49 curs amenajarea

Upload: andreea-maria

Post on 03-Apr-2018

225 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    1/12

    Amenajarea teritoriului

    Definitii si aspecte generale

    Spatiul amenajat reprezinta adaptarea reciproca intre teritoriu si nevoile rezultate din activitatile socio-

    economice desfasurate in limitele teritoriului respectiv si mai poate fi definit si ca un produs al interactiunii dintre

    activitati si spatii teritoriale.

    Un spatiu amenajat cuprinde o paleta larga de fenomene care au caracter spatial cum sunt: localitatile,

    zonele polifunctionale interurbane, populatia si relatiile umane existente intr-un teritoriu, retelele de transport si

    energie, bunurile existente intr-un teritoriu precum si sursele de informatii.

    Dezvoltarea spatiului amenajat argumenteaza cuprinderea acestuia in categoria sistemelor socio-spatiale. Un

    sistem socio-spatial are anumite trasaturi care se regasesc si in cazul spatiilor amenajate si anume: este alcatuit

    dintr-un ansamblu de elemente componente de natura diferita ( functionale, teritoriale, spatiale ), intre

    componentele de diferite naturi se stabilesc relatii care se concretizeaza in fluxurile de persoane, de bunuri, de

    energie si de informatie. Sistemul socio spatial are si o dimensiune ecologica si manifesta un comportament dinamic.

    Amenajarea teritoriului poate fi definita ca un proces de punere in caloarea a resurselor regionale de

    imbunatatire a cadrului de viata si conditiior de existenta ale locuitorilor, totul prin atenuarea disparitiilor regionale

    ale dezvoltarii economice si sociale printr-o organizare prospectiva a spatiului, reasezata pe o orientare voluntara si

    concentrata a echipamentelor si activitatilor.

    Amenajarea teritoriului reprezinta, in concluzie, un efort de dezvoltare aplicat in diferite sectoare socio-

    economice in vederea unei solutii optime pt dezvoltarea unei zone intr-un ansamblu complet.

    Amenajarea turistica a teritoriului reprezinta un proces complex si dinamic de organizare si amenajare a unui

    spatiu turistic luand in considerare relatiile dintre mediul inconjurator si colectivitatile umane existente precum si

    toti factorii care influenteaza aceste relatii.

    Amenajarea turistica a teritoriului trebuie sa tina seama de anumite elemente si anume:

    Sa se integreze intr-un ansamblu sistemic al turismului romanesc ingloband mai multe subsisteme cum ar fisubzonele, localitatile, obiectivele turistice si punctele turistice.

    Intre subsistemele aceluiasi sistem sau aceleiasi subzone sau intre diferite sisteme sau zone sa se stabileascalegaturi functionale, prin cooperare.

    Structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem polifunctional care sa permita o adaptare si odezvoltare continua a zonei respective in functie de schimbarile intervenite in structura cererii turistice.

    Asigurarea protectiei si conservarii mediului inconjurator prin dotari si echipamente corespunzatoare uneizone turistice care sa aibe o repartitie optima in teritoriul respectiv.

    Evitarea amplasarii unor obiective economice in apropierea arealelor turistice. Corelarea deciziilor de amenajare turistica a teritoriului la nivel national cu cele la nivel international.

    Sistematizarea teritoriului si organizarea si amenajarea teritoriului

    Este reprezentata de un ansamblu de activitati si principii care vizeaza utilizarea eficienta a a teritoriului,

    valorificarea totala a potentialului de resurse concomitent cu realizarea unor conditii civilizate de trai al locuitorilor.

    In cazul localitatilor urbane sistematizarea teritoriului reprezinta folosirea eficienta a terenurilor prin

    dimensionarea optima a constructiilor, realizarea unor ansambluri de locuinte moderne precum si dezvoltarea

    patrimoniului edilitar si socio-cultural al unei zone precum si distribuirea echilibrata a punctelor de atractie turistica.

    In cazul localitatilor rurale sistematizarea urmareste dezvoltarea si modernizarea fondului de locuinte

    precum si realizarea unor echipamente edilitare care sa ofere populatiei din zonele rurale conditii civilizate de trai in

    corelatie cu pastrarea arhitecturii traditionale proprie fiecarei zone a tarii si valorificarea si pastrarea traditiilorpopulare specifice fiecarei zone rurale

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    2/12

    Determinarea valorii intrisece a resurselorse va calcula gradul sau indicele de adaptabilitate a zonei respectice si

    reprezinta suma produsului dintre ponderea fiecarui element din componenta resurselor naturale sau antropice si

    nivelul calitativ al tuturor elementelor din componenta resurselor naturale sau antropice ale unei zone de interes

    turistic

    Selectia si delimitarea teritoriului

    Selectia teritoriului care urmeaza a fi amenajat din pct de vedere turistic trebuie sa tina seama de o serie de criterii

    specifice :

    Conditiile naturale ale teritoriului respectiv din pct de vedere al posibilitatii realizarii unei amenajari turisticea teritoriului

    Potentialul antropic cultural-istoric al zonei respective Conditiie de dezvoltare socio-economice a arealului respectiv

    Dezvoltarea infrastructurii zonei Existenta si dezvoltarea echipamentului specific necesar pt cultura, odihna, tratament, recreere Existenta legislatiei si reglementarile in vigoare cu privire la amenajarea turistica a teritoriului

    Activitati:

    Industrie

    Servicii

    a ricultura

    Incinte

    Terenuri

    Instalatii

    Populatie si

    relatii sociale

    Peisaj

    Flora

    Fauna

    Clima

    Ecosisteme

    Mediu

    Sisteme

    spatialePerimetrulsistem

    Elemente

    economico

    spatiale

    Relatii interne

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    3/12

    Delimitarea unitatilor teritoriale care urmeaza a fi amenajate turistic se va face in functie de specificul zonei : zona

    de deal, campie, munte, litoral, zona de cura balneara si tratament, zona etnografica .

    In functie de specificul si caracteristicile resurselor naturale si antropice precum si de densitatea si valoarea culturala

    a acestora

    Utilitatile teritoriale din pct de vedere al amenajatilor turistice pot fi de 3 tipuri:

    1. Obiectivul turistic care reprezinta un element al potentialului turistic al unei zone suficient de atractiv pt amotiva deplasarea turistilor la acesta.

    2. Punctul turistic care este unitatea de baza a activitatii turistice in jurul careia se amplaseaza un minim deservicii turistice

    3. Localitatea sau centrul turistic care este o asezare urbana sau rurala cu un nivel de dezvoltare economicamai ridicat care contine in interiorul sau apropierea centrului sau localitatii turistice obiective turistice

    naturale sau antropice care pot favoriza cererea turistica. Din pct de vedere al profilului si al functiilor

    localitatii sau centrului turistic acestea pot fi:

    a. Centre turistice cu functie exclusiv sau predominant turisticab. Centre turistice cu profil economic complex

    Alte tipuri de amenajari:

    - Complexul turistic este zona sau teritoriul cu o suprafata medie care grupreaza mai multe obiective si centreturistice cu omogenitate relativa

    - Zona sau arealul turistic este un teritoriu cu o suprafata intinsa si care are in componenta mai multe formede relief, este alcatuita din mai multe pct turistice, centre turistice si localitati complexe turistice iar fiecare

    subunitate teritoriala are functiuni independente, un caracter unitar si relatii cu celelalte subunitati

    - Regiunea turistica care este un teritoriu sau o zona cu o suprafata mare in care activitatile economice suntcu preponderenta activitati turistice, are mai multe forme de relief in componenta, are resurse naturale sau

    antropice multiple iar gradul de atractivitate al zonei este ridicat

    Alocarea spatiilor turistice si zonarea turistica a teritoriului

    Criterii de structurare a resurselor naturale si antropice in raport cu posibilitatea de amenajare a unui teritoriu,

    criterii:

    - Originalitatea si unicitatea :o Resurse unice care sunt rare si originale in intreaga lumeo Resurse de creatie care sunt originale dar nu unice in lumeo Resurse atractive care au o structura diversa si exista in mai multe regiuni ale lumii

    - Natura elementelor componente ale ofertei turisticeo Cadrul natural al unei zone din componenta caruia fac parte : relieful, flora, fauna, hidrografia, clima,

    peisajele.

    o Cadrul natural istoric din componenta caruia fac parte : monumentele si muzeele, siturilearheologice, elementele etnografice, obiceiuri si festivaluri traditionale.

    o Structura sociala a zonei : originalitatea etnica si traditiileo Conditiile economice ale zonei : cai de acces, gradul de dezvoltare economica a zonei, dezvoltarea

    comertului si turismului in zona, nivelul de trai al populatiei

    - Gradul de polarizare al elementelor ofertei turistice :o Concentrarea valorilor turistice pe zone sau areale turisticeo

    dispersarea resurseor naturale si antropice pe teritorii sau zone turistice cu suprafata mare

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    4/12

    Tehnologia de realizare a unei amenajari a teritoriului

    Conceptia de organizare a spatiului teritorial variaza in functie de datele tehnice ale teritoriului care urmeaza

    a fi amenajat si de modul de abordare si realizare a proiectului de amenajare a teritoriului .

    Abordarea unui proiect de amenajare a teritoriului trebuie sa tina seama de urmatoarele criterii:

    - nivelul de abordare care poate fi:o interregionalo nationalo regionalo localo sectorial

    - modul de angajare si solutionare a problemelor din teritoriu:o abordarea traditionala prin realizarea unor proiecte independente pt fiecare obiectiv in parteo abordarea sistemica actiunea se desfasoara unitar in mai multe faze si care se concretizeaza prin

    elaborarea urmatoarelor documente: anteproiect, proiect initial, final, programul operational

    Programul de amenajare a unui teritoriu se refera la :

    organizarea functionala a teritoriului respectiv organizarea relatiilor cu zonele exterioare limitrofe ale zonei care urmeaza a fi amenajata inzestrarea turistica a teritoriului care cuprinde elemente functionale si elemente recreative ale teritoriului

    care urmeaza a fi amenajat

    Elementele functionale ale unui teritoriu se refera la :

    resedinta teritoriului respectiv care reprezinta punctul fix in functie de care se orienteaza turistul sielementele componente de echipare a statiunii

    alcatuita din mijloace de cazare turistica si este caracterizata prin marimea acesteia prin confortul pe care ilofera

    serviciile turistice existenteRestaurantul este unitate de alimentatie publica care se caracterizeaza prin marime, amplasament, grad de

    confort, iar marimea si localizarea restaurantului sunt corelate in functie de dimensiunile resedintei turistice.

    Serviciile turistice si infrastructura generala de dezvoltare : reteaua de transport, reteaua unitatilor

    comerciale, servicii de intretinere si reparatie, servicii postale, servicii sanitare, telecomunicatii.

    Elementele recreative :

    spatii deschise amenajari sportive monumente si vestigii cultural istorice echipamente de cultura manifestari culturale si sportive

    Principii de amenajare turistica a teritoriului

    Principiul integrarii armonioase a constructiilor cu conditiile naturale ale unui teritoriu

    Principiul flexibilitatii sau a structurilor evolutive Principiul corelarii activitatii principale cu receptia secundara Principiul interdependentei retelelor Principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    5/12

    Principiul rentabilitatii directe si indirectePrincipiul integrarii armonioase a constructiilor cu conditiile naturale ale unui teritoriudotarile turistice trebuie

    sa sporeasca valoarea resurselor naturale deja existente prin intermediul unor elemente ca amplasamentul sau tipul

    arhitectural. Lucrarile trebuie sa se subordoneze dominantei date de conditiile natural, etno-grafice, istorice, a zonei

    care urmeaza a fi amenajata. Integrarea trebuie sa aiba in vedere legaturile turistice a zonei care urmeaza a fi

    amenajata cu celelalte regiuni turistice sau chiar cu intreg teritoriul turistic al tarii.

    Principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive se caracterizeaza prin faptul ca dotarile turistice din zona sau

    regiunea care urmeaza a fi amenajata trebuie sa se prezinte sub forma unui sistem polifunctional transformabil si

    capabil sa se adapteze dinamicii si mutatiile care au loc in structura cererii turistice

    Principiul corelarii activitatii turistice principale cu receptia turistica secundara in cazul turismului de afaceri

    hotelurile se adapteaza la cererea si specificul turistilor prin oferirea unor servicii secundare specifice activitatii

    profesionale ale turistilor prin dotari cu sali de conferinta, retea de internet permanenta, conectare telefonica

    internationala si interceptarea programelor TV prin satelit.

    In cazul statiunilor montane si de litoral motelurile si pensiunile trebuie sa fie astfel incat sa poata oferi spatii de

    agrement atat in interiorul unitatii de cazare cat si in imediata vecinatate a acestora astfel ca turistii sa poata avea

    posibilitatea inchirierii unui echipament specific pt diverse forme de agrement.

    Principiul interdependetei reteleloracest principiu presupune:

    Integrarea sistemului destinat satisfacerii carerii si nevoilor turistilor in cadrul sistemului de organizare alvietii cotidiene a populatiei permanente dintr-o zona

    Integrarea fluxurilor turistice in raport cu populatia din teritoriul care urmeaza a fi amenajat si in raport deansamblul structurilor sociale locale

    Dezvoltarea relatiior de interconditionare, completare si sustinere reciproca intre doua sisteme pt a se puteaevita fenomenul de respingere

    Principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele :

    Structurarea unei amenajari turistice trebuie sa asigure turistului acesul usor, rapid si complet la toatecomponentele retelei turistice:

    o Reteaua resurselor naturale si antropiceo Reteaua de activitatii-serviciio Reteaua unitatilor de receptieo Reteaua unitatilor de infrastructura generala

    Statiunea turistica va fi conceputa ca un sistem integrat in interiorul caruia sunt repartizate rational:o Zonele de locuito Spatiile verzio Locurile de plimbareo Constructiile destinate agrementului si divertismentuluio Restauranteleo Centrele comerciale

    Principiul rentabilitatii directe si indirecteamenajarea turistica are implicatii asupra circulatiei turistice in general

    si asupra dezvoltarii economico sociale a unui teritoriu care este supus amenajarii turistice in ansamblul sau.Unul dintre criteriile fundamentale pt evaluarea unei amenajari turistice si care sa aiba efecte pozitive asupra

    celorlalte ramuri si activitati economice prezente in zona respectiva.

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    6/12

    Concepte si clasificari privind statiunile turistice si agroturistice

    Statiunea reprezinta localtatea care prezinta prin asezarea si amenajarile sale, un interes turistic deosebit.

    Statiunea turistica este localitatea care are un ansamblu de elemente de atratctie turistica si care este dotata cu

    mijloace de cazare pt turisti, statiunea turistica poate fi balneara, climaterica, termala, de cura, care ofera in plus

    caracteristici specifice fiecarei denumiri in parte.

    Statiunea balneara este localitatea situata la malul marii sau in mod exceptional la malul unui lac care dispune de

    instalatii balneare.

    Statiunea climaterica ( climatica ) este localitatea care prezinta caracteristici geografice, atmosferice, meteorologice

    care sunt bine studiate si precizate si care este dotata cu instalatii si personal calificat pt efectuarea curelor

    medicale prescrise pt diverse boli.

    Statiunea termala este localitatea sau statiunea in care exploatarea izvoarelor de apa minerala sau a izvoarelor cu

    proprietati terapeutice, stiintific si medical recunoscute, folosite in natura, fara niciun adaos, eliminare sau

    modificare, in timpul curelor efectuate in stabilimente speciale si cu personal calificat.

    Statiunea de sporturi de iarna este localitatea montana dotata sau amenajata corespunzator practicarii sporturilor

    de iarna

    Statiunea de cura de struguri este localitatea pe teritoriul caruia se cultiva struguri de masa in care turistii pot

    consuma in stare naturala sau sub forma de must

    Statiunea omologata este o localitate, o comuna sau un grup de mai multe comune care datorita unui ansamblu

    natural sau antropic existent, conditii climatice, exploatarii de ape termale, cultivarii strugurilor de masa, au facut

    obiectul omologarii oficiale. Aceasta omologare are scopul de a favoriza frecventarea statiunii si dezvoltarea sa, prin

    lucrari de asanare sau infrumusetare.

    Clasificarea dupa functia turistica

    Statiuni turistice balneoclimaterice Statiuni turistice climatice Statiuni turistice de odihna si recreere

    Clasificarea dupa asezarea geografica

    Statiuni turistice de litoral Statiuni turistice de campie Statiuni turistice de deal si podis Statiuni turistice de munte

    Clasificarea dupa marimea statiunilor

    Statiuni turistice de litoral care pot fi:o Mici de pana la 10.000 locuri de cazareo Medii de pana la 15.000 locuri de cazareo Mari de pana la 20.000 locuri de cazareo Foarte mari peste 20.000 locuri de cazare

    Statiuni de munte si balneoclimatice care pot fi:o Mici sub 500 locuri de cazareo Medii de pana la 1500 locuri de cazareo Mari de pana la 3500 locuri de cazareo Foarte mari de peste 3500 locuri de cazare

    Clasificarea dupa valoarea, cazarea si dotarea tehnico-edilitara avem:

    Statiuni turistice de interes general Statiuni turistice de interes local

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    7/12

    Clasificarea in functie de locul in care s-au dezvoltat:

    Statiuni in vatra unei asezari In afara vetrei unei localitati

    Clasificarea dupa caracterul activitatii turistice :

    Statiuni turistice permanente Statiuni turistice sezoniere

    Clasificarea dupa calitatea peisajului si a mediului ambiental:

    Foarte ridicata Ridicata Medie Limitata

    Clasificarea dupa indicele de atractivitate:

    Statiuni de interes general Statiuni de interes local Localitati cu amenajari balneare Surse izolate

    Litoralul

    Diversificarea activitatilor recreative si sportive in defavoarea plajei in ultimii ani turistii au preferat sa practice

    activitati specifice litoralului cum ar fi golful, tenisul de camp si de masa, astfel incat agentii economici au fost

    determinati sa amenajeze si sa doteze cu echipamente necesare acestor sporturi.

    Organizarea activitatilor turistice

    Afirmarea pe litoral al turismului social

    Modele de amenajare turistica a litoralului

    Principalele elemente care stau la baza amenajarii turistice a litoralului, adica conceptia de amenajare

    turistica a litoralului, solutiile adoptate privind amenajarea litoralului si a amenajarilor turistice ale litoralului sunt

    trasaturile cadrului natural specific litoralului si in principal al plajei si al marii. Un rol definitoriu in cadrul

    elementelor care stau la baza amenajarii turistice a litoralului il au: Lungimea, latime, orientarea plajei Regimul eolian Curentii Inaltimea valurilor Adancimea apei Accesul la plaja Intrarea in apa Inaltimea falezei

    Amenajarea turistica a litoralului poate rezolva mai multe probleme si anume:

    Dimensionarea noilor localizari turistice la care se va avea in vedere identificarea suprafetelor si a terenurilorcare pot fi amenajate in vederea turismului de litoral, normele conventionale existente care sunt exprimate

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    8/12

    in mp de suprafata de plaja sau mp pe suprafata de teren in cazul locurilor de cazare sau nr total de paturi la

    un Ha.

    Valorile optime privind amenajarea turistica prin normele conventionale existente sunt de 2 mp/plaja + 8

    mp/teren pt un loc de cazare si 5-6 mp 8 mp de plaja pe un loc de cazare si 100 de paturi la un Ha de

    suprafata totala amenajata.

    Alegerea modelului si al tipului de amenajare turistica tinand cont de amplasamentul si configuratia exacta aterenului unde urmeaza a fi realizata amenajarea.

    In ceea ce privesc zonele de litoral avem 2 tipuri sau solutii principale de amenajari turistice principale:

    1. Amenajari turistice prin urbanizare care presupun realizarea unor statiuni turistice cu concentrari imobiliareamplasate in imediata apropiere a unui centru locuit sau integrate in centru locuit sau realizarea unor

    complexe autonome dotate cu toate echipamentele si toate serviciile necesare pt viitoarea amenajare.

    2. Amenajarile turistice prin constructii izolate punctiforme care au structuri exclusiv turistice si care suntamplasate la distante relativ apropiate sau de alte asezari umane.

    Localizarea sub forma de panza de paianjen

    Acest tip de localizare se preteaza amenajarilor turistice amplasate pe vai largi marcate de cursul unui rau

    sau de intaltimile unor dealuri sau munti si se realizeaza prin amplasarea radiala a echipamentelor destinate

    amenajarilor turistice si ofera avantajul concentrarii intr-un punct a activitatilor turistice.

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    9/12

    Localizarea radiocentrica

    Este tipul de amenajare turistica cel mai dezvoltat pt amenajarile balneare care se realizeaza in plan circular

    sau sub forma de amfiteatru cu un element de atractie turistica in jurul careia graviteaza toate activitatile turistice,

    acest tip de localizare se dezvolta cu prioritate pt amenajarile turistice noi si ofera o gestionare a teritoriului adaptat

    conditiilor specifice fiecarui petrimetru sau fiecarei zone in parte cu necesitatea si posibilitatea de dezvoltare a unor

    forme de turism variate.

    Amenajarea turistica a zonelor montane

    In general muntele, ca destinatie turistica, s-a situat in topul preferintelor turistilor datorita accesibilitatii pe

    parcursul intregului an si a practicarii diferitelor sporturi montane de iarna si de vara. Ca destinatie turistica dar si ca

    aereal turistic se confrunta cu o serie de obstacole determinate de conditiile topografice si climatice specifice, astfel

    incat amenajarea turistica montana necesita o abordare particulara specifica atat prin definirea si dotarea cu

    echipamente turistice specifice muntelui cat si din punct de vedere al dimensionarii traficului turistic. In functie de

    modul de distributie al preferintelor turistilor pe diverse activitati s-a constatat ca :

    - In sezonul turistic de vara cam 65 % din turisti practica alpinismul, drumetia, sau recreerea prin sedentarismiar cam 35 % din turisti practica hipismul, tenisul de camp sau de masa, golful, tir, sau sporturi extreme.

    - In sezonul de iarna cam 80 % din turisti practica schiul, 6 % patinajul, 4 % alte tipuri de sporturi de iarna sinumai 10 % practica drumetia, alpinismul sau sedentarismul.

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    10/12

    Un alt criteriu de care trebuie sa se tina cont in adoptarea unei strategii este raportul dintre schiori si cei care

    contempla acest sport. Procentul dintre schiori si cei care privesc este de 70 % turisti care practica schiul si 30 %

    contemplativi.

    Evaluarea domeniului schiabil reprezinta o componenta importanta a etapei de selectie a teritoriului, astfel

    incat caracteristicile domeniului schiabil au un rol decisiv in formularea optiunilor de amenajare turistica a unei

    zone montane. Astfel putem spune ca selectia arealelor sau zonelor cu potential turistic desi se face prin

    respectarea criteriilor generale de amenajare a teritoriului se raporteaza permanent elementelor definitorii

    domeniului schiabil

    Conditiile naturale climatice privind temperaturile aerului , cantitatile de precipitatii cazute, nebulozitatea

    cerului, durata de stralucire a soarelui, determina regimul cadrului natural pt practicarea sportului de iarna

    schiatul.

    Conditiile specifice de relief al fiecarui areal in parte se vor subordona conditiilor de amenajare a partiilor de

    schi precum si asigurarea unor diversitati ale acestora din pct de vedere al lungimii si al latimii partiei, al gradului

    de dificultate la coborare si a diferentei de nivel a partiei respective.

    Determinarea numarului optim de schiori care ocupa o partie de schi, intr-un anumit moment, fara a se

    deranja reciproc se calculeaza astfel:

    Q=[(D*L)/Z]/H

    Q-capacitatea optima a partiei

    D-debitul mediu orar

    L-coeficientul de corectie al debitului mediu in functie de latimea partiei de schi

    Z-diferenta pe nivel pe care o coboara un schior intr-o zi, in functie de performantele sale tehnice

    H-diferenta de nivel a partiei care se ia in calcul

    D si Z se stabilesc in functie de observatiile si masuratorile efectuate de Federatia Internationala de Schi.

    Pt statiunea turistica montana s-au dat mai multe definitii si anume:

    1. Statiunea turistica montana este localitatea prin care turismul reprezinta ramura preponderenta ca volum deactivitate economica cat si un grad de concentrare a populatiei locale care dispune de un potential turistic

    astfel incat statiunea turistica sa atraga populatia nerezidentiala ca beneficiara a produselor si serviciilor

    turistice pe care le ofera.

    2. O alta definitie este data de HG 77/1966 statiunea turistica montana este localitatea cu functii turisticespecifice dotate cu resurse naturale si antropice, dar si cu structurile necesare valorificarii si practicarii

    turismului

    Putem spune ca statiunea turistica montana face obiectul unei atestari oficiale de specialitate in schimbul

    crearii unui cadru propice privind valorificarea, protejarea, si conservarea atractiilor turistice naturale si

    antropice dar si satisfacerea la nivel optim a necesitatilor de odihna si recreere al populatiei.

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    11/12

    Aspecte privind motivatia in turismul montan

    Cererea privind turismul montan a avut o ascensiune ascendenta atat la nivelul tarii noastre cat si la

    nivel mondial cu anumite mutatii specifice privind motivatia pt traseele turistice.

    Motivatia de baza a cererii turistice consta in dorinta acesteia de a beneficia de conditiile climatice pt

    tratament si odihna pt practicarea traseelor turistice si pt satisfacerea unor curiozitati montane.

    Alt aspect se constata la sfarsitul sec XX, o crestere de turisti sa practice sporturi de iarna iar

    practicarea acestora devenind principala motivatie a cererii turistice in sezonul de iarna.

    In ceea ce priveste intensitatea motivatiilor cererii turistice privind turismul montan preferintele

    turistilor se distribuie astfel:

    - In sezonul de iarna:o 80 % skio 60 % patinajo 4 % sanius, bobo 10 % drumetia, alpinismul

    - In sezonul de vara:o 65 % drumetiao 25 % alpinismulo 10 % practica diferite sporturi de vara

    Potentialul si resursele naturale si antropice ale unei zone montane difera in cazul tarii noastre precum si de

    la o tara la alta astfel incat preferintele turistilor sunt diferite.

    In functie de arealele turistice de referinta, actuala motivatie a practicarii sporturilor de iarna in zonele

    turistice montane pun probleme specifice domeniului turistic in ceea ce priveste adaptarea si orientarea turistica pt

    satisfacerea cerintelor si nevoilor cererii turistice in sezonul de iarna.

    Locul turismului montan in economia nationala si locala

    Activitatea turistica are forme si implicatii diferite asupra comunitatilor locale dintr-o zona turistica daca

    efectele economice imediate si directe sunt evidentiate in termeni generali si nu in termeni specifici fiecarei

    comunitati locale astfel incat evaluarea acestor efecte se realizeaza dificil.

    Locul turismului montan in economia nationala si locala este calculat si interpretat in functie de anumiti

    indicatori turistici si economici precum si de ponderea produsului intern brut.

    Dintre ramurile economice care beneficiaza de pe urma turismului montan amintim domeniul constructiilor

    specifice turismului montan, dezvoltarea productiei de materiale sportive realizarii sporturilor de iarna precum si

    dezvoltarea infrastructurii de drumuri si cai de acces catre zonele montane.

    Efectele turismului montan asupra fenomenelor sociale si demografice

    Turismul montan a avut la baza crearea unor noi locuri de munca dar s-au produs si schimbari structurale in

    ceea ce priveste demografia la nivel local si national.

    Prin dezvoltarea turismului montan s-au dezvoltat si serviciile publice, comerciale, infrastructura locala; a

    condus la cresterea nivelului de trai iar in acelasi timp a produs si efecte negative privind cresterea pretuluiproduselor si aglomerarea rutiera pe caile de acces spre zonele montane.

    Prin dezvoltarea turismului montan s-au modificat anumite reglui sociale pe plan local si national, au aparut

    profesii noi iar nivelul de trai al populatiei a crescut atat material cat si cultural.

  • 7/28/2019 49 Curs Amenajarea

    12/12

    Principii de proiectare si dezvoltare a statiunilor turistice montane

    Dezvoltarea turismului montan depinde de dorintele si nevoile cererii turistice potentiale dar si de imaginea

    si de forma in zona montana.

    Implementarea unei statiuni montane reprezinta o decizie conditionata de interdependenta complexa dintre

    cadrul natural, infrastructura generala si fluxurile turistice.

    Acesti factori sunt esentiali in selectarea stilului ce urmeaza a fi amenajat si in elaborarea si realizarea

    amenajarii statiunilor.

    In functie de caracteristicile georgafice proiectele si solutiile privind amenajarea turistica precum si

    gestionarea optima difera din pct de vedere geografic si social dar solutiile pt amenajarea acestor zone se iau in

    considerarea parerilor mai multor specialisti din domeniul geografiei, geologiei, urbanismului, constructiilor si din

    domeniul economic.

    O statiune montana se poate amenaja din pct de vedere turistic in functie de analizarea tehnicilor de

    determinare a capacitatii de cazare existente intr-o statiune astfel incat statiunea turistica montana sa indeplineasca

    toate functiunile pt care a fost creata.