Clasificarea vibratiilor .

In procesul de prelucrare pe maşini-unelte, apariţia vibraţiilor este inevitabila, iar situaţiile in care amplitudinea depăşeşte limitele impuse preciziei dimensionale si de forma a suprafeţelor generate, fenomenul vibrator este dăunător.

Vibraţiile sunt de trei feluri:

Libere Forţate Autoîntreţinute

Vibratiile libere caracterizeaza procesele tranzitorii, care datorita amortizarilor mari in imbinarile masinilor-unelte au o durata foarte sucrta.

La prelucrarea pe maşini-unelte procesele tranzitorii sunt foarte diverse dar de interes practic deosebit sunt:

• intrarea si ieşirea sculei din aşchie, Sunt însoţite de variaţia deformaţiilor elementelor sistemului elastic al maşinilor

unelte, ceea ce poate provoca scăderea preciziei de prelucrare, înrăutăţirea calităţii suprafeţei

• accelerarea si frânarea elementelor mobile,Necesitatea măririi sau micşorării vitezei de deplasare a meselor, suporturilor,

săniilor maşinilor unelte pe ghidajele lor este legata de mărirea preciziei poziţiei finale, in cazul deplasărilor de poziţionare, de mărimea productivităţii prin deplasarea rapida a elementelor mobile ale maşinilor-unelte in condiţiile frecării mixte si lichide din cuplurile cinematice provoacă variaţia forţelor de frecare si ridicare pe stratul de lubrifiant al sanie

• inversarea sensului de mişcare.Este un proces indispensabil in funcţionarea lanţurilor cinematice principale, de

avans, generatoare complexe si auxiliare ale maşinilor-unelte. Inversarea este însoţită de o serie de fenomene dinamice deosebit de complexe:

• şocuri datorate inerţiei maselor aflate in mişcare de rotaţie sau translaţie,

• schimbarea sensului de acţionare a forţelor de frecare, • modificarea repartiţiei presiunilor pe ghidaje, • variaţia brusca a temperaturii in anumite zone ale cuplului cinematic

etc Vibratii Fortate

1. Care nu depind de procesul de aschiere2. Care depind de procesul de aşchiere3. Autovibraţi

1. Apariţia lor este legata de acţiunea forţelor de inerţie care apar ca urmare a mişcărilor de rotaţie a maselor neechilibrate din lanţurile cinematice ale maşinilor unelte, ca si de vibraţiile transmise de la alte maşini si instalaţii vecine. Aceasta categorie de vibraţii

apar ca urmare a imperfecţiunilor tehnologiilor de prelucrare si asamblare ale organelor maşinilor-unelte, a fixării defectuoase a maşinilor unelte pe fundaţie, a unor particularităţi constructive ale maşinii (montări ale roţilor pe arbori, prezenta camelor, excentricelor etc)

2. Cei mai important factori sunt: variaţia adaosului de prelucrare, variaţia periodica a secţiunii aşchiei, variaţia durităţii materialului prelucrat.

3. Sunt vibraţii întreţinute, datorate unor factori excitatori, generaţi de însăşi mişcarea vibratorie.

După natura factorilor excitatori, autovibraţiile ce apar in sistemele elastice ale maşinilor-unelte pot fi:

• Autovibratii care apar in procesul de aşchiere ca urmare a interdependentei dintre mărimea forţei de aşchiere si deplasarea relativa dintre scula si semifabricat

• Autovibratii datorate procesului de frecare prin caracterul dependentei dintre forţa de frecare si forţa de alunecare din cuplurile cinematice

• Autovibratii datorate defasajului dintre variaţia forţei şi a deplasării relative dintre scula si semifabricat, sanie si ghidaj, fus si lagăr etc