Maria Marinescu-Himu, Adelina Piatkowski, Istoria literaturii eline, Ed. tiin ifică, Bucure ti, 1972Ș ț ș

Comedia veche

-sfâr itul sec Vș

-satirică i plină de vervă , insistând asupra aspectelor politice ale epociiș

-are înfă i area structurală a unei tragedii dar cu particularită i care îi sunt proprii :ț ș ț prologul, partea corului, episodul i exodulș

Aristofan:

-personaje: frunta i politici, poe i, oameni de cultură i sofi ti, meseria i, ărani,ș ț ș ș ș ț sclavi, zei coborâ iț la condi ia unor muritori de rândț

- tia să descopere ridicolul de situa ii i să scoată în eviden ă laturile deficitare aleș ț ș ț gândirii i caracteruluiș

-face parte dintr=o familie de ărani, motiv pentru care a luptat consecvent pentruț interesele păturii ărăne ti care au avut foarte mult de pierdut mai ales în timpulț ș războului peloponeziac.

-a scris peste 40 de piese

-a arătat adevărata fa ă a războiuluiț

-Norii- atacă pseudocon tiin a, pseudocultura unor anumite cercuri intelectuale aleș ț Atenei

- Broa tele-ș dezvoltă tema valorii educative a cre iei artistice ce are rolul unuiț instrument de perfec ionare a vie ii socialeț ț

-lumea zeilor era metamorfozată într-o galerie de personaje ridicole

-bună părere asupra în elepciunii i sim ului de răspundere al femeilor, cărora leț ș ț atribuie calită i majore, inteligen ă, până i un fel de superioritate morală asupraț ț ș bărba ilorț

-fiecare comedie în parte este îmbibata de aspecte contemporane

Comedia medie

-înc sec IV – vremea lui Alexandru cel Mare 400-336

-noua orientare a comediei are o triplă explica ie: 1) interzicerea ridicularizării peț scenă a ac iunilor oamenilor politici 2)îmbră i area aspectelor reale ale vie ii 3)suntț ț ș ț suprimate dansurile obscene executate de cor care nu- i mai aveau ra iuneaș ț

-renun ă la o serie de subiecte care aveau tangen ă cu politica ț ț

-reprezentarea moravurilor reprezintă o inova ieț

-conturarea unora caractere ca : soldatul fanfaron, parazitul, bucătarul, tipul bătrânului i al tânărului, al sclavului i al curtezaneiș ș

-nu se serve te de un limbaj poeticș

-nu există încă o psihologie a personajelor astfel încât sentimentele nu sunt redate puternic

-reprezentan i: Antifan,Anaxandrides, Eubul, Araros, Amfis, alexis-unchiul luiț Menandru

Comedia nouă

-336-250 î.e.n.

-adoptarea unui prolog

-dispari ia corului considerat înainte ca fiind un personaj colectiv, participant activț în ac iuneț

-tema dominantă este cea a dragostei care animă întreaga via ă a familieiț

-intrigă simplă

-personaje pu ine la număr,conturate cu o deosebită măiestrie; sunt purtătoareleț unei atitudini filosofice fa ă de via ăț ț

-maxime i aprecierii asupra vie ii oamenilor, pu i în diverse împrejurăriș ț ș

-personaje noi: sclavul inventiv, îndrăzne i intrigant, pus la egalitate cu oameniiț ș liberi – acastă atitudine oglinde te spiritualitatea epocii democra iei sclavagiste,subș ț influen a ideilor filosofice ale stoicilor i epicurilor, privind egalitatea socială.ț ș

Menandru:

-fost discipol al lui Teofrast

-subiectele abordate erau strâns legate de via a realăț

-debut prin comedia Mânia , prima dintre cele 105 comedii ale sale

-comediile Eroul, ăranul, Împricina iiȚ ț – discipol al lui Teofrast – apărător al ideei că fericirea sau nenocorcirea oamenilor este influen ată de zeiț

-măiestrie în conturarea personajelor

-caracterele feminine arată evolu ia mentalită ii grece ti în ceea ce prive te situa iaț ț ș ș ț femeii

-comedia nouă vizează omul, căruia îi pune în fa ă ridicolul slăbiciunilor umane,ț diverse pasiuni

-l-a influen at pe Teren iuț ț

Teofrast

p. 412 - coala peripatetică, LYKEION, a fost condusă, după Aristotel, de elevulș acesturi, Teofrast din Eresos,conducând coala între 322-287 î.e.n.ș

p. 413 - după moartea lui Platon (346 î.e.n.), frecventează cursul lui Aristotel, care, impresionat de elocven a tânărului discipol, îi schimbă numele ini ial de Tirtamosț ț în EUPHRASTOS (”cel care vorbe te frumos”) i apoi în THEOFRASTOS (”celș ș care vorbe te divin”)ș

- numărul lucrărilor lui Teofrast se ridică la aprox. 240, iar al discipolilor săi la peste 2000

p. 414 – domeniul de cercetări : metafizica,morala,politica,legisla ia, logica,ț psihologia, retorica, poetica, fizica, zoologia, botanica, istoria tiin elor i aș ț ș filosofiei

p. 415 – Caracterele – îl arată pe Teofrast ca pe un observator riguros al naturii umane, respectând linia hasată de Aristotel, aceea a cercetarii lumii i omului,ș pătrunzând i intuind diverse manifestăriș

- o galerie de portrete care servea drept ilustrare concretă la un tratat de morală expus teoretic

- după moartea lui Teofrast, Caracterele, a ajuns în posesia elevului său preferat NELEUS, originar din Skepsis (Misia), i apoi au fost aduse la Atena, deș unde Sylla, după cucerirea Atenei (81 î.e.n.) le-a transportat la Roma,atrăgând asupra lor aten ia gramaticului Tiranion, un frecvent aristotilician, i a luiș ș Andronicos din Rodos, care ne-a dat o edi ie clasicăț

Perioada elenistică

1.Caracterizare generală

P. 449 - 331 (anul cuceririi Greciei de către Alexandru) – 30 (ultimul stat independent al diadohilor, Egiptul, a fost supus de romani)

- mare bogă ie de informa ii: acte oficiale, decrete, coresponden ă particularăț ț ț

P. 450/451 - teritoriu vast, atingând grani ele Armeniei, Indiei i Egiptului –ț ș cuceririle lui Alexandru cel Mare – statele elenistice sau state ale diadohilor : EGIPTUL+ CIRENAICA+LIBIA - PTOLOMEU LAGOS, SIRIA(ter. de la India

la M Mediterană) – SELEUCOS, MACEDONIA + GRECIA CONT. + UNELE INS. DIN M. EGEE– ANTIGONOS GONATAS, RODOS, BITINIA

p. 451- elenizare – educa ia grecească (transmisă prin organizarea efebiei- org. deț tineret patronată de stat- i a gimnaziilor) + func ionarii greci care au imprimat unș ț ritm mai viu în sistemul de adminitra ie oriental + în Egipt există o a treia cauză:ț nr. Mare de mercenari înrola i în armata regeluiț + religia

2. Centre de cultură elenistică

p. 553/544 - Alexandria – zidită între 331 i 332 î.e.n.ș

- farul de 111 m

- Museionul- a ezământ de cultură,caracterul unei univ.ș sau al unui centru de cercetare, ini iat de Ptolemeu Soter ț – în jurul museionului au gândit i au creat nenumăra i poe i, filosofi, filologi i oameni de tiin ă, 100 laș ț ț ș ș ț număr ( Zenodot, Filetas din Cos, Calimah, Teocrit, Apolonios din Rodos) – ideea construrii museionului a fost a lui Demetrios din Faleron,discipol al lui Teofrast – cu ajutorul lui Ptolemeu – poetul Calimah a avut un rol de seamă în conducerea bibliotecii museionului redactând 120 de volume, un Repertoriu al scriitorilor în care s-au ilustrat în toate genurile i al operelor pe care le-au compus – publicș cititor – Demetrios a răscumpărat, la cererea lui Ptolemeu, biblioteca lui Aristotel i alte colec ii aflate în posesia cetă ilor i a particularilor – anul 47 î.e.n. = 700.000ș ț ț ș

volume

- stiin a- Euclid= a sistematizat toate cuno tiin ele antchită ii în domeniulț ș ț ț geometriei / Arhimede = cel mai mare matematician / Herofilos din Calcedon = atomist / Erasistratos din Iulis= medic

- bibliotecă +exedră +sală de conferin e +diverse laboratoare +sală de mese +ț parcuri pline de animale rare i exotice +grădinipt aclimatizarea unor soiuri deș plante

- condus de un preot – obliga iile unui administratorț

- Serapeionul- templu/ bibliotecă, cuprinzănd căr ile maiț pu in importante i dubletele celor din Museion – numeroase săli de depozitare aț ș

căr ilor, de ateliere pentru fabricarea papirusului, săli-anexă pentru copiereaț manuscriselor

- Sema – mormântul lui Alexandru / Poseidonion- templul lui Poseidon / Palatul Ptolomeilor/ Hipodromul i ș Apeionul/ Arsinoeionul –dedicat Afroditei

p. 454 – ideea formării unui a ezăm nt de cultura a avut-o pt. prima dată Pitagoraș ț care intemeiase în sudul Italiei un fel de ”confrerie” în care cultul Muzelor între inea studiul i cercetarea tiin ificăț ș ș ț

- Pergam – prosperitate economică + prosperitate culturală- biblioteca Pergamului- 400.000 volume cu caracter tiin ific, număr mare de savan i i erudi i / coli deș ț ț ș ț ș artă

- Pella în Macedonia ( rol preluat mai târziu de Tesalonike sau Terma deoarece Pella se afla prea în interiorul ării) – oaspe i de seamă- poe ii tragici: Euripide,ț ț ț Atagon, Aratos etc.

- Marsilia - coli de retorică, medicină, drept i filosofie / cult puternic pt. Homer ș ș

3. Caracterul complex al literaturii elenistice

-opere cu caracter beletristic

-caracter idiomorf- literatură prorpiu-zisă + opere cu caracter istoric, genealogiile, oprere filosofice, de gramatică, de tiin ăș ț

-în cadrul Museionului din Alexandria- „Canoanele” – consacră pe cei trei mari tragici, pe poe ii lirici, pe oratoriț

- la Pergam – în frunte cu Crates din Mallos, caută sa promoveze i să aplice oș metodă alegorică în cercetarea operei lui Homer – el demonstrează că acestea abundă în alegorii în care se întrevăd adevăruri istorice i tiin ificeș ș ț

- Literatura filosofică – Atena – Academia Media i Nouă, care derivă in Academiaș lui Platon, ajunge sub influen a lui Piron la scepticism / filosofia stoică a cunoscutț o largă audien ă în publicul roman / filozofia epicureică a exercitat o influen ăț ț notorie asupra spiritelor – toate aceste filosofii cunosc o tendin ă de apropiere înț vederea creării unei filosofii de mijloc

- istoriografia – concepută ca o specie beletristică, se dezvoltă sub impresia puternică a teoriei asupra dramei a lui Aristotel

4. Poezia alexandrină

-dezvoltare : moartea lui Alexandru – secolul lui Augustus, maxima înflorire având loc in sec 3

- s-a dezvoltat în Alexandria, Pergam, Pella, insulele Cos i Rodosș

- a avut de suferit de pe urma patronajului monarhului care i-a imprimat caracterul unei poezii de curte

- istoria societă ii grece ti, fenomenul desprinderii literaturii de marile mase,ț ș poezia imbrăcând o haină impusă de curte i de cenaclurile litarare eruditeș

- interes pentru redarea aspectelor realiste ale vie iiț

-arta realistă – i i gase te replica in sculpturi, în mozaicuri, picturi, ș ș

- interes sus inut pentru păturile de jos, pt. Via a cotidiană a pescarilor, aț ț plugarilor, a femeilor bătrâne, a atle ilor decăzu i din faima lor, pentru via a mizerăț ț ț a sclavilor

- peisajul : pitoresc, de inspira ie dionisiacă, cu arbori i animale, cu păstori iț ș ș ero i, cu ghirlande de flori ( ca în idelele lui Teocrit) / portuar cu marea iș ș construc ii în formă de amfiteatru,cu diguri i cu farul Alexandriei / peisajulț ș Nilului cu edificii, arbori i flori, cu oameni i animale fantasticeș ș

- poezia devine o poezie intimistă în carse reflectă diverse sentimente, în special dragostea cu multiplele ei manifestări / grija pentru formă, pentru detalii

- un aspect ce a defavorizat poezia alexandrină a fost constanta raportare a acesteia la poezia clasică

- dezvoltarea poeziei alexandrina – 2 direc ii: 1) cea urmată de poe ii conservatori-ț ț crearea de poeme epice / 2) cea inovatoare – poezii reduse ca întindere; în fruntea colii inovatoare se afla Calimah care a emis un program de teorie literară:ș

întinderea redusă, lupta împotriva expresiilor frecvent utilizate i devenite banale,ș prelucarrea atentă a detaliilor

- religia nu mai servea drept subiect

- specii : epigrame, elegii, imnuri, idile

5. Poezia bucolică – Teocrit i al iiș ț

- Teocrit, Bion, Moshos, Melagru

- s-a dezvoltat într-un moment în care opozi ia dintre via a citadină i via a tihinităț ț ș ț de la ară se face din ce în ce mai sim ităț ț

- are la bază Cântecele bucolice, crea ii populare, cântate de păstori i agricultoriț ș pentru a cinsti zei a agrestă Artemisț

- Teocrit

- 60-70 pagini, însumând 2000 de versuri, grupate in 32 de idile i 25 deș epigrame

- idile : Cântăre ii bucolici, Ho ul de miere, Păstora ul, Pescarii,ț ț ș Îndrăgostitul etc.

-trăsătură pozitivă- realismul său, minu ios surprinsț

-realizează o fuziune intimp între real i imaginarș

-dramatismul împrumutat din Comedie, care au furnizat tuturor scriitorilor alexandrini personaje, sentimente i un anumit mod de a gândiș

-punerea în aplicare a unor principii estetice preconizate de Calimah care milota pentru o actualizare a miturilor, dându-le o coloratură realistă

-transformă realitatea în poezie

-natura- lini tită, odihnitoareș

-eroii sunt mai degrabă păstori decât agricultori

-influn e asupra lui Vergiliu, a romanului lui Longos,a lui André Chénier i aț ș parnasienilor

-idilele care au drept cadru ora ul – ș Vrăjitoarele, Siracuzanele

- idilele cu caracter mitologic – persisten a motivelor tradi ionale- ț ț Herakles copil,

- idile cu caracter de imn – preamărirea lui Ptolemeu i a lui Hieronș

-muzicalitate

-a scris în dialectul doric

6. Epigrame

-secolul 7 î.e.n. – proză

-secolul 5 î.e.n.- versuri

-cuprins ini ial eroicț

-con inut mult mai variat i mai bogat decât în epoca clasică; solicită via aț ș ț cotidiană, via a de familie, scene privind reali iile dintre sclavi i stăpâniț ț ș

-epigrame erotice, votive, ocazionale, funerare

-epigrama votivă- Leonidas din Tarent

-epigrama ocazională, de la faptele cele mai banale până la evocări ale trecutului

-se mai caracterizează prin reflec ia filosoficăț

-datorită scurtimii lor s-au alcătuit culegeri de epigrame,Antologii – prima Antologie destinată publicului a fost cea a lui Melagru

7. Poezia dramatică (mimul)

-mimul, specie dramatică minoră- genul de spectacol distractiv al antichită ii-ț reprezenta scenete din via a cotidiană care puteau fi jucate sau recitate la teatru laț ocazii solemne fie în cadrul unor reuniuni familiare; recitarea putea fi acompaniată de muzică sau dans; actorii nu erau obliga i să poarte mască însă unii actori auț

continuat să poarte mă ti unele chiar exagerate / mimii erau de 2 feluri: mimiș glume i i mimi cu un subiect dat / principalul reprezentant a fost Herondasț ș

8. Elegia poemului mitologic

-con inut închinat perpetuu spre proslăvirea sentimentelor de iubireț

-formă de propor ii reduseț

- Filetas din Cos- întemeietorul cenaclului din Cos /Hermesianax- discipolul lui Filetas/ Fanocle

Calimah:

-originar din Cirene

-concep ia sa: rena terea vechilor genuri, în special epopeea, nu mai este posibilă;ț ș astfel, el recomanda crearea unor poeme de mică întindere

-pretindea că tematica poeziei trebuie să se inspire dintr-un contact mai strâns cu via a, lucru greu de realizat deoarece majoritatea poe ilor alexandrini î i duceauț ț ș traiul în cadrul Museionului

-a căutat să abată literatura de la temele tradi ionaleț

-a scris imnuri : imnul închinat lui Zeus, lui Apollo i cel dedicat insulei Delosș

- operă reprezentativă : Aitia; istorioarele sau povestirile se referă la zei i eroi, deș care erau legate anumite tradi ii sau obiceiuri, fundări de ora e sau de templeț ș

-Hecale- considerat un adevărat manifest literar, poemul marcând închidrea disputei literare dintre Calimah i Apoloniosș

-Iambii- cuprindeau povestiri i dispute cu caracter literar i moralș ș

-Poemele lirice- bogă ia tematicii abordată de Calimahț

Apolonios:

-originar din Alexandria

-Argonautica- 5835 versuri, cea mai întinsă operă din perioada alexandrină / are ca subiect legenda exepedi iei Argonau ilor- Pelias, regele din Iolcos, în urmaț ț consultării oracolului, ăprunce te nepotului său Iason să plece în căutarea lânii deș aur din colhida.În vederea acestei expedi ii construie te corabia Argo, pe care oț ș echipeaă cu eroi de vază. Argonau ii sosesc în ara bebricilor, unde se dă o luptăț ț între regele ării i eroul argonaut Pollux. Corabia trece printre stâncile Simplegadeț ș i ajunge în colhida, unde stăpâne te Aietes. Cântul al treilea este închinat pasiuniiș ș

Medeii ăentru Iason i deciziei acesteia de a-l ajuta. În cântul al patrulea ni seș poveste te îmblânzirea taurilor cu copite de aramă i adormirea balaurului păzitorș ș al lânii de aur, ca i reîntoarcerea corăbiei Argo pe apele istrului i apoi pe mare înș ș portul Pagasai în Grecia.La începutul cântului al treilea Argonau ii pătrund prinț râul Fasis în Colhida unde urmau să ob ină de la Aietes lâna de aur. Întâmplareaț face ca în calea lui Ionas să apară nepo ii regelui Aienes care se aveturaseră săț plece din Coldiha. Cu ajutorul acestor copii Ionas speră să ob ină bunavoin aț ț regelui.După ospă ul oferit de rege oaspe ilo Ionas explică motivul venirii sale înț ț Coldiha i prime te bunăvoin a regelui , îi este cedată i lâna de aur. Ionas trebuiaș ș ț ș însă, la cererea regelui, să îmblânzească pe cei doi tauri cu copite de aramă i cuș nări din care ies vîlvătăi de foc, să-i înjunghie i apoi să semene incinta închinatăș lui Ares cu din i de balaur, să secere pe gigan ii înarma i ce se vor na te dinț ț ț ș pământ. Iason are ezitări i decide să părăsească palatul.Cu ajutorul Medeii,ș preoteasă a Hecatei- zeitate a infernului, Iasonreu e te să ob ină leacul pt aș ș ț îmblânzi cei doi tauri .

-în anul 194 î.e.n. a fost chemat la conducerea Museionului

- în timpul ederii la Rodos a mai scris o serie de poeme arheologicecu privire laș întemeierea ora elor rodiene li egiptene / a studiat textele vechi/ a predat lec ii deș ț gramatică i retorică ș