Functiile limbajului

Functiile limbajului au fost teoretizate de acelasi lingvist rus, Roman Jakobson, fiecare functie aparand in legatura cu cate unul dintre componentele actului de comunicare (Emitator, Receptor, Mesaj, Cod, Canal, Context). Intr-un act de comunicare, limbajul ajuta la exprimarea diferitelor idei, sentimente ale E si R, a.i. se identifica urmatoarele functii ale limbajului :

I. FUNCTIA REFERENTIALA – exista, deoarece limbajul transmite informatii despre (se refera la, deci referential) lumea reala sau imaginara. * fct. referentiala – consta in tema/subiectul comunicarii (deci se constituie in legatura cu CONTEXTUL) ex.:istorie, iubire, religie, politica.

II.FUNCTIA CONATIVA / DE APEL (scop persuasiv , folosita in discursuri argumentative)– se identifica atunci cand emitatorul (E) incearca sa-l influenteze, sa-l indrume la actiune pe receptor(R) prin indemn, ordin, rugaminte etc. * marcile lingvistice ale fct. conative : -> verbe la imperativ : Vino! , Stai! , Spune! -> cuvinte in vocativ : Omule! , Baiete! , Tu! -> interjectii : Iata! , Uite!

III.FUNCTIA FATICA – se foloseste atunci cand E “controleaza” atentia R , cerand confirmarea atentiei acestuia . * marcile lingvistice ale fct. fatice : -> interjectii : Alo! , Hei!

-> prop. interogative : Ma asculti? , Ce faci,nu auzi? -> prop.exclamative : Tu de acolo, asculta! -> adverbe : Asa! , Da,da!

IV.FUNCTIA EMOTIVA/EXPRESIVA – este generata de subiectivitatea locutorului, determinata de starile, sentimentele, valorile in care crede, pe care le exprima subiectiv. * mij. lingvistice ale fct. emotive : -> interjectii : Ah! , Vai! , Doamne! -> prop.exclamative : Ce durere traiesc! sau...fericire! -> formulari retorice : Unde este justitia?! -> adjective : Trist om!

V.FUNCTIA POETICA/ESTETICA – are rolul de a pune in valoare mesajul, asigurandu-i cea mai “estetica” organizare, a.i. sa fie usor de memorat.Datorita utilizarii acestei functii, mesajul devine placut , amuzant, obsedant etc. OBS.: Cu precadere, functia poetica se manifesta in poezie, insa apare si in vorbirea curenta, in expresii si locutiuni populare, in proverbe, sloganuri publicitare, politice , anunturi, afise etc. * marci lingvistice ale fct. poetice : -> sensuri figurate ale cuvintelor -> polisemia unor cuvinte -> cuvinte cu sens ironic, peiorativ, cu dublu inteles -> figure de stil, procedee artistice -> prozodie : rima, masura, ritm -> repetitii (asonante, aliteratii) , simetrii textuale -> structuri in forma sincopata/elidata -> elidari fonetice

VI.FUNCTIA METALINGVISTICA – consta in “controlarea” codului (a limbii), discutand intelesul si forma cuvintelor pentru a facilita intelegerea lor corecta :

Ex. : • dictionarele (de diferite tipuri) • conversatiile in care unul dintre locutori explica sensul, structura cuvantului/elor celuilalt participant la dialog • tratatele de limba(gramatica, dialectologie)

Obs.: (1) De obicei ( cu exceptia, de regula, a fct. metalingvistice), toate celelalte functii ale limbajului coexista intr-o comunicare. (2) In textele apartinand stilului stiintific sau juridic –administrativ, predomina fct. referentiala si metalingvistica, desi exista situatii cand sunt prezente si celelalte (prelegere stiintifica, dezbatere : fct.conativa, fatica ; sedinta de tribunal : fct.conativa, fatica, emotiva – in special).