8/13/2019 55467038-Rusia

1/6

ECONOMIA RUSIEI:

Rusia

Denumirea oficial: Federaia RusCapitala: Moscova (8,9 mil. loc.)Limba oficial: rusaSuprafaa : 17.075.000 Km2Locuitori: !" mil. (" loc.# $m%)

R&li'ia: ortooism (*+ maoritat&)- islamism, catolicism, prot&sta+tism &tc. (cca. " &cult& )

Mo+&a: ru/laForma de u!ernm"n#: republic$iua naional: 12 iunie

R&surs& +atural&:Rusiaeste un rezervor uria de materii prime: crbune; petrol (n

principal n Siberia de Vest), gaze naturale (n reg. Volga-ral i !iumen;aduse prin conducte), baza energetic "iind asigurat prin ele; minereuride "ier, mangan, cupru, zinc, plumb, bau#it, nic$el; lemn, sruri depotasiu, sul", sare gem; bumbac, in, l%n. Valori"icarea multor resurse alesubsolului este costisitoare datorit distan&elor-uriae care le separ dezonele populate. 'nergia electric este ob&inut prin folosireahidroenergiei;hidrocentrale pe Volga (Volgograd); pe Angara (Bratsk); pe Ienisei(Krasnoiarsk), pe Obi (Noosibirsk);termocentrale i centrale ato!o"electrice#

Industria grea: siderurgic (n rali, reg. oscova, n bazinulcarboni"er uzne&*); constr. de maini (oscova, S". +etersburg, iniovgorod, ari&%n), c$imic, metalurgie ne"eroas, bazat pe e#ploatareacuprului, zincului, plumbului i bau#itei (ral, pe l%ng $idrocentralele depe marile "luvii siberiene); ind. c$imic (ral, +en. ola, /ms*, !oms*,rasnoiars*, etc.); ind. lemnului (San*t +etersburg i 0r$ang$els*) i indte#til (n zona european ndeosebi); ind. alimentar (de lactate,conserve de carne, pete, "ructe, legume, ulei, votc i bere). 0gric. se"ace pe supra"e&e mari, cu o mare varietate. 1n zonele de step isilvostep n partea european (n special reg. Volgi) se cultiv: cereale:gr%u, orz, secar; legume, carto"i; plante te$nice; "loarea-soarelui, in,tutun, s"ecl de za$r; pomicultur, viticultur. 2reterea animalelor:cornute mari, porcine, psri, reni; apicultur. +escuitul este e#tins n /c.+aci"ic i . eagr. V%ntoarea dezvoltat n Siberia, pentru blnuriscumpe. !urismul "oarte dezvoltat (n special pentru oscova i San*t+etersburg). '#port: utilae, instala&ii ind., petrol, gaze naturale,minereuri.

ECONOMIA:

$a !ai !ult de un deceniu de la prbu3irea niunii Sovieticedin%&&%, 4usiancearc n continuare s edi"ice o economie de pia5 funcional i s

ating o cretere economic mai ridicat. 6up dizolvarea 4SS-ului,primele semne ale re"acerii economice au aprut n 4usia n 7889, art%nd

%

http://wapedia.mobi/ro/Pr%C4%83bu%C8%99irea_Uniunii_Sovieticehttp://wapedia.mobi/ro/Pr%C4%83bu%C8%99irea_Uniunii_Sovieticehttp://wapedia.mobi/ro/1991http://wapedia.mobi/ro/1991http://wapedia.mobi/ro/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83http://wapedia.mobi/ro/1991http://wapedia.mobi/ro/Economie_de_pia%C8%9B%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Pr%C4%83bu%C8%99irea_Uniunii_Sovietice

8/13/2019 55467038-Rusia

2/6

in"luen ele econo!iei de pia . !otu i, 'n acel an, criza "inanciar asiatica cul!inat'n august 'n Rusia cu deprecierea rublei# Au ur!at cre terea datoriei publice i scdereanielului de trai pentru cea !ai !are parte a populaiei. 1n anul urmtor, 788,recesiunea a continuat.1n 7888, economia a nceput s se re"ac. 0ceastre"acere a "ost "avorizat de o rubl slab, care a scumpit importurile i a

sti!ulat eporturile# n %&&&"*++, cre terea produsului intern brut a "ost deapro#imativ ,9>> i *++% pentru ducerea la bun sf-r it a unor refor!e structurale, au crescut 'ncrederea inestitorilor i oa!enilor de afaceri 'n ansele Rusiei 'n al doilea deceniu de tran.i ie.4usia a rmas pro"und dependent de e#porturile de materii prime, nmod specialpetrol,ga.e naturale, !etale i cherestea, care asigur >< din totalule#porturilor, ls%nd ara ulnerabila la aria ia pre urilor pe pia a mondial. 1nultimii ani, a crescut "oarte mult cererea intern de bunuri de larg consum,apro#imativ cu 7=< anual n =>>>-=>>?, ceea ce demonstreaz ntrirepie ei interne# +rodusul intern brut se apropie de 7.=>> milioane @ n =>>A,ceea ce "ace ca economia 4usiei s "ie cea de-a noua econo!ie a lu!ii i acincea a 'uropei. 6ac rata anual de dezvoltare continu ast"el cum esteacum, este de ateptat ca economia 4usiei s aung pe poziia a doua n

'uropa, dup cea a Bermaniei, n numai c% ia ani# /e % aprilie *++0, re.erele internaionale ale 4usiei atinseser => miliarde C i eistau prei.iuni pentru creterea acestei rezerve la =D>-=> miliarde C p%n la s"%r itul anului i la 1++"2++ !iliarde 3 la sf-r itul anului *++4# 5%6# 2ea mai mare provocare care se a"ln "a a guernului Rusiei este !odalitatea prin care pot fi 'ncura7ate i de.oltate 'ntreprinderile !ici i !i7locii , 'n condi iile un ui sistem bancar t%nr i lipsit de func ionalitate, do!inat de oligarhii ru i . umeroase bnci sunt deinute deoligar$i locali, care "olosesc deseori "ondurile bncilor pentru a- i finan a nu!ai propriile afaceri#Eanca 'uropean pentru 4econstruc5ie 3i 6ezvoltare i Eanca ondial au 'ncercat s ini ie.e practici bancare nor!ale prin inter!ediul inesti iilor de capital i al diidentelor, dar succesul a fost li!itat# +rintre problemele

economiei 4usiei se numr i dezvoltarea inegal a regiunilor rii. 1n timpce regiunea capitalei oscova se dezvolt e#plosiv, nivelul de via dinzona metropolitan aporiindu-se de cel al celor mai dezvoltate rieuropene, cea mai mare parte a rii, n special n zonele rurale i ale

populaiilor minoritare din 0sia, a rmas puternic n urm. 6ezvoltareaeconomic se "ace sesizabil i 'n alte c-tea !ari ora e precu! 8ankt /eterburg,Kaliningrad i 9caterinburg,ca i 'n .onele rurale adiacente# ncura7area inesti iilor strineeste de asemenea o provocare, datorit barierelor legale, culturale,lingvistice i anumitor particularit i politice ale rii. 1n ultimul timp s-aunregistrat investi ii i!portante a unor !ari inestotori europeni, faori.ate de pre urile

sczute ale terenurilor i for ei de munc, ca i de ratele de cre tere !ai ridicate dec-t 'n restul 9uropei# Nielurile 'nalte de instruire i de civilitate ale maorit ii

http://wapedia.mobi/ro/Criza_financiar%C4%83_asiatic%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Rubla_ruseasc%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Rubla_ruseasc%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Produsul_intern_bruthttp://wapedia.mobi/ro/Petrolhttp://wapedia.mobi/ro/Petrolhttp://wapedia.mobi/ro/Produsul_intern_bruthttp://wapedia.mobi/ro/Petrolhttp://wapedia.mobi/ro/Gaze_naturalehttp://wapedia.mobi/ro/Gaze_naturalehttp://wapedia.mobi/ro/Cheresteahttp://www.cbr.ru/eng/main.asphttp://wapedia.mobi/ro/%C3%8Entreprindere_mic%C4%83_%C8%99i_mijlociehttp://wapedia.mobi/ro/%C3%8Entreprindere_mic%C4%83_%C8%99i_mijlociehttp://wapedia.mobi/ro/Oligarhii_ru%C8%99ihttp://wapedia.mobi/ro/Oligarhii_ru%C8%99ihttp://wapedia.mobi/ro/Banca_European%C4%83_pentru_Reconstruc%C8%9Bie_%C8%99i_Dezvoltarehttp://wapedia.mobi/ro/Banca_European%C4%83_pentru_Reconstruc%C8%9Bie_%C8%99i_Dezvoltarehttp://wapedia.mobi/ro/Banca_Mondial%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Banca_Mondial%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Sankt_Peterburghttp://wapedia.mobi/ro/Kaliningradhttp://wapedia.mobi/ro/Kaliningradhttp://wapedia.mobi/ro/Ecaterinburghttp://wapedia.mobi/ro/Ecaterinburghttp://wapedia.mobi/ro/Criza_financiar%C4%83_asiatic%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Rubla_ruseasc%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Produsul_intern_bruthttp://wapedia.mobi/ro/Petrolhttp://wapedia.mobi/ro/Produsul_intern_bruthttp://wapedia.mobi/ro/Petrolhttp://wapedia.mobi/ro/Gaze_naturalehttp://wapedia.mobi/ro/Cheresteahttp://www.cbr.ru/eng/main.asphttp://wapedia.mobi/ro/%C3%8Entreprindere_mic%C4%83_%C8%99i_mijlociehttp://wapedia.mobi/ro/Oligarhii_ru%C8%99ihttp://wapedia.mobi/ro/Banca_European%C4%83_pentru_Reconstruc%C8%9Bie_%C8%99i_Dezvoltarehttp://wapedia.mobi/ro/Banca_Mondial%C4%83http://wapedia.mobi/ro/Sankt_Peterburghttp://wapedia.mobi/ro/Kaliningradhttp://wapedia.mobi/ro/Ecaterinburg

8/13/2019 55467038-Rusia

3/6

popula iei, inclusi ale fe!eilor i minoritarilor, atitudinea secular, structura declas mobil, "oarte buna integrare a minoritilor n curentul culturalprincipal plaseaz 4usia mult mai bine dec%t maoritatea celorlalte a a nu!ite 5ri n curs de dezvoltare i chiar !ai bine dec-t unele ri puternicdezvoltate.+%n acum, ara a beneficiat de cre terea pre urilor la petrol i ga.e naturale i a "ost capabil s-i plteasc cea!ai !are parte a uriaei datorii e#ternevec$i. 4edistribuirea ec$itabil a veniturilor din e#porturi de materii primectre celelate sectoare este totui o mare problem. !otu i, din *++1, i!portana e#porturilor de resurse naturale a nceput s scad n balanaeconomic, n timp ce pia intern s-a ntrit mult, stimulat masiv decre terea olu!ului contruc iilor i de cre terea cererii pentru dierse bunuri i sericii# Arestarea bogatului o! de afaceri :ihail odorkoski sub acu.aiile de "raud i corupie, n legtur marea privatizare organizate n timpul mandatuluipre edintelui Boris 9l 'n , a "cut ca numeroi investitori s se team pentrustabilitatea economiei 4usiei. 2ea mai mare parte a uriaelor averi "cuten 4usia sunt datorate ac$iziionrii industriilor statului la preuri "oartesczute sau de concesiuni avantaoase primite din partea guvernului. 0lteri i"au epri mat ngriorarea n legtur cu aplicarea selectiv a legiimpotriva anumitor oameni de a"aceri, de i ac iunile guvernamentale au"ost primite pozitiv de marea mas a ruilor srci i# n plus, c-tea !ari fir!e interna ionale inestesc 'n Rusia# n confor!itate cu statisticile < din e#porturile rii.

%. I+ustria auto

/iaa auto a crescut p%n la D milioane de unit i 'n anul *++>#?ea !ai!are co!panie constructoare de auto!obile este AtoVA@, care produce !odelul $ada, icare avea o cot de pia de =< tot n acela i an# n anul *+%+, produc ia de !aini a 4usiei s-a dublat, la 7,7? milioane unit i, sus inut de programul decasare a autoturismelor vec$i, care a stimulat v%nzrile. 6in acestea,9.>>> au "ost camioane, 7D.>>> autobuze, i %+#+++ ehicule co!erciale u oare#

2. E+&r'i&

4usia este cel mai mare e#portator de energie din lume datorit

rezervelor uria e de petrol i ga.e naturalede care dispune# Rusia este al doilea eportatorde petrol din lu!e# 9porturile energetice ruseti ctre ?hinaau crescut p%n la ,9

1

http://wapedia.mobi/ro/%C8%9Aar%C4%83_%C3%AEn_curs_de_dezvoltarehttp://wapedia.mobi/ro/Mihail_Hodorkovskihttp://wapedia.mobi/ro/Mihail_Hodorkovskihttp://wapedia.mobi/ro/Mihail_Hodorkovskihttp://wapedia.mobi/ro/Boris_El%C8%9B%C3%AEnhttp://wapedia.mobi/ro/Boris_El%C8%9B%C3%AEnhttp://wapedia.mobi/ro/Boris_El%C8%9B%C3%AEnhttp://wapedia.mobi/ro/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bionalhttp://wapedia.mobi/ro/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bionalhttp://wapedia.mobi/ro/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bionalhttp://wapedia.mobi/ro/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bionalhttp://wapedia.mobi/ro/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bionalhttp://wapedia.mobi/ro/2007http://wapedia.mobi/ro/1991http://wapedia.mobi/ro/2008http://wapedia.mobi/ro/2008http://wapedia.mobi/ro/AvtoVAZhttp://wapedia.mobi/ro/Lada_(companie)http://wapedia.mobi/ro/Petrolhttp://wapedia.mobi/ro/Petrolhttp://wapedia.mobi/ro/Gaz_naturalhttp://wapedia.mobi/ro/Chinahttp://wapedia.mobi/ro/%C8%9Aar%C4%83_%C3%AEn_curs_de_dezvoltarehttp://wapedia.mobi/ro/Mihail_Hodorkovskihttp://wapedia.mobi/ro/Boris_El%C8%9B%C3%AEnhttp://wapedia.mobi/ro/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bionalhttp://wapedia.mobi/ro/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bionalhttp://wapedia.mobi/ro/2007http://wapedia.mobi/ro/1991http://wapedia.mobi/ro/2008http://wapedia.mobi/ro/AvtoVAZhttp://wapedia.mobi/ro/Lada_(companie)http://wapedia.mobi/ro/Petrolhttp://wapedia.mobi/ro/Gaz_naturalhttp://wapedia.mobi/ro/China

8/13/2019 55467038-Rusia

4/6

miliarde dolari 'n *++4, fa de ?>> milioane dolari n *++%#

. A'ricultura

1n anul =>>8, 4usia avut o recolt de gr%u de = de milioane de tone

i s"a aflat pe locul al doilea 'n topul !arilor eportatori !ondiali de gr-u# Recolta de gr-u a Rusiei acoperea %+ din producia mondial iar din producia sa, aproape =>>8 o scderede A7< "a de =>>, p%n la 7?,8 miliarde dolari# Inestiiile strine totale,care le includ i pe cele din pia a de capital, s"au redus cu *%, la >%,& !iliarde dolari#

3. R&laiile economice cu Rom"niaInteresele co!paniilor ruseti n economia rom%neasc s-au a#at e#clusiv

pe zona industrial.

n anul%&&>,$ukoila cumprat ra"inria /etrotel /loie ti #

n anul*++*, :arco roup a preluat un pachet de %+ ac iunile Alro 8latina,deenind ac ionarul !a7oritar# =lterior, a preluat i Alpro! 8latina i Alu! Culcea.0st"el, arco Broup (devenit Vimetco), de ine 'n pre.ent (anul *++>)toat industria aluminiului din Ro!-nia#

=.inele :etalurgice ?eliabinsk (:echel) au preluat ?o!binatul de O eluri 8peciale din C-rgoi te 'n anul *++*,Industria 8-r!ei ?-!pia Cur.ii'n anul *++1 i 6uctilSteel Euzu'n*++4#

C:K - un gigantic productor de evi - au cumprat n anul *++2,?o!binatul 8iderurgic Re i a 5%*6 # ?u c-iva ani nainte, a cumpratproductorul de ei Artro! 8latina5%165%26#

n iunie*++4, doi inestitori ru i, persoane fi.ice, au preluat peste + din ac iunile :etaleporti!portde la !ai !ul i ac ionari, deenind ac ionari !a7oritari 5%65%06. 6inestimri reiese c acetia au pltit apro#imativ 7, milioane 9uro

pentru % din ac iuni#

Situatia &co+omica a Rusi&i la i+c&putul a+ului %":

9olutia econo!iei ruse i"a de.a!agit pe analisti# In opinia lor, autoritatile de la:oscoa au o!is, in *+%+, sa re.ole esentialul " lichidarea cau.elor cri.ei si eliberarea dedependenta de !ateriile pri!e# /rin ur!are, s"a !odificat principala orientare a econo!iei,care a capatat, acu!, o tenta sportiaD 8trategia de de.oltare pana in *+*+ a fost inlocuita deOli!piada de iarna de la 8oci, din *+%2, si de ca!pionatul !ondial de fotbal, din *+%>#

?ifrele preli!inare indica faptul ca econo!ia Rusiei a incheiat *+%+ !ai bine decat auanticipat !a7oritatea analistilor# Astfel, directorul pe proble!e de strategie al fir!ei deconsultanta

8/13/2019 55467038-Rusia

5/6

spune, dar, din pacate, sublinia.a Nikolae, este singurul lucru po.iti reali.at in *+%+# /entruca, spre deosebire de celelalte tari ale grupului BRI? (Bra.ilia, Rusia, India, ?hina), Rusia nuse poate lauda cu o scadere a co!ponentei speculatie in econo!ie# In plus, inflatia a depasit!ult li!itele dorite de 0"4, eoluand in !ar7a de >," /entru *+%%, guernantii rusi!i.ea.a pe un aans al /IB de 2,4# E/oate fi chiar , oricu! e putin pentru a recupera

decala7ul fata de tarile de.oltate dupa nielul /IB pe cap de locuitorF, spune profesorul9gheni ont!aher# EIar indicatorii, actuali si cei progno.ati pentru *+%%, arata ca pentrureducerea acestei distante este neoie de deceniiF, sustine epertul# ?ontinuand in aceeasinota, Nikita :aselnniko, de la Institutul pentru de.oltare !oderna, aerti.ea.a ca rit!ulecono!ic a incetini in *+%1"*+%2, pentru ca, prin structura ei, Eecono!ia tarii nu poate oferi!ai !ult# Iar inflatia poate depasi, in *+%+, pragul de %+F, afir!a analistul# 9ista insa si

puncte de edere !ai opti!iste# Astfel, Gi! OHNeel, de la old!an 8achs Asset :anage!ent,inentatorul ter!enului BRI?, considera piata rusa etre! de interesanta# Ein punct deedere structural, Rusia este cea !ai slaba dintre cele patru tari, dar situatia nu este chiar atatde su!bra cu! s"ar crede# /riind prin pris!a raportului dintre capitali.are si profitul

progno.at, Rusia este deosebit de FieftinaF, eplica el# $a randul lor, epertii Bank of

A!erica " :errill $Jnch sunt incre.atori in capacitatea guernului rus de a pune in aplicare!ult asteptatele refor!e structurale, astfel incat inestitiile in actiunile rusesti or depinde nunu!ai de con7unctura pe pietele !ondiale de !aterii pri!e# E/otentialul de crestere al pietelore!ergente se situea.a undea intre % si *+ si crede! ca Rusia poate a7unge in frunteaBRI?# intre pietele e!ergente, cea rusa este faorita noastraF, afir!a Keith :oor, de laBank of A!erica# /riind lucrurile dintr"o alta perspectia si contra.icand, oarecu!, parereacolegilor sai din Occident, ont!aher a!inteste ca, in ti!p ce 9uropa este preocupata de

proble!ele econo!iei ecologice, de integrare etc#, Rusia isea.a la !oderni.are# $a o!oderni.are care, aprecia.a analistul, se a ter!ina cu i!partirea societatii in douaD %"*+ din populatie a trai dupa nor!e europene si se or integra in econo!ia aansata# Restula intra in sea!a E!ediului de afacericu responsabilitate socialaF# ?onclu.ionand, epertulspune ca nu!ai cu !oderni.are, dar fara schi!bari institutionale, Rusia nu a deeni un stateuropean, desi sanse eista pentru reali.area luiD cu putina ointa politica ar !ai fi nu!aicatia ani#

8upo.itii priind eolutia diferitelor ra!uri ale econo!iei ruse in *+%%D

?entrul pentru anali.a !acroecono!icaD pentru anul in curs se anticipea.a oaccelerare a rit!ului de crestere a salariilor si a consu!ului intern# 9pertii cred ca eniturilereale ale populatiei or progresa cu 1,1"1,0, ceea ce a conduce la un aans al circuituluide !arfuri de 2,0"2, E?rede! ca in *+%% inestitiile pe piata de capital or spori cu

,0",&F, esti!ea.a !itri Belauso de la centrul !ai sus !entionat# ENucleul cresteriiFinestitiilor or fi constructiile de locuinte, energia electrica, co!ert# In i.orul inestitiiloror intra, de ase!enea, constructiile de !asini si utila7e, inclusi pentru do!eniul petrolier#Rit!ul de crestere al /IB a incetini in *+%% pana la 1,2"1,4, sustine Belouso, contra.isinsa de colegul de breasla !itri Aleksandro, de la fir!a de consultanta =nier# In opiniaacestuia, econo!ia rusa a progresa in cursul acestui an cu 2,", cu o inflatie de >">,0 si o apreciere a rublei fata de dolar pana la *>,1"*>,4 3# Aleksei Via.oski, de la cabine"tul de consultanta Kalita"

8/13/2019 55467038-Rusia

6/6

progresia la noul i!po.it social unic (98N)# e ase!enea, intreprinderile or trebuie saachite tae de asigurari in trei fonduri diferiteD ,*1 !ld# 3 prea.utein bugetul de stat# In *+%% or creste cu %+ acci.ele la alcool, ceea ce a antrena o scu!pire!edie a odcii produsa pe teritoriul Rusiei de la *,& la 1,* 3 pentru o 7u!atate de litru faraCVA#a.ele naturale se or scu!pi in doua etapeD din ianuarie *+%% cu , iar din aprilie cu alte

&,, in ti!p ce pretul energiei electrice a spori, pentru cetateni, in !edie cu %1"%#