agostea este un concept universal asupra afinitatea dintre oameni, definit în moduri diferite în funcție de diferite ideologii și puncte de vedere (artistice, științifice, filozofice, religioase). În mod regulat, și mai ales în Occident, este interpretat ca un sentiment rezultat legat de afecțiune și atașament, precum și producător și un set de atitudini, emoții și experiențe. În context filosofic, iubirea este o virtute care reprezintă toată dragostea, bunătatea și compasiunea ființelor umane. Acesta poate fi, de asemenea, descris ca unor acțiuni de alții și bazat pe compasiune, sau ca acțiuni direcționate spre alții (sau la tine) și bazat pe afecto.1

În spaniolă, cuvântul dragoste (latină pentru dragoste, -oris) acoperă o mulțime de sentimente diferite, din dorinta de pasionat și intimitatea dragoste romantica la gradul de apropiere emoțională asexuată de dragoste familială și iubire platonică, 2 și până devotament profund sau unitate de dragoste religioso.3 În acest din urmă domeniu, transcende sentimentul, apoi privit manifestarea unei stări de suflet sau minte, identificate în unele religii cu Dumnezeu însuși sau forța care ține universul împreună.

Emoțiile asociate cu iubirea poate fi extrem de puternic, de multe ori ajungand sa fie irezistibil. Dragostea în diversele sale forme acționează ca un facilitator major al relațiilor interpersonale și, datorită importanței sale centrale psihologic, este una dintre cele mai comune în artele creative (de film, literatură, muzică) probleme.

Din punctul de vedere al științei, ceea ce stim ca dragostea pare să fie o stare a evoluat de instinct de supravietuire primitiv care a pastrat ființele umane unită și eroic la amenințările și facilitarea continuarea speciilor prin reproducción.4

Diversitatea de utilizări și semnificații și complexitatea sentimentelor care acopera face dragoste este deosebit de dificil să se definească în mod consecvent, dar în esență dragostea este interpretat în două moduri: sub o concepție altruiste, pe baza de compasiune și colaborare, si sub un alt egoist, pe baza de auto-interes și rivalitatea. Egoismul este de obicei asociat cu corpul și lumea materială; altruismul, cu sufletul și lumea spiritelor. Ambele sunt bazate pe stiinta actuala, expresii ale proceselor creierului care evoluția le-a dat oamenilor; ideea sufletului, sau ceva de genul suflet, a apărut în urmă probabil între una și câteva sute de mii years.5

De multe ori, se întâmplă ca indivizi, grupuri sau societăți deghizare umane comportamentul lor egoist de altruism; Acesta este ceea ce este cunoscut sub numele de ipocrizie, și a găsit multe exemple de astfel de comportament în publicitate. În schimb, se poate întâmpla ca într-un mediu egoist,

comportamentul altruist este egoismul deghizat ca Oskar Schindler oferit un exemplu bun.

De-a lungul istoriei au fost exprimate, chiar și în culturile cu nici un contact cunoscut între ei, concepte care, cu variații, includ dualitatea esențială a omului: feminin și masculin, bine și rău, Yin si yang, Anaximandru Apeiron.

Cuprins [ascunde]

1 două moduri de înțelegere dragoste

1.1 Abordarea științifică a egoismului și altruism

1.2 altruist Concepción

1.2.1 compasiune din punct de vedere științific

1.3 egoist Concepción

1.3.1 Dragostea în societatea capitalistă

2 Manifestări ale iubirii

3 simboluri

Cupidon 3.1

Inima 3.2

4 Superstition

5 Perspective asupra Dragoste

5.1 populare Outlook

Mistic și ezoteric Perspective 5.2

5.3 Perspectiva spirituală

5.3.1 iudaismul

5.3.2 creștinism

5.3.3 Islamul arabă și alte credințe

5.3.3.1 al cincilea cerc: dragoste față de non-musulmani

5.3.4 budism

5.3.5 hinduism

5.3.6 atașament și dorință în religiile orientale

5.3.7 Religia împotriva iubirii homosexuale

5.3.7.1 creștinism, iudaism și homosexualitatea

5.3.7.2 Islamul și homosexualitatea

5.4 Perspectiva filosofică

5.5 Perspectiva Stiintifica

5.5.1 Aspecte biologice

5.5.1.1 Modelul tripartit de dragoste romantica

5.5.2 Aspecte umane

5.5.3 Aspecte psihologice

6 vizualizări istorice și culturale diferite

6.1 persană Cultura

6.2 sínicas cultura chineză și alte culturi

6.2.1 Qi Xi: a "Valentine" chineză

Japoneză 6.3

6.4 Cultura greacă

6.4.1 Scurt dragoste mitologic: mitul androginului

6.5 Arab Cultura

Cultura turc 6.6 (șamanică și islamică)

6.7 Ancient Rome (limba latină)

6.8 anglo-saxon Cultură

7 A se vedea și

8 Note și referințe

9 Referințe înrudite

10 link-uri externe

Două moduri de înțelegere dragoste

Oamenii pot dezvolta în esență, două tipuri de atitudini: pe de o suntem altruist si colaboratorii, și în celălalt sunt egoiste și a concurenților. Există oameni total polarizate spre una din cele două atitudini bunăvoie; de exemplu, călugării budiști sunt complet întoarse spre altruism, obiectivism și practicieni, spre egoism. Și acolo sunt oameni care combină ambele moduri de a fi, în calitate, uneori, altruist și colaborator, uneori egoist, competitive, si alte astfel parțial altruist și competitivă. În unele părți ale lumii dominate de altruism (Tibet), astfel încât

egoismul este în general văzută ca un negativ. Și acolo sunt grupuri umane în cazul în care opusul este adevărat. Toate războaiele din istorie s-au născut egoismului din partea a cel puțin unuia dintre cele două părți; toate situațiile de conflict umane provin din egoism.

Abordarea științifică a egoismului și altruism

Reprezentarea simplificată a teoriei Dawkins despre "egoismul" de informații genetice. Toate genele, ca unități de supravietuire, sunt ele însele "egoist", competiție unele cu altele și cu alte persoane. Odată ce un anumit grad de organizare realizate în timpul procesului evolutiv al speciei, informatia genetica pentru a produce un fenotip egoist va fi în cele din urmă de auto-a învins la nivelul grupului uman, în timp ce produc un fenotip altruist (egoism altruist la gena ) facilitează supraviețuirea acestor informații. Genele acționează irațional, și în "ordinea de ciugulit natural" va produce în mod inevitabil o supremație de "egoism gene altruiste." Schimbul de reproducere sexuală, la rândul său distribuie informația genetică între toate population.6

Richard Dawkins interpretează atât atitudini și expresii ale auto-conservare a individului (egoist) și speciile (altruism). El explică faptul că în conformitate cu o teorie acceptată de unii biologi, moștenit genele responsabile pentru astfel de atitudini predecesorii specii, și că înainte de sosirea noastră, evoluția biologică a fost, probabil, controlată de un mecanism numit "selecție de grup"; în cadrul acestui mecanism, grupuri de indivizi, în care membri au fost mai dispuși să-și sacrifice viața pentru restul ar fi mai probabil sa supravietuiasca decat cele compus din persoane egoiste; acest lucru ar duce într-o lume populată de către persoane fizice altruiste sa încheiat. Este o teorie care, oferind în același timp o explicație pentru faptul că altruismul predomină astăzi în lume, a generat multe controverse în lumea științifică de direct contrazice teoria darwinistă; Prin urmare, o explicație personală a autorului cu privire la supraviețuirea altruism într-un cadru darwinist de egoism individ este că unitatea de supraviețuire nu este individul, dar gena; care este, din acest punct de vedere, ființele umane și grupuri de ființe umane sunt "mașini de supraviețuire" "creat" de gene pe cont propriu beneficio.6

În orice caz, susține Dawkins, de faptul de a fi prima specie raționale, suntem, de asemenea, prima specie din istoria evoluției posibilitatea de a alege între cele două tipuri de comportament voluntar, acționând astfel atât "independent" pentru a propria noastră genética.6 programare

Evoluția pare să aibă loc prin suprapunerea reciproc și rafinate progresiv procese. La nivel imediat, acesta funcționează printr-un proces simplu, frumos și irațională a încercare și eroare; succesul anumitor stat de organizare a facilita continuarea acesteia. Cu toate acestea, ca organizație în curs de dezvoltare din

ce în ce apar este metode de predicție spontan strategice, alegerea moduri indirecte care, pe termen scurt, ar putea părea chiar o greșeală, dar că, luate împreună, constituie un succes ; astfel de "comportamente" au fost observate în modele virtuale ale evoluției programate într-un calculator; comportamentul agresiv și egoist este un prim superorganization nivel, în care individul "înțelege" că, pentru supraviețuirea lor trebuie să "atac" rivalii lor înainte de a merge direct la recompensa si comportament altruist este un al doilea nivel Ea apare în momentul în care indivizii dezvolta capacitatea de a comunica unul cu altul; în modele computerizate s-a observat dezvoltarea complet spontană a combinațiilor de două mecanisme, astfel încât o persoană comunică cu alte câteva și "constă" beneficiul pentru restul grupului. Egoismul apare astfel din punctul de vedere al grupului ca un comportament tactic și altruismul ca un comportament strategic.

Intelligence a fost stabilit ca un nivel suplimentar de superorganization care permite analiza de ansamblu a situației și prognozarea cel mai bun mod de a merge prin înlocuirea în mare măsură metoda încercare și eroare fizic pentru procesarea paralelă și "virtuale", de asemenea, obiectul evoluției, care are loc în întregime în creierul persoanelor și transmis într-un fel de "virtual" pentru generațiile viitoare prin educație. Conform teoriei de singularitate tehnologică în legătură cu conceptul de Transumanism, se sugerează că în curând vom fi în măsură să programeze astfel de "artificial" propria noastră evoluție în modul cel mai benefic pentru toți 7, dar, cu toate acestea, există critici despre opt/09/10

Concepție altruist

Lucrător ajutor medicating un copil în Leogane (Haiti), după cutremur.

Altruismul poate fi înțeleasă ca altruism pur, în cazul în care nici un atașament sau dorință, ca și în cazul budismului, sau ca "egoismul altruist", ca și în cazul creștinismului, care sunt atașate la o ființă mai mare și dorința de mântuire. În practică, există atașament și dorința în ambele religii, și în budism există o pre-iluminare ultimul pas al renunțarea la toate realizările pentru nimic, cu scopul de a distruge ego complet. Pentru așa-numitul "altruismul pur", nu există nici o posibilitate de negociere; relațiile nu sunt competitive, dar de colaborare, unul caută binele altora fără a aștepta nimic în schimb, și ceilalți să caute bunăstarea unul.

Budismul standuri atașament și dorință și emoțiile negative produc, de asemenea furie și în cele din urmă suferă. Atașament, dorință, furie, teamă și ignoranță (de exemplu, lipsa de înțelegere a suferinței altora) contribuie la consolidarea ego-ul. În filosofia budistă, dragostea adevarata este compasiunea, și dragostea și ego-ul sunt incompatibles.11 studii științifice recente au arătat că meditația

produce activitate crescuta in zonele creierului legate de emoții pozitive și o scădere a Activitatea în domenii legate de furie și depression.12 13

De "egoismul altruist" este filozofia de relații umane predicate de Isus Hristos ("iubi pe Dumnezeu mai presus de orice și pe aproapele tău ca pe tine însuți").

Altruismul este cum să înțeleagă dragostea pentru Leib