5-biodiversitate

5/11/2018 5-biodiversitate - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/5-biodiversitate 1/36

Capitolul 5. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATE,STAREA PĂDURILOR

5.1. Biodiversitatea

Datorită diversităţii deosebite de biotopuri si habitate, judeţul Prahova sebucură de un bogat inventar de specii de flora si faună sălbatică din care nulipsesc endemismele, speciile rare, relictele glaciare. Din păcate, presiuneaexercitată de activităţile antropice (necesitatea extinderii intravilanului unor localităţi, proiectele de dezvoltare a turismului, activităţile tradiţionale cum suntpăşunatul sau exploatarea lemnului) ameninţă cu restrângerea arealului pentrunumeroase dintre aceste specii. În acest context, menţionăm câteva siturinaturale cu valoare excepţională pentru patrimoniul judeţului datorită persistenţei

unor populaţii de plante şi animale deosebite.Fauna Bucegilor este reprezentată de circa 3500 specii de animale

(nevertebrate – 105 specii de gasteropode, 160 specii de arahnide, 1300 speciide insecte, vertebrate – 129 specii de păsări, 45 specii de mamifere). Numai peteritoriul administrativ al oraşului Sinaia există 32 de specii de plante rare şi 40de specii endemice şi subendemice.Fâneţele din preajma mânăstirilor Suzana şi Cheia se caracterizează prinprezenţa unor specii vegetale de origine mediteraneeană (Salvia pratensis,Gallium verum, Gallium pumilum, Centaurea calcitrapa).

Un caz bine studiat şi în literatura de specialitate este cel al lacului turficolBâlbâitoarea, deosebit datorită faptului că aici au fost descoperite câteva speciinoi pentru ţara noastră. Aici se întâlnesc o serie de plante aflate pe Lista roşie,ediţia din 1994, a Academiei Române Drosera rotundifolia – plantă carnivorărelict glaciar, Cephalantera rubra, Salvinia natans, Scheuchzeria palustris-plantă relict glaciar, Carex diandra – plantǎ relict glaciar, Eriophorum gracile,Menyanthes trifoliata, Corallorhiza trifida şi plante inferioare – Dicranum viridae,Drepanocladus vernicosus.

Recent formată prin colmatarea unui sistem de irigare, mlaştina de laMoara Domnească (Ocolul Silvic Ploieşti) nu este încă bine studiată dar esteevident că a devenit un loc de hrănire pentru o serie de specii de păsări carenecesită o protecţie strictă, conform Legii 462/2001 Anas sp.-raţă sălbatică,

Larus sp.-pescăruş, Ciconia ciconia-barza albă, Anser sp.-gâscă sălbatică.Habitatele de stâncării din Munţii Ciucaş şi Bucegi se caracterizează prinprezenţa a numeroase specii vegetale endemice Thesium kerneranum,Leontopodium alpinum –monument al naturii, Festuca versicolor ce apare cafacies între 1800 şi 1950 m, Sesleria haynaldiana ce formează asociaţii vegetalebogate, Koeleria macrantha. Totodată aici trăiesc mai multe specii endemice degasteropode Alopia glorifica elegantissima, Alopia nefasta, Alopia nixa, Alopiacanescens, Acicula similis, Mastus transsylvanicus, Helicigona banatica-relict



cuaternar. In acest sens se remarcă spaţiul Munţilor Ciucaş, considerat a ficentru unic de geneză la scară mondială pentru genul Alopia.

În etajul alpin inferior pe versantul nordic şi brâna mare a Jepilor Mici se întâlneşte Pinus cembra- zâmbru, relict glaciar.

În golurile alpine şi prin abrupturi trăiesc aprox. 50 specii de păsări.

Aici se întâlneşte şi Rupicapra rupicapra -capra neagră, precum şi Lynxlynx–râsul, singurul prădător care se încumetă să o vâneze în acest habitat.Trebuie precizat că în Carpaţi trăieşte cea mai mare dintre rasele geografice alecaprei negre, în Ciucaş ea fi ind reintrodusă relativ recent (1975-1976).

Reprezentativă pentru pajiştile umede este Poiana Coştila (Bucegi) undeexistă un număr de 28 de specii vegetale endemice şi 6 specii monument alnaturii (Larix decidua-larice, Trollius europeus–bulbucii, Gentiana lutea,Saxifraga demissa, Androsace villosa). Unele pajişti uscate din Munţii Bucegi şiCiucaş sunt caracterizate de prezenţa speciilor de orhidee monument al naturii,Nigritella nigra şi Nigritella rubra.

Fauna habitatelor de pădure cuprinde mamifere mari Sus scrofa attila –

mistreţ , Felis silvestris–pisică sălbatică , Ursus arctos-urs , Canis lupus–lup ,Capreolus capreolus ssp. transsylvanicus–căprior-specie endemică pentruRomânia, Cervus elaphus carpathicus- cerbul-neoendemit. De menţionat că,alături de urs şi lup, prezenţa râsului este semnul unor ecosisteme relativ puţindegradate de om. Arealul acestora se circumscrie mai ales Munţilor Bucegi şiCiucaş. Tetrao urogallus rudolfi–cocoşul de munte-relict glaciar este întâlnit înpădurile de conifere din judeţul nostru.

În judeţul Prahova au fost semnalate, punctiform, o serie de specii deanimale rare

Pitymys subterraneus ssp dacius–şoarece subpământean, endemism

capturat într-un singur exemplar în loc.Găgeni Clethrionomys glareolus–şoarece scurmător, descris prima dată după o

captură făcută la Buştenari

Myotis ikonnikovi–liliacul lui Ikonnikov, identificat în 1962 printr-un exemplar recoltat la Câmpina.

Eptesicus sodalis–liliacul de stol, capturat pentru prima dată la noi în ţară, laBuştenari.

Boettgerilla pallens-gasteropod colectat numai din Sinaia, la poalele munteluiCumpătu

Serrulina serrulata-gasteropod foarte rar, de origine caucaziană, colectat şi în pădurile de lângă Ploieşti

La acestea se adaugă câteva specii de reptile şi amfibieni ce necesită deasemenea o protecţie strictă: Natrix tessellata–şarpele de apă, Trituruscristatus-tritonul cu creastă, Bombina variegata- broasca cu pântec auriu.



În Munţii Carpaţi se întâlnesc patru formaţiuni faunistice: alpină,subalpină, boreală şi nemorală. Suprafaţa cea mai mare este ocupată deformaţiunea nemorală, urmată de cea boreală, cel mai mic fiind etajul alpin cudistribuţie discontinuă.

Din punct de vedere geografic Munţii Ciucaş aparţin provinciei dacice, iar din punct de vedere zoogeografic predomină formaţiunile nemorală şi boreală,această zonă reprezentând un nucleu endomogen viguros. Circumscriereagenului de gasteropode Alopia numai în Carpaţi face din aceştia un centru unicde geneză la scară mondială. Manifestarea endemitelor pe arii foarte mici agenerat o vicarianţă accentuată, un exemplu tipic fiind Alopiile din Ciucaş caretrăiesc într-un spaţiu limitat la această zonă.

Genul Alopia reprezintă un endemism carpatic, având în masivulCiucaş 4 specii şi 12 subspecii (conform referatului Muzeului Judeţean deŞtiinţele Naturii Prahova).

În zona Ciucaş este înregistrat un centru genetic secund (centru despeciaţie) pentru genul Deroceras, fapt ce plasează aceşti munţi pe primul loc înEuropa, primul centru la nivel mondial fiind în munţii Caucaz.Deoarece teritoriul, ca peisaj, nu poate fi detaşat de aspectul său fizic concret,cunoaşterea peisajului din Munţii Ciucaş s-a făcut prin lectura elementelor materiale şi structurale care îl alcătuiesc, incluzând etapa de identificare a celor mai semnificative ecosisteme şi habitate naturale din spaţiul respectiv.

Toate aspectele prezentate au constituit argumente pentru selectareaSiturilor de Importanţă Comunitară şi propunerea de a fi incluse în Reţeauaecologicǎ europeană NATURA 2000.

Reţeaua ecologicǎ NATURA 2000 este un sistem european de protecţie a

habitatelor şi speciilor, ale carui baze au fost puse înca din anul 1992, prinpunerea în aplicare a Directivei Habitate 92/43/CCE (SCI - situri de importanţǎcomunitarǎ -florǎ, faunǎ, teritorii) si a Directivei Pasari 79/409/CCE (SPA – situride protecţie avifaunisticǎ -numai specii de pǎsǎri!), având ca ţel conservareabiodiversitǎţii în Europa. Cele douǎ directive fac parte din dreptul europeanobligatoriu.

Datoritǎ întinderii Uniunii Europene natura şi peisajul sunt foarte variate,diferenţiindu-se 6 regiuni biogeografice – atlanticǎ, continentalǎ, alpinǎ,mediteraneeanǎ, borealǎ şi macaronezianǎ. De la data lǎrgirii cǎtre est a UE s-amai adǎugat şi regiunea panonicǎ.Teritoriul judeţului Prahova este acoperit de regiunile continentalǎ şi alpinǎ şi

aratǎ o multitudine de habitate (teritorii), adesea unice, îndeplinind condiţiilepentru a fi incluse în aceastǎ reţea.

Statele membre ale UE au obligaţia sǎ identifice, sǎ propunǎ, sǎpǎstreze şi sǎ dezvolte habitate care, aşa cum reiese din anexele directivelor,au o importanta deosebita.



Reţeaua NATURA 2000 se va stabili în trei faze:

Faza 1: stabilirea listei naţionale de propuneri

Statele membre notificǎ Comisiei Europene listele naţionale cu zonele în care segǎsesc tipuri de habitate, de plante şi animale care respectǎ criteriile de selecţieprevǎzute în Directiva Habitate. Faza 2: determinarea habitatelor de interes comunitar

În baza propunerilor Comisia Europeanǎ, în faza a doua, alege în acord custatul în cauzǎ, pentru fiecare regiune biogeograficǎ, situri de importantǎcomunitarǎ. Faza 3: asigurarea habitatelor NATURA 2000

Habitatele naturale de importanţǎ comunitarǎ trebuie sa fie asigurate cumijloace naţionale cât mai repede cu putinţǎ.

Dupǎ încheierea celei de-a treia faze, statele membre sunt responsabilepentru activitatea de monitorizare şi trebuie sa facǎ rapoarte cuprinzǎtoare cǎtreComisia Europeana la un interval de 6 ani.

Transpunerea în întregime a legislaţiei comunitare a fost realizatǎ prinLegea nr.462/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţǎ a Guvernuluinr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de flora şi faunǎ sǎlbaticǎ, modificatǎ şi completatǎ prinLegea nr.345/2006, prin care se stabileşte cadrul legislativ necesar dezvoltǎriireţelei NATURA 2000 în România. Anexele acestor legi au fost de asemeneareactualizate prin Ordinul nr.1198/2005.

Pe parcursul anului 2006 şi în judeţul Prahova s-a desfǎşurat o campanie

de identificare a zonelor cu potenţial natural deosebit care sǎ fie incluse în listade propuneri înaintatǎ cǎtre Comisia Europeanǎ. Printr-un proces ulterior deevaluare şi selecţie efectuat de o comisie constituitǎ la nivel naţional, au fostacceptate de cǎtre Ministerul Mediului urmǎtoarele propuneri:

SCI Munţii Bucegi (loc.Posada, oraşele Sinaia, Buşteni şi Azuga) –aproximativ 11000 ha în judeţul Prahova

SCI Munţii Ciucaş – aproximativ 9400 ha în judeţul Prahova

SCI Pǎdurea Glodeasa (com.Valea Doftanei) – 535 ha

SCI Lacul Bâlbâitoarea (com.Bǎtrâni) – 2,6 ha SCI Stânca Tohani (com.Gura Vadului) – 50,2 ha

SCI Padurea Plopeni (oraş Bǎicoi) – 89 ha

SPA Câmpia Gherghiţei (com.Boldeşti Gradişte şi Sǎlciile) – aproximativ4000 ha în judeţul Prahova



Aceste zone însumeazǎ o suprafaţǎ de aproximativ 26000 ha,reprezentând 5 % din teritoriul administrativ al judeţului.

De remarcat faptul cǎ propunerea Munţii Bucegi include actualul ParcNatural Bucegi, fiind mai mare decǎt acesta, iar propunerea Munţii Ciucaş se

suprapune exact viitorului Parc Naţional Ciucaş.

5.1.1. Habitatele naturale.Flora şi fauna sălbatică.

5.1.1.1.Habitate naturaleHabitate de ape dulci

1. Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţia bentică de Chara sp.-MlaştinaFăget

2. Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee - MunţiiBucegi şi Ciucaş

Habitate de pajişti şi tufărişuri. Pajişti alpine.Munţii Bucegi şi Ciucaş1. *Tufişuri cu Pinus mugo.2. Tufişuri cu Rhododendron3. Formaţiuni cu Juniperus communis şi J.sibirica în zone sau pajişti calcaroase4. Pajişti calcaroase alpine şi subalpine

O caracteristică a acestei formaţiuni este prezenţa invadantă a asociaţieivegetale de Rhododendron –Juniperus-Vaccinium care, în masivelemuntoase din nordul judeţului, munţii Ciucaş, ocupă 60 % din suprafaţapajiştilor aflate între 1600 şi 1900 m altitudine.

5. *Pajişti bogate în specii de Nardus - Munţii Ciucaş6. *Pajişti uscate, situri importante pentru orhidee -Munţii Bucegi si Ciucaş7. Pajişti umede cu ierburi înalte - Munţii Bucegi-Poiana Coştila8. Pajişti cu Molinia pe soluri turboase (Molinion coerulae)- Turbăria

Bâlbâitoarea9. Pajişti de altitudine joasă cu Alopecurus pratensis şi Sangiusorba officinalis10.Fâneţe montane -Munţii Bucegi şi Ciucaş11.Pajişti mezofile( pajisti secundare montane)12.Pajişti înmlǎştinite

Habitate din turbării şi mlaştini1. *Turbării active – Lacul Bâlbâitoarea2. Mlaştini alcaline - Mlaştina Făget3. Mlaştini cu surse de apă bogată în săruri minerale, - Moara Domnească4. *Vegetaţie pionieră alpină cu Caricion canescenti -fuscae- Lacul turficol

Bâlbâitoarea

Habitate de stâncării şi peşteri



Munţii Bucegi şi Ciucaş1. Grohotişuri calcaroase ale etajelor montane2. Pante stâncoase calcarose cu vegetaţie chasmofitică3. Stâncării gresoase

Habitate de pădure

1. Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite2. *Păduri mlăştinoase caducifoliate - Moara Domnească

3. Păduri tip Luzulo-Fagetum - Munţii Ciucaş, V.Doftanei-Glodeasa4. Păduri tip Asperulo-Fagetum - V.Doftanei-Glodeasa5. Păduri subalpine cu Acer – Bucegi- Piatra Arsă, Sf.Ana6. *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa, A.incana şi Fraxinus excelsior ( Ciucaş

-V.Stânii şi Bratocea; Moara Domnească )7. Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane8. Păduri alpine cu Larix decidua sau Pinus cembra9. Păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros - V.Doftanei – pad.Paltinu10.Paduri de paltin de munte - fragmente11.Paduri de arin alb.

NOTA : * semnifică habitat prioritar

Acestei liste de habitate i se mai adauga şi altele care vor face obiectulocrotirii în siturile NATURA 2000. Total numǎrului habitatelor de interescomunitar este mai mare de 26, probând bogǎţia naturalǎ a Prahovei.

5.1.1.2. Flora şi fauna sǎlbaticǎ

A. Flora sǎlbaticǎ

Speciile de plante de interes comunitar incluse în Directiva Habitate şi

ocrotite în cadrul siturilor NATURA 2000 sunt în numǎr de 11, dupǎ cumurmeazǎ:

1. Campanula serrata (clopoţel) – Ciucaş – plantǎ superioarǎ ierbaceece creşte pe stâncǎrii în domeniul alpin,ameninţatǎ la nivel european;



2. Cypripedium calceolus (papucul doamnei) – Ciucaş – plantǎsuperioarǎ perenǎ din familia orhideelor, întâlnitǎ în locuri umbrite,pǎduri. Se aflǎ şi pe Lista Roşie naţionalǎ, fiind rarǎ şi vulnerabilǎ.

3. Ligularia sibirica (curechiu de munte) – Ciucaş - plantǎ superioarǎ

ierbacee perenǎ aflatǎ şi pe Lista Roşie naţionalǎ, fiind rarǎ; creşte înfâneţe şi pǎduri din domeniul alpin şi subalpin;

4. Mannia triandra – Ciucaş – plantǎ avascularǎ din domeniul alpin, rarǎ în România;

5. Drepanocladus vernicosus – Lacul Bâlbâitoarea – briofitǎcircumpolar-continentalǎ caracteristicǎ mediilor acide;

6. Echium russicum (capul şarpelui) – Stânca Tohani – plantǎ ierbacee întâlnitǎ pe pajişti, în tufarişuri, este ameninţatǎ la nivel european;

7. Buxbaumia viridis – Bucegi;

8. Dicranum viride – Bucegi – plantǎ din familia muşchilor, circumpolarǎşi hidrofilǎ;

9. Draba dorneri (flǎmânzicǎ) – Bucegi – plantǎ superioarǎ endemicǎpentru România, aflatǎ şi pe Lista Roşie naţionalǎ, fiind rarǎ şivulnerabilǎ;

10.Meesia longiseta – Bucegi;

11.Tozzia carpathica (iarba gâtului) – Bucegi - plantǎ superioarǎ perenǎaflatǎ şi pe Lista Roşie naţionalǎ, fiind rarǎ, ameninţatǎ la niveleuropean;

Se poate observa cǎ nu toate speciile de interes comunitar se regǎsescpe Lista Roşie a României, aceasta însemnând cǎ, spre deosebire de restulcontinentului, populaţiile din ţara noastrǎ sunt într-o stare mai bunǎ deconservare. Trebuie subliniat faptul cǎ au fǎcut obiectul declarǎrii siturilor NATURA 2000 numai speciile clasificate ca fiind ameninţate la nivel european,nefiind luate în considerare decât în micǎ mǎsurǎ speciile de importanţǎ

naţionalǎ cum ar fi cele endemice. Explicaţia rezidǎ în faptul cǎ directiveleeuropene au ca scop menţinerea şi asigurarea continuitǎţii mediului natural aflat în continuǎ degradare pe tot continentul.

B. Fauna sǎlbaticǎ



Speciile de animale de interes comunitar incluse în Directiva Habitate şiocrotite în cadrul siturilor NATURA 2000 sunt în numǎr de 24 , dupǎ cumurmeazǎ:

1. 7 specii de mamifere:

+ Canis lupus (lup), specie inclusǎ în Cartea Roşie a Vertebratelor din România, este întâlnit în pǎdurile compacte de munte, fiindpractic dispǎrut din Câmpia Româna şi zonele de deal, este afectatde distrugerea habitatului,

+Lutra lutra (vidra), specie inclusǎ în Cartea Roşie a Vertebratelor din România, este întâlnitǎ pe râuri, lacuri, efectivele s-au redusdatoritǎ poluǎrii apelor, degradǎrii habitatelor şi vânǎrii,

+ Lynx lynx (râs), specie inclusǎ în Cartea Roşie a Vertebratelor din România, este întâlnitǎ în pǎdurile de altitudine, efectivele auscǎzut datoritǎ presiunilor antropice asupra habitatelor,

+ Myotis myotis (liliac comun), specie inclusǎ în Cartea Roşie aVertebratelor din România, preferǎ peşterile, efectivele suntafectate de turismul necontrolat şi nivelul ridicat de zgomot,

+Barbastella barbastellus (liliac cârn), specie inclusǎ în CarteaRoşie a Vertebratelor din România, preferǎ peşterile, scorburilearborilor, crǎpǎturile zidurilor, efectivele sunt afectate dacǎ suntperturbate în timpul hibernǎrii,

+Rhinolophus hipposideros (liliacul mic cu nas-potcoavǎ), specie

inclusǎ în Cartea Roşie a Vertebratelor din România, preferǎpeşterile atât vara cât şi iarna, populaţiile sunt deranjate dezgomot,

+Ursus arctos (urs brun), specie inclusǎ în Cartea Roşie aVertebratelor din România, este rǎspândit în toţi munţii, preferândzonele împǎdurite, este afectat de distrugerea habitatului.

2. 2 specii de amfibieni şi reptile:

+ Bombina variegata (buhai de baltǎ cu burta galbenǎ), specieinclusǎ în Cartea Roşie a Vertebratelor din România, este aproape

ameninţatǎ, trǎieşte în şi pe lângǎ ape din regiunile de deal şi demunte, este afectat de poluarea apelor, tǎierea pǎdurilor, extindereaturismului,

+Triturus montandoni (triton carpatic), specie inclusǎ în CarteaRoşie a Vertebratelor din România, este vulnerabil, rǎspândit înzonele umede montane din Carpaţii Orientali şi parţial în Carpaţii



Meridionali, este afectat de amenajarea de captǎri pe apele undetrǎieşte, de poluare şi de despǎdurire,

3. 1 specie de peşte

+ Cottus gobio (zglǎvoc)

4. 14 specii de nevertebrate+ Callimorpha quadripunctaria

+ Carabus variolosus

+ Leptidea morsei

+ Rosalia alpina

+ Chilostoma banaticum

+ Colias myrmidone

+ Cordulegaster heros

+ Cucujus cinnaberinus

+ Euphydryas aurinia

+ Isophya costata

+ Lucanus cervus

+ Nymphalis vaualbum

+ Odontopodisma rubripes

+ Pholidoptera transsylvanica

Un statut deosebit îl are SPA Câmpia Gherghiţei, zonǎ propusǎ ca sitNATURA 2000, datoritǎ bogǎţiei în specii de pǎsǎri observate aici.

Observaţiile ornitologice efectuate de-a lungul timpului au arǎtat cǎ zona

este un important loc de popas pe ruta de migraţie, oferind adǎpost şi hranǎunor pǎsǎri, iar pentru altele fiind chiar un excelent loc de cuibǎrit . De remarcatcǎ aici au fost observate 107 specii de pǎsǎri incluse în anexele directivelor europene, dintre care 17 specii corespund Directivei Pǎsǎri.

Pentru unele specii cum ar fi cele de gâşte (Anser albifrons-gârliţǎ mare şiAnser fabalis-gâscǎ de semǎnǎturǎ) situl constituie cartier de iernare intr-unareal nu foarte întins situat la vest de Marea Neagrǎ. Uneori populaţiile nordicecare apar în perioadele de pasaj sau iarna, înlocuiesc populaţiile autohtone în



acest teritoriu situat pe traseul marelui drum de migraţie estic. De asemenea aiciau fost observate cârduri de mii de indivizi al unor specii diverse de raţe,prezenţa lacurilor fiind vitalǎ pentru acestea. Oaspeţi preţioşi sunt şi pelicanii,egretele, lebedele, berzele, ferǎstraşii, stârcii sau pescǎruşii.

5.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic,inclusiv ca resurse genetice

În cursul anului 2006, de pe teritoriul judeţului nostru au fostvalorificate economic următoarele specii de ciuperci, plante medicinale şi fructede pădure:

*Hribi (Boletus edulis)*Gălbiori (Chantarellus cibarius)*Ghebe (Armillaria mellea)*Râscov (Lactarius deliciosus)*Trâmbiţa piticului (Craterellus cornucoides)*Bureţi de prun (Rhodophyllus clypeautus)*Bureţi ţepoşi (Hydnum repandum)*Tei ( Tillia sp. )*Cătină ( Hippophae rhamnoides )*Măceş ( Rosa canina )*Păducel ( Crataegus monogyna )*Soc ( Sambucus nigra)*Creţişoara ( Alchemilla vulgaris )*Urzică ( Urtica dioica )

*Salcâm ( Robinia pseudoaccacia )*Zmeur ( Rubus idaeus )*Afin negru ( Vaccinium myrtillus )*Coacaz (Ribes nigrum)*Porumbar (Prunus spinosa)*Mure (Rubus Fructicosus)*Frag (Fragaria vesca)*Măr Sălbatic (Malus silvestris)*Leurda (Allium Ursinum)

Pe lângă speciile de plante, au fost valorificate economic şi

următoarele specii de animale: Fazani (Phasianus colchicus colchicus şi P.tenebrosus) proveniţi dincrescǎtorie,

Melci (Helix pomatia si H.lucorum)

De asemenea, au fost autorizate, în limita cotelor de vânătoare, pentrurecoltarea prin acţiuni de vânătoare desfăşurate în fondurile de vânătoare aleDirecţiei Silvice Ploieşti A.V.P.S.Câmpina,A.J.V.P.S. Prahova şi



A.V.P.Cǎpriorul Timiş, mai multe specii de animale cum ar fi: cerb comun, cerblopătar, capra neagră, căprior, mistreţ, urs, lup, pisică sălbatică, şacal, iepure,potârniche, cocoş de munte, vulpe, jder de copac, jder de piatră, viezure, dihor,nevăstuică, câine enot, bizam, ieruncă, porumbel sălbatic, turturică, guguştiuc,prepeliţă, graur, sturz, ciocârlie, raţă sălbatică, lişiţă, sitar, becaţină, stăncuţă,

găinuşă de baltă, cormoran mare, stârc cenuşiu, nagâţ,gârliţă mare, ferăstraş,gâsca sălbatică,stăncuţa.Prin monitorizarea speciilor de păsări migratoare din zona bălţilor

Boldeşti-Grădiştea şi Fulga s-au identificat 160 specii de păsări din care 130specii cu diferite grade de vulnerabilitate.

5.1.3. Starea ariilor naturale protejate

Pe teritoriul judeţului Prahova există şapte arii protejate cu statutlegal, declarate prin Legea 5 / 2000, după cum urmează:

Nr.crt. Denumire Localizare Suprafaţă (ha)1. Parcul Natural Bucegi

include:a.Abruptul Prahoveanb. Locul fosilifer Plaiul Hotilor c.Muntii Coltii lui Barbes

Prahova

Sinaia, BusteniSinaiaSinaia

8.322, din care:

3.47861513

2. Arinişul de la Sinaia Sinaia 1,0373. Tigăile din Ciucaş Măneciu 34. Muntele de sare Slănic 2

Primele trei rezervaţii din tabelul de mai sus sunt incluse într-o arieprotejată de categorie superioară, şi anume Parcul Natural Bucegi, a căruidelimitare a fost stabilită prin HG 230 / 2003. Parcul se desfăşoară peteritoriul administrativ a trei judeţe, Prahova, Dâmboviţa şi Braşov, suprafaţaocupată în Prahova fiind de 8322 ha.

Menţionăm că ariile protejate incluse în Parcul Natural Bucegi suntsupuse regimului de management specific acestuia, desfăşurat de o structuraproprie de administrare aflată în subordinea R.N.P.ROMSILVA, avînd sediulla Moroieni, în jud.Dâmboviţa . Pentru celelalte arii protejate nu au existat

solicitări de preluare în custodie, acesta fiind motivul pentru care la oraactuală nu se exercită un control riguros asupra modului cum se desfaşoarăunele activităţi în aceste zone.

De asemenea, au fost făcute 10 propuneri de noi arii protejatecare au fost introduse în Planul de Amenajare a Teritoriului JudeţuluiPrahova, dupa cum urmează:

1. Rezervaţia Naturală ,,Moara Domnească’’



2. Rezervaţia forestieră “ Padurea Cocorăştii Mislii”

3. Rezervaţia naturală “ Stânca Tohanilor”

4. Rezervaţia forestieră “Padurea de mesteacăn Mâneciu”

5. Rezervaţia geologică “Piatra Verde Slănic”

6. Rezervaţia naturală “Lacul turficol Bâlbâitoarea – Starchiojd”

7. Rezervaţia naturală “Padurea Glodeasa – Valea Doftanei”

8. Rezervaţia naturală “Foile Verzi Trăisteni – Valea Doftanei”

9. Rezervaţia naturală “Paltinu Lac – Valea Doftanei”

10.Parcul Naţional Ciucaş

Aceste propuneri, considerate a fi de interes naţional, vor fifundamentate ştiinţific în vederea declarării lor, prin lege, ca arii naturaleprotejate de diferite categorii.

La ariile enumerate mai sus se adaugă un număr de 134 de zonede interes local a căror evaluare se va face în funcţie de datele disponibileprivind patrimoniul natural de aici.

Un statut aparte îl au Munţii Ciucaş pentru a căror declarare caparc naţional s-au făcut deja demersurile necesare, acest proiect fiind finalizat şi

aflat în curs de aprobare la începutul anului 2007. În această perspectivăactuala rezervaţie Tigăile Mari va fi inclusă în viitorul parc.Masivul Ciucaş aparţine categoriei ‘ peisaj montan’ în cadrul căreia

se disting ca subunităţi apele curgătoare, formaţiunile ierboase naturale depajişte, tufişurile, formaţiunile stâncoase şi pădurile. De menţionat că aceastăidentificare are un caracter foarte larg, diversitatea peisajelor din aceşti munţinecesitând un studiu mai aprofundat care să permită controlul evoluţiilor ecologice, economice şi sociale. Totodată delimitarea administrativă a viitoruluiparc natural nu are decât un rol managerial, fără a coincide cu delimitareaunităţii peisagistice a zonei de munte. Mesajul transmis de acest peisaj este maimult ecologic spaţio-configurativ, factorul uman fiind destul de discret

reprezentat.Valoarea peisagistică excepţională a acestei zone a fost validată de-alungul timpului tocmai prin numeroasele studii de specialitate iniţiate depersonalităţi din diferite domenii, devenind astfel o parte a conştiinţei culturalenaţionale.

Ţinând cont de studiile realizate de-a lungul timpului asupra fonduluiforestier ce urmează a fi inclus în viitorul parc natural Ciucaş, se poate afirma cu



certitudine că pădurile din această zonă au valoare ridicată de conservare dinurmătoarele motive:

Au fost anterior incluse în rezervaţii naturale (rezervaţia naturalăCiucaş-Zăganu în suprafaţă de 1115,6 ha cuprinzând păduri de interes

ştiinţific, pentru ocrotirea genofondului şi a ecofondului ); Conţin specii ameninţate sau periclitate ( reptile, mamifere, inclusiv

prădătoare mari);

Asigură adăpost pentru specii ce se găsesc în concentraţii critice în anumitemomente ale existenţei lor ( păsări );

Populaţiile speciilor autohtone există în forma lor naturală,

Conţin ecosisteme rare, ameninţate sau periclitate ( rarişti şi stâncăriicalcaroase, rarişti de Larix decidua şi tufărişuri subalpine, tufişuri de jneapăn,smirdar, rarişti de pin, de molid, ecosisteme virgine şi cvasivirgine );

Suprafaţa forestieră extinsă îndeplineşte criteriul de suprafaţă necesarăpopulaţiilor de carnivore mari, având astfel importanţă la nivel naţional şicontinental.

Din motivele expuse mai sus sunt incluse următoarele zone deconservare cuprinse în propunerea de declarare a Parcului Naţional Ciucaş:

TIGĂILE MARI-Ciucaş ( jud.Prahova ), rezervaţie naturală cu statut legal(declarată prin Legea 5/2000), având caracter complex (valoare geomorfologică,peisagistică, botanică), în suprafaţă de 3 ha. Altitudinea maximă în rezervaţie

este de 1862 m şi este situată pe culmea ce delimitează jud.Prahova de jud.Braşov, la est de poteca turistică cabana Ciucaş-Vf.Ciucaş.Această rezervaţienaturală va fi inclusă în Parcul Naţional Ciucaş după ce va fi decarat prin lege.

CULMEA ZĂGANU-GROPŞOARELE ( jud.Prahova ), este situată la oaltitudine de peste 1800 m,şi are o suprafaţă de 156 ha. Este o zonă specială deconservare datorită diversităţii geologice, bogăţiei reliefului ruiniform, învelişuluivegetal cu elemente specifice unor altitudini mai mari şi endemismelor vegetale,precum şi a existenţei formaţiunilor de Taxus baccata-tisă, Pinus mugo-jneapăn,Rhododendron kotschyi -smirdar. De altfel zona de stâncărie a Zăganului esteinclusă pe Lista rezervaţiilor naturale a Muzeului Judeţean de Ştiinţele NaturiiPrahova ca rezervaţie botanică şi zoologică (pentru genul Alopia ) în suprafaţăde 3 ha, iar zona cu smirdar apare ca rezervaţie botanică în suprafaţă de 3 ha.

Din punct de vedere funcţional, aceste păduri sunt încadrate la grupa 1,subgrupa 1.5 – păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şiecofondului forestier.

Formaţiunile sunt exclusiv de pădure de tip fundamental, cu originenaturală propriu-zisă, cu structuri pluriene şi relativ pluriene. Valoarea ecologicăşi genetică a acestor păduri este 1- excepţional, motiv pentru care se propune



un regim de ocrotire integral necesar menţinerii stării de echilibru aecosistemului forestier.

Totodată sunt păduri cu valoare ridicată de conservare deoarece conţinspecii ameninţate şi periclitate, importante pentru menţinerea valorilor debiodiversitate, asigură adăpost pentru păsări răpitoare ce se găsesc în

concentraţii critice în anumite momente ale existenţei lor, conţin ecosisteme raresau periclitate sau cu o mare complexitate compoziţională, naturale.VALEA PÂRÂULUI ALB ŞI CULMEA ŞUVIŢE (jud.Prahova) sunt propuse

ca o zonă unitară de conservare pentru protejarea peisajului sălbatic de o forţăextraordinară, datorat reliefului spectaculos dezvoltat în versanţi ca urmare aprezenţei blocurilor de calcar de dimensiuni mari, a numeroaselor exemplare deLarix decidua ,a vegetaţiei calcifice şi a endemismelor de aici.

Viitoarea rezervaţie include Valea Pârâului Alb, Cheile Pârâului Alb,Valea Pârâului Sterp, Valea Pârâului Lung, Culmea Stâncoasă, Culmea Şuviţe (fără Valea Stânii )

MUNTELE BRATOCEA (1663 m) ŞI VALEA BERII ( jud.Prahova şi

Braşov ) au o suprafaţă de 324 ha. Acestea sunt propuse ca o zonă unitară deconservare pentru ocrotirea izvoarelor pârâului Berii şi ale afluenţilor acestuia, aasociaţiilor vegetale dezvoltate pe un depozit de materiale intens dezagregate şialterate şi care acumulează o cantitate mare de apă, a plantelor endemice şi acelor declarate monument al naturii, a „Sfinxului din Bratocea”- rezultat almodelării periglaciare, a formaţiunilor de Pinus mugo-jneapăn şi Larix decidua-zadă aflate la limita superioară a pădurii de molid, pe culmea Bratocea.Zona cu jnepeniş este inclusă pe Lista rezervaţiilor naturale a MuzeuluiJudeţean de Ştiinţele Naturii Prahova ca rezervaţie botanică în suprafaţă de 2ha, iar Leontopodium alpinum-floarea de colţ este ocrotită în cadrul uneirezervaţii botanice de 2 ha numită Şuviţele Berii.

Viitoarea rezervaţie include Valea Berii de la izvoare (Fântâna N.Ioan )până la confluenţa cu Pârâul Bratocea, inclusiv văile afluenţilor ( pârâul Tigăile,izvorul lui Manole, pârâul Caprei, pârâul Bratocea, izvorul Stânei ), CulmeaTigăile Mici, Culmea Bratocea ( în vest până la limita fondului forestier din

jud.Braşov ) .

Fondul forestier din această zonă prezintă şase tipuri de staţiuniforestiere şi trei formaţiuni forestiere: arborete pure de fag, amestecuri demolid-fag-brad şi arborete pure de molid cu vârste predominante de 101-160 ani.Arboretele fundamentale naturale sunt în procent mai mare de 78 %, cu structuripluriene şi relativ pluriene.

Din punct de vedere funcţional aceste păduri sunt încadrate la grupa 1,subgrupa 1.5 – păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şiecofondului forestier.

Valoarea ecologică şi genetică a acestei rezervaţii este 1-excepţional,motiv pentru care se propune încadrarea în categoria rezervaţiilor naturale cucaracter mixt (hidrologic,geomorfologic, forestier, botanic ).

Totodată sunt păduri cu valoare ridicată de conservare deoarece conţinspecii ameninţate şi periclitate, importante pentru menţinerea valorilor de



biodiversitate, asigură adăpost pentru păsări răpitoare ce se găsesc înconcentraţii critice în anumite momente ale existenţei lor, conţin ecosisteme raresau periclitate sau cu o mare complexitate compoziţională, naturale.

5.1.5. Presiuni antropice exercitate asuprabiodiversităţii

Datorită impactului antropic (construcţii de case şi complexe hoteliere,turism dezorganizat, lipsa educaţiei ecologice, defrişări), arealul de răspândirea multor specii declarate monumente ale naturii sau care sunt endemice, raresau periclitate s-a restrâns comparativ cu alţi ani, unele fiind ameninţate cudispariţia, deşi sunt ocrotite la nivel naţional şi internaţional. De exemplu,lebedele (Cygnus sp.), berzele (Ciconia ciconia), rândunelele (Hirundo sp.) suntobservate din ce în ce mai rar pe teritoriul judeţului datorită restrângeriihabitatelor naturale (desecări de lacuri), distrugerii cuiburilor sau vânării. Râsul(Lynx lynx) şi pisica sălbatică (Felis sylvestris) sunt ameninţate cu dispariţiadatorită vânării şi restrângerii habitatului natural . O serie de animale suntvânate în formă autorizată, deşi sunt ocrotite prin numeroase legi şi convenţii lacare a aderat şi ţara noastră. Este cazul caprei neagre ( Rupicapra rupicapra), alursului brun (Ursus arctos) sau al lupului (Canis lupus).

Menţionăm că pe teritoriul judeţului nostru şi al ţării, populaţiile decarnivore mari se află încă la un nivel acceptabil, în timp ce în restul Europeispeciile respective au fost decimate încă de acum 100 de ani, cu excepţiacâtorva zone.

Totodată necesitatea dezvoltării, mai ales turistice, a unor zone din

preajma localităţilor cu tradiţie în acest sens, cum sunt Cheia, Slănic, Sinaia,Buşteni, duce la situaţia în care apariţia unor noi obiective nu se poate facedecât pe teritoriul unor arii protejate existente sau aflate în faza de proiect(extinderea domeniilor schiabile din Munţii Bucegi şi Ciucaş). Un alt motiv alacestei expansiuni economice spre zona activităţilor turistice îl constituienecesitatea ocupării forţei de muncă disponibilizate, precum şi beneficiile rapidece rezultă din acest sector, cu posibilitatea reinvestirii în modernizarealocalităţilor respective. Ca urmare sunt încurajate activităţile cu impact mareasupra mediului dar care aduc rapid beneficii, în detrimentul activităţilor tradiţionale mai puţin intrusive şi cu efecte economice pe termen lung. Ofertasăracă în locuri de muncă şi lipsa terenurilor agricole face ca în zona montană a

judeţului să se perpetueze ca activitate de bază creşterea animalelor, cu efectedevastatoare asupra ecosistemelor alpine şi subalpine. Obţinerea de terenpentru păşunat sau pentru stâne s-a făcut prin arderea vegetaţiei, mai ales a

jnepenişului, aşa cum s-a întâmplat în Munţii Ciucaş. Au rezultat astfel suprafeţecu pantă relativ mare, dezgolite şi supuse în consecinţă destabilizării prinspălarea solului de către precipitaţii.

Un alt aspect îl reprezintă faptul că , deşi administraţiile publice locale aucunoştinţă şi sunt conştiente de importanţa existenţei pe teritoriul lor a unor arii



protejate de interes naţional, nu posedă fondurile, dotările şi personalul necesar pentru ocrotirea efectivă a patrimoniului natural. Este cazul viitorului parcnaţional din Munţii Ciucaş, al cărui teritoriu din jud.Prahova este în administrareacom.Mâneciu şi Ceraşu, suprafaţa de aproximativ 9400 ha fiind imposibil decontrolat pentru autorităţile locale, până la definitivarea statutului legal al acestei

zone protejate. Este de remarcat faptul că, deşi la sediul APM Prahova există olistă de 134 de arii naturale de interes local, propuse pentru protejare chiar decătre autorităţile locale, pe teren se constată o lipsă totală a măsurilor efective

întreprinse pentru conservarea acestui patrimoniu, începând chiar cu simplacolectare a deşeurilor.

Necesitatea obţinerii unor venituri suplimentare pentru unele categorii depopulaţie, mai sărace, din zona montană, este motivul pentru care, în perioadade vegetaţie, sunt recoltate şi comercializate plante ocrotite prin lege cum ar fifloarea de colţ, bulbucii de munte, narcisele (uneori plantele sunt scoase cu totcu bulbi din pământ).

În concluzie, se poate aprecia că, la nivelul judeţului Prahova, presiunea

antropică exercitată asupra mediului înconjurător se situează la un nivel îngrijorător, diminuarea sa neputându-se realiza numai printr-o educaţieecologică adecvată, ci mai ales printr-un management socio-economic adaptatprincipiilor dezvoltării durabile.

Arii Protejate, pe tipuri

Acest indicator exprima ponderea fiecarui tip de arie protejata in numarultotal de arii protejate.

In judetul Prahova, tipurile de ari i protejate sunt : Rezervatii naturale; Parcuri naturale; Monumente ale naturii; Site-uri Natura 2000.

Indicator

Nivelul IIArii Protejate pe tipuri

Tipuri 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006Rezervatii naturale

+ Parcuri Naturale83,3 85,8 85,8 85,8 85,8 85,8 85,8 42,6

Monumente ale

Naturii16,6 14,2 14,2 14,2 14,2 14,2 14,2 7,1

Site-uri Natura

2000- - - - - - - 50,3

Unitatede

masura :

%



Specii amenintate cu disparitia

Speciile amenintate cu disparitia sunt acele animale sau plantecare apartin florei si faunei salbatice si se incadreaza in una din urmatoarelecategorii :

a) Specii pe cale de disparitie ( specii care sunt expuse unui risc ridicat dedisparitie in viitorul apropiat )

b) Specii in pericol critic ( specii in pericol de disparitie, daca factorii cauzalicontinua sa actioneze )

c) Specii vulnerabile ( specii considerate gata de a trece in categoriile demai sus in cazul in care factorii cauzali nu dispar. Aici sunt inclusespeciile ale caror populatii sunt in scadere din cauza exploatarii excesive,a distrugerii habitatului pe scara larga si altor probleme ecologice : specii

ale caror populatii au fost serios diminuate ; specii ale caror populatii incasunt in numar mare, dar sunt expuse riscurilor de tot felul)d) Specii rare ( cu populatii mici la nivel mondial, in prezent neamenintate,

dar cu factori de risc).

Indicator

nivelu II

Specii amenintate cu disparitia

Tipuri 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Specii in

pericol

critic (E)

0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08

Specii

vulnerabile

(V)

0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

Specii in

declin ®

3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6 3,6

Unitate

demasura

%



Ponderea ariilor protejate in suprafata totala

Reteaua nationala a ariilor Protejate este prevazuta in Legea ProtectieiMediului nr.265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernuluinr.195/2005 .

Indicatorul se calculeaza ca raport intre suprafata ariilor protejate de unanumit tip si suprafata totala a fondului funciar.

Indicator

nivelul IIPonderea ariilor Protejate in suprafata totala

Tipuri 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005Rezervatii

naturale +

Parcuri

naturale

1,1 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8

Monumente

ale naturii

0,00000

4

0,00000

4

0,00000

4

0,00000

4

0,00000

4

0,00000

4

0,00000

40

Site-uri

Natura

2000

- - - - - - -



5.2. Biosecuritatea

5.2.1 Reglementări in domeniul biosecuritaţii

- Directiva 18/2001/CE CEE privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţăa organismelor modificare genetic şi a produselor rezultate din acestea,transpusă în legislaţia românească prin Legea 214/2002 pentru aprobareaO.G.nr.49/2002, privind regimul de obţinere, testare, utilizare, si comercializarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precumsi a produselor rezultate din acestea;-Ordinul 462/2003 privind evidenţa agenţilor economici care cultivă plantemodificate genetic ;

-Legea nr.266/2002 privind ponderea, prelucrarea, controlul şi certificareacalităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante;-HG nr.106/2002 privind etichetarea alimentelor, anexa nr.3,,Normemetodologice privind informaţiile suplimentare care se indică obligatoriu prinetichetarea în cazul alimentelor obţinute din organisme modificate genetic saucare conţin aditivi şi arome modificate genetic ori obţinute din OMG’’;-Ordinul 838/2005 pentru aprobarea Îndrumarului privind aplicarea anexeinr.12,,Planul de monitorig’’ la O.G.nr.49/2000 aprobată de legea 214/2002 ;-Ordinul 1295/2005 pentru aprobarea Formularuluide prezentare a rezumatuluinotificării privind introducerea deliberată a O.M.G. în alte scopuri decât pe

piaţă ;-Hotărârea nr.173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor ş a hranei penbtru animale,obţinute din OMG.-Ordinul nr. 237./2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificategenetic.



5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecuritaţii

5.2.2.1. Cadrul instituţional Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, ca autoritate

responsabilă pentru emiterea autorizaţiior/acordurilor şi acontrolului activitaţilor reglementate prin Ordonanţa nr.49 şimodificată prin legea nr.214/2002;

Comisia pentru securitate biologică, ca autoritate ştiinţifică cu rolconsultativ în procesul de luare a deciziilor de către MinisterulApelor si Protectiei Mediului;

Autorităţile publice centrale din domeniile : agricultură(MAPDR),alimentaţie, sănătate(ANSVA), Autoritatea Naţională pentruprotecţia consumatorilor cu responsabilitaţI în avizarea şi controlul

activităţilor reglementate prin legislaţia menţionată.Comisia pentru Securitate Biologică se compune din 12membri, specialişti în domeniile reglementate în legislaţia de mediu, care audobândit titluri academice şi/sau universitare şi sunt personalitaţi ştiinţificeconsacrate.

Membrii comisiei vor proveni din următoarele instituţii:

3 membri din Academia Română şi/sau din instituţiile aflate încoordonarea acesteia;

3 membri din Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ,,GheorgheIonescu Siseşti’’ şi sau din institutele ştiinţifice aflate in

coordonarea acesteia ; 3 membri din Academia de Ştiinţe medicale şi/sau din institutele

aflate în coordonarea acesteia; 3 membri din universităţi sau din alte institute de cercetare cu

profil biologic, agricol sau medical;

5.2.2.2. Procedura de autorizare

Aceasta procedură este reglementată în baza Ordonanţei de Guvernnr.49/2000 privind regimul de testare, utilizare, şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legeanr.214/2002, art.87, art.94 din Legea Mediului, şi al Ordinului nr.237/2006privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic.

În Romania cultivarea plantelor modificate genetic în scop comercial,de cercetare sau pentru consum propriu se autorizează pentru introducerea pe



piaţă sau în mediu de MMGA în conformitate cu prevederile O.G. nr.49/2000,aprobată cu modificările şi completările legii nr.214/2002, numai în situaţia cândcompaniile sau instituţiile deţinătoare au drept de proprietate asupra varietătţilor respective.

Cultivarea plantelor modificate genetic este interzisă în perimetrul

ariilor naturale protejate, legal constituite, precum şi în jurul acestora, conformprevederilor legale dar şi în vecinătatea suprafeţelor certificate sau aflate înperioadă de conversie pentru agricultură.

Agenţiile de protecţia mediului pun la dispoziţia direcţiilor agricole judeţene hărţile cu ariile naturale protejate din fiecare judeţ.

Pentru autorizare cultivatorii depun pentru fiecare an la DADR ocerere –tip conform anexei 1 din Ordinul 237/2006, însoţită de un dosar cecuprinde următoarele documente :-pentru persoane fizice :copia după buletin de identitate ;-pentru persone juridice : certificatul de înmatriculare şi certificatul de

înregistrare fiscală ;

-documente care să ateste înregistrarea în Registrul fermelor ;-declaraţie pe propria răspundere a solicitantului.

Autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic se materializeazăprin eliberarea unei autorizaţii de către DADR, în termen de 10 zile lucrătoare dela data depunerii dosarului. În cazul producerii de seminţe modificate geneticdestinate însămânţării, autorizaţia se eliberează numai producătorilor autorizaţipentru producerea de seminţe în conformitate cu prevederile Legii nr.266/2002.

Cultivatorii care utilizează sămânţa produsă de terţi sau din producţieproprie vor depune cererea de autorizare pentru înscriere în Registrul judeţeanal cultivatorilor de plante modificate genetic până cel mai târziu la data de 1 maia fiecărui an. În cazul culturilor duble, cererrea de autorizare se va depune pânăla 1 iulie a fiecărui an.

5.2.2.3.Evaluarea riscurilor

Strategia de monitorizare identifică modul în care vor fi confirmatesau infirmate estimările obţinute din evaluarea de risc, privind utilizarea OMG şimediul receptor.

Toate concluziile şi ipotezele evaluării de risc se bazează pe oevaluare ştiiţifică şi pe recomandările comitetelor de experţii. Evaluarea de riscse face pe baza anexei 12 a Legii nr.214 din 2002 şi a tuturor reglementărilor

privind evaluarea riscului apărute la nivelul Uniunii Europene. În plus ,poate finecesară includerea în strategia de monitorizare a acelor aspecte din evaluareade risc, care prezintă un anumit nivel de incertitudine, cum ar fi efecte posibilecare pot să apară numai în cazul introducerii în mediu la scara mare.

Scopul evaluării riscurilor este de a identifica şi de a evalua efectelepotenţial negative ale organismelor vii modificate genetic asupra conservării şiutilizării durabile a diversităţii biologice într-un mediu potenţial primitor, având în



vedere riscurile pentru sănătatea umană şi considerentele de ordinsocial-economic.

5.2.3.Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz

de accidente

Luarea măsurilor de monitorizare se face în baza unui plan demonitorizare şi al cărui cadru cuprinde 3 secţiuni :-strategia de monitorizare;-metodologia de monitorizare;-analiza, raportarea, revizuirea;

Monitorizarea specifică serveste la confirmarea corectitudinii ipotezelor ştiinţifice formulate în evaluarea de riscului asupra mediului, cu privire la

efectele adverse potenţiale, determinate de un OMG sau de utilizarea acestuia.Această monitorizare trebuie:-să se concentreze pe efectele potenţiale asupra sănătăţii oamenilor şi asupramediului mediului identificate în evaluarea de risc, ţinându-se seama de locaţiilediferite, tipurile de sol, de condiţiile climatice ;-să definească perioada specifică de timp pentru care trebuie să se înregistrezerezultatele.

Prima etapă în elaborarea planului de monitorizare este determinareaobiectivelor specifice ale strategiei de monitorizare. Aceasta cuprinde definireaipotezelor referitoare la apariţia şi impactul efectelor adverse potenţiale aleorganismelor modificate genetic sau ale utilizării acestora, aşa cum apare iîn

evaluare riscului asupra mediului, şi care trebuie confirmate de monitorizareaspecifică. Dacă totuşi, concluziile evaluării de risc relevă absenţa risculuineglijabil, atunci monitorizarea specifică poate să nu fie solicitată.

Dacă utilizarea intenţionată a unui OMG include cultivarea , atunci trebuieluată în considerare monitorizarea riscurilor potenţiale de transfer de polen, alerăsândirii sau persistenţei respectivului OMG. Amploarea acestor fenomene vadepinde de amploarea utilizării respectivului OMG, ca şi de mediul receptor dinapropiere, respectiv speciile de culturi convenţionale compatibile sexual şispeciile sălbatice înrudite.

Efectele potenţiale asupra sănătăţii oamenilor sau mediului, provenite dinintroducerea în mediu sau pe piaţă a unui OMG, depinde de natura intrisecă aOMG şi de modificare genetică la care a fost supus. De exemplu, efectelepotenţiale ale transferului de polen de la o cultura modificată genetic la culturinemodificate genetic, sau la speciile înrudite, depind in primul rând de de naturaculturii modificate genetic, dacă este alogamă sau autogamă. La fel esterelevant să se monitorizeze transferul potenţial de gene responsabile derezistenţa la antibiotice şi consecinţele posibile, numai în cazul unor OMG careconţin gene marker de rezistenţă la antibiotice, ca parte a modificării genetice.



Se iau măsuri de monitorizare a speciilor de plante din flora spontană, şi acelor cultivate ce fac parte din familia Leguminosae şi care se regăsesc înimediata vecinătate a culturilor de soia modificată genetic, urmărindu-se înspecial stadiul perioadei înflorire-fecundare , modificări ale unor caracterefiziologice, morfologice şi biologice pe care le poate suferi planta în timpul

perioadei de vegetatie.În timpul depozitării se urmăreste ca boabele de soia sa fie depozitate şipăstrate numai în saci etichetaţi pe care se scrie destinaţia producţiei,producătorul şi continuţul (soia modificată genetic).Tot in cadrul măsurilor demonitorizare trebuie cunoscută destinaţia producţiei realizate (consum,seminceră), adresa beneficiarului iar după terminarea recoltării, se impunedistrugerea samulastrei rămase pe teren .

În cazul producerii unui accident utilizatorul trebuie să informeze comisianaţională şi să îi furnizeze următoarele informaţii :-circumstanţele accidentului ;-identitatea şi cantităţile microorganismelor/organismelor modificate geneticîn

cauză ;-orice date necesare pentru a evalua efectele accidentului asupra sănătăţiipopulaţiei şi asupra mediului ;-măsurile luate

5.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMGCadrul legal pentru asigurarea trasabilităţi produselor constituite din

organisme modificate genetic sau care conţin astfel de organisme esteHG.nr.173/2006.

În prima etapă a introducerii pe piaţă a unui produs constituit din

organisme modificate genetic sau care conţin astfel de organisme, inclusiv învrac, operatorii trebuie să se asigure că următoarele informaţii sunt transmise înscris operatorului care primeste produsul :-produsul conţine sau este constituituit din OMG ;-codul unic de identificare al fiecărui OMG .

În cazul produselor constituite din sau care conţin amestecuri deOMG, care urmează fie folosite numai şi direct ca alimente, hrana animalelor sau pentru prelucrare, operatorul va da o declaraţie de utilizare însoţiă de listacodurilor unice de identificare pentru OMG care au fost utilizate pentru aconstitui amestecul .

Pentru produsele preambalate constituite din sau conţinând OMG,

trebuie să fie scrisă pe etichetă menţiunea ,,Acest produs conţine organismemodificate genetic ‘’ sau menţiunea ,,Acest produs conţine,, numeleorganismului/organismelor’’ modificat/ modificate genetic’’.

Pentru produsele nepreambalate , oferite consumatorului final,menţiunea ,,Acest produs conţine OMG’’ sau menţiunea ,,Acest produs conţinenumele organismului/organismelor modificat/moficate genetic’’ trebuie să aparăpe un afiş, care să însoţească expunerea la vânzarea produsului.



În momentul introducerii pe piaţă a produselor din OMG, operatoriitrebuie să se asigure că are şi unele informaţii scrise despre aceste produse:-o indicaţie despre fiecare dintre ingredientele alimentare obţinute din OMG ;-o indicaţie despre fiecare dintre furajele sau aditivi furajeri produşi din OMG ;

în cazul produselor pentru care nu există o listă a ingredientelor , o

indicaţie conform căreia produsul este obţinut din OMG.

5.2.5. Controlul implementării legislaţiei

Agenţii economici sunt obligaţi să se supună controlului efectuat deMinisterul Agriculturii şi Pădurilor, MMGA, ANSVSA, ANPC prin structurile despecialitate, pentru verificarea corectitudinii informaţiilor din declaraţia decultivarea plantelor modificate genetic, în caz contrar ei suportând sancţiunileprevăzute la art.50 din OG.NR.49/2000, privind regimul de obţinere, testare,utilizare,şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile

biotehnologiei moderne, precum şia produselor rezultate din aceasta, aprobatăcu modificări şi cmpletări prin Legea nr.214/2002.Acţiunile de control la nivel de judeţ sunt realizate de reprezentanţii ai

DADR Prahova, DSV , ai comisariatului judeţean de mediu din cadrul GărziiNaţionale de Mediu şi ai Direcţiei de Sănătate Publică, acestea funcţionând pebaza protocolului în cheiat la nivel de ministere.

Prin modalităţile de realizare a controalelor se urmăreşte :-controlul evidenţei deşeurilor rezultate, valorificarea, neutralizarea, dispunereade măsuri şi sancţiuni dacă este cazul;-verificarea actelor de provenienţă a OMG, precum şi acordului /autorizaţieidemediu, studiului de impact, al bilanţului de mediu dacă este cazul ;

-verificarea stocului , a producţiei rezultate şi destinaţia acesteia;-verificarea conformităţilor şi neconformităţilor în raport cu condiţiile deautorizareiniţiale, dispunerea de măsuri şi sancţiuni ;

-verificarea şi controlul Registrului judeţean de evidenţă al cultivatorilor deplante modificate genetic scriptic şi faptic, corectitudinea datelor referitoare lasuprafeţe cultivate cu OMG, la amplasare, provenienţa şi indicii de calitate aiseminţelor ;-verificarea fişelor de evaluare a producţiei, de recoltare şi depozitare a OMG ;-efectuarea de inspecţii şi controale la agenţii economici cultivatori de plantemodificate genetic, care depozitează, condiţionează produse agricole modificate

genetic pentru verifivarea modului în care aceştia aplică legislaţia OMG ;-se controlează modul în care cultivatorii aplică măsurile de asigurare acoexistenţei culturilor de OMG cu cele ecologice sau convenţionale ;-prelevarea de probe de seminţe, plante şi transmiterea lor la analiză înlaboratoare specializate de OMG.



5.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificategenetic

Ultimele date de care dispunem sunt din anul 2005 care se arată căsuprafaţa mondiala cultivată cu plante modificată genetic este în jur de 90

milioane de hectare.

5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în judeţul Prahova

La nivelul judeţului Prahova, singura plantă modificată genetic, cultivată în anul 2006 după datele oficiale primite , este soia ( Glyicine Max) , plantăautogamă din familia Leguminosae. Suprafaţa cultivată în judeţ s-a ridicat la 501

hectare în anul 2006 şi s-au înregistrat zece agenţi economici, cu o producţietotală realizată la sfârşitul anului de 735,34 tone boabe.Cultivatorii de soia modificată genetic din anul 2006 pentru judeţul

Prahova sunt următorii :

Nr.

Crt.

Agentul

Economic

Locaţia Supr.

(ha)

Prod.

evaluată

Producţia

Realizată(to)

Beneficiar

1. SC Marvoflor SRL C o l c e a g ,Tom şan i ,Albeşti

87 130,80 106,66 SC AgrinvestSRL Ciorani

2. SC Frileu Prod.SRL Colceag 30 20,10 19,50 SC Agricover SRL Buzău

3. SC AgriViLuppoSRL

A r i c e ş t i iRahtivani,Măneşti

168 287,00 291,23 SC IcstransSRL

Brăila

4. Afiliu Andrea Fulga 7,5 2,56 2,47 SC Agricover SA Buzău

5. Afiliu Cristian Fulga 36,5 132,21 12,34 SC Agricover SRL Buzău

6. SC Senax GornetCricov SRL

A l b e ş t i ,Berceni

70 166,80 182,40 SC FitocomSRL Slobozia

7. SC Ralu Prod SRL`

Dumbrava 25 29,57 31,78 SC Expur SRL Urziceni

8. SC Agrianca ProdServ. SRL

Dumbrava 40 36,84 37,4 SC Sicomar Unic SRLConstanţa

9. SC Seisruma SRL Bărăitaru 20 30,00 31,84 SC Expur



SRL Urziceni

10. SC Mădălina SRL Tomşani 17 15,65 20,00 SC Agricover SRL Buzău

TOTAL 501 732,53 735.61

PROD.MEDIE/HA 1.462 1.468

5.2.8. Perspective

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în România, vor putea ficultivate numai soiurile de OMG înscrise în catalogul comunitar al soiurilor,inclusiv porumbul MG MON 810, creat de firma Monsanto. Spre deosebire desoia , riscul contaminării în cazul porumbului este cu mult mai mare datorităpolenizării culturilor învecinate, porumbul fiind o plantă allogamă ce necesităspaţii mari de izolare în teren. Pericolul poate fi unul uriaş dat fiind faptul căRomânia cultivă anual în medie peste 3 milioane hectare cu porumb.

Eliberarea în mediu a acestor varietăţi de porumb modificat geneticpoate crea probleme mari în producţia ecologică de porumb, a patrimoniuluigenetic al soiurilor şi hibrizilor de porumb autohton.

Potrivit datelor MAPDR, de la cei 1100 cultivatori autorizaţi pentru soiamodificată genetic din ţară, s-au obţinut o producţie totală de 248.000 toneboabe de pe o suprafaţă de 130.000 hectare.

România s-a aliniat politicii agricole a Uniunii Europene în cea cepriveşte regimul politicii organismelor modificate genetic, iar respectareaangajamentelor în acest domeniu implică interzicerea cultivării de soiamodificată genetic, măsura care a intrat în vigoare odată cu aderarea României

în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.



5.3. Starea pădurilor

5.3.1. Fondul forestier Suprafaţa totală a fondului forestier în judeţul Prahova este de

143.011 ha, din care fond forestier în proprietatea statului – 116.791 ha si fondforestier privat – 26.220 ha.

5.3.2. Funcţia economică a pădurilor

Functia economică a pădurii, parghie a creşterii nivelului de trai si calităţiivieţii, presupune folosirea însusirilor naturale intrinseci ale ecosistemelor

forestiere în menţinerea si crearea unui mediu natural specific, de a exercitainfluenţe favorabile asupra mediului înconjurator, de a produce biomasăvegetală si animală, de a infrumuseţa peisajul, etc.

Cel mai important este aportul ecosistemelor forestiere la mentinereaechilibrelor în natură din toate punctele de vedere, acestea constituind ocondiţie primordială pentru asigurarea echilibrului economic.

Funcţia economică a pădurii, capacitatea acesteia de a produce si punela dispoziţia economiei nationale:

a. masa lemnoasă de dimensiuni mari si calitate superioară (pentrufurnir, cherestea, rezonantă, etc.).

b. masa lemnoasă de mici dimensiuni pentru indistria celulozei.

c. masa lemnoasă pentru construcţii, industria miniera si alte utilizari.d. producerea de biomasă pentru industria energetică ce se poate

realiza prin culturi energetice in terenuri in afara fondului forestier, inapte pentruagricultură.

e. lemn de foc pentru populatie pentru foarte multe zone din tară.f. diversitate de specii de vănat, fructe si ciuperci comestibile, plante

medicinale, cu posibilităti de recoltare a acestora din fauna si flora spontană apădurilor.



g. fazanerii si păstravării de tip industrial pentru completarea efectivelor sub nivelul optim de pe fondurile de vănatoare si pescuit,etc.

Obiectivele si serviciile social-economice si ecologice de realizatsint următoarele :

Grupa de obiective si servicii Denumirea obiectivului

Protecţia apelor Răurile si păraiele din zona montană care

alimentează lacuri de acumulare

Protecţia terenurilor si a solurilor Terenuri situate pe grohotişuri şi pe

terenurile cu inclinare mai mare de 30 grade

Terenuri situate in jurul golurilor alpine

Recreerea prin vănătoare Fauna cinegetică

Produse lemnoase Lemn pentru cherestea si celuloză

Alte produse si servicii in afara lemnului Fructele de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale, salmonicultura, faună,

produse melifere, materii prime pentru

împletituri, etc.

5.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuituleconomic

In anul 2006, cota alocată de masă lemnoasă a fost de 371 mii mc.Directia Silvica Ploiesti a valorificat la agenţi economici si la populaţiecantitatea de 365,1 mii mc masă lemnoasă.

5.3.4. Distribuţia pădurilor după principaleleforme de relief

Câmpie – 23.055 ha, adică 20.1 % din total

Deal - 25.227 ha, adică 30 % din totalMunte - 68.089 ha, adică 58.3 % din total

5.3.5. Starea de sănătate a pădurilor



In anul 2006, starea de sănătate a pădurilor a fost influentată, pede-o parte de factorii climatici (precipitaţii), de dinamica factorilor geomorfologici(alunecări de teren), factori antropici(noxe industriale, scurgeri petroliere siincendii), precum si de acţiunea bolilor si dăunatorilor.

Pentru anul 2007 suprafaţa pădurilor de stat infestată cu omizi şi

gândaci defoliatori pentru care se execută lucrări de prognoză şi combaterescade faţă de anul 2006, din cauza faptului că o parte a pădurilor au fost predatepersoanelor fizice şi juridice conform legilor funciare. Defoliatorului Lymantriadispar nu a mai fost semnalat la nici una dintre subunităţile D.S.Ploieşti şi nici înpădurile particulare.

În cazul omizilor defoliatoare Tortrix viridana şi geometridae (cotariistejarilor), care acţionează pe aceeaşi suprafaţă, suprafaţa infestată în anul2006 a fost de 24202 ha, mai mică faţă de cea din anul precedent. Deasemenea, cu intensitate foarte slabă a fost semnalat defoliatorul Phalerabucephala pe suprafaţa de 148 ha la Ocolul Silvic Ploieşti,la fel ca şi în anulprecedent.

Gândacii defoliatori: Galerucella lineola, Phyllobius argentatus,Plagiodera versicolor, Lepyrus palustris au infestat suprafaţa de 9.5 ha cuintensităţi foarte slabe, în răchităriile de pe raza Ocolului silvic Ploieşti şi apepinierei silvice Beizadele.

Agelastica alni şi Melasoma aenaea au infestat suprafaţa de 205ha cu intensităţi de la mijlociu la puternic în aninişurile de pe raza ocoalelor silvice: Doftana,Câmpina, Sinaia şi Măneciu.

Lytta vesicatoria a infestat suprafaţa de 85 ha cu intensităţi foarteslabe pe raza Ocolului silvic Ploieşti.

Este de semnalat şi faptul că a fost identificat pentru prima datădăunătorul Pristiphora abietina, pe raza O.S.Doftana, la un arboret de molid înafara arealului, pe o suprafaţă de 42ha.

Pentru anul 2007 suprafaţa pădurilor de stat infestată cu omizi şigândaci defoliatori pentru care se execută lucrări de prognoză şi combaterescade faţă de anul 2006, din cauza faptului că o parte a pădurilor au fost predatepersoanelor fizice şi juridice conform legilor funciare. Defoliatorului Lymantriadispar nu a mai fost semnalat la nici una dintre subunităţile D.S.Ploieşti şi nici înpădurile particulare.

Suprafaţa totală infestată în anul 2006, pentru pădurile de stat, estede 44.967 ha, din care:

- insecte = 34.948 ha, în anul 2005 această suprafaţă fiind de 41.753 ha ;- paraziţi vegetali = 1.392 ha, în anul 2005 această suprafaţă fiind de

1.842 ha;- mamifere vătămătoare (vânat) = 226 ha, în anul 2005 această suprafaţă

fiind de 199 ha;-factori abiotici dăunători = 8.402 ha, în anul 2005 această suprafaţă fiind

de 14638 ha.Suprafaţa infestată cu omizile defoliatoare de Tortrix viridana şi

Geometridae, care acţionează împreună pe aceeaşi suprafaţă, este prezentă la



ocoalele silvice Câmpina (4.555 ha), Doftana (1.480ha), Ploieşti (5.416 ha),Slănic (2.420 ha), Vălenii de Munte (2.161 ha) şi Verbila (8.170 ha), avândintensitatea infestării calculată după numărul adulţi captaţi la panouri de la foarteslabă la slabă.

Conform prognozei efectuate în vara anului 2006 la Tortrix viridana, în

stadiul de adult, (după numărul de fluturi capturaţi la panourile cu nadeferomonale Atravir), din suprafaţa totală efectiv infestată de 30084 ha, doar osuprafaţă de 559 ha prezintă un grad de vătămare, probabil de intensitate slabă,iar restul suprafeţei infestate prezintă un procent probabil de defoliere de sub 10% (intensitate foarte slabă). Prognoza se va definitiva în această toamnă, prinefectuarea de analize de laborator la acest dăunător în stadiul de ou.

La geometridae, din suprafaţa totală infestată de 30.084 ha, conformprognozei efectuate după numărul de pupe găsite în sondajele efectuate, doar 317 ha au grad de vătămare probabil de intensitate slabă, restul suprafeţeiinfestate prezentând un procent probabil de defoliere de sub 10% (intensitatefoarte slabă).

Prognoza se va definitiva în această toamna în stadiul de adult, princapturarea femelelor de cotari la inelele de clei amplasate.

Cumulat, pentru cei doi defoliatori, se prognozează o infestare slabă pesuprafaţa de 876 ha localizată la ocoalele silvice Văleni şi Ploieşti şi infestarefoarte slabă pe suprafaţa de 23.846 ha.

Conform prevederilor Ordinului 454/14.06.2003 privind aprobareaNormelor tehnice pentru protecţia pădurilor şi a Îndrumărilor privind aplicareaNormelor tehnice pentru protecţia pădurilor, suprafaţa de 24.202 ha rămâne înzona de supraveghere.

Dăunătorul Stereonichus fraxini a infestat o suprafaţă cu arborete puresau amestecate de frasin de 1131 ha, din care 1070 ha pe raza Ocolului silvicPloieşti, 60 ha pe raza Ocolului Silvic Verbila şi 1 ha la O.S.Slănic.Intensităţile infestărilor cu acest dăunator au variat de la slab la mediu.

În anul 2006 s-au executat lucrări de combatere la acest dăunător pe suprafaţatotală de 10 ha la Ocolul Silvic Ploieşti cu aparate de la sol, folosindu-seSUMI-ALPHA 2,5 CE şi KARATE ZEON.

Pentru anul 2007 s-au prevăzut lucrări de combatere, pentru gândaculdefoliator Stereonichus fraxini, pe o suprafaţă de 11 ha, la Ocolul Silvic Ploieşti,cu aparate de la sol, cu Sumi-Alfa 2,5 CE cu 0,4 l/ha.

Defoliatorul Lymantria monacha la răşinoase s-a urmarit prin înregistrareacaptărilor de fluturi masculi la un număr de 267 curse feromonale cu feromoniAtralymon şi nu s-au identificat elemente care să indice, conform instrucţiunilor,că ar exista suprafeţe infestate, dăunătorul fiind în stare latenţă.

La nadele feromonale amplasate s-au capturat în total un număr de 5024fluturi masculi de L. monacha, cu o medie de 19 fluturi/cursă. Numărul maximde fluturi capturaţi pe un panou cu nadă Atralymon a fost de 88 bucăţi şi s-a

înregistrat la O.S.Câmpina în UP VI, ua 60. Identificarea acestui defoliator alrăşinoaselor se va face în continuare prin amplasarea în anul viitor a unui număr de 267 curse feromonale.



În pădurile de răşinoase suprafaţa infestată cu ipidae a fost de 8056ha, încreştere faţă de anul trecut(6273 ha). Intensitatea infestării cu gândaci descoarţă variază în cazul ocoalelor silvice de la foarte slabă până la puternică. Înanul 2006, pentru combaterea acestui dăunator secundar din pădurile derăşinoase s-au amplasat un număr de 194 curse feromonale Atratyp şi 465

arbori cursă clasici.În anul 2007, pentru prevenirea şi combaterea acestui dăunator, se vor amplasa un număr de 215 nade feromonale Atratyp şi 352 arbori cursă şi decontrol clasici.

În anul 2006 s-au realizat lucrări de combatere în răchitării pe suprafaţatotală de 19,5 ha, cu caracter preventiv şi curativ contra dăunatorilor: xilofagulCryptorrynchus lapathi şi Aphrophora alni, gândacii defoliatori Galerucellalineola, Phyllobius argentatus, Plagiodera versicolor, Lepyrus palustris. Pentruexecutarea acestor lucrări de combatere s-au folosit substanţele, Karate Zeon,Reldan 40 EC şi Sumi-Alpha 2,5 CE cu concentraţii şi norme de consum diferite

în funcţie de dăunatorul şi stadiul de dezvoltare a acestuia într-un număr de 2

tratamente.Pentru anul 2007 în răchităriile existente pe raza Direcţiei Silvice Ploieşti

s-au prevazut a se executa tratamente cu insecticide împotriva dăunătorilor xilofagi şi defoliatori pe o suprafaţă efectivă de 13,5 ha şi cumulată de 20,5 ha.S-a prevăzut prin proiectul de programare a se executa îmbăierea cioatelor pesuprafaţa de 4,5 ha, folosindu-se insecticidul Reldan 40 E.C., 2,2 l/ha în 1500 lsoluţie la ha, combateri împotriva gândacilor şi omizilor defoliatoare pe 9 hafolosindu-se substanţele Karate Zeon, concentraţie 0,1% cu 200 l la ha soluţiela ha şi Sumi-Alfa 2,5 CE, concentraţie 0,2% cu 200 l la ha şi combateri

împotriva xilofagului Cr. lapathi pe o suprafaţă de 13 ha folosindu-se KarateZeon şi Sumi-Alpha 2,5 CE, concentraţie 0,1% respectiv 0,2% în 200 lsoluţie/ha.

În plantajul de seminţe de larice, în suprafaţă de 4,5 ha, de la OcolulSilvic Ploieşti a fost semnalată, şi în anul 2006, prezenţa dăunătorului Adelgeslaricis cu intensitatea infestării foarte puternică. Pentru anul 2007 s-au prevăzutdouă tratamente chimice cu Sinoratox 35 EC, concentraţie 0.5% şi Karate Zeon,concentraţie 0,12% 800 l/ha. Pentru că, în imediata apropiere a plantajului delarice există un plantaj de molid (4,5 ha), care reprezintă gazda primară adăunătorului, s-au prevăzut, în perioada migrării formei aripate, douătratamente, 18 ha pe cumulat, cu Sumi-Alfa 0,5 ULV, 5 l/ha.

În anul 2006, paraziţii vegetali au infectat o suprafaţă de 1842 ha, dincare Microsphaera alphitoides 459 ha, cu intensităţi de la foarte slab la puternic.Au fost executate tratamente profilactice pe o suprafaţă de 457 ha, folosindu-seTilt 250 EC şi Bumper 250 EC, concentraţie 0,03%, cu 400 l/ha.Pentru anul 2007 s-au prevăzut două tratamente, pentru agentul patogen M.alphitoides, în suprafaţă totală de 914,6 ha, folosindu-se Tilt 250 Ec şi Bumper 250 EC, concentraţie 0,03%, cu 400 l/ha.

În pepiniere, în anul 2006, au fost executate tratamente profilactice şi decombatere, contra insectelor, paraziţilor vegetali şi rozătoarelor, pe suprafaţa



totală de 90,59 ha, cu Karate Zeon, concentraţie 0,1%, Sumi-Alfa 2,5 CE,concentraţie 0,2%, Topsin 70 PU, concentraţie 0,03%, Dithane M-45,concentraţie 0,2%, Previcur 607 SL, concentraţie 0,25%, formalină 38%, 13,5l/ha, Tilt 250 EC, concentraţie 0,03%, Bumper 250 Ec, concentraţie 0,03%,Sinoratox 5 G, 20 kg./ha, Sinolintox 10 G, 100 kg./ha, Counter 5 G, 50 kg./ha.

Pentru anul 2007, în pepiniere, au fost propuse tratamente pentruprevenirea şi combaterea insectelor, paraziţilor vegetali şi rozătoarelor, pe osuprafaţă totală de 79,16 ha, folosind aceleaşi substanţe şi în aceleaşiconcentraţii ca în anul 2006.

La data actuală sunt instalate în fondul forestier proprietate publică unnumăr de 7286 cuiburi artificiale pentru păsările insectivore, din care au fostocupate un număr de 2041 buc., procentul de ocupare fiind de 28 %.

De asemenea, s-au identificat şi evidenţiat un număr de 319 muşuroaiede furnici.

S-au întocmit documentaţii pentru pădurile proprietate a persoanelor fizice şi juridice (cele care au contracte de administrare cu D.S.Ploieşti şi,

separat, pentru cele care nu au astfel de contracte):I. Păduri pentru care s-au încheiat contracte de servicii silvice:-suprafaţa infestată cu tortricidae şi geometridae este de 170 ha, pe razaocoalelor silvice: Câmpina, Ploieşti şi Verbila;-intensitatea infestării este foarte slabă;

Prognoza efectuată pentru aceşti defoliatori indică defolieri probabilefoarte slabe. Suprafeţele rămân în zona de supraveghere.

Pentru urmărirea evoluţei dăunătorilor Tortrix viridana şi aGeomtridelor, s-au prevăzut:-recoltarea şi analiza a 89 bucăţi ramuri;-instalarea a 9 bucăţi nade ATRAVIR;-executarea a 20 metri pătraţi sondaje la cotari în stadiul de pupa.

Pe raza Ocolului Silvic Azuga, s-a semnalat şi depistat, pe osuprafaţă de 178ha, în arboretele de răşinoase prezenţa Ipidaelor cu intensitatefoarte slabă, pentru care s-au prevăzut amplasarea a 3 nade ATRATYP.

De asemenea, pentru urmărirea defoliatorul Lymantria monacha,pe raza Ocolului Silvic Azuga, s-a prevăzut amplasarea a 6 nade ATRALYMON.II. Păduri pentru care nu s-au încheiat contracte de servicii silvice:suprafaţa infestată cu tortricidae şi geometridae este de 4501,8 ha, pe razaocoalelor silvice Câmpina, Doftana, Ploieşti, Slănic, Văleni şi Verbila;intensitatea infestării este foarte slabă;

Pentru urmărirea evoluţei dăunătorilor Tortrix viridana şi aGeomtridelor, s-au prevăzut:recoltarea şi analiza a 89 ramuri;instalarea a 102 nade cu ATRAVIR;executarea a 215 m.p. sondaje pentru cărăbuşi.

Pe raza O.S.Ploieşti au mai fost identificaţi dăunătorii Zeuzerapyrina pe 84ha şi Stereonichus fraxini, pe 45ha.



5.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţionalparcurse cu tăieri

Tăieri de regenerare - 2763,08 ha

Tăieri de ingrijire - 4286 ha

Tăieri de produse accidentale - 7673,5 haTăieri de igiena - 6064,1 ha

5.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şidisponibilităţi de împădurire

-Zona din sudul judeţului

-Zona colinară – Ceptura (foste zone viticole)

- Valea Călugărească (foste zone viticole)- Urlaţi (foste terenuri petroliere)

- Apostolache

5.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondulforestier pentru alte utilizări

În anul 2006 s-au scos din fondul forestier proprietate publica 75

ha (temporar), pentru diverse obiective, si definitiv- 6.866 ha, cf. Legiiproprietăţii.

Evoluţia suprafetelor împădurite în judeţul Prahova în perioada

1999 – 2006

ANUL

Suprafaţa împădurită (ha)

TotalRegenerări

naturaleRegenerăriartificiale

1999 150 47 103

2000 231 107 124

2001 321 170 151

2002 368 197 171



2003 329 95 234

2004 216 92 124

2005 247 139 108

2006 217 137 80

5.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate in anul2006

Suprafaţa totală regenerată a fost de 217 ha, din care regenerărinaturale 137 ha si regenerări artificiale 80 ha.

5.3.10. Presiuni antropice exercitate asuprapădurilor. Sensibilizarea publicului

Principalele actiuni antropice asupra pădurii sunt : poluarea, subtoate formele ei, tăierile ilegale si păşunatul, şi in special modul defectuos deadministrare al pădurilor particulare.

In anul 2006 sensibilizarea publicului pentru conştientizareaimportanţei pădurii ca parametru al ecosistemului, vital pentru menţinereaechilibrului ecologic s-a realizat prin:- Prezentarea de articole în presa legate de functiile de protecţie a pădurii,efortul făcut de sivicultori pentru gospodărirea terenurilor forestiere curespectarea regimului silvic, realizări şi probleme ce caracterizeaza muncadepusă de specialiştii in domeniu;- Prezentarea cu ocazia unor interviuri la televiziunea locală a problemelor cu care se confruntă silvicultorii in realizarea sarcinilor de gospodărire a fonduluiforestier;- Popularizarea prin presă a faptelor la adresa pădurii sancţionate ca şicontravenţii sau infracţiuni pentru descurajarea acţiunilor ce duc la degradareafondului forestier;- Angrenarea tinerilor din şcoli la acţiuni specifice sectorului silvic, înspecial la lucrări de impăduriri si participarea la întilniri cu aceştia prezentănd



locul si rolul pădurii in menţinerea echilibrului ecologic la solicitarea acestora, cuocazia “ Lunii pădurii “ sau „ Zilei silvicultorului”.

5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şimediului

Pădurea este parte intrinseca a mediului de viata a societaţii omeneşticare are şi un important rol de creare si conservare a acestui mediu.

Impreuna cu alte tipuri de ecosisteme terestre padurea intra in alcătuireamediului de viaţa terestru, in care traieşte si se dezvoltă societatea omenească.Prezenţa şi înfatişarea pădurii imprimă nota caracteristică multor zone climaticeiar defrişarea ei masivă poate duce la schimbări radicale de relief, alecaracteristicilor termice si hidrice ale teritoriilor în cauza, ale solurilor, la omodificare pronunţata a mediului in ansamblu. Acest lucru este legat de roluldeosebit de mare pe care îl are pădurea în evoluţia reliefului , în formarea

insuşirilor stratului de aer de lîngă sol si a solului insuşi precum şi înconservarea acestora de-a lungul unor perioade lungi de timp.

Pădurea contribuie la formarea şi conservarea mediului dar ea însăşi, înlumea de astăzi, are nevoie permanentă de ocrotire din partea omului pentrua-şi exercita în bune condiţii funcţiile legate de mediu. Acest lucru este legat demultifuncţionalitatea pădurii, de faptul ca ea este nu numai partea mediului ci siproducătoare de resurse economice, în primul rănd de lemn. Cerinţele fată deacest produs al pădurii sunt în continuă creştere. Odată cu creşterea sidiversificarea cerinţelor societaţii se pune problema cum pot fi satisfăcuteconcomitent aceste două deziderate: pe de o parte nevoia de a conservapădurile, iar pe de alta, nevoia de a recolta cantitaţi sporite de lemn si alteproduse vegetale si animale, precum si cea de a deschide turismului , recreerii,din ce in ce mai multe păduri.

Cunoaşterea ecologica a pădurilor, preocuparea pentru o fundamentareecologică a măsurilor silvotehnice şi a altor măsuri de gospodărire, constituiemijloacele cele mai eficace de a ghida intervenţiile in sensul de a evitadegradarea treptată a ecosistemelor forestiere prin recoltarea produselor pădurii, de a menţine capacitatea lor mediogenă şi conservatoare de mediu.

In legatură cu rolul pădurii în formarea şi conservarea mediului si anecesităţii de a fi ocrotită trebuie prezentat şi un alt aspect de actualitate :raportul pădurii cu poluarea. Pădurea este considerată azi o barieră biologica

împotriva poluarii, dar ea este adesea şi foarte puternic afectată în urma poluării.

5.5. Concluzii



După un proces lung si foarte dificil, marcat de numeroase reevaluari siadăugiri, proiectul implementării Retelei Ecologice Europene Natura 2000 inRomânia a luat sfârsit prin validarea listelor naţionale de SCI-uri şi SPA-uri. În

judeţul Prahova, procesul a inceput in anul 2004, printr-o documentare teoretică,deplasări in teren si formarea unei baze de date, scopul final fiind ca propunerile

făcute de APM Prahova pentru Reteaua Ecologică Natura 2000 să aibă şansereale de acceptare de către Comisia Română de Validare precum şi de ComisiaEuropeană. Din cele 13 propuneri făcute pentru judeţul Prahova au fost validate7. Procesul de dezvoltare a Reţelei Natura 2000 va continua şi in următorii ani,anul 2013 fiind termenul limită până la care se mai pot face propuneri de noisite-uri Natura 2000.

APM Prahova îşi propune ca in perioada următoare să documentezesuplimentar cele 7 site-uri acceptate in Reţeaua Natura 2000 Prahova, inclusivprin proiecte finanţate de Uniunea Europeană.

De asemenea, după o documentare de 3 ani, s-a reuşit definitivareaproiectului de declarare a Parcului Naţional Ciucaş, acţiune deosebit de

importantă pentru conservarea extraordinarei biodiversităţi biologice din ValeaSuperioară a Teleajenului.

5-biodiversitate

Documents