinaE.

(pag. 141)

M1231019. Terapia infectiei neonatale herpetice se realizeaza cu:GanciclovirA. RibavirinB. InterferonC.AciclovirD.ZDVE.

(pag. 144)

M1331020. Care din urmatoarele semne nu este caracteristic sepsisului tardiv cu stafilococ coagulazo-negativ ?

crize de apneeA. instabilitate termicaB. pemfigus palmo-plantarC.meteorism abdominalD.hipotensiunea arterialaE.

(pag. 135)

M1331021. Care semn clinic sau de laborator nu este gasit în meningita purulenta a nou nascutuluiconvulsiiA. bombarea fontaneleiB. varsaturiC.proteinorahia cu valori ridicateD.hiperglicorahiaE.

(pag. 138)

M1331022. Agentul patogen "clasic" în producerea artritei supurate a nou nascutului esteListeria monocitogenesA. Escherichia ColiB. Pseudomonas aeruginosaC.Staphylococcus aureusD.KlebsiellaE.

(pag. 139)

M1331023. In perioada neonatala, 90% din infectiile cu Escherichia Coli se produc cu germeni care dispun de

proteina MA. antigen K1B. hialuronidazaC.verotoxineD.antigen P1E.

(pag. 139)



M1331024. Semnele clinice de sifilis congenital sunt urmatoarele în afara de unul:rinita persistenta unilateralaA. hepatosplenomegalieB. icterC.periostita si osteocondritaD.pemfigus la nivelul trunchiului si a membrelorE.

(pag. 145)

M1331025. Cel mai semnificativ factor de risc matern pentru infectia neonatala bacteriana este:bacteriuriaA. febraB. ruptura prematura a membranelor amnioticeC.infectiile cutanateD.pneumoniaE.

(pag. 134)

M1331026. Cel mai semnificativ factor de risc matern pentru infectia neonatala bacteriana este:bacteriuriaA. febraB. ruptura prematura a membranelor amnioticeC.infectiile cutanateD.pneumoniaE.

(pag. 134)

M1331027. Cele mai utilizate criterii cu valoare predictiva pentru infectia bacteriana sistemica neonatala sunt urmatoarele cu exceptia:

numar de leucocite < 5000/mmcA. raport leucocite nesegmentate/leucocite segmentate > 0,2B. numar de leucocite > 15.000/mmcC.proteina C reactiva pozitiva (> 5 mg/dl)D.VSH > 15 mm/hE.

(pag. 137)

M1331028. Pentru prevenirea septicemiei cu debut tardiv la prematur se utilizeaza IGIV nespecifice in doza de:

200 - 500 mg/kg/dozaA. 500 - 750 mg/kg/dozaB. 400 - 600 mg/kg/dozaC.350 - 800 mg/kg/dozaD.750 - 1000 mg/kg/dozaE.

(pag. 141)

M1431029. Neutropenia la nou-nascut este declarata la un numar mai mic de:1500/mm3,A. 500/mm3,B. 1900/mm3,C.2300/mm3,D.Toate variantele.E.

(pag. 136)

M1531030. Manifestarile clinice comune ale afectarii intrauterine cu Toxoplasma gondii sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:

corioretinitaA.



calcificari intracranieneB. boala congenitala de cordC.icter, hepatosplenomegalieD.hidrocefalie, microcefalieE.

(pag. 145)

M1531031. Care dintre urmatoarele afirmatii privind transmiterea materno-fetala a infectiei cu HIV este falsa?

rata transmiterii este de 15-25% si depinde in mare masura de incarcatura virala a mameiA. transmiterea infectiei poate avea loc in uter (transmisie verticala)B. transmiterea infectiei poate avea loc in timpul nasterii (intrapartum)C.transmiterea infectiei poate avea loc postnatal (pentru copiii alimentati natural)D.operatia cezariana sporeste semnificativ riscul de infectie al nou-nascutuluiE.

(pag. 143)

M1531032. Standardul de aur pentru diagnosticul pozitiv al infectiei cu HIV la nou-nascut estetestul ELISAA. testul WesternblottB. determinarea antigenului viral (ARN-HIV) prin PCRC.determinarea limfocitelor CD4D.determinarea raportului limfocitelor CD4/CD8E.

(pag. 143)

M1531033. Sindromul Gregg al rubeolei congenitale consta din urmatoarele, cu EXCEPTIA:surditateA. craniotabesB. boala congenitala de cordC.retard mental severD.cataracta sau glaucomE.

(pag. 142)

M1531034. Urmatoarele semne clinice pot sa apara in luesul congenital, cu EXCEPTIA:limfadenopatieA. rinita persistenta (unilaterala)B. hepatosplenomegalie, icter, ascitaC.disurie, polakiurieD.osteocondrita si periostitaE.

(pag. 145)

M1531035. Nou-nascutul cu infectie bacteriana neonatala contaminat (colonizat) se caracterizeaza prin:culturi bacteriologice pozitive prelevate din axul aerodigestiv (culturi nazale, faringiene, coprocultura, tegumentare)

A.

culturi centrale pozitive (hemocultura, urocultura, cultura LCR)B. prezenta manifestarilor cliniceC.greutate mica la nastereD.prezenta diabetului sau a bolilor autoimune la mamaE.

(pag. 133)

M2231036. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este falsa?nou nascutul colonizat are semne clinice de boala;A. nou nascutul contaminat are eozinofilie;B. nou nascutul infectat prezinta sindrom inflamator biologic;C.



nou nascutul colonizat poate avea hemoculturi pozitive;D.nou nascutul infectat nu are culturi centrale pozitive.E.

(pag. 133)

M2231037. Care nu este factor de risc pentru infectia neonatala?greutatea foarte mica la nastere;A. mama are infectie urinara cu Streptococ hemolitic de grup B;B. catetere venoase centrale;C.mama febrila in cursul travaliului;D.ruptura prematura a membranelor de sub 5 ore.E.

(pag. 134)

M2231038. Despre streptococul hemolitic de grup B nu se poate afirma:ca produce meningita nou nascutului ;A. germenii care produc meningita sunt din tipul 2 capsular;B. pneumonia este printre cele mai frecvente afectari la nou nascut;C.determina mai ales sepsis neonatal cu debut precoce;D.infectie urinara cu streptococ grup B la mama este un factor de risc pentru infectarea fatului.E.

(pag. 134, 135)

M2231039. Despre diagnosticul de laborator al sepsisului neonatal nu este adevarat:examinarea LCR nu se efectueaza nou nascutilor asimptomatici;A. formula leucocitara este deviata la dreapta;B. lactacidemia peste 2 mmoli/l semnifica si disfunctie hepatica;C.cultura din aspiratul gastric nu este specifica;D.neutrofilele sub 1000/mm3 sunt sugestive pentru infectie.E.

(pag. 136, 137)

M2231040. Despre infectiile bacteriene neonatale este adevarat ca:in meningita bacteriana apare deprimarea fontanelei;A. otita medie este data de streptococul hemolitic de grup B;B. enteritele grave pot fi date de E. coli enteropatogen;C.infectia urinara nu asociaza niciodata icter;D.in meningita neonatala apare hipoproteinorahie.E.

(pag. 138,139)

M2231041. Care este afirmatia falsa despre sepsisul neonatal?conjunctivita cu Chlamydia poate determina endoftalmie necrozanta;A. omfalita se poate complica cu abcese hepatice;B. meningita cu Citrobacter se poate complica cu abcese cerebrale;C.in meningita pot aparea tulburari de reglare a temperaturii;D.oftalmia gonococica poate determina cheratita si orbire.E.

(pag. 138-140)

M2231042. Care afirmatie este falsa despre tratamentul sepsisului neonatal?antbioterapia antistafilococica se incepe cu Oxacilina sau Nafcilina;A. proteina C activata are proprietati antitrombotice;B. in meningitele cu gram pozitivi, tratamentul antibiotic se administreaza timp de 14 zile;C.la prematuri se administreaza imunglobuline intravenos;D.ceftazidimul este cel mai utilizat antibiotic la nou nascut.E.

(pag. 138-141)



M2231043. Despre infectiile perinatale nu se poate afirma ca:prematurii vor fi vaccinati antihepatita B la nastere;A. tratamentul antiluetic se face cu penicilina;B. in infectia HIV este necesara profilaxia infectiei cu Pneumocystis;C.pirimetamina (medicament antitoxoplasmozic) determina neutropenie;D.tratamentul specific al infectiei cu CMV se face cu Ganciclovir.E.

(pag. 142-146)

M2231044. Despre infectia virala perinatala se poate afirma ca:infectia toxoplasmozica se asociaza cu malformatii cardiace;A. infectia herpetica se manifesta prin leziuni muco-cutanate;B. infectia cu CMV determina cherato-conjunctivita;C.infectia rubeolica determina rinita unilaterala;D.infectia herpetica asociaza periostita.E.

(pag. 142-145)

M2231045. Mediul uterin care inconjura fatul este contaminat cu:bifidobacterii;A. bacili lactici;B. este steril;C.stafilococ epidermidis;D.Candida albicans.E.

(pag. 133)

M2231046. Colonizarea postnatala se realizeaza in prima zi in proportie de :10%;A. 20-25%;B. 30-40%;C.50%;D.5%.E.

(pag. 133)

M2231047. Colonizarea postnatala intre zilele 3-5 are loc in urmatorul ritm:50%;A. 10%;B. 5%;C.60-65%;D.100%.E.

(pag. 133)

M2231048. Precizati factorul de risc esential matern pentru infectia neonatala precoce:stressul matern;A. ruptura prematura a membranelor;B. hidroamniosul;C.oligoamniosul;D.traumatismul obstetrical.E.

(pag. 134)

M2231049. Metodele rapide de diagnostic antepartum pentru infectia cu streptococ hemolitic grup B sunt:

testul OIA;A. ASLO;B.



culturi din secretii vaginale;C.secretie faringiana la mama;D.urocultura.E.

(pag. 134)

M2231050. Infectiile care evolueaza in primele 30 de zile de viata se denumesc:bacteriemie tranzitorie a nou nascutului;A. bacteriemie recurenta;B. sepsis neonatal;C.septicemie congenitala;D.infectie pluriorganica.E.

(pag. 135)

M2231051. Care este etiologia cea mai frecventa a conjunctivitei neonatale:adenovirusul;A. virusul sincitial respirator;B. Chlamydia;C.streptococul beta-hemolitic;D.Clostridium.E.

(pag. 140)

M2231052. Imunoterapia sepsisului neonatal se face cu:imunoglobuline nespecifice administrate intramuscular;A. imunoglobuline nespecifice administrate intravenos;B. imunoglobuline specifice antistafilococice;C.imunoglobuline administrate oral;D.nu este necesara.E.

(pag. 141)

M2231053. Cea mai sigura metoda de diagnostic a infectiei HIV la nou nascut este:testul ELISA;A. testul Westernblot;B. determinarea ARN-HIV prin PCR;C.culturi de produse patologice pe medii imbogatite;D.frotiuri pe lama colorate Giemsa.E.

(pag. 143)

M2231054. Nou nascutul este susceptibil a se infecta la trecerea filierei pelvigenitale cu virusul herpes simplex (HSV):

HSV tip A;A. HSV tip 1;B. HSV tip 2;C.HSV tip 3;D.HSV tip G.E.

(pag. 144)

M2331055. Incidenta sepsisului neonatal este raportata la:1-5‰ dintre nou-nascutiA. 1-10‰ dintre nou-nascutiB. 10-20‰ dintre nou-nascutiC.10-15‰ dintre nou-nascutiD.2-8‰ dintre nou-nascutiE.



(pag. 134)

M2331056. Meningita cu debut precoce la nou-nascut este produsa cel mai frecvent de urmatorul serotip al Streptococcului ß hemolitic de grup B:

tipul 5 capsularA. tipul 8 capsularB. tipul 3 capsularC.tipul 1 necapsularD.tipul 3 necapsularE.

(pag. 134)

M2331057. Sepsisul neonatal reprezinta infectia sistemica care evolueaza in:primele 30 de zile de viataA. primele 15 zile de viataB. primele 7 zile de viataC.primele 21 zile de viataD.primele 10 zile de viataE.

(pag. 135)

M2331058. Mortalitatea globala in meningita neonatala variaza intre:10-30%A. 5-10%B. 1-5%C.10-15%D.20-35%E.

(pag. 139)

M2331059. Sindromul Gregg al rubeolei congenitale consta din urmatoarele manifestari, cu exceptia:surditateA. boala congenitala de cordB. retard mental severC.afectare ocularaD.calcificari periventriculareE.

(pag. 142)

M2331060. Semnele clinice de sifilis congenital sunt urmatoarele, cu exceptia:rinita unilaterala persistentaA. hepatosplenomegalieB. limfadenopatieC.osteocondritaD.hidrocefalieE.

(pag. 145)

M2531061. Agentul etiologic clasic in artita septica a nou-nascutului este:Listeria monocytogenesA. KlebsiellaB. CitrobacterC.Staphilococcus aureusD.E. coliE.

(pag. 139)

M2531062. Ruptura prematura a membranelor amniotice creste riscul de corioamniotita cu streptococ beta-hemolitic tip B la urmatorul procent de nou-nascuti:



1%A. 15%B. 50%C.75%D.100%E.

(pag. 134)

M2531063. Infectarea mamei cu virus rubeolic in primele 3 luni de sarcina creste riscul infectiei congenitale la:

1%A. 5%B. 10%C.20%D.80%E.

(pag. 142)

M2531064. Nou-nascutul infectat se caracterizeaza prin:culturi centrale pozitiveA. semne clinice de boala absenteB. trombocitozaC.leucopenieD.cultura din LCR negativaE.

(pag. 133)

M2531065. Colonizarea postnatala in prima zi de viata se face in procent de:1%A. 2%B. 5%C.20%D.100%E.

(pag. 134)

M2531066. Sepsisul neonatal cu debut precoce se declanseaza in:primele 12 ore de viataA. primele 24 de ore de viataB. primele 3 zile de viataC.primele 2 saptamani de viataD.prima luna de viataE.

(pag. 135)

M2531067. Nou-nascutul contaminat se caracterizeaza prin:semne clinice de boala prezenteA. hemocultura pozitivaB. deviere la stanga a formulei leucocitareC.culturi bacteriologice pozitive prelevate din axul aerodigestivD.trombocitopenieE.

(pag. 133)

M2531068. Germenii cauzali cel mai frecvent intalniti in sepsisul neonatal precoce este:Enterobacteriaceae sp.A. Streptococii beta-hemolitici de grup BB. Stafilococii auriiC.



Stafilococii coagulazo-negativiD.EnterocociiE.

(pag. 134)

M2531069. Germenul cauzal cel mai intalnit in sepsisul neonatal tardiv este:Stafilococcus aureusA. PneumococulB. Listeria monocytogenesC.Streptococul beta-hemolitic de grup BD.Haemophilus influenzaeE.

(pag. 134)

M2531070. Urmatorii factori sunt considerati factori de risc in producerea infectiilor nozocomiale la nou-nascuti, cu exceptia:

igiena precaraA. reanimarea agresivaB. cateterele venoase centraleC.durata lunga de recuperare nutritionalaD.ruptura prematura a membranelor amnioticeE.

(pag. 134)

M2531071. Definitorie pentru sustinerea diagnosticului de sepsis neonatal sunt urmatoarele investigatii de laborator:

hemocultura pozitivaA. cultura din aspiratul gastricB. hemogramaC.prezenta reactantilor de faza acutaD.cresterea lactacidemieiE.

(pag. 136)

M2631072. Un nou-nascut cu septicemie poate prezenta urmatoarele manifestari clinice, cu exceptia:Detresa respiratorie;A. Dificultati de termoreglare;B. Refuzul alimentatiei si meteorism abdominal;C.Diaree;D.Crize de apnee si tulburari de constienta.E.

(pag. 135)

M2631073. Urmatoarele sunt semne precoce ale meningitei neo-natale, cu exceptia:Convulsii;A. Bombarea fontanelei anterioare;B. Tulburarile de termoreglare a temperaturii;C.Opistotonus;D.Varsaturi.E.

(pag. 138)

M2631074. Care din urmatorii agenti etiologici este agentul “clasic” al artritei supurate si osteomielitei la nou-nascut:

Stafilococ auriu;A. Streptocooc betahemolitic grup B,B. Klebsiella;C.Proteus;D.E. ColiE.



(pag. 139)

M2631075. Conjunctivita nou-nascutului are urmatoarele acuze etiologice, cu exceptia:Gonococica;A. Chlamydia;B. Pseudomonas aeruginosa;C.Iritatia chimica produsa de solutia nitrat de argint;D.ViralaE.

(pag. 140)

M2631076. Modificarile LCR in meningita neo-natala sunt urmatoarele, cu exceptia>LCR cu numar de celule peste 100/mm3;A. Celularitate cu predominenta PMN;B. LCR hemoragic, cu eritrocite vechi;C.Proteinorahie peste 150 mg/dl;D.Glicorahie mai mica de 40 mg/dl (atentie la glicemia nou-nascutului)E.

(pag. 137)

M2631077. Precizati germenele care domina etiologia sepsis-ului cu debut tardiv:E. coli;A. Klebsiella;B. Proteus;C.Stafilococi;D.Streptococ grup BE.

(pag. 172)

M2731078. Nou nascutul contaminat (colonizat) se carcterizeaza prin:culturi bacteriologice pozitive din axul aerodigestivA. culturi bacteriologice pozitive exclusiv din axul aerianB. culturi bacteriologice pozitive din axul aerodigestiv asociate cu manifestari cliniceC.culturi centrale (hemoculturi, uroculturi, culturi LCR) pozitiveD.culturi centrale pozitive asociate cu sindrom inflamatorE.

(pag. 133)

M2831079. Infectia cu citomegal virus este sustinuta de urmatoarele, cu exceptia:Determina incluzii intranucleare si intracitoplasmaticeA. Formele clinice sunt cel mai adesea simptomaticeB. Formele grave afecteaza pe cei imunocompromisiC.Infectia neonatala se poate contracta intrapartumD.Infectia neonatala se poate contracta postpartumE.

(pag. 142)

M2831080. Referitor la infectia neonatala cu virus herpetic sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:Transmiterea transplacentara este foarte raraA. Encefalita izolata este imposibilaB. Sechelele neurologice sunt graveC.Ig M specifice se detecteaza dupa 3 saptamaniD.In formele diseminate mortalitatea este foarte ridicataE.

(pag. 144)

M2831081. Date de laborator cu valoare predictiva pentru sepsis sunt urmatoarele, cu exceptia:Leucocitoza cu neutrofilie / nr.leucocite < 5000A.



Proteina C reactiva > 5 mg%B. Lactacidemia > 2 mmol / lC.Cresterea Il 6 > 100 pg / mlD.Indice leucocitar < 0,2E.

(pag. 136,137)

M2931082. Care din următoarele variante indică doza corectă pentru tratamentul cu vancomicină în sepsis-ului neonatal?

50 mg/kg la 12 oreA. 1 - 2 mg/kg la 12 oreB. 10 mg/kg la 12 oreC.40 mg/kg la12 oreD.15 mg/kg la 12 ore la prematur şi la 8 ore la n.n la termenE.



M1131083. Identificati cei mai frecventi agenti cauzali ai sepsisului neonatal cu debut precoce (primele 7 zile):

Escherichia coliA. Staphylococcus aureusB. Listeria monocytogenesC.Streptococul β hemolitic grup BD.Staphylococcus epiderminisE.

(pag. 134)

M1131084. Urmatoarele afirmatii despre colonizarea postnatala sunt corecte, cu EXCEPTIA:Colonizarea cu microorganisme se produce in 60- 65% din cazuri in prima zi de viataA. Nou nascut contaminat (colonizat) inseamna de fapt nou nascut infectatB. Culturile bacteriene pozitive efectuate din axul aerodigestiv caracterizeaza nou nascutul contaminatC.Cele mai importante cai de contaminare “orizontala” sunt reprezentate de mainile personalului si de manevrele agresive de reanimare neonatala

D.

Culturile bacteriene, centrale pozitive sunt semnificative numai in prezenta unui sindrom inflamator biologicE.

(pag. 133)

M1131085. Urmatoarele culturi microbiene sunt considerate “centrale”, cu EXCEPTIA:HemoculturaA. UroculturaB. CoproculturaC.Culturi din LCRD.Culturi faringieneE.

(pag. 133)

M1131086. Riscul de sepis neonatal prin transmitere maternofetala devine maxim daca se combina urmatorii 3 factori:

Ruptura prematura a membranelor > 18 oreA. Greutatea foarte mica la nastereB. Mama colonizata cu streptococ beta-hemolitic tip BC.Mama febrila in cursul travaliuluiD.Colonizarea precoce la sedii multipleE.

(pag. 134)



M1131087. Infectia perinatala cu streptococ ß hemolitic grup B are urmatoarele caracteristici:Este cea mai frecventa etiologie intalnita in sepsis-ul neonatal tardivA. Este cea mai frecventa etiologie intalnita in sepsis-ul neonatal precoceB. Este favorizata de ruptura prematura a membranelor amnioticeC.Manifestarea pulmonara impune diagnostic cu detresa respiratorie precoce a noului nascutD.Este intalnita mai ales la nou nascuti la termen si postmaturiE.

(pag. 134)

M1131088. Sepsis-ul neontal cu debut tardiv are urmatoarele caracterisici:Din punct de vedere epidemiologic are caracterele unei infectii nozocomiale, cu transmisie "orizontala"A. Este favorizat de reanimarea agresiva a noului nascut in sala de nasteriB. Germenii cei mai intalniti in sectiile de prematuri sunt stafilococii coagulazo-negativiC.Malformatiile congenitale de cord constituie factori de riscD.Debuteaza clinic in prima saptamana de viataE.

(pag. 135)

M1131089. In legatura cu sepsis-ul neonatal urmatoarele afirmatii sunt corecte:Diagnosticul se sustine pe hemocultura pozitiva, in prezenta unor semne clinice sugestiveA. Un nou nascut cu semne clinice de sepsis si reactanti de faza acuta pozitivi poate fi tratat ca sepsis chiar fara confirmare bacteriologica, deoarece pozitivarea reactantilor de faza acuta coincide cu bacteriemia

B.

Sepsis-ul neonatal cu debut precoce este de natura nozocomialaC.Punctia lombara va fi efectuata obligatoriu oricarui nou nascut suspect de sepsis neonatalD.Prevenirea sepsis-ului neonatal cu streptococ B se face cu penicilina injectabila administrata mamei inainte de nastere

E.

(pag. 134, 135, 136)

M1131090. Examenul bacteriologic este crucial pentru sustinerea diagnosticului de sepsis neonatal.Urmatoarele culturi pozitive sunt necesare pentru sustinerea diagnosticului:

CoproculturaA. Exudat nazalB. HemoculturaC.UroculturaD.Cultura LCRE.

(pag. 135)

M1131091. Meningita neonatala are urmatoarele caracteristici, in afara de:Poate fi produsa cel mai frecvent de catre stafilococul auriu, Esch-coli, Listeria monocitogenesA. Sechelele neurologice sunt rare, boala se vindeca fara secheleB. Hidrocefalia si ventriculita sunt complicatii posibile dar exceptional de rareC.Duarata recomandata a tratamentului antibiotic este de 14 - 21 zileD.Examenele imagistice nu sunt utile pentru aprecierea evolutiei cazurilor si nu se recomanda noilor nascutiE.

(pag. 138)

M1131092. Infectia urinara neonatala are urmatoarele caracteristici:Cel mai frecvent germen implicat este Esch-coliA. Este favorizata de preexistenta unei malformatii urinare obstructiveB. Asocierea cu icterul neonatal este rar intalnitaC.Urocultura este examenul esential pentru sustinerea diagnosticuluiD.Nou nascutul prezinta disurie, polachiurie semne care orienteaza diagnosticul clinicE.

(pag. 139)

M1131093. Urmatorii germeni sunt intalniti in etiologia oftalmiei neonatale, in afara de:Listeria monocytogenesA.



Neisseria gonorheeB. Escherichia coliC.ChlamidiaD.Pseudomonas aeruginosaE.

(pag. 140)

M1131094. Prevenirea infectiei neonatale cu streptococ ß hemolitic grupa B (GBS) presupune urmatoarele masuri. Identificati exceptiile:

Masurile profilactice sunt recomandate in cazul nasterilor premature (sub 37 saptamani)A. Masurile profilactice se adreseaza parturientelor febrileB. Masurile profilactice se aplica in cazul membranelor amniotice rupte prematurC.Profilaxia consta din antibioterapie administrata mamei inainte de nastere. Antibioticele de electie sunt cefalosporinele de generatia III-a

D.

Antibioterapia nu este indicata ca metoda profilacticaE.

(pag. 134)

M1131095. Urmatoarele antibiotice sunt recomandate in sepsis-ul neonatal cu stafilococ auriu cu urmatoarele exceptii:

OxacilinaA. NafcilinaB. VancomicinaC.CloramfenicolD.EritromicinaE.

(pag. 141)

M1131096. In legatura cu transmiterea infectiei HIV de la mama la copil, se pot face urmatoarele afirmatii corecte:

Infectia se transmite intrauterinA. Infectia se transmite intrapartumB. Infectia se transmite post partum prin laptele mameiC.Determinarea anticorpilor anti-HIV prin metoda Elisa permite diagnosticul de nou nascut infectat HIV imediat dupa nastere

D.

Serologia pozitiva HIV prin metoda Elisa si Westernblot este sugestiva pentru diagnosticul de infectie HIV dupa varsta de 15-18 luni

E.

(pag. 143, 144)

M1231097. Tratamentul in infectia neonatala cu VCM se face cu:ribavirinaA. ganciclovirB. ac monoclonaliC.ZDVD.gamaglobulina hiperimuna specificaE.

(pag. 142)

M1231098. Tratamentul in infectia neonatala cu VCM se face cu:ribavirinaA. ganciclovirB. ac monoclonaliC.ZDVD.gamaglobulina hiperimuna specificaE.

(pag. 142)

M1231099. Sindromul Gregg al rubeolei congenitale asociaza:



surditateA. boala congenitala de cordB. retard mental severC.malformatii urinareD.cataractaE.

(pag. 142)

M1231100. Cele mai sigure metode de diagnostic ale infectiei HIV neonatale sunt reprezentate de:testul ELISAA. reactia WesternblattB. culturile viraleC.determinare ARN-HIV prin PCRD.determinarea antigenului viral p 24E.

(pag. 143)

M1231101. Chimioprofilaxia intrapartum administrata mamei in scopul prevenirii infectiei bacteriene neonatale poate include:

GentamicinaA. OxacilinaB. PenicilinaC.VancomicinaD.ClindamicinaE.

(pag. 134)

M1231102. Germenii cel mai frecvent implicati in etiologia sepsisului neonatal cu debut tardiv (> 7 zile) sunt:

E. ColiA. Stafilococcus aureusB. EnterobacteriaceeleC.Streptococul ß hemoliticD.Listeria monocytogenesE.

(pag. 134)

M1231103. Factorii de risc pentru sepsisul precoce neonatal cu streptococ ß hemolitic grup B (GBS) sunt:

nasterea prematuraA. ruperea precoce a membranelorB. dezlipirea precoce a placenteiC.mama febrila in cursul travaliuluiD.bacteriuria maternaE.

(pag. 134)

M1231104. Simptomatologia socului septic neonatal include:cianozaA. racirea extremitatilorB. bradicardiaC.puls rapid si greu perceptibilD.hipotensiune arterialaE.

(pag. 135)

M1231105. Tratamentul antibiotic de prima intentie in meningita bacteriana neonatala include:AmpicilinaA. CefotaximB.



PenicilinaC.GentamicinaD.OxacilinaE.

(pag. 138)

M1331106. Infectia bacteriana severa la nou nascut este fara echivoc daca la examenul clinic se deceleaza

meningitaA. infectiile cutanateB. osteomielita si artrita supurataC.pneumoniaD.enterita gravaE.

(pag. 138- 140)

M1331107. Care sunt caracteristicile sindromului Gregg al rubeolei congenitale, evidente dupa perioada neonatala

surditate (87%)A. maladie congenitala de cord (46%)B. retard mental sever (38%)C.cataracta sau glaucom (34%)D.malformatii renale (20%)E.

(pag. 142)

M1331108. Sepsisul neonatal cu debut tardiv este caracterizat de:debut dupa varsta de 5 zileA. hemoculturi pozitive cu Streptococ beta-hemoliticB. prezinta "interval liber"C.sindrom de deshidratare acutaD.sunt intotdeauna infectii nosocomialeE.

(pag. 135)

M1331109. La marii prematuri infectia cu CMV dobandita prin sange, se caracterizeaza prin:anemie hemoliticaA. icterB. scaune diareiceC.trombocitopenieD.hepatosplenomegalieE.

(pag. 142)

M1331110. Cele mai comune semne clinice ale toxoplasmozei congenitale sunt:hepatosplenomegaliaA. icterulB. exoftalmiaC.corioretinitaD.convulsiileE.

(pag. 145)

M1431111. Imediat dupa nastere, se produce:Colonizarea tractului gastrointestinal si respiratorA. Colonizarea tegumentelorB. Detresa respiratorieC.Icterul fiziologicD.



Toate varianteleE.

(pag. 133)

M1431112. Cei mai frecventi germeni care determina infectii bacteriene la nou-nascut sunt:Streptococul de grup BA. Escherichia coliB. Listeria monocytogenesC.SalmonellaD.nici una din variantele de mai susE.

(pag. 134)

M1431113. Nou-nascutul infectat se defineste prin:Manifestari clinice de boalaA. Culturi centrale pozitiveB. Fara semne clinice de boalaC.Sindrom inflamator biologicD.Nici una din variantele de mai sus.E.

(pag. 133)

M1431114. Sepsisul tardiv al nou-nascutului se caracterizeaza-prin:Debut dupa un "interval liber” de 5 zileA. Defineste intodeauna infectiile materno-fetaleB. Simptomatologia este specificaC.Nerecunoscut precoce, se ajunge rapid la socul refractar si disfunctia organica multiplaD.Toate variantele de mai sus.E.

(pag. 135)

M1431115. Examenele de laborator care demonstreaza afectarea multisistemica in septicemia neonatala, sunt:

Alterarea homeostaziei l.c.r.;A. Tuburari hidroelectrolitice si acidobazice severe;B. Hiperbilirubinemie, citolizaC.Tulburari ale hemostazeiD.Nici una dintre variantele de mai sus.E.

(pag. 137-138)

M1431116. Modificarile hemogramei, sugestive pentru sepsis neonatal sunt:Leucopenie< 5000/mm3,A. Neutrofile < 1000/ mm3B. Indice leucocitar > 0,2C.Nici una dintre variantele de mai susD.Toate variantele de mai sus.E.

(pag. 136)

M1431117. Printre criteriile de risc septic la nou-nascut se numara:Raportul leucocitar > 0,2A. Leucocite < 5 000/mm3B. VSH >15 mm/oraC.Cresterea nivelului de haptoglobinaD.Nici una din variantele de mai sus.E.

(pag. 137)



M1431118. Artrita si osteomielita la nou-nascut, se caracterizeaza prin.Usor de diagnosticat;A. Agentul etiologic clasic este Stafilococul aureu;B. Infectarea se face de obicei prin contiguitate;C.Primul examen radiologic nu este sugestiv pentru diagnostic;D.Toate variantele de mai sus sunt corecteE.

(pag. 139)

M1431119. Virusul hepatitei B, se transmite nou-nascutului variabil, in urmatoarele eventualitati:In timpul travaliuluiA. Mama cu hepatita acuta B in al treilea trimestru de sarcinaB. De obicei in cazul nasterii prin cezariana;C.Mama cu hepatita acuta B in primul trimestru de sarcinaD.Toate variantele de mai sus.E.

(pag. 144)

M1431120. Complicatiile meningitei neonatale pot fi:Hidrocefalia,A. Colectia subduralaB. Abcesul cerebralC.Sechele neurologiceD.Pneumonia.E.

(pag. 139)

M1431121. Printre obiectivele tratamentului sepsisului neonatal se numara:Tratamentul antibacterian;A. Tratamentul socului septic;B. Imunoterapia sepsis-ului;C.Intubatie obligatorie;D.Tratamentul antenatal cu antibiotice la mamaE.

(pag. 140-141)

M1431122. Toxoplasmoza congenitala se poate manifesta clinic prin:MicrocefalieA. HidrocefalieB. ConvulsiiC.Pneumonie congenitalaD.IcterE.

(pag. 145)

M1431123. Boala cu incluzii citomegalice la nou – nascut se caracterizeaza prin:Majoritatea formelor clinice sunt asiptomaticeA. Poate fi dobandita si intrapartum sau postpartumB. Examenul serologic negativ pentru CMV la mama si copil, exclude diagnosticulC.Tratamentul se face obligator cu orice antiviralD.Nici una din variante nu este corectaE.

(pag. 142)

M1431124. Sindromul Gregg din rubeola congenitala asociaza:SurditateA. Boala congenitala de cordB. Retard mental severC.



Cataracta sau glaucomD.Pneumonie interstitiala.E.

(pag. 142)

M1531125. In cazul sepsisului nozocomial, factori de risc pentru infectia bacteriana in maternitate pot fi:

valorile scorului Apgar peste 8A. procedurile invaziveB. respiratia asistata mecanicC.cateterele venoase centraleD.durata lunga de recuperare nutritionalaE.

(pag. 134)

M1531126. Forme clinice localizate de infectie bacteriana neonatala sunt:meningita bacterianaA. otita medie supurataB. enteritele grave neonataleC.tuberculoza pulmonaraD.artrita supurata si osteomielitaE.

(pag. 138, 139)

M1531127. Acronimul TORCH, care denumeste clasic infectia virala congenitala, este format din:toxoplasmozaA. oreion (parotidita epidemica)B. rubeolaC.citomegalovirusD.hepatitaE.

(pag. 142)

M1531128. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rubeola congenitala sunt adevarate:mamele nu au fost imunizate inainte de sarcina si se imbolnavesc in timp ce sunt gravideA. infectia se poate produce in urma imunizarii vaccinale a mamei in timpul sarciniiB. riscul maxim de aparitie survine cand mama se imbolnaveste in primele 3 luni de sarcinaC.riscul maxim de aparitie survine cand mama se imbolnaveste in ultimul trimestru de sarcinaD.nou-nascutul este excretor de virus rubeolicE.

(pag. 142)

M1531129. Vaccinarea antihepatita virala Bse face in tara noastra tuturor nou-nascutilor la termen in prima zi de viataA. se face la prematuri la varsta de 2 luni (la externarea din maternitate)B. se face concomitent cu imunizarea cu imunoglobulina specifica (HBIG) pentru copiii nascuti din mame AgHBs pozitive

C.

permite continuarea alimentatiei naturale la copiii din mame AgHBs pozitiveD.este inclusa intre vaccinarile obligatorii ale nou-nascutului chiar si in tarile cu portaj antigenic micE.

(pag. 144)

M1531130. Sepsisul neonataleste o infectie sistemica dezvoltata in primele 30 de zile de viataA. in toate cazurile, debutul este fulminant, in primele 24 de ore de viataB. germenele se gaseste in circulatie si poate fi pus in evidenta prin hemoculturaC.in multe cazuri nu se pot identifica sedii secundare de localizare a infectieiD.se distinge de bacteriemia tranzitorie a nou-nascutului, care nu se insoteste de semne de boalaE.



(pag. 135)

M1531131. Cele mai utilizate criterii de laborator cu valoare predictiva pentru infectia sistemica neonatala sunt:

numar de leucocite sub 5000/mmcA. raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate este mai mare de 0,2B. proteina C reactiva pozitiva (peste 5 mg/dL)C.cresterea nivelului de fibrinogenD.VSH mai mare de 15 mm/oraE.

(pag. 137)

M1531132. Complicatiile acute ale meningitei bacteriene la nou-nascut pot include:microcefaliaA. hidrocefaliaB. colectia subduralaC.ventriculitaD.abcesul cerebralE.

(pag. 139)

M1531133. Oftalmia gonococica a nou-nascutului se caracterizeaza prin:debut in primele 5 zile de viataA. bilateralitateB. posibilitate evolutiva catre cheratita si orbireC.retinita cu imagine de "sare si piper"D.evolutie catre glaucom la varsta adultaE.

(pag. 140)

M2231134. Despre manifestarile clinice ale sepsisului neonatal se poate afirma:sepsisul cu debut tardiv apare in primele 14 zile;A. in sepsisul cu debut tardiv apare tahicardie;B. convulsiile apar constant in sepsisul cu debut precoce;C.apare meteorism abdominal;D.apare hipotensiune in afara unui sindrom de deshidratare.E.

(pag. 135)

M2231135. Care sunt principalele cauze de morbiditate si mortalitate la nou nascut?otita medie supurata;A. meningita nou nascutului;B. osteomielita;C.infectia urinara neonatala;D.sepsisul neonatal.E.

(pag. 134)

M2231136. Factori care cresc riscul infectarii nou nascutului sunt:ruptura membranelor mai veche de 2 ore;A. mama febrila in timpul travaliului;B. s-au efectuat manevre de reanimare intensiva;C.mamei i s-a administrat profilaxie cu Clindamicina;D.copilul are greutate normala la nastere.E.

(pag. 134)

M2231137. Care sunt antibioticele cele mai utilizate in profilaxia sepsisului neonatal?Clindamicina;A.



Oxacilina;B. Vancomicina;C.Penicilina;D.Ceftriaxon.E.

(pag. 134)

M2231138. Care afirmatii sunt adevarate despre infectia neonatala?Listeria monocytogenes este caracteristic prezenta in sectiile de prematuri;A. se indica antibioterapie intrapartum daca factorii de risc se cumuleaza;B. Heamophilus influenzae netipabil poate da infectii transmise vertical;C.infectia cu Listeria poate avea o forma tardiva si una cu debut precoce;D.infectiile nozocomiale se manifesta in primele 3 zile de viata.E.

(pag. 134)

M2231139. Care afirmatii sunt false despre infectia neonatala?Stafilococus epidermidis este cel mai reprezentativ stafilococ coagulazo-negativ;A. mielomeningocelul predispune nou nascutul la infectie;B. streptococul de grup B are tropism pentru placenta, predispunand la avort;C.streptococul grup B tipul 2 capsular produce meningita cu debut precoce;D.cateterul venos central nu este un factor de risc pentru sepsisul nozocomial.E.

(pag. 134-135)

M2231140. Care afirmatii sunt false despre sepsisul neonatal?este acelasi lucru cu bacteriemia tranzitorie a nou nascutului;A. este infectia sistemica care evolueaza in primele 30 zile de viata;B. germenul nu poate fi pus in evidenta prin hemocultura;C.tabloul clinic este consecinta actiunii citokinelor proinflamatorii;D.in multe cazuri se pot identifica sedii secundare ale infectiei.E.

(pag. 135)

M2231141. Care afirmatii sunt adevarate despre sepsisul neonatal?cel cu debut precoce cuprinde intotdeauna infectii nozocomiale;A. cel cu debut precoce apare in primele 3 zile de viata;B. streptococul hemolitic grup B produce mamei endometrita;C.convulsiile apar constant in cel cu debut precoce;D.streptococul hemolitic grup B poate produce sepsis dupa varsta de 5 zile.E.

(pag. 135)

M2231142. Care afirmatii sunt adevarate depsre sepsisul neonatal?meningita poate fi concomitenta cu sepsisul neonatal;A. stafilococul coagulazo-negativ determina crize de apnee si tahicardie;B. exista icter si hepatomegalie;C.apare hipotensiune chiar in afara unui sindrom acut de deshidratare;D.poate aparea CID.E.

(pag. 135)

M2231143. Care afirmatii sunt false despre diagnosticul sepsisului neonatal?doar culturile centrale au valoare pentru sustinerea diagnosticului;A. preferabil hemocultura se recolteaza din cateterul venos central;B. cultura pozitiva din LCR sau urocultura au aceeasi semnificatie ca si hemocultura;C.un volum de 1 ml de sange nu este suficient pentru hemocultura;D.examinarea LCR este obligatorie daca se suspecteaza meningita.E.



(pag. 135-136)

M2231144. Care afirmatii sunt adevarate despre diagnosticul sepsisului neonatal?examinarea LCR nu se efectueaza nou nascutilor asimptomatici;A. nu exista metode ELISA pentru E. coli cu antigen K1;B. un nou nascut cu meningita nu are celularitate normala a LCR;C.culturile din aspiratul gastric au mare valoare predictiva;D.se poate efectua punctie lombara in caz de diateza hemoragica.E.

(pag. 136)

M2231145. Care afirmatii sunt false despre diagnosticul sepsisului neonatal?un numar de neutrofile mai mic de 2000/mm3 este sugestiv ca semn de infectie;A. neutropenia apare la copiii mamelor cu hipotensiune;B. valoarea normala a indicelui leucocitar este mai mica de 0,3;C.devierea la stanga a formulei leucocitare este semn de infectie;D.proteina C reactiva este un marker important de infectie.E.

(pag. 136)

M2231146. Care afirmatii sunt adevarate despre diagnosticul sepsisului neonatal?lactacidemia peste 2 mmoli/l este semn de hipoxie;A. in sepsis apare tendinta la hiperglicemie;B. leucocitele sub 5000/mm3 sunt un semn de infectie;C.interleukina 6 este un mediator al inflamatiei;D.indicele leucocitar mai mic de 0,2 este sugestiv pentru infectie.E.

(pag. 136-137)

M2231147. Care sunt criteriile predictive pentru sepsisul neonatal?leucocite sub 5000/mm3;A. raportul I/T peste 0,2;B. proteina C reactiva peste 6 mg/dl;C.scaderea nivelului de haptoglobina;D.VSH peste 15mm/ora.E.

(pag. 137)

M2231148. Care afirmatii nu sunt false despre fiziopatologia sepsisului neonatal?TNF activeaza fibrinoliza;A. proteina C reactiva favorizeaza inflamatia;B. IL6 scade la nou nascutii cu infectie sistemica;C.IL1beta activeaza coagularea;D.trombina stimuleaza factorii proinflamatori.E.

(pag. 137)

M2231149. Care afirmatii sunt adevarate despre examinarea LCR la nou nascut?glicorahia peste 100 mg/dl pledeaza pentru meningita neonatala;A. un grad de pleiocitoza al LCR este normal la nou nascut;B. alterarea homeostaziei LCR este si consecinta edemului cerebral;C.proteinorahia peste 150 mg/dl pledeaza pentru meningita;D.examinarea LCR nu este obligatorie in suspiciunea de meningita.E.

(pag. 136-137)

M2231150. Care afirmatii sunt false despre diagnosticul sepsisului neonatal?poate aparea alcaloza metabolica;A.



cresc valorile protrombinei;B. apare trombocitopenie;C.cresc ambele fractiuni ale bilirubinei;D.apar tulburari hidro-electrolitice.E.

(pag. 138)

M2231151. Care afirmatii sunt adevarate despre meningita neonatala?este implicat streptococul hemolitic grup A;A. apare hiperglicorahie;B. este implicata Listeria monocytogenes;C.apare hipoproteinorahie;D.convulsiile sunt comune.E.

(pag. 138)

M2231152. Care afirmatii sunt false despre meningita neonatala?nu este o cauza principala de mortalitate neonatala;A. apar tulburari de reglare a temperaturii;B. este implicata E. coli tipul K1;C.nu sunt obligatorii culturile centrale;D.apare pleiocitoza cu numar crescut de limfocite.E.

(pag. 138)

M2231153. Care afirmatii sunt adevarate despre meningita neonatala?se trateaza cu Ceftriaxon si Gentamicina;A. apar semne de soc toxico-septic;B. se indica interventie chirurgicala in caz de empiem subdural;C.apare hipoglicorahie;D.hidrocefalia nu este o complicatie.E.

(pag. 138-139)

M2231154. Care afirmatii sunt false?enteritele neonatale pot fi produse mai ales de E. coli enteroinvaziv;A. Stafilococul aureu este agentul etiologic clasic al osteomielitei neonatale;B. otita medie la nou nascut este produsa de streptococul hemolitic de grup B;C.infectia urinara neonatala asociaza frecvent icter;D.Citrobacter poate determina abces cerebral.E.

(pag. 139)

M2231155. Care afirmatii sunt adevarate?osteomielita neonatala are localizare epifizara;A. se indica interventie chirurgicala in caz de ventriculita in meningita neonatala;B. otita medie la nou nascut are risc crescut de transformare in otomastoidita;C.stafilococul auriu secretor de toxine determina leziuni buloase;D.omfalita se poate complica cu peritonita.E.

(pag. 139-140)

M2231156. Care afrimatii sunt false despre sepsisul neonatal?tratamentul antibiotic de 7 zile este suficient in meningita cu gram negativi;A. celulita stafilococica se intinde patognomonic in "pata de ulei";B. omfalita se poate complica cu tromboza venelor hepatice;C.punctia articulara in artrita septica nu este obligatorie;D.oftalmia gonococica este unilaterala.E.



(pag. 139-140)

M2231157. Care afirmatii sunt false despre tratamentul sepsisului neonatal?nou nascutul asimptomatic se va trata cu Ampicilina si Gentamicina;A. cel mai utilizat antibiotic la nou nascut este Ceftriaxonul;B. pentru stafilococul meticilino-rezistent se indica Vancomicina;C.la prematuri se indica tratament cu imunglobuline intravenos;D.Cefotaximul are difuziune slaba in LCR.E.

(pag. 140-141)

M2231158. Care afirmatii sunt adevarate despre sepsisul neonatal?oftalmia gonococica poate conduce la cheratita si orbire;A. Stafilococul aureu este agentul "clasic" al osteomielitei neonatale;B. gonococul poate determina endoftalmie necrozanta;C.Cefotaximul este cel mai utilizat antibiotic la nou nascut;D.otita medie supurata poate fi determinata de streptococul hemolitic de grup B.E.

(pag. 140-141)

M2231159. Care afirmatii sunt false despre tratamentul sepsisului neonatal?proteina C activata are proprietati antitrombotice:A. Meronemul se indica in sepsisul grav cu germeni gram negativi plurirezistenti;B. Cefotaximul are buna difuziune in LCR;C.Vancomicina se indica pentru Stafilococ aureu meticilino-sensibil;D.tratamentul antibiotic pentru meningita cu gram pozitivi se face timp de 7 zile.E.

(pag. 139,141)

M2231160. Care afirmatii sunt false despre sepsisul neonatal?stafilococii coagulazo-negativi sunt prezenti frecvent in sectiile de prematuri;A. stafilococul coagulazo-negativ este sensibil la penicilina;B. stafilococul aureu este agentul etiologic "clasic" al artritei supurate;C.Vancomicina se indica pentru stafilococul aureu meticilino-sensibil;D.stafilococul aureu secretor de toxine determina leziuni buloase.E.

(pag. 139-141)

M2231161. Care afirmatii sunt adevarate despre sepsisul neonatal?cefotaximul este cel mai utilizat antibiotic la nou nascut;A. oftalmia gonococica devine aparenta dupa primele 14 zile de viata;B. infectiile cutanate pot necesita tratamant cu oxacilina;C.oftamia gonococica se poate trata cu Ceftriaxon;D.prematurii pot necesita tratament cu Octagam.E.

(pag. 140-142)

M2231162. Care afirmatii sunt false despre tratamentul sepsisului neonatal?osteomielita se trateaza cu oxacilina si gentamicina;A. proteina C activata are proprietati proinflamatorii;B. transfuzia de neutrofile se indica in cazurile de granulocitopenie;C.meningita neonatala se trateaza cu cefotaxim si gentamicina;D.rezistenta germenilor gram negativi la cefotaxim se instaleaza foarte greu.E.

(pag. 139, 141, 142)

M2231163. Despre infectia perinatala cu CMV este adevarat ca:virusul face parte din familia de virusuri herpetice;A.



poate determina corioretinita;B. se poate transmite prin vectori;C.determina icter si splenomegalie;D.nu determina retard mental.E.

(pag. 142)

M2231164. Care afirmatii sunt false despre infectia CMV perinatala?formele grave apar la gazdele imunocompromise;A. infectia se poate transmite prin sange;B. majoritatea formelor clinice sunt simptomatice;C.poate determina calcificari periventriculare;D.forma simptomatica se manifesta prin greutate normala la nastere.E.

(pag. 142)

M2231165. Despre rubeola congenitala se poate spune ca:manifestarile apar prin obstructie vasculara prin necroze ale endoteliului;A. sindromul Gregg include hepatosplenomegalie;B. determina trombocitopenie;C.nu exista un tratament specific;D.pot aparea anomalii ale arcului aortic.E.

(pag. 142)

M2231166. Care afirmatii sunt false despre rubeola congenitala?poate aparea retinita in "sare si piper";A. afectarea oculara este cea mai rara sechela a infectiei transplacentare;B. poate determina meningita;C.imunizarea vaccinala in timpul sarcinii este contraindicata;D.poate determina trombocitopenie.E.

(pag. 142)

M2231167. Despre infectia HIV se pot afirma urmatoarele:transmiterea intrauterina este favorizata de inflamatii ale placentei;A. prematuritatea este un factor de risc;B. interzicerea alaptarii poate preveni infectarea dupa nastere;C.transmiterea intrapartum se poate face prin transfuzie materno-fetala;D.HIV-ARN PCR exprima incarcatura virala intracelulara.E.

(pag. 143,144)

M2231168. Care afirmatii sunt false despre infectia HIV perinatala?nu se face tratament cu zidovudina gravidelor seropozitive;A. corioamniotita nu este un factor de risc al transmiterii intrapartum;B. diagnosticul serologic se poate face cu precizie mai ales dupa varsta de 15-18 luni;C.determinarea ARN-HIV prin PCR este cea mai sigura metoda de diagnostic;D.incarcatura virala mare a mamei este un factor de risc pentru transmitere.E.

(pag. 143)

M2231169. Care afirmatii sunt adevarate despre infectia virala perinatala?CMV nu se asociaza cu hepatita neonatala;A. rubeola determina hepatita neonatala;B. infectia HIV a mamei nu contraindica alaptarea;C.infectia CMV asociaza greutate mica la nastere;D.sindromul Gregg poate include glaucom.E.



(pag. 142, 143)

M2231170. Care afirmatii sunt false despre infectiile virale perinatale?infectia cu virus herpetic se trateaza cu Ganciclovir;A. prematurii vor fi vaccinati antihepatita B la varsta de 2 luni;B. infectia CMV determina microcefalie;C.infectia herpetica diseminata determina penumonie;D.rubeola congenitala asociaza encefalita.E.

(pag. 142-144)

M2231171. Care afirmatii sunt adevarate despre infectiile perinatale?infectia cu HVB in ultimul trimestru de sarcina nu este riscanta;A. infectia herpetica poate asocia malformatii cardiace;B. se indica cezariana pentru a preveni transmiterea infectiei HIV la nou nascut;C.rubeola congenitala asociaza hiperbilirubinemie;D.infectia CMV asociaza corioretinita.E.

(pag. 142-144)

M2231172. Care afirmatii sunt adevarate despre infectiile perinatale?Treponema si CMV pot determina corioretinita;A. apare trombocitopenie in infectia toxoplasmozica si in cea cu CMV;B. icterul poate fi prezent in luesul si toxoplasmoza congenitala;C.pot aparea malformatii cardiace in infectia luetica;D.infectia rubeolica determina leziuni cutanate.E.

(pag. 142-145)

M2231173. Care afirmatii sunt false despre sifilisul congenital?IgM specifici la nou nascut reprezinta un argument diagnostic;A. poate aparea pneumonie interstitiala;B. se manifesta prin greutate mica la nastere;C.numarul de celule mononucleare din LCR scade;D.bolile autoimune nu determina rezultat fals pozitiv la testarile serologice.E.

(pag. 144, 145)

M2231174. Despre sifilisul congenital se poate afirma ca:poate determina rinita unilaterala;A. asociaza hepatosplenomegalie si icter;B. poate determina surditate;C.asociaza osteocondrita si periostita;D.nu determina afectare osteo-articulara.E.

(pag. 144-145)

M2231175. Care sunt afirmatiile false despre toxoplasmoza congenitala?poate determina convulsii;A. predomina manifestarile neurologice si oftalmologice;B. riscul de transmitere este mai mare la infectarea in ultimele luni de sarcina;C.majoritatea nou nascutilor infectati sunt simptomatici;D.nu asociaza trombocitopenie.E.

(pag. 145)

M2231176. Despre toxoplasmoza congenitala se poate afirma ca:nici un medicament nu poate steriliza chistele retiniene ale parazitului;A.



in sarcinile gemelare obligatoriu sunt infectati ambii feti;B. asociaza calcificari intracraniene;C.poate aparea trombocitopenie;D.poate determina corioretinita.E.

(pag. 144, 145)

M2231177. Dupa nastere are loc colonizarea:tegumentelor;A. nu se produce nici o colonizare;B. cailor urinare;C.tractului digestiv;D.tractului respirator.E.

(pag. 133)

M2231178. Infectiile nozocomiale la nou nascut sunt transmise cel mai frecvent:prin contact cu mama;A. prin mana personalului;B. prin alimentatia naturala;C.manevre de reanimare;D.nu exista risc de transmitere.E.

(pag. 133)

M2231179. Nou nascutul infectat prezinta:hemoculturi pozitive;A. hemoculturi negative;B. urocultura pozitiva;C.manifestari clinice de boala;D.cultura LCR sterila.E.

(pag. 133)

M2231180. Sindromul inflamator biologic la nou nascutul infectat se caracterizeaza prin:leucopenie;A. leucocitoza;B. cresterea polimorfonuclearelor;C.devierea la stanga a formulei leucocitare;D.scaderea VSH.E.

(pag. 133-134)

M2231181. Principala cauza de mortalitate la nou nascut o reprezinta:infectiile de cai respiratorii;A. meningita;B. bronhopneumonia;C.sepsisul neonatal;D.enterocolita acuta.E.

(pag. 134)

M2231182. Riscul infectarii nou nascutului creste de 10 ori in urmatoarele conditii:mama este febrila in cursul travaliului;A. nu exista conditii de risc;B. mama are infectie urinara cu streptococ hemolitic grup B;C.culturi vaginale pozitive la mama pentru streptococ hemolitic grup B;D.ruptura membranelor mai veche de 24 ore.E.



(pag. 134)

M2231183. Chimioprofilaxia intrapartum pentru infectia cu Streptococ hemolitic tip B se face cu:Clindamicina;A. Biseptol;B. Streptomicina;C.Ceftriaxon;D.Penicilina.E.

(pag. 134)

M2231184. Factorii fetali de risc pentru sepsis neonatal sunt:greutate peste 2500 g la nastere;A. greutate sub 1500 g la nastere;B. greutatepeste 4000 g la nastere;C.greutatea sub 1000 g la nastere;D.greutatea la nastere nu e factor de risc.E.

(pag. 134)

M2231185. Riscul de sepsis neonatal devine maxim cand se asociaza 3 factori. Precizati acesti factori:hemoragia materna;A. greutatea foarte mica la nastere;B. ruptura membranelor de peste 18 ore;C.apneea tranzitorie a nou nascutului;D.mama febrila in timpul travaliului.E.

(pag. 134)

M2231186. Selectati factorii de risc pentru sepsisul nozocomial:reanimarea agresiva;A. catetere venoase centrale;B. alimentatia artificiala;C.alimentatia naturala;D.respiratia asistata mecanic.E.

(pag. 134)

M2231187. Care sunt germenii cauzali ai sepsisului cu debut precoce:streptococul beta-hemolitic grup C;A. streptococul beta-hemolitic grup B;B. streptococul beta-hemolitic grup A;C.Escherichia coli;D.Listeria monocytogenes.E.

(pag. 134)

M2231188. Care sunt germenii cauzali ai sepsisului cu debut tardiv:stafilococul aureu;A. streptococul beta-hemolitic grup A;B. streptococul beta-hemolitic grup C;C.enterobacteriacee;D.stafilococii coagulazo-negativi.E.

(pag. 134)

M2231189. Selectati cele mai frecvente manifestari ale infectiei cu streptococ de grup B la nou nascut:pneumonia;A.



septicemia;B. meningita;C.conjunctivita;D.infectia tegumentara.E.

(pag. 134)

M2231190. Care dintre afirmatiile referitoare la infectia neonatala cu Listeria monocytogenes sunt corecte:

are tropism particular pentru placenta;A. exista o forma clinica cu debut precoce;B. exista o forma clinica cu debut tardiv;C.determina sarcina suprapurtata;D.afecteaza organisme cu imunitate scazuta.E.

(pag. 134)

M2231191. Care dintre afirmatiile referitoare la infectiile nozocomiale nu sunt corecte:aparitia infectiei in prima zi postnatal;A. interval liber de circa 7 zile;B. afecteaza prematurii reanimati cu intubatie;C.nu afecteaza nou nascutii eutrofici reanimati;D.sunt favorizate de igiena precara.E.

(pag. 134)

M2231192. Care dintre afirmatiile referitoare la sepsisul neonatal precoce sunt valabile:debut in primele 3 zile de viata;A. este consecinta infectiei cu streptococ beta-hemolitic grup B;B. nu asociaza niciodata suferinta neurologica;C.asociaza detresa respiratorie precoce;D.asociaza des socul septic.E.

(pag. 135)

M2231193. Care afirmatii referitoare la sepsisul neonatal cu debut tardiv nu sunt valabile:disfunctia organica multipla este neobisnuita;A. interval liber pana la debut mai mare de 5 zile;B. sunt intotdeauna nozocomiale;C.nu asociaza soc septic;D.apare mai frecvent la prematuri.E.

(pag. 135)

M2231194. Socul septic la nou nascut se caracterizeaza prin:tulburari de perfuzie tisulara;A. timp de recolorare capilara scurtat;B. hipotensiune arteriala;C.cianoza;D.hipertensiune arteriala.E.

(pag. 135)

M2231195. Markerii de valoare predictiva pentru sepsisul neonatal sunt:proteina C reactiva pozitiva:A. cresterea lactacidemiei;B. fosfataza alcalina scazuta;C.cresterea nitritilor;D.



scaderea nitratilor.E.

(pag. 136)

M2231196. Criteriile cu valoare predictiva pentru infectia neonatala sunt:VSH peste 15 mm/ora;A. proteina C reactiva pozitiva;B. scaderea haptoglobinei:C.numar de leucocite sub 5000/mm3;D.raportul dintre leucocitele nesegmentate si segmentate este 1.E.

(pag. 137)

M2231197. LCR-ul in meningita neonatala asociaza:peste 100 celule/mm3;A. predominanta limfocitelor;B. predominanta polimorfonuclearelor;C.proteinorahie sub 40 mg.dl;D.glicorahie sub 40 mg/dl.E.

(pag. 137)

M2231198. In etapa disfunctiei organice a sepsisului neonatal sunt prezente:alcaloza metabolica;A. acidoza metabolica;B. retentie azotata;C.semne de CID;D.hipoxie.E.

(pag. 138)

M2231199. Bacteriile care determina meningita neonatala sunt:stafilococul aureu hemolitic;A. streptococul beta-hemolitic de grup B;B. E. coli tipul K1;C.pneumococul;D.Listeria monocytogenes.E.

(pag. 138)

M2231200. Tratamentul antibiotic de prima intentie in meningita nou nascutului cuprinde:Ampicilina;A. Cefotaxim;B. Gentamicina;C.Streptomicina;D.Vancomicina.E.

(pag. 138)

M2231201. Complicatiile meningitei neonatale sunt:otita supurata;A. empiemul subdural;B. abcesul cerebral;C.bronhopneumonia;D.hidrocefalia.E.

(pag. 138-139)

M2231202. Etiologia otitei medii supurate la nou nascut poate fi data de :



pneumococ;A. streptococ beta-hemolitic de grup A;B. stafilococ alb;C.stafilococ aureu hemolitic;D.germeni coliformi.E.

(pag. 139)

M2231203. Enteritele grave neonatale sunt provocate de urmatorii germeni:rotavirusuri;A. virusul sincitial respirator;B. Yersinia;C.E. coli enteropatogen;D.E. coli enterotoxigen.E.

(pag. 139)

M2231204. Complicatiile omfalitei la nou nascut pot fi:flebita venei ombilicale;A. apendicita;B. celulita peretelui abdominal;C.peritonita;D.tromboza venelor hepatice.E.

(pag. 140)

M2231205. Terapia antistafilococica in infectiile nou nascutului se face cu:Nafcilina;A. Oxacilina;B. Kanamicina;C.Meticilina;D.Vancomicina.E.

(pag. 141)

M2231206. Proteina C activata indicata in socul septic are urmatoarele proprietati:proinflamatorii;A. antiinflamatorii;B. antitrombotice;C.profibrinolitice;D.trombocitolitice.E.

(pag. 141)

M2231207. Tratamentul oftalmiei gonococice neonatale se face cu:Cefuroxim 100 mg/kg/zi;A. Cefuroxim 15 mg/kg/zi;B. Ceftriaxon 125 mg/kg/zi;C.Streptomicina 10 mg/kg/zi;D.Trimetoprim 50 mg/kg/zi.E.

(pag. 142)

M2231208. Sindromul TORCH include urmatorii germeni:toxoplasma;A. virusul rujeolei;B. virusul rubeolei;C.Chlamydia;D.



citomegalovirusul.E.

(pag. 142)

M2231209. Transmiterea perinatala a infectiei HIV se poate face prin:transfuzie materno-fetala;A. inghitirea secretiilor sangvinolente in timpul travaliului;B. interventia cezariana;C.prin saliva mamei;D.laptele mamei cu ragade la nivelul mamelonului.E.

(pag. 143)

M2231210. Selectati factorii de risc pentru transmiterea materno-fetala a infectiei HIV:fat suprapurtat;A. corioamniotita;B. infectie cervico-vaginala cu HIV;C.boala HIV avansata la mama;D.membrane rupte de mai mult de 4 ore.E.

(pag. 143)

M2231211. Manifestarile clinice ale infectiei herpetice la nou nascut sunt:cheratoconjunctivita;A. infectie urinara;B. leziuni muco-cutanate;C.encefalita;D.infectii diseminate.E.

(pag. 144)

M2231212. Selectati afirmatiile corecte legate de infectia nou nascutului cu virusul hepatitei B:se transmite in timpul travaliului;A. transmitere transplacentara posibila dar rara;B. nu se transmite transplacentar;C.transmiterea transplacentara este singura cale de contaminare;D.transmiterea prin laptele matern.E.

(pag. 144)

M2231213. Testele care pot identifica infectia cu Treponema pallidum la nou nascut sunt:AAN;A. VDRL;B. FTA-Abs;C.RAST;D.MHA-TP.E.

(pag. 145)

M2231214. Semnele clinice de sifilis congenital sunt:hidrocefalia;A. microcefalia;B. rinita persistenta;C.hepatosplenomegalia cu icter;D.corioretinita.E.

(pag. 145)

M2231215. Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul sifilisului congenital nu sunt corecte:



penicilina G 100.000 U/kg/zi intravenos sau intramuscular;A. penicilina V 100.000 U/kg/zi per os;B. durata tratamentului 10-14 zile;C.durata tratamentului 7 zile;D.repetarea dozelor la 12 ore interval.E.

(pag. 145)

M2331216. Infectia bacteriana la nou nascut se caracterizeaza prin:semne clinice de infectieA. culturi centrale pozitive (hemoculturi, uroculturi, cultura LCR)B. sindrom inflamator biologicC.reticulocitozaD.cresterea fierului sericE.

(pag. 133-134)

M2331217. Factorii de risc pentru infectia bacteriana neonatala precoce sunt:ruptura prematura a membranelor amniotice < 15 oreA. corioamniotita cu Streptococcus ß hemolitic grup AB. greutatea mica la nastereC.ruptura prematura a membranelor amniotice > 18 oreD.mama febrila in cursul travaliuluiE.

(pag. 134)

M2331218. Germenii cauzali cei mai intilniti in sepsisul neonatal cu debut precoce sunt:Steptococcus ß hemolitic de grup BA. Stafilococcus aureusB. Escherichia coliC.Klebsiella pneumoniaeD.Listeria monocytogenesE.

(pag. 134)

M2331219. Infectiile nozocomiale neonatale se caracterizeaza prin:interval liber de circa 7 zileA. afectarea cu precadere a prematurilor si nou-nascutilor reanimatiB. conditii de igiena precaraC.implicarea etiologica a CitrobacterD.asocierea unor malformatii (mielomeningocel)E.

(pag. 134)

M2331220. Cele mai utilizate criterii cu valoare predictiva pentru infectia sistemica neonatala sunt:numarul de leucocite < 5000/mmcA. raportul leucocite nesegmentate / leucocite sementate > 0,2B. proteina C reactiva pozitiva (>5 mg/dl)C.scaderea nivelului de haptoglobinaD.VSH > 15 mm/oraE.

(pag. 137)

M2331221. In tratamentul socului septic, actiunea favorabila a Proteinei C activate se explica prin:inhibitia generarii trombineiA. scaderea nivelului seric de IL 6B. scaderea nivelului seric de IL 4C.inhibitia productiei proteinei C la nivel endotelialD.



activarea factorului VIIE.

(pag. 141)

M2331222. Diagnosticul infectiei HIV la nou-nascut se bazeaza pe:serologia pozitiva pentru anticorpii anti-HIV (Elisa, Westernblott)A. determinarea ARN-HIV prin metoda PCRB. culturile virale pozitive din limfocitele perifericeC.leucocitoza cu neutrofilieD.hipo-Ig AE.

(pag. 143)

M2331223. Transmiterea virusului hepatitei B la nou-nascut se poate face:intrapartumA. transplacentarB. prin laptele maternC.prin operatia cezarianaD.pe cale respiratorieE.

(pag. 144)

M2331224. Cele mai comune semne ale toxoplasmozei congenitale sunt:icterulA. hepatosplenomegaliaB. insuficienta renalaC.calcificarile intracranieneD.hidrocefaliaE.

(pag. 145)

M2331225. Tratamentul toxoplasmozei congenitale consta in administrarea de:Sulfadiazina 50 mg/kg de doua ori pe ziA. Pirimetamina 1mg/kg/ziB. Leucovorin 5-10 mg de trei ori pe saptaminaC.ClindamicinaD.ClaritromicinaE.

(pag. 146)

M2331226. In etiologia enteritelor grave neonatale sunt implicati cel mai frecvent:RotavirusurileA. Escherichia coliB. ShigellaC.SalmonellaD.AcinetobacterE.

(pag. 139)

M2331227. Infectia urinara neonatala se caracterizeaza prin:frecventa crescuta la baietii nascuti din mame cu bacteriurieA. dureri lombareB. implicarea in 90% din cazuri a Escherichiei coli cu Ag K 1C.tablou clinic de infectie sistemicaD.asocierea frecventa a icteruluiE.

(pag. 139)

M2331228. Infectia septica osteoarticulara la nou-nascut este sugerata de:



imobilitatea segmentului afectat, cu aspect pseudoparaliticA. celulitaB. punctia articulara pozitiva pentru germenele implicatC.omfalitaD.modificari articulare evidentiate ecografic sau CTE.

(pag. 139)

M2331229. Tratamentul in boala incluziilor citomegalice la nou-nascut cuprinde:RibavirinaA. AcyclovirB. GanciclovirC.Anticorpii monoclonaliD.Gamaglobulina hiperimuna anti-CMVE.

(pag. 142)

M2531230. Riscul de sepsis neonatal este maxim daca se combina urmatorii factori:greutate foarte mica la nastereA. gestatie peste 37 de saptamaniB. mama febrila in cursul travaliuluiC.ruptura prematura a membranelor de peste 18 oreD.mama cu infectie de tract urinarE.

(pag. 134)

M2531231. Criteriile cu valoare predictiva pentru infectia sistemica neonatala sunt:raport leucocite nesegmentate/segmentate mai mic de 0,2A. numar de leucocite mai mic de 5000/mmcB. Hb mai mica de 10g%C.proteina c reactiva pozitiva (mai mare decat 5 mg/dL)D.VSH mai mare de 15 mm/oraE.

(pag. 137)

M2531232. In etapa disfunctiei organice multiple a sepsisului neonatal exista urmatoarele modificari:pH<7,3A. hipoxie (pO2 sub 50 mmHg)B. hipocapnie (pCO2 sub 50 mmHg)C.cresterea valorilor bilirubineiD.trombocitopenieE.

(pag. 138)

M2531233. Cele mai frecvente semne si simptome ale infectiei SNC sunt:letargieA. paloareB. tulburari de termoreglareC.refuzul alimentatieiD.detresa respiratorieE.

(pag. 138)

M2531234. Otita medie supurata la un nou-nascut este produsa cel mai frecvent de:E. coliA. Streptococ beta-hemolitic grup AB. StafilococC.Neisseria gonorrheaeD.



ProteusE.

(pag. 139)

M2531235. Enteritele neonatale sunt produse cel mai frecvent de:E. coliA. rotavirusB. CitrobacterC.CampylobacterD.Stafilococ auriuE.

(pag. 139)

M2531236. Acronimul TORCH denumeste un grup de virusuri din care fac parte:virusul rubeoleiA. virusul urlianB. Toxoplasma gondiiC.virusul hepaticD.virusul citomegalicE.

(pag. 142)

M2531237. Sindromul Gregg al rubeolei congenitale cuprinde:pneumonie interstitialaA. hepatomegalieB. surditateC.boala congenitala de cordD.retard mentalE.

(pag. 142)

M2531238. Factori de risc pentru transmiterea materno-fetala a infectiei cu HIV sunt urmatorii:incarcatura virala micaA. numarul mare de CD4B. infectie cervico-vaginala cu prezenta HIV in secretiiC.boala HIV avansata la mamaD.corioamniotitaE.

(pag. 143)

M2531239. Semne clinice de sifilis congenital sunt urmatoarele:hepatosplenomegalieA. anemieB. hidrocefalieC.icterD.placenta foarte micaE.

(pag. 145)

M2531240. In etiologia sepsisului neonatal precoce sunt incriminati urmatorii germeni:stafilococul epidermidisA. streptococul beta-hemolitic grup BB. E. coliC.Haemophilus influenzaeD.Listeria monocytogenesE.

(pag. 134)

M2531241. Cauze frecvente in transmiterea infectiilor nozocomiale neonatale sunt:



intubatiaA. infectia materno-fetalaB. igiena precaraC.ceteterizarea venei ombilicaleD.neglijenta personaluluiE.

(pag. 134)

M2531242. Semne "clasice" de meningita neonatala sunt:plansul vigurosA. hipertermiaB. comaC.opistotonusulD.convulsiileE.

(pag. 135)

M2531243. Examinarea LCR nu se efectueaza la nou-nascutii:asimptomaticiA. simptomaticiB. fara factori de riscC.cu factori de riscD.cu diateza hemoragica neonatalaE.

(pag. 136)

M2531244. Poate fi etichetat si tratat ca sepsis, inainte de confirmarea bacteriologica un nou-nascut cu:risc de infectieA. leucopenieB. leucocitozaC.semne clinice minoreD.absenta reactantilor de faza acutaE.

(pag. 137)

M2531245. Modificarile anatomo-patologice cerebrale in meningita bacteriana neonatala constau in:hemoragie meningealaA. exudat purulent pe meningeB. ventriculitaC.flebita vaselor intracranieneD.tromboflebita vaselor intracranieneE.

(pag. 138)

M2531246. Simptomatologia sepsis-ului neonatal tardiv cu stafilococ coagulazo negativ consta in:crize de apneeA. bradicardieB. meteorism abdominalC.instabilitate termicaD.hipertonie muscularaE.

(pag. 135)

M2531247. Care din urmatorii sunt factori de risc pentru infectia bacteriana neonatala?greutatea mica la nastereA. administrarea de penicilina mameiB. mama febrila in cursul travaliuluiC.respiratia asistata mecanicD.



ruptura prematura a membranelor amnioticeE.

(pag. 134)

M2531248. Otita medie supurata la nou-nascut este produsa, cel mai frecvent, de:streptococ beta-hemolitic grup AA. stafilococB. listeria monocytogenesC.rotavirusD.germeni coliformiE.

(pag. 139)

M2631249. Care dintre urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale rubeolei congenitale:Trombocitopenia tranzitorie neonatala;A. Hepatita neonatala;B. Cataracta congenitala;C.Surditate;D.Calcificari intracranieneE.

(pag. 142)

M2631250. Toxoplasmoza congenitala este caracterizata prin urmatoarele:Toxoplasma gondii este adesea asimptomatica la mama;A. Fetii afectati sever mor in "utero”;B. Se poate manifesta clinic prin encefalita;C.Manifestarile comune seamana cu sepsis-ul neo-natal;D.Se pot asocia si manifestari cum sunt: corioretinita, calcificari intracerebrale, microcefalie, hidrocefalie.E.

(pag. 145)

M2631251. Factorii de risc pentru infectia bacteriana neonatala precoce sunt urmatoarele:Ruptura prematura a membranelor amniotice;A. Greutatea mica la nastere;B. Mama febrila in cursul travaliului;C.Varsta mamei peste 35 de ani;D.Oligohidramnios;E.

(pag. 115,134)

M2631252. Caile patogenice ale bolii cu incluzii citomegalice sunt urmatoarele:Transmitere transplacentara la fat;A. Infectie dobandita intrapartum prin aspirarea de secretii vaginale infectate;B. Transmitere prin transfuzii de sangeC.Transmitere orizontala prin mainile personalului;D.Transmitere aeriana prin picaturi PhluggeE.

(pag. 142)

M2631253. Sifilisul congenital se caracterizeaza prin urmatoarele;Rinita persistenta unilaterala;A. Hepatosplenomegalie;B. Osteo-condrita si periostita;C.Greutate mica la nastere si placenta foarte mare;D.Calcificari intracraniene;E.

(pag. 145)

M2631254. Complicatiile infectiilor cutanate si omfalitei la nou-nascut sunt urmatoarele:



Celulita peretelui abdominal;A. Peritonita;B. Flebita venei ombilicale;C.Tromboza venelor hepatice, abces hepatic(favorizata de cateterizarea venei ombilicale);D.Meningita purulenta;E.

(pag. 140)

M2631255. Tratamentul meningitei bacteriene la nou-nascut se face cu:Cefotaxim asociat cu Gentamicina;A. Cefotaxim in doza dubla;B. Gentamicina intratecal sau intraventricular;C.Antibioterapie si imunoglobuline i.v.;D.In cazuri cu complicatii, interventie neurochirurgicala;E.

(pag. 138,139)

M2631256. Criteriile cu valoare predictiva pentru infectie sistemica neonatala sunt urmatoarele:Nr. De leucocite < 5000/ mm3;A. Raportul leucocite nesegmentate /leucocite segmentate < 0,2;B. PCR >5 mg/dl sau pozitiv;C.Cresterea nivelului de haptoglobulina;D.VSH >15 mm/ora;E.

(pag. 137)

M2631257. Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in etiologia infectiilor enterale in perioada neonatala:

RotavirusA. E. Coli enteropatogen si enterotoxigen;B. Shigella;C.Salmonella;D.Campylobacter si Yersiniia.E.

(pag. 139)

M2731258. Factorii de risc pentru infectia bacteriana neonatala sunt:ruptura prematura a membranelor amnioticeA. greutatea mica la nastereB. sarcina suprapurtataC.varsta inaintata a mameiD.sarcinile multipleE.

(pag. 134)

M2731259. Sepsisul tardiv cu stafilococ coagulazo negativ se manifesta prin:crize de apnee si bradicardieA. instabilitate termicaB. meteorism abdominalC.hipotonie muscularaD.crize de tahicardie paroxisticaE.

(pag. 135)

M2731260. Criteriile cele mai utilizate, cu valoare predictiva pentru infectia sistemica neonatala sunt:numar de leucocite <5000/mm cubA. numar de leucocite > 5000/mm cubB. raportul leucocite nesegmentate/leucocite segmentate > 0,2C.



proteina C reactiva pozitivaD.cresterea nivelului de haptoglobinaE.

(pag. 137)

M2731261. Examenele de laborator ce demonstreaza afectarea multisistemica in sepsisul neonatal sunt:

punctia lombaraA. AstrupB. determinarea valorii gazelor sanguineC.bilirubina sericaD.bipsia intestinalaE.

(pag. 137)

M2831262. Referitor la sepsisul neonatal precoce sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:Debut dupa varsta de 5 zileA. Asocierea Meningitei in peste 30% din cazuriB. Prezenta socului septicC.Prezenta crizelor de apneeD.Prezenta icterului cu bilirubina indirectaE.

(pag. 134,135)

M2831263. Referitor la Sepsisul neonatal tardiv sunt adevarate urmatoarele:Determinat adesea de Streptococul β hemolitic grup BA. Debut in primele 3 zile de viataB. Mai frecvent la prematurii plurispitalizatiC.Este cel mai adesea o infectie nozocomialaD.Rezistenta mare la antibiotice a germenilor cauzaliE.

(pag. 134,135)

M2831264. Date de laborator cu valoare predictiva pentru sepsis sunt:Leucocitoza cu neutrofilie / nr.leucocite < 5000A. Proteina C reactiva > 5 mg%B. Lactacidemia > 2 mmol / lC.Cresterea Il 6 > 100 pg / mlD.Indice leucocitar < 0,2E.

(pag. 136,137)

M2831265. Referitor la sepsisul neonatal precoce sunt adevarate urmatoarele:Debut dupa varsta de 5 zileA. Asocierea Meningitei in peste 30% din cazuriB. Prezenta socului septicC.Prezenta crizelor de apneeD.Prezenta icterului cu bilirubina indirectaE.

(pag. 134,135)

M2831266. Infectia cu citomegal virus este sustinuta de urmatoarele:Determina incluzii intranucleare si intracitoplasmaticeA. Formele clinice sunt cel mai adesea simptomaticeB. Formele grave afecteaza pe cei imunocompromisiC.Infectia neonatala se poate contracta intrapartumD.Infectia neonatala se poate contracta postpartumE.

(pag. 142)



M2831267. Referitor la meningita bacteriana neonatala sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:30 -35% din cazuri survin in cadrul septicemieiA. Incidenta meningitei este de 1 caz la 1000 nascuti viiB. Ventriculita este prezenta in 15% din cazuriC.Convulsiile si bombarea fontanelei nu sunt comuneD.75% din cazuri sunt cu Streptococ β – hemolitic si E. ColiE.

(pag. 138)

M2931268. Care sunt cei mai frecvenţi germeni care determină infecţii bacteriene la nou-născut, în primele 7 zile de viaţă?

Streptococul Beta - hemolitic de grup BA. Listeria monocitogenesB. Escherichia coliC.Haemophilus vaginalisD.KlebsiellaE.


M2931269. Care dintre examenele de laborator mai jos enumerate pot fi considerate a avea o "valoare predictiva" in sepsisul neonatal ?

Leucocitoza cu neutrofilie şi apariţia de elemente tinereA. Reactanţă de fază acutăB. HiperlactacidemiaC.PH sub 7,3D.Hipoxia (pO2 sub 50 mmHg)E.


M2931270. Boala cu incluzii citomegalice la nou născut, se poate caracteriza prin:DismaturitateA. IcterB. HepatosplenomegalieC.CarioretinităD.AnencefalieE.

(pag. 142 paragraf 6)

M2931271. Proteina C activată, folosită în tratamentul şocului septic la nău născut are următoarele proprietăţi:

AntitromboticăA. AntiiflamatorieB. ProcoagulantăC.ProfibrinoliticăD.ProinflamatorieE.



document5

Documents