4.obiectivele de marketing ale organizaţiilor sociale Şi politice

3
Obiectivele de marketing ale organizaţiilor sociale şi politice Obiectivele urmărite de organizaţie sunt un element definitoriu al marketingului. Răspunsul favorabil al publicului la activitatea de marketing desfăşurată de o organizaţie trebuie să se concretizeze într-o relaţie comensurabilă prin intermediul unor indicatori specifici. Astfel, o întreprindere va urmări maximizarea profitului, creşterea cotei de piaţă, sporirea cantităţii de produse vândute, creşterea numărului de cumpărători, fidelizarea clientelei sau - poate cel mai “de marketing” dintre toate aceste obiective - îmbunătăţirea imaginii firmei şi a mărcilor pe care le produce. O organizaţie socială îşi poate propune, în funcţie de specificul activităţii sale, o gamă la fel de variată de obiective, începând cu cele cvasi-comerciale (un teatru sau un club sportiv care încearcă să atragă mai mulţi spectatori, de exemplu), până la cele clasice în domeniul social: modificarea opiniilor, a atitudinilor sau a comportamentului anumitor grupuri-ţintă. Organizaţiile sociale pot să urmărească şi obiective de îmbunătăţire a imaginii, şi sunt nevoite să se preocupe de obţinerea fondurilor necesare pentru desfăşurarea activităţii. În domeniul marketingului politic, obiectivele urmărite diferă în funcţie de specializările acestuia. O organizaţie care practică marketingul politic internaţional va urmări, prin definiţie, îmbunătăţirea imaginii unei ţări în străinătate, parcurgând un demers complet de marketing, începând cu cercetări de marketing desfăşurate în rândul segmentului a cărui percepţie se doreşte a fi îmbunătăţită şi terminând cu implementarea unor mijloace de comunicaţie pertinente, din zona publicităţii şi a relaţiilor publice, în special, fără a neglija tehnici specifice, precum lobby-ul sau advocacy. Puterile publice şi administrative vor avea ca obiectiv general identificarea problemelor care îi preocupă pe cetăţeni şi mai buna informare a acestora în legătură cu ceea ce

Upload: vetricean-cristyna

Post on 16-Dec-2015

215 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

  • Obiectivele de marketing ale organizaiilor sociale i politice

    Obiectivele urmrite de organizaie sunt un element definitoriu al marketingului. Rspunsul favorabil al publicului la activitatea de marketing desfurat de o organizaie trebuie s se concretizeze ntr-o relaie comensurabil prin intermediul unor indicatori specifici.

    Astfel, o ntreprindere va urmri maximizarea profitului, creterea cotei de pia, sporirea cantitii de produse vndute, creterea numrului de cumprtori, fidelizarea clientelei sau - poate cel mai de marketing dintre toate aceste obiective - mbuntirea imaginii firmei i a mrcilor pe care le produce.

    O organizaie social i poate propune, n funcie de specificul activitii sale, o gam la fel de variat de obiective, ncepnd cu cele cvasi-comerciale (un teatru sau un club sportiv care ncearc s atrag mai muli spectatori, de exemplu), pn la cele clasice n domeniul social: modificarea opiniilor, a atitudinilor sau a comportamentului anumitor

    grupuri-int. Organizaiile sociale pot s urmreasc i obiective de mbuntire a imaginii, i sunt nevoite s se preocupe de obinerea fondurilor necesare pentru desfurarea activitii.

    n domeniul marketingului politic, obiectivele urmrite difer n funcie de specializrile acestuia.

    O organizaie care practic marketingul politic internaional va urmri, prin definiie, mbuntirea imaginii unei ri n strintate, parcurgnd un demers complet de marketing, ncepnd cu cercetri de marketing desfurate n rndul segmentului a crui percepie se dorete a fi mbuntit i terminnd cu implementarea unor mijloace de comunicaie pertinente, din zona publicitii i a relaiilor publice, n special, fr a neglija tehnici specifice, precum lobby-ul sau advocacy.

    Puterile publice i administrative vor avea ca obiectiv general identificarea problemelor care i preocup pe ceteni i mai buna informare a acestora n legtur cu ceea ce

  • se ntreprinde pentru a rezolva aceste probleme. n fine, n marketingul electoral, un candidat sau o

    formaiune politic i pot propune cu ocazia unor alegeri fie ctigarea acestora, fie obinerea unui scor bun, care s i permit, ulterior, primirea unui premiu de consolare ct mai consistent, fie doar folosirea climatului de interes i a mijloacelor publicitare generate de desfurarea alegerilor pentru propagarea unor idei.

    Ctigarea alegerilor, respectiv, obinerea majoritii voturilor, reprezint un obiectiv rezonabil pentru un numr mic de candidai, de regul liderul i 1-2 challengeri. Nu este recomandabil pentru un candidat lipsit de ans s stabileasc un astfel de obiectiv (ntruct, acionnd i fornd nota n aceast direcie risc s i compromit ansele la alegerile urmtoare) i nici mcar s l fac public, deoarece riscul de a se face de rs este mult mai mare dect eventuala mobilizare a simpatizanilor care chiar ar crede n aceast posibilitate.

    Obinerea unui scor bun cu ocazia alegerilor reprezint un obiectiv corect pentru acei candidai care, neavnd prima ans, ncearc s-i asigure o anumit influen politic dup alegeri. Se ntmpl destul de des ca un partid s ajung n situaia de a juca un rol de arbitru n constituirea majoritii parlamentare, dei nu dispune dect de 5-10% din voturile electoratului. De aceea, o astfel de poziie poate fi urmrit de unele formaiuni politice, iar obinerea procentului respectiv de voturi s fie considerat un scor bun. De asemenea, se ntmpl ca un candidat care obine un procentaj semnificativ de voturi n primul tur de scrutin al alegerilor, fr a prinde turul al doilea, s-i negocieze sprijinul n al doilea tur, n schimbul unor avantaje politice sau chiar personale. n astfel de cazuri, obinerea unui scor bun duce la ctigarea unor premii de consolare mai mult sau mai puin consistente.

    Propagarea unor idei reprezint un obiectiv de marketing electoral accesibil candidailor outsideri, care nu au nici o ans de a ctiga alegerile. Acetia vor urmri s-i sporeasc

  • notorietatea, s-i mbunteasc imaginea, s promoveze o anumit cauz sau ideologie i s atrag un anumit numr de simpatizani, care le-ar putea deveni militani cu ocazia unor alegeri ulterioare.