UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR TIMISOARA FACULTATEA DE MANAGEMENT AGRICOL SPECIALIZAREA INGINERIE I MANAGEMENT N ALIMENTAIE PUBLIC I AGROTURISM

LUCRARE DE LICENCERCETRI PRIVIND POSIBILITATEA DEZVOLTRII AGROTURISMULUI N COMUNA MOIECIU DE JOS , JUDEUL BRAOV PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE NATURALE I ANTROPICE. STUDIU DE CAZNDRUMTOR TIINIFIC: CONF.UNIV.DR. ABSOLVENT: POPA MONICA MIHAELA

TIMISOARA 2009

CUPRINS:Cap. INTRODUCERE 1. ABORDARE TEORETIC A NOIUNILOR DE TURISM RURAL I AGROTURISM 2. RESURSE AGROTURISTICE NATURALE I ANTROPICE DIN JUDEUL BRAOV 3. SITUAIA AGROTURISMULUI DIN JUDEUL BRAOV 4. 5. ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI N JUDEUL BRAOV STUDIU DE CAZ: NFIINAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE N LOCALITATEA MOECIU DE JOS CONCLUZII I PROPUNERI BIBLIOGRAFIE 3 4 1 1 4 1 4 8 5 5 6 8 7 0

2

INTRODUCERE

Am ales aceast tem deoarece Zona Braov prezint un ridicat potenial turistic i agroturistic; De asemenea, bogaiile naturale i aezarea n spaiu ne ofer noi avantaje de a exploata aceast zon. Dei comuna Moeciu de Jos beneficiaz de acest spaiu deosebit, aceasta prezint si cateva dezavantaje ,dintre care putem eneumera : fi lipsa unei infrastrucuri pe adegvate, lipsa investitorilor i neimplicarea autoritilor locale privind dezvoltarea turismului i agroturismului regional. n studiul de caz am pornit de la o pensiune de 2 margarete fr rezultate economice satisfctoare, ns cu ajutorul unor investiii financiare nu foarte mari i al unei strategii de marketing bine pus la punct s-a dezvoltat la standarde de 3 margarete, iar rezultatele incep s se fac vizibile.

3

Mediul nconjurtor al acestei pensiuni reprezint locul ideal de a evada din stresul cotidian, de a rencrca bateriile cu noi resurse de energie necesare volumului de munc ridicat al zilelor noastre dar i de a petrece clipe de vis alturi de cei dragi.

CAPITOLUL 1. ABORDARE TEORETIC A NOIUNILOR DE TURISM RURAL I AGROTURISM

1.1 Turismul ruralFenomenul turismului rural nu este unul nou. Dorina de expansiune i petrecere a timpului liber i a vacanelor la ar constituind preocupri vechi mai ales ale mptimiilor de natur. Nou este modul n care a evoluat aceast form de turism att cantitativ ct i calitativ n ultimele decenii, el tinznd s devin un fenomen de mas. Aceast form de turism s-a dezvoltat, valorificnd caracteristicile deosebit de favorabile celor trei elemente principale ce concur la nfptuirea actului turistic: Spaiul rural (vatra i moia satului) ca suport al procesului de vieuire i derulare a activitilor specifice; Populaia rural ca element al perenitii de veacuri a obiceiurilor i tradiiilor populare ale satelor, factor al transformrii mediului natural, a resurselor locale; Produse naturale (bogii naturale) care satisfac cerinele personale i pe cele ale ofertei turistice, destinate persoanelor care vin n ospeie. Turismul rural cuprinde activitatea turistic propriu-zis (cazare, pensiune, circulaie turistic, derulare de programe, prestare de servicii de baz i suplimentare)- activiti economice (predominant agricole dar i practicarea unor ocupaii tradiionale) precum i modul de petrecere a timpului liber, pentru cei ce solicit acest tip de turism. Turismul se dezvolt n mediul rural n strns corelaie cu economia local, ceea ce conduce la interdependen dintre aceste dou laturi.

4

-

-

Dezvoltarea turismului rural a produs mutaii importante n viaa satelor, cu deosebire a celor care dispun de o ofert turistic important, aducnd elemente noi privind: - valorificarea resurselor proprii specifice (balneare, naturale, vitipomicole, cinegetice, gastronomice, artizanale, etnografice i folclorice); transformri n plan edilitar i al dotrilor prin apariia unor construcii specifice (ferme agroturistice, pensiuni), puncte de informare, brutrii, uniti de deservire (magazine, pot), amenajri pentru sport i echitaie, echipamente igienico-sanitare; modificri ale structurii culturilor agricole i ale eptelului, n concordan cu satisfacerea cerinelor turistice n plan gastronomic; evitarea procesului de depopulare rural prin apariia unor soluii noi de ocupare a forei de munc, mai ales n localitile rurale, n care turismul se poate practica tot timpul anului; dezvoltarea micii industrii rurale de valorificare primar a produselor agricole i revitalizarea meteugurilor specifice zonei rurale; valorificarea resurselor de ap locale n scopuri energetice i, mai ales pentru piscicultur; abordarea unor soluii echilibrate privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol, zootehnic, silvic i agroturistic; combaterea polurii mediului prin eliminarea surselor i conservarea pe aceast cale, a unor condiii de via optime n zonele agroturistice; creearea unor noi surse de venit n bugetele familiale, inclusiv prin dobndirea unor faciliti financiare privind investiii noi pentru turism sau extinderea celor existente. Turismul rural se bazeaz, n majoritatea tipurilor de primire existente, pe dotrile ce se regsesc, n mare parte, n proprietatea privat a locuitorilor din spaiul rural, participani (n calitate de prestatori) la activitile turistice. Reeaua turismului rural prezint cea mai bun organizare n cadrul statelor Uniunii Europene. Aceasta datorit: condiiilor de organizare create; a organismelor neguvernamentale naionale i internaionale existente; sprijinul primit din partea statului (credite pe termen lung, cu dobnda de 3-5% - Frana, Germania, Austria scutite de impozit pe activitatea turistic, sprijin logistic, formare de cadre i ndrumare), a UE, prin intermediul programelor PHARE; experienei ctigate i dorinei de perfecionare manifestate permanent (Nistoreanu, 1999). n general, n domeniul turismului practicat n mediul rural, se utilizeaz n mod frecvent o terminologie divers, dominat, n principal, de cele trei noiuni: agroturism, turism rural, ecoturism.

1.2. Agroturismul Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane ntr-o localitate rural nepoluat, aezat ntr-o zon pitoreasc, finalizat prin ederea a cel puin 24 ore i prin consumul de produse alimentare i nealimentare specifice, completat cu coabitarea i integrarea n societatea rural privit n toat complexitatea sa.

5

Aceast form de turism cuprinde dou mari componente: activitatea turistic propriuzis, concretizat n cazare, servicii de mas, agrement (cltorie, pescuit, echitaie), alte servicii curente, iar pe de alt parte, activitatea economic, (agricol) prestat de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazd, concretizat n producerea i prelucrarea primar a produselor agroalimentare n gospodrie i comercializarea lor direct la turiti sau prin alte reele comerciale. Agroturismul joac, fr ndoial, un rol important n metamorfoza de ansamblu a spaiului rural, cu deosebire a satelor i a oraelor mici cu grad sporit de ruralitate i un potenial turistic valoros. Aezrile cu un trecut istoric ndelungat, cu cldiri n stil arhitectonic caracteristic regiunii, cu obiceiuri, tradiii i un mod de via propriu, atrag turitii care doresc s cunoasc pe viu aceste aspecte. Nu este de ajuns s spunem c Romnia este frumoas, c poate oferi multe posibiliti pentru practicarea turismului rural i agroturismului, ci este necesar s dezvoltm aceste dou activiti complementare pe principiul rentabilitii (Buianu, 2001) Zonele pentru agroturism reprezint n numeroase ri ale lumii o creaie mai recent, aprut din nevoia de evadare n spaii de linite, dincolo de zidurile oraului sau de aglomeraia unor staiuni turistice. Ele pun n eviden specificul unor zone rurale (cadrul natural, construcii, obiceiuri, activiti, tradiii gastronomice) diferite de la o zon la alta. Exist spaii geografice extrem de generoase, mai mult sau mai puin extinse, n care odihna se mbin cu recreaia, plimbarea, activitile practice, lectura n unele situaii valorificndu-se chiar unii factori naturali de cur balnear. Pot apare n teritoriu n mod unitar (ca n culoarul Bran- Rucr, Depresiunea Dornelor, Valea Arieului sau dispersate sub forma satelor turistice (staiuni verzi), precum: Poieni (jud.Cluj); Geoagiu Bi (Hunedoara), Tismana (Gorj); Murighiol (Tulcea); Botiza (Maramure); Bala (Mehedini). Experiene importante nregistreaz n acest domeniu rile alpine europene, acestea fiind printre primele ri n care s-a practicat aceast form de turism (Mitrache, Manole, Bran, Stoian,Istrate, 1996). ntre acestea, Elveia este ara n care a aprut aventura turistic (denumirea de nceput a agroturismului) n jurul anilor 1840. Este vorba de zona Chateau d Oex, unde englezii au descoperit o lume mirific (peisaje montane, ape de munte, pajiti bogate cu turme de vite, oameni primitori) i n care s-au revrsat (peste 700 de turiti n anul 1878), ocupnd toate pensiunile agroturistice. La cele 6 milioane de locuitori, Elveia gzduiete astzi 10 milioane de turiti anual, practic satele sale dobndind, n cea mai mare parte funcia agroturistic (zona lacului Leman, Munii Jura, Neuchatel). Frana are o veche i bogat tradiie n organizarea turismului rural, activitatea fiind aici coordonat de asociaia general TER (Tourisme et Espace Rural). Statul francez ncurajeaz dezvoltarea acestor zone, nspre care se dirijeaz persoanele cu venituri mai modeste, promovnd un sistem de creditare avantajos i o politic fiscal stimulatoare. Aceasta explic evoluia rapid a numrului de adposturi rurale (Gites de France) clasificate i a numrului de nopi de cazare petrecute (2,5 milioane n 1994). Cele mai importante zone pentru aceast form de turism sunt: Masivul Central (Auvergne, Limousin, Cantal), Bretagne, Savoia, Champagne, Vosgi. Austria a dezvoltat o important baz turistic n mediul rural (satele turistice de recreaie), promovnd sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacanele familiale. Sunt bine reprezentate n Tirol i zona Salzburg pe Valea Dunrii.

6

Germania a trecut la organizarea turismului rural dup 1960, prin organizarea primar a unui inventar al siturilor care se preteaz la practicarea turismului, cu deosebire fermele bine ntreinute. Cele mai multe au fost nregistrate i funcioneaz n Munii Pdurea Neagr (Schwartzwald), dar la fel de importante sunt i cele rspndite n celelalte landuri de la Marea Nordului. n Munii Alpi, n zonele montane din sud, turismul rural se manifest ca un puternic ferment de stimulare a produciei artizanale i a comerului cu produse proaspete de ferm. Polonia deine peste 3 000 de sate turistice, primele amenajri turistice rurale aprnd n jurul anului 1970, zonele rurale prelund importante efective turistice interne i internaionale, descongestionnd astfel marile zone i centre, practic sufocate n timpul sezonului. Satele turistice au aprut ca urmare a iniiativelor locale pe baza unui nomenclator de criterii, fiind omologate prin certificat de clasificare de ctre Centrul Naional de Informaii Turistice. Belgia i-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6 familii care investesc, deruleaz activitile i mpart profitul. Prezena turismului rural a ncurajat producia local alimentar, cointeresnd direct micii productori. Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit vacane active. Sunt oferite servicii complete (pensiune la ferm) n 22 de aezri rurale cu 3000 de locuri de cazare. Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capaciti de 6-10 persoane, n care se ofer servicii complete sau pariale, completate cu activiti de agrement diversificate (echitaie, pescuit, escalad, golf). Italia a trecut la promovarea pe scar larg a vacanelor verzi, n care un rol important revine agroturismului. Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme, vile, case tradiionale, castele), situate n 20 de regiuni ale rii (Piemonte, Toscana, Veneto, Alto, Adige, Abruzzo, Calabria, Sicilia). Aceast activitate este puternic stimulat printr-o publicitate constant, ghidul Agroturist care apare din 1995, menionnd informaii foarte preioase. Tradiiile culturale, gastronomia i vinurile, folclorul, fac din Italia un principal receptor i, n acelai timp, un emitor al turismului rural european. Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice, cu peste 10000 locuri de cazare. Beneficiind de un cadru natural de excepie, rezultat din alturarea oglinzilor de ap (18800 lacuri) cu pduri (68% din teritoriul rii), precum i prezena nopilor albe, Finlanda ofer doritorilor de linite i destindere posibiliti de agrement multiple (schi, pescuit, saun, echitaie), inclusiv participarea la diverse lucrri agricole n fermele agroturistice gazd. n Romnia, bazele instituionalizate ale agroturismului au fost puse n anul 1972, cnd Ministerul Turismului, a selectat 118 aezri rurale reprezentative, ce urmau a fi promovate n turism (OMT 297/1972). Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, au fost declarate sate turistice un numr de 14 aezri rurale din 10 judee ale rii: Bogdan Vod (Maramure), Fundata i irnea (Braov), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldoviei (Suceava), Poiana Srat (Bacu), Reca (Timi), Tismana (Gorj), Vaideeni (Vlcea). Prin Hotrrea Guvernului nr.438/1990, s-a nfiinat Comisia Zonei Montane din Romnia ale crei atribuii au fost preluate, dup 1993, de ctre Federaia Romn pentru Dezvoltarea Montan i de ctre Asociaia Naional de Turism Rural, Ecologic i Cultural (ANTREC), afiliat (din 1994) la EUROGITES (Federaia European de Turism Rural,

7

care coordoneaz ntreaga activitate de promovare i dezvoltare n domeniu).

Organizarea spaial a agroturismului este caracterizat prin dualitatea concentrare dispersie: - concentrarea serviciilor de mas, cazare i animaie n sate sau staiuni verzi; - dispersia activitilor (promenad pietonal sau ecvestr, pescuit, turism fluvial) n spaiul rural; Turismul rural are o sfer de cuprindere mult mai larg, un caracter continuu i dispune de o structur de primire eterogen, reprezentat nu prin gospodriile rneti, ci prin campinguri, popasuri turistice, sate de vacan cu bungalouri sau vile grupate n jurul unor spaii comune pentru mas, distracii sportive. n acest caz, activitatea de baz a persoanelor implicate este prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter permanent (Cndea, Erdeli, Simon, 2001). n Frana el reprezint 28% din totalul sejururilor estivale i 28% din cel al sejururilor de iarn. Satele turistice sunt aezri rurale pitoreti, bine consolidate din punct de vedere economic, edilitar i cultural, situate n medii nepoluate, conservatoare a unor modele culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de munc, port, gastronomie) i care, dincolo de funciile politice, administrative, culturale, sociale, ndeplinesc, sezonier sau permanent, funcia de primire a turitilor. Numeroase clasificri avansate de specialiti au n vedere funcionalitatea acestor sate (Negoescu, 1974, Nistoreanu, 1999, Buianu, Bogdan, 2001), adic elementul esenial care contureaz motivaional actul turistic. Au fost identificate urmtoarele tipuri de sate: - sate peisagistice i climaterice: Fundata, irnea (n culoarul Rucr-Bran), Tismana (Gorj), Brdet, Podul Dmboviei (Arge), Botiza (Maramure), Dorna Cndreni (Suceava), Arieeni (Alba), Vama Veche, 2 Mai (Constana); - sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarn: (Fundata Braov, Grna Cara Severin) i nautice (Murighiol, Mila 23); - sate balneare: Zizin, Covasna, Bala(Mehedini), Oglinzi i Blteti (n Subcarpaii Moldovei), Cotiui (Maramure), Clacea (Timi), Scelu (Gorj), Geoagiu i Vaa de Jos (Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor); - sate turistice pastorale: Orlat, Rinari, Slite, Gura Rului, Miercurea Sibiului, Cisndioara (toate n Mrginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stneti, Pocruia, Tismana, (n depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu Ruieni (Cara Severin), Pui, Clopotiva, Ohaba de sub Piatr (n ara Haegului); - sate cu monumente istorice, de art i arhitectur : Sucevia, Putna, Dragomirna, Agapia, Vratec (n Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovragi, Tismana (n Subcarpaii Getici), Hrman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristian cu renumitele biserici fortificate (n Transilvania); - satele turistice etnofolclorice: Curtioara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Rinari (Sibiu), Vama (Suceava), Spna (Maramure), Pietroia (Dmbovia), Bujoreni (Vlcea), Nruja (Vrancea); - sate turistice de creaie artistic i artizanal: Oboga, Marginea (Suceava), Corund (Harghita), Humuleti (Neam), Scel i Spna (Maramure), Crpu (Cluj), Malu cu Flori (Dmbovia);

8

- sate turistice pomi-viticole: Reca i Giarmata (Timi), Voineti (Dmbovia), Coteti, Jaritea, Stroane (Vrancea), Pietroasele, Shteni (Buzu), Rdeni (Suceava), iria (Arad), Agapia (Neam), Murfatlar i Ostrov (Constana), Bucium (Iai), Dbuleni (Dolj). 1.3. Ecoturismul O alternativ a turismului verde, marcat de practicarea sa n spaii nealterate de intervenia antropic este ecoturismul, care capt astzi valenele unui turism belicos, ntruct implic o lupt permanent pentru pstrarea integritii cadrului natural, i cu deosebire, protejarea resurselor turistice. Practicarea acestui tip de turism, n viziunea unor organisme internaionale abilitate (Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii UICN, Fondul Mondial pentru Ocrotirea Naturii, Federaia European a Parcurilor Naturale, Fondul pentru Natura Slbatic, numeroase organizaii pacifiste n domeniu), este una benefic, fiind conceput ca un instrument util n asigurarea bunurilor naturale i culturale valoroase prin activiti i politici speciale de protecie. Ecoturismul este o form specific practicat pe spaii virgine i culturale tradiionale, care tind s devin areale de protecie a naturii i valorilor umane perene, care s contribuie substanial la evoluia comunitilor locale. Ecoturismul a aprut ca o manifestare practic, aplicativ pe tot spaiul planetar pentru a materializa prevederile nscrise n Convenia de la Paris cu privire la protecia patrimoniului universal natural i cultural, emanaie a conferinei mondiale a UNESCO (1972), primul document care realizeaz o reconciliere a celor dou elemente ale mediului nconjurtor: natural i cultural. Menionm c Romnia se afl ntre primele ri din lume care a abordat protecia mediului nconjurtor pentru turism, care a instituionalizat acest lucru prin crearea unui organism specializat: Societatea de Turism pentru Protecia Naturii, aprut la nceputul secolului XX, la Sinaia, i avnd ca mentor marele iubitor de natur, Mihai Haret. O strategie pentru acest tip de turism care protejeaz resursele turistice a fost elaborat de ctre Secretariatul Naional de Turism din Mexic, n colaborare cu Aliana Mondial pentru Natur, care promoveaz ideea crerii unui echilibru ntre natur i turism. Acest document a fost preluat, prelucrat i comentat n literatura romneasc de specialitate (Bran, Simon, Nistoreanu, 2000). Citm mai jos urmtoarele segmente: 1.Zonele unde se practic ecoturismul trebuie s fie considerate de interes continental sau mondial, s fac parte din patrimoniul turistic al planetei i aici s fie respectate cu o rigoare deosebit teritoriile cu stiluri de via tradiionale ale populaiilor locale; 2.Prin ecoturism se ncearc minimalizarea efectelor negative asupra mediului local i natural, ca i asupra populaiei locale; 3.Ecoturismul trebuie s contribuie la gestionarea spaiilor protejate i s amelioreze relaiile dintre comunitile locale i personale, abilitate s gestioneze aceste spaii protejate; 4.Aceast form de turism trebuie s furnizeze avantaje economice i sociale locuitorilor zonelor turistice i s asigure participarea lor n luarea deciziilor n ceea ce privete genul i volumul activitilor turistice i care trebuie astfel autorizate;

9

5.Noul turism poate s favorizeze o interaciune autentic ntre populaia de primire i turiti, ca i un interes real pentru o dezvoltare durabil i protecia zonelor naturale, att n rile receptoare, ct i n cele emitente de turiti; 6.Prin ecosistem se ncearc lrgirea spectrului de activiti economice tradiionale (agricultur, creterea animalelor, pescuit), fr a le marginaliza sau nlocui, pentru ca economia local s nu fie subordonat schimbrilor i influenelor interne i externe; 7.Activitile turistice desfurate sub emblema ecoturismului trebuie s ofere oportuniti specifice, n aa fel nct populaia local i angajaii din industria turistic fie n msur s utilizeze spaiile naturale ntr-o manier durabil i s aprecieze obiectivele naturale i culturale valoroase, care sunt puncte de maxim atracie pentru turiti. 1.4. Definiii rezultate din reglementrile legale n ultimii ani, la nivel mondial, s-au manifestat preocupri intense de reglementare a activitii de turism. n 1999 Organizaia Mondial a Turismului a adoptat Codul global de etic pentru turism care stabilete un cadru de referin pentru dezvoltarea responsabil i susinut a turismului. Codul contureaz regulile de comportament pentru destinaii, guverne, turoperatori, investitori, ageni de turism, lucrtori i chiar pentru turiti. La nivelul Uniunii Europene a fost emis Directiva 90/314/EC privind comercializarea pachetelor de servicii turistice i Directiva 95/57/EC privind colectarea datelor statistice n domeniul turismului. n majoritatea rilor cu un turism puternic dezvoltat, au aprut reglementri specifice care orienteaz i integreaz aceast activitate n ansamblul economiilor naionale, asigurnd totodat condiii de conservare i protejare a resurselor turistice. n Romnia, prin Ordonana de Urgen 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, aprobat prin Legea 462/2001 i prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice se asigur cadrul adecvat de protecie a motenirii naturale i culturale i de valorificare a acesteia, inclusiv prin turism. Ordonana Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea i desfurarea activitii de turism n Romnia, nu satisface dect n mic msur cerinele unui act normativ de larg cuprindere care s permit i s stimuleze dezvoltarea durabil a turismului n Romnia. Din acest motiv, Ministerul Turismului a iniiat un Proiect de Lege a Turismului. Acest proiect de lege a turismului i propune s integreze ntr-un cadru general unitar ansamblul reglementrilor specifice activitii de turism, s stabileasc aceste reguli care s asigure dezvoltarea durabil a turismului n Romnia, cu protecia corespunztoare a participanilor la actul turistic. n acest sens, proiectul reglementeaz: - Implicarea Ministerului Turismului n gestionarea patrimoniului turistic; - Cadrul instituional de desfurare a activitii turistice; - Dezvoltarea activitii turistice; - Drepturile i obligaiile agenilor economici cu activiti de turism; - Protecia turitilor; - Formarea profesional n turism;

10

-

Contraveniile n activitatea de turism i modul de sancionare a acestora.

CAPITOLUL 2 RESURSE AGROTURISTICE NATURALE I ANTROPICE DIN JUDEUL BRAOV

11

Braov, resedinta judeului cu acelai nume, este situat in partea central-estica a Romniei, la poalele varfului Tampa (967m). Teritoriul administrativ al oraului Braov se incadreaza in partea sudica a depresiunii Braovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu fluxul intern al Carpailor Orientali. Oraul este imparit in doua componente distincte: zona de influen baroc ce erpuiete la poalele Tmpei i a masivului Postavaru i zona intins de blocuri i fabrici. Principala atracie o reprezint oraul vechi - cartierul Schei, inc plin de farmec, unde vei gsi o multime de case i obiecte vechi, in special pe filon religios. Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 - Braov - 1288, cel mai important ora al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica a secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Braov anul 1353 Privilegiul de baz al oraului Braov-, activitatea comercial din aceast zon era nfloritoare, Braovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau aici.

Bresle puternice, ntre care se aflau n frunte aurarii, esatorii, postavarii, armurierii, fierarii, armarii, cositorarii, au facut ca Braovul sa nu ramn doar un punct al comerului tranzit, ci un nfloritor centru metesugresc.

12

Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul arcului carpatic, judeul Braov ocup din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a depresiunilor Braov si Fagara. Poziionare Situat ntre 4523'13" - 4612'12" latitudine nordic i 246'11" longitudine estic. ntins pe o suprafa de 536309 ha, judeul Braov reprezint 2,3 % din suprafaa Romaniei. Braov, capitala judeului, cu o populaie de 311059 de locuitori, este situat in partea central-estic a Romaniei, la poalele vrfului Tmpa (967m). Oraul Braov Cu 324.000 locuitori i considerat inima Romniei, Braovul este un important centru economic,turistic,cultural i sportiv al rii. Municipiul i reedin a judeului cu acelai nume se afl la o disanta de 171 km de Bucureti. Cile de acces cele mai comode sunt oseaua ce strabate Valea Prahovei i apoi Valea Timiului ct i calea ferat care merge paralel cu oseaua.Situat la o altitudine de 592 m,in partea interioar a curburii lanului carpatic,la poalele muntelui Tmpa ( 960 m) Brasovul se desfasoar in plin depresiune.Clima este moderat cu temperaturi medii anuale de 8 - 9 0 ( - 5 0 in ianuarie i 19 0 C in august). Braovul este situat pe unul din cele mai vechi drumuri comerciale pe care se desfsura schimbul de marfuri intre ara Romaneasc, Moldova i Transilvania.La sfrsitul secolului al XVI - lea Braovul incepe s-i construiasc o cetate dar zidurile nu sunt gata la prima incursiune turceasc in Transilvania (1421) i oraul este cucerit i incendiat de otomani.Turcii revin n 1434,dar nu mai pot cuceri oraul, el fiind nconjurat de ziduri puternice. La adapostul zidurilor, Braovul prosper devenind un centru cultural.

13

2.1. Prezentarea judeului BraovPrimele urme de locuire ale oraului exist din a doua epoc a pietrei (neolitic), nsa prima atestare documentar a oraului dateaz din anul 1235 n Catalogul Nivensis II, unde Braovul apare sub numele de Corona, situat n prezenta locatie a Bisericii Negre. Ulterior asezarea este prezent n documente sub denumiri ca: Barasu (1252), Braso (1288), Stephanopolis, Cronstadt, Brasso. n acesta zona, n secolul al XII-lea au loc primele colonizari de populaie de origine germanic i din acest moment, pentru o perioad de ase secole viata acestei regiuni se dezvolt n strns dependen de cultura si civilizaia Europei Centrale dar si cu foarte multe legaturi n estul Europei, n Balcani i Orientul Apropiat. Complexitatea dezvoltrii medievale a Braovului i rii Brsei este conferit tocmai de acesta poziionare, la intersecia celor mai importante drumuri de circulaie ntre Occident i Orient. ntreaga istorie medieval braoveana este marcat sub toate aspectele- economic, social, democratic i politic - de climatul de interferen existent aici. Ridicarea fortificaiilor a fost determinat de invaziile ttare i turce, ncepnd cu secolul XIII, ns ntregul sistem de fortificare se termin n mijlocul secolului al XVII lea. Acest sistem era compus dintr-un zid de incinta, ntarit de 28 de turnuri, opt bastioane i patru pori. Sistemul defensiv al cetaii a fost completat de patru turnuri exterioare zidurilor: dou pe Tmpa i dou pe dealul Warthe: Turnul Alb i Turnul Negru. Oraul s-a constituit prin dezvoltarea nucleelor Schei (sec XI-XII), Braovul Vechi (sec. XIII), Sprenghi (sec. XIV) i cel cuprins ntre dealurile Warthe, Cetauie, Tmpa. Conform unor atestari documntare, n 1475 Braovul era mparit n patru cartiere: Portica, Corpus Christi, Catharina si Petri. Strada Republicii (Caldrarilor) a fost locuita n majoritate de meteri armari iar-pe strada Neagr locuiau si si aveau atelierele tabcarii. Strada Mureenilor de astazi, n anul 1520 se numea strada Mnstirii datorita existentei mnstirii dominicane, iar ulterior s-a numit Strada Vmii, deoarece la un capat al strzii, spre Braovul Vechi, a funcionat vama pentru mrfurile ce intrau n cetate.

14

Cartierul Schei era legat de cetate prin Poarta Ecaterina. Casele din Schei se remarc prin plastic din stucatur, de factur baroca, porile tradiionale din lemn cu feronerie produs de lctuii braoveni. Scheiul este dominat de silueta Bisericii Sf. Nicolae, prima biseric ortodox din Braov, ctitorie voievodal, ridicat din piatr n anul 1495, pe locul unor mai vechi lcae de cult, menionate documentar la sfritul veacului XIV. Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste i baroce. Aici sunt depozitate importante arhive documentare, inclusiv primele tiprituri ale Diaconului Coresi si primele cronici n limba romn scrise la Brasov. n tezaurul bisericii se afl i colecii de icoane, de obiecte liturgice, opere ale unor vestii meteri argintari braoveni. O parte important a acestui patrimoniu este expus n Muzeul Primei coli Romneti. .mprejurul bisericii, alturi de cladirea vechii coli romneti se afla fostele chilii si cimitirul datnd din secolul XVIII. Graie siturii sale geografice, la intersecia drumurilor ce duceau spre Moldova i Valahia, Braovul cunoate o dezvoltare economic rapid, devenind unul dintre cele mai importante centre economice i comerciale ale Transilvaniei. La Braov a functionat timp de peste dou secole (XV si XVI) o vestit monetrie, unde s-au btut florini de aur, taleri i guldeni de argint. Nevoia de moneda a fost determinata de dinamismul vieii economice, mesteugurile aprnd de timpuriu, iar breslele sunt organizate din secolul XIV. CETATEA BRAOVULUI Ridicarea fortificaiilor a fost determinat de ameninarea invaziilor ttare si turceti. Dupa marea invazie mongol a avut loc o nou campanie de fortificare cnd se ridic primele ceti de piatr. n Schei i Dealul Sprenghi au existat ceti de aprare, dar nu au fost suficient de bine fortificate. CETAUIA a fost ridicata ntre anii 1554-1557 de catre austrieci pe Dealul Straja i a fost mentinut n scopuri militare pn la mijlocul secolului XIX. Din Cetate se ajungea n Braovul Vechi, prima vatra a orasului, prin poarta strzii Mnstirii (acum Strada Mureenilor) sau a strzii Vmii. Casele Braovului Vechi au pori arcuite, lipite una de alta, fiind construite pe aceleai principii cu cele din cetate.

15

TURNURILE CETII

Turnul Alb, legat de Bastionul Graft, a fost construit, potrivit cronicilor, n 1460 sau 1494 cu o form de semicerc nchis nalt 18 - 20m. A fost repartizat spre aprare breslelor cositorarilor si armarilor. Turnul Negru cu zidurile nalte de 10 m, cu un acoperis piramidal, era legat printrun pod mobil de fortificaiile oraului. Turnul Negru avea scopul de a mpiedica apropierea de ziduri a dumanilor. Paznicii, aflai pe galeria de lemn a etajului superior ddeau alarma in cazul unui atac, dar i pentru izbucnirea incendiilor. Numele turnului a fost dat n urma incendiului care l-a cuprins la 23 iulie 1559. PIAA SFATULUI Parte distinct din ansamblul arhitectural al Cetaii Braov, atestat documentar "forum" n 1520 sau "ring" in 1617, Piaa Sfatului a fost sute de ani centrul oraului-cetate. Aici se desfaurau principalele trguri, la care participau .mestesugari i negustori din cele trei ri romneti

16

Relieful Oraul Braov este aezat intr-o zon de invidiat, la poalele Muntelui Tmpa (denumit i oraul de la poalele Tmpei), aflat la distane apropiate de trei trepte de relief: Lanul munilor inali care trec de 1750m altitudine: i anume M. Fgra, M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postvaru, M. Piatra Mare si M. Ciuca. Lanul munilor scunzi, intre 800 i 1750m: cuprins de munii ntorsura Buzului, Drstelor, Tmpa, Poiana Braovului, Codlei si Persani. Lanul depresiunilor i a dealurilor, situat intre 450 i 700m

Munii Fgra: Reprezint forma dominant a reliefului din cadrul primului lan muntos,pe teritoriul Braovului aflandu - se versantul nordic al jumtii estice al acestuia. Formaiunile cristaline ce compun munii Fgras au dat posibilitatea existenei i conservrii unor forme tipice: vrfuri ascuite cu aspect piramidal, creste de intersecie sau chiar de ace, turnuri, coli, cum ar fi Colii Vistei, Acele Cleopatrei - vi glaciare, morene, versani abrupi, vi nguste i adnci, unele cu numeroase praguri.

17

Munii Piatra Craiului: ncadrai ntre culoarul Branului in est, valea Brsei i valea Dmboviei in vest; pe teritoriul judeului aflndu-se cea mai mare parte din ntinderea sa. Este constituit dintr-o creast structural principal ascuita, lung de cca 20 km, i o serie de muni scunzi, de o parte i de alta, formai fie din roci calcaroase fie comglomeratice. Apa sub diferitele ei forme i variaia de temperatur au generat fenomene carstice deosebite: peteri, chei, doline, lapiezuri, etc. Formele curioase care atrag atenia sunt numeroase: datorit eroziunii n capetele de strat s-au format o serie de hornuri tipice, o suit de trepte cunoscute sub numele de brane sau polie.

18

Munii Bucegi: Sunt prezeni pe teritoriul braovean numai prin versantul lor nordic, care prezint ns multe particulariti. Din vrful Omul, culmile coboar ramificate i in pant accentuat spre depresiunile Braovului i Predealului. Culmile Scara, Gaura, Padina Crucii sunt dintre cele mai reprezentative. Pe lang vile adnci cu praguri i mase de grohotiuri, versantul nordic al Bucegilor a permis instalarea ghearilor cuaternari. Urmele activitii glaciaiunii cuaternare sunt evidente mai ales pe vile Gura Ctunului si Mlieti: circuri, morene, praguri.

19

Masivul Ciuca: Este reprezentat n relieful Braovului doar prin latura sa nord-vestic. Relieful carstic a cptat aici o larga dezvoltare aprnd sub cele mai diferite infiari: lapiezuri, turnuri, abrupturi. Tot n treapta munilor nali mai intr Culoarul Bran-Rucr, Masivul Leaota, Munii Brsei compus din dou masive montane: Postvarul i Piatra Mare, caracteristica comuna a acestora fiind faptul c sunt aproape n totalitate mpadurii.

Clima Clima judeului Braov are un specific temperat-continental, mai umed i rcoroas, cu precipitaii relativ reduse i temperaturi uor sczute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatur nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se nscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitaii este relativ mai ridicat. Temperatura medie multianual a aerului este de 7,6 C, temperatura maxim absolut fiind de 37 C n luna august. Numrul mediu al zilelor de var este de aproximativ 50 pe an. Numrul mediu al zilelor de iarn este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vntul la sol are direcii predominante dinspre vest i nord-vest i viteze medii cuprinse ntre 1,5 i 3,2 m/s.

20

BASTIOANELE CETII Bastioanele se construiesc ncepnd din secolul al XV-lea, pentru a ntarii capacitatea de aprare a cetii, n condiiile folosirii armelor de foc. Acestea erau amplasate n afara zidurilor, n puncte strategice i aveau forme diferite. Un regulament de aprare al oraului de la 1491 consemna c cetatea Braovului dispunea de 7 bastioane. Bastioanele sunt ncredinate breslelor, ale cror nume li se i atribuie. Acestea rspundeau de ntreinerea lor n timp de pace i le aprau n caz de atac. BASTIONUL AURARILOR nalat ntre 1639-1641, n fata zidurilor dinspre Dealul Cetuiei, a fost cel mai nou bastion din dispozitivul de aprare al cetii. Msura 22 metri laime, iar pe frontispiciul sau era aezat stema oraului (a fost drmat n 1880) BASTIONUL CURELARILOR se afla n partea de nord a cetii, n zona n care se nala astazi cladirea Bibliotecii Judeene. Era conceput n form de potcoav cu lungimea de 30 metri i laimea care varia de la 3,70 metri pna la 10 metri, perimetrul exterior ajungnd la 102 metri, iar nalimea lui era de pn la 15 metri. Bastionul era dotat cu guri de tragere i cu galerii supraetajate n trei nivele (a fost demolat n 1887). BASTIONUL FIERARILOR se afla n nordul vechii cetii. Atestat documentar la 1529, bastionul a fost conceput n form de pentagon. n 1668 i 1709 aici au fost executate importante lucrri de reparaii. Din structura sa initiala s-a mai pstrat puin. Cladirea adpoteste n prezent Arhivele Naionale, filiala Braov. BASTIONUL FUNARILOR este situat n fata zidurilor dinspre Tmpa ale cetii, unde posibilitile de atac erau mai reduse. Bastionul Funarilor a fost conceput n form hexagonal. Atestat n 1416, este incendiat la 1461 i refcut. Dupa incendiul din 1689, bastionul sufer grave distrugeri. BASTIONUL GRAFT este construit n form patrat i se afl situat ntre zidul cetii i Dealul Straja. BASTIONUL TBCARILOR este situat la extremitatea dinspre Schei a strzii Nicolae Balcescu de astazi i a servit pn n 1525 ca poart a cetii. Din 1785 bastionul

21

este folosit din nou ca poart. BASTIONUL ESTORILOR este bastionul cel mai bine conservat, fiind considerat de catre specialiti, o constructie unic de acest gen n tara noastr. Bastionul este situat la poalele Tmpei, n colul sud-vestic al fostei ceti a Braovului. A fost construit n dou etape 1421-1436 i 1570-1573, n form hexagonal, cu laturi inegale i are o suprafat de 1616 mp. Bastionul a fost refcut i consolidat n anul 1750, dat ce este marcat pe turnul de nord-est. Din secolul XIX, bastionul i pierde funcia de aprare i rmne doar sediu de breasl. Din 1950, Bastionul estorilor este transformat n muzeu. BASTIONUL POSTVARILOR. Sub Tmpa exist zidul cetii ce lega Bastionul estorilor de Bastionul Postvarilor, iar la mijlocul distanei ntre cele doua s-a construit Bastionul Funarilor. PORILE CETII La nceput oraul a avut trei pori: una spre Schei, una spre oraul vechi i o a treia spre Blumana. POARTA ECATERINA. Vechea poart dispunea de galerii din lemn etajate, iar un document din 1522 consemneaz existena unui depozit de obuze i praf de pusc, precum i a unei locuine pentru paznic. n 1559 se construiete n faa porii un turn ptrat, prevazut cu un pod mobil pe lanuri, peste anul cu ap. Deasupra intrrii se afl sculptat steama oraului Braov care reprezint o coroan deasupra unei buturugi cu 7 grupe de rdcini. Zidurile care alctuiau aceast poart au fost demolate in 1827. dreptul medieval, de via i de moarte asupra supuilor oraului. POARTA PRINCIPAL se afl la captul de jos al strzii Republicii. Poarta masura 100 metri n lungime, iar incendiul din 1689 i cutremurul de la 1802 afecteaz i acesta construcie, care este demolat la scurt timp. POARTA SCHEI apare n documente i sub denumirea de "Poarta Valahic" i era situat n captul strzii Mureenilor. n 1827 pentru a asigura o mai buna circulaie ntre Cetate i Schei, poarta a fost drmata dupa ce fusese grav avariat de incendiile din 1689 i 1738. ntre 1828-1829 s-a construit actuala Poart Schei pe strada Nicolae Blcescu. Compoziia turnului Porii Ecaterina, avnd un turn central i patru turnulee de col, simbolizeaz

22

Construcia este n stil clasicist i pstraz, n cele patru coluri superioare, inscripii n limba latin.

Biserica Bartolomeu ( sec XIII - XIV) - este impunatoare prin masivitatea ei i prin zidurile puternice,prevzute cu contraforturi.Este o construcie in stil romanic trziugotic timpuriu in prima jumtate a secolului al XIII -lea. Biserica Romano - Catolic ( Str.Mureenilor nr.21) - ridicat pe locul unei bazilici vechi ntre anii 1776 - 1782, este un reprezentativ monument n stil baroc cu vitralii. Muzeul de art ( Bd.Eroilor nr.21) - cuprinde tablouri de mare valoare ale pictorilor romni :Nicolae Grigorescu ,I.Andreescu, tefan Luchian,Nicolae Tonitza.Program : 10 - 18.00/ luni nchis.

23

Casa Negustorilor numit i Casa Hirscher( cladit n anul 1545) dup modelul vechilor hale de mrfuri specifice Europei Occidentale.Astzi este vestitul restaurant "Cerbul Carpatin" ( Piaa Sfatului). Muzeul judeean Muzeul primei coli romneti. Cladirea prefecturii Biblioteca judeean. Muzeul de etnografie Mnstirea Franciscanilor ( sec XVI ) Biserica Sfntul Nicolae ( sec XVI- XVIII) Biserica Sfinii Petru i Pavel ( sec XVIII) Biserica Sfnta Treime ( sec XVII - XIX ) Biserica Adormirea Maicii Domnului ( Dealul Melcilor).

24

CETATEA FAGARAULUI Oraul Fgra aflat pe malul stng al Oltului, la jumtatea drumului dintre Braov i Sibiu, pe DN 1, este situat la o altitudine de 430 m. Ca longitudine estic are meridianul 25, ce trece prin partea de est a oraului. Latitudinea nordic este 45,41, n ora curge rul Berivoi n direcia sud-nord, vrsndu-se n Olt la numai 400 m de periferia oraului Fgraul este aezat n mijlocul rii Fgraului. Denumirea de ara Fgraului este utilizat de majoritatea cercettorilor istorici pentru aceast zon, iar ,,ara Oltului este denumirea popular preluat i folosit n studii etnografice i geografice.ara Fgraului ar putea fi delimitat, aproximativ, ntre urmtoarele limite: la nord de-a lungul liniei care

25

ar uni localitile Hoghiz, Ungra, Ticu, Cincu, Bruiu; apoi la vest Valea Oltului care, de la Avrig se ndreapt spre sud pn la Turnu Rou; la sud: creasta alpin a Muniilor Fgraului, pe linia cumpenei apelor, incluznd deci, n ara Fgraului ntreg versantul nordic al Munilor Fgraului; la est, pe vile Brsei i Sebeului, n continuare, culmea Munilor Perani, Valea Bogat-Hoghiz. Istoria cetii Fgraului ncepe cu data de 11 martie 1291 cnd regele Ungariei, Andrei al III-lea (1290-1301), ine la Alba-Iulia o congregaie cu nobilii maghiari, sai, romni i secui din Transilvania, n cadrul creia se ridic magister Ugrinus, afirmnd c i s-a luat pe nedrept Fgraul i Smbta, posesiunile familiei sale, el susinndu-i drepturile prin diplomele regale pe care le primiser antecesorii si. Regele redndu-i posesiunile. Acest document este deosebit de important, putnd fi considerat drept prima atestare documentar, nu numai a domeniului, ci i a cetii Fgrauilui, avnd n vedere c n epoca respectiv un domeniu feudal este de neimaginat fr existena unui punct fortificat.

26

n general cetatea medieval are un rol militar precis, reprezentnd fora stpnului feudal pe care o exercit asupra populaiei supuse i asupra vasalilor si. Forma i dimensiunile ei au fost determinate de puterea economic a regelui sau a nobilului. Amplasarea unei fortificaii depindea de mai muli factori: economici, politici i, uneori, de interese i gusturi personale. ns adesea au predominat avantajele terenului, prefernduse locuri greu accesibile: nalimi, mlatini, coturi de ruri, insule, obstacole naturale care puteau ajuta i proteja n caz de primejdie.

Din perioada sec. al XV-lea ne provine prima atestare cert a cetii de piatr de la Fgra. ntr-o pricin de judecat din 1455, Iancu de Hunedoara numete doi castelani de Fgra, iar n anul urmtor este precizat existena unui fortalicium la Fgra. Cu aceast ocazie Iancu scria braovenilor c ar vrea s cumpere pentru ntrirea acestei ceti: arbalete, puti, praf de puc i sgei. Revenind la acest fortalicium, el era prevzut cu un drum de straj, n interiorul zidurilor, desigur c realizarea lui nu s-a fcut dintr-o dat, ci treptat. Se pare c primul turn ridicat n cetatea de piatr a fost turnul de piatr din colul de S-V, adic Turnul Rou, acesta este circular n plan, cu zid gros de aproximativ 3 metri, similar ntru totul, turnului este de la Breaza, datat n secolul al XIII-

27

lea, constantnd totale legturi tipologice constructive ntre acestea i tipurile de donjoane de pe cellalt versant al Carpailor de la Poienari, Rucr, Dmbovia. Trebuie menionat c aceste donjoane nu au fost singulare n Transilvania, dar pot fi considerate printre cele mai vechi cu plan circular. n orice caz n sec. XV cetatea prezent o planimetrie de tip patrulater neregulat cu latura de est mai larg dect celelalte trei i aprat de un turn, la o distan de circa 20 de metri de cetate, de tip barbacan. Incinta era format dintr-un zid patrulater crenelat, ntrerupt de patru turnuri, trei de tip de bastion de col, octogenale, iar unul, cel rotund, de tip donjon, am discutat mai sus. Parametrul zidurilor de aprare, este prevzut cu ambrazuri, a cror dimensiune i form nu se mai poate stabili cu precizie, avea la partea superioar, n spatele crenelurilor, un drum de straj, cu traverse din brne groase, ale cror urme n vechea zidrie se mai pot vedea i acum n unele spaii netencuite. Tipologic ea se poate definii ca: Cetate regal sau nobiliar dup Gh. Anghel sau fortificaie cu caracter pur militar dupa Grigore Ionescu. Se remarc deja organizarea planimetric a cetii n scopul aprrii, n funcie de dezvoltarea artileriei, generalizat n sec. al XV-lea. n anul 1696 cetatea a fost preluat de Austria, Cetatea a devenit sediul unei garnizoane imperiale, iar numeroase ncperi au fost transformate n celule n care erau nchii iobagii rsculai. In sec XVIII, sub austrieci cetatea ncepe perioada de involuie, simit la inventarul din 1726, n care se remarc starea de degradare. Servind de acum unor scopuri exclusiv militare, a existat un proiect ce prevedea cuprinderea vechilor fortificaii ntr-un sistem de tipVauban, prevzut cu 10 coluri, dispus neregulat si cu un sistem de fortificaii n form de coroan, legate ntre ele de un pod. n exterior ar fi trebuit s aib un an lat i un drum acoperit, nzestrat cu forturi.

28

BRAN Situat la 25 km de Brasov i 190 de Bucuresti, Branul este poarta de legatur dintre Transilvania i Valahia, strajuit ntr-o parte de Masivul Piatra Craiului, iar de cealalt de Masivul Bucegi. Dei numele Branului este legat ndeosebi de cel al Castelului Bran-unul dintre cele mai vizitate castele din Europa-zona este extrem de bogat in atracii turistice: Cheile Moeciului, Munii Bucegi i Piatra Craiului, Petera Dmbovicioara, Cetatea Rnovului precum i Braovul mpreun cu cataile sseti de la Prejmer i Hrman. Se pot vizita i locuri mai indeprtate: Castelul Pele din Sinaia, Cetatea Medieval din Sighioara, patrimoniu UNESCO, sau Biertan, una dintre cele mai mari ceti sseti din Transilvania. Regiune binecuvantat de natur, cu oameni gospodari i primitori, cu tradiii nealterate i case cu arhitectur specific unei zone etnografice, cu monumente, muzee i atracii naturale i culturale, zona Bran-Moeciu este o oaz de linite. Asociaia Naional de Turism Rural, Ecologic i Cultural selecteaz n oferta sa locuri atrgatoare i gazde minunate, gastronomie specific zonei i i propune s depseasc ateptrile turitilor: -pensiuni rustice i vile moderne -pensiuni omologate la dou, trei, patru sau cinci margarete -pensiuni situate aproape de castelul Bran sau retrase nspre masivele montane Bucegi i Piatra Craiului -pensiuni cu diferite capacitai de cazare Se pot efectua excursii i drumeii n zona i n mprejurimi, plimbri cu carua i sania, vizite la stne i ferme agricole, participri la viaa satului. Branul este o regiune care face concuren oraului prin vilele cochete care s-au construit n ultimii ani. Turismul rural se practic aici de zeci de ani, reprezentnd azi o alternativ viabila la hotelurile mari din Valea Prahovei. Paradoxal, cu ct tehnologia este mai avansat, viaa mai automatizat, mai agitat, cu att mai mult dorim, mcar la sfrit de saptaman sau n vacane, s ieim n spaii nepoluate, naturale i n locuine ct mai calde.

29

Condiiile particulare (bioclimatul, aerul curat, concentraia mare de ozon) mpreuna cu facilitatile care se gsesc aici plaseaz zona Bran-Moeciu printre cele mai importante locuri turistice din Romnia.

Branul este locul n care se afl unul dintre cele mai vizitate castele din Europa Castelul Dracula - surs de inspiratie a celei mai fascinante legende, cea a sngerosului Conte Dracula. Castelul a fost nsa construit de locuitorii Braovului ntre anii 1377 - 1382 pentru a apra trecatoarea n faa invaziilor turceti. La nceputul sec. XX a devenit reedina preferat a Reginei Maria de Romnia, creia branenii i pstrez profund recunotin pentru preuirea de care ei s-au bucurat n anii de glorie ai monarhiei romneti.

30

Dei numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al Castelului Bran, zona este extrem de bogat n atracii turistice: Cheile Moieciului, Munii Bucegi i Piatra Craiului, Petera Dmbovicioara, Cetatea Rnovului, dar i Braovul, mpreuna cu cetaile sseti de la Prejmer i Hrman. Se pot vizita i locuri mai ndeprtate: Castelul Pele din Sinaia, cetatea medieval Sighioara, patrimoniu UNESCO, sau Biertan, una din cele mai mari ceti sseti din Transilvania. Poiana Braov este o zon tradiional de schi, dar i pentru petrecerea vacanelor de var. Accesul n Poiana Braov este facil din Rnov (9km). Branul este de asemenea un loc care face concuren oraului prin vilele cochete care s-au construit n ultimii ani. Regiune binecuvntat de natur, cu oameni gospodari i primitori, brnenii au tiut s valorifice prin turism atuurile pe care le-au avut. Turismul rural se practic aici de zeci de ani, reprezentnd azi o alternativ viabila la hotelurile mari din Valea Prahovei.

POIANA BRASOV Fondata in 1895, Poiana Brasov a inceput prin a fi o zona turistica pentru orasul Braov. Prima construcie nceput aici a fost n anul 1904. n 1906 Poiana Braov a devenit staiune turistic de ski i doar trei ani mai trziu a avut loc prima Compeie de Ski din Romnia. n anul 1951 Poiana Braov a gzduit Jocurile Internaionale de Iarn studeneti. In prezent statiunea arata mai degraba ca un oras decat ca o statiune de ski detinand hoteluri luxoase, apartamente de lux si restaurante clasice.

31

Cunoscuta ca o statiune climaterica permanenta si de sporturi de iarna, Poiana Brasov se lasa a fi descoperita de vizitator ca o oaza de liniste care te face sa te detasezi rapid de mediul citadin. Poiana Brasov are multe locuri de descoperit indiferent de sezon. Vara turistul invatat cu muntele poate sa faca drumetii montane in masivul Postavarul si imprejurimi descoperind numeroasele trasee marcate dar poate sa surprinda si adevarata natura, intrand pe potecile umblate numai de salbaticiuni. Iarna ii stau la dispozitie turistului partiile de ski de diferite grade de dificultate destinate atat incepatorilor cat si avansatilor in arta skiului. Transportul pe munte este asigurat cu mijloace mecanice pe cablu. Intinzandu-se pe un platou la baza muntelui Postavarul care face parte din lantul Carpatilor Meridionali, statiunea Poiana Brasov denumita si Poiana Soarelui, este un model de frumusete.

32

Aflata la numai 12 Km de orasul medieval Brasov si la peste 1020 m altitudine, Poiana Brasov este o oaza de liniste pentru toate categoriile de turisti in toate anotimpurile. Poiana Brasov este inconjurata de 4 mari masive muntoase:

Postavarul (altitudine maxima 1.799m) Piatra Craiului (altitudine maxima 2.238m) Bucegi (altitudine maxima 2.505m) Piatra Mare (altitudine maxima 1.848m)

33

MNSTIREA SMBTA Istoricul Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus Aflata pe valea raului Sambata, la poalele Muntilor Fagaras, este renumita ca loc de reculegere, mngiere si ntarire sufleteasca pentru credinciosii si vizitatorii ce se roaga ori poposesc n acest locas sfnt. Poporul romn, care s-a nascut crestin, are prin aceasta mnastire, ca si prin celelalte 250 mnastiri ortodoxe din Romnia, cea mai trainica punte de legatura a tuturor romnilor, de-o parte si de alta a Carpatilor. Istoria Mnastirii Brncoveanu ncepe din secolul al XVII-lea. n anul 1654 satul si mosia din Smbata de Sus au intrat n stapnirea lui Preda Brncoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor, care a construit o bisericuta din lemn pe valea rului. Pe locul acesteia, n jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul Constantin Brncoveanu, domn al Tarii Romnesti ntre anii 1688-1714, a zidit n piatra o mnastire. La sfrsitul secolului al XVII-lea Transilvania abia scapase de ncercarile principilor calvini de a o calviniza; atacurile au continuat nsa asupra punctului principal de rezistenta, credinta ortodoxa a romnilor, urmarind-se, de fapt, deznationalizarea lor. Pentru a ntari si a salva Ortodoxia romna de noul pericol al catolicizarii, aparut prin

34

trecerea Transilvaniei sub stapnirea Habsburgilor (1683), domnitorul Constantin Brncoveanu a ntemeiat la Smbata de Sus o mnastire ortodoxa, pentru a da marturie n timp despre unitatea de neam si credinta a romnilor de pe ambele versante ale Carpatilor.

Persecutiile religioase ale stapnirii austro-ungare au facut mii de victime printre romni. Schimbarea credintei stramosesti a romnilor ar fi condus usor la pierderea identitatii lor nationale. Romnii ortodocsi au ncercat sa reziste, fiind ajutati n primul rnd, de bisericile si mnastirile lor. Din aceasta cauza a nceput calvarul distrugerii mnastirilor si bisericilor din Transilvania. Mai mult de 150 de mnastiri au fost distruse de generalul vienez Bukow. Multa vreme administratia austro-ungara nu s-a atins de Mnastirea Brncoveanu. Dupa decapitarea domnitorului Constantin Brncoveanu de catre turci, n anul 1714, Curtea din Viena a tinut seama mai nti de mostenitoare, doamna Marica, sotia acestuia, si apoi de faptul ca mai ramasese n viata un nepot al domnitorului. n 1785, profitnd de mprejurare, Viena, la cererea administratiei catolice, a trimis pe generalul Preiss, care a darmat mnastirea brncovenilor. Chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusa n stare de ruina. Mnastirea Brncoveanu, ultimul mare bastion al apararii Ortodoxiei n Tara Fagarasului, zidita ntre anii 1696-1698, a fost distrusa n anul 1785. Dupa darmarea mnastirii, palatul brncovenesc din Smbata de Sus, aflat la 10 Km departare de mnastire, a fost locuit vremelnic de urmasi ai familiei Brncoveanu; acestia au stapnit domeniul pna la reforma agrara din anul 1922, cnd Ministerul Domeniilor a predat Mitropoliei din Sibiu domeniul brncovenesc mpreuna cu ruinele si toata incinta mnastireasca de la Smbata de Sus. n decursul celor 140 de ani de parasire n ruine de la data distrugerii, se cunosc mai multe ncercari de restaurare a mnastirii.. Pictura din

35

pridvorul bisericii e n ntregime noua si cuprinde scene din Vechiul Testament, precum si Judecata de apoi, Raiul si Iadul. Intrarea din pridvor n pronaos se face printr-o usa de lemn de stejar, fixata ntr-un ancadrament de piatra sculptata, iar deasupra usii se afla pisania sapata ntr-o placa de piatra. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictata Maica Domnului, se afla tabloul votiv al ctitorilor Brancoveni. n naos, pictura e aranjata n cinci registre: sfinti mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, nvierea Domnului si Schimbarea la Fata. Tmpla bisericii, construita din zid masiv, care permite intrarea n altar prin trei usi, este de asemenea pictata n ntregime n fresca cu icoane corespunzatoare canonului bisericesc. Pictura n fresca a altarului e dispusa n patru registre: Maica Domnului pe tron, mpartasirea Apostolilor, Sfinti Ierarhi (n doua registre). . Fntna "Izvorul Tamaduirii", atestata documentar din sec. al XVI-lea, cea mai veche piesa din incinta mnastirii, n jurul careia, de-a lungul timpului, s-au petrecut si tesut multe ntmplari miraculoase si legende, a fost restaurata, mai nti, de Mitropolitul N. Balan, iar n zilele noastre s-a construit n jurul ei un baldachin sculptat n lemn de stejar.

2.2. Rezervaii naturale din judeul Braov Judetul Brasov, prin relieful sau foarte variat cu zone de campie (depresionara), dealuri si munti inalti, detine astfel de arii protejate, un numar impresonant de monumente ale

36

naturii, plante care apartin unui numar de 89 de specii si numeroase specii de animale ocrotite. Realitatea contrazice, insa, aceste date, deoarece exista o serie de zone ocrotite, cum ar fi Mlastina Stupini (desecata si transformata in teren agricol), vulcanii noroiosi din Hoghiz (care nu mai sunt activi), si altele, nu mai exista. De asemenea, foarte multe specii de animale si plante au disparut de pe teritoriul judetului. Ariile protejate sunt desemnate de Academia Romana, avand la baza hotarari si decizii ale autoritatilor locale. Prin ordinul 7/1990 al Ministerului Mediului s-a stabilit ca suprafetele muntilor Piatra Craiului si Bucegi sa fie desemnate Parcuri Nationale. In cadrul Muntilor Bucegi, pe teritoriul judetului Brasov se gasesc cateva obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervatie naturala: Abruptul Bucsoiului, valea Malaiesti si Valea Gaura, unde, datorita faptului ca au afluenta de turisti este mai redusa, s-au retras cele mai multe capre negre din acest masiv. Pentru asigurarea unor conditii optime de viata pentru caprele negre numai in Valea Gaura, spre exemplu, este pusa sub ocrotire o suprafata de 63 de hectare din zona golului alpin. In regim de ocrotire mai intra si zona superioara a padurilor de molid, unde caprele se retrag in timpul iernii. In afara de capre negre, in aceste areale mai sunt protejate si alte animale: rasul, cocosul de munte si multe specii floristice rare. Masivul Piatra Craiului se gaseste la marginea de vest a depresiunii Barsei, fiind format dintr-o impresionanta coama muntoasa de calcar cenusiu, lunga de 22 de km. Cu peretii stancosi, cu brane si polite pietroase, colturi ascunse si grohotisuri, Piatra Craiului este pregatita nu numai pentru incantarea ochiului turistului iubitor de liniste si surprize permanente, ci si pentru a oferi adapost unui numar foarte mare de specii deosebite, cele mai multe din tara, raportat la suprafata sa. Masivul este ocrotit in intregime pe suprafata de creasta si pe cei doi versanti, impreuna cu unele portiuni de padure, iar Piatra Craiului Mica este ocrotita pe portiunile stancoase de deasupra padurii. in aceste zone, culegera oricarei plante este interzisa. Muntele Tampa, ultima creasta calcaroasa coborata din muntele postavarul (1799 m), la o inaltime de aproape jumatate din cea a acestuia, respectiv 906 m, se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha,

37

Tampa este si singura rezervatie peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte. De asemenea, Tampa adaposteste multe specii de pasari, mamifere si insecte (aici sau descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noastra). Muntele Postvarul, aflat in S-SE judetului, este protejat pe o suprafata de peste 1000 ha. In judetul Brasov, rezervatii floristice si forestiere se gasesc la: Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului, Dealul Cetatii-LeBogatii, Mlastina Harman, Padurea si Mlastina Prejmer si Mlastina de la Dumbravita Barsei.

38

Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (394,9 ha) se gaseste in apropierea satului Vad, comuna Sercaia, intr-o padure de stejari cu arbori rariti, printre care se asterne un covor de iarba, caruia miile de flori de narcise rare ii alcatuiesc o perdea alb-stravezie, imbalsamand natura cu mirosul lor. Conceptia primitiva conform careia tot ceea ce creste in natura poate fi cules a facut ca aceasta minune a naturii sa fie devastata an de an in perioada infloririi, situatie care a dus la decimarea populatiei de narcise. Pentru pastrarea numeroaselor poieni inmiresmate s-au ingradit circa 87 ha. Pdurea Bogatii (8,5 ha) se gaseste in Muntii Persani, Valea Bogatii fiind strabatuta de soseaua Brasov-Rupea-Sighisoara. Padurea este formata din exemplare fumoase de fag amestecate cu gorun si carpen. In aceasta zona, turistul poate admira, pe o distanta de 18 km, un mozaic geologic si de vegetatie forestiera. Astfel, la Fantana Alba pot fi examinate conglomerate formate din calcar si alte roci, printre care cele mai importante sunt bazaltele asezate in coloane. Complexul Sanpetru-Harman-Prejmer a fost propus pentru ocrotire in interes multiplu, stiintific, experimental, cinegetic, turistic si de agrement, aici aflandu-se un sector didactic stiintific al Facultatii de Silvicultura din Brasov.

Dealul Cetatii-Lempes se intinde in N-V comunei Harman pana langa comuna Sanpetru, avand altitudinea maxima de 720 m. Este partial impadurit cu specii vegetale deosebite. Rezervatii geologice si geomorfologice se gasesc la Racos, in rezervatia Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplita Comana de Jos si Rupea (Stanca bazaltica Rupea). Bazaltele de la Racos (1,1 ha) reprezinta unul din principalele obiective turistice din zona. Se gasesc in apropierea garii Racosul de jos, intr-o zona unde au fost exploatate bazalte, ramanand ca o marturie a faimoaselor coloane. In profil se distinge evident o forma columnara de o rara frumusete, inalta de 10-15 m.

39

Rezervatii paleontologice se gasesc in muntii Persani, la Carhaga si Garbova, la Ormenis, Purcareni, Vama Strunga (Bucegi). Rezervatia Carhaga se gaseste intre comunele Augustin si Racosul de Sus, fiind o mica valcea ale carei ape se varsa in Olt, la confluenta paraurilor Choives si Carhaga, unde se gasesc marne cenusii-albastrui foarte bogate in fosile animale. Acest fel de fosile s-a mai gasit numai in Crimeea. Rezervatia de la Purcareni se gaseste in S-E localitatii cu acelasi nume, in locul numit Uluci, unde se afla un bloc masiv de calcar, de aproximativ 200m3. Aceasta contine o bogata fauna de corali si crustacee. Importanta acestui punct fosilifer consta in faptul ca reprezinta unul din rarele locuri din Carpati unde se observa atat de bine o formatiune de corali. Rezervatiile speologice sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii (Rasnov), Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata). Gradina dendrologica din Brasov, apartinand Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov, este declarata zona protejata pe o suprafata de 1 ha. Pe langa toate aceste rezervatii, mai sunt propuse ca arii protejate Pestera Comana si Stejarul Secular din Fagaras.

CAPITOLUL 3 SITUAIA AGROTURISMULUI DIN JUDEUL BRAOV

3.1 Pensiunile agroturistice din judeul Braov :

40

Pensiuni ANTREC - localitatea Beclean, Brasov Fantanita Craiesei 20 persoane

10 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran, Brasov Carina 14 persoane Pensiunea Ana 15 persoane Pensiunea Andra 24 persoane Pensiunea Andre 12 persoane Pensiunea Andreea 4 persoane Pensiunea Benga 30 persoane Pensiunea Cristina 8 persoane Pensiunea Ilaria 6 persoane Pensiunea Ileana 10 persoane Pensiunea Liliana 10 persoane Pensiunea Magdalena 16 persoane Pensiunea Marine 4 persoane Mount Pensiunea Ruxandra 6 persoane Pensiunea Tanita 12 persoane Popasul Reginei 20 persoane Vila Angelica 26 persoane

7 camere 7 camere 12 camere 6 camere 2 camere 20 camere 4 camere 3 camere 5 camere 5 camere 8 camere 2 camere 3 camere 6 camere 10 camere 10 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran Simon, Brasov Dan 4 persoane 2 camere Pensiunea Cerbul Pensiunea Ioana Pensiunea Larisa Pensiunea Ovidiu Pensiunea Terciu Popasul Ancutei Rodica 5 persoane 6 persoane 10 persoane 4 persoane 12 persoane 16 persoane 26 persoane 2 camere 3 camere 5 camere 2 camere 6 camere 8 camere 23 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran Poarta, Brasov Contele Dracula 8 persoane 4 camere

41

Pensiunea Belvedere Pensiunea Bucegi Pensiunea Constanta Pensiunea Georgiana Pensiunea Iuliana Pensiunea Vraja Muntilor

14 persoane 10 persoane 8 persoane 10 persoane 10 persoane 8 persoane

6 camere 5 camere 4 camere 5 camere 5 camere 4 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Fundata, Brasov Pensiunea "La Barbu" 10 persoane Pensiunea Carpatina Pensiunea Cojanu Pensiunea Garbacea Pensiunea Piatra Alba 10 persoane 4 persoane 8 persoane 16 persoane

5 camere 5 camere 2 camere 4 camere 8 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Jos Cheia, Brasov Pensiunea La Mamaie 6 persoane 3 camere Pensiunea Mariana 38 persoane 11 camere Vraja Muntelui 36 persoane 18 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Sus, Brasov Craiasa Muntilor 54 persoane 27 camere Pensiunea Celia Pensiunea Cheile Gradistei Pensiunea Cojenelu Pensiunea Daniela Pensiunea Daniela Pensiunea Dora Pensiunea Ileana Pensiunea Maria Clinciu Pensiunea Mihaela Regina Muntilor 6 persoane 126 persoane 12 persoane 24 persoane 20 persoane 8 persoane 18 persoane 16 persoane 28 persoane 20 persoane 3 camere 63 camere 6 camere 12 camere 9 camere 4 camere 9 camere 8 camere 14 camere 10 camere

42

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Jos, Brasov Bucegi 20 persoane 10 camere Dana Drumul Carului Pensiunea Andreea Pensiunea Andrei Pensiunea Camelia Pensiunea Carmen Pensiunea Casuta din Povesti Pensiunea Daniela Pensiunea Delia Pensiunea Dorica Pensiunea Gabriela Pensiunea Garbacea Pensiunea Georgeta Pensiunea Georgy Pensiunea Iozefina Pensiunea La Mogan Pensiunea Lavinia Pensiunea Maria Pensiunea Olteanu Pensiunea Posedaru Pensiunea Santa Maria Pensiunea Sorana Pensiunea Sub Pestera Pensiunea Trudi 6 persoane 16 persoane 4 persoane 12 persoane 13 persoane 8 persoane 17 persoane 10 persoane 12 persoane 14 persoane 36 persoane 13 persoane 7 persoane 8 persoane 8 persoane 20 persoane 8 persoane 32 persoane 10 persoane 10 persoane 6 persoane 7 persoane 6 persoane 6 persoane 3 camere 1 camere 2 camere 6 camere 6 camere 4 camere 8 camere 5 camere 6 camere 7 camere 11 camere 18 camere 6 camere 5 camere 4 camere 4 camere 10 camere 4 camere 16 camere 5 camere 5 camere 3 camere 4 camere 3 camere 3 camere -

Pensiunea Floare de Colt 32 persoane

43

Pensiunea Urzica Pensiunea Urzica Pensiunea Viciu Olteanu Pensiunea Victorita Valea cu Calea Vila Ando Vila Mimi Vila Niculina

17 persoane 18 persoane 8 persoane 4 persoane 12 persoane 10 persoane 53 persoane 20 persoane

10 camere 9 camere 4 camere 2 camere 6 camere 5 camere 18 camere 8 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Moeciu de Jos Pestera, Brasov Pensiunea Adriana 6 persoane 3 camere \

44

Pensiuni ANTREC - localitatea Poiana Marului, Brasov Pensiunea Ana 8 persoane 4 camere Pensiunea Gogonea Pensiunea Jeny Pensiunea Manecuta Pensiunea Mia Pensiunea Neluta Pensiunea Nicu Pagu Pensiunea Scurtu Pensiunea Sdreila 6 persoane 4 persoane 4 persoane 8 persoane 6 persoane 8 persoane 4 persoane 6 persoane 3 camere 2 camere 2 camere 4 camere 3 camere 4 camere 2 camere 3 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Bran Predelut, Brasov Casa Mara 12 persoane 6 camere MILENIUM Pensiunea Monica Vila Alba Vila Fluierasul Vila Vetra 6 persoane 8 persoane 10 persoane 10 persoane 12 persoane 3 camere 4 camere 5 camere 5 camere 6 camere

45

Pensiuni ANTREC - localitatea Prejmer, Brasov ALEXANDRA 2 persoane ANA DIANA 2 persoane 4 persoane

1 camere 1 camere 2 camere

-

Pensiuni ANTREC - localitatea Rasnov, Brasov Pensiunea Cristina 6 persoane Pensiunea Folea 8 persoane

3 camere 4 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Sacele Babarunca, Brasov Adelina 2 persoane 2 camere Biris Camelia Ciucas DRAGAN MAMA - MIA Stefan 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 persoane 0 camere 0 camere 0 camere 0 camere 0 camere 0 camere -

Pensiuni ANTREC - localitatea Sacele Bunloc, Brasov Ursu 18 persoane 8 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Sanpetru, Brasov Ela 12 persoane

6 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Sirnea, Brasov Pensiunea Cioaca 6 persoane Valea cu Struti 20 persoane

3 camere 10 camere

46

Pensiuni ANTREC - localitatea Vulcan, Brasov Pensiunea Manitiu 10 persoane

5 camere

Pensiuni ANTREC - localitatea Zarnesti, Brasov Pensiunea Gigi Popa 24 persoane Pensiunea Mir Pensiunea Motorom 16 persoane 24 persoane

10 camere 8 camere 8 camere

CAPITOLUL 4 ELEMENTE DE STRATEGIE PRIVIND DEZVOLTAREA AGROTURISMULUI N JUDEUL BRAOV4.1. Principalele probleme cu care se confrunt agroturismulInfrastructura necorespunztoare: Drumuri degradate i ci de acces greu accesibile Lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare ( cu precadere in zona Fagaras ) Lipsa utilitatilor ( apa, gaze, curent electric ) in unele zone cu potential mare pentru turismul rural

47

Lipsa de organizare eficienta in colectarea deseurilor menajere Insuficienta posturilor telefonice Lipsa indicatoarelor de orientare turistica

2. Lipsa de informatie si pregatire profesionala a detinatorilor de structuri turistice: Necunoasterea legislatiei din domeniul turismului si a reglementarilor fiscale Necunoasterea notiunilor elementare de aranjare a mesei, a modului de servire Comunicarea dificila cu turistii straini din cauza necunoasterii unei limbi straine Insuficienta personalului si aplicarea necorespunzatoare a normelor igienico sanitare Decoratiuni interioare impersonale si amenajari exterioare neadecvate specificului zonei 3. Administrarea necorespunzatoare a domeniului public de catre consiliile locale cu privire la pastrarea starii de curatenie, ingrijirea spatiilor verzi, respectarea normelor de protectie a mediului. De asemenea, numerosi detinatori de pensiuni turistice rurale se confrunta cu situatii in care primariile nu acorda sprijin suficient sau sunt chiar potrivnice dezvoltarii turismului rural.

4. Denaturarea conceptului de turism rural (structuri de mica capacitate) prin marirea capacitatii de cazare a unor unitati, neadecvata suprafetelor disponibile, nedimensionarea retelelor de utilitati in mod corespunzator extinderilor. 5. Practicarea turismului neautorizat In afara pensiunilor clasificate, exista numeroase cazuri de practicare a turismului la negru. Astfel, intalnim aceasta situatie in asa zisele case de oaspeti de pe langa bisericile

48

evanghelice si in localitatile amplasate in jurul manastirilor. De asemenea, multi turisti prefera cazarea in camere de inchiriat sau in case particulare neclasificate situate in statiunile balneoclimaterice. Printre cauzele care conduc la practicarea turismului la negru se pot evidential urmatoarele: Necunoasterea legislatiei Numarul insuficient al asociatiilor profesionale sau al personalului acestora care sa acorde consultanta de profil Sistemul birocratic greoi de obtinere a avizelor si autorizatiilor necesare Resurse financiare reduse Lipsa unor facilitate fiscale si / sau credite subventionate pentru modernizari si amenajari ale pensiunilor Neimplicarea administratiei publice locale in depistarea si punerea in legalitate.

4.2. Aciuni i msuri ntreprinse pentru dezvoltarea agroturismuluiO conditie obligatorie a dezvoltarii turismului rural este implicarea administratiei publice locale in aigurarea infrastructurii si a unor servicii minime tehnico-edilitare, comerciale, de agrement si de sanatate. Conform Legii 69/1996 a administratiei publice locale, aceasta poate sprijini initiativele privind dezvoltarea turismului si in special a celui rural. Un alt factor important de decizie il constituie Ministerul Turismului, care, prin organismele sale, poate participa la stimularea dezvoltarii acestei forme de turism. Ministerul Turismului colaboreaza in teritoriu cu organizatiile si asociatiile profesionale nonguvernamentale pentru a facilita aplicarea Normelor metodologice de clasificare a pensiunilor turistice rurale. Prin aprobarea Legii Turismului se creeaza premisele dezvoltarii mai sustinute a acestei fome de turism care, in momentul de fata, se afla in forma incipienta.

49

In acest sens, cu ajutorul Ministerului Turismului, din dorinta de a se mediatiza experienta internationala, au fost sprijinite o serie de actiuni sub forma de seminarii, conferinte si ateliere de lucru (work-shop-uri), cum ar fi: Seminarul Marketingul in turismul rural pentru formarea prestatorilor de servicii agroturistice si touroperatorilor din turismul rural, care a avut loc in noiembrie 1994 la Bran, cu participarea a cca. 45-50 de touroperatori; Seminarul itinerant - Bed and breakfast pentru formarea prestatorilor organizat in perioada octombrie-decembrie 1994 in sase dintre cele mai cunoscute zone etnografice, respective: Maramures (localitatea Borsa), Suceava (Vatra Dornei), Harghita (Praid), Neamt (Piatra Neamt), Muntii Apuseni (Albac) si Arges (Campulung Muscel), destinat formatii prestatorilor de servicii turistice: taran-gospodar-gazda pentru turisti ; Seminarii pentru formarea ca ghizi si agenti locali pentru agroturism a tinerilor din principalele zone etnografice; Tabara de instruire Ocupatii traditionale in satul romanesc la Moeciu Brasov; Cursuri de initiere si de instruire in turismul rural ANTREC, iulie 1995, comuna Moeciu; Seminarii organizate in cooperare cu organizatii/fundatii internationale pe teme generale privind turismul rural precum: -Turismul rural, o sansa pentru dezvoltarea satului iunie 1995, Praid, Harghita; -Turismul rural, prezent si perspective, septembrie 1995, Slanic Moldova; -Turism rural- octombrie 1995, Bran; -Turism rural, o sansa reala pentru tineri iunie 1995, Bran; -Turism rural, mai 1996 Poiana Brasov; Cooperarea cu organizatii internationale din domeniul turismului rural si aderarea la o serie de organizatii europene, avand ca obiect de activetate dezvoltarea zonelor rurale, astfel: -afilierea ANTREC la Federatia Europeana de Turism Rural (EUROGITES); -colaborarea cu Operation Villages Roumaines (OVR); -afilierea ANTREC la proiectul european EUROTER consacrat Anului European al Conservarii Naturii;

50

-aderarea la EUROMONT si cooperarea cu tarile membre; -colaborarea ANTREC cu Asociatia Internationala Green Flag International cu sediul in Marea Britanie, pentru imbunatatirea ofertei turistice rurale romanesti si promovarea pe piata internationala etc.

4.3. Formele actuale de organizare a agroturismuluiPunctul de plecare in definirea formelor organizatorice de dezvoltare a turismului rural il constituie facilitatile create de cadrul legislativ existent la un moment dat. Mai prcis, prin efectul Decretului Lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza leberei initiative, se creeaza coordonatele infiintarii agentilor economice cu vocatie in desfasurarea de activitati specifice turismului rural. Dupa anul 1990, masurile privind constituirea si intarirea cadrului organizatoric necesar stimularii dezvoltarii turismului rural s-au concretizat in: Constituirea cu sprijinul Ministerului Turismului a Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), care numara 31 filiale: Alba, Arges, Buzau, Bistrita Nasaud, Bihor, Brasov, Cluj, Caras-Severin, Covasna, Dambovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Galati, Harghita, Hunedoara, Iasi, Ilfov, Litoral, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vrancea si Valcea, insumand in prezent peste 3000 de gospodarii; Constituirea Federatiei Romane pentru Dezvoltare Montana (FRDM), cu peste 400 de locuinte omologate de Federatie (pentru turism rural in zone pilot); Federatia nu utilizeaza clasificarea spatiilor de cazare conform normelor nationale aprobate prin acte legislative ( OMT 510/2002); Avizarea de catre Ministerul Turismului a constituirii altor organizatii nonguvernamentale care au ca scop dezvoltarea turismului rural, precum: -Asociatia Agroturism Montan cu sediul la Cluj Napoca -Fundatia de Agroturism Marea Neagra, cu sediul in Constanta; -Asociatia de Turism Montan Prahova; -Asociatia Rural Eco-Tours Agro-Montan (RETAM) cu sediul la Cluj Napoca;

51

-Asociatia de Turism Montan Carpatina Sud, cu sediul la Sibiu. Infiintarea Agentiei Nationale a Zonei Montane cu 28 de sectii teritoriale care au in atributiile lor si promovarea agroturismului; Constituirea Asociatiei Operation Villages Roumaines (1989, in Belgia) Crearea primei organizatii a agricultorilor private, denumita Federatia Agricola Montana- Dorna, care numara 1500de membri in 10 asociatii comunale; Infiintarea Asociatiei Turistice Botiza.

4.4. Reducerea impactului turismului n mediul nconjurtorAcest deziderat se poate realiza prin: Estimarea capacitatilor optime de primire turistica, in numar de vizitatori si volum de echipamente turistice pentru fiecare proict de investitie sau program turistic, in functie de tipul de utilizare propus; Reducerea numarului de trasee montane (poteci) in ariile montane spre a nu se ajunge la degradarea mediului, alterarea peisajului si deranjarea faunei; Coordonarea actiunii de marcare a potecilor turistice montane pentru a nu se dezorganiza reteaua de trasee montane prin suprapunerea marcajelor; Instituirea jandarmeriei (politiei) montane pentru paza si protectia mediului, dar si pentru asigurarea securitatii turistilor; Impunerea unor masuri de protectie a raurilor si lacurilor prin interzicerea camparii si a realizarii de amenajari turistice pe malul acestora. Agroturismul component a dezvoltrii economice durabile

52

Agroturismul, prin continutul si trasaturile sale, reprezinta o ramura distincta in economia unei tari, iar prin valorificarea superioara a resurselor agroturistice, aportul valutar, ponderea in PIB, realizarea valorii adaugate, efectul de antrenare, de stimulare a productiei in alte domenii, ocuparea fortei de munca etc. se contituie ca o activitate prioritara, de interes nationa. Asadar, agroturismul are efecte asupra strategiei globale de dezvoltare economicosociala a tarii, dar si la nivel de ramura. In contextul implicatiilor economice se inscrie si contributia agroturismului la dezvoltarea unor arii mai putin bogate in resurse pentru prelucrarea industriala, dar cu resurse agroturistice naturale sau create de om, care, valorificate, pot sa devina atractii turistice sis a determine dezvoltarea localitatilor existente ca statiuni turistice sau chiar crerea unor statiuni noi. Prin agroturism sunt valorificate, de asemenea, unele zone cu resurse agroturistice cultural-istorice cu mare forta de atractie turistica. Practica a demonstrat ca astfel de regiuni se pot dezvolta si intra in circuitul economic cu investitii minime pentru amenajarea pensiunilor turistice rurale sau a unor centre artizanale fie complexe de agro-productie destinate, inclusiv, agroturismului si turismului rural. Turismul este considerat astfel, ca o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale si pe langa atragerea in circuitul de valori a unor areale turistice, are consecinte si asupra dezvoltarii in profil teritorial: constuctii de locuinte, amenajari de drumuri, dezvoltarea serviciilor publice, a intreprinderilor mici si mijlocii, etc.

53

CAPITOLUL 5. STUDIU DE CAZ: NFIINAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE N LOCALITATEA FUNDATA

5.1. ISTORICUL ACTIVITATIISC. MARGARETA. SRL. a fost nfinat n anul 2007 cu scopul de a desfura activiti turistice.

Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului :

54

Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent Nr. Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoarea ramasa la data ultimului bilant contabil Buc

1 2 3 4 5

mobilier cladire birouri microbuz caban calculator ASSUS 4GB 17

Mar. iunie2007 2.2007 11.2008 4.2007 10.2007TOTAL

27567 32400 20000 256000 45326 381293

1 1 1 1 4

Terenuri SUPRAFATA TOTALA INDIVIZA/ EXCLUSIVA DATA EMITERII 01.10.2007 % aprox. din total achizitii LOCALITATE SERIE CERTIFICAT NR CERTIFICAT 1 Valoare aprox. (Lei) VALOAREA CONTABILA (LEI) 9000 190000

Nr.Crt.

1 Fundata, Jud Brasov TOTAL

9500 9500

(MP)

Exclusiva

(MP)

3456

Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime.PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

FURNIZOR

Extern /Intern

Adresa

Cantitate aprox.

55

1 2 3 4 5 6 7

SC. TRANSEURO.SRL. SC. ALBA PAN. SRL. SC. TRANSAVIA.SA. SC. KING ALEX.SRL. PIATA LIBERA CRAMA TELNA PRODUCATORI INDIVIDUALI

Intern Intern Intern Intern Intern Intern Intern

GHIMBAV SACELE RASNOV ZARNESTI FUNDATA, BRASOV CODLEA RUPEA

43000 21000 12340 17890 7860 10000 14500

34 17 10 14 6 8 11

Turitii care au trecut pe la noi sunt n cea mai mare parte din judeul Brasov i din judeele nvecinate.

5.2. PREZENTAREA PROIECTULUIOBIECTIVUL PROIECTULUI.

Obiectivul acestui proiect este dotarea unei locatii pensiuni existente dar care nu a reusit sa atinga un anumit standard de clasificare de tip pensiune agroturistica cu 8 unitati de cazare, constand in 6 camere cu 2 paturi si 2 camere cu 3 paturi, cu hol si baie proprie, spatiu de primire, un salon. Capacitatea pensiunii va fi de 18 locuri de cazare si 50 locuri la mese . Pensiunea dispune de utilitatile necesare asigurarii uni confort: energie electrica, apa rece si calda, canalizare, telefon, acces televiziune, si grupuri sanitare moderne. Dotarile ( mobilier camere cazare, amenajarile, dotarile echipamente de bucatarie, etc.) vor fi complete si de calitate, asigurand un confort deaosebit

AMPLASAMENTUL

56

Pensiunea turistica Margareta se afla in comuna Fundata, judetul Brasov este situata la 37 km de orasul Brasov, care este o importanta statiune turistica. In zona pensiunii se afla o serie de obiective turistice, printre care Parcul Naional Piatra Craiului, Cheile Moieciului, Cheile Grditei, Rezervaiile naturale La Chitoare, Petera i Cheile Dmbovicioara si multe altele care constituie punctele de atractie ale acestei zone.

TEMAIn prezent, pe amplasament se afla o pensiune turistica cu nivel de confort 2 flori, fiind compusa dintr-un imobil cu 2 etaje, restaurant si o mica terasa. Prin acest proiect solicitantul isi propune recompartimentarea constructiei existente prin extinderea acesteia pentru crearea de spatii tehnologice, spatii pentru servirea mesei si marirea numarului de camere de dormit de la 5 camere la 8, din care 6 camere sunt cu 2 locuri si 2 camere sunt cu 3 locuri si un nivel de confort de 3 flori.

DESCRIEREA TEHNICA A PROIECTULUIPensiunea Margareta se afla in comuna Fundata, judetul Brasov, la 37 km de Brasov, 16 km de Bran. Pensiunea este situata intr-o zona cu mare potential turistic natural, unde exista obiective turistice de importanta judeteana si nationala. Pensiunea va fi clasificata la categoria de confort 3 margarete si dispune de 8 camere cu 18 de locuri. Totodata pensiunea cuprinde: Restaurant cu sala de mese si grup social la parter; La etaj 6 camere cu grupuri sociale ; La mansarda 2 camere. Dotarile vor fi cele necesare obtinerii clasificarii de 3 margarete. Fiecare camera va dispune de doua paturi cu saltea relaxa, noptiere, dulap haine, masa, televizor, covor, 4 paturi de lana, perne, garnituri de pat, cuverturi, alte dotari. Fiecare camera va avea grup sanitar propriu dota cu obiecte sanitare specifice din faianta, covor baie, prosoape, etc. Pensiune va dispune de toate utilitatile asigurarii unui confort deosebit .

57

Se va achizitiona si un cazan pentru centrala termica ce va asigura agentul termic pentru apa calda si incalzire pe timpul iernii. Restaurantul permite servirea a maximum 50 persoane, este mobilat si decorat rustic si cuprinde si o terasa cu o capacitate de 30 de locuri. Totodata exista posibilitatea de a organiza mese festive, seminarii, cursuri , etc. Pensiunea va servi produse culinare traditionale, va pune in valoare bucataria locala. Produsele de baza utilizate sunt achizitionate de la producatorii locali, fiind in permanenta proaspete si naturale. Pensiunea se va aproviziona cu produse alimentare existente si cu specific din regiune. produse din lapte si carne, legume, fructe: bauturile alcoolice vor fi achizitionate atat de la depozite specializate, cat si de la producatorii traditionali autorizati din regiune celelalte produse nercesare pregatiri si realizarii hranei (sare, ulei, zahar, etc.) vor fi achizitionate din depozite specializate de la mica distanta si cu pret competitiv produse panificatie, patiserie, cofetarie vor fi pregatite in gospodaria proprie lenjerie, fete de masa, inventarul marunt si consumabile vor fi achizitionate de la producatorii specializati si magazine supermarketuri cu preturi favorabile

SERVICII OFERITEMuntii Piatra Craiului reprezinta una din cele mai intereseante destinatii turistice din Romania. Relieful carstic (aproximativ 400 pesteri), precum si flora si fauna specifica reprezinta tot atatea motive pentru care a zona fost declarata rezervatie naturala.. Pe durata verii, locuitorii isi duc cirezile de vite pe culmi, unde acestea raman pana la venirea toamnei. Pe toate pasunile inalte sunt prezente "hodaile", adaposturile de vara ale celor ce au grija de turme. Daca doriti sa descoperiti viata locala si traditii pastrate de generatii, una din zonele de

58

interes este Petera cu lilieci din satul Petera, incluzand frumoasele sate Pestera, Sirnea Pe langa relieful carstic variat, un punct de interes il reprezinta Prpstiile Zrnetilor, unde exista unelte traditionale pentru extragerea aurului, indeletnicire ce dateaza de peste 2000 ani.

Agrement

Pensiunea prezinta o oferta de agrement foarte diversificata si atractiva, constand in: drumetii de zi sau itinerare cu ghid montan; echitatie; organizarea de evenimente etnografice care pun in valoare traditiile locale; organizarea de seri in aer liber la foc de tabara sau gratar; excursii la obiectivele turistice din zona: Parcul Naional Piatra Craiului Trasee n Piatra Craiului, Prpstiile Zrnetilor, Cheile Moieciului, Cheile Grditei, Rezervaiile naturale La Chitoare, participarea la targuri si festivaluri locale.

Servicii suplimentare

informare turistica; intrenet; ghid turistic cunoscator de limba engleza , franceza, germana; parcare auto; comercializarea de produse de artizanat.

Managementul proiectului(Responsabilul legal) 1. Nume: BUNEA Prenume: DANIELA Functia: Administrator pensiune

59

Studii si experienta:C V Responsabilul legal Intreprinderea Studii Colegiul National HCC, Alba Iulia Atestat profesional Facultatea de stine economice, Universitatea Lucian Blaga Sibiu Master in Managementul serviciilor publice Experienta Uzina mecanic Cugir Hotel Parc SC MARGARETA SRL Limba franceza Economist Manager in turism Economist Contabil sef Director economic 1997 2001 2001 2003 2003 -2004 2004 -2006 2007 Calificarea/Functia avuta Perioada

(Responsabilul tehnic) 2. Nume: MARINAS Prenume: OFELIA Functia: Responsabil tehnic Studii si experienta:C V Responsabilul tehnic Intreprinderea Studii Facultatea de stiine economice, Universitatea Babe Bolyai Masterat n topografie i cadastru Experien Hotel Transilvania SC. MARGARETA.SRL. Economist Director general 2000 -2003 Calificarea / Functia avuta Perioada

Economist Proiectant

1999 2001

Deviz investitii -Lista de achiziii ce fac obiectul proiectuluiPRODUS 1. Set mobilier bucatarie 2.Soba gatit 3. Serviciu vesela complet 4. Dotari bucatarie 5. Mobilier bar, restaurant si terasa 6. Aparate TV pentru fiecare camera 7. Masina de spalat automata PRET ESTIMATIV (euro) 1000 200 300 1000 4000 1500 600

60

8. Aspirator, fier de calcat, masa de calcat 9. Calculatoare (4 bucati) 10. Echipament audio video 11. Utilaje pentru gradinarit 12. Centrala termica si boiler 13. Centrala telefonica TOTAL

400 1600 1500 1000 4000 600 17.500

FINANTAREA INVESTITIEI Din valoarea totala a investitiei de 17.500 Euro, sursele de finantare propuse sunt: din surse proprii 8750 Euro; din credite bancare 8750 Euro;

TOTAL 17.500 EURO. PERSONAL SI INSTRUIRE Pentru acesta investitie vor fi angajati un numar de 5 persoane definitiv si doi sezonieri. Din cele 5 persoane angajate 2 vor fi la restaurant; 1 camerista; 1 ghid turistic si o persoana la bucatarie. In perioadele de varf vor fi angajati 2 persoane (sezonier) Managerul si receptionera vor fi angajate prin intermediul unei agentii abilitata si specializata in turism prin semnarea unui precontract.

GRAFICUL ESTIMAT AL PROIECTULUI

Nr. Activitate Achizitionarea si montarea 1 dotarilor

Data inceput Luna 1

Data sfarsit Luna 3

Detalii In functie de sezon

61

2 3 4

Obtinerea clasificarii Angajarea si instruirea personalului Punerea in functiune

Luna 4 Luna 2 Luna 4

Luna 4 Luna 2 Luna 4

Asa cum reiese din graficul de executie de mai sus se estimeaza ca implementarea proiectului va avea o durata de 4 luni.

IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA DEZVOLTARII ZONEI

Pentru zona in care se afla amplasata pensiunea inceperea activitatii acesteia va avea un impact favorabil economic, prin crtesterea veniturilor la bugetul local, social prin crearea de noi locuri de munca, aprovizionarea in cea mai mare parte cu produse alimentare locale va conduce la cresterea economica si altor agenti. Impactul asupra mediului nu este agresiv . apele vor fi deversate intr-o fosa septica vidanjabila, centrala termica cu lemne este putin poluanta. Deseurile menajere vor fi colectate in pubele ecologice ce se golesc periodic pe baza de contract cu servicii comunale din zona

5.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

1. Valoarea investitiei (= valoarea totala a proiectului fara TVA 17.500 Euro 2. Venituri din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati

62

de produse, volumul productiei, servicii) tinand cont de preturi/ tarife pe unitatea de masura diferentiat pe fiecare obiect de activitate. 3. Cheltuieli de exploatare( Ce) = cheltuieli generate de derularea activitatii curente, sunt cheltuieli aferente veniturilor din exploatare. 4. Rezultatul din exploatare ( Re) = rezultataul din activitatea curenta. Se calculeaza ca diferenta intre Ve si C e trebuie sa fie minim 10% din Ve. 5. Profitul net (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar ( anual) din care s-a scazut impozitul pe profit. 6. Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat in ani). Se calculeaza Dr = Vi/ Pn mediu, Pn mediu este profitul net mediu pe orizontul de prognoza. Dr trebuie sa fie de maximum 7 ani. 7. Rentabiliatatea capitalului investit ( Re) = Pn/ Vi* 100 (%), tre