400 sdc 01 sdcvia]a cu un calm netulburat la cei patruzeci [i cinci de ani ai s\i. gli - s`nd...

$: 400 sdc 01 SDCvia]a cu un calm netulburat la cei patruzeci [i cinci de ani ai s\i. Gli - s`nd printre planurile temporale, el `[i tr\ie[te simultan prezentul [i trecutul – nu doar$
ANUL IX » NR. 400 » 25 – 31 mai 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Cannes-ulfra]ilor Coen?

Iulia Blaga

Adev\rul e c\ la Cannes cel maimult te obose[te lumea mult\ [iabia g\se[ti timp s\ scrii, da -r\ mi te s\ te mai [i g`nde[ti lace scrii. Eu s`nt cu All Is Lost`n cap deoa re ce l-am v\zut azi[i m-a impre sionat pentru Ro -bert Redford.

» pag. 2-3

Citi]i un interviu de R. Chiru]\ `n » paginile 8-9

Electrecordulla ora pie]eijaponeze

Victor Eskenasy

Probabil c\ a[ fi continuat s\ predic`n de[ert, p`n\ la sf`r[itul acestui anal cen te narului Constantin Silve stri,tot mustr`nd arhi vele [i Editura Ca -sa Radio c\ nu se ̀ nvrednicesc s\ pu -blice o edi]ie consacra t\ mareluidirijor român sau m\car una dinben zile remarcabile aflate `n po se -sia lor, cea a Simfoniei a 10-a de Dmi -tri {ostako vici, dac\ un bun prie tendin Sta tele Unite, George Andrei,meloman foarte bine in format, nu-miatr\ gea aten ]ia c\ Simfonia cu pri -cina a fost deja publica t\, de... anultrecut. Mea culpa!

» pag. 6

Scrisoare pentrumelomani

Dora Pavel — Do Not Cross„Suplimentul de cultur\“ public\ ̀ navanpremier\ un fragment din vo -lumul Do Not Cross de Dora Pavel,care va ap\rea `n cur`nd la EdituraPolirom, `n colec]ia „Fiction Ltd.“.

» pag. 12-13

Carmen Gavril\: „Eu nucred c\ pacea `n OrientulMijlociu este imposibil\“

Cum se cite[teo carte [i cumse rateaz\ unfilm

Bogdan-Alexandru St\nescu

Tangen]ial (ah, perversita te auc to - rial\!) m\ voi referi [i la ecra ni za realui Baz Luhrmann, doar tangen ]ial,pentru c\ scopul meu aici este s\disec o hermeneutic\ gre[it\, o foar -te proast\ interpre tare a textului.

» pag. 10

Cronic\ decarte

Avanpremier\

Dac\ avea]i senza]ia c\ [ti]i c`te ceva despre ceea ce se `nt`mpl\ `n fierbintele Orient Mijlociu,volumul Revolta Orientului, scris de Carmen Gavril\, corespondent al Radio România Actu-alit\]i pentru aceast\ zon\, v\ va ar\ta c\ de fapt [tia]i prea pu]in. Cartea reprezint\ o analiz\profund\, f\cut\ la fa]a locului, despre r\zboaiele [i pacea dintr-un teritoriu pe care relat\riledin presa româneasc\ `l acoper\ mult prea superficial. O lucrare dinamic\, a unui specialistcare a decis s\ treac\ dincolo de abord\rile teoretice, de bibliotec\, ale unui analist de studio.

www.suplimentuldecultura.ro

E seara t`rziu [i `mi vine [imie s\ spun, ca RobertRedford – All Is Lost. Defapt, spun prostii. E 10 seara[i trebuie s\ scriu dou\pagini de text, pentru c\mìne revista ar trebui s\plece la tipar, iar eu o s\m\ scol la 6.30 ca s\ nupierd Nebraska lui Ale xan -der Payne. {i, cum nicipersonajul lui Redford dinfilmul lui J.C. Chandor (pre - zentat `n afara compe ti ]iei)nu se pierde cu firea `n fa]aOceanului Indian unde e[u -eaz\ singur-singurel, nicieu n-o s\ plec scutul `n fa -]a deadline-ului [i som nu -lui iminent. Dimpotriv\, os\ scriu repede-repede [i os\ m\ v`r `n pat cu senti -men tul datoriei `mplinite.Pentru c\ la cinema, oric`tde dulce e somnul, nu tepo]i odihni cum trebuie. (Nucred c\ o s\ g\si]i un sin -gur jurnalist dintre cei a -proape 4.800 de la Cannespe care s\ nu-l apucepicoteala dup\ c`teva zilede filme [i aglomera]ie.)

Iulia Blaga

Adev\rul e c\ la Cannes cel maimult te obose[te lumea mult\ [iabia g\se[ti timp s\ scrii, dar\ mi -te s\ te mai [i g`nde[ti la ce scrii.Eu s`nt cu All Is Lost `n cap deoa -re ce l-am v\zut azi [i m-a impre -sionat pentru Robert Redford.

Redford tot Redfordr\m`ne

N-o s\ mai spun de acum `naintec\ n-a ̀ mb\tr`nit frumos, pentru c\m\ bate Dumnezeu. {i pe ecran,[i la conferin]a de pres\ am v\ -zut un om integru, robust [i binestructurat.

Redford nu mai are ce s\ de -monstreze. Dac\ nu era el, pro ba -bil c\ nu se f\cea nici filmul, alt -fel extrem de riscant. Cine se uit\azi (c`nd, cum a spus Redford laconferin]a de pres\, „oamenii vor -besc tot mai repede [i mai mult“)la un film de o or\ [i 45 de minutedin care nu se aude voce ome neas -c\ timp de o or\, 44 de minute [i30 de secunde? Tot filmul e des preun b\rbat al c\rui iaht echipat cutot ce trebuie e avariat `n mijlo -cul Oceanului Indian [i care, `nloc s\ `njure, s\ vorbeasc\ singurori s\ se isterizeze, `ncearc\ pun c -tual, calm, logic s\ fac\ fa]\ fie -c\rei situa]ii nou-ap\rute. Al doi -lea film al lui J.C. Chandor dup\

Panic\ pe Wall Street/Margin Callare trimiteri vagi la criza cu carese confrunt\ `ntreaga lume, d`n -du-ne [i o sugestie: s\ nu ne pier -dem speran]a [i s\ ne vedem cudemnitate [i aten]ie de fiecare de ta -liu al vie]ii noastre insignifiante.

Inside Llewyn Davis e pebuzele tuturor

Mai s`nt patru zile p`n\ se ter mi -n\ festivalul, dar cred c\ Palmed’Or-ul se cunoa[te deja, e pe bu -zele tuturor [i `n fruntea topuluialc\tuit de revista „Screen Inter -national“ (b\nuiesc c\ i-a pl\cut[i lui Cristian Mungiu, membru aljuriului, [i nu doar pentru pisicadin el). „Nu ne-ar deranja s\ lu \mal doilea trofeu, pentru c\ l-ar a veafiecare pe al lui“, au declarat dejaautorii filmului, Ethan [i Joel Coen.Inside Llewyn Davis e un titlu `n -[el\tor pentru c\ nu reu[im s\ a -fl\m prea multe din interiorul luiLlewyn Davis, un c`nt\re] de mu -zic\ folk din 1961, care `ncearc\s\ se lanseze `ntr-o carier\ solo laNew York dup\ ce colegul cu ca -re c`nta s-a sinucis. Davis e inter -pretat de Oscar Isaac, un actoraproape necunoscut, dar extremde bun – are [i o voce superb\ – [icare e `n stare s\ duc\ pe figur\,pe `ntreaga durat\ a filmului, unjemanfi[ism un pic dispre]uitor(uneori pe bun\ dreptate), f\r\ a

2 » actualitate

PE SCURTAdina Dabija prezint\ {aman la Gala]i[i Bucure[ti

S`mb\t\, 1 iunie, la ora 12.30, `n Sala Mihai Eminescu a BiblioteciiJude]ene „V.A. Urechia“ din Gala]i, Adina Dabija va citi din celmai recent roman al s\u, {aman, ap\rut recent `n colec]ia „Ego.Proz\“ a Editurii Polirom, [i va acorda autografe celor prezen]i, defa]\ fiind [i invitatul Mihail G\l\]anu. Miercuri, 5 iunie, de la ora18.00, la Libr\ria C\rture[ti Verona din Bucure[ti, autoarea va citiun fragment din acela[i roman, al\turi de autoare fiind Lumini]aCorneanu [i Daniel Cristea-Enache.

~ntr-un roman cu tent\ autobiografic\, Adina Dabija descriec\utarea `nfrigurat\ a identit\]ii, pe parcursul unui drum care`ncepe `ntr-un sat din Ardeal [i ajunge p`n\ `n nordul `nghe]at alCanadei.

Vasile Baghiu `[i expune Planuri de via]\ la Book Corner

Mar]i, 28 mai, la ora 18.00, la Libr\ria Book Corner (Eroilor nr. 15)din Cluj va avea loc lansarea romanului Planuri de via]\ de VasileBaghiu, ap\rut `n colec]ia „Fiction Ltd.“ a Editurii Polirom, dis -ponibil [i `n edi]ie digital\. Vor participa la eveniment, `mpreun\cu autorul, {tefan Manasia [i Alex Goldi[.

Personajul principal al romanului, Vili Barna, `[i contempl\via]a cu un calm netulburat la cei patruzeci [i cinci de ani ai s\i. Gli -s`nd printre planurile temporale, el `[i tr\ie[te simultan prezentul[i trecutul – nu doar ale sale, ci [i ale tat\lui pierdut `n copil\rie, pecare `l reg\se[te acum cu ajutorul unui cutremur\tor jurnal de pri-zonier `n URSS. Vili a trecut, `nainte [i dup\ 1989, prin toate fr\ -m`n t\rile intelectualului onest care a visat c\ va ie[i, c\ vom ie[icu to]ii la liman.

Dup\ toate adversit\]ile politice [i sociale ale anilor ’90, dup\tr\d\rile [i dezert\rile din jur, se va concentra asupra familiei sale[i viitorului imediat. Planurile sale ]intesc spre o via]\ dincolo degra ni]e, unde bun\voin]a str\inilor ì poate asigura din c`nd `nc`nd m\car o f\r`m\ de normalitate.

Vintil\ Mih\ilescu duce Scutecelena]iunii [i hainele `mp\ratuluila Timi[oara

Luni, 27 mai, la ora 18.00, `n Amfiteatrul A01, Universitatea de VestTimi[oara (Bd. Pârvan nr. 4), va avea loc lansarea celui mai recentvolum semnat de antropologul Vintil\ Mih\ilescu, Scutecele na]iu-nii [i hainele `mp\ratului. Note de antropologie public\, ap\rut re-cent la Editura Polirom, disponibil [i `n edi]ie digital\. Vor luacuv`ntul, al\turi de autor, prof. univ. dr. Otilia Hede[an [i dr. Nico-leta Mu[at.

Sarmalele [i porcul de Cr\ciun, cìnii comunitari, „noul val“ depreparate [i t`rguri tradi]ionale, manelele, `nmorm`nt\rile, recor-durile Guiness ale românilor, comportamentul lor `n trafic sau re-formarea `nv\]\m`ntului devin pretexte ale unor pagini `n care ob-serva]ia lucid\ [i ironia dulce-amar\ se `mbin\ `n mod fericit cusociologia [i antropologia cultural\.

Turneu de pove[ti despre Memorii dinbiblioteca ideal\ cu Bogdan Suceav\

~n perioada 27 mai – 14 iunie, Bogdan Suceav\ se va `nt`lni cu citi-torii din ]ar\ cu prilejul apari]iei celui mai nou volum, Memoriidin biblioteca ideal\, publicat recent `n colec]ia „Ego-grafii“ a Edi-turii Polirom, disponibil [i `n format electronic. Autorul va a jungela Cluj, T`rgu Mure[, Sibiu, Ia[i, Bucure[ti, Bra[ov, Curtea de Arge[[i Pite[ti.

Eseurile ce compun Memoriile din biblioteca ideal\ spun po ves -tea unor `nt`lniri prilejuite de matematic\: `nt`lniri intermediatede c\r]i cu ideile unor oameni de [tiin]\ disp\ru]i (Huygens, New-ton, Meusnier, Euler, Sophie Germain, printre al]ii), dar [i `nt`l -niri directe cu persoane ce au marcat evolu]ia autorului. Figuriem blematice ale dezvolt\rii studiului matematicii la UniversitateaBucure[ti (Gh. }i]eica, Dan Barbilian, Nicolae Teodorescu) com p le - teaz\ tabloul.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 400 » 25 – 31 mai 2013

Cannes-ulfra]ilor Coen?

All Is Lost de J.C. Chandor

actualitate « 3

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 400 » 25 – 31 mai 2013 www.suplimentuldecultura.ro

ne face s\-l dispre]uim [i noi pe el.C\ci Llewyn Davis nu are, spredeosebire de personajul lui Ro bertRedford, prea mult\ consisten]\.Nu e `n stare s\ se lege afectiv decineva (nici o pisic\ nu rezist\ `ngrija lui) [i nici n-are prea mult\considera]ie pentru prietenii ca -re `l ajut\ l\s`ndu-l s\ doarm\ pecanapea. Poate pentru a-i da o [an -s\, destinul `l arunc\ pe Llewyn`ntr-o odisee (n-ar fi primul per so -naj al Coen-ilor care p\]e[te asta),dar din aceast\ odisee care `l poar -t\ prin New York [i de aici la Chi -cago el nu pricepe mare lucru –ba[ca abandoneaz\ [i pisica! Ac -]iu nea e plasat\ inten]ionat `n anul1961, c`nd muzica folk `nc\ nu `[iluase av`nt prin Bob Dylan sauJoni Mitchell, perioad\ docu men -tat\ de fra]ii Coen foarte am\ nun -]it. Dar filmul poate func]iona [ideta[at de contextul real, ca o po -veste moral\, existen]ialist\ des -pre un om talentat care nu poateajunge unde dore[te pentru c\ re -fuz\ s\ `[i vad\ gre[elile (prinur mare, le [i repet\). Inside Llew -yn Davis este extrem de amuzant[i de agreabil, chiar da c\ e `n a -cela[i timp trist [i nostal gic. Ac -torii s`nt perfec]i pe ro luri, dintrecei din planul secund Ca rey Mul -ligan e excelent\ `n rol de scor -pie. Nu ai ce cusur s\ ì g\ se[tifilmului, prin urmare, ce motive aravea juriul s\ nu ì dea La Palmed’Or?

Desplechin a f\cut unfilm inteligent [i delicat

Mi-a mai pl\cut, de[i nu la fel demult, Jimmy P. (Psychothérapie

d’un indien des plaines), primulfilm turnat de Arnaud Desple chin`n SUA. Desplechin a tot fost laCannes [i n-a luat niciodat\ niciun premiu. Ar putea lua acumpremiul de scenariu pentru felulcum duce `n paralel desf\[urareaunei psihanalize [i intriga pro -priu-zis\ a filmului. Desplechin ascris scenariul `mpreun\ cu ame -ricanul Kent Jones, plec`nd de lacartea Réalité et rêve: La psycho -thérapie d’un indien des pleines,scris\ de George Devereux, psi -ha nalist [i antropolog francez deorigine român\, de fapt evreu un -gur n\scut la Lugoj `n 1908, sta bi -lit `n Fran]a, unde a murit `n 1985.Devereux a publicat `n 1951 aceas t\carte `n care povestea cazul in di -anului american Jimmy Picard,pe care l-a vindecat `ntr-un spitalmilitar american. De ce ar fi a -ceast\ poveste interesant\ pen -tru cinema? Lui Desplechin, carea descoperit cartea `nt`mpl\tor,`ntr-o libr\rie, i-a pl\cut faptul c\Devereux a transcris dialoguldintre el [i Jimmy. Prin acestdialog fascinant a avut senza]iac\ poate face un film calat pe struc -tura unei psihanalize. Jimmy P.nu a provocat mari efuziuni laCannes, nu s-a situat printre po -zi]iile frunta[e ale topului din„Screen International“, dar miemi s-a p\rut inteligent [i delicat.Desplechin e un regizor [i un sce na -rist riguros, cu mintea an tre na t\.La conferin]a de pres\ a m\rturi sitc\ ì plac melodramele. Ad\ug\mc\ se fere[te `ns\ de la a le face.Abia a[tept s\ scap de mori[ca nu -mit\ Cannes, care `]i toac\ m\ -runt toate filmele pe care le vezi

[i face din ele o mare past\, ca s\rev\d filmul (`l va aduce Inde pen -den]a Film) [i s\-l rumeg `n lini[te.

{tiu c\ mi-a pl\cut omogeni -tatea scenariului, fluen]a cu carescoate pe r`nd la iveal\ necunos -cutele pove[tii, pe m\sur\ ce sub -con[tientul lui Jimmy se lumi nea -z\. Benicio del Toro mi-a pl\cut[i el mult pentru vulnerabili ta teadin spatele staturii sale bolov\ noa -se. Probabil c\ a rezonat cu cevadin personaj, el care [i-a pierdutmama la v`rsta de 9 ani. Mai re vinla acest film c`nd o s\ am minteamai odihnit\.

Behind the Candelabra –o decent\ poveste dedragoste `ntre un b\rbat[i un b\rbat

Behind the Candelabra, de Ste venSoderbergh, e important din maimulte motive. O dat\ pentru c\ eun biopic despre ultimii 10 anidin via]a pianistului Liberace, unentertainer de mare succes `n a -nii ’70, celebru pentru apari]iilesa le kitsch [i pentru verva sa. L i -berace a fost gay de la `nceput [ip`n\ la sf`r[it [i de sus p`n\ jos,dar c`t a tr\it aceste lucruri nu sespuneau public. Nu era epoca. Ad -miratoarele sale nici nu se g`n -deau c\ b\rbatul hiper`ngrijit, ca -re `[i lumina fa]a modificat\ deopera]ii estetice cu sfe[nice auriipuse pe pian, putea fi gay. Fran]aa f\cut primii pa[i `n legalizareac\s\toriilor dintre persoanele deacela[i sex chiar `n timpul Fes ti -valului de la Cannes, a[a c\ fil -mul lui Soderbergh a picat la ]anc.Behind the Candelabra e [i o de -cent\ poveste de dragoste dintreo vedet\ [i un neica nimeni, [idin tre un b\rbat care lupt\ cu b\ -tr`ne]ea [i un b\rbat foarte t`n\r.Faptul c\ Michael Douglas [i MattDamon erau pu]in prea `n v`rst\

pentru rolurile lor nu conteaz\c`nd machiajul face ce v`rsta numai poate face. Previzibil `n des -f\ [urarea lui (e inevitabil ca re -la]ia dintre cei doi s\ se fisurezela un moment dat [i Liberace s\g\seasc\ un t`n\r mai proasp\t,a[a cum se mai `nt`mplase), fil mulì datoreaz\ mult lui Michael Dou -glas, care revine spectaculos [ispectacular din boal\ (a fost diag -nosticat cu cancer c`nd Soder berghi-a propus rolul). ~ntrebat la con -ferin]a de pres\ cum e s\ filmezescene de sex cu Michael Douglas,Matt Damon a spus c\ e vorba demeserie [i c\ e acela[i lucru cu afilma scene de sex cu AngelinaJolie.

Asghar Farhadi revine launiversul familial

~n palmaresul care se anun]\ `n26 mai s-ar mai putea reg\si [i LePassé, primul film realizat de ira -nianul Asghar Farhadi `n Fran ]a.Farhadi a luat Ursul de Aur la Ber -lin, acum trei ani, cu A Sepa ra tion,iar acum r\m`ne tot la universulfamilial, `n care se simte at`t debine. Un iranian sose[te `n Fran -]a, unde a locuit timp de patruani, pentru a divor]a de so]ia luifran]uzoaic\ (Bérénice Béjo). Defapt, s-ar p\rea c\ fosta so]ie l-achemat ca s\ ì rezolve proble me -le, pentru c\ ea nu se mai `n]ele gecu fiica adolescent\, nici cu co pi -lul b\rbatului cu care vrea s\ sec\s\toreasc\ (Tahar Rahim) [i,de fapt, nici ea nu [tie prea binedac\ nu cumva l-ar vrea pe fostulso] `napoi. Ca [i `n precedentul s\ufilm, dar cu mai multe „bur]i“ ca relungesc povestea [i `]i diluea z\ in -teresul, Farhadi urm\re[te cu o -nestitate adev\rul fiec\rui per so naj[i nu `nvinuie[te pe nimeni, chiardac\ le d\ dreptate copiilor exas pe -ra]i uneori de deciziile e go iste aleadul]ilor. Povestea e con sis tent\ [icredibil\, de[i nu mai a re trimi te -rile politice din A Separation.

Like Father, Like Soneste uman [i conving\tor

Din aceea[i paradigm\ face parteLike Father, Like Son, de Hiro ka zuKoreeda, o dram\ tot din zilele noa s -tre care pune `n echilibru leg\ tu -rile de s`nge cu iubirea. Doi so]i ti -neri, bine situa]i social [i cu un co -pil de [ase ani pe care se str\ du iesc

s\ `l creasc\ c`t mai bine (de[i ta -t\l nu are timp deoarece mun ce[ temult), afl\ c\ s-a f\cut o gre [ea l\la na[tere [i c\, de fapt, acela nu ecopilul lor. Din curiozitate vor doris\ `l cunoasc\ pe copilul ade v\rat,dar `ncercarea de a repara gre -[ea la c`t mai e timp le va pro vo cadurere tuturor, mai ales copiilor.Filmul ar putea [i el s\-[i g\seas c\un loc `n palmares. E uman [i con -ving\tor, iar reac]iile pe care le-aprovocat la Cannes au fost foartebune.

Borgman [i Shield ofStraw pot, dar se`nmoaie pe traseu

Borgman, de Alex van Warmer dam,primul film olandez din compe ti -]ia de la Cannes, `ncepe bine [i sef`sìe pe drum. Prima parte e unfel de Funny Games pe umor, `n ca -re un fel de s\lbatic venit din p\ -dure (tr\ise p`n\ atunci `ntr-un a -d\post subteran, dar fusese gonitde oameni `narma]i, printre careera [i un preot) bate la u[a vi leiunei familii `nst\rite, cer`nd s\fie l\sat s\ fac\ o baie. So]ul, co -leric, ajunge s\-l ia la b\taie, darso]ia miloas\ [i vag atras\ de el `lad\poste[te `n c\su]a din curte.Umorul de calitate [i nesigu ran ]a(cine e omul \sta? ce dore[te?) te]in `n tensiune, dar c`nd necunos -cutul [i echipa lui `ncep s\ ucid\[i filmul se stabile[te pe un sin -gur culoar, nu mai e interesant.Tot `n competi]ie a venit [i Taka -shi Miike, cu Shield of Straw, unfilm poli]ist bun de v\zut la mall.Un grup de cinci poli]i[ti trebuies\ transporte din provincie p`n\`n Tokyo un psihopat pentru a c\ -rui moarte un b\rbat bogat a pusun pre] imens deoarece psiho pa tuli-a ucis nepoata. Practic, oricinepoa te `ncerca s\-l ucid\ pentru aprimi recompensa, de aici ne`n -cre derea total\ a celor cinci poli -]i[ti `n oricine, de la oameni de pestrad\ p`n\ la propriii colegi. C`nd,`n ultima parte, filmul `ncepe s\fac\ solfegii pe marginea datorieide onoare a poli]i[tilor, ̀ ncepem s\ne plictisim.

Din fericire, nu mai am loc! Etre cut de miezul nop]ii, iar mìnevreau s\ fiu c`t mai lucid\. ~n nu -m\rul urm\tor iar o s\ am dou\pagini. Deocamdat\, ele se as -cund `n r\murele, noapte bun\!

» ~ntrebat la conferin]a de pres\ cum e s\ filmeze scenede sex cu Michael Douglas (`n Behind the Candelabra),Matt Damon a spus c\ e vorba de meserie [i c\ eacela[i lucru cu a filma scene de sex cu Angelina Jolie.

Jimmy P. (Psychothérapie d’un indien des plaines) de Arnaud Desple chin

Inside Llewyn Davis de Ethan [i Joel Coen


Stima]i comeseni virtuali,dragi prieteni impar]iali,iubi]i amici justi]iari de-ocazie,doamnelor [i domnilor morali[ti, gurnali[ti [i generali[ti prin excelen]\,doamnelor [i domnilor (`n general),

~mi cer scuze pentru `nceputul acestui text.V\ scriu, simultan, un analfabet, o fruntescurt\ [i un om f\r\ caracter. O personali -tate multipl\, un „3 `n 1“, un nes de om! Pescurt, un „idiot sinistru“, vorba unui ma rescriitor român din secolul XX [i – de cevavreme – decedat. Ce pot s\ spun `n ap\ ra -rea mea, ca s\ m\ „sp\l“ de timbrele carene-au fost lipite pe frunte at`t mie, c`t [i al-tor p\c\to[i (`n viziunea dumneavoastr\)?

Nu `mi place Gigi Becali. Domnia sa mi-aprovocat, de cele mai multe ori, goluri `nstomac, vertijuri [i nervi. ~n schimb – [iv\ rog s\ m\ ierta]i pentru libertatea

pasiuni lor mele! – s`nt un suporter al echi-pei Stea ua. Pasiunea mea pentru clubul\sta s\l\ [luie[te, ca s\ zic a[a, dintotdeau-na pe a colo, prin atriile [i ventriculele e sen -]iale. „Dintotdeauna“ mea a `nceput prin1985, cu L\c\tu[, Majearu, Pi]urc\, TudorelStoi ca, Belodedici, Iord\nescu, Ienei.„Dintotdeauna“ mea a devenit chiar ceea ceeste un an mai t`rziu. Apoi, [i-a turnat fun-da]ia prin 1987, cu Hagi; [i-a mai ridicat unetaj, do u\, trei, zece, `n anii [i `n deceniileurm\toare, cu Adrian Ilie, Ilie Dumitres-cu, (iar\[i!) L\c\tu[, Prodan, St`ngaciu,G`lc\, R\doi, Bo[ tin\, Dic\, Goian [i to]i ceicare i-au ur mat. V\ pun o simpl\ `ntrebare[i v\ propun, `n acela[i timp, un mic e -xerci]iu de imagina ]ie: dac\, m`ine, a[ de-veni liderul suporterilor echipei Steaua [iar trebui s\ m\ `n t`lnesc cu Rusescu,Chipciu, T\t\ru[anu, Chiriche[ [i ceilal]i,ce le-a[ transmite din partea domniilor

voastre? C\ s`nt juc\torii unei echipe co-muniste, st\p`nite de un oier? C\ ei, ju c\ -torii, s`nt `ncuraja]i, pe viu sau prin micul[i tot mai platul ecran, de ni[te t`mpi]i?

{tiu [i cred c\ [i dumneavoastr\, ceimai inteligen]i dintre p\m`nteni (sau, `n fi -ne, aprioric mai inteligen]i dec`t noi, „oile“)cunosc dou\ chestiuni existen]iale funda-mentale. Prima este aceea c\ generaliz\rilede tipul „suporterii Stelei s`nt pro[ti“ re-prezint\ moartea inteligen]ei. Generali z\ ri -le, `n general, tr\deaz\ un platfus cerebralal unei min]i care obose[te c`nd `ncepe s\caute dincolo de aparen]e. A doua sun\ cama[a, dup\ ce v-am citit, zile de-a r`ndul, co-mentariile „post-condamnare“: „X ]ine cuSteaua, Becali este patronul Stelei, deci X]ine cu Becali“. Sofismele, domnii mei mo-rali[ti, suporteri ai nici unei alte echipe sau

ai unei „rivale“, dovedesc, ̀ n situa]ia de fa ]\,c\ r\ut\]ile s`nt s\v`r[ite cu premeditare.

Nu am nici un chef s\ m\ bucur de con-damnarea lui Gigi Becali. Am libertatea dea spune lucrul \sta, pentru c\ m\ g`ndesc lasoarta imediat\ a echipei pe care o sus]in.Aici se opre[te toat\ preocuparea mea, pro -fund indirect\, pentru personajul acesta.Asta nu `nseamn\, nici pe departe!, c\ voisemna nu [tiu ce peti]ii `n favoarea unui in -fractor dovedit de cea mai `nalt\ instan ]\judec\toreasc\ din România. Nu o voi facenici eu, nici vreunul dintre ceilal]i suporteriai Stelei, c\rora domniile voastre le tatua]i,ca `n lag\rele naziste, numere pe bra] pen-tru simpla vin\ de a fi altfel dec`t voi.

V\ salut! (sau, ca s\ v\ dau satisfac]ie, beeee!)

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Scrisoarea unei hahalere

4 » actualitate

Silviu D. Constantinescu

Cristian Mungiu, ini]iatorul „LesFilms de Cannes à Bucarest“, esteunul dintre cei care va decide, a -nul acesta, c`[tig\torii trofeelorFes tivalului de la Cannes. Regi-zorul premiat cu Palme d’Or pentru4 luni, 3 s\pt\m`ni [i 2 zile (2007)face parte din juriul competi]iei,a l\turi de Steven Spielberg (pre [e -dinte), Nicole Kidman, ChristophWaltz, Ang Lee, Daniel Auteuil,Lynne Ramsay, Naomi Kawase [iVidya Balan. Gala de decernare apremiilor va avea loc duminic\.

Edi]ia din 2013 a „Les Films deCannes à Bucarest“ propune o re-trospectiv\ dedicat\ unuia dintrecei mai respecta]i regizori francezi,Maurice Pialat (1925-2003), selec ]io -nat de cinci ori `n competi]ia Festi -valului de la Cannes [i premiat cuPalme d’Or pentru Sous le soleil du

Satan (1987). Anul acesta se `m pli -nesc zece ani de la dispari]ia re-gizorului. Programul special va fiprezentat de produc\toarea SylviePialat, partenera de via]\, cosce-narista multora dintre filmele cele-brului cineast [i fondatoarea com -paniei Films du Worso. ~n cadrulretrospectivei vor fi proiectate treidintre filmele sale, toate succese decritic\ [i de public: Loulou (1980), Anos amours(1983) [i Van Gogh(1991).

Loulou (1980), cu Isabelle Hup -pert [i Gérard Depardieu ̀ n rolurileprincipale, prezentat `n selec]ia o -ficial\ la Cannes, a avut aproape unmilion de spectatori `n cinemato-grafele din Fran]a [i a fost nomi-nalizat la trei premii César, inclu -siv pentru cel mai bun film.

A nos amours (1983), povestea a -venturilor amoroase ale unei ti ne re,a lansat cariera actri]ei SandrineBonnaire [i a fost premiat cu trofeulCésar pentru cel mai bun film [i ceamai bun\ interpretare feminin\.

Van Gogh(1991), un film despre ul -timele 67 de zile din via]a pictorului,

a fost selec]ionat `n compe ti ]iaFestivalului de la Cannes [i a fostdistins cu premiul César pen trucel mai bun actor `n rol princi pal(Jacques Dutronc).

Pe l`ng\ filmele din selec]ia o -fi cial\ a celui mai important fes-tival din lume, „Les Films deCannes à Bu carest“ `i va avea cainvita]i pe u nii dintre cei mai a -precia]i regizori ai momentului.La edi]iile anterioare, printre invi -ta]i s-au num\rat cinea[tii Mat -teo Garrone, Elia Sulei man, Gas-par Noé, Serghei Lozni tsa, Kor-nél Mundruczó [i delegatul gene-ral al Festivalului de la Cannes,Thierry Frémaux.

„Les Films de Cannes à Bu ca -rest“ a fost ini]iat `n 2010 de Cris -tian Mungiu, cu sprijinul delega-tului general al Festivalului de laCannes, Thierry Frémaux. Edi ]ia apatra va fi organizat\ de VoodooFilms, `n parteneriat cu InstitutulFrancez din Bucure[ti [i cu spri-jinul financiar al Centrului Na]io -nal al Cinematografiei.

Cea de-a patra edi]ie aFestivalului „Les Films deCannes à Bucarest“ va avealoc `ntre 25 [i 31 octombrie[i aduce `n Capital\ peliculece ruleaz\ `n prezent laevenimentul de pe Croa -zet\. Filme mult a[teptatedin selec]ia oficial\ aFestivalului de la Cannesvor fi proiectate la CinemaStudio [i Cinema ElviraPopescu. Datorit\ cereriimari de bilete din aniitrecu]i, `n program a fostad\ugat un al treilea spa]iude proiec]ii, Sala ArCuB.

Lydia Davis a c`[tigatMan Booker InternationalPrize 2013Scriitoarea american\ Lydia Davis a c`[tigat ManBooker International Prize, pentru opera sa literar\care cuprinde unele dintre cele mai scurte povestiripublicate vreodat\, informeaz\ Reuters. Ceremoniade decernare a premiului, aflat la a cincea edi]ie, aavut loc la V&A Museum din Londra, miercuri.

Davis, profesoar\ la University of Albany, este celebr\ pentru c\ „aredefinit sensul“ operelor literare de mic\ `ntindere, potrivit cri -ticului William Skidelsky, de la publica]ia „Observer“. Ea mai estecunoscut\ [i pentru traducerile sale din opere de Marcel Proust [iGustave Flaubert, pentru care a primit, din partea Guvernului fran -cez, titlul de Cavaler al Ordinului Artelor [i Literelor.

Davis a scris un singur roman, The End of the Story, precum [i[apte colec]ii de povestiri, printre care Break It Down, Almost NoMemory, Samuel Johnson Is Indignant [i Varieties of Disturbance.Cea mai recent\ colec]ie de povestiri a sa, Can’t and Won’t, va fi pu -blicat\ `n SUA `n 2014.

Anul acesta, `n cursa pentru Man Booker International Prize s-aumai aflat scriitorul chinez Yan Lianke, scriitorul rus Vladimir So -rokin, scriitoarea francez\ Marie NDiaye, scriitorul elve]ian PeterStamm, scriitoarea american\ Marilynne Robinson, scriitorul ca-nadian Josip Novaković, israelianul Aharon Appelfeld, indianulU.R. Ananthamurthy [i pakistanezul Intizar Hussain.

Premiul Man Booker In -ter national este `nso]it de uncec de 60.000 de lire sterline(90.800 de dolari). Man Boo-ker International Prize se a -cord\ unui autor `n via]\, ca rea publicat lucr\ri de fic ]iune`n limba englez\ sau a le c\ -rui opere au fost traduse deja`n limba englez\. Spre de o se bi -re de Man Booker Prize, carese acord\ unei singure opereliterare, versiunea interna ]io -nal\ a acestui premiu onorea -z\ `ntreaga crea ]ie a unui au -tor. Scriitorii pre mi a]i ante-rior s`nt romancierul ameri-can Philip Roth (2011), roman -ciera canadian\ Alice Munro(2009), poetul nigerian ChinuaAchebe (2007) [i auto rul alba-nez Ismail Kadare (2005).

„Les Films de Cannes àBucarest“, la a patra edi]ie

Maurice Pialat se bucur\ de o retrospectiv\ la Festivalul „Les Films de Cannes à Bucarest“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 400 » 25 – 31 mai 2013

opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Pinacoteca din Petrila

La noi `ns\ gogoa[a na]ional\ s-aumflat `nc\ o dat\, ca `n nenu m\ -rate alte momente `n care str\i niiau atins ce-a mai r\mas din m`n -dria patriotic\ a românilor: o fru s -trare imens\ a unui popor altfelapatic social, o sensibilitate de fal -s\ primadon\. Posturile de televi -ziune [i ziarele de la noi [i-au um -plut ecranele [i paginile cu titluriemotive (fiindc\ doar de at`ta maie `n stare jurnalismul românesc).Pe site-ul Realitatea TV ap\reati tlul „Cristian Mungiu, luat `nr`s de francezi: regizorul cer[e[tede la Steven Spielberg“. Cei de la„Adev\rul“ scriau c\ „Francezii`[i bat joc [i de românii care nefac cinste: Mungiu, v\zut ca un cer -[etor“. România TV titra: „REVOL -T|TOR: Francezii l-au umilit peMungiu, f\c`ndu-l «cer[etorul luiSpielberg»“. „România liber\“ pu -nea [i ea un titlu similar: „CristianMungiu, RIDICULIZAT de FRAN -CEZI. Regizorul român, CER{E -TORUL lui Spielberg“. Batjoco ri]i,lua]i `n r`s, ridiculiza]i, umili]i –

cam a[a au perceput presarii no [ -tri acele biete secunde de emisiu -ne. {i c`te majuscule, Doamne, c`teMAJUSCULE!

La un moment dat, ca s\ pun\mo]ul la penibil, s-a trezit [i Con-siliul Na]ional al Audiovizualu-lui c\ vrea s\ sesizeze autoritateaanaloag\ din Fran]a, Conseil Su-périeur de l’Audiovisuel, ̀ n privin -]a acestei jigniri na]ionale sauce-o fi fost ea. Din fericire, o partedintre membrii CNA s-au opusideii. Din nefericire, majoritateaau fost de acord, a[a c\ presupunc\ acum francezii de la CSA citescinflamata sesizare româneasc\ [inu [tiu dac\ s\ r`d\, s\ pl`ng\ saus\ ridice din umeri.

Trist\, crud\ realitate: româniise m`ndreau – [i poate c\ se maim`ndresc [i acum – tocmai cusim]ul umorului, care i-a sus]inut`n vremuri de restri[te. Se pare c\era tot un cli[eu, f\r\ mare acope -rire `n realitate. Sau poate c\ per-cepem doar umorul care `i atingepe al]ii, nu pe noi. Ne place b\[ c\ - lia, o, ce ne mai place! – cu con di ]ias\ nu fim ]inta ei.

C\ci, p`n\ la urm\, nu de Cris -tian Mungiu `i durea pe revol ta]iiromâni. Altfel ar fi `n]eles u[or c\prezen]a acestuia `ntr-o emisiuneprecum „Les Guignols de l’Info“ eo atestare a succesului s\u interna -]ional. Ceea ce a durut a fost inver -sarea sensului unei metonimii ca -re, `n alte condi]ii, ne umplea desatisfac]ie. M\ g`ndesc cum debor -deaz\ de m`ndrie la c`te o [tire cene anun]\ c\ românii au cuceritnu [tiu c`te medalii la olimpiade-le interna]ionale de matematic\,informatic\, chimie [.a., c\ româ -nii (sau România) au c`[tigat nu[tiu ce premii interna]ionale, c\au surclasat alte na]ii `n indiferent

ce domeniu. ~n momentele aceleane sim]im cu to]ii matematicieni,informaticieni, chimi[ti de renumemondial, inventatori [i sportivi imba -tabili, [i mai uit\m c\ de fapt s`n -tem ceea ce s`ntem: cet\]eni apatici`ntr-un stat slab [i s\rac, ce a expor -tat milioane de muncitori [i zeci(sute?) de mii de cer [e tori. Ne cre -\m o imagine de prestigiu gra]iecelor c`torva români ce ob]in suc-cese individuale. Ne i den tific\mcu ei [i cu ele. Nu [i cu cer[etoriiromâni care `mp`nzesc Europa.

Numai c\ exact ace[tia creea -z\ imaginea României ̀ n lume. Nuregizorii, informaticienii sau ma -tematicienii excep]ionali, fiindc\astfel de personalit\]i are aproa-pe fiecare ]ar\. Pe str\zile din Pa-ris, Viena, Londra sau Berlin nu teabordeaz\ la fiecare col] regizoriromâni care s\-]i cear\ un euro,fiindc\ vin din România [i mor defoame. Este exact ceea ce au expli -cat, `n felul lor, invers`nd pers pec -tiva, realizatorii emisiunii fran ]u - ze[ti care ne-a r\nit m`ndria rupt\`n fund: imaginea unei ]\ri `n lumenu e dat\ de excep]iile fericite, ci demajoritatea vizibil\ `n str\i n\ ta -te. A fost o oglind\ `n care refu z\mcu ̀ nc\p\]`nare s\ ne uit\m, de par -c\, resping`nd realitatea, am reu [is-o anul\m. ~ns\, oric`t de harnici,de cinsti]i, de geniali [i de civili-za]i am fi `n ochii no[tri, realita-tea r\m`ne cea care este: avem untat\ `n pu[c\rie, o mam\ bolnav\[i dac\ ne-ar da cineva ni[te euro,mare bine ne-ar face, mersi bocu,bogdaproste, s\ v\ dea Dumnezeus\n\tate, mesio Stiv\n!

» Pe str\zile din Paris, Vie -na, Londra sau Ber lin nute abordeaz\ la fiecarecol] regizori ro mâni cares\-]i cear\ un euro, fiind -c\ vin din Ro mânia [imor de foa me. Este exactceea ce au expli cat, `n fe -lul lor, invers`nd pers pec -tiva, realizatorii emisiu -nii fran ]u ze[ti care ne-ar\nit m`ndria rupt\ `nfund: imaginea unei ]\ri`n lume nu e dat\ deexcep]iile fericite, ci demajoritatea vizibil\ `nstr\i n\ ta te.

S\pt\m`na trecut\, un frag -ment de c`teva secun dedin emisiunea TV satiri c\fran]uzeasc\ „Les Guignolsde l’Info“ de pe Canal + ainflamat iar\[i orgoliulna]ional românesc. ~n aceaemisiune cu marionete ceparodiaz\ jurnalele infor -ma tive, regizorul CristianMungiu era `nf\]i[at `n chipde cer[etor care `l implor\pe Steven Spielberg s\-idea o camer\ de filmat,spun`ndu-i c\ are mamabolnav\, tat\l `n `nchisoare[i un bebelu[ de hr\nit.P`n\ la urm\, era o mostr\de umor – mai reu[it saumai grosolan, `n func]ie degustul fiec\ruia, dar umor.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

Mesio Stiv\n [im`ndria na]ional\


6 » muzic\

Electrecordul laora pie]ei japoneze

Ceea ce mi se pare de ne`n]eles es -te de ce pu]in vizibila `n ultimiiani pe pia]a româneasc\ firm\ E -lec trecord, cea care a v`ndut anultrecut licen]a unei companii japo -neze, Tobu Recordings, nu se m`n -dre[te cu o asemenea isprav\... {ide ce CD-ul, ce ar fi putut purta obanderol\ aniversar\, cum se pro -cedeaz\ pe alte t\r`muri, nu este e -talat pe toate etajerele magazine-lor române[ti de discuri.

B\nuiesc c\ nu s`nt singurul din -tre români care evit\ s\ priveas c\prea des pe site-urile din Japonia.Motivul este pre]ul exagerat de ma -re al importului pentru cei dinEuropa, taxa de expedi]ie, la carese adaug\ vama, dubl`nd practiccheltuielile de achizi]ie. Este [i mo -tivul pentru care CD-urile fabri-cate `n Japonia nu mai s`nt impor -tate dec`t `n mod cu totul exce p -]ional de magazinele de discurieuropene.

{i atunci, de ce aceast\ opera ]iu -ne „incognito“ a companiei Elec-trecord SA [i, implicit, discrimi-nare a amatorilor de muzic\ dinRomânia? S\ se afle `n spate as-cunse motive de taxe financiare,drepturi de autor, drepturi sindi-cale ale orchestrelor [i interpre ]i -lor, nepl\tite? Mingea este ̀ n curteaElectrecordului, p`n\ la o clarifi-care transparent\ [i public\ a si-tua]iei, dar prezum]ia de nevino -v\]ie trebuie s\ func]ioneze...

Cert este c\, din 2012 `ncoace, `nJaponia au fost puse `n v`nzareCD-uri cu transferuri a numeroa-se LP-uri vechi [i dintre cele maivaloroase, din catalogul – [i el in-existent pentru public – al Electre -cordului. Este vorba, `ntre altele,

de integrala Simfoniilor de Bruc k -ner a maestrului Cristian Man-deal, la pupitrul Orchestrei simfo -nice clujene, de imprim\ri GeorgeGeorgescu, de concertul violonis-tului Henryk Szering (Beethoven/Bach) la Festivalul Enescu din1961, de imprim\rile de concert dela Bucure[ti, excep]ionale, ale pia -nistului Friedrich Gulda, din 1967,[i de cele ale pianistului [i dirijo-rului Carlo Zecchi, un set de treidiscuri, ap\rut `n Japonia `n pri -m\vara acestui an. Setul includemuzic\ de camer\ `n companiavioloncelistului Radu Aldulescu,de la Festivalul George Enescu din1961, imprim\rile mozartiene demare frumuse]e, realizate cu pia-nistul Fausto Zadra [i Orchestrape atunci Simfonic\ a Radiotele-viziunii Române [i `nregistr\rilea trei simfonii de Mozart, realizate`n 1972.

Criticii muzicali, at`t c`t se maimanifest\ ast\zi `n pres\, ar fi tre -buit s\-[i exprime de mult entu-ziasmul fa]\ de un asemenea flo-rilegiu, ce ilustreaz\ cu certitudineat`t clasa `nalt\ a unor muzicieniromâni `n anii 1960-70, c`t [i cali-tatea vie]ii muzicale bucure[tene[i clujene din acele timpuri. T\ ce -rea neagr\ ce `nconjoar\ discuri-le ap\rute `n Japonia nu mi se pa-re de bun augur [i, personal, `miaminte[te de alte „afaceri“ p\gu-boase – p\guboase pentru cultura[i imaginea României `n lume, nupentru cei implica]i `n ele – cu dis -cul românesc, f\cute `n ultimeledou\ decenii de capitalism s\lba-tic. M\ g`ndesc la contractul ne-fericit cu o firm\ necunoscut\ el-ve]ian\, ce a blocat timp de zeceani orice publica]ie din tezaurulde arhiv\ al Operei române, [i laun al doilea, cu o companie sud-a si -atic\, ale c\rei CD-uri (compozi]iilelui Lipatti, imprim\ri ale lui RaduLupu din România, ale violonisteiLola Bobescu etc.) au ap\rut m\ -car sporadic, t`rziu, `n magazinelebucure[tene.

Ultima „afacere“ Electrecord, cucompania Tobu Recordings [i, pen -truremasteriz\ri, cu Weltblick, Me -lisma Musikproduktion, este spec -taculoas\ prin calitatea sunetului.Fiecare disc poart\ men]iunea c\ afost realizat prin remasterizareabenzilor de magnetofon originale, launele fiind men]ionate codurileLP-urilor originale, la altele nu.

Selec]ia pare s\ apar]in\, con formlivretului, Corneliei Andreescu [iFlorinei Voicu, din partea Electre -cord, [i lui Taro Yamamizu, dinpartea companiei Tobu. Livretuldiscurilor este `n limbile japonez\[i englez\ (un semn suplimentar c\CD-urile nu s`nt destinate [i pie]eiromâne[ti). Textele `n englez\, apa -rent traduse din japonez\ [i puse ̀ npagin\ via Google translate, f\r\vreo corectur\, s`nt cu totul deza m\ -gitoare. Con]inutul comentariilorsemnate Sumiaki Ohno creeaz\ a -desea, eufemistic vorbind, o stare debun\ dispozi]ie cititorului, dar [i `]ivine, de multe ori, s\ te iei cu m`i -nile de cap c`nd afli, de exemplu, `ncazul lui Constantin Silvestri, c\„Sunetul pe care `l producea erastr\ lucitor, dramatic, sensibil [i gi -gantic“ (sic!). Alte licen]e s`nt deinformare sau m\runt\ manipula -re [i unele sun\ [i ele penibil.

Din m\rturiile unor vechi anga -ja]i ai Electrecordului se [tie c\produc]ia companiei `n anii ei deglorie nu a fost exclusiv pentru Ro -mânia, cum se afirm\ ast\zi `ntr-unlivret, [i c\ unele tiraje au ajuns lamii de exemplare, care plecau laexport. Etichete pe vechi LP-uri `nv`nzare azi pe e-bay, `n limba ru -s\ (!), stau m\rturie. Cum o dove-desc pre]urile relativ modeste afi [a -te pe diverse site-uri, nu raritateaacestor LP-uri ar trebui s\ fie ra -]iunea republic\rii lor. Ciudat\ [im\rginit\ este [i afirma]ia c\ Fes -tivalul George Enescu ar fi fostcrea]ia lui... George Georgescu,c`nd se [tie c\ ini]ierea sa a venit`ntr-un context politic bine deter-minat, de temporar\ `nc\lzire a re -la]iilor sovieto-americane, cu des -tinderea [i propaganda cultural\aferent\ extinse la `ntreg bloculsovietic al timpului. Dar istoriacultural\ a unei ]\ri nu se scrieprin livrete de discuri...

Probabil c\ a[ fi continuats\ predic `n de[ert, p`n\ lasf`r[itul acestui an al cen -te narului Constantin Sil-vestri, tot mustr`nd arhi -vele [i Editura Casa Radioc\ nu se `nvrednicesc s\publice o edi]ie consacra -t\ marelui dirijor românsau m\car una din benzileremarcabile aflate `n pose -sia lor, cea a Simfoniei a10-a de Dmitri {ostako vici,dac\ un bun prieten din Sta -tele Unite, George Andrei,meloman foarte bine in -format, nu-mi atr\ gea aten -]ia c\ Simfonia cu pricinaa fost deja publica t\, de...anul trecut. Mea culpa!

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Nu voi uita niciodat\ noaptea a -ceea de mai 1998 c`nd i-am v\zutprima oar\ `n concert pe Night-losers. Tocmai le ap\ruse primulCD, Plum Brandy Blues, iar euscrisesem o cronic\ entuziast\ `n„Vox-Pop-Rock“, despre care ei s-aupref\cut impecabil c\ habar n-au.Formula lor original\ de `mbi na rea bluesului american cu folclo rulardelenesc p\rea at`t de natural\,`nc`t multora nu le venea s\ crea d\c\-i posibil\. Desigur, muzicie niide profesie pot interpreta oricepar titur\, iar jazzmenii, de ge n(i)ulunui Harry Tavitian, obi[nuiescs\ combine, ca-ntr-un shaker, di -verse ingrediente ale culturii au -ditive, ob]in`nd ceva ce-ar delecta[i zeii. Experimente sincretice s-autot f\cut de-a lungul scurtei isto riia muzicii secolului XX. Au r\masdoar experimente, fiind lipsite deelementul ce d\ valoare unei pie -se: emo]ia. Asta-i ceva at`t de –s\ folosesc un termen detestat de{erban Cioculescu – inefabil, `n -c`t mul]i auditori prefer\ discu ri -le de concert, iar unii muzicieninici nu vor s\ imprime `n studio,acuz`nd artificialitatea demersu -lui. Probabil c\ din cauza astaNightlosers n-au editat dec`t treititluri `n ultimii 15 ani, efortul lorax`ndu-se pe concerte, nun]i, che -furi, sindrofii [i prezen]e `n clu -buri, acolo unde bluesul moderne acas\. Iar acest „acas\“ nu-i spe -cific unei ]\ri anume, deoarece]ara bluesului este Terra!

N-o s\ descriu aici con]inutul dis -cului recent Nightlosers – Cinstelor (2013). Aceea[i combina]ie vi -oaie de muzic\ popular\ ameri-can\, româneasc\, maghiar\ etc.,interpretat\ cu pasiune [i ver v\,cu inser]ii parodice marca Night -losers (vezi anun]ul `n stil „ma ne -list“ din piesa Hey, Good Looking),cu fabuloase exhibi]ii la frunz\ale lui Nucu Pandrea (apropo: pec`nd un disc complet al omului ca -re poate ]ine o nunt\ pe-o frunz\?),probabil singurul instrument 100%natural. E, a[ zice, o combina]ie so -nor\ de auzit musai `n concert.

Acela[i fel de ascultare necesi -t\ [i desC`ntece de blues – MarcianPetrescu & Trenul de noapte (SoftRecords, 2012). Eforturile din ul-timii 5-6 ani ale lui Marcian dea-[i contura personalitatea arti sti -c\, de a-[i defini drumul propriucap\t\ pe acest disc prima con-cretizare major\. Omul simte [itr\ie[te bluesul cum pu]ini al]iidin p\r]ile noastre de lume au ghi -nionul s-o fac\. Scriu ghinion pen -tru c\, ̀ nainte de-a fi bucurie c`n ta -t\, bluesul este o mare su fe rin]\.Nu po]i fi bluesman autentic da c\n-ai avut parte m\car de-o pal -m\ din partea Celui-de-Sus. Trea -ba asta se simte, este consisten t\f\r\ s\ fie vizibil\ [i irig\ subte ranorice partitur\ transpus\ ̀ n su net,pe disc ori pe scen\. Cine alege c\ -rarea [erpuitoare a bluesului doarpentru c\ e la mod\ sau c\ adu cebani rateaz\ inevitabil, oric`te a -cadele ar suge momentan.

C`nd Marcian Petrescu s-a `n -t`lnit cu Rare[ Totu, ambii aveaula activ roboteal\ destul de lun g\[i amar\ prin „trupele“ altora. Nu[tiu ce amprent\ a l\sat ̀ nt`lni reaasupra fiec\ruia, dar ce-a rezultatdin obida lor muzical\ sun\ al nai -bii de acaparant! Pofta de-a c`ntase simte cu asupra de m\sur\, iarsec]ia ritmic\ – Robert Ardeleanu(bas) [i Constantin B\rb\[elu (ba -t erie) – sus]ine perfect protago-ni[tii. Rar am fost at`t de prins `n]es\tura sonor\ de la prima p` n\la ultima fraz\. Iar asta `n pofidafaptului c\ piesele s-au `nregis-trat `n studio, ceea ce presupu neo anumit\ discontinuitate de at-mosfer\. Prezen]a pe disc a unuiadintre „gigan]ii“ bluesului – CharlieMusselwhite, muzicu]\ –, ob]inut\`n condi]iile tehnice actuale, de cir -cula]ie liber\ via Internet, nu dis-torsioneaz\ deloc. Ba chiar `n t\ re[ -te senza]ia c\ lumea actual\ a de-venit un sat ̀ n care ce strigi la o mar -gine se aude `ntr-alta instan taneu.

{i Nightlosers, [i Marcian &Tre nul de noapte demonstreaz\c\ bluesul este un limbaj univer -sal, nu idiom local condamnatenclaviz\rii.


Blues din România


„Nu s`nt critic, Doamnefere[te!“

Am asistat recent la proiec]ia uneiproduc]ii de televiziune realizatede Violeta Gorgos, Tizic, un docu -mentar a c\rui idee principal\ aizvor`t din romanul lui Dan Lungu,S`nt o bab\ comunist\. Tezic sautizic este un produs homemade `nsatele din nordul Moldovei, un a -mestec de baleg\ de vac\ ori oaie,paie [i p\m`nt, omogenizat prinamestecare cu ap\ [i c\lcare, mo -delat, uscat `n forme rotunde pes tevar\ [i folosit pe post de combus ti -bil pentru `nc\lzirea locuin]elor,iarna. Reporter a fost Dan Lungu,iar loca]ia a fost comuna Co]u[cadin jude]ul Boto[ani. Figurile pi -to re[ti din film, ]\rani de diversev`rste r\ma[i cu un picior `n e po -ca tizicului, iar cu altul p\[i]i `naceea a Internetului, Skype-ului,telefoniei mobile [i antenei sate lit,refac o lume `n miniatur\ `n a cestdocumentar conceput dup\ toateregulile genului. Tizic nu e numaiun scurtmetraj pitoresc, ci `n ega l\m\sur\ o analiz\ sociologic\ sub - til\ f\cut\ cu mijloacele filmului.

La discu]iile care au urmatproiec]iei, o doamn\ din public avrut s\ se exprime `n privin]a aceea ce v\zuse. A `nceput drama -tic, preciz`nd ferm, „nu s`nt critic,Doamne fere[te!“, lep\d`ndu-se destatut ca de o boal\ grea [i maiales ru[inoas\!

Actoria, pe lista celormai proaste meserii `n 2013

Competitivitatea ca unitate de m\ -sur\ a succesului face ca-n SUA lu -mea s\ se dea `n v`nt dup\ topuri.Ierarhiz\rile de acest fel `[i pro -pun s\ tran[eze `n privin]a locu-lui pe care ̀ l ocup\ cineva sau ceva`ntr-un domeniu specific, dome ni -ile fiind foarte diferite [i adesea ciu -date. Un portal american de recru -tare, de pild\, s-a ocupat de `ntoc -mi rea unei liste care s\ a[eze `nordine cele mai pu]in c\utate me -se rii din pia]a muncii de peste

o cean, `n anul curent. Pentru real i za -rea topului au fost folosite ba ze lede date proprii, iar rezulta te le auevident leg\tur\ direct\ cu crizaeconomic\ [i financiar\. Din p\ -cate, pe aceast\ list\ neagr\ a pro -fesiunilor apare [i cea de actor.Al\turi de reporter pentru presascris\, t\ietor de lemne, soldat [ipetrolist! Cred c\ topul se po tri -ve[te [i altor ]\ri.

Valsul lui Hopkins

Anthony Hopkins, Sir AnthonyHop kins, a compus un vals! ~n2011, dar am dat din nou peste el[i mi-a re`nc`ntat auzul. Titlul e su -gestiv, And the Waltz Goes On, [i afost imprimat pe albumul cu ace -la[i titlu al violonistului André Rieu[i al orchestrei Strauss. E o compo -zi]ie elaborat\, cu iz de {osta ko vici[i Strauss, un mix de feeling rusesc[i vienez, `ntr-o formul\ original\.Cum `l [tim pe Hopkins, nu lip sescsurprizele: la un moment dat se au -de o fla[net\; sound-ul saxofonuluiinduce mister; totul `n ritm de 1-2-3,1-2-3. Hopkins nu e la prima tenta -tiv\ muzical\ [i nici la cel dint`i disc.A imaginat partiturile pentru maimulte dintre filmele `n care a jucat,muzicile de generic ori `ntregulsound track fiind reunite pe un DVD

intitulat Composer. E o `nregistra -re live din 2012, realizat\ cu orche s - tra simfonic\ din Birmingham.Pri mul single al artistului britanicdateaz\ din 1986, Distant star, iar `n2008 a prezentat, cu orchestra sim -fonic\ din Dallas, simfonia SchizoidSalsa, dirij`nd el `nsu[i una dintrep\r]i. Muzica nu e o iubire de dat\recent\ pentru marele interpret. E opasiune chiar mai veche dec`t fil-mul, pentru c\ `nainte de a studiaactoria, Anthony Hopkins a fostelev la colegiul de muzic\.

Poli]ia teatrelor

Document`ndu-m\ deun\zi pentruo cercetare academic\, am dat laarhive peste regulamentul de or-dine interioar\ al Teatrului fran -cez condus de Fra]ii Fourreau, ca -re func]iona `n Ia[i. E datat 1832,cuprinde 8 articole scrise de m` n\,„pour la Police intérieure du Théâ -tre“, cu o caligrafie elegant\, sem na -tarul fiind agentul Fran]ei la Ia[i,B. Duclos. ~nscrisul con]ine o su i t\de reguli menite s\ asigure re pre -zentarea `n bune condi]ii a spec-tacolelor de teatru ale trupei, iarcitindu-le po]i reface o sec ven ]\ dinimaginea de epoc\. Cale[ ti le bo ie -rilor iubitori de cultur\ a veau accesp`n\ la intrare, dar li se interzicea

s\ sta]ioneze prea mult, pentru apermite tuturor intrarea la timp.Adic\ pu]in timp `nainte de 18,30,ora la care `ncepeau repre zen ta -]i ile de vodevil. La vremea aceea,mersul la spectacol era exclusi vist,teatrul adres`ndu-se claselor socia -le superioare. Articolul 3 preci zea -z\ explicit c\ „servitorii vor a[ tep ta`n holul lojilor [i nu-[i vor permites\ intre ̀ n sal\ f\r\ ordinul st\p` ni -lor lor“. Un articol urm\tor formu -la „rug\mintea de a nu avea nicio -dat\ capul acoperit `n timpul unuispectacol“. Chapeau bas!

~nc\ un FNT. La Caracal

Dac\ nu [tia]i `nc\, afla]i c\ laCaracal exist\ un Teatru Na]io -nal. Se cheam\ „{tefan Iordache“[i func]ioneaz\ `ntr-o cl\dire depatrimoniu, restaurat\ `n urm\cu c`]iva ani pe bani de la Minis-terul Culturii. Ca la Caracal, de faptca `n România, lucr\rile au durat22 de ani! Redeschis `n 2009, tea -trul nu are trup\ proprie, `n ora[exist\ doar un grup de amatori,dar o dat\ pe an g\zduie[te unFNT-Festival Na]ional de Teatru, alc\rui director e Marina Constan-tinescu. Marius Tuc\ e implicat [iel `n organizare, ca brav fiu al Ca -racalului! Ultima edi]ie, a IV-a,

abia s-a `ncheiat [i a adus `n or\ [eltrupe tot una [i una, mai ales dinBucure[ti (Teatrul Na]ional, Tea trulde Comedie, Teatrul Odeon), cu fo -cus pe marele actor Victor Re ben -giuc. C\ `ntr-un ora[ cu 39.000 delo cu itori, cu o rat\ a [omajului de8,2 la sut\, autorit\]ile locale g\ -sesc resurse pentru a le oferi cara -calenilor teatru de bun\ calitate, eminunat. Dar ca s\ botezi mani-festarea Festival Na]ional de Tea -tru, e deja prea mult.

teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec


Fragmentarium

Sir Anthony Hop kins – actor, dar [icompozitor

Tizic, un docu mentar inspirat de romanul lui Dan Lungu, S`nt o bab\ comunist\, [i realizat de Violeta Gorgos cu sprijinul TVR


8 » interviu

Carmen Gavril\: „Eu nucred c\ pacea `n OrientulMijlociu este imposibil\“

R. Chiru]\

S`nte]i corespondent Radio Ro -mânia Actualit\]i pentru Orien -tul Mijlociu. De ce a]i sim]it ne -voia s\ aduna]i o parte dintre a -ceste coresponden]e de pres\ `nvolumul Revolta Orientului?

Reportajele difuzate la Radio Româ -nia [i articolele publicate ̀ n timp ̀ ndiverse ziare au fost doar punctulde pornire. Am revenit asupra tex -telor, le-am dat mai mult\ consis-ten]\, am ad\ugat noti]e f\cute lafa]a locului [i care nu au avut ini -

]ial loc `n materialele jurnalistice,am ad\ugat texte noi. Am sim]it c\pot spune mai mult `ntr-un volumf\r\ presiunea spa]iului restr`nsspecific presei. ~n alte cazuri, ceeace am putut ob]ine la radio cu a ju -torul sunetelor de atmosfer\ de lafa]a locului am `ncercat s\ tran s - pun `n cuvinte, `n volum. Am vruts\ adun toate buc\]ile de puzzle cas\ construiesc o imagine de ansam -blu, mai coerent\ [i ceva mai com -plet\, asta ̀ n m\sura ̀ n care e posibils\ vorbe[ti despre spa]iul islamic ̀ ndoar un singur volum.

Cartea acoper\ o perioad\ des tulde mare de timp, din 2006 p` n\ `nprezent. C`t de greu este pentruun jurnalist european, inclusivdin punct de vedere financiar, s\p\trund\ `ntr-o lume at`t de tul -bure precum cea islamic\?

Preocuparea pentru regiune estefoarte veche, dar acolo am `nceputs\ merg, `n calitate de corespon-dent al Radio România, din 2004.Primul loc `n care am ajuns a fostIranul. De atunci p`n\ acum cred c\s-au adunat peste 20 de „drumuri“`n regiune, uneori [i pentru peri oa -de de c`teva luni, ca `n 2005, c`ndam stat trei luni `n Iran. Da, eraumo mente `n care m\ sim]eam sin -gur\ [i departe de tot ce `mi estedrag, dar deja, dup\ scurt\ vreme,c`nd ajungeam acolo, parc\ m\ `n -torceam acas\, str\zile, aerul, mi -rosurile `mi deveniser\ familiare.Nu [tiu cum este pentru al]i jur-nali[ti europeni... Unii colegi mi-auspus c\ li se pare un spa]iu compli -cat [i greu de `n]eles, cu obiceiuri[i cutume dificil de deprins. Mie

una nu mi s-a p\rut a[a de greu,pentru c\ s`nt românc\ [i deprin-deri de acas\ s-au potrivit perfectacolo. De exemplu, obiceiul nostrude a sta mult de vorb\ `nainte s\ a -jungem la subiect sau atunci c`ndplec\m dup\ o vizit\ [i st\m camjum\tate de or\ ̀ n fa]a u[ii, pe punc -tul de a ie[i, [i mai g\sim c`te cevade spus. S`nt detalii, dar care pen -tru mine erau fire[ti, nu am sufe-rit nici un [oc cultural, a[a cum`mi spuneau al]i colegi europeni,mai ales vestici, c\ li se `nt`mpl\.Da, e drept c\ nici nu e ca acas\, c\s`nt multe diferen]e [i trebuia s\]in cont de tot felul de restric]ii spe -cifice locului, dar cumva le-am `n -]eles f\r\ efort, mai degrab\ orga -nic. ~n ce prive[te religia, oameniiacolo abordeaz\ religia [i spiritua -litatea, `n general, cam la fel caromânii. Pentru absolut to]i cei pecare i-am `nt`lnit, chiar [i cei carear putea fi defini]i ca fundamen-tali[ti, faptul c\ eu s`nt cre[tin\practicant\ era un motiv de res-pect c`t\ vreme asta nu `mi afecta o -biectivitatea [i dovedeam curio zi - tate sincer\ [i dorin]\ de a ̀ n]e le ge.Ne respectam reciproc [i atunci c`nderam desp\r]i]i de alegeri diferite.

Revolta Orientului con]ine, pel`ng\ relat\ri de la fa]a loculuidespre incredibilele `ncreng\ -turi politice, religioase [i mili -ta r e din zon\, [i interviuri cu li -deri de stat, ba chiar [i cu lideriai unor grup\ri teroriste. Cumde au acceptat aceste persoanes\ discute cu un jurnalist dinRomânia?

Cei mai mul]i lideri locali vor s\„vorbeasc\“, s\ `[i spun\ povestea.Dar de cele mai multe ori s`nt reti -cen]i c`nd vine vorba de presa oc-cidental\, deoarece ei consider\ c\europenii au pus deja etichete pecam tot ce se `nt`mpl\ `n OrientulMijlociu. Al]ii s`nt convin[i c\ ceamai mare parte a presei europenenu face dec`t s\ serveasc\ intere-sele puterilor occidentale. Dar pen -tru mine a fost ceva mai simplu. ~nprimul r`nd, România nu este v\ -zut\ ca o mare putere care tragesfori `n regiune. ~n al doilea r`nd,`n zon\, oamenii `nc\ `[i mai aducaminte de România de dinainte de’89, cea prietenoas\ cu Orientul.Apoi, eu eram acolo, spre deosebire

de al]i jurnali[ti europeni, singu r\,f\r\ echip\ de produc\tori, came -ramani etc., ca cei de la BBC sauCNN, lucru care `i f\cea s\ nu m\perceap\ ca pe o „europeanc\ `n -g`mfat\“ cum spuneau ei.

Românii [tiu mai pu]inedespre Orient dec`toccidentalii

A]i anticipat dou\ dintre ur -m\ toarele mele `ntreb\ri. A]ispus c\, `n viziunea celor dinzon\, europenii le-au pus deja oetichet\. Din cartea dumnea -voastr\ rezult\ c\, `ntr-ade v\r,exist\ multe interpret\ri ero na -te despre Orientul Mijlociu `nmedia româneasc\ [i chiar eu-ropean\. Una dintre preju de c\ -]ile comune se refer\ la faptulc\ statele din zon\ s`nt uniteexclusiv `mpotriva Occidentu-lui. Dar `n]eleg c\ lucrurile nustau chiar a[a. Statele arabe [iislamice s`nt divizate [i lupt\de multe ori, fie pe fa]\, fie sub -teran, chiar una `mpotriva ce -lei lalte. C`t de bine crede]i c\`n]eleg românii [i europenii,`n general, ceea ce se `nt`mpl\`n Orientul Mijlociu?

Unul dintre motivele pentru caream vrut s\ scriu un volum despreistoria recent\ `n Orientul Mijlo-ciu a fost tocmai faptul c\ zilnic,ani la r`nd, m-am izbit, [i la noi,dar [i `n alte p\r]i, de simplifi c\rigrosolane, de etichete, de lips\ denuan]e. Dup\ p\rerea mea, `n

Dac\ avea]i senza]ia c\ [ti]i c`te ceva despre ceea cese `nt`mpl\ `n fierbintele Orient Mijlociu, volumulRevolta Orientului, scris de Carmen Gavril\,corespondent al Radio România Actualit\]i pentruaceast\ zon\, v\ va ar\ta c\ de fapt [tia]i prea pu]in.Cartea reprezint\ o analiz\ profund\, f\cut\ la fa]alocului, despre r\zboaiele [i pacea dintr-un teritoriu pecare relat\rile din presa româneasc\ `l acoper\ multprea superficial. O lucrare dinamic\, a unui specialistcare a decis s\ treac\ dincolo de abord\rile teoretice,de bibliotec\, ale unui analist de studio.

~n cabina de emisie


interviu « 9


Orientul Mijlociu tocmai nuan ]e - l e `]i ofer\ r\spunsuri. Paradoxal,românii [tiu mai pu]ine despreOrient dec`t occidentalii [i `n a ce -la[i timp [tiu mai mult. ~n fosteleputeri coloniale, presa se preocup\constant de ceea ce se `nt`mpl\ `nOrient [i Africa, prezint\ fapte, pen -tru c\ exist\ interese economice [ipolitice [i pentru c\ s`nt `n conti-nuare leg\turi `ntre fostele colonii[i puterile europene respective. Cutoate astea, nu m-a[ hazarda s\spun c\ europenii occidentali „`n -]eleg“ pe deplin Orientul, pentruc\ de multe ori v\d aplicate valori[i standarde europene pentru ches -tiuni care nu pot fi `n nici un cazexplicate cu termeni str\ini zonei.~n România nu se `nt`mpl\ a[a,românii nu primesc mereu [tiridespre ce se `nt`mpl\ `n Orient [iAfrica de Nord, dar spa]iul respec -tiv le este cumva familiar, poate c\este ceva vechi, cultural, care ]i nede influen]ele orientale `n Româniasau e vorba de reminiscen]e ale le -g\turilor României comuniste cuOrientul. Cred c\ românii [tiu cum -va instinctiv cum s\ „se poarte“,cum s\ interac]ioneze cu cei dinOrient, dar `n rest, informa]ii con -crete de acolo nu prea au, poate [ipentru c\ românii nu au reflexulde a-i interesa ce se `nt`mpl\ `n O ri - ent [i `n general `n restul lumii,pentru c\ `nc\ nu s`nt convin[i saunu `n]eleg c\ ce se `nt`mpl\ unde-va departe ne afecteaz\ direct.

De altfel, românii s`nt convin[ic\ ]ara noastr\ are, `n continua -re, o rela]ie privilegiat\ cu sta -tele din Orientul Mijlociu. C`t deadev\rat mai este acest lucru?Din carte reiese c\, de exemplu,`n Iran, România nu mai esteat`t de cunoscut\ ca `n perioadacomunist\.

România a avut o rela]ie privile-giat\ cu statele din Orientul Mijlo -ciu [i `nc\ este un nume familiar.Dar, dac\ nu facem ceva s\ p\ str\mvie aceast\ familiaritate, vom pier -de. Deja genera]iile care [tiau detractoarele române[ti sau de NadiaCom\neci se duc. România, credeu, are mult de c`[tigat `ntr-unspa]iu ca Orientul Mijlociu [i

Africa de Nord. Cred c\ ne putemstrecura printre marile interese dinregiune, cred c\ putem s\ ne con-struim un nou „brand“ acolo pe a -mintirea celui de dinainte de 1989.Dar pentru asta e nevoie `n primulr`nd s\ existe informa]ie, trebuieca ini]iativele diplomatice s\ nur\m`n\ singulare [i s\ fie urmatede ini]iative economice [i cultura -le. Cred c\ putem, ̀ n timp ce ne str\ -duim s\ ne integr\m `n Europa, s\p\str\m [i familiaritatea cu Ori en -tul, mai ales c\ poate uneori ar fimai u[or pentru companiile româ -ne[ti, de exemplu, s\ p\trund\ pepie]ele orientale dec`t pe cele euro -pene. {i asta p`n\ nu e prea t`rziu,p`n\ nu se [terge amintirea a ce `n -seamn\ România [i „produs ro -mânesc“ `n regiune. Pe l`ng\ faptulc\ ar fi o pierdere cultural\, `n ter -meni foarte concre]i, putem ratao pia]\ de desfacere care poate fifoarte prietenoas\ cu românii.

O informa]ie pe care am g\sit-osurprinz\toare `n carte a fostcea potrivit c\reia a existat o mi -siune româneasc\, sub egidaUniunii Europene, care a acti-vat `n F`[ia Gaza `nc\ dinainteca ]ara noastr\ s\ fie membr\UE. Cum s-a realizat colabora -rea [i cine au fost persoaneletrimise `n zon\?

A fost vorba despre un mecanismal UE, [i noi, ca [i alte state can-didate am participat la tot felulde ini]iative europene `nc\ `na in -te s\ devenim stat membru. Este fi -resc, pentru c\ astfel se presupune

c\ statele candidate deprind re -flexele, mecanismele, principiile[i valorile UE. ~n general, `n toatemisiunile interna]ionale de men ]i -nere a p\cii sau ca cea men]iona t\`n volum, românii s-au dovedit ex -traordinari. {i nu spun asta dinvreo exaltare patriotic\, militarii[i jandarmii români s-au doveditbine preg\ti]i, ingenio[i, vin me-reu cu solu]ii „out of the box“ [iarat\ o adaptare [i o `n]elegereextraordinar\ a zonelor `n careau fost trimi[i.

Din p\cate, cu miciexcep]ii, Europa seopre[te la concerte de caritate

Esen]a Revoltei Orientului, a[acum am `n]eles-o eu, este c\ nutrebuie s\ aplic\m, `n evalua reaOrientului Mijlociu, grile de in -terpretare de tip occidental. De -mocra]ia are alte semnifica]ii `naceste state, libert\]ile s`nt altfelv\zute. C`t de corect\ este aceas -t\ percep]ie a mea?

Exact asta am `ncercat s\ cuprind`n volum. Exist\ o serie de valoriuniversale care s`nt imuabile, dar,`n rest, s\ aplici termeni [i ecua ]iila care Occidentul a ajuns dup\ se -cole [i dup\ o istorie derulat\ `n -tr-un anume fel la un spa]iu cu oistorie [i condi]ionalit\]i completdiferite este absurd [i mai ales con -traproductiv, pentru c\ te las\ f\ -r\ r\spunsuri sau cu r\spunsurigre[ite. Ideea cu care m-am tot `n -t`lnit `n spa]iul islamic este c\ s`nt

mai multe c\i de a ajunge la o ]in t\anume [i c\ formula noastr\ oc-cidental\ nu este singura [i c\ ea afunc]ionat pentru noi pentru c\ afost elaborat\ `n timp, `n anumi-te condi]ii, care nu se reg\sesc `nspa]iul islamic. E o cale sigur\spre dezastru s\ `ncerci s\ aplicio formul\ str\in\ `ntr-un spa]iucare nu a avut nici o leg\tur\ cuelementele formulei respective.

Totu[i, la finalul c\r]ii, r\mìcu sentimentul c\, `n OrientulMijlociu, e aproape imposibil s\fie vreodat\ pace. Dincolo de di -vergen]ele de ordin religios, na -]ionalismul, m`ndria bazat\ pemo[tenirea istoric\, precum `ncazul Iranului, urma[ al Persiei,sau Egiptului, s`nt elemente ca re`mpiedic\ o coabitare f\r\ vio -len]e `n zon\.

Cred c\ la fel s-ar fi putut spune [idespre Europa `nainte de Uniunea

European\. Eu nu cred c\ pacea `nOrientul Mijlociu este imposibil\,este doar complicat de ajuns la ea,a[a cum se `nt`mpl\ cu toate lucru -rile bune. Educa]ia este un mijlocinfailibil. Dac\ ̀ n regiune ar fi finan -]ate mai multe programe educa ]io -nale, inclusiv din Europa, care ori -cum este la doi pa[i de regiune [icea mai afectat\ de tot ce se `n t`m -pl\ acolo, lucrurile s-ar schimbamult `n bine. O popula]ie c`t de c`teducat\ este mult mai greu de ma -nipulat. ~n plus, pentru o mul]i mede probleme ca imigra]ia determi -nat\ economic, pe care europenii`ncearc\ s\ le rezolve la ei acas\ [inu prea reu[esc, solu]iile nu s`nt aici,ci acolo. Nu e suficient s\ tri mi]i a -jutoare, ajutoarele s`nt un pan sa menttemporar care nu vindec\ boli. Es -te nevoie de programe de dezvolta -re coerente, logice [i eficiente. Dinp\cate, cu mici excep ]ii, Europa seopre[te la concerte de caritate.

Au fost momente de tensiune [i `ncare mi-a fost team\

De unde vine pasiunea dumneavoastr\ pentru Orientul Mij lo -ciu? De ce a]i dorit s\ deveni]i corespondent de pres\ pentru a -ceas t\ zon\?

Undeva `n adolescen]\ `mi propusesem s\ devin orientalist, s\ stu -diez istoria religiilor, nici eu nu [tiam clar ce vreau, doar s\ aib\leg\tur\ cu Orientul. Nu [tiu s\ spun de ce, a fost ceva instinctiv.Era o lume misterioas\ [i plin\ de contraste care promitea surpri-ze. A[a se face c\ am [i urmat o facultate de profil (Facultatea deLimbi Str\ine, sec]ia Limba Persan\ [i Studii Americane, Uni-versitatea Bucure[ti – n.r.). Dar p`n\ la urm\ am ajuns la conclu-zia c\ nu aveam stare s\ r\m`n doar `n biblioteci, voiam s\ v\d lafa]a locului, s\ simt [i s\ povestesc, [i am putut face asta mai alesla radioul public. Asta am vrut: s\ v\d, s\ `n]eleg [i s\ povestesc.S\ prind [i informa]ia corect\ [i complet\, dar [i nuan]ele. Esteun spa]iu care nu `nceteaz\ s\ m\ fascineze [i s\ `mi arate c\ maiam at`t de multe de aflat... [i de povestit.

Un spa]iu fierbinte, periculos pentru jurnali[ti. De c`te ori a]isim]it c\ s`nte]i `n pericol atunci c`nd a]i documentat eveni-mentele relatate `n volum?

Au fost momente de tensiune [i `n care mi-a fost team\, numai unnebun sau un mincinos spune c\ nu ì e team\ `n astfel de situa]ii.Teama e oricum s\n\toas\ p`n\ la un punct. Au fost c`teva clipepe care nu o s\ le uit `n r\zboiul din Liban, dintre Hezbollah [i Is-rael, altele `n timpul revoltelor din Iran din 2009, dup\ alegerilepreziden]iale, dar parc\ cel mai periculos a fost `n Egipt `n 2011,`n timpul ciocnirilor de strad\.

Mul]i români nu [tiu c\ `n unele dintre statelearabe, precum Liban sau Egipt, exist\ comuni -t\]i destul de consistente de cre[tini ortodoc[i. Ca -re este soarta acestora `ntr-o mare musulman\?

Cre[tinismul oriental este un subiect care `mi efoarte drag. R\d\cinile cre[tinismului românescs`nt acolo, `n Orient, [i mi se pare ciudat c`nd mul]iromâni nu asociaz\ Orientul dec`t cu islamul. Estecel pu]in paradoxal! Mul]i români citesc Patericul,[i eu nu `n]eleg cum de nu fac leg\tura cu Orientulde azi. Senza]ia mea este c\ ace[ti cre[tini din Ori ents`nt cumva uita]i de noi ceilal]i. ~n ultima vreme,cre[tinii orientali par tot mai asedia]i. ~n Egipt s`nttot timpul atacuri asupra bisericilor cre[tine, exist\

interdic]ia de a construi noi biserici. Nici `n Libansitua]ia nu este prea calm\, r\m`n `n continuare des -chise r\ni din r\zboiul civil. De Siria nici nu maispun, r\zboiul civil de acolo ì afecteaz\ pe to]i siri e -nii, dar cre[tinii `n mod special se tem c\, dup\ c\ -derea lui Bashar al-Assad, se pot trezi cu for]e poli -tice radicale islamiste care s\ le limiteze libertateareligioas\. ~n Iran situa]ia este mult mai bun\, cre[ -tinii `[i pot exercita `n lini[te religia, au biserici, aucentre culturale, e drept c\ unii dintre ei se pl`ngc\ s`nt uneori discrimina]i c`nd e vorba s\ ob]in\ oslujb\. ~n tot Orientul Mijlociu s`nt locuri sfinte cre[ -tine care s`nt `n pericol de dispari]ie din cauza con -flictelor din regiune.

~n ultima vreme, cre[tinii orientali par tot mai asedia]i

Al\turi de lupt\torii din Brig\zile Al Aqsa

Cu pre[edintele Libanului, Emile Lahoud, `n august 2006


10 » carte

Bogdan-Alexandru St\nescu

A[ vrea s\ `ncep cu ceea ce Luhr -mann construie[te ca supra struc -tur\ narativ\, adic\ introduce reaunui frame (ram\, cadru, nu `nsensul cinematografic, ci nara tiv)inutil: regizorul australian asim]it nevoia ca Nick Carraways\ fie un scriitor alcoolic ratat, ca -re scrie romanul Marele Gatsby la`ndemnul unui psihiatru intuitiv([i, evident, gras, bonom, proiec tatpe fondul unei perdele de fulgi ceva contrasta cu z\pu[eala care `m -brac\ scena climaxului). Asta, bi -ne`n]eles, pentru a crea leg\turacu imaginarul colectiv care ne ofe r\un Fitzgerald aidoma. ~n fond, A -ma zonul (m\ refer aici la taraba

respectiv\) abund\ de recoman -d\ri care scot `n fa]\ faptul c\ oanumit\ fic]iune se bazeaz\ pefapte adev\rate. Primul pas al luiLuhrmann este s\ anuleze fic]iu -nea, introduc`nd o fic]iune `n fic -]iune. Pentru c\ una este ca in -genuul [i programatic-nejudec\ -to rul Nick Carraway s\ fie nara -tor, alta e ca acesta s\ poarte `nspinare imago-ul lui Fitzgerald.Care, by the way, judeca... Hai s\dezvolt: `ntreaga m\iestrie (crafts -manship) a lui Fitzgerald, `n Ma -rele Gatsby, st\ `n faptul c\ el,autorul, e absent. C\ purt\torul decuv`nt, concept [i imagine, pe nu -mele s\u Nick Carraway, e strictdefinit din primele trei fraze: or,pentru asta, ai nevoie de un marescriitor.

Citez: „Pe vremea c`nd eram ceva

mai t`n\r [i mai vulnerabil, tatami-a dat un sfat pe care de atunci`ncoace `l tot `ntorc pe toatefe]ele.

• Ori de c`te ori `]i vine s\ cri -tici pe cineva, indiferent pe ci -ne, mi-a spus el, nu uita c\ nuto]i oamenii de pe lumea astas-au bucurat de avantajele decare ai avut tu parte“.

Cuvinte pe care Luhrmann lepune a capo, `ns\ pe care nu leinveste[te cu nici o semnifica]ie,tocmai pentru c\ scopul s\u final([i asumat) este acela de a reda oepoc\ prin m\rturisire. Iar m\r -tu risirea lui este o critic\ super -fi cial\. Ceea ce Carraway nu fa ce,cel pu]in `n debutul roma nu lui.~ntorc pe toate fe]ele [i ajung laaceea[i concluzie: Carraway-po -vestitorul e un tip melancolic, unmatur care `[i poveste[te experi -en ]ele din vremea c`nd era un

biet pui, supus legii p\rinte[ti: Nucritica. Lege prin care t`n\rul Car -raway prime[te mai mult dec`tceea ce ni se pare evident la o pri -m\ privire. Prime[te umilin]a. Da,dar nu [i prostia! Revin la m\ie s -tria stilistic\, care aici d\ b\taiela fund oric\rei alte interpret\ri:Fitzgerald judec\ nejudec`nd. {io face exclusiv prin stil [i des cri -ere. Lucru pe care Luhrmann l-aintuit, dar care nu i-a reu[it. Luhr -mann e at`t de departe de acel e -roism stilistic al lui Fitzgerald,pe care Lionel Trilling i-l atri bu -ia (`mprumut`ndu-l de la Gide re.Goethe), `nc`t ceea ce reu[e[te e operfect\ caricatur\. O comedie ba -zat\ pe Marele Gatsby... Da, amin trat `n conven]ie.

Spunea Fitzgerald: „I have beenonly a mediocre caretaker... of myta lent“. ~ns\, ceea ce foarte pu]iniau curajul de a spune este c\, de[icona]ionalii s\i caut\ de trei se -cole Marele Roman American, ell-a scris. Marele Gatsby e un ro -man perfect. C\ viziunea sa a fostuna care a `mbr\cat haina jude -c\ ]ii morale, nu pot nega: ce ma -re scriitor nu judec\ mediul `ncare tr\ie[te? Diferen]a dintre vi -ziunea sa [i a unui Luhrmann, `n -s\, este una stilistic\: Fitzgeraldarunc\ totul `n c`rca unui nara -tor inocent, cre`nd celebra `nstr\ -i nare a formali[tilor ru[i. Luhr -mann nu face altceva dec`t s\creeze exces: a ilustra o epoc\, lael `nseamn\ pur [i simplu s\ `n -t`l neasc\ orizontul de a[teptare alunui public mediocru, f\r\ a-l maiciti pe Fitzgerald sau, mai r\u, `n -gro[`nd ni[te linii perfect trasate.

Haide]i s\ mergem pe firul sti -listic, totu[i, [i s\ c\ut\m acel nodnabokovian al romanului: avemdou\ asemenea teme, pe care

Fitzgerald ni le scoate `n cale cubun\voin]\:

• Scena primei vizite, [i a per -delelor tremur`nde.• Cele dou\ scene ale dedu bl\ riilui Carraway, `nainte de a ju -deca [i dup\ – vocea lui Daisy.

Pe larg:• „~n `nc\pere `[i f\cu sim]it\prezen]a o adiere u[oar\, carem\tur\ perdelele ̀ n\untru la uncap\t, le f\cu s\ se umfle ̀ n ce l\ -lalt cap\t, ca ni[te drapele pas te -late, r\sucindu-le spre ta vanulce aducea cu un tort de nunt\glazurat – iar apoi se l\s\ un du - indu-se deasupra carpetei groa -se de culoarea vinului, proiec t`n - du-[i umbra aidoma v`ntu lui pesuprafa]a m\rii“.

Ei bine, orice student de la Li te -re va recunoa[te aici o impresie.O senza]ie. O adiere. Un cadru sti -listic ideal pentru a o introducepe Daisy [i a sa voce inefabil\ (`nmomentul povestirii). Luhrmannvede aici o furtun\ de perdele, oviermuial\ pe care o transform\ `nmetafor\ cu gra]ia unui bul do zer.Viermuiala pe care o transpune fa -ce parte din orice alt\ carte. Poa tedin Moby Dick (o carte, ̀ ntr-ade v\r,a excesului, de[i acolo lipsesc per -sonajele feminine, fie ele [i se cun -dare)! Adierea prim\v\ratic\ a luiFitzgerald se transform\ `n fur tu -n\, ̀ ntr-un haos menit s\ o nasc\ peDaisy. Iar ceea ce na[te adierea tre -cut\ `n furtun\ e un robot pur t\ torde mieun\turi care o `ntrece p` n\[i pe Mia Farrow `ntru pisiceal\.

• Cum o aude Carraway primaoar\: „M-am uitat din nou la ve -ri[oara mea, care `ncepu s\ m\descoas\ cu glasul ei sc\zut, e -mo]ionant. Era genul de glas pecare `l urm\re[ti sesiz`ndu-i celmai mic crescendo [i descres cen -do, de parc\ fiecare replic\ ar fio replic\ muzical\ ce nu va maifi interpretat\ niciodat\. (...) unglas c`ntat, care te `ncredin]a c\mai adineauri a avut parte de ni[ -te ̀ nt`mpl\ri a[a de nostime [i deinteresante [i c\, ̀ n scurt timp,urmeaz\ altele la fel de nosti me[i de interesante“.

Vocea lui Daisy e un nod sti lis tic`n Marele Gatsby. E asemenea [ep -cii lui Bovary, asemenea tr\surii luiCicikov. Vocea lui Daisy poart\ `nea dezlegarea tuturor leg\turiloraparent indestructibile, vocea ei

con]ine dezlegarea propriului mis -ter, e o lec]ie (la naiba!!!!) de/des preinterpretare. Carey Mulligan e li -niar\, d\ tot ce poate din prima sec -ven]\, cea at`t de prost asamblat\ deLuhrmann. Misterul ei e ine xis tent –ar putea la fel de bine s\ joace unursule] din partea a treia a R\z bo -iului stelelor – tocmai pentru c\Luhrmann nu a `n]eles care e trea -ba cu personajul s\u. Ce a ̀ n]eles elfoarte bine a fost c\ are de-a face cuo snoab\ plin\ de bani. Da, corect,Luhrmann, plus `nc\ vreo dou\ -zeci de chestii esen]iale! }i-ai pusvreodat\ `ntrebarea de ce `l pros -te[ te Daisy pe Carraway la ̀ nce put?Nu? Hai, c\-]i spun eu: pentru c\ e`ndr\gostit de ea. Ceea ce privi reatembelu]\ a lui Spiderman/Ma gui renu va reda `n vecii vecilor.

Alte detalii care-l ascund pe Dra -cu: valetul familiei Buchanan efrancez (modul cel mai sigur de acaricaturiza snobii cu bani e s\ leata[ezi un valet francez sau pur -t\ tor de accent fran]uzesc – astaLuhrmann a `nv\]at-o de la Car -toon Network), asisten]ii vale tu -lui s`nt extrem de negri, tocmaipentru a contrapuncta (`n mintearegizorului) importan]a exagera -t\ pe care o acord\ filmul discu r -sului rasist al lui Tom Buchanan.

{i, ca s\ `nchei (a[ putea um plea[a `ntreaga revist\): v\ aminti]ifoarte bine scena aceea care ar tre -bui predat\ la orice curs de dramawriting, scena hotelului, c`nd Tompune `ntrebarea sf`[ietoare: Num-ai iubit niciodat\? Ei bine, Fitz -gerald `l pune pe Tom s\ ia cu elo sticl\ de whiskey, bine `nvelit\`ntr-un [ervet. Regizorul `i pune`n m`n\ dou\ sticle. Iar asta spu -ne totul despre interpretarea luiBaz Luhrmann.

Da, [tiu c\ titlul denot\prea mult orgoliu, `ns\, pus`n context, s-ar putea s\ nufie at`t de ultragi ant. Dece? Pentru c\ ceea ce facnu e mai mult dec`t apli -carea metodei idio sin cra -tice a lui Nabokov, la careader cu toat\ fiin]a. Iar me -toda lui Nabokov nu e alt -ceva dec`t adapta rea/adop -tarea Crezului flaubertian:stilul e structur\.Tangen]ial (ah, perversita -te auctorial\!) m\ voireferi [i la ecranizarea luiBaz Luhrmann, doartangen]ial, pentru c\scopul meu aici este s\disec o hermeneutic\gre[it\, o foarte proast\interpretare a textului.


Cum se cite[te o carte [icum se rateaz\ un film


program « 11

Polirom [i Cartea Rom=neasc\ la Bookfest 2013

DUMINIC|, 2 IUNIEOra 12.00: Dezbatere pornind de la volumul Revolta Orientului,Carmen Gavril\Particip\, al\turi de autoare: Aurora Liiceanu, Elisabeta L\sconi,Daniela Zeca-Buzura, Selma Iusuf, Virginia Costeschi*Evenimentul va avea loc `n Cafenea ua literar\ Julius Meinl,pavili onul C5.

Ora 12.00: Lansarea romanului Kinderland, Liliana CorobcaInvita]i: Ernest Wichner, Michael Astner, C\t\lina B\lan

Ora 12.30: Seriile de autor Poli rom: Andrei Oi[teanuLansarea volumului Ordine [i Haos. Mit [i magie `n cultura tra-di]ional\ româneasc\Invita]i: Vintil\ Mih\ilescu, Paul Cernat

Ora 13.30: ~ntrunire socialist\: Doru Pop [i tovar\[iiLansarea romanului O telenovel\ socialist\Invita]i: T.O. Bobe, Bogdan Suceav\

Ora 14.00: Lansarea romanului {aman, Adina DabijaInvita]i: Mihail G\l\]anu, Petri[or Mi litaru

Ora 14.30: Lansarea romanului Pata violet\, Dan MironInvita]i: Ion Bogdan Lefter, Cristian Teodorescu

Ora 15.30: Lansarea volumului Me mo rii `n bocanci, C\lin HenteaInvita]i: Robert B\lan, Florin {perlea

Ora 16.00: Lansarea volumului de poezie O form\ de ad\post primar\, Bogdan Co[aInvitat: Marin M\laicu-Hondrari

MIERCURI, 29 MAIOra 12.00: Lansarea volumului Hit Yourself. 100 de idei de la pasiune la marea lovitur\,Florin GrozeaInvita]i: Mihai G\inu[\, Dan Popi, Marian Soci*Evenimentul va avea loc la Sce na, pavilionul C3.

Ora 13.00: Lansarea volumului {a ca lul Securit\]ii. Teroristul Carlos `n sol da spionajuluiromânesc, Liviu TofanInvita]i: Ovidiu {imonca, Andrei Muraru

Ora 14.00: Lansarea volumului Aici Mircea Carp, s\ auzim numai de bine!, Mircea CarpInvita]i: Dinu Zamfirescu, Ovidiu {imonca, Andrei Muraru

Ora 15.00: Lansarea volumului Poarta neagr\. Scriitorii [i `nchisoa rea, Mircea AnghelescuInvita]i: Paul Cernat, Cosmin Ciotlo[

Ora 15.30: Lansarea volumului Ghidul ipocri]ilor, Péter DeményInvita]i: Ion Iano[i, Ovidiu {imonca

Ora 16.00: Lansarea volumului Al doilea eu, Liana CozeaInvita]i: Simona Vasilache, Ion Bog dan Lefter

Ora 17.00: ~nt`lnire cu Doina Ru[ti{edin]\ de autografe: M\mica la dou\ alb\strele

VINERI, 31 MAIOra 13.00: Lansarea volumelor MISA. Radiografia unei represiuni [iC\rturari, opozan]i [i documente. Manipularea Arhivei Secu-rit\]ii, Gabriel AndreescuInvita]i: William Totok, Ion Bogdan Lefter

Ora 13.30: Premiile de Debut ale Editurii Cartea Româneasc\,edi]ia 2012Poezie: zeii platanelor mixeaz\ pentru tine, Dominic St\nescuProz\: Agen]ia, Cristian ArdeleanInvita]i: Cristian Teodorescu, Bogdan-Alexandru St\nescu

Ora 14.00: Seriile de autor Poli rom: Gabriela Adame[teanuLansarea romanelor ~nt`lnirea, edi ]ie definitiv\, [i Provizorat,bestseller la Salon du Livre, Paris 2013Invita]i: Carmen Mu[at, Bogdan-Alexandru St\nescu

Ora 14.30: Lansarea volumului de poezie Partea din toate(Carte singu r\, VI), Sorin M\rculescuInvitat: Paul Cernat

Ora 15.00: Lansarea romanului Cea]\ pe Tamisa, Nicolae StanInvita]i: Pavel {u[ar\, Bedros Horasangian

Ora 15.30: Lansarea volumului de po ezie Costumul negru, AdrianPopescuInvita]i: Dan Cristea, Cosmin Ciotlo[

Ora 16.00: Lansarea antologiei de poezie N\scu]i `n ’58, coor-donat\ de Adrian Alui GheorgheInvita]i: Bogdan Ghiu, Ioan Es. Pop, Nicolae Tzone, LucianVasilescu, Radu Voinescu, Varujan Vosganian

Ora 17.00: Lansarea volumului Scu tecele na]iunii [i hainele`mp\ratului. Note de antropologie public\, Vintil\ Mih\ilescuInvita]i: Dan C. Mih\ilescu, Cristian Teodorescu, C\lin-AndreiMih\ilescu

Ora 17.30: Lansarea romanului ~n dou\ lumi, Viorica R\du]\Invita]i: Gelu Negrea, Felix Nicolau, Dan Gulea

Ora 18.00: Lansarea romanului La mine-n cap, Lavinia B\lulescuInvita]i: Lumini]a Corneanu, Bianca Bur]a-Cernat

S~MB|T|, 1 IUNIEOra 12.00: Lansarea volumului 1989. Toamna na]iunilor, Adam Bura kowski, AleksanderGubrynowicz, Paweł UkielskiInvita]i: Marek Szczygieł, Maja Wawrzyk, Stej\rel Olaru, Vasile Moga

Ora 13.00: Curs de geometrie [i poezieLansarea volumului Memorii din biblioteca ideal\, Bogdan Suceav\Invita]i: Adina Dini]oiu, Florina P`rjol, Radu Gologan

Ora 13.30: Seriile de autor Poli rom: Marta PetreuLansarea volumului Jocurile ma nie ris mului logicInvitat: George Neagoe

Ora 14.00: Lansarea romanului Un singur cer deasupra lor, Ruxandra CesereanuInvita]i: Emil Hurezeanu, Radu Van cu, Florin Irimia

Ora 14.30: Lansarea volumului de poezie c`inele ud e o salcie, Nora IugaInvita]i: Bianca Bur]a-Cernat, Octavian Soviany, Radu Vancu

Ora 15.00: Lansarea romanului Amor]ire, Florin L\z\rescuDiscu]ie cu Marius Chivu [i Lucian Dan Teodorovici*Evenimentul va avea loc la Sce na, pavilionul C3.

Ora 15.30: Lansarea volumului Mai români dec`t românii? De ce se `ndr\ gostesc str\inii deRomânia, coordonat de Sandra PralongInvita]i: Pamela Ra]iu Roussos, Mbela Nzuzi, Raed Arafat, Wajiha Haris, Alexandre Eram,Michael Schroeder, Laurent Chrzanovski, Jakob Hausmann, Alessandro Amato, Ro ber toMusneci, Walid Abboud

Ora 16.30: ~nt`lnire cu Aurora Liiceanu{edin]\ de autografe: Supuse sau rebele. Dou\ versiuni ale feminit\]ii

Ora 17.00: Nout\]i `n colec]ia Bi blioteca Polirom. Seriile Esen]ial, Actual, JuniorAngela Hondru despre Poveste pen tru timpul prezent, Ruth OzekiDaniela Zeca-Buzura despre Liberta tea de a iubi, Uzma Aslam KhanIulia Popovici despre Ziua c`nd au disp\rut porumbeii, Sofi OksanenDana P`rvan-Jenaru despre Ochiul cosmologic, Henry MillerVirginia Costeschi despre C`ntul lui Ahile, Madeline MillerAlina Purcaru despre Onoare, Elif ShafakSilvia Dumitrache despre Nord-Vest, Zadie SmithBogdan-Alexandru St\nescu des pre P\s\rile galbene, Kevin Powers*Evenimentul va avea loc `n Cafenea ua literar\ Julius Meinl, pavi li onul C5.

Ora 17.00: Lansarea volumului Lit e ratura de azi. Dialoguri pe net, Daniel Cristea-EnacheInvita]i: Eugen Negrici, Alex. {te f\ nescu, Dan C. Mih\ilescu

Ora 17.30: Lansarea romanului ine dit al lui Gheorghe Cr\ciun, Femei albastreInvita]i: Carmen Mu[at, Bianca Bur]a-Cernat, Ovidiu {imonca

* Cu excep]ia celor pentru care se precizeaz\ alt loc, evenimentele vor avea loc la standul nostru, pavilionul C2


12 » avanpremier\

– FRAGMENT –

~mi f\cea bine s\-mi r\coresc fe-sele pe du[umea, eram gol, te a[ -teptam, promisese[i de multe oric\ vii [i nu te ]inuse[i de cuv`nt,doar m\ blocase[i `n c\m\ru]a deserviciu a lui }eus, acum `ns\ m\puteai vizita f\r\ nici o re]inere, [ti -ai asta, o [tiau to]i, }eus era ple-cat `n State, undeva, pe coasta ceamai de vest, `n vacan]a lui f\r\ li-

mite, aveam s\ m\ odihnesc la el`n sf`r[it pe s\turate, canapeauaera numai a mea, nici n-o mai ridi-cam, doar ì rulam a[ternutul, dor-meam p`n\ la refuz [i visam la ti-ne, Sever. Ai fost primul meu in-vitat [i invita]iile s-au reluat f\r\prea mul te insisten]e, din v`rfullimbii, cu „m\nu[i“, s\ nu for]ez,p`n\ `n a cea zi ai venit o singur\dat\, sim ]eam c\ te temi, nici nuera r\u c\ te temeai, au venit al]ii`ntre timp, c`te unul sau `n grup,fo[ti colegi, amici de o bere, de onoapte curat\, f\r\ p\cat, o noap-te, [i `nc\ una, [i `nc\, de b\ut, defumat, de ascultat muzic\, [i chi-tarele lor de nefamili[ti sau de fa-mili[ti convin[i (pentru mine, tot -una) au r\ sunat c`t au vrut, [i s-aut`nguit despre ce au vrut, [i au

r\zb\tut p`n\ departe, `n r\coa-rea noctur n\, eu ie[eam speriatla geam [i, `n loc s\ v\d ferestreferecate pes te drum, cum vedeamdin casa ta t\lui meu c`nd muzicasc\pa `n afa r\, le z\ream largdeschise, e drept, la o distan]\mai mare, gata s\ primeasc\ceea ce li se oferea opulent [i gra-tuit, e un ade v\ rat cult pentruchitare aici, `n or\[elul \sta demunte, unde toa t\ lumea le ]ineat`rnate de g`t [i [tie s\ le m`nu-iasc\, e ciudat cum le poart\ cuei peste tot, [i c`nd deschid frigi-derul, [i c`nd `[i duc cìnii la vete-rinar [i-i a[teapt\ l`n g\ sala deopera]ii (l-am `nso]it [i eu peunul), [i c`nd merg s\ se u[ureze,[i c`nd `[i `mbr\]i[eaz\ iubitele,nu-i pu]in lucru s\ vezi siluetele

alea arcuite peste chitare, `nghe-suite `n c\m\ru]a ta, `n pe-numbr\, cu c\m\[ile `nf\[ate pes -te brù, `mpr\[tiind arome mon-tane de pe bra]ele bine „lucrate“,aici nu `nt`lne[ti obezi, n-ai cum,muntele neteze[te totul.

~i d\deam afar\ t`rziu, spre di-minea]\, cu muzica lor cu tot, unamai rece [i mai lent\ [i mai sur-dinizat\ dec`t cea pe care o gusteu, totu[i ea m\ otr\vea cel maimult, b\ut cum eram, neantrenatcu b\utura, imagin`ndu-mi c\ e [imuzica ta, muzica pe care f\ceaidragoste, sub o lamp\ chioar\, s`ntsigur de asta, cu unul sau cu altulsau cu alta, femeie sau b\rbat, nu[tiu, [i numai g`ndul \sta era su-ficient s\ m\ aduc\ `n pragul tur -b\rii, [i toate blestemele lumii s\cad\ pe capul t\u, Sever, ar trebuis\ [tii asta, Sever, s-a terminat ziua,s`nt beat [i idiot [i pl`ng [i `nc\nu ne ]inem de m`n\ [i a[a mai de -parte, ̀ ncerci s\ controlezi totul cuvocea ta din off, crezi c\ e simplu,]ine minte, Sever, numai o mi nu -ne te-ar mai putea salva de mine.

Te a[teptam [i atunci f\r\ nicio re]inere, `mi garantase[i, `n sf`r -[it, c\ ne vom revedea la mine,vin, serios, termin\, ce naiba, dedata asta vin, mi-ai `ntins m`na,ai s\ vezi c\ vin, opre[te-te, [i eunu puteam rata, eram sigur c\ a[rata totul dac\ ]i-a[ spune c\ nuvoi fi singur, n-apucasem s\-]i a -nun] sosirea tatei, ar fi fost pentrutine cel mai bun pretext s\ nu vii,pe c`t de rebel e[ti, ai fost, presupun,fa]\ de propriii p\rin]i, pe-at`t degalant e[ti cu p\rin]ii altora, [i n-aifi acceptat `n ruptul capului s\-istrici tat\lui meu `ntrevederea cumine. ~]i p`ndeam pa[ii, chinuit,s\-i aud `n dosul u[ii, s\ le tempe-rez vioiciunea, ai un mers u[or s\l -tat, ̀ n caden]e alternate, imposibilde sincronizat, pe c`nd cred c\ amizbutit s\ m\ armonizez, schimbiritmul [i logica, asta m\ sustrage[i m\ enerveaz\ c`nd c\lc\m al\ -turi, ]i-o spun acum, pentru c\ nu]i-am spus-o niciodat\.

{tiam, a[teptarea putea duraore, nu e[ti punctual, singur o re-cuno[ti, nu ]i-ai imaginat c\ a[putea s\ te a[tept nef\c`nd oricealtceva, citind sau g\tind sau dor -mind sau m`ngìnd tableta saupur [i simplu ascunz`nd dozelegoale de bere dup\ calorifer, cumle [i dosisem deja, dup\ ce le des-coperise[i pe cele din r`ndul tre-cut imediat ce intrase[i, [i a fostpentru prima oar\ c`nd te-ai ar\ -tat gelos, ce-i cu alea acolo, subbirou, te-ai [i aplecat s\ le vezi,era neobi[nuit ca tu s\ observi unasemenea am\nunt, sigur, maiera [i damful de b\utur\ trezit\,[i am profitat de prilej s\ te pro-

voc, `]i dibuisem `n sf`r[it unsentiment care s\ m\ includ\, da -c\ el exista cu adev\rat, a[a c\ nu]i-am r\spuns dec`t dup\ o stu -diat\ ezitare, b`lbìndu-m\ pu]in,au r\mas de... de la..., [i eram gatas\ pronun] numele lui Remus, pen -tru c\ le b\usem pe toate cu noulmeu amic Rem, `ntr-o noapte vi-novat\ care nu conta, pentru mi-ne nu conta, cred c\ nici pentruRem, care habar n-avea ce face,a[a `mi pl\cea s\ cred pe-atunci,c\ nu [tia, venise la mine ame]it[i se l\sase `n voia mea, diminea -]a n-a pomenit nimic despre ce-afost, eu nici at`t, dar nu i-am ros-tit numele dinaintea ta, nu voiams\ afli de el, `n nici un caz, cum n-a[fi vrut s\ afli de nici unul, doar a -t`t ]i-am spus, cu vocea mea r\gu -[i t\, n-am apucat s\ le arunc, iartu ai spus, cu vocea ta gutural\ (vo -cile noastre seam\n\, oare ]i-ammai spus?), v\d c\ pe-aici tuturorle place berea, `n vreme ce eu, [tiiprea bine, s`nt cu vinul, [tii, nu,nu [tii, nici nu pretind s\ [tii. Teinclusese[i singur `n ecua]ie, astami-a convenit, de[i nu erai `ndea-juns de ironic, nici suficient desuspicios, recunosc cu am\r\ciu-ne c\ nu erai, mi-ar fi pl\cut s\fii, nu aveai urm\ de ranchiun\`n glas, p\rea c\ ai f\cut observa -]ia doar pentru a c\uta un pretextde vorb\, asta m-a jignit [i maimult, ca [i cum cu mine n-ai aveace discuta, `n vreme ce la cafenea,cu to]i ceilal]i, erai de neoprit.Sever Caprini, celebrul „predica-tor“ de fast-food [i cafenea. Carenu e niciodat\ singur, care-[i ad u -n\ admiratorii cum `[i adun\ ma -rea limbile de pe plaj\, vanitos, ten -tacular, pe r`nd. Sever-al-meu-ca-re-habar-n-are-de-mine-sau-poa-te-are-dar-nu-vrea-s\-mi-arate.Te-ai `ndreptat din [ale, te-ai m`n -gìat, e[ti genul care se m`ngìeintermitent peste [li], nu pentruc\ ar avea vreo m`nc\rime, ci pen -tru a `mbia cu b\rb\]ia lui, s`ntopt doze, ai spus, a]i fost mai mul]i,spune, c`]i a]i fost, ]i-ai scos port ]i - garetul, hai, zi, pu[tiule, ai sc\ p\ -rat bricheta, ]i-ai aprins o ]igar\,c\ut`nd o scrumier\ `n jur [i p\ s -tr`nd fumul `n piept, iar eu nu ]i-amr\spuns, doar ]i-am pus scrumierape palm\ [i ]i-am stat `n fa]\ c`t aiexpirat, nu s\ te `nfrunt, ci s\-]iprind suflarea, s\ ]i-o aspir, s\ olas s\ se legene m\car c`teva cli-pe acolo, `n ad`nc, `n dantel\riapl\m`nilor mei mi[c\tori, primi-tori [i pofticio[i, `n rest n-aveai de -c`t s\ crezi ce voiai, n-aveai dec`t.Te-ai l\sat `n fotoliul lui }eus, cug`ndul `n alt\ parte, de parc\ nicin-ai fi vorbit vreodat\, ]in`ndu-tede glezna piciorului st`ng petrecu -t\ peste genunchiul drept, [i ]i-amv\zut talpa pantofului, neumblat\,

AUTOAREA

Dora Pavel este o romancier\ purs`nge, cum se define[te, cu respect de sine, nu f\r\ emfa z\, ea `ns\[i.Dup\ o „aventu r\“ de c`]iva ani `n poezie, c\ re ia i-a dedicat volumele Nara]iuni `nt`mpl\toare (1989),Poemul deshumat (1994), Creier intermediar (1997) [i Muncile lui Don Quijote (2000), autoarea a pu-blicat trei c\r]i de convorbiri cu scriitori români, precum [i una de povestiri, ~ntoarce-te, Esthera(1999), reeditat\, `ntr-o variant\ ad\ugit\, cu titlul Animal `n alert\ (2010). Odat\ cu primul s\u ro-man, Agata murind (2003, edi]ia a II-a, 2004), recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Româ-nia, prozatoarea se va consacra `n exclusivitate romanului de fic]iune, pe care `l consider\, la modultran[ant, drept cea mai legitim\ [i ofertant\ form\ literar\. Consecvent\ acestei convingeri, a publi-cat, tot la Editura Polirom, alte dou\ romane, Captivul (2006) [i Pudr\ (2010), distinse, la r`ndul lor, cuPremiul USR, filiala Cluj. Agata murind urmeaz\ s\ apar\, `ntr-o versiune spaniol\, la Madrid.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulDo Not Cross de DoraPavel, care va ap\rea `ncur`nd la Editura Polirom,`n colec]ia „Fiction Ltd.“.

Dora Pavel — Do Not Cross



cu doar c`teva gr\un]e de nisipstr\lucind pe ea, mi-a pl\cut, [tiais\ asumi o pozi]ie elegant\, nu se]ine, astfel, piciorul ridicat, cu tal -pa la vedere, dec`t dac\ e imacu-lat\, am jubilat o clip\ la g`ndulc\ ]i-ai cump\rat `nc\l]\mintea`nainte de a veni la mine, specialpentru mine, de ce nu, vr`nd poa-te s\ m\ faci s\ o simt neted\ [irece pe pielea feselor mele, ce multmi-ar fi pl\cut asta, ca bra]ele ca-re `]i cuprindeau gamba s\ m\ fitr`ntit pe mine cu fa]a-n jos, s\-mi sf`[ie pantalonii, s\ lase drumliber `nc\l]\rilor tale noi s\-mi fr\ -m`nte pulpele, m\ uitam cu l\co-mie la pielea aia g\lbuie, umplu-se `nc\perea cu aroma ei ascu]it\de piele crud\, proasp\t vopsit\ [i`ncleiat\, cu mozaicul [i borduri-le ei cafenii, de parc\ era `ns\[ipielea t\lpii tale elastice, pe careacum ]i-ai dezgolit-o cu neru[ina -re dinaintea mea, anume dinain-tea mea.

~nt`rziai, [i tot ce aveam de f\ -cut era s\ m\ am\gesc la g`ndulc\, de[i erai `nc\ departe de ab\nui ce-mi doresc, departe de a-mi permite ceva, de a-mi cere ce-va, se vedea de la o po[t\ c\-micedai pe `ncetul, `n ultima vreme`]i nuan]ase[i p`n\ [i vocea pe post,dup\ ce te ironizasem ̀ n c`teva r`n -duri, imit`nd-o `n platitudinea eienervant\, `]i citeai textele spor-tive mult mai expresiv [i cred c\asta pl\cea tuturor celor care teascult\, nu doar mie, pe de alt\parte devenise[i mai pu]in locva-ce `n Caffé-Chocolat, cumva maiabsent [i mai distant fa]\ de cei-lal]i, asta mi se p\rea, asta voiams\ cred, c\ ai pierdut din pl\ce-rea contactului cu ei, cu reac]iilelor zgomotoase [i fruste, `n]ele g`nd`n sf`r[it c\ eu [i numai eu eramsenzorul t\u cel mai fidel, gatas\-]i `nghit\ orice, `n orice clip\,dup\ ce toate celelalte urechi obo -seau, `n vreme ce eu nu visam de -c`t s\ r\m`n singur cu tine, `n „ho -geacul“ unui local imens, slab lu-minat, cu scaunele goale, p\r\site`n cea mai mare lini[te, [tiind cuto]ii despre ce e vorba, fixa]ia meapentru Sever Caprini, nebunia [idurerea [i nevoia mea de pose-siune, [i mi le-ar respecta, cum

mi le-ar fi respectat [i `n acea zi,`n care `]i p`ndeam sosirea, dac\ar fi [tiut cum te p`ndeam, mu -t`n du-m\ de la un timp dinainteaferestrei `nchise, gol cum eram,cu o ]igar\ neaprins\ `n col]ul gu -rii, cu spatele la u[\, hot\r`t s\r\m`n astfel p`n\ vei veni, obli -g`n du-te s\ a[tep]i pu]in, \sta erascenariul, s\ m\ auzi clar pro-nun]`nd, a[teapt\-o-clip\-s\-trag-ceva-pe-mine, [i asta s\ [i fac, sim -]ind c\ altfel n-a[ putea convinge,d`ndu-]i r\gaz s\ rumegi aceast\situa]ie promiscu\ `n care te pu-neam, de care ai deveni con[tientpentru prima oar\, faptul c\ mi-aiputea fi pe-aproape `n timp ce eua[ fi gol, nu cred c\ ]i-ai imaginatp`n\ acum c\ a[ putea fi [i eu golvreodat\, cu toate reliefurile me-le lume[ti la vedere, [i, mai de-parte, f\c`ndu-te s\-]i imaginezicum ̀ mi trag din cuier halatul – uncuier t`r`t anume l`ng\ intrare, c`tmai aproape de cel care va veni –[i chiar s\ auzi cum mi-l `nf\[or petrup, pentru a te aduce `n stare s\g`nde[ti m\car at`t, ce-i cu \sta,m\ a[tepta gol, e nebun, mai binenu veneam, bizar mod de-a primipe cineva. Aveam de g`nd s\ m\ joc[i mai mult cu tine, s\-]i fac chiaro fars\, s\ te mint, `]i cuno[teamdisponibilitatea, `n Caffé-Choco-lat aveai mult umor, pl\nuisem s\te avertizez de la un moment dat`ncolo c\ ne vedeam `n oarecareclandestinitate, c\ mai aveam unoaspete, neprev\zut, care sosisenu cu mult `naintea ta [i de careriscam s\ fim surprin[i `n oricesecund\ din c\m\ru]a `nvecina -t\, te a[teptam [i jubilam atribu -indu-]i c`teva tipuri de reac]ii po-sibile, c\utam solu]ii pentru a pre -`nt`mpina plecarea ta rapid\, `neventualitatea c\ te-ar `nfuria a ceaprezen]\ `n imediata apropiere,pentru `nceput urma s\ te trag`n\untru pe furi[ f\r\ s\-]i [ispun de ce, ]in`ndu-te departe de„adev\r“ m\car p`n\ te-ai sim]i[i tu ̀ n largul t\u, dup\ interludiulpaharelor cu vin [i al multor orede discu]ii, `n timp ce eu nici nuvisasem la oportunitatea asta, adoua `ntrevedere cu tine, la mine,pe `ntuneric, cu `ntunericul carespore[te vraja, cu un Sever Caprini,

ilustru vorbitor din off pe post [iperorator de cafenea, de data astaobligat s\ peroreze `n [oapt\, nu-mai `n [oapt\, [oapta mea impu -n`ndu-]i tonul potrivit, chiar da -c\ tu n-ai [ti cine ne cenzureaz\,cum nu [tiam nici eu, cel care vo-iam s\ pun la cale farsa.

~n acea sear\ `ns\ n-ai venit [icel care a venit, pe bubuiturile m`r -[ ave ale inimii mele, crez`nd c\e[ti tu, a fost tat\l meu. L-am pri-vit agasat [i cu repro[, cred c\ s-a[i sim]it st`njenit, nu pricepeamcum de fusesem `n stare s\ fixezu[a de la intrare ore `ntregi cu a -t`ta `ncordare, de parc\ ar fi fostblocat\, ea chiar fusese blocat\ detine, Sever, care n-ai venit, de[im\ obi[nuise[i cu asta, s\ nu vii,`n timp ce tata nu `n]elegea de cecontinuam s\-l ]in `n u[\, de vre-me ce-[i anun]ase sosirea, `ntr-unt`rziu m-a [i `ntrebat, ce s-a-nt`m -plat, ce-ai p\]it, nu i-am r\spuns.Priveam buimac sc\rile din spa-tele lui, ca [i cum ar fi trebuit s\mai urce cineva, ca [i cum ar fifost obligatoriu s\ veni]i m\car ̀ m -preun\, [i m\ `ntrebam cum ar fiposibil, c`nd nici nu v\ cuno[ tea]i,de unde p`n\ unde o asemenea com -plicitate. Bietul om a trecut pra-gul singur, pe l`ng\ mine, [i num-am dezmeticit dec`t `n momen-tul `n care ne-am a[ezat la cin\ `nt\cere, eu am adus salata prepa-rat\ de el, asta [tie el s\ fac\ celmai bine, era [i acas\ treaba lui[i i-o respectam, doar c\ eu eramcu servitul, a[a se tran[aser\ lu-crurile de c`nd m\ [tiu, `n timpmi-a [i m\rturisit, era modul luide a m\ p\c\li, eram pl\p`nd, f\ -cea orice s\-mi st`rneasc\ poftade m`ncare, obliga]ia mea de a-l ser -vi atr\g`nd-o [i pe cea de a gustaeu primul, [i-mi amintesc c\, `n -tr-adev\r, numai salatele tat\luierau cele pe care le m`ncam f\r\rezerve [i `n cantit\]i s\]ioase,uneori ne amintim lucruri pl\cu-te despre cei pe care-i credeam ne -pl\cu]i pentru noi, [i asta fie nepoate salva, fie ne poate `nfrico -[a, f\c`ndu-ne s\ ne sim]im vino-va]i, pe mine, unul, m-a `nfri co -[at, g`ndindu-m\ la existen]a pecare am fi putut s-o avem `mpre -un\, eu [i tat\l meu, dac\ eu n-a[fi alterat-o sistematic [i n-a[ fi

f\cut din pl\cerea asta, de a o al-tera, un crez al meu, am `ntors [iacum salata `nspre el, [i el a spusstins, ia tu mai `ntì, [i a `nclinatcastronul c\tre mine, o m`n\ i seodihnea pe m`na mea [i `ndemnuls\u m-a `nmuiat [i m-a `nduio [at,credeam c\-l uitase, eu mi-am r\s -turnat `n farfurie o parte din a -mestecul colorat cu micile rulo uridin pe[te, `ns\ f\r\ s\ gust m\ car,asta n-a mai observat, pentru c\a `nceput s\ mestece cu poft\, eumi-am pus b\rbia `n palme [i l-amprivit `n timp ce m`nca [i se [tiaprivit, `mb\tr`nise de c`nd `l v\ -zusem ultima oar\, de c`nd m\mutasem de-acas\, cu toate c\

p\rul nu-i `nc\run]ise, descope-risem asta pl\cut surprins. Nu [tiunici azi de ce ]inuse s\ vin\, pen-tru c\ nu m\ c\utase nic\ieri peunde mai fusesem plecat, e-a de -v\rat, pentru perioade mai scur-te, o copil\rie `ntreag\ `mi l\saseimpresia c\ `[i axeaz\ aten]ia nu-mai pe fratele meu mai mic, eu fi-ind, cum socotea el probabil, pri-mul n\scut, adic\ pe locul cel maic\ldu], `n care protec]ia f\]i[\ numai e necesar\, totul curge de lasine, `ns\ parte din toate convin-gerile astea au ̀ nceput s\ mi se cla -tine `n momentul `n care eu amfost cel ales s\ r\m`n cu el. ~ntr-ade -v\r, ce mult m\ `n[elasem!

CARTEA

O p\dure `nproximitateaunui or\[el demunte. ~n p\ -du re, un r\ pi -tor [i un osta -tic. R\pitorul,un psihopat`narmat,evadat dinsanatoriu.Ostaticul, unt`n\r gay, re -cep]ionerpentru mo -ment la unhotel obscur.S\ ne a[tep -t\m la un cazclasic desindromStockholm?

O situa]ie-limit\, care ìofer\ juneluiprotagonistr\gazul unorrememor\ri [ial unor deliber\ri interioare. O fug\ din prezent care, `n loc s\-itempereze, ì reaprinde dorin]a trupeasc\ pentru b\rbatulc\ruia ì poart\ de c`]iva ani o iubire obsesiv\, r\v\[itoare.

Scris la persoana `ntì, sub forma unei confesiuni brutale, at`tde proprie autoarei, Do Not Cross este un roman psy tulbur\tor,vorbind dezinvolt despre sexualitate [i alegerile misterioase aletrupului, despre dreptul de a fi diferit, `ntr-o lume care `]i„survoleaz\“ intimitatea clip\ de clip\, o lume viciat\ `n egal\m\sur\ de prohibi]ii morale [i de setea de senza]ional.

SEMNALE

avanpremier\ « 13

Radu Cosa[u, Opere V. Supravie]uirile 3. Logica, cartepublicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Opere“, EdituraPolirom, 312 pagini, 39.95 lei

Al treilea volum din Supravie]uiri reia povestea lui Ra -du Costin dup\ „sinuciderea politic\“ a acestuia `n ple -nul Congresului tinerilor scriitori. Autorul zugr\ve[te operioad\ comunist\ tragicomic\, `n care proasp\tul [o -mer respins de societate dore[te s\-[i fac\ un rost `n via ]\,s\-[i r\scumpere p\catele, iar pentru aceasta `ncearc\ s\treac\ de la meseria de jurnalist [i, apoi, de cenzor la no -bila profesie de scriitor. ~n acest volum, Radu Cosa[u `[icontinu\ autobiografia `n aceea[i not\ ironic\, pun`ndpe tapet `ncerc\rile unui t`n\r aspirant de a p\trunde `ntagma literar\, cu sui[urile [i cobor`[urile pe care aceas t\incursiune le presupune. Logica este astfel un veritabilmanual de supravie]uire a scriitorului debutant `n socie -tatea comunist\.

Claude Lévi-Strauss, Cealalt\ fa]\ a Lunii. Scrieri despre Japonia, prefa]\ de Junzo Kawada,traducere de Giuliano Sfichi, colec]ia „Plural“, Editura Polirom, 224 de pagini, 24.95 lei

Dac\ „fa]a v\zut\ a Lunii“ ar fi istoria Lumii Vechi `ncep`nd cu Egiptul, Grecia [i Roma an tice,cealalt\ fa]\ ar fi cea care li se arat\ americanistului [i japonologului. Pentru cine abordea -z\ istoria pornind de la aceast\ fa]\ ascuns\, afirm\ Lévi-Strauss, istoria Japoniei devinela fel de important\ ca aceea a lumii antice [i a Europei din timpurile arhaice. Descoperirile ar he -ologice [i mitologia atest\ c\, la cap\tul continentului euro-asiatic, str\vechea Ja ponie ajucat rolul unei pun]i de leg\tur\ `ntre Europa [i ansamblul Pacificului.

Al\turi de simetriile [i opozi]iile semnificative pe care marele antropolog le relev\ `n -tre civiliza]ia european\ [i cea japonez\, la fel de importante s`nt lec]iile pe care Japonia lerezerv\ Occidentului. A[a cum este nevoie de un echilibru `ntre natur\ [i cultur\, `ntre lu -me [i om, tot a[a este nevoie [i de un echilibru `ntre tradi]ie [i schimbare. Pentru a tr\i `nprezent, nu e necesar s\ ur\[ti [i s\ distrugi trecutul.

Din cuprins: Culturile s`nt prin natura lor incomensurabile • Marile teme ale mitologieiuniversale • Despre imprevizibilitatea fiin]elor • Un cartezianism sensibil • Sunete, culori,mirosuri, gusturi, texturi • Diferen]e majore `ntre g`ndirea oriental\ [i cea occidental\ •Exotism iluzoriu • Arte grafice [i buc\t\rie • Un Tokyo necunoscut


14 » interna]ional

Richard Wagner, n\scut pe22 mai 1813, este una dintrecele mai controversate figuriale culturii, `ns\ nimeni nupoate pune la `ndoial\ uri a - [a lui importan]\ `n istoriamuzicii. Anul acesta, an a -ni versar, operele sale vor figreu de evitat: f\r\ a fi nea -p\rat neglijate ̀ n ultimii ani,ele s`nt cap de afi[ `n progra -mul operelor [i filarmoni-cilor de pretutindeni, de laSydney la Bayreuth. O sin-gur\ ]ar\, spune „BBC News“,nu va lua parte la aceste ma -nifest\ri aniversare – Isra e -lul, unde, „pentru mul]i evrei,muzica lui Wagner poart\stigmatul asocierii [i apro-prierii ei de c\tre nazi[ti“.

„Putem asculta Wagner cucon[tiin]a `mp\cat\? A fostmuzica lui prea pervertit\ denazi[ti sau tocmai adula]ialor expune perversiunile ine -rente ale acestei opere?“ se`ntreab\ „BBC News“.

Wagner `nsu[i, ca om, nua fost un model. „Egoism, am -bi]ie uria[\, oportunism, `n -[el\ciuni, gelozie, arogan ]\,rasism“ – ar fi doar c`tevaelemente dintr-un „formida -bil catalog de atribute per-sonale“ de care poate fi a cu -zat compozitorul german, `nopinia lui Barry Millington,fondator/editor al „The Wag -ner Journal“.

Iat\ un fapt, spune „BBCNews“: la fel ca mul]i ger-mani ai erei sale, Wagner afost un antisemit virulent.Dar, `n acela[i timp, compo -zi torul nu a fost un nazist

`n accep]iunea modern\ a ter -menului. „S`nt sigur c\ `nIsrael exist\ oameni care nuvor s\ aud\ de Wagner [i ca -re s`nt convin[i c\ acesta atr\it `n anii ’40“, spune diri -jorul [i pianistul evreu Da-niel Barenboim.

Tot Barenboim atrage a -ten]ia asupra faptului c\ mu -zicienii evrei au continuat s\c`nte Wagner [i dup\ ce Hi t -ler a ajuns la putere. De e -xemplu, ̀ n 1936, FilarmonicaPalestinian\ din Tel Aviv ainterpretat Lohengrin subconducerea lui Arturo Tosca -nini. Muzica lui Wagner a a -juns s\ fie prohibit\ ̀ n Is ra elabia mai t`rziu. Ast\zi, ori -ce `ncercare de a interpretaWagner st`rne[te scandal, a[acum, `[i aminte[te Baren-boim, s-a `nt`mplat `n 2001,

c`nd o pies\ a fost interpretat\dup\ ce publicul a fost `ntre-bat da c\ are ceva `mpotriv\.„Ideea este c\ scandalul a fostst`r nit abia a doua zi de oa-meni cu o agend\ politic\, nude cei ca re au participat laconcert“, spune Daniel Ba-renboim. „Ori cine are drep -tul s\ nu asculte Wagner, dar,`ntr-o societate democrati -c\, n-ar trebui s\ fie loc pen-tru astfel de tabuuri.“

Mul]i par a fi de aceea[i p\ -rere. „La cea de a 200-a ani-versare a na[terii lui RichardWagner, hai s\ `nv\]\m s\ `iiubim muzica [i s\ continu\ms\-l detest\m pe omul care acompus-o“, scrie DominicLaw -son `ntr-un comentariu publi -cat de „The Independent“.

Cu toate acestea, proble me - le `nc\ exist\. La `ncepu tul

lunii mai, la Düsseldorf, onou\ punere `n scen\ a o pe -rei Tannhäuser a fost anula -t\ imediat dup\ premie r\.Controversa a fost st`rnit\de decizia regizorului Burk -hard Kosminski de a mutaac]iunea din Evul Mediu `n -tr-un lag\r de concentrarenazist, tocmai, se pare, pen -tru a sublinia leg\tura din-tre muzica lui Wagner [i ve - derile lui ideologice. O roa reascenelor a fost at`t de realis t\,`nc`t a provocat indig nare,iar unii spectatori au avut ne -voie de `ngrijiri medicale.

Zilele acestea, nepoata ma -relui compozitor, Kathari naWagner, a anun]at public c\va oferi istoricilor acces ladocumentele familiei pentrua limpezi leg\turile acesteiacu nazi[tii.

Ray Manzarek, muzicianul care a cre - at forma]ia The Doors al\turi de JimMorrison `n 1965, a `ncetat din via]\la o clinic\ din Germania, la v`rsta de74 de ani.

Manzarek, n\scut [i crescut `n Chi -cago, avea s\ studieze arta cinemato -grafic\ la University of California, `nLos Angeles, la ̀ nceputul anilor ’60. Aiciavea s\ `l `nt`lneasc\, din `nt`mplare,`n Venice Beach, pe colegul s\u JimMorrison. „El a ̀ n]eles talentul lui Jim[i a creat o forma]ie care s\ foloseas -c\ acest talent“, spune Bill Siddons,managerul The Doors `n anii ’60.

~mpreun\ – Morrison, Manzarek, ba -teristul John Densmore [i chitaristulRobby Krieger – aveau s\ realizeze [ase

albume de uria[ succes `n cei [ase ani`n care au colaborat. Au v`ndut peste 100de milioane de discuri, iar Manzarek adevenit unul dintre cei mai cunoscu]imuzicieni ai vremurilor sale. Dup\

moartea lui Morrison, The Doors aumai existat vreme de doi ani, dup\ cares-au desfiin]at. Manzarek a continuats\ r\m`n\ extrem de ocupat, produc`nd[i c`nt`nd fie singur, fie al\turi de al]imuzicieni. ~n 2002 a ̀ nceput un nou tur -neu The Doors, al\turi de Krieger [iIan Astbury (voce) de la The Cult.

„Nu a existat alt cl\par pe fa]a pla - netei mai potrivit pentru a sus ]ineversurile lui Jim Morrison. Ray, m-amsim]it `ntotdeauna sincronizat mu-zical cu tine. E ca [i cum am fi fost osingur\ minte, construind funda]ia mu -zical\ pe care s\ pluteasc\ Robby [iJim“, a scris John Densmore `n tr-uncomunicat publicat dup\ decesul luiManzarek.

Ray Manzarek, fondatorul The Doors, a plecat dup\ Jim Morrison

Lumea serbeaz\ 200 de ani de la na[terea luiWagner, dar nu [i Israelul, unde muzicaacestuia este tabu. Este `ns\ drept ca operalui Wagner s\ fie compromis\ deantisemitismul s\u [i de entuziasmulnazi[tilor pentru ea? se `ntreab\ „BBC News“.

Wagner [i nazi[tii: o asociere cest`rne[te `nc\ aprinse controverse

Noua produc]ie a lui DanBrown, Inferno, va fi, cusiguran]\, cartea anului `nceea ce prive[te v`nz\rile,dar asta nu i-a `mpiedicat pecritici s\ „o fac\ buc\]i“.

Doar `n prima s\pt\m`n\ `n li br\ -rii, dup\ lansarea de pe 14 mai, In -ferno a urcat pe primul loc `n to -puri. Tip\rit ̀ n 4 milioane de e xem -plare numai `n SUA, romanul a de -venit imediat un „hit“ pe Ama zon,de[i n-a reu[it s\ intre [i pe lista debestselleruri din „The New YorkTimes“. ~n Anglia, au fost epuiza tedeja 228.961 de exemplare, iar `nFran ]a, unde Inferno a fost lansat pe23 mai, Editura J.C. Lattès sper\ s\v`nd\ 1,5 milioane de exemplare.

Este limpede c\ fanii lui Ro bertLangdon [i ai marilor conspira]iioculte `nc\ `l iubesc pe Dan Brown.Nu acela[i lucru se poate spune`n s\ [i despre critici care, maiales `n Marea Britanie, s-au de lec -tat din a face praf [i pulbere noulhit brownian.

„Ca stilist, Dan Brown devinetot mai bun: `nainte era groaznic,acum e doar foarte slab“, scrie JakeKerridge `n „Daily Telegraph“.„Credeam c\ Dan Brown scrie doarprost. Acum, dup\ ce am citit ceamai recent\ versiune a thriller u luis\u apocaliptic, pe care `l tot re -scrie la c`]iva ani, `l suspectez c\este [i nebun”, opineaz\ Peter

Conrad ̀ n „The Observer“. „Aca de -mia de la Hogwarts, comparat\ cumintea lui Brown, este un loc cu -rat, luminos [i extrem de lucid.“

Din fruntea topurilor, DanBrown `[i permite s\ priveasc\ a -ceste cronici cu calm [i pu]in\ tris -te]e. El a declarat postului „BBC“c\ are impresia c\ prime[te celemai rele cronici `n Marea Bri ta -nie, unde „pare a exista un sport

na]ional ce presupune lovirea mea“.„Desigur, a[ vrea ca tuturor s\ leplac\ ce scriu. Desigur, m\ doraceste critici. Dar am `nv\]at c\acceptarea [i aprecierea univer sa -l\ s`nt un scop nerealist“, spuneDan Brown. „Cel mai bine este s\tragi obloanele, s\ scrii cartea pecare ai vrea tu s\ o cite[ti [i s\speri c\ al]ii `]i `mp\rt\[esc gus -turile. E at`t de simplu!“


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

peste 500 de titluri

disponibile

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Harry Potter mai bate un recordUn exemplar din prima edi]ie a c\r]ii Harry Potter[i Piatra filozofal\ a fost v`ndut la licita]ie, laLondra, de casa Sotheby’s pentru suma record de176.000 de exemplare. Din aceast\ prim\ edi]ie(din 1997) a faimoasei c\r]i a lui J.K. Rowlingexist\ doar 500 de exemplare, iar exemplarul li -ci tat con]ine 22 de ilustra]ii originale [i 43 depagini de comentarii ale autoarei. Uria[a sum\ afost oferit\ de un fan anonim [i reprezint\ o pre -mier\: nimeni nu a mai pl\tit at`]ia bani pen truo carte scoas\ la licita]ie. Romanul lui Rowling afost v`ndut `n cadrul unui eveniment organizat deSotheby’s sub sloganul „First Editions, Se condThoughts“, care a presupus scoaterea la licita ]iea 51 de c\r]i ̀ n prim\ edi]ie, adnotate de autorii lor.

S-au mai v`ndut, printre altele, Ma tilda deRoald Dahl (30.000 de lire sterline), R\ m\[i]elezi lei de Ka -zuo I shi gu -ro (18.000 delire) [i Me tro - land de Ju -lian Barnes(14.000 de li -re sterline).

Dan Brown, `ntre adora]iafanilor [i infernul criticilor

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungure-anu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Nymphomaniac: tehnologia `nserviciul pornografiei Viitorul film al lui Lars von Trier, Nymphomaniac, promitescene de sex explicit `ntre personajele principale, dar mariiactori din distribu]ie – Charlotte Gainsbourg, Shia LaBeouf, UmaThurman, Stellan Skarsgård [i Christian Slater – nu trebuie s\participe efectiv la turnarea lor. Asta fiindc\, pentru versiuneanecenzurat\ a filmului, von Trier va apela la „magia digital\“pentru a realiza scenele de sex cu aceste mari staruri. Mai pre cis:„De la br`u `n sus va fi starul, iar `n jos o dublur\, combina]i pecalculator“ – a explicatprodu c\toarea LouiseVesth. Datorit\ acestorefecte speciale, filmul nua putut fi terminat latimp pentru a fi prezen -tat la Cannes. Va avea`ns\ premiera de Cr\ -ciun, la Copenhaga.

Se deschide biblioteca f\r\ c\r]iBibliotech, prima bibliotec\ din lume `n care nu se vorg\si c\r]i „tradi]ionale“, tip\rite pe h`rtie, va fi inau gu -rat\ `n aceast\ var\ `n Bexar County, Texas, `n StateleUnite. Este un proiect low-cost, dar cu mari ambi]ii,scrie „BBC News“. Prima bibliotec\ de acest gen va fi des - chi s\ `ntr-un district relativ s\rac al ora[ului San An to nio.Va avea 100 de e-readere la `nchiriere [i zeci de moni toa repe care publicul va putea s\ „r\sfoiasc\“ [i s\ stu die zec\r]i digitale. De asemenea, cititorii vor putea ac cesa ce -le 10.000 de volume [i online, de acas\.

Laura Cole, coordonatoarea proiectului, prefer\ de nu - mirea de „bibliotec\ digital\“. „Pentru noi“, spune ea, „estesolu]ia evident\ la o problem\ tot mai grav\“. Aceast\ „pro -blem\“ este cre[terea „exploziv\“ a popula]iei `n zo ne -le din jurul ora[ului San Antonio, `n suburbii. Ora[ul arefoarte multe biblioteci publice, dar acestea lipsesc cudes\v`r[ire mai ales din zona Bexar County.


— Ce trec pe fi[\?— Ce s\ treci? Oaie.— Aici scrie nume, pre -

nume, sex, buletin, cene peu,adres\, grad de rudenie.

— P\i la nume treci Oa -ie, prenume tot Oaie.

— Hi hi, hai s\ trecemcoaie, vrei?

— E[ti nebun. — Ooo... aaa... e. Sau o fi

cu i [i e? Ce trecem la sex?— P\i, verific-o dac\ e

oaie sau oioi. Bag\-i m`nala suspensii.

— Nu bag, vrei s\ iauvreo boal\? Nu are coar -ne, deci e femel\.

— Poate [i le-a rupt. Da -c\ vine supracontrolul [i g\ -se[te o oaie cu testicule?

Eu zic s-o verific\m. Dac\]i-e sil\, m\car ]ine-o.

— O ]in. B\i, da’ ce bla n\fin\ are. I-a[ face neves teiun cojoc la moft.

— Stai a[a. Astea or fi ]`]e?— Eu zic s\ str`ngi pu ]in.

Dac\ iese lapte, ne-am scos.— Ia... hopa! Adu repede o

c`rp\. Mam\, ce plin\ e asta.— Hai s-o mulgem de tot

[i s\ facem br`nz\.— P\i c`t lapte crezi c\

d\? Doar nu e vac\. Ce s\fa cem, cincizeci de gramede ca[?

— Tu n-ai v\zut ce-i lapoar t\? Is pe pu]in trei sutede oi. Tre’ s\ le facem fi[e latoate, deci le putem [i mulge.

— A[a mai da! Zi-i lu’tanti Ana de la buc\t\ries\-]i dea dou\-trei g\le]icurate.

— O sun acum. Auzi, da’c`t\ br`nz\ putem oare face?

— Oho, o s\ avem [i deunde vinde.

— A[a m\ g`ndeam [i eu.Dac\ le mulgem tot la do u\s\pt\m`ni, putem deschi de[i un mic magazin. Pu temface [i iaurturi [i sm`nt`n\.

— {i cine s\ stea la tej -ghea?

— Poa’ s\ stea [i mai -c\-mea, c\ e la pensie [i seplictise[te.

— Ar fi perfect, c\ e de ̀ n -credere. Auzi, dar oare cumo s\ se cheme magazinul?

— Stai `ntì s\-l ame-naj\m, c\ de g\sit numenu e greu.

— Zici tu? Mie mi-a luattrei s\pt\m`ni s\ pun nu mela cìne. P`n\ la urm\ i-amzis Ursu. }i se pare na[pa?

— Ce ras\ e?

— Pechinez. — Ursu e nume de cì ne

mare, sau cel pu]in a[a `misun\ mie. Puteai s\-i ziciUrsulic\.

— Sau Sulic\, nu?— Ha ha, vezi, dac\ nu

m-ai `ntrebat? Cum ar fi camagazinul nostru s\ se che -me... The Guardians?

— Nu e cam complicat? — Nu, frate. Ce dac\ e ̀ n

englez\? Ne mai select\m[i noi clientela.

— Ai dreptate. {i o s\ fa -cem [i oferta zilei. Ceva degenul: telemea la doar 20 lei,numai la The Guardians!

— Da’ nu e mult 20 de lei?— Ei, ziceam [i eu a[a, ca

exemplu. Hai s\ aducem [irestul de oi, c\ ne apuc\noap tea p`n\ le facem fi[e le.

— Stai lini[tit, e acee a[ifi[\, o tragem la xerox.

— {i dac\ e vreun berbec?— Nu-l primim. Ai coar -

ne, ai arme albe, d\-te-nfasole!

— B\i, da’ s\ [tii c\ tebagi [i tu la muls, c\ m\apuc\ c`rceii.

— M\ bag. Stai, s\ nuuit s\ sun la pavilion. Alo,poarta s`ntem, domnul Be -cali are vizitatori!

P\rea mi[to. Am `nceput s\ m\uit cu metod\, s\pt\m`n\ de s\p -t\m`n\, de[i sezonul s-a termi nattaman azi. Jackson Galaxy, carese recomand\ rocker noaptea [i„psiholog de pisici“ ziua, se o cu -p\ `n fiecare episod de dou\ ca -zuri. Se duce acas\ la oameni caren-au reu[it s\ se descurce sin guricu pisicile lor (`n majoritatea ca -zu rilor acestea s`nt agresive) [irevine `n dou\ reprize, la distan ]\de dou\-trei s\pt\m`ni, nu `nain tede a le fi dat st\p`nilor ni[te lec -]ii de f\cut. Fire[te c\ episoadeles`nt regizate, dar problemele fe li -nelor s`nt reale. ~n cele mai multecazuri, agresivitatea lor se dato -rea z\ faptului c\ st\p`nii nu sejoac\ cu ele sau nu [tiu s\ o fac\ –de aceea, Jackson Galaxy vine cuo cutie de chitar\ `n care ]ine ju c\ -rii, mai ales undi]e cu pene, carefac m`]ele s\ crape de pl\cere.

Cel mai reu[it episod de p`n\ a -cum a fost cel cu Pump, motanulro[cat `n v`rst\ de 23 de ani. El asuscitat [i cele mai multe co men -tarii pe Internet. Pump a fost mo -tanul fostei iubite a actualului st\ -p`n, Lucas. C`nd ace[tia s-au des -p\r]it, Pump a r\mas cu Lucas. ~ntotal, a petrecut cu el 12 ani. Lu cas[i-a g\sit alt\ iubit\, pe Can dice,s-a [i c\s\torit cu ea, iar Can dicest\tea s\ nasc\ atunci c`nd s-ahot\r`t s\ ̀ l cheme pe Jackson Ga -laxy. Candice se pl`ngea c\ Pumpn-o las\ s\-[i fac\ [edin]ele de

terapie (f\cea pase energetice [i te -rapie prin culori). Nu era agre siv,dar miorl\ia la u[\ [i, dac\ ajun -gea `n camer\, se freca de voa lu -ri le ei de m\tase colorat\ care sesp\lau greu. Galaxy a b\nuit c\, defapt, Candice e geloas\ pe Pump [ii-a propus s\-l primeasc\ `n ca me -ra unde lucra. „De ce nu faci o [e -din]\ cu el?“, a `ntrebat-o. „Can dicel-a urcat pe mas\, i-a f\cut ni[te pa -se [i s-a jucat cu culorile p`n\ c`nd,relaxat complet, Pump s-a tr`n tit curo]ile-n sus. Acesta a fost mo men -tul culminant al emisiunii, c`ndb\nuiesc c\ to]i telespectatorii aul\crimat la unison cu Jackson. B\ -tr`nul Pump era, `n sf`r[it, feri cits\ fie acceptat de Candice.

„Ma[tera“ a fost [i ea `nc`n ta t\de propriul succes [i, de[i se co -dise toat\ emisiunea, a declaratla final c\ `l va p\stra pe Pump [ichiar va `ncepe s\-[i foloseasc\ e -nergia pentru a vindeca animale.Pentru ca dou\ zile dup\ ce epi so -dul a fost dat la televiziune cei ca rei-au scris lui Candice pe Facebooks\ afle c\ Pump fusese, de fapt, pla -sat `n grija mamei lui Lucas. Re ac -]iile negative au fost at`t de nu me -roase, `nc`t Candice [i-a `nchis pa -gina de Facebook. „What a heartlessinsecure jealous bitch!“, „Mi-ar fipl\cut ca Lucas s\-i fi g\sit so]ieilui o cas\ nou\“, „Ce m\ [o chea z\e c\ `[i folose[te energia ca s\ vin -dece, [i uite ce i-a f\cut bietuluiPump“ – s`nt c`teva reac]ii de pe

site-urile iubitorilor de animale saude pe site-ul lui Jackson Ga laxy.Pu]ini s-au bucurat c\ Pump a g\ -sit, `n sf`r[it, un c\min unde es teiubit. {i probabil c\ e `n conti nu a -re, pentru c\ n-am g\sit pe net vreoveste cum c\ ar fi murit de ini m\rea de anul trecut [i p`n\ acum.

Cat Daddy

C`teva vorbe despre Jackson Ga -la xy, care poveste[te azi cum a fostsalvat de o pisic\. Era dependent dedroguri, alcool [i m`ncare c`nd s-aangajat, acum 16 ani, la un ad\ postde pisici. Acolo a fost adus `ntr-o ziBenny, un motan galben care, du p\ce fusese c\lcat de ma[in\, nu semai `n]elegea cu nimeni. Galaxy l-aluat acas\ [i au `nceput s\ se `m -bl`n zeasc\ reciproc. „~n fiecare zi`l iubeam, dar `mi venea s\-l str`ngde g`t. Avea toate problemele pi si - ci lor cu care vin azi oamenii la mi -ne“,a spus Galaxy `ntr-un inter viu.

Au petrecut 13 ani `mpreun\.Da torit\ lui Benny [i celorlaltepisici de la ad\post, Galaxy adevenit responsabil [i a reu[it s\fac\ ceea ce nu putuse face dedragul nici unui om: s\ se lepedede toate dependen]ele. A r\mascu una singur\, pe care o nu me[ -te „cat mojo“ („mojo“ `nseamn\`n argou [i drog, [i putere). {i-adeschis `n Los Angeles un ca bi -net de consultan]\ felin\ [i a a -juns s\ fac\ emisiunea printr-unprieten al unui prieten. Celebri -ta tea a antrenat un `ntreg mar -ke ting. Galaxy a scos o carte (au -tobiografia Cat Daddy: What theWorld’s Most Incorrigible CatTaught Me About Life, Love andComing Clean) [i s-a lansat `nafaceri, comercializ`nd pe site-ulpropriu diverse po]iuni pisi -ce[ti. ~n prezent locuie[te `mpre -u n\ cu trei pisici b\bu]e [i unc\]el orb.

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Mai am o pasiune nou\, reality-show-ul „My Cat fromHell“ de pe Animal Planet, care a avut primul sezon `nSUA `n 2011. L-am descoperit zap`nd `ntr-o s`mb\t\sear\ [i mi-a atras aten]ia c`nd tipul care trata pisicile –un rocker gr\su], tatuat, cu cioc [i perciuni hiperstili -za]i – a `nceput s\ l\crimeze c`nd [i-a adus aminte depisicile eutanasiate din ad\postul unde a lucrat.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

16 » fast food


Film

Iulia Blaga

Oi

PisiciBarnesDespre pu]ine, foarte pu]ine c\r]ise poate spune c\ s`nt perfecte. ~ngeneral, mintea noastr\ de cititorgreu de mul]umit e obi[nuit\ s\observe, s\ `mbun\t\]easc\, s\com penseze „din oficiu“ lipsurileunei c\r]i (de la o liter\ lips\ p` n\la un `ntreg pasaj prost constru it).Ce nu i-a ie[it scriitorului repar\cititorul (`n m\sura posibilit\ ]i -lor, desigur – dac\ scriitorului nui-a ie[it chiar nimic, atunci e im-posibil s\ mai salvezi ceva). Ori-cum, literatura func]ioneaz\ `n -totdeauna `n doi, literatura a[az\al\turi, scriitorul [i cititorul, um -brela [i ma[ina de cusut, dou\ lu-cruri care, altfel, nu s-ar fi putut`nt`lni. Asta face [i Julian Barnes`n cea mai nou\ carte a lui, Le-vels of Life, leag\ lumile [i oame-nii, porne[te de la aventurierii `nbalon de la finalul secolului 19 [iajunge, cu delicate]ea [i preciziaunui croitor care lucreaz\ cu m\ -t\ suri, la durerea [i doliul provo-cate de moartea so]iei lui, Pat Ka-vanagh. Din punctul meu de vede -re, cele 100 [i ceva de pagini dinLevels of Life s`nt perfecte, nu lelipse[te absolut nimic, nici eru di -]ia, nici emo]ia, nici luciditatea,nici farmecul, nici stilul, nici ca-pacitatea pe care o au doar mariiscriitori de a se preface c\ scriudespre baloane cu aer cald, c`ndei, de fapt, scriu despre via]a astaa noastr\, despre iubire [i triste ]i -le ei mici [i mijlocii, despre moar -te [i triste]ile ei cele mai mari,despre toate lucrurile la care neg`ndim c`nd nop]ile `ncep s\ fieprea lungi. Apar `n cele trei e se uriale lui Barnes (dintre care u nul emai degrab\ o proz\) fotografulNadar, pionier `ntr-ale aeronauti ciimoderne, actri]a Sarah Bern hardt,excentric\ adorabil\, aven turie rulFred Burnaby, `ndr\gostit éperdu-ment de Sarah, apar c\l\ to rii cu ba -lonul peste mare [i iubiri cu aer cald,apare cuv`ntul „unuxoriousness“(care-nseamn\ „a-]i iubi foarte foar -te mult so]ia“), apar, `n fine, moar -tea so]iei pe care ai iubit-o foartefoarte mult [i tot ce urmeaz\ du -p\ moartea ei, durerea, disperarea,incapacitatea de a mai fi emo]ionatde ceva, incapacitatea celorlal]i dea pricepe ce se `nt`mpl\ cu tine,sentimentul c\, `ntr-un fel sau al-tul, totul e pierdut. Levels of Lifeeste probabil cea mai bun\ cartea lui Julian Barnes. Dar asta nicim\car nu mai conteaz\.

400 sdc 01 sdcvia]a cu un calm netulburat la cei patruzeci [i cinci de ani ai s\i. gli - s`nd...

Documents