filb, cadoul plin · zilele, cu personajele lui binecu-noscute (`ntâmpl\tor, cele dou\ fragmente...

$: FILB, cadoul plin · zilele, cu personajele lui binecu-noscute (`ntâmpl\tor, cele dou\ fragmente s-au completat foarte bine, redând o parte din peisajul prim\riilor de sector),$
ANUL X » NR. 464 » 13 – 19 decembrie 2014 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Cum `mi daupasiunea maideparte

Iulia Blaga

N-am avut nici o tangen]\ cuvoluntariatul pân\ când CorinaSab\u nu mi-a trimis un anun]despre o funda]ie, AjungemMari, care organiza Programul„D\-]i pasiunea mai departe“ `ncentrele de plasament din Bu-cure[ti. C\utau tineri, mai alesliceeni – noi eram cele mai ba-be. Ne-au pus s\ complet\m on-line ni[te formulare despre cinesuntem [i ce vrem [i iat\-ne ac-ceptate. Corina urma s\ fac\ateliere de scriere creativ\, eude cinema.

» pag. 14

» paginile 2-3, 8-9, 11

„Suplimentul de cultur\“dedic\, `n acest num\r,câteva pagini celei de a VII-a edi]ii a FestivaluluiInterna]ional de Literatur\de la Bucure[ti, care aavut loc `n perioada 3-6 decembrie [i care a`ncheiat seria de festiva -luri literare ale anului2014. Pute]i citi o relatarede la FILB semnat\ de Eli B\dic\ [i interviuri cudoi dintre scrii torii invita]ila festival, Immanuel Mifsud [i Andrea Bajani,realizate de Florina P`rjol[i Eli B\dic\.

FILB, cadoul plin de surprize literaredin fiecare an

AVANPREMIER|

Cronic\ de carte

Cum sesfâr[e[tesezonul lacriticii literari

Cristian Teodorescu

Dup\ un excelent volum de ver-suri, Vântureasa de plastic, criti-cul literar Marius Chivu mai sareo dat\ bariera dintre critici [i cri-tica]i. De ast\-dat\ ca autor de pro -z\ scurt\. M\ bucur c\ a f\cu t-o,din dou\ motive: 1. ca s\-[i deasea ma [i el cum e s\ te uite Dum-nezeu pe scaun, la munc\, `n fa]acomputerului, ca prozator; 2. fi-indc\ are stof\ de prozator de ceamai bun\ calitate.

» pag. 10

HélèneGrimaud –~ntoarcere la Salem

„Suplimentul de cultur\“ public\`n avanpremier\ un fragment dinromanul ~ntoarcere la Salem deHélène Grimaud, care va ap\rea`n curând `n colec]ia „BibliotecaPolirom. Seria Actual“, `n tradu -cerea din limba francez\ a luiDaniel Nicolescu.

» pag. 12

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 464 » 13 – 19 decembrie 2014

2 » actualitate

FILB, cadoul plin de surprizeliterare din fiecare an

Eli B\dic\

O (mic\ [i personal\)retrospectiv\

Dac\ primele dou\ festivalurienumerate mai sus sunt „tinere“,având doi, respectiv trei ani[ori,FILB tocmai a `mplinit [apte anifrumo[i de existen]\ [i, vorba luiBogdan-Alexandru St\nescu, pre -[edintele festivalului, „de la anul,FILB va trebui s\ mearg\ singurla [coal\“.

Tot la [coal\ m\ gândesc [i euuneori când `mi vine `n minteacest festival de literatur\ c\ci,atunci când ap\rea, eram stu-dent\ ̀ n anul al II-lea. Nu auzisemde aceast\ ̀ ntâlnire literar\ de an-vergur\, dar, `n anul al III-lea, aajuns [i la urechile noastre vestea,prin holurile Facult\]ii de Litere,[i ne-am dus, cu mic, cu mare, a[spune, la M}R. Mi-aduc aminte [iacum c\, `n ciuda preg\tirii li-cen]elor, numeroaselor exameneetc., am fost acolo, sear\ de sear\ –n-o s\-l uit niciodat\ pe Peixoto, deexemplu, care s-a ales ̀ n seara res-pectiv\ cu mult mai multe fane de-cât, probabil, se a[tepta. ~ntretimp, FILB-ul [i-a schimbat pe-rioada desf\[ur\rii – atunci avealoc la sfâr[itul lui octombrie –, avenit cu din ce `n ce mai mul]iscriitori, atât din România, cât [idin zeci de alte ]\ri, [i-a format unpublic fidel, s-a str\duit, an de an,s\ ne provoace [i s\ ne cultive – cuajutorul FILB-ului am aflat de nu-mero[i scriitori din Ucraina,

Ungaria, Rusia, Albania, Bulga-ria, Muntenegru, Georgia, Siria,Jamaica [.a.m.d. –, [i-a chinuit or-ganizatorii (Oana Boca, Bogdan-Alexandru St\nescu, Vasile Ernu[i Ioana Gruenwald), punându-i`n dificultatea de a g\si constantsponsoriz\ri pentru ca acesta s\aib\ loc [i, printre atât de multealtele, a devenit cel mai importantfestival independent de literatur\de la noi.

La FILB, mon[er!

Glis\m, `ncet, dar sigur, spre cuma fost [i ce s-a `ntâmplat, discutat,dezb\tut s\pt\mâna trecut\ laM}R, ̀ n cadrul Festivalului Inter-na]ional de Literatur\ de la Bucu-re[ti. Din capul locului m\rturi-sesc c\ n-a fost chip s\ ajung la ce-le trei evenimente conexe festiva-lului, de[i ele se anun]au a fi inte-resante – un salon literar cu Kris-ztina Tóth [i Cezar Paul-B\descu,la Libr\ria Bastilia, cu tema„Schimbarea de regim `n literatu-ra contemporan\“, o `ntâlnire in-cendiar\ cu Marius Daniel Popes-cu, `nso]it de moderatorii AndreiCr\ciun [i Vlad Stoicescu, laLibr\ria C\rture[ti, cu titlul „I’mAn Alien in Switzerland“ [i o dis-cu]ie cu Paul McAuley [i Richard

Morgan, doi autori de SF & F, cuparticiparea lui Alis Vasile [i ascriitorului [i editorului MichaelHaulic\, care s-a petrecut la bi-blioteca British Council România.Ar fi bine ca, de anul viitor, aces-tea s\ nu se mai suprapun\ serilorde festival, a[a cum s-a `ntâmplatacum, cu o singur\ excep]ie.

Edi]ia de anul acesta a adusni[te premiere ̀ n istoria festivalu-lui: prima ar fi evenimentele decare v\ pomeneam mai devreme;cea de-a doua, faptul c\ FILB a du-rat patru, [i nu trei zile, a[a cum afost ̀ n trecut – ceea ce a influen]at,evident, [i num\rul de scriitori in-vita]i, mult mai mul]i decât laedi]iile precedente –, iar cea de-atreia, o sear\ dedicat\ literaturiiScience Fiction [i Fantasy, omi[care `ndr\znea]\, extrem debine primit\ de publicul bucu -re[tean.

Dac\ tot am amintit de invita]i,se cuvine s\-i [i numesc. Astfel, `nordinea ̀ n care au ap\rut pe scenaM}R-ului, la Bucure[ti au fostprezen]i Andrea Bajani (Italia),Immanuel Mifsud (Malta), MihaiRadu (România), M. Du]escu (Ro-mânia), Krisztina Tóth (Ungaria),Najwan Darwish (Palestina), Ser-ghei Jadan (prin Skype din Ucrai-na), Radu Vancu (România),

{tefan Manasia (România), AdelaGreceanu (România), Toni Mar-ques (Brazilia), Emilian Galaicu-P\un (Republica Moldova), PetreBarbu (România), Marius DanielPopescu (Elve]ia), Marius Chivu(România), Paul McAuley (MareaBritanie), Richard K. Morgan(Marea Britanie), Sebastian A.Corn (România) [i Michael Hau-lic\ (România). A[adar, nou\spre-zece scriitori din zece ]\ri, to]i culiteraturi puternice, care merit\descoperite, fie c\ vorbim despreromane, proze scurte, poeme, fiec\ vorbim despre literatur\ main -stream sau science fiction [.a.m.d.Cele patru seri au fost moderatede Lumini]a Corneanu, Luiza Va-siliu, Matei Martin [i Oliviu Crâz-nic, jurnali[ti culturali, critici li-terari sau chiar autori, care [i-au`ndeplinit exemplar misiunea,reu[ind ca, prin `ntreb\rile lor, s\incite scriitorii, s\ deschid\ noipun]i de leg\tur\ `ntre literaturidiferite, s\ `ncurajeze spectatorii`n a adresa, la rândul lor, `n -treb\ri (ba chiar [i scriitorii de pescen\ au pus `ntreb\ri colegilorde festival). Mai mult, gra]ie [iunora (scriitorilor), [i altora (mo-deratorilor [i organizatorilor),FILB [i-a p\strat atmosfera inti -m\, relaxa(n)t\, cald\, deschis\,

n-am auzit discursuri autiste, nus-a folosit un limbaj de lemn (badimpotriv\), nu s-a discutat `n -crun tat [i `ncrâncenat. Ceea ce este, fire[te, o izbând\.

Prima sear\ (miercuri, 3 de-cembrie) a stat sub semnul tempe-raturii ridicate din Malta [i a lega-liz\rii divor]ului pe insul\ (care aavut loc cu pu]in\ vreme `nurm\). Altfel spus, Immanuel Mif-sud ne-a `ncântat cu exotismuls\u maltez. Dar s-o lu\m cu `nce-putul. Andrea Bajani a citit unfragment din Ogni promessa (Toa-te promisiunile, Editura Einaudi,2010, care nu are `nc\ o versiune`n limba român\), pasaj tradusdin italian\ de Cerasela Barbone[i r\spândit prin sal\ – delicios ac-cent italian a avut Bajani atuncicând vorbea `n limba englez\! I-aurmat Mifsud, cu un fragment dinrecent publicata carte ~n numeleTat\lui ([i al Fiului) [i ap\rut\ laEditura Polirom, distins\ cu Pre-miul Uniunii Europene pentru Li-teratur\, `n 2011 – habar n-aveamcât de lin [i melodic curge limbamaltez\, de aceea tot militez pen-tru lecturile publice, mai ales `nalt\ limb\. Dup\ aceea, scriitoriiromâni Mihai Radu [i M. Du]escuau citit din romanele lor, ambelepublicate anul acesta la Polirom:

Dup\ FILIT (FestivalulInterna]ional deLiteratur\ [i Traducere de la Ia[i, 1-5 octombrie)[i FILTM (FestivalulInterna]ional deLiteratur\ de laTimi[oara, 22-24octombrie), a venitrândul FILB-ului(Festivalul Interna]ionalde Literatur\ de laBucure[ti) s\ ne bucuresim]urile [i min]ile [i s\`ncheie, `ntr-o not\vesel\ [i optimist\, seriade festivaluri literare aleanului 2014.

© C

ristin

a Fo

arf\

Sebastian, ceilal]i [i-un câine, res-pectiv Uranus Park, amândou\buc\]i din Bucure[tiul cel de toatezilele, cu personajele lui binecu-noscute (`ntâmpl\tor, cele dou\fragmente s-au completat foartebine, redând o parte din peisajulprim\riilor de sector), bine contu-rate, cu un strop de umor [i unultragic. Discu]iile de dup\ lecturi s-au `nvârtit `n jurul Bucure[tiu-lui (v\zut de cei doi români, dar [ide Bajani), arhitecturii, istoriei [ischimb\rilor lui, Europei de Est,privit\ din afar\, operelor autori-lor, contradic]iilor, surselor de in-spira]ie, surselor stilistice, doarpentru a eviden]ia câteva dintretemele, subiectele ridicate la fileude Lumini]a Corneanu.

Cea de-a doua sear\ FILB (joi, 4decembrie) poate fi rezumat\ printrei cuvinte: poezia la putere. {iasta chiar dac\ autoarea ma-ghiar\ Krisztina Tóth a citit o nu-vel\ – din volumul Pillanatra-gasztó (Superglue, Editura Mag-vet , 2014), fragment tradus din lim -ba maghiar\ de Andrei Dósa, unadintre cele mai lungi [i alerte lec-turi de la festival. PalestinianulNajwan Darwish, cel care era câtpe ce s\ nu mai poat\ participa,din pricina `ntârzierii vizei, a aless\ citeasc\ un singur poem `narab\, uitându-se constant la reac -]iile din sal\, dup\ care a l\sat-ope Luiza Vasiliu, moderatoareaserii, s\ continue lectura cu `nc\dou\ poeme minunate, dureroase,`n limba englez\. O experien]\foarte pl\cut\ a fost [i s\-i ascultpe cei trei poe]i români, RaduVancu – care a citit din Sebastian`n vis (Tracus Arte, 2010) –, {tefanManasia – care a citit câteva poe-me postate, de-a lungul timpului,pe Facebook, dar [i din volumulcartea micilor invazii (Cartea Ro-mâneasc\, 2008) – [i Adela Grecea-nu, cu fermec\toarele poezii dinvolumul proasp\t ap\rut la Car-tea Româneasc\, {i cuvintele s`nto provincie. Un moment-cheie allecturilor a fost [i cel ̀ n care ucrai -neanul Serghei Jadan, r\masacas\ din pricina tensiunilor din]ara natal\ – de altfel, Jadan esteun veteran al EuroMaidanului [ia participat, de-a lungul timpului,activ la proteste –, a intrat `nleg\tur\ direct\ cu oamenii de laClubul }\ranului Român prin in-termediul Skype. Acesta a citit câ-teva poeme ̀ n limba rus\, cu patos,o muzicalitate dur\ [i o intona]ieadecvat\, traducerea fiindu-ne asi-gurat\ de Vasile Ernu. Poetulucrainean a `ncheiat lecturile dincea de-a doua sear\ de festival,promi]ând c\ anul viitor va fi pre-zent, ̀ n carne [i oase, la Bucure[ti.

Luiza Vasiliu a condus conver-sa]iile care au urmat lecturilor,punând accentul pe poezia politic\,

pe puterea literaturii scriitorilorinvita]i, istoria e[ecurilor perso-nale ca poe]i, recomand\ri de poe-zie care de[urubeaz\ capetele –fac o mic\ parantez\ pentru a pre-ciza c\ Adela Greceanu l-a men]io-nat pe Gellu Naum, {tefan Mana-sia ni l-a recomandat pe AndreiBodiu cu Firul alb, Radu Vancupe Philip Levine, Krisztina Tóthpe István Kemény, pe când Naj-wan Darwish nu s-a putut opri laun singur poet, afirmând c\ aceas-ta este „o list\ f\r\ sfâr[it“ [i c\„lectura are de-a face cu norocul;este un destin“. Toate discu]iileau fost foarte interesante, publicula fost receptiv la ceea ce s-a petre-cut pe scen\, `ncurajându-i pe au-tori prin reprize `ntregi de aplau-ze, iar seara de poezie a fost consi-derat\ un adev\rat succes. Miemi-a r\mas `n minte prima `ntre-bare a Luizei Vasiliu, „Din ce suntf\cu]i poe]ii `n ziua de ast\zi?“,ocazie potrivit\ pentru ca Mana-sia s\ ne spun\ c\ s-a construit capoet `n ciuda facult\]ii, R. Vancus\ sus]in\ c\ a fost de o megaloma-nie precoce, [i asta pentru c\ era si-gur, de mic, c\ va fi poet, chiardac\ nu [tia ce `nsemna acest lu-cru, Darwish s\ ne m\rturiseasc\c\ el vede poetul ca pe un istoric [ic\ un poet bun este cel care rateaz\toate celelalte lucruri din via]\,Toth s\ dea o alt\ defini]ie a poetu-lui, pe care ea `l consider\ un ob-servator care `nregistreaz\ tot, iarAdela Greceanu s\ ne povesteasc\despre faptul c\ a `nceput s\ scriepoezie din prea mult\ cumin]enie,dar [i din pricina fr\mânt\rilor [inelini[tilor personale.

~n cea de-a treia sear\ a festiva-lului de literatur\ (vineri, 5 de-cembrie), barometrul veseliei adep\[it limitele normale pentruaceast\ perioad\ a anului. ToniMarques a citit proz\ scurt\ (iar

noi l-am urm\rit pe fi[e, gra]ie tra-ducerii realizate de Anca B\icoia-nu), Emilian Galaicu-P\un ne-aamuzat cu un fragment din roma-nul }esut viu. 10 X 10 (Cartier,2011) – nu v\ spun decât c\ aveade-a face cu un portret bucluca[ allui Lenin –, Petre Barbu ne-a dusla polul opus prin fragmentul ten-sionat din Marea petrecere (Car-tea Româneasc\, 2014), MariusDaniel Popescu (scriitor de succes`n Elve]ia, dar [i [ofer de autobuz[i patronul unei reviste literare)[i-a `nceput lectura men]ionândc\, „oltean fiind, m\ apuc\ sensi-bilitatea“ – a citit, ridicându-se `npicioare, f\r\ microfon, ajutân du-sede mimic\, `nceputul noii salec\r]i, Culorile rândunicii (Poli-rom, 2014), secven]a `nmormân -t\rii mamei naratorului –, iar Ma-rius Chivu, un performer sut\ lasut\, ne-a ̀ ncântat cu un fragmentglossy din povestirea Vieni qua!,parte din volumul de proz\ scurt\Sf`r[it de sezon (Polirom, 2014). Li-teratur\ proasp\t\, a[adar. MateiMartin a fost cel care [i-a prezentatoaspe]ii, pe m\sur\ ce-i invita s\citeasc\, povestind [i câte o anec-dot\, `ntâmplare legat\ de ace[ tia.

S-a vorbit, mai `ntâi de toate,despre condi]ia solitar\ a scriito-rului. Marius Daniel Popescu apunctat, de pild\, c\ „E un mitacesta cu scriitorul solitar. Scrii-torul e la fel ca oamenii care au oalt\ meserie, fie c\ pune o pot-coav\, c\ e osp\tarul care ne ser-ve[te, contabila dintr-un birouetc. Singura chestie e c\ scriitoruleste, s\racul, singurul care n-arediplom\ pentru ceea ce face“, pecând brazilianul Toni Marques avorbit despre faptul c\ scriitorul„este interesat de ceea ce au despus oamenii, a[a c\ st\ `n preaj-ma lor. Nu suntem foarte diferi]ide cei care se adunau `n jurul

focului acum ceva timp. Cuvintelene vr\jesc, ne trag cu totul“. Cuaceast\ ocazie, Emilian Galaicu-P\un a afirmat c\ toate c\r]ile sa-le vin din bibliotec\, Petre Barbuc\ scrisul este, pentru el, o ches -tiune foarte intim\ (povestindu-nec\ so]ia sa nu a [tiut de apari]iaromanului Marea petrecere, ci l-adescoperit, pe cont propriu, `n li -br\rie) [i c\ las\ textul s\ vor-beasc\ `n locul s\u, iar MariusChivu a pus ̀ n discu]ie magia lite-raturii, precizând c\ `i face pl\ce-re [i s\ scrie, izolat, cât [i s\ se`ntâlneasc\ cu publicul. S-a conti-nuat cu ce `i motiveaz\ pe scrii-tori, dup\ o zi plin\ de munc\, s\mai mearg\ acas\ s\ scrie, ce acteincitante folosesc ace[tia pentru ascrie, s-a discutat despre jena de aspune cuiva c\ e[ti scriitor, de -spre c\r]ile autorilor, atitudinealor `n ceea ce prive[te situa]ia dinRusia (`ntrebare adresat\ de ToniMarques, care, de altfel, i-a provo-cat pe colegii s\i s\-[i pun\ `n -treb\ri unul altuia, ceea ce s-a [i`ntâmplat), despre FLUPP – celmai important festival interna]io-nal de literatur\ din Brazilia, alc\rui pre[edinte este Marques –[i, implicit, despre favele [i multe,multe altele. ~ntâlnirea a dep\[ittrei ore [i parc\ tot nu am fi vruts\ se `ncheie. De altfel, Lauren]iuMidvichi, cel care a creat afi[ulFILB, a intervenit, la finalul serii,rugându-l pe Marques s\ ne poves-teasc\ despre tatuajele sale sauorice altceva, numai s\ nu se ter-mine evenimentul.

Seara SF & F, cea de-a patrasear\ de FILB (sâmb\t\, 6 decem-brie), m-a l\sat cu o dorin]\ puter-nic\ de a cunoa[te mai bine litera-tura science fiction. Atât de bun\a fost! Ceea ce m-a surprins, ̀ nc\ decând am ajuns la M}R, a fost nu -m\rul mare de spectatori aduna]i

acolo, poate cel mai mare din toateserile. Aha, deci literatura SF areun public extraordinar, mi-amspus. {i nu m-am ̀ n[elat, c\ci uniiau stat, mai bine de trei ore, `n pi-cioare, numai pentru a-i ascultape Paul McAuley, Richard K. Mor-gan, Sebastian A. Corn [i MichaelHaulic\ spunându-[i p\rerea de -spre dificult\]ile pe care le-ar pu-tea `ntâmpina un tân\r scriitor `nleg\tur\ cu publicarea, discutândrolul studiilor lor `n activitatea descris – m\ abat pu]in pentru a v\enumera profesiile invita]ilor:McAuley este biolog, Morgan isto-ric [i a fost [i profesor de limba [iliteratura englez\, Sebastian A.Corn este chirurg toracic, iar Hau-lic\ a fost, mai bine de dou\zeci deani, programator –, cât de impor-tant\ este documentarea pentruun roman SF, respectiv unul fan-tasy, ce relevan]\ au premiile do-bândite, ce diferen]e sunt `ntre li-teratura mainstream [i cea scien-ce fiction, cum au ajuns scriitori[i atât de multe alte subiecte fru-moase [i relevante. S-a l\sat cu po-ve[ti [i experien]e personale fasci-nante, pline de tâlc, autentice, re-laxate, amuzante, cu pu]in limbajlicen]ios, toate asezonate, din pu-blic, cu aplauze, râsete, tensiune.~nchei succinta relatare despre ul-tima sear\ FILB cu urm\torul ci-tat, rostit de Michael Haulic\:„Unii ne citesc pentru ideile `n -dr\zne]e pe care le punem acolo,al]ii pentru frazele bune sau pen-tru c\ le place ce povestim. E sim-plu. Dac\ cineva `mi spune c\ are]inut o fraz\ mi[to din carteamea, atunci gata, mi-am f\cuttreaba“. Tind s\ cred c\ to]i cei pa-tru scriitori SF & F ([i nu numai),`mpreun\ cu moderatorul OliviuCrâznic, [i-au f\cut treaba foartebine, `ntrucât mi-au r\mas `nminte atâtea fraze memorabile,`ncât nu mi-ar ajunge nici m\car`nc\ câteva pagini s\ le epuizez.

{apte ani de FILB

S\ `nchidem cercul deschis la`nceputul acestui material. Perso-nal, consider c\ am crescut, la pro-priu [i la figurat, cu festivalul bu-cure[tean. A[a c\, oricât de nepo-trivit li se va p\rea unora, nu amcum s\ nu le mul]umesc „p\rin -]ilor“ FILB-ului pentru c\ fac posi-bil acest eveniment de [apte anide zile. Festivalul Interna]ional deLiteratur\ de la Bucure[ti este, `nfond, cadoul plin de surprize lite-rare din fiecare an. Cred c\ avemmare nevoie de el – asta apropo defaptul c\ Bogdan-Alexandru St\ -nescu afirma, la `nceputul edi]ieicare tocmai a luat sfâr[it, c\ esteposibil ca acesta s\ fie ultimul ande FILB. Cine are urechi s\ aud$[i buzunare mai pline), s-o fac\([i s\ d\ruiasc$!


actualitate « 3

© C

ristin

a Fo

arf\

4 » opinii


S-a unit Moldova cu }ara Româ-neasc\, acestea cu Transilvania,ne-a ie[it România [i tot n-a fostbine. Tot criz\ mare, mon[er! Aun\v\lit din nou, creativ, ba nem -]ii, ba ru[ii.

De cum am deschis ceva mai bi-ne ochii, am aflat c\ `n ]ara asta ecriz\. De lapte, de ou\, de carne.Criz\ de s\pun, de becuri, de cu-rent, de c\ldur\. Criz\ de l\mâi, deportocale, de banane, de cacao, de

stafide, de drojdie, de pâine. De ori-ce. S\ ne pl\tim datoriile externe[i va fi bine. Suntem mândri, s\ numai depindem `n gâ]i’ m\-sii de nimeni. ~nc\ o genera]ie [i punct!

Criz\ de parale: n-am s\ uit ni-ciodat\ sertarul de la dulapul dinbuc\t\rie `n care, sub o hârtie deziar, `[i ]ineau mama [i tata banii[i-i num\rau `n fiecare sear\, cas\ vad\ dac\ ajung pân\ la ur -m\torul salariu. Ca s\ cumpere

nici ei nu [tiau bine ce. C\ eracriz\. Vorbim de acela[i sertar pecare l-au invadat la un moment datgândacii de buc\t\rie adu[i de tata`ntr-o geant\ de la serviciu, de laora[. Slav\ Domnului, am sc\patde ei: tata a scos dulapul `n curte, i-a dat foc [i-a zis c\ va fi bine.

Dup\ Revolu]ie, chiar am [tiutc\ va fi mai bine. Am crezut pentruc\ am v\zut cu ochii no[tri l\mâi,portocale, banane, cacao, sta fide,drojdie [i pâine. Am v\zut lumin\,am atins ap\ cald\ venit\ non-stopla robinet. Apoi nu ne-au maiajuns banii de portocale, de carne,de c\ldur\, de lumin\. De oriceera. Era infla]ie, era criz\. Am aflatc\ va mai exista o genera]ie de sa-crificiu. Dar numai asta, ultima. ~nrest, de-atunci `nainte va fi bine.Vom tr\i [i noi ca oamenii. Nuvom mai da to]i banii pe mâncare,haine, c\ldur\ [i lumin\.

Am intrat `n NATO, am intrat`n UE, dar tot ̀ n criz\. ~n tranzi]ie.S-au aliniat pre]urile cu ]\rile ci-vilizate, salariile au r\mas de ]ar\bananier\. Vreo doi ani am luat

credit cu buletinul, p\rea c\, `nsfâr[it, duduim, apoi a `nceput dinnou – surpriz\! – nu doar crizanoastr\, ci a ̀ ntregii lumi. Trebuies\ avem r\bdare, s\ muncim, c\suntem puturo[i. Ne-am dus ̀ n pa-tru z\ri, s\ robotim pe-acolo, ca s\ne fie bine. A[a de tare ne-am `m -pr\[tiat, c\ na]ionala noastr\ defotbal – aflat\, evident, `n criz\ –adun\ parc\ mai mul]i suporterioriunde ̀ n str\in\tate decât acas\.

Ca [i la str\mo[ii daci, trecutulnostru a fost `ntotdeauna nasol,prezentul, o perpetu\ criz\, iarvii torul pare c\ se va drege mâine-poimâine. Dar pentru asta trebuies\ avem r\bdare, s\ muncim [imai mult. S\ ne sacrific\m. O ge-nera]ie `n plus [i gata! Totul se re-zolv\ azi-mâine, suntem la un pasde a ie[i din criz\.

Mâine-poimâine vom sc\pa decorup]i, de impostori. Vom aveaconduc\tori lumina]i, vom aveaautostr\zi de la Nord la Sud, de laEst la Vest, trenurile nu vor maimerge cu 40 de kilometri la or\, nuvor mai exista posturi tv imbecile

`n jurul c\rora se adun\ milioanede cet\]eni `n fiecare sear\, sala-riile profesorilor [i ale doctorilorvor ajunge `ntr-un final cât aleunor gunoieri din Londra. Priva -]ii nu-i vor mai ur` pe bugetari,pensionarii [i [omerii, pe sala-ria]i. {i invers!

~n ora[ul meu, vom avea par -c\ri subterane la Teatrul Na]io-nal, oriunde te ui]i, vor cre[te teidin piatr\ seac\, se va reconstruistrada L\pu[neanu, str\zile vor fioglind\, vor fi marcate trecerilede pietoni [i benzile de circula]ie,nenum\rate pasaje se vor l\b\r]apeste calea ferat\ care taie Ia[iul,se vor termina de renovat PalatulCulturii [i Mitropolia, va r\s\riun parc sclipitor `n loc de CinemaRepublica. Iar acestea vor fi fru-mos luminate noaptea. Iahturi lu-xoase vor pluti pe Bahlui. XWLZIa[i, cum s-o fi tot redenumi echi-pa noastr\ de fotbal, va juca `nChampions League, pe noul sta-dion de cinci stele. Urma[ii genialiai lui Messi vor veni aici [i se vorcaza la Hotel Europa. Ne vom plic-tisi, de fapt ì vom ur` pe turi[tiicât\ frunz\ [i iarb\, veni]i de temiri unde, c\ ne-au ocupat ora[ulnostru minunat. {i va fi bine.

Iar eu – m\ tem c\ [i cei maimul]i dintre noi vom avea `n gâ]i’m\-sii Parkinson sau Alzheimer[i n-o s\ ne mai putem bucura denimic dintre toate acestea.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Sutton. Tangen]a la perfec]iune

Tr\iam `nc\ `n barul `n care s-ades\vâr[it J.R. când am aflat c\ aap\rut `n limba român\ noul s\uroman – Sutton. A fost publicat deEditura Pandora M [i aceast\ oco-lire de c\tre marile noastre edituria celui mai important scriitor con-temporan de dincolo de Ocean m\`ncânta, accentuându-mi senti-mentul c\ tr\iesc magia unei secte.

Cei mai importan]i este]i dinlimba român\ din ultima jum\ta-te de secol deja anun]aser\, fie pu-blic, fie `n [uete particulare, c\ sepredau `ncânta]i `n fa]a lui J.R.Moehringer. Pe cale de conse-cin]\, am a[teptat Sutton-ul cu oner\bdare de bun augur. Am devo-rat cele 455 de pagini ̀ n dou\ nop]iconsecutive. Au fost cele mai fru-moase nop]i din iarna aceastacând s-a alungat soarele din lume.

Sutton e un roman despre celmai prolific sp\rg\tor americande b\nci, cu o carier\ `ntins\ pemai multe decenii. A `nceput `nInterbelic, iar ultima lovitur\ adat-o dincoace de 1950.

Adev\ratul Willie Sutton (1901-1980) a furat peste dou\ milioanede dolari, [i-a petrecut mai multde jum\tate din via]a de adult `n`nchisoare, de unde a evadat detrei ori. Era un cititor feroce. Fi-ind obsedat de timp, ì pl\cea, de -sigur, Proust. Ziari[tii au scris c\s-a g\sit opera lui Proust `n came-ra sa, la ultima arestare. ~n c\uta-rea timpului pierdut s-a epuizatapoi din libr\rii, am\nunt carenu-i scap\ nici lui {tefan Agopian,pe coperta a patra.

Willie Sutton a murit la aproa -pe optzeci de ani – eliberat. N-a tras

niciodat\ un foc de arm\ ̀ n corpuljafurilor. Era, a[adar, un ho] cufa]\ uman\. Americanii, parado-xali cum ̀ i [tim, au f\cut din acesttâlhar un erou. Pentru c\ WillieSutton fura de la b\nci [i pentruc\, atunci ca [i acum, oameniisim]eau c\ b\ncile fur\ de la ei.A[adar, Willie Sutton, cumva,f\cea dreptate. I se atribuie decla-ra]ia c\ a jefuit b\ncile pentru c\„acolo erau banii“. A negat c\ ar fispus-o el, dar miturile n-au nevoiede confirm\ri.

J.R. Moehringer a m\rturisitc\ a `nceput s\ scrie cartea aceas-ta la ultima pr\bu[ire ̀ n cascad\ asistemului bancar american, carea dus la actuala criz\ financiar\ [ieconomic\ global\. L-a roman]atpe Willie Sutton, probabil c\, dac\ar mai fi tr\it s\ se vad\ scris a[a,

acest irlandez n\scut `n NewYork-ul celor s\raci nu s-ar fi recu-noscut. La J.R. Moehringer, oglin-da cuvintelor arat\ un Willie Sut-ton romantic, `ndr\gostit ca Ma-rele Gatsby de o femeie pentru ca-re, de altfel, ca noi to]i, face tot ceeace face.

J.R. Moehringer, la baz\ jurna-list, [i `nc\ unul de Pulitzer, [i-agândit cartea a[a: ac]iunea curgepe parcursul unei zile. E Cr\ciu-nul anului 1969 când Sutton a fosteliberat din `nchisoare, `n urmasemn\turii guvernatorului Roc-kefeller. Un ziar semneaz\ un con-tract de exclusivitate pentru po-vestea sp\rg\torului de b\nci. Unreporter [i un fotograf, trimi[ispeciali ai gazetei, `l urmeaz\ peSutton ̀ n toate punctele de pe har-ta memoriei sale. Pe jum\tate `nprezent, pe jum\tate `n trecut, b\ -trânul tâlhar se retr\ie[te.

~n oglinda cuvintelor lui J.R.Moehringer, Sutton e generos, aregrij\ de oamenii din via]a sa – deacea curv\ cu un singur bra] carel-a ini]iat ̀ n tainele sexului, de ace-le femei b\trâne care mor ne [tiute`ntr-o colonie a s\racilor [i pe piep-turile c\rora las\ noaptea, `nge-re[te, bani pentru `nmormântare.

Sutton este, totodat\, o c\l\torieprin New York, o permanent\ de-clara]ie de dragoste pentru acestora[ c\ruia nu ì pas\ de existen]ata – [i cum s\ nu iube[ti o aseme-nea nep\sare? E mult\ iubire pen-tru Brooklyn [i pentru Statuia Li-bert\]ii [i pentru Manhattan, emai pu]in\ pentru Wall Street.

Sutton e un mare roman ame -rican, care nu egaleaz\, `ns\, Dul-cele Bar, care `[i propusese s\ fiedoar o autobiografie. Nici n-aravea cum – la perfec]iune nimeninu ajunge de dou\ ori.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Nu m\ vindecasem de Dulcele bar. De altfel, nici nu [tiu cum ar putea cineva s\ se vindece de frumuse]ea acestei c\r]i. J.R. Moehringer devenise, `ntr-undispre] de care nu m\ feresc niciodat\, `n ierarhia personal\, cel mai importantscriitor contemporan de dincolo de Ocean. {i ce dac\ suntem pu]ini capabili s\ sus]inem, cu argumente, o asemenea enormitate?

La Sfântu’ Parkinson. Ori Sfântu’ Alzheimer

De cum au deschis mai bine ochii, str\mo[ii mei daci auaflat c\ se afl\ – `n gâ]i’ m\-sii! – `n criz\. Ba n\v\leauper[ii, ba d\deau buzna romanii, iar \[tia din urm\ nici n-au mai plecat. Ne-am `mp\cat cu ei, cât s\ trecem criza.Apoi ne-au c\lcat `n picioare cumanii [i pecenegii, go]ii [ivizigo]ii, hunii, t\tarii, turcii, nem]ii [i ru[ii. Pe rând,creativ, când unii, când al]ii. Cât ne l\sau \[tia `n pace,aveam noi singuri grij\ s\ ne facem de petrecanie, s\ netârâm unii pe al]ii `n noroi. {i n-a prea fost bine.

Au fost vreo câteva zile de n\uceal\la PSD dup\ e[ecul nea[teptat din tu-rul al doilea al alegerilor pentrupre[edinte, dar `ncet-̀ ncet PSD revi-ne la vechile metehne. Mai mult,acest partid ]ine s\ arate c\ `[i per-fec]ioneaz\ metodele de lucru.

Uita]i-v\ ce s-a petrecut ̀ n aceast\s\pt\mân\ cu bugetul DNA [i o s\ave]i dovada celor pomenite ante-rior. Când tu ca partid e[ti acuzat `ncampanie c\ vrei s\ decapitezi insti-tu]iile de for]\ anti-corup]ie, apoi dup\alegeri ui]i tocmai DNA-ul la `m -p\r]irea bugetului, `nseamn\ c\ orie[ti superficial [i nu-]i mai pas\ dac\r\mâi sau nu la guvernare, ori ai in-ten]ii ascunse. Cum la PSD nimic nue l\sat la voia `ntâmpl\rii, mai de-grab\ e vorba de a doua variant\.

A fost un test al puterii PSD, o de-monstra]ie de for]\ `n fa]a DNA. Ce-va de genul: „Noi `mp\r]im bugetul,a[a c\ ]ine]i cont cine `mparte ba-nii“.

Nimeni nu e nebun s\ cread\ c\guvernul Ponta chiar vrea s\ laseprocurorii DNA f\r\ vreo le]caie.Nu, n-a fost vorba de asta. PSD a`ncercat s\ treac\ finan]area DNA ̀ npixul lui Tiberiu Ni]u, procurorul-general al României. Ce [i-au spuspesedi[tii? Dac\ scenariul ]ine, e mi-nunat [i bine, atunci putem for]amai târziu [i alt\ mutare cu DNA-ul(eventual numirile la institu]ia cupricina s\ se fac\ tot de Parchetul Ge-neral), iar dac\ iese t\mb\l\u vomspune c\ a fost o simpl\ ne`n]elegere.

~n orice caz, a fost semnalul c\,

pentru prima dat\, procurorul gene-ral intervine pe bugetul procuroriloranti-corup]ie. Ghinion pentru PSD [icabinetul Ponta. Codru]a Kovesi areac]ionat imediat, iar media a fostbombardat\ cu ve[ti `ngrijor\toare.~n dou\ ore, [efa DNA l-a f\cut KO peVictor Ponta, care aproa pe n-a avutnici o reac]ie. Am asistat la un nouepisod cu efect devastator pentruPSD, mai ales c\ anti-corup]ia e otem\ sensibil\ pentru actualul par-tid de guvern\mânt.

Gândi]i-v\ ce efect au asemeneafapte la ambasadele europene la Bu-cure[ti. Cât\ seriozitate [i ce ga ran]iipoate oferi un astfel de guvern pen-tru Uniunea European\ cât\ vremePSD se str\duie[te din r\sputeri s\arate prin fapte c\ a pus gând r\uDNA-ului?

Prin astfel de comportamente,PSD se descalific\ singur. Degeaba aie[it Victor Ponta (dar [i al]i lideri ai

PSD) imediat dup\ alegeri, trâm -bi]ând c\ partidul are o problem\ pesubiectul Justi]ie [i c\ e nevoie de oschimbare rapid\ [i profund\, cândla mai pu]in de o lun\ de la alegeri,PSD dovede[te cu fapte c\ ̀ n realitateface exact pe dos.

Un alt lucru care dovede[te c\PSD e pu]in dispus la schimbare s-apetrecut tot s\pt\mâna asta, la Ia[i.Dup\ un an [i jum\tate de t\mb\l\ulocal pe subiectul teilor t\ia]i `n cen-trul ora[ului, primarul Gheorghe Ni-chita, vicepre[edinte na]ional PSD,iese cu o alt\ tr\snaie. Edilul de Ia[ivrea s\ rad\ un parc `ntreg `n fa]aTeatrului Na]ional pentru a construio parcare subteran\. O ambi]ie greude `n]eles la un lider important PSDcare a pierdut suficiente puncte la po-pularitate dup\ distrugerea bulevar-dului {tefan cel Mare. ~n seara turu-lui al doilea, peste 2.500 de oameniie[eau pe str\zile Ia[ului, iar una

dintre scan d\ri era legat\ tocmai degafa imens\ cu defri[area din buri-cul târgului. Orice politician s-argândi de zece ori `nainte de a porniun nou proiect controversat `n ora[.La PSD nu exist\ `ns\ dialog, nicivorb\ de consult\ri cu societatea ci-vil\. Nici la centru, nici ̀ n teritoriu.

Victor Ponta a pierdut alegerilepe mâna sa [i a partidului pe care`nc\ l̀ conduce. PSD e o forma]iunecare inspir\ team\ [i care stârne[teantipatii `ntr-un timp extrem descurt. Din marea speran]\ a politiciiromâne[ti, Victor Ponta a ajuns unpolitician detestat de 70 la sut\ dinpopula]ia României. Cel pu]in astaarat\ sondajul realizat de INSCOP zi-lele trecute.

C\ pleac\ Ponta sau nu din frun-tea partidului pu]in conteaz\. Parti-dul are o problem\ `n `ntregul s\u,nu doar liderul e vinovat. Vin Drag-nea, Rus sau Maior la conducere? Emai pu]in important.

Când tinerii strigau `n campanie„Jos comunismul!“ la Cluj, Timi[oa-ra [i Bucure[ti, nu Ion Iliescu era ]in-ta. Nici m\car Victor Ponta. Oame-nii sim]eau pericolul care vine din -spre PSD `n `ntregul s\u, nu nea -p\rat dinspre un lider sau altul.

Dac\ `n urm\toarele s\pt\mânisocial-democra]ii nu vor renun]a lavechile obiceiuri, nici nu va mai con-ta ce va face opozi]ia. Pentru c\du[manul PSD va fi PSD ̀ nsu[i.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Dup\ dezastrul de la preziden]iale, te-ai fi a[teptat ca li -derii PSD s\ sufle [i-n iaurt. Nu doar c\ nu se `ntâmpl\ as-ta, ba liderii PSD ]in s\ arate c\ tot ce s-a petrecut `n cam-panie, cu pomenile f\r\ num\r sau cu mizeriile aruncate laadresa adversarilor, nu a fost `ntâmpl\tor. Social-democra]ii nu `nva]\ nimic din gre[elile trecutului, recentsau `ndep\rtat, ci vor s\ demonstreze c\ a[a e construitde fapt partidul: strâmb, n\tâng [i greu de reformat.

Un `nceput strâmb

~mi amintesc [i m\ gândesc, a[acum m-am gândit de atâtea ori: cea mers prost? }ara asta, eliberat\brusc `n decembrie 1989, plin\ desperan]e [i de [anse, e ast\zi (ori-cât ne-am am\gi cu europenitateanoastr\) corupt\, s\rac\, dezorga-nizat\, plin\ de frustrare [i de ur\.~n afara grani]elor cuvântul „ro-mân“ stârne[te adesea strâm -b\turi [i priviri dispre]uitoare. ~n1990 viitorul `n România p\reastr\lucitor, iar dup\ un sfert de se-col mai bine de patru milioane deromâni [i-au p\r\sit ]ara lipsit\ deviitor. Sistemul de s\n\tate e mi-zerabil, cel educa]ional scâr ]âiedin toate `ncheieturile, re]ea ua dec\i ferate e `n paragin\, iar româ-nii sunt printre cei mai s\raci eu-ropeni.

Sigur, de vin\ e FSN-ul. {i IonIliescu. De vin\ sunt minerii, poli-ticienii, fo[tii securi[ti, afaceri[tiivero[i, justi]ia corupt\... ~ns\ asta

nu explic\ nimic. Câteva mii orizeci de mii de oameni, oricât\ pute-re vor fi avut, nu puteau distruge ̀ nhalul \sta o societate. Aveau nevo-ie [i de ajutorul celorlalte milioane.Sau m\car de pasivitatea lor.

Pe m\sur\ ce trece timpul, sunttot mai convins c\ atunci, `n 1990,am ̀ nceput strâmb, ba chiar c\ amacceptat strâmb\tatea. {i nu doardin comoditate, ci [i din interes.Poate nu to]i, dar mul]i. A[ zice, omajoritate cople[itoare. Cam câtmajoritatea care l-a votat pe IonIliescu `n mai 1990.

O parte cople[itoare din vin\ opoart\ sistemul comunist, care adegradat `ntr-o asemenea m\sur\oamenii [i rela]iile sociale, `ncât al\sat o societate atomizat\, lipsit\de solidaritate [i spirit civic, cu oa-meni frustra]i [i meschini – româ-nii din 1990. A[a am ie[it noi dincomunism. Desigur, au existat [iminunatele clipe de solidarizare [i

avânt civic din decembrie 1989,dar acum [tiu c\ n-au fost chiar atâtde multe [i nici n-au durat foartemult. Atât cât ne-a unit ura `mpo-triva lui Ceau[escu, am g\sit cevacare s\ ne apropie. Dup\ aceea`ns\ fiin]ele sc\pate oficial de subcomunism, dar purtând `n ele ma-tricea comportamental\ a aceleilumi, au ac]ionat a[a cum fuseser\condi]ionate `n deceniile din ur -m\: cu team\, cu ur\, cu frustrare,cu egoism, cu l\comie, cu cruzime,cu f\]\rnicie. A[a ne-a `nv\]at re-gimul comunist s\ supravie ]uim.{i uite c\ am supravie]uit: suspi-cio[i, milogi [i vicleni, cu sufletelestrâmbe, dar am supravie ]uit.

M\ gândesc la un singur exem-plu din multele posibile: cel al in-formatorilor Securit\]ii dinaintede 1989. {tiam c\ exist\ [i c\ suntmul]i, ne temeam s\ vorbim preatare, ne desc\rcam sufletul numai`n fa]a celor foarte apropia]i – [i de

multe ori nici atunci n-o f\ceamf\r\ team\. Puteau s\ te toarneprietenul din armat\, preotul c\ -ruia i te-ai spovedit, colegul de ca-mer\ din c\min, bi[ni]arul de lacare cump\rai pantofi fura]i dinfabric\. Informatorii – r\ul delâng\ noi – erau mai urâ]i [i mai dispre]ui]i decât ofi]erii de Secu-ritate.

{i-apoi a venit revolu]ia din de-cembrie 1989. Regimul comunist ac\zut, iar informatorii au r\masf\r\ slujba lor mizerabil\. Aur\mas, de asemenea, cu p\cateletrecutului, ascunse `n dosarele Se-curit\]ii, [i cu teama c\ vor fi de-conspira]i, scuipa]i de concet\ -]enii lor, poate chiar lin[a]i. Darau t\cut, au `ncercat s\ uite r\ulf\cut [i au mers mai departe. Ceim\cina]i de p\catele din trecut [idornici de isp\[ire au fost foarterari – printre ei, mitropolitul Ba-natului Nicolae Corneanu, care am\rturisit `nc\ de la `nceput c\ afost colaborator al Securit\]ii. (~nparte, [i asta a determinat margi-nalizarea lui `n cadrul BisericiiOrtodoxe de la noi – ca s\ vede]i dece spuneam c\ am pornit strâmb

de la `nceput –, fiindc\ m\rturisi-rea lui a stârnit suspiciuni legatede ceilal]i ierarhi de la noi [i nuera bine s\ stârne[ti asemeneasuspiciuni. Mai ales c\ erau justi-ficate.) ~ns\ cei mai mul]i informa-tori au t\cut [i au mers mai depar-te, zâmbindu-le cu drag celor pe ca-re `i turnaser\, legând prieteniistrânse cu victimele de odinioar\,ba chiar [i cu ofi]erii de Securitatepe care `i slug\riser\, [i a[a aucontribuit ei, turn\torii, la edifica-rea noii democra]ii române[ti.

Oare i-am fi iertat atunci, `n1990, dac\ ar fi ie[it `n public [i arfi m\rturisit? Dac\ [i-ar fi cerutiertare [i s-ar fi lep\dat de trecutullor? Eu cred c\ da: `n ianuarie, fe-bruarie, chiar martie 1990, ime-diat dup\ revolu]ie, eram multmai inimo[i. Ne-o `ng\duia bucu-ria libert\]ii. Am fi `n]eles maiu[or c\ mul]i dintre informatoriau fost strân[i cu u[a, [antaja]i,ancheta]i [i tortura]i. Am fi trans-format ru[inea `n virtute.

Dar n-am fost `n stare. {i e doarunul din lucrurile pe care le-am ra-tat atunci, `n 1990. Pentru toate as-tea am pl\tit [i mai pl\tim [i azi.

Luna asta se `mplinesc dou\zeci [i cinci de ani de la revolu]ia din decembrie 1989. ~mi amintesc zilele de atunci. ~mi amintesc bucuria imens\, dar [i am\r\ciunea [i furia cu carese `mpletea ea. ~mi amintesc de mor]ii din Timi[oara, din Bucure[ti [i din toate ora [ele `ncare s-a tras `n oameni. Apoi `mi amintesc de mineriade, de FSN, de speran]ele [i dezam\ -girile tr\ite una dup\ alta, pân\ la tocirea idealismului cu care `ncepusem anul 1990.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Opozi]ia nu trebuie s\ fac\ nimic.PSD se scufund\ singur


6 » muzic\

La mul]i ani, Ida Haendel!

Oricât de bine p\strat secretul,nu cred c\ bilan]ul omagial, do-cumentarul TV din 2004, a fostprezentat la o dat\ `ntâmpl\toa-re. Sunt `nclinat s\ cred opiniadocumentatului specialist fran-cez `n istoria viorii, Jean-MichelMolkhou, care – `n primul volumal c\r]ii sale Marii violoni[ti aisecolului XX. De la Kreisler laKremer, 1875-1947 (Paris, BuchetChastel, 2011) – afirm\ c\ IdaHaendel s-a n\scut la 15 decem-brie 1924. Dac\ a[a stau lucrurile,`n 2004 filmul `i era dedicat la`mplinirea vârstei de 80 de ani,iar violonista ar serba anul aces-ta 90 de ani.

N\scut\ la Chelm, `n Polonia,stabilit\ pentru mul]i ani la Lon-dra, ̀ nainte de a se muta pe conti-nentul american, la Montreal `nCanada [i apoi `n Florida, IdaHaendel ̀ ntrupeaz\, pe lâng\ imen -sul ei talent nativ, `nc\rc\tura de`nv\]\minte acumulate de la ma-rii pedagogi ai tinere]ii ei: CarlFlesch, George Enescu, SzymonGoldberg [i Roman Totenberg.~ndr\gostit\ la propriu de SergiuCelibidache, omul vie]ii ei, violo-nista a `ncântat [i publicul ro-mân cu ne`nfrânata ei vitalitate,prezen]\ de spirit [i umor, ultimaoar\ la Festivalul „Sergiu Celibi-

dache 100“ de la Bucure[ti, `n2012.

Ida Haendel l\s\ `n urm\, dealtfel, câteva, pu]ine dar pre]ioa-se, `nregistr\ri cu dirijorul ro-mân. Din martie 1953 dateaz\una din pu]inele `nregistr\ri destudio ale lui Celibidache, de laLondra: Concertul pentru vioar\[i orchestr\ de Brahms (Testa-ment, 1994, EMI Japan, 1998). Unconcert ̀ nregistrare live de la Mi-lano, din 1969, cu Sibelius, ap\ru-se anterior pe un disc Nuova Era`n 1989. Amintirea altor apari]ii`mpreun\ se p\streaz\ `n arhive-le radio, cunoscute doar printrecolec]ionari, a[a cum este o a do-ua versiune a Concertului de Si-belius, din 1968, cu Orchestra Ra-dio Suedez\, sau Introduction etRondo capriccioso de Saint-Saens, tot de la Stockholm, din1969. {i nu este exclus s\ apar\ [ialtele din arhivele israeliene, dinrelativ numeroasele lor concerte,dup\ cum este de sperat s\ ias\ lalumin\ [i vreo `nregistrare m\r -turie a trecerilor ei prin România(vezi „Suplimentul de cultur\“Nos. 93, 242).

Cei care vor s\ o reasculte aula dispozi]ie un recent set de [aptediscuri excep]ionale, publicat laPraga de Supraphon: Ida Haen-del: ~nregistr\rile pragheze 1957-1965 (SU 4162-2). ~n autobiografiaei, Woman with violin, Ida amin-te[te Praga doar o singur\ dat\, laprima ei vizit\: „am tânjit din co-pil\rie s\ vizitez acest ora[, repu-tat atunci drept cel mai mare cen-tru muzical al Europei. Dup\ pri-mul concert `n `ncânt\toarea sal\Rudolfinum, cehii, cu dragostealor pentru muzic\ [i cultura lor,m-au luat la inim\, iar eu pe ei“.

~nregistr\rile cehe din setulSupraphon, unele inedite, provintoate din arhivele Radio de laPraga – peste [ase ore [i jum\tatede muzic\ – unde Ida a dat unprim recital `n ianuarie 1957, cuun remarcabil pianist ce avea s\-idevin\ partener permanent `nmuzica de camer\, Alfred Hole-cek. ~n octombrie 1957 reveneapentru a cânta Concertele de Be-ethoven [i Sibelius cu Filarmoni-ca cehoslovac\, sub bagheta luiKarel Ancerl [i un recital cu pie-se de Bach, Haendel, Beethoven[i Suk. ~n toamna anului 1960cânta Sonatele pentru vioar\ [ipian de Beethoven [i, `n concert,

cele dou\ Roman]e, iar din 1962`ncepea seria ei de concerte laFestivalul Prim\vara la Praga.Pe lâng\ recitalul solo, setul do-cumenteaz\ concertele cu VaclavSmetacek [i Orchestra Simfonic\din Praga [i, din nou, Karel An-cerl, cu care realiza [i ̀ nregistr\ride studio dup\ ̀ ncheierea festiva-lului. Alte apari]ii au urmat `nanii 1964-65, captate [i ele de ra-dio Praga, `ntre altele cu Simfo-nia spaniol\ de Lalo [i Concertelede Glazunov [i cel de-al doilea, `nre minor, de Wieniawski.

Prietenia cu Ancerl avea s\conduc\ la alte colabor\ri `n Ca-nada, dup\ exilul dirijorului ce aurmat invaziei trupelor sovieticedin 1968. C\l\toriile pragheze aleIdei Haendel au continuat `n anii1968, 1972 (când interpreta [i o so-nat\ enescian\) [i, mai ales, dup\1989, ultima apari]ie datând dinnoiembrie 2000, `n Concertul deSibelius, cu Vladimir Ashkenazyla Pupitrul Filarmonicii Cehe.

Cehii au iubit-o cu adev\rat[i, `n ultimii 20 de ani, i-au publi-cat numeroase CD-uri pân\ laacest recent set omagial. Cumscria un critic `nc\ din 1957:„Haendel provine din linia mari-lor violoni[ti... Neinteresat\ `ndetalii, ea vede [i aude lucrarea`n integralitate, nu numai aria [i`ntruchiparea ei ca form\, daratmosfera psihic\ cople[itoare,sen timentul, inten]iile ideaticefundamentale. Sub un micros-cop, ̀ ntr-un loc sau altul, se poateg\si o deficien]\ minor\ `n pri-vin]a preciziei intona]iei..., darnu o percepi cu adev\rat, ̀ ntr-atâte[ti de captivat de ansamblul ima -gina]iei expresiei, de pasiuneape care o pune, de ardoarea, poe-zia, energia [i str\lucirea ei“. Lamul]i ani, Ida Haendel!

~n martie anul acesta, subegida Festivalului FilmuluiDocumentar din Florida, laMiami a fost proiectat\pelicula Ida Haendel: Aceas-ta este mo[tenirea mea,rea lizat\ `n 2012 de regi-zoarea polonez\ ChristineJezior. Nu am v\zut decâttrailer-ul acestui documen-tar, având `n minte un altul,de televiziune, impresio -nant, din 2004, Eu suntvioara al regizorului PaulCohen, [i un lung interviuemblematic cu violonistade origine polonez\, rea -lizat la Londra, la WigmoreHall de Steven Isserlis, ta -lentatul violoncelist brita -nic a c\rui familie are ori -gini la... Chi[in\u. ~ntr-o pre -zen tare a filmului ChristineiJezior despre „Marea Dam\a Viorii“ [i istoria ei „desolitudine [i total\ devo -]iune pentru mu zic\“, seobserva `n treac\t c\ „vârs-ta real\ [a Idei Haendel]r\mâne unul din secretelecele mai bine p\strate din istoria muzicii“.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

M\ `ntreb câteodat\ dac\ febraunor nume din showbiz de a-[ianiversa diferite „vârste“ nu esimptomul convingerii lor secretec\ tot ce fac este efemer. Culturarock, dac\ n-a inventat, sigur apus `n centrul „ideologiei“ saleconceptul „tr\ie[te acum“. Toat\povestea cu „live now, take now,grab (not grabble) now“, propus\ca mod de via]\, mi se pare o sim-patic\ ipocrizie. S\-i blamezi pecei care o promoveaz\, nu e cazul.Oamenii `]i spun cum st\ treaba,[i-]i cer bani pentru asta, iar tu teduci s\-i vezi, s\-i ascul]i s\-i ur -m\re[ti, de[i ai putea face lucrurimai importante. A[a c\, dac\ otrup\ rock s\rb\tore[te 10-15 anide existen]\, `ntr-un domeniu `ncare, de la Beatles citire, 7 e cifrastandard, merit\ s\ fii atent:transmite ceva sau doar grebleaz\bani?

Cu gândul c\ voi vedea un spec-tacol obi[nuit turneelor de promo-vare ale câte unui disc, am a[tep-tat f\r\ curiozitate blu-ray-ul LetUs Burn – Elements & Hydra Live– Within Temptation (NuclearBlast, 2014). E vorba de dou\ con-certe: Elements ]inut `n Sportpa-leis, Antwerp, Belgia, noiembrie2012, a celebrat 15 ani de carier\,iar Hydra, la Heineken MusicHall, Amsterdam, mai 2014, a`ncheiat turneul european dedicatalbumului omonim, ap\rut `n ia-nuarie. Audi]ia acestui de peurm\ album nu mi-a l\sat vreoimpresie notabil\. De fapt, de laprecedentul Unforgiving (2011),cotitura spre un pop-rock ase m\ -n\tor genului inventat acum pa-tru decenii de ABBA a f\cut dinWithin Temptation un grup cutrei milioane de fani pe tot globul,dar care nu mai spune nimic nou,

nici valoros iubitorilor de rockadev\rat. Nu e prima sau singura„firm\“ care alege drumul asfaltatce asigur\ succesul mondial. Spredeosebire de alte forma]ii la fel deiubite, WT nu beneficiaz\ de-o so-list\ rafinat\, ca Tarja Turunen,una bulversant\, ca Floor Jansen,sau una fragil\, precum CristinaScabbia. Sharon den Adel mi s-ap\rut misterioas\ pân\ când am`n]eles de unde provine „miste-rul“ ei: imagina]i-v-o pe M\d\linaManole drept solista trupei dinanii 1990 a lui Ozzy Osbourne, cân-tând piese a la Olivia Newton-John!

Ce putem g\si pe blu-ray-ulmen]ionat, dac\ nu grandoare,profesionalism, antren, incendiucontrolat, public `n delir, bricheteaprinse, mâini `n aer, lasere, fum,anima]ii 3D proiectate pe ecrane4k, orchestr\ simfonic\, efecte FXla post-procesare, sunet bun? Su-net bun, dar nu foarte bun, ca pediscul Black Symphony (2008).Am\nuntul e un indiciu supli-mentar ce confirm\ alegerea co-mercial\ decis\ de staff-ul trupei:pe Black Symphony fluxul sonoreste de cinci feluri: LPCM 2.0,LPCM 5.1, (ambele 24/96 la 13824kbps), DTS 5.1, 24/96 (1509 kbps);Dolby 5.1 & 2.0 completeaz\ oferta,dar nu-s necesare; pe Let Us Burnsunetul nu este nici m\car Dolby-TrueHD, ci Dolby 5.1, 24/48 (448kbps) [i Dolby 2.0 (192 kbps)! Ulti-mul jigne[te formatul blu-ray!Dac\ detaliile astea par superfluecuiva, s\-i fie de bine; ascult\torulcare vrea s\ [tie pe ce d\ banii nuezit\ s\ observe chestiunile amin-tite, fiindc\ ele fac diferen]a `ntreprodusul de calitate [i junk-food.

Dar mai este un am\nunt, caremi-a stârnit râsul instant: `n pri-ma parte a concertului Elements,solista vine pe scen\ `ntr-o rochieampl\, probabil de croial\ go -thic\. Dup\ vreo câteva minute,renun]\ la rochie [i r\mâne ̀ ntr-unsoi de costum auriu, din care sedeta[eaz\ elementul... s\-i zic fus -t\? E un gr\tar din câteva lamele,sub care femeia etaleaz\ frumu-se]e de chilo]i tip colhoznic\ dinepoca Brejnev! Wendy O’Willi ams,care a „patentat“ ]inutele [ocante,s-o fi t\v\lit de râs pe lumea cea-lalt\!

Altfel, ambele concerte sunt bi-ne captate; dac\ v\ place trupa, nuregreta]i banii...

Un show arz\tor


teatru « 7

S\ deslu[esc. Edificat pe un con-cept al coregrafei Vava {tef\nes-cu, After all i-a reunit `n echip\ peAdrian Damian, decoruri, PaulDunca, costume, Irina Stelea, vi-deo [i dansatoarea Carmen Co ]o -fan\. Spectacolul are o construc]iede duet, e un dialog creativ `ntredou\ artiste care au multe `n co-mun, Vava {tef\nescu [i CarmenCo]ofan\, dialog `n cursul c\ruiasunt tratate conceptualizat temeprecum corpul ca arhiv\, memo-ria coregrafic\, identitate/alteri-tate, reflectare, proiec]ie, dublu.~n aceast\ „conversa]ie“ coregra-fic\, un corp, al lui Carmen Co -]ofan\, performeaz\, cel\lalt, alVavei {tef\nescu, e absent fizic,dar e prezent conceptual, evocatprin proiec]ii video, costume [iobiecte scenice. After all e o explo-rare dezvoltat\ pe poten]ialulmnemotehnic al corporalit\]ii.Proiec]ia video devine resurs\ efi-cient\ de `mprosp\tare a memo-riei, de citare a unor crea]ii em-blematice pentru fi[a de autor acoregrafei (Julieta, Solo on line, Ovar\ fierbinte pe Iza, Uitarea)ie[ite din repertoriul produc\to-rului (Teatrul Na]ional „LucianBlaga“ Cluj-Napoca). Pozi]ionatela intersec]ia genurilor, au fostelaborate, cu excep]ia lui Solo online, pe dramaturgii teatrale (sem-nate de Viski Andras, Mihai M\ -niu]iu, respectiv George Banu)traduse `n coduri coregrafice decreatoarea Vava {tef\nescu [iranforsate cu universuri muzical-sonore. Form\ de art\ abstracti-zat\, After all traverseaz\ frontie-rele artistice [i solicit\, ca adresa-bilitate, registrul cognitiv. ~ntr-osfer\ de ni[\, dansul contemporanromânesc, Vava {tef\nescu a pus

multe c\r\mizi la delimitareaunui perimetru neglijat de politi-cile [i autorit\]ile culturale, com-plet opace la demersuri inovatoare.Nu am utilizat `ntâmpl\ror cu-vântul c\r\mizi. ~n prezent, direc-tor interimar al Centrului Na]io-nal al Dansului Bucure[ti, Vava{te f\nescu a utilizat simbolicacest material de zidire ca trofeuacordat acelora care, pe parcursulcelor 10 ani aniversa]i de CNDB, s-au implicat `n sprijinirea insti-tu]iei. {i atunci când finan]area asc\zut drastic, [i atunci când [i-aupierdut sediul, ori de câte oriCNDB a avut nevoie de atitudine.Sperând ca autorit\]ile s\ `n]e -leag\ c\ de[i, dup\ standardeleclasice, dansul contemporan emarginal, privindu-l `n compa -ra]ie cu alte specii ale artelor spec-tacolului, el a avut `n ]ara noastr\cea mai pronun]at\ dinamic\ `nultimele decenii [i este, al\turi denoul film, cel mai bun produs cul-tural de export.

Mul]imea de puncte comunedin istoriile profesionale ale celordou\ coregrafe/dansatoare a con-dus la After all. {i una, [i cealalt\au lucrat `n teatru. Vava {tef\ -nescu, mai ales cu Mihai M\niu -]iu; Carmen Co]ofan\, sub nume-le Carmen Riban. De multe ori audansat `mpreun\, exersându-[icompatibilit\]ile artistice [i capa-cit\]ile performative. Dintr-unpunct de vedere, After all poate ficitit [i ca un exerci]iu de admi -ra]ie interpretativ\ `n care Vava{tef\nescu s-a autoportretizat cri-tic, iar Carmen Co]ofan\ a dat cursunei rela]ii creative intermedia-te, `n toat\ pertinen]a sa. PentruVava {tef\nescu e o privire din in -terior. Un spectacol autoreferen]ial,

introspectiv, interogativ. ~n care„oglinda“ e o alt\ artist\, cu o am-prent\ coregrafic\ diferit\, caredevine dublul Vavei {tef\nescu,`nso]ind-o `n aceast\ recapitulare`n care vizibilul [i invizibilul ba-lanseaz\ continuu. Discursul co-regrafic chestioneaz\ un parcursindividual, iar interven]ia lui Car -men Co]ofan\ se transform\ ̀ ntr-oproiec]ie live a Vavei. La Vava{tef\nescu, vocabularul coregra-fic se na[te din gânduri filtrate co-regrafic `n linii frânte, dezarticu-lare voit\, fragilitate, fr\mântare,contraste, valuri de energie, con-fruntare, uneori dur\, cu obstaco-lele, cu recuzita scenic\. CarmenCo]ofan\ are alt\ personalitate co-regrafic\, e mai ferm\, cu un con-tur mai rotunjit al mi[c\rilor,c\l\torind cu aceast\ not\ perso-nal\ prin universul Vavei {tef\ -nescu, `nsu[indu-[i traseele ei deexpresivitate corporal\. Vine cupropria abordare, o abordare detip oglind\/reflectare. Oglinzi sunt`n scen\, pe una Carmen Co]ofan\o acoper\ cu crem\, f\când-o opa -c\, deposedând-o simbolic de fun -c]ionalitatea ei, deci de identitate.Umbre, siluete, mi[carea ca ecoual unei imagini prin co-prezen]\dezvolt\ raporturile subtile dintreprezen]\-absen]\, `n acest discurscoregrafic pluristratificat. Car-men Co]ofan\ `mbrac\ elementede vestimenta]ie scenic\, m\rtu-rii ale unor roluri precedente pecare [i le `nsu[e[te astfel. Un corptrece `n alt corp. {i prin diversemedii deschiz\toare de noi per-spective: imaginea filmat\ ca pro -b\ vizual\ a trecutului; va ria]ii alesunetului redate de un microfonlegat de piciorul/trunchiul lui Car -men Co]ofan\ traducând ̀ n registru

sonor traseele de mi[care scenic\.Corpul performerei interac]ionea -z\ nu doar cu sursa Vava {te -f\nescu, dar [i cu elemente con-crete (perete, microfon, proiec]iivideo). Nu e vorba despre corp [ianti-corp, e mai degrab\ o proiec-tare a corporalit\]ii. Carmen Co -]ofan\ e tangibil\, Vava {tef\ nes -cu e virtual\, [i-a dispersat corpul.

After all e o explorare performativ\

fragmentat\ despre cum (ne) citimtrecutul. Vava {tef\nescu dezv\ -lu ie premisa spectacolului ̀ n câte-va cuvinte: „Trupul (meu) tindes\ fie o arhiv\: o arhiv\ virtual\.Ce faci cu toate lucrurile asteaadunate aici? La un moment dat`]i vine s\ te scuturi de ele, dar nupo]i s\ le arunci. O schimbare ar fibinevenit\. Se ia un alt corp...“.After all!

Explorarea memoriei prin dansDatul `n spectacolOlti]a C`ntec

Produc]ie a Asocia]iei ColectivA Cluj-Napoca, `n cadrul Festivalului Tempsd’Images (coproduc\tori Zamek Ujazdowski Polonia [i Centrul Na]ional alDansului Bucure[ti), After all este un spectacol realizat de Vava {tef\nescu,despre Vava {tef\nescu, f\r\ Vava {tef\nescu.

Pinacoteca din Petrila

8 » interviu


INTERVIU CU SCRIITORUL IMMANUEL MIFSUD

„~mi imaginez câteodat\ c\ tat\l meu ar putea vedea, de acolo de unde e acum,c\ am ajuns practic s\-i public via]a. {i m\ `ntreb oare ce ar spune despre asta“

Interviu realizat de Florina P`rjol

Am observat c\ romanul dum -neavoastr\ e dedicat fra ]ilor[i surorilor dumneavoastr\.Cum e s\ cre[ti cu atâ]ia fra]i?

S-ar putea s\ v\ surprind\ cezic, `ns\ habar nu am! Am [aptefra]i [i surori care s-au n\scut unuldup\ cel\lalt, dar `ntre cel de-al[aptelea frate [i mine e o distan]\de 14 ani! Atunci când m-am n\s -cut, cel mai mare dintre fra]i dejaavea un fiu, a[a c\ din vremeacopil\riei `mi aduc aminte vagdoar de una dintre surori, atât.Ceilal]i erau fie c\s\tori]i, fie lu-crau. Fratele de dinaintea mea lu-cra deja pe [antier când m-amn\scut eu, a[a c\ nici m\car pe elnu l-am prea v\zut. Practic, mi-amtr\it via]a `n aceast\ contradic]ie:am nu un singur frate, ci [apte,dar m-am considerat [i m-amsim]it `ntotdeauna un copil sin-gur la p\rin]i. Doar când am deve-nit adult am ̀ nceput s\ m\ apropiide fra]ii [i surorile mele.

Care e prima dumneavoastr\experien]\ legat\ de scris?

E o experien]\ un pic jenant\,m\rturisesc. Când eram mic, num\ prea d\deam `n vânt dup\[coal\. Mai ales când era vorba dematematic\ sau de orice legat denumere, aveam probleme seri -oase. {i chiar la limbi str\ine, cutoate exerci]iile acelea de grama-tic\. Dar când, destul de rar, e drept,profesoara ne zicea: bine, acummerge]i acas\ [i scrie]i o poves-tire despre orice vre]i voi, eramfoarte fericit. A]i putea cre de c\acestea au fost `nceputurile scri-sului pentru mine, dar n-a fostchiar a[a. Povestea jenant\ ̀ ncepe

mai târziu, când aveam 16 ani,eram deja la liceu. ~ntr-o zi, un co-leg de-al meu a venit la mine [i mi-azis: am scris o poezie, vrei s-o ci -te[ti? La vârsta aia, eram un tipvesel [i mi[tocar, a[a c\ i-am râs`n nas [i l-am ̀ ntrebat: poftim, te-aiapucat de scris poezii? {i ce fel depoezii scrii tu, m\ rog? {i momen-tul absolut jenant e c\, dup\ ce mi-a dat poezia, am luat-o [i amrupt-o `ntr-o sut\ de buc\]ele [iapoi am aruncat-o la co[. Am vruts\-l intimidez cu asta, mai ales c\nu prea `mi pl\cea de el, sincer.Dar dup\ aceea, m-am dus acas\[i mi-am zis: dac\ tipul \la poates\ scrie poezii, eu de ce n-a[ putea?{i a[a a `nceput totul, de fapt. Amavut chiar tupeul, câteva zile maitârziu, s\ m\ duc la [coal\ [i s\-iar\t poeziile mele. Ce e amuzant ec\ tipul `n cauz\ n-a mai scris niciodat\ poezii, pân\ la urm\, aajuns parlamentar. Dar eu amcontinuat s\ scriu.

~n lumina acestei dezv\luiri,v-a[ `ntreba dac\ v-a]i gânditvreodat\ la scris ca la o con -[tientizare a masculinit\]ii,ca la un prag. Practic, a]i scriso poezie ca s\-i dovedi]i co -legului c\ sunte]i mai taredecât el, nu?

Sigur c\ erau [i fete care scriaupoezie pe vremea aia. De fapt, `ngenera]ia mea, cel pu]in, toat\ lu-mea ajungea, la un moment dat, ̀ njurul vârstei de 16 ani, s\ scriepoezii. Dar bine`n]eles foarte pu -]ini au continuat s\ scrie. N-a[zice c\, la modul general, e o expe-rien]\ a masculinit\]ii. Dar e ade -v\rat c\ ̀ n acest context pe care vil-am descris a fost, ̀ ntr-adev\r. Era,evident, [i o metod\ de a atrageaten]ia asupra ta. Plus p\rul lung,barba, aspectul foarte ne`ngrijit.

{i ce fel de muzic\?

Pe vremea aceea, evident c\era o muzic\ foarte g\l\gioas\.Care, fire[te, era `mpotriva muzi-cii la mod\ din epoc\. De exemplu,erau `n mare vog\ trupe ca DuranDuran, pe care noi le consideramfoarte... nu [tiu ce cuvânt s\ folo-sesc. Nu erau destul de proletare,or, eu veneam dintr-o familie deproletari. Pentru noi, astea eraulucruri pentru clasa de mijloc,foarte burgheze, c\ldu]e. {i eupersonal nu m\ identificam deloccu aceste lucruri. Dar, la un mo-ment dat – [i nu-mi place s-o recu-nosc, dar \sta e adev\rul –, am fostmereu un pic cam snob. Mi-amzis: toat\ lumea scrie poezie, deci,eu n-o s\ mai scriu poezie, o s\trec pe proz\. Ceea ce a fost o ideeproast\. Pân\ `n ziua de ast\zicred c\, de[i scriu [i am scris ro-mane de-a lungul timpului, ̀ n rea-litate, `n profunzime, sunt maiales poet. Chiar acum, `n timp ce

st\m de vorb\, m\ gândesc cuemo]ie c\ mâine se vor anun]acâ[tig\torii Premiului Na]ionalpentru Literatur\ [i eu am o cartenominalizat\ la poezie (volumullui Immanuel Mifsud, Penelopitistenna, a câ[tigat Premiul Na]io-nal pentru Poezie, n.red.).

Deci, scrie]i proz\, dar nu a]irenun]at nici o clip\ la poe -zie, care a fost cumva primadragoste `n materie de lite -ratur\?

Da, mi-am zis c\ nu se poate s\renun] la poezie! Dar, snob fiind,am ales s-o fac altfel decât ceilal]i.To]i prietenii mei care scriaupoezie scriau cu vers liber, a[a c\mi-am zis: ei bine, eu o s\ fac in-vers, o s\ r\mân la versul clasic.~n literatura maltez\ versul hen-decasilabic e considerat cel maierudit dintre toate tipurile devers, a[a c\ am decis c\ a[a voi

scrie. Dar recunosc c\, la `nceput,mi-a fost foarte greu, pentru c\ laliceu studiam poe]ii moderni carescriau `n vers liber [i, `n plus,toat\ lumea din jur scria la fel. Or,eu `ncercam, peste toate astea, s\-mi ]in `n frâu gândurile [i s\scriu ̀ ntr-o form\ de vers conside-rat\ de toat\ lumea tradi]ionalist\[i paseist\. Problema e c\ m-amobi[nuit atât de tare s\ gândesc `nhendecasilabi `ncât ast\zi nu maipot sc\pa de acest reflex. Simt c\ etimpul s\ fac o schimbare, darceva `n mine rezist\ la aceast\schimbare, fiindc\ acest tip descris a devenit acel ceva al meu,maniera mea. Poetul nostru na]io-nal maltez, care a fost preot, ascris mult `n hendecasilabi. {iunul dintre profesorii mei de launiversitate obi[nuia s\-l citezespunând c\, atunci când `ncepi s\lucrezi cu aceast\ form\ de vers,ajungi chiar s\ vorbe[ti `n hende-casilabi. {i m-am surprins [i eu demulte ori f\când acest lucru.Poate p\rea o prostie, dar e ade -v\rat: `]i restructureaz\ mintea.{i ajungi chiar s\ vorbe[ti a[a.

Deci, la 16 ani a]i `nceput cuversuri. Prima carte de proz\când a venit?

De[i am publicat pe la 17 ani obro[uric\ de versuri, cum se `n -tâmpl\ adesea la vârsta aceea, de -butul meu propriu-zis a fost pe la20 [i ceva de ani, `nc\ eram stu-dent. E vorba de o carte povestiri.{i apoi am continuat cu proz\.

Cei din familia dumneavoas-tr\ au [tiut de la `nceput c\sunte]i scriitor? V-au cititc\r]ile?

Nu, mama era analfabet\, a[ac\ nu [tia s\ citeasc\. Cel multreu[ea s\ citeasc\, urm\rind

Immanuel Mifsud face parte dintr-un nouval de tineri scriitori care au pus Malta peharta literaturii europene valoroase. Mifsuda `nceput s\ scrie poezie la 16 ani [i s\lucreze `n proiecte teatrale experimentalepornind de la propriile piese, dar [i de latexte celebre de Cehov, Dario Fo, Max

Frisch, Federico Garcia Lorca, David Mamet,Harold Pinter. Volumul s\u de povestiri din2005 Chemistry (Chimie) a creat polemici pescena literar\ maltez\, atr\gându-iautorului acuza]ii de „literatur\pornografic\“ [i repunând `n discu]ieproblema – `nc\ actual\, se pare – a

moralit\]ii `n literatur\. ~n 2011, romanuls\u ~n numele Tat\lui ([i al Fiului) a fostdistins cu Premiul Uniunii Europene pentruLiteratur\. Immanuel Mifsud a fost invitat laedi]ia a VII-a Festivalului Interna]ional deLiteratur\ Bucure[ti (FILB), prilej cu care i-ampus câteva `ntreb\ri.

interviu « 9


[col\re[te cu degetul, câteva co-loane de ziar. Iar pe tat\l meu nu ̀ linteresau astfel de lucruri. ~nplus, când le-am spus c\ scriu poe-zii, ei se a[teptau s\ scriu `n ver-suri cu rim\, ceea ce eu nu f\ ceam,a[a c\ nu `n]elegeau o iot\ din cescriam. Ceea ce era perfect de`n]eles. Mama chiar `mi spunea:de ce nu te gânde[ti mai bine la lu-cruri serioase, la un serviciu bun?Pe scurt, credea c\ povestea astacu scrisul e o pierdere de vreme.Nu [tiu dac\ ea se a[tepta atuncica eu s\ devin scriitor, cred c\ nicim\car eu nu credeam c\ voi conti-nua s\ scriu. Spun asta fiindc\ am`ncercat atât de multe lucruri `nvia]\, pe care le-am abandonat ul-terior, `ncât, la un moment dat,am l\sat totul `n voia sor]ii, le-aml\sat s\ se `ntâmple. {i apoi lucru-rile s-au limpezit.

{i reac]ia lor nu v-a afectat `nnici un fel? Pentru c\, de mul - te ori, a[tept\m confir m\ -rile, chiar [i pe cele lite rare,de la ei, de la p\rin]i.

Nu cred c\ m-a afectat cu ade -v\rat. Când `mi spuneau toateastea, nu f\ceam decât s\ zâm -besc. ~n fond, ce a[ fi putut s\-i cermamei mele care [i-a petrecuttoat\ via]a muncind ca o sclav\ `ncas\? Cum ar fi putut s\ gân-deasc\ altfel? Nici cu fra]ii mei lu-crurile nu au stat altfel, pentru c\eu am fost singurul din familiecare a f\cut studii, to]i ceilal]i auf\cut doar anii de [coal\ obliga-torii, apoi s-au angajat `n fabricisau pe [antier. Era o familie demuncitori `n care eu am fost me-reu cel diferit. Dar e adev\rat, une -ori `mi trece prin minte un gândemo]ionant despre asta. De pild\,a[ vrea s\ cred c\ exist\ o via]\ deapoi, nu sunt sigur c\ exist\, darnici c\ nu exist\. Dar, dac\ exist\,`mi imaginez câteodat\ c\ tat\lmeu ar putea vedea, de acolo deunde e, c\ am ajuns practic s\-ipublic via]a. {i m\ `ntreb oare cear spune despre asta.

A[adar, ~n numele Tat\lui ([ial Fiului) e o carte autobio -grafic\? Asta `n m\sura `n ca -re autobiografic mai `n seam -n\ ceva `n zilele noastre.

Exact, nu cred c\ mai `n seam -n\ ceva! ~ns\ nu cred c\ e foarteimportant\ discu]ia asta despregenuri. Dup\ acest roman, tradusacum [i `n limba român\, am maipublicat unul pe care pot s\-l nu-mesc f\r\ ezitare „roman“, nu areabsolut nimic autobiografic. Escris cu o mare libertate vizavi dechestiunea timpului [i are toateaceste mi[c\ri de du-te vino peaxa timpului, iar ac]iunea se pe-trece fie la Berlin, fie `n Malta, fie

`n Sicilia. Dar el e cât se poate deidentificabil ca roman, `n vremece ~n numele Tat\lui ([i al Fiului)e câte un pic din mai multe lucruri[i nu e nimic precis, pân\ la urm\,din punct de vedere generic.

{i cum v-a]i decis s\ scrie]iaceast\ carte imposibil ([i inu-til) de clasificat generic de-spre tat\l dumneavoastr\ [idespre experien]a dumnea -voastr\ de fiu al acestui tat\?

Totul a `nceput când am g\sitjurnalul tat\lui meu. Am fost ex-trem de emo]ionat. Pentru c\ tat\lmeu, a[a cum cred c\ reiese destulde bine din carte, era tipul de b\r -bat macho, un macho al claseimuncitoare, bine`n]eles. {i cum -va, gre[ind, fire[te, n-am asociatniciodat\ acest tipar masculin cupractica scrierii de jurnal. Dar eraun jurnal foarte dezorganizat. {tiadestul de pu]in\ englez\ pe care o`nv\]ase de la un militar cu carelucra pe când era copil. Dintr-unmotiv pe care nu `l cunosc, a scrisacest jurnal `n englez\, [i evidentera o englez\ foarte proast\. Amfost [ocat când am descoperitacest jurnal, el era `nc\ `n via]\atunci, era foarte b\trân.

{i i-a]i spus c\ l-a]i g\sit?

Nu, nu i-am spus [i o s\ explic[i de ce. P\rin]ii mei – dar poate edoar o chestiune de genera]ii dife-rite – erau foarte secreto[i `nleg\tur\ cu via]a lor personal\.Vorbeam cu studen]ii mei [i lespuneam c\ ei practic sunt ge-nera]ia Facebook [i dac\ au o du-rere de cap, ei simt nevoia s\spun\ la toat\ lumea acest lucru.Dar eu `mi amintesc de un episodcare s-a `ntâmplat cu mult timp`nainte ca eu s\ fi g\sit acest caiet.Am g\sit prin cas\ o carte po[tal\foarte veche, cred c\ era de prinanii ’40, avea ni[te aplica]ii `n re-lief ca ni[te broderii, era o mic\oper\ de art\, s\ fiu sincer. ~n mij-loc avea o inim\ din ni[te pietri-cele [i fotografia unui b\rbat [i aunei femei care, pur [i simplu, seuitau unul la cel\lalt. Nu se s\ru-tau, nu f\ceau nimic indecent,doar se priveau. {i când am g\sit-omi-am zis: ia uite ce lucru frumos!Habar nu aveam ce repre zenta ea.

Avea un mesaj pe spate?

Nu, tocmai c\ nu! M-am uitatpe spate [i nu scria nimic. {i m-am dus la mama [i am `ntrebat-o ce e asta [i ea mi-a r\spuns furi -oas\: d\-mi-o imediat, nu e a ta! {itrebuie s\ spun c\ eram adult lavremea respectiv\, nu eram uncopil. A[a c\ am fost absolut [ocat[i am rugat-o s\-mi spun\ de ceera atât de important\ cartea astapo[tal\ pentru ea. {i ea mi-a zis:

fiindc\ e prima carte po[tal\ pecare mi-a d\ruit-o tat\l t\u. {i aad\ugat: nu e a ta [i n-ai ce s\ facitu cu ea. Apoi a luat-o [i a ascun s-o.{i m-a izbit cât de intime, cât deprivate erau aceste lucruri pentruei. Nici m\car nu era nimic scrispe cartea asta po[tal\, nici nuavea vreo imagine indecent\ carear fi putut s-o fac\ s\ se simt\prost. Dar era lucrul ei personal,intimitatea ei pe care nimeni alt-cineva nu avea dreptul s\ o vad\.Nu mai spun de jurnalul tat\luimeu care nici m\car nu avea ni-mic cu adev\rat intim `n el, doardetalii de tipul la ce or\ `ncepeainstruc]ia, la ce or\ trebuiau s\ se`mbrace `n uniform\, primele rai-duri aeriene din Malta. Deci, ni-mic personal. Dar, cu toate aces-tea, pentru el era un obiect intim.

A]i scris cât el `nc\ era `nvia]\?

Nu, am `nceput s\ scriu acestroman a doua zi dup\ `nmormân-tarea tat\lui meu. La un momentdat, ̀ i citeam primele pagini so]ieimele, care nu e maltez\, a[a c\ `itraduceam, practic, [i ea m-a `n -trebat: le-ai spus fra]ilor t\i de -spre asta? {i eu am r\spuns: nu. {iatunci ea mi-a zis: ascult\, asta e ocarte foarte intim\ `n care vor -be[ti [i despre tat\l lor, nu doardespre tat\l t\u. Mie nici m\carnu-mi trecuse prin minte acest lu-cru. {i apoi m-a `ntrebat ce am degând s\ fac [i i-am r\spuns sincer:habar n-am, dar n-am de gând s\le spun. Dac\ cumva or s\-mispun\ c\ nu sunt de acord? Darcartea a avut acest efect de magie[i la nivel personal, ̀ n sensul c\ fa-milia mea s-a bucurat de ea. S-aubucurat to]i s\-[i vad\ tat\l perso-naj `ntr-o carte.

Rela]ia cu tat\l dumneavoas-tr\ s-a schimbat dup\ scrie -rea acestei c\r]i ?

Da, cred c\ m-a f\cut s\-l `n]e -leg mai bine. Pentru c\ noi amavut o rela]ie destul de dificil\ [ine-am `n]eles unul altuia compor-tamentul cu `ntârziere. Sau nu ne-am `n]eles deloc, uneori. Acum

`n]eleg, `ntr-un fel, de ce el nu aputut s\ m\ `n]eleag\. Poate c\ arfi trebuit s\ fiu mai tolerant, dar –repet – eram tân\r, destul de re-bel. Scriind aceast\ carte amajuns s\-l `n]eleg mai bine. Dar [ipentru c\, la un moment dat, m-am trezit [i eu c\ devin tat\. {ipoate c\ exagerez lucrurile sauspun lucruri pe care b\rba]ii alegs\ nu le spun\. ~ns\, da, a ajuns s\schimbe rela]ia dintre noi. Dar,din p\cate, a fost prea târziu.

De unde acest titlu? E ceva `nspatele lui sau e doar un arti-ficiu retoric?

Am avut ni[te `ndoieli legatede el, sincer s\ fiu. Pentru c\ el areaceast\ rezonan]\ religioas\, or,dup\ cum [ti]i, nu e nimic legat deasta `n carte. Alegerea vine dinLacan, cu teoria lui despre nu-mele tat\lui, [i exist\ o gr\mad\de referin]e la teoriile lacaniene`n carte. La un moment dat, amdiscutat problema titlului cu edi-torii mei maltezi, care mi-au zis c\nu au nimic ̀ mpotriv\ s\-l schimb,dar s\ am grij\ s\ fie unul maibun. {i, pân\ la urm\, nu am g\sitaltul mai bun. Editorul francez –fiindc\ romanul o s\ apar\ `nFran]a anul care vine – a propusscoaterea parantezelor din titlufiindc\ nu au `n]eles, probabil, c\rostul lor e s\ sublinieze faptul c\experien]a fiului vine dup\ aceeaa tat\lui. Dar nu-mi imaginez untitlu mai bun pentru aceast\carte.

De ce b\ie]ii nu au voie s\plâng\? A]i tot vorbit despreasta `n carte, e [i titlul uneipiese a celor de la The Curecare mie `mi place foartemult...

Eu am crescut `ntr-o genera]ie`n care la [coal\, nu doar `n fami-lie, eram `nv\]a]i c\ b\ie]ii nu auvoie s\ plâng\. {i nu eram `n -v\]a]i acest lucru `ntr-o manier\indirect\. Efectiv, ni se spunear\spicat acest lucru. ~n primii doiani din [coala primar\ am `nv\]at`ntr-o clas\ mixt\ [i urm\toareadat\ când am mai avut colege fete

a fost abia `n liceu. {i `mi amin-tesc de pe vremea aia acest deta-liu: c\ o fat\ avea voie s\ plâng\,dar noi, nu. {i m-a impresionat`ntotdeauna acest lucru: c\ mienu mi se permitea s\ plâng, dar luiMary, da. {i Mary putea s\ plâng\cât poftea pentru c\ f\cuse pe easau `[i uitase caietul acas\. Darcând [i eu p\]eam la fel [i `nv\ -]\toarea ]ipa la mine, mi se um-pleau ochii de lacrimi, iar `nv\ -]\toarea `ncepea s\ ]â]âie deza-probator [i zicea: nu, nu, b\ie]iinu au voie s\ plâng\. Apropo deplâns, am o poveste pe care ammai zis-o [i alt\ dat\, deci, proba-bil c\ m\ repet. De fiecare dat\când public o nou\ carte [i uneorichiar la mult\ vreme dup\ aceea,unii oameni ̀ mi scriu câteva frazedespre cât de mult le-a pl\cut car-tea [i de ce anume le-a pl\cut. {i,de obicei, primesc mesaje de la fe-mei. Dar când a ap\rut ~n numeleTat\lui... am fost surprins [i bucu-ros, recunosc, s\ primesc multemesaje de la b\rba]i care mi-auscris c\ s-au identificat cu ce spu-neam eu acolo, de[i tat\l lor nu fu-sese `n armat\. Dar unul dintremesaje m-a surprins foarte mult.{i spun mereu aceast\ povestepentru c\ m\ tot gândesc c\ nu ereal\, c\ nu s-a `ntâmplat, a[a c\probabil c\ o spun ca s\ m\ con -ving singur de adev\rul ei. Cinevami-a scris: „v-am citit cartea, eprima pe care o citesc din tot ce a]iscris [i v\ fac o m\rturisire fiind -c\ sunt sigur c\, tocmai pentru c\a]i scris aceast\ carte, o s-o `n -]elege]i: am citit toat\ cartea `nbaie. Probabil vi se pare ciudat, [ichiar e ciudat. Dar [ti]i, n-am vrutca so]ia mea s\ vad\ c\ am ochii`n lacrimi“.

Cred c\ toate premiile lite -rare din lume nu fac câtaceast\ m\rturisire simpl\[i emo]ionant\.

Da, e foarte adev\rat. Dar dup\experien]ele astea, [i chiar `nai n -te de ele, am `nceput s\ m\ `ntrebce reprezint\, de fapt, aceast\ ima-gine a masculinit\]ii care e atât deputernic\. Datorit\ temei mele dedoctorat am citit foarte multec\r]i de gender studies [i multec\r]i feministe despre cum socie-tatea pune presiune pe femei, [itoate lucrurile astea sunt ade -v\rate. {i mi-am dat seama cât depu]in realiz\m c\ aceea[i pre-siune se pune [i pe b\rba]i! Fi -re[te, cu un alt mesaj, dar e tot opresiune. Câ]iva b\rba]i au cititaceast\ carte [i s-au identificat cuexperien]ele de acolo tocmai pen-tru c\ erau b\rba]i. {i poate pen-tru c\, b\rba]i fiind, nu au recu-noscut niciodat\ fa]\ de ei `n[i[itoate acele lucruri despre care euvorbesc acolo.

» De fiecare dat\ când public o nou\ carte [iuneori chiar la mult\ vreme dup\ aceea, uniioameni `mi scriu câteva fraze despre cât demult le-a pl\cut cartea [i de ce anume le-apl\cut. {i, de obicei, primesc mesaje de lafemei. Dar când a ap\rut ~n numele Tat\lui...am fost surprins [i bucuros, recunosc, s\primesc multe mesaje de la b\rba]i care mi-auscris c\ s-au identificat cu ce spuneam euacolo, de[i tat\l lor nu fusese `n armat\.

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 464 » 13 – 19 decembrie 2014

10 » carte

Cum se sfâr[e[tesezonul la criticii literari

Cristian Teodorescu

Nu mi se pare obligatoriu ca uncritic s\-[i `ncerce puterile `n câtmai multe genuri literare, ca s\-[ipoat\ da seama din interior cu cese m\nânc\ fiecare `n parte, chiardac\ nu face mare scofal\ cu`ncerc\rile astea. Ideea lui G. C\li-nescu e mai degrab\ o justificarepreventiv\ a criticului care trecede cealalt\ parte a baricadei.

Nu cred nici c\, dac\ se apuc\de proz\ sau de poezie, criticulsau teoreticianul literar are unavantaj fa]\ de prozatori [i depoe]i, fiindc\ el ar [ti mai binecum se fac treburile astea. Dac\Umberto Eco n-ar fi avut talent deromancier, cu toat\ semiotica luisclipitoare, ar fi r\mas un exce-lent comentator care a scris [i câ-teva romane. Or, acum Eco e pri-vit ca un mare romancier care s-a`ndeletnicit [i cu semiotica.

Dac\ vorbim despre literatur\`n termenii unei `ndeletniciri delaborator, ignor\m principalul in-gredient, talentul, care pân\ laurm\ ì ierarhizeaz\ [i pe criticiiliterari, `n calitatea lor de jude -c\tori sau de proxene]i ai literatu-rii, cum ì numea un clasic r\u degur\.

Criticul literar Marius Chivunu e `ncântat de textualismuloptzeci[tilor, prefer\ proza f\r\ingrediente teoretizante, la felcum nu pare s\ prizeze nici a[a-numitul „mizerabilism“ al proza-torilor din genera]ia lui [i, spredeosebire de congenerii lui carescriu cu ` din a, Chivu e printrepu]inii scriitori din tân\ra gene-ra]ie care scriu cu ` din i, `n ciudacurentului, iar acum, când a schim-bat critica pe proz\, a plonjat `naceast\ meserie f\r\ vest\ sau co-lac de salvare, de tipul vreunei pre -fe]e sau m\car a unui avertisment

`n care s\ spun\ c\ el, criticul, [i-aluat vacan]\ de la magistratur\ cas\-[i dea procur\ de prozator, cape un divertisment de la treburilecriticii sale. Mi-a pl\cut atitudi-nea lui. Dar dac\ ne arunc\m lab\taie, se termin\ cu pav\za noas -tr\ critic\, cu care-i judec\m peal]ii, indiferent cum ne-ar chema.~mi pl\cea Marius Chivu, poetul,i-am [i spus-o, ca `ntre cititorii depoezie, câ]i or mai fi.

Dar dac\ ie[i cu pieptul gol lab\taie, `n proz\, fratele meu maitân\r, s\ vedem cum stai cu mus-culatura, mi-am zis, când am v\ -zut c\ Marius s-a aruncat `n apeleprozei, ca un debutant oarecare.Prima povestire din volum mi-apl\cut, dar nu m-a scos din ale me-le. Are o t\ietur\ brici [i un dra-matism `n crescendo, f\r\ patetis-me, [i un final de Cehov `n mareform\. Dar cu o discre]ie a am-prentei autorului, pe care n-am`n]eles-o decât citind urm\toarelepovestiri, `n care aceast\ ampren -t\ apare din ce ̀ n ce mai pregnant.Dac\ ar fi fost dup\ mine, primapovestire a volumului ar fi trebuits\ fie una dintre cele `n care e vor-ba despre via]a la ]ar\ a prota-goni[tilor sau una dintre povesti-rile la persoana `ntâi despre con-temporaneitatea bucure[tean\ oride la Vama Veche.

~n]eleg logica dup\ care Ma-rius Chivu [i-a orânduit povestiri-le `n volum, dar cred c\ dac\ `n lo-cul acestei povestiri comporta-mentiste, `n care autorul joac\ unrol misterios, de consemnator alfaptelor, ar fi sacrificat con struc -]ia volumului de dragul expresi-vit\]ii sale, cartea ar fi avut decâ[tigat de la `nceput. Cred c\, `ndispunerea povestirilor din volum,criticul din Marius Chivu a fostmai tare decât prozatorul cu ace-la[i nume, [i asta cu un orgoliu alconstruirii volumului pe care eu,ca prozator, n-a[ fi mizat.

Marile povestiri ale lui Chivusunt cele `n care desenul epic con-teaz\ mai pu]in decât `ntors\turi-le pove[tii, fiindc\ `n ciuda faptu-lui c\ povestirile sale `ncep cât sepoate de clasic, ele au o ]es\tur\barochist\, uneori cu `ntors\turipoematice, din care, la sfâr[it, ie[ipe lumea cunoscut\ a realismului,

dar f\r\ siguran]a c\ asta ar fiadev\rata ie[ire din povestirilelui Marius Chivu, ci doar o poart\dintre cele câteva pe care autorulte poate scoate din povestirile lui.

Verva lui de povestitor, indife -rent dac\ lucreaz\ la persoana`ntâi, f\r\ leg\tur\ biografic\ pre-cis\ cu autorul, sau la persoana atreia, func]ioneaz\ `n povestiriledespre lumea din Vama-Veche [idespre satul alor s\i. Aici prozato-rul din el `[i d\ drumul, cu o ului-toare poft\ de a povesti [i cu ob-serva]ii tulbur\toare despre lu-mea satului, care moare pu]in câ-te pu]in, dar implacabil. {i astaf\r\ s\ plâng\ pe um\rul ]\rani-lor care dispar unul câte unul, ciconstatând c\, odat\ cu dispari]ialor, se duce [i satul lor.

~ntr-un fel, Marius Chivu `lcontinu\ pe Marin Preda din Mo-rome]ii 2, cel care povestea c\ IlieMoromete ajusese s\ fie c\rat `nroab\ fiindc\ nu-l mai ]ineau pi-cioarele dup\ ce venise comunis-mul la putere. Ce s-a `ntâmplat`ns\ cu de-alde Moromete dup\1989? Nimic special, doar c\, dup\ce au r\mas f\r\ p\mânt [i f\r\cai [i dup\ ce le-au plecat [i copiiila ora[, nu le-a mai r\mas decâtun trecut de care s\ aib\ grij\ pen-tru a-[i primi copiii [i nepo]ii ̀ ntr-unsoi de bul\ a timpului `n care nu s-a mai `ntâmplat nimic.

Pentru personajele lui MariusChivu p\strarea acelei lumi nu edoar o chestie de conservare, pe

bani europeni, ci face parte din tr-unproiect salvator al memoriei satu-lui. Dar, spre deosebire de oen -gi[tii care se duc la ]ar\ ca s\ fac\[i s\ dreag\, f\r\ a l\sa nimic `nurm\, personajele lui de la ora[ seduc s\ mai repare câte ceva dingospod\riile bunicilor sau p\rin -]ilor lor. {tiu c\ se lupt\ de po-man\ cu timpul [i cu vremurile,dar nu se las\, de parc\ energia]\ranilor din familia lor li s-ar fitransmis, chiar dac\ nu mai aunici un motiv s\ se umereasc\pentru a ]ine `n picioare o cas\ [io gospod\rie lipsite de baza care leajut\ s\ stea `n picioare.

F\r\ a face pe moralistul, Ma-rius Chivu ì pune fa]\ `n fa]\ pefiii [i nepo]ii din lumea satului cutipii f\r\ identitate din universulvamaio]ilor [i cu b\ie]ii [i feteledin Bucure[tiul multina]ionale-lor. Nu [tiu cine câ[tig\ partida,nici autorul nu d\ vreun indiciu`n aceast\ privin]\. Senza]ia pecare o ai e c\, la fel cum la ]ar\ per-sonajele lui Marius Chivu [tiu s\se descurce, dar nu pot face mi-nuni, nici cele de la ora[ nu suntmai ac\t\rii. Dac\ le pui `ns\ capla cap, descoperi `n ele un opti-mism ]\r\nesc, gra]ie c\ruia ceeace conteaz\ nu e c\ de caselep\rin]ilor sau ale bunicilor se ale-ge praful, ci c\ din ele se va g\sitotdeauna cineva care s\ le aduc\`n starea lor de odinioar\.

Marius Chivu, Sf`r[it de sezon, colec]ia„Fiction Ltd.“, Editura Polirom, 2014

Dup\ un excelent volum de versuri, Vântureasa de plastic, criticul literar MariusChivu mai sare o dat\ bariera dintre critici [i critica]i. De ast\-dat\ ca autor deproz\ scurt\. M\ bucur c\ a f\cut-o, din dou\ motive: 1. ca s\-[i dea seama [i elcum e s\ te uite Dumnezeu pe scaun, la munc\, `n fa]a computerului, ca prozator;2. fiindc\ are stof\ de prozator de cea mai bun\ calitate.

Suplimentul lui Jup


interviu « 11

INTERVIU CU SCRIITORUL ANDREA BAJANI

„M\ simt `mplinit numai când scriu saucând abia am terminat de scris ceva“

Interviu realizat de Eli B\dic\

Din cuno[tin]ele mele, `nRomânia exist\ doar dou\ ro-mane care vorbesc despreemigrarea românilor `n Ita -lia. Primul a ap\rut anul tre-cut – Kinderland, de LilianaCorobca –, iar cel de-al doileaacum dou\ luni – Feti]a carese juca de-a Dumnezeu, deDan Lungu. Ambele, la o dis-tan]\ consider abil\ de ro-manul dumnea voastr\, Devei lua aminte la gre[eli(2007, 2011 pentru traducerea`n limba român\). De ce a]iales s\ scrie]i despre italieniicare au emigrat `n România[i nu despre românii caremuncesc `n Italia? E o per-spectiv\ interesant\, mai alesc\ a]i avut subiectul acolo, la`ndemân\, dar a]i preferat s\veni]i aici.

Da, am preferat s\ fac asta pen-tru c\ a schimba perspectiva estetreaba scriitorului [i, implicit, ac\r]ilor. Dac\ vrei s\ scrii o poves-te, este de datoria ta s\ schimbiperspectiva. Mai mult decât atât,cred c\ fiecare scriitor – dar [i fie-care om – poate scrie numai de -spre ceea ce cunoa[te cu adev\rat.~n cazul meu, eu `i cunosc pe ita-lieni foarte bine. Puteam, ̀ ntr-ade -v\r, s\ scriu despre românii dinItalia, dar mi s-a p\rut c\ aceea nuera povestea mea.

Printre altele, `n romanul meuam `ncercat s\ v\d [i ce este acelacapitalismul. Cred c\ aici, `n ]aravoastr\, `l pot vedea mai bine de-cât ̀ n alt\ parte. ~n România, toatecontradic]iile sunt vizibile; suntacelea[i ca `n Italia sau `n Spania,dar acolo oamenii vor s\ le as-cund\, se prefac c\ tr\iesc `n ceamai bun\ dintre toate lumile posi-bile. Pentru mine, a fost intere-sant s\ `ncerc s\ r\spund la o`ntrebare: „Ce se `ntâmpl\ cândcapitalismul vine, pentru prima

dat\, `ntr-un loc?“. {i asta pentruc\ noi, oamenii de 40 de ani, ne-amn\scut `n Italia cu capitalismul,a[a c\ n-am avut ocazia s\ vedemce se `ntâmpl\ când acesta „inva-deaz\“ un loc pentru prima dat\.Este o bucat\ de istorie care m-apus pe gânduri.

O curiozitate: mai exist\ [ialte c\r]i cu un subiect simi-lar `n Italia?

Nu. Sunt c\r]i italiene care tra-teaz\ subiectul românilor sau alaltor str\ini care vin `n Italia [imuncesc acolo. Dar, din câte [tiu,nu exist\ aceast\ perspectiv\; [iasta pentru c\, `ntotdeauna,exist\ senza]ia c\ nu este cool s\scrii romane care se petrec `n ]\ricare nu sunt cool. România nu estecool pentru Italia. Iar acesta esteun lucru dezam\gitor, literaturanu are de-a face cu a fi sau a nu ficool. Adev\rul este c\ românii,pentru presa din Italia, sunt osurs\ de probleme sociale, iaraceasta este una dintre cele maitriste demonstra]ii ale influen]eimedia asupra oamenilor.

Feti]a care se juca de-a Dum-nezeu, romanul lui Dan Lun-gu, a fost cel pe care, fiindmai recent, l-am avut `nminte atunci când am cititcartea dumneavoastr\. Unadintre perspectivele din ro-man `i apar]ine unei feti]e deopt-nou\ ani care sufer\dup\ mama sa, plecat\ `nItalia; cartea dumneavoastr\este scris\ din perspectivaunui tân\r care-[i aminte[tede copil\ria f\r\ mama ple-cat\ `n România. Crede]i c\exist\ o atitudine universal\`n ceea ce prive[te aban-donul unui p\rinte? Putemvorbi despre acest lucru nu-mai din punctul de vedere alunui copil?

Cred căabandonul este una din-tre cele mai mari teme ale literaturii.

Metamorfoza este o schimbare;altfel spus, trebuie s\ pierzi cevapentru a te transforma, a c\l\torispre nou. Metamorfoza con]ine,a[adar, abandonul. Orice societatecare se schimb\ pierde ceva din cea avut pentru a câ[tiga altceva,mai bun, mai diferit.

Abandonul este una dintre ma-rile teme [i pentru c\ explic\ cumputem noi, oamenii, n\scu]i sin-guri, pierzând o comunitate – so-sim `n lume [i imediat pierdemacea leg\tur\ cu mama –, s\ conti-nu\m [i s\ `ncerc\m s\ recâ[ -tig\m o alt\ comunitate, s\ fim cual]i oameni, `ntr-un alt loc. Am-prenta noastr\ este nostalgia dup\comunitatea de dinainte de a ne fin\scut.

Este istoria umanit\]ii [i, ̀ ntr-unfel, o problem\ care n-are nici o so-lu]ie, c\ci e, cu adev\rat, greu s\fim ferici]i. E important c\ omul`ncearc\ s\ fac\ asta, s\ fie fericitcu al]i oameni, este singura calepentru a nu resim]i, la o intensi -tate prea mare, singur\tatea cucare venim pe lume. E important,dar, `n cele din urm\, este o ac]iu-ne inutil\.

~n De vei lua aminte la gre -[eli primeaz\ emo]iile, foarteputernice [i diverse. E uimi-tor cum au `nc\put `ntr-unspa]iu atât de mic (doar 160de pagini). M-a impresionateconomia de cuvinte, c\ci nupo]i decupa o pagin\ f\r\ s\[tirbe[ti sensul `ntre gii c\r]i.Este acesta stilul dumnea -voastr\ sau este cel pe care l-a]i sim]it a fi potri vit pen-tru aceast\ poveste?

Fiecare poveste are propriul eistil [i propriile cuvinte. Pentrumine, cel mai important lucru es-te muzica acestor cuvinte. Cândscriu, nu m\ `ntreb dac\ folosescprea multe cuvinte. Dar `ntot-deauna simt melodia cuvintelorpe care le scriu atunci când citesccu voce tare. Muzica `]i cere s\a[ezi cuvintele acelea nu numai

cu creierul, ci [i cu emo]iile. Alegacele cuvinte, m\ folosesc de elepentru a construi imagini, metafo-re etc.

Apropo, eu nu pot descrie, nu[tiu dac\ este o virtute sau nu. Decând eram mic eram incapabil s\descriu ceva. Este o problem\ amea, sunt un dezastru la des-crieri. Am `ncercat, când aveam20-25 de ani, dar nu m-am priceputniciodat\. ~ncerc `ntotdeauna s\descop\r altceva sau s\ m\ pun `nsitua]ia pe care mi-a[ dori s\ odescriu – m\ gândesc când am`ntâlnit, `n via]a mea, ceva simi-lar – [i, de cele mai multe ori, o facprin intermediul emo]iilor. Toat\lumea `mi spune c\ am un modoriginal de a descrie, c\ e stilulmeu, f\r\ a [ti c\, de fapt, eu habarn-am s\ fac asta [i `ncerc s\ tri[ezde fiecare dat\.

De ce a]i citit, la FILB, unfragment din Ogni promessa(Einaudi, 2010; Toate promi-siunile)? Nu este nici cea mairecent\ carte a dumneavoas-tr\, nici cea tradus\ `n limbaromân\.

Cartea care a fost tradus\ `nlimba român\ este cartea vie]iimele – nu `n sensul c\ este o auto-biografie, ci consider c\ este ceamai important\ carte pe care amscris-o. Orice scriitor are un astfelde roman. Pe de alt\ parte, Ognipromessa este o alt\ carte foarteimportant\ pentru mine. A [icâ[tigat o mul]ime de premii, a [ifost foarte tradus\. Este p\cat c\nu a fost `nc\ tradus\ `n limba

român\. A[a c\, atunci când orga-nizatorii festivalului m-au rugats\ citesc ceva la eveniment, m-amgândit s\ aleg un fragment dinaceast\ carte tocmai pentru a oajuta s\ ias\ pu]in `n lume. Cine[tie, poate un editor român a cititfragmentul respectiv [i i-a pl\cut.

Opt c\r]i – cea mai recent\este publicat\ anul trecut –`n 11 ani. Destul de mult, maiales dac\ lu\m `n considera -re faptul c\ sunte]i [i jurna -list, [i dramaturg. Cum fun -c]ioneaz\? Scrie]i zilnic?

Da, scriu zilnic, diminea]a de-vreme. Cred `n disciplin\. ~mi dis-ciplinez obsesiile [i le folosesc.Când nu scriu, cum se ̀ ntâmpl\ ̀ naceast\ perioad\, când c\l\torescfoarte mult, m\ gândesc `ntot-deauna la ceva – acum, de exem-plu, m\ obsedeaz\ starea mea, fap-tul c\ sunt bolnav, am febr\ etc.Obsesiile m\ omoar\. Actul de ascrie este singura modalitate de ada o form\ acestora, care sunt,dintr-un anumit punct de vedere,un mod de a cunoa[te realitatea.Sunt norocos c\ am cuvintele pen-tru a le exprima. De aceea [i scriuatât de mult, zilnic. Nu e frumoss\ spun asta, dar m\ simt `mplinitnumai când scriu sau când abiaam terminat de scris ceva. Acelaeste momentul perfect. Chiar dac\sunt fericit, chiar dac\ am o fami-lie frumoas\ – so]ia mea estesteaua mea din toat\ lumea –, amnevoie de scris, altfel sunt m\ci-nat de singur\tate.

Andrea Bajani, scriitor [i jurnalist italian, a fost unul dintre oaspe]ii celei de-a VII-a edi]iia Festivalului Interna]ional de Literatur\ de la Bucure[ti (FILB), care a avut loc `ntre 3 [i 6decembrie, la Muzeul }\ranului Român. Pân\ acum, doar una dintre cele opt c\r]i ale salea fost tradus\ `n limba român\: De vei lua aminte la gre[eli, Editura Humanitas, traduce -re de Smaranda Bratu Elian [i Ileana Bunget, 2011. Aceasta este scris\ sub forma uneilungi scrisori, al c\rei expeditor este un tân\r italian venit `n România s\-[i `nmormân-teze mama `nstr\inat\ – de cas\, de copil\ria sa, de via]a lui. O c\l\torie de cunoa[ tereemo]ionant\ [i revelatoare, care poate fi interpretat\ din numeroase unghiuri.


12 » avanpremier\

Hélène Grimaud —~ntoarcere la Salem

– Fragment –

Noaptea aceea a stat sub semnulunei spaime care `nc\ nu-mi d\pace. Z\u de [tiu ce m\-ndeamn\s\ mai ]in pana `n mân\ [i s\ con-tinui jurnalul. Abia dac\ reu[esc,cu mari cazne, s\ retranscriu toa-te evenimen tele, toate descoperi-rile pe care le-am f\cut `n timpulc\l\toriei prin acea p\dure bol-nav\. Nu `n]eleg nici ce anumem\ mai re]ine ̀ nc\ aici. Dup\ noap -tea aceea, s-ar fi cuvenit s\-mi iaupicioarele la spinare [i s\ fug ̀ nco-tro v\d cu ochii, cât mai departede acele locuri blestemate. Pentruc\-i limpede c\ le apas\ un bles-tem, o vraj\ rea. Ieri, m-am `ntors`n mar[ for]at din poian\ [i mi-amreg\sit ad\postul cu un sentimentde u[urare, de[i nimic `n preajm\nu era primitor. Acela[i aer ap\ -s\ tor `mbiba tot peisajul. Domneaaceea[i t\cere. Descoperirea ace-lei p\duri smintite – vie, de[i bol-nav\ – [i a acelui copac cu scoar]aca pielea de om [i care zvâcnea cuinim\ uman\ m\ `ngrozise. A[a`ncât am sim]it oarece alinarere`ntâlnindu-mi obiectele familia-re. Undi]a, gamela, provizia de lumân\ri [i de amnare, dar [i

patul meu improvizat. Nu [tiu dece, dar am sim]it nevoia de ne -st\vilit s\-mi amu[in cu ardoarep\turile. Mi-am vârât fa]a `n lâne-turi, iar mirosul mi s-a p\rut unvechi [i du ios prieten, a[a c\m-am mai lini[tit oleac\. M\ ̀ ntor -sesem la locul meu de bivuac ho -t\rât s\ m\ echi pez pentru o nou\prospectare a poienii. De data astaaveam s\ iau o funie lung\, ca s\m-ajute la c\]\ratul `n copac [i pestâncile abrupte. Aveam s\-mi`njgheb [i o masc\, menit\ s\ m\fereasc\ de vaporii acizi. Eram pedeplin ho t\rât s\ dezleg misterult\cerii [i al putre fac]iei vegetale.Izbutisem s\ m\ conving, pe dru-mul de `n toarcere, c\ toate aveauo explica]ie ra]ional\. Singur\ta-tea mea `nso]it\ de elanul imagi-na]iei deformau, f\r\ doar [i poa-te, felul `n care percepeam lucruri-le. A[a cum, noaptea, imagineaunei umbre uria[e pe un zid leprovoac\ ]âncilor o teroare cum-plit\, dar se do ve de[te, a doua zide diminea]\, doar mi[carea uneiperdele luminate de o raz\ delun\. Ba chiar am g\sit [i un me-rit acestei aventuri: m\ inspira.Frânturilor de poeme uitate ca -re-mi veneau pe bu ze li se ad\ugaunote, accente de balade str\vechi,triluri crepusculare c\rora do-ream s\ le cizelez compozi]ia. Nuexist\ muzic\ f\r\ exil din uni-vers, f\r\ con fruntare a sinelui cupropriul neant [i, poate, f\r\ uns\rut de adio dat `ntregului, `n`mpreu narea cu moartea ca re-gin\ a metamorfozelor. Am fostmereu convins de asta. {i iat\ c\aceast\ c\l\torie `mi oferea prile-jul s\ tr\iesc un punct de vederegrandios – metamorfoza lumii`ntr-o gesta]ie infernal\. Dar dac\,chiar `n acest loc care m\ alesese

ca spectator, aveam s\ descop\r for -]a primordial\ a unei noi armonii?

R\t\cirile mele, inhalarea va-porilor [i mersul cu pas voinicesc,din zori [i pân\-n sear\, m\ stor-seser\ de vlag\. Abia m-am `ntinspe salteaua de paie, c\ am [i `n -chis ochii. Se l\sa noaptea. Som-nul aproape letargic pe care-l `n -cercasem `nc\ de la sosirea peaceste melea guri m-a n\p\dit dinnou. ~ns\ `n seara aceea n-aveams\ mai lupt cu el. Mi s-a p\rut oform\ de eliberare – mijlocul celmai sigur de a sc\pa de angoas\,de `ntreb\rile care-mi roiau cani[te fluturi nebuni pe sub calotacranian\. Ceva – nu [tiu ce – m-atrezit câteva ceasuri mai târziu.Era lun\ plin\, iar razele sale, bo-gate [i albe, `mi r\neau pleoapele.Ea era oare de vin\ pentru aceast\insomnie? Am deschis ochii, des-cum p\nit. Ca `ntotdeauna `n frac -]iunea de secund\ de dinainteatrezirii `ntr-un loc nefamiliar, amtr\it o senza]ie de amnezie. M-amsculat `n capul oaselor [i am zvâr-lit pledurile. ~n jur, totul era ca mai`nainte [i, totu[i, ap\ruse cevacom plet diferit, c\ruia nu-i puteamdeslu[i natura. Mi-am `mbr\cathaina [i am dat deo parte z\plazuldin ferigi care-mi ]inea loc de u[\.Afar\, se ridicase dinspre lac ocea]\ u[oar\. Ni[te focuri vii dan-sau ici [i colo. ~ns\ nu spectacolulnocturn, de care somnul meu hip-notic m\ privase, constituia cauzasentimentului de profund\ schim-bare pe care-l resim ]eam privindpeisajul. Am luat pu[ca, mi-am`nf\[urat un fular `n jurul gâtului[i am f\cut doi pa[i afar\. Din -tr-odat\, am `n]eles. Noaptea erasonor\! Emitea, `n sfâr[it, sunete-le care lipseau peisajului diurn.Am ciulit urechea ca s\ `ncerc s\ghicesc originea ecourilor care in-vadaser\ acest spa]iu imens, ostilpân\ acum, [i pe care t\cerea `lf\cuse monstruos. N\d\jduiam s\deslu[esc ni[te zgomote de originevegetal\. M\ refer la fream\tul pecare `l isc\ vântul printre ramuri,la sunetul `nfundat al vreunuifruct sau al vreunui con c\zând pep\mânt, sau la trosnetul vreuneicrengi sub povara z\pezii – toateacele manifest\ri discrete ale pre-zen]ei peisajelor, ale vie]ii [i cur-gerii sale `n marele ciclu al ano-timpurilor. Nu auzeam `ns\ ni-mic. Era doar rodul imagina]ieimele, al nervilor mei `ntin[i ca unarc, excita]i de senza]ia unui pericol

difuz, a unei prezen]e amenin -]\toare? Nu reu[eam s\ definescsursa acestor zgomote care, `nplus, p\reau c\ se apropie de mi-ne. Mi-am ̀ ncle[tat degetele pe pa-tul pu[tii. Ai fi zis c\ se aud [oap-te, morm\ieli, fo[netul aerului latrecerea unui corp [i chiar – nucumva deliram? – un fel de râssurd, sardonic [i `n\bu[it. Deo -dat\ m-a cople[it o groaz\ f\r\margini. Din ce]uri au prins s\r\sar\ tot soiul de forme. Sau, maibine spus, cea]a se coagula `n for-me vii, din ce `n ce mai compacte,care ̀ naintau spre mine. M-au tre-cut fiori reci: eram privit. P\reac\ fiecare form\ c\p\tase ochi –nep\s\tori la amenin]area pu[tiimele –, iar ochii aceia m\ ]intu-iau, unii de la nivelul solului sauaproape de el, de parc\ ar fi apar -]inut unor patrupede, al]ii de maisus, de la aceea[i `n\l]ime cu mi-ne. Pupilele luceau fosforescentprecum cele ale unui pisici sur-prinse, noaptea, de lumina uneil\mpi. Dintre ele s-au desprins do -u\ [i au venit spre mine sc\p\r\ -toare [i ro[ii, ca ale unui demon.Am recunoscut `n aburii mi[c\ -tori forma unui lup. {i-atunci, cu-tremurat, am zbierat o formul\ dealungat r\ul, un fel de Vade retrocare mi-a ie[it tremurat din gâtlej.

Dintr-odat\, totul a p\rut c\ d\`napoi. Ochii s-au stins, iar eu, terorizat, m-am refugiat pân\ la

culcu[. Spaima mi s-a scurs trep-tat din trup sub forma unor sudorireci. Cl\n]\neam din din]i; m-ampr\bu[it pe saltea cât eram degreu [i din nou somnul letargic apus st\pânire pe mine.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanul~ntoarcere la Salem deHélène Grimaud, care vaap\rea `n curând `ncolec]ia „BibliotecaPolirom. Seria Actual“, `n traducerea din limbafrancez\ a lui DanielNicolescu.

CARTEA

~ntoarcere la Salem are capunct de plecare vizita pe careHélène Grimaud, aflat\ laHamburg pentru un concertdin Brahms, o face la un antica-riat improbabil de pe o strad\pustie dintr-un cartier portuar.Intrat\ acolo ca s\ cheme untaxi, naratoarea observ\ câte-va obiecte stranii [i pleac\acas\ cu un vraf de partituri.Nu mic\ `i este mirarea cânddescoper\ `n paginile ameste-cate un jurnal (sau s\ fie text de fic]iune?) al lui JohannesBrahms `nsu[i. Pe firul afl\riiadev\rului despre paginilemisterioase, nuvela fantastic\se amestec\ `n biografie, iar`ntâmpl\rile o vor purta peHélène din Europa `napoi `nStatele Unite, la Salem, unde`nfiin]ase refugiul pentru lupi[i unde ̀ [i reia lupta ̀ mpotrivadistrugerii naturii.

AUTOAREA

Hélène Grimaud s-a n\scut la Aix-en-Provence `n 1969 [i este o ce-lebr\ pianist\ francez\, dar [i specialist\ `n etologie. La [apte ani i-a fost descoperit\ pasiunea pentru muzic\. A studiat la Conserva-torul din Paris, iar la 14 ani a sus]inut primul s\u concert. A inter-pretat, de-a lungul vie]ii, piese pe scene din ̀ ntreaga lume, din Tokiola New York. A concertat al\turi de orchestre filarmonice din Euro-pa [i Statele Unite, sub bagheta a numero[i dirijori. Discografia sacuprinde compozitori precum Rahmaninov, Chopin, Schumann,Brahms, Gershwin, Ravel, Beethoven, Bartók, Mozart, Bach, Debussy,{ostakovici. La 21 de ani s-a stabilit pentru o perioad\ ̀ n Florida, un-de ̀ ntâmplarea i-a adus ̀ n cale o lupoaic\, pe care a ̀ ndr\git-o; astfels-a n\scut pasiunea sa pentru lupi, c\rora le-a studiat comportamen-tul [i pentru a c\ror protejare a `nfiin]at o asocia]ie [i un parc.

B\utorii de absint echivaleaz\ cucinci c\r]i cuprinse `ntr-una. Atâtde diferi]i sunt ace[ti poe]i devârste, totu[i, apropiate (cel maivârstnic, Liviu Ioan Stoiciu, e n\s -cut `n 1950; cel mai tân\r, Ioan Es.Pop, `n 1958), `ncât o poetic\ gene -ra]ionist\ nu-i poate subsuma de -cât aproximativ.

Viziunile [i retoricile lor suntdivergente, ilustrând nu un set co-mun postmodernist, ci specific\riindividuale substan]iale [i expre-sive. Sigur postmodern (dar unpostmodernism muiat de senti-mentalism) este Traian T. Co[ovei.Fragmentarismul [i „incoeren]a“elaborat\ sunt bine exploatate ar-tistic de Liviu Ioan Stoiciu. Ceilal]itrei b\utori de absint se distan -]eaz\ `ns\ vizibil de textualismullivresc [i biografismul apter,

c\utând un drum propriu [i – dac\nu e prea emfatic spus – o condi]iede excep]ionalitate liric\. PentruNichita Danilov `ntr-o bun\ m\ -sur\, iar pentru Ion Mure[an [iIoan Es. Pop `ntr-un mod decisiv,un poem nu este un text, un oareca-re produs cultural, parte a uneiconven]ii mai larg acceptate. Unpoem este Textul, cu majuscul\ [iarticol hot\rât; sau nu este nimic.

De aici survin diferen]e atât `nregistrul scrierii poeziilor, cât [i `n`ntinderea lor propriu-zis\. TraianT. Co[ovei [i Liviu Ioan Stoiciusunt favoriza]i de textele mai scur-te, care formeaz\ serii, accentulc\zând pe `nsumarea versurilor. Egreu de selectat, la ei, un poem anu-me care s\ ias\ `n eviden]\; [i nupentru c\ n-ar fi capabili s\ scrieasemenea buc\]i, ci fiindc\ gândirea

lor produc\toare e serial\. Mai ela-borat [i mai desf\[urat este, `nmulte piese, Nichita Danilov, careface din teatralizarea discursului otehnic\ de a expune [i aprofundadrama fiin]ei. {i la el, `ns\, siste-mul poetic, lumea liric\ cresc prinadi]ionare [i `nsumare. ~n schimb,la Ion Mure[an [i Ioan Es. Pop,aproape c\ nu exist\ pagin\ cares\ nu marcheze mizele [i tensiuni-le ̀ ntregului. Semnifica]ia e deo da -t\ particular\ [i global\, viziona-rismul cuprinzând Totul `ntr-untext [i `ntregul text `ntr-un vers.

Câte o imagine, simbolic\ saupur vizual\, apare la ace[ti autorica pentru a ne dovedi c\ un fond fi-nit [i comun este actualizabil `nmaniere distincte, personale. Ca s\vedem specificul fiec\rui autor,trebuie s\ observ\m [i aceste apro-pieri. Formal posibile, ele dove-desc, la o lectur\ atent\, diferen]elede profunzime. La Traian T. Co [o -vei, „calea lung\, ferat\“ simboli-zeaz\ f\r\ rest c\l\toria printr-ovia]\ zbuciumat\, al\turi de „[u]i,[andralii, culeg\tori de chi[toace,fantome“ [i alte categorii socio-pro -fesionale, curente ori supranatura-le. Din Neon, clasa a treia curge onostalgie sfâ[ietoare, a poetului-menestrel pe care-l po]i citi „prin-tre [ine de tren“. Pentru Liviu Ioan

Stoiciu, [ina de tren, terasamentul,traversele ]in de o arheologie a me-moriei, de copil\ria ̀ ntr-un Cantoncu luminiscen]a paradisului. Ca-lea ferat\ nu e deci o imagine a c\ -l\toriei, a trecerii, a alunec\rii spremoarte, ci, dimpotriv\, o imagomundi ie[it\ din bog\]ia percep-tiv\ [i fabulatorie a copilului. Dinloc `n loc pe terasament reproiec-teaz\ imaginea lumii [i a raiuluiconcepute atunci.

Moartea `ns\[i este v\zut\ „cuun ochi de copil [i altul de b\trân“,cu aten]ia distributiv\ a primului[i cu dragostea retroproiectiv\ acelui de-al doilea, fostul puber de-venit la rândul lui tat\. La NichitaDanilov, moartea mamei este oamintire dureroas\, traumatic\, deadult pe deplin con[tient. Despreorice s-ar vorbi, `n lungul poemFluture cap-de-mort, imaginea ma-mei crucificate pe masa de disec]ierevine ca un laitmotiv implacabil-terifiant. Clipele decisive ale exis-ten]ei, secven]ele adev\rului ultim[i `ngrozitor, ajung s\ orchestrezecompozi]ia textului, s\-l organize-ze `n jurul unor nuclee tragice, decare poetul nu poate [i nu vrea s\scape.

Mai mult decât o component\, omasc\ [i un vector poetic, tragiculeste la Ion Mure[an [i Ioan Es. Pop

o dimensiune. Operând cu una [iaceea[i imagine, cei doi mari poe]i(ca s\ nu evit\m evaluarea [i `nca-drarea de ansamblu) transform\ obanal\ p\pu[\ de cârp\ ori degum\, juc\rie a copil\riei ̀ n ani nufoarte `ndep\rta]i, `ntr-un extraor-dinar de pregnant simbol negru.Al demonicului f\r\ de care via]anoastr\ ar fi senin\, luminoas\ – [iincomplet\. La Ion Mure[an, urle-tele provocate de aceast\ p\pu[\-sperietoare, `ntr-un ritual voodooinversat, ̀ ntors spre agent, dau ceamai bun\ defini]ie a poeziei. Poe-mul despre poezie este poemul de -spre R\ul din care cresc florile ne-gre ale versului. La Ioan Es. Pop,p\pu[a de gum\, ferfeni]it\, e undumnezeu personal, abia `ncropit,procurat cu enorm\ dificultate, `nabsen]a Dumnezeului celui adev\ -rat [i viu. Este un simulacru detranscendent [i o lege moral\ cu „omân\ s\rit\ din um\r“ [i „cauciu-cul de pe pântece t\iat“.

Ce-ar mai trebui spus, la final?C\ B\utorii de absint ar fi pututnum\ra `nc\ cinci poe]i oricândantologabili. (Ion Stratan, MarianaMarin, Mircea C\rt\rescu, Alexan -dru Mu[ina, Cristian Popescu.) Fo-tografia de grup ar fi fost atuncimai mare; dar mi-e greu s\ cred c\[i mai conving\toare.


actualitate « 13

Dou\ premii APTR pentru echipele TVR Ia[i

Premiul pentru „Documentaristoric“ a revenit reportajului An-ton Durcovici – Episcop [i martirrealizat de Oana Laz\r (jurnalistsenior TVR Ia[i), al\turi de oechip\ format\ din Paul Palen-csar (redactor), Adrian Butnaru(imagine), Sebastian Ivanovici(asistent imagine) [i Drago[ Breh-nescu (editor imagine). Reportajula fost difuzat `n cadrul emisiunii„Ia[ii Marilor Iubiri“ `n anul bea-tific\rii episcopului Anton Durco-vici. Poate fi urm\rit pe platformaTVRplus.ro la urm\torul link:http://www.tvrplus.ro/editie-ia-sii-marilor-iubiri-245014.

„E ca un buton de pornire. Re-pornire. Un re-fresh `n meseria

mea de reporter. Acum 20 de ani,la `nceputurile meseriei, `n ace -la[i loc, TVR Ia[i, credeam c\ po]is\ schimbi lumea cu un reportaj.~ntre timp, am aflat c\ mai des se`ntâmpl\ ca un reportaj, o poves -te, un personaj s\ te schimbe petine, reporter. Asta e o profesiecare se face cu patim\, cu tot ce aibun [i frumos ̀ n tine, ca ̀ ntr-o ma -re dragoste. Dar, tot ca `n dragos -te, ai nevoie de câte o re-pornire.De planuri noi, de impulsuri, deconfirm\ri. Asta este pentru mineacest APTR“, a m\rturisit OanaLaz\r.

Cel de-al doilea reportaj marcaTVR Ia[i premiat este realizat deGabriela Baiardi [i a fost difuzat

`n emisiunea „Reporter special“.Mame la vârsta p\pu[ilor a primitpremiul „Condi]ia uman\“. Re-portajul, cu o puternic\ latur\ so-cial\, a fost realizat de echipa for-mat\ din Gabriela Baiardi (jurna -list senior TVR Ia[i), Relu Tab\r\(imagine) [i Loredan Baiardi (edi-tor imagine). Este al doilea pre-miu APTR primit de Gabriela Ba-iardi pentru reportajele sale. Ma-terialul poate fi urm\rit pe plat-forma TVRplus.ro la urm\toareaadres\: http://www.tvrplus.ro/editie-reporter-special-210336.

„M-a[ bucura dac\ acest repor-taj premiat de APTR ar determinacadrele didactice, medicii de fami-lie [i pe cei din maternit\]i s\-[iuneasc\ eforturile [i s\ desf\[oarecu regularitate, mai ales `n [coliledin mediul rural, cursuri de edu-ca]ie sanitar\. Ar fi nevoie de unprogram na]ional pentru c\ ma -me minore nu sunt doar ̀ n jude]ulIa[i. Multe dintre minorele careaduc pe lume copii provin din fa -milii dezorganizate, nu-[i cunosc

ta]ii, nu [i-au mai v\zut mamelede ani de zile – fie din cauz\ c\sunt plecate la lucru `n str\i n\ta -te, fie din cauz\ c\ s-au rec\s\torit[i atunci leg\tura dintre mam\ [ifiic\ s-a pierdut. Pentru acestecopile, [coala r\mâne singurul «co -lac de salvare»“, a declarat Ga -brie la Baiardi.

Televiziunea Român\ a primit 13premii APTR ̀ n acest an. Dintre stu-diourile regionale, TVR Ia[i a primit

dou\ premii, iar TVR Timi[oara unpremiu pentru produc]ia Ca-n cerrealizat\ de Dite Dinesz.

Juriul APTR a fost format din:acad. Nicolae Breban, romancier[i cineast, prof. C\lin C\liman,critic de film, Lucia Hossu Lon-gin, realizator TV, Mihai Ispires-cu, dramaturg, conf. univ. SorinIlie[iu, director de imagine, DanNec[ulea, regizor, pre[edinte alA.P.T.R., Dan Pi]a, regizor.

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Mareafotografie (II)

TVR Ia[i a fost prezent [i `n acest an pe lista premiiloracordate de Asocia]ia Profesioni[tilor de Televiziunedin România (APTR). Cele dou\ produc]ii premiate alestudioului teritorial al Televiziunii Române au fostrealizate de Oana Laz\r [i Gabriela Baiardi. GalaNa]ional\ a Premiilor de Televiziune decernate deAPTR a avut loc luni, 8 decembrie 2014, la Bucure[ti.


14 » actualitate

Iulia Blaga

Prima surpriz\ am avut-o `n se-siunile de training unde am `ntâl-nit ni[te liceeni foarte articula]i [ispontani, dar [i studen]i la Arhi-tectur\, Medicin\ sau ASE, unanalist financiar, doi psihologi,un dezvoltator de jocuri, o farma-cist\, o actri]\, un editor de film[.a.m.d. Cel mai mult m-a impre-sionat disponibilitatea tuturor dea face tot ce li se cerea, de a jucatoate „jocule]ele“ pe care la rân-dul lor urmau s\ le joace cu copiii,de a re]ine tot ce li se spunea,c\ldura cu care rela]ionau unii cual]ii, de[i nu se [tiau. La primultraining am cunoscut-o pe Iarina{tef\nescu, o tân\r\ de 26 de anicare ini]iase funda]ia `n urm\ cudoar [ase luni [i care era mai multdecât fericit\ c\, dup\ primul mo-dul desf\[urat `n var\, num\rulvoluntarilor crescuse sim]itor(acum sunt 220 `n ambele modu-le). Iarina e ajutat\ de Ina Cristea,o adolescent\ de 16 ani care `[i fa-ce timp `n afara [colii s\ se ocupede partea administrativ\ legat\ detabele [i program\ri. Iarina p\reapsiholog, pe urm\ am aflat c\ nue. (Mai târziu, `n centru, [i pe mi-ne m-a ̀ ntrebat o ̀ ngrijitoare dac\sunt psiholog, dup\ ce a v\zut c\m\ joc cu copiii...) Dintre toate jo-curile pe care le-am `nv\]at la celedou\ traininguri – [i a fost de ne-crezut c\ to]i am intrat imediat `nconven]ie, ne-am distrat [i ne-amapropiat – cel mai mult mi-a pl\ -cut cel pe care l-am f\cut `n curte.Ne-am a[ezat ̀ n linie [i Iarina ne-apus s\ tragem câte un bile]el. Pe almeu scria: „Ai 13 ani [i nu mai

mergi demult la [coal\. Vinzi di-verse lucruri `n tramvai, ca [i ma -ma ta. Sora ta are 7 ani, e `n clasa I[i merge la un centru de zi undem\nânc\ [i `[i face temele. Tumergi `n fiecare zi s\ o iei de lacentru“. Pe urm\ Iarina a `nceputs\ ne spun\ diverse fraze de ge-nul: „Po]i s\ ̀ ]i ̀ mpline[ti toate vi-sele“,„Po]i c\l\tori `n str\in\ta-te“, „Po]i urma o facultate“, iarnoi f\ceam un pas `nainte dac\ nise p\rea c\ r\spunsul e da, [ist\team pe loc la nu. Discu]iile dedup\ au fost [i mai interesante,pentru c\ unii tr\seser\ acela[i bi-let [i erau ̀ n fa]\, iar al]ii ̀ n urm\,iar argumentele lor difereau.

Dup\ training am fost reparti-za]i la centre (cel mai dificil pro-ces) [i arunca]i `n pit\. Majorita-tea urma s\ mergem s\pt\mânalla câte un centru unde s\ petre-cem dou\ ore f\când matematic\,român\, englez\ etc., dar [i alfabe-tizare, s\ ajut\m la teme sau s\]inem ateliere de arte plastice, tea-tru, film, cinema, dezvoltare per-sonal\. Totul prin joc. Echipeleerau de câte doi, doar la fa]a locu-lui am `n]eles de ce.

E.T. ia durerea de m\sea

Am mers pân\ acum de mai multeori la Pinocchio 3 (adic\ `n secto-rul 3), dar [i la Copiii Str\zii dinGrigorescu, iar pe cei de laCire[arii i-am dus o dat\ la Festi-valul Kinodiseea. Duminica astamerg la Pinocchio 1, `n D\m\roa-ia, [i a[ mai vrea [i la celelalte cen-tre, dar nu toate au un DVD playersau o plasm\ la care s\ pot folosiun card de memorie. ~ntr-un rând

am f\cut echip\ [i cu CorinaSab\u, la atelierul ei de scrierecreativ\ de la Pinocchio 3. La Pi-nocchio 3 fac de regul\ atelierul defilm `mpreun\ cu Ioana Adames-cu, care e elev\ la Sf. Sava, iar lacelelalte centre m\ duc singur\.Impresiile sunt complexe. Nu esuficient timp pentru câte po]i fa-ce cu ace[ti copii, pentru câte fil-me le po]i ar\ta [i pentru câte po]ibroda `mpreun\ cu ei pe margi-nea lor. Dac\ a[ fi patetic\, a[ spu-ne c\ e prima dat\ când simt c\fac ceva important prin meseriaasta, dar, de ce s\ mint, e vorba deegoism, pentru c\ de fiecare dat\plec de la centru energizat\. Pri-mesc mai mult decât dau, iar copiiisunt pe cât de solicitan]i pe atât dereceptivi.

Deja au fost câteva momenteantologice, iar cel mai tare s-a pe-trecut cu un b\iat despre care`ngrijitoarele spun (de fa]\ cu el)c\ e autist (am citit c\ unii copiiinstitu]ionaliza]i dezvolt\ mani-fest\ri asem\n\toare autismuluif\r\ a fi `ns\ auti[ti), iar acest co-pil a `nceput s\ plâng\ `n timpulproiec]iei cu E.T., spunând c\ `ldoare m\seaua. (A[a „autist“ cume, de câte ori m\ vede `n centru`mi face cu mâna sau `mi `ntindemâna.) I-am spus unui alt copil,care era fascinat c\ E.T. ̀ i d\ pute-re lui Elliott, s\-i pun\ degetul pefa]\. Dup\ vreun sfert de or\, aces-ta a venit s\-mi spun\ c\ nu-l maidoare m\seaua. Lui Spielberg i s-art\ia picioarele dac\ ar auzi a[a ce-va. La Balonul ro[u, copiii `i stri-gau personajului, `n momentulculminant al filmului, când b\ie -]ii cei r\i `l atac\, s\ dea drumulbalonului ca s\ zboare, iar unuldintre ei m-a ̀ ntrebat dac\ povestea

din film e real\. (La fel m-a `ntre-bat [i la E.T.) La Frozen le-a pl\cutmai mult de Elsa decât de Anna(pentru c\ Elsa „are puteri“), iarun b\ie]el a vrut s\ [tie la finaldac\ acum, dup\ ce surorile s-au`mp\cat iar Elsa a dezghe]at ce`nghe]ase, se vor `ntoarce [i p\ -rin]ii. Mi s-a p\rut mai corect s\ ̀ ispun c\ p\rin]ii fetelor au murit[i c\ nu se mai `ntorc, dar c\ toat\lumea e fericit\. Unii copii par s\creasc\ de la un atelier la altul, nudatorit\ atelierului, ci pentru c\se maturizeaz\ – e cazul unei fe -ti]e de 11 ani care a fost dificil\ `nprimele dou\ d\]i, ca s\ se lini[ -teasc\ acum [i s\ fie cooperant\ –sau a fost, mai degrab\, o demon -stra]ie de for]\ pentru c\ nu ne cu-no[tea. Cel mai mult mi-a[ dori s\pot lucra cu fiecare copil `n parte,dar e imposibil. Sunt convins\ c\b\iatul „cu autism“ poate recupe-ra `ntârzierea. Mai e un copil careare dificult\]i de vorbire, de[i ecreativ (mi-a spus c\ ar vrea s\aib\ puterea s\ se poat\ da pe der-delu[ ca Anna [i `i striga lui Kris-toff la sfâr[itul lui Frozen: „Pu-poooooo!“).

Am `nceput s\ citesc Copiiiabandona]i ai României, carteap\rut\ `n acest an la Editura 3 [iscris\ de ni[te americani care auf\cut o monitorizare de 12 ani `nRomânia. Cam ce am aflat de aici(sunt totu[i critic de film, nu psi-holog): dezvoltarea creierului nuse `ncheie dup\ 3 ani, ci la `ncepu-tul vârstei adulte; plasamentul fa-milial e solu]ia cea mai bun\ pen-tru copiii institu]ionaliza]i (Pi-nocchio 3 se [i ̀ nchide, copiii fiindplasa]i `n case sociale cu ajutorulFunda]iei Hopes and Homes forChildren Romania, care construie[te

astfel de case. ~n România maisunt 168 de centre reziden]iale detip vechi ̀ n care se afl\ peste 8.000de copii, dar aceast\ funda]ie spe -r\ s\ ajute ca, pân\ `n 2020, ele s\fie desfiin]ate). ~n America nu maiexist\ centre de plasament `nc\din anii ‘60, iar acolo plasamentulfamilial se practic\ de un secol.Tot din carte am aflat c\ un copilinstitu]ionalizat poate suferi deceea ce a fost numit sindrom depriva]iune, care se manifest\ prin:neaten]ie, hiperactivitate, deterio-rare cognitiv\, prietenie f\r\ dis-cern\mânt, coeficient de inteligen]\redus, comportamente cvasiautis-te. La copiii institu]ionaliza]i pes-te vârsta de 6 luni, reducerea IQ-ului e pregnant\ pe termen lung,deci cu cât mai devreme intr\ `nplasament familial, cu atât mai bi-ne. Dintr-un alt studiu recent amaflat c\ tinerii institu]ionaliza]idin România nu [tiu s\ fie inde-penden]i, sunt vulnerabili, inte-rioriza]i, u[or de manipulat, in-adecva]i la realitate [i au convin-gerea c\ societatea le e datoare. Eenorm de mult de munc\. Ce `midoresc eu s\ ob]in de la ace[ti co-pii `ntre 4 [i 17 ani la care sper s\m\ mai pot duce [i dup\ ce se ter-min\ modulul? S\ descopere `n eio mic\ zon\ de libertate care s\ lepermit\ s\ se dezvolte pentru a-[iasuma, când va fi s\ fie, libertateafizic\. S\ `[i cultive creativitatea,s\ ̀ nve]e s\ fie independen]i. S\-[idescopere pasiunea [i s\ se bat\pentru ea. ~n naivitatea mea, credc\ e suficient [i un cuvânt pe cares\-l ]in\ minte [i s\ [i-l aminteas -c\ la timp. (Funda]ia AjungemMari are trei nominaliz\ri la GalaVoluntariatului, inclusiv la celmai bun proiect educa]ional.)

N-am avut nici o tangen]\ cu voluntariatul pân\ cândCorina Sab\u nu mi-a trimis un anun] despre ofunda]ie, Ajungem Mari, care organiza Programul„D\-]i pasiunea mai departe“ `n centrele deplasament din Bucure[ti. C\utau tineri, mai alesliceeni – noi eram cele mai babe. Ne-au pus s\complet\m online ni[te formulare despre cinesuntem [i ce vrem – ne-am gândit câteva ore la`ntrebarea „Ce a]i face dac\ porcu[orul roz ar veni s\petreac\ o zi cu voi?“, unde se cerea un r\spuns câtmai creativ (\sta e un semn, a spus Corina, c\ suntemsuficient de tinere!), [i iat\-ne acceptate. Corina urmas\ fac\ ateliere de scriere creativ\, eu de cinema.

Cum `mi daupasiuneamai departe


interna]ional « 15

Orhan Pamuk :„Ceremonia Nobelseam\n\ cu un romande Modiano“

S\pt\mâna pe care a petrecut-ola Stockholm, la decernarea pre-miului, este descris\ astfel de Pa-muk: „Nu prea o sim]i, asi[ti laea sperând c\ cineva o va ̀ nregis-tra, ca s\ o po]i savura mai târ-ziu. Tr\ie[ti o lung\ halucina]ie,`ntr-un vis cu ochii deschi[i, ca`ntr-un roman de Modiano... Nue[ti sigur c\ se petrece cu ade -v\rat“.

Pamuk spune c\ a descoperitromanele confratelui francezatunci când au fost publicate `nlimba turc\.

„Dar“, spune scriitorul, „l-amdescoperit cu adev\rat pe Modia-no abia ̀ n cursul unei vizite f\cu-te editorului meu francez, Galli-mard, acum 20 de ani. De când aluat premiul Nobel am ̀ nceput s\m\ interesez [i de biografia lui,

pentru a g\si cheia afinit\]ilornoastre.“

Orhan Pamuk g\se[te punctecomune ̀ ntre el [i Patrick Modia-no: „~n romanele lui, ceva s-a`ntâmplat `n trecut, dar despreasta trebuie s\ vorbe[ti ̀ n [oapt\,altfel ar fi periculos [i stânjeni-tor. ~mi place atmosfera. Desigur,tema celui de Al Doilea R\zboi

Mondial, a Germaniei naziste, acolabora]ioni[tilor francezi `mivorbe[te [i mie, fiindc\ sunt turc.Dar [i `n copil\ria mea s-au pe-trecut lucruri despre care nu sevorbe[te; când p\rin]ii mei secertau o f\ceau `n englez\ saufrancez\ ca eu [i fratele meu s\nu `n]elegem. Copiii [tiu când lise ascunde ceva [i `ncearc\ s\`n]eleag\. {i eu, [i Modiano amavut un tat\ absent. {i nu vor-beam acas\ despre anumite lu-cruri, dar ceea ce adul]ii nu vor-besc, copii simt.

Al treilea punct comun cuModiano dup\ trecutul dureros[i absen]a tat\lui: melancoliaunui mare ora[. Modiano face cuParisul ce am `ncercat s\ fac eucu Istanbulul. Fiecare col], fieca-re strad\ declan[eaz\ o nou\amintire.“

~n acela[i timp, Pamuk r\s -punde criticilor care `l acuz\ peModiano c\ „scrie mereu aceea[icarte“: „atmosfera este aceea[i,dar c\r]ile lui se completeaz\. Este stilul lui“.

Asta afirm\ celebrulscriitor turc, [i el laureat alNobelului pentruliteratur\, `ntr-un interviuacordat cotidianuluifrancez „Le Figaro“.

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, AndreiCr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u,Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, LuizaVasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Iorga,Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga.

Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\:

Ion Barbu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pen-tru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69lei (690.000) pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Dustin Hoffman,scenaristul din umbr\~ntr-un lung interviu acordat ziarului „The Telegraph“, faimosulactor american a recunoscut c\, de-a lungul carierei, a contribuitsubstan]ial la scenariile filmelor la care a lucrat. „Am scris `ntot-deauna, doar c\ nu am semnat“, spune Hoffman. „Am scris Kramercontra Kramer `mpreun\ cu regizorul Robert Benton. El a vrut s\semnez [i eu scenariul, `ns\ am refuzat. Asta a fost `ntotdeaunapozi]ia mea. Filmul a luat mai multe Oscaruri, unul fiind pentruscenariu. Alt film a fost Tootsie, dar n-am vrut s\ `l semnez. RainMan a fost alt film.“

Hoffman admite c\ a fost `ntotdeauna un personaj neconfortabil.Marii actori ai genera]iei lui erau recunoscu]i dup\ un anume atribut.Jack Nicholson era „dependentul de droguri“, Warrean Beatty – „fus-tangiul“, Robert Redford – „frumu[elul“, iar Hoffman – „dificilul“.

Patrick Modiano,sarcin\ grea la StockholmDuminic\, 7 decembrie, proasp\tul laureat al Pre-miului Nobel pentru literatur\ s-a achitat cu brio, laStockholm, de o prob\ foarte grea, impus\: un dis-curs de 40 de minute, din partea unui personaj careevit\ cât mai mult posibil s\ vorbeasc\ `n public.

Textul discursului, `n care Modiano a vorbit de-spre scriitur\, memorie [i uitare, va fi publicat subforma unui mic volum de c\tre editorul lui, Galli-mard.

Printre altele, Modiano a subliniat c\ un scrii tor„este orb fa]\ de propriile lui texte“ [i c\ cititorii[tiu mai mult despre texte decât scriitorul.

Ce ̀ l face s\ scrie, ̀ ns\, f\r\ r\gaz, din 1968 ̀ ncoa-ce? „E ca [i cum ai fi la volan, noaptea, iarna, peghea]\ [i f\r\ s\ vezi ceva prin parbriz. N-ai ̀ ncotro,nu po]i merge `napoi, trebuie s\ `naintezi spunân-du-]i c\, pân\ la urm\, drumul va fi mai bun [i cea]ava disp\rea.“

C\r]ile desucces pe carenu le terminiUn studiu realizat `n Marea Britanie [i citat de„Telegraph“ arat\ c\ cele mai l\udate [i maivândute c\r]i din ultimii ani (deseori adaptate [ila Hollywood) nu au fost [i citite pân\ la cap\t dec\tre cei care le-au achizi]ionat.

Pentru formatul ebook, romanul The Gold -finch de Donna Tart, recompensat cu Pullitzer, afost citit doar de 44% dintre cei care l-au cum -p\rat. 12 ani de sclavie de Solomon Northup aurcat pe locul 9 `n topul celor mai desc\rcatec\r]i ale anului, dar a fost citit\ pân\ la cap\tdoar de 28% dintre clien]i.

Topul c\r]ilor citite pân\ la cap\t de cititorieste ̀ ns\ plin de pove[ti romantice mai pu]in cu-noscute, romane poli]iste [i fantasy precum Go-ne Girl de Gillian Flynn (adaptat\ de David Fin-cher), The Fault in Our Stars de John Green [iThe Cuckoo’s Calling de JK Rowling (ap\rut\sub pseudonimul Robert Galbraith).

Pagin\ realizat\ de Drago[ Cojocaru

E iarn\. Fulgii juc\u[i danseaz\pe... plou\ de rupe. Grupuri decet\]eni g\l\gio[i stau la coad\, cus\nii la subsuoar\ [i facturi `nmân\, cerând insistent s\ li se fa -c\ retur la marf\. Directorul demagazin ̀ ncearc\ din r\sputeri s\explice c\ lipsa z\pezii nu justific\returul. De nic\ieri, o oal\ apa-rent zbur\toare trece razant pelâng\ capul lui [i aterizeaz\ `n zo-na cu hran\ pentru câini. Este oa-la gândului cel bun, care face dinlipsa z\pezii un motiv rezonabil.

Copii muco[i se `ndreapt\ spre

gr\dini]e, mult prea gros `m br\ -ca]i, tu[ind [i transpirând. ~n pro-grama analitic\ scrie c\ azi trebu-ie s\ ias\ `n curte, la bul g\ real\ [iconstruire de om de z\ pad\. Doam -na suplinitoare pro pune respecta-rea programei [i `nlocuirea bul -g\rilor de z\pad\ cu unii de noroi.I se r\spunde c\ „uite, de asta iauunii nota trei la titularizare“. Pro-babil c\, dac\ ar fi nins, nici trei nuar mai fi p\rut o not\ atât de mic\.

Prin prim\rii, de dup\ u[i `n -chise, se aprind discu]ii. Unii zicc\ s\ se dea cu sare chiar dac\ nu

ninge, al]ii c\ nu vor s\ dea cusubsemnatul pe la DNA, dar c\ cei15 la sut\ nu vor s\-i dea ̀ napoi, c\`n]elegerea a fost pe valoarea to-tal\ a contractului, `n avans. {i orisuntem oameni de cuvânt, ori numai suntem. Se pune chiar proble-ma transport\rii de z\pad\ de lamunte [i `mpr\[tierii ei pe str\zi,la ad\postul `ntunericului.

Nici nu [tiu cum e mai r\u, s\nu ai bani de o vacan]\ la muntesau s\ ai? C\ tot iarb\ verde vezi,doar c\ stai mai `n pant\ [i te ui]ipierdut la schiurile din picioare,care te ̀ mpiedic\ s\ ̀ naintezi prinmocirl\. O, dar aerul curat faceto]i banii, afirm\ neconving\toriunii care nu vor s\ recunoasc\faptul c\ au zvârlit cu banii pegeam, de frica gurii nevestei. Care`[i ia inima `n din]i [i spune, `nsf=r[it, c\ dac\ s-a fi m\ritat cu

cel\lalt, mai mult ca sigur acumar fi nins. Apoi `[i aduce amintede toate episoadele când m\-sa lui[i-a b\gat coada `n c\snicia lor. {ic\ parc\ nici la pat nu e chiar atâtde bun. {i nu e vina mea c\ uniinu au puterea s\ zic\: b\ga-mi-a[picioarele `n ea de vacan]\, c\ ammuncit ca prostul pentru ea, iartu s\ taci, f\ proasto, c\-]i spargmufa!

Prin p\duri montane, ur[i cuochii `mp\ienjeni]i umbl\ teleleu,ursuzi [i nervo[i din cauza som-nului, ̀ ntocmai unor copii alinta]i[i obosi]i care nu vor s\ doarm\pân\ când palma de mam\ pestefund nu induce starea de visare.Dar este prea cald pentru hiberna-re [i nici un p\durar nu pare dis-pus s\-[i manifeste veleit\]ile ma-terne.

Ce frumoas\ este iarna!


16 » fast food

Judec\torul e o dram\ judiciar\,psihologic\ [i de familie care `n -toarce toate cli[eele folosite – stilis-tice ori de scriitur\, `n propriulavantaj, f\cându-[i un titlu de glo-rie din abordarea clasic\ a drameifiului avocat care trebuie s\-[i ape-re propriul tat\, el `nsu[i jude -c\tor, acuzat la finalul unei carierestr\lucite [i cu un picior `n groap\de ucidere din culp\. ~ntre fiu [itat\ rela]ia e distrus\ [i, chiar dac\rigiditatea tat\lui poate p\rea for -]at\ `n condi]iile `n care e bolnavde cancer, iar fiul ar vrea s\ dreag\rela]ia, cele 146 de minute ale fil-mului nu te plictisesc tocmai dato-rit\ recitalului pe care toat\ distri-bu]ia l̀ d\, de la cei din rolurileprincipale – Duvall [i Downey Jr. –pân\ la Farmiga [i D’Onofrio. Ju-dec\torule unul din pu]inele exem-ple de filme al c\ror scenariu defici-tar e salvat de o regie profesionist\care exceleaz\ `n lucrul cu actorii.

Surprinz\torul Pr\d\tor denoap te/ Nightcrawler e un thrillercu [anse s\ devin\ un fel deRe]eaua anului 2014. De aceea[ifactur\ (self-made woman) cu FayeDunaway `n filmul lui Sidney Lu-met din 1976, Rene Russo (care eso]ia regizorului filmului) e de treiori mai ̀ nsp\imânt\toare dec=t Du -na way pentru c\ e complet amoral\,

cu note floral-putrede de maladiemintal\. Directoarea TV e pere-chea perfect\ pentru sociopatul in-terpretat de Jake Gyllenhaal, care`[i consum\ pulsiunile uciga[e fil-mând accidente [i crime. Scena-riul dozeaz\ eficient drogul: LouBloom vrea crime tot mai specta-culoase [i bani tot mai mul]i. De lamutarea cadavrului ca s\ dea bine`n cadru pân\ la ambi]ia de a regi-za un sângeros schimb de focuri edoar un pas. Personajul lui Gyllen-haal e frate cu Dr. Hannibal Lecter(Anthony Hopkins ) [i Chigurh (Ja -vier Bardem). Filmul lui Dan Gil-roy (fratele lui Tony Gilroy, auto-rul lui Michael Collins, [i al monteurului John Gillroy) e unadintre surprizele anului.

~n replic\, St.Vincent e pe cât dedezam\gitor pe cât de mare intere-sul de a-l vedea pe Bill Murray `nchip de primadon\. Iar TheodoreMelfi ni-l arat\ chiar din toate po -zi]iile [i cântând la toate instru-mentele odat\.

E atât de mult Murray fa]\ de in-terpretarea subtil\ din Lost inTranslation, `ncât Murray se pier-de. Mai e [i povestea sub]ire care in-sist\ s\-l transforme pe mizantropulVincent `ntr-un sfânt contemporan(copiii pot crede c\ orice alcoolicagresiv e [i sfânt), [i care nu e lipsit\doar de logic\, ci [i de sim]ul m\su-rii. Dac\ Bill Murray [i NaomiWatts `n groa[\ partiturile, MelissaMc Car thy e exact ce trebuie.

Paddington e o mic\ bijuteriecolorat\, vesel\ [i plin\ de accente

british care i-a f\cut pe jurnali[tiibritanici s\ invite immigration la-wyers s\-[i dea cu p\rerea despreapropourile la melting pot-ul cultu-ral care e Londra. Dac\ ursule]ulimigrant din Peru ar primi 14 anide `nchisoare, buna familie Browncare-l g\zdu ie[te ar primi 15!!...Paddington arat\ bine `n CGI [ianimatronics, iar includerea lui`ntr-o lume populat\ de actori e flu-ent\ [i conving\toare. Filmul nuintr\ `n SUA decât `n ianuarie2015, ha!, o mic\ revan[\ pentru c\e produc]ie european\ (francez\).

Noaptea vine ̀ n India/ Ano che ceen la India e plicticos [i lipsit demiz\, `n ciuda eforturilor inter-pre]ilor Clara Vod\ [i Juan Diegode a face conving\toare odiseeaunui spaniol tetraplegic [i a infir-mierei sale românce din Spaniaspre India. Filmul, care e o copro-duc]ie Spania-România-Suedia (cuStrada Film din partea român\), aplecat la drum cu scenariul gataparalizat [i se sinucide mult mairepede decât inten]ioneaz\ s-o fac\eroul `n India, locul tinere]ii salehipiote. Oscilând `ntre comedia `ncheie minor\, accentele sociale [icele tragice (universal valabile),povestea rateaz\ [i [ansa de a con-strui caractere (de[i are pu]ine per-sonaje). P\cat c\ regizorul nu a ex-ploatat suficient resursele ClareiVod\, care poate mult mai mult de-cât s\ stea `ncruntat\.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

SoareAu fost zile `n care tot ce-aveau oa-menii de spus pe Facebook era:„Nici azi nu a ie[it soarele“. S\p -t\mâni la rând, locuitorii Bucu -re[tiului au umblat pe str\zi, prinautobuze, prin birouri, prin dormi-toare, prin buc\t\rii, au `ncheiatcontracte, s-au certat, s-au des -p\r]it, s-au trezit [i s-au culcat f\r\s\ vad\ soarele. „Ast\zi se `mpli-ne[te o lun\ de când soarele nu s-amai v\zut `n Bucure[ti [i `n câtevalocalit\]i din Muntenia. Este ceamai lung\ perioad\ f\r\ soare celpu]in din ultimii 5 ani, perioad\pentru care exist\ o statistic\. Me-teorologul de serviciu al ANM a ex-plicat pentru HotNews.ro care suntcauzele acestui fenomen: am avutde-a face cu inversiune termic\ (aercald sus, aer rece aproape de sol),câmp ridicat de presiune (care faceca aerul rece s\ r\mân\ o perioadalung\ de timp jos) [i circula]ie `nstraturile joase dinspre mare (decivine aer umed dinspre Marea Nea -gr\).“ A `nceput pe 11 noiembrie [ia durat pân\ pe 12 decembrie, când,din nou, [tirea zilei a fost: „A ie[itsoarele“, fotografiat ba `n oglindaretrovizoare, ba pe blana pisiciitol\nite pe parchetul de-acas\. ~nnoiembrie, nimeni nu [i-a dat sea-ma. Eram to]i prea ocupa]i cu alege-rile, luptam pe frontul democra]ieipe ploaie [i frig, [i nu ne mai p\sa denimic. Dup\ ce-a câ[tigat Iohannis[i ne-am `ntors la vie]ile noastre, ne-am dat seama c\ ne lipse[te ceva:„ZILE SUMBRE. O lun\ de zile f\r\soare. Cum ne afecteaz\ lipsa astru-lui“ (realitatea.net), „O lun\ de zilef\r\ soare. Impact asupra s\n\ -t\]ii“ (dcnews.ro), „Zilele f\r\ soarefavorizeaz\ depresiile sezoniere“(gandul.ro), „F|R| SOARE de 30 dezile“ (mediafax.ro), „FENOMENULBIZAR care nu s-a mai `ntâlnit depeste 30 de ani. 26 de zile f\r\ Soare.Cum ne AFECTEAZ|“ (liber ta -tea.ro). {i când nu ne-a mai lipsit:„Dup\ 31 de zile de bezn\ a r\s\ritSOARELE la Bucure[ti!“ (evz.ro),„IMAGINI surprinse vineri dimi-nea]\: primele raze de soare `n Bu-cure[ti, dup\ o lun\“ (stirileprotv.ro). Oricum, era inevitabil. Vorbalui Elvis Presley: „Adev\rul e ca soa -rele. Po]i s\-l faci s\ dispar\ o vreme,dar n-o s\ plece niciodat\ de tot“.

464

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Realism, nu pesimism

Film

Iulia Blaga

S\pt\mâna cinematografic\ 5-11 decembrie a fost cea mai consistent\ din totanul: cinci premiere mari [i late dintre care trei filme americane ce au avutpremiera la Festivalul de la Toronto (Judec\torul/ The Judge, Pr\d\tor de noapte/Nightcrawler [i St.Vincent), o mult a[teptat\ anima]ie european\ (Paddington) [i o coproduc]ie româneasc\ (Noaptea vine `n India/ Anochece en la India) cu Clara Vod\ `n rolul principal. Trei dintre acestea (Pr\d\tor de noapte,St.Vincent [i Noaptea vine `n India) sunt debuturi. S\ le lu\m pe rând.

Pr\d\tori [i judec\tori

Pr\d\tor de noapte/ Nightcrawler, de Dan Gilroy

filb, cadoul plin · zilele, cu personajele lui binecu-noscute (`ntâmpl\tor, cele dou\ fragmente...

Documents