535 sdc 01 layout 1 - suplimentuldecultura.ronoastre, 2016 toamna. mai `ntâi se `ntâmpl\ un lan]...

$: 535 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ronoastre, 2016 toamna. Mai `ntâi se `ntâmpl\ un lan] de `ncurc\turi care aduc povestea `n punctul `n care un antrenor de fitness f\r\$
Un premoderncare s-a ignoratca atare

Cristian Teodorescu

Dup\ ce am recitit Rudin cu câtvatimp `n urm\, m-am `ntors [i laPovestirile unui vân\tor, apoi amreluat Un cuib de nobili. Cu ocaziaasta mi-am dat seama cât de mult l-am nedrept\]it pe Turgheniev `nadolescen]a mea literar\, din prici-na unor compara]ii care azi mi separ for]ate [i a unui clasament curu[i pe care mi-l f\cusem pentrupropria mea folosin]\.

» pag. 10

ANUL XII » NR. 535 » 17 – 23 septembrie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

INTERVIU CU SCRIITORULTUDOR GANEA

„De fiecaredat\ când scriu ceva, amsentimentul de bine“

Eli B\dic\

~n iulie puneam cap la cap, `npaginile „Suplimentului de cul-tur\“, o list\ de c\r]i de luat ̀ n va-can]\. Printre acestea se afla [iCazemata lui Tudor Ganea, careabia ap\ruse `n colec]ia „Ego.Proz\“ a Editurii Poli rom. Pentrueventualitatea `n care nu a]i reu -[it atunci s\ o citi]i, ne-am gândits\ revenim cu recomandarea.

» pag. 8-9

Citi]i sinteza realizat\ de Eli B\dic\ `n » paginile 2-3

Cronic\ de carte

De veghe `n lanul de cultur\

SUBSCRIP}IA PUBLIC| „BRÂNCU{I E AL MEU“, APROAPE DE FINAL

„Cumin]eniap\mântului“:

une[te sau dezbin\?

Hackerii ru[i careau... Stai. Ru[i?

M\d\lina Cocea

Exist\ o scen\ `n filmul Cite[te [iarde, lansat de fra]ii Cohen `n 2008,care `mi place foarte mult [i mi separe foarte relevant\ pentru zilelenoastre, 2016 toamna. Mai `ntâi se`ntâmpl\ un lan] de `ncurc\turicare aduc povestea `n punctul `ncare un antrenor de fitness f\r\creier [i prietena lui obsedat\ dechirurgie plastic\ ̀ ncearc\ s\ vând\Ambasadei Rusiei ni[te informa]iitotal nerelevante apar]inând unuifost agent CIA.

» pag. 13

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 535 » 17 – 23 septembrie 2016

2 » actualitate

SUBSCRIP}IA PUBLIC| „BRÂNCU{I E AL MEU“, APROAPE DE FINAL

„Cumin]enia p\mântului“: une[te sau dezbin\?~n urm\ cu patru luni, Guvernul României [iMinisterul Culturii a lansat oficialcampania de sus]inere a subscrip]ieina]ionale pentru achizi]ia operei luiConstantin Brâncu[i, „Cumin]eniap\mântului“. Pe 15 septembrie, pepagina de Facebook dedicat\

(/CuminteniaPamantului.ro), a fostanun]at\ suma care s-a strâns pân\ `nprezent: 831.174 de euro. Mai sunt dou\s\pt\mâni `n care se mai poate dona (pân\pe 30 septembrie 2016) [i mai bine de 5 milioane de euro de strâns, pentru a seajunge, `mpreun\ cu suma de 5 milioane de

euro alocat\ deja de Guvernul României, la 11 milioane de euro, bani necesariachizi]ion\rii operei lui Brâncu[i. De[i este pu]in probabil ca ]inta s\ fie atins\,campania „Brâncu[i e al meu“ a ]inut `npriz\, din mai [i pân\ `n prezent, opiniapublic\ [i a explodat `n social media.

Sintez\ realizat\ de Eli B\dic\

Au curs `n valuri articole, statu-suri pe Facebook, emisiuni TV [iradio pro [i contra campaniei,dar, mai mult decât atât, au fostaduse `n discu]ie teme precumcultura, identitatea noastr\, pre-cum [i responsabilitatea pe care oavem fiecare dintre noi `n actulcultural na]ional. Chiar MinistrulCulturii, Corina {uteu, afirma laRealitatea TV, dup\ jum\tatea lu-nii august, c\, din punctul s\u devedere, „Brâncu[i e al meu“ esteun succes tocmai datorit\ dezbate-rilor generate `n spa]iul public,dar [i al implic\rii a sute de mii deromâni `n campania de dona]ii.

Pe 19 mai, când se d\dea startulcampaniei „Brâncu[i e al meu“,cu accent pe recuperarea patrimo-niului na]ional, respectiv a Cu-min]eniei p\mântului – sculptur\reprezentativ\ pentru crea]ia sasi singura care mai poate fi recu-perat\ de statul rom=n [i car emaipoate fi accesibil\ publicului larg –,se pornea la drum cu ideea c\acesta este „unul dintre cele maiimportante proiecte na]ionale me-nite s\ `nt\reasc\ solidaritateadintre stat [i societate“. O solida-ritate `ncercat\ de multe ori de-alungul acestor luni. Mesajul cam-paniei a fost disecat pân\-n pân -zele albe, motivele Guvernului [iale Ministerului Culturii pentru aapela la sprijinul cet\]e nilor aufost puse sub semnul `n treb\rii,inten]iile celor care conduc cam-pania, la fel. Dincolo de toate, ac-tul `n sine este o premier\ pentruvremurile noastre – s\ nu uit\mc\, a[a cum a [i fost men]ionat dela `nceput `n comunicatul depres\ de la lansarea campaniei,nu s-a mai cerut astfel contribu]iapersoanelor private [i juridice dela Ateneul Român `ncoace (v\aminti]i, poate, de `ndemnul deacum 130 de ani, „Da]i un leu pen-tru Ateneu“).

„Vreau ca Brâncu[i s\ ne adune, nu s\ ne dezbine“

Totul a `nceput, a[adar, cu un tonoptimist. Premierul Dacian Cio-lo[, de pild\, afirma c\ „viziunile,via]a [i valorile ne despart zi de zi,`ns\ `n momentele cheie se vedecoeziunea unei na]iuni. Asta s-av\zut [i `n cazul subscrip]iei na -]ionale pentru ridicarea Ateneu-lui Român, acum 130 de ani. Credcu t\rie c\ asta trebuie s\ vedem[i acum cu opera «Cumin ]eniap\mântului». Ca atare, deoarecevreau ca Brâncu[i s\ ne adune, nu

s\ ne dezbine, lansez românilor ochemare la asumarea valorilor lanivel individual“. Odat\ cu aces-ta, diferite personalit\]i din spa -]iul public românesc au sprijinitacest demers, fie `n spotul publici-tar care a `nceput s\ fie difuzat depe 20 mai, fie online, pe site-ul cam-paniei (www.brancusiealmeu.ro).Dintre ace[tia, `i amintim pe Mir-cea C\rt\rescu, Nadia Com\neci,Vlad Alexandrescu, Ilie N\stase,Maia Morgenstern, Dan Per-jovschi, Alexandru Tomescu, Tu-dor Giurgiu, Oana Pellea, VictorRebengiuc, Andrei Ple[u [.a. Aces -tora li s-au al\turat mul]i al ]ii, din

diferite domenii, pe parcursul lunilor, prin tot soiul de declara]ii.

Grupul de comunicare GMP(GMP Advertising – pe partea decrea]ie –, GMP PR – pe partea derela]ii publice – [i Webstyler – pepartea de comunicare digital\) afost cel care a câ[tigat selec]ia pen-tru a se ocupa de campania na]io-nal\ „Brâncu[i e al meu“, al\turide Media Investment. Este impor-tant de precizat c\ acest cont a fostluat pro bono. Selec]ia aceasta afost realizat\ de o comisie com-pus\ din reprezentan]i ai Ministe-rului Culturii, cu asisten]\ dinpartea industriei de specialitate [i

International Advertising Asso-ciation (IAA) România.

Impact de audien]\ bun,conform cifrelor

~n acela[i ton precum premierul,tot la debutul campaniei, FelixT\taru, pre[edintele GMP Group,spunea: „Curajul ar\tat prin acestdemers, de a merge c\tre oameni[i a le cere s\ se implice personal,este o ocazie extraordinar\ de acon[tientiza lucrurile minunatepe care România le are. Propun s\apreciem ce avem cât avem, nucând nu mai avem. S\ apreciem

© In

quam

Phot

os/O

ctav

Gan

ea


actualitate « 3

prezen]a, nu s\ ne doar\ lipsa.Astfel, am v\zut `n Cumin]eniap\mântului [i povestea acesteiopere un `ndemn de asumare per-sonal\ a valorilor na]ionale. Pen-tru c\ România este a mea!“.

Campania derulat\ de grupulGMP a avut un impact mare ̀ n so-cial media (zona pe care s-a [iaxat), a[a cum arat\ analiza ZelistMonitor, publicat\ de Forbes Ro-mânia pe 16 august a.c. Conformacestora, din data de 19 mai [ipân\ pe 16 august, expresii asocia-te campaniei „Cumin]enia p\ -mân tului“ („Brâncu[i e al t\u“,„Brâncu[i e al meu“) [i hashtag-urile aferente acestora au avut13.834 apari]ii, astfel: ̀ n presa onli-ne s-au `nregistrat 2.990 de apa -ri]ii, 2.337 de men]ion\ri pe pagi-nile publice Facebook, 1.120apari]ii pe Twitter, 209 men -]ion\ri pe Instagram [i 211 artico-le identificate pe bloguri. Este in-teresant de subliniat [i c\ aceast\campanie a fost de interes `n spe-cial pentru persoanele de sex mas-culin (se pare c\ „76,9% dintre ceicare au men]ionat ori au postat re-feritor la campanie sunt b\rba]i“),cu vârste cuprinse `ntre 35 [i 39ani (25,9%) [i 25-29 de ani (23,7%),mai ales din Bucure[ti (52,8%) [iMoldova (10,5%). Relevant este [ifaptul c\ cele mai eficiente canalemedia au fost Facebook (54,9%) –paginile publice au adunat peste10.639.000 de vizualiz\ri – [i presaonline (35,9%) – cu 6.949.000 de vi-zualiz\ri. Apogeul s-a `nregistrat`n ziua lans\rii campaniei, pe 19mai. Iar ̀ n general, conform acele-ia[i analize, campania „Brâncu[ie al meu“ a fost primit\ `n mediul

online fie pozitiv, fie neutru,având pu]ine momente `n care afost receptat\ negativ.

Controverse – de la scopul nobil la „milogeala public\“

Nu acela[i lucru se poate spune,`ns\, [i despre pozi]iile publice aleunor politicieni, de exemplu, oribloggeri, care au acuzat, ̀ n repeta-te rânduri, Guvernul României,Ministerul Culturii, respectiv per-soanele ̀ n func]ie, fie c\ deruleaz\aceast\ campanie pentru imagi-ne, fie c\ se ̀ ncearc\ s\ se manipu-leze popula]ia. ~n aceea[i linie, s-aspus despre aceast\ ac]iune c\ arfi „aproape o bi[ni]\real\“, c\„tehnocra]ii `[i fac campanie elec-toral\“, c\ este „o milogeal\ pu-blic\“. De asemenea, cele mai des`ntâlnite repro[uri au fost legatede negocierea pre]ului final al Cu-min ]eniei p\mântului – insinuân-du-se c\ s-ar fi putut ob]ine osum\ mai mic\ de la proprietariioperei, Paula Ionescu [i Alina{erb\nescu, mo[tenitoarele arhi-tectului Gheorghe Roma[cu, celcare a cump\rat Cumin]eniap\mântului de la ConstantinBrâncu[i ̀ n anul 1911 – [i de apelulla sprijinul cet\]enilor, implicitimposibilitatea de a g\si o solu]iepentru ca statul român s\-[i asu-me integral achizi]ionarea statuii.

De cealalt\ parte, Corina {u -teu, Ministrul Culturii, a r\spunsacestor acuza]ii `n repetate rân-duri. ~n primul rând, a declarat c\„pre]ul de achizi]ie a fost stabilit`n urma negocierilor de bun\ cre-din]\ purtate `ntre proprietarii

lucr\rii [i reprezentan]ii Ministe-rului Culturii“, `nainte ca ea s\preia acest portofoliu. Apoi, a pre-cizat c\ „aceast\ campanie nu afost f\cut\ pentru imagine, ci apornit din convingere [i din do-rin]a premierului Dacian Ciolo[de a afla cum se pozi]ioneaz\ po-pula]ia din România fa]\ de o ase-menea provocare neobi[nuit\“.Nu `n ultimul rând, a afirmat c\ ise pare „foarte important c\ unnum\r impresionat de oameni audonat“ [i c\ „Brâncu[i e al meu“le-a oferit românilor „[ansa s\participe la o campanie de cultu-ralizare a ]\rii“, lucruri pe care{uteu le consider\ mult mai `n -semnate decât `ngrijorarea gene-ral\ c\ banii necesari nu vor fistrân[i `n cele din urm\.

Ministrului Culturii i s-au al\ -turat multe alte voci, din\untrulsau din afara sferei politice, `nsemn de sus]inere. Unii nu s-aumul]umit cu declara]ii [i au tre-cut la fapte. Un exemplu `n acestsens este artistul Mircea Cantor,care [i-a donat crea]ia pentru a fi

utilizat\ `n cadrul unei edi]ii limi-tate (25.000) de plicuri – de la 1 sep-tembrie, la 392 de oficii po[tale ur-bane [i rurale din ]ar\ pot fi g\siteplicuri `n valoare de 1,5 lei, tip\ri-te de Romfilatelia pentru a promo-va campania [i num\rul de SMS8833, cu `ndemnul „Nu sta cumin-te. Doneaz\!“. De asemenea, im-portante muzee din ]ar\ – cum arfi Muzeul Na]ional al }\ranuluiRomân, Muzeul Na]ional al Lite-raturii Române Ia[i, Muzeul Na -]ional de Istorie a României, Mu-zeul de {tiin]e Naturale „GrigoreAntipa“, Muzeul Na ]ional de Art\al României –, care [i-au anun]atsprijinul pentru campania pentruachizi]ionarea Cumin]eniei p\ -mân tului, fie prin colectare de do-na]ii (MNAR), fie prin organiza-rea unei licita]ii (MN}R) ori prininform\ri [i `n demnuri periodicede a dona.

{i totu[i: cine va pl\tidiferen]a?

Totodat\, impresionant a fost [imomentul `n care copiii din cen-trele de plasament aflate `n struc-tura Direc]iei Generale de Asis-ten]\ Social\ [i pentru Protec]iaCopilului (DGASPC) Neam] auanun]at c\ vor s\ doneze fiecarecâte un leu pentru Cumin]eniap\mântului, din aloca]ia pe care oprimesc. Ori cel `n care patru ti-neri „entuzia[ti [i pasiona]i de teh -nica string art“, a[a cum ei `n[i[ise descriu, au decis s\ strân g\ fon-duri pentru „Cioc=l teul lui Brân-cu[i“, o oper\ pe care o vor realizaca un tribut adus lui Brâncu[i,chiar `n jude]ul Gorj. Evident, to]ibanii dona]i se vor duce ̀ n conturi-le deschise pentru achizi]ionareaCumin]e niei p\ mân tului. ~n acestcontext, r\mâne de men]ionat [iimplicarea punctual\ a unor com-panii private, care au donat, sub di-ferite forme [i cu inten]ia de aservi drept exemplu pozitiv, sumeimportante pentru campanie.

~ntre timp, la `nceputul luniiseptembrie, s-a adoptat un amen-dament la OUG 10/2016 privindachizi]ionarea sculpturii, potrivitc\ruia Guvernul va fi obligat s\pl\teasc\ diferen]a de bani pân\

la 11 milioane de euro, indiferentde suma strâns\ pentru achizi]io-narea acesteia, contrar anun]uluiini]ial. Camera Deputa]ilor este,`n acest moment, camera decizio-nal\ pentru aprobarea OUG10/2016.

~n clipa de fa]\ nu s-a stabilit`nc\ ce se va ̀ ntâmpla dup\ 30 sep-tembrie, data la care se va `ncheiacampania „Brâncu[i e al meu“,dac\ se vor restitui banii donato-rilor `n cazul `n care nu se atingesuma de 6 milioane de euro – a[acum s-a declarat la ̀ nceputul cam-paniei – [i ce m\suri vor fi luatepentru p\strarea Cumin]enieip\mântului `n grija statului ro-mân. Vom urm\ri cu interes atâtteledonul care va fi organizat deteleviziunea public\ pe 18 septem-brie, cât [i nout\]ile care vorap\rea `n leg\tur\ cu aceast\ im-portant\ oper\ pentru patrimo-niul na]ional.

~nc\ semai poatedona!V\ reamintim c\ pute]i dona,`n continuare, pe site-ul cam-paniei (http://www.brancu-siealmeu.ro), prin interme-diul eMag ori `n conturile `nlei, euro [i dolari (`n care sepot face dona]ii prin transferbancar sau prin depunere denumerar), disponibile pe site-ul anterior men]ionat, prinSMS, la num\rul 8833, cu me-sajul „BRANCUSI“, precum[i prin tehnologia „Augmen-ted Reality“ – aplica]ia „Cu-min]enia c\l\tore[te“ este dis-ponibil\ gratuit `n magazine-le Play Store [i App Store. Do-na]iile directe `n conturiledeschise pe numele Ministe-rului Culturii beneficiaz\ defacilit\]i fiscale, potrivit Or-donan]ei de Urgen]\ nr. 10,publicat\ ̀ n Monitorul Oficialdin 6 aprilie 2016.

Corina {uteu, Dacian Ciolo[ [i Oana Pellea la conferin]a de pres\ care a lansat subscrip]ia public\ „Brâncu[i e al meu“

Scumpe domnule Saramago, v\scriu `ntrucât tocmai am citit,dup\ o via]\ `n care o a[teptasem,f\r\ s\ [tiu c\ tocmai pe ea oa[tept, cartea Intermiten]ele mor -]ii. Sunt `ncredin]at c\ a]i aflat deadmira]ia pe care v-o port, al\turide alte milioane de oameni. V\asigur c\ zvonurile despre aceas -t\ admira]ie nu sunt deloc nefon-date. A[a este: sunt cople[it dec\r]ile dumneavoastr\. Le citesc[i le recitesc de un deceniu, decând v-am auzit prima dat\ nume-le [i mi s-a p\rut c\ este cântat, nurostit ca toate celelalte nume.Da]i-mi voie s\ m\ explic.

Sunt ziarist de pres\ scris\, re-porter, `n cele din urm\, [i nu m\ru[inez cu meseria mea, to]i trebuies\ ne câ[tig\m din ceva traiul, nu-i

a[a? {tiu c\ nu m\ ve]i judeca preadur pentru aceast\ `ntâmplare, nusunte]i dumneavoastr\ omul.

{i ce vreau s\ v\ povestesc: de-mult, tare demult, am discutat`ndelung cu un poet orb despreEseu despre orbire. Nu `i pl\cusecartea dumneavoastr\ [i mi-amnotat critica sa: „O prostie!“. Eraaspru la critic\, vede]i bine, ̀ i pre-fera pe orbii lui Sabato. Nu l-amcomb\tut, nu sunt orb, nu suntnici m\car poet, nu pot s\ [tiu ce av\zut el. Refuz compara]iile `ntrescriitori. Nu le g\sesc nici onoim\. Fiecare scriitor este acelscriitor.

{i, scumpe domnule Saramago,v\ scriu, abia acum, pentru c\ In-termiten]ele mor]ii m-a tulburat,m-a tulburat cu adev\rat.

~m b\trânesc [i tot mai pu]ine maiau for]a de a m\ tulbura. M-amgândit adeseori, chiar [i eu, lacum ar ar\ta lumea noastr\ dac\moartea [i-ar suspenda activita-tea. Mul]i am f\cut-o, ceea ce nuv\ scade cu nimic din merit, badimpotriv\. Domnia voastr\ [inumai domnia voastr\ a]i fost ca-pabil s\ cre[te]i din aceast\ idee oasemenea carte. Cine altcineva armai fi putut avea un asemenea ac-ces la esen]\ [i la parabol\?

{i, mai mult, scumpe domnuleSaramago, v\ pizmuiesc pentruaceast\ fraz\ de `nceput [i de`ncheiere: „A doua zi nu a muritnimeni”. Asta nu mai e literatur\,asta e magie. Tolstoi dac\ e[ti, tre-buie s\ admi]i – aici – perfec]iu-nea care decurge dintr-o inspira -]ie `nalt\.

Scumpe domnule Saramago,am auzit de multe ori obiec]ii lega-te de scrisul dumneavoastr\, daram t\cut. Nu m\ simt vinovat pen-tru t\cerea mea. Am auzit c\ pole-miza]i excesiv [i uneori pueril cureligia, c\ v\ lua]i de guler cuDumnezeu (de[i nu crede]i `nexisten]a lui Dumnezeu), c\ ave]istandardele morale ba prea severe,

ba prea relaxate. Nu pot s\ spun`ntocmai ca poetul orb – „Ni[teprostii!“ –, dar pot s\ spun c\ toateacestea sunt ni[te ne ̀n]elegeri.Nu este, fire[te, obliga]ia unui au-tor s\ l\mureasc\ ne`n]elegerilecititorilor s\i – fiecare carte ar tre-bui s\ se poat\ ap\ra singur\. Vo-iam, totu[i, s\ m\ confesez: m-au`ntristat aceste ne`n]elegeri. De[i,dac\ st\m s\ cuget\m mai adânc,ele arat\ tocmai c\ a]i avut drep-tate `n considera]iile dumnea-voastr\ despre natura uman\.Omul chiar este a[a cum l-a]i de -scris.

{i mai vreau s\ v\ spun, scum-pe domnule Saramago, c\ m\`nduio[eaz\ naivitatea dumnea-voastr\ – naivitatea, da!, c\ci [i in-teligen]ele mari pot da naivit\]ienorme – `n chestiunea politic\.Felul `n care v\ `ncrede]i c\ gu-vernele caut\, totu[i, s\ rezolveprobleme. Pur [i simplu m\ dezar-meaz\ aceast\ credin]\! Vede]idumneavoastr\, noi, aici, `nR\s\rit, suntem `nv\]a]i s\ tr\im`n contra guvernelor noastre, carenu sunt alc\tuite din simpli ho]i [iincompeten]i, ca pretutindeni, elesunt, mai ales, compuse din

cet\ ]eni c\rora nu le pas\. Ideeac\ unui guvern aici, la noi, `n R\ -s\rit, i-ar p\sa dac\ moartea [i-arsuspenda activitatea... Am râs,am râs temeinic de o asemeneaipotez\. V\ asigur, domnul meu,de tot dezinteresul guvernan]ilorno[tri.

Scumpe domnule Saramago, `ndefinitiv voiam s\ v\ spun c\ abiaa[tept s\ ne `ntâlnim. A[ vrea s\discut\m pre] de o eternitate de -spre moarte [i alte câteva lucrurila fel de `nsemnate. V-a[ r\mâne`ndatorat, dac\ v-a]i putea g\sir\gazul.

4 » opinii


1.Stau la o bere cu un prieten al unuiprieten. Dup\ multe [i felurite dis-cu]ii, `mi spune conspirativ [i ad-mirativ c\ a v\zut filmul meuAferim! [i c\ i-a pl\cut foartemult, spre deosebire de celelalteporc\rii de filme române[ti. No -roc c\ a insistat prietenul nostrucomun s\ se uite. ~l `ntreb ce filmeromâne[ti a mai v\zut. {i-mipoveste[te c\ doar unul singur, numai ]ine minte cum se cheam\, „omizerie“ care l-a convins c\ numerit\ s\ te ui]i la filme ro mâ -ne[ti: un tat\ care car\ un televi-zor la reparat `mpreun\ cu fiuls\u. Iar \la cade cu televizorul [itotul se termin\ ca-n tren. „O tâm-penie! Ce s\ `n]elegi din a[a ceva?!Cum s\ te mai ui]i la filme ro -mâne[ti dup\ asta?“ E vorba de

Lampa cu c\ciul\, pe care l-amscris eu [i l-a regizat Radu Jude.Ce s\ fac? ~ncerc s\ schimb subtilsubiectul.

Vorbesc cu cineva care se vic-timizeaz\ `n leg\tur\ cu o situa]ieimpardonabil\, ̀ n care to]i sunt vi-nova]i, mai pu]in el. Iar, spus\plastic, exagerând pu]in, situa]iaar suna cam a[a: omul tocmai a in-trat cu ma[ina `ntr-un pieton, petrecere, [i se indigneaz\ `n fa]apoli]aiului: „P\i, cum s\ nu intru ̀ lel? Tu nu vezi c\ sunt beat? Dar [tiitu c\ n-am permis [i c\ ma[ina as-ta e stricat\? {i boul \la de pietonce c\uta pe trecere, de ce n-a belitochii? Te-ai gândit tu c\ poate nicinu v\d bine [i nici c\ nu cunoscregulile de circula]ie? Nu, nu te-adus capul. Tu ce-ai fi f\cut `n loculmeu?! E un a[a rahat ̀ n ]ara asta!“.

2.O duc pe mama acas\, pe la zecenoaptea. Str\batem un drum plinde gropi, printr-un lan de porumb.La lumina farurilor trece la unmoment dat o bufni]\, apoi uniepure. Discut\m chestii, printrecare ce ]i-e [i cu prietenii \[tia depe Facebook.

— Eu pe una am dat-o afar\,r\bufne[te mama.

— Da’ ce-a f\cut?— Când ne-am `ntâlnit, m-a luat

a[a, pe departe. Cic\ sunt uniicare-[i pun [i chilo]ii pe Face-book. Cred c\ f\cea aluzie la mine,c\ pun prea multe poze de petablet\. M-a jignit [i am dat-oafar\.

— Bine, zic.— Da’ pe urm\ mi s-a f\cut mil\

de ea [i am l\sat-o `napoi.

— {i?— Apoi am v\zut c\ nu primesc

nici un like, nimic de la ea, [i-amdat-o iar afar\.

Acas\, când pune ni[tecump\r\turi `n frigider, `l ia larost pe tata:

— V\d c\-i plin frigiderul demâncare g\tit\. Eu de ce ]i-aml\sat, de ce n-ai mâncat?

— Am mâncat [i eu laeconomie, se explic\ el. Dac\ maist\teai vreo dou\ zile? Eu trebuias\ ]in o rezerv\, nu?!

~mi place c\ m\ trag din p\rin]itari `n logic\.

3.E [i comic, dar [i trist ̀ n acela[i

timp: „Caietul de sarcini pentruFILIT era o utopie“, spune undomn `n „Ziarul de Ia[i“. Caietul

con]inea la rigoare, punct cupunct, ceea ce am realizat noi laprimele dou\ edi]ii FILIT. Noi,echipa care a fost rupt\ `n buc\]idup\ primele dou\ edi]ii, care afost târât\ `n scandaluri [i atacuriinterminabile, care a fost acuzat\de ho]ie, c\reia i s-a spus c\ nu-ibine cum lucreaz\ [i i s-au dat noidirective, care a oferit de toamnatrecut\ solu]ia `nfiin]\rii uneifunda]ii, pentru a nu se ajunge `nsitua]ia de azi.

Cât despre licita]ia `ntârziat\,cei care am r\mas `n echip\ amterminat caietul `n luna aprilie.Apoi caietul a stat o lun\ `n comu-nicarea cu Consiliul Jude]ean,apoi aproape dou\ luni pe masaSEAP, care a fost `nchis pentru c\s-a schimbat legea achizi]iilor dinRomânia, apoi `nc\ o lun\ pentruc\ ni s-a cerut s\ reformul\m ca -ietul de sarcini dup\ noua lege aachizi]iilor. Dar e bine de [tiut c\noi, la `nceput, când am avut deinventat totul de la zero, când amfost l\sa]i s\ lucr\m, am reu[it to-tu[i de dou\ ori s\ realiz\m outopie.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Chestiuni de ultim\ or\

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Cartea Intermiten]ele mor]ii (traducere din limbaportughez\ de Georgiana B\rbulescu) a fost publicat\la Editura Polirom, cel mai recent `n anul 2013.

Scrisoare c\tre Saramago

Teoria de mai sus cu Iohannis,omul care face c\r]ile, se complic\`n cazul `n care PSD ob]ine unscor de peste 40%. Pentru c\ `n si-tua]ia `n care [i ALDE intr\ `nParlament, atunci premierul pro-pus de pre[edinte are [anse redu-se s\ primeasc\ votul de `nvesti-tur\.

~n momentul respectiv voravea loc negocieri aspre, iar `n si-tua]ia `n care Iohannis nu va aveade ales (PSD plus ALDE vor avea`mpreun\ peste 50% din manda-te), atunci premierul va fi din zo-na PSD, dar nu Dragnea [i niciPonta. Eventual Vasile Dâncu sauun alt pesedist agreat nu doar deCotroceni, ci [i de cancelariile eu-ropene. Se discut\ intens [i desprevarianta unei majorit\]i PSD-PNL, `ns\ formula ar crea un dez -echilibru pe scena politic\, `ntru-cât sus]in\torii de dreapta n-ar ac-cepta compromisul liberalilor.

Au r\mas mai pu]in de trei lunipân\ la alegeri. Ultimul sondaj,

cel realizat de Marius Pieleanu,un apropiat al social-demo cra -]ilor, arat\ un PSD undeva la 40%.L\s\m la o parte posibila supra-evaluare a PSD `n sondajul reali-zat de Avangarde.

~ns\ `n m\su r\toare nu suntprin[i parlamentarii minorit\ -]ilor (cam 3% din num\rul totalde mandate). Cum nu sunt prinsenici voturile din diaspora, care `ndecembrie vor fi `ns\ mult maipu]ine decât la preziden]ialele din2014.

~n acela[i sondaj Avangarde, li-beralii sunt cota]i cu 30%, dup\ ceo alt\ m\sur\toare recent\ ar\tac\ liberalii ar fi coborât la doar 23-24%. Se va vedea `n urm\toareles\pt\mâni dac\ PNL se stabili-zeaz\ `n jurul celor 30 de punctesau dac\ nu cumva e o cre[tere ar-tificial\, pe fondul euforiei de mo-ment a românilor dup\ vacan]\.

{i pentru PSD, dar [i pentruPNL e important cine va mai intra`n viitorul Parlament. Trei

forma]iuni mici au [anse s\ dep\ -[easc\ pragul electoral de 5%:UDMR, PMP [i USR.

Un al patrulea partid, PRU, e pecale s\ rateze obiectivul, mai alesc\ Ponta e presat tot mai tare deDragnea s\ decid\ la ce barc\ vâ-sle[te.

Tabloul nu e `ns\ complet, pen-tru c\ `n scen\ `nc\ nu au intratIohannis [i Ciolo[. Unii spun c\ eposibil nici s\ n-o fac\ ̀ n urm\toa-rele trei luni, cu alte cuvinte ceidoi s\ r\mân\ `n banca lor, `ns\nu este exclus ca varianta DacianCiolo[ s\ fi fost deja discutat\ laCotroceni.

Actualul premier a negat c\ vacandida la parlamentare [i e dea[teptat s\ se ]in\ de cuvânt, darn-a spus niciodat\ c\ n-ar dori s\-[i continue munca la PalatulVictoria.

Dac\ pre[edintele Iohannis vaspune `n campanie, fie [i indirect,c\ Dacian Ciolo[ va fi propunereasa de premier (peste un guvern po-litic), atunci `ntreg jocul se vaschimba, iar partidele care `l vorsus]ine pe Ciolo[ ar putea primicâteva puncte bonus.

E posibil ca PNL s\ nu `m -br\]i[eze `nainte de alegeri solu -]ia Ciolo[, Vasile Blaga mirosind

deja c\ activi[tii liberali din ju-de]e ar putea s\ nu trag\ `n cam-panie [tiind c\ tehnocra]ii r\mân`n continuare la Palatul Victoria.~n acela[i timp, PNL nu are o alt\variant\ de premier.

~n aceste condi]ii, ar putea in-tra `n scen\ USR, partid care poa-te constitui surpriza alegerilordin 11 decembrie.

Partidul lui Nicu[or Dan ar pu-tea capta voturile pro-Ciolo[(adic\ bun\ parte din nehot\râ]i),r\sturnând astfel toate calculelepe care strategii partidelor le fac`n momentul de fa]\.

De[i conduce deta[at `n sonda-je, PSD are toate motivele s\ nu seconsidere deja marele câ[tig\toral scrutinului.

Electoratul e `nc\ `n letargie(avantaj PSD), `ns\ social-demo-cra]ii au experien]a nefast\ a tri-umfului din exit-poll-uri, pentruca mai apoi s\ r\mân\ cu buzaumflat\.

Urmeaz\ o toamn\ fierbinte,cu manipul\ri [i zgomote de am-bele p\r]i. Cine va gre[i maipu]in va ie[i câ[tig\tor. De credi-bilitate nu poate fi vorba `n niciun caz, cât\ vreme [i PSD, [i PNLau demonstrat deja de ce sunt `nstare.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

E [i motivul pentru care cabinetulCiolo[ – practic, o manta de vre-me rea – va c\dea `n curând [i vafi `nlocuit de cine [tie ce ga[c\ depoliticieni români penibili, caremai penal, care mai gargaragiu,care amândou\. {i din acela[imotiv, care e doar o parte din`ntreg, nu m\ trage inima s\sus]in achizi]ionarea Cumin -]eniei p\mântului de c\tre statulromân.

Sup\r\toare mi s-a p\rut – ̀ nc\de la `nceput – prevederea con-form c\reia, indiferent de proprie-tar, statueta nu poate p\r\si teri-toriul României. Chiar a[a? De cen-ar putea fi cump\rat\ de un mu-zeu str\in [i expus\ la Luvru, la

Tate Modern, la MoMA? Operelesculptorului român (sau francezde origine român\, cum e cunos-cut Brâncu[i `n Europa) apar]inpatrimoniului umanit\]ii [i artrebui puse ̀ n valoare ca atare, nup\strate cu l\comie de avar `ntr-ovitrin\ pr\fuit\, fie ea [i na]io-nal\.

C\ci România nu are [i n-aavut niciodat\ cine [tie ce tradi]iemuzeografic\ [i curatorial\. M\tem c\, dup\ entuziasmul de mo-ment, Cumin]enia p\mântului vafi pus\ `n valoare la fel ca mai toa-te marile opere ale artei universa-le din România, adic\ aproape de-loc. Nu uita]i c\ aceasta este ]ara`n care, `n anii cincizeci, un

primar semianalfabet a `ncercats\ culce la p\mânt acea mostr\ deart\ burghez\ decadent\ numit\Coloana Infinitului.

Exist\ ]\ri cu tradi]ie muzeo-grafic\ de unu-dou\ secole, unde,indiferent de guverne, patrimo-niul cultural este p\strat, restau-rat, pus `n valoare cu profesiona-lism. ~ntr-un astfel de loc ar merita expus\ Cumin]enia p\ -mân tului. Iar România nu faceparte din aceast\ categorie.

B\nuiesc c\, dup\ ce va trecevâlva mediatic\ [i sculptura luiBrâncu[i va `nceta s\ fie un su-biect de interes, ea se va a[eza cu-minte undeva `ntr-o sal\ [i var\mâne acolo, cu un num\r scris

pe undeva dedesubt, ca oriceobiect de inventar din aproapeorice muzeu de la noi. Art\ moar -t\. Ceea ce `nc\ ar fi bine – adic\nu e cel mai r\u lucru care i s-arputea `ntâmpla. Se poate [i mair\u.

~n august 2013, `n timpul revol-telor din Egipt, muzeul din Mal-lawi, care de]inea o bogat\ co lec -]ie de art\ veche egiptean\, a fostjefuit [i vandalizat. Au fost furatesute de piese de valoare, din caredoar o parte au fost recuperate. Edrept, România nu e Egiptul.

~n 1992, `n timpul asediului dinSarajevo, armata autoproclama-tei Republici Srpska din Bosnia adistrus cu tiruri de mortiere Bi-blioteca Na]ional\ a Bosniei [iHer]egovinei [i Institutul Orien-tal din Sarajevo.

Atunci au ars mii de manuscri-se de valoare inestimabil\, sute deincunabule, c\r]i [i codice vechi.Dar, e drept, România nu e nicifosta Iugoslavie.

E `ns\ aici, `n Balcani, la por -]ile Orientului, `n zona tulbure aEurasiei unde nimic nu e sigur,nimic nu e stabil [i tot ce exist\ azipoate disp\rea mâine. Aici, undeacum o sut\ de ani, `n 1916, guver-nul României Mici a decis s\transfere a[a-numitul tezaur al]\rii la Moscova, `n Imperiul]arist, pentru a-l proteja de arma-tele germane. Zeci de vagoane cuaur, bijuterii, picturi, piese de mu-zeu au plecat spre Rusia [i aur\mas acolo pân\ `n ziua de azi –câte au r\mas, cât nu s-o fi pier-dut, cât nu s-o fi furat.

Aici, unde `n decembrie 1989,`n timpul „evenimentelor“ dinBucure[ti, a fost incendiat\ Bi-blioteca Central\ Universitar\„Carol I“. Atunci au ars, ca la Sa-rajevo, sute de mii de c\r]i [i ma-nuscrise rare. Dar `ntre timp s-auitat [i asta.

Aici Cumin]enia p\mântului ela loc sigur. Pân\ la urm\toareleevenimente.

M\rturisesc ru[inat (de[i nu foarte tare): `nc\ stau `n dubiu dac\ s\ donez sau nuvreun ban pentru statuia lui Brâncu[i, Cumin]enia p\mântului. Nu pentru c\ a[ aveaceva `mpotriva ini]iativei guvernului condus de Dacian Ciolo[. Mi se pare de departecel mai bun guvern pe care l-a avut România dup\ 1989 – mult prea bun pentrulumea politic\ de la noi, cu destui oameni care [i-au dovedit competen]a `n lumeaaceea unde calit\]ile profesionale chiar conteaz\, adic\ mai la vest de România.

Românii e de[tep]iRadu Pavel GheoLa loc sigur

Cine va câ[tiga alegeriledin 11 decembrie? Celmai probabil PSD. Darsocial-democra]ii nu vorda automat premierul,pentru c\ numeleacestuia va fi propus depre[edintele Iohannis,dup\ consult\ri cupartidele. Evident c\ [efulstatului, de[i mul]iconsider\ c\ nu se vab\ga, va juca avândcifrele pe mas\. IarIohannis nu va putear\mâne indiferent, altfelsus]in\torii s\i se vorsim]i tr\da]i, `n[ela]i [iabandona]i. InclusivIohannis `[i d\ seama c\aducerea PSD la putere ar putea echivala cusfâr[itul mandatului s\u`nainte de termen. Poatec\ aleg\torii se `ntreab\de ce s\ mai mearg\ lavot dac\ se [tie dinaintece se va `ntâmpla din 12 decembrie `ncolo?

PSD cu procentele, Iohannis cu numele premierului


6 » muzic\

Muzica, patrimoniul na]ional[i idiosincrazia fa]\ degeniul lui Enescu [i Brâncu[i

Un efort [i entuziasm la fel de„uria[e“ se depun [i `n rela]ie curecuperarea `n patrimoniul statu-lui, prin subscrip]ie public\, a sta-tuii lui Brâncu[i, a Cumin]enieip\mântului. R\spunsul la campa-nia de pres\ pentru Brâncu[i nudifer\ mult de cel dat pe parcursulultimilor doi ani campaniei pen-tru salvarea casei enesciene. Dac\ast\zi casa de la Mih\ileni restau-rat\ este la un pas de a fi repus\ ̀ ncircuitul turistic [i muzical, faptulse datoreaz\ interven]iei „`n spa -tele cortinei“ a unor inimo[i pri-eteni, care au reu[it s\ o introduc\pe lista monumentelor istorice `nciuda reticen]ei (eufemism!) con-ducerii Ministerului Culturii [i,`n ultim\ instan]\, perseveren]eiprea modestului om, arhitectul{erban Sturza.

E[ecul campaniei de pres\ `ncazul enescian – fiindc\ e[ec a fost,orice ar povesti unii ast\zi – ar fitrebuit s\ le dea de gândit celor dela conducerea actual\ a Ministeru-lui Culturii. S-a spus odinioar\ c\România ar avea suficiente locurimemoriale, c\ proprietatea ar fifost „doar“ a mamei lui Enescu,cl\direa nu ar fi avut valoare arhi-tectural\ de patrimoniu, ar fi fosturât\ [i imposibil de restaurat, c\pu]inii adep]i ai salv\rii casei arurm\ri profituri personale [i aralerga dup\ notorietate. Camacela[i tip de argumente au fostfolosite `n ultimele câteva lunipentru a submina [ansele achi -zi]ion\rii prin subscrip]ie a Cu -min]eniei p\mântului, calificat\

[i ea drept „urât\“ sau chiar oreprezentare a unei fa]ete neres -pectabile a lumii rurale româ -ne[ti, cea a `ntârzia]ilor mintali.Dac\ `n cazul casei lui Enescu auintrat `n joc [i m\runte invidii`ntre muzicienii români, `n cazulBrâncu[i s-a ajuns pân\ la a se in-voca – cum mi se scria pe Face-book – o vin\ a „elitei“ intelec-tuale, a celor de la GDS, care ar ficontribuit la dezvoltarea nep\s\ -rii fa]\ de valorile culturale, ne -ocupându-se de grijile „popula ]ieis\race“ `n ultimele dou\ decenii.Evident, nu era p\rerea unui is-toric de art\, ci mai curând a unuisoi nou de „agitator“.

M-am gândit de multe ori careeste originea idiosincraziei fa]\ deEnescu [i Brâncu[i. Nu am spa]iu`n aceast\ rubric\ pentru a dez-volta subiectul, dar cred c\ armerita recitite [i reflectat la obser-va]iile pline de simplitate [i clari-tate formulate odinioar\ de is-toricul de art\ Ionel Jianu, a c\ruimonografie Constantin Brâncu[i.Via]a [i opera, ap\rut\ la Paris, afost tradus\ `n române[te `n 1983deja. Cum o demonstra el, adversi-tatea fa]\ de sculptorul moder-nit\]ii secolului XX s-a manifestatconstant `n România, `ncepânddin 1910, de la prima expunere aCumin]eniei p\mântului la Sa-lonul „Tinerimea Artistic\“. Ama -tori mai curând de academism [iidealul s\u de „frumuse]e“, colec -]ionarii români (cu rare excep]ii)nu au ar\tat „nici un interes pen-tru sculptura lui Brâncu[i“.

Cunoscutul critic de art\ Geor -ge Oprescu nota `n 1935 c\ odat\cu Brâncu[i, care „s-a apucat s\simplifice, s\ concentreze, s\ re-duc\ formele la figuri mai mult sau mai pu]in geometrice“, „a`nceput arta abstract\“, cu „lu-cr\ri bizare, dar atr\g\toare prinsimplificarea lor voit\“. ~ntr-oconcluzie [i ea bizar\, dac\ nucumva ironic\, George Oprescu`ncheia: „Dar, `n definitiv, Brân-cu[i nu apar]ine sculpturii româ -ne[ti“.

A[adar, o lung\ istorie de ad-versitate [i idiosincrazie, prelun-git\ pân\ ast\zi, [i `n care Con-stantin Brâncu[i [i-a g\sit relativpu]ini sus]in\tori. Ionel Jianu rea-ducea `n aten]ie, din arhive, o ple-doarie pro-brâncu[ian\ nea[ tep -tat\, datând chiar din 1910. ~ntr-unarticol intitulat chiar Cumin]eniaP\mântului, `n „Universul“, Al.Vlahu]\ nota un dialog – `ntr-unstil amintind de contemporanuls\u, [i al nostru, Caragiale:

„— Ai v\zut ce a trimis Brâncu[i? — O sperietoare de vr\bii. — De ce au primit-o? — Ca s\-l compromit\! Aprecieri din astea se vântu-

rau `n fa]a operei nep\s\toarecare, din cauza prea marei ei sim-plit\]i, nu era `n]eleas\. Dar artis-tul pare a se sinchisi de vorbelenoastre tot a[a de pu]in ca [iCumin]enia p\mântului“.

M\ `ntreb dac\ George Enescus-a bucurat vreodat\ cu adev\ratde un tratament mai bun, dac\ afost/este, exceptând Rapsodiilesale, un compozitor, (compozitor,nu artist!, subliniez) po pularprintre cei de ieri, ca [i de ast\zi,cei din urm\ c\utând [i invocândtoate pretextele posibile pentru ase opune sau a denigra restau-rarea uneia din casele sale.

Dincolo de toate, sunt convinsc\ „muzica“ `n]elepciunii luiBrâncu[i, maestrul sculptor [i, `ntinere]e, violonist amator, trebuie[i ea salvat\ pentru cultura ge -nera]iilor viitoare.

„Eforturi uria[e pentru o academie la Mih\ileni“, titracaragialesc zilele trecute „Monitorul de Boto[ani“,singurul ziar din România ce se mai arat\ interesat laacest sfâr[it de var\ de soarta Casei lui George Enescu,ast\zi `n faza de finisare a restaur\rii, gra]ie exclusiventuziasmului [i pasiunii arhitectului {erban Sturza [iechipei sale de la Pro Patrimonio. Cum declara `ntr-uninterviu {erban Sturza, ar mai fi nevoie de ceva mai multde [apte mii de euro pentru a `ncheia finisarea casei. Dar la ce „eforturi uria[e“ sunt dispu[i oamenii de ast\zipentru cultur\ [i patrimoniul cultural al României o arat\num\rul celor care au r\spuns ultimei chem\ri de a donaechivalentul a doi euro prin intermediul unei campanii cuSMS-uri: 519! Curat „uria[“ entuziasmul pentrumo[tenirea lui George Enescu...

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

„Când eram un tân\r poet `n SanFrancisco, la `nceputul anilor ’70,tot ce-aveam nevoie pentru a-miexercita meseria era un creion, un[erve]el de bar [i prezen]a unor fetefrumoase, pentru inspira]ie.“

Am g\sit aceste rânduri `n car-tea lui Andrei Codrescu – Noi n-avem bun-gust, noi suntem arti[ti,publicat\ la Editura Polirom, 2008.Articolul intitulat „Electronice in-teligente“ ia `n r\sp\r ideea c\ pre-zen]a computerelor `n via]a noas -tr\ ne face mai liberi, mai creativi,mai boga]i suflete[te. Iluzia, ca des-tule altele dansatoare pe deasupracapetelor buimace, pare insuflat\[i `ntre]inut\ de-un bizar, `ns\ om-niprezent [i multipotent departa-ment de marketing, ce-[i trimite `nmisiuni secrete agen]ii de vânz\riperfect instrui]i s\ aduc\ profit.Mult profit.

Dar scrisele ironic-juc\u[e aleinconfundabilului poet plecat dinRomânia mi-au deschis ochii asu-pra unui aspect ce m\ intriga de fie-care dat\ când `l reg\seam pe dis-curile [i-n concertele chitaristuluiJeff Beck. Anume, prezen]a femei-lor instrumentiste: de la str\luci-toarea Jennifer Batten la subtilaCarmen Vandenberg, de la energi-ca [i voluptuoasa matur\ RhondaSmith la uimitoarea pu[toaic\ TalWilkenfeld. Nu mai pomenesc devocalistele – azi staruri cu traseupersonal pe firmamentul showbiz –Imelda May sau Joss Stone, pentruc\ a impune voci feminine pare ce-va normal `n lumea rock, unde ni-mic nu e normal. Sigur, majorita-tea rockerilor, masculi ]an]o[i, po-ten]i [i ve[nic tineri (chiar dac\ lise vede vopseaua `n p\r), se `ncon-joar\ de admiratoare. Asta e cevademult intrat `n rutina respectivu-lui gen de via]\. Unii, crezându-seirezistibili, dedic\ fetelor balade [icântece de dormitor, punându-ledrept titlu vreun nume care, eventual,

cucere[te glorie de-o var\ sau de-unsfert de secol, gen Carrie, Suzy Q,Angie, Mathilda etc.

L-am v\zut pe Jeff Beck `n maimulte spectacole filmate [i transpu-se pe DVD. Jocul de scen\ al chita-ristului cu acompaniatoarele nucon ]ine nici o aluzie c\ `ntre el [iele ar func]iona vreo leg\tur\ senti-mental\. {i dac\ ar fi, totu[i, pe ci-ne s\ deranjeze, când fluxul creativn\s cut astfel ̀ ncânt\ [i cucere[te lafiecare audi]ie sau vizionare? Uniirockeri se hr\nesc din rela]iile cusexul opus, al]ii zburd\ literalmen-te numai dup\ ce se `mplinesc pre-cum le cere natura lor homo sau bi-sexual\. Ipocrizia [i intoleran]apretind puritate, abstinen]\ [i bun-gust, de parc\ P\mântul ar fi o pla-net\ cu suprafa]a uniform nivelat\,f\r\ niciun munte, ocean, mla[ ti -n\, fluviu sau pe[ter\, pe care tr\ -iesc, de bun\ seam\, doar silfide...

Privesc pozele din c\rticica ulti-mului CD semnat Jeff Beck – LoudHailer (2016, ATCO/Rhino). ~ntr-u -na, Jeff st\ comod pe canapea [iexerseaz\ la celebrul s\u FenderTelecaster, de culoare bej. Pare sa-tis- f\cut. Al\turi, rezemat\ de alt\canapea, Carmen Vandenberg `n -cearc\ s\ potriveasc\ ritmul, cuochii la maestrul ce-[i arat\ dantu-ra `ntr-un zâmbet vorace. A[ezat\pe-un morman de perne artizanale,vocalista Rosie Bones scrie textelecântecelor de pe disc. Mai precis, ledeseneaz\. Grafi(c)a sa, reprodus\alb-negru `n booklet, e copil\roas\[i `ncânt\toare ca o pagin\ de fan-zin punk. Pe diagonala camerei este o mas\ rustic\, dintr-o scân-dur\ negeluit\, roas\ de vreme oriciuntit\ la chefuri nebune. Con]inedou\ sticle de [ampanie, trei paha-re, lumân\ri, alte fleacuri. ~n spate-le lui Rosie arde focul `ntr-unc\min tradi]ional. Totul pare o pu-nere `n scen\ tipic\ fotografiei defi]e din revistele glossy. A[a eramtentat s\ cred, pân\ s\ citesc frazapublicistului american, originardintr-un Sibiu aproape mitic.

Ascultând cele 11 piese, r\v\ -[itor de proaspete ca sunet, intran-sigent ancorate `n realitatea ime-diat\, `]i dai seama c\, poet al chi -t\rii, la 72 de ani Beck [i-a p\stratspiritul tân\r mai mult ca oricaredintre congenerii s\i ultracelebri,supravie]uitori ai propriilor legen-de. Nu-i nevoie de explica]ii spre a`n]elege de ce.

Poetul [i poeticele

Casa Enescu de la Mih\ileni

© M

ihai

Bod

ea/P

ro P

atrim

onio

S\ sacrifici 457 de locuri, câtenum\r\ sala mare a Teatrului„Luceaf\rul“, pentru numai 75 despectatori, câ]i `ncap `n dispoziti-vul scenic de la Pisica verde, iat\ odilem\ pe care orice produc\tor o`n]elege.

Bobi Pricop a fost artist asociatal celei de-a VIII-a edi]ii a Festiva-lului Interna]ional de Teatru pen-tru Publicul Tân\r Ia[i (FITPTI),revenind `n mai multe reprize.Prima a fost un workshop cu tru-pa, pentru a vedea cu cine ur-meaz\ s\ lucreze. A stat de vorb\pe `ndelete cu fiecare actor, af\cut exerci]ii de tot soiul. Primulfeedback era `ncurajator. ~n oricetrup\ stabil\ apar inevitabil ste-reotipii, rutine, care de regul\ nufac bine spectacolelor. De aceea,colabor\rile cu regizori diver[istilistic sunt obligatorii, `i scoatepe actori din zona de confort la ca-re se ajunge dup\ câteva sezoanede repetat [i jucat `mpreun\.

Ini]ial, convenisem s\ facemun spectacol documentar, prinpractici colaborative, f\r\ un textpreexistent. Un dramaturg, BobiPricop [i cu mine urma s\ deci-dem subiectul, apoi echipa ar ficonstruit prin work in progress,adi]ionând `n cursul repeti]iilorsolu]iile creative cele mai bune.Din diverse motive, dramaturguln-a mai putut veni [i, dup\ ce m-acuprins `ngrijorarea c\ `ncepemcu stângul, iar Bobi mi-a propusmai multe texte, ne-am oprit la Pi-sica verde. Recunosc c\ n-am pri-mit cu entuziasm ajustarea radi-cal\ a proiectului. De[i credeam

sut\ la sut\ `n Bobi. A mai fost ce-va care m-a determinat s\ deci-dem pentru Pisica verde : `nprim\var\, `n cel mai traversatparc al ora[ului, Parcul de Cul-tur\ Copou, unde se afl\ Teiul luiEminescu, la ceas de sear\, unadolescent [i-a ucis prietena, opu[toaic\ de 16 ani, care se decise-se s\-l p\r\seasc\. Pe el nu-l che-ma Dani, pe ea n-o chema Bianca.Dar era exact povestea din piesaElisei Wilk.

„Tema“ pe care a primit-o Bobide la `nceput a avut câ]iva iteminenegociabili: spectacolul s\ li seadreseze adolescen]ilor; s\ fie ce-va ce nu s-a mai f\cut; s\ fie depla-sabil [i adaptabil [i la alte spa]iimai mici decât suprafa]a sceneide la „Luceaf\rul“. Irina Moscu avenit cu propunerea clubului re-construit `n scen\, o idee emanat\organic din text, care dezvoltaspa ]ial ideea dramaturgic\. Pri-mul gând anxios a fost „cum o s\transport\m noi cele 20 de pa-nouri, [ase ni[e cu parte a insta-la]iei electrice `ncorporate [i 18practicabile? Ce festival o s\ neofere atâta timp pentru monta-re?“. ~n grijorarea s-a augmentat [ia devenit panic\ datorit\ (din cau-za?) celor de la Altax, care le-auconfec ]ionat. ~ntr-una din multelenoastre convorbiri telefonice,domnul Zaharia m-a `ntrebat „cuce tir o s\ le transport\m?“. Vai demine, vai de noi! Finalmente, le-am transportat cu un camion dezece tone, care nu e chiar cea maiimposibil\ misiune.

Premiera de la Ia[i a avut locaproape `n acela[i timp cu aceeadin Elve]ia, de la Junges Schaus-pielhaus Zürich, una din institu -]iile-fanion ale teatrului europeande limb\ german\. Die Grüne Kat-ze a deschis acolo sezonul 2015-2016, regia Enrico Beeler. Teatrul„Luceaf\rul“ a deschis sezonul2015-2016 cu spectacolul Pisicaverde de Elise Wilk, regia BobiPricop!

Teama c\ nu vom fi gata cu toatela timp a fost o spaim\ fundamen-tal\. Iar când depinzi de factori ex-terni – [i n-ai cum s\ nu depinzi! –,atunci apar motive suplimentarede stres.

C\[tile, o alt\ aventur\! Nuexista un distribuitor român desisteme silent disco, doar nu cum -p\r\ prea mult\ lume [i nici preades. Solu]ia cu `nchirierea eracomplicat\, introducea un factorincontrolabil. {i io, ca tot ardelea-nul, cred „c\-i r\u s\ n-ai lucru’t\u“! {ti]i bancul cu Ion care vineprea târziu la gar\ [i vede imagi-nea ultimului vagon ̀ ndep\rtându-se

`n zare? Dup\ câteva secunde destat [i de gândit, zice, `n cel maipur spirit ardelenesc: „Nii, m\!No, vezi ce r\u `i s\ n-ai lucru’t\u?!“. G\sim un furnizor `n Ger-mania. Lu\m leg\tura cu el, nego-cieri (legisla]ia privind limita depre] pentru mijloace fixe [i in-vesti]ii nu poate fi `nc\lcat\), g\ -sim solu]ii, comand\m. Timp delivrare: incert. Depinde [i de tran -sportator [i de vam\.

C\[tile nu sunt un artificiu ca-re s\ „p\c\leasc\“ prin neobi[nuitulutiliz\rii. Sunt miza tehnologic\ aconceptului scenic. ~n lipsa lor, cumuzica pe boxe, ar fi fost un lucruincomplet, oarecare. Presiuneavenea [i dinspre actori, pentru ca-re era dificil s\ repete f\r\ acestaccesoriu ce schimb\ din multepuncte de vedere interpretarea.Provocarea major\ era acordarearostirii – cât de tare/de `ncet s\vorbeasc\ – pentru ca sunetulcombinat ce intr\ `n urechile pu-blicului (muzic\ [i voce live) s\ fiecum [i atât cât trebuie. Se repeta`n decor, dar `ntr-o situa]ie foartediferit\ de cea de spectacol, iar `nfaza generalelor absen]a c\[tilorse sim]ea acut. O vreme, pentruexerci]iu, au utilizat mp3 player-e,dar erau departe de realitatea tea-tral\ a ceea ce urma s\ fie. Tehni-cienii au improvizat câteva c\[tilegate cu cabluri de sistemul deamplificare, dar firele f\ceau im-posibile mi[c\rile de dans.

Pe m\sur\ ce se apropia ziuapremierei, stabilit\ `n showcase-ulde deschidere a Festivalului Inter-na]ional de Teatru pentru PubliculTân\r Ia[i (FITPTI) 2015, un eveni-ment cu spectacole [i arti[ti din 15]\ri, consacrat tematic „tâ n\ruluiartist român“, `ntre b\rile „cândvin c\[tile?“ erau justificat tot maifrecvente, iar impacientarea cre[ -tea exponen]ial. Inexplicabil, eramcea mai pu]in panicat\! Eu, carevreau s\ fie totul gata din vreme,chiar mai devreme, care `ncerc s\prev\d toate neprev\zutele! {ist\pânirea de sine a lui Bobi Pricopa contat enorm. Felul lui calm, foar-te echilibrat de a aborda orice pro-blem\. Telefoane, rug\min]i de ur-gentare, explica]ii de ce ne gr\bim,de ce e la dat\ precis\. A fost, cred,[i noroc!

Yuppiii! Au fost livrate cu dou\zile `nainte de premier\!

(Fragment din volumul bilingv Carte cuPisica verde/Book with the Green Cat,coordonator Olti]a C`ntec, fotografii Adi Bulboac\, editat de FestivalulInterna]ional de Teatru pentru Publicul Tânar Ia[i, edi]ia a IX-a, 6-12 octombrie 2016)


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Ca produc\tor teatral,oricât\ expertiz\ despecialitate ai, nu po]i fisigur, chiar `n condi]iile`n care reune[tiingrediente de cea maibun\ calitate, c\ produsulva avea succes. Exist\ defiecare dat\ necunoscute,leg\turi invizibile, chimiipe care nu le po]i st\pâni.Trebuie s\ ri[ti! Nu-miplace s\ joc la loto [i nicis\ pariez, mi s-a p\rut`ntotdeauna c\, de[i e un drum mai lung [iistovitor, numai munca`]i poate garanta reu[ita.Dar la Pisica verde ammers [i pe intui]ie. Ampariat pe Bobi, Irina [i tinerii actori.

Anxiet\]i de produc\tor

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu


8 » interviu

INTERVIU CU SCRIITORUL TUDOR GANEA

„De fiecare dat\ când scriu ceva,am sentimentul de bine“~n iulie puneam cap la cap, `n paginile„Suplimentului de cultur\“, o list\ de c\r]i deluat `n vacan]\. Printre acestea se afla [iCazemata lui Tudor Ganea, care abia ap\ruse

`n colec]ia „Ego. Proz\“ a Editurii Polirom.Pentru eventualitatea `n care nu a]i reu[itatunci s\ o citi]i, ne-am gândit s\ revenim curecomandarea. De data aceasta, sub forma

unui interviu cu autorul volumului. Arhitectde profesie, Tudor Ganea debuteaz\ cu unroman excelent, care se cite[te cât ai clipi.Precum dialogul acesta, cred.

Interviu realizat de Eli B\dic\

Ai lansat Cazemata la sfâr[i -tul lui iunie. Ce s-a `ntâmplatcu tine [i cu romanul t\upeste var\?

M-am tuns periu]\, am alergat,`notat [i ascultat mult\ bossa no-va. Cartea a avut vreo [apte cro-nici (pozitive) [i a intrat pentru oscurt\ perioad\ `n „Top 10 Fic-tion“ al Editurii Polirom.

{i au avut vreun efect asuprata aceste [apte cronici (pozi-tive)?

Nu sunt ipocrit s\ spun c\ nu-mi plac laudele. Nu prea [tiueu s\ le primesc, m\ simt foartestânjenit [i mi se face ru[ine in-stant. ~ns\ mi-au prins tare bineacele cronici. La fel cum aprecieri-le lui Florin [i ale lui Marius, dintimpul cursului, m-au mobilizat,au trezit `n mine setea de a scrie,aceste cronici m\ oblig\, `ntr-unanume fel, s\ scriu `n continuare[i s\ o fac din ce `n ce mai bine.

Ai urmat un curs de creativewriting ]inut de Florin Iaru[i Marius Chivu [i organizatde „Revista de Povestiri“.Care a fost cea mai dur\ cri -tic\ primit\ de-a lungul ate-lierului, de la „antrenori“ saude la colegii `ntr-ale scrisului?

Critici „dure“ n-am prea avut.~ns\, dac\ `mi aduc bine aminte,la ultima tem\ (scen\ de sex), Ma-rius mi-a spus c\ povestirea scris\de mine ar fi putut fi impecabil\dac\ nu-i lipseau vreo 60 de virgu-le. Avea dreptate: o scrisesem `nvitez\ (cum le scriam pe toate, dealtfel) [i uitasem complet de rolulvirgulei dup\ vocativ. Mai ales c\povestirea era, `n fapt, un dialog`ntre be]ivi. Scena am preluat-o,modificat-o [i introdus-o [i `n ro-man: se g\se[te `n prima parte,acolo unde un personaj `[i laud\performan]ele sexuale, pentru cala final s\ aib\ o mare surpriz\. ~nroman, scena are 61 de virgule.

}i-ai mai citit cartea post-publicare?

Nu. N-am mai citit cartea dup\publicare. O citisem de câteva ori`n procesul de redactare [i mi-afost de ajuns. Ajunsesem s\ o vi-sez. M\ obseda.

Ai schimba ceva la ea acum?

Am mai spus-o [i `n alte rân-duri: nu cred c\ a[ mai schimbanimic `n carte. Cazemata emagm\ pur\, neprelucrat\. Credc\ tocmai fierbin]eala ei d\ ritmul[i atmosfera. Vargas Llosa spunea`ntr-un interviu c\ [tie exact mo-mentul `n care i se `ncheie un ro-man. De la el am `mprumutatcompara]ia cu magma pur\, cuminusul c\ eu nu am mai a[teptats\ se r\ceasc\ (a[a cum `[i expu-nea metoda maestrul invocat maisus). Spun „minus“ pentru c\sunt con[tient c\ orice scriere (in-clusiv Cazemata), odat\ ̀ ncheiat\,are nevoie de o perioad\ de deta-liere, de retu[uri tehnice, de com-plet\ri sau t\ieri, opera]iuni post-magm\ care des\vâr[esc, rotun-jesc opul literar. Nu am respectataceast\ perioad\ de [lefuire, \staeste minusul care mi-ar putea fiadus ̀ n discu]ie. {i nu-mi pare r\udeloc! Am `ncercat, `n timpul con-ceperii, s\ refac câteva fragmente –[i mi-au ie[it mult mai prost decât`n momentul prim al scrierii lor.Cazemata e o carte murdar\ deplacent\ [i cu cordonul ombilicalnet\iat.

Constan]a, Delta, Balta Br\i -lei cap\t\ straie noi gra]iefantasticului cu care le`mbraci. Pentru Bucure[tipl\nuie[ti vreo „renovare“?

Bucure[tiul are nevoie rapid\de o infuzie masiv\ de fonduripentru restaurarea cl\dirilor isto-rice (care risc\ s\ cad\ toate la unseism ceva mai serios, mie mi-efric\ s\ m\ plimb pe Magheru),abia apoi de o „renovare literar\“.Dup\ ce a f\cut Mircea C\rt\res-cu cu Bucure[tiul, `n ultimele pa-gini din Solenoid ([i nu numaiacolo), cam greu] [i cu „renovarea

literar\“. Dar, da: Bucure[tiul ([i,mai mult decât el, Gruiul – satulbunicilor mei, care e la o arun -c\tur\ de b\] de marele ora[) suntnext on my list.

Care buc\]i din roman s-aul\sat cel mai greu de construit,pe care ai lucrat cel maimult?

~nceputul. Primele cincizeci depagini. {tiam c\ vreau s\ pornesccu un ritual magic de `ns\ -mân]are, aveam o parte din scenade sex de la curs, mi se `nvârteaprin cap [i scena de pescuit – cuOlube [i Nea Baban –, a[a c\ amstat pe stand-by vreo dou\ luni,calculând, f\când [i ref\cândscheme de pornire, pândind. ~ntoat\ acea perioad\, am tr\it unsentiment straniu, de c\utare a

unui „ceva“ care refuza s\ mi sed\ruiasc\, un fel de tachinare ero-tico-literar\. Abia dup\ gestulunui personaj – care arunc\ `napa m\rii testul pozitiv de sarcin\al so]iei sale, el fiind impotent, am[tiut cam unde vreau s\ merg. Deacolo a fost simplu. Am prins-o!,mi-am zis.

A urmat schi]area unei tramedetectivistice, un fel de port-altoinarativ, ale c\rui reguli le-amabandonat ̀ n ultima parte a roma-nului (mi-am dat seama c\ nu m\ducea acolo unde vroiam), a[a c\l-am retezat [i am `nfipt tulpina `nfantastic. Nu de tot. Am l\sat des-tule semne, zic eu, de verosimilita-te for]at\ a `ntâmpl\rilor [i princare, la limit\, fantasticul poate firedus la o simpl\ n\scocire a câ-torva personaje (pove[ti pesc\ -re[ti) pe fondul halucina]iilor

unui detectiv cu cancer la creier.Sau poate n-am vrut asta.

Povesteai, `ntr-un interviupe site-ul „Revistei de Poves -tiri“, c\ ai scris Cazemata as-cultând zilnic acela[i albumcu selec]ii din muzica lui Au-gustin Barrios Mangore.Cum te-a ajutat muzica s\scrii?

Mangore este compozitorulmeu preferat (de chitar\ clasic\).E paraguaian, iar muzica luireu[e[te cumva s\ amestece spiri-tul folclorului sud-american cu ro-mantismul european. Nu-mi potexplica nici acum mecanismulprin care compozi]iile lui Barriosm\ porneau. Dup\ cum nu-mi potexplica de ce acum nu m\ mai por-nesc. Muzica lui era ca o cafea tare


interviu « 9

ce-mi stârnea imaginarul. Am`ncercat, recent, `nc\ o doz\ deBarrios: nu mai are acela[i efect.Trebuie s\ schimb dealerul, s\trec pe altceva.

Ce scrii sau ce cite[ti acum [ice muzic\ ai potrivit activi -t\]ii respective?

Am `nceput lucrul la un ro-man. De fapt, l-am `nceput de maimulte ori `n ultimele luni, pentruc\ m\ trezeam ca ursu’, singur,`nfundat `ntr-o scen\ din care nuaveam habar cum s\ ies. A[a c\,acum, am luat o pauz\ [i am reve-nit la structur\. Am terminat pri-mul caiet studen]esc (cu scheme,bucle, personaje, direc]ii de ac]iu-ne, unghiuri de atac) [i trec acumla al doilea. Habar nu am ce o s\ias\. Nici cu Cazemata nu am[tiut, de[i, [i acolo, am f\cut ogroaz\ de scheme pe care nu le-amrespectat absolut deloc. Cred c\asta mi-e metoda (dac\ am vreu-na): s\ gândesc un plan pân\ ̀ n ce-le mai mici am\nunte [i apoi s\nu m\ ]in deloc de el.

Acum, recitesc Steinbeck (pri-ma mea dragoste, al\turi de Kaf-ka) dup\ mai bine de 15 ani [i, sur-prinz\tor (fa]\ de alte re-`ntâlniricu autori care nu mi-au mai spusnimic), `mi place la fel de mult.Personajele lui au ceva din celeale lui Marin Preda ([i viceversa).Ai zice c\ e naturalism a la Zola,dar nu. E altceva. Vorba lui }u]ea(parafrazându-l pe ]\ranul cecasc\ gura la filosof): nu [tiu ce zi-ce acolo, dar e o minun\]ie.

Muzic\: r\mân tot la blues. M-aprins de o groaz\ de ani [i nu credc\ o s\-mi dea vreodat\ drumul.Poate doar `n les\.

Cât de mult trebuie s\ se exer -seze [i s\ se arunce `naintede a publica un debut `n carestilul [i atmosfera s\ fie atât

de bine conturate, limbajulatât de viu [i colorat, iar per-sonajele memorabile?

Sincer, nu cred c\ sunt calificats\ dau o re]et\, când eu nu amavut niciuna. Bine`n]eles, antre-namentul conteaz\ enorm – amtot scris `n ultimii 15 ani zeci depovestiri, pe care nu le-am ar\tatnim\nui. Acolo [i-au f\cut rodajulo parte din personajele din roman[i probabil \sta a fost motivul pen-tru care mi-a venit foarte u[or, la`ndemân\, s\ scriu Cazemata.~mblânzisem de ceva vreme per-sonajele (dar nu pe toate: Coco,Borhot, Nea Baban, Adamescu auap\rut pe nepus\ mas\, ne -invita]i).

Ca pont pentru limbajul viu,pot s\ spun doar atât: nu v\ feri]ide marginali (fie ei be]ivi, bosche-tari, oameni incul]i etc.). Be]i o be-re cu ei. Asculta]i-i. Deschide]i-v\[i voi (f\r\ `ns\ s\ gândi]i asta cape o metod\). O s\ ave]i surprizemari. Am prieteni care n-au citit ocarte `n via]a lor. Unii n-au nici li-ceul. Nu i-a[ da pe toat\ AcademiaRomân\. Sunt unii dintre cei maicalzi oameni pe care-i [tiu. Eu lezic bluesmani (c\ tot vorbeam deblues), pe linia lui Howlin’ Wolfcare zicea c\: „when you ain’t gotnothin’, you got the blues!“.

Ce s-a `ntâmplat, apropo, cu adoua variant\ a romanului?

A doua variant\ a romanului eascuns\ ̀ ntr-un fi[ier din laptopulmeu. E ca un container (c\ totsunt la mod\ emisiunile de gen)plin cu mobil\. Sunt multe lucruriputrede acolo, dar [i câteva piesedin lemn masiv, cu care o s\ deco-rez un col] de living, cândva.

Cazemata a fost promovat\precum un „roman scris pener\suflate“. De altfel, se [icite[te a[a. Sunt curioas\,

`ns\, dac\ ai avut nevoie dedocumentare `n timpul scri -sului [i dac\ acest lucru ]i-afragmentat procesul.

Singura documentare mi-amf\cut-o de-a lungul anilor tr\i]i `ncartierul meu din Constan]a (Fa-lez\ Nord), gaura mea de iepurecu plaje mirosind a scoic\ pu-tred\, cu interminabile b\i `n ma-re [i s\rituri de pe stabilopoziifierbin]i, cu partide de pescuit dediminea]\ pân\ sear\, cu cazema-ta unde am b\ut prima Coca-Cola[i mai târziu prima bere, cu prie-tenii al\turi de care jucam coci,ali-ali, baraj [i p\tr\]ica, cu briza[i vânturile de iarn\ s\lbatice, ca-re desprindeau buc\]i mari de ar-gil\ din dealul falezei [i lepr\v\leau jos, pe plaj\... Gata, m\opresc aici!

Dac\ ar fi s\ tr\ie[ti `n uni-versul Cazematei, `n pieleac\rui personaj te-am reg\si?

Mai degrab\ m-a[ reg\si ̀ n câr-ligele `nfipte `n pielea pescarilor.Asta pentru c\ `mi plac stavrizii.Mai ales cei marina]i.

Care este cea mai mare satis-fac]ie pe care ]i-a dat-oscrisul, de-a lungul timpului?

Scrisul, pentru mine, este o sa-tisfac]ie `n sine pe care nu o potgândi ierarhic. De fiecare dat\când am scris/scriu ceva, amavut/am sentimentul de bine. ~mie bine când scriu. E atât de sim-plu. Nu m\ mai doare nimic, num\ mai sup\r\ nimic [i fiecareclip\ se termin\ cu happy-end. Nusunt o persoan\ religioas\, dar,când scriu, simt c\ se deschide uncanal de recep]ie c\tre o zon\...hai s\-i spunem magic\. {i apoisimt ce sim]ea personajul lui Ke-vin Spacey din American Beauty:„and then it flows through me like

rain and i can’t feel anything butgratitude for every single momentof my stupid little life“.

De ce scriitor român/str\incontemporan te sim]i apro -piat ca stil sau univers fic]io -nal?

Farurile mele sunt: Marin Pre-da [i Mircea C\rt\rescu. Moro-me]ii [i Orbitor (vol. 2) suntc\r]ile cele mai citite [i r\scititede mine. Marin Preda pentru per-sonajele vii, autentice, pentru dia-logurile naturale, pentru for]abrut\ de prozator pur-sânge. Mir-cea C\rt\rescu pentru imaginar[i pentru caleidoscopul lui nara-tiv `n care face [i desface simetriifractalice, pentru fantastica luimetod\ de a asimila toate cuvinte-le limbii române, pentru c\l\torii-le (descrise impecabil... cine maidescrie precum C\rt\rescu?) `nlumea de aici [i `n cea de „dinco-lo“. Sunt absolut convins c\ Mir-cea C\rt\rescu [tie toate cuvinteleacestei limbi, toate!

Ce fragment ai scoate din ro-manul t\u pentru a convingeun cititor s\-l citeasc\ pe tot?

Cred c\ cel de pe coperta trei este

unul din cele mai nimerite. E unfragment cu cârlig, zic eu.

„Dup\ câteva secunde de acal-mie total\, timp `n care solzii sta-vrizilor atingeau trupurile pes-carilor [i se pierdeau `nf\[ura]i`n puful acelor ag\]ate `n pielealor, b\rba]ii `[i `ncepur\ vân\ -toarea: bra]ele se `ncordar\, pi-cioarele zvâcnir\, trupurile secontorsionar\ [i firele pline deace f\cur\ zigzaguri rapide, ag\ -]ând `n biciurile lor scurte sta-vrizii care, trezi]i brusc, se `nfi-geau neputincio[i `n cârlige.Odat\ `n]epa]i `n burt\, aripioa-re sau cozi, pe[tii r\mâneauprin[i `n ace ca mu[tele pe oband\ lipicioas\. Tân\rul privea`nm\rmurit de pe fundul apeispectacolul de deasupra sa: unclocot de sclipiri de solzi biciui]ide tentaculele de nailon. Pescariif\ceau tumbe, `[i r\suceau tru-pul [i tr\geau prin zvâcniri scur-te de firele `nfipte `n ei, mi[c\rilelor dând impresia unui balet `nimponderabilitate. ~n toat\ aglo-merarea de trupuri contorsiona-te, firele nu se atingeau, nu se`ncurcau unele `n altele, ca [icând fiecare pescar ar fi cunos-cut la perfec]iune limitele zonei`n care s\ se desf\[oare.“


10 » carte

Cristian Teodorescu

{i mai târziu mi-am dat seama deinutilitatea acestor clasamente,care nu sunt bune decât pentru`nviorarea unor conversa]ii caredau s\ lâncezeasc\. Un mare scrii-tor poate s\-]i plac\ mai mult de-cât al]ii, la un moment dat, dar as-ta e treaba ta, nu a lui. Asta nu`nseamn\ c\ nu se vor face `n con-tinuare topuri literare, de[i, vorbaprofesorului Crohm\lniceanu, li-teratura nu e ca s\ritura `n `n\l -]ime. ~ns\ un scriitor cu adev\ratmare e `nconjurat de un halou nu-mai al lui [i de o singur\tate in-comparabil\. E drept c\, atuncicând cite[ti clasici din alte litera-turi, dar chiar [i din lumea lite-rar\ autohton\, faci topuri, dinsnobismul primei tinere]i ori ca [icum ai marca puncte mai impor-tante dintr-o hart\ literar\ imagi-nar\.

Pentru a-l citi cu pl\cere peTurgheniev trebuie s\ la[i de-oparte compara]iile de valoare;doar astfel po]i explora adâncurileprozei sale [i ì po]i contemplaunicitatea. Cu Povestirile unuivân\tor, tân\rul scriitor Turghe-niev nu doar c\ se afirm\ ca o vo-ce nou\, de luat f\r\ `ntârziere `nseam\ – ceea ce s-a [i `ntâmplat –,dar filosofia lui artistic\ de pre-cursor al modernismului e `n ceamai mare parte conturat\. ~n sim-plitatea narativ\ excelent con-dus\ a povestirilor sale exist\ unfiligran de o extraordinar\ fine]e[i de o complexitate care te oblig\la o a doua lectur\, mai lent\ decâtprima, o scufundare ̀ n adâncuriletextului, unde lucrurile sugerate`n primul strat al acestor povestirise leag\ `n semnifica]ii pe careini]ial doar le-ai fi b\nuit.

Mai toate povestirile lui Tur-gheniev con]in ̀ nc\ cel pu]in o po -vestire, abil sugerat\ `n impecabila

lor caligrafie. O povestire de pe ur-ma c\reia, dac\ ar fi spus-o pefa]\, Turgheniev ar fi avut de trasdin partea cenzurii t\tucului ]ar,care nu se juca atunci când desco-perea mesaje subversive `n prozaautorilor vremii. Când, la moar-tea lui Gogol, Turgheniev a `ncer-cat pe fa]\ vigilen]a cenzurii, carenu func]iona preventiv, ci post-factum, s-a v\zut arestat la domi-ciliu, fiindc\ punea agresiv la`ndoial\ orânduirea. Turghenievnu era un tip curajos, dar, ca scrii-tor adev\rat ce a fost, nu [i-ar fimin]it cu talent cititorii pentru ni -mic ̀ n lume. Spre deosebire de Dos -toievski, care a schimbat tab\radup\ ce a fost gra]iat de ]ar cândajunsese `n fa]a plutonului de exe-cu]ie, Turgheniev `[i p\streaz\convingerile politice reformatoa-re, dar nu se mai expune, cât timpst\ `n Rusia. Nu se apuc\ `ns\ deparabole literare, ca al]i contem-porani revolta]i, ci prefer\ un rea-lism pe muchie de cu]it.

~n Rudin ai zice, la prima lec-tur\, c\ personajul lui Turghe-niev, reformist de salon care [i-adezam\git admiratorii de tinere -]e, nu e decât un tip care se iro -se[te dând spectacole intelectualesclipitoare `n provincie, la curteaunei bogate doamne de provinciecare `[i administreaz\ singur\mo[ia. Doamna cu pricina e inte-resat\ de ideile noi [i ì admir\ peintelectualii care le expun, astfelc\ `l oplo[e[te pe Rudin ca pe unparazit cu [taif al c\rui merit e c\ì spune chestii de care n-a mai au-zit. Doar c\ pe complicatul Rudin`l mai cunoa[te unul dintre veci-nii de mo[ie ai doamnei, pentrucare favoritul ei e o mare deza -m\gire a lui de tinere]e. Rudin celsclipitor e un tip g\unos, care maidevreme sau mai târziu `[i d\ ara-ma pe fa]\. Nu e `n stare de marisentimente, ca orice rus adev\rat.

Mai r\u chiar, le abandoneaz\ pefetele pe care le cucere[te, pentruc\ are un suflet mic, de om egoist.~n urma lui nu r\mân decât dra-me [i, uneori, datorii. Cum auto-rul nu intervine pentru a ne l\ -muri cum stau lucrurile, spre de-osebire de contemporanii s\i, tetreze[ti c\ `]i schimbi p\rerea de -spre Rudin de la un capitol la al-tul. Ba ̀ ]i place [i ai vrea s\ fie per-sonajul c\ruia s\ i te substitui `nima gina]ia de cititor, mai multsau mai pu]in naiv, c\ci el e totu[ipersonajul num\rul unu de careerai deprins s\ te ata[ezi, ba ]i separe un tip de care e mai bine s\ te]ii la distan]\.

Când Rudin e izgonit de mo[ie-reasa liberal\ pentru c\ a aflat c\parazitul ei ar vrea s\-i seduc\ fii-ca, `ncepi s\ te prinzi, din fotoliult\u, c\ Rudin nu e chiar un tic\loscare sf\râm\ `nimi inocente. Dars\ fie el un biet om care se `ndr\ -goste[te ca orice rus cu inim\larg\, doar c\ are atâta luciditate`ncât s\-[i dea seama c\ nu e decâtun pârlit care `n calitate de se-duc\tor ar p\rea un vân\tor dezestre [i de situa]ie social\ tih-nit\? Ceea ce te `ncurc\ [i maimult `n evaluarea personajului ec\ nu el ̀ ncearc\ s-o cucereasc\ pefiica gazdei sale, ci ea se `ndr\gos-te[te de el. {i `n Rudin, ca [i `n Po-vestirile unui vân\tor, trebuie s\recite[ti textul ca s\-]i dai seamacine e de fapt acest Rudin. Astamai ales dup\ ce afli dinspre per-sonajul care `l detest\, dar care i-afost prieten `n tinere]e, c\ Rudin a`ncercat [i o experien]\ util\, caprofesor undeva prin nesfâr[itelegubernii ale Rusiei. ~n acest rolnou, Rudin e victima colegilor decancelarie, din cauza ideilor salecare par extravagante [i pericu-loase. Omul a s\r\cit cumplit, pa-re un vagabond zdren]\ros, iar devechea lui autoritate intelectual\

pare s\ se fi ales praful. Ceea ce, fi-re[te, te face s\ te `ntrebi: a[a `[itrateaz\ Maica Rusie fiii care gân-desc cu capul lor?

Când, `n final, afli c\ Rudin amurit ̀ n Fran]a pe o baricad\ a re-volu]iei, confundat cu un polonez,toat\ povestea de pân\ atunci a ro-manului se r\stoarn\. Sim]i nevo-ia s\ recite[ti cartea pentru a ree-valua personajul principal, `n lu-mina ultimelor evenimente. Ca s\nu se mai trezeasc\ `nc\ o dat\condamnat la domiciliu sau cinemai [tie pe unde, Turgheniev o ia`naintea contemporanilor s\i. De-vine, de nevoie, un premodernist.Moare `nainte de a putea constatac\ moderni[tii folosesc schim -b\rile lui de perspectiv\ [i discre -]ia autorului, care n-o ia cu nara -]iunea [i cu omniscien]a `naintea

personajelor din Rudin. Nimeni n-a observat atunci c\ micul ro-man al lui Turgheniev venea cu onoutate care avea s\ duc\ la meta-morfozarea genului [i a teoriei ro-manului `n secolul XX. Asta cu si-guran]\ [i pentru c\, dup\ ce s-aexilat, Turgheniev, sc\pat de cen-zura ]arului, a scris romane cato]i ceilal]i ru[i care r\m\seser\`n ]ar\. M\ `ndoiesc c\ Turghe-niev ̀ n su[i, ̀ n ciuda rafinamentu-lui s\u literar, [i-a dat seama c\schimbase cu Rudin retorica ro-manului. Marea nedreptate pe ca-re suferit-o – postum, e drept – e c\moderni[tii nu i-au recunoscutmeritul de deschiz\tor al drumu-rilor lor, chiar dac\ autorul luiRudin a ̀ nnoit romanul de fric\ s\nu se mai aleag\ cu vreo condam-nare.

Un premodern care s-a ignorat ca atareDup\ ce am recitit Rudin cu câtva timp `n urm\, m-am `ntors [i la Povestirile unuivân\tor, apoi am reluat Un cuib de nobili. Cu ocazia asta mi-am dat seama cât demult l-am nedrept\]it pe Turgheniev `n adolescen]a mea literar\, din pricina unorcompara]ii care azi mi se par for]ate [i a unui clasament cu ru[i pe care mi-lf\cusem pentru propria mea folosin]\. ~n acel clasament al ru[ilor clasici,Turgheniev se afla pe locul al cincilea, dup\ Dostoievski, Tolstoi, Gogol [i Cehov.Aveam s\ descop\r mai târziu c\ asemenea ierarhii personale nu r\mân b\tute `ncuie, ci depind de starea `n care se afl\ cititorul din tine.


actualitate « 11

Lansare de carte [i proiec]ie de film

Despre volumul Reprezent\ri alememoriei `n filmul documentarva vorbi antropologul Vintil\

Mih\ilescu, iar discu]ia va fi`nso]it\ de proiec]ia filmuluiFranzela exilului, un documentarrealizat de Alexandru Solomon `n2002.

l Moderator: Eugen Istodorl Un eveniment organizat de

Editura Polirom [i Institutul Fran - cez din Bucure[ti

l Intrarea liber\

Despre carteBinecunoscut regizor de film

documentar, distins cu nume -roase premii, Alexandru Solomon`[i concentreaz\ experien]a profe-sional\ `ntr-un volum `n care ac-centul cade pe partea practic\ arealiz\rii acestui tip de filme. Peparcursul analizei, autorul `[i`ntrerupe expunerile pentru aprezenta filme ca Santiago de

Joao Moreira Salles ori docu-mentarele lui Agnès Varda, dar [ipentru a ar\ta cum documentarulpoate rememora fenomene is-torice ca Holocaustul sau comu-nismul.

„Lucrarea lui Alexandru So -lomon `[i asum\ subiectivitateareflexiv\ a discursului nu ca op -]iune narativ\, ci ca pe o profe-siune de credin]\, `mp\rt\[it\ [icu al]i realizatori de film docu-mentar, care `i servesc drept ilus-trare [i argumentare. Rezult\ unpeisaj critic de afinit\]i elective alefilmului documentar din ultimeledecenii, onest [i profund ̀ n acela[itimp.“ (Vintil\ Mih\ilescu)

„Cei c\rora evolu]ia din ultimeledecenii a documentarului le e mai

pu]in familiar\ vor descoperi, ghi-da]i de Alexandru Solomon, unteritoriu de o mare bog\]ie [i vari-etate [i se vor sim]i `ndemna]i –`mi permit s\ sper – s\-i continueprospectarea pe cont propriu. Amconvingerea c\ parcursul propusde autor se va dovedi incitant [ipentru cei care sunt mai avansa]i`n cartografierea acestui teritoriu.{i unii, [i al]ii au prilejul s\ par-

curg\ un text captivant, scris cusimplitate [i fine]e, despre undomeniu `n plin avânt, care nerezerv\ ne`ndoielnic `nc\ multesurprize.“ (Anca Oroveanu)

Despre filmFranzela exilului, un documen-

tar despre Caragiale la Berlin, afost selec]ionat la Ierusalim, Me-diawave, Târgu-Mure[ & SarajevoFilm Festivals. A ob]inut PremiulSpecial al Juriului, UCIN. A fostprodus de Funda]ia Arte Vizuale,cu sprijinul CNC, [i difuzat deTVR 2/România. Proiec]ii spe-ciale la Berlin, Londra, Paris.

Doina Ru[ti se `ntâlne[tecu cititorii italieniSâmb\t\, 17 septembrie, `ncepând cu ora 18.30, la Li-br\ria Luxemburg din Torino, Doina Ru[ti vasus]ine o sesiune de autografe. Cititorii italieni vorputea ob]ine autografe pe volumele sale traduse `nitalian\: Zogru (Bonnano Editore, traducere deRoberto Merlo), Omule]ul ro[u/L’omino rosso, Li-zoanca/I miei ginecologi.

Al\turi de scriitoare se vor afla profesorul Rober-to Merlo (Universitatea Torino) [i criticul literarNoemi Ciuffia.

Organizatori: Institutul Român de Cultur\ [iCercetare Umanistic\ de la Vene]ia [i Libr\ria Lu -xemburg din Torino.

Parteneri: Prim\ria ora[ului Torino, ConsulatulGeneral al României la Torino, Radio Torino Inter-national [i Ziarul „Vocea“.

Romanul Zogru (dou\ edi]ii la Polirom) a primitPremiul Asocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti, a fosttradus `n bulgar\ [i italian\ [i este `n curs de tradu -cere `n spaniol\.

Zogru este zeul lumii române[ti, martorul [i de-clan[atorul faptelor minore. El singur [tie unde seafl\ mormântul lui Dracula sau care este misteruldispari]iei lui Stroe Leurdeanu. De]ine toateam\nuntele iubirii dintre Zoe [i En\chi]\ V\c\res-cu. A trecut prin ciuma de pe vremea lui Moruzi [iprin b\t\liile istoriei. A pozat unui iconar medieval[i a tr\it `n doze mici nenum\rate vie]i anonime. Eleste p\str\torul tuturor acelor `ntâmpl\ri pe care is-toria mare nu le-a re]inut. Amestecat atât `n faptele`nalte, cât [i `n mizeriile cotidiene, via]a lui depinde`n bun\ m\sur\ de nefericirile [i de fricile lumii, desuferin]ele Giuliei, de cinismul lui Andrei Ionescu,de pulsul adev\rat [i incontestabil al vie]ii. Zogrueste un demon `ndr\gostit, un djinn binevoitor, unnaiv, un gafeur [i un ̀ ncurc\-lume, pentru totdeaunalegat de sângele detestabilului Ioni]\ Bubosu. {ichiar mai mult de atât.

„Zogru ]ese prin transmigrarea sa un fir comun`ntre vie]ile locuite, deschizând `n mit spa]iul `ngustal pove[tii.” (Marco Dotti, Il Manifesto)

Cel mai recent roman al autoarei ap\rut laPolirom (de asemenea, `n dou\ edi]ii) este Manu-scrisul fanariot, „o carte fastuoas\, de o senzualitatemolipsitoare“ (Eugen Negrici).

Joi, 22 septembrie, la ora 18.30, la Cinema „Elvire Popesco“ din Bucure[ti (BdulDacia nr. 77), va avea loc o `ntâlnire cu regizorul Alexandru Solomon, prilejuit\ deapari]ia volumului Reprezent\ri ale memoriei `n filmul documentar, `n colec]ia„Cinema“ a Editurii Polirom [i `n edi]ie digital\, cu o prefa]\ de Anca Oroveanu.

n Despre filmul documentar cu Alexandru Solomon [i Vintil\ Mih\ilescu la Cinema Elvire Popesco


12 » avanpremier\

Lavinia Brani[te – Interior zero

– Fragment –

Pe strad\ sunt claxoane [i noxe, ̀ nmagazine a ̀ nceput disperarea, lu-mea cump\r\ tot. Nu-ndr\znescs\-mi mai doresc z\pad\. Pe cana-lul de la Biblioteca Na]ional\,ra]ele plutesc absente pe apa ne-gricioas\, printre cl\bucii ca ni[tescuipa]i mari. Am sentimenteamestecate fa]\ de ora[ul Bucu-re[ti. Mi-e imposibil s\-mi dauseama unde `n alt\ parte a[ puteas\ fiu.

Personaje de film, personaje defilm...

M\ gândesc a mia oar\ ce-amprin dulap.

Un cer[etor! Feti]a cu chibri-turi! Nu, Oliver Twist. M\nu[if\r\ degete!

La Unirii `ncep [i intru `n toatemagazinele de haine, dup\ m\ -nu[i f\r\ degete. Dac\ nu g\sesc,`mi iau din ultimul m\nu[i cu de-gete [i le tai.

Acas\ `mi pun o c\ma[\ [i unsacou c\c\niu, o [epcu]\ veche,un baticu] la gât [i m\nu[ile de laTerranova cu jum\t\]i de degete.Va trebui s\ dau o mul]ime de ex-plica]ii. N-o s\ m\ recunoasc\ ni-meni dup\ m\nu[i c\ sunt OliverTwist. Nu mai [tiu exact ce se`ntâmpl\ `n film, poate o s\ m\pun\ s\ le povestesc [i filmul, darnu mai am timp s\ deschid un re-zumat.

~n fa]\ la restaurantul Rossetyadau de colegul Florin Ivanciuc, ca-re-[i aranjeaz\ o peruc\. E `m -br\cat `n pirat.

— A, salut, zice el. }ine [i mie asta.

~mi d\ s\-i ]in o teac\ `n care seafl\ o sabie de plastic.

~[i aranjeaz\ peruca, plin\ decozi lungi [i n\cl\ite. E un picstrâmb\, dar nu pun mâna `n ca-pul lui s\ i-o aranjez. ~mi ia sabiadin mân\ [i m\-ntreab\:

— Tu nu te-ai deghizat?— Ba da, zic eu [i ridic mâinile

[i dau din degetele goale, care iesdin m\nu[ile t\iate.

Zâmbe[te `ncurcat.— Nu-mi dau seama... Cine

e[ti?— Oliver Twist.— Cine-i \la?— Un b\ie]el s\rac.— Aaa...Intr\m `n restaurant, `n hol se

afl\ o oglind\ mare, iar el seopre[te s\-[i mai aranjeze costu-mul. ~l a[tept.

~n sala mare sunt deja aduna]idestui. Mai exist\ vreo doi pira]i.Se grupeaz\ imediat [i-ncep s\fac\ schimb de impresii.

Liliana [i Traian sunt `m -br\ca]i ̀ n costume tradi]ionale in-diene, ceea ce era extrem de previ-zibil. Pentru c\ ei a[a procedeaz\.Se duc `n vacan]\ prin tot felul de]\ri, bifeaz\ obiective, c\l\rescanimale exotice [i-[i cump\r\ cos-tume tradi]ionale, [i dup\ aia vin[i fac bal mascat de Cr\ciun [i se-m -brac\ `n ce [i-au adus, indiferentcare ar fi tema. Ne chinuie pe noi`n fiecare an [i ne oblig\ s\ fim pe-nibili, ca s\ aib\ ei ocazia s\-[ipoarte costumele ̀ nainte s\ le mu-ceg\iasc\ `n pod.

Anul \sta au fost `n India.{i nu [tiu, poate c\ n-am drep-

tate c\ suntem penibili, ceilal]ipar `n largul lor, poate c\, dac\ a[fi putut s\ dau [i eu trei sute de leipe machiaj de vârcolac, via]a ar fifost mai simpl\, toate ar fi alune-cat mai u[or, nu m-ar fi zgâriat pem\duv\ simpla apropiere de se-menii mei.

Liliana e obosit\, dar are deja`n mân\ un pahar de vin [i parebinedispus\, de parc\ toate relelep\mântului nu s-au `ntâmplat

niciodat\ [i toat\ ciuma din oa-meni n-a existat niciodat\. M\ iade bra] [i-mi arat\ unde s\ m\a[ez, la o mas\ lung\ f\cut\ dinmulte mese lipite, `n[irate paralelcu peretele lung al s\lii, opus celuicu u[a. M\ bag pe rândul de scau-ne de la perete, la mijloc, `n punc-tul din care e cel mai incomod s\ie[i, ca s\ am motiv s\ nu ies.

~mi torn Prigat de piersici `npahar [i-l umplu pân\ sus. Mi selipesc buzele de la Prigatul depiersici. Pe mas\ sunt gust\ri.Mai vin, pe rând, oameni [i se a[a -z\ la masa lung\, ca la poma n\.Zorro [i so]ia lui, Cleopatra. Ja-mes Bond. Dracula. Doi vampiricomuni, trei pira]i, Men in Black,Catwoman, un gladiator, Mona`mbr\cat\ `n ea `ns\[i, OliverTwist `n mijloc [i cuplul de in-dieni `nc\ `n picioare.

B\ie]elul lui Bogdan Ciobanu e`mbr\cat `n cosmonaut [i alearg\bezmetic.

— El e Sandra Bullock, glu -me[te taic\-su [i se arunc\ dup\el, s\-l `mpiedice s\ se loveasc\ deceva. Nu cred c\ st\m mult, maizice.

Ursu e ̀ mbr\cat ̀ n pistolar me-xican, are un sombrero imens, ca-re-i tot cade de pe cap, o pelerin\ca un pre[ colorat [i un pistol dejuc\rie, pe care l-a b\gat pe sub cu-reaua de la blugi. St\ `n capul me-sei [i e am\rât [i poveste[te ce-ap\]it azi, când a plecat de la birou.~mi dau seama c-a mai povestit celpu]in o dat\, dar i-a r\mas `nc\ odoz\ mare de iritare. Mergea pebulevardul {incai c\tre metrou [ia ie[it dintr-un bloc o cucoan\ cucinci câini maidanezi, dintre carecel mai mare [i mai agresiv eradezlegat, [i acesta mare s-a repezitla el [i l-a mu[cat [i a mu[cat [idintr-un cadou, c\ avea ni[te sa-co[e cu cadouri.

Zice:— M-a deranjat c-a fost [i ne-

sim]it\, cic\: las\, c\ nici nu sim]i,c\ e[ti solid. Dar vede ea, c\ nu m\las. E caz penal. O dau ̀ n judecat\.

Ridic\ cracul de la blugi s\ nearate pansamentul, dar eu nu v\ddin cauza mesei. S-a dus imediatla spital s\-[i fac\ injec]iile, ia [iantibiotice, n-are voie s\ bea al-cool pân\ pe 16 ianuarie, i-a stri-cat javra s\rb\torile. St\pâna, c\de ea zice.

Lumea tace stânjenit\, e unmoment prost s\ fii empatic cu su-ferin]a lui.

Oare ce cadou era?Pân\ când Mona m\-ntreab\

pe deasupra mesei, `n diagonal\:— Tu cine e[ti?— Oliver Twist, zic eu.M\ pune s\ repet, c\ n-a auzit

bine.— Cine-i \la?— Un b\ie]el s\rac.Ei când aud de cuvântul „s\ -

rac“ parc\ aud de necuratul [i nu[tiu cum s\ mai scape [i s\ schim-be vorba [i decorul.

{efa se duce la bar s\ cear\ mu-zic\, iar barmanul ì ofer\ locul lalaptop, s\ aleag\ ea de pe YouTubece consider\. Muzica e proast\,boxele sunt proaste [i sunt pauzemari `ntre melodii, pân\ se mai

gânde[te ce s\ pun\. Cu toate as-tea, lumea s-a ̀ ncumetat s\ se ridi-ce la dans. Cei câ]iva copii conti-nu\ s\ alerge bezmetic. P\rin]ii sestr\duiesc s\ le mai bage `n gur\câte ceva de mâncare. Ioana P\undesface o rulad\ `n f\râmi]e [i ale-ge din ea pentru fete ce i se paremai bun.

Dup\ ni[te Coco Jambo [i Ma-carena, se trece repede la popula-re [i Mona m\ trage de mâini pes-te mas\, hai [i tu, a[a c\ m\ v\dnevoit\ s\ m\ extrag de la perete[i s\ m\ duc s\ dansez. Pân\ [i Ur-su se-nvârte pe-acolo, cu pistolul`ntr-o mân\ [i cu cealalt\ prins decineva. Copiii au fost `mpin[i lamijloc.

M\ prind ̀ n hor\ cu vampirii [icu pira]ii [i se-mpiedic\ to]i demine, ì `ncurc teribil. {i-au `nfiptghearele `n umerii mei, [i cel dinstânga, [i cel din dreapta, iar eu`mi concentrez toat\ energia pe anu r\mâne ̀ n urm\. Hora dureaz\o ve[nicie. ~mi jur `n barb\ c\urm\torul Cr\ciun nu va mai fia[a.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulInterior zero, de LaviniaBrani[te, care va ap\rea`n curând `n colec]ia„Ego. Proz\“ la EdituraPolirom.

CARTEA

Cristina are treizeci de ani, lucreaz\ la o firm\ deconstruc]ii, are un prieten, Mihai, [i locuie[te `napartamentul unui coleg de munc\. O existen]\aparent normal\, dar care ascunde prea multe ne-ajunsuri. De[i ̀ nc\ tân\r\, nu vede deocamdat\ untraseu bine delimitat al vie]ii sale, locul de munc\o sufoc\, e aproape toxic, iar iubitul ì ofer\ doar orela]ie la distan]\, f\r\ prea multe perspective,ap\rând [i disp\rând pe perioade mai lungi sau

mai scurte. Nu [tie dac\ `l iube[te sau nu [i ar doris\ clarifice lucrurile cu el, `ns\ totul se complic\din cauza unei sarcini nedorite. Ar vrea sa scape [ide job, de [efa obositoare [i colegii plictisitori, darasta se `ntâmpl\ doar când firma d\ faliment.Ve[nica nehot\râre face ca toate marile decizii s\fie luate de al]ii pentru ea. Va reu[i oare s\-[idep\[easc\ condi]ia? ~[i va g\si, `ntr-un final, dru-mul pe care [i-l dore[te? Interior zero ne arat\ câtde u[or poate s\ treac\ via]a pe lâng\ tine [i cumalegerea c\ii mai sigure poate avea consecin]emult mai grave decât ]i-ai putea imagina.

Mergând pe firul `ntâmpl\rilor,[efii din CIA au urm\torul dialog,cu pauze de perplexitate maxim\:„La ru[i?“/„~hâm“/„Ru[i??“/„~hâm, Ambasada Rusiei.“/„E[tisigur?“/„}i-am spus, a fost foarteu[or s\-l urm\resc.“/„De ce naibas-ar duce la ru[i? De ce naiba“.

Cam a[a m\ simt de jum\tatede an `ncoace, de când americanii`i acuz\ pe hackerii ru[i c\ ledestabileaz\ democra]ia.

Hackerii ru[i vs Serena

Acum câteva zile, hackerii ru[i auscos la lumin\ ni[te documente,despre care pretindeau c\ dove -desc dopaj la cel mai `nalt nivel –Simone Biles (gimnasta multi-medaliat\ cu aur), Serena [i Venus Williams (juc\toare de te-nis, foste num\rul 1). De fapt, doc-umentele erau mai inocente decât`n comedia fra]ilor Cohen [i niciun jurnalist sportiv serios nu s-aatins de ele. Erau doar parte a

unei proceduri care prevede ca, ̀ ncazul unor probleme de s\n\tate,sportivii s\ anun]e ce substan]eiau, cu avizul unei comisii inde-pendente de medici.

Documentele private de s\n\ -tate ale sportivilor fuseser\ furatedin baza de date a WADA, agen]iade antidopaj reponsabil\ pentrusanc]ionarea dur\ a Federa]ieiOlimpice a Rusiei pentru faptul c\a `ncurajat [i ascuns sistematicdopajul. ~ntâmpl\tor, `n aceea[i ziurma s\ fie dat un verdict `n cazulMariei {arapova, suspendat\ pen-tru doi ani `n urma depist\rii po -zitive.

Hackerii ru[i vs adev\r

Tot ei au intrat pe contul atleteiruse Iulia Stepanova, cea care atras semnalul de alarm\ `nleg\tur\ cu dopajul `ncurajat destat al sportivilor ru[i. Unul din-tre posibilele motive ale ataculuiar fi `ncercarea de a afla loca]ia

atletei, care fuge de autorit\]ileruse[ti, mai ales dup\ ce Putin aar\tat-o cu degetul [i a numit-o„Iuda“.

Hackerii ru[i vs Hillary

Acela[i grup – acela[i, da, este re-alitate, nu un film de ac]iune – aatacat [i adresele de e-mail ale un-or oficiali de rang `nalt din Par-tidul Democrat din Statele Unite,chiar de dou\ ori: o dat\ `n lunaiunie [i o dat\ `n luna septembrie.

Printre documentele ob]inutese num\r\ datele personale ale do-natorilor partidului, strategia destrângere de dona]ii, precum [inumerele de mobil ale unor anga-ja]i de la Casa Alb\. Vorbind de-spre acest incident la CNN, OliverStone [i-a promovat cel mai re-cent film al s\u despre EdwardSnowden, americanul care a f\cutpublice mii de secrete de stat aleSUA. Filmul a fost lansat pe 16septembrie.

Hackerii ru[i vs„New York Times“

O intruziune mai redus\ ca am-ploare a avut loc [i `mpotriva ce -lor de la „New York Times“, po -sibil `n `ncercarea de a ob]ine in-forma]ii confiden]iale despre an-chetele `n desf\[urare, contactedin guvern [i informa]ii sensibilenepublicate.

Hackerii ru[i, func]ionari la stat

Grupurile din spatele acestoracestor atacuri par s\ fie finan]ate

de statul rus [i s\ aib\ leg\tur\ cuserviciile secrete. Lucrul este, de-sigur, foarte grav [i arat\ o men-talitate periculoas\ de R\zboiRece. Dar mai exist\ [i o alt\ mo -dalitate de a privi lucrurile: hack-erii \[tia sunt, cum ar veni, un felde angaja]i la stat. Numele lor descen\ sunt Fuzzy Bear (Ursule]pufos) [i Guccifer 2.0. S\ petrecemun minut `ncercând s\ ni-l `nchi -puim pe Ursule] Pufos semnând`n condica de prezen]\ a lui Putinla [apte diminea]a [i speriat c\ os\-l prind\ [eful c\ joac\ Solitaire`n loc s\ destabilizeze planeta. Arie[i un film foarte bun.

Am urm\rit foarte atent dezbate-rile pe Legea D\rii `n Plat\ cumult timp `nainte de a fi publicat\`n Monitorul Oficial, am ascultatspe ciali[ti `n emisiunile de la ra-dio, am citit cu aten]ie argumente-le legiuitorilor [i comunicatele depres\ ale b\ncilor. {tim c\, pân\acum, `n jur de 4.000 de români aucontactat b\ncile pentru a leanun]a c\ vor s\ beneficieze deprevederile legii [i s\ dea casele ̀ nplat\. Jum\tate dintre ace[ tia nuau avut `ntârzieri la plata credite-lor imobiliare.

~ntre timp, Raiffeisen Bank asolicitat Parlamentului s\ „rezol-ve“ problema, altfel grupul finan-ciar austriac ar putea trece la re-presalii. Institu]iile bancare, `nansamblu, a[teapt\ cu sufletul lagur\ ca judec\torii Cur]ii Consti-tu]ionale s\ `nceap\ s\ le judece

excep]iile de neconstitu]ionale ri-dicate: `ncalc\ sau nu proprieta-tea actul normativ?

Despre b\nci [i Parlament. Le-gea D\rii `n Plat\ a ajuns s\ fie`mpins\ pe agenda legislativului`n siajul scandalului uria[ gene-rat de cre[terea ce p\rea nest\vi-lit\ a valorii francului elve]ian `nraport cu leul. De ochii poporului,deputa]ii [i senatorii erau obliga]is\ fac\ ceva care s\ dea bine. {i,cum controlul cursului valutardep\[ea vizibil „libertatea de mi[ -care“ a parlamentarului, iar pla-fonarea prin lege a ratelor ]inândcont de un curs de schimb franc el-ve]ian-leu `nregistrat `n cambria-nul târziu ar fi fost o utopie, s-ascos din sertar Legea Falimentu-lui Personal. A fost repede aban-donat\, deoarece b\ncile au reu[its\ `[i impun\ repede punctul de

vedere, interven]ia BNR fiind [iea hot\râtoare. Nici b\ncile [i niciBNR nu au mai reu[it s\ fie la felde vigilente `n cazul d\rii `n plat\(sau cel pu]in a[a au l\sat impre-sia). Din punct de vedere al circui-tului parlamentar de la ini]iativ\la lege publicat\ `n Monitorul Ofi-cial, darea `n plat\ a avut un par-curs exemplar. A fost dezb\tut\ lanesfâr[it `n studiourile TV, a fostretrimis\ la Parlament de Pre[e -dinte, a fost reanalizat\, au fostaudia]i la comisiile de specialitatebancherii priva]i [i reprezen tan -]ii b\ncii na]ionale. Obosit, Mu-gur Is\rescu le-a repro[at `n moddeschis b\ncilor comerciale ([i or-ganiza]iilor patronale ale acesto-ra) c\ au l\sat singur\ BNR ̀ n lup-ta cu legiuitorul [i c\ ar fi pututlupta mai bine [i cu argumentelede partea lor. ~n ceasul al 13-lea,reprezentan]ii b\ncilor au decla-rat c\ mai bine se adopta legea fa-limentului personal, cea `ngro-pat\ prin lobby-ul lor. Astfel audescoperit bancherii str\ini ade -v\rul din zicala româneasc\: „un-de dai [i unde crap\!“.

Despre clien]i [i cei care vor s\`[i cumpere o cas\ acum. Pân\ `nziua `n care pia]a imobiliar\ va fiinundat\ de casele date ̀ n plat\ vamai trece mult\ ap\ pe Dâm bo -vi]a, pentru c\ institu]iile credi-toare s-au preg\tit de o b\t\lie pevia]\ [i pe moarte `n Justi]ie [i pecanalele diplomatice [i parlamen-tare pentru ca legea s\ nu ajung\s\ fie aplicat\ vreodat\. ~ntretimp, primii afecta]i cu adev\ratau fost aceia care voiau s\-[i ia ocas\ pe credit acum, `n special ti-nerii. Pentru un apartament mo-dest, un tân\r ar trebui s\ ia de lamama ori s\ aib\ puse deoparteni[te miliarde de lei vechi pentrua-[i permite avansul. Asta indife-rent de valoarea salariului. R\z -bunarea bancherilor a fost bloca-rea credit\rii imobiliare. Un blocajcare nu `i afecteaz\ numai pe ceicare vor s\ se mute de la p\ rin]i,dar [i pe dezvoltatorii imobiliari,de exemplu. ~nc\ nu s-au f\cut cal-culele (e prea devreme) ca s\ ned\m seama ce pierderi va suferieconomia `n ansamblul r\zboiul labaionet\ pe darea `n plat\. Poate

cel mai puternic argument adus despeciali[ti ̀ n privin]a felului ̀ n ca-re „a trecut“ legea este acela legatde plafonul prea mare.

Unde mai este rolul de protec]iesocial\ anun ]at de legiuitor, dac\uzând de prevederile actului nor-mativ vor putea fi `napoiate b\n -cilor [i casele de vacan]\ de pe ma-lul m\ rii cum p\rate de teribili[ticare fie s-au plictisit de ele, fie numai vor s\ pl\ teasc\ rata pentruceea ce [i-au dat seama, ̀ ntre timp,c\ a fost un moft? Dup\ aceea, ca-re este limita pân\ la care se poatemerge prin tr-o lege `n direc]iaschimb\rii termenilor unui con-tract privat semnat ̀ ntre un client[i o banc\?

Tema disciplin\rii b\ncilor im-perialiste hulpave a devenit unafoarte la mod\ pretutindeni pema pamond. ~n realitate, dincolode propagand\ politic\, lucrurilese dovedesc mult mai complicatepentru orice sistem democratic [icu o economie de pia]\ func]iona -l\. Un subiect asupra c\ruia avemmotive s\ ne p\str\m privirea a]in-tit\ [i `n perioada urm\toare.


opinii « 13

Hackerii ru[i care au... Stai. Ru[i?De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Doi-zece, prob\!George Onofrei

R\zboiul cu b\ncile are un câ[tig\tor previzibil: b\ncile

Exist\ o scen\ `n filmul Cite[te [i arde, lansat de fra]ii Cohen `n 2008, care `mi placefoarte mult [i mi se pare foarte relevant\ pentru zilele noastre, 2016 toamna. Mai `ntâise `ntâmpl\ un lan] de `ncurc\turi, care aduc povestea `n punctul `n care un antrenor defitness f\r\ creier [i prietena lui obsedat\ de chirurgie plastic\ `ncearc\ s\ vând\Ambasadei Rusiei ni[te informa]ii total nerelevante apar]inând unui fost agent CIA.

Succesul:– disc de platin\ pentru un mi -

lion de discuri vândute `n versi-unea single;

– locul 9 ̀ n topul celor mai bunemelodii din toate timpurile („Rol -ling Stone“);

– cel mai emblematic cântecdin toate timpurile (`ntr-un studiurealizat de universitatea Gold-smith [i comandat de Fiat);

– 429 de milioane de vizion\ripe YouTube;

– a stat 184 de s\pt\mâni `n to -purile britanice.

Un succes care nu a f\cut decât

s\-l contrarieze pe Kurt Cobain,liderul forma]iei. „Sunt atâteaalte cântece pe care le-am compus[i care sunt la fel de bune dac\ nusuperioare acestei melodii, cum eDrain You, de exemplu“, spuneaartistul `ntr-un interviu acordatrevistei „Rolling Stone“ cu un an`nainte de moarte.

De fapt, preg\tind lansarea al-bumului Nevermind, nici trupa [inici produc\torii habar n-aveauc\ aceast\ pies\ avea s\ aib\ unasemenea impact, profund [i lon -geviv. Single-ul a fost lansat pe

10 septembrie, cu scopul de a„`nc\lzi“ publicul pentru lansareaalbumului [i pentru cel de-al doi -lea single, Come as You Are, con-siderat mult mai comercial pen-tru formatele mainstream. Istorias-a scris altfel.

Dup\ ce Smells like Teen Spirits-a dovedit un megasucces nea[ -teptat, „Rolling Stone“ scria c\pie sa este „un imn al (sau `m po -triva?) genera]iei «De ce s\ ̀ n trebide ce?», dar nu-l considera]i peKurt Cobain purt\torul de cuvântal acestei genera]ii!“. Exact asta

avea s\ se `ntâmple `ns\, cu ceidin Nirvana ca poster-boys pentruGenera]ia X, savurând probabilironia situa]iei.

C\ci Smells like Teen Spirit nua fost niciodat\ gândit ca un mesajsau o declara]ie de vreun fel.Poves tea spune c\ titlul piesei i-afost sugerat lui Cobain de iubitasa de atunci, Kathleen Hanna dela trupa Bikini Kill, care a scris cusprayul pe perete „Kurt SmellsLike Teen Spirit“, la ca p\tul uneinop]i de be]ie [i graffiti `n Seattle.Kurt a fost mult\ vreme convins

c\ Hanna `i complimenta felulrebel de a fi. A aflat apoi c\ TeenSpirit era o marc\ de deodorant defete, pe care o folosea iubita sa.

Mesajul piesei? Hmm, greu de`n]eles, cu atât mai mult cu câtCobain a schimbat deseori expli-ca]iile date `n interviuri. ~n gene -ral, a admis c\ Smells like TeenSpirit reprezint\ dezgustul luifa]\ de „apatia genera]iei mele,fa]\ de propria mea apatie [i lips\de coloan\ vertebral\“.

Basistul Kurt Novoselic `nt\ -re[te aceast\ idee: „Kurt dis pre -]uia cu adev\rat mainstream-ul.Despre asta este vorba `n melodie:mentalitatea de mas\ a confor-mit\]ii“.

Iar bateristul Dave Grohl (des-tinat unui mare succes cu trupasa, Foo Fighters, dup\ decesul tru-pei Nirvana) r\stoarn\ completlucrurile: „Când `l vezi pe Kurtimprovizând versurile unui cân-tec cu cinci minute `nainte s\-lcânte, c\ este cam greu s\ crezi c\`n cântec chiar vorbe[te despre ce-va anume. De fapt, ai nevoie deni[te silabe care s\ umple un spa -]iu [i care s\ rimeze“.


14 » interna]ional

Acum 25 de ani, spiritultân\r urca `n Nirvana

Suplimentul lui Jup

Adic\, altfel spus, s-a`mplinit un sfert de secolde când Nirvana, o trup\obscur\ din Seattle, alansat pe pia]\ un single,Smells like Teen Spirit,care avea s\ schimbeistoria muzicii, s\ deavoce unei genera]ii [i s\aduc\ rockul alternativ `nmainstream.

Pe 13 septembrie 1996, Tupac Shakur, faimosul rap-per american, era asasinat la Las Vegas. Dup\ 20 deani, mitul lui Tupac ([i misterul mor]ii sale) sunt in-tacte [i stârnesc `n continuare pasiuni.

Artist marcant al genera]iei sale, n\scut `ntr-ofamilie foarte implicat\ `n mi[c\rile contestatareafro-americane gen Black Panthers, Tupac a creat unrap „violent [i poetic“ ce a rezonat cu publicul dinanii ’90 [i de dup\. „Un personaj multidimensional, ac\rui oper\ a trecut dincolo de muzic\, un personajce a devenit un simbol social“, spune Olivier Cachin,specialist `n muzica de gen.

„Secretul geniului lui Tupac era ascuns `n bi -blioteca sa“, scrie „Slate“. Mare admirator al luiMachiavelli (chiar `[i spunea „Makaveli“), Tupac,conform „Slate“, citea enorm: Principele lui Machi-avelli, And Still I Rise de Maya Angelou, mult Shake-speare, De veghe `n lanul de secar\ de J.D. Salinger,Zen [i arta repar\rii motocicletei de Robert M. Pir-sig, How to Argue & Win Everytime de GerrySpence, Thoughts and Meditations de Khalil Gibran,Part of My Soul Went with Him de Winnie Mandela,Native Son de Richard Wright, R\d\cini de Alex Ha-ley etc.

De la asemenea lecturi s-a tras u[urin]a cu carerapperul folosea cuvintele, crede Michael Eric

Dyson, autor al biografiei Holler If You Hear Me:Searching for Tupac Shakur. Fiindc\, spune Dyson,Tupac citea `ncontinuu, pe drumuri, `ntre sesiunilede `nregistr\ri, `n `nchisoare.

„Aici se na[te legenda lui Tupac“, scrie „Slate“,„`n capacitatea de a folosi imageria de gangster cutexte implicate politic, profunde, deseori `n opozi]iecu cli[eele rap West Coast din epoc\. Iar numeroase-le lui lecturi au un cuvânt greu de spus aici“.

Tupac [i biblioteca sa


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Orhan Pamuk: „Turcia se `ndreapt\ spre un regim de teroare“

Orhan Pamuk a fost revoltat de re]inerea unui jurna list [i in-telectual `n valul de arest\ri ce a urmat presupusei tentativeratate de lovitur\ de stat. „Sunt foarte furios, `mi exprim crit-ica cea mai virulent\ contra arest\rii scriitorului Ahmet Al-tan, una dintre cele mai importante semn\turi din presaturc\, [i a fratelui s\u, Mehmet Altan, profesor universitar [ieconomist de renume“, scrie Pamuk. „Suntem pe cale s\ ne`ndep\rt\m cu cea mai mare vitez\ de un stat de drept, spreun regim de teroare“, scrie Orhan Pamuk, care nu s-a sfiit s\critice regimul Erdogan [i ̀ nainte de lovitura de stat, stârnindfuria atât a conduc\torilor Turciei, cât [i a islami[tilor.

„De azi `nainte, libertatea gândiriinu mai exist\. ~n Turcia, `ncetul cu`ncetul, sunt b\ga]i `n celul\ to]icei care `[i permit s\ aduc\ fie [i cele mai mici critici ac]iunilorguvernului“, denun]\ scriitorulturc, laureat al premiului Nobelpentru literatur\ `n 2006, `ntr-un comentariu publicat decotidianul „La Repubblica“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Pe scurtn „Charlie Hebdo“ a provocat din nou furie dup\ ce a publicat o ca -ricatur\ ce ironiza dezastrul provocat de cutremurul din Italia. Dincauza acestei caricaturi, publica]ia satiric\ a fost dat\ `n judecat\„pentru def\imare“ de c\tre municipalitatea din Amatrice. „Pen-tru noi este doar un desen de umor negru, a[a cum am mai f\cut [ipân\ acum, nu are nimic extraordinar“, a explicat Riss, directorulpublica]iei, `ntr-un interviu pentru „France Inter“. „Moartea estetotdeauna un tabu, dar [i acest tabu trebuie uneori `nc\lcat.“

n Michael Moore nu mai are priza de odinioar\; noul lui documen-tar, Where to Invade Next, o satir\ „acerb\“ a societ\]ii americane,a fost prezentat `n avanpremier\ la festivalul de la Deauville, dar afost primit cu r\ceal\ de presa european\ care l-a taxat drept „pam-flet necinstit“ [i „documentar de rea-credin]\“.

nPrimul exemplar al albumului The Beatles (The White Album) alcelebrului cvartet britanic s-a vândut la licita]ie pentru suma de620.000 de euro, un record validat de noua edi]ie din Guiness Book.Albumul de vinil, inscrip]ionat cu num\rul 0000001, a fost `n pose -sia lui Ringo Starr.

n ~n toamna anului 1965, Jorge Luis Borges a ]inut patru conferin]edespre tango, la Buenos Aires. Textul acestor patru interven]ii afost publicat acum pentru prima oar\ `n Spania de c\tre EdituraLumen, sub titlul El Tango. Acest material inedit are [i o istorie:ma nuscrisul original s-a pierdut, dar o `nregistrare audio pe band\de magnetofon a fost p\strat\, iar autenticitatea ei a fost confirmat\de Maria Kodama, v\duva scriitorului, acum trei ani.

n Sully, filmul biografic realizat de Clint Eastwood, i-a permis ac-torului Tom Hanks s\ revin\ `n fruntea box-office-ului americanpentru prima dat\ ̀ n ultimii nou\ ani, de la succesul cu ~ngeri [i de-moni. De[i n-a mai jucat `n ultima vreme `ntr-un film care s\ aib\un asemenea succes, Tom Hanks r\mâne pentru cel de-al cincileaan consecutiv actorul preferat al americanilor, devansându-i peJohnny Depp, Harrison Ford [i Denzel Washington.

nStan Lee, creatorul celor mai populari supereroi Marvel, ar puteadeveni eroul unui film biografic atipic la care se gândesc stu-diourile 20th Century Fox: un film de ac]iune care se petrece ̀ n anii’70 [i ̀ n care Stan Lee trece prin aventuri care ̀ i inspir\ crearea per-sonajelor Spider-Man, Iron Man, Thor etc. „Ceva `n vena lui Kings-man [i a filmelor James Bond cu Roger Moore“, explic\ produ -c\torii Marty Bowen [i Wyck Godfrey.

Fredrick Forsyth se las\ de thrillereFostul spion renun]\ la fic]iune,fiindc\ „nu mai are ce spune“ [ifiindc\ so]ia lui crede c\ este preab\trân, scrie „The Guar dian“.

La 78 de ani [i dup\ ce a vân-dut peste 70 de milioane de exem-plare din romanele sale, scri-itorul britanic spune c\ renun]\la thrillere, fiindc\ so]ia l-a con-vins c\ este prea bâtrân pentru amai c\l\tori ̀ n locuri periculoasepentru documentare.

„E[ti prea batrân, zonele asteasunt foarte primejdioase [i numai po]i s\ fugi ca pe vremuri“,

i-ar fi spus so]ia dup\ ultimac\l\torie a lui Forsyth `n Soma-lia, unde s-a documentat pentruromanul The Kill List. Forsythes-a ap\rat spunând c\ a `ncercats\ se documenteze online despreSomalia, dar a fost „foarte deza -m\git“, a g\sit doar ni[te statistici,„dar nu ceea ce doream, adic\ s\prind atmosfera ]\rii“.

Forsythe, a c\rui carier\ a fostlansat\ `n 1971 de succesul ro-manului s\u de debut, Ziua {a -calului, afirm\ c\ ast\zi „nu maiare ce spune“ [i c\ autobiografia

sa, The Outsider, ap\rut\ anultrecut, a fost „cântecul lui de le -b\d\“.

~n The Outsider, Forsyth a re-cunoscut c\ a fost agent al MI6, fi-ind recrutat `n timpul unei c\ -l\torii ca jurnalist `n Nigeria, `n1968, [i c\ fost `n misiuni `n Eu-ropa de Est.

De asemenea, a dezv\luit c\,`nainte de a le livra editorului, ̀ [itrimitea romanele la MI6, pentrua fi sigur c\ nu dezv\luie detaliisensibile.

De ce unele mame de b\ie]i devinsoacre r\ut\cioase, nu a[ putea s\v\ zic, pentru c\ nu prea discut cumama treburi comportamentale.Cert este c\, uneori, orice ar face no-ra, nu se ridic\ nici pe departe lanivelul a[tept\rilor pe care mamalui le avea raportat la puful `n caretrebuie ]inut odorul. E un soi de

posesivitate m\measc\, pornit\poate din ideea c\ alt\ duduie, maitân\r\ [i mai voluptoas\, ì fur\b\ie]elul pe care s-a chinuit atâ]iaani s\-l creasc\.

Cel mai nedrept este atunci cândnora chiar nu este vreo puturoas\,ci dimpotriv\. Abia atunci conflic-tul se ascute, fiindc\ socro[eniachiar are adversar. Tanti Matilda`[i sim]ea pozi]ia alfa amenin]at\tocmai de faptul c\ Mioara f\cea to-tul foarte bine. Cum s\ nu te ia to]idracii când vine fiul la tine [i l̀ puis\ crape, iar el ]i-o trânte[te denic\ieri, c\ ciorba e bun\, aproape

la fel de bun\ ca a ei? Dar ce naiba ̀ ipune `n plus? Sigur se duce la vreovr\jitoare, s\-l `mbrobodeasc\ [i s\-i lege mirosurile.

Vizita mamei lui nu trebuieanun]at\, e ca un fel de drept consti-tu]ional prezumat. Pac, un deget pepantofar. Zero praf, pfff. Pac, u[a ladulap, chilo]ii c\lca]i [i `mp\turi]i.Of, [i se sim]ea o arom\ atât depl\cut\ dinspre buc\t\rie, de `]i ve-nea s\ te arunci pe geam de ciud\.

Zâmbitoare ca `ntotdeauna,Mioara ̀ i trage soacrei un s\ru’ mâna

s\ se aud\ `n tot blocul, ca s\ fie [imartori la o adic\. Apoi ì toarn\ ocafea [i `[i continu\, cu ambele mâini, precum un pianist experi-mentat, lucrul la aragaz. Al naibiipui de scorpie, f\cea exact ce [tia c\ì place lui. Salat\ de vinete cu ardeicop]i [i tocan\ de ciuperci cu ceap\mârâit\. Mioara, s\ ai grij\, mam\,vinetele astea sunt cam prea f\cute,o s\ put\ a afumat. Nu o s\ miroas\,o s\ put\, a[a a zis, evident in -ten]ionat. Dar nici ea nu credea cespune, [tia prea bine c\ vinetele

alea erau coapte perfect, ba chiarmai bine decât le-ar fi f\cut ea.

Mam\ soacr\, te rog frumos, fiipu]in atent\ la tocana asta, c\ amuitat s\ cump\r cimbru. Revin ime-diat.

Sigur, draga mea. {i, r\mas\ sin-gur\, scoate cea mai mare oal\.Pune `n ea tot ce era pe aragaz [iface un carcalac de vinete, ardei [itocan\ de ciuperci, pe care `ncepes\-l amestece la foc m\ri[or, cu omin\ mul]umit\, ba chiar bol-borosind o roman]\.

~ntâmplarea face c\ el a ajunsacas\ chiar atunci. Hai, puiule, c\nu mai pot de treab\! Mioara umbl\fleaura prin ora[ [i eu m\ spetescpentru tine. A[eaz\-te la mas\, ]i-af\cut mama zacusc\.


16 » fast food

Acum Puiu `[i `nchide personaje-le aproape trei ore `n acela[i apar-tament. Povestea din Sieranevadase petrece aproape `n timp real,urm\rind membrii unei familii laparastasul de 40 de zile de la moar-tea rudei Emil. Personajele celemai pregnante sunt b\iatul mor-tului, Lary (Mimi Br\nescu), [i fii-ca Sandra (Judith State), so]ia(Dana Dogaru), cumnatele (AnaCiontea [i Tatiana Iekel), nora(C\t\lina Moga). Nu multe se`ntâmpl\ `n apartamentul arhi-plin, dar multe se discut\ „pân\vine popa \sta“. C\ci popa se las\a[teptat, iar mica regie tradi]io-nal\ cu cineva din familie care s\`mbrace un costum nou plus sluj-ba propriu-zis\ trebuie bifate cas\ se poat\ trece `n fine la sarma-le. Deci, pân\ la momentul culmi-nant (venitul popei sau prazni-cul?), personajele nu au ce face `nafar\ de a discuta despre tot [i de -spre nimic, despre universul ma-re [i universul mic – printre alteledespre comunism, teoriile conspi-ra]ioniste despre 11 Septembrie2001 vs adulterul unchiului Toni(regretatul Sorin Medeleni).Spa]iul e inten]ionat claustrofobic[i discu]iile sunt uneori redun-dante ori stridente, dar Puiu

conduce briliant ansamblul dizar-monic de personaje mereu `nmi[care prin cas\ [i care vorbesc`n acela[i timp din buc\t\rie, su-fragerie sau dormitor, care ]ip\,râd [i plâng exact ca-n via]\. Iarnoi râdem din sal\, pentru c\ nerecunoa[tem `n ele.

Ar fi interesant de psihanalizatmecanismul leg\turii pe care Pu-iu o face `ntre România [i moarte,pentru c\, de la L\z\rescu `ncoa-ce, deci trecând prin Aurora, inte-resul lui pentru lumea `n caretr\ie[te se `ntrep\trunde cu o fas-cina]ie – nu morbid\, ci tot maimetafizic\ – pentru ce e dincolo.~n timp, poate [i pentru c\ a pier-dut mai mul]i apropia]i, printrecare tat\l, rela]ia lui cu lumea s-amai `ndulcit. ~n Sieranevada mo-mentele de umor r\u, caustic, vinla pachet cu o nostalgie care, teo-retic, e nostalgia mortului pentruce a l\sat `n urm\. Directorul deimagine Barbu B\l\[oiu (oximo-ronic, a f\cut [i imaginea la Selfie69) pune `n a[a fel aparatul `ncâts\ sugereze [i prezen]a mortului,(„autorul filmului e mortul“, spu-ne Puiu `ntr-un interviu), dar [idistan]a pe care acesta o are fa]\de cei vii. Noi, cum ar veni, st\mpe locul mortului. Cum `ntre noi

[i personaje se afl\ ecranul, re-zult\ nu doar c\ suntem [i noi au-torii filmului, dar [i c\ `ntr-o alt\paradigm\ suntem mai mor]i de-cât personajele vii („{i câ]i eramvii, ne socoteam mor]i [i umblamame]i]i“, scria Gellu Naum `nain-tea romanului Zenobia, citându-lpe cojocarul Ioan Dobrescu de la1813, [i acelea[i cuvinte le preia [iRadu Jude `n Aferim!). Probabilc\ Puiu nu s-a gândit la un astfelde statement, la o profesiune decredin]\ `n care adev\rul artei s\fie mai presus decât adev\rul

vie]ii. Poate dimpotriv\, de[i dac\n-ar crede c\ arta e mai impor-tant\ decât via]a poate c\ s-ar apu-ca de f\cut papuci.

Filmul e foarte dens [i fiecarespectator probabil c\ filtreaz\ ce ise potrive[te mai bine structurii[i experien]ei sale de via]\. Eu amcuplat cu privirea limpede a mor-tului fa]\ de ce a l\sat `n urm\.Ajuns dincolo, i s-au revelat toate[i i s-au sp\lat ochii. ~nainte de a-[i lua un ultim adio de la ai lui [ide la lume, prive[te `napoi f\r\ s\judece [i `l vede pe fiecare a[a

cum e. Lumea asta e g\l\gioas\,mizerabil\, nedreapt\, frumoas\,grea [i e greu s\ te despar]i de ea`ntr-un film de o or\ jumate. ~i daidreptate eroului nev\zut care `[iface de lucru `n hol, pe muchiaecranului.

Sieranevada, de Cristi Puiu. Cu: Mimi Br\nescu, Judith State, BogdanDumitrache, Dana Dogaru, SorinMedeleni, Ana Ciontea, RolandoMatsangos, C\t\lina Moga, MarinGrigore, Tatiana Iekel, Marian Râlea,Ioana Cr\ciunescu, Ilona Brezoianu,Simona Ghi]\, Valer Dellakeza, AndiVasluianu, Mara Elena Andrei

Film

Iulia BlagaPân\ vine popa \staDup\ incizia pe lung din Moartea domnuluiL\z\rescu, na[ul Noului Cinema Românesc opereaz\ o t\ietur\ proasp\t\ `n societatea contemporan\, de data asta `n profunzime (nu c\ cealalt\ ar fi fostsuperficial\). ~n 2005 surprindea societatea prinrico[eu, prin intermediul medicilor [i asistentelor cu care un b\rbat foarte bolnav interac]ioneaz\ peparcursul ultimei sale nop]i, plimbat de la un spital la altul. (Debutul, Marfa [i banii, era tot roadmovie.)

535

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Genez\ la borcan

535 sdc 01 layout 1 - suplimentuldecultura.ronoastre, 2016 toamna. mai `ntâi se `ntâmpl\ un lan]...

Documents