4. nevroza

4
Nevroza Nevroza este o boala psihica ce debuteaza si evolueaza in conditii de suprasolicitare psihica. Este o boala psihica in care simptomele sunt reversibile. Este o boala psihica in care pacientul este constient de boala, vine singur la medic, solicitand sprijin terapeutic avand constiinta bolii permanent. Cea mai frecventa forma de nevroza este nevroza astenica sau neurastenia. Semne si simptome: este o boala psihica ce prezinta patognomonic trepiedul simptomatic: astenie, cefalee, insomnia. Aceste simptome apar datorita suprasolicitarii indelungate, datorita sindromului de epuizare, toate fiind fenomene reversibile dupa instituirea tratamentului. Oboseala: patologica si fiziologica. Oboseala fiziologica se poate compensa, cedeaza, dupa odihna in raport cu gradul de oboseala. Oboseala patologica este aceea stare care nu se poate compensa decat sub terapie medicamentoasa. Alaturi de trepiedul simptomatic caracterizat neurasteniei, se remarca si alte simptome caracteristice: - Tulburari de somn (somn superficial, neodihinitor) - Insomnii rebele - Stare de hiperexcitabilitate (labilitate emotionala – trecerea rapida de la ras la plans) - Atentie diminuata - Anxietate, agitatie - Parestezii - Senzatie de tulburari de vedere - Senzatie de acufene, vertij

Upload: mssaytek

Post on 08-Nov-2015

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

NevrozaNevroza este o boala psihica ce debuteaza si evolueaza in conditii de suprasolicitare psihica. Este o boala psihica in care simptomele sunt reversibile. Este o boala psihica in care pacientul este constient de boala, vine singur la medic, solicitand sprijin terapeutic avand constiinta bolii permanent. Cea mai frecventa forma de nevroza este nevroza astenica sau neurastenia.Semne si simptome: este o boala psihica ce prezinta patognomonic trepiedul simptomatic: astenie, cefalee, insomnia. Aceste simptome apar datorita suprasolicitarii indelungate, datorita sindromului de epuizare, toate fiind fenomene reversibile dupa instituirea tratamentului.Oboseala: patologica si fiziologica.Oboseala fiziologica se poate compensa, cedeaza, dupa odihna in raport cu gradul de oboseala. Oboseala patologica este aceea stare care nu se poate compensa decat sub terapie medicamentoasa. Alaturi de trepiedul simptomatic caracterizat neurasteniei, se remarca si alte simptome caracteristice: Tulburari de somn (somn superficial, neodihinitor) Insomnii rebele Stare de hiperexcitabilitate (labilitate emotionala trecerea rapida de la ras la plans) Atentie diminuata Anxietate, agitatie Parestezii Senzatie de tulburari de vedere Senzatie de acufene, vertij Bufeuri (= val de caldura care alterneaza cu senzatia de frig exprimata prin frison) Tulburari de ritm cardiac tahicardie Senzatie de nod in gat insotita de aceea forma falsa de sufocare Senzatie de moarte iminenta Cefalee care are caracter de durere in casca; durerea perceputa este de intensitate variabila si este cel mai adesea asociata cu anxietate.Diagnosticul diferential al neurasteniei trebuie facut cu alte boli neuropsihice (schizofrenia, tulburari psihice dupa traumatismele craniene), cu alte boli infectioase (hepatita virala, hepatita toxica, hepatita alcoolica) sau cu alte boli de natura toxica (intoxicatia cu monoxid de carbon).Investigatiile paraclinice: EKG, pulsoximetrie, probe de sange, EEG. Evaluam functiile vitale si vegetative (in special respiratia). Administram tratament specific la indicatia medicului. Urmarim indeaproape pacientul, in timpul administrarii tratamentului: sedative, antialgice, antiemetice, tranchilizante usoare, vitamine din complexul B (B1, B6, B12, acid folic), tonice cerebrale de tip lecitina.Tratamentul de electie pt cefalee este Sulfatul de magneziu administrat IV. Alaturi de terapia medicamentoasa specifica se administreaza medicamente simptomatice specific bolilor de baza associate. Educam pacientul privind respectarea unui regim alimentar corespunzator cu interzicerea totala a consumului de excitante nervoase (alcool, cafea, cola, cofeina). Educam pacientul privind alternarea ritmului somn veghe cu respectarea stricta a intervalului de timp de somn. Perioada de veghe trebuie sa se caracterizeze prin odihna active: gimnastica, miscare in aer liber, ergoterapie, toate acestea este indicat sa fie asociate cu perioade de cura sanatoriala (bai, masaj, psihoterapie). Educam pacientul si apartinatorii privind necesitatea respectarii unui regim de viata echilibrat din punct de vedere psiho emotional. Ingrijiri acordate bolnavilor psihiciAsistentul medical care se dedica ingrijiri pacientilor psihici trebuie sa aiba pe langa o pregatire profesionala exemplara si calitati morale deosebite. Rolul asistentului medical in cadrul echipei care ingrijeste pacientul psihic este esential de la momentul prezentarii pacientului la medic pana la momentul externarii si mai departe in medicina primara in cadrul supravegherii ambulatorii.Asistentul medical trebuie sa stabileasca raporturi afective si de incredere reciproca cu pacientul, tinand cont ca insasi internarea intr un serviciu de psihiatrie constituie de cele mai multe ori o situatie stresanta. Ingrijirile acordate pacientilor psihici trebuie monitorizate si evaluate permanent in functie de modificarile ce survin in starea generala a pacientului. In functie de evolutia bolii, asistentul medical informeaza medicul specialist despre necesitatea contentionarii, despre necesitatea aplicarii procedurilor terapeutice specific stadiului de boala. Aplicarea procedurilor electrice se face in ultima instanta cand terapia medicamentoasa se considera ineficienta. Toate procedurile, toate medicamentele, toate investigatiile adresate pacientilor psihici se aplica in conditii de siguranta maxima atat pt pacient cat si pt personalul medical. Rolul asistentului medical este de a asigura educatie sanitara atat pacientului cat si apartinatorilor acestuia. Este demn de luat in seama ca marea majoritate a bolnavilor psihici disimuleaza simptome. Recoltam probe biologice pt examene de laborator: probe de sange, de urina, mai rar recoltare LCR.Atitudinea terapeutica ferma adecvata fiecarui pacient se impune sa fie prezenta cu deosebire in fata urgentei psihiatrice. In acest stadiu asistentul medical are un rol determinant in aplicarea masurilor de preventie care vizeaza de cele mai multe ori viata pacientului si a celor din jur, datorita manifestarilor psihice grave, violente, din atacul psihotic. Asistentul medical raspunde din punct de vedere medico-legal pt contentia pacientului.Educam pacientul si apartinatorii privind necesitatea psihoterapiei la externare. Este foarte importanta ergoterapia. Este importanta reinsertia sociala si reabilitarea intr un mediu propice pt pacient in care sa nu se simta izolat sau respins de societate. Cea mai frecvent utilizata terapie este insulino-terapia, care consta in injectarea de insulina fapt care duce la instalarea starii de hipoglicemie.