NN

n.n. din mama AgHBs +n.n. din mama AgHBs +

Hep-BHep-BHBIGHBIG

Hep-BHep-B Hep-BHep-B

1 L1 L 6 L6 L

NN 2 L2 L 6 L6 L

PNIPNIDTPDTPVPOVPOHep-BHep-B

DTPDTPVPOVPOHep-BHep-BHep-BHep-B

Scheme de vaccinare in HepB

00 1 L1 L 6 L6 L

00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L

Schema standardSchema standard

Schema rapida (accident /expunere profesionala)Schema rapida (accident /expunere profesionala)

Vaccinul hepatitic B• ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras, • in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a

coapsei pentru nou-nascuti. • Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute când vaccinul este

administrat in tesutul gras al regiunii fesiere. • Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu

tendinta de sângerare severa, precum hemofilicii. • Dupa imunizarea cu schema 0,1, 2 luni se recomanda un rapel la 12

luni dupa prima doza. • Nu se mai recomanda revaccinarea pentru adulti, imunitatea fiind

mentinuta prin memorie iimunologica• Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a

cancerului hepatic, doua boli severe, cu prognostic incert.

Vaccinul Hep B

- Se considera eficient/protector un titru de anticorpi de >10miliU.I./ml

- Ofera protectie de lunga durata- Aprox. 5% - raspuns imun neprotector (factori de risc:

obezitate, fumat, sex masculin, virsta > 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta:- la copii si adulti tineri , raspunsul im protector apare la

>95% din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale, - la 90% a celor de varsta > 40 ani si la - 65-75% la > 60 de ani.

Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate

Siguranţă:

-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20%)

-reacţii sistemice (20%) uşoare;

-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic : 1 caz la 600.000 doze

- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune, scleroza in placi, autism (OMS)

Masuri in plaga cu potential tetanigen

Preventie si control

• Toaleta plagii cu risc tetanigen

• Indepartarea corpilor straini, a tesuturilor devitalizate

• Debridare, drenaj, irigare

• Administrare de ser antitetanos si vaccinare DT/dT/VTA (in functie de imunizarea anterioara)

Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord. MS nr IM 6730/1995

Antecedente vaccinale

Masuri nespecifice Masuri specifice

Toaleta chirurgicala

a plagii

Adm. Antibiotice

VTA (dT sau DT)

Ser antitetanic

sau IG specifice

Vaccin complet si corect

Da

Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin

0,5 ml (o doza) IM

Nu *

Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau necunoscut Da

Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin

Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z

interval)

+ revaccinare > 1 an

Da**

*Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave, cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitive.**in functie de gravitatea plagii – nu se adm persoanelor cu plagi superficiale.

Masuri in plaga cu potential tetanigen

• Serul actioneaza doar pe toxina ce exista in circulatie si are o valoare de protectie de aproximativ 14 zile

• Pentru a prelungii actiunea serului este necesara vaccinarea

• Strategia de control al tetanosului se bazeaza pe asigurarea unei acoperiri vaccinale de aprox 100% cu revaccinari din 10 in 10 ani si cu atitudine corecta fata de plaga tetanigena