document4

1
Observatorul militar 4 Nr. 43 / 4 – 10 noiembrie 2015 Activitatea specialiştilor de comunicaţii şi informatică se vede cel mai bine, paradoxal, atunci când lucrurile nu funcţionează. Rolul nostru este de a organiza sau reface sistemul de comunicaţii actual. Nicio misiune a FA nu a fost anulată sau întreruptă din cauza sistemului de comunicaţii. Căpitan Ionuţ Lixandru Căpitan ing. Marian Udroiu Maistru militar principal Augustin Laslău Căpitan Bogdan Oproiu La pace, ca la război INSTRUCŢIE Î ţi cade semnalul, nu poţi pri- mi şi transmite ordine, după al doilea restart, calculatorul face tot ceea ce vrea el, e clar, e vina transmisioniştilor! Dacă, aşa cum este cazul Centrului 85 Comunicaţii Aero şi Informatică, deserveşti o ca- tegorie de forţe precum Forţele Aeriene (FA) şi eşti singura uni- tate de profil din armată, şansele de a rămâne mereu în umbra celor care zboară sunt şi mai mari. Dar măcar în preajma unei aniversări, cum este ziua de 3 noiembrie, când Centrul şi-a ser- bat 77 de ani de la înfiinţare, tre- buie să le recunoaştem meritele şi contribuţia la desfăşurarea în condiţii normale a misiunilor FA. Spre ieşirea din Bucureşti, în zona de maximă concentra- re a aviatorilor, aeroporturile Băneasa şi Otopeni, pe o stradă uşor de trecut cu vederea, se află comandamentul Centrului 85. Cazarma comandamentului este cunoscută sub denumirea de Iasmin, care a fost în timpul războiului şi indicativul telefonic al unităţii. Nu miroase a iasomie în curte, dar, la fel ca în cazul iasomiei, calităţile specialiştilor centrului sunt multiple. În puţine cuvinte, realizează şi exploa- tează sistemul de comunicaţii, informatică şi terestru de navi- gaţie aeriană necesar FA, şi men- tenanţa acestuia. În fapt, una din misiunile pe care le desfăşoară este asigurarea legăturilor pen- tru Centrul de Operaţii Aeriene (COA), de unde se coordonează toate zborurile militare care au loc în spaţiul aerian românesc. Nicio misiune a FA, spune căpita- nul ing. Marian Udroiu, nu a fost anulată sau întreruptă din cauza sistemului de comunicaţii. Centrul secundar numărul 1, în cadrul căruia căpitanul Udroiu este şef de tură, asigură buna funcţio- nare a tehnicii prin care COA îşi exercită atribuţiile de comandă şi control. Noi asigurăm tot ce înseamnă comunicaţii pentru FA, adică legături radio, sol-aer, fir, reţele de date, întregul sistem. Noi suntem primii care luăm parte la grupurile de lucru de dezvoltare a sistemului, spune Udroiu. Buna pregătire a specialiştilor din Centrul secundar 1 a făcut ca NATO să aibă încredere deplină în informaţiile produse la COA, iar aeronavele şi piloţii care zboară în spaţiul nostru aerian să fie coordonaţi doar de aici. Ca idee, chiar şi aeronavele AWACS, care supraveghează spaţiul ae- rian al NATO, fac schimb de date doar cu specialiştii de la COA când survolează spaţiul aerian românesc. M isiunile îndeplini- te de militarii din Centrul 85 sunt cam aceleaşi la pace ca şi la război. Pentru că nevoia de comuni- caţii în timp real este aceeaşi şi pe timp de pace, specialiştii Centrului sunt în priză în per- manenţă pe durata serviciului. Sistemul de comunicaţii al FA se realizează 95% din timp de pace. Noi prea puţin mai schimbăm la război. Pe de o parte e bine că-l avem, pe de alta, mai este şi res- ponsabilitatea de a-l avea mereu funcţional. La noi sistemul merge non-stop, aşa că nu putem fi luaţi prin surprindere, spune locote- nent-colonelul Ioan Stoica, şeful operaţiilor şi instrucţiei. Un aspect important al acti- vităţii unităţii este şi extinderea comunicaţiilor FA în caz de criză sau război. Tehnica Centrului mobil de sprijin comunicaţii şi informatică terestru pentru navigaţie aeriană este folosită şi la instrucţie, în unităţile FA. Dar misiunea de bază a acestuia este de a asigura mobilitatea şi nevoile operaţionale pentru procesarea şi schimbul de infor- maţii între structurile de coman- dă-control ale FA şi structurile luptătoare sau de sprijin de lup- tă dislocate, acolo unde supor- tul operaţional fix este limitat sau inexistent. Specialiştii care încadrează centrul mobil sunt capabili să asigure nevoile de comunicaţii ale unei escadrile a FA, în orice condiţii şi oriunde în ţară şi face acest lucru cu echipa- mentul care încape într-un ARO cu remorcă. Am prins misiuni de amploare când plecau şapte, opt, zece autospeciale pe poarta unităţii, iar acum aceleaşi misiuni sunt îndeplinite de modulul de comunicaţii şi informatică (MCIS), rememorează vremurile trecute în raport cu cele actuale maistrul militar principal Augustin Laslău, fost specialist pe autostaţia radi- oreleu troposferică, actualmente încadrat la logistică. Rolul nostru este de a organiza sau reface sis- temul de comunicaţii actual acolo unde FA au nevoie de el, spune căpitanul Ionuţ Lixandru, şeful centrului mobil. În prezent avem o autostaţie MCIS al cărei inventar a fost îmbunătăţit de-a lungul timpului, toate făcându-se pe baza necesarului în misiuni şi a experienţei echipaju- lui. Avem un echipament satelitar cu care am participat la misiuni şi autostaţii radio Panther. În viito- rul apropiat, vor intra în dotare şi module de comunicaţii şi informa- tică dislocabile, care vor fi contai- nerizate. Noutatea este că toate elementele sunt implementate pe baza unei arhitecturi de reţea, totul bazându-se pe IP. Toate sistemele sunt organizate pe mai multe niveluri de secretizare. Pe lângă atribuţiile de bază, perso- nalul MCIS organizează şi execută pregătire pe linie de specialitate cu toţi specialiştii de comunicaţii şi informatică din unităţile SMFA. C omandantul unităţii, co- lonel ing. Dorinel Sandu, cunoaşte foarte bine resursa umană de care dispune şi care este, până la urmă, din- colo de tehnică şi dotări, pivotul îndeplinirii sarcinilor. Consider că esenţiale în îndeplinirea unei misiuni sunt atitudinea pozitivă şi modul de abordare a proble- mei, care trebuie să însemne nu identificarea unei soluţii, ci re- zolvarea acelei probleme de tine însuţi, spune el. O observaţie interesantă, mai ales în contextul în care unitatea urmează să se restructureze, pentru că odată cu începutul anului viitor, din cadrul unităţii pleacă Centrul secundar nr. 1, care va intra în componenţa COA. În Centrul 85 se va înfiinţa un centru de calcul pentru a răspunde noilor cerinţe privitoare la dezvoltarea aplica- ţiilor informatice, administrarea lor şi apărarea cibernetică. n

Upload: mircea-luican

Post on 01-Feb-2016

2 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

o

TRANSCRIPT

Page 1: Document4

Observatorul militar4 Nr. 43 / 4 – 10 noiembrie 2015

Activitatea specialiştilor de comunicaţii şi informatică se vede cel mai bine, paradoxal, atunci când lucrurile nu funcţionează.

Rolul nostru este de a organiza sau reface sistemul de comunicaţii actual.

Nicio misiune a FA nu a fost anulată sau întreruptă din cauza sistemului de comunicaţii.

Căpitan Ionuţ Lixandru

Căpitan ing. Marian Udroiu

Maistru militar principal Augustin Laslău

Căpitan Bogdan Oproiu

La pace, ca la război

INSTRUCŢIE

Îţi cade semnalul, nu poţi pri-mi şi transmite ordine, după al doilea restart, calculatorul

face tot ceea ce vrea el, e clar, e vina transmisioniştilor!

Dacă, aşa cum este cazul Centrului 85 Comunicaţii Aero şi Informatică, deserveşti o ca-tegorie de forţe precum Forţele Aeriene (FA) şi eşti singura uni-tate de profil din armată, şansele de a rămâne mereu în umbra celor care zboară sunt şi mai mari. Dar măcar în preajma unei aniversări, cum este ziua de 3 noiembrie, când Centrul şi-a ser-bat 77 de ani de la înfiinţare, tre-buie să le recunoaştem meritele şi contribuţia la desfăşurarea în condiţii normale a misiunilor FA.

Spre ieşirea din Bucureşti, în zona de maximă concentra-re a aviatorilor, aeroporturile Băneasa şi Otopeni, pe o stradă uşor de trecut cu vederea, se află comandamentul Centrului 85. Cazarma comandamentului este cunoscută sub denumirea de Iasmin, care a fost în timpul războiului şi indicativul telefonic al unităţii. Nu miroase a iasomie în curte, dar, la fel ca în cazul iasomiei, calităţile specialiştilor centrului sunt multiple. În puţine cuvinte, realizează şi exploa-tează sistemul de comunicaţii, informatică şi terestru de navi-gaţie aeriană necesar FA, şi men-tenanţa acestuia. În fapt, una din misiunile pe care le desfăşoară este asigurarea legăturilor pen-tru Centrul de Operaţii Aeriene (COA), de unde se coordonează toate zborurile militare care au loc în spaţiul aerian românesc.

Nicio misiune a FA, spune căpita-nul ing. Marian Udroiu, nu a fost anulată sau întreruptă din cauza sistemului de comunicaţii. Centrul secundar numărul 1, în cadrul căruia căpitanul Udroiu este şef de tură, asigură buna funcţio-nare a tehnicii prin care COA îşi exercită atribuţiile de comandă şi control. Noi asigurăm tot ce înseamnă comunicaţii pentru FA, adică legături radio, sol-aer, fir, reţele de date, întregul sistem. Noi suntem primii care luăm parte la grupurile de lucru de dezvoltare a sistemului, spune Udroiu. Buna pregătire a specialiştilor din Centrul secundar 1 a făcut ca NATO să aibă încredere deplină în informaţiile produse la COA, iar aeronavele şi piloţii care

zboară în spaţiul nostru aerian să fie coordonaţi doar de aici. Ca idee, chiar şi aeronavele AWACS, care supraveghează spaţiul ae-rian al NATO, fac schimb de date doar cu specialiştii de la COA când survolează spaţiul aerian românesc.

Misiunile îndeplini-te de militarii din Centrul 85 sunt cam

aceleaşi la pace ca şi la război. Pentru că nevoia de comuni-caţii în timp real este aceeaşi şi pe timp de pace, specialiştii Centrului sunt în priză în per-manenţă pe durata serviciului. Sistemul de comunicaţii al FA se realizează 95% din timp de pace. Noi prea puţin mai schimbăm la război. Pe de o parte e bine că-l avem, pe de alta, mai este şi res-ponsabilitatea de a-l avea mereu funcţional. La noi sistemul merge non-stop, aşa că nu putem fi luaţi prin surprindere, spune locote-nent-colonelul Ioan Stoica, şeful operaţiilor şi instrucţiei.

Un aspect important al acti-vităţii unităţii este şi extinderea comunicaţiilor FA în caz de criză sau război. Tehnica Centrului mobil de sprijin comunicaţii şi informatică terestru pentru navigaţie aeriană este folosită şi la instrucţie, în unităţile FA. Dar misiunea de bază a acestuia este de a asigura mobilitatea şi nevoile operaţionale pentru procesarea şi schimbul de infor-maţii între structurile de coman-dă-control ale FA şi structurile luptătoare sau de sprijin de lup-tă dislocate, acolo unde supor-tul operaţional fix este limitat sau inexistent. Specialiştii care încadrează centrul mobil sunt capabili să asigure nevoile de comunicaţii ale unei escadrile a

FA, în orice condiţii şi oriunde în ţară şi face acest lucru cu echipa-mentul care încape într-un ARO cu remorcă. Am prins misiuni de amploare când plecau şapte, opt, zece autospeciale pe poarta unităţii, iar acum aceleaşi misiuni sunt îndeplinite de modulul de comunicaţii şi informatică (MCIS), rememorează vremurile trecute în raport cu cele actuale maistrul militar principal Augustin Laslău,

fost specialist pe autostaţia radi-oreleu troposferică, actualmente încadrat la logistică. Rolul nostru este de a organiza sau reface sis-temul de comunicaţii actual acolo unde FA au nevoie de el, spune căpitanul Ionuţ Lixandru, şeful centrului mobil. În prezent avem o autostaţie MCIS al cărei inventar a fost îmbunătăţit de-a lungul timpului, toate făcându-se pe baza necesarului în misiuni şi a experienţei echipaju-

lui. Avem un echipament satelitar cu care am participat la misiuni şi autostaţii radio Panther. În viito-rul apropiat, vor intra în dotare şi module de comunicaţii şi informa-tică dislocabile, care vor fi contai-nerizate. Noutatea este că toate elementele sunt implementate pe baza unei arhitecturi de reţea, totul bazându-se pe IP. Toate sistemele sunt organizate pe mai multe niveluri de secretizare. Pe lângă atribuţiile de bază, perso-nalul MCIS organizează şi execută pregătire pe linie de specialitate cu toţi specialiştii de comunicaţii şi informatică din unităţile SMFA.

Comandantul unităţii, co-lonel ing. Dorinel Sandu, cunoaşte foarte bine

resursa umană de care dispune şi care este, până la urmă, din-colo de tehnică şi dotări, pivotul îndeplinirii sarcinilor. Consider că esenţiale în îndeplinirea unei misiuni sunt atitudinea pozitivă şi modul de abordare a proble-mei, care trebuie să însemne nu identificarea unei soluţii, ci re-zolvarea acelei probleme de tine însuţi, spune el. O observaţie interesantă, mai ales în contextul în care unitatea urmează să se restructureze, pentru că odată cu începutul anului viitor, din cadrul unităţii pleacă Centrul secundar nr. 1, care va intra în componenţa COA. În Centrul 85 se va înfiinţa un centru de calcul pentru a răspunde noilor cerinţe privitoare la dezvoltarea aplica-ţiilor informatice, administrarea lor şi apărarea cibernetică. n