proiectarea tehnologica a fustei clasice

8/8/2019 Proiectarea Tehnologica a Fustei Clasice

1/24

Grup colar Regina Maria

Dorohoi, Jude Botoani

PROIECT

pentru certificarea competenelor profesionale

nivelul III

Filiera: Tehnologica

Profil: Tehnic

Specializarea:

Tema:

Tehnician in industria textila

Proiectarea tehnologica a fustei

clasice (maxi)

ndrumtor:

Ing.Seritean Daniela

Candidat:

Rauta Bogdan

2008

ARGUMENT


2/24

Notiune cu semnificatii multiple, moda este o forma a

comportamentului social ce se manifesta printr-o anumita adeziune

temporara a membrilor societatii la un anume fel de gandire, vestimentatie,trai etc.

Moda reflecta multe laturi ale vietii cotidiene, raspunzand

transformarile economice, sociale in societate, ea reprezentand un mod

specific de comportare colectiva in ceea ce priveste preferintele unor forme,

croieli, ornamentari etc.

Moda, referitor la imbracaminte, este un fenomen complex, cu

implicatii psiho-sociale economice, culturale, estetice si reprezinta un factor

dinamizator pentru producatorul de confectii.

Moda in imbracaminte apare din dorinta fireasca a oamenilor spre

noutate si schimbare. Ea nu este de lunga durata, are un caracter ciclic sicunoaste o perioada de afirmare, una de triumf si alta de declin.

In domeniul vestimentatiei, mai mult decat in oricare altul, moda

reprezinta un instrument de competitivitate inter - umana raspunzand nevoii

de afirmare a personalitatii omului, a dorintei sale de a se detasa de semenii

sai sau de a se indentifica cu cei care ii slujesc drept model de conduita.

Moda contemporana nu are un caracter dictatorial, nu cere o

supunere oarba, ci ea reprezinta un mijloc de informare asupra noutatilor in

imbracaminte si un test care apreciaza gustul estetic, nivelul de cultura si de

educatie, mobilitatea omului. Supunerea totala si imitarea oarba a modei indetrimentul aspectului personal denota o lipsa de educatie artistica iar

neacceptarea modei indica in capacitatea de acceptare a schimbarilor.

Specialistii (care au studiat aceasta problema ) afirma ca moda este o

regula sau un etalon care poseda un indicator de noutate relativa, care se

raspandeste destul de repede dar la fel de repede dispare, fiind acceptata de

indivizi in contextual unei libertati relative de alegere. Durata modei depinde

de gradul de importanta sociala a factorilor care au creat moda respectiva, de

durata de actiune a acestor factori, de conjuctura concreta de existenta a

modei respective, de nivelul de receptivitate a mediului social, de stabilitatea

publicului care percepe moda.

Sociologii arata ca trebuie acceptat procesul dublu (chiar de

ambiguitate) in evolutia formei : primul, determinat de bazele psihologice si

sociale ale modei si evolutia imbracamintei, iar al doilea de realitatile

istorice, economice si culturale.


3/24

In acest sens, intr-un fel sau altul moda reflecta relatiile dintre

societate, cultura, stiinta si economie.

Desi moda este un mijloc de comunicare si informare in masa, ea

deseori se afla in contradictie cu dezvoltarea culturii si se formeaza sub

influenta factorilor sociali si economici. Aceasta determina caracterul

instabil al modei, urmarirea evolutiei temporale dar mai ales anticiparea

directiilor ei de manifestare in viitor presupune cunoasterea principalilor

factori de influenta.

In randul acestora cei mai importanti sunt : progresul tehhnic,

caracterul ofertei de produse vestimentare, cresterea nivelului de informare

al cumparatorilor, modificarea conditiilor de munca si de viata a populatiei,

dorinta omului modern de schimbare etc.

Cercetarea evolutiei modei presupune cunoasterea componentelor sale

in randul carora se pot include : croiala, stilul, silueta, cromatica si desenul

materialului, ornamentul. Combinarea in proportii si forme diferite alecomponentelor amintite dau conturul unei anumite mode, fantezie si

spiritul practic al creatorului, avand un rol hotarator in aceasta directie.


4/24

Cuprins

I. CREAREA PRODUSULUI

II. ALEGEREA MATERIALULUI

1. Materiale de baza

2. Materiale auxiliare

III. PROIECTAREA SABLOANELOR

1. Construirea tiparului clasic

2. Transformarea tiparului clasic in model

3. Reproducerea sabloanelor

4. Calculul suprafetei sabloanelor

IV. ELABORAREA NORMEI INTERNE

V. ELABORAREA NORMEI DE CONSUM

1. Elaborarea incadrarilor

2. Calculul normei de consum

3. Determinarea necesarului de materiale

auxiliare

VI. ELABORAREA PROCESULUI

TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE

VII. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE


5/24

I. CREAREA PRODUSULUI

Permanent in industrie se consuma o cantitate insemnata de timp si

mijloace materiale pentru elaborarea noilor modele de imbracaminte dar nutotdeauna modelele create se deosebesc suficient intre ele.

Pentru producatorul de confectii textile, noutatea unui produs poate

avea drept sursa :

- folosirea unei noi materii prime, care necesita adoptarea

solutiilor tehnice de proiectare constructive

tehnologice existente;

- utilizarea unor materii prime ce prezinta o contextura

noua, cu implicatii asupra tehnologiei de confectionare;

- folosirea unei prime cu un nou colorit ceea ce

presupune rezolvarea unor probleme de aprovizionare;

- realizarea unui tip nou de produs vestimentar ce implica

modificari in structura liniilor tehnologice pe care se va

confectiona acesta, a procesului de pregatire a

fabricatiei;

- realizarea unui model nou ceea ce implica elaborarea

documentatiei tehnice aferente introducerii in fabricatie.

Dintre sursele enumerate, elaborarea unor noi modele este utilizata cel

mai frecvent in industrie.

Elaborarea modelelor trebuie realizata, pentru o anumita linie impusade moda, prin utilizarea celor mai adecvata metode, astefel incat sa se ajunga

la diferentieri ale modelelor dar cu implicatii cat mai mici in structura lor

fizica, prin aplicarea principiilor compozitiei astfel incat intre elementele

care dau complexitatea fizica a modelului sa existe o interactiune care sa

asigure unitatea armonioasa a firmei.

Modelul trebuie sa fie ales in asa fel incat sa se scoata in evidenta

partile frumoase ale corpului si sa se corecteze sau sa mascheze defectele.

Din acest punct de vedere, chiar si piesele mici ale imbracamintei joaca un

rol destul de important.

O fusta foarte scurta face ca o femeie de statura mica sa para si mai

scunda, iar o femeie inalta sa para slaba si lipsita de suflete.

Femeile inalte pot sa-si confectioneze fustele ceva mai scurte decat

cele obisnuite.

Pentru corpurile inalte si slabe se recomanda modele cu un corsaj

largut, o fusta bogata, cu linii orizontale in cateva locuri.


6/24

Femeilor inalte si pline li se potrivesc fuste drepte sau largi, dar nu

closate.

Pentru corpurile scunde si gratioase, se recomanda fustele largi, clos si

cu clini.

Pe langa crearea de modele cat mai variate, se impune crearea de noi

sortimente, diversificate pe sex sau varsta, insistandu-se indeosebi pe o

varietate mai indrazneata pentru tineret. In afara combinatiilor de culori,

produsele se deosebesc si se remarca prin linia de croiala, prin diversitatea

accesoriilor si, indeosebi, prin perfectionarea executiei. Tinand seama de

dezvoltarea gustului si de tendinta spre eleganta completata de un spirit critic

si practic, sectorului de confectii ii revin noi sarcini.

Produsele de imbracaminte, in afara rolului pe care ii au de a acoperi

corpul si de a-l proteja de intemperii, mai au si rolul de a conferi siluetei o

nota de eleganta. De aceea, studiul confectionarii imbracamintei trebuie sa

aiba in vedere nu numai executarea corecta a produsului corespunzatorcorpului, dar mai ales corectarea anumitor asimetrii ale acestuia, alegerea

materialului, a desenului si a modelului cel mai avantajos siluetei respective.

Daca in alegerea modelului, a coloritului si a accesoriilor, o parte din

raspundere revin si celui care va purta produsul, care tine sa-si impuna

gustul, raspunderea pentru corectitudinea executiei revine in totalitate

maistrului care croieste si probeaza produsul cat si lucratorului care-l

executa.


7/24

II. ALEGEREA MATERIALULUI

II.1 Materiale de baza

Pentru producerea imbracamintei se folosesc materiale textile de bazasi materiale auxiliare.

Material de baza se numeste materialul care indeplineste functia

principala si este intrebuintata la confectionarea fetei produsului.

Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite materiale de

baza, acestea fiind in functie de produs si de destinatia pe care acesta o are in

procesul purtarii. Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza

sunt tesaturile, blanurile, pieile sintetice sau naturale si textilele netesute.

Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrucisarea firelor

textile. Tesaturile prezinta o buna stabilitate si rezistenta la purtare. Dupanatura provenintei, tesaturile se pot imparti in:

tesaturi de bumbac;

tesaturi din in si canepa;

tesaturi din lana;

tesaturi din matase;

tesaturi din fire sintetice.

Tesaturile din bumbac sunt tesaturi usoare care se produc pe latimi de

70, 80, 90 cm, au un grad ridicat de hidroscopicitate, ceea ce le recomanda la

confectionarea imbracamintei subtiri. Tesaturile din bumbac se pot realiza

numai din fibre de bumbac 100% sau in amestec cu fibre sintetice.


8/24

II.2 Materiale auxiliare

Ca materiale auxiliare se considera materialele utilizate la

confectionarea imbracamintei, care, in functie de produsul model, pot lipsidin componenta produsului. Principalele materiale auxiliare sunt:

captuselile, intariturile, ata de cusut, furniturile si diverse garnituri.

Ata de cusut se obtine prin rasucirea a doua sau a mai multor fire

simple. Ata este furnitura principala care se utilizeaza la confectionarea

imbracamintei. Pentru coaserea tesaturilor din bumbac se foloseste ata de

bumbac, care se obtine din bumbac pieptanat sau cardat. Alegerea atei de

cusut se face avandu-se in vedere produsul de confectionat, materialele

folosite la confectionare si culoarea materialelor utilizate. Alegerea atei se va

face respectand urmatoarele conditii tehnice:

- ata de cusut trebuie sa corespunda cu rezistenta

materialului de baza;

- finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea

materialului de baza;

- culoarea atei de cusut va fi la culoarea materialului de

baza.

Tot din categoria furniturilor fac parte si accesoriile pentru incheiatul

si ajustarea imbracamintei pe conformatie. Dintre accesoriile pentru incheiat

fac parte: nasturii, copcile, capsele, fermoarele.

Nasturii au rol atat functional cat si rol ornamental. In industriaconfectiilor se utilizeaza o gama larga de nasturi de forme si marimi diferite,

prevazuti cu 2 sau 4 orificii sau cu ureche ascunsa, confectionati din diverse

materiale si avand diferite culori.

Banda de retentie se foloseste la produse fixate pe talia corpului cum

ar fi pantalonul si fusta. Aceasta furnitura se produce prin tesere, fiind

prevazuta pe lungime cu fire de cauciuc tesute, care sa mareasca aderenta

intre fusta sau pantalon si lenjeria corpului. Banda de retentie este deci o

cusatura lata de 2 3,5 cm prezentata sub forma rulata. Pentru montare ea se

prelucreaza prin dublare cu canafas si se monteaza in captuseala beteliei

dupa care urmeaza a se monta la pantalon.

Furnituri de fixat si ajustat. Sunt materiale auxiliare intrebuintate

pentru incheiatul si ajustarea imbracamintei pe conformatie. Din aceasta

categorie fac parte nasturii, copcile, capsule si fermoarele.

Nasturii au atat rol functional (incheie si ajusteaza produsul), cat si rol

ornamental, de a infrumuseta produsul confectionat.


9/24

III. PROIECTAREA SABLOANELOR

III.1 Construirea tiparului clasic

Pentru construirea tiparului de fusta se adopta ca dimensiuniprincipale:

IC = 168 cm;

Pb = 48 cm;

Ad = 1 cm.

Fusta clasica este formata din fata, spate si cordon sau rejansa.

Calculul dimensiunilor de baza:

Ls =10

IC+ 2 3 = 19 cm;

Pt = Pb 12 = 36 cm;

Ps = Pb + 5 = 53 cm.

Trasarea liniilor de baza. Pe verticala din A se determina punctele S si

L, care stabilesc pozitia liniei soldului si a tivului:

AL = Lpr = N Z K = 4 Z K = 60 cm;

AS = Ls + 2 = 21 cm.

Dimensiunile de latime a tiparului se stabileste pe linia soldului astfel:

SS 1 = Ps + Ad = 54 cm;

SS 2 =1

2

SS- 1,5 = 25,5 cm.

Prin puntele S1 si S 2 se traseaza cate o perpendiculara ale carei

intersectii se noteaza cu L1 si L 2 la tiv si A 1 , A 2 in talie.

Trasarea liniilor de contur. Ajustarea partii superioare pe talie se face

prin pense care se determina in functie de diferenta de largime D intre SS 1 siPt:

D = SS1 - Pt = 54 36 = 18 cm.

Aceasta diferenta se reprezinta la spate si la fata, proportional

conformatiei corpului. Astefel, in cusatura laterala, fiecare detaliu se


10/24

ajusteaza cu 3.5 5 cm, la spate cu 6 cm = (r1 ), iar la fata cu 5 cm = (re ).

La fiecare detaliu se poate forma una sau doua pense. Pentru formarea a cate

doua pense, rezerva se ia la spate de 3 cm, iar la fata de 2,5 cm. in cazul

formarii unei singure pense, o parte din rezerva se introduce in linia de

mijloc la spate sau la fata.Ajustarea laterala:

2 3A A = 1 cm;

3 4A A = 3 5A A = 3,5 cm.

Din punctual A 2 se ridica o perpendiculara pe care se stabileste

punctul A 3 si in functie de aceasta punctele A 4 si A 5 , care se unesc arcuit cu

S 2 .

Ajustarea spatelui:

AP =Pt

4= 9 cm;

PP 1 =5

PA

2= 6,5 cm;

PP 2 = 1 3P P =Ps

4= 13,25.

Adancimea penselor se calculeaza in functie de rezerva r necesaraajustarii si de numarul penselor, in care r1 = 6 cm.

1

1 1 2 1 3

rPa = Pa = Pa = Pa = 1,5 cm

4= .

Se fixeaza punctele determinate, care se unesc apoi cu 2 3P si P ,

obtinandu-se astfel conturul penselor. Partea superioara a spatelui se

definitiveaza unindu-se punctele 5 3A cu a , astfel incat sa formeze o linie usor

arcuita in interiorul figurii.

Laturile penselor se prelungesc pana la linia definitiva a taliei.

Ajustarea fetei:

1 4

1 4

A AA P = 12 cm

2= ;

4 4

4 5

P AP P = = 6 cm

2.


11/24

Din punctele 4 5P si P se coboara perpendiculare pe care se masoara

lungimea penselor la fata:

4 6 5 7

Ps 53P P = P P = = = 8,8 cm

6 6

.

Adancimea penselor la fata:

2

a 4 4 5 5 6 5 7

rP a = P a = P a = P a = = 1,25 cm

2.

Punctele determinate se unesc, apoi, cu 6 7P si P , obtinandu-se astfel

conturul penselor la fata. Linia taliei se definitiveaza unind punctele 4 4A si a .

Conturul partii inferioare a fustei este cuprins intre liniile de baza ale

fustei care se pot modifica fie pentru ingustare, fie pentru largirea ei. In tipar

nu sunt cuprinse rezervele de cusaturi si tivuri.

2 3 2 4L L = L L = 2 ... 5 cm , in functie de largime,

5 3 4 4A L = A L = AL .

III.2 Transformarea tiparului clasic in model


12/24

Tiparele pentru imbracaminte se obtin prin constructia tiparului clasic,

transformarea tiparului clasic in tiparul modelului si multiplicarea acestui

tipar.

Tiparul clasic este un tipar nefinalizat care se obtine pe cale grafica siprin calcule corespunzatoare.

Tiparul modelului este obtinut prin transformarea tiparului clasic. In

acest scop. Tiparul clasic este transformat ca forma si dimensiuni in sensul

introducerii unor taieturi sau garnituri si prin adaugarea rezervelor pentru

cusaturi, tivuri si cute. Tiparul modelului este finalizat prin aplicarea tuturor

elementelor geometrice necesare ca forma si dimensiuni, indeplinind astfel

toate conditiile pentru a fi folosite la croirea produselor.

Procesul de trasnformare a tiparului clasic in tiparul modelului

cuprinde lucrari grafice si operatii de transformare.

Pentru modelul ales AL = lungimea produsului va avea dimensiuneade AL = 96 cm.

III.3 Reproducerea sabloanelor


13/24

Sabloanele de lucru necesare pentru realizarea productiei sunt

sablonul pentru croit si sabloanele ajutatoare. Aceste sabloane se obtin prin

copierea tiparelor model integral sau partial, in functie de rolul pe care-l au

in procesul de productie.Sabloanele pentru croit se confectioneaza din carton sau din placi de

plastic prin reproducerea integrala a tiparelor model.

Reproducerea consta in asezarea tiparului modelului pe placa de

carton si trasarea conturului pe placa. Trasarea conturului se face cu o ruleta

dintata care este presata si condusa manual de catre lucrator. Apoi este trasat

conturul sablonului avand grija sa fie prevazute si rezervele cusaturii si

tivirii. In continuare, pe liniile trasate se taie cartonul cu o foarfeca sau cu un

dispozitiv special obtinandu-se sablonul. Dupa ce au fost decupate din

carton, sabloanele se marcheaza cu datele tehnice pe care trebuie sa le

posede in perioada utilizarii.Pe sabloane se inscrie denumirea produsului, numarul de model,

denumirea detaliului, numarul de incadrari pe material si sensul de

amplasare pe firul materialului, pe sabloane se marcheza semnele necesare

punctelor de intalnire la asamblare, pozitia penselor de ajustare si rezerve

pentru cusaturi, tivuri.

III.4 Calculul suprafetei sabloanelor


14/24

Calculul sabloanelor difera ca forma si marime de la produs la produs

si de la o marime la alta. Suprafata sabloanelor se obtine prin insumarea

suprafetei tuturor detaliilor care constituie produsul.

Calculul suprafetei sabloanelor are ca scop determinarea suprafeteituturor detaliilor care constituie produsul.

Calculul suprafetei sabloanelor are ca scop determinarea suprafetei de

material consumat la croirea produsului. Pentru calculul ariei suprafetei

sabloanelor se folosesc diferite metode, cum ar fi:

- metoda calculului geometric;

- metoda planimetriei;

- metoda cantaririi.

Pentru calculul suprafetei sabloanelor pentru produsul proiectat vom

folosi metoda calculului geometric. Aceasta metoda se bazeaza pe impartirea

sabloanelor in figuri geometrice cunoscute, iar ariile suprafetelordeterminate se insumeaza si se obtine aria suprafetei sablonului detaliului

respectiv.

Relatia de calcul a ariei suprafetei sabloanelor este:

S = S1 + S2 + Sn

In care:

S este aria suprafetelor sabloanelor care constituie produsul;

S1, S2, Sn sunt ariile suprafetelor detaliilor componente.

Iar: S1 Sn = a1 + a2 + an.

In care:

a1, a2, an reprezinta ariile suprafetelor figurilor geometrice care

compun sablonul a carui suprafata se calculeaza.

Ss = 3010 x 2 = 6020 cm2

Sf = 3210 x 2 = 6420 cm2

Sc = 640 cm2

S = 13080 cm2

IV. ELABORAREA NORMEI INTERNE


15/24

Norma tehnica de confectionare are rolul sa stabileasca conditiile pe

care trebuie sa le indeplineasca produsul finit.

Pentru exemplul de fata se va folosi o norma interna prin care se

precizeaza conditiile tehnice de confectionare.

Generalitati asupra fustei, in care sunt precizate forma si aspectul

produsului, materialele din care se poate confectiona, precum si principalele

caracteristici ale fustei, cum ar fi: fusta este confectionata din stofa, are

lungimea de 96 cm, este prevazuta cu cordon in talie, se incheie cu fermoar

montat in partea stanga.

Dimensionarea produsului. Dimensiunile fustei se stabilesc pe baza

dimensiunilor de la tiparul modelului.

Aceste dimensiuni se verifica la produsul finit la care sunt admise

tolerantele precizate in prezenta norma tehnica. Tolerantele admise au rolul

sa compenseze dimensional contractiile sau deformarile care au loc in

procesul confectionarii produsului.Conditii tehnice de confectionare. La confecionarea fustei sunt

necesare respectarea unor conditii tehnice cum ar fi:

- cusaturile tighel aplicate in confectionare trebuie sa fie

drepte si cu aspect placut, avand o desime de 4 5

impunsaturi/cm;

- cusaturile de incheiere sa fie tensionate uniform, avand

linia coaserii paralela cu marginea detaliilor cusute;

- cusatura ascunsa pentru coaserea tivurilor trebuie

reglata astfel incat sa nu fie vizibila pe fata produsului;

- fusta calcata in faza finala sa aiba un aspect frumos si

fara incretituri sau buclari.

V. ELABORAREA NORMEI DE CONSUM

V.1 Elaborarea incadrarilor


16/24

Pentru determinarea consumului de material se efectueaza operatia de

incadrare a sabloanelor pe material si trasarea conturului sabloanelor, care

constituie o lucrare de studiu, analizandu-se toate posibilitatile de amplasare

si reducere a consumului.Utilizarea materialelor in productia de imbracaminte se face pe baza

normelor de consum.

La amplasarea sabloanelor trebuie respectate urmatoarele conditii:

Respectarea firului din tesatura stabilit la incadrare;

Evitarea suprapunerii sabloanelor in desen, care produc asa

numitele ciupituri de margini sau de colturi, ce scurteaza sau ingusteaza

detaliile produsului;

Respectarea sensului sabloanelor fata de sensul firelor de urzeala si

al desenului materialului.

Dupa modul de asezare pe latimea materialelor, incadrarile pot fi:- Incadrari pe material dublat in care materialul este

dublat, iar sabloanele se amplaseaza numai pe jumatate.

Avantajul acestor incadrari consta in faptul ca timpul de

sablonare este mai mic si detaliile decupate la croit sunt

pereche. Aplicarea incadrarilor pe material dublat

prezinta dezavantajul ca exista mai putine posibilitati de

amplasare a sabloanelor si de reducere a deseurilor din

material.

- Incadrari pe materialul desfacut in care sabloanele seaseaza pe intreaga latime. Metoda incadrarii pe material

desfacut este larg utilizata, rezultand o serie de avantaje

economice. Prin aceasta metoda de incadrare,

sabloanele au multe posibilitati de asezare si astfel mai

putine deseuri din material. La amplasarea sabloanelor

pe material se vor aseza sabloanele detaliilor mari pe

marginile materialului, iar cele mici in interiorul

acestora.

- Lungimea rezultata prin incadrare reprezinta consumul,

exprimat in metri sau centimetri.Pentru incadrarea simpla pe material desfacut realizata cu sabloanele

produsului proiectat consumul este de 102 cm.

V.2 Calculul normei de consum


17/24

Norma de consum reprezinta cantitatea de materiale necesare

realizarii unui produs si este variabila in functie de forma, marimea

sabloanelor si de produsul confectionat.

In industria confectiilor costul materialelor reprezinta 70 80 % din

costul produsului. Datorita acestui fapt este necesara luarea tuturor masurilor

care sa reduca consumul de material.

Este cunoscut faptul ca la confectionarea imbracamintei sunt folosite

ca materiale pentru confectionat: tesaturi, tricoturi si o diversitate de

furnituri.

Consumul de furnituri se stabileste la confectionare prototipului si la

multiplicarea acestuia pentru sectiile de productie.

Consumul de tesaturi si tricoturi se determina in cadrul laboratoarelor

tehnice organizate in acest sens.

Eficienta unei norme de consum se determina prin indicatorii

consumului, care se calculeaza astfel:1. Calculul ariei de incadrarea A se face pe baza dimensiunilor

rezultate la incadrare:

A = L x l (cm)

In care: L lungimea incadrarii, in cm;

l latimea incadrarii, in cm.

A = 102 cm x 150 cm = 15300 cm2

2. Calculul coeficientului de utilizare K in functie de ariaincadrarii si de aria sabloanelor:

SK = x 100 (%)

A

S aria sabloanelor, in2cm ;

In care: A aria incadrarii, in2cm .

13080K = x 100 = 85,4 %15300

3. Calculul suprafetei deseurilor D se face in functie de aria de

incadrare si de aria sabloanelor:


18/24

D = A S2(cm )

In care: A aria incadrarii, in2cm ;

S aria sabloanelor, in2cm .

D = 15300 13080 = 2220 cm2

4. Calculul pierderilor P se face in functie de aria incadrarii si

de suprafata deseurilor:

DP = x 100 (%)

A

In care: D suprafata deseurilor, in2cm ;

A aria incadrarii, in2

cm .

2220P = x 100 = 14,5 %

15300

V.3 Determinarea necesarului de materiale auxiliare


19/24

La elaborarea prototipului, odata cu lucrarile de executie a produsului

etalon, materialele auxiliare necesare unui produs se stabilesc prin masurare

si in functie de model.

La modelul ales, materialele auxiliare sunt:

Nr.

Crt.

Denumirea materialelor auxiliare U. M. Cantitate

1 Ata de cusut cu finete 85/3 Nm m. 300

2 Fermoar cu lungimea de 20 cm buc. 1

3 Nasturi buc. 1

4 Chimizat cm 6


20/24

VI. ELABORAREA PROCESULUITEHNOLOGIC DECONFECTIONARE

Confectionarea semifabricatelor si transformarea lor in produse finitese face la sectia de confectionat.

Procesul tehnologic de confectionare are ca scop stabilirea operatiilor,

ordinea in care se executa si indicatorii tehnico economici de fabricatie.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor

de transformare a semifabricatelor in produse finite. Procesul tehnologic se

elaboreaza in cadrul serviciului tehnic si face parte din pregatirea fabricatiei.

Procesul tehnologic de confectionare este alcatuit din :

Operatii pregatitoare : rihtuirea, insemnarea, masurarea, etc. aceste

operatii exista in toate etapele procesului tehnologic si in toate proceseleindustriale.

Operatii de coasere mecanizata : se efectueaza cu masini clasice si

speciale si sunt utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor.

Operatii de coasere manuala : insailare, montat maneci si guler, sunt

foarte restranse in productia industriala.

Operatii de tratare umidotermica : descalcare, presare, netezire,

aburire, pot fi efectuate in toate etapele procesului de confectionare si difera

in functie de natura operatiei.

Procesul tehnologic de confectionare se intocmeste sub forma de

tabel, in componenta caruia sunt cuprinse toate elementele tehnico economice ale produsului proiectat.

Se folosesc notatiile :

m operatie manuala;

M operatie mecanizata;

c operatie de calcare.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde etapele de lucru cu

operatiile si fazele de lucru care se desfasoara in flux continuu.

Etapele de lucru din cadrul procesului de confectionare sunt :

1. Prelucrarea detaliilor , in care fiecare detaliu principal seprelucreaza separat si se asambleaza cu detaliile secundare

ce-i apartin.

2. Asamblarea detaliilor , in care detaliile principale se

asambleaza in vederea constituirii produsului confectionat.

3. Finisarea produsului , in care produsul constituit prin

asamblare este adus la forma, dimensiunile si aspectul final.


21/24

Procesul tehnologic de confectionare

Nr.

Crt.

Denumirea operatiilor Felul

operatiei

Utilaj

1 Inseamna si incheie pensele la spate M Masina simpla de cusut

2 Surfileaza spatele fustei M Masina triploc

3 Incheie cusatura de pe mijlocul

spatelui

M Masina simpla de cusut

4 Descalca rezervele C Masina de calcat

5 Termocoleaza latura slitului C Masina de calcat

6 Formeaza slitul prin calcare C Masina de calcat

7 Inseamna si incheie pensele la fata M Masina de cusut

8 Surfileaza fata fustei M Masina triploc

9 Calca pensele la fata C Masina de calcat

10 Calca pensele la spate C Masina de calcat

11 Prelucreaza slitul pentru fermoar M Masina simpla de cusut

12 Incheie cusaturile laterale cu tighel M Masina simpla de cusut

13 Descalca cusaturile laterale C Masina de calcat

14 Monteaza fermoarul M Masina simpla de cusut

15 Surfileaza terminatia fustei M Masina triploc

16 Termocoleaza cordonul C Masina de calcat

17 Formeaza cordonul prin calcare C Masina de calcat18 Surfileaza cordonul M Masina triploc

19 Infunda capetele cordonului m -

20 Monteaza cordonul cu primul tighel M Masina simpla de cusut

21 Fixeaza cordonul cu al doilea tighel M Masina simpla de cusut

22 Formeaza tivul la terminatie M Masina de cusut

23 Executa tiv la terminatie M Masina de cusut

24 Inseamna pozitia nasturelui

Coase nasturele

M Masina de cusut nasturi

25 Inseamna pozitia butoniereiCoase butoniera

M Masina de cusut butoniere

26 Curata produsul de ate m Foarfece

27 Calca final fusta C Masina de calcat

28 C.T.C. m -


22/24

VII. Norme de protectie a muncii

La masinile de cusut

Inainte de inceperea lucrului muncitorul care lucreaza la una dinaceste masini este obligat sa verifice daca :

- masa masinii este bine fixata pe picioarele de sustinere;

- corpul masinii este bine fixat pe suportul sau;

- placa acului este bine fixate cu suruburi pentru a evita ruperea

acului, a suveicii in functionarea masinii;

- instalatia electrica nu are portiuni dezizolate ale cablului,

stecherului sunt intregi si legatura la cureaua de impamantare nu

este intrerupta;

- intre cabluri, masa de sustinere exista tampoane de pasla pentru

amortizarea zgomotului si a vibratiilor.Este interzis sa tina piciorul pe pedala de punere in functiune a masinii

in timpul introducerii atei.

In tipul lucrului sunt interzise discutiile. Privirea muncitorului sa fie

indreptata permanent asupra operatiei pe care o executa, pentru a se evita

inteparea degetului in acul masinii.

Masinile de cusut simple vor fi prevazute cu aparator la tija acului si

la cureaua de trasmisie.

In timpul lucrului distanta dintre masina de cusut si capul

muncitorului sa fie de 30 de cm iar muncitorul va avea parul legat.In timpul fixarii sub piciorusul de presare sa se actioneze pedala de

punere in functiune a masinii.

Evitarea accidentelor cu ocazia ruperilor acelor, se interzice la masini

dotate cu ace strambe sau fara varf.

Tensiunea instalatiei de iluminat trebuie sa fie de 24 V.

Este interzis muncitorului sa puna mana pe volan in timpul funcionarii

masinii, oprirea acesteia se va face cu ajutorul pedalei.

Este interzis sa se depoziteze pe masa masinii de cusut obiecte inutile:

foarfece, rigle etc; deoarece in timpul functionarii masinii, din cauza

vibratiilor se vor provoca accidentari prin cadere.

Deplasarea masinii se va face numai dupa ce stecherul e scos din

priza.

Dupa terminarea programului de munca masina va fi deconectata de la

sursa de alimentare cu energie electrica, apucandu-se cu mana pentru

scoaterea din priza si nu prin tragerea de cabluri electrice.


23/24

Normele de protectie a muncii la masina de calcat

Este interzis celor neinstruiti sa lucreze la fierul de calcat.

Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat electric a carui conductori

de alimentare cu energie electrica sunt deteriorati.

Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat daca acesta nu este

prevazut cu papuci de cauciuc.

Este interzis sa se lucreze cu fierul de calcat care are manerul de

manevrare deteriorat.

Pentru evitarea pericolului de incendiu fierul de calcat electric va fi

asezat pe un support neinflamabil.

Deplasarea fierului de calcat electric de la un loc la altul se va face

dupa ce acesta a fost scos din tensiune, scoaterea fierului de calcat electric

de la sursa de alimentare cu energie electrica se va face tragandu-se cu manade stecher nu de cablul electric al acestuia.


24/24

Bibliografie

1. Ciontea Gh. Utilajul si tehnologia meseriei manual

clasele IX-X, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti1996.

2. Ciontea Gh. si Radulescu M Proiectarea imbracamintei

manual pentru liceu si scoli profesionale, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1981.

3. Vasilescu Florentina si colectia de redactie Pregatirea de

baza in industria usoara Editura Oscar Print, Bucuresti

2000.

4. Ciontea Gh. Si Tanase Firita Utilajul si tehnologia

confectiilor textile- manual pentru liceu si scoli

profesionale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

1990.

5. Ghimpu M Studiul materialelor din industria usoara

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1991.

6. Notite de curs.

proiectarea tehnologica a fustei clasice

Documents