47011205-ideea-europeana

8/3/2019 47011205-Ideea-europeana

1/37

1

IDEEA EUROPEANA subiect examen sem I 2010-2011.pt Master rel.politice

(Pt. Disciplina ISTORIA DIPLOMAIEI MODERNE, Prof. Univ. Dr. ADRIAN POP)Sursa: http://uniuneaeuropeana.ilive.ro/istoriageneral.html

Unitatea european este un concept obsesiv utilizat n prezent n mass-media, mediuuniversitar, politic romnesc i european n general. Ideea de unitate european nu este

ns ceva nou, o creaie a noii gndiri europene, ci are rdcini adnci la nivelul istoriecontinentului.La nceputuri ea a fost abordat din perspectiva gsirii unei soluii pentru evitarea

conflictelor dintre statele batrnului continent i prin consecin pentru o via mai bun apopulaiei. Platon a fost primul gnditor care a sustinut ideea pcii prin organizarea deconfederatii. n acea vreme, confederatia cetatilor grecesti dispunea de institutii religioasesi politice comune, forumul de solutionare a diferendelor dintre cetati constituindu-Consiliul amfictionilor. n epoca romana, datorita prevalentei pornirilor razboinice, decucerire, a fost parasita ideea de arbitraj, romanii neconcepnd ideea solutionarii n altmod dect prin razboi a diferendelor dintre ei si popoarele considerate barbare. Paxromana aspiratia Romei avea n vedere unificarea ntregii Europe, dar sub dominatiaromana. Aparitia unor fisuri din ce n ce mai accentuate duce la nlocuirea acestei unificarla nivel politic cu cea la nivel spiritual unitatea lumii crestine bazata pe ideeauniversalismului crestin. Numerosi apologeti ai crestinismului au subliniat unitatea crestinadivina si pamnteana. Totusi, marea schisma din 1054 va determina si ruperea acesteunitati, va accentua rivalitatile politice, Biserica crestina neputnd, cu unele exceptii, sadevina o adevarata putere temporara, desi prin forta sa spirituala si revendica aspiratiteocratice. Realizata pentru o scurta perioada sub Imperiul carolingian, unitatea politica aunei mari parti a Europei se va destrama odata cu Pacea de la Verdun din 843 - care aavut ca rezultat mpartirea Imperiului Franc.n plan teoretic, apar numeroase proiecte de organizare a pacii. Pierre Dubois a scris De

recuperatione Terra Sanctae n care cerea o reforma a Bisericii, un nvatamnt laic spropunea organizarea unei federatii europene cu un organism central, un conciliu formatdin oameni ntelepti, priceputi, credinciosi si bogati pentru a fi feriti de corupere. n 1464,George Podebrady, regele Boemiei, elaboreaza un proiect de uniune a statelor europene,

n scopul stavilirii pericolului otoman si l propune contemporanului sau Ludovic al XI-lean 1589, Albericus Gentilis propune si el un proiect de organizare a statelor pe baze

juridice, iar n 1652 Hugo Grotius preconizeaza o asociatie internationala a principiilocrestini. Marele poet italian Dante Aligheri, n De monarchia, lucrare din anul 1303preconiza o solutie de tip federalist a Europei, o pace universala prin subordonareamonarhilor europeni unui conducator suprem, unei unice si legitime autoritati. Sully, fostuministru al lui Henric al IV-lea, i atribuie monarhului pe care l-a slujit idei care i apartin.Sub titlul Marele Proiect al lui Henric al IV-lea, el si dezvolta conceptia sa despre oEuropa remodelata n cincisprezece state, sub umbrela unui consiliu comun, Consiliufoarte crestin. Emeric Cruce, contemporan cu Ludovic al XIII-lea, publica, n 1623

Nouveau Cyne, lucrare n care preconizeaza organizarea pacii internationale prinarbitraj, o adunare permanenta ar avea n acest scop sediul la Venetia si ar permitedeopotriva mentinerea pacii si dezvoltarea schimburilor economice.William Penn, legislatorul viitoarei Pennsylvania propune n al sau Eseu pentru paceaactuala si viitoare a Europei, o schema cu o nfatisare n chip particular modernareprezentantii europeni ar fi reuniti ntr-o Dieta; deciziile ar fi luate cu o majoritate de trepatrimi incontestabila atingere a suveranitatilor si, mai ales, ele ar putea fi efectivsanctionate, Dieta fiind dotata cu o forta armataLa nceputul secolului al XVIII-lea, Abatele de Saint-Pierre si leaga numele de faimosuProiectul pentru a face pacea permanenta n Europa (1713), n care schiteaza imagineaunui Senat european care ar avea competente legislative si judiciare. n al sau Plan aunei paci universale si eterne, redactat n 1789, dar publicat abia n 1839, Jeremy
http://uniuneaeuropeana.ilive.ro/istoriageneral.htmlhttp://uniuneaeuropeana.ilive.ro/istoriageneral.html


2/37

2

Bentham introduce o idee noua, care va fi confirmata adesea n epoca contemporana, ceaa presiunii opiniei publice internationale. Bentham sugereaza, de fapt, crearea unei Dietecare s-ar limita sa ofere avize si sa emita opinii n probleme de interes comunpresupunndu-se ca opinia publica internationala ar fi suficienta pentru a nscrie acesteavize n realitate.Voltaire concepea unitatea continentului ca fiind realizabila de catre Frederic al II-learegele Prusiei. J. J. Rousseau vedea o republica europeana numai daca monarhii si vorabandona natura lor lacoma si belicoasa iar popoarele se vor emancipa si ca urmare vordeveni mai ntelepte. Unul din pionerii dreptului international, Emmerich Vattel scria caEuropa constituie un sistem politic, un corp format printr-o multitudine de relatii si interesesi ca toate acestea fac din statele continentului un fel de republica ale carei membre, cutoate ca sunt independente, sunt unite prin intermediul interesului comun pentru amentine ordinea si libertatea. Contele de Saint-Simon a expus n Despre reorganizareasocietatii europene sau despre necesitatea si mijloacele de a reuni popoarele Europei ntr-un singur corp politic, pastrnd fiecaruia independenta sa nationala utilitatea pe care aravea-o instituirea unui parlament european.Perioada de convulsii care a urmat Revolutiei franceze a dus la aparitia mai multor

proiecte de integrare europeana, unele ramase la stadiu ideatic, altele ajungnd la nisterealizari efemere. n legatura cu cele din urma se poate cita situatia Imperiulunapolonean. Astfel, n momentul sau maxim, Napoleon I era mparat al Frantei, n granitelefostei Galii romane avnd alipite si Olanda, Belgia, Piemont, Provinciile Ilirice, parti dinregatul Prusiei, rege al Italiei, protector al Confederatiei Elvetiene si al ConfederatieRhinului, al Marelui Ducat al Varsoviei, pe tronul Regatului Spaniol se afla unul din fratisai, aceeasi situatie fiind si n cazul Westfaliei, iar n Reagatul Neapolelui se afla pe tronunul din maresalii sai, caz asemanator si cu Regatul Suediei. Iata cum vedea Napoleonsituatia Europei daca nu ar fi intervenit dezastrul din campania din Rusia: Pacea de laMoscova desavrsea si ncheia expeditiile mele razboinice. Pentru marea cauza erasfrsitul hazardului si nceputul securitatii. Un orizont nou, lucrari noi, urmau sa sedesfasoare, pentru bunastarea si prosperitatea tuturor. Sistemul european era ntemeiat;trebuia doar sa fie organizat. Satisfacut n privinta acestor mari probleme, linistit din toate

partile, as fi avut si eu un congres si o sfnta alianta. Sunt idei care mi-au fost furate. naceasta reuniune a tuturor suveranilor, am fi tratat n familie despre interesele noastre sam fi avut o alta greutate n fata popoarelor.. El ar fi pus n aplicare si urmatoarele lanivelul ntregului continent european: un cod european, o curte de casatie europeana caresa ndrepte greselile pentru toti, aceeasi moneda sub nfatisari diferite, aceleasi greutatiaceleasi legi. Spunea el: n acest fel, n curnd Europa ar fi format cu adevarat un singurpopor si fiecare, oriunde ar fi calatorit, s-ar fi gasit tot timpul n patria comuna .

Secolul XIX este, prin excelenta, secolul unor propuneri federaliste. La Congresulupacifist de la Paris din 1849, Victor Hugo rosteste celebrele cuvinte: Va veni ziua cndarmele vor cadea din mini si bombele tunurilor vor fi nlocuite cu cuvntul si cu dreptul devot universal al popoarelor ... va veni o zi cnd tunurile nu se vor mai vedea dect prin

muzee, si lumea se va mira ca au fost vreodata cu putinta. Si va veni ziua cnd vom vedeadoua grupari uriase: Statele Unite ale Europei si Statele Unite ale Americii dndu-si mnaprieteneasca peste ocean .... n 1878, juristul elvetian Johann Kaspar Bluntshchlavanseaza ideea unei confederatii a statelor europene, condusa de un consiliu federacuprinznd delegati ai tuturor statelor europene si un Senat, nsumnd delegatiparlamentare din partea tuturor statelor membre ale confederatiei. Alt Proiect pentrupace eterna este cel al lui Immanuel Kant din 1875, a carui influenta asupra presedinteluWoodrow Wilson va fi considerabila. Preconiznd stabilirea unei Societati a Natiunilor pebaza unui Stat de Drept international, Kant schiteaza o veritabila teorie pacifista sinternationalista. El ncearca, pentru prima data, studierea stiintifica a cauzelor razboiului,propunnd cerinta conformitatii constitutionale a statelor membre, el leaga pentru primaoara democratia si internationalismul.


3/37

3

Imediat dupa primul razboi mondial problema organizarii Europei n calitate de continentde regiune a lumii, ncepe sa fie limpede perceputa. n acest context apar doua conceptiiprivind constructia Europei: o simpla cooperare care sa menajeze suveranitatile stataleexistente sau o depasire a suveranitatilor printr-un proces de unificare, de integrare aEuropei. Contele Coudenhove-Kalergi, publica la Viena, n 1922, manifestul Paneuropa ncare arata: Problema Europei se reduce la doua cuvinte: unificare sau prabusire . n1926, el reuneste la Viena congresul constitutiv al Uniunii Paneuropene, la care iau parte2000 de persoane. Initiativa cea mai spectaculoasa a epocii a fost cea luata de AristideBriand n cadrul Societati Natiunilor, cnd, la 7 septembrie 1929, a propus Adunarigenerale a Societatii Natiunilor sa creeze, ntre statele europene, o legatura federala, darfara sa se aduca atingere suveranitatii acestor state, propunere n urma careia AristideBriand a primit sarcina sa prezinte un memorandum asupra organizarii unui regim deuniune federala europeana. Raspunsurile guvernelor la acest document prezentat la 1mai 1930 au fost prudente, iar in unele cazuri chiar negative. Spre sfrsitul celui de-adoilea razboi mondial, n Europa ocupata, numeroase miscari de rezistenta s-au pronuntat

n favoarea unei viitoare unitati europene. Odata recstigata pacea, Winston Churchilrevine asupra aceleiasi teme cu prilejul unei conferinte la Universitatea din Zrich, pe 19septembrie 1946, unde propunea constituirea unor State Unite ale Europei, spunndprintre altele: Noi trebuie sa cream ceva de genul Statelor Unite ale Europei. Primul paseste formarea unui Consiliu al Europei. Daca la nceput nu toate statele Europei vor saintre n Uniune, trebuie ca noi sa lucram pentru a alatura si uni acele state care o doresc so vor. n 1948, sub egida Comitetului pentru Coordonarea International a Miscrilorprivind Unificrii Europei se reuneste, la Haga (Olanda), Congresul European. Este prezidatde Winston Churchill si particip 800 de delegati. Participantii recomand crearea uneiAdunri Europene Deliberative si a unui Consiliu Special European, care s aib n atributipregtirea integrrii economice a trilor europene. Delegatii cer si adoptarea CarteDrepturilor Omului si a unei Curti de Justitie care s asigure aplicarea Crtii.

***

Ideea europeana si Consiliul EuropeiConceptul geografic de Europa cuprinde, n mod conventional spatiul de la Atlantic la M

Urali. Conceptul istoric de Europa include spatiul istoric al evolutiei societatii umane ce acreat actuala civilizatie europeana si e legat de Conceptul cultural de Europa, caredefineste o cultura europeana a unitatii n diversitate, avnd ca fundamente comunemostenirea istorica a culturii grecesti, a civilizatiei romane, a spiritualitatii crestine, aparlamentarismului modern, a stiintei si tehnicii moderne, dupa cum arata si filosofuAndrei Marga. n sfrsit, conceptul institutional al Europei cuprinde binecunoscutelestructuri europene: UNIUNEA EUROPEAN(UE). Este a 22222s1819w 351;adar usor de


4/37

4

observat ca Romnia apartine Europei geografice, istorice si culturale - si nimeni nucontesta acest lucru. Nu apartine nsa Uniunii Europene si civilizatiei capitalisteoccidentale.Ideea europeana nu este o inventie a epocii noastre.Dezbaterea intelectuala asupra ideide Europa are o istorie de 28 de secole, de la Hesiod pna n zilele noastre. Aceastadezbatere a relevat multitudinea de sensuri atribuite conceptului de Europa: Europageografica, Europa ca civilizatie, Europa unitatii politice sub diferite forme1[1]. Constructiaunei Europe unite s-a ncercat fie n jurul ideii crestine, sub forma de RespublicaChristiana, fie prin forta armelor sub forma imperiilor lui Carol cel Mare, Napoleon sHitler, fie sub forma unitatii n diversitate prin recunoasterea de catre statele suverane aunui drept public european, al tratatelor, care sa asigure echilibrul european, fie caEuropa unita prin consimtamntul reciproc.Europa unita prin consimtamntul reciproc a fost gndita de-a lungul secolelor, n diferitevariante, de personalitati ilustre, precursorii UE: Dante, regele Podiebrand al BoemieiHenric IV, abatele de Saint-Pierre, Napoleon I si Napoleon III, Giuseppe Mazzini, VictorHugo, Paul Valery, Kossuth Ortega y Gasset, R. Coudenhove-Kalergi, Aristide Briand, screatorii integrarii europene Jean Monnet si Robert Schuman, Charles de Gaulle, JacquesDelors, Altiero Spinelli, Helmuth Kohl. O anumita conceptie de Europa unita princonsimtamntul reciproc devine azi o realitate vie prin integrarea europeana postbelica,ce raspunde unor necesitati concrete ale lumii contemporane2[2].O transpunere n realitate a unei alte conceptii de Europa unita prin consimtamntureciproc s-a ncercat nsa mai nti n perioada interbelica, prin Proiectul Briand de UniuneEuropeana. Personalitate politica de anvergura, premierul francez Aristide Briand aacceptat presedintia de onoare a miscarii paneuropene conduse de contele austriacRichard Coudenhove-Kalergi si a ridicat ideea paneuropeana la rang de politica de statProiectul Briand de Uniune Europeana reprezinta momentul n care, pentru prima data nistorie, ideea de Europa unita prin consimtamntul reciproc a fost promovata, din sferautopiilor intelectuale, n sfera politicii guvernamentale si a relatiilor internationale. Pentruprima data n istorie, guvernul unei mai mari puteri a promovat aceasta idee n mod oficiape scena internationala, cernd tuturor statelor europene sa se pronunte solemn asupra

sa si sa construiasca mpreuna o Uniune Europeana. Prin aceasta, Proiectul Briand adeclansat cea mai ampla dezbatere de pna atunci a ideii de Europa unita n toate tarileEuropei, la nivelul guvernelor si parlamentelor, al partidelor politice si presei, al elitelorpolitice si intelectuale, al societatii n ansamblul ei3[3]. Invitata sa devina membru fondatoral Uniunii Europene n anul 1930, Romnia si-a asumat solemn aceasta optiune si aactionat efectiv pentru realizarea sa4[4].Planul Briand a fost lansat mai nti la Adunarea Societatii Natiunilor din septembrie 1929La 17 mai 1930, Franta a remis oficial celorlalte 26 de state europene membre ale LigiNatiunilor, Memorandumul guvernului francez asupra organizarii unui regim de uniunefederala europeana (redactat n fapt de catre Alexis Lger la 1 mai 1930), care dezvoltaideile Proiectului Briand. Conceptele de Uniune Europeana, Comunitate Europeana,Piata Comuna, libera circulatie a persoanelor, marfurilor, serviciilor si capitalurilor

uniune politica, uniune economica, problema prioritatii politicului sau economicului -toate au fost lansate de Proiectul Briand n 1930 si au fost preluate n limbajul comunitarpostbelic, acoperind astazi realitati institutionale. Briand concepea Uniunea FederalaEuropeana ca o organizatie de cooperare politica si economica paneuropeana

1

2

3

4


5/37

5

Consideram ca institutiile Uniunii Federale Europene aveau caracter interguvernamenta(nu supranational), erau specifice pentru o uniune de state sau o confederatie de state (nupentru o federatie sau un stat federal) si copiau ntocmai institutiile Ligii Natiunilor. Celetrei institutii ale Uniunii Federale Europene erau: Conferinta europeana (analoagaAdunarii Generale a Ligii Natiunilor), Comitetul european (analog Consiliului LigiNatiunilor) si Secretariatul (analog Secretariatului Ligii Natiunilor). Capitala UniuniFederale Europene si sediul tuturor institutiilor sale trebuia sa fie la Geneva, ca si sediulLigii Natiunilor. Subliniem ca Briand proiecta o Uniune Europeana de tip confederativ, cucaracter interguvernamental, nu supranational.Guvernul Romniei s-a pronuntat oficial pentru o Uniune Europeana prioritar economicabazata pe suveranitatea, egalitatea si integritatea statelor nationale. Mai mult, guvernuManiu a promovat o strategie proprie de integrare paneuropeana, dinspre Europa central-sud-estica spre cea occidentala. Comparativ, integrarea europeana postbelica va ncepe nEuropa occidentala. nsa n 1930, Romnia a actionat pentru o ntelegere regionalacentral-sud-est-europeana care sa se extinda la nivel paneuropean. Acesta a fost scopuconferintelor de la Bucuresti, Sinaia si Varsovia, din vara anului 1930, care au structuratBlocul Statelor Agrare. Reprezentantul autorizat al acestui Bloc a fost ministrul VirgiMadgearu, care a fost mandatat de cele opt state ale regiunii sa le sustina interesele nprocesul de proiectare si edificare a Uniunii Europene. Madgearu si-a ndeplinit acestmandat n cadrul dezbaterilor Ligii Natiunilor din septembrie 1930.Tot atunci, Titulescu a fost ales presedinte al Adunarii Societatii Natiunilor, care a dezbatutPlanul Briand de Uniune Europeana. Alegerea sa tocmai n acest moment nu a fost

ntmplatoare, deoarece Titulescu era cunoscut ca un militant activ pentru ideea deUniune Europeana. El a a pledat n favoarea Planului Briand la Universitatea Cambridge,unde a spus ca nu de revizuirea frontierelor are nevoie omenirea, ci de spiritualizareafrontierelor existente. Remarcam ca spiritualizarea frontierelor este azi o realitate nSpatiul Schengen.Ministrul de externe G.G. Mironescu a contribuit decisiv la formularea unei politicfavorabile a Micii ntelegeri fata de proiectul paneuropenist francez. Mironescu a condusdiplomatia romneasca n sustinerea activa a Planului Briand si n promovarea strategie

graduale de constructie paneuropeana. El a exprimat aceasta pozitie a tarii si n fataAdunarii Ligii Natiunilor, n sesiunile din septembrie 1929 si septembrie 1930. El esteautorul raspunsului pozitiv al Romniei la Memorandumul Briand.Pentru contributia activa a Romniei la opera de ntemeiere a Uniunii Europene s-aupronuntat n 1929-1931 att cei doi prim-ministri, Maniu si Mironescu, ct si toti ministriguvernului PN, dintre care i mentionam pe Mihalache, Madgearu, Gafencu, Manoilescu,Condeescu, Halippa, Costachescu, Popovici.Programul paneuropenist al guvernului a fost inclus de doua ori n mesajul tronului, fiindaprobat de ambele camere ale Parlamentului (dominat de PN). n noiembrie 1930, nmesajul tronului catre Corpurile Legiuitoare, regele Carol II, avndu-l alaturi pe printumostenitor Mihai, a exprimat optiunea Romniei pentru Uniunea Europeana. Raspunzndla mesajul tronului, Parlamentul tarii a votat doua motiuni de sustinere pentru crearea

nentrziata a Uniunii Europene.n anii 1930-1932, Romnia a fost membru activ al Comisiei de Studiu pentru UniuneaEuropeana, n cadrul careia a sustinut energic tentativa de constructie economicaeuropeana. Titulescu a propus solutii economice concrete n interesul tarilor agrare dinEuropa Centrala si de Sud-Est, pentru depasirea crizei de supraproductie. Comisia aadoptat aceste solutii si a reusit ncheierea unei conventii privind instituirea SocietatiiInternationale de Credit Agricol Ipotecar. Rezolutiile Comisiei nu s-au aplicat din lipsa devointa politica a marilor puteri.La nivelul elitei politice si intelectuale a Romniei interbelice s-a realizat un consens deprincipiu privind aderarea la ideea de Uniune Europeana. n favoarea unei integrarpaneuropene prioritar politice s-a exprimat principalul partid de opozitie, PNL, prin vocilelui I.G. Duca, C. Argetoianu, Mircea Djuvara, Vespasian Pella. Partidul Social-Democrat si-a


6/37

6

asumat programatic ideea de Uniune Europeana n 1927. n 1930, presedintele PSD C.-Titel Petrescu a reiterat nazuinta social-democratilor romni si europeni de fondare a UEAceasta nazuinta devenise obiectiv programatic al Internationalei Socialiste nca din 1926Partidul Maghiar din Romnia, reprezentat de Ugron Istvn si Jakabffy Elemr dorea oUniune Europeana n care sa se garanteze drepturile minoritatilor. n ParlamentuRomniei, ideea paneuropeana a fost promovata pentru prima data n iulie 1926, desenatorul averescan de Trgu-Mures, Octavian Taslauanu. Nicolae Iorga era presedinteleUniunii Paneuropene Romnesti.Din rndurile clerului ortodox, Nichifor Crainic si Ioan Lupas s-au pronuntat pentru Europaunita crestina, n favoarea careia au adus argumente biblice.Un catalizator al dezbaterii temei a fost Institutul Social Romn, influenta institutieculturala apropiata cercurilor guvernamentale si monarhiei. Institutul s-a angajat ntr-unprogram menit sa aduca o contributie romneasca la proiectarea si realizarea UniuniiEuropene si a organizat importante conferinte pe aceasta tema, antrennd reprezentantde seama ai elitelor politice si culturale. Remarcam rolul presedintelui Institutuluiacademicianul Dimitrie Gusti, care a demonstrat c formarea Europei unite este onecesitate sociologica obiectiva.Atitudini proeuropene s-au exprimat n toata presa romneasca: n ziarele centraleUniversul, Adevarul, Curentul, Cuvntul, Dreptatea, Argus, Viitorul, NeamuRomnesc, Socialismul, ndreptarea, n publicatiile clujene Patria si ara Noastra,

n prestigioasele reviste culturale Convorbiri literare, Viata romneasca, Gndireadar si n manualele de istorie interbelice. Manualele erau elaborate de istorici prestigiosi,iar profesorii interbelici puteau sa le vorbeasca elevilor despre Planul Briand.Presa era capabila si sa influenteze opinia publica romneasca n crearea unui sentimentproeuropean de masa, n masura n care aproape toate ziarele sustineau Planul Briand.Consideram ca influentele gazete Adevarul, , Cuvntul, Argus, Dreptatea, Patriadevenisera adevarate tribune ale ideii de Uniune Europeana, n favoarea careia faceau opropaganda ferventa. Toate marile ziare independente scriau aproape zilnic n 1930despre Uniunea Europeana familiarizndu-si cititorii cu demersurile ntreprinse pentruorganizarea acesteia. Ziarul Universul abunda n informatii, dar exprima cteva atitudin

rezervate, din perspectiva suveranitatii nationale.. Sustinnd politica lui Carol II, ziaruCuvntul al lui Nae Ionescu, a pledat cu insistenta pentru Planul Briand n 1930. Dar n1932, Nae Ionescu se va pronunta categoric mpotriva oricarei idei de UE, afirmnd caEuropa nu exista.Esecul Planului Briand, Al Doilea Razboi Mondial, si instaurarea regimului totalitar comunistau deturnat radical preocuparile oamenilor si au sters Planul Briand din memoria colectivaDar cercetarea surselor releva o ampla receptare a ideii Uniunii Europene n societatearomneasca interbelica si un covrsitor curent de opinie n favoarea sa. Aceasta tema amdezvoltat-o n teza mea de doctorat, demonstrnd ca romnii au o traditie istoricaproeuropeana5[5].Asadar, fortele profunde ale Romniei (partidele, presa, opinia publica) au sustinutpolitica proeuropeana a guvernului tarii. Romnia si romnii si-au asumat ideea de Uniune

Europeana n 1930. Evident, ei nu au fost nici primii, nici singurii adepti a ideii, deci nueste vorba de protocronism. Romnii si au locul lor n istoria ideii de Europa Unita si ngaleria precursorilor integrarii europene.Planul Briand a esuat, fiind prea naintat pentru acea vreme, iar omenirea a cunoscutatrocitatile celui de-Al Doilea Razboi Mondial.n conditiile Razboiului Rece, Winston Churchill n 1946 a tinut celebrul sau discurs de laZurich n care chema la crearea Statelor Unite ale Europei (n completarea discursului dela Fulton n care a lansat razboiul rece si conceptul de Cortina de Fier). Concomitent s-au

5***


7/37

7

dezvoltat o serie de miscari proeuropene dupa o tipologie ideologica: crestin-democrata(incluzndu-i pe parintii Europei Robert Schuman, Konrad Adenauer, Jean Monnet, Alcidede Gasperi, P.H. Spaak), social-democrata, conservatoare (Churchill), liberala. Au participatsi romni emigrati precum G. Cioranescu, Gr. Gafencu. Militantii pro-europeni s-au ntrunit

n Congresul de la Haga(1948). Un an mai trziu (1949) s-a creat Consiliul Europei.Consiliul Europei este un organism interguvernamental, nu supranational, avnd madegraba o forta morala, fiind departe de a fi un bloc politico-militar ca NATO saueconomico-politic ca UE. Consiliul Europei se ocupa cu promovarea drepturilor omului si ademocratiei n Europa. Sub egida sa s-au ncheiat conventii importante - ConventiaEuropeana a Drepturilor Omului, Conventia privind Drepturile Minoritatilor, s-a adoptatfaimoasa Recomandare 1201, s-au garantat drepturile homosexualilor. Fireste ca laConsiliul Europei a putut adera si Romnia n 1993, respectnd drepturile omului si valoriledemocratiei. Dar aceasta este departe de a fi totul: Consiliul Europei nu nseamna ncaintegrare europeana, desi mpartasirea valorilor sale este absolut indispensabila integrarieuropene propriu-zise. Consiliul Europei are sediul la Strasbourg si are ca institutii Consiliude Ministri, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, Secretariatul, Curtea Europeanaa Drepturilor Omului de pe lnga Consiliul Europei, Comisia Europeana a DrepturilorOmului etc. Romnia are deputati n Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei laStrasbourg. Curtea Europeana a Drepturilor Omului de pe lnga Consiliul Europei judecaprocese privind casele nationalizate din Romnia.

Ideea unitii europene- Prof.univ. dr. Augustin Fuerea:

Analizat din perspectiva apariiei, n timp, a ideii de unitate n spaiul european,este imposibil s nu observm faptul c aceasta este plasat n mod diferit de ctre juristieconomisti, filosofi, sociologi, psihologi si, nu n ultimul rnd, de ctre istorici, istorici carenici ei nu sunt unanimi cu privire la originile unei astfel de idei, respectiv a unui astfel dedemers.Fiind vorba despre dimensiunea istoric a Uniunii Europene, nu-i putem ignora chiar peistoricii care vorbesc despre ideea de unitate la nivel european nc din Antichitate, oridentific unele evenimente care au avut loc n acest spaiu cu nceputurile unei astfel deuniti sau o deplaseaz ctre prima jumtate a secolului XX1.


8/37

8

Uniunea European este forma actual a construciei comunitare, care a nceput nanul 1952. Istoria demonstreaz c a fost nevoie s treac un secol pentru ca discursul2

premonitoriu si profetic, rostit de Victor Hugo n anul 1849, s se transforme din utopie nrealitate.

Dac ar trebui s facem trimitere la legitimarea preocuprilor romnilor si aleRomniei n materia

apariiei si evoluiei ideii de unitate european nu am putea face abstracie de prezenamarelui diplomat romn Nicolae Titulescu ntr-un astfel de context, personalitate care, ncalitatea sa de presedinte al Societii Naiunilor, a contribuit major la consolidarea tezeunificrii europene, dar si la ndeprtarea pericolului unui nou conflict mondial.

Astzi, pare greu de crezut, chiar uluitor, faptul c, n urm cu mai bine de 70 deani3, din Romniapornea un apel esperanto pentru realizarea Statelor Unite ale Europei, apel care,asa cum arat autorii lucrrii Organizaii europene si euroatlantice4, princlarviziunea lui depseste frontierele imaginaiei.

1 n acest sens, Stelian Scunas, Aspecte istorice ale civilizaiei europene ca premise ale ideii de unitateeuropean, n Analele Universitii Romno-Germane din Sibiu, nr. 3/2004: Spaiul european, leagn auneiadin marile civilizaii ale lumii, s-a confruntat cu ideea de unitate chiar din perioada antichitii, cnd Roma,princampaniile sale militare, se pare c urmrea un asemenea deziderat. n continuare arat c Europa,prinesamitologic, frumoasa fiic a regelui Agenor (Regele Tirului, n antica Fenicie) a fost si ea obiect de disputcauzat de frumusee. Chiar Zeus, ndrgostit de ea, a rpit-o si a dus-o n Creta (aici, Europa a nscut peMinos,Radamante si Sarpedon), iar chipul ei pictat a nfrumuseat multe din palatele Antichitii. Crestinii sunt cecare,

mai trziu, au delimitat mai precis continentul european, dndu-i acest nume princiar (Cartea Genezei, cf. Sf.Ieronim si Sf. Ambrosie, sec. IV fiii lui Noe primesc n stpnire cte un teritoriu: Sem, fiul cel mare, primesteAsia, al doilea fiu Ham, primeste Africa, iar Iafet, al treilea fiu, primeste Europa).

2 Va veni o zi n care toate naiunile continentului, fr a-si pierde calitatea lor de entiti distincte sglorioasalor individualitate, vor face tot posibilul s se grupeze ntr-o unitate superioar, constituindfraternitatea european.

Va veni o zi n care vor fi alte cmpuri de btaie - cele ale pieelor deschise ideilor. Va veni o zi n carebombele vor fi nlocuite cu voturi.

De ce? Pentru c fiecare dintre cele 10 puncte ale apelului, n zilele noastre, a dobnditori, n cel mai ru caz, tinde s dobndeasc un veritabil caracter real:

Europeni!1. Cu toat opoziia si contra tuturor, avei ncredere n Uniunea European5.


9/37

9

2. Cu ocazia alegerilor naionale, nu votai dect pentru un partid care militeaz nfavoareacrerii unei zone economice unificate6.3. Difuzai pe lng parlamentele naionale europene ideea instituirii unuParlamentcomun7.

4. Cerei constituirea unei armate europene comune8 si introducerea unei monedeunice9.5. Cerei un statut autonom pentru state, regiuni si orase n cadrul Statelor Unite aleEuropei10.6. S se studieze ntr-un spirit european11.7. Respectai celelalte naionaliti12.8. Luptai pentru a elibera economia de povara birocraiei.9. Luptai pentru legi si instituii care permit dezvoltarea social13.10. Cine se bate pentru Uniunea European favorizeaz pacea mondial14.

n acelasi spirit poate fi invocat si romanul Omul de mine, adus, n discuie, n modinspirat, de ctre aceiasi distinsi autori n paginile aceleasi lucrri, roman aprut la EdituraCugetarea, n anul 1942 sub condeiul editorului si scriitorului Petre Georgescu-Delafras15.

n aceast lucrarea, autorul vorbeste despre organizarea Europei ntr-un mare statfederal cu osingur conducere politic si economic, pstrndu-si mai departe specificul lor etnic, vorfolosi pentru comunicare o singur limb internaional si o singur monedeuropean.

Din pcate, aceste mesaje nu au avut ecoul asteptat n Europa, astfel nct, nc odat, continentul a fost devastat de un rzboi nimicitor, avnd consecine nefaste pentrustatele europene. Dup cum cu toii stim, la sfrsitul celui de-al doilea rzboi mondiaeconomia Europei era distrus aproape n ntregime. Pe fondul unei pci fragile, politicienivremii ncearc s prentmpine reizbucnirea rzboiului.

Astfel, n anul 1945, la numai cteva sptmni de la capitularea Germaniei nazistesi nainte de lansarea

bombei de la Hiroshima, reprezentanii a cincizeci de state au semnat, la San Francisco,Carta Naiunilor Unite. Un an mai trziu (1946), la 19 septembrie, Winston Churchill, n,deja, celebrul discurs inut n aula Universitii din Zurich, vorbea despre necesitateaexistenei unor asa numite State Unite ale Europei.n martie 1947, Belgia, Franta, Luxembourg, Olanda si Marea Britanie semneaz, laBruxelles, Tratatul Uniunii Occidentale.

Primvara anului 1947 a fost marcat de Planul american Marshall, creat n scopureconstruirii economiei europene, prin acordarea de ajutor tuturor rilor din regiune.Blocada Berlinului de ctre URSS survenit n primvara anului 1949, a fcut s

creasc si mai mult tensiunea n Europa; drept urmare, la 4 aprilie 1949, principalele riale Europei de Vest mpreun cu Statele Unite ale Americii au pus bazele securitii lorcolective prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). n anul1949, sase ri din estul Europei (Uniunea Sovietic, Bulgaria, Polonia, RomniaCehoslovacia si fosta Germanie Democrata) au semnat acorduri de ajutor economicreciproc (COMECON). Iugoslavia, din cauza faptului c a prsit blocul stalinist, nu adevenit membr COMECON.La 5 mai 1949 se semneaz, la Londra, Statutul Consiliului Europei, iar la 5 ani dup

instalarea pcii pe continentul nostru, reconcilierea ntre fostii inamici era, nc, foarte


10/37

10

departe. n contextul mai sus amintit, Germania a devenit un subiect de rivalitate ntre Estsi Vest. Statele Unite doreau o accelerare a relansrii continentului, dar se auzeau voccare cereau renarmarea Germaniei pentru a face fata pericolului sovietic.

Dificultilor politice li s-au adugat si cele economice: blocaje economice, cererea sediminua, preturile scdeau si productorii erau pe cale de a constitui un Cartel pentru alimita concurena pe pia. Astfel, noua problem, crucial, cu care se confrunta Europa afost aceea de a evita greselile trecutului si de a pune bazele unei pci durabile ntrenaiunile care se aflaser mult vreme n conflict. Soluia, se aprecia n mod just, era caraporturile dintre Frana si Germania s cunoasc un nou nceput, nceput caracterizatprin realizarea unei strnse legturi ntre acestea.

Constituirea Comunitilor Europene

Ceea ce n prezent pare, probabil, a fi fost un lucru evident pentru rezolvareasituaiei,problema se complica si mai mult, n condiiile Rzboiului Rece. Astfel, n dificilumoment alprimverii anului 1950 lui Robert Schuman, pe atunci ministru al afacerilor externe din

Frana,i este ncredinat, de ctre omologii si din Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, omisiune foarte important, si anume aceea de realizare a unui plan care s duc lareintegrareaGermaniei Federale n concertul european.

Pentru a-si ndeplini sarcina, Robert Schuman recurge la geniul inventiv al unui omnecunoscut nc marelui public, dar cu o experien excepional, acumulat n urma une

ndelungate cariere internaionale - Jean Monnet16.

Ideea lui Jean Monnet - plasarea produciei franco-germane de crbune si oel subresponsabilitatea unei autoriti supreme comune, independente, n cadrul une

organizaiideschise participrii si altor state europene - este acceptat fr rezerve de RobertSchuman,astfel c, la 9 mai 195017, proiectul este fcut public sub numele de Declaraia sauPlanulSchuman. Planul abordeaz, ntr-o manier nou, problema construciei europene simpuneprincipiul supranaionalismului.

Metoda propus de ctre Jean Monnet, si anume integrareacomunitar, acorda prioritate integrrii sectoriale si celei economice, n detrimentul celeiglobale si, respectiv, politice. A fost, deci, abandonat schema tradiional a cooperrii

economice ntre state, propunndu-se o formul nou, numit integrare, n care stateletransfer unele competene proprii n domenii bine delimitate ctre o nou entitatesupranaional, creat prin voina suveran a statelor. Robert Schuman si-a nsusitpropunerealui Jean Monnet si a transferat-o n zona responsabilitii politice. Cancelarul KonradAdenauera primit cu mult entuziasm propunerea si a aprobat-o fr rezerve.


11/37

11

Pentru ca iniiativa francez, devenit ntre timp o iniiativ franco-german, s-spstreze

toate sansele de a se transforma n realitate, trebuia s se acioneze repede. Franaconvoac, la20 iunie 1950, la Paris, o conferin interguvernamental a crei presedinie era asiguratdectre Jean Monnet. rile Benelux-ului si Italia au rspuns apelului si s-au ntrunit la masanegocierilor. Cu aceast ocazie, Jean Monnet preciza spiritul care trebuia s nsoeascdiscuiile: Noi suntem aici pentru a realiza o oper comun, nu pentru a negociaavantaje, cipentru a cuta avantajele noastre n avantajul comun18.

La 18 aprilie 1951, Tratatul de instituire a Comunitii Europene a Crbunelui siOelului a

fost semnat si ncheiat pentru o durat de 50 de ani19. El a fost ratificat de cele 6 statesemnatare(Frana, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg). La 10 august 1952 a intrat nvigoaretratatul si, la aceeasi dat, nalta Autoritate, prezidat de Jean Monnet, s-a instalat la

Luxemburg,ncepndu-si activitatea.

Relansarea european, pus n discuie prin Conferina european de la Messina(1-2 iunie

1955), a condus la depsirea crizei. O negociere a fost angajat pe baza Raportului Spaakdin 21aprilie 1956. Raportul avea drept tem principal crearea a 2 uniuni: pe de o parte, ouniuneeconomic general si, pe de alt parte, o uniune n domeniul utilizrii pasnice a energieiatomice.

Negocierile au nceput prin nfiinarea a dou noi Comuniti. Tratatele instituindComunitatea Economic European20 (ce viza realizarea unei piee comune generalizate)siComunitatea European a Energiei Atomice21 (ce urmrea o solidaritate sectorial), aufost semnate la 25 martie 1957, intrate n vigoare n anul 1958, pentru o perioadnedeterminat.Astfel, pe fondul cutrilor generate de necesitatea gsirii unor noi soluii pentrudezvoltarea economic au aprut cele 3 Comuniti Europene: Comunitatea European aCrbunelui si Oelului, n 1951/1952, iar Comunitatea Economic European sComunitateaEuropean a Energiei Atomice, n 1957/1958.Pentru ca cele trei organizaii nou aprute s poat funciona, Tratatele institutive au


12/37

12

prevzut pentru fiecare un sistem instituional, sistem care, nu se suprapune schemeiclasicemostenite de la Montesquieu. n acest sens, alturi de puterea legislativ, cea executiv sdeputerea judectoreasc, Comunitile dispun si de o instituie cu atribuii de contropolitic.Astfel, originalitatea sistemului instituional realizat de Jean Monnet const nrecunoasterea,

ntr-un act constitutiv, a unei a patra puteri: cea de control politic. Asa cum am precizat,pentrua exista si pentru a funciona, Comunitile au dobndit un sistem instituional propriu,dupcum urmeaz:1. Comunitatea European a Crbunelui si Oelului dispune de: un Consiliu Special deMinistri (instituia decizional), o nalt Autoritate (executivul), Adunarea Comun(instituiacu atribuii de control politic) si de o Curte de Justiie (instituia jurisdicional);2. Comunitatea Economic European a fost dotat cu urmtoarele instituii: Consiliul(legislativul), Comisia (executivul), Adunarea (controlul politic) si Curtea de Justiie(instituia

jurisdicional);3. Comunitatea European a Energiei Atomice, la rndu-i, avea urmtorul sisteminstituional (identic cu cel al CEE): Consiliul (legislativul), Comisia (executivul), Adunarea(controlul politic) si Curtea de Justiie (instituia jurisdicional).Ulterior, instituiile similare ale celor trei Comuniti au fuzionat.

2. Apariia Uniunii EuropeneOdat cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht22, Europa unit, gnditde ctre

Jean Monnet o Europ a cooperrii pasnice ntre statele europene devine o Europ caretrebuie s respecte libertatea si identitatea tuturor popoarelor ce o compun. Astfel, numaprinunirea popoarelor sale, Europa si va putea controla destinul si dezvolta un rol pozitiv nlume.UE este n slujba cetenilor si; pstrndu-si propriile valori, tradiii si propria limbceteniieuropeni ar trebui s se simt n largul lor n ceea ce putem numi casa european.Pn nu demult23, Comunitile Europene erau singurele organizaii internaionale de

integrare economic. Spre deosebire de organizaiile de cooperare economic, undestatelemembre colaboreaz ntre ele pentru ca economiile lor s prospere, organizaiile deintegrareeconomic presupun punerea n comun a economiilor statelor membre pentru ca statele

nsele, cetenii lor s prospere.Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene24 este cel care a pus bazele UniuniiEuropene. Astfel, la art. A se prevede faptul c Prin prezentul Tratat, naltele PriContractanteinstituie ntre ele o Uniune European, denumit n continuare Uniune. Tot textu

Tratatului


13/37

13

este cel care ofer si o definiie a ceea ce nseamn Uniunea European, si anumeUniunea arela baz Comunitile Europene, precum si politicile si formele de cooperare prevzute nprezentul Tratat, adic politica extern si de securitate comun (PESC) si cooperarea ndomeniul justiiei si afacerilor interne (JAI)25.Viitorul Uniunii Europene st sub semnul Tratatului de la Lisabona, Tratat care este denatur s aduc modificri eseniale.

BIBLIOGRAFIE[1] Isaac, Guy, Droit communautaire gnral, PUF, Paris, 1999.[2] Monnet, Jean, Mmoires, Ed. Fayard, Paris, 1976.[3] Popescu, Andrei, Jinga, Ion, Organizaii europene si euroatlantice, Editura LuminaLex, Bucuresti, 2001.[4] Rodrigues, Stphane, Lavenir de lUnion europenne en questio(s), n Cahiers deDroit europen, nr. 3-4, 2001.[5] Scunas, Stelian, Aspecte istorice ale civilizaiei europene ca premise ale ideii deunitate european, n Analele Universitii Romno-Germane din Sibiu, nr. 3/2004.[6] Les pres de lEurope, Actes du Colloque International, 2000, Bruxelles, Ed. Bruylant.

ISTORIA IDEII EUROPENE (I). DE LA ORIGINI LA SFRSITULSEC. AL XVIII-LEA

Ideea european origini intelectuale

Relaiile strnse, pasnice sau conflictive, dintre statele europene, au condus laapariia unor idei, planuri si programe privind apropierea statelor, unirea lor n alianetemporare sau permanente si chiarconstituirea unor blocuri europene (rareori extinse si n afara Europei), de tip confederativsau federativ. Ansamblul acestor planuri si programme care au la baz ideea necesitiiunirii statelor europene poartdenumirea generic IDEEA EUROPEAN.

Rdcinile ndeprtate ale ideii europene pot fi cutate n renasterea conceptului deimperiu n evul mediu occidental (ncepnd cu domnia lui Carol cel Mare), precum si ncrestinarea ntregii Europe n primele secole ale mileniului al II-lea. n evul mediu


14/37

14

termenul care evidenia unitatea profund a Europei (apusene) crestine era cel derespublica christiana, asupra creia si disputau supremaia papii si mpraii.n comparaie cu termenii generici christianitas (crestintate) si respublica christianatermenul Europa era relativ puin folosit n evul mediu. El nu dispare, totusi, fiind prezent

n mprejurri semnificative.Astfel, cronicarul Isidor Pacensis, care tria n Spania arab la nceputul secolului al VIII-lea, descrie btlia de la Tours pe care arabii au purtat-o mpotriva armatelor lui CarolMartel, ca pe o confruntare dintre musulmani si armata europenilor.

Semnificativ este mai ales faptul c termenul Europa apare de mai multe ori nlegtur cu imperiul lui Carol cel Mare, care reusise s-si ntind hotarele din Cataloniapn la Dunrea Mijlocie, n Panonia. Carol eraglorificat n termeni retorici ca Europae veneranda apex (venerabila coroan a Europei)sau ca rex, pater Europae (rege, tatl Europei).

Despre ntinsul su imperiu se afirma c include tota occidentalis Europae (toatEuropa occidental).

nceputul ideii europene se afl cteva secole mai trziu, ntr-o perioad de martransformri, reprezentat prin centralizarea primelor state n Europa apusean, declinuautoritii papale si formarea unei concepiinoi despre suveranitate.

Primii reprezentani (sec. XIII- XVI)Pierre DuboisPrimul reprezentant al ideii europene pe cale de constituire si un mareprecursor al gndirii europene n alte domenii a fost francezul PierreDubois (c.1250-1320). El a urmat studii juridice la Universitatea dinParis, unde i-a ascultat pe Toma dAquino si pe Siger de Brabant. nlucrrile sale a prezentat planuri foarte avansate pentru vremea n care atrit, dominate de ideea reformrii bisericii catolice si diminurii roluluipapei n comparaie cu suveranitatea laic exprimat de rege. Gndirealui are ns multe contradicii si ambiguiti, ca si cea a contemporanului

su Dante, oscilnd ntre concepii moderne si reminiscene medievale.Astfel, Dubois propunea reformarea Bisericii si a mnstirilor, era mpotriva celibatuluiclerului, susinea educaia fetelor, crora urmau s li se predea toate cunostinele,inclusiv medicina, argumenta ct de util este cunoasterea limbilor vorbite n contrastcu cele clasice, care dominau atunci viaa cultural. Pe plan politic, Dubois erapartizanul statului centralizat francez si al regelui su Filip al IV-lea, pe care l-a sftuits devin mprat, ntr-un moment favorabil, n 1308.

Cea mai important lucrare a lui Pierre Dubois este De recuperationeTerre Sancte (Despre recuperarea Pmntului Sfnt -1306). Scopuldeclarat al lucrrii era organizarea unei noi cruciade pentru recucerireaPmnturilor Sfinte de la musulmani dar dorina real a autorului era de

a-i deschide calea lui Filip al IV-lea ctre o dominaie european. Attscopul declarat, ct si cel real, se ascundeau ns n spatele unui Planambiios de asigurare a pcii ntre statele crestine.ns, pentru ca pacea s domneasc nu este suficient s i se laudecalitile si nici mcar s existe angajamente de a o pstra, scriaDubois. Rzboiul trebuie mpiedicat prin instituii potrivite. Trebuieorganizat arbitrajul internaional. Pentru a mpiedica rzboaiele ntrestatele crestine, Dubois propune deci formarea unui tribunalinternaional, alctuit din experi, de preferin laici, care s judece si sdecid asupra conflictului, pe baza documentelor si martorilor. Papei i serezerva dreptul de a modifica hotrrile tribunalului. Aceste hotrri erau obligatorii sinerespectarea lor era urmat de grave sanciuni.


15/37

15

Planul lui Pierre Dubois nu a avut urmri practice, dar are o mareimportan pentru deschiderea unei linii de gndire care face legtura

ntre meninerea pcii si apropierea dintre statele europene.Remarcabil este si faptul c Pierre Dubois a fost primul (dup informaiileexistente n prezent) care a conceput un astfel de plan, cu importante(dar nu exclusive) elemente laice. n ce msur si-a depsit Duboisepoca se poate constata si din faptul c abia peste mai mult de 150 aniau fost reluate idei similare cu ale sale, dar n noi condiii si cu scopurimai ambiioase.

Gheorghe de Podiebradn centru acestui nou capitol din istoria ideii europene s-a aflat regeleBoemiei, Gheorghe de Podiebrad, care a trit ntre 1420 si 1471 si adomnit din 1458 pn la moarte. Cu puin timp nainte de urcarea sa petron, n 1453, Mahomed al II-lea cucerea Constantinopolul si putereaotoman ntrit amenina Europa central.La fel ca Pierre Dubois, Gheorghe de Podiebrad avea caliti care-lridicau deasupra epocii in care a trit. Mic nobil, el avea caliti politice similitare care l-au nlat pe scara social. Regent la 31 de ani, ales regeal Boemiei de Diet la 38 de ani, printr-un vot unanim, ntr-o epoc ncare talentul personal conta mult mai puin dect nobleea familiei,Gheorghe de Podiebrad reusea prin propriile fore, un organizator cuidei moderne care ne duce cu gndul, ntr-o oarecare msur, laNapoleon (Bernard Voyenne). Regele Boemiei provenea din grupulhusiilor moderai si, prin aceasta apartenena, el era adept al cauzeinaionale cehe mpotriva germanizrii si adept al reformrii Bisericii.Gheorghe de Podiebrad a avut drept consilier un misterios aventurierfrancez, Antoine Marin(sau Marini), refugiat la curtea sa, care i-a propusun plan ndrzne, pentru emanciparea popoarelor si regilor prinorganizarea unei noi Europe. Planul adoptat de regele Podiebrad era

numit Congregatio Concordiae (asocierea armoniei) si prevedearealizarea unei aliane defensive a crestintii mpotriva turcilor.Asocierea avea la baz, ca si n proiectul lui Pierre Dubois, organizareapcii ntre statele membre. Era o confederaie bazat pe sprijinulreciproc. Dac ntre state aprea un conflict, arbitrajul era obligatoriu,iar dac hotrrea nu era respectat urmau sanciuni militare din parteacelorlali membri. Proiectul prevedea deci un organ de arbitraj, care nproiectul studiat avea un caracter permanent. Fiecare stat avea drept devot. Sediul alianei urma s se schimbe din 5 n 5 ani:mai nti era stabilitla Basel, apoi n Frana si dup aceea n Italia.Regele Boemiei a obinut sprijinul Poloniei si Ungariei. n vara anului 1464, Podiebradsi-a trimis solul, pe Albrecht Kostka n Frana unde domnea puternicul si abilul Ludovic

al XI-lea. La 18 iulie 1464 a fost semnat la Dieppe numai o conferin amical. Era unesec,care a pus capt planului ambiios al lui Gheorghe de Podiebrad. n 1466 regeleBoemiei a fost excomunicat de noul pap Paul al II-lea, pentru c nu a acceptatrevenirea trii sale sub autoritate catolic, abandonnd privilegiile obinute anterior dehusii. Cauzele esecului planului su european sunt nsa n interesele divergente alestatelor vizate si in faptul c regele ceh si aroga o iniiativ, de unitate crestin,rezervat pn atunci papalitii. Nu ntmpltor in 1470 papa Paul al II-lea, dusmanu luiPodiebrad a trimis soli la Ludovic al XI-lea cu propunerea fondrii unei Confrerii apcii universale.Planul original al lui Gheorghe de Podiebrad nu s-a pstrat, inscronicarul Phillippe de Comines a reinut ideile cuprinse n el. Importanalui este ns foarte mare. Planul era nu numai mai complex dect cel al


16/37

16

lui Pierre Dubois, dar, pentru prima dat se ncerca si punerea lui naplicare, realizare practic. De aceea Congregatio Concordiae, proiectulregelui Gheorghe de Podiebrad rmne ca moment de referin n istoriaideii europene.Ideea european a avut si alt form de manifestare n afara de planurisau proiecte de apropiere ntre statele continentului. Este vorba deformarea unei constiine europene pornind de la reapariia si folosirea

n diferite contexte, a denumirii continentului nostru. Termenul Europasi european sunt tot mai des folosii ncepnd din secolul al XVI-lea.

Gnditorii secolului al XVI-lea

Secolul al XVI-lea este un prim secol al modernitii n care se ntrescstatele centralizate, se ncheie Renasterea, apare Reforma religioas,continu descoperirile geografice si se constituie primele imperiicoloniale: Europa este n centrul dezvoltrii si stiinifice si europeniistrbat oceanele lumii ajungnd pe toate continentele. n acest contextistoric, conceptele medievale christianitas si republica christiana sunt

nlocuite de EUROPA, chiar dac expresia republica christiana se vamai folosi nc n tratatul de pace de la Utrecht din 1714. ns, chiar in1578 schimbarea amintit intrase in constiina public pentru c n

Thesaurus geographicus al lui Abraham Ortelius la cuvntul CRESTINIse preciza: vidi Europeos (vezi europeni), ceea ce nsemna c n zilelenoastre crestinii se numesc pe ei nsisi europeni.Dup analiza lui Peter Burke, termenul EUROPA (care l nlocuia pe celde CRESTINTATE n contextul laicizrii vieii) a ndeplinit atunci treifuncii: 1. era folosit pentru a le da europenilor un sentiment al existeneicomune n faa ameninrii din afara n special din partea turcilor; 2.cltorii europeni au fost convinsi din ceea ce au vzut n alte locuri desuperioritatea civilizaiei europene n raport cu situaia de pe alte

continente; 3. multiplele aspecte divergente de pe continent vor conducerepede la ideea c unitatea si securitatea sunt necesare pe continent.ntrebuinarea tot mai frecvent a cuvntului EUROPA, n diferitecontexte, ncepnd din secolul al XVI-lea este amplu documentat.Astfel, florentinul Pier Francesco Giambullari public HistoriadellEuropa (1566) si spaniolul Alfonso Ulloa, Historia de Europa(1570). ns deosebit de important este lucrarea umanistului spaniol

Juan Luis Vives (1492-1540) De Europae disidiis et bello turcicodialogus (Dialog despre disputele din Europa si rzboiul cu turcii,1526),care nu numai c foloseste cuvntul Europa n titlul operei sale, darofer si expresie puternic a convingerii superioritii europene.Avem...foarte curajoasa si prea puternica Europ, n care, prin

nelegere (per concordiam) am fi nu numai egali cu turcii, dar superiorii Asiei, lucrudovedit att prin geniul ct si prin spiritul popoarelor si princronicile faptelor svrsite, scrie Juan Luis Vives. ns, pentru a facefa primejdiei turcesti este necesar ncetarea conflictelor si unirea

rilor crestine.n 1530, Erasmus din Rotterdam emitea ntr-o scrisoare prosperitateaEuropei. Sebastian Munster scria si el n Cosmographia universalis c,desi Europa este cel mai mic dintre continente este cel mai avansat.Aceluiasi autor din secolul al XVI-lea i datorm celebra reprezentaregrafic a Europei sub forma unei regine, care reuneste regiunilecontinentului ca pri ale corpului: Hispania-capul, Galia si Germaniapieptul,Italia si Dania-braele Si aceasta nu a fost singura


17/37

17

reprezentare antropomorf a Europei n acel secol.Nici n secolul al XVI-lea nu au lipsit proiectele de apropiere a stateloreuropene, chiar dac ideea european a avut si alte forme demanifestare. Spre exemplu, Guillaume de Cienna si Jean Sylvagiuspropuneau in 1513 convocarea la Cambrai a unui congres la care sparticipe mpratul Maximilian, regele Franei Francis I, regele AnglieiHenric al VII-lea si suveranul arilor de Jos, Carol - viitorul Carol Quintul.Cei patru mari suverani si-ar fi promis reciproc pacea si ar fi impus-o n Europa. Evidentcongresul nu a avut loc

Planul ducelui de Sully -1635Un alt proiect celebru de unire a statelor europene ntr-o adevratconfederaie este cel cunoscut sub numele de marele plan al lui Henrical IV-lea. Autorul planului a fost n realitate Maximilien de Bthune, ducede Sully, fost ministru al lui Henric, ndeprtat din funcie de urmasulsu, Ludovic al XIII-lea. Sully a lucrat la acest plan din 1620 pn n1635 si i l-a atribuit marelui rege Henric al IV-lea pentru a-i da mai multautoritate. n aceste condiii se poate observa c Sully a fostcontemporan cu Emeric Cruc si este posibil ca el s fi fost influenat delucrarea aprut n 1623.ns planul lui Sully, hughenot de religie era pe de o parte mai puinavansat dect al lui Cruc, pe de alt parte mai complex si ambiios nconinut. Limitrile sunt n primul rnd de natur religioas. Planul luiSully respinge asocierea altor state n afar de cele crestine; chiar si naceast privin nu sunt acceptate dect cele catolice, luterane sicalviniste. Dac marele duce al Moscoviei refuz s-si schimbe religia vafi alungat din Europa. Cu att mai mult va fi gonit din Europa sultanulturcilor, deposedat de toate posesiunile de pe continent. De aici rezult adoua limitare: planul lui Sully are n vedere numai Europa.n schimb proiectul de confederaie al lui Sully era deosebit de complex

si de ambiios, n coninut. Europa organizat politic dup ideile saleurma s cuprind: cinci monarhii elective (Sfantul Imperiu Romano-German, statele papale, Polonia, Ungaria si Boemia), sase monarhiiereditare (Frana, Spania, Anglia, Danemarca, Suedia si Lombardia) sipatru republici suverane (Veneia, Italia, Elveia si Belgia). Prinsuprafa si bogie statele urmau s fie aproximativ egale. Prin urmare,planul expunea n detaliu teritoriile pe care le cuprindea fiecare stat. nconsecin erau prevzute si reorganizri teritoriale: Spania era redusla provinciile din peninsula iberic; Frana, Anglia, Damenarca si Suedia

si pstrau frontierele, dar erau create regatul Lombardiei, republicaitalian, o republic a Belgiei si o republic elveian extins n Franche-Comt, Alsacia si Tyrol. Reorganizarea teritorial a Europei era o mare

noutate a planului conceput de ducele de Sully.n viziunea lui Sully cele cincisprezece state urmau s formeze oRepublic prea crestin iar n fruntea acesteia el aseza un Consiliuprea crestin alctuit din patruzeci de membri (patru pentru statele marisi doi pentru cele mici). Consiliul va fi renoit din trei n trei ani si va aveasediul pe rnd, cte un an, n orasele Metz, Luxemburg, Nancy, Kln,Mainz, Trier, Frankfurt, Wrzburg, Heidelberg, Speyer, Worms,Strasbourg, Basel si Besanon.Pe lng acest consiliu central, planul mai prevedea nfiinarea altorsase consilii provinciale cu puteri limitate la o anumit regiune a Europei.Astfel, consiliul de la Danzig avea atribuii asupra statelor din nord est,consiliul de la Nrenberg era competent n Germania, cel de la Viena


18/37

18

avea puteri n Europa de est, consiliul de la Bologna avea autoritateasupra Italiei, cel de la Konstanz avea atribuii n Elveia si Lombardia,iar al saselea consiliu cu sediul ntr-un oras ce urma s fie stabilit nvestul Europei (probabil n Frana) primea competena pentru Frana Spania, Anglia sBelgia. Aceste consilii aveau competena de a rezolvatoate diferendele dintre suverani si popor, sau dintre state.Deciziile consiliului central erau obligatorii pentru toate statele. Mai multdect att, hotrrile consiliului limitau suveranitatea statelor. n plus,consiliul central putea s perceap impozite si organiza o puternicarmat a confederaiei europene. Aceasta armat comun urma s aib270.000 de infanteristi, 50.000 de clrei, 200 de tunuri si 120 de navesi galere. Ea trebuia folosit mpotriva turcilor pentru cucerirea unei pridin Asia si a Africii de nord. n plan economic, Sully considera crepublica european trebuie s se bazeze pe libertatea comerului sipropunea chiar suprimarea barierelor vamale.n ciuda limitelor sale religioase, planul ducelui de Sully este interesantprin cunostinele dovedite de autor n domeniul politicii internaionale siprin originalitatea unor idei. Iat un ultim exemplu al originalitii, dar sidovada intuiiei de care d dovad Sully. Pornind de la fapte istorice side la realiti din vremea sa, el consider c n centrul confederaieieuropene pe care o gndea este formarea unui puternic stat german,aliat firesc al Franei. Motiv pentru a-i ndemna pe germani s seuneascn perioada cnd ducele de Sully concepea si completa complexul suplan pentru o Republic prea crestin Europa era ns dezbinat deinterese divergente si pustiit, n chiar centrul ei - Germania de cel maicrncen rzboi de pn atunci. ntre 1618 si 1648 se desfsoarrzboiul de 30 de ani la care au participat aproape toate statelecontinentului din Spania pn n Transilvania si din Suedia pn n Italia.Rzboiul de 30 de ani a reprezentat victoria principiului statului suveran

(reprezentat de Frana) n lupta cu ultimele ncercri de asigurare ahegemoniei Habsburgilor n spiritul universalismului catolic de sorgintemedieval. Politica internaional de organizare a alianelor de state

mpotriva acelui stat care prin puterea si ambiiile sale care prin putereasi ambiiile sale urmrea s le domine pe celelalte se numeste echilibruleuropean. Politica echilibrului a fost aplicat (si teoretizat) mai nti nItalia si a primit dimensiuni continentale n rzboiul de 30 de ani. Paceade la Westfalia (1648) reprezint triumful politicii echilibrului european iarartizanul acestei politici n interesul Franei a fost cardinalul Richelieuurmat, cu succes, de Mazarin, pn la victoria din 1648. Politicaechilibrului european, afirmat n secolele al XVI-lea al XVII-lea a fosto modalitate practic, efectiv, de formare a unei anumite constiine

europene, prin dovada necesitii alianelor, colaborrilor, aciunilorpolitico-militare comune, convergente.

Proiectul lui Comenius 1645

Revenim acum la proiectele privind asigura pcii si apropierea dintrestate, pornind de la acest scop. Al treilea procent important din secolul alXVII-lea i aparine lui Jan Amos Komenski (latinizat Amos Comenius).Nscut n 1592 n Moravia el a murit n 1670 la Amsterdam si estecunoscut drept marele precursor al pedagogiei moderne. ns cunostinele sale vaste defilozofie, teologie si pedagogie urmau s fiecuprinse ntr-o vast oper, rmas neterminat, cu titlul Dezbatere


19/37

19

universal asupra reformrii problemelor umane. Pentru aceast lucrare,Comenius a scris la Elbing, n 1645, o introducere cu titlul Visul universalpe care a publicat-o abia n 1666.Comenius era un adevrat european pentru c a cltorit si a lucrat nunumai n ara n care s-a nscut, Cehia, ci si n Polonia, Suedia,Germania, Ungaria, Anglia si Olanda. A scris si publicat 154 de cridintre care cea mai cunoscut este Didactica magna.n Visul universal, Comenius propune un fel de federaie universal cutrei instituii cheie. Una cultural, alta religioas si alta politic. Astfel,unificarea cunoasterii printr-un sistem pedagogic pedagogic perfecionatcdea n sarcina Consiliului Luminilor. Reconcilierea religioas era

ncredinat unui Consistoriu. n sfrsit, problemele politice erau decompetena Curii de Justiie internaional. ns desi universalismulgndirii sale l ndeamn pe Comenius s cuprind n proiectul sulumea ntreag, el se refer cu adevrat numai la crestintatea vremiisale, deci la Europa. El o mrturiseste explicit: cci scopul meu supremeste s-l fac cunoscut pe Christos tuturor popoarelor. De astfel, nPrefaa ctre europeni el scrie, probabil primul, despre patria noastreuropean. Ar fi greu s nu apreciem ct de mult se apropie Comeniusde entuziastii federalisti europeni din secolul al XX-lea cnd scrie:Aceast Lumin trebuie dus la alte popoare n numele patriei noastreeuropene si, de aceea, mai trebuie s fim considerai ca niste cltori

mbarcai pe aceeasi corabie.

William Penn

n ultimul deceniu al secolului al XVII-lea a fost redactat un proiectremarcabil de asigurare a pcii n Europa si de colaborare ntre statelecontinentului pe aceast baz. Planul era remarcabil asa cum era siautorul su: William Penn (1644-1718), fiul unui nobil bogat caredevenise amiral. A fost trimis s studieze n Frana si la ntoarcerea nAnglia a devenit quaker, motiv pentru care a fost de mai multe ori nchis

n Turnul Londrei. Penn a primit de la regele Carol al II-lea n schimbulunei datorii pe care o contractase de la tatl su un vast teritoriu nAmerica de Nord, care va fi numit dup familia sa Pennsylvania. nconsecin, la 37 de ani, n 1681, William Penn devine guvernatorulnoului stat pe care l nzestreaz cu o constituie model pentru caracterulei tolerant, democratic si pacifist, care va fi surs de admiraie pentru

constituia SUA o sut de ani mai trziuAcesta era omul care ntr-o perioada de rgaz, n 1693, a redactat sipublicat Eseu despre pacea prezent si viitoare a Europei. n Europa erao nou perioad de rzboaie. Ludovic al XIV-lea regele Franei ncercas-si impun hegemonia, iar principiul echilibrului european folosit deprecursorul su mpotriva Habsburgilor se ntorcea acum mpotrivaFranei: alianele se formau pentru a-i opri expansiunea.Fapt remarcabil si bogat n consecine, prin William Penn ideea european ajunge pecontinentul american. Proiectul lui Penn avea casurs (recunoscut) de inspiraie Marele Plan al lui Henric al IV-lea,deci concepia lui Sully, dar n unele puncte se aseamn cu planul luiCruc. William Penn propune si el constituirea unei Diete europene


20/37

20

pentru rezolvarea diferenelor si asigurarea pcii. El nu este de acordns cu fantezista reorganizare teritorial, prevzut de Sully pentru aforma state relativ egale, optnd pentru meninerea statului quo-ului.Drept consecin, reprezentarea n Diet ar fi diferit n funcie depopulaia si puterea economic a fiecrui stat. Astfel, Imperiul Germanicar avea 12 delegai, Frana 10, Spania 10, Italia 6, Suedia 4, Polonia 4,Provinciile Unite(Olanda) 4, Danemarca 3, Portugalia 3, Veneia 3, celetreisprezece Cantoane( Elveia) 2, ducatele Holstein si Kurlanda unul.Dac Rusia si Imperiul Otoman ar participa, ceea ce pentru W. Penn eraconvenabil si just s-ar ajunge la 90 de delegai. Locul ntrunirii Dietei nprima sedin ar fi undeva n centrul Europei, iar pentru urmtoarelesesiuni ar stabili ea singur sediul.Pentru a evita probleme dificile de protocol privind ntietatea, autorulpropunea ca sala s fie rotund si s aib mai multe intrri pentru a

mpiedica orice nemulumire. Penn s-a gndit chiar si la limba n care voravea loc dezbaterile. Nu voi spune mare lucru n legtur cu limba careva fi folosit n Dieta internaional, ns aceasta va fi cu siguran latinasau franceza. Prima ar fi foarte potrivit pentru juristi, ns a douapractic pentru oamenii de calitate.O problem esenial era n acest plan cea a votului. n aceast privin,Penn propunea ca nimic s nu se decid fr o majoritate de treisferturi dintre membrii, sau, cel puin de jumtate plus sapte. Aspectulacesta al votului calificat sau convingtor era o noutate si corespundeaprogresului spiritual democratic n teoria politic a vremii.n partea final, ntr-o manier pragmatic William Penn prezint sicombate obieciile ce pot fi prezentate mpotriva acestui proiect, dar siavantajele reale care ar rezulta din aceast propunere n vederea pcii.Avantajele ar fi, dup prerea lui nu mai puin de opt: 1. oprirea pierderiide viei omenesti; 2. ridicarea prestigiului crestinilor; 3. economia debani pentru prini, ca si pentru popoare; 4. orasele cetilor si rile care

sunt jefuite n timpul rzboiului vor fi protejate.; 5. usurarea si siguranacltoriilor si comerului; 6. ncetarea ameninrii otomane prinincluderea Imperiului n plan; 7. strngerea legturilor dintre familiiledominatoare europene si evitarea unui viitor conflict; 8. monarhii siceilali conductori ai Europei ar fi putut s-si aleag soiile din dragostesi nu pentru avantaje politice, ceea ce ar fi condus la o via fericitpentru ei!Dup cum se vede, William Penn a folosit n susinerea planului sutoate argumentele pe care le-a gsit convingtoare. Cu toate acesteaera si el, reformatorul de succes, pregtit pentru o nereusit, motivpentru a scrie la nceputul lucrrii: Am luat n discuie o problem caredepsea puterile mele, dar care merit cu adevrat s fie dezbtut,

avnd n vedere starea lamentabil a Europei.n ultimii ani ai secolului al XVII-lea, n condiiile rzboaielor iniiate de Frana lui Ludovical XIV-lea, cuvntul Europa este mai des folosit, cusens politic si, uneori cu accente propagandiste. Iat cteva exemple: unpamflet publicat n Anglia n 1677, la civa ani dup nceperearzboiului, era intitulat: Europa o sclav dac Anglia nu-i rupe lanurile.Conductorul Olandei (si viitorul rege al Marii Britanii) Wilhelm deOrania se autocaracterizeaz drept pstrtorul libertii Europei. Iar n1680 omul politic englez Henry Sydney i scria lui Wilhelm de Oraniaasigurndu-l c toat lumea se gndeste la el si l consider a fi singuracare poate salva Anglia si asigura libertatea Europei. Aliana mpotrivalui Ludovic al XIV-lea s-a realizat sub steagul libertilor Europei. La


21/37

21

ntlnirile diplomatice din aceast perioad francezii vorbeau deCrestintate n timp ce englezii vorbeau n numele Europei.Documentele pcii de la Ryswick (1697), publicate n Angliamenioneaz n introducere c statele europene erau atunci ntr-un fericitechilibru si c Anglia si aliaii ei au rupt lanurile prin care libertateaEuropei era nlnuit.Nu trebuie s ne imaginm c aceast diviziune terminologic ntreCrestintate si Europa a fost absolut n lupta propagandist dintimpul rzboaielor lui Ludovic al XIV-lea. Regele nsusi folosea descuvntul Europa, Interesele Europei, pacea Europei sunt expresiicare revin foarte des n vocabularul su afirm J. B. Duroselle. De aceeaputem accepta, cu rezerve pentru ultima parte, urmtoarea concluzie:Europa, care n secolul al XVI-lea era nc un sinonim oarecumneobisnuit pentru Crestintate, ajunge la sfrsitul secolului al XVII-leatermenul preferat, cel puin n cercurile anglo-olandeze si protestante (Pinn den Boer). Aceeasi concluzie este mai clar formulat de HeikkiMikkeli: n jurul anului 1700 termenul Europa era folosit n mod curent,

n special n gndirea politic protestant, si nlocuise aproape completmai vechiul Crestintate.Cu aceast premis, putem lua n discuie evoluia Ideii europene nsecolul al XVIII-lea, secolul Luminilor si al revoluiei franceze din 1789,secolul n care laicizarea face pasi hotrtori si secolul n care apare unnou cuvnt, folosit deseori pentru a defini realitile europene - cuvntulcivilizaie.

Ideea european n secolul al XVIII-lea

Dac secolul anterior se ncheiase prin publicarea unui plan deorganizare european scris de un quaker (William Penn), secolul XVIIIlea

se deschide tot prin prezentarea unui plan scris de un quaker. n1710 John Bellers (1654-1725) scrie lucrarea Cteva motive pentru unstat european pe care i-o dedic reginei Ana si o adreseaz tuturorconductorilor din Europa. Planul lui Bellers se bazeaz pe un tratatcare s stabileasc un statu-quo si prin care toate statele s renune lapreteniile lor. Un parlament ntrunit anual ar fi baza pentru unireastatelor europene ntr-o confederaie. El ar adopta o legislaie comunpentru toate statele europene. Originalitatea propunerii lui Bellers cont

ns n faptul c Europa urma s fie mprit n o sut de provincii saucantoane. Fiecare provincie ar avea dreptul la un reprezentant n Dietaeuropean, dar pentru fiecare 1000 de locuitori ar putea alege alireprezentani: n plus fiecare provincie ar furniza confederaiei fie 1000

de soldai, fie nave, fie bani. Totusi, mprirea n provincii n-ar afectaexistena si configuraia statelor europene. Prin propunerea sadeosebita Bellers a fost considerat un veritabil precursor alEuropei regiunilor. n sfrsit, Bellers acord mare importan religieica factor de unificare a Europei. Propune o ntrunire general acrestinilor pentru a pune capt fragmentrii Bisericii. Totusi, el nu searat intolerant pentru c susine c si rusii sunt crestini si, n plus, nicimcar musulmanii nu pot fi redusi la supunere prin for. O soluie ar fi,

n opinia lui, s se extind aliana pcii nct s cuprind si aceste religii.Am prezentat pn acum mai multe planuri de asigurare a pcii si deconstituire a unei confederaii europene (sau chiar universale). Pline deidei generoase, dar si de naivitate, de remarcabil intuiie, dar si de


22/37

22

ancorare n rigorile istorice ale epocii lor. Trstura lor comun esteaceea c toate au fost destul de puin cunoscut la vremea lor si ndeceniile care au urmat. Ele au fost cercetate si apreciate mai mult desavanii din ultimul secol.

Proiectul Abatelui de Saint Pierre

ns la nceputul secolului al XVIII-lea a fost elaborat un proiect care s-a bucurat decelebritate chiar n acel secol, fiind analizat si comentat multmai serios dect cele anterioare.Autorul acelui proiect a fost abatele Charles Irne Castel de Saint Pierre (1658-1743). El s-a nscut n nordul Franei, n Cotentin. A fcut carier la Paris sub protecialui Fontenelle si participnd la salonul marchizei de Lambert ajunge membru alAcademiei (1695). n calitate de secretar al abatelui de Polignac a participat lacongresul de pace de la Utrecht (1713). Exclus din Academie (1716) pentru c l-acriticat pe Ludovic al XIV-lea, a creat un club al dezbaterilor libere, care i-a adus alteprobleme. Saint-Simion l caracterizeaz simplu n memoriile sale: Avea spirit, cultursi himere. Se spune c ultimul lui cuvnt a fost speran.Ocazia pentru publicarea proiectului la care se gndea de civa ani l-agsit Saint-Pierre n congresul de pace care se pregtea la Utrecht. n1712 a aprut la Kln, nesemnat lucrarea cu titlul Memoriu pentru aface pacea vesnic n Europa. n anul urmtor se public la Utrecht oediie estimat la 2 volume, cu titlul Proiect pentru a face pacea vesnic

n Europa, la care se adaug un al treilea volum n 1717 cu titlul Proiectpentru a face pacea vesnic ntre suveranii crestini. Lucrarea devenisestufoas si, n 1729 autorul public la Rotterdam un Rezumat, pe care nsfrsit l semneaz. Acesta din urm i era dedicat lui Ludovic al XV-lea.Ca surs de inspiraie, Saint-Pierre se raporta tot la Marele Plan al luiHenric al IV-lea. n proiectul su, Saint-Pierre pornea de la doupremize: 1. c organizarea Europei din timpul su nu va face dect s

provoace rzboaie n permanen; 2. c echilibrul de putere ntre Casade Frana si Casa de Austria nu va oferi suficiente garanii nici mpotrivarzboaielor externe, nici mpotriva rzboaielor civile.Pentru autorul planului rezolvarea ar fi foarte simpl si beneficiile pciivesnice si ale comerului ntre state ar fi usor de obinut Ar fi de ajunsca principalele state suverane din Europa s doreasc s ncheie untratat de uniune si s organizeze un Congres permanent Pentru a fimai convingtor el are si cteva exemple: unirea celor sapteSuveraniti din Olanda sau a celor treisprezece Suveraniti din Elveiasau a Suveranitilor din Germania. Examinnd situaia din GermaniaSaint-Pierre, ncreztor: nu vd mai multe dificulti n a forma CorpulEuropean, n zilele noastre, dect au existat nainte cnd s-a constituit

Corpul German, de a realiza n mare ceea ce este deja realizat n mic.Proiectul propriu zis pe care-l prezenta Saint-Pierre nu dovedea preamult originalitate: el cuprindea propunerea semnrii unui tratat care sinstituie o Societate sau o Uniune permanent ntre suverani. Stateleurmau s fie reprezentate permanent n Congresul sau SenatulUniunii, stabilit ntr-un oras liber. Saint-Pierre se limita la statelecrestine, la Europa. ns statele din Asia si Africa puteau forma, la rndullor, aliane care s semneze tratate cu Societatea european. Congresulnu se putea amesteca n guvernarea fiecrei ri, dar lucra pentruredactarea unor legi privind comerul care s asigure egalitatea sireciprocitatea pentru toate naiunile.Suveranii se angajau s nu fac si s nu accepte nici o modificare


23/37

23

teritorial si nu puteau s ia armele si s nceap un rzboi dectmpotriva celui care era declarat dusman al Societii europene. Oricedisput dintre statele membre se va rezolva prin arbitraj, iar dac acesta nu este acceptatprin decizia Congresului cu trei sferturi din voturi.Diferendele privind comerul urmau s fie soluionate de Camerelepentru meninerea comerului stabilite n diferite orase.Pentru Societatea european Saint-Pierre a avut n vedere fie 18, fie 24de state. A oscilat dac s includ Rusia, dar n formula cu 24 de state aacceptat-o! Fiecare stat trebuia s aib cel puin 1.200.000 de locuitoripentru a fi acceptat. Dac nu avea aceast populaie se putea asocia cualte state mici. Fiecare stat avea dreptul la un singur delegat n Congres.ns contribuia financiar la bugetul Societii era proporional cuveniturile statului. Societatea avea, la rndul ei, un ambasador n fiecarestat membru si un reprezentant n fiecare provincie.Dovedind mult rigoare, Saint-Pierre considera c cele mai importanteprevederi ale planului su articolele fundamentale nu puteau fimodificate dect printr-un vot unanim. Celelalte articole importante sauarticole utile puteau fi modificate cu o majoritate de trei sferturi.Dup cum se vede proiectul lui Saint-Pierre avea destule ambiguiti

ns limitrile cele mai serioase erau cele referitoare la meninereaabsolut a statu quo-ului, veritabil imobilism, la reprezentarea egal astatelor si la rolul exclusiv pe care-l acord intereselor suveranilor siprieteniei dintre ei.

Totusi, proiectul lui Saint-Pierre a fost mult discutat, aducndu-i autoruluio indiscutabil celebritate chiar dac n evaluarea proiectului sudominante sunt nencrederea si ironia. De la filozofi contemporaniprecum Leibnitz (preocupat si el de problema unitii europene n maimulte lucrri) si Voltaire (caustic si critic desi a schiat el nsusi un plande pace) pn la luminatul rege al Prusiei, Frederic al II-lea, texteleabatelui Saint-Pierre au provocat dezbaterea asupra posibilitilor si

oportunitilor de realizare a unei cooperri europene fr precedentns cel care a contribuit cel mai mult la celebritatea abatelui de Saint-Pierre si a proiectului su de pace vesnic a fost Jean JacquesRousseau. De multe ori, n lucrrile contemporane despre Ideeaeuropean, proiectul lui Saint-Pierre este urmat de critica luiRousseau, respectiv referiri la o lucrare sintetic, bine sistematizat(are numai 40 de pagini), n care Rousseau si exprim ideile: Estrait duproject de paix perptuelle de M. labb de Saint-Pierre, publicat n1761. La ea autorul va face o completare: Jugement sur la paixperptuelle, publicat n 1782, dup moartea autorului.Prerea lui Rousseau despre proiectul lui Saint-Pierre este mprit. Pede o parte i critic naivitatea, simplitatea si idealismul. Pe de alt parte

ns, el admir ideea n sine: Dac proiectul nu poate fi pus n practic,acesta nu se datoreaz faptului c el ar fi himeric. n realitate, oameniisunt lipsii de chibzuin si este un fel de nebunie s fii nelept nmijlocul nebunilor. Rousseau consider c abatele greseste cnd sipune speranele n bunvoina prinilor. Acestia nu-si urmresc dectinteresele personale, meschine iar suveranitatea este prin natura eiavid de putere. n consecin, Rousseau se concentreaz asuprademonstraiei c este n interesul prinilor s accepte o nou organizare si instaurareapcii.Rezultatul este un plan care nu difer prea mult de cel al predecesoruluisu, numai c porneste de la alte premize si are alte concluzii. Concluziaeste c ar fi probabil nevoie de o revoluie pentru a se crea n Europa o


24/37

24

federaie. Dar este de dorit o revoluie? se ntreab Rousseau.Saint-Pierre a fost numit primul mare propagandist pentru pace pentruc ideile sale au avut un rsunet att de mare. Considerm ccelebritatea lui Saint-Pierre se datoreaz att operei sale ct, mai ales,epocii sale, secolul al XVIII-lea. Era, cum s-a putut observa, secolulprieteniei dintre filozofi si principi, secolul n care lectura devine oobisnuin, nu mai puin secolul lui Voltaire, Rousseau, Montesquieunainte de a examina Ideea european prin opera acestor mari filozofi am dori srevenim, pentru concluzii la opera lui Charles Irne Castel de Saint-Pierre. n lucrareasa apare, pentru prima dat, cu insistena atributului european, european:Societatea european, Universitatea european, Corp european, Tribunal european,Congres european.Este dovada unei reale constiine europeneSi apoi, era oare abatele un idealist sau un naiv incurabil? La criticile aduse opereisale, el a rspuns: Sunt de acord, c probabil arbitrajul european s nu se formulezedect pas cu pas, cu grade de neperceput si n dou sute de ani. Peste dou secoleera creat Societatea Naiunilor, instituie complex de aprare a pcii, cooperare siorganizare a arbitrajului. Tot aprndu-se, Saint-Pierre scria: n prezent nu este vorbadect de a ncepe liga, printr-un congres, la Haga sau n alt parte. n 1948, federalistiieuropeni au organizat la Haga marele congres european care a avut un rol important niniierea construciei europene, locul fiind ales, probabil, n semn de respect pentrumarele precursorDeci, ce a fost Saint-Pierre: un idealist naiv sau un vizionar?

Filozofia Iluminist

Revenim acum la problema ridicat mai sus: cum se exprim Ideeaeuropean n opera marilor filozofi din Secolul Luminilor. Am vzut cunii dintre ei (Rousseau, Voltaire) si-au folosit imaginaia si pentru aschia planuri federaliste si pacifiste. Evident ns c nu aici era noutateasi contribuia lor fundamental ntr-o epoc de schimbare profund aviziunii despre om si societate. Culi, sceptici si cu dezvoltat spirit critic ei

au fcut observaii si constatri mai mult dect proiecte ambiioase. Iarconstatarea lor merge pe linii convergente: exist o unitate europeanprofund, iar Europa este continentul cel mai evoluat.

Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu (1685-1755)

A fost printre cei mai reprezentativi gnditori din Secolul Luminilor. Mareteoretician al liberalismului el a susinut separarea puterilor n stat, rolullegislaiei n evoluia social si monarhia constituional . Cea maicunoscut lucrare a sa este Spiritul legilor (1748). El mprtseatotodat cosmopolitismul destul de rspndit n vremea sa nainte de afi francez sunt o fiin uman spunea si refuza s dea unui prin sfaturi

care ar ruina alte state! Cltor pasionat, el avea deja o imagineeuropean cnd scria c Germania exist pentru a cltori acolo, Italiapentru a sta ctva timp acolo, Anglia pentru a gndi acolo, iar Franapentru a tri acolo.Montesquieu este convins de superioritatea Europei. Aceasta se datoreaz nticondiiilor geografice, n special climei. Ca teoretician al determinismului geografic, face

n Spiritul legilor o comparaie ntre Europa - teritoriu al libertii si Asia supusservituii. ns mai mult dect pe geografie el pune pre pe cultur, ca, de altfel, toimarii gnditori ai secolului al XVIII-lea si face o legtur direct, cauzal, ntre cultur sidezvoltare. Iar din analiz Europa este favorizat: Si dac vrem s aruncm o privireasupra situaiei actuale din lume, vom vedea c, pentru acest motiv (cultura ei), Europadomin celelalte pri ale lumii si este n prosperitate, n timp ce restul lumii geme n


25/37

25

sclavie si mizerie; tot asa cum Europa este mai luminat n mod proporional, nmsura n care celelalte pri sunt acoperite de o noapte grea.ns mai mult dect aceste judeci evaluative, care dovedesc existenaunei constiine europene, sunt importante aprecierile filozofului cu privirela unitatea Europei, pentru c ele se raporteaz chiar la esena Ideiieuropene.ntr-o lucrare intitulat Despre puterea statelor, Montesquieu scrie: Unprin crede c va fi mai mare prin ruina unui stat vecin. Din contr.Lucrurile stau altfel n Europa nct toate statele depind unele de altele.Frana are nevoie de bogia Poloniei si a Moscoviei, tot asa cumGuyenne are nevoie de Bretagne si Bretagne de Anjou. Europa este unstat compus din mai multe provincii. Deci, el consider c stateleeuropene sunt ntr-o situaie comparabil cu cea a provinciilor Franei.

Franois-Marie Arouet, zis Voltaire (1694-1778)

A folosit raionalismulpentru a combate intolerana, prejudecile, privilegiile si abuzurile. Spiritcritic, satiric, chiar caustic a tratat cu scepticism si ironie tot ce i s-a prutdepsit sau utopic, lipsit de realism.Pornind de la aceste premize, scria Voltaire Trebuie s examinmstarea n care suntem si nu starea n care nu putem fi. Totusi, Voltaireprivea Europa cu mai mult optimism. Modul n care privea el problemanu era prea diferit de cel al lui Montesquieu. n Discurs preliminar lapoemul lui Fontenoy, (1745), Voltaire scria: Popoarele Europei auprincipii de umanitate care nu se gsesc n alte pri ale lumii, ele suntmai legate ntre ele; au legi care le sunt comune, toate Caseledomnitoare sunt aliate; supusii lor cltoresc tot timpul si pstreaz ntreei relaii reciproce. Europenii crestini sunt la fel cum erau grecii: poartrzboaie ntre ei, dar chiar n aceste conflicte pstreaz att de mult

decennct adesea un francez, un englez sau un german care sentlnesc prima dat par s se fi nscut n acelasi oras. Civa ani mai trziu, n 1752, nSecolul lui Ludovic al XIV-lea, Voltaireobserv: Europa depseste n toate privinele celelalte pri ale lumiise poate privi Europa crestin ca un fel de mare republic mprit nmai multe state, unele monarhii, altele mixte, acestea aristocratice,celelalte populare, ns toate semnnd unele cu altele, toate avndacelasi fond religios, chiar dac este divizat n mai multe secte, toateavnd aceleasi principii de drept public si de politic, necunoscute n altepri ale lumii.n sfrsit, n lucrarea lui fundamental, Eseu asupra moravurilor sispiritului naiunilor, din 1769, grandioas ncercare de istorie universal

de la Carol cel Mare la Ludovic al XIII-lea, el vorbeste de Europanoastr.

Jean Jacques Rousseau (1712-1778)Al treilea mare filozof al epocii a fost Jean Jacques Rousseau (1712-1778). Fiul unui modest ceasornicar elveian, fr s fi putut face studiiorganizate ntr-o instituie de nvmnt, ros de contradicii si depesimism, hituit pentru ideile sale, plin de pasiune n a-si descrienefericirea, Rousseau a fost o excepie n Secolul Luminilor. Unprecursor al Revoluiei franceze pe care a influenat-o mai mult dectoricare altul, dar si precursor al romantismului. Problemele pe care le


26/37

26

analizeaz n opera sa sunt cele fundamentale; raportul dintre individ sisocietate, relaia dintre cetean si Putere, modul de educare al copiilor,originile statului si altele la fel. ntre preocuprile sale nu a lipsit temaunitii europene, fie ca observaie general, fie subordonat cercetriifederalismului.Despre federalism, n general, el si-a propus s scrie o lucrare distinct,considerndu-se inventator al domeniului. Ar fi fost o continuare a criisale Contractul social, pe care el o consider prima parte dintr-un tratatvoluminos despre Instituiile Politice. Nu se stie ce s-a ntmplat culucrarea planificat despre federalism, dac a fost cumva scris sau nu.Rousseau si exprim ns observaiile despre unitatea profund aEuropei n Extras din proiectul de pace vesnic al abatelui de Saint-Pierre. Acolo, el constat c situaia din Europa este deplorabil, dac oprivim prin prisma conflictelor: nu se ncheie un rzboi local dect pentrua ncepe unul general si nu se fac uniuni dect mpotriva altora.Rezolvarea este ntr-o confederaie: Dac exist un mijloc de a

ndeprta aceste periculoase contradicii, el nu poate fi altul dect oform de guvernmnt confederativ, care, unind popoarele prin legturicomparabile cu cele care-i unesc pe indivizi, s i supun pe toi, n modegal, autoritii legii. Pentru a fi convingtor, Rousseau folosesteexemple istorice, demonstrnd c ideea confederaiilor se ntlneste

nc din antichitate (la greci, etrusci, latini si gali). Totusi cele mai maridovezi de nelepciune le gseste autorul n epoca sa prin Corpulgermanic, liga helvetic si Provinciile Unite olandeze. Apoi Rousseau nuimagineaz un nou proiect confederativ si pacifist ci, condus de realism,Rousseau constat c n afar de confederaiile constituite se potforma, n mod tacit, altele, mai puin evidente, dar nu mai puin reale,bazate pe unitatea de interese, prin asemnarea dintre obiceiuri si prinalte circumstane care stabilesc relaii strnse ntre popoare divizate.Aceasta este situaia Europei, consider filozoful n acest mod toate

statele din Europa formeaz ntre ele un fel de sistem care le unesteprintr-o singur religie, prin acelasi drept internaional, prin obiceiuri, princultur, prin comer si printr-un fel de echilibru care este consecinanecesar a tuturor acestor lucruri si care, fr ca cineva s segndeasc s-l pstreze, nu va fi, totusi, att de usor de rupt cum credemult lume.n continuare, Rousseau scrie o adevrat od a Europei, evideniind att calitile,ct si unitatea continentului. adugai la aceasta situaia deosebit a Europei, la fel depopulat peste tot, la fel de fertil pretutindeni, mai bine unit n toate prile ei,amestecul continuu de interese pe care legturile de snge si cele privind comerul,artele, coloniile le-au stabilit ntre suverani,mulimea rurilor si varietatea cursuluilor,care fac toate comunicaiile mai usoare, pasiunea locuitorilor pentru miscare, astfel

nct ei cltoresc tot timpul si se mut de mai multe ori unii la alii; inventarea timaruluisi gustul general pentru cultur, stabilind ntre ei o comunitate de studiu si decunoastere. Cu aceste condiii nzestrat, Europa nu este numai o colecie ideal depopoare care n-au n comun dect un nume cum se ntmpl n Asia sau n Africa.Europa este mai mult o societate real, avnd religia ei, obiceiurile si tradiiile ei, chiarlegile ei, de care nici unul din popoarele care o compun nu se poate ndeprta fr sprovoace, imediat, tulburri.n 1771, un grup de patrioi polonezi l-au rugat pe Rousseau sredacteze un plan de Constituie pentru ara lor aflat n decaden,considernd c n organizarea ei de pn atunci se afl cauza declinului.El a terminat lucrarea doi ani mai trziu si a publicat-o cu titlulConsideraii cu privire la guvernarea Poloniei si asupra reformei acesteia


27/37

27

proiectate n 1772. n comparaie cu frazele att de consistente sifrumoase despre unitatea Europei, lucrarea aceasta provoac o ciudatsurpriz. Att de comentate contradicii sau inconsecvene ale luiRousseau apar si aici.n aparen, imaginea pe care o schieaz despre unitatea profund aEuropei este aceeasi. Rousseau scrie Nu mai exist astzi francezi,germani, spanioli nici chiar englezi, orice s-ar spune; nu mai sunt decteuropeni. Toi au aceeasi gusturi, aceleasi pasiuni, aceleasiobiceiuri...[] Un francez, un englez, un spaniol, un italian, un rus, sunttoi, aproape, acelasi om. Noutatea consta ns n modul de interpretarea cestor fapte, a acestor realiti deoarece Rousseau pur si simpluregreta aceast uniformitate, considernd c ea se datoreaz n bunparte nvmntului si recomanda o soluie simpl pentru salvareaPoloniei: polonezii s fie pregtii ca polonezi, s se ataseze rii lor!Vreau ca, nvnd s citeasc ei s citeasc lucruri despre ara lor; cala zece ani s-i cunoasc toate produsele; ca la doisprezece ani s-i stietoate provinciile, toate drumurile, toate orasele; ca la cincisprezece anis-i stie toat istoria, iar la saisprezece ani toate legilen acest sens se rezolv contradicia lui Rousseau. Dup ce a fostprofetul attor lucruri si aprtorul attor cauze, acum era profet alnaionalismului, care se nstea ncet la sfrsitul secolului al XVIII-lea sicruia i aparine, de drept, n Europa, secolul urmtor, naionalism careva deveni o piedic major n calea integrrii europeneExistena acestei noi direcii de subliniere a superioritii si unitii Europei era ntritprin caracteristicile Secolului Luminilor, princosmopolitismul su, prin rolul unificator al limbii franceze, prinredescoperirea plcerii de a cltori. ns nu au lipsit din acel secol niciproiectele pentru organizarea pcii si strngerea legturilor dintre state.

Alte proiecte privind pacea si cooperarea european:

n acel secol au fost concepute destule planuri de acest fel. Mai degraba fost vorba de un progres de internaionalizare a procesului d

47011205-ideea-europeana

Documents