Stat, ideologia puterii, relații interstatale în Orientul anticRISE – Seminarul 1: texte de la A la H

Seminarul 2: texte de la I la P

Scrisoarea lui Shamsi Adad din Assur către Yasmach Adad din Mari(Arhivele din Mari – sec. XIX î.Hr.) „Lui Yasmachadad îi vorbesc: astfel spune tatăl tău, Shamsi Adad. În ce-i

priveşte pe fiii lui Wilanum, care se află la tine, ţi-am dat ordin ca în cazul în care alianţa se realizează, să îi ţii sub supraveghere. Nu va fi nici o alianţă cu Wilanum: îţi ordoni să îi faci prizonieri. Toţi fiii lui Wilanum care se află la tine să fie ucişi în aceeaşi noapte! Fără priveghi de onoare, fără cântece glorioase, fără zile de doliu. Să le fie pregătite mormintele, trebuie să moară şi să fie îngropaţi. Mi-ai scris în legătură cu raziile pe care (…?) le-au făcut în regiune. Şi la Rapiqum, de asemenea, au jefuit ţara. Într-adevăr au devenit de nesuportat. Pune-te de acord cu Tarimshkin şi Lalum şi transmite-I lui Bachdi decizia voastră de a pune trupele în mişcare pentru a le devasta regiunea. Apoi, pe vremea recoltei, să vă abateţi împreună asupra lor. Vor coborî la Eufrat şi atunci, pe când ei vor încerca să îşi adape oile, o mare expediţie punitivă trebuie îndreptată împotriva lor. (………) În ce te priveşte, cât timp trebuie să îţi mai dăm sfaturi? Eşti prea tânăr? Nu eşti deja bărbat? Cât timp îţi mai trebuie pentru a învăţa să îţi conduci casa? Nu îl vezi pe fratele tău, care comandă deja o mare parte a armatei? Învaţă măcar să îţi conduci propriul palat. Fratele tău a învins aici un şef de armată. Dar tu, trăieşti printre femei! Aşadar, dacă te duci cu o armată la Qatna, fi bărbat! Ca fratele tău, care deja şi-a făcut un bun renume, fă-ţi şi tu un nume mare în ţara ta!”

A. Scrisoarea lui Yarim-Lim din Alep către Zimri-Lim din Mari (Arhivele din Mari – sec. XVIII î.Hr.)

„Spune-i lui Zimri-Lim: aşa vorbeşte Yarim-Lim, tatăl tău.Mi-ai scris cu privire la lupta care s-ar da la Zalmaqtum. Această luptă nu trebuie în nici un caz să se producă. Nu sunt decât vorbe din partea unora care spun că lupta s-a dat. Eu nu încetez să trimit mesaje servitorului meu spunându-i: „Nu lupta contra acestor oameni. Ei sunt servitorii tatălui meu; tatăl meu i-a învăţat şi eu la rândul meu i-am învăţat (n.n. ce au de făcut). Iată de ce spun: nu lupta contra lor. Să lupţi contra lor înseamnă să lupţi contra mea. Celui care îndrăzneşte să lupte contra mea îi voi tăia capul.”Alt lucru: cu privire la regii de la graniţele tale, despre care mi-ai scris, iată că Işbi-Ila, un servitor al meu şi Sumhu-rabi, servitorul tău, trebuie să îţi facă un

raport detaliat. Ascultă atent raportul lor. Nu-i respinge pe aceşti oameni, care sunt fraţii tăi. Tu nu ai alt inamic: oare nu este inamicul tău Isme-Dagan, numai el? Într-adevăr, acest om are mult aur şi argint şi nu trebuie lăsat să-i atragă pe fraţii tăi şi să-i îndepărteze de tine. Fii prietenul acestor oameni care sunt fraţii tăi. Când vor veni la tine să le dăruieşti haine şi vase preţioase de argint...Nu ştii că poziţia ta este cea a unui mare rege? Alt lucru: să faci atâtea cadouri câte sunt necesare fraţilor tăi.Alt lucru: cu privire la jurământul pe zei, despre care mi-ai scris, ei bine – să facem aranjamentele! Eu doresc să fiu aliatul tău, iar tu să fii aliatul meu. Când vor fi semnale de foc în Iamhad, vino să le stingi! Când vor veni semnale de foc din Mari, voi veni să le sting....”

B. Scrisoarea lui Yarim-Lim din Alep către Yasub-Yahad, regele din Der (Arhivele din Mari, , sec. XVIII î.Hr.)

„Spune-i lui Yasub-Yahad: aşa vorbeşte Yarim-Lim, fratele tău.Fie ca Samaş să cerceteze cauza ta şi a mea şi să ne dea un verdict! Eu sunt ca un tată şi ca un frate pentru tine, iar tu te porţi cu răutate şi ca un duşman. Care îţi este recunoştinţa pentru că am salvat oraşul Babilon cu armelui lui Addu şi Yarim-Lin şi am redat suflul ţării tale? Dacă nu ar fi fost Addu şi Yarim-Lim, oraşul Der ar fi fost distrus ca şi când nu ar fi fost nimic. Sunt 15 ani de când nu ai mai fi existat şi nu te-ai mai fi putut purta cu mine aşa cum o faci!Cu siguranţă, Sîn-gamil, regele din Diniktum, la fel ca şi tine, nu mi-a plătit decât cu neprietenie şi necazuri. Ori, am ancorat 500 de corăbii în portul din Diniktum şi sunt 12 ani de când nu încetez să le fac bune lui şi ţării sale. Astăzi, tu, la fel ca şi el, îmi plăteşti numai cu neprietenie şi necazuri. Îţi jur pe Addu, zeul oraşului meu şi pe Sîn, zeul meu, că nu mă voi întoarce acasă fără să distrug ţara ta şi pe tine însuţi. Voi veni la începutul primăverii şi mă voi instala la poarta ta cea mare. Te voi face să vezi puterea armelor lui Addu şi Yarim-Lim.”

C. Scrisoarea lui Ishi-Addu din Qatna către Isme-Dagan din Assiria (Arhivele din Mari sec. XVIII î.Hr.)

„Spune-i lui Isme-Dagan: aşa vorbeşte Ishi-Addu, fratele tău.Iată o chestiune despre care nu ar trebui să vorbim, dar, în realitate, nu pot să nu îţi vorbesc pentru că îmi apasă inima.Tu te comporţi ca un rege suveran!Mi-ai cerut doi cai pe care-i doreai şi eu ţi i-am trimis. Ori, în schimb tu mi-ai trimis 20 de mina de cositor.Nu trebuie să eviţi să îmi vorbeşti despre un lucru pe care ţi-l doreşti! Totuşi, mi-ai trimis mult prea puţin cositor!Măcar de nu mi-ai fi trimis nimic!

Jur pe zeul tatălui meu, chiar dacă inima mea este ofensată, preţul acestor cai care acum sunt la tine, în Qatna este de 600 de sicli de argint, dar iată cu tu mi-ai trimis 20 de mina de cositor. Cel care va afla ce va spune? Oare nu va râde de noi (de oamenii din Qatna n.n.)?Această casă este casa ta. Ce îţi lipseşte la tine acasă? Un frate nu-i poate dărui unui frate ceea ce îşi doreşte?Dacă măcar nu mi-ai fi trimis cositorul, nu aş fi fost ofensat. Tu nu eşti un rege suveran! De ce ai făcut asta? Această casă este casa ta.”

D. Arhivele de la Mari – nr. 253 „Spune-i lui Yashmah-Addu: astfel vorbeşte Aplahanda, fratele tău.Iată că ţi-am trimis vin dulce: bea! Iată că ţi-am trimis pâine bună din Karkemish: mănâncă! Iată că îţi trimit…o brăţară de fier, un veşmânt cusut, o centură de piele. Trimite-mi mesageri pentru orice ţi-ai dori. Cum îmi pot arăta bunăvoinţa? Această casă este casa ta! Scrie-mi aşa cum îmi scrie tatăl meu Samshi-Addu, iar ceea ce vei avea nevoie îţi voi trimite. De ce nu îmi scrii nimic? Cu toate acestea tu locuieşti într-un oraş mai apropiat decât cel al tatălui meu….”

E. Arhivele din Mari - 255

„Spune-i lui Yashmash Addu: aşa vorbeşte Shamshi Addu, tatăl tău.Mi-ai scris cu privire la cântăreţele pe care ţi le-a cerut Aplahanda. Vrei să-i trimiţi cântăreţe astalu? Toate cântăreţele tale astalu sunt minunate. Nu trebuie să te lipseşti de ele. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte cântăreţele pe care le cere, vezi dacă nu au o femeie ……. şi trimite-o pe aceea. Altceva: mi-ai scris despre razia făcută în ţară de către omul din Eshnunna, care a jefuit. În acelaşi fel a jefuit şi teritoriului lui ……..şi la Rapiqum. Cu siguranţă a făcut o mare greşeală. Până când nu vom face o campanie de pedeapsă nu va înceta cu jafurile. Înţelege-te cu Tarim Sakim şi cu Laum. Ordonă trupelor de intervenţie să înceapă operaţiunile şi să le jefuiască teritoriul (Eshnunna) fără milă. Cei care sunt în pace cu ei să ştie că o mână se va abate asupra lor. Vor coborî la Eufrat la vremea recoltei ca să îşi adape turmele. În ziua aceea să începeţi razia.”

F. Arhivele de la Mari – nr. 266 „Spune-i Stăpânului meu: astfel vorbeşte Itur-Asdu, servitorul tău.Stăpânul meu mi-a scris acestea în privinţa lui Simah-ilane: „Atunci când va ajunge, vino în întâmpinarea lui şi înclină-te în faţa lui. Îngrijeşte-te de suita lui: dacă sunt o mie de oameni sau mai mulţi, nu trebuie să intre în oraşul Mari, ci să locuiască în afară. Dacă însă nu sunt decât două sau trei sute de soldaţi în suita

lui, să intre în cartiere şi dă-le case rechiziţionate. În ce priveşte accesul lui Simah-ilane la zonele rezervate, dă-i o casă rechiziţionată care să fie mulţumitoare, pentru ca să nu se simtă insultat.”Aceste sunt cele scrise de stăpânul meu. Până acum acest om nu a venit. La sosirea sa îl voi întâmpina, mă voi înclina în faţa lui şi mă voi îngriji de suita lui. Stăpânul meu să nu îşi facă griji.”

G. Arhivele de la Mari – 269 „Spune acestea Stăpânului meu: aşa vorbeşte Zakira Hammu, servitorul tău.Oraşul Qa unan şi regiunea sunt bine.țO tabletă de la Haqba-Ahum, venind din Kurda, a ajuns la mine pe când eram la Bît-Kapân spunând: Hammu-rabi, regle din Kurda, va veni la regele din Mari. Trimite oameni la rege pentru pregătiri şi pentru ca să te informeze despre tot ce trebuie făcut în această privinţă. Pâinea şi băutura pentru masă trebuie să fie pregătite la Bît-Kapân. Iată ce mi-a scris Haqba-Ahum. De îndată am copiat această tabletă şi am trimis-o la Stăpânul meu. Acum, cu privire la călătoria lui Hammu-rabi, regele din Kurda, Haqba-Ahum a scris a doua oară în termenii aceştia: Află care sunt ordinele. Trimite oameni la rege pentru a-i spune cum te-ai pregătit pentru masa lui Hammu-rabi: pâinea, băutura şi carnea. Iată ce mi-a scris Haqba-Ahum. Trebuie ca Stăpânul să stabilească ce cheltuieli trebuie făcute pentru masă şi să îmi scrie ce trebuie făcut. Trebuie şi ca un nobil să vină şi să-i servească masa. Dar, dacă trebuie ca un bou să fie ucis pentru masă atunci există un bou pregătit pentru taxa către Palat care s-a îngrăşat atât de mult încât nu mai poate merge. Sângele-i coboară în picioare şi nu se poate ridica. Pentru a-l hrăni trebuie de fiecare dată să-l forţăm să se ridice. Acest bou nu va putea merge până la Mari. Stăpânul meu să îmi scrie ce trebuie făcut în privinţa acestui bou.”

H. Arhivele de la Tell El-Amarna: Milkili din Guezer către Amenophis al IV-lea

„Regelui, Stăpânul meu, Zeul meu Soarele meu, astfel îi vorbesc: aşa vorbeşte Milkili, servitorul tău, pulbere la picioarele tale. De şapte ori câte şapte cad la picioarele Stăpânului meu, Zeului meu Soarelui meu. Regele să ştie că sunt mulţi duşmani contra mea şi a lui Shuwardata. Stăpânul meu să salveze ţara sa din mâna acestor Hapiru! Daca nu este posibil, atunci Stăpânul meu să ne trimită care pentru ca supuşii noştri să nu se răzvrătească. Regele, Stăpânul meu să îl întrebe pe Yanhamu, servitorul său, despre cele ce se petrec în ţara sa.”

I. Arhivele de la Tell El-Amarna: Shuwardata din Gath către Amenophis al IV-lea

„Regelui, Stăpânul meu, Zeul meu Soarele meu, astfel îi vorbesc: aşa vorbeşte Shuwardata, servitorul tău, pulbere la picioarele tale, pâmântul pe care păşeşti.

De şapte ori câte şapte cad la picioarele Stăpânului meu, Soarele din cer, mă prosternez şi pe pântec şi pe spate. Stăpânul meu să ştie că Hapiru au intrat în ţara pe care Stăpânul meu mi-a dat-o. Stăpânul meu să ştie că toţi fraţii mei m-au abandonat şi că numai eu şi Abdi-Heba luptăm contra acestor Hapiru. Dar Surata, omul din Akka (Akko) şi Intaruta, omul din Akshapa, au venit în ajutorul meu cu cincizeci de care acum şi ei luptă alături de mine. Să-l trimită Stăpânul meu pe Yanhamu pentru ca să facem război împreună şi să restabilim stăpânirea Seniorului meu în ţara sa.”

J. Arhivele de la El-Amarna. Biridiya din Meghiddo către Amenofis al IV-lea„Regelui, Stăpânul meu şi Soarele meu, spune-i aşa: astfel vorbeşte

Biridiya, slujitorul credincios al Regelui : am căzut de şapte ori şi iar de şapte la picioarele Regelui, Stăpânul şi Soarele meu. Să ştie Stăpânul meu că de la plecarea trupei de soldaţi, Labayu s-a tot războit cu noi şi că nu putem să tundem oile şi nu putem nici măcar să ieşim pe poarta cea mare (a cetăţii) din cauza lui Labayu. Iar acum când a aflat că nu ai dat (ca garnizoană) o trupă de soldaţi, are intenţia să ocupe Magidda (Meghiddo). Regele trebuie să-şi salveze oraşul pentru ca Labayu să nu pună mâna pe el ! Dacă nu, oraşul se va pustii din cauza numărului de morţi, a epidemiilor şi a ..... . Să dea, deci, Regele, o sută de oameni ca garnizoană pentru a apăra oraşul şi a-l împiedica pe Labayu să pună mâna pe el. Căci Labayu nu are altă intenţie decât să distrugă Meggida !”

K. Arhivele de la Tell El-Amarna: Abdi-Heba din Ierusalim către Amenophis al IV-lea„Regelui, Stăpânul meu, spune-i aşa : astfel vorbeşte Abdi-Heba,

slujitorul tău : am căzut de şapte ori şi iar de şapte la picioarele Stăpânului meu. Iată, Milkili nu se desparte de fiii lui Labayu şi de fiii lui Arzayu care revendică pentru ei ţara Regelui. Cum de nu i-a cerut socoteală Regele unui guvernator care se poartă astfel ? Iată ce au făcut Milkili şi Tagi : au ocupat oraşul Rubutu! Iar în ceea ce priveşte Urusalimul (Ierusalimul), dacă această ţară este a Regelui, trebuie apărată, căci altfel de ce mai controlează Regele oraşul Hazatu (Gaza) ? Iată, ţara Ginti-Kirmil (Gath-Carmel) este a lui Tagi, iar oameni din Ginti (Gath) sunt ca garnizoană în Bit-Sani (Beth-Sihân). Trebuie, oare, să facem ce a făcut Labayu, el care a dat ţara Shakmi (Sichem) neamului Hapiru? Milkili a scris lui Tagi şi fiilor acestuia : ”Fiţi oamenii noştri! Daţi oamenilor din Quilti (Queila) tot ceea ce vor şi să eliberăm Urusalimul!” Garnizoana pe care tu ai trimis-o sub conducerea lui Haya, fiul lui Miyare, a fost preluată de Addaya care a dus-o la reşedinţa sa din Hazatu şi a trimis douăzeci de oameni în ţara Misru (Egipt). Să ştie Regele că nu mai există pe lângă mine nici o garnizoană de a sa. Iată de ce – Regele fie slăvit – Pu’uru, funţionarul său irpu, m-a părăsit şi este acum la Hazatu. Fie ca Regele să-şi amintească de acest lucru atunci când va da ochii cu el şi să trimită o garnizoană de cincizeci de oameni pentru a păzi ţara.

Toată ţara Regelui a părăsit-o pe Măria-Sa! Trimite-l pe Yenhamu ca să se ocupe de ţara Regelui !

Scribului Regelui, Stăpânul meu, astfel îi vorbeşte Abdi-Heba, slujitorul tău : spune vorbe frumoase Regelui. Mi-aş da viaţa pentru tine. Sunt slujitorul tău.”

L. Arhivele de la Tell El-Amarna: Shuwardata din Gath către Amenophis al IV-lea

„Regelui, Stăpânul meu, Zeul meu, Soarele meu, astfel îi vorbesc: aşa vorbeşte Shuwardata, servitorul tău, pulbere la picioarele tale. De şapte ori câte şapte cad la picioarele Stăpânului meu, Zeului meu, Soarelui meu. Regele mi-a cerut să atac oraşul Qilti (Qeila); am luptat cu succes şi oraşul s-a predat. De ce atunci Abbdi-Heba i-a scris omului din Qilti: Accepţi argintul pentru a veni în suita mea? Să ştie regele că Abdi-Heba mi-a luat oraşul. Mai mult, Stăpânul meu să ancheteze şi dacă eu i-am luat fie şi un singur om, sau un bou sau un asin atunci să hotărască dreptatea de partea lui. Mai mult, Labayu cel care ne lua oraşele acum este mort dar Abdi-Heba este un al doilea Labayu care ne răpeşte oraşele. Regele să-l ajute pe supusul său în această privinţă şi nu voi face nimic până la sosirea mesagerului său.”

M.Arhivele de la El-Amarna. Scrisoarea lui Rib-Haddi din Byblos către Amenophis al IV-lea

„Rib-Haddi a vorbit astfel Regelui, Stăpânul său, Soarele tuturor ţărilor: am căzut de şapte ori şi iar de şapte la picioarele Regelui, Stăpânul meu. Am scris a doua oară ca să obţin o garnizoană, dar ea n-a fost trimisă, iar Regele, Stăpânul meu nu a dat ascultare vorbelor slujitorului său. Atunci am trimis pe mesagerul meu la palat, iar el s-a întors cu mâinile goale: nu i se putea da nici o garnizoană! Atunci, când oamenii din casa mea au văzut că nu ne fusese dat nici un ban, mi-au făcut reproşuri, ca şi ceilalţi guvernatori, fraţii mei, şi m-au dispreţuit. Pe deasupra, m-am dus la Hammuniri şi (pe când eram plecat) un frate de al meu mai tânăr a stârnit ostilitate în Gubla (Byblos) împotriva mea cu scopul de a da oraşul fiilor lui Abdi-Ashirta. Când fratele meu a văzut că mesagerul se întorsese cu mâinile goale şi că nu aducea nici o garnizoană cu el, m-a dispreţuit şi din această cauză a comis greşeala de a mă alunga din oraş. Fie ca Regele, Stăpânul meu, să nu rămână indiferent la ceea ce a făcut acest câine!”

N. EA 3 Arhivele de la El-Amarna. Scrisoarea lui Kadashman Enlil I din Babilon către Amenophis al III-lea

„…..Cum este cu putinţă ca după ce ţi-am scris pentru a cere în căsătorie o fiică a ta – o, frate al meu – tu să îmi răspunzi folosind astfel de vorbe, spunându-mi că niciodată o fiică a regilor Egiptului nu a fost trimisă ca soţie (unui rege străini)? De ce îmi spui astfel de lucruri? Tu eşti rege. Poţi face tot ce doreşti.

Dacă ai vrea să îmi dai o fiică drept soţie cine s-ar împotrivi? Dar tu, respectând această regulă, nu îmi trimiţi nici o soţie. Oare nu îţi doreşti o relaţie frăţească, aşa cum mi-ai scris, printr-o căsătorie care să ne apropie? De ce nu îmi trimite fratele meu o soţie? Este cu putinţă ca atunci când tu refuzi să îmi trimiţi o soţie şi eu să refuz la fel să îţi timit ţie o soţie? Eu am fiice, nu te voi refuza în această privinţă….. Cu privire la aurul despre care ţi-am scris, trimite-mi repede în vara aceasta….înainte ca mesagerul să ajungă la mine, aur din abundenţă, cât mai mult cu putinţă. Numai aşa pot termina planurile pe care le am. Dacă îmi trimiţi aurul în vara aceasta ţi-o voi trimite pe fiica mea ca soţie. Aşadar trimite aurul, cât de mult poţi. Dar dacă nu îmi trimiţi aur pentru planurile mele la timp, de ce să îmi trimiţi când va fi prea târziu? Chiar dacă mi-ai trimite atunci 3000 de talanţi de aur nu aş mai accepta. Voi trimite aurul înapoi şi nu îţi voi mai trimite fiica drept soţie.”

A. EA 17 Arhivele de la El-Amarna. Scrisoarea lui Tushratta din Mitanni către Amenophis al III-lea

„Lui Nibmuaria regele Ebiptului, fratele meu, spune-i: astfel vorbeşte Tusharatta, regele din Mitanni, fratele tău. Eu sunt bine. Fie ca şi tu să fii bine şi la fel Kelu-Heba, sora mea; să fie bine casa ta, soţiile tale, fiii tăi, nobilii tăi, războinicii tăi, caii tăi, carele tale şi toată ţara ta. Când am urcat pe tronul tatălui meu eram încă tânăr şi Tuhi a făcut multe rele în ţara mea şi l-a ucis pe rege. Pe mine nu m-a tratat bine şi nici pe cei care erau prietenii mei. Dar eu, chiar din pricina acestor rele care se petreceau în ţara mea, nu am întârziat. I-am ucis pe asasinii lui Artashumara, fratele meu, alături de toţi cei ai lor. Pentru că tu ai fost prieten al tatălui meu ţi-am trimis veşti, pentru ca fratele meu să afle fapta aceasta şi să se bucure. Tatăl meu te-a iubit şi ţi-a dat-o pe sora mea ca soţie. Şi cine a mai stat alături de tatăl meu aşa cum ai stat tu? Chiar în anul următor fratele meu ………..şi toată Ţara Hatti. Cum duşmanii au venit în ţara mea, Teshub, Stăpânul meu, i-a lăsat în mâna mea şi eu i-am distrus. Nici unul nu s-a mai întors în ţara sa. Iată, un car, doi cai, un servitor, o servitoare, toate din prada luată din Hatti, pe toate ţi le trimit. Iar ca dar pentru fratele meu: cinci care şi cinci perechi de cai. Iar ca dar pentru Kelu-Heba, sora mea, trimit un set de agrafe de aur, un set de cercei de aur, un idol de aur şi un vas cu ulei dulce. Iată, îl trimit pe servitorul meu Keliya împreună cu Tunip-ibri. Fie ca fratele meu să-i trimită repede înapoi ca să-mi aducă veşti îmbucurătoare. Fie ca fratele meu să caute prietenia mea şi fie ca el să îţi trimită mesageri cu urări, iar eu îi voi primi.”