istoria literaturii

Upload: deea-andreea

Post on 02-Jun-2018

327 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    1/106

    1

    Page

    ISTORIA LITERATURII

    Literatura egiptean

    Fragment dinCartea Morilor,300 .Hr.

    Vechimea acestei literaturi urc pn aproape de anul 3.000 .Hr. Sunt reflectate realiti istorice,concepii i stri de spirit din diferite perioade aleistoriei egiptenevechi sub forma unei marivarieti de opere literare dintre care cele mai valoroase sunt imnurile i povestirile.

    Imnurile, adresate mai ales divinitilor, exprimau iniial numeroase aluzii la legendele despreviaa zeilor, ca apoi s se fac totmai mult loc sentimentului de veneraie a naturii, iar n final sse ajung la imagini din viaa cotidian. ncep s fie utilizatefiguri de

    stil ca:metafora,aliteraia,comparaia.Atribuit luiAmenofis al IV-lea,cel care a introdus reforma religioas a cultului solar n scopullimitrii puteriiclerului,Imnul lui Akhenaton, adevrat capodoper aantichitii,aduce imaginivii din realitate,Soarele devenind zeul iubirii dintre oamenii i popoare, al binefacerii, alfertilitii i al pcii.

    Povestirile egiptene, primele opere de proz narativ cult din literatura universal, realizeaz uncadru de via, situaii i personaje cu atta exactitate, nct reconstituie, cel mai viu, mai colorati mai complet tablou al vechii societi egiptene, cu viaa, oamenii i moravurile lor. Printrecele mai valoroase estePovestea celor doi frai, un realist i sugestiv tablou al vieii iocupaiilor obinuite ale ranului.

    GANDIREA PRE-FILOSOFICA

    GANDIREA EGIPTEANA IN TEXTE

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_Mor%C8%9Bilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_Mor%C8%9Bilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_Mor%C8%9Bilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Egiptului_Antichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Figur%C4%83_de_stilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Figur%C4%83_de_stilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metafor%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Alitera%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alitera%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alitera%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Compara%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Compara%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Compara%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Akhenatenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Akhenatenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soarehttp://egiptulantic.3x.ro/pag5.html#sectiune1http://egiptulantic.3x.ro/pag5.html#sectiune2http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Luxor_Book_of_the_Dead_2.JPGhttp://egiptulantic.3x.ro/pag5.html#sectiune2http://egiptulantic.3x.ro/pag5.html#sectiune1http://ro.wikipedia.org/wiki/Soarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Akhenatenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Compara%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alitera%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metafor%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Figur%C4%83_de_stilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Figur%C4%83_de_stilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Egiptului_Antichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_Mor%C8%9Bilor
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    2/106

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    3/106

    3

    Page

    Herodot- erau cei mai intelepti si cei mai invatati oameni, mult mai isteti la minte decatelenii (Istorii, ii, 4, cit in Drimba, 1998).

    GANDIREA EGIPTEANA IN TEXTE

    LITERATURA IN EGIPTUL ANTIC

    Civilizatia Egiptului antic a impresionat adanc pe toti cei care au intrat in contact cu ea,prin realizarile arhitectonice, prin arta sa atat de desavarsita, dar mai ales prin trecutul sauprestigios. Si cu milenii in urma, filozofii greci au fost intrigati de enigmaticele hieroglife sapatepe coloane, pe obeliscuri, pe statui si pe zidurile templelor.Dar nici grecii, nici romanii n-au cunoscut sensul acestei scrieri misterioase si nu au putut, prinurmare, afla prea multe despre creatiile literare ale vechilor egipteni. Se stie ca, de abia lainceputul secolului al IX-lea, un invatat francez, Jean Francois Champollion, a reusit sa dezlegetaina scrierii hieroglifice, si de atunci au inceput sa fie citite nenumarate opere literare lasatenoua de vechiul Egipt, despre a caror existenta se stia din relatarile lui Herodat si Diodor din

    Sicilia.Asa cum s-a remarcat demult, nici un popor din anichitate nu a fost atat de cuprins de

    patima scrisului ca vechii egipteni. Acest fapt se datora in parte si existentei la ei in tara a unuimaterial de scris ieftin si abundent, papirusul, o planta inrudita cu papura de la noi, ale careitulpini, asezate unele langa altele, erau umezite si batute cu maiul, pana cand se forma o foaie pecare se putea scrie dupa uscare. Pe de alta parte, caracterul decorativ al scrierii hieroglifice siasemanarea sa cu arta picturii o facea sa fie un mijloc natural de ornamentatie. De aceea, intemple si mormite nu se afla aproape nici un perete care sa nu fie acoperit cu inscriptii. Dar, dinimensa masa de scrieri egiptene pe papirus nu ni s-a pastrat decat o mica parte, si anume aceleacare nu au fost nimicite de vremuri si de climatul umed sau de inundatiile din delta Nilului, adica

    din partea cea mai populata a Egiptului.Cele mai vechi texte literare care ni s-au pastrat sunt asa-zisele Texte ale piramidelor.

    Versiunile cele mai vechi ale acestora fiind gasite gravate pe peretii launtrici ai piramidelorconstruite de faraonii din dinastiile a IV a si a VI a. Aceste inscriptii, in cea mai mare parte foartevechi, se refera exclusiv la soarta dupa moarte a faraonilor si reprezinta descantece si vraji gratiecarora faraonul va putea deveni un zeu muritor. Ulterior, aceste formule magice au fost preluatesi de nobili, care in timpul dinastiilor a IX a si a XI a au pus sa se scrie multe din aceste textemagice in interiorul sicrielor mari de lemn in care erau inmormantati. Acestea sunt Textelesarcofagelor care cuprind si ele descantece si formule magice pentru a-l feri pe raposat de foame,de sete, de numeroasele primejdii de acolo dar si spre a obtine bucurii, fericire si nenumarateplaceri dupa moarte.

    Alte texte din aceeasi sursa si de acelasi gen constituie nucleul unei colectii de scrieri pecare egiptologii au numit-o Cartea mortilor. Aceasta este o colectie de texte eterogenecuprinzand descantece, farmece, formule magice dar si imnuri catre Osiris si Ra, care aveau cascop sa fereasca pe raposat de o soarta rea pe lumea cealalta si sa-i asigure fericirea si nemurirea.Aceasta Carte a mortilor era asezata in mormintele egiptenilor cu stare, pentru ca raposatul, sau

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    4/106

    4

    Page

    mai exact Ka-ul (sufletul) sau sa rosteasca aceste vraji sau descantece dupa moarte pentru aobtine astfel viata vesnica.

    Ni s-au pastrat si alte carti din aceasta literatura magica nu lipsita de o intensa putere deevocare si de metafore din cele mai vii, pe langa multe elemente fantastice. Asa sunt cartile

    numite: Ritualul slujbei zeilor, Cartea despre ce este in lumea de apoi, Cartea portilor, Nimicireaoamenilor, apoi numeroase papirusuri magice cuprinzand vraji si descantece folosite in viatade toate zilele.

    Mult mai insemnate pentru istoria literara sunt insa scrierile lipsite de cuprins magic sausacral, caci aceste carti erau citie cu puternic interes de egiptenii vechi, intr-atat incat exemplaredin aceste scrieri erau asezate in morminte pentru ca raposatul sa se desfete citind postum acesteopere literare.

    Literatura egipteana a luat nastere si a inflorit insanul credintelor religioase, dar s-aextins cu rapiditate, cuprinzand intreaga viata de zi ci zi. Operele literare au ocupat un loc de

    seama in gandirea si civilizatia egipteana. Stilul literar rafinat reprezenta o mandrie pentruscriitor, si incantare si apreciere pentru cititor.

    Literatura veche egipteana cuprindea aproape toate aspectele vietii. Operele literare erauimpartite pe genuri.Astfel existau: nuvele, povestiri scurte, poezii, poezii folclorice, dedragoste, proverbe si invataturi, si meditatii filozofice. Structura era alcatuita din: titlu,introducere, cuprins si incheiere. In plus, ei mai scriau si piese, poezii dramatice, cantece, imnurireligioase si poezii de dragoste, descriau natura, luptele eroice sau preaslaveau regele, precum sicantece de munca, pentru lucratori, fermieri.

    Literatura egipteana a constituit sursa de inspiratie pentru literatura lumii.

    In literatura egipteana veche exista o poveste datand din timpul Regatului Mijlociu (20221850i.e.n). Aceasta perioada a furnizat un numar mare de scriitori si ganditori in cultura egipteana.Povestea este intitulata Marinarul si insula comorii. Este narata povestea unui marinar egipteanal carui vas se scufunda si toti oameii de la bord mor. Ca unic supravietuitor, eroul locuieste operioada pe o insula pustie, gaseste o comoara, se intoarce acasa si insula se scufunda misteriosdupa plecarea sa.

    Cei care studiaza literatura comparata sunt de parere ca atat structura, actiunesi temagenerala a acestei opre a inspirat mari autori clasici si romantici din intreaga lume in operele lorin care invoca aventuri in cautarea unor comori, sau eroi care traiesc singuri pe o insula izolata.Un exemplu bun este cel al lui Robert Louis Stevenson cu Insula comorii. Se povesteste despreJim Hawkens care gaseste o harta a unei comori ingropata pe o insula pustie.Un alt exemplu este cel al autorului francez Alexandere Dumas si Contele de Monte Cristo.Aceasta povestire il are ca personaj principal de Ddmond Dante care trece prin multe aventuripalpitante in incercarea de a gasi o comoara ascunsa pe insula pustie Monte Cristo. In final, eroulgaseste comoara si se intoarce acasa cu bine.in mod suprprinzator, vasul eroului purta numele Faraon.

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    5/106

    5

    Page

    Povestea Cenusaresei apare in abundenta in multe opere folclorice si literare in toatalumea. Cea mai frumoasa si mai cunoscuta versiune le apartine fratilor Grim. PovesteaCenusaresei, cu aceeasi tema centrala apare inunele opere literare ale Egiptului Antic pepapirusuri si avand diverse variante. Prima aparitie a povestirii dateaza din perioada celei de-aPatra dinastii in secolul 26 i.e.n. Iar o copie datand din Regatul Nou intre secolele 16-12 i.e.n a

    fost de asemenea gasita.Aceasta copie contine o descriere a umilintelor si torturii la care era supusa Cenusareasa de catremama sa vitrega. Un alt papirus din secolul al 6 lea i.e.n contine aceeasi povestire.

    Vechii egipteni au fost primii care au creat opere dramatice - un document egipteandatand din secolul 32 i.e.n. este primul text dramatic din istoria omului pe pamant. Acesta se aflain prezent la British Museum si contine un dialog filozofic dramatic intre zeitatile Egiptului anticcu privire la procesul creerii lumii si sistemului cosmic al lucrurilor si fiintelor. Ceea ce esteiumitor este ca dialogurile dintre zei sunt scrise intr-un mod foarte similar cu cel al drameiclasice europene. Ce e si mai interesant este faptul ca aceasta contine monologuri ale preotilorcare joaca un rol similar cu cel al naratorului din drama zilelor noastre care interpreteaza si

    comenteaza evenimentele care se succed.Egiptul antic ne-a transmis un numar considerabil de opere poetice si, pe malurile

    Nilului, cu aproape 5000 de ani in urma, au fost create primele poezii si au fost recitate si scriseprimele poeme.

    In contrast total cu poezia magica, sacrala si imnica, poezia de dragoste egipteanarespinge viziunea magica a lumii si este semnificativ in acest sens cat de putine descantece dedragoste, cat de rare vraji de iubire gasim in textele egiptene magice, comparativ cu numarulpoeziilor de dragoste. In poemele de dragoste egiptene vedem mijind doua fenomene cruciale inistoria gandirii poetice: aparitia persoanei umane, fata sau baiat indragostit, care isi exprima

    dorintele, si apoi aparitia dragostei insasi ca sentiment ce cuprinde intreaga fiinta.Nu putin insemnata pentru geneza acestei poezii de dragoste egiptene era si ginagasia,

    precum si bunatatea calda ce se vadeste cu limpezime in firea egiptenilor si in dragostea lor fatade animale. Iata depilda cum se exprima o poezie adresata unei pasarele: Nu ti-e cald in cuibultau?/ Nu te incurci prin maracinis/ Cand maica-ta nu e alaturi de tine?/ Cand sora ta nu e aici/ Sate racoreasca/ Si nici doica ta sa te apere?.(cit in Constantin, 1974)

    Foarte caracteristic pentru poezia de dragoste egipteana este faptul ca cei doi iubiti isispun frate si sora, cu toate ca nu poate fi catusi de putin vorba de o casatorie sau de odragoste intre frati. Ci este mai curand o metafora pe care o folosesc cei doi iubiti, casatoria intrefrati si surori neexistand in Egiptul antic decat in familia faraonului. In mod foarte precis, iubitulsau iubita implora pe zei sa-i ajute in iubirea lor care nu este catusi de putin vinovata saupacatoasa. Caci dragostea in lumea Egiptului antic este o binefacere daruita de zei si nu esteinterzisa de ei decat in anumite zile ca o interdictie rituala.

    Referitor la forma in care ne-au fost transmise aceste poezii si structura poeziei ingenere, observam ca din cuvintele egiptene nu ni s-a pastrat decat scheletul de consoane si nucunoastem catusi de putin vocalele din termenii limbii egiptene. De aceea, intr-o poezie

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    6/106

    6

    Page

    egipteana nu putem distinge vocale lungi si scurte. Nici numarul de silabe nu ne este adeseacunoscut, fiindca ortografia unor termeni diferea mult de pronuntarea lor, si lucrul acesta il stimprin transcrierea asiro-babiloniana, greaca sau ebraica a unor termeni. Dar nici accentul tonic alunui cuvant nu il stimin in egipteana. Asadar, despre forma si structura poeziei egiptene se poateafirma ca versificatia egipteana este intemeiata pe paralelismul membrelor si nu pe rima sau pe

    un numar fix de silabe.Mai mult ca sigur, in versificatia egipteana nu avem d-a-face, ca in poezia greaca sau latina cu unritm dat de masuri sau picioare, compuse la randul lor din silabe scurte sau lungi (dactil sauspondeu).Este insa posibil sa fi existat un ritm dat de alternanta accestelor tonice ale cuvintelor.Caracteristic pentru poezia egipteana este insa paralelismul membrelor care se regaseste caelement fundamental de versificate si in poezia asiro-babiloniana, in cea ebraica si in ceafeniciana.

    Farmecul magic al creatiilor poetice din Egiptul faraonic a inspirat si pe marele nostrupoet Mihai Eminescu, care a descris Egiptul in opera sa Memento mori, iar Alexandru

    Macedonski in Ospatul lui Pentaur (1886) a schitat magistral lumea sclipitoare de pe valeaNilului. In volumul sau de talmaciri Din lirica Universala, Lucian Blaga a redat cu elegantasobra frumusetea unui Imn catre soare.

    TEXTELE DE INTELEPCIUNE -LITERATURA SAPIENTIALA-

    In Egipt, acest mare centru de cultura din Mediterana de la care au iradiat puternicecurente civilizatorii in mai toate tarile din jurul sau: africane, europene, asiatice, s-a constituit de

    foarte timpuriu o literatura sapientiala de maxime, aforisme si sentinte scrisa de scrib si de mariidregatori. Pentru a intelege contextul in care aceasta mare literatura a aparut, si mai alesde ce era necesara vom face o scurta incursiune in istoria atat de framantata a locuitorilor dindelta si valea Nilului.

    Egiptul propriu-zis era constituit numai din valea si delta Nilului, singurele portiuni locuibile (inafara de cateva oaze) si unde se putea lucra pmantul spre a da roade. Nilul, prin inundatiile saleperiodice asigura hrana Egiptului fiind totodata calea de comunicare unica dintre diferiteleregiuni ale tarii. El lua nastere din reuniunea Nilului alb cu Nilul albastru care isi uneau apele,primul avandu-si originea in regiunea marilor lacuri din Africa ecuatoriala, iar cel de-al doilealua nastere din lacul Tana in Abisinia in care se varsau apele a numeroase rauri repezi din muntiiAbisiniei. Apele Nilului alb spre primavara dupa ce strabateau vaste intinderi de apa statatoarepline de plante, ajungeau in Egipt in luna Iunie avand o culoare verde bine pronuntata. Deaceceea vechii egipteni il numeau Nilul verde. La randul sau, Nilul albastru devenea rosu in lunaiulie cand zapezile din muntii abisinieni topindu-se duceau cu ele un mal saturat de oxid rosu defier. Aceste ape rosiatice ajungeau in egipt in luna iulie.Dar albia destul de mica a cursuli Nilului nu era capabila sa cuprinda in ea imensa scurgere deapa ce venea odata cu Nilul rosu, si fluviul se revarsa inundand intinsa sa vale.Inundatia se extindea cu repeziciune din sud inspre miazanoapte, iar in 15-20 de zile intreaga ale

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    7/106

    7

    Page

    a Nilului era inundata. Atunci incepea sa depuna malul care dadea rodnicia sa legendarapamanturilor Egiptului. Aproape 4 luni de zie tot pamantul vaii Nilului si al deltei sale eraacoperit de ape care saturau si umpleau ogoarele cu mal fertil, si doar dupa retragerea inundatieitarinile acoperite cu mal roditor si zemuind erau semanate, dupa o foarte sumara aratura.

    Pamantul roditor al Egiptului a fost castigat de egipteni insa prin munca asidua si durabila asupramalurilor mlastinoase. Trebuia sa se regularizeze cursul navalnic al marelui fluviu, sa sedomoleasca furia inundatiilor sale si sa se prefaca in terenuri roditoare baltile cu apa statatoare ceramaneau dupa inundatia anuala. Lucrarile efectuate pe sute de kilometri pe malurile Nilului nuse faceau independent, ci in stransa coeziune si conform unor directive comune, astfel eraucoordonate toate lucrarile de sapare de canale, de constructie de diguri, de ridicare de maluri siintretinere anuala a acestor lucrari.

    Statul egiptean s-a nascut astfel, in ultima instanta, din necesitatea ca toate obstiile satesti sa seuneasca intr-un efort colectiv menit sa faca din aceasta zona una propice pentru agricultura. Pede alta parte, faraonii s-au proclamat inaintea supusilor lor zei vii si s-au folosit de toti zeii si

    zeitele egiptene pentru a impune poruncile lor. Pentru a putea specula la maxim ajutorulzeitatilor in afara de jertfe si de inchinari zeii vii aveau nevoie de un concept central degandire, concept concretizat prin implinirea lui Maat. Acesta insemna adevarul sidreptatea si fiecare egiptean era dator sa-si traiasca viata in adevar si dreptate.

    Vechile texte din piramide afirmau ca Maat este hrana, elementul esential chiar al zeilor egipteni.Adevarul si dreptatea sau daca vrem virtutea, omenia erau considerate de vechii egipteni ca unlucru material, ca un fluid al vietii care patrundea peste tot. Ba chiar, egitenii credeau ca dupamoarte inima omului e cantarita intr-o balanta, ca un fel de judecata de apoi, in raport cu Maat sinu putea intra in imparatia celor drepti a lui Osiris, daca in talerele cantarului, inima (adicafaptele lor) nu atarna greu, nu era plina de virtute si omenie, nu era pura si lipsita de greseli.

    Daca Maat: virtutea, omenia, literal adevarul si dreptatea era o valoare generala, ea nu eradeloc explicita, nu prescria reguli precise de comportament in cutare sau in cutare imprejurare deviata, ea nu indica cu claritate egipteanului calea de urmat intr-o imprejurare sau alta.Tocmai din lipsa de claritate a conceptului central in gandirea egipteana Maat, s-au nascutcolectiile de maxime, setinte si sfaturi care s-au numit literatura sapientiala sau tratate deintelepciune care tindeau sa explice pentru fiecare ce este adevarul sau dreptatea. In decursul veacurilor, datorita incalcarilor si nelegiuirilor savarsite de faraon, s-a inradacinatadanc convingerea ca adevarulsi dreptatea nu pot fi porunca faraonului nedreapta si tiranica,chiar daca el este un zeu viu, (caci existau si zei nedrepti-Seth), ci Maat trebuie definit caomul intelept si invatat.Cu toate ca si de la sumerieni ne-au ramas colectii de texte de intelepciune scrise probabil lasfarsitul mileniului al treilea i.e.n, se pare ca cele mai vechi texte de intelepciune (sapientiale) aufost scrise pe malul Nilului.Intocmirea unor texte scrise care-si propuneau sa invete pe cititor arta de a trai in societate estepus pe seama culturii egiptene.La sfarsitul mileniului al doilea i.e.n un rege fenician al orasului Biblos afirma ca din Egipt aiesit intelepciunea pentru a ajunge in tara mea. (cit in Wilson, 1995). Chiar etimologia cuvantului grecesc insemnand intelepciune - sophia (de unde a derivat

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    8/106

    8

    Page

    philosophia-philosophos, etc.) e de origine egipteana, iar pe de alta parte etimologiatermenului semit avand intelesul de intelepciune hokma este tot de origine egipteana.

    Literatura ebraic[modificare |modificare surs]Articol principal:Literatura ebraic.

    Codexul de laLeningrad

    Vechiul Testament nsumeaz scrieri de un caracter foarte variat i datnd din epoci diferite.Printre teme putem meniona: aventura fantastic (Cartea lui Iosua), fanatismul i setea derzbunare (Cartea Esterei), tonul elegiac (Cartea lui Tobit), graiosul (Cartea lui Rut), umorul

    uor picant (Istoria Susanei). Caracterul emotiv al subiectelor, succesiunea incidentelor, bogiasufleteasc a personajelor i nclinaia povestitorului anonim spre notaia psihologic conferacestor povestiri o importan deosebit n cadrul literaturii antice.

    De asemenea, cei 151 dePsalmi sunt adevrate culmi de lirism, de o deosebit intensitate asentimentului, cu metafore foarte plastice, subiective, pitoreti sau suave.

    Cntarea cntriloreste un poem de dragoste (redactat n forma sa definitv n ultimele secole.Hr.) n care tensiunea nalt a sentimentului se exprim fie direct, fie prin intermediulcomparaiilor i metaforelor, care aduc un puternic parfum de exotism.

    Crile profeilor(scrise de diferii autori ntre secolele al VIII-lea i al II-lea .Hr.)impresioneaz prin accentele vibrante de revolt mpotriva nedeptii, asupririi, lcomiei i

    luxului celor bogai, revolta mergnd pn la o violent ameninare. Cnd iau aprarea celorsraci i oprimai, tonul acestor scrieri devine cald, generos, plin de umanitate, dar i de revolti de ameninare mpotriva celor ce asupresc pe cei sraci. Prin elocina lor, Crile profeilorseridic la nalte culmi de proz literar, reprezentnd o creaie inedit pentru acea epoc.

    Literatura indianArticol principal:Literatura indian.

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=4http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=4http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=4http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=4http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_ebraic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_ebraic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_ebraic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Leningradhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vechiul_Testamenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iosua_(carte)http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosua_(carte)http://ro.wikipedia.org/wiki/Estera_(carte)http://ro.wikipedia.org/wiki/Estera_(carte)http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_lui_Tobithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rut_(carte)http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Susaneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Susaneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psalmihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2ntarea_c%C3%A2nt%C4%83rilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2ntarea_c%C3%A2nt%C4%83rilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Literatura_indian%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Literatura_indian%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Literatura_indian%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:LeningradCodex_text.jpghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Literatura_indian%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2ntarea_c%C3%A2nt%C4%83rilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Psalmihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Susaneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rut_(carte)http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_lui_Tobithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Estera_(carte)http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosua_(carte)http://ro.wikipedia.org/wiki/Vechiul_Testamenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leningradhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_ebraic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=4http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=4
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    9/106

    9

    Page

    Pagin dinMahbhratadescriind btlia de la Kurukshetra

    n cadrul acestei literaturii s menionm mai nti cele o mie deimnuricare alctuiescRigVeda (imnuri adresate soarelui, lunii, stelelor, vntului, ploii, focului, aurorei, pmntului etc.)Pe lng imnurile de adorare a elementelor naturii, care dobndesc un

    caracterfilozofic icosmogonic, sunt i imnuri pentru ceremonii matrimoniale, pentru funeraliietc.

    Capodoperele vechii literaturi indiene suntMahbhrataiRamayana.Mahbhrata(consideratcei mai mare oper de imaginaie aAsiei)a fost elaborat ntre secolele al V-lea .Hr. i al V-lead.Hr. Este o oper de dimensiuni neobinuite, fiind de 15 ori mai voluminoas dectIliada.Suntrelatate luptele dintre cele dou neamuriariene,iar n final se face un elocvent apel la mpcarei la lupta comun mpotriva rului. Opera abund n scene epice de o incomparabil grandoare,n scene de o emoional umanitate i n descrieri de natur de un colorit extraordinar.

    Atribuit luiValmiki,Rmyanaare dimensiuni mult mai mici. Aciunea este mai unitar i maisimpl: refugierea unui prin i lupta acestuia pentru eliberarea soiei sale. Exist aici multe

    elemente de feerie i debasm,mai mult finee i rafinament.Ambele epopei sunt ptrunse de un puternic spirit de umanitate, de eroism i de justiie.

    Cel mai mare poet indian al tuturor timpurilor a fostKlidsa. Cea mai celebr oper a sa afostSakuntal. Prin duioia sentimentelor, prin delicatul sim al naturii i lirismul ginga,aceast evocare a iubirii fiicei unui pustnic pentru regele Dushyanta reprezint una dintre celemai valoroase opere ale Indiei din acea epoc.

    O alt capodoper a literaturii indiene o constituie Panciatantra. Forma actual a operei a fostelaborat la nceputul secolului I d.Hr. Aceast creaie literar a exercitat o influen deosebitasuprafabulisticii orientale i, prin intermediul unor versiunipersane iarabe, asupra celeimedievale europene.

    Literatura chinezArticol principal:Literatur chinez.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Mah%C4%81bh%C4%81ratahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mah%C4%81bh%C4%81ratahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mah%C4%81bh%C4%81ratahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rig_Vedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rig_Vedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cosmogoniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mah%C4%81bh%C4%81ratahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mah%C4%81bh%C4%81ratahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mah%C4%81bh%C4%81ratahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ramayanahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iliadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arienihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arienihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valmikihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Basmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Basmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/K%C4%81lid%C4%81sahttp://ro.wikipedia.org/wiki/K%C4%81lid%C4%81sahttp://ro.wikipedia.org/wiki/K%C4%81lid%C4%81sahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sakuntal%C4%81&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sakuntal%C4%81&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sakuntal%C4%81&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panciatantra&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panciatantra&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fabul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_persan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Kurukshetra.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_persan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fabul%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panciatantra&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sakuntal%C4%81&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/K%C4%81lid%C4%81sahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Basmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Valmikihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arienihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iliadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ramayanahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mah%C4%81bh%C4%81ratahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cosmogoniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filozofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rig_Vedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rig_Vedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mah%C4%81bh%C4%81rata
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    10/106

    10

    Page

    Detaliu dintr-un poem scris deDu Mu

    Literatura chinezare la baz operaCartea cntecelor, o antologie de 300 de poeziipopulare.[1]Opera a fost alctuit n secolul al V-lea .Hr., pe baza unui imens material de poeziepopular, vechimea unora din aceste poezii urcnd pn pe la nceputul mileniului al doilea .Hr.Poeziile descriu viaa poporului, obiceiurile cotidiene i problemele sociale ale epocii (srcia,oprimarea din partea stpnirii).

    Li Tai-pe (c. 701 - 762), poet al iubirii, a cultivat un vers elegant, graios, n care fineea notaieise mbin cu puritatea sentimentului. Cnd trateaz problematica social, stilul su este grav iplin de for.

    Dar cel mai mare poet chinez esteDu Fu (712 - 770). Se remarc profunzimea sentimentului,realismul viziunii i fora expresiei. Du Fu este reinut n special de spectacolul mizer irevolttor al nedreptilor sociale, iar ororilerzboiuluisunt exprimate cu o mare intensitatedramatic. Prin acest vibrant fond de umanitate, prin participarea afectiv intens la via atimpului su, prin patosul dramatic al expresiei, Du Fu este unul dintre cei mai mari poe i ailumii.

    Literatura persanArticol principal:Literatura persan.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Du_Muhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cartea_c%C3%A2ntecelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_literaturii#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_literaturii#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_literaturii#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Li_Pohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Du_Fuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Literatura_persan%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Literatura_persan%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Literatura_persan%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Shahnameh3-1.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Zhang_Haohao_poem_1_-_Du_Mu.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Shahnameh3-1.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Zhang_Haohao_poem_1_-_Du_Mu.jpghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Literatura_persan%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Du_Fuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Li_Pohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_literaturii#cite_note-1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cartea_c%C3%A2ntecelor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Du_Mu
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    11/106

    11

    Page

    Manuscris dinah-Nam(Cartea regilor) a luiFirdosi

    n epoca reformatoruluiZoroastru (660 - 583 .Hr. sau 630 - 553), sistemul religios al epocii afost condensat n operaAvesta,lucrare important pentru istoria culturii.

    Dup cdereaImperiului Persan sub dominaiearab,turci apoimongol, se instituie un

    regimfeudal,iar literatura se centreaz n domeniul celei de curte.Prin epopeea sa de peste o sut de mii de versuri, ah-Nam,poetulFirdosireconstituie trecutulreal sau legendar al poporului persan. Scenele de rzboi, dar i cele de dragoste dau epopeii ofor i grandoare incomparabile.

    Omar Khayym (c. 1045 - c. 1122), unul dintre marii oameni de tiinaiOrientului,matematician ifizician,astronom imedic, autor a numeroase opere scrise narab, este i autorul a circa 250catrene. n aceste micropoeme, marcate de melancolie,dezamgire i scepticism, este blamat viaa frivol, egoist i nedreapt.

    Pagin dinCoran,una dintre cele mai importante opere aleliteraturii arabe

    Un alt mare poet persan a fostSadi(11841283/1291?). Cele dou capodopere ale sale,Livadacu fructei Grdina florilorconin elemente autobiografice, marcate de o simplitate i naturaleecare le-au asigurat popularitatea. n Grdina florilorgsimaforisme,sfaturi practice sau precepte

    morale, precum i observaii critice asupra oamenilor din acea epoc.Prin poeziile sale sub form de gazel, Sadi a cntat natura i dragostea.

    Un alt mare poet care a utilizat gazelul a fostHfez.Printre temele liricii sale putem enumera:dragostea, prietenia, natura, bucuria de via. Spre deosebire de Khayym, Hfez este maioptimist. De asemenea, se remarc luminozitatea, sinceritatea, spontaneitatea i eleganaversului.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ah-Nam%C3%A9http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ah-Nam%C3%A9http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ah-Nam%C3%A9http://ro.wikipedia.org/wiki/Firdo%C3%B9sihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zoroastruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turcihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turcihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turcihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mongolihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mongolihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mongolihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Feudalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Feudalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ah-Nam%C3%A9http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ah-Nam%C3%A9http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ah-Nam%C3%A9http://ro.wikipedia.org/wiki/Firdo%C3%B9sihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omar_Khayy%C3%A1mhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orienthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Matematicianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fizicianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catrenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C4%81adi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C4%81adi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C4%81adi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aforismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=H%C4%81fez&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=H%C4%81fez&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=H%C4%81fez&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:NaskhQ.JPGhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=H%C4%81fez&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Aforismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=S%C4%81adi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Coranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catrenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Medichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fizicianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Matematicianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Orienthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Omar_Khayy%C3%A1mhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Firdo%C3%B9sihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ah-Nam%C3%A9http://ro.wikipedia.org/wiki/Feudalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mongolihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turcihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Persanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Avestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zoroastruhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Firdo%C3%B9sihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ah-Nam%C3%A9
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    12/106

    12

    Page

    n literatura - domeniu n care Persia islamica si va aduce marea contributie la tezaurulculturii universale, - prima capodopera esteAvesta. Este cartea sacra a stravechilor persi,atribuita nsa lui Zoroastru, - datnd din epoca ahemenida, dar redactata sub sassanizi. Cuprindeainitial 21 de carti, din care au ramas una singura completa, plus alte patru incomplete.MateriaAvesteiera variata: texte liturgice, cuvntarile lui Zarathustra, texte teologice, de

    legislatie, de morala, rugaciuni pentru diferite ocazii, fragmente de legende, o profetie asuprasfrsitului lumii, precum si 21 de psalmi. Pe lnga importanta sa documentara, fundamentalapentru religia, cultura si civilizatia persana antica,Avesta are si o valoare literara, tocmai prinacesti psalmi, care amintesc de poezia Vedelor.

    Reactia nationala persana care a caracterizat perioada sassanida a determinat si o reluareentuziasta a vechilor traditii epice populare. Din aceasta epoca dateaza numeroase povestiri, dincare nsa au ramas numai doua. Prima,Istoria lui Zarer(din sec. IV; dar materia povestirii estemult mai veche) nareaza un episod din timpul unui razboi n care comandantul suprem Zarer,fratele regelui, cade n lupta; moartea lui va fi razbunata de fiul sau. A doua (scrisa catre anul650), Cartea vitejiilor lui Ardasir, fiul lui Papak, este un mic roman sau povestire istorica, n

    care datele reale ale biografiei renumitului rege sassanid se mpletesc cu gratioase elemente defantezie. Ambele naratiuni au fost utilizate mai trziu de Ferdousi n epopeea sa Cartea Regilor.

    Dupa invazia arabilor, timp de aproximativ trei secole limba oficiala a administratiei,cultului si literaturii, limba intelectualilor, a istoricilor si a oamenilor de stiinta. La tara, nsa,poporul a continuat sa compuna n dialectele sale diferite poeme lirice, sau poeme epice cusubiecte eroice, istorice ori legendare. S-au pastrat asemenea texte datnd din secolele VII siVIII.

    Renasterea literaturii nationale persane a avut loc n secolele X-XI, n timpul dinastieipersane a Samanizilor. Acestia au creat n capitala lor Buhara un puternic centru cultural,

    stiintific si literar. S-a nceput acum sa se traduca n limba persana cronici, marturii despre vechiiregi iranieni. Din aceste surse datnd din sec. IV - texte care nu ni s-au pastrat - s-a inspiratmarele poet Ferdousi (934-1025). Monumentala sa epopee Cartea Regilorde aproximativ120.000 de versuri, este o reconstituire poetica a ntregului trecut legendar si istoric al persilor.

    Genul epic a fost cultivat si de Nezami (cca. 1141-1209). Din cele 5 mari poeme epice alesale primul loc l ocupa Cele sapte chipuri, povestea nefericita de dragoste a doi tineri. Poemeleepice ale lui Nezami evoca romanul cavaleresc european medieval, avnd nsa o profunzime degndire, un simt al socialului si o fundamentare psihologica superioara. Nu lipseste din opera luiNezami nici nota mistica (de exemplu n amplul poem Comoara tainelor).

    De o mare popularitate, constatata pna n zilele noastre, s-a bucurat Omar Khayyam(cca. 1050-1123), poet, liber-cugetator si unul din cei mai de prestigiu oameni de stiinta aiOrientului medieval (stralucit matematician, astronom, fizician, medic si filosof, autor anumeroase opere stiintifice scrise n limba araba).

    Printre marii poeti persani se numara si Saadi (cca. 1213-1292), un exponent ideologic alpaturilor sociale mijlocii. Capodoperele sale suntLivada cu fructesi Gradina cu flori. Maicelebra, ultima este o suita de poeme n proza ritmata n care sunt enuntate aforisme, precepte

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    13/106

    13

    Page

    morale, sfaturi practice si de conduita, precum si consideratii morale - ceea ce transforma aceastacapodopera si ntr-o oglindire a vietii epocii - asupra oamenilor si starilor de lucru din jurul sau.

    Desi a fost un timp poet de curte, totusi n poezia lui Hafez nu se ntlneste obisnuitul tonpreaplecat si laudativ al curteanului. Imaginile sale, metaforele, alegoriile, par a apartine la prima

    vedere unei viziuni mistice. n realitate opera sa abunda n momente de scepticism religios, deerezie si chiar de blasfemii. Hafez nu-i cruta pe preoti, pe predicatori, pe bigoti, ironiznd sausatiriznd vehement, formalismul gol, ipocrizia si minciuna. n poezia sa se percep tonuri care lamintesc pe Omar Khayyam, fara nsa a ajunge pna la nihilismul si la scepticismul acestuia.

    Literatura arabArticol principal:Literatur arab.

    n cadrul literaturii arabe trebuie menionat operaO mie i una de nopi,o vast culegere depovestiri datnd din secolul al X-lea. Sursa acestora o constituie povestiridinIndia,Persia,Egipt iArabia.

    LITERATURA GREACA

    Literatura greaci are izvoarele n Asia Mic. C au fost opera unui poet unic ori c numeledeHomer desemneaz dou sau mai multe persoane,Iliada iOdiseea au fost compuse n cea maimare parte n dialect ionian. Grecii vedeau n aceste dou monumente ale poeziei epice arhaicetextele fondatoare ale literaturii lor i atribuiau poetului orb paternitatea acestei Biblii literare.

    Chiar dac Homer a existat i a pus efectiv cap la cap buci dintre care unele sunt anterioare lui,el nu este dect cel mai faimos dintr-o serie de aezi itinerani i c a dispus, pentru a-i compuneopera, de un vast stoc de subiecte i de expresii lsate motenire de o lung tradiie oral. Oricarear fi aceste incertitudini , ele nu pun n discuie geniul operei, fie c e vorba de frumuseeaimaginilor ori a limbii, sau de ingeniozitatea montajului efectuat n jurul a dou personaje i adou evenimente majore : mnia lui Ahile i lungul periplu al ntoarcerii lui Ulise, rege al Itaci,peripeii care s-au terminat cu o rzbunare sngeroas ndreptat asupra pretendenilor. Nu estedeci surprinztor c epopeea homeric, din motive de ordin estetic i pentru c era purttoareaunui ideal eroic i curtenesc, mult vreme reprezentat n lumea greac, a avut secole de-a rndulun succes niciodat dezminit.

    Nu foarte ndeprtat cronologic de opera lui Homer (aproximativ o jumtate de secol), cea abeoianuluiHesiod se nscrie ntr-o perspectiv cu totul diferit. Cu opera saTeogonia i, mai

    ales, cuMunci i zile, redactate pentru fratele su, n care enun o serie de sentine prozaicedespre datoriile i muncile de zi cu zi ale unui ran din Grecia peninsular, Hesiod pune bazelepoeziei didactice. Idealul care se degaj din opera sa nu mai este cel al rzboinicului ori alseniorului de la curile princiare, ci al ranului cuprins de grij i pe umerii cruia vor sta curndsoarta i mreia cetii. Aceast oper a avut i ea n epoc un binemeritat ecou.

    Dac genul epic avea s apun rapid, influena muzicii orientale (cea frigian i lidian) idezvoltarea individualismului n Grecia aveau s favorizeze, n secolele al VII-lea i al VI-lea,

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_arab%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/O_mie_%C8%99i_una_de_nop%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/O_mie_%C8%99i_una_de_nop%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/O_mie_%C8%99i_una_de_nop%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/O_mie_%C8%99i_una_de_nop%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/O_mie_%C8%99i_una_de_nop%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/O_mie_%C8%99i_una_de_nop%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Persiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arabiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Persiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/O_mie_%C8%99i_una_de_nop%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_arab%C4%83
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    14/106

    14

    Page

    dezvoltarea fr precedent a poeziei lirice. La dorieni, lirismul coral, nsoit de dansuri i evoluiiritmate ale brbailor, femeilor i copii lor, a servit n special n a exprima cu gravitate obiceiuricolective de celebrare . Acelai lucru este valabil i n Sparta, unde poeziile virile alelui Tirteu au servit, secole de-a rndul, la educarea viitorilor Egali.

    Totui, puin cte puin, poezia liric s-a diversificat, att pe plan formal, odat cu apariia unorgenuri ca elegia, iambul, oda, epigrama etc., ct i n ceea ce privete coninutul. Grecii auutilizat-o pentru a-i exprima sentimentele personale, mnia, dragostea, necazurile i bucuriile.Din nenumratele subiecte tratate, nu avem astzi dect fragmente i nume de autori: cele alelui Teognis din Megara, Alcman din Sardes, Simonide din Ceos, Anacreon, un lidian emigrat nSamos, apoi n Atena, unde a cntat vinul, plcerea de a sta la mas i cea de a iubi. Trebuie s -imenionm, ndeosebi,pe cei doi barzi, Sapho iAlceu, pentru care la nceputul secolului al VI-lea, lirismul s-a tradus printr-un val nestvilit de pasiuni dintre cele mai violente.

    Ca i pentru multe alte forme ale culturii greceti, secolul al V -lea marcheaz apogeul poezieilirice, cuBachilide din Ceos i, mai ales, cuPindar. Acest teban fonnat la Atena, care a trit n

    epoca democraiei triumftoare, a celebrat, n special n odele sale, idealul aristocratic, gloriaregilor i a tiranilor sau pe nvingtorii concursuriloratletice i hipice de la jocurile panelenice.Aceste opere de comand sunt totui compuse ntr-un stil nflcrat i purttoare ale unui mesajcare, dincolo de conformismul lor apologetic, exprim fragilitatea destinului omenesc, vanitateade a spera i imposibilitatea de a fi fericit. Puternic ataat moralei i religiei tradiionale i, astfel,un om al tradiiilor, Pindar a conferit, totui, n opera sa, o imagine a zeilor foarte ndeprtat decea a lui Homer, mai conform cu idealul umanist care se dezvolta atunci n Atena. Dup el,lirismul grec se va stinge pentru dou secole.

    Dimpotriv,teatrul cunoate o remarcabil nflorire la Atena, unde succesul su eclipsndu-limediat pe cel al poeziei lirice, adaptat mai curnd s satisfac gusturile aristocraiei pareinseparabil de progresele democraiei. Nscut din tradiii populare foarte vechi legate de cultullui Dionysos, teatrul rspunde, ntr-adevr, dorinei pe care o au oamenii de stat democrai de anfrumusea viaa educndu-i pe ceteni, adunai ntr-un spaiu comun, copleii de emoiiasemntoare sau chemai s reflecteze asupra problemelor ntregii comuniti civice. De aiciamploarea sacrificiilor financiare care sunt cerute visteriei publice ori particularilor bogai pentrua permite celor fr posibiliti s-i achite dreptul de a intra la teatru, pentru a recruta i ntreinecorurile.

    Evoluia artei dramatice n secolele al V-lea i al IV-lea are la baz, mai nti, un anumit numrde inovaii de ordin tehnic. n Atena, de la simplul eafodaj din lemn ridicat pentru cteva zile n

    agora, s-a trecut la amenajarea permanent a flancului sudic al Acropolei, unde tribunele au fostspate n stnc, permind unui numr de circa 20.000 de persoane s asiste la reprezentaii naer liber, ntr-un confort relativ dac ar fi s inem seama de durata spectacolului ( 10 ore pe zi,timp de 3 zile, cu ocazia Marilor Dionisii). Pe scen, nite decoruri pictate i o mainrie ncrudimentar aveau drept scop s creeze iluzia necesar. Evolund n orchestra circular iscandnd strofe ritmate, corul era compus din 12, apoi 15 horeni pentru tragedie, 24, pentrucomedie, alei din rndul celor ce participau la concursuri le ditirambice de ctre horegi. Rolulsu a sczut n secolul al V-lea, n timp ce se afirma cel al actorilor, al cror numr a evoluat de

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    15/106

    15

    Page

    la doar unul la trei n prima jumtate a secolu lui al V -lea, funcia de simpl persoan carerspunde corului fiind nlocuit de personajul n jurul cruia aciunea prindea contur.Subiectele au fost luate din imensul repertoriu al legendelor eroice, n special de la Homer sau,uneori, din actualitate.

    Epoca homeric[modificare |modificare surs]

    n perioada secolelor XII - VIII .Hr. cunoate o mare dezvoltare genulepic, prin cicluriledeepopei din care s-au pstrat operele luiHomer,Iliada iOdiseea, i poemeleluiHesiod,Teogonia iMunci i zile.

    n secolele VII - VI .Hr. se afirm genuri i specii noi:poezialiric(Alceu,Safo,Anacreon,Pindar)ifabula (Esop).

    Epoca antic[modificare |modificare surs]

    n secolele V - IV .Hr. apartragediile luiEschil,Sofocle iEuripide,odele luiPindar,comediile

    luiAristofan,precum i operele marilor filozofiSocrate,Platon iAristotel.Epoca elenistic[modificare |modificare surs]

    n perioada marcat de personalitatea luiAlexandru Macedon, literatura nu mai cunoatestrlucirea din perioadele anterioare. n schimb, se dezvolt critica filologica textelor.

    Literatura roman[modificare |modificare surs]Articol principal:Literatura latin.

    Evolutia literaturii latine

    Literatura latina isi datoreaza inceputurile si in mare masura evolutia sa ulterioara literaturiigrecesti. Capodopera lui Ovidiu, Metamorfozele, foloseste aproape exclusiv teme literaregrecesti. Toate operele lui Vergiliusau titluri grecesti. Iar in epoca de aur a literaturiilatine Horatiu va recunoaste ca Grecia invinsa l-a cucerit, sub raport cultural, pe invingatorul ei.29435uee36xyd8k

    Primul scriitor de limba latinaun grec din Taranto, sclav eliberat, Livius Andronicus (cca. 280 cca. 205 i.Hr.) a scris tragedii si comedii, prelucrate dupa modele grecesti; precum si oadaptare a Odiseei, in care Ulise este un erou originar din Italia. Primul scriitor latin demn de afi considerat poet a fost Naevius. Creator al epopeii nationale Razboiul punic (in care nareazafapte legendare dar si evenimente contemporane), Naevius este si creatorul dramarturgieiromane. Dar adevaratul parinte al literaturii latine este considerat Ennius, autor a mai multepoeme pe teme diverse, precum si a unor comedii sau a unor tragedii de factura euripidiana.Capodopera sa, epopeea Anale (o opera de aproximativ 30.000 de versuri) l-a consacratpanala aparitia lui Vergiliu drept poetul national roman. Ennius a introdus la Roma hexametrul

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=10http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=10http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=10http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=10http://ro.wikipedia.org/wiki/Epichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epopeehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Homerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iliadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hesiodhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teogoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munci_%C8%99i_zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munci_%C8%99i_zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munci_%C8%99i_zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lirichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lirichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alceuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Safohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anacreonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pindarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fabul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Esophttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=11http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=11http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=11http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=11http://ro.wikipedia.org/wiki/Tragediehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eschilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sofoclehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Euripidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pindarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristofanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socratehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=12http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=12http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=12http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=12http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=13http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=13http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=13http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=13http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=13http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=13http://ro.wikipedia.org/wiki/Filologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=12http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=12http://ro.wikipedia.org/wiki/Aristotelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Platonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socratehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aristofanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pindarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Euripidehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sofoclehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eschilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tragediehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=11http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=11http://ro.wikipedia.org/wiki/Esophttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fabul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Pindarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anacreonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Safohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alceuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lirichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munci_%C8%99i_zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teogoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hesiodhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Odiseeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iliadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Homerhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epopeehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epichttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=10http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=10
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    16/106

    16

    Page

    homeric si a fost mult admirat de marii poeti ai secolelor urmatoare. Parintele satirei latine esteLucilius. Cele 30 de carti de satire ale sale creeaza adevarate tipuri, atacand cu vehementapersoane si moravuri contemporane.

    Publius Vergilius Maro(70 19 i.Hr.) este in permanenta constient de importanta si de inaltademnitate a functiei sale de poet a carui opera este pusa in slujba marei opere de regeneraremorala, religioasa, sociala, si a glorificarii istoriei poporului roman. Dupa modelul idilelor luiTheocrita scris Bucolicele, zece egloge in care canta farmecul vietii simple in mijlocul naturii.Hesiod i-a inspirat Georgicele, poem in ale carui patru carti poetul trateaza despre agricultura,pomicultura, zootehnie si apicultura, reconstituind intr-o ampla viziune poetica viata taranului.Ideea fundamentala respectul pentru practica agriculturii a adus in trecut Romei marirea inconcordanta cu politica lui Augustus de restaurare a micii proprietati, dau operei un ton desolemna gravitate si de entuziasta elogiere a trecutului Italiei. Cu acelasi scop de a exalta virturileromane si de a slavi persoana si epoca lui Augustus a scris Vergiliu si grandioasa epopee a

    latinitatii Eneida. Indemnul I-a venit de la Naevius si Ennius, dar adevaratul sau model a fostHomer: prima jumatate a epopeei aminteste de Odiseea iar a doua, Iliada (prin episoade,aluzii si chiar imitatii). Vergiliu este un geniu mai degraba liric prin intensitatea sentimentala apersonajelor, prin inspiratia sa delicata, prin calda intelegere, simtatie si compasiune umana, prinsubtila perceptie senzoriala a peisajului, prin nota melancolica din pasajele vorbind sedpredragoste, prin tonul dominant de usoara, de diafana tristete. Un fond liric exprimat in versuri de operfecta armonie muzicala. ey435u9236xyyd

    Quintus Horatius Flaccus(648 i.Hr.) a scris satire mai mult indulgente decat aspre avand

    ca obiect diverse vicii ale contemporanilor, epistole cu subiecte filosofice, literare sau de morala,si partea cea mai valoroasa a operei sale ode. Horatiu este cel care a aclimatizat la Romapoezia lui Anacreon, Sappho si Pindar. Inspiratia sa este variata pana la contradictoriu:epicureana sau stoica, melancolica sau optimista. Dominanta totusi in poezia sa este atitudineahedonista. Temele mortii si iubirii apar rar in poeziile sale. Horatiu face insistent elogiul vietii dela tara, cu un sincer sentiment de respect pentru valorile morale ale trecutului roman si a vietiisobre de altadata, oneste, nealterata de lux, coruptie : Pe atunci sarac era romanul/ dar statu-erabogat si tare/ si nu-naltau particularii/ largi portice racoritoare./ iar legile opreau dispretul/ pentrucolibele sarace/ si numai templele-aveau voie/ cu marmura sa se imbrace.

    Publius Ovidius Naso(42 i.Hr. 17 d.Hr.) : Bogata sa creatie poetica cea mai ampla si maivariata opera poetica pe care ne-a transmis-o antichitatea s-a desfasurat in 3 etape distincte,corespunzand si unor tematici diferite. Primele culegeri (Amoruri, Arta iubirii, Heroide)sunt dedicate temei iubirii, tratata fie in ton elegiac ca in scrisorile imaginare ale unor femeilegendare, Heroide, - fie spiritual, ironic, parodic sau retoric. Tema iubirii i se pare acorespunde perfect vocatiei sale poetice.

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    17/106

    17

    Page

    Apoi, Ovidiu s-a indreptat spre tezaurul de mituri, legende, credinte si obiceiuri ale poporuluiroman, legate de anumite sarbatori ale calendarului si astfel au luat nastere Fastele. Dar vastaeruditie a poetului in materie de mituri si legende apare in marele poem Metamorfozele, unadin capodoperele literaturii antice. Incepand cu prima si cea mai grandioasa metamorfoza creatia lumii, din materia primordiala poetul nareaza aproximativ 240 de legende de oameni

    preschimbati in alte fapturi, in plante, flori, arbori, constelatii. Sensuri de profunda si caldaumanitate strabat cele mai cunoscute episoadeca cel al nimfei care, preschimbata in dafin, maipastreaza urme de suferinta omeneasca. Prin aceasta opera Ovidiu a ramas scriitorul antic carealaturi de Homera exercitat cea mai mare influenta asupra creatiilor culturale europene timp de2 milenii. Exilul la Tomis i-a ocazionat poetului elegiile in forma de scrisori (Tristele,Ponticele), in care accentele de durere, de nostalgic, de revolta sau de gratitudine au un ton desincera, de omotionanta autenticitate. Stilul simplu si fluent al acestor elegii n-are elegantacelorlalte opere ale poetului; in schimb este un stil direct, nud si concret. Ceea ce face ca elegiiledin exil sa aiba si o interesanta valoare documentara. Ovidiu incheie seria marilor poeti latini, acaror opera privita in ansamblu se ridica la un nivel artistic probabil superior poeziei liricegrecesti.

    Perioada preclasic[modificare |modificare surs]

    Pagin din manuscrisul Vergilius Romanus din secolul al V-lea d.Hr. nfind i un portretallui Vergilius

    Ca orice popor, i latinii au avut o literatur nescris, folcloric. Tematica acesteia conine: viaa,moartea, luptele dintre triburi, munca, iubirea. Toatea acestea sunt cntate n crea ii lirice,cntece de vitejie,legende, cntece de leagn. nelepciunea popular este surprinsnproverbe[2]i sentine. De asemenea, mai circulau n popor diverse forme de

    descntece, incantationes, i cntece de ospee, carmina convivalia. Tot prin creaii de acest gens-au transmis din generaie n generaie legenda luiRomulus i Remus, rivalitateadintre Tarquinisau dintreHorai i Curiai.

    Spre deosebire de legendele greceti, care aveau un caracter mai multmitologic, n cadrullegendelor romane domin caracterul istoric i aceasta deoarece la romani cultul eroilor are onot mai puin religioas, ci de de evocare a istoriei.

    Toate aceste creaii folclorice constituie izvoare pentru literatura scris.

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=14http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=14http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=14http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=14http://ro.wikipedia.org/wiki/Legend%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Legend%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Proverbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proverbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proverbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_%C8%99i_Remushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_%C8%99i_Remushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_%C8%99i_Remushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lupta_dintre_Hora%C8%9Bi_%C8%99i_Curia%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lupta_dintre_Hora%C8%9Bi_%C8%99i_Curia%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lupta_dintre_Hora%C8%9Bi_%C8%99i_Curia%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lupta_dintre_Hora%C8%9Bi_%C8%99i_Curia%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lupta_dintre_Hora%C8%9Bi_%C8%99i_Curia%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lupta_dintre_Hora%C8%9Bi_%C8%99i_Curia%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lupta_dintre_Hora%C8%9Bi_%C8%99i_Curia%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RomanVirgilFolio014rVergilPortrait.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_greac%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lupta_dintre_Hora%C8%9Bi_%C8%99i_Curia%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_%C8%99i_Remushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proverbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Proverbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legend%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=14http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=14
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    18/106

    18

    Page

    Literatura latin cult apare n cea de-a doua jumtate a secolului al III-lea .Hr., dup modelelegreceti, i este ilustrat deLivius Andronicus,Titus Maccius Plautus iQuintus Ennius. Deinc se mai resimte influena literaturii greci, romanii realizeaz o literatur original.

    Cnaeus Naevius (c. 270 201 .Hr.) ilustreaz genul dramatic prin comedii, tragedii, dar i celepic prin care prelucreaz legendele greci i romane.

    n cadrulistoriografiei i alretoricii se remarcCato cel Btrn(234 - 149 .Hr.),Quintus FabiusPictor (c. 254 .Hr.-?),Lucius Cincius Alimentus i alii.

    n domeniulcomediei se remarc iPublius Terentius Afer (195/185159 .Hr.).

    Secolul I .Hr.[modificare |modificare surs]

    n proz se remarcCicero (106-43 .Hr.), care prin operele sale, printrecareCatilinarele iFilipicele,poate fi considerat cel mai mare orator roman.

    mpratulCaius Iulius Cezar n lucrrile "Commentarii de Bello Gallico" i "Commentarii deBello Civile", vdete o deosebit obiectivitate i acord un loc important i portretelor, nunumai naraiunii.

    Gaius Sallustius Crispus a lsat opere cu coninut istoric, iarCornelius Nepos este primul biografroman important.

    Poezia este reprezentat de Caius Valerius Catullus (c. 87- c. 54 .e.n.) iTitus LucretiusCarus (c. 99 - c. 55 .Hr.), autorul celebrului poem filozofic "De rerum natura". Acesta este unpoem cosmogonic i sociogonic conceput n maniera lui Epicur.

    Epoca lui August (31 .Hr. - 14 d.Hr.)[modificare |modificare surs]

    Pagina-titlu a unei traduceri n german din 1752 a Odelor lui Horaiu

    Publius Vergilius Maro scrieBucolicele,numite ulterior Ecloge (care au ca modelidilele rusticeale luiTeocrit),Georgicele (care amintesc de "Munci i zile" ale luiHesiod), dar opera sa ceamai valoroas esteEneida. n Eneida, Vergiliu prin eroul su,Aeneas, evoc momenteimportante ale istoriei naionale.

    Quintus Horatius Flaccus (65 - 8 .Hr.), unul dintre cei mai importani poei romani ascrisepode,satire,ode iepistole. Printre acestea din urm, cea mai renumit este Epistula adPisones, cunoscut ulterior sub numele de "Ars poetica" i n care sub forma unui tratat de

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Livius_Andronicushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plauthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Enniushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cnaeus_Naevius&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoriografiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Retoric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cato_cel_B%C4%83tr%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cato_cel_B%C4%83tr%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cato_cel_B%C4%83tr%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Quintus_Fabius_Pictor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Quintus_Fabius_Pictor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucius_Cincius_Alimentus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Comediehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Terentius_Aferhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=15http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=15http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=15http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=15http://ro.wikipedia.org/wiki/Cicerohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Catilinarele&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filipicele&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cezarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Commentarii_de_Bello_Gallicohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Commentarii_de_Bello_Civile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Commentarii_de_Bello_Civile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gaius_Sallustius_Crispus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cornelius_Nepos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Caius_Valerius_Catullushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lucre%C8%9Biuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lucre%C8%9Biuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=De_rerum_natura&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=16http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=16http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=16http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=16http://ro.wikipedia.org/wiki/Vergiliuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bucolicele&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Idil%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Teocrithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Georgicele&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Munci_%C8%99i_zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munci_%C8%99i_zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munci_%C8%99i_zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hesiodhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eneidahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eneidahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeneashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeneashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hora%C8%9Biuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Epod%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Satir%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Od%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Epistol%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Epistol%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ars_poetica&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Samuel_Gotthold_Lange,_Horaz_(1752),_ii-iii.jpghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ars_poetica&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Epistol%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Od%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Satir%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Epod%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Hora%C8%9Biuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Aeneashttp://ro.wikipedia.org/wiki/Eneidahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hesiodhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Munci_%C8%99i_zilehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Georgicele&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Teocrithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Idil%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bucolicele&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Vergiliuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=16http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=16http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=De_rerum_natura&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucre%C8%9Biuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lucre%C8%9Biuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Caius_Valerius_Catullushttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cornelius_Nepos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gaius_Sallustius_Crispus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Commentarii_de_Bello_Civile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Commentarii_de_Bello_Civile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Commentarii_de_Bello_Gallicohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cezarhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filipicele&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Catilinarele&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cicerohttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=15http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=15http://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Terentius_Aferhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comediehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lucius_Cincius_Alimentus&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Quintus_Fabius_Pictor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Quintus_Fabius_Pictor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Cato_cel_B%C4%83tr%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Retoric%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoriografiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cnaeus_Naevius&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Enniushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plauthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Livius_Andronicus
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    19/106

    19

    Page

    poetic, prezint principii estetice. Acestea vor fi preluate mai trziu de ctreNicolas Boileau-Despraux n a sa lucrare "L'Art potique".

    Publius Ovidius Naso (43 .Hr. - 17/18? d.Hr.), poet liric, elegiac, scrie poeme erotice,"Amores", "Heroides" i "Ars amandi". n perioada exilului scrie "Tristele" i "Ponticele". ntr-oalt etap a creaiei sale compune marea fresc a "Metamorfozelor".

    Literatura latin este o sintez ntre idei, genuri i specii literare greceti, cu producii specificegenului latin. A servit ca izvor de inspiraie pentruscriitoriclasicifrancezi ca:Molire,Racine,Boileau, La Fontaine. i alii scriitori de valoareuniversal, caShakespeare iGoethe, precum i ali creatori moderni i contemporani, auvalorificat izvoare ale literaturiigreceti ilatine.

    Literatura medieval[modificare |modificare surs]

    Articol principal:Literatur medieval.

    Literatura medievala se afla intr-un contrast puternic cu intelegerea noastra vizavi de conceptulmodern de arta literara, acela de a reflecta experientele sau observatiile personale. Intruchipeaza,de fapt, postura tipica a lumii, universala si ideala, ce se aplica la realitatea empirica, si nu la ceaactuala. Exista o preferinta pentru clisee si formule inaccesibile oamenilor de rand. Totodata,motivatia psihologica puternica este straina literaturii medievale, temele si motivele fiind instransa legatura cu latura traditionala sau usor stiintifica. Nu se vorbeste despre un geniu urias,pe care oricum oamenii vremii l-ar fi dispretuit, nici despre suferinta cu care operele moderne ne-au obisnuit, ci despre creatii de referinta in domeniul stiintific, religios sau istoric. Exista,desigur, si abateri de la aceste trasaturi.

    Evul Mediu era o comunitate inchisa, cu restrictii si fara o imagine prea coerenta in arta. Cu toateacestea, literatura medievala aoferit creatii, fara de care, nu s-ar fi putut cladi nimic din tot ceeace astazi numim arta literara. In acelasi timp, acest spatiu a dus la formarea unor modele morale

    care stau si astazi la baza atitudinii etice. Scriitorii si poetii trebuiau s fie oameni formati, scolitisau de rang nobiliar si daca operele lor au rezistat in fata eroziunii timpului, gusturilor variate,generatiilor, atunci se poate afirma ca acestea reprezinta garantii ale valorii, mai ales daca au fostpastrate n mintile oamenilor. Asa cum spunea si G. Ibraileanu, oamenii nu tin minte decatnumai ceea ce-i impresioneaza profund. Rezistenta in timp inseamna aprobarea maselor.

    De fapt, mare parte din operele pe care le consideram ca facand parte din literatura medievala nuau fost scrise, ci transmise oral, prin viu grai, pastrate de fiecare generatie, oricat de marginasa arfi fost. Miturile celticilor sunt doar cateva vorbe vii la care am putea face referire. De altfel, sespune ca nu exista opere scrise, in cazul celtilor, deoarece nu stiau sa scrie.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolas_Boileauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolas_Boileauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ars_amatoriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metamorfozehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metamorfozehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Clasicismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Moli%C3%A8rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Racinehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolas_Boileauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/La_Fontainehttp://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespearehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Goethehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_Greciei_anticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_Greciei_anticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_Greciei_anticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=17http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=17http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=17http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=17http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_medieval%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_medieval%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_medieval%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_medieval%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=17http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=17http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_latin%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_Greciei_anticehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Goethehttp://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespearehttp://ro.wikipedia.org/wiki/La_Fontainehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolas_Boileauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Racinehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moli%C3%A8rehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_francez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Clasicismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metamorfozehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ars_amatoriahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolas_Boileauhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolas_Boileau
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    20/106

    20

    Page

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    21/106

    21

    Page

    foto: bodleian.ox.ac.uk

    Cronicarul si episcopul, Geoffrey of Monmouth (cca. 1100-cca. 1150), a scris Historia RegumBritanniae(1136), adica Istoria Regilor Britaniei, insa timpul nu i-a aprobat creatia,majoritatea evenimentelor expuse fiind doar plasmuiri ale imaginatiei sale. Chiar si asa, lucrareaistorica este valorificata prin prezentarea Legendei lui Arthur, dar si prin prezentareacontroversatei povesti a Regelui Lear sau Leir. Legenda a aparut mai tarziu, transpusa intr-otragedie de catre William Shakespeare in trei ani (1603-1604).

    Cel mai cunoscut poet european din Evul Mediu este Dante Alighieri(1265-1321), politicianitalian i filosof. A scris Viata noua, creatie in versuri si in proza inspirata de iubirea pe care i -o purta lui Beatrice, tratate filosofice, politice si literare, cum ar fi Ospatul, Monarhia, insauna dintre cele mai reprezentative opere, atat pentru literatura medievala, cat si pentru cea antica,este Divina comedie, o capodopera in trei parti, asa cum poetul le-a parcurs: Infernul,Purgatoriul si Paradisul. Tot din Europa, de aceasta data, din Anglia, primul poet a fostCaedmon (657-680), calugar. El a scris The Dream of the Holy Rood Visul Crucii Sfinte.Ideea mortii a generat creatii spirituale, tragice, pe cand dorinta de a afla trecutul a dus la

    rascolirea lui, si cand nu s-au gasit destule urme, imaginatia a inlocuit evenimentele istorice.Alegoria a dominat Evul Mediu in literatura, prin tema iubirii, a fricii continue fata de Dumnezeusi de lumea cealalta, a dorintei de mantuire, stari exprimate oarecum absurd, in dezacord curealitatea. Miracolele, cautarea frenetica a unor raspunsuri vizavi de misterele lumii, presupuseleapocalipse nu au fost decat unele dintre subiectele asupra carora, marii invatati s-au oprit cuprecadere.

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    22/106

    22

    Page

    foto: en.wikipedia.org

    Literatura medievala este inteleasa ca o uniune a cel putin dou domenii: crestinism si eroism.Per ansamblu, cuprinde poemele eroice din mediile nobiliare, carora li se si adresau, precumCantecul lui Roland (Franta), Cantecul Nibelungilor (Germania), sau Cantecul despreoastea lui Igor (Rusia). In aceste poeme eroice, virtutile militare sunt puse in prim plan, tinandu -se cont si de eticheta comportamentala. Cavalerii isi iubeau curtea, aparau oamenii saraci sivaduvele. In ceea ce priveste crestinismul, iubirea dumnezeiasca era primordiala, cele maivaloroase lucrari de acest gen fiind scrise de teologul i filosoful Augustin (354-430). In acestsens, trebuie sa-l mentionam si pe binecunoscutul Martin Luther (1483-1546). Doctor inteologie, a scris manifeste religioase, de natura protestantista, precum Cele 95 de teze sauLuteranism.

    Alte opere fundamentale ale literaturii medievale ar fi cele doua cicluri, al Cavalerilo r MeseiRotunde sau al lui Tristan i Isolda. Una dintre cele mai controversate legende este insa,Povestea Graalului.

    Tema iubirii, in literatura medievala, este o tema frusta, expusa aproape intr-un stil jurnalistic,fara implicatii, uneori in paragrafe incalcite, ce nu-i permit cititorului sa parcurga usor subiectul.Totodata, sacrul medieval ocupa mare parte din operele teologilor, acestia alegand sa-si inchinetoate viata unor astfel de lucrari. Se mai poate spune ca scriitorii din Evul Mediu au pus accentpe adevarurile supreme, desprinse dintr-o alta lume, scrise intr-un ton sententios, damnand

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    23/106

    23

    Page

    pacatosii si pe cei care nu le impartaseau credinta. De fapt, aceasta este o alta trasatura, aceea ajudecarii oamenilor care nu erau de acord cu parerile lor. Martin Luther este un exemplu relevantin acest caz, el dorindu-si reformarea Bisericii Catolice, prin intermediul lucrarilor scrise. Seincerca, de asemenea, transmiterea unor mesaje din lumea de dincolo, majoritatea lor fiindinchipuita.

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    24/106

    24

    Page

  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    25/106

    25

    Page

    foto: tiparituriromanesti.wordpress.com

    Avand in vedere ca despre perioada Evului Mediu (ce a tinut din anul 476, adica de la cadereaImperiului Roman de Apus, pana in secolul XII) se crede ca s-a prelungit cu cateva secole inEstul Europei, putem vorbi si despre literatura medievala romana, dar fara prea multe exemple.In pofida acestui fapt, cel mai vechi document scris in limba romana este epistola din anul 1521,apartinandu-i lui Neacsu de la Campulung. Acest document era, de fapt, o scrisoare trimisa luiBenkner. Trebuie remarcate si incercarile Diaconului Serban de a traduce Biblia (1688) pentruprima data, dar si contributia tatalui sau, Diaconul Coresi, din Targoviste, care a tiparit primelecarti in limba romana. Majoritatea scriitorilor din Evul Mediu a fost cronicari, precum IonNeculce, Grigore Ureche, Miron Costin. De pilda, Grigore Ureche (cca. 1590-164) a scrisLetopisetul Tarii Moldove, cronica scrisa cu scopul conservarii evenimentelor istorice. Alteopere reprezentative au fost scrise de Varlaam Motoc, mitropolitul Moldovei, fiind considerat decriticul Nicolae Manolescu primul nostru povestitor.

    Desi toate creatiile ce cuprind literatura medievala se afla in contrast cu parerile noastrereferitoare la ceea ce, de fapt, arta literara reprezinta, trebuie sa admitem ca lucrarile din Evul

    Mediu au influentat exact operele pe care, astazi, le consideram a fi marile creatii literare.

    Pagin din incunabulul "Cronica saxonilor" (Cronecken der Sassen), aprut n 1492, descriind o

    scen de lupt.

    Epicul medieval[modificare |modificare surs]

    Evul Mediu a fost n primul rnd o perioad de rzboaie i cuceriri. Reflectnd evenimenteleepocii, literatura a dezvoltat cu precdere genulepic.

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=18http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=18http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=18http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=18http://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Battle_Scene_p00129.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Epichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=18http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=18
  • 8/10/2019 ISTORIA LITERATURII

    26/106

    26

    Page

    Poemele eroice[modificare |modificare surs]

    Avem de-a face cu poeme epice ample, care slvesc vitejia unor eroi i care mbinelementeleistorice cu cele delegend:

    "Cntecul Nibelungilor"relateaz faptele eroice ale luiSiegfried i apoi rzbunarea vduvei

    sale,Kriemhilda; "Cntecul lui Roland" evoc luptele duse de francii condui deCarol cel

    Marempotrivasarazinilor i moartea cavaleruluiRoland; "Cntecul Cidului" red luptele dintre spanioli i mauri n special vitejia luiDon Rodrigo

    Daz de Vivar; "Cntecul oastei lui Igor" red faptele de vitejie ale cneazului Igor Sviatoslavich n lupta

    cupoloveii; "Beowulf" descrie faptele eroice ale lui viteazului cu acelai nume n luptele cu montrii.

    Acest poem epic a devenit ulterior surs de inspiraie pentru romanulfantasy "Stpnulinelelor".

    Romanele cavalereti[modificare |modificare surs]Articol principal:Roman cavaleresc.

    Avem romane de inspiraie antic:Romanul TroieiiRomanul lui Alexandru cel Mare. n cadrulcicluluibreton, avem: romanele referitoare la Sfntul Graal(printre carePercevalsauPovesteaGraaluluideChrtien de Troyes), scrierile referitoare la Regele Arthur iCavalerii MeseiRotunde, "Tristan i Isolda",Lancelot(al lui Chrtien de Troyes), romanulParzivalalluiWolfram von Eschenbach.

    Dup apariia tiparului, romanul cavaleresc cunoate o deosebit rspndire i un mare succes lapublic. Ecouri ale acestei specii le ntlnim la "Infernul" luiDante (unde n episodul Francescida Rimini este amintit cavalerul Lancelot) sau la "Don Quijote" deCervantes (care satirizeaz

    exagerrile).Romanul cavaleresc, 1100-1500[modificare |modificare surs]

    Cuvntul romance(cntecul epic) pare s fi devenit eticheta romanului de dragoste datoritlimbii romanice, romance, n care erau scrise (compuse) operele de nceput ale acestui gen(secolele al XI- lea i al XII-lea). Genurile cele mai n vog s-au dezvoltat n sudul Franei lasfritul secolului al XII.lea i s-au rspndit la est i la nord prin intermediul traducerilor i alinterpretrilor naionale individuale. Subiecte precum cavalerismul arturian cltoriser deja ladata aceea n direcia opus, ajungnd n sudul Franei din Britania i Britania Fancez. Drepturmare, este foarte dificil de determinat ct de mult le datoreaz poemul eroic modelelor anticegreceti i ct unor astfel de poeme epice n versuri din folclorul nordic cum ar

    fiBeowulfi Cntecul Nibelungilor.Subiectul standard al cntecelor epice timpurii era o serie de aventuri. Urmnd un subiect-cadrula fel de vechi ca i Heliodor i att de durabil nct mai triete nc n filmele hollywoodiene,un erou obinuia s treac printr-o serie de aventuri nainte de s-i ntlni iubita. Urma apoi odesprire, cu o a doua serie de aventuri care ducea la reunirea final. Variantele au meninutgenul viu. Aventuri neateptate i neobinuite surprindeau audiena n cntece epice precum Sir

    http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=19http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=19http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=19http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=19http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Legend%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Legend%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Legend%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2ntecul_Nibelungilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2ntecul_Nibelungilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Siegfriedhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kriemhilda&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2ntecul_lui_Rolandhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sarazinihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rolandhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2ntecul_Cidului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2ntecul_Cidului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Le_Cidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Le_Cidhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2ntecul_oastei_lui_Igor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2ntecul_oastei_lui_Igor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Igor_Sviatoslavich&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polove%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polove%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Polove%C8%9Bi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Beowulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fantasyhttp://ro.wikipedia.org/wiki/St%C4%83p%C3%A2nul_inelelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/St%C4%83p%C3%A2nul_inelelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/St%C4%83p%C3%A2nul_inelelorhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&veaction=edit&vesection=20http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=20http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=20http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoria_literaturii&action=edit&section=20http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Roman_cavaleresc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_breton%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Chr%C3%A9tien_de_Troyeshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cavalerii_Mesei_Rotundehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cavalerii_Mesei_Rotundehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tristan_%C8%99i_Isoldahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tristan_%C8%99