40403276-sedimentul-urinar

7/21/2019 40403276-Sedimentul-urinar

1/10

Sedimentul urinar este obtinut din urina recoltat proaspt si contrifugat, dup aruncareasupernatantului; se examineaz la microscop, ntre lam si lamel, fr colorare.

A. Elementele neorganizatecare intr n componenta urinii sunt reprezentate de sruri precipitatesub form cristalin sau amorf. Cristalizarea depinde de gradul de concentrare al urinii, de pH-ulurinar. Reactia acid a urinii permite cristalizarea acidului uric, uratilor, oxalatului de calciu sicistinei. Reactia alcalin favorizeaz cristalizarea fosfatului amoniaco-magnezian, fosfatului bi- sitricalcic, carbonatului de calciu si uratului de amoniu. liminarea abundent de cristale la bolnavi cudiet ec!ilibrat anunt o litiaz renal.

"spectul microscopic al cristalelor permite identificarea lor#

o acid uric# cristale galbene, polimorfe $rombice, cubice, n butoi, lance, stea, !altere, fus%o uratii# granulatii fine, amorfe glbui; n cantitate mare, depozitul macroscopic este roz $se

dizolv prin adugare de &a'H sau la cald%o oxalatii de calciu# form de plic, clepsidro sulfat de calciu# ace fine, incolore, grupate n rozet, apar n urini foarte acideo fosfati amoniaco-magnezieni# cristale asemntoare cu un capac de sicriu

o fosfat bicalcic# cristale aciforme, n cruce sau n steao fosfat tricalcic# precipit sub form amorfo carbonatul de calciu# granulatii amorfe, ca mici sfere grupateo uratul de calciu# granulatii amorfe, ac mici sfere grupateo uratul de amoniu - sfere galben brune, cu prelungiri n form de spini

Cristalele de fosfati de calciu sau amoniaco-magneziene, precum si cristalele de oxalat de calciu segsesc n sedimentul urinar n cazul alimentatiei vegetariene, dar si n litiaza renal, n diabetul zag(!arat si n gut.

Cristalele de urati si acid uric, prezente n cazul alimentatiei carnate, dar si n caz de distrugeri

tisulare mari, !emoragii digestive, leucoze, stri febrile, litiaz uric, gut.

)ai rar, se pot nt*lni cristale de cistin $mici plci transparente, cu + fete, incolore%, cristale subform de sfere mici si strlucitoare cu dungi radiare si concenmtrice $leucin%, sub form de acefoarte subtiri n mnunc!iuri sau aspect de stea $tirozin%.

B. Elementele organizatedin sedimentul urinar cuprind celule epiteliale, leucocite, eritrocite,cilindrii, eventual flor microbian sau paraziti, spermatozoizi.

. Celulele epitelialeprovin din rinic!i, ci urinare si vagin.-a. Renale - form poligonal, rotund, cu nucleu mare, citopl. granular si mai mari dec*t leuc.-b. Ci urinare

o straturile superficiale contin celule pavimentoase sau rotunde $ca si celulele renale%o straturile milocii contin celule n form de rac!et, par, fuziformeo straturile profunde au celule ovoideo cile ureterale au celule epiteliale cilindrice

atognomonice pt. o afectare renal sunt cel. epiteliale renale, mpreun cu cilindrii !ialinogranulosi.-c. /agin# celule mari, voluminoase, cu margini ndoite, adesea n placarde

&u este usor s se determine provenienta exact a celulelor epiteliale. rezenta n urin a c*torva

celule epiteliale nu are nici o semnificatie patologic, abundenta lor exprim o descuamareconsiderabil si semnaleaz o inflamatie a tractului urinar. 0ac forma celulelor este bine pstrat sicaracteristic, se poate presupune cu destul probabilitate sediul procesului inflamator.


2/10

1.Eritrocitelepot apare si n urina normal, mai putine de 2-3 !ematii pe un c*mp $n medie%. esteacest numr se vorbeste de !ematurie microscopic. 4a microscop au aspect de disc glbui, cu dublucontur, strlucitoare. C*nd urina contine foarte abundente !ematii $tot c*mpul microscopic acoperit%este o !ematurie macroscopic. 0up originea si cauzele lor, !ematuriile pot fi#-renale $n litiaza renal, tumori renale benigne sau maligne, 56C renal, infarcte renale, necroz

papilar, rinic!i polic!istic, glomerulonefrite acute sau cronice, etc.%-vezico-ureterale $n neoplasme de prostat, polipoza uretro-vezical, infectii, tumori vezicale, litiazavezicii urinare, corpi strini intravezicali sau ureterali, diverticuli vezicali, traumat. vezico-uretr., etc.-extraurinare# genitale, n leucoze, endocardite, diateze !emoragice, etc.entru orientare asupra provenientei eritrocitelor, se recomand examinarea la microscop acoloritului lor# eritrocitele decolorate caracterizeaz bolile renale $eritrocitele au trecut prin filtrulrenal%, iar cele bine colorate apartin cilor urinare. 7n urinile !ipotone, eritrocitele se balonizeaz, iarn cele !ipertone se balonizeaz si arat ca ciulinii.2.Leucociteleapar normal n urin sub 8 pe c*mp. "spectul este asemntor unor globule sfericegranulate. C*nd numrul leucocitelor depseste 8 pe c*mp si apar libere, grupate sau alterate, estevorba de o leucociturie patologic. "ceasta semnific o infectie urinar. Celulele Stern!eimer-)albin sunt leucocite modificate n conditiile de osmolaritate urinar sczut, considerate

patognomonice pentru suferintele nefronului distal $dac depsesc 89 din leucocitele urinare%. 7n

prezent, ns, se consider c acest tip de celule poate apare nu doar n afectiuni renale, ci si n alteafectiuni n care exist o !ipo-osmolaritate a urinii. "ceste celule se vizualizeaz prin colorare cu 1solutii pe baz de violet de gentian si safranin si au aspect de leucocite mari, atipice, cu nucleurotund si granulatii citoplasmatice animate de miscri bro:niene.3. Cilindriisunt formatiuni alungite, cilindrice, bine colorate, ce reproduc ca niste mulae formatubilor uriniferi. i se formeaz prin gelificarea n tubii renali distali a proteinelor, substanteloralbuminoide si mucoase, nglob*nd n acest mula elemente figurate sanguine, celule epiteliale,detritusuri celulare, bacterii, etc. Semnificatia cilindrilor difer n functie de compozitia lor, deabundenta lor n urin#

o cilindrii !ialini, mulae proteic translucide, apar si la normali, dup efort, ortostatism, mai rar

n context patologic renal. "u o structur fin, sunt transparenti, cu extremitti rotunite.o cilindrii granulosi sunt opaci, cu granulatii inegale si sunt prezenti n nefritele difuze acute si

cronice.o cilindrii epiteliali contin epitelii tubulare morfologic normale. "par n nefrite $nsotind

cilindrii granulosi%, mai ales n nefritele acute si n necroza tubular acut.o cilindrii leucocitari indic prezenta unor procese inflamatorii ale parenc!imului renal, cu

focare glomerulare sau interstitiale. "u valoare diagnostic important n pielonefrite.o cilindrii !ematici contin !ematii intacte sau alterate, indic*nd o leziune glomerularo cilindrii grsosi cu granuatii mari, glbui, se nt*lnesc n sindroame nefrotice sau n

proteinurii masive.o cilindrii pigmentari, !emoglobinici, mioglobinici, bilirubinici apar n conditii speciale $n

!emoglobinurii de efort, n sindromul de strivire%.

Cilindrii adevrati trebuie diferentiati de formatiunile similare care nu au o semnificatie patologic#

o pseudocilindrii alctuiti din urati, fosfati, sruri minerale sau din germeni ce simuleazcilindrii granulosi $dar sunt solubili n acid acetic 29%

o cilindroizii, formatiuni cilindrice constituite din mucusul precipitat n tubii renali $aspect depanglic cu dungi, unul din capete despicat, uneori%

.Alte elementece pot fi gsite n sedimentul urinar #

o flormicrobian, necesit examinare prin urocultur.o paraziti $5ric!omonas vaginali%, oxiuri.o celule neoplazice $celule atipice izolate sau conglomerate%.o spermatozoizi


3/10

o filamente de mucus, ca benzi subtiri, albicioase, fr semnificatie patologic.o levuri $pot fi confundate cu eritrocitele%

rin numeroasele date utile pentru diagnostic, se concluzioneaz c pe bun dreptate, sedimentul urinar esteconsiderat o biopsie renal intravital, iar n perspectiva optimist c fiecare dispensar va fi dotat cu unmicroscop, sperm ca acest material s constituie un autor colegilor nostrii pentru


4/10

Descriere

Examenul microscopic se face pe sedimentul urinei proaspete, la cel mult 4 ore de la emisie. Se agita proba si apoi secentrifugheaza 10-15 m urina la !000 rpm timp de 5 min. Daca "olumul probei este prea mic pentru a fi centrifugata, seexamineaza direct la microscop, dar se consemneaza in raportul final de analize ca rezultatul se refera la urina necentrifugata. Seelimina supernatantul, lasandu-se #1 m, iar sedimentul se resuspenda si seexamineaza la microscop.$n functie de numarul elementelor%camp microscopic modalitatea de exprimare a rezultatelor obtinute la examenul sedimentuluiurinar este urmatoarea, unde Hpf = camp microscopic de putere mare (obiectiv 40x) si Lpf = camp microscopic de putere mica(obiectiv 20x)&- rare& 1-4%hpf'

- relati" frec"ente& 5-15%hpf'- frec"ente& 15-50%hpf'- foarte frec"ente& (50%hpf'- hematurie microscopica masi"a%)iurie *atunci cand campul microscopic este plin de hematii%leucocite+'- cilindrii se raporteaza ca tip si numar mediu pe 10-15 campuri de putere mica *lpf+.

Eritrociteleau forma de disc biconca", nu contin nucleu, sunt perfect conturate si se gasesc in numar foarte redus in urinanormala. $n urinile acide sau hipertone hematiile se pot contracta de"enind piriforme sau crenelate, simuland granulatii, iar in urinilealcaline sau hipotone *diluate+ se pot umfla de"enind rotunde si se pot liza. ematiile din urina pot pro"eni din orice parte a tractuluiurinar, de la glomerul pana la meatul urinar, iar la femei pot fi rezultatul contaminarii menstruale. Este foarte important sa sementioneze prezenta eritrocitelor dismorfice *deformate+' un procent (0 indica originea glomerulara a hematuriei.

Leucociteleau aspectul unor globule sferice granulate, de marimi diferite, mai mari decat eritrocitele' pot aparea izolate saugrupate' sunt in principal neutrofile si pot fi recunoscute dupa granulatiile caracteristice si nucleul lobulat. $n urina normala esteprezent un numar mic de leucocite. eucocitele se micsoreaza in urina hipertona' se umfla si se lizeaza in urina alcalina sauhipotona *in urina alcalina sau hipotona leucocitele scad cu 50 in decurs de o ora, la temperatura camerei+. a femei pot fiintalnite pana la 40 rezultate fals-poziti"e, ca urmare a contaminarii "aginale. /n numar crescut de leucocite sugereaza unproces inflamator la ni"elul tractului urinar sau in zonele adiacente. and numarul lor este foarte mult crescut si prezinta un aspectdegradat *piurie+ sau apar grupate este suspectata o infectie acuta a cailor urinare. /neori, piuria se intalneste si in afectiuni acutenon-renale, ca apendicita sau pancreatita. )oate aparea de asemenea si in conditii non-infectioase cum ar fi glomerulonefrita *ex.in ES+, acidoza tubulara renala, starile de deshidratare, stresul si leziunile iritati"e ale ureterelor, "ezicii sau uretrei. Datoritaimportantei sale, prezenta leucocitelor grupate trebuie raportata. /n numar crescut de limfocite si plasmocite sugereaza reet acutde grefa renala, iar numarul crescut de eozinofile se asociaza cu nefrite tubulo-interstitiale si hipersensibilitate la penicilina.

Celulele epitelialedin urina pot a"ea originea in orice portiune a tractului urogenital, incepand cu tubii contorti proximali pana lauretra sau "agin. $n mod normal se intalnesc in urina ca urmare a descuamarii fiziologice a celulelor senescente. 2 cresteresemnificati"a indica inflamatii in zona tractului urinar din care sunt deri"ate aceste celule. Se pot raporta tipuri de celuleepiteliale& tubulare renale, tranzitionale si scuamoase.- celulele epiteliale tubulare renale sunt o"ale, putin mai mari decat leucocitele si se disting prin nucleul mare, rotund. )rezenta lor

are semnificatie diagnostica, indicand leziuni tubulare asociate cu pielonefrite, necroza tubulara acuta, intoxicatie cu salicilat sireetul grefei renale.- celulele epiteliale tranzitionale sunt rotunde, piriforme sau columnare, de !-4 ori mai mari decat leucocitele si pot contineocazional ! nuclei. )ro"in din epiteliul care captuseste tractul urinar, de la pel"is pana in cele doua treimi proximale ale uretrei.- celulele epiteliale scuamoase sunt mari, plate, cu forma neregulata si contin un nucleu central mic. )ro"in din uretra si "agin.

Cristalelenu se gasesc de obicei in urina proaspat emisa, dar pot aparea dupa ce aceasta a stat mai mult timp la temperaturacamerei. ristalele se formeaza atunci cand urina este suprasaturata cu un anumit compus cristalin sau cand proprietatile desolubilitate ale acestuia sunt alterate. $n cazul in care precipitarea apare la ni"elul rinichiului sau tractului urinar, consecinta esteformarea calculilor urinari. ele mai multe dintre cristalele ce pot fi gasite in urina au importanta clinica scazuta, exceptand cazurilede dezechilibre metabolice, formarea calculilor sau reglarea medicatiei. ristalele pot fi identificate dupa aspect sau, daca estene"oie, dupa proprietatile lor de solubilitate' p-ul urinar influenteaza puternic formarea cristalelor. ristalele gasite in mod frec"entin urina acidasunt& acid uric, oxalat de calciu si urati amorfi' mai rar sunt prezente alte tipuri& sulfat de calciu, urati de sodiu, acidhipuric, cistina, leucina, tirozina, colesterol.

Cristale de acid uric pot fi prezente in urina normala,dar pot a"ea si semnificatie patologica *guta, metabolism purinic accelerat,stari febrile acute, nefrite cronice, sindromul esch-3han+.Cristalele de oxalat de calciu sunt frec"ent intalnite in urina acida si neutra, dar ocazional pot aparea si in urina alcalina' pot fiprezente in urina normala, in special dupa ingestia de alimente bogate in oxalati cum ar fi& rosii, spanac, usturoi, portocale,sparanghel si dupa consumul unei doze mari de "itamina . )rezenta oxalatilor de calciu in numar mare, in special in urinaproaspat emisa, sugereaza posibilitatea prezentei de calculi urinari' alte conditii asociate cu prezenta de oxalat de calciu incantitate crescuta sunt& intoxicatia cu etilen glicol, diabet zaharat, afectiuni hepatice si boli renale cronice se"ere.Uratii amorfisunt saruri de 3a, , 6g, a si se gasesc sub forma amorfa necristalina *uratul de sodiu poate aparea si sub formade cristale+' nu au semnificatie clinica.ristalele de acid hipuricsi sulfat de calciuapar rar in urina si nu au semnificatie clinica. $n schimb, cristalele de cistinaauintotdeauna semnificatie clinica, aparand in cistinoza sau cistinuria congenitala si pot forma calculi. De asemenea, cristalele deleucinasunt clinic semnificati"e, fiind intalnite in boala urinei cu miros de 7sirop de artar8, sindromul 9anconi si in boli hepaticese"ere *ciroza terminala, hepatita "irala se"era si atrofie galbena acuta a ficatului+. ristalele de leucina si tirozinasunt frec"entintalnite impreuna in urina pacientilor cu boli hepatice, iar cele de tirozina sunt prezente in tirozinoza.)rezenta cristalelor de colesterolin urina indica distructii tisulare extinse' aceste tipuri de cristale sunt intalnite in nefrite si nefroze'de asemenea apar in chilurie, care este consecinta obstructiei abdominale sau toracice a drenaului limfatic.:lte tipuri de cristale care pot aparea in urina acida sunt cristalele medicamentoase& sulfonamide, substante radioopace*pa;ue,


5/10

$n urina alcalinase intalnesc alte tipuri de cristale& fosfati amoniaco-magnezieni *triplu fosfat+, fosfati amorfi, carbonat de calciu,fosfati de calciu, biurati de amoniu. ristalele de triplu fosfatse pot intalni in urina normala, dar pot forma si calculi urinari' pot fiintalnite in cistite si pielite cronice, hipertrofia prostatei, retentia de urina. ristalele de fosfat de calciuse asociaza de asemeneacu formarea de calcuri urinari.

Cilindrii urinari: se formeaza in lumenul tubilor renali ca urmare a precipitarii mucoproteinelor =amm-orsfall *secretate de tubiirenali+ sau aglutinarii de celule%alte materiale intr-o matrice proteica' unii cilindri *cilindrii cerosi+pot contine proteine serice. 9actoriiimplicati in formarea cilindrilor sunt staza urinara, aciditatea crescuta, prezenta de constituenti proteici si incarcatura ionicaanormala. )rezenta cilindrilor urinari se asociaza de obicei cu proteinuria, dar pot fi intalniti si in absenta acesteia. 2rigineacilindrilor este intotdeauna renala, fiind indicatori de boli renale intrinseci. :stfel, pot fi prezenti in afectiuni glomerulare, tubulare,

infectii renale. ilindrii sunt clasificati pe baza aspectului si a componentelor celulare aflate in compozitia lor. /neori pot fi dificil dediferentiat datorita degenerarii sau compozitiei mixte. argimea cilindrilor indica dimensiunea tubilor renali in care are loc formarealor' largimea cilindrilor este descrisa ca ingusta *cat 1-! eritrocite+, medie *-4 eritrocite+ si mare *5 eritrocite+. ilindrii mari seformeaza in tubii colectori' prezenta lor indica de obicei reducerea marcata a capacitatii functionale a nefronului si boala renalaterminala. Semnificatia cilindrilor este diferita in functie de tipul lor.Cilindrii hialinisunt cei mai frec"enti cilindri intalniti in urina' sunt formati din proteine =amm-orsfall gelificate si pot fi depistati inafectiuni renale usoare' in numar mic pot fi prezenti in urina normala, iar in cantitati crescute dupa efort fizic intens sau in stari dedeshidratare. ilindrii hialini se examineaza cu intensitate luminoasa mica deoarece sunt incolori si transparenti. $n urini diluate*>1.010+ sau alcaline cilindrii se dizol"a si pot sa nu fie gasiti chiar cand proteinuria este semnificati"a.Cilindrii leucocitaripuri se intalnesc mai rar si prezenta lor indica pielonefrite acute, nefrite interstitiale, nefrita lupica,glomerulonefrite. 6ai frec"ent, leucocitele se depun pe cilindrii de mucus, hialini etc.Cilindrii eritrocitaripot fi formati dintr-un numar redus de celule inglobate intr-o matrice proteica sau din celule numeroase stransimpachetate' daca celulele sunt intacte, sunt numiti cilindri eritrocitari, iar daca elementele celulare sunt degenerate, sunt numiticilindri hematici sau de hemoglobina. ilindrii eritrocitari semnifica hematurie renala si prezenta lor este intotdeauna patologica,fiind de obicei diagnostica pentru boli glomerulare& glomerulonefrite *acute si cronice+, nefrita lupica, sindrom ?oodpasture,

endocardita bacteriana subacuta, traumatisme renale. )ot fi intalniti si in infarct renal, pielonefrite se"ere, insuficienta cardiacacongesti"a, hipertensiune maligna, tromboza de "ena renala si periarterita nodoasa.Cilindrii granulosipot fi rezultatul degenerarii cilindrilor celulari sau pot rezulta prin precipitarea proteinelor serice intr-o matrice demucoproteine =amm-orsfall. :par in procese patologice renale gra"e, dar pot fi prezenti si tranzitoriu dupa efort fizic intens.Cilindrii epitelialise intalnesc foarte rar si se formeaza ca urmare a stazei si descuamarii celulelor epiteliale din tubii renali. )ot fiprezenti in urina dupa expunerea la nefrotoxice sau "irusuri *citomegalic, "irusuri hepatitice+, care produc necroza tubulara. Deasemenea, pot aparea in boli renale cronice se"ere si in reetul grefei renale.Cilindrii cerosirezulta din degenerarea cilindrilor granulosi' sunt intalniti in insuficienta renala cronica se"era, hipertensiuneamaligna, amiloidoza renala si nefropatia diabetica' de asemenea pot fi intalniti in boli renale acute, reetul grefei renale, inflamatia sidegenerescenta tubulara.Cilindrii grasosicontin picaturi de grasime si corpusculi o"ali grasi degenerati, inglobati intr-o matrice proteica. Sursa picaturilorde grasime este de obicei degenerescenta grasoasa a epiteliului tubular, iar acest tip de cilindri este intalnit in sindromul nefrotic,glomeruloscleroza diabetica, nefroza lipoida, glomerulonefrite cronice, lupus, toxice renale.

:lte structuri ce pot fi prezente in urina includ bacterii, le"uri, cilindroizi, spermatozoizi, mucus si grasimi. $n mod normal, urina estesterila pana in "ezica urinara, iar contaminarea poate aparea la ni"elul uretrei sau "aginului sau din alte surse externe.Bacteriile (flora microbiana) prezente in urina proaspata corect recoltata si insotite de un numar mare de leucocite indica deobicei o infectie de tract urinar.Levurilepot aparea in infectiile tractului urinar in special la pacientii diabetici' ele pot fi intalnite si ca urmare a contaminariicutanate sau "aginale. Candida albicans este le"ura cea mai frec"ent intalnita.Cilindroizii au aspect asemanator cilindrilor, sunt de obicei hialini si, deoarece apar in conunctie cu cilindrii, sunt considerati caa"and aceeasi semnificatie ca acestia.Spermatozoizii apar in urina barbatilor ca urmare a emisiilor nocturne, con"ulsiilor epileptice, bolilor aparatului genital sauspermatoreei. )ot aparea la ambele sexe in urma unui contact sexual.Filamentelede mucusapar in numar mic in urina normala, dar numarul lor poate creste in cazul inflamatiei sau iritatiei tractuluiurinar./nii paraziticare pot aparea ocazional in urina, rezidenti in tractul urinar sau ca urmare a contaminarii "aginale sau fecale, sunt&=richomonas "aginalis *se raporteaza numai daca este mobil si se insoteste de obicei de leucocite si celule epiteliale+, oua de

Enterobius "ermicularis si ocazional chiar adultul femela, oua de Schistosoma haematobium *rezident in "enele din peretele "eziciiurinare+, insotite de leucocite si hematii.Grasimeapoate fi prezenta in urina sub forma de picaturi libere, corpusculi o"ali grasi sau incorporata in cilindri. orpusculii o"aligrasi sunt de obicei celule tubulare renale care contin picaturi de grasime si rezulta fie din incorporarea grasimii filtrate glomerular,fie in urma degenerarii grase a celulelor tubulare' de asemenea pot fi macrofage sau polimorfonucleare care au fagocitat grasimisau celule degenerate. $n lipurie, picaturile de grasime pot fi obser"ate plutind la suprafata urinei. )rezenta grasimii in urina esteasociata cu sindromul nefrotic, diabetul zaharat, eclampsia, toxice renale, glomerulonefrite cronice, nefroza lipoida, emboliagrasoasa, leziuni superficiale extensi"e asociate cu zdrobirea tesutului gras subcutanat, fracturi ale oaselor lungi, pel"isului saufracturi multiple.


6/10

)regatire pacient


7/10

Examen sumar de urina

1. Examenul fizic al urineiCantitatea de urina emisa in 24 ore depinde de ingestia de lichide, de pierderile de apa prin transpiratie si de functionalitatea

aparatului urinar.

Valori normale

Adulti si copii peste 14 ani: 1000-1600 mlCopii intre 8-14 ani: 800-1400 ml

Copii intre 5 -8 ani: 650-1000 ml

Copii intre -5 ani: 600-!00 ml

Copii intre 1- ani: 500-600 ml

Copii nou-nascuti: 0-60 ml

Valori patologiceCantitatea de urina peste 2500 ml"24h definestepoliuria.

Cantitatea de urina sca#uta su$ 500 ml"24h constituie oliguria.

%n mod normal, cantitatea de urina eli$erata #iua este mai mare decat cea din

timpul noptii. %n&ersarea acestui raport este starea patologica denumita nicturie.

Aspectul'rina normala este in general limpede. ( urina tul$ure in momentul eliminarii ei poate

contine:

)aruri *urati, o+alati, fosfati, car$onati

ucus, puroi, epitelii, micro$i

rasimi *aspect laptos

Densitatea

0epinde de concentratia substantelor dizolvate si are valorile normale cuprinse intre 1,015 1,025.

2. Examenul chimic al urinii

Ph

Definitie / valori normale

pH-ul urinei este reactia urinei si are valori normale intre 4, si !,. @rine puternic acide $pH A 3,% seproduc in procesele maligne $are loc distrugerea crescuta de proteine%, febra, diaree abundenta, acidozadiabetica sau metabolica.

Scaderi patologice

/alori sca#ute ale p-ului urinar *deci urine acide se intalnesc in:

eumatismul poliarticular cronic

ia$etul #aharat

%nsuficienta renala decompensata

Cresteri patologice

/alori crescute ale p-ului urinar *urine alcaline se intalnesc in:

Alcalo#a respiratorie

Alcalo#a meta$olica

/arsaturi a$undente *etiologii diferite


8/10


9/10


10/10

@robilinogenul poate fi crescut valoric in urina si in tumori maligne !epatice primare sau secundare, insteatoza !epatica, abces !epatic.

Sediment urinar

Definitie)edimentul urinar este pre#entat de componentele insolu$ile din urina, care se o$tin prin centrifugare.

0intre aceste componente unele sunt pur c!imice $acid uric, urati, carbonat sau oxalat de calciu, fosfatialcalini sau amoniacomagnezemii%, iar mai rar sunt prezente xantina si aminoacizi de tipul cisteinei, tirozineisau leucemiei. "ceste componente c!imice sunt prezente in stare amorfa sau cristalizate in forme specifice,usor de recunoscut la microscop.

Sedimentul urinar calitativ

xamenul microscopic direct $intre lama si lamela% sau dupa colorare cu albastru de metilen, eozina, violetde gentiana si Sudan >>>, reprezinta metoda de evaluare calitativa a componentelor sedimentului urinar.

Sedimentul urinar cantitativ7set e+amenul care consta in determinarea cantitati&a a elementelor formate din sedimentul urinar dupa una din metodele

u#uale: Addis, am$urger, )tanfeld-;e$$.

40403276-sedimentul-urinar

Documents