intrerupatoare automate de joasa

Click here to load reader

Post on 19-Feb-2016

459 views

Category:

Documents

18 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICENERGETIC I INFORMATIC APLICAT

Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi

8

Specializarea: Domeniul:SISTEME ELECTRICE AVANSATEINGINERIE ELECTRIC

INTRERUPATOARE AUTOMATE DE JOASA TENSIUNE

Grupa: 6502

STUDENT:

CRACAN CORNEL COLONESCU ALEXANDRU

IAI - 2015

Cuprins

Introducere........................................................................................................................ 4

1. Clasificarea intrerupatoarelor automate de joasa tensiune.............................................................. 5

2. Elemente constructive ale intrerupatoarelor automate de joasa tensiune........................................ 6

3. Tipuri de intrerupatoarelor automate de joasa tensiune.................................................................. 8

3.1. Intrerupatoare automate de current alternative........................................................ 8

3.2. Intrerupator automat capsulat AMRO 200............................................................... 9

3.3. Intrerupatoare automate de tip compact...................................................................11

3.4. Intrerupator automat capsulat de tip USOL..............................................................12

3.5. Intrerupator automat de tip OROMAX...................................................................18

3.6. Intrerupatoare automate de current continuu............................................................22

3.7. Intrerupatoare ultrarapide electromagnetice............................................................23

Bibliografie.........................................................................................................................27

Introducere

Intrerupatoarele automate sunt aparate electrice de comutatie, care in regim normal de functionare permit conectarea si deconectarea cu frecventa redusa a circuitelor electrice, iar in caz de suprasarcina, scurtcircuit, scaderea sau disparitia tensiunii, asigura protectia prin intermediul declansatoarelor, intrerupand automat circuitele aflate in regim de avarie. Intrerupatoarele automate se folosesc la protectia instalatiilor de iluminat, a motoarelor electrice, a retelelor de distributie, tablourile de distributie din centrale electrice si din posturile de transformare sau a altor consumatori. Ele sunt folosite impreuna cu sigurante fuzibile cu mare putere de rupere ce asigura un efect de limitare a curentilor de scurtcircuit. Intrerupatoarele automate se folosesc in instalatii de curent continuu si curent altemativ si comparativ cu sigurantele fuzibile au functiuni multiple si permit reglarea mai exacta a curentului la care intrerup circuitul in regim de avarie. Intrerupatoarele automate de joasa tensiune sunt aparate electrice cu cel putin un element mobil pe durata efectuarii comutatiei. Variantele constructive actuale sunt de tipul disjunctor, numai cu declansare automata, inchiderea facandu-se manual, fie prin actiune directa, fie prin comanda de la distanta. In cazuri speciale se construiesc intrerupatoare automate de joasa tensiune de tipul disjunctor-conjunctor, adica cu reanclansare automata, functiune specifica intrerupatoarelor automate de inalta tensiune. Spre deosebire de contactoare, intrerupatoarele automate sunt mentinute in pozitia anclansat de un mecanism de zavorare (broasca), mecanic sau electromecanic, asupra caruia actioneaza declansatoarele: termobimetalice (cu actiune temporarizata), electromagnetice (cu actiune instantanee) sau declansatoarele minimale de tensiune. ntreruptoarele automate de joas tensiune, au tensiuni nominale pn la 1000 V n c.a. i pn la 1200 V n c.c., capabile s stabileasc, s menin i s ntrerup curenii corespunztori regimurilor normale de funcionare a instalaiilor ct i curenii de scurtcircuit, proprii regimurilor de defect. Spre deosebire de contactoare, ntreruptoarele automate sunt meninute n poziia nchis de ctre un mecanism de zvorre asupra cruia acioneaz declanatoarele de protecie, avnd posibilitatea de a ntrerupe i curenii de scurtcircuit, dar ele se pot aciona doar cu frecven sczut de comutaie.

Valorile nominale ale tensiunii i ale intensitii curentului pe care trebuie s le aib echipamentele electrice de joas tensiune, implicit ntreruptoarele automate, sunt date n tabelele de mai jos:

Tab.1. Valori ale tensiunilor nominale ale echipamentelor de j.t.

Tab.2. Valori ale curenilor nominali ai echipamentelor de j.t.

Clasificarea ntrerupatoarelor automate de joasa tensiune

Intrerupatoarele automate de joasa tensiune se pot clasifica dupa mai multe criterii:

A. Dupa functiile de protectie, care determina declansarile automate, intreruatoarele se impart in: intreruratoare automate de curent maxim, intrerupatoare automate de curent minim, intrerupatoare automate de curent invers, intrerupatoare automate de tensiune minima, intrerupatoare automate de tensiune maxima. Exista intrerupatoare automate care cumuleaza mai multe functii de protectie: de exemplu, pentru curent maxim, curent invers si tensiune minima.

B. Dupa numarul polilor, intrerupatoarele automate pot fi: monopolare, bipolare, tripolare sau tetrapolare.

C. Dupa felul curentului comutat: intrerupatoare de c.c. intrerupatoare de c.a. monofazate, intrerupatoare trifazate.

D. Dupa mediul de stingere a arcului pot fi: in ulei, in aer. E. Din punctul de vedere al timpului propriu de declansare intrerupatoarele se clasifica in: intrerupatoare limitatoare (ultrarapide), cu timpi de declansare td 4 ms, intrerupatoare automate rapide, cu td 40 ms intrerupatoare automate selective, cu td 0,5 s intrerupatoare automate temporizate td 1 s.

F. Din punct de vedere functional si constructiv intrerupatoarele automate se clasifica: -in intrerupatoare universale (in executie deschisa), -intrerupatoare capsulate (incarcasa din material plastic). Elemente constructive ale ntrerupatoarelor automate de j.t.

Oricare ar fi varianta constructiva, un ntrerupator automat este construit din urmatoarele elemente componente: circuitul principal de curent, format din: contacte principale, contacte de rupere ( bobina de suflaj magnetic), coarne de suflaj si borne de racord la circuitul exterior, realizate din profile de cupru. mecanismul de actionare si zavorare, realizat din table si profile de otel tratate in mod special pentru a face fata uzurilor si solicitarilor. camerele de stingere a arcului electric, executate din materiale rezistente la actiunea arcului electric piese izolante pentru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor, realizate de obicei prin presare din rasini fenolice.

cutia aparatului, executata din tablade otel la aparatele marisi rasini fenolice la aparatele mici si intrerupatoarele tip "compact" elementele de protectie : declansatoare termice , declansatoare electromagnetice instantanee sau temporizate, iar la intrerupatoarele automate folosite pentru protectia motoarelor si declansatoare de tensiune minima. elemente accesorii: bobine de declansare, transformatoare de curent, contacte auxiliare.

Elementul caracteristic, in plus fata de contactoare il reprezinta tocmai acest din urma element si anume zavorul sau broasca intrerupatorului, care este un mecanism cu libera deschidere. Acest mecanism asigura mentinerea in pozitia anclansat a contactelor intrerupatorului si deschiderea automata a acestora sub actiunea declansatoarelor. De asemenea mecanismul trebuie sa permita deschiderea contactelor la actionarea acestora, la comanda operatorului sau a declansatoarelor si sa mentina intrerupatorul ferm in pozitia deschis pentru evitarea inchiderii accidentale a contactelor. Denumirea de libera deschidere a mecanismului de zavorare provine de la faptul ca deschiderea contactelor, sub actiunea declansatoarelor, nu poate fi blocata printr-o actiune din afara sistemului de actionare.

Mecanismul de actionare si zavorare are urmatoarele functiuni: sa mentina intrerupatorul in pozitia inchis; sa asigure declansarea intrerupatorului cu ajutorul unei energii , respectiv a unei forte reduse; in acest scop, cu ajutorul unui sistem de parghii se asigura demultiplicarea necesara a fortei sa asigure declansarea libera, adica la existenta unui ordin de declansare intrerupatorul sa nu poata fi nici inchis, nici mentinut in pozitie inchis. sa adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motor. sa asigure la inchiderea manuala a intrerupatorului o viteza mixima a contactului mobilPrincipiul mentinerii in "pozitia" a intrerupatoarelor automate prin intermediul unui mecanism cu zavor prezinta urmatoarele avantaje: Posibilitatea obtinerii unor capacitati de rupere mari. Insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei. Economie de energie Posibilitatea de a se dimensiona electromagnetul mai economic. Rezistenta mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri mecanice.Folosirea zavorarii mecanice are insa si dezavantaje, cele mai importante fiind: Frecventa de conectare permisa este foarte mica Aparatul are o constructie complicata, fiind in consecinta si relativ scump.

Tipuri de intrerupatoare automate de jt

A. Intrerupatoarele automate de c.a.

Intrerupatoarele automate de c.a. se realizeaza in doua forme constructive: intrerupatoare automate universale (in constructie deschisa). intrerupatoare automate de tip compact (in constructie capsulata).Intrerupatoarele automate universale se clasifica in: intrerupatoare automate pentru instalatii interioare, avand curentii nominali In=616 A si capacitatea de rupere I