#

#

DOMNIJA MICA 1 CUMINTEapocrifa eminescianaA fost... i astazi Inca este 0 fata mandra, precum nu-s Decat in file de poveste $i-n raiul ingerilor, sus.Avea doi ochi frumo$i ca cerul $i-un par de aur lung, buclat,Un glas ce fremata eterul $i-un chip de zana, adorat...Primise-a vietii sarutarc leaganu-i optise cantul,In clipe mari de grea-ncercare Cand foe dracesc ardea pamantul.$i-atunci, in mica ei fiinta,S-a prins ideea cea mai trista De-ntreaga-a lumii suferinta,In ritm salbatec cum exista...Ca au crescut cu ea odata Oroarea, mil a i durerea,Sub care geme lumea toata,Fara scapare, nicaierea...Iar cand frumoasa zanioara A inteles deplin amarul, in care urea i coboara Sarmanul om, pe veci, calvarul;

i se cutremura-ngrozita De-al mortii fioros convoi,Ce omenirea-nebunita II da, deslantuind razboi:- Cadavre, tunete, blesteme, Macel i ura far de rost, De-nspaimanta batrana vreme, Cu-atata jale, cum n-a fost;Plang soatele, jelesc parintii,$i tipa rataciti orfanii,i-n valea larga-a suferintii Potopul ii Intinde anii;Apo sfar^ita-i tragedia Innebunitelor popoare,$i-n urma-i jalea, saraciea, Raman atotstapanitoare...Cand a vazut domnita mica Aa salbatecie crunta, Cuprins-o-a grozava frica $i fiinta-i toata se framanta...Ca ziua linite nu are i noaptea tot viseaza greu,i fantome distrugatoare O urmaresc mereu, mereu...Iar cand, mtr-un comar de vise, Vazu cum lumea se pravale In fundul marilor abise,Tarata de pomiri fatale;i-n viitor de-nchipuire, Razboiul ce-a mai fi sa vina,452#

#

Intreaga-acesta omenire O va preface in ruina...;Plangand de mila i durere,Domnita mica-n visul greu Porni sa cate mangaiere in ceruri, sus, la Dumnezeu...$i ca un gand cu aripioare Sbura prin misticul eter,$i carduri albe de fecioare O insotiau spre-naltul cer...In cale-i sorii puneau rase $i stelele cununi ii pun,Pe punti de aur i topaze Luceferii ii ies in drum...lar cetele de ingeri sfinte intampina, cantand, cu-alai Copila mica i cuminte,Cu ochi albatri, cu par balai...i-o due, in imnuri slavitoare,Spre tronul cel dumnezeesc,Pe culmi mai mult scaldate-n soare, Prin raiul visului ceresc...La cercul ultim ce sfarete Rotirile astrale-n hau,Domnita mica se opres-ste,Grijata mult de rostul sau...Cand o vazu Stapanul lumii,Aa frumoasa-n ca pove^ti,Sosind aevea-n varful culmii Naltimilor dumnezee^ti,

Cu chipul ei de pamanteana,Cu buzele-i in tremur sfant,Cu dulce lacriine pe geana,Cu glasul de psalmodic cant, -Un semn din dreapta Lui purcese, $i cetele facura loc,i cea mai mica-ntre printese Patrunse-n cercul de mijloc...$i-n fata marelui Parinte A tot ce-a fost, ce e, ce-a fi, Domnita mica i cuminte Ingenunche ?i glasui:- 0, Doamne, daca ai putere i eti stapan a cate sant,Alina marea de durere Cc-a potopit al nost pamant!C-atatea rani fara de leacuri $i-atatea tragedii sub soare, Deslantuira, ir de veacuri, Innebunitele popoare,Ca de se mai repeta iara Razboiul cel nelegiuit, Planeta-ntreaga va sa piara i trist va fi al ei sfarit!...O, Doamne, mila ai de tina,i nu lasa nebuni calai Ca sa prefaca in ruina Podoaba geniilor tailCa-i trist popoarele sa moara Incaierari fara de rost,454#

#

De dragul unor sbiri ce doara Trag sforile din adapost!Ci da, Stapane, lumei minte, $i-ajuta-a se putea preface Aceste vremi de-ncercari sfinte, In crez cu infratiri i Pace.Iar cand intreaga omenirea Va fi ferice-n al ei vis,Mai mare fi-va atunci slavirea Adoratorului Abis...Asculta ruga mea curata,O, Tu, Stapan al tuturor,$i fa sa fie-n lumea toata O fericire i-un popor!Gande^te Cel Atotputinte La rostul lumilor din hau, Domnita mica i cuminte Cand a?tepta raspunsul Sau...$i-ntr-un tarziu, - dupa ce pus Destin pe-al lumei viitor i capat vremilor apus -,Grai etemul Ziditor:- Iti daruiesc puteri de zei $i intrupez in tine visul Ce-n pieptull lumilor scantee $i stapanete-ntreg abisul.Herioara minunata-a Terrei Pppoareter mantuitoare Fii Vietii Vis al primaverii $i simbol vremii viitoare.i-n Valea Plangerii sarace Sa mergi solie-atotputinte Cu veste buna i cu pace Domnita mica $i cuminte.i-un gand pravaluit din haos Intinse scari peste vazduhuri Ca tresarira din repaos A cerului alese duhuri.i cale paradisiaca Deschi-s-au larg multimi de Tngeri Domnita mica ca sa treaca Spre Valea venicelor plangeri.S-a coborat Domnita firii Pe scara larga de abis S-aduca veste omenirii i-n urma... se trezi din vis.Dar dumnezeiasca vraja Patrunse-n sufletul ei sfantn i fu de-atunci mereu de straja Menirii sfinte pe pamant.A fost i astazi inca este In cel mai mandru colt de r; Domnita Mica din poveste, Ochi albatri, par balai.

SUPERLATIVE 1 CURIOZITATIGEOGRAFICE

CONTINENTELE TERREI

PONDEREA SUPRAFETEI $1 A POPULATIEICONT1NENTELOR

SUPRAFATAPOPULAT1AASIA 30%AMERICA 28%AFRICA 20% ANTARCTIDA 9% EUROPA 7%AUSTRALIA 1 OCEANIA 6%ASIA 61, 9% AMERICA 13, 7% EUROPA 12,2% AFRICA 11, 7% AUSTRALIA 1 OCEANIA 0, 5 %