COLEGIUL ECONOMIC P.S.AURELIAN, SLATINAP R O I E C TP E N T R U

SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALEPROFIL:TEHNIC, NIVEL:4

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR

INDRUMATOR: SABIE IONEL

ELEV: PARFENE MARIANA

2015

TEMA PROIECTULUI:

FUSTA CLASICA; ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE CONFECTIONARE; CONDITII DE PREZENTARE.CUPRINS

ARGUMENT........................................... .............................pag 4

CAPITOLUL I: Alegerea materialului................................pag 5

CAPITOLUL II:Proiectarea sabloanelor.............................pag 8

CAPITOLUL III:Elaborarea normei interne....................pag 15

CAPITOLUL IV:Calculul normei de consum...................pag 16

CAPITOLUL V:Elaborarea procesului..............................pag21

BIBLIOGRAFIE..................................................................pag 29

ArgumentFusta este un produs de imbracamnte cu punct de sprijin pe talie, produs ce poate fi purtat de toate reprezentantele sexului feminin incepand cu fetite si terminand cu femeile ortogenale.

In principiu este alcatuit din fata si spate. De la fista clasica au derivat multe modele. Este un produs care confera purtatoarei eleganta dar si confort.Poate fi confectionata din orice tip de material; tesaturi de orice tip, tricoturi, se confectioneaza fuste chiar si din piele.

Procesul de confectionare este specific.Pentru asamblarea detaliilor se foloseste ata de cusut de culoarea materialului. O atentie deosebita se va acorda materialului de baza deoarece fusta este solicitata atat fizic cat si chimic.

Tesatura care o propunem ca material de baza trebuie sa reziste la indoirile, calcari repetate, la frecare.

De asemenea materialul are un bun drapaj si tuseu placut care confera produsului finit de imbracaminte capacitatea de a asigura confort.

Tot in scopul asigurarii rezistentei s-a dimensionat tichelul de imbinare si s-a ales ata respectiva.

Pentru coaserea produsului propun masina de cusut simpla. O atentie deosebita se va acorda operatiilor premergatoare.

4I. ALEGEREA MATERIALULUI

I.1 Materiale de baza

Pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale auxiliare.

Material de baza se numeste materialul care indeplineste functia principala si este intrebuintata la confectionarea fetei produsului.

Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de baza, acestea fiind in functie de produs si de destinatia pe care acesta o are in procesul purtarii. Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt tesaturile, blanurile, pieile sintetice sau naturale si textilele netesute.

Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor textile. Tesaturile prezinta o buna stabilitate si rezistenta la purtare. Dupa natura provenintei, tesaturile se pot imparti in:- tesaturi de bumbac;

- tesaturi din in si canepa;

-tesaturi din lana;

-tesaturi din matase;

-tesaturi din fire sintetice.

Tesaturile din bumbac sunt tesaturi usoare care se produc pe latimi de 70, 80, 90 cm, au un grad ridicat de hidroscopicitate, ceea ce le recomanda la confectionarea imbracamintei subtiri. Tesaturile din bumbac se pot realiza numai din fibre de bumbac 100% sau in amestec cu fibre sintetic 5

I.2 Materiale auxiliare

Ca materiale auxiliare se considera materialele utilizate la confectionarea imbracamintei, care, in functie de produsul model, pot lipsi din componenta produsului. Principalele materiale auxiliare sunt: captuselile, intariturile, ata de cusut, furniturile si diverse garnituri.Ata de cusut se obtine prin rasucirea a doua sau a mai multor fire simple. Ata este furnitura principala care se utilizeaza la confectionarea imbracamintei. Pentru coaserea tesaturilor din bumbac se foloseste ata de bumbac, care se obtine din bumbac pieptanat sau cardat. Alegerea atei de cusut se face avandu-se in vedere produsul de confectionat, materialele folosite la confectionare si culoarea materialelor utilizate. Alegerea atei se va face respectand urmatoarele conditii tehnice: ata de cusut trebuie sa corespunda cu rezistenta materialului de baza;

finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului de baza;

culoarea atei de cusut va fi la culoarea materialului de baza.

Tot din categoria furniturilor fac parte si accesoriile pentru incheiatul si ajustarea imbracamintei pe conformatie. Dintre accesoriile pentru incheiat fac parte: nasturii, copcile, capsele, fermoarele.

Nasturii au rol atat functional cat si rol ornamental. In industria confectiilor se utilizeaza o gama larga de nasturi de forme si marimi diferite, prevazuti cu 2 sau 4 orificii sau cu ureche ascunsa, confectionati din diverse materiale si avand diferite culori.

Banda de retentie se foloseste la produse fixate pe talia corpului cum ar fi pantalonul si fusta. Aceasta furnitura se produce prin tesere, fiind prevazuta pe lungime cu fire de cauciuc tesute,

6

care sa mareasca aderenta intre fusta sau pantalon si lenjeria corpului. Banda de retentie este deci o cusatura lata de 2 3,5 cm prezentata sub forma rulata. Pentru montare ea se prelucreaza prin dublare cu canafas si se monteaza in captuseala beteliei dupa care urmeaza a se monta la pantalon.

Furnituri de fixat si ajustat. Sunt materiale auxiliare intrebuintate pentru incheiatul si ajustarea imbracamintei pe conformatie. Din aceasta categorie fac parte nasturii, copcile, capsule si fermoarele.

Nasturii au atat rol functional (incheie si ajusteaza produsul), cat si rol ornamental, de a infrumuseta produsul confectionat. 7II.PROIECTAREA SABLOANELOR

II.1 Construirea tiparului clasic

Pentru construirea tiparului de fusta se adopta ca dimensiuni principale:

IC = 168 cm;

Pb = 48 cm;

Ad = 1 cm.

Fusta clasica este formata din fata, spate si cordon sau rejansa.

Calculul dimensiunilor de baza:

Ls = + 2 3 = 19 cm;

Pt = Pb 12 = 36 cm;

Ps = Pb + 5 = 53 cm.

Trasarea liniilor de baza. Pe verticala din A se determina punctele S si L, care stabilesc pozitia liniei soldului si a tivului:

AL = Lpr = N Z K = 4 Z K = 60 cm;

AS = Ls + 2 = 21 cm.

Dimensiunile de latime a tiparului se stabileste pe linia soldului astfel:

SS = Ps + Ad = 54 cm;

SS = - 1,5 = 25,5 cm.Prin puntele S si S se traseaza cate o perpendiculara ale

8

carei intersectii se noteaza cu L si Lla tiv si A, Ain talie.

Trasarea liniilor de contur. Ajustarea partii superioare pe talie se face prin pense care se determina in functie de diferenta de largime D intre SS si Pt:

D = SS - Pt = 54 36 = 18 cm.

Aceasta diferenta se reprezinta la spate si la fata, proportional conformatiei corpului. Astefel, in cusatura laterala, fiecare detaliu se ajusteaza cu 3.5 5 cm, la spate cu 6 cm = (r), iar la fata cu 5 cm = (r). La fiecare detaliu se poate forma una sau doua pense. Pentru formarea a cate doua pense, rezerva se ia la spate de 3 cm, iar la fata de 2,5 cm. in cazul formarii unei singure pense, o parte din rezerva se introduce in linia de mijloc la spate sau la fata.

Ajustarea laterala:

= 1 cm;

= = 3,5 cm.

Din punctual A se ridica o perpendiculara pe care se stabileste punctul A si in functie de aceasta punctele Asi A, care se unesc arcuit cu S.

Ajustarea spatelui:

AP = = 9 cm;

PP = = 6,5 cm;

PP = = = 13,25.

Adancimea penselor se calculeaza in functie de rezerva r necesara ajustarii si de numarul penselor, in care r = 6 cm.

9

.Se fixeaza punctele determinate, care se unesc apoi cu , obtinandu-se astfel conturul penselor. Partea superioara a spatelui se definitiveaza unindu-se punctele , astfel incat sa formeze o linie usor arcuita in interiorul figurii.

Laturile penselor se prelungesc pana la linia definitiva a taliei.

Ajustarea fetei:

;

.

Din punctele se coboara perpendiculare pe care se masoara lungimea penselor la fata:

.

Adancimea penselor la fata:

.Punctele determinate se unesc, apoi, cu , obtinandu-se astfel conturul penselor la fata. Linia taliei se definitiveaza unind punctele .

Conturul partii inferioare a fustei este cuprins intre liniile de baza ale fustei care se pot modifica fie pentru ingustare, fie pentru largirea ei. In tipar nu sunt cuprinse rezervele de cusaturi si tivuri.

, in functie de largime,

.

II.2 Transformarea tiparului clasic in model

Tiparele pentru imbracaminte se obtin prin constructia tiparului clasic, transformarea tiparului clasic in tiparul modelului si multiplicarea acestui tipar.

Tiparul clasic este un tipar nefinalizat care se obtine pe cale grafica si prin calcule corespunzatoare.

Tiparul modelului este obtinut prin transformarea tiparului clasic. In acest scop. Tiparul clasic este transformat ca forma si dimensiuni in sensul introducerii unor taieturi sau garnituri si prin adaugarea rezervelor pentru cusaturi, tivuri si cute. Tiparul modelului este finalizat prin aplicarea tuturor elementelor geometrice necesare ca forma si dimensiuni, indeplinind astfel toate conditiile pentru a fi folosite la croirea produselor.

Procesul de trasnformare a tiparului clasic in tiparul modelului cuprinde lucrari grafice si operatii de transformare.

Pentru modelul ales AL = lungimea produsului va avea dimensiunea de AL = 96 cm.

11

II.3 Reproducerea sabloanelor

Sabloanele de lucru necesare pentru realizarea productiei sunt sablonul pentru croit si sabloanele ajutatoare. Aceste sabloane se obtin prin copierea tiparelor model integral sau partial, in functie de rolul pe care-l au in procesul de productie.

Sabloanele pentru croit se confectioneaza din carton sau din placi de plastic prin reproducerea integrala a tiparelor model.

Reproducerea consta in asezarea tiparului modelului pe placa de carton si trasarea conturului pe placa. Trasarea conturului se face cu o ruleta dintata care este presata si condusa manual de catre lucrator. Apoi este trasat conturul sablonului avand grija sa fie prevazute si rezervele cusaturii si tivirii. In continuare, pe liniile trasate se taie cartonul cu o foarfeca sau cu un dispozitiv special obtinandu-se sablonul. Dupa ce au fost decupate din carton, sabloanele se marcheaza cu datele tehnice pe care trebuie sa le posede in perioada utilizarii.

Pe sabloane se inscrie denumirea produsului, numarul de model, denumirea detaliului, numarul de incadrari pe material si sensul de amplasare pe firul materialului, pe sabloane se marcheza semnele necesare punctelor de intalnire la asamblare, pozitia penselor de ajustare si rezerve pentru cusaturi, tivuri.

12

II.4 Calculul suprafetei sabloanelor

Calculul sabloanelor difera ca forma si marime de la produs la produs si de la o marime la alta. Suprafata sabloanelor se obtine prin insumarea suprafetei tuturor detaliilor care constituie produsul.

Calculul suprafetei sabloanelor are ca scop determinarea suprafetei tuturor detaliilor care constituie produsul.

Calculul suprafetei sabloanelor are ca scop determinarea suprafetei de material consumat la croirea produsului. Pentru calculul ariei suprafetei sabloanelor se folosesc diferite metode, cum ar fi:

-metoda calculului geometric;

-metoda planimetriei;

-metoda cantaririi.Pentru calculul suprafetei sabloanelor pentru produsul proiectat vom folosi metoda calculului geometric. Aceasta metoda se bazeaza pe impartirea sabloanelor in figuri geometrice cunoscute, iar ariile suprafetelor determinate se insumeaza si se obtine aria suprafetei sablonului detaliului respectiv.

Relatia de calcul a ariei suprafetei sabloanelor este:

S = S1 + S2 + Sn

In care:

S este aria suprafetelor sabloanelor care constituie produsul;

S1, S2, Sn sunt ariile suprafetelor detaliilor componente.

Iar: S1 Sn = a1 + a2 + an.

13

In care:

a1, a2, an reprezinta ariile suprafetelor figurilor geometrice care compun sablonul a carui suprafata se calculeaza.

Ss = 3010 x 2 = 6020 cm

Sf = 3210 x 2 = 6420 cm

Sc = 640 cm

S = 13080 cm

14III. ELABORAREA NORMEI INTERNE

Norma tehnica de confectionare are rolul sa stabileasca conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit.

Pentru exemplul de fata se va folosi o norma interna prin care se precizeaza conditiile tehnice de confectionare.

Generalitati asupra fustei, in care sunt precizate forma si aspectul produsului, materialele din care se poate confectiona, precum si principalele caracteristici ale fustei, cum ar fi: fusta este confectionata din stofa, are lungimea de 96 cm, este prevazuta cu cordon in talie, se incheie cu fermoar montat in partea stanga.

Dimensionarea produsului. Dimensiunile fustei se stabilesc pe baza dimensiunilor de la tiparul modelului.

Aceste dimensiuni se verifica la produsul finit la care sunt admise tolerantele precizate in prezenta norma tehnica. Tolerantele admise au rolul sa compenseze dimensional contractiile sau deformarile care au loc in procesul confectionarii produsului.

Conditii tehnice de confectionare. La confecionarea fustei sunt necesare respectarea unor conditii tehnice cum ar fi:

-cusaturile tighel aplicate in confectionare trebuie sa fie drepte si cu aspect placut, avand o desime de 4 5 impunsaturi/cm;-cusaturile de incheiere sa fie tensionate uniform, avand linia coaserii paralela cu marginea detaliilor cusute;

-cusatura ascunsa pentru coaserea tivurilor trebuie reglata astfel incat sa nu fie vizibila pe fata produsului;

-fusta calcata in faza finala sa aiba un aspect frumos si fara incretituri sau buclari.

15IV.ELABORAREA NORMEI DE CONSUMIV.1 Elaborarea incadrarilor

Pentru determinarea consumului de material se efectueaza operatia de incadrare a sabloanelor pe material si trasarea conturului sabloanelor, care constituie o lucrare de studiu, analizandu-se toate posibilitatile de amplasare si reducere a consumului.

Utilizarea materialelor in productia de imbracaminte se face pe baza normelor de consum.

La amplasarea sabloanelor trebuie respectate urmatoarele conditii:

- Respectarea firului din tesatura stabilit la incadrare;

- Evitarea suprapunerii sabloanelor in desen, care produc asa numitele ciupituri de margini sau de colturi, ce scurteaza sau ingusteaza detaliile produsului;

-Respectarea sensului sabloanelor fata de sensul firelor de urzeala si al desenului materialului.

Dupa modul de asezare pe latimea materialelor, incadrarile pot fi:

-Incadrari pe material dublat in care materialul este dublat, iar sabloanele se amplaseaza numai pe jumatate. Avantajul acestor incadrari consta in faptul ca timpul de sablonare este mai mic si detaliile decupate la croit sunt pereche. Aplicarea incadrarilor pe material dublat prezinta dezavantajul ca exista mai putine posibilitati de amplasare a sabloanelor si de reducere a deseurilor din material.

-Incadrari pe materialul desfacut in care sabloanele se aseaza pe intreaga latime. Metoda incadrarii pe material desfacut este larg utilizata, rezultand o serie de avantaje economice. Prin aceasta metoda de incadrare, sabloanele au multe posibilitati de asezare si

16

astfel mai putine deseuri din material. La amplasarea sabloanelor pe material se vor aseza sabloanele detaliilor mari pe marginile materialului, iar cele mici in interiorul acestora.

-Lungimea rezultata prin incadrare reprezinta consumul, exprimat in metri sau centimetri.Pentru incadrarea simpla pe material desfacut realizata cu sabloanele produsului proiectat consumul este de 102 cm. 17

IV.2 Calculul normei de consum

Norma de consum reprezinta cantitatea de materiale necesare realizarii unui produs si este variabila in functie de forma, marimea sabloanelor si de produsul confectionat.

In industria confectiilor costul materialelor reprezinta 70 80 % din costul produsului. Datorita acestui fapt este necesara luarea tuturor masurilor care sa reduca consumul de material.

Este cunoscut faptul ca la confectionarea imbracamintei sunt folosite ca materiale pentru confectionat: tesaturi, tricoturi si o diversitate de furnituri.

Consumul de furnituri se stabileste la confectionare prototipului si la multiplicarea acestuia pentru sectiile de productie.

Consumul de tesaturi si tricoturi se determina in cadrul laboratoarelor tehnice organizate in acest sens.

Eficienta unei norme de consum se determina prin indicatorii consumului, care se calculeaza astfel:

1. Calculul ariei de incadrarea A se face pe baza dimensiunilor rezultate la incadrare:A = L x l (cm)

In care: L lungimea incadrarii, in cm;

l latimea incadrarii, in cm.

A = 102 cm x 150 cm = 15300 cm

2. Calculul coeficientului de utilizare K in functie de aria incadrarii si de aria sabloanelor:

18S aria sabloanelor, in ;

In care: A aria incadrarii, in .

3. Calculul suprafetei deseurilor D se face in functie de aria de incadrare si de aria sabloanelor:

D = A S

In care:A aria incadrarii, in ;

S aria sabloanelor, in .

D = 15300 13080 = 2220 cm

4. Calculul pierderilor P se face in functie de aria incadrarii si de suprafata deseurilor:

In care: D suprafata deseurilor, in ;

A aria incadrarii, in .

19

IV.3 Determinarea necesarului de materiale auxiliare

La elaborarea prototipului, odata cu lucrarile de executie a produsului etalon, materialele auxiliare necesare unui produs se stabilesc prin masurare si in functie de model.

La modelul ales, materialele auxiliare sunt:

Nr. Crt.Denumirea materialelor auxiliareU. M.Cantitate

1Ata de cusut cu finete 85/3 Nmm.300

2Fermoar cu lungimea de 20 cmbuc.1

3Nasturibuc.1

4Chimizatcm6

20V.ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONAREConfectionarea semifabricatelor si transformarea lor in produse finite se face la sectia de confectionat.

Procesul tehnologic de confectionare are ca scop stabilirea operatiilor, ordinea in care se executa si indicatorii tehnico economici de fabricatie.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor de transformare a semifabricatelor in produse finite. Procesul tehnologic se elaboreaza in cadrul serviciului tehnic si face parte din pregatirea fabricatiei.Procesul tehnologic de confectionare este alcatuit din :Operatii pregatitoare : rihtuirea, insemnarea, masurarea, etc. aceste operatii exista in toate etapele procesului tehnologic si in toate procesele industriale.Operatii de coasere mecanizata : se efectueaza cu masini clasice si speciale si sunt utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor.Operatii de coasere manuala : insailare, montat maneci si guler, sunt foarte restranse in productia industriala.Operatii de tratare umidotermica : descalcare, presare, netezire, aburire, pot fi efectuate in toate etapele procesului de confectionare si difera in functie de natura operatiei.

Procesul tehnologic de confectionare se intocmeste sub forma de tabel, in componenta caruia sunt cuprinse toate elementele tehnico economice ale produsului proiectat.

Se folosesc notatiile :

m operatie manuala;

M operatie mecanizata;

c operatie de calcare.

21

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde etapele de lucru cu operatiile si fazele de lucru care se desfasoara in flux continuu.

Etapele de lucru din cadrul procesului de confectionare sunt :1. Prelucrarea detaliilor, in care fiecare detaliu principal se prelucreaza separat si se asambleaza cu detaliile secundare ce-i apartin.2. Asamblarea detaliilor, in care detaliile principale se asambleaza in vederea constituirii produsului confectionat.3. Finisarea produsului, in care produsul constituit prin asamblare este adus la forma, dimensiunile si aspectul final. Procesul tehnologic de confectionare

Nr. Crt.Denumirea operatiilorFelul operatieiUtilaj

1Inseamna si incheie pensele la spateMMasina simpla de cusut

2Surfileaza spatele fusteiMMasina triploc

3Incheie cusatura de pe mijlocul spateluiMMasina simpla de cusut

4Descalca rezerveleCMasina de calcat

5Termocoleaza latura slituluiCMasina de calcat

6Formeaza slitul prin calcareCMasina de calcat

7Inseamna si incheie pensele la fataMMasina de cusut

8Surfileaza fata fusteiMMasina triploc

9Calca pensele la fataCMasina de calcat

10Calca pensele la spateCMasina de calcat

11Prelucreaza slitul pentru fermoare

22MMasina simpla de cusut

12Incheie cusaturile laterale cu tighelMMasina simpla de cusut

13Descalca cusaturile lateraleCMasina de calcat

14Monteaza fermoarulMMasina simpla de cusut

15Surfileaza terminatia fusteiMMasina triploc

16Termocoleaza cordonulCMasina de calcat

17Formeaza cordonul prin calcareCMasina de calcat

18Surfileaza cordonulMMasina triploc

19Infunda capetele cordonuluim-

20Monteaza cordonul cu primul tighelMMasina simpla de cusut

21Fixeaza cordonul cu al doilea tighelMMasina simpla de cusut

22Formeaza tivul la terminatieMMasina de cusut

23Executa tiv la terminatieMMasina de cusut

24Inseamna pozitia nasturelui

Coase nastureleMMasina de cusut nasturi

25Inseamna pozitia butonierei

Coase butonieraMMasina de cusut butoniere

26Curata produsul de atemFoarfece

27Calca final fustaCMasina de calcat

28C.T.C.m-

Norme de protectie a munciiLa masinile de cusut Inainte de inceperea lucrului muncitorul care lucreaza la una din aceste masini este obligat sa verifice daca :

masa masinii este bine fixata pe picioarele de sustinere; corpul masinii este bine fixat pe suportul sau; placa acului este bine fixate cu suruburi pentru a evita

23

ruperea acului, a suveicii in functionarea masinii;

instalatia electrica nu are portiuni dezizolate ale cablului, stecherului sunt intregi si legatura la cureaua de impamantare nu este intrerupta;

intre cabluri, masa de sustinere exista tampoane de pasla pentru amortizarea zgomotului si a vibratiilor.

Este interzis sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a masinii in timpul introducerii atei.

In tipul lucrului sunt interzise discutiile. Privirea muncitorului sa fie indreptata permanent asupra operatiei pe care o executa, pentru a se evita inteparea degetului in acul masinii.

Masinile de cusut simple vor fi prevazute cu aparator la tija acului si la cureaua de trasmisie.

In timpul lucrului distanta dintre masina de cusut si capul muncitorului sa fie de 30 de cm iar muncitorul va avea parul legat.

In timpul fixarii sub piciorusul de presare sa se actioneze pedala de punere in functiune a masinii.

Evitarea accidentelor cu ocazia ruperilor acelor, se interzice la masini dotate cu ace strambe sau fara varf.

Tensiunea instalatiei de iluminat trebuie sa fie de 24 V.

Este interzis muncitorului sa puna mana pe volan in timpul funcionarii masinii, oprirea acesteia se va face cu ajutorul pedalei.

Este interzis sa se depoziteze pe masa masinii de cusut obiecte inutile:

foarfece, rigle etc; deoarece in timpul functionarii masinii, din cauza vibratiilor se vor provoca accidentari prin cadere.

Deplasarea masinii se va face numai dupa ce stecherul e scos din priza.

Dupa terminarea programului de munca masina va fi deconectata de la sursa de alimentare cu energie electrica, apucandu-se cu mana pentru scoaterea din priza si nu prin tragerea de cabluri electrice.

24Normele de protectie a muncii la masina de calcat

Este interzis celor neinstruiti sa lucreze la fierul de calcat.

Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric a carui conductori de alimentare cu energie electrica sunt deteriorati.

Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat daca acesta nu este prevazut cu papuci de cauciuc.

Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat care are manerul de manevrare deteriorat.

Pentru evitarea pericolului de incendiu fierul de calcat electric va fi asezat pe un support neinflamabil.

Deplasarea fierului de calcat electric de la un loc la altul se va face dupa ce acesta a fost scos din tensiune, scoaterea fierului de calcat electric de la sursa de alimentare cu energie electrica se va face tragandu-se cu mana de stecher nu de cablul electric al acestuia.UTILAJE NECESARE REALIZARIIPRODUSULUI.Pentru custura tighel simplu:

ZJ8800A-D3Masina simpla cu taietor de fir, intarire, ridicare piciorus

-1 ac, cusatura rigida, transport inferior

- taietor de fir

-retractor de fir

-intarire automata

- ridicare automata a piciorusului-ac DB x 1 , greifer mic

- pentru materiale usoare - medii

- viteza: max. 5500 imp/min

- ungere automata- stop motor cu panou de comanda a parametrilor25

Pentru custura de surfilare:

Masina de cusut BROTHER :

FB N210

-2 ace,

-4 fire,

-transport diferential cu reglaj rapid,

-pasul intre 0,9-3,8mm,

-viteza max.6700 imp/min,

-distanta dintre ace 2,2 mm sau 3 mm,

-latimea cusaturii de surfilat optionala 5mm, 6mm sau 7 mm , ungere automata

Pentru coaserea nasturilor:

Masina de cusut BROTHER : BE-438D

-Masina electronica pentru cusut nasturi,cusatura rigida cu doua fire ,DirectDrive

-Masina de cusut nasturi cu 2 , 3 sau 4 gauri(22 tipuri de coasere diferite preprogramate cuposibilitate adaugarii pina la 50 de tipuri

-cusatura rigida (tip 301)

-diametrul nasturelui 8-20mm(standard) ;optional clema pt diametre de 30 mm -numarul de impunsaturi pe nasture 6 , 7 ,8 , 10 , 12 , 16 sau 20

-mecanism de transport cu motor pas cu pas(acuratete de coasere 0.05 mm/puls) -inaltimea de ridicare a clemei de lucru 13 mm(cu actionare elctromagnetica)

-viteza maxima de coasere 2700 imp/min. -comanda de coborire a piciorusului de presare si de incepere a coaserii simultana sau optional decalata-taietor automat de fir,stergator automat de fir , ungere automata

-posibila programare in ciclu(9 cicluri,fiecare cu cite 15 programe)

26

Pentru coaserea butonierelor:

Masina de cusut BROTHER : RH 9820 00

Mas Masina electronica de cusut butoniera cu cap rotund,cu cusatura dublu lant cu 2 fire- viteza de coasere 2500 rpm(maxima obtinuta pina in prezent pe plan mondial),permite reducerea timpilor de operare cu cca 35%- prevazuta cu taietor automat de fir superior tip scurt- lungime butoniera cu cap rotund 8-50 mm- lungime butoniera dreapta 5-50 mm- cu fir de intarire forpas(aparanta perlata)- dotata cu microprocesor pentru programarea a 9 tipuri diferite de butoniere, apelarea oricarei variante de butoniera stocate in memorie se face prin simpla apasare a unui buton- adincime de lucru mare(distanta de lucru in spatele acului 120mm)- cu panou de operare pe blat,cu ecran LCD,taste shortcut,contor productie

rotund sau fara cap rotund- se poate realiza butoniera cu sau fara fir de intarire- se poate realiza butoniera cu sau fara cheita longitudinala- se poate executa cheita transversala ,cu lungimi de max 20 mm- este posibila taierea mijlocului de butoniera inainte sau dupa coasere, sau fara taiere (ex. In

27

cazul butonierelor ornamentale de

pe coltul de rever si mineci)

Pentru calcat si finisare finala:

Fier de calcat industrial Rezistenta in talpa cu incarcare (800W) joasa si o suprafata mare pentru schimbul de caldura. Talpa sudata, cu gauri concentrate in varf, pentru a obtine un jet Jet de abur puternic, fr ntrerupere, cu un rezervor de ap de 1,4 litriPuternic, dar surprinztor de compact, acest fier de clcat produce permanent flux de abur de nalt presiune, fcnd clcarea rapid i facil. Datorit rezervorului de ap detaabil de 1,4 litri, putei clca fr ntrerupere ore n ir.

Masa de calcat universala 141x36 cm, cu aspiratie si incalzire electrica, 220V, 650W, temperatura mesei reglata cu termostat, motor aspiratie 0.5 CP, cu suport siliconic pentru fier calcat si brat sustinere cabluri.

28

Bibliografie

1. Ciontea Gh. Utilajul si tehnologia meseriei manual clasele IX-X, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1996.

2. Ciontea Gh. si Radulescu M Proiectarea imbracamintei manual pentru liceu si scoli profesionale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981.

3. Vasilescu Florentina si colectia de redactie Pregatirea de baza in industria usoara Editura Oscar Print, Bucuresti 2000.

4. Ciontea Gh. Si Tanase Firita Utilajul si tehnologia confectiilor textile- manual pentru liceu si scoli profesionale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1990.

5. Ghimpu M Studiul materialelor din industria usoara Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1991.

6. Notite de curs.

29_94168748.unknown

_94548416.unknown

_94548736.unknown

_94549056.unknown

_94549376.unknown

_94550016.unknown

_94550336.unknown

_94550656.unknown

_94550976.unknown

_94638212.unknown

_94638532.unknown

_94638852.unknown

_94639172.unknown

_94639492.unknown

_94639812.unknown

_94640132.unknown

_94640452.unknown

_94640772.unknown

_94641092.unknown

_94641412.unknown

_94641732.unknown

_88222000.unknown

_88222640.unknown

_88222960.unknown

_88223280.unknown

_88359028.unknown

_88359348.unknown

_88359668.unknown

_88359988.unknown

_88360308.unknown

_88360948.unknown

_88361588.unknown

_88361908.unknown

_88362228.unknown

_88362548.unknown

_88404088.unknown

_88404408.unknown

_88404728.unknown

_88405048.unknown

_88405368.unknown

_88406008.unknown

_88406328.unknown

_88406648.unknown

_88406968.unknown

_88407288.unknown

_88407608.unknown

_90546300.unknown

_90546620.unknown

_90546940.unknown

_90547260.unknown

_90547580.unknown

_90547900.unknown

_90548540.unknown

_90548860.unknown

_90549180.unknown

_90549500.unknown

_90549820.unknown

_88361268.unknown